material sociologie bac 2011 - cap.1
TRANSCRIPT
-
8/13/2019 Material Sociologie Bac 2011 - Cap.1
1/5
Capitolul I : SOCIOLOGIA CA STIINTA
A. Sociologi
B. Cunoastere comuna si stiintifica
C. Perspective teoretice
A.
a. Auguste Comte- este cel care a propus numele de sociologie pentru aceasta stiinta.
- a utilizat la inceput numele de fizica sociala
- a utilizat 2 cuvinte clasice: socios (din latina) = multime si logos (din greaca) = stiinta.
Def, sociologia este stiinta despre societate
Pentru omte metoda reprezenta elementul central pe !aza caruia se putea construi noua disciplina.
"ceasta metoda era numita de omte metoda poitiva!si se fundamenta pe ideea ca nu se poate face
studierea realitatii decat pe !aza culegerii de informatii si date sociale o!tinute direct din realitate, cu
a#utorul unor instrumente care permit masurarea fenomenelor sociale. $l a incercat sa gaseasca legile universale ale evolutiei societatilor, la fel cum, in fizica, %e&ton, reusise
sa a#unga la asemenea legi universale. Pentru el legea universala care putea e'plica evolutia societatii era
legea celor 3 stadii.
Legea celor 3 stadii:
1. Teologic " realitatea se confunda cu adevarul, omul crede ca prin credinta afla adevarul.
2. #etafiic "pune accent pe esenta si ratiune (principiul lumii prin ratiune)
3. Poitiva "pune accent pe e'perienta si o!servatie
unoasterea pozitiva este cunoasterea !azata pe date empirice, cea !azata pe analiza cu mi#loace
stiintifice a realitatii.
$. %er$ert Spencer- a luat ca model o stiinta consacrata a vremii, dar nu fizica, insa, ci !iologia.
- a fost preocupat de evolutia societatilor si de legile care guverneaza aceasta evolutie
Pentru el societatile evolueaza si se comporta asemanator unor organisme : se nasc,cresc, se dezvolta,
im!atranesc, si ciar dispar. Din acest motiv, sociologia lui a mai fost si numita si darwinism social, dupa
numele autorului teoriei evolutiei speciilor, arles Dar&in, desi pencer a inceput sa pu!lice aceste teze
inaintea aparitiei cele!rei lucrari Originea speciilor a lui Dar&in.
pencer nu cauta sa e'plice cum au loc procesele de scim!are sociala, ci, la fel ca si omte, este
preocupat mai degra!a de gasirea unor legi universale ale evolutiei societatilor.
$l considera ca in istorie au e'istat 2 mari tipuri de societati:
- societati militare
& societati industriale
pencer pune in discutie ideea ca societatile, asemenea organismelor, evolueaza permanent,
dezvoltandu-se si adaptandu-se la cerintele impuse de evolutia sociala.
c. 'arl #ar(& renunta la termenul de societate, care este considerat mult prea filozofic si utilizeaza in locul
acestuia conceptul deformatiune social-economica."cest termen se refera la un tip particular de societate,
e'istenta intr-un anumit conte't geografic si istoric, care este caracterizata de un mod de productie
economica.
*ormuleaza o lege universala a evolutiei societatilor, legea concordantei dintre fortele si relatiile de
productie.Potrivit acesteia, fiecare formatiune social-economica este caracterizata de un mod de productie."cesta este determinat de relatia dintre cele 2 componente ale sale : fortele de productie si relatiile de
productie.
)ortele de productie sunt formate din mi#loacele necesare productiei (masini, utila#e+) si din forta de
munca.
-
8/13/2019 Material Sociologie Bac 2011 - Cap.1
2/5
*elatiile de productie sunt relatiile care se sta!ilesc intre oameni la nivelul modului de productie.
ele mai importante relatii sunt cele de proprietate.
ntre fortele de productie si relatiile de productie apare o contradictie manifestata intre:
- caracterul social al muncii
- caracterul privat al proprietatii
n fiecare formatiune social-economica e'ista cel putin 2 clase sociale ale caror interese sunt legate de
dezvoltarea fortelor de productie sau de dezvoltarea relatiilor de productie.
d. #a( +e$er
& considera ca procesul de cunoastere a vietii sociale tre!uie sa plece de la intelegerea actiunilor pe careoamenii le savarsesc in societate si pe care le putem numi actiuni sociale.
"cest tip de metoda, a intelegerii poarta numele de comprehensiune.
Pentru /.0e!er sociologia nu mai este o stiinta a societatii in general, ci o teorie despre actiunea
sociala.
*ata de stiintele naturii, in care cercetatorul este separat total de realitatea pe care o studiaza, in
sociologie el este parte integranta a acestei realitati. /ai mult, daca in lumea fizica nu putem spune ca
miscarea corpurilor ar avea la !aza intentii, motivatii sau vointa, actiunea sociala, pe care o studiaza
sociologia, se !azeaza pe aceste elemente. $a are o !aza su!iectiva, este guvernata de vointa si demotivatie, iar actiunile oamenilor au semnificatie pentru acestia.
unoasterea acestei semnificatii presupune comprehensiunea.
,(: daca un elev participa la un concurs sportiv pentru a se califica la o intrecere nationala, putem fi
siguri ca acel elev este constient de ceea ce face, este motivat si manifesta vointa pentru a participa si, cu
siguranta, are un inteles pentru actiunile pe care le intreprinde.
Sociologia are 2 dimensiuni:
& o dimensiune academica
- o dimensiune aplicativa
-
8/13/2019 Material Sociologie Bac 2011 - Cap.1
3/5
B.
Cunoasterea comuna:def. 1 insusirea de catre agentul cunoscator a unei informatii legate nemo#locit de continutul pra'iologic
in care actioneaza.
- fiecare individ isi insuseste o suma de cunostinte do!andite prin intermediul lim!a#ului
transmise din generatie in generatie sau transmise printr-o e'perienta directa.
Cunoasterea stiintifica:- presupune gandire stiintifica ce se completizeaza printr-o coerenta logica si valoare.
A(iome ale cunoasterii stiintifice:. recunoasterea de catre oamenii de stiinta ca e'ista o lume reala, independenta de su!iectul
o!servator, ca faptele o!servate sunt reale si nu un produs al mintii o!servatorului3
2. acceptarea principiului ca raporturile dintre lucruri nu sunt intamplatoare, ci au un sens.
"ceasta a'ioma impune principiul determinismului si sta!ileste raporturile in termeni de
caua si efect.Determinismul siocial este mult mai dificil de pro!at si analizat comparativ cu
determinismul fizic, dar cu toate acestea el nu este mai putin real.
4. lumea e'terioara poate fi cunoscuta prin o!servatie o$iectiva. "devarurile stiintifice pot fi
pro!ate cu mi#loace riguroase si pot fi verificate de catre alti oameni de sitiinta.
Cunoasterea comuna Cunoasterea stiintifica
un & nu este cuprinsa intr-un corp stiintific este curpinsa intr-un corp stiintific
- este tacita sau implicita 1 pt multe dintre e'plicatiile
care pe care le dam in mod o!isnuit fenomenelor sociale si compo
pute comportamentelor putem furniza argumente3
5 e'. toti #udecatorii sunt corupti
6ezu - rezultatele sunt inregistrate si verifi-
ca!ile . spre deose!ire de cunoasterea
comuna care cel mai adesea, este
e'primata ver!al si nefundamentata pe
un pro un proces de verificare a datelor,
cunoasterea stiintifica presupuneintotdeauna inregistrarea si stocarea
datelor.
- su!iectiva,emotionala, pasionala. unoasterea cotidianaPresupune un grad ridicat de su!iectivitate, depinzand
De interesele ,valorile si convinderile oamenilor.
$':apreciem mai !ine aceleasi comportamente daca ele
sunt savarsite de persoane care ne plac, decat daca sunt
savarsite de persoane care nu ne plac
-o!iectiva 1 se !azeaza intotdeauna pe
nstru instrumente de masurare,,e'.
estionare7grila de o!servatie
-selectiva, fals generalizatoare - in procesul de
cunoastere cotidiana , oamenii selecteaza dinmultitudinea fenomenelor care le o!serva doar acele
informatii care li se par utile7interesante, ori care
confirma parerile lor preala!ile
-centrata pe gasirea de dovezi 1 evita
generalizarea pripita si este e'acta
- se !azeaza pe pre#udecati si este influentata de societate
/ulte lucruri pe care le stim despre oameni si despre
viata sociala nu au la !aza propriile e'periante
& se foloseste instrumente specifice pt aconstrui e'plicatii ale faptelor sociale
a!ordate
-este contradictorie 1 acelasi fenomen poate fi #udecat si
e'plicat diferit de persoane diferite 7 de aceeasi persoana
in momente diferite.
$'. iulul (a!senteismul) de la ore- in incercarea de a
e'plica de ce a crescut nr. $levilor care lipsesc de la ore,
profesorii vor spune ca elevii nu mai sunt interesati sa
invete, in timp ce elevii sau parintii vor spune ca
interesul profesorilor si calitatea lor lasa de dorit
- nu are constructii contradictorii- ciar
daca e'ista teorii sociologice alternative,
care e'plica diferit anumite fapte si
procese sociale, ele intern nu sunt
contradictorii
-
8/13/2019 Material Sociologie Bac 2011 - Cap.1
4/5
- inconsistena in timp 1 acelasi fenomen poate fi #udecat
si e'plicat diferit in momente diferite de timp.
- nu este incosistenta in timp 1 o teorie
sociologica nu isi scim!a continuturile in
functie de parerile personale. $volutia unei
teorii se face in conditiile acceptate de
comunitatea oamenilor de stiinta.
Cunoasterea comuna este gresita- numai cea stiintifica este corecta!
Argument:
%u tre!uie sa a#ungem la concluzia ca tot ce stim la nivelul simtului comun este intotdeauna fals si ca
doar cunoasterea stiintifica ne poate oferi o imagine corecta asupra vietii sociale. n realitate, foarte multe
dintre lucrurile pe care oamenii le cunosc la nivelul simtului comun au fost analizate si validate de studiile
sociologice. "stfel, multe prover!e care ilustreaza rezultatele cunoasterii comune se pot regasi cu usurinta
intr-o serie de legi si principii sociologice:
- opilul cu multe moase ramane neinfasat: prover!ul este formulat su! numele de efectul pierderii de
vremepotrivit caruia, cu cat numarul persoanelor responsa!ile de aceeasi sarcina este mai mare, cu atat mai
mic este efortul depus de fiecare persoana in parte. - /ai degra!a vezi paiul din ociul altuia decat !arna din ociul tau: prover!ul poate fi corelat cu
analizele privind mecanismele de atri!uire a cauzelor comportamentelor sau evenimentelor noastre si ale
altora. Prover!ul e'prima ceea ce in socilogie numim eroarea fundamentala de atribuire. Potrivit acesteia,
avem tendinta de a considera ca lucrurile !une care ni se intampla noua se datoareaza calitatilor noastre, in
timp ce lucrurile !une care li se intampla celorlalti se datoreaza norocului, azardului, con#ucturilor
favora!ile.
ituatia se scim!a atunci cand oamenii e'plica esecurile: de regula, atri!uim esecurile personale unor
cauze e'terne potrivnice pe care nici nu le puteam controla, pe cand esecurile celorlalti sunt atri!uite unor
cauze care tin de persoanele respective (cauze interne).
n concluzie , putem spune ca sociologia ne a#uta sa a#ugem la o cunoastere mai !una si comple'a a vietii
sociale, permitandu-ne sa depasim aparentele si #udecatile superficiale. n acelasi timp, cunoastereasociologica ne poate a#uta la fundamentarea unor decizii prin eliminarea falselor presupozitii.
C.
. Poitivismul si sociologia interpretativa:
- ca fondatori au fost ". omte, /. 0e!er
- in teoriile lor punctau orientarile pozitiviste deoarece acestea erau conturate in functie de faptele,
fenomenele si procesele sociale.
/. ,mpirismul si operationalismul
- se pune accent pe partea practica si pe operationarea conceptelor3 este vor!a de o orientare
interpretativa.
0. Teoria organicista
- %. Spencer constata asemanarile dintre societate si organismul uman, referindu-se la individ (acesta
vazandu-l ca pe o celula sociala deoarece societatea se afla intr-o continua crestere si dezvoltare sociala)
1. Teoria psi2ologica a societatii
- ne arata interesele, scopurile, telurile si relatiile dintre indivizi. "cestea sunt elementele esentiale cecompun societatea sau !aza societatii.
8. Teoria functionalistica& sociatatea este privita ca un sistem, ca un intreg compus di maoi
multe pari aflate in interactiune, fiacare parte indeplinind o anumita functie.
-
8/13/2019 Material Sociologie Bac 2011 - Cap.1
5/5
& T. Parsons pune accent pe functia interactiunii dintre indivizi3 societatea este vazuta de acesta ca
fiind una dinamica functionala.