materiale pentru zidarii si tencuieli.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI –a

ANUL DE COMPLETARE

MODULUL III: MATERIALE PENTRU ZIDĂRII ŞI TENCUIELI

DOMENIU: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICENIVEL: 2CALIFICARE: ZIDAR-PIETRAR-TENCUITOR

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

- 2 -

AUTOR: GHEORGHE CARMEN

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

2

- 3 -

1. Intoducere 52. Competenţe C1,C2,C3 63. Competenţe şi conţinuturi 74. Activitatea în construcţii 95. Subunităţi operative din cadrul societăţii comerciale de construcţii

10

6. Organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii 11

7. Convenţie cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

- Obiectul convenţiei ( Art.1 ) - Statutul practicantului ( Art.2 ) - Plata şi obligaţiile sociale( Art. 3)

- Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică( Art. 8)

-Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului(Art. 4.)

- Responsabilităţile practicantului(Art. 5)- Responsabilităţile partenerului de practică (Art. 6)

- Anexa pedagogică a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

-Obligaţiile organizatorului de practică (Art. 7.) -Evaluarea stagiului de pregătire practică( Art. 10) - Raportul privind stagiul de pregătire practică (Art. 11)

13

8.Informaţii despre instruirea practică

22


3

- 4 -

9. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

23

10.Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii-FIŞĂ DE OBSERVAŢIE NR.1-FIŞĂ DE LUCRU NR.1-EXERCIŢIUL NR.1-STUDIU DE CAZ NR.1-FIŞĂ DE LUCRU NR.2- FIŞĂ INTERACTIVĂ NR.1- FIŞĂ DE LUCRU NR.3- EXERCIŢIUL NR.2

26

11. Anexe 3512. Bibliografie 39


4

- 5 -

Intoducere

Modulul „Materiale pentru zidării şi tencuieli”, se studiază pe parcursul clasei a XI-a, an de completare, prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii, în vederea asigurării pregătirii de specialitate, pentru obţinerea calificării de nivel 2 „Zidar – pietrar – tencuitor”.

Modulul face parte conform planului cadru, din Curriculum Diferenţiat, al culturii de specialitate, din Aria Curriculară Tehnologii, având alocat un număr de 87 de ore, din care 58 ore instruire practică.

După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil: -să descrie tipuri de blocuri, plăci şi fâşii pentru zidării -să prepare mortare şi paste pentru zidării şi tencuieli -să pregătească materialele pentru a fi puse în lucru.

Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe practice şi cunoştinţe care să le permită fie găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării, fie să continue pregătirea la nivel trei.

Caietul elevului este un instrument de lucru extrem de util, care ii ajuta pe elevi sa-si insuseasca temeinic cunostintele din modul ,prevazute in programa scolara .Acest caiet reprezinta un material auxiliar necesar care completeaza manualul.

Caietul propune instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii(jurnal/caiet de practică a elevului,fişe de observaţie,fişe de lucru,fişe tehnologice,studii de caz,proiect/miniproiect,portofoliul de practică), ghideaza elevii in rezolvarea acestuia, oferind sugestii atunci cand sunt necesare.

Informaţiile şi cerinţele din materialele de învăţare sunt formulate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi prin imagini. Materialele de învăţare propuse sunt uşor de citit şi de înţeles.


5

- 6 -

COMPETENŢEC1,C2,C3


SĂ DESCRIEŢI:

-TIPURI DE BLOCURI,PLĂCI ŞI FÂŞII

PENTRU ZIDĂRII

SĂ PREPARAŢI:

-MORTARE ŞI PASTE

SĂ PREGĂTIŢI:

-MATERIALE PENTRU A FI PUSE ÎN LUCRU

6

PRIN PARCURGEREA

ACESTUI GHID DE PRACTICĂ,VEŢI FI

CAPABILI:

- 7 -

COMPETENŢE ŞI CONŢINUTURI

C1. Descrie tipuri de blocuri, plăci şi fâşii pentru zidării

1.Tipuri de blocuri, plăci şi fâşii pentru zidării după: formă, dimensiuni şi material ( din piatră naturală brută şi prelucrată; din produse ceramice; din beton uşor; din bca; din produse pe bază de ipsos).

2. Domenii de utilizare ale blocurilor, plăcilor şi fâşiilor pentru zidării: elemente de rezistenţă; elemente de închidere şi compartimentare; lucrări de finisaje; lucrări de izolaţii.

3. Verificări după formă şi dimensiuni a blocurilor, plăcilor şi fâşiilor pentru zidării folosind instrumente de verificare: metru, ruletă, colţar, şubler, compas de interior; identificarea eventualelor defecte;

4. Documentare cu privire la materiale noi folosite la executarea zidăriilor, din surse de documentare variate: reviste de specialitate; pliante; broşuri; informaţii on line; mass media; casete video; cataloage de specialitate,;


7

- 8 -

COMPETENŢE ŞI CONŢINUTURI

C2. Prepară mortare şi paste 5. Dozare volumetrică şi gravimetrică pe baza reţetelor a materialelor componente, pentru prepararea mortarelor pentru zidării şi tencuieli

6. Preparare manuală a pastelor cu lianţi minerali pe bază de: ciment; ipsos; var

7. Preparare mortare, manual şi mecanizat, conform reţetelor;

C3. Pregăteşte materiale pentru a fi puse în lucru

8. Condiţii de livrare, transport, manipulare şi depozitare a materialelor pentru zidării şi tencuieli: pachete paletizate / sertizate; cifaroame; autobasculante; bene; pompe; autopompe; lăzi de mortar

9. Tipuri de materiale ce urmează a fi puse în lucru pe baza proiectului: tip de bloc/placă/fâşie pentru zidărie; tip de mortar

10. Controlul calităţii materialelor: forma, dimensiunile, aspectul şi clasa de calitate a blocurilor/plăcilor/ fâşiilor pentru zidării; marca, lucrabilitatea şi consistenţa mortarului


8

- 9 -

ACTIVITATEA ÎN CONSTRUCŢII

Construcţiile:

- constituie infrastructura tuturor activităţilor umane - economice, sociale, spirituale etc.

Activitatea în construcţii :

-se prezintă sub două forme:

a) activităţi direct productive, prin care se realizează construcţiile, respectiv execuţia şi proiectarea;

b) activităţi auxiliare, prin care se susţin cele direct productive, respectiv cercetarea, reglementarea,

agrementarea, consultanţa, asistenţa tehnica, asigurarea calităţii, , interventii pe constructii, pregatirea

profesională a cadrelor etc.

-scopul întregii activităţi în construcţii este realizarea de construcţii apte pentru exploatare, conform

destinaţiei lor funcţionale.

Profesia de bază în construcţii:

- este profesia de constructor.

Calificarea profesionala:

- se realizeaza prin învatamântul de specialitate, formator de cadre calificate mediu (muncitor

calificat, tehnician, maistru) si superior (subinginer, inginer, master, dr. inginer).

Ocupaţiile în construcţii:

- corespund celor două forme de activităţi de bază: direct productive si auxiliare.

Calificarea ocupatională :

- se realizeaza prin studiu si practica cercetării ocupaţiei respective.

Competenţa profesională si ocupaţională :

- se caracterizează prin cunoştinţelor acumulate, prin experienţa practică şi prin capacitatea de a

le aplica prin decizii corecte, adecvate situaţiilor.


9

- 10 -

SUBUNITĂŢI OPERATIVEDIN CADRUL

SOCIETĂŢII COMERCIALE DE CONSTRUCŢII

Activitatea de constructii – montaj se desfasoara in diferite locatii ale beneficiarilor lucrarilor.

1.PUNCTUL DE LUCRU:-este cea mai mică subdiviziune organizatorică şi asigură,de regulă,execuţia unui singur obiect

2.LOTUL:-este o diviziune a şantierului care grupează execuţia unui număr de obiecte învecinate teritorial-poate fi profilat pe execuţia unui singur gen de lucrări(lot de specialitate)sau poate fi profilat pe executarea mai multor genuri de lucrări de construcţii(lot complex)


SUBUNITĂŢILE OPERATIVEDIN CADRUL

SOCIETĂŢII COMERCIALE DE CONSTRUCŢII

1.PUNCTUL DE LUCRU

2.LOTUL 3.ŞANTIERUL

10

- 11 -

3.ŞANTIERUL:-grupează mai multe obiecte de execuţie pe criteriul specializării şi al unităţii teritoriale care poate depinde de un grup de şantiere sau poate fi independent în cadrul întreprinderii de construcţii-montaj

Organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii Stagiul de practică este precedat de o serie de activităţi pregătitoare, în care sunt

realizate:

a) planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică

b) încheierea de convenţii pentru practica elevilor

c) instruirea elevilor pentru efectuarea practicii.

a) Planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practicăStagiul de practică al elevilor este pregătit şi constituie o preocupare a instituţiei de

învăţământ cu mult timp înaintea desfăşurării acesteia. În acest sens, întreaga activitate se

desfăşoară conform unui scadenţar, a cărui model se prezintă în cele ce urmează:

S C A D E N Ţ A R U Letapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică a elevilor

TERMENE:

1. Identificarea bazelor de practică. ....................... 2. Transmiterea, pentru semnare, a convenţiilorcu conducerile unităţilor-baze de practică. .......................3. Finalizarea convenţiilor cu conducerile bazelor de practică. ....................... 4. Afişarea la avizier a perioadelor (săptămânilor )de practică şi a altor precizări. 5. Repartizarea elevilor pe baze de practică, ......................perioade de desfăşurare şi cadre didactice îndrumătoare.


11

- 12 -

6. Instruirea elevilor pe baze de practică, de către maiştri îndrumători, la începerea stagiului de practică. 7. Efectuarea practicii .......................

b) Încheierea de convenţii pentru practica elevilorStagiul de practică al elevilor este reglementat prin convenţia încheiată în care se

stipulează:

- perioada de practică;

- numărul elevilor, primiţi în practică;

- numele persoanei desemnate din partea societăţii comerciale, care va îndruma şi

controla practica elevilor;

- efectuarea practicii în activităţile de construcţii,având în vedere necesităţile practice ale

societăţii comerciale;

- posibilitatea antrenării elevilor, în măsura posibilităţilor, în activităţile din societatea

comercială respectivă;

c) Instruirea elevilor pentru efectuarea practicii

Pentru realizarea obiectivelor urmărite prin stagiul de practică instruirea elevilor

reprezintă o necesitate.

Instruirea se face pe ani de studii pentru diferite forme de învăţământ .

Programarea instruirii pe ani şi date calendaristice se poate afişa la avizierul

instituţiei de învăţământ.


12

- 13 -

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de

către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna……………………………………………..Adresa organizatorului de practică:……………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele şi calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Obiectul convenţiei ( Art.1 )Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. __________________.


13

- 14 -

Statutul practicantului ( Art.2 )Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Plata şi obligaţiile sociale( Art. 3)Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică( Art. 8)Gratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului(Art. 4.)Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Responsabilităţile practicantuluiAcest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic14

- 15 -


15

Responsabilităţile practicantului(Art. 5)

1.Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit.

2.Practicantul are obligaţia să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii)

4. Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

3.În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

5.Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.

6.Practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică

- 16 -Responsabilităţile partenerului de practică

Anexa pedagogică


16

Partenerul de practică

1. Va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii

2.Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare, înainte de începerea stagiului de practică

3.Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

4.Trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

5. Trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

6. Are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

7.Trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

8. Certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

9.Are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

ALTE RESPONSABILITĂŢI:

Este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de lege va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

- 17 - a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din

învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________

Unitatea de competenţe

Competenţa Modulul de pregătire

Locul de muncă

Activităţi planificate

Observaţii

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant DataSemnătura

Obligaţiile organizatorului de practică


17

- 18 -

Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică


18

-directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii:

-după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică)

-şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică -desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice.

Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică- stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

- 19 - Cazul întreruperii stagiului de pregătire practică ,atunci când derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii.

Organizatorul de practică -desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice.

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):

Dl/Dna …………………………………………...Funcţia …………………………………...............Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:

Dl/Dna …………………………………………….Funcţia …………………………………………….Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Evaluarea stagiului de pregătire practică

TIPURI DE EVALUARE PRECIZĂRI

În timpul derulării stagiului de pregătire practică

Tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de


19

- 20 -

EVALUARE

observaţie/evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practic

Tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusăCaietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………


20

- 21 -Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)

Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Am luat la cunoştinţă,

Nume şi prenume Semnătura

Elev

Părinte elev (pentru elevii minori)

Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practică

Tutore

Data:

INFORMAŢII despre instruirea practică


21

PREGĂTIREA PRACTICĂ

1.NUMĂRUL DE ORE

2.SCOPUL5..MODUL DE EFECTUARE

A ACTIVITĂŢII

4.DOTAREA

ATELIERE-LOR

3.CADRUL ÎN CARE SE VA REALIZA

- 22 -

1.NUMĂRUL DE ORE-modulul are alocat un număr de 58

ore instruire practică.

2.SCOPUL-familiarizarea cu specificul activităţilor

privind realizarea structurilor pentru construcţii diverse,

-formarea competenţelor specifice calificării de nivel 2 „Zidar – pietrar - tencuitor”.

3.CADRUL ÎN CARE SE VA REALIZA-va fi unul organizat, în care trebuie să se găsească o ambianţă specifică, asemănătoare condiţiilor

4.DOTAREA ATELIERELOR- vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje, echipamente corespunzătoare

5..MODUL DE EFECTUARE A ACTIVITĂŢII-activitatea de instruire practică se va efectua pe grupe restrânse

INSTRUIREA LUCRĂTORILOR IN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII IN MUNCĂ

Scop: însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă necesare pentru sine însuşi şi pentru persoanele din jur.Perioada în care se desfăşoară instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este considerată timp de muncă. Instruirea lucrătorilor(art. 77, legea 319/2006) în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-generală;b) instruirea la locul de muncă;c) instruirea periodică.Angajatorul2 trebuie să asigure condiţiile materiale şi resurse umane specializate în

domeniu, care să permită instruirea lucrătorilor la parametri calitativi ridicaţi. Derularea procesului de instruire se va asigura prin utilizarea unor mijloace, metode şi tehnici de instruire moderne, atractive care să menţină interesul celui instruit pe tot parcursul programului;

Metode şi tehnici de instruire:Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic22

- 23 -1. expunerea;2. demonstraţia;3. studiul de caz;4. vizionări de filme, diapozitive, proiecţii;5. instruirea asistată de calculator.

Pe cine instruim:1- persoanele care doresc să se angajeze;2- lucrătorii din unitatea economică care desfăşoară activităţi pe bază de contractindividual de muncă;3- lucrătorii din alte unităţi economice care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprindere;4- persoane care solicită să viziteze sectoarede activitate, cu zone de risc, ale agentului economic.

Dovada instruirii:

Competenţele dobândite prin programul de instruire, vor fi evaluate de către cel care instruieşte, prin intermediul testelor puse la dispoziţie de către angajator.

Materialul pentru instruire precum şi rezultatele instruirii vor fi consemnate de formator3 în fişele de instruire.

Fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.

Normele de securitate în muncă

-au ca scop să prevină,să înlăture sau să reducă pericolele de accidentare a muncitorilor atunci când manipulează,transportă şi depozitează materialele de construcţii

Sarcini de această natură -revin tuturor celor care conduc lucrările în echipe sau brigăzi,în lot,sector,şantier,grup de şantiere,întreprindere etc.


23

- 24 -Alte măsuri,în afara măsurilor

cu caracter general-trebuie luate pentru a asigura condiţii corespunzătoare din punct de vedere sanitar,cât şi echipamentul de protecţie necesar(şorţuri,palmare,genunchere,mănuşi,ochelari,centuri de siguranţă etc)

Operaţiile de încărcare sau de descărcare a materialelor

-se execută cu atenţie-folosind echipamentul de protecţie adecvat,în locuri special amenajate şi nepericuloase pentru muncitori-folosind mijloace mecanice(macarale,autoîncărcătoare etc.),precum şi mijloace de mică mecanizare(scripeţi,palane,macarale diferenţiale etc.)

Este interzisă manipularea cu braţele

-a greutăţilor mai mari de 50 kg de către un singur muncitor

Este obligatoriu să se lucreze mecanizat

-pentru încărcarea şi descărcarea greutăţilor mai mari de 50 kg-şi pentru cazurile în care înălţimea este mai mare de 3m

În depozitele cu produsede vopsitorie pe bază de substanţe inflamabile

-este interzisă folosirea focului deschis şi a surselor de producere a scânteilor-încăperile şi magaziile destinate depozitării vor fi bine ventilate şi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor


24

Pentru asigurarea materialelor de construcţii

împotriva incendiilor

2.Fiecare loc se marchează cu:-indicatoare avertizoare pentru interzicerea fumatului sau a oricăror surse de foc ,în cazul existenţei unor materiale inflamabile.

- 25 -

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE NR.1


25

1.La fiecare loc unde sunt depozitate materialele:-se prevede echipament pentru intervenţie în caz de incendiu(pichete de incendiu dotate corespunzător,stingătoare portabile,echipament tehnic,lăzi de nisip,lopeţi,găleţi)

3.Pentru depozitarea materialelor în încăperi cu schelet din lemn pe rafturi şi stelaje din lemn:-se iau măsuri de ignifugare periodică a acestora,înlăturându-se orice posibilitate de aprindere şi declanşare a incendiilor.

4.Instalaţiile de iluminat:-se protejează în tuburi metalice,montate aparent şi asigurate împotriva producerii scurtcircuitelor.

- 26 -

1.Observaţi cu atenţie ce tipuri de cărămizi utilizează agentul economic în care desfăşuraţi stagiul de practică.2.După încheierea activităţii de observare,bifaţi în coloana nr. 2 ,cărămizile utilizate pentru realizarea zidăriilor precizând şi domeniul de utilizare(elemente de rezistenţă; elemente de închidere şi compartimentare; lucrări de finisaje; lucrări de izolaţii) în aceeaşi coloană.

TIPURI DE CĂRĂMIZI PENTRU CONSTRUCŢII

COLOANA 1

COLOANA 2

1.Cărămizi pline presate

2.Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale

3. Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale

4.Cărămizi găurite cu lambă şi uluc

FIŞĂ DE LUCRU NR.1


COMPETENŢA: C1. Descrie tipuri de blocuri, plăci şi fâşii pentru zidării

NUMELE ELEVULUI:CLASA:DATA:



26

- 27 -

REZOLVAŢI SARCINILE DE LUCRU DE MAI JOS:1.Precizaţi materialele din piatră masivă prelucrată pentru realizarea zidăriilor(vezi tabelul de la punctul 3 –coloana 1).2.Precizaţi forma de prezentare pentru pietrele prelucrate pentru zidărie(vezi tabelul de la punctul 3 –coloana 2).

3.În tabelul de mai jos completaţi cele 2 coloane(col.1 şi col.2)

PIETRE PRELUCRATE PENTRU ZIDĂRIE

COLOANA 1TIPURI

COLOANA 2FORMA DE

PREZENTARE

COLOANA 3UTILIZĂRI

1. -LAREALIZAREA ZIDURILOR DE SPRIJIN-REALIZAREA CĂPTUŞELILOR DE TALUZURI

2. -LA DIFERITE TIPURI DE ZIDĂRIE DIN PIATRĂ ŞI,ÎN SPECIAL,LA CONSTRUCŢIILE MONUMENTALE

3. - LA EXECUTAREA BOLŢILOR ÎN CARE SE ZIDESC

EXERCIŢIUL NR.1




27

- 28 -

Realizaţi un referat cu tema: Materiale noi folosite la executarea zidăriilor

Folosiţi surse de documentare pentru prezentarea materialelor folosite la executarea zidăriilor : cărţi, manuale, reviste, pliante, cataloage, casete video, Internet

La termenul stabilit prezentaţi în faţa colegilor referatul pregătit, prin care veţi transmite informaţii auditoriului Veţi reuşi cu succes prezentarea dacă ţineţi cont de următoarele sugestii:

STUDIU DE CAZ NR.1

1.Identificaţi materialele ecologice folosite la executarea zidăriilor.




28

În timpul prezentării referatului Asiguraţi-vă că toată lumea vă poate vedea şi auzi

Încercaţi să cuprindeţi cu privirea întregul grup

Vorbiţi clar, pe cât de normal posibil şi nu foarte repede

Respiraţi adânc pentru ca vocea să aibă o rezonanţă mai puternică

Dacă respiraţi adânc vă puteţi controla mai bine emoţiile

Fiţi atenţi la reacţiile auditoriului pentru a evalua impactul discursului

Evitaţi să vă jucaţi cu materialele sau notiţele în timp ce vorbiţi

Ascultaţi-vă în timp ce vorbiţi pentru a evita să vă bâlbâiţi sau să mergeţi prea repede

Vă este de folos să aveţi materiale vizuale pe care auditoriul să se uite astfel încât să nu vă privească tot timpul

Nu este nici o problemă dacă vă repetaţi sau faceţi pauze atunci când vă ajută să transmiteţi mesajul pe care îl aveţi în minte

Este util să accentuaţi cuvintele cheie

- 29 -2.Întocmiţi un album cu aceste materiale.3.Plasaţi în albumul respectiv şi informaţii referitoare la materialele respective(aşa-numitele zone încadrate în care elevul poate scrie)


REZOLVAŢI SARCINILE DE LUCRU DE MAI JOS:1. Prezentaţi caracteristicile generale ale fiecărui tip de bloc, placă sau fâşie pentru zidărie,

privind:a. categorie din care face parte, după natura lor (material)b. tipuri / formate




29

În spaţiul de mai jos scrieţi despre:Denumirea şi prezentarea produsului(ex:blocuri ceramice Porotherm)

În spaţiul de mai jos scrieţi despre:Avantajele folosirii produsului

Acestea sunt doar nişte zone încadrate în care elevul scrie. Aceste formulare pot avea un titlu sau anumite informaţii de la care elevul începe lucrul.

- 30 -c. aspectul / proprietăţi fizice

Tip de bloc, placă sau fâşie pentru zidărie

Caracteristici generale

1 Moloane a.b.c.

2 Cărămizi pline presate a.b.c.

3 Fâşii din bca a.b.c.

4 Plăci din ipsos a.b.c.

2.Stabiliţi pentru fiecare element de construcţie câte două tipuri de bloc, placă sau fâşie pentru zidărie care pot fi utilizate la executarea lor:

Element de construcţie Tip de bloc, placă sau fâşie pentru zidărie

1. Fundaţie din zidărie sub pereţi a. b.

2. Perete de închidere a.b.

3. Perete de compartimentare a.b.

4. Placarea pereţilor a.b.

5. Izolaţie termică la acoperişul terasă a.b.

FIŞĂ INTERACTIVĂ NR.1

Răspundeţi la întrebările de mai jos.După ce aţi răspuns la întrebări,tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.

ÎNTREBĂRI


COMPETENŢA: C2. Prepară mortare şi paste


30

- 31 -1.Selectaţi din casetele cu liste derulante de mai jos categoria care corespunde definiţiei.

DEFINIŢIE CATEGORIE

Mortare care se folosesc la legarea cărămizilor sau a diferitelor pietre de construcţie în vederea alcătuirii unei zidării Tipuri de mortare

Mortare care aplicate în una sau mai multe straturi, servesc la protejarea şiînfrumuseţarea construcţiilor.

Tipuri de mortare

2.Utilizaţi casetele cu liste derulante pentru a completa textul de mai jos.

Prepararea manuala a mortarelorSe aşază 5-10 cm de nisip pe fundul varniţei.Gura de evacuare a varniţei se numeşte SCHUBER; în spatele ei există o sită deasă. Mortarele sunt compuse din Alege cuvântul, lianţi si aditivi.

În compoziţie, cantitatea componenţilor se prezintă în două variante : în volume sau părţi (Alege cuvântul) în greutate-kg (Alege cuvântul

Proporţia componeţilor se numeşteAlege cuvântul, el este stabilit de laboratorul de încercare a mortarelor.


Întocmiţi o fişă în care să argumentaţi domeniile de utilizare a mortarului şi să prezentaţi modul de preparare şi dozare a mortarului M25.

INDICAŢIE:Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic



31

- 32 -Se va lucra în echipe de câte patru.Fiecare echipă va avea un lider care îşi va susţine punctul de vedere.Se va alege şi dozajul şi un tip de mortar.

EXERCIŢIUL NR.2

1. Completaţi schema de mai jos:

MORTAR = + + Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic



32

APĂ

nehidraulic

- 33 -

2. Citiţi cu atenţie urmatoarea listă: mortar de ciment-var, M4, M100, mortar decorativ, mortar de var, mortar de var-ciment, mortar refractar a) Grupaţi elementele din listă pe trei coloane în funcţie de modul de clasificare a mortarelor

După ......

.........

.

După natura .................

După .........

........

-

-

-

-

-

b) Precizaţi diferenţa între mortarul de var-ciment şi cel de ciment-var

...............................................................................................................................................

c)Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos.


33

- 34 -1. 2.

3. 4.

Completaţi: propoziţia alegând din paranteză termenul corect: Imaginile reprezintă etapele preparării ( manuale/ mecanizate) a mortarului de

(ipsos/ciment) tabelul:Etapele preparării mortarului de ciment

Numărul figurii corespondente

Intrdoducerea cimentului şi a nisipului în lada de mortar

___2__

____________________ ________________________ _________________________ _____


34

- 35 -


35

- 36 -

Fişă de studiuMortare

Să ne amintim!

Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip (agregat mărunt) si apă. Într-un mortar, partea activă este liantul sub formă de pastă, iar partea inertă este nisipul.

Clasificarea mortarelor1. După domeniul de utilizare :

Mortare de zidărie care se folosesc la legarea cărămizilor sau a diferitelor pietre de construcţie în vederea alcătuirii unei zidării

Mortare de tencuială care aplicate în una sau mai multe straturi, servesc la protejarea şiînfrumuseţarea construcţiilor.

2. După natura liantului : Mortare pe baza de var (mortarele de var : de var-ipsos şi de var-

ciment). Mortarele de var si var-ipsos sunt pentru interior , iar cel cu ciment pentru exterior.

Mortare pe baza de ciment ( mortarele de ciment, ciment-var şi de ciment-argila) sunt mortarele cu marca mare şi se folosesc la exterior, la medii cu umiditate mare.

Mortare pe baza de ipsos (mortare de ipsos si de ipsos-var) sunt mortarele care se folosesc la interior.

Mărcile mortarelor sunt considerate rezistente la compresiune dupa 28 de zile de la preparare, cu excepţia mortarului de var la care marca este considerată rezistenţa la compresiune la 90 de zile de la preparare.

Mărcile de mortare utilizate frecvent in constructii sunt : M4T- este marca de mortar pe bază de var ; prepararea se face : var pastă+nisip+apa

şi se foloseşte în maxim o oră. M10- var-ciment, var pastă+ciment+nisip+apă numai pentru tencuieli interioare. M25Z ciment-var pentru zidarie. M25T- pardoseli M50-ciment-var - M50 Z- ZIDĂRIE

- M50 T - PARDOSELI M100- ciment (şapă) utilizat la terase/ pardoseli.

Utilizare : Mortare de tencuiala pentru interior si exterior, aplicabile pe toate tipurile de strat-

suport (beton, zidărie), reparaţii, restaurări. Mortare de zidărie (cărămidă, BCA, blocheţi beton).


36

- 37 - Mortare de şape şi îmbinări de dale. Mortare pentru îmbinare ţigle, teracotă sau beton.

Să ne amintim !

Prepararea manuala a mortarelorSe aşază 5-10 cm de nisip pe fundul varniţei.Gura de evacuare a varniţei se numeşte SCHUBER; în spatele ei există o sită deasă. Mortarele sunt compuse din nisip, lianţi si aditivi. În compoziţie, cantitatea componenţilor se prezintă în două variante :

în volume sau părţi (VOLUMETRICĂ) în greutate-kg (GRAVIMETRICĂ)

Proporţia componeţilor se numeşte dozaj, el este stabilit de laboratorul de încercare a mortarelor. După modul de întărire mortarele sunt AERIENE (de var , de argila,) şi HIDRAULICE (de ciment sau cu var hidraulic).ATENŢIE ! dozarea trebuie să fie exactă, amestecarea mortarelor se face conform reţetei, lucrabilitate bună.

Ipsosul pentru construcţii se obţine prin deshidratarea parţială a gipsului ; este folosit in construcţii la prepararea mortarului pentru tencuieli, pentru gleturi, pentru grunduri şi pentru executarea unor elemente prefabricate, cât şi la umplerea golurilor în urma introducerii de ţevi sau cabluri.

Varul pentru construcţii ( var gras sau aerian) se foloseşte sub formă de pastă în prepararea mortarului pentru zidării sau tencuieli şi ca adaos plastifiant la betoane. Se foloseşte varul din groapă, numai dupa minim 3 săptămâni.

Cimentul Portland este liantul cel mai întrebuinţat in construcţii, pentru prepararea betoanelor şi a mortarelor. Se obţine din măcinarea fină a clincherului de ciment Portland cu un adaos de ghips pentru reglarea timpului de priză. Clincherul de ciment Portland este obţinut din amestecul a trei părţi de calcar şi o parte argilă, măcinate foarte fin şi arse la temperatura de 1450 de grade Celsius.


37

- 38 -

Fişă de studiu

Tabelul nr.1- dozaje şi cantităţi în părţi de volum

Nr.crt MARCA MORTARULUI

FELUL MORTARULUI

DOZAJE îN PARŢI VOLUM CIMENT

DOZAJE ÎN PĂRŢI VOLUM VAR GRAS PASTĂ

DOZAJE ÎN PARŢI DE VOLUM NISIP

1. M4 VAR - 1 3-4

2. M10 IPSOS-VAR - 0.5 3

3. M10 VAR-CIMENT 1 1 10

4. M25 CIMENT-VAR 1 0.7 7

5. M50 CIMENT-VAR 1 0.4 5

6. M100 CIMENT 1 - 4

Tabelul nr.2- dozaje şi cantităţi in kg/m3

NR.CRT MARCA MORTARULUI

FELUL MORTARULUI

DOZAJE ÎN KG/m3 CIMENT

DOZAJE ÎN KG/m3 VAR-GRAS

DOZAJE ÎN KG/m3 NISIP

1, M4 VAR - 390 kg (0,9 M3) 1340 Kg (1,03 m2)

2, M10 VAR-CIMENT 123 130 1340

3, M25 CIMENT-VAR 175 130 1400

4, M50 CIMENT-VAR 245 105 1340

5, M100 CIMENT 360 - 1340


38

- 39 -

BIBLIOGRAFIE

1.Doina Dumbravă,Mircea Pop,Voichiţa Cardan,Victoria Creţu,Aurora Glican,Violeta Dragoş,Corina Moldovan,Liliana Avram, Manual Economia şi organizarea producţiei în construcţii-montaj,manual pentru licee industriale,clasa a XIIa şi şcoli profesionale,anul III Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,R.A 1995.

2.Ing.Vasile Măciucă ing. Mircea Bârzescu, Materiale de construcţii şi instalaţii-manual pentru clasa a IX a ,licee industriale cu profil de construcţii Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică1988 .

3.Iuliana-Carmen Stana,Gigliola Lascu,Ioana Zlătoianu, Construcţii-pregătire practică-Manual pentru clasa a IX a ,Bucureşti, Editura CD Press 2006.

4.Tibrea A si colectiv – „ Studiul materialelor de construcţii”, Manual pentru clasa a IX-a Ş.A.M ,Bucureşti, Editura Economică Preuniversitaria.

5.Simona Ivan,Iuliana Stana,Mărioara Morar,Curriculum-clasa a XI a anul de completare,Domeniul-Construcţii şi lucrări publice,Calificarea:zidar-pietrar-tencuitor


39

materiale pentru zidarii si tencuieli.doc

Documents