memoriu de prezentare 114

Pod pe DN 1 (E 60) km 114 + 886 peste Valea Orăţii la Posada

MEMORIU DE PREZENTARE

S.C. IPTANA S.A. POD PE DN 1 (E 60) KM 114 + 886PESTE VALEA ORĂŢII LA POSADA

Contract nr. 34/4/84/2009

MEMORIU DE PREZENTARE ÎN VEDEREA OBŢINERII ACORDULUI DE MEDIU

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

1. Foaie de semnături

2. Borderou

3. Memoriu de prezentare

B PIESE DESENATE1. Plan de ansamblu2. Plan de situaţie 4. Dispoziţie generală5 Releveu6. Secţiune transversală

Întocmit, Ing. Cătălina Bădina

Mai 2010

1



C U P R I N SC U P R I N S

I. DENUMIREA PROIECTULUI……………………………….………………………..3

II. TITULAR..………………………………………………………………………..……. 3

III. DESCRIEREA PROIECTULUI..………………………………………………….…. 3

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU ……….…..5

IV.1. Protecţia calităţii apelor ………………………………………………………5

IV.2. Protecţia calităţii aerului……………………… ……………………………..7

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor …………………………….....9

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ……………………………………………. ..11

IV.5. Protecţia solului şi subsolului………………………………………………..11

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ………………………….......13

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ……….14

IV.8. Gospodărirea deşeurilor ……………………………………………………..15

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase……...16

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI …………………….……17

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE

NAŢIONALE ………………………………….………..…...............................17

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ………………………..….17

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI…......

………………………………………………………………….....18

- MEMORIU DE PREZENTARE -

I. DENUMIREA PROIECTULUIPOD PE DN 1 (E 60) KM 113 + 755

PESTE VALEA CONCIULUI LA POSADA

2



II. TITULAR

2.1 Numele companiei

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România- DRDP Bucureşti

2.2 Adresa poştală

Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 401A, sector 6, Bucuresti, O.P. 76, C.P. 87

2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet

Telefon: 0723688170, 0213182000 interior 180

Fax: 0213121416

Website: http://www.drdpb.ro/

2.4 Numele persoanelor de contact: ing. Maiorean Dan, ing. Cătălina Bădina

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1 Rezumat al proiectului

Drumul naţional 1 ( Bucureşti – Ploieşti – Braşov ), drum european E 60, traversează la km 114+886 Valea

Oratii pe un pod din beton armat cu o deschidere de 68.30 m ,iar lungimea totala a acestei lucrarii este de 94.25 m.

Traseul drumului în zona podului este în aliniament în afara ultimilor 20 m spre Sinaia zona în care traseul

este intr-o curba cu raza de 200 m.

Partea carosabila pe pod are latimea de 9,60 m iar cele doua trotuare pietonale denivelate au latimi de 1,40 m

pentru trotuarul din aval si 1,70-1.40 m pentru trotuarul din amonte.

În prezent podul prezintă o serie de degradări importante . Pentru aducerea podului la parametrii normali de

exploatare sunt necesare lucrări de reparaţii si de reabilitare .

III.2 Necesitatea şi oportunitatea proiectului

In prezent podul prezintă o serie de degradări importante şi anume:

- Bolţile prezintă degradări la intrados cu zone de beton exfoliate şi armături dezgolite.

- Grinzile din beton armat ale tablierului prezinta local beton degradat si armaturi ruginite in special la

tablierul podului vechi.

- Bolta veche prezinta urme de infiltratii si eflorescente, iar in zona nasterilor se observa de asemenea

zone cu beton segregat.

- Lisa trotuarului prezinta deteriorari puternice pe portiuni intinse ale podului.

3

http://www.drdpb.ro/



- Calea pe pod prezinta fisuri si faiantari în asfalt, denivelari si valuriri. Asfaltul pe trotuare este

degradat.

- Gurile de scurgere existente pentru colectarea si scurgerea apelor pluviale de pe pod sunt degradate

(ruginite, colmatate).

- Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt deteriorate.

- Parapetul metalic este deteriorat pe anumite portiuni.

- Bordurile inalte sunt puternic degradate si prezinta zone cu elemente lipsa.

- Stâlpii care susţin tablierul pe bolta, in special la bolta veche sunt degradaţi şi

prezintă local armături puternic corodate.

- Culeele de tip pilă din beton prezintă zone cu beton segregat şi degradat mai ales in în zona naşterii

bolţilor. Culeele podului prezintă degradări importante: beton segregat, urme de infiltratii ale apelor

pluviale.

- Calea pe rampele de acces este denivelata cu fisuri, valuriri si tasari pe unele portiuni. In amonte la

culeea Brasov exista o scara si un casiu in stare buna, dar de lungime insuficienta.

Orice amânare a acestor intervenţii va conduce la majorări ale costurilor aferente asigurării siguranţei circulaţiei în zonă.

III.3 Utilizarea curentă a terenului

Conform Certificatului de urbanism şi a planurilor anexate, terenul este situat în extravilanul oraşului

Comarnic.

Terenul pe care se vor executa lucrările are categoria de folosinţă: drum .

Regimul fiscal este reglementat de Legea nr. 571/2003 – Cod Fiscal

Terenul în suprafaţă de 1206 mp. Accesul la teren se face din strada Posada.

III. 4 Caracteristicile proiectului

Pentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare lucrări de reparaţii şi de

reabilitare:

1. Refacerea căii pe pod şi a elementelor aferente:

- refacerea hidroizolatiei pe tot podul.

- refacerea imbracamintii pe partea carosabila si a asfaltului pe trotuare.

4



- montarea parapetului pietonal nou si a parapetului directional tip foarte greu pe trotuare.

- montarea de noi dispozitive etanse pentru acoperirea rosturilor de dilatatie

2. Executarea lucrărilor de reparaţii ale bolţilor cu betoane speciale si protectia lor cu vopsea speciala.

3. Camasuirea stalpilor de sustinere a tablierului la podul din amonte

4. Consolidarea fundatiilor la culei prin foraje si injectii si executarea reparatiilor locale la culei cu betoane

speciale si protectia lor cu vopsea speciala

5. Degajarea albiei de vegetatie.

6. Refacerea si completarea taluzurilor din zona podului.

7. Refacerea imbrăcăminţii de pe rampele de acces.

Pe timpul execuţiei lucrarilor circulatia rutiera se va face pe un fir de circulatie respectand semnalizarile pe

timpul executiei lucrarilor la pod si la rampe.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

IV.1. Protecţia calităţii apelor

Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de realizare a lucrărilor

Sursele de poluare din perioada de construcţie cu incidenţă asupra calităţii resurselor de apă pot fi clasificate în:

Surse punctiforme (staţionare);

Surse difuze de poluare

Din categoria surselor punctiforme fac parte:

- Evacuările fecaloid menajere aferente punctelor de lucru

Deoarece nu există posibilitatea evacuării apelor uzate fecaloid menajere intr-un sistem de canalizare, se

impune utilizarea de WC-uri ecologice vidanjabile. Descărcarea acestora se va face numai într-un sistem de

canalizare. Aceste ape trebuie să îndeplinească condiţiile evacuării în sistemul de canalizare, respectiv cele

prevăzute în HG 352/2005 – NTPA – 002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţele de canalizare.

- Lucrările de intervenţie în albia râului pentru realizarea lucrărilor.

Lucrările de intervenţie în albia râului constau în degajarea albiei şi reparaţii la lucrări hidrotehnice. Aceste

lucrări conduc la creşterea turbidităţii apelor, având un caracter temporar.

Constructorul are obligaţia ca la terminarea lucrărilor, să scoată din albie eventualele materiale rămase.

- In zona lucrărilor, este posibil să apară o poluare accidentală a apelor de suprafaţă ca urmare a:

5



intreţinerii defectuoase a utilajelor şi maşinelor.

pierderilor de mortar în cursul de apă, având ca rezultat creşterea alcalinităţii apei;

gospodăririi defectuoase a deşeurilor, precum şi a substanţelor toxice şi periculoase

Pentru a nu se produce o poluare accidentală cu hidrocarburi, constructorul va asigura o bună stare tehnică

a utilajelor. Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe.

Sursele difuze de poluare

De regulă, sursele difuze de poluare sunt constituite din :

- depozite intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special pulverulente);

- ape rezultate de la spălarea utilajelor

- poluări accidentale ca urmare a neîntreţinerii utilajelor.

In cazul acestei lucrări, betoanele vor fi aduse de la o staţie de betoane autorizată din punct de vedere al

gospodăririi apelor.

Perioada de realizare a lucrărilor la pod va avea în vedere variaţia anuală a debitelor naturale astfel încât execuţia

lucrărilor de betoane să se realizeze la ape mici.

La terminarea lucrărilor, constructorul are obligaţia ca să scoată din albie eventualele materiale rămase.

Prin adoptarea măsurilor propuse, se apreciază că impactul lucrărilor asupra regimului calitativ şi cantitativ

al apelor de suprafaţă şi subterane va fi minim.

Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de existenţă a lucrărilor

Prin proiect se prevăd lucrări de aducere a podului la parametrii normali de exploatare, aceasta implicând

refacerea lisei de trotuare, refacerea hidroizolaţiei, refacerea imbrăcaminţii pe partea carosabilă şi a asfaltului pe

trotuare, înlocuirea bordurilor cu parapet metalic direcţional de tip foarte greu, înlocuirea gurilor de scurgere existente

şi montarea de tuburi prelungitoare, înlocuirea parapeţilor metalici pietonali, reparaţii cu betoane speciale la bolţi ,

console trotuar şi la infrastructurile podului şi lucrări de amenajare a racordării cu terasamentele şi a colectării şi

dirijării apelor de pe pod şi rampe prin execuţia de scări şi casiuri , precum şi lucrări de degajare a albiei.

Prin lucrările propuse nu este influenţat regimul cantitativ al apelor de suprafaţă sau subterane din zona

lucrărilor.

Lucrarile hidrotehnice propuse, vor avea un efect pozitiv asupra stabilitatii malurilor şi a albiei.

De asemenea, lucrările propuse în acest proiect nu modifică schema cadru a bazinului hidrografic.

Pentru evitarea producerii unor accidente ca urmare a instabilităţii construcţiilor, se propune organizarea

activităţii de urmărire a comportării in timp.

6



Urmărirea in timp a comportarii constructiei este necesara pentru cunoasterea continua a aptitudinilor

pentru exploatare cat şi pentru cunoasterea răspunsului constructiei la solicitările din exploatare. Astfel se pot lua

masuri pentru eliminarea sau oprirea eventualelor fenomene care ar putea duce la avarierea sau distrugerea

constructiei.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face periodic si obligatoriu, dupa viituri de catre

beneficiar.

Parametri reprezentativi pentru caracterizarea stării şi comportarea in timp a construcţiei sunt:

- Degradarile de orice fel ale lucrărilor hidrotehnice;

- Deplasările pe orizontală ale constructiilor ;

- Degradările de orice fel a betoanelor, îmbrăcăminţilor asfaltice;

Prima serie de măsurători se va executa la terminarea lucrărilor (recepţie). Următoarele se vor efectua

trimestrial in primul an, semestrial in al doilea an de exploatare.

La orice degradare importantă se vor face propuneri pentru controlul de detaliu de către personalul de

specialitate.

IV.2. Protecţia calităţii aerului

Protecţia calităţii aerului pe perioada de implementare a proiectului

Sursele principale de poluare a aerului specifice lucrărilor de reabilitare sunt:

- activitatea utilajelor de construcţie;

- transportul materialelor de construcţie (pamânt, beton, piatră spartă, material local, etc.).

Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în

atmosferă conţinând întreaga gamă de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi

organici volatili (VOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu,

Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Gama poluanţilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţe cu

diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor

substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologice efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

cadmiu, nichel, crom şi hidrocarburi aromatice policiclice).

Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) – substanţă incriminată în epuizarea

stratului de ozon stratosferic – şi a metanului, care, împreună cu CO2 au efecte la scară globală asupra mediului,

fiind gaze cu efect de seră.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele de construcţie depind, în principal, de următorii factori:

- nivelul tehnologic al motorului;

7



- puterea motorului;

- consumul de carburant pe unitatea de putere;

- capacitatea utilajului;

- vârsta utilajului/motorului;

- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare).

Este evident că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume

fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al

emisiilor.

Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica legislaţiei în domeniul mediului a UE şi a SUA.

Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty vehicles), estimările

efectuate de literatura de specialitate americană corelează emisiile de poluanţi cu nivelul tehnologic al motorului,

consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km, vârsta vehicului etc.

Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum

mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de 16 t fabricate în România au un consum de carburant de 40 – 45

l/100 km.

Consumul specific, raportat la 1 tonă de material transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ

cu consumul basculantelor româneşti de 16 t.

Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport se

consideră ampriza lucrării extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10-15 m lăţime.

Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.

Studii de dispersie completate cu măsurători arată că, în exteriorul acestei arii, concentraţiile de substanţe

poluante în aer se reduc substanţial.

Astfel, la 20 m în exteriorul acestei fâşii, concentraţiile se reduc cu 50 %, iar la peste 50 m, reducerea este

de 75 %.

În tabelul nr. 1 prezentăm o estimare a emisiilor la autovehicule şi vehicule grele în conformitate cu literatura

de specialitate.

Tabelul nr. 1 - estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km)

TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE ÎNSUSPENSIE

Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18Fără catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29Autoturisme 2000 cmc 0,5 0,105 0,4 0,131Autoturisme 2000 cmc 0,5 0,105 0,7 0,131Autovehicule 3,5 t 1,5 0,7 1,3 0,6Autoveh. 3,5 – 5,5 t 2,0 1,0 6,0 1,0Autoveh. 5,5 – 12,0 t 4,0 2,5 10,0 2,0Autoveh. 12,0 – 15,0 t 4,5 3,0 13,0 2,5Autoveh. 15,0 t 5,0 3,5 20,0 3,0

8



Având în vedere lungimea mică pe care se desfăşoară lucrările de reabilitare pod, precum şi faptul că unele

firme de construcţii au în dotare vehicule de ultimă generaţie fabricate în străinătate, putem aprecia că activităţile de

şantier nu vor avea un impact deosebit asupra calităţii aerului în zonele de lucru şi cele adiacente acestora.

2) Perioada de operare a lucrării

În perioada de operare, sursele de poluare a aerului specifice podului o reprezintă emisiile de la maşinile

aflate în trafic, precum şi emisiile rezultate din accidente auto.

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor pe perioada de realizare a lucrărilor

În zona lucrărilor, zgomotul produs de traficul rutier şi de funcţionarea utilajelor reprezintă sursa principală a

poluării sonore. De asemenea, activităţile desfăşurate în zonă pot constitui o sursă de zgomot.

Ca regulă, vehiculele mai mari şi mai grele emit mai mult zgomot decât cele uşoare sau mici. Zgomotul

vehiculelor rutiere este în principal generat de motor şi de contactul cu frecare a vehiculelor cu aerul şi calea de

rulare (zgomotul de rulare).

În general, la viteze ce depăşesc 60 km/h, zgomotul de rulare depăşeşte zgomotul produs de motor.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite utilaje, trebuie avute în

vedere trei niveluri de observare:

- zgomotul de sursă

- zgomotul de câmp apropiat

- zgomotul de câmp îndepărtat

În cazul zgomotului la sursă, studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp

liber. Această fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei

de lucru.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o

ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe

cuprinse între câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strâns legate de natura

utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare

măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

- fenomenele meteorologice şi în particular, viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură

şi vânt etc.

9



- absorbţia mai mult sau mai puţin importantă a undelor acustice de către sol, fenomen denumit

„efect de sol”

- absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditate relativă, componenţa

spectrală a zgomotului

- topografia terenului

- vegetaţia

La acest nivel de observare, constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul acestora într-

un front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se

înregistrează.

Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:

- buldozere – Lw = 115 dB(A)

- încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A)

- excavatoare - Lw = 117 dB(A)

- screpere - Lw = 110 dB(A)

- autogredere - Lw = 112 dB(A)

- compactoare - Lw = 105 dB(A)

- finisoare - Lw = 115 dB(A)

- basculante - Lw = 107 dB(A)

Pentru o sursă fixă, amplasată pe un teren plan şi la distanţa „d” între sursă şi receptor, nivelul sonor se calculează

cu formula:

LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde:

LwA – nivelul acustic specific utilajului

Cd – corecţie de distanţă

Ctf – corecţia timpului de funcţionare a utilajului

Ce – corecţie de ecran

Cr – corecţie datorată prezenţei reflectorului

Nivelele sonore obţinute sunt:

- excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A)

- camion - LAeq = 43 dB(A)

- încărcător - LAeq = 55 dB(A)

- buldozer - LAeq = 66 dB(A)

10



Nivelele sonore obţinute mai sus se încadrează în valorile STAS 10009/88 – Acustică urbană – Limite

admisibile ale nivelului de zgomot, precum şi în valorile limită conform Hotărârii Guvernului nr. 539/2004 privind

limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor .

Zgomotul înregistrat pe perioada lucrărilor este temporar şi intermitent, funcţie de durata de funcţionare a

utilajelor.

Pe perioada de operare a pasajului, principala sursă de zgomot şi vibraţii este dată de circulaţia

autovehiculelor.

Referitor la vibraţiile produse de traficul greu, se recomandă ca viteza să nu depăşească 20 km/oră.

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente care nu utilizează surse de

radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu constituie surse de radiaţii ionizante.

IV.5. Protecţia solului şi subsolului

Date privind solul

Conform România – Unităţile de relief (Harta cu regionarea geomorfologică), sectorul analizat este situat în

marea unitate morfologică – Subcarpaţii de curbură, Munţii Bucegi pe partea dreaptă şi Munţii Baiului pe partea

stângă, unitaţile Muntele Florei si Muntele Răzoarei pe partea dreaptă şi Muntele Pleaşa pe partea stângă. În zona

montană se întâlnesc soluri brune şi brune podzolice (pe roci argiloase cu carbonaţi), soluri brune acide, soluri brune

podzolice, podzoluri şi soluri humicosilicatice; de regulă, aceste soluri au caracter scheletic şi grosime redusă.

Date privind geologia zonei

Zona cercetată se caracterizează prin clima temperat – continentală. Adâncimea maximă de înghet este

cuprinsă între 90 şi 100 cm conform STAS 6054/77 (Zonarea după adâncimea maximă de înghet).

Podul este amplasat intr-o zona cu gradul 7.1 de intensitate seismica in conformitate cu prevederile SR

11100/1-93 "Zonarea seismica a teritoriului României".

Din punct de vedere geologic, zona studiată face parte din Cretacic mediu şi inferior: formaţiune de moloasă

(conglomerate de Bucegi).

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

a) Perioada de construcţie

11



Perioadei de execuţie îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe sau prin

intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.

Pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport şi respectiv descărcare a agregatelor pot

fi considerate poluante numai în măsura în care sunt asociate cu alţi poluanţi (de ex. SO2 cu particule de praf).

În perioada de execuţie se poate produce poluarea solului cu reziduuri de produse petroliere (motorină,

uleiuri etc.) în zona organizării de şantier. Acest tip de poluare poate fi evitat prin întreţinerea corespunzătoare a

utilajelor şi o bună organizare de şantier.

De asemenea, au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi subsolului ca urmare a ocupării

unor suprafeţe cu organizarea de şantier.

Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:

a) Betonarea unor suprafeţe din ampriza lucrării;

b) Poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe;

c) Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţii, a deşeurilor tehnologice;

d) Modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.

Pentru diminuarea impactului asupra solului în perioada de realizare a lucrărilor, se propun următoarele

măsuri de protecţia solului:

Se vor evita materialele cu risc ecologic imediat sau în timp

Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea

lucrărilor.

Materialul de umplutură va fi extras din gropi de împrumut existente.

La terminarea lucrarilor, suprafetele ocupate temporar de organizarea de santier vor fi redate folosintei initiale.

b) Perioada de operare

Poluanţii ce caracterizează calitatea solului în perioada de exploatare sunt cei rezultaţi ca urmare a traficului

auto. Dintre aceştia, NOx, SO2, şi metale grele (în special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului.

Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au şi precipitaţiile. Este cunoscut faptul că

precipitaţiile, odată cu „spălarea” atmosferei de poluanţi şi depunerea acestora pe sol, spală şi solul, ajutând la

transportul poluanţilor spre emisari. Totodată, precipitaţiile favorizează şi poluarea solului în adâncime precum şi a

apei freatice.

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Floră şi vegetaţie

Vegetaţia este predominantă etajului pădurilor de foioase, care se desfăşoară din Subcarpaţi până în zona

montană. La alcătuirea lui participă pădurile de gorun, de fag şi cele de amestec (fag, molid şi brad) în alternanţă cu

12



livezi şi pajiti colinare şi montane secundare cu Agrostis tenuis şi Festuca rubra. Vegetaţia azonală din luncile râurilor

este constituită din zăvoaie de salcie, plop şi anin negru.

Faună

Fauna predominantă arealului geographic in care se află drumul este caracterizată prin specii de pădure:

urs, râs, cerb, căprior, jder, mistreţ. Dintre păsări, frecvente sunt: anuarul, iernuca şi cocoşul de munte ca şi

elemental mediteranean Serinus serinus.

În zona in care se află drumul fiind o zonă antropizată, regăsim puţine elemente de faună salbatică mare,

cele mai frecvente apariţii fiind animale mici de pădure, păsari, insecte. Zona nu se află în Arie naturală protejată,

astfel că speciile întâlnite nu fac parte din categoria celor protejate.

Surse de poluanţi şi protecţia faunei şi florei in perioada de execuţie a lucrărilor

- Efectele poluării asupra vegetaţiei terestre

Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, principalii poluanţi prezenţi în mediu în zona lucrărilor sunt

particulele de praf şi în cantitate mai redusă poluanţi chimici precum: NOx, SO2, CO.

- Efectele poluării asupra faunei terestre

Din literatura de specialitate reiese că expunerea pe termen scurt (ore) la niveluri coborâte de NOx conduce

rar la efecte cuantificabile. Totuşi, expunerea pe durate de ordinul săptămânilor la concentraţii mici poate determina

o serie de efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii şi funcţiei plămânilor, efecte extrapulmonare.

Măsurile de reducere a impactului asupra mediului propuse în celelalte capitole vor contribui şi la reducerea

impactului asupra florei şi faunei.

În perioada de exploatare a lucrărilor, impactul asupra florei şi faunei poate fi considerat mai redus decât

cel înregistrat în prezent deoarece prin refacerea podului, va fi un trafic mai sigur şi mai fluid.

Măsuri pentru diminuarea impactului:

În vederea diminuării impactului ecologic asupra ecosistemelor terestre, în perioada realizării lucrărilor de

reabilitare se recomandă evitarea aporturilor chimice biogene, organice şi toxice. Pentru aceasta se vor folosi grupuri

sanitare mobile, vidanjarea acestora făcându-se de societăţi având atribuţii în acest sens.

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

În perioada de execuţie a lucrărilor, populaţia afectată va fi cea ce tranzitează podul ce va fi reabilitat,

deoarece podul se află în extravilanul oraşului Comarnic.

Se apreciază că, dată fiind perioada scurtă de expunere a populaţiei posibil a fi afectate la impurificarea cu

substanţe cu potenţial cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul prezentat de aceşti poluanţi este minor.

13



În perioada de execuţie se va realiza şi un impact pozitiv, deoarece vor fi create aproximativ 50 locuri de

muncă.

Lucrările vor cauza perturbări ale traficului prin vehicule (betoniere, transportoare de utilaje şi materiale,

vehicule personale ale muncitorilor etc.) care vor utiliza reţeaua de drumuri locale.

Pentru evitarea accidentelor, vor fi aplicate reguli de siguranţă a circulaţiei (conform legislaţiei rutiere),

precum şi reglementarea care obligă antreprizele să menţină curată partea carosabilă şi acostamentele.

Referitor la obiectivele de interes public, conform Anexei la Ordinul nr 2.314/2004 al ministrului culturii şi

cultelor privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, vol II,

pe raza localităţii Posada, se află monumentele istorice Biserica Sf. Treime a fostului Schit Lespezi ce datează din

1661-1675 şi Cruce de pomenire din piatră aflată la marginea şoselei spre Sinaia si datează din 1741. În apropierea

amplasamentului lucrărilor de reabilitare a podului nu sunt monumente istorice.

IV.8. Gospodărirea deşeurilor

În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile vor fi colectate, transportate şi depuse la rampa de

depozitare în vederea neutralizării lor. Aceste deşeuri sunt de următoarele tipuri:

- menajere sau asimilabile;

- deşeuri provenite din demolarea podului existent;

- deşeuri metalice rezultate din activităţile de întreţinere a utilajelor;

- deşeuri provenite din materiale de construcţii, dacă nu se respectă graficele de lucru şi se rebutează încărcături

de betoane;

- şlamuri petroliere, rezultate în urma spălării rezervoarelor de carburant;

- deşeuri lemnoase rezultate din activitatea curentă de pe şantier, inclusiv ambalaje;

- acumulatoare, anvelope şi uleiuri (lubrefiante) uzate;

Colectarea/evacuarea acestor tipuri de deşeuri se va face astfel:

Deşeurile menajere, şi cele asimilabile acestora, precum şi cele provenite din demolare vor fi colectate în

interiorul şantierului în puncte speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate

periodic la o rampă de gunoi în condiţii de siguranţă. Se va ţine o evidenţă strictă privind datele

calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.

În baza Hotărârii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate şi a modificărilor şi

completărilor ulterioare, acestea vor fi colectate şi predate la punctele de colectare.

Deşeurile metalice vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta amplasamentelor şi vor fi valorificate în

mod obligatoriu la unităţile specializate.

14



Deşeurile provenite din materiale de construcţii (resturi de beton, mortar), din punct de vedere al

potenţialului de contaminare nu ridică probleme deosebite. De aceea propunem următoarele variante de

valorificare/eliminare:

- valorificare locală în pavimentul drumurilor de exploatare;

- acoperirea intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri menajere din zonă;

- depozitarea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare.

Deşeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente de

sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru

populaţia din zonă;

Acumulatoarele uzate şi materialele cu potenţial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocate şi depozitate

corespunzător, urmând să fie valorificate prin unităţi specializate;

Anvelopele uzate vor fi depozitate în locuri special amenajate iar antreprenorul va găsi o soluţie pentru

eliminarea acestora, arderea lor fiind interzisă;

Deşeurile de hârtie vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea valorificării.

Funcţionarea lucrărilor ce urmează a se realiza nu este în mod normal producătoare de deşeuri.

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase

În timpul execuţiei lucrărilor, vor fi utilizate unele substanţe toxice şi periculoase, în special produse

petroliere şi diluanţi al căror regim de depozitare, manipulare şi utilizare va trebui să se conformeze prevederilor

reglementărilor în vigoare.

Cele mai folosite produse sunt:

combustibili folosit pentru utilaje şi vehicule de transport (benzină, motorină);

lubrifianţi (uleiuri, parafină);

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Măsurile necesare pentru monitorizarea mediului se referă la:

Perioada de execuţie a lucrărilor cand se va monitoriza Managementul lucrărilor

Redarea în circuit a terenurilor ocupate temporar.

În perioada execuţiei lucrărilor propuse se vor monitoriza zilnic:

- starea de funcţionare a utilajelor şi maşinilor de transport pentru a reduce riscul de poluare;

- stabilitatea podului

- funcţionarea staţiilor de betoane.

15



În perioada de existenţă a lucrărilor, va fi necesar să se monitorizeze comportarea acestora pentru a se

putea interveni operativ

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE

Proiectul analizat se încadrează in Anexa 2 din HG 445/2009 pct. 10 e – construcţia drumurilor, altele decât

cele prevăzute în anexa nr. 1.

Proiectul nu se incadrează , in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara

(IPPC, SEVESO, COV, LCP).

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Aceste lucrări sunt prevăzute în sarcina antreprenorului desemnat în urma licitaţiei de execuţie. Datorită

tipului de lucrări proiectate, nu este necesară o organizare de şantier. Constructorul va folosi cea mai apropiată

organizare de şantier pe care o are in zonă. Utilajele vor staţiona de regulă pe platforma drumului, iar materialele

folosite pentru construcţie se vor depozita pe cat posibil pe platforma drumului sau în imediata vecinătate a acestuia.

Sub nici o formă nu se vor amplasa punctele de lucru în zone care să necesite defrişări.

Lucrările vor fi semnalizate atat in timpul zilei cat si in timpul noptii si in masura in care este posibil se va

asigura paza punctului de lucru.

Balastul utilizat va fi preluat de la una din balastierele acreditate din zonă.

Alimentarea cu apă tehnologică la frontul de lucru se va face cu cisterna.

Apa folosită nu trebuie să conţină particule în suspensie conform STAS 790-89.

Pentru personalul muncitor apa potabilă va fi transportată la punctele de lucru aflate pe traseul lucrărilor în

bidoane de plastic.

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI

După finalizarea lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru redarea în folosinţă a terenului ocupat în

urma lucrărilor. În cazul în care se constată o degradare a acestora vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

16



ÎNTOCMIT, VERIFICAT,

ing. Cătălina Bădina ing. Valeria Gatu

17

memoriu de prezentare 114

Documents