zidarii centuri stalpisori teorie

32
1. ZIDĂRII 1.1 GENERALITĂŢI Odată cu integrarea României în Comunitatea Europeană la nivelul standardelor şi normativelor au fost adoptate o serie de norme şi standarde europene de referinţă ca standarde româneşti. În domeniul construcţiilor de zidărie alinierea la normele europene a însemnat adoptarea normativului „Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR6-2006 [10]”, normativ care se utilizează pentru proiectarea clădirilor civile, industriale şi agrozootehnice sau ale părţilor acestora, realizate cu pereţi structurali din zidărie cu următoarele tipuri de alcătuire: Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată; Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare de beton armat pe direcţie verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri); Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi suficiente, din oţel sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui; Zidărie cu inimă armată (ZIA) : perete alcătuit din două ziduri paralele având spaţiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton armat, cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări. Conlucrarea zidăriei cu betonului armat la construcţiile din zidărie confinată, zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale respectiv zidărie cu inimă armată, se obţine prin turnarea elementelor de beton armat după executarea zidăriei. Deoarece România este consifderată o ţară cu seimicitate ridicată normativul de proiectare antiseismică P100-2006 [9] prevede respectarea unor prescripţii specifice pentru clădirile din zidărie, prevederi substanţial modificate faţă de prevederile anterioare ale normativelor din Romania. Ambele normative adoptate începând cu 01. 01. 2007 reprezintă de fapt şi corelarea prevederilor de alcătuire şi calcul a structurilor din zidărie cu prevederile normelor europene Eurocode . 1.2 MATERIALE PENTRU ZIDĂRIE 1.2.1 Elemente pentru zidărie Pentru executarea zidăriilor se pot utiliza orice elemente pentru zidărie corespunzătoare normelor europene asimilate în România (SR EN).

Upload: alexandru-harich

Post on 09-Aug-2015

519 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. ZIDĂRII 1.1 GENERALITĂŢI

Odată cu integrarea României în Comunitatea Europeană la nivelul standardelor şi normativelor au fost adoptate o serie de norme şi standarde europene de referinţă ca standarde româneşti. În domeniul construcţiilor de zidărie alinierea la normele europene a însemnat adoptarea normativului „Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR6-2006 [10]”, normativ care se utilizează pentru proiectarea clădirilor civile, industriale şi agrozootehnice sau ale părţilor acestora, realizate cu pereţi structurali din zidărie cu următoarele tipuri de alcătuire: • Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru

a putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată;

• Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare de beton armat pe direcţie verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri);

• Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi suficiente, din oţel sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui;

• Zidărie cu inimă armată (ZIA) : perete alcătuit din două ziduri paralele având spaţiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton armat, cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări.

Conlucrarea zidăriei cu betonului armat la construcţiile din zidărie confinată, zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale respectiv zidărie cu inimă armată, se obţine prin turnarea elementelor de beton armat după executarea zidăriei.

Deoarece România este consifderată o ţară cu seimicitate ridicată normativul de proiectare antiseismică P100-2006 [9] prevede respectarea unor prescripţii specifice pentru clădirile din zidărie, prevederi substanţial modificate faţă de prevederile anterioare ale normativelor din Romania. Ambele normative adoptate începând cu 01. 01. 2007 reprezintă de fapt şi corelarea prevederilor de alcătuire şi calcul a structurilor din zidărie cu prevederile normelor europene Eurocode .

1.2 MATERIALE PENTRU ZIDĂRIE 1.2.1 Elemente pentru zidărie Pentru executarea zidăriilor se pot utiliza orice elemente pentru zidărie corespunzătoare normelor europene asimilate în România (SR EN).

Page 2: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 10

Cele mai utilizate tipuri de elemente pentru zidărie sunt: - elemente pentru zidărie ceramice; - elemente pentru zidărie din silico-calcar; - elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare); - elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat; - elemente pentru zidărie din piatră artificială; - elemente pentru zidărie din piatră cioplită.

Elementele pentru zidărie produse în mod curent în România se încadrează după cum urmează: - cărămizi ceramice pline:

- elemente HD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mare > 1000 Kg/m3, utilizat pentru zidării neprotejate şi protejate (exemplu: 240 x 115 x 63 mm);

- cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale: - elemente HD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mare > 1000 Kg/m3, utilizat pentru zidării neprotejate şi protejate (exemple: 240 x 115 x 88, 240 x 115 x 138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138, 290 x 240 x 188, 365 x 180 x 138) - elemente LD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mică < 1000 Kg/m3, utilizat pentru zidării protejate;

- elemente pentru zidărie din beton cu agregate obişnuite (exemplu : 240 x 290 x 138); - elemente pentru zidărie din beton cu agregate uşoare; - elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat; (exemple: 240 x 300 x 600, 200 x 240 x 600, 150 x 300 x 600); - elemente pentru zidărie din piatră naturală cioplită prelucrată.

În funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice elementele pentru

zidărie se clasifică în două clase, în funcţie de probabilitatea de nerealizare a rezistenţei la compresiune specificată de producător astfel: - element pentru zidărie clasa I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenţa la compresiune declarată este ≤ 5%. - element pentru zidărie clasa II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie clasa I

În funcţie de caracteristicile geometrice elementele pentru zidărie se grupează după cum urmează:

- volumul golurilor (% din volumul brut); - volumul fiecărui gol (% din volumul brut); - grosimea minimă a pereţilor interiori şi exteriori (mm); - grosimea cumulată a pereţilor interiori şi exteriori pe fiecare direcţie.

Page 3: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

11

Elementele pentru zidărie menţionate anterior se încadrează în grupe în funcţie de caracteristicile geometrice menţionate astfel: Grupa 1

- cărămizi ceramice pline 240 x 115 x 63; - cărămizi ceramice cu goluri rotunde de uscare; - blocuri cu goluri din beton uşor cu volumul golurilor ≤ 25%; - blocuri pline din beton celular autoclavizat.

Grupa 2 - cărămizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare; - cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale; - blocuri cu goluri din beton uşor cu volumul golurilor cuprins între 25%÷50%; - blocuri cu goluri din beton obişnuit cu volumul golurilor cuprins între 25%÷50%.

Elementele pentru zidărie cu goluri verticale încadrate în grupa 2, pot fi

folosite, în condiţiile de proiectare şi de execuţie, numai dacă respectă următoarele cerinţe geometrice:

- volumul golurilor ≤ 50% din volumul total; - grosimea pereţilor exteriori te≥ 15 mm; - grosimea pereţilor interiori ti ≥ 10 mm; - pereţii verticali interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea elementului. În condiţiile specifice de proiectare şi execuţie, pentru elementele structurale şi

nestructurale din zidărie, pot fi folosite şi alte elemente încadrate avand ca document de referinţă EN 1996-1-1-1 (EC6) în grupa 2: cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri verticale cu geometrie specială (cu pereţi subţiri -grupa 2S) care îndeplinesc următoarele condiţii:

- geometria blocului respectă următoarele cerinţe: - volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului; - grosimea pereţilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm; - grosimea pereţilor interiori 6 mm≤ ti <10 mm; - pereţii verticali interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea elementului; - legea constitutivă σ-ε a zidăriei este de tip elasto-plastic cu ductilitate limitată. În funcţie de profilaţia exterioară a elementelor pentru zidărie folosite în mod

curent în România, se disting următoarele tipuri: - elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie; cu/fără cavitate interioară de prindere); - elemente cu locaş de mortar; - elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar; - elemente cu profilaţie "nut şi feder".

Page 4: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 12

1.2.2 Mortare pentru zidărie

Mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G), se împart în funcţie de: - metoda de definire a compoziţiei lor:

- mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat); - mortar de reţetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziţie

prescrisă); - modul de realizare:

- mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt); - mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat); - mortar preparat la şantier pentru zidărie Mortarele pentru zidărie se clasifică după rezistenţa medie la compresiune,

exprimată prin litera M urmată de rezistenţa unitară la compresiune în N/mm2 (de exemplu: M5 mortar cu rezistenţa unitară medie la compresiune fm = 5 N/mm2).

Mortarele pentru zidărie cu compoziţie prescrisă pot fi descrise, adăugând lângă notaţia de la anterioară şi proporţia componenţilor prescrişi (de exemplu: 1:1:5, în volum, în ordinea ciment:var:nisip). 1.2.3 Betonul utilizat la structuri din zidărie

În clădirile cu structuri din zidărie betonul este folosit pentru: - elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori, centuri); - stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA); - planşee, scări, rigle de cuplare la pereţii cu goluri, pereţi de subsol şi fundaţii.

La structurile din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie armată betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median se va utiliza conform prescripţiilor următoare.

Clasa betonului pentru centuri şi stâlpişori şi pentru stratul median la zidăria cu inimă armată va fi stabilită prin calcul în funcţie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi seismice.

Clasa minimă a betonului folosit pentru elementele de confinare va fi C12/15. Pentru stratul median al pereţilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenţa caracteristică la compresiune fmbk ≥ 12 N/mm2 sau beton din clasa ≥ C12/15.

Dimensiunea maximă a agregatelor betonului folosit pentru elementele de confinare nu va depăşi 20 mm.

Pentru stratul median la pereţii din ZIA, se va folosi beton cu agregat mărunt: - pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armăturii este ≤ 25 mm, vor fi utilizate agregate cu dimensiunea ≤ 10 mm; - în celelalte cazuri dimensiunea agregatelor va fi ≤12 mm.

Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor, clasele de consistenţă ale betonului proaspăt, se vor lua după cum urmează:

- pentru stâlpişorii cu secţiune ≤ 750 cm2: T4;

Page 5: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

13

- pentru stâlpişorii cu secţiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea secţiunii transversale: T3/T4;

- pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median ≥ 10 cm: T4; - pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: T4/T5.

1.2.4 Oţeluri pentru armături

În clădirile cu structuri din zidărie oţelul este folosit pentru armarea :

- elementelor de confinare a zidăriei -stâlpişori şi centuri- (ZC) ; - zidăriei, în rosturile orizontale (ZC+AR); - stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA); - celorlalte elemente de structură: planşee, rigle de cuplare la pereţii cu goluri, scări, pereţi de subsol şi fundaţii.

Armăturile folosite pentru pereţii de zidărie armată (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat, în cazul pereţilor cu goluri, vor fi de tip OB37/PC52 sau, în cazul oţelurilor din import, vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenţă şi deformabilitate şi vor fi sudabile. 1.3 PROPRIETĂŢI MECANICE ALE MATERIALELOR PENTRU ZIDĂRIE

Pentru executarea elementelor structurale din zidărie se vor folosi elemente pentru zidărie din clasa I-a.

Elementele pentru zidărie din clasa a II-a pot fi folosite numai pentru: - elemente structurale la construcţii din clasa de importanţă IV în zonele cu ag≤0,12g; - elemente nestructurale la construcţii din clasele de importanţă III şi IV, în zonele cu ag≤0,16g; - anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii în toate zonele seismice.

La proiectarea pereţilor structurali şi nestructurali din zidărie, rezistenţa necesară la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi stabilită de către proiectant, prin calcul, în funcţie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi seismice, cu respectarea valorilor minime de mai jos.

Rezistenţa standardizată la compresiune (fb) a elementelor pentru zidărie, va fi cel puţin egală cu valorile următoare: - pereţi structurali (inclusiv panouri de umplutură care conlucrează cu cadrele din beton armat sau din oţel):

- normal pe faţa rostului orizontal : fb = 7,5 N/mm2; - paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui : fbh = 2,0 N/mm2.

Page 6: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 14

- pereţi nestructurali (inclusiv panouri de umplutură care nu conlucrează cu cadrele): - fb = 7,5 N/mm2 - pentru clădirile din clasele de importanţă I şi II; - fb = 5,0 N/mm2 - pentru clădirile din clasele de importanţă III şi IV.

1.3.1 Rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie

Rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie, utilizată pentru determinarea rezistenţelor de proiectare la compresiune şi forfecare, va fi rezistenţa la compresiune standardizată, fb.

Rezistenţa la compresiune standardizată reprezintă rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenţa la compresiune a unui element pentru zidărie uscat în aer, echivalent având 100 mm lăţime x 100 mm înălţime.

La cerere producătorul trebuie să declare rezistenţa la compresiune standardizată.

În cazul în care rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie, determinată prin încercări conform reglementărilor specifice, este declarată de producător ca rezistenţă medie, , această valoare va fi convertită în rezistenţă standardizată la compresiune, pentru a se ţine seama de înălţimea şi lăţimea elementelor de zidărie, prin multiplicarea cu un factor δ, stabilit conform tabelului 1.1.

Tabelul 1.1- Factorul de transformare δ

Cea mai mică dimensiune orizontală a elementului pentru zidărie (mm)

Înălţimea elementului pentru zidărie (mm)

50 100 150 200 ≥250 40 0,80 0,70 - - - 50 0,85 0,75 0,70 - - 65 0,95 0,85 0,75 0,70 0,65

100 1,15 1,00 0,90 0,80 0,75 150 1,30 1,20 1,10 1,00 0,95 200 1,45 1,35 1,25 1,15 1,10 ≥250 1,55 1,45 1,35 1,25 1,15

Tabelul 1.2 - Factorul de transformare δ şi valori fb pentru

elemente de argilă arsă şi de beton obişnuit sau uşor produse curent în România fmed (N/mm2) Element pentru zidărie Factor

δ 10 7.5 Cărămizi ceramice pline - 240x115x63 mm 0.81 8.1 6.1 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240x115x88 mm - 290x240x138 mm

0.92 9.2 6.9

Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240x115x138 mm 1.12 11.2 8.4 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290x140x88 mm 0.87 8.7 6.5 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290x140x138 mm - 290x240x188 mm Blocuri cu goluri din beton obişnuit şi uşor - 290x240x188 mm

1.07 10.7 8.0

Page 7: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

15

Pentru elementele pentru zidărie produse în mod curent în România, valorile factorului δ şi valorile rezistenţei standardizate fb sunt date în tabelul 1.2. pentru elemente din argilă arsă şi din beton obişnuit şi uşor şi în tabelul 1.3 pentru elemente din BCA.

Tabel 1.3 - Factorul de transformare δ şi valori fb pentru elemente de BCA produse curent în România

fmed (N/mm2) Element pentru zidărie Factor δ 5 4 3.5

Blocuri mici pentru zidărie din B.C.A. 1.10 5.5 4.4 3.8

Rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie este definită prin două valori, după poziţia forţei de compresiune în raport cu faţa de pozare:

• normal pe faţa de pozare fb; • paralel cu faţa de pozare în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).

1. 3. 2 Rezistenţa la compresiune a mortarelor pentru zidărie

Rezistenţa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie, fm, se determină pe baza SR EN 1015-11/ 2002 [14].

Mortarele pentru zidărie folosite în Romania vor avea rezistenţă unitară medie la compresiune, fm ≥ 1 N/mm2.

Rezistenţa unitară minimă la compresiune a mortarului pentru pereţii din zidărie cu elemente din argilă arsă sau beton obişnuit sau uşor, indiferent de acceleraţia seismică de proiectare ag a amplasamentului, se va lua din tabelul 1.4.

Tabelul 1.4. - Rezistenţele minime ale mortarelor pentru zidărie Pereţi structurali Pereţi nestructurali

Tipul construcţiei Elemente Mortar Elemente Mortar fmed > 10 M10 fmed > 10 M 5 Construcţii definitive

Toate clasele de importanţă fmed ≤ 10 M5 fmed≤ 10 M 2.5 Construcţii provizorii Anexe gospodăreşti M 2.5 M 1

Tabelul 1.4.1 – Clase de mortare

Clasa M 1 M 2.5 M 5 M 10 M 15 M 20 M d Rezistenţa la compresiune

[N/mm2] 1 2.5 5 10 15 20 d

Pentru zidăriile executate cu elemente din BCA , rezistenţa unitară minimă la

compresiune a mortarului va fi: • M 2.5 pentru pereţi structurali la construcţii definitive din toate clasele de

importanţă; • M 1 pentru pereţi structurali la construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti şi

pentru pereţi nestructurali la toate tipurile de construcţii.

Page 8: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 16

1.4 PROIECTAREA STRUCTURILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE

Structurile din zidărie sunt alcătuite din pereţi structurali cu rolul de a prelua forţele verticale şi orizontale şi a le transmite către fundaţii.

În alcătuirea structurilor din zidărie pot intra şi pereţii de rigidizare. Aceştia sunt dispuşi de regulă perpendicular pe un alt perete structural, cu care conlucrează la preluarea forţelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităţii acestuia. Pentru structurile alcătuite cu planşee care descarcă pe o singură direcţie, pereţii paraleli cu direcţia de descărcare a planşeului, care nu sunt încărcaţi direct cu forţe verticale, dar care preiau forţele orizontale care acţionează în planul lor, au rolul de pereţi de contravântuire.

La construcţiile din zidărie cu pereţi structurali se pot utiliza pentru compartimentare pereţii nestructurali, care nu fac parte din structura principală a construcţiei şi care pot fi suprimaţi fără să pună în pericol siguranţa şi stabilitatea structurală a clădirii. Aceşti pereţi împreună cu pereţii de umplutură pot îmbunătăţi comportarea structurală la acţiunea seismului, de aceea nu se pot desfiinţa total sau parţial (pentru crearea de goluri) decât pe baza unui proiect de specialitate sau a unei expertize tehnice.

Pereţii structurali care intră în alcătuirea unei structuri din zidărie sunt de două categorii:

• pereţi izolaţi (montanţi), legaţi între ei, la fiecare nivel, numai cu placa planşeului;

• pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre), constituiţi din montanţi (spaleţi) legaţi între ei, la nivelul fiecărui planşeu, prin grinzi de cuplare de beton armat.

1. 4. 1 Stabilirea sistemului de pereţi structurali

Alegerea sistemului de pereţi structurali se face astfel încât să se realizeze, concomitent, satisfacerea următoarelor categorii de cerinţe:

• funcţionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaţiilor libere, înălţimea de nivel, tipul circulaţiilor, etc;

• de confort; • de siguranţă structurală. Se defineşte densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie „p”, pe fiecare

din direcţiile principale ale clădirii, ca fiind raportul dintre procentul ariei nete totale a pereţilor din zidărie (Az,net) de pe direcţia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv

( )pl

net,z

AA

100%p = (1.1)

Page 9: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

17

Densitatea pereţilor structurali se stabileşte prin calcul cu respectarea valorilor minime constructive, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) şi de numărul de niveluri (nniv).

Acceleraţia seismică de proiectare (ag) este prezentată în harta din figura 1.1.

Figu

ra 1

.1- Z

onar

ea te

ritor

iulu

i Rom

anie

i -ac

cele

raţie

i ter

enul

ui p

entru

pro

iect

are

a g p

entru

cu

trem

ure

avan

d in

terv

alul

med

iu d

e re

cure

ntă

IMR

= 10

0 an

i

Page 10: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 18

Valorile minime constructive p% se referă la nivelul de bază al clădirii, peste secţiunea de încastrare.

Secţiunea de încastrare a ansamblului pereţilor structurali pentru calculul la forţe orizontale (în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua:

• la nivelul superior al soclurilor, în cazul clădirilor fără subsol; • la planşeul peste subsol, la clădirile cu pereţi deşi (sistem fagure) sau la cele cu

pereţi rari (sistem celular) dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe: o rigiditatea subsolului să fie superioară rigidităţii nivelurilor

supraterane o golurile de uşi şi ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în plan,

în poziţii decalate faţă de golurile de la parter astfel încât să se evite crearea unor zone slăbite în perete; în cazul în care această rezolvare nu este posibilă, dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, secţiunea plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;

o în cazul clădirilor cu pereţi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu acceleraţia seismică de proiectare ag ≥ 0.24g, sporirea rigidităţii subsolului se face prin introducerea unor pereţi suplimentari fig. 1.2.

o Plan nivel curent

Casascarii

1

1

1

1

1 Pereti de compartimentare (nestructurali)

Plan subsol

Pereti suplimentari de rezistenta

Casascarii

Figura 1.2 - Pereţi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereţi rari CELULAR

• peste nivelul fundaţiilor la clădirile cu pereţi rari, dacă nu se prevăd pereţi

suplimentari în subsol conform recomandărilor de la aliniatul precedent.

Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie nearmată (ZNA), cu elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2, şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali - interiori+exteriori – (p%), pe fiecare din direcţiile principale, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) , sunt date în tabelul 1.5.

Page 11: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

19

Tabelul 1.5

Acceleraţia seismică de proiectare ag nniv 0.08g 0.12g,0.16g 0.20g 0.24g,0.28g,0.32g

1 ≥4% ≥4% ≥5% ≥6%(*)

2 ≥4% ≥6%(**) NEACCEPTAT NEACCEPTAT 3 ≥5% NEACCEPTAT NEACCEPTAT NEACCEPTAT

(*) Numai cu mortar M10 şi C10 (**) Numai cu mortar M10 şi C10 pentru ag = 0.16g În cazul clădirilor din ZNA mansarda se consideră “nivel” care se include în numărul total admis conform tabelului 1.5.

Structurile din zidărie nearmată (ZNA), cu elemente din argilă arsă din grupa

2S, şi din elemente din BCA (GBN50) pot fi folosite numai pentru clădiri de locuit cu un singur nivel peste secţiunea de încastrare (nniv = 1), în zona cu acceleraţia seismică de proiectare ag= 0.08g, cu respectarea tuturor condiţiilor de alcătuire şi conformare antiseismică.

Structurile din zidărie nearmată (ZNA) cu elemente din argilă arsă din grupele 1, 2 şi 2S şi cu elemente din BCA (GBN50 şi GBN35) pot fi folosite, indiferent de zona seismică, pentru:

- construcţii cu un singur nivel peste secţiunea de încastrare, cu funcţiunea de anexe gospodăreşti care adăpostesc bunuri de valoare redusă şi în care accesul oamenilor este întâmplător;

- construcţii provizorii, cu durata de utilizare prevăzută mai mică de trei ani. Clădirile cu structuri din zidărie confinată (ZC sau ZC+AR), şi cele din zidărie

cu inimă armată (ZIA), pot fi utilizate, în condiţiile de calcul, de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în CR6-2006 [10], cu condiţia limitării numărului de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) şi a prevederii densităţii minime constructive a pereţilor structurali - interiori + exteriori (p%), în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag), conform aliniatelor următoare.

Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC), zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR) şi zidărie cu inimă armată (ZIA), cu elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2, şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali - interiori+exteriori - (p%) pe fiecare direcţie principală, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) sunt date în tabelul 1.6.

Tabelul 1.6

Acceleraţia seismică de proiectare ag nniv 0.08g,0.12g 0.16g,0.20g 0.24g 0.28g,0.32g

1 ≥ 3% ≥ 4% ≥ 4% ≥ 4% 2 ≥3% ≥4% ≥5% ≥ 6% 3 ≥4% ≥5% ≥6% NEACCEPTAT 4 ≥4% ≥6% NEACCEPTAT NEACCEPTAT 5 ≥5% NEACCEPTAT NEACCEPTAT NEACCEPTAT

Page 12: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 20

Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC), zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR) şi zidărie cu inimă armată (ZIA), cu elemente din argilă arsă din grupa 2S, şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali - interiori+exteriori - (p%), în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) sunt date în tabelul 1.7. Tabelul 1.7

Acceleraţia seismică ag 0.08g 0.12g, 0.16g 0.20g, 0.24g 0.28g, 0.32g Densitatea pereţilor p% ≥ 4% ≥ 5% ≥ 6% ≥ 7% Număr maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare nniv

4 (P+3E)

3 (P+2E)

2 (P+1E)

1 (P)

În cazul clădirilor din zidărie armată (ZC, ZC+AR şi ZIA) cu mansardă peste

ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numărul de niveluri peste secţiunea de încastrare maxim admis conform tabelului 1.6. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: - densitatea minimă constructivă a pereţilor dată la (2) şi (3) se majorează cu 1.0% ; - pereţii perimetrali din zidărie nu depăşesc o înălţime medie de 1.25 m; - pereţii de compartimentare sunt de tip uşor (gips-carton); - şarpanta din lemn nu dă împingeri în pereţii perimetrali; - zidăria pereţilor structurali de la mansardă este confinată cu stâlpişori de beton armat în continuarea celor de la nivelul inferior; - la partea superioară a pereţilor mansardei există o centură de beton armat.

Dacă cel puţin una din aceste condiţii nu este îndeplinită, mansarda va fi considerată “nivel” iar înălţimea clădirii se va încadra în limitele date în tabelele 1.5 şi 1.6.

Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC) sau confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR), executată cu elemente din BCA/GBN50 este:

- nniv = 2 (P+1E) în zonele cu ag ≤0.16g cu densitatea minimă constructivă a pereţilor p = 5%;

- nniv = 1 (P) în zonele cu ag ≥ 0.20g, cu densitatea minimă constructivă a pereţilor p = 6%.

În cazul în care pe planşeul peste ultimul nivel curent al clădirii sunt prevăzute construcţii anexe (uscătorii, spălătorii, etc) care ocupă mai puţin de 20% din suprafaţa etajului curent şi a căror înălţime nu este mai mare decât înălţimea acestuia, încăperile respective vor fi considerate ca o proeminenţă a clădirii principale şi nu vor fi considerate ca “nivel” în limitele indicate în tabelele 1.5 şi 1.6.

Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) dat în tabelele 1.4 şi 1.6 poate fi depăşit cu un nivel dacă sunt îndeplinite următoarele două condiţii:

- se folosesc elemente pentru zidărie cu fb > 10N/mm2 şi mortar ≥ M10; - siguranţa structurii este justificată prin calcul cu un procedeu static neliniar

(biografic).

Page 13: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

21

La nivelurile superioare ale clădirii, densitatea minimă constructivă poate fi redusă fără însă a deveni mai mică de 3% pe fiecare direcţie principală a clădirii. Reducerea densităţii pereţilor se va face astfel încât să nu rezulte o disimetrie pronunţate a sistemului structural. Rezistenţa şi rigiditatea clădirii vor fi menţinute aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii. Se recomandă ca eventualele reduceri de rezistenţă şi de rigiditate să nu depăşească 20% şi să se realizeze prin reducerea densităţii zidurilor şi grosimii zidurilor. 1.4.1.1 Structuri cu pereţi deşi (sistem fagure)

Structurile cu pereţi deşi (sistem fagure), sunt definite de următorii parametri geometrici:

- înălţimea de nivel ≤ 3,20 m; - distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m; - aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m2. În această alcătuire, de regulă, poziţiile în clădire ale pereţilor structurali

interiori rezultă din concepţia planului de arhitectură (separă încăperile principale ale clădirii).

Casascarii

Figura 1.3 Structuri cu pereţi deşi (sistem fagure)

În cazul în care, la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereţi deşi, sunt

necesare, local, spaţii mai mari, se acceptă realizarea acestei cerinţe prin suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaţia suprimării acestui perete şi la toate nivelurile superioare astfel încât să se evite formarea unui etaj "slab". Dacă prin această operaţie aria pereţilor structurali de pe direcţia respectivă se reduce cu mai mult de 20%, clădirea va fi încadrată în clasa clădirilor fără regularitate pe verticală. Suprimarea pereţilor se va face astfel încât să nu se producă disimetrii structurale, structura verticală şi planşeul să aibă capacitatea de rezistenţă, rigiditatea şi ductilitatea necesare pentru preluarea solicitărilor datorate celor mai defavorabile grupări de încărcări.

Folosirea sistemului de pereţi deşi este recomandată în cazul clădirilor fundate pe terenuri dificile.

Page 14: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 22

1.4.1.2 Structuri cu pereţi rari (sistem celular)

Următorii parametrii geometrici definesc structurile cu pereţi rari (sistem celular): • înălţimea de nivel ≤ 4,00m; • distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m; • aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75,0 m2.

Casascarii

Figura 1.4. Structuri cu pereţi rari (sistem celular)

La acest sistem pereţii structurali sunt dispuşi la limitele apartamentelor sau

sălilor de clasă, prin această dispunere evitându-se necesitatea de a avea goluri de trecere. 1.4.2 Alegerea tipului de zidărie şi conceperea structurii

La proiectarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, alegerea tipului de zidărie (alcătuirea zidăriei) pentru pereţii structurali se va face cu respectarea în funcţie de:

• numărul de niveluri supraterane (nniv); • regularitatea structurală a clădirii; • grupa elementelor pentru zidărie; • acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag);

precum şi în funcţie de posibilităţile tehnologice de execuţie. Grosimea pereţilor structurali va fi stabilită, prin calcule de specialitate,

pentru satisfacerea următoarelor cerinţe: • siguranţă structurală; • izolare termică/economie de energie; • izolare fonică; • protecţie la foc. Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care

este executată zidăria va fi 240 mm. Din punct de vedere al siguranţei structurale,

Page 15: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

23

indiferent de rezultatele calculelor, raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele condiţii minime:

• zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12; • zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15.

În afara acestei condiţii, grosimea pereţilor solicitaţi predominant la forţa axială, trebuie să îndeplinească şi următoarele cerinţe:

• pentru pereţi din zidărie armată (ZC, ZC+AR, ZIA): coeficientul de zvelteţe hef/t ≤ 20;

• pentru pereţi din zidărie nearmată (ZNA): coeficientul de zvelteţe hef/t ≤ 16;

unde hef este înălţimea efectivă a peretelui.

L

L1 L2

L1+L2<L/4

B

A

a

ba<A/5 b<B/5

a) Clădiri cu forme compacte b) Abateri de la forma compactă Figura 1.5 Condiţii de regularitate structurală în plan

Clădirile din zidărie sunt considerate cu regularitate structurală în plan (fig.1.5)

dacă: • forma în plan satisface următoarele criterii:

- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale; - este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr cât mai redus de

colţuri intrânde; - eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul curent al planseului

nu depăşesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective;

• distribuţia în plan a pereţilor structurali nu conduce la disimetrii importante ale rigidităţii laterale, ale capacităţilor de rezistenţă şi/sau ale încărcărilor permanente în raport cu direcţiile principale ale clădirii;

Page 16: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 24

• rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereţilor structurali sub efectul forţelor orizontale;

• la parter, pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii, distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0.1 L unde L este

dimensiunea clădirii pe direcţia perpendiculară direcţiei de calcul. Clădirile din zidărie sunt considerate cu regularitate structurală în elevaţie dacă:

• înălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%; • pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile

supraterane sau prezintă variaţii care se încadrează în următoarele limite: - reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%; - reducerea ariilor nete totale de zidărie la nivelurile superioare, pentru

clădirile cu nniv ≥3 nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter; • clădirea nu are niveluri "slabe" (fig. 1.6) care au rigiditate şi/sau capacitate de

rezistenţă mai mică decât cele ale nivelurilor superioare).

Gol

Zid

Gol

Zid Zid

Gol

Figura 1.6 Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaţie)

Clădirile care nu satisfac aceste condiţii sunt considerate fără regularitate

structurală, după caz, în plan sau în elevaţie. Pentru proiectare (calcul şi detaliere constructivă) în conformitate cu

prevederile CR6-2006 [10], clădirile cu pereţi structurali din zidărie se clasifică în grupe de regularitate conform tabelului: Tabelul 1.8

Regularitate Grupa de regularitate a clădirii Plan Elevaţie

1 Da Da Clădiri regulate 2 Nu Da 3 Da Nu Clădiri neregulate 4 Nu Nu

Page 17: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

25

1. 4. 2. 1. Zidăria nearmată (ZNA)

Din cauza capacităţii scăzute de a disipa energia seismică, datorită rezistenţei mici la întindere şi la forfecare şi a ductilităţii reduse, se recomandă ca utilizarea structurilor de zidărie nearmată (ZNA) să fie evitată.

Structurile de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 şi 2S, pot fi folosite, în condiţiile respectării densităţii pereţilor structurali stabilite în Codul P 100-1/2006 [9], privind acceleraţia seismică de proiectare (ag), numărul de niveluri (nniv) şi densitatea minimă constructivă a pereţilor structurali (p%) pe ambele direcţii, numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos: • clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în

elevaţie"; • clădirea se încadrează în clasele de importanţă III sau IV conform Codului P 100-

1/2006; clasele de importanţă sunt prezentate în tabelul 1.9; • sistemul de aşezare a pereţilor este de tip „pereţi deşi” (sistem fagure); • înălţimea nivelului hetaj ≤ 3.00 m; • sunt respectate cerinţele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor; • sunt respectate calităţile materialelor utilizate.

Tabelul 1.9

Clasa de importanţă Tipuri de clădiri

I

Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei; spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă; clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională; staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici; garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă; clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase.

II

Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă: • clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă • spitale, altele decât cele din clasa I, şi instituţii medicale cu o capacitate de peste 150

persoane în aria totală expusă • penitenciare • aziluri de bătrâni, creşe • şcoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă • auditorii, săli de conferinţe, de spectacole cu capacităţi de peste 200 de persoane • clădirile din patrimoniul naţional, muzee etc.

III

Clădiri de tip curent, care nu aparţin celorlalte categorii

IV Clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii agricole, locuinţe unifamiliale.

Page 18: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 26

1.4.2.2 Zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA) Clădirile cu structuri de zidărie confinată (ZC), cu sau fără armături în rosturile orizontale, şi cele de zidărie cu inimă armată (ZIA) pot fi utilizate, cu condiţia respectării limitei privind numărului de niveluri (nniv) şi a densităţii minime constructive a pereţilor structurali pe fiecare direcţie (p%), în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag), conform tabelelor 1.5 , 1.6.

Goluri în pereţii structurali din zidărie Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în

pereţii de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor categorii de cerinţe:

• funcţionale; • de plastica faţadelor; • structurale. Cerinţele structurale se referă la: • evitarea reducerii exagerate a capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii unor

pereţi prin care se creează premizele unei comportării defavorabile la torsiunea de ansamblu;

• obţinerea unor arii nete de zidărie aproximativ egale pe cele două direcţii principale ale clădirii;

• satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi ductilitate pentru plinurile verticale (şpaleţi) şi orizontale (grinzi de cuplare, buiandrugi) dintre goluri.

Pentru satisfacerea cerinţelor structurale enumerate mai sus se vor lua măsurile următoare.

Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie, va fi limitat, conform prevederilor din Codul P 100-1/2006, în funcţie de:

• acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag); • numărul de niveluri (nniv); • poziţia peretelui în clădire.

Valorile lui ρ sunt prezentate în tabelul 1.10. Tabelul 1.10

Acceleraţia ag 0.08g 0.12g, 0.16g 0.20g, 0.24g 0.28g, 0.32g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1.5

nniv ≤ 3 ρ ≤ 1.25 Perete exterior

nniv = 4,5 ρ ≤ 1.25

nniv = 4 ρ ≤ 1.00

ρ ≤1.00 ρ ≤0.80

nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.55

nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.45 Perete interior

nniv = 4,5 ρ ≤ 0.45

nniv = 4 ρ ≤ 0.35

ρ≤ 0.35 ρ ≤ 0.25

Page 19: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

27

Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceaişi verticală la

toate nivelurile. Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanţe care să permită transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele" (fig. 1.7).

Figura 1.7. Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereţii de zidărie

La amplasarea golurilor de uşi şi ferestre se va urmări ca speleţii care rezultă să

aibă lungimi egale sau cât mai apropiate. Lungimea minimă (lmin) a spaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi de ferestre se

limitează, în funcţie de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t), după cum urmează fig. 1.8:

• pentru zidăria nearmată (ZNA): - spaleţi (montanţi) marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m - spaleţi (montanţi) intermediari la pereţi de faţada şi interiori : lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m

• pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR): - spaleţi (montanţi) marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m - spaleţi (montanţi) intermediari la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m

Page 20: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 28

• pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.

L L

gol

h eta

jh

L gol L golb b

Figura 1.8 – Dispunerea în plan a golurilor în pereţii de zidărie

Dimensiunile minime ale şpaleţilor (montanţilor) de zidărie sunt prezentate şi în tabelul 1.11.

Tabelul 1.11

Şpaleţi (montanţi) marginali

Şpaleţi (montanţi) intermediari

≥ 0.6 hgol ≥ 0.5 hgol ZNA ≥ 1.20m ≥ 1.00m

ZC ≥ 0.5 hgol ≥ 0.4 hgol ZCA ≥ 1.00m ≥ 0.80m

Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau

până la capătul peretelui, să fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie prevăzut în proiect. Această condiţie este obligatorie pentru zidăriile realizate cu elemente din grupa 2S, pentru a se elimina tăierea/spargerea la şantier a elementelor şi a se folosi numai elementele speciale, cu lungimea de ½ din lungimea nominală, din sortimentele respective. În cazurile în care nu se realizează această modulare se vor spori dimensiunile stâlpişorilor din beton armat astfel încât pentru zidărie să nu fie folosite fragmente de bloc diferite de ½ din lungimea blocului.

În cazul zidăriilor cu înălţimea de referinţă a rândului ≥ 200 mm, înălţimea panoului de zidărie, între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înălţimii rândului (înălţimea elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10÷12 mm).

Page 21: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

29

n x

h

n x

h

n x

h

n x

h

n x l/2

n x l/2 n x l/2 n x l/2

Beton Beton

Beton

Figura 1.9 - Modularea zidăriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidărie

h – înălţimea elementului. l - lungimea elementului

În cazul în care prevederile proiectului de arhitectură nu permit realizarea spaleţilor cu lungimile minime se vor introduce stâlpişori de beton armat pentru sporirea rezistenţei spaletului la forţă tăietoare sau spaletul va fi înlocuit, în totalitate, cu un stâlp de beton armat.

1.4.2.3 Alcătuirea structurilor din zidărie confinată (ZC) Îmbunătăţirea rezistenţei, stabilităţii şi deformabilităţii pereţilor structurali din

zidărie supuşi la diferite acţiuni se poate realiza prin înglobarea în zidărie de stâlpişori din beton armat şi centuri din beton armat.

Stâlpişorii se prevăd pentru sporirea capacităţii portante şi a stabilităţii pereţilor la încărcări verticale şi deopotrivă pentru sporirea capacităţii portante a pereţilor structurali la acţiunea combinată a sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt, seism).

Prin conlucrarea acestor elemente se obţin practic panouri de zidărie înrămată pe contur. În acest mod se obţine creşterea rezistenţei peretelui, a rigidităţii, a ductilităţii şi a capacităţii sale în comparaţie cu peretele din zidărie simplă. Structurile de zidărie constituite cu elemente de confinare pe verticală (stâlpişori) respectiv pe orizontală (centuri) poartă denumirea de structuri de zidărie confinată (ZC).

Page 22: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 30

Poziţia stâlpişorilor rezultă dintr-un calcul de rezistenţă a pereţilor sub acţiunea sarcinilor verticale şi orizontale.

Modul de dispunere şi prevederile de alcătuire specifice pentru elementele de confinare, stâlpişori şi ceturi, sunt prezentate în conformitate cu prevederile normativului de proiectare antiseismică P100-2006 [9] respectiv al codului de proiectare a structurilor din zidărie CR6-2006 [10]. 1.4.2.3.1 Prevederi referitoare la stâlpişori

În cazul zidăriei confinate (ZC), stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaţi în următoarele poziţii:

a) la capetele libere ale fiecărui perete; b) de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 2.5 m2 (orientativ un gol de uşă

cu dimensiunile 1.20 x 2.10 m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea prevederii acestora rezultă din calcule sau din cerinţa d;

c) la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei; d) în lungul peretelui, astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu

depăşească: - 4.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular); - 5.0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure);

e) la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se află la o distanţă mai mare de 1.5 m;

f) în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă. Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei. Secţiunea transversală a stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:

• aria secţiunii transversale ≥ 625 cm2 - 25 x 25 cm; • latura minimă ≥ 25 cm. Armarea stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii diferenţiate în funcţie de

valoarea acceleraţiei seismice de proiectare (ag): • procentul de armare longitudinală va fi ≥ 0.8% pentru zonele seismice cu 0.16g ≥ ag ≥ 0.08g; • procentul de armare longitudinală va fi ≥ 1% pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.20g • diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm; • diametrul etrierilor va fi ≥ 6 mm; etrierii vor fi dispuşi la distanţe ≤ 15 cm, în

câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a armăturilor longitudinale.

Page 23: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

31

zidarie

stalpisori b.a

L1-lungimea zidului= 5.00m la structuri cu pereti desi= 4.00m la structuri cu pereti rariL2-gol cu aria > 2.5 mpL3-gol cu aria <2.5 mp

Figura 1.10 - Poziţionarea stâlpişorilor din beton armat la structuri din zidărie confinată

Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel conform STAS 10107/0-90.

Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere, fără cârlige, pe o lungime ≥ 50 Φ; în secţiunea de la bază (secţiunea de încastrare) suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăţile din socluri sau din pereţii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Φ.

În cazurile în care soclurile se execută din beton simplu (fig. 1.11), la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete. În cazurile în care înălţimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se va prevedea şi o centură la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii.

Page 24: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 32

izolatie hidrofuga rigida

>150

cmBeton simplumin. C8/10

Cs

Cs

Armatura dinCs>1.2Cetaj

Stalpisor b.a.Cs - centura socluCetaj - centura la etaje

Figura 1.11 - Detalii centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu la construcţii fără subsol

Continuitatea armăturilor din socluri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaţii.

Mustăţile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60Φ ≥ 1.0 m şi vor fi fasonate fără cârlige.

Soclurile pereţilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuială hidrofugă. Între faţa superioară a soclului şi zidul din elevaţie se va prevedea un strat de hidroizolaţie rigidă .

În cazurile în care pereţii de subsol se execută din beton simplu, indiferent de rezultatele calculului, peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri, care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii,amplasate la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol. Aria armăturilor longitudinale din fiecare dintre cele două centuri va fi cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.

Page 25: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

33

izolatie hidrofuga rigida

Beton min. C8/10

Cs

Cs

Armatura din Cs>1.2Cetaj

Cs - centura subsolCetaj - centura la etaje

Cs

Cs

Stalpisor b.a.

Figura 1. 12 - Armături pentru centuri şi stâlpişori în pereţi de subsol din beton simplu Continuitatea armăturilor din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru

instalaţii. Mustăţile pentru elementele verticale din suprastructură (stâlpişori şi stratul

median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui sau, după caz, vor fi înnădite cu mustăţile din talpa de fundare.Mustăţile vor fi fasonate fără cârlige. Continuitatea mustăţilor pentru armăturile verticale nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaţii. Armarea pereţilor de subsol se va determina prin calcul. Indiferent de rezultatele calculului procentele minime de armare vor fi :

• vertical: 0.20 %; • orizontal: 0.15 %.

Golurile de uşi şi ferestre din pereţii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armături verticale a căror secţiune totală va fi cu cel puţin 20% mai mare decât secţiunea armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime ≥ 50Φ.

În dreptul golurilor de uşi, forţa tăietoare din secţiunile de beton (buiandrug şi centura inferioară) va fi preluată integral cu armături verticale sau etrieri.

Golurile de uşi şi de ferestre din pereţii de beton simplu din subsol vor fi bordate după cum urmează:

• armături verticale ≥ 4Φ12 PC52 / 4Φ14 OB37 ; • armături în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reacţiunea

terenului/ încărcarea adusă de planşeu) şi pentru forţa tăietoare rezultată din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructură. Pereţii de contur şi cei interiori de la subsol vor fi prevăzuţi cu hidroizolaţie

orizontală împotriva ascensiunii capilare a apei subterane.

Page 26: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 34

Hidroizolaţia va fi, de regulă, de tip "tencuială rigidă " pentru a permite realizarea continuităţii mustăţilor verticale pentru armarea pereţilor de subsol. Prevederi suplimentare de alcătuire a stâlpişorilor din beton armat

Etrierii vor fi prevăzuţi în mod curent din bare de oţel OB37 Ø6 mm/15 cm, îndesiţi la 10 cm în zonele de înnădire a barelor longitudinale, precum şi la partea superioară a stâlpişorilor, sub centură, pe o lungime de minim 50 cm.

Ancorarea barelor în centura ultimului nivel se va face pe o lungime mai mare decât lungimea minimă de ancoraj. Deasemenea nu se vor înnădi prin suprapunere în aceeaşi secţiune mai mult de 50% din barele întinse.

Pentru realizarea conlucrării stâlpişorilor din beton armat cu zidăria adiacentă se iau măsuri de dispunere a unor bare de oţel în rosturile orizontale ale zidăriei şi deasemenea se prevăd pene de beton prin executarea zidăriei în ştrepi (fig. 1.13).

Barele sau plasele de oţel dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei vor fi minimum Ø6 mm, pătrunzând 50 cm în zidărie sau până la marginea golului când distanţa de la stâlpişor la gol este mai mică de 50 cm.

Page 27: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

35

50 cm

60d

~50

cm

50 cm

60d etrieri

indesiti

50 c

m

Cetaj

Cetaj

Cs

Cs

Cetaj

Cetaj

Cs

Cs

50

60d

50

50

60d etrieri

indesiti

50

a) Zidărie din blocuri ceramice cu h ≤ 200 mm b) Zidărie din blocuri ceramice cu h > 200 mm Figura 1.13 – Solidarizarea stâlpişorilor cu zidăria – elevaţie

Penele de beton se obţin prin practicarea ştrepilor în zidărie realizându-se

astfel o conlucrare mai bună între stâlpişor şi zidărie. La nivelul planşeelor, stâlpişorii vor fi legaţi monolit cu centurile din beton

armat.

Page 28: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 36

50 cmØ6

pene de betondupa necesitate

a) secţiune curentă

Ø6

50 cm

min

4 c

m

50 c

m

Ø6

Term

oizo

latia

stal

piso

rulu

i

b) secţiune de colţ

min

4 c

m

Ø6

50 cm

50 cm

50 c

mTe

rmoi

zola

tiast

alpi

soru

lui

min

4 c

m

Ø6

Ø6

c) secţiune de capăt sau margine gol d) secţiune de ramificaţie

50 cm

pene de betondupa necesitate m

in 4

cm

Ø6

e) secţiune curentă

Figura 1.14 – Solidarizarea stâlpişorilor cu zidăria – detalii

1.4.2.3.2 Prevederi referitoare la centuri

Page 29: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

37

Centurile vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise.

Secţiunea orizontală a pereţilor structurali nu va fi slăbită prin prevederea de:

• goluri verticale pentru coşurile de fum sau ventilaţii; • sliţuri orizontale sau oblice pentru instalaţii realizate prin spargere sau

zidire. În cazul în care, prin proiect, se prevăd sliţuri verticale executate prin

zidire, adâncimea acestora va fi ≤ ⅓ din grosimea peretelui. Dacă rezistenţa secţiunii slăbite, este insuficientă pentru preluarea eforturilor secţionale de proiectare, secţiunea respectivă va fi întărită prin armare în rosturile orizontale şi/sau prin elemente de beton armat.

În cazul sliţurilor verticale realizate prin zidire, continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare suplimentare având o secţiune cu cel puţin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte (fig. 1.15).

>60Ø

etrieri îndesiti(min. Ø6/10)

t

d

d < t/3

Aa>1.2Aa

Aa

>60Ø

A A

Sectiune A-A

Figura 1.15 – Detaliu armare centură în zona slăbită

Page 30: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 38

Se acceptă executarea, numai prin frezare, a sliţurile verticale sau oblice, cu adâncimea de maximum 2.0 cm, pentru instalaţiile electrice, fără afectarea integrităţii şi a stratului de protecţie a barelor longitudinale din centuri.

Centurile vor fi amplasate astfel:

- la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, inclusiv în cazul în care ultimul planşeu este realizat din grinzi şi podină din lemn; - în poziţie intermediară, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi la construcţiile tip “sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3,20 m, în zonele seismice cu ag≥0,20g, sau > 4,00 m - în zonele seismice cu ag≤0,16g.

La colţurile, intersecţiile şi ramificaţiile pereţilor structurali se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime de cel puţin 60Φ (fig1.16).

60Ø

d

b

c

a

ba

cd

e f

60Ø

ef

Figura 1.16 – Detaliu realizare ancoraj centuri la colţuri şi ramificaţii În cîmp curent barele de armătură se vor realiza continue. Dacă acest lucru nu

este posibil se acceptă ca barele longitudinale să fie îmbinate prin suprapunere. Barele se vor întrerupe în secţiuni diferite astfel încât jumătate din aria de armătură să fie continuă. În zonele de îmbinare se îndesesc etrierii la 10cm. Un exemplu de îmbinare în câmp curent este prezentat în figura 1.17.

Page 31: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

1. Zidării -

39

=60Ø

=100

=60Ø

centura

înnadire bare inferioare

înnadire bare superioare

1 > 2Ø10 PC52/2Ø12 OB37 2

4

etrieri indesiti(min.Ø6/10)

etrieri min.Ø6/15

etrieri indesiti(min.Ø6/10)

3 > 2Ø10 PC52/2Ø12 OB37

> 2Ø10 PC52/2Ø12 OB37

jos > 2Ø10 PC52/2Ø12 OB37jos

sussus

Figura 1.17 – Detaliu realizare continuitate armături în centuri în câmp curent

Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş trebuie să fie

continue, neîntrerupte de goluri de uşi şi ferestre. Continuitatea centurilor poate fi întreruptă numai în următoarele situaţii:

• centura planşeului curent, în dreptul casei scării (fig. 1.18), cu condiţia să se prevadă: - stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului; - o centură-buiandrug, la podestul intermediar, legată de cei doi stâlpişori; Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării, să fie prevăzută

numai pentru clădirile din zonele cu ag ≤ 0.20g. • centura peste zidul de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiţia să se

prevadă: - stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armăturile

longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior; - o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei, legată de cei doi stâlpişori.

Centura continua la ultimul nivel

Planseu curent

Centura planseu curent

Stâlpisor de beton armat

Casascarii

Stâlpisor de beton armat

Centura planseu curent

Centura podest intermediar

Figura 1.18 - Întreruperea centurilor la casa scării

Page 32: Zidarii Centuri Stalpisori Teorie

- Construcţii civile. 40

Secţiunea transversală a centurilor va satisface următoarele condiţii: • aria secţiunii transversale ≥ 500 cm2 - 25 x 20 cm; • lăţimea ≥ 25 cm dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui; • înălţimea ≥ 20 cm. Armarea centurilor va satisface următoarele condiţii precum şi condiţiile

suplimentare date în Codul P 100-1/2006 [9], diferenţiate în funcţie de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare (ag):

• procentul de armare longitudinală ≥ 0.8% pentru zonele seismice cu ag≤0,16g; • procentul de armare longitudinală ≥ 1.0% pentru zonele seismice cu ag≥0,20g • diametrul barelor longitudinale ≥ 10mm; • diametrul etrierilor ≥ 6 mm; distanţa între etrieri ≤15 cm în câmp curent şi

≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale. Înnădirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fără

cârlige, pe o lungime de ≥ 60Φ. Secţiunile de înnădire ale barelor din centură vor fi decalate cu cel puţin 1.00 m; într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii. În cazul clădirilor cu şarpantă, în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei.