management intercultural - partea 1

8/4/2019 Management Intercultural - Partea 1

1/11

Management intercultural Valorizarea diferen(elor culturaleConfruntdri de acest gen nu sunt rare. Ele se intdlnesc dejiecare datacdnd 0 organizatie intra in contact cu 0 culturd diferit ii de cea in care isi are

originea. Intemationalizarea, apoi globalizarea economiei , al l multipl icataceste contacte. Ele apar deja in interiorul intreprinderilor in care suntconsti tui te echipe pluriculturale si, mai mult, cdnd aceste intreprinderi suntimp/antate in alte tari . Aceste contacte nu inceteazi i a aduce in actuali tate totmai multe diferente culturale.

Din punctul de vedere al intreprinderii, constientizarea acestor diferentenu poate ji decdt un punct de plecare. F 'aptul si maniera de considerare aacestor diferente sunt mai importante pentru cii se vor regdsi in managementulale ciirui mize, la nivel individual si social, in egald mdsurd, pot fi foartediferite. [ ..]

Douii tendinte opuse pot fi observate in comportamentul intreprin-deri lor. Ele corespund fa doua logici de rdspuns infata sf iddri i globalizdri i.Una, care ar vrea sa minimizeze aceste diferente si care ar tinde sa impuna 0strategie globald care sa le depdseascd. Cealaltd, care se inversuneaza sabeneficieze de aceste difererue si ar tinde sa dezvolte forme de management maiadaptate contextului cultural al tiirii sau regiunii in care se exercita.

Pierre Dupriez, La resistence culturelle, 2000

1.4. Sfera de cuprindereFolosirea sintagmei "Management intercultural" produce ..inca.. ~~s1:!llecon~iar daca, asa cum am putnr-veaeaceva" n i a r devreme; domeniul peca re - I caracterizeaza, ca ~i disciplina teoretica sunt deja bine conturate ~i auistorie. Mai mult chiar, economistii (sa-i includem aici pe toti eei care, prinformare sau meserie, au antecedente ~iexper i en t a in teoria economica sau practicamanagementului , in sensul eel mai larg al acestuia) , cu unele excepti i, vfd in MI,

in eel tnai bun caz, un domeniu restrins al managemen!t!l\lid'apQIt!!t la_gJltyrii ,cultural ~i intercultural, AIri avut surpriza sa 8ud chiar < > replica a unui coleg de~~ sa recunosc doar confuzia multora. Aparitia primului.numiir al revistei "Management intercultural" pe care am lansat-o in 1999 a fostpusa pe seama incercarii de a dezvolta 0 components a... managementului culturii,cu{tumredusa la dimensiunea institutiilor care 0 servesc.

Confuzii apar msa si prin raportare la sau asociere elldomenii ~i disciplinedeja conturatc, de regula prin dezvoltarea teoriei generale a managementului:Management comparat, Management international, Marketing global sau Marke-t ing international sau, eel mai .frecvent, eu ceea ce anglo-saxonii numesc cross-cultural management. lata motivul pentru care, 'incercdnd mai buna precizare a

1JrlgJnile JIproblematlca Managemenlulu; intercultural 39

-


2/11

.r40 Management interculturaL Valorizarea dijerenlelor culturale

de pia a, nnagme, perspectivear na 'unea r iunea afacerea ...re I este 0 rezu tanta a mte eram mtrehltura, i eologie ~lpersonalitate , folosita in sens rational pentru a gasi soluti i laproblemele intreprinderilor ce intra in contact cu alte culturi, in zona lor deinteres. In diferite lucrari apar si alte sensuri, mai degraba complementare, ale MI:

- administrarea diferentele culturale;- evidentierea asemanarilor ~i deosebirilor dintre diferite culturi implicatein afaceri;- suport pentru formularea de legi generale in stiintele sociale;

- fundamentarea deciziilor prin considerarea legaturilor dintre intreprindere simediu, dintre cultura si strategie;- pozitionarea culturilor fata de socul rationalitatii intreprinderii globale(internationale );- concilierea intre cosmopolitism si particularism;

- identificarea si inventarierea diversitatii asteptarilor ~i gusturilor clienti-lor, complexitatii comportamentelor consumatorilor influentate de specificitateaculturala;

- valorizarea diversitatii culturale prin ucenicie organizationala,Prin MI se incearca evitarea unei ~u!?lefat~!!tati , a ,!-nJ1j_~ism unifi-cator, pe de 0 parte, ~i umn respect iiihiban.!.~ paralizant fala de particulansmul-cult]!!4pe_~ealta parte, cOnclherea piiCilciloiiiianagemenrnlui cu perspect~e~obalizaril, precum ~iconsiderarea diversitalii culturale ca variabila pertinenta ce~1:.~i~~~j_c~ !n_~onc.~~~~j!l!Plicarea d~agement'--"--- Nu rareorr:MteSte vazut ca 0 alta fateta a analizei strategice constand inutilizarea efectiva a potentialitatilor ~i oportunitatilor ~i structurarea problemelorin functie de situatiile contextuale culturale in care se realizeaza ac t iunea , De dataaceasta, sensu 1 MI este redus la 0 components, este adevarat, poate cea maiimportanta, a managementului. Acestei viziuni i i scapa tocmai functia cea maiimportanta aMI: identificarea ~iexp loa t a r ea specificitatii culturale.

Sensul ~i continutul MI pot fi specificate ~iprin obiectivele pe care acesta~i le propune sau care-i sunt atribuite (G. Schmidt, Theorie et pratique des stylesde management: une comparaison intemationale, teza de doctorat, IAE,Universite de Nancy, 1993):- largirea evantaiului variabilelor ce afecteaza functionarea organizatiilor;- definirea diferi telor valori pe care le ia 0 aceeasi variabila in functie de

specificitatea culturala:- analiza relatiilor dintre variabile pentru diferite culturi;- intelegerea si ameliorarea factorilor contextuali ai diferitelor organizatii;

Originile ~iproblematica Managementului intercultural 41_ analiza universalitatii teoriilor lumii occidentale asupra gestiunii intreprin-

derii; _analiza proceselor de interactiune dintre diferitele culturi.Aceste obiective sunt propuse in cadrul unei problematici mai generaleavand ca scop fundamental identificarea impactului specificitatii culturale asuprateoriei si practici i organizationale si gasirea soluti ilor prin care managementulpoate ajunge la eficientizarea actiunilor intreprinderii care se plaseaza prinactivitatile sale iIltt-1!Dmediu-i.nter:s3UJn_!!I_ticultural. . _... _-.--~le intreprinse rin managementiiflnfe!'cuTtUrar-se pTaseaza intreI studiul unlCUtura .f!1.9_1)~ultura!1.i_ce!j!.!!~!!! .t :~~ri .~~, SP'aliul dintre

{I acestea fiind acol?~Jitprin managementul co~rat , care poate fi asimilat astfel-managernentUlci intercultural. .__ .._-_- -~'---JfioblematiCil'MJ;fust axata preponderent pe managementul echipelor

! - pluriculturale, cu accent pe comunicarea intercultural a si impactul diferentelor depercepere a structurilor si organizarii in raport cu originea cultural a a membriloreehipelor. La ora actuala apare insa 0 extensie spectaculoasa a MI spre zonamarketingului . Se vorbeste chiar despre un marketing intercultural in opozitiechiar cu marketingul global sau cu eel international. Metodologic insa, cercetareainterculturala pentru afaceri se realizeaza prin instrumente ~i tehnici comunesubsumate MI, ceea ce face ca orice extensie sa ramfma inca de domeniul aeesteidiscipline. Desprinderea ulterioara a unui marketing intercultural este posibiladesi, eel putin deocamdata, zona acestuia este inca foarte limitata si focalizata.MI furnize ~ ~. entru deciziil ~ . .. .articu an nu m care se re 1

a acerea, ~l nu prin eneralizar - . ee m nu este deci 0 dogma, un tabu prin care lumea ar putea fiominata, Nu este nici un ansamblu de principii, tehnici, metode si instrumente degestiune a culturii sau culturilor, respectiv a relatiilor dintre acestea sau ainstitutiilor culturale. ,,Daca MI ar conduce la generalizarea de practici uni-forme pentru a considera diferentele cutturale ~i a Ie integra stereotip in stra-tegiile intreprinderii, eI lITfi in dezcord cu misiunea sa". (P. Dupriez, S. Simons)Dezbaterea asupra MI trebuie tnsa dezvoltata ~iintr-o secventa sensibila sifoarte complexa , in afaceri s-a profi tat de 0 anumita ,,superioritate" culturala,creeata si prin atuurile economice de care s-a stiut profita in timp. 0 astfel de"saperioritate" a constituit dintotdeauna obiect al orgoliilor locale ~i nationale,pentru unii, zona de invidie ~i atractivitate, pentru altii. De aici, efortul de a"exporta" cultura 'pentru cei situati in pozitii de superioritate si incercarea deprotectie sau de "import" cultural pentru cei aflati in zona de inferioritate. Uneoriprin fortii, alteori prin folosirea abilitatilor argumentatiei pragmatice, mai rar prinformarea libera a convingerilor, anumite culturi s-au impus asupra altora,devenind astfel repere ale MI, chiar daca nu putem extinde acest concept asupraintregii istori i a oivil izati ilor. Acceptand tnSa ideea unei perpetue exploatari a


3/11

Management interculturaL Valorizare diferentelor culturaleinterculturalului in istoria civilizatiilor, putem recunoaste si 0 anumita suprematiecsstigata prin MI. Modul de viata occidental ~ieel american, ca sa ne oprim doarasupra ultimelor secole sau doar decenii ale evolutiei umanitatii, au devenitreferinte culturale pentru aproape intreg restul lumii. Rezervele ~icriticile, oricatde pertinente si etice ar fi, nu pot tempera atractivitatea fata de aceste culturi.Dominantelc suprematiei cuiturale sunt de natura economica: americaniiau deja 0 cultura specifica, 0 cultura care tinde sa se impuna chiar si fata devechea Europa ~l de europem. Orgoliul european ~l discursul cultural aleuropeanului nu au facut decat sa perpetueze, daca nu chiar sa accentuezeatractivitatea civilizatiei (am preferat aici cuvantul civilizatie, si nu cultura pentrua evita unele reactii negative ale acelor europeni care nu admit inca faptul caamericanii au totusi 0 cultura proprie si nu numai un mod de viata sau un stilproprii) nord-americane. Prin MI se poate Insa evita sau macar atenua dominatiaculturala in masura in care el poate fi folosit inteligent de partenerii de afacerisituati in zone culturale diferite, de strategi si oameni politici, de manageri sispecialisti in gestiunea afacerilor.

Pentru noi, managementul intercultural ar fi 0forma de managementcare, recunosciind existenta culturilor locale. incearca sa integreze valorile pecare se bazeazd aceste culturi in exercitiul diferitelor functiuni ale intreprin-derii si, in acelasi timp, face eforturile de a coordona acestefunctiuni in cadrulunei politici de intreprindere. Astfel, aceastd politicd de intreprindere, aliituride imperativele strategice la care trebuie sa rdspunda, va line cont si despecificitiitile culturale ale /arii sau regiunii in care este pusii in actiune.La nivel opera/ional. obiectivul este de a considera diversitateaculturala ca 0 varlall a ,in "OHM, a ti In ,"ono'i'o- co.'-punerea In aplicare a deciziilor managementului. Unastfel de obiectiv nupoate11conjunaat cu recomandarea de retete care ar da iluzia descoperiri i facile aaltor culturi, cu folosirea de tehnici sau de instrumente gata defolosit in oncesituatie interculturald si, mai putin, cu oferirea de sfaturi practice pentru acvita greselile atunci cdnd se lucreazii intr-o lara straina. El nu poate sa fieredus nici la un demers praxeologic prin care actiunile de intreprins ar fiprogramate in mod rational pe baza unei experiente pe terenul vizat.Pentru a intelege, in sensul lorprofund, realitaple culturale pe care Iecunoastem superficial sau gresit, pentru afi capabili a Ie integra in deciziile demanagement #pentru a face fafli maine unor situatii pe care nu ni Ie puteminca imagina, pentru a mdsura deci impactul asupra schimbiirii sociale; trebuies a incepem cu explorarea Jundamentelorconceptuale pe care se sprijiniiaborddrile din managementul intercultural.

P. Dupriez, S. Simons,2000

OriginUe Jiproblematica Managementulu; intercultural 43

1.5. Delimltarl necesarePrin antecedentele sale teoretice si metodologice, ca ~i prin dc~tin~tiile

sale utilitare, Managementul intercultural este < > discipli~a ?oI?pl~xa. dlfic~l defixat ca domeniu, obiect, metoda sau instrument. Interdl


4/11

44 Management interculturaL Vaiorizare diferen(elor culturaleCOMUNICAREMANAGEMENTPSIHOLOGIE \SOCIOLOGIE

ANTROPOLOGIE MARKETINGINTELIGENTA ECONOMICA --~.:w.c--I=--- '~~r.- \~~_MANA __ G_EME_NT_U_L_C_UNO_A_;$T,---ER_I_II . S UPORT ME TOOOLOGI C(OFERTA DE ME TODE/ INSTRUMENTE) I II . EXPLOATAREA REZULTATELOR( unUZATORJ - B E NEF IC I AR J )

I f. C AMPUL DE ACT IUNE(DOMENI ' .1L CUNOA~TERI I )Fig. 1.2. Interferente metodologice in functionarea ~iexploatarea MI

Caracterul interdisciplinar al MI creeaza inca unele confuzii, ajungandu-sechiar la substituiri de nume ~icontinut in lipsa unor informati i coerente si Mereuactualizate sau in incercari naive si dominate de superficial itate de a impune undomeniu sau altul, altfel aflat in complementaritate cu MI, sau de a subsuma fortatunor discipline deja conturate sau in evolutie elemente pe care MI le-a dezvoltat ~icare nu le sunt specifice. Este motivul pentru care vom incerca cateva delimitariintre MI si discipline cu care acesta este in legatura directa sau indirecta ~ieu careeste uneori confundat.

Cross-Cultural Management este, se pare, denumirea sub care a fostlansat Managementul intercultural in literatura de specialitate anglo-saxona ~inord-americana ~ipractica intreprinderilor din aceleasi zone culturale. Chiar dacainitial Cross-Cultural Management a fost propus printr-un continut usor diferit deeel al MJ, la ora actuala, cele doua denumiri acopera aceeasi problematica,preferandu-se cea de Management intercultural (Intercultural Management, inanglo-saxona).

Managementul comparat este 0 altii disciplina, components structuraliiimportartti a managementului, de aceasta data, cu care este confundat ML In acestcaz, este yorba de confuzii privitoare la continut , scop si metoda, i ll acelasi t imp.Prio Managementul comparat se realizeazi 0 analiza a ._diferitelor ..stilut:i_Qemanagement intre care diferente1e. sunt date. preponderent, ' .dar~_. numai priEelemente de natura cultural a . E!}Stenta__!IDID__managementamerican, _.'!_!!I1uiajaponezsauaait\ilinordic poate ~_i!lle~tura cu p.ticul~~mul c _ 1 l ~ L l ! ! _zOilewrrespective. to aces!_~I!~,_!l1_!lIlag~m_cmJJJ1~~~lizeazii incursiuni incultiiial-peillru a J5~e " - f u ev!d~ntii diferentele __io.IDL_s_tiluride managementmarcate -de-influente ..de .n_aturasJJ.lturala (traditii, men~!!!iiti,__~ie~_ compor-

Originile JI problematica Managementului intercultural 45tamente comunicationale etc.). Managementul comparat nu realizeazii . iosa el.insu~i analize asupra particularitatilor culturale ale zonelor de ~acare ~rovl~e (ce!rutin prindenumire) tipul respectiv de management. EI stabtle~te ~l anahzea~Q!ferentele .dintrerespectivele ~ti.l~._


5/11

46 Management intercultural; Valorizarea diferen(elor culturalesiste~e culturale. in_acordcu_a~est~doua dimensiuni ale MI, cei doi au propus ~io clasificare adecvata a cercetanlor interculturale dupa tipul demersului realizat.

. 1. Demersul . unitar (emic sau pseudoemic, specific numai culturii in cauza,unui grup .sau~~el c?lectivita~i strict delimitate) pune accentul pe exemple, faptes~u manifestari umce sau singulare dintr-o cultura sau alta ~i nu pe studiulsistemelor culturale intr-o maniera comparativa sau reductionista. Intr-o asemeneaabordar~. se folosesc chiar concepte si modele ale culturii respective, iarcon~luzllie la care se poate ajunge sunt valabile numai pentru grupul culturalanalizat,

2'. ~emersul integrat-structurat (Gestalt este cuvantul german folosit jntextele originale, care poate avea traducerea pe care am icercat-o aici) realizeazaabordar~a .s~stemelor culturale ca ansambluri integrate si structurate, ale carercaractensnci nu pot fi deduse prin simpla insumare a elementelor componente.Accentul este pus pe studiul sistemului ca intreg, lara a realiza descompunerea peelementele componente.

3. Demersul reductionist presupune descompunerea sistemului cultural in~lementele ~a~e componente pentru a le analiza distinct, intelege mai bine si~nt~~a apoi m anasa~blul de origine. Aici se accepts premisa ca relatiilem~lvldual: pot fi ~eslu~lte doar atunci cand sunt scoase din context ~iapoi pat f iremserate m acelasi context lara a-si pierde din intelesuri.. 4. D~m~rsul mi:xt realiz~ 0 combinare rationala intre demersul integrat~leel reducllomst.~rm~d de la sistem ca ansamblu (forma Gestal t) si ajungand lamterpretarea relatiilor din cadrul acestuia prin analiza componentelor sale (formareductionista).

_~e vo~ reintal~i cu aceste demersuri in capitolul privitor la metodologiac_erce~lor din domeniul Managementului intercultural (capitolul VI, Diagnos-ticul intercultural).Marketingul intercultural a aparut 0 data cu ~i prin MI ca 0 varianta

corectata a M~etingului global (international) care propune conceperea deprodu~e, retele ~~modalitat i de distributie, strategii de promovare ~i tehnici de~ocl~re etc. pnn care se poate realiza comercializarea simultana in mai multe~glUm. ale ~!:metei, co~stituin~ astfel un eleme.nt central al strategiei globale a~~nndem Marketmgul intercultural realizeaza definirea conditiilor deidentif icare a produselor sau conceptelor pentru a determina daca este necesarcare aspecte ale marketingului-mix original trebuie mOdifidate sau amplificat;pentru a usura adecvarea cupiata ~i 0 lansare internationals. Specificitateacultua:ala este C?nsid~tii prin cerere, oferta fiind permanent supusa capriciiloracesteia, M~etin~~~ intercultural se opune cumva celui global prin propunereade produse ~l servicu adaptate sau concepute chiar pentru fiecare zona culmrala,~:mersul ~arketingului. intercultural consta in integrarea similitudinilor ~idiferentelor mtr-o strategic acceptabila ~i realizabila pentru toti pentru depasirea

47O"ginlle JIproblematica Managementulu; intercultural

Ibarierelor culturale. Marketingul intercultural se realizeaza prin adaptarea laspecificitatea culturala a zonei in care se manifests. Managementul interculturalofera Marketingului intercultural elementele definitorii ale specificitatii culturalelocale intr-o structura coerenta si direct utilizabile. Fie ca este considerat separat,ca parte a Marketingului sau ca extensie sau parte a Managementuluiimtercultural, Marketingul intercultural i~i va mentine functia, oferindmanagementului elemente necesare adaptarii intreprinderii la conditi ile piet iilocale. Marketingul global este forma sub care marketingul a incercat sa seadapteze, el insusi, la conditi ile globalizarii , pentru a le sustine. Aceasta forma amarketingului propune impunerea standardizarii unui concept sau a unui produsdeterminat lara preocuparea de a-l adecva simultan la elementele ofertei (produs,ambalaj , pret, comunicare) si condit ii le cereri i (adaptarea cererii la conditi ileofertei). EI line cont de fenomenele de globalizare, standardizare, uniformizareetc. ale societati lor moderne si propune 0 abordare a "pielei globale" (aceleasiproduse, standardizate, acelasi tip de comunicare etc. ). Marketingul globalexploateazii elementele comune ale diferitelor culturi. Uneori, conceptul deMarketing global este folosit cu sensul de demers sistemic de marketing, bazat peanaliza conexiunilor dintre intreprindere ~i dimensiunile externe ale acesteia.Dimensiunea culturala a pietei nu este exploatata de marketingul global decat prinrecunoastera ei in procesul de extensie: cautarea de solutii pentru conceperea deproduse standard care pot si trebuie acceptate pe orice piata, indiferent departicularitatile culturale ale acesteia. in cautarea acestor produse si metode depatrundere pe piete, Managementul intercultural nu este un punct-forte, El poate fisubstituit in marketingul global prin cateva elemente comportamentale ~i traditiioferite de sociologi ~ilocalnici in abordari superficiale.Marketingul international este de fapt varianta Marketingului global princare se accentueaza caracterul international al afacerilor, respectiv pietelordiferitelor corporatii sau intreprinderi cu activitati in mai multe tiiri, realizarea deafaceri care directioneaza fluxuri le de produse ale unei ftrme (corporatii) spreconsumatori din diferite regiuni sau tiiri in scopul obtinerii sau cresterii profitului.Activitatile specifice marketingului, in general (dezvoltare produse, stabilire depret, alegere canale de distributie, polit ica de comunicare) , se desI~oara in maimult de 0 tarii, ceea ce se traduce prin complexitatea ridicata a problemelor ~ivarietatea strategiilor necesare pentru stiipanirea diferitelor niveluri deincertitudine ce apar pe pietele straine. Mediul (concurenta, reglementari, control,clima, caracteristici culturale ale consumatorilor etc.) este diferit de la 0 t a r a laalta. Incertitudinea in marketingul international poatefi determinate de.politica,speciftcitatea structurilor economice, natura ~i amploarea concurentei, nivelultehnic ~i tehnologic, structura i cali tatea distr ibutiei, amenajarea spatiala siinfrastructura, specificitatea culturala. Marketingul international este caracterizat


6/11

Mana gemen t I nt er cu /J u ra L Va lo ri za re a d if er en te lo r c u /J u ra lerin dod strategii extreme: globalizarea ~i adaptarea. Prin prima se ajunge laarketingul global, prin a doua la Marketingul intercultural. Asadar, Marketingulnternational, spre deosebire de eel global, of era si varianta adaptarii lapecificitatea culturala a zonei in care se realizeaza comercializarea produselor,arketingul intercultural devine astfel componenta a Marketingului international

W ia ii confera 0 mai mare flexibilitate. Managementul intercultural ramanetfel ~ipentru Marketingul intemational suportul informational ~iinstrumental dedaptare la specificitatea culturala.

Alaturi de disciplinele sau ramurile majore ale managementului (siarketingului, daca se admite autonomizarea completa a acestuia in raport cuanagementul), unele confuzii mai putin importante si semnificative, privind maiegraba componente structurale ale MI, pot sa apara si fata de alte discipline sailiictiale acestora.

Marketingul etnie, numit uneori Marketing comunitar, propune un tipe demers part icular de marketing prin care se realizeaza comunicarea marciloratre grupuri-tinta specifice, caracterizate de 0 anurnita omogenitate etnica sauomunitara (negri, hispanici, chinezi-americani etc.), si, prin extensie, catrepuri consti tuite din subiecti legati intre ei printr-o anumita caracteristica mai

egraba comportamentala (homosexuali, lesbiene, hippy). Diferentierile dintrepurile vizate de Marketingul etnic nu sunt obligatoriu de natura culturala. Aici

pare insii 0 interferare putemica ~i semnificativa cu continutul ~i metodologiaI. Studiile respective, desi nu de natura culturala sau interculturala propriu-zisaotdeauna, se realizeaza admitand diferentierea intre cumparatori, dar ~i intrearteneri, asociati etc., in cazul managementului, in functie de anumite atribute,cteristiei etno-culturale sau comportamentale semnificative prin care se

propie de demersurile MI. Apropierea poate merge paoa la identificare ca parte,n masura in care acest marketing nu se subsumeaza marketingului sau uneiaintre componentele acestuia.

Foarte apropiat de Markeiingul etnie, parand a fi chiar unul ~i acelasiucru, Etnomarketingul a fost propus ca dezvoltare teoretica prin care se potaliza ritualurile de cumparare sau vfmzare in scopul lntelegerii mutatiilormportamentale ale consumatorului modem. Etnomarketingul apace astfel caetoda sau ansamblu de reguli de cercctare a unor comportamente particulare. Catare, el poate oferi sprijin direct Managementului intercultural, Marketinguluintemational sau Managementului comparat in egala mlisurii.

Marketingul tr ibal numai este 0 disciplina de sine sti iti tDare sau 0mponenti a uneiasemenea discipline, ci o.teorie dezvoltata de Bernard Cova ~ilivier Badot, potrivit ciireia "societatea postmodemi apare ca un ameste de.crogrupuri in care indivizii Intretin 0 sUbculturii comuna". Bunurile de consumevin obiecte de. cult si embleme ale apartenentei la grup, comunitate, etnie.ces ta teorie ar putea influenta demersurile ulterioare .din Managementul

49

I

(Or lgInUe ,1problenia t l ca Ml I I Il Igenwntululln t ercul turalintercultural sau din alte discipline pentru care elementul cultural ~i fenomenulintercultural pot avea importanti.

iPrin strUctu."ip . e o h t m ' U t . c a S prin metoda ~instnimente de cercetare, MIf . J l i e z i n t & ; elemente asemanito8re,itol:deallna insa, in cQmplementaritate. eu Mana-gementul clIDogterii Q


7/11

v-,50 Manag emen t i nt er c ul tu r aL V a lo r iz a re a d if er en {e lo r c u lt ur a lemetode ~i instrumente preluate ~i adaptate scopului sau, Iar scopul manage-mentului intercultural este deja unul particular si autonom: identificareaspecificitatii culturale si aducerea aplicarii managementului la regulile impuse deaceasta specificitate, in conditiile in care eficienta ~i profitul r a m a n dominanteleoricarei afaceri sau actiuni economice.

Cum esentiale pentru MI sunt cunoasterea ~i valorizarea specif ici tati iculturaIe, metodele si instrumentele sale au fost puse la dispozitie de stiinte,ramuri si discipline stiintifice care au ca obiect de studiu cultura si civilizatia subdiferite aspecte, prin anumite dimensiuni caracteristice sau din anumite puncte devedere. Cele mai importante metode ~i instrumente de cercetare au fost preluate,adaptate sau dezvoltate de MI din: Antropologie, Sociologie, Psihologie, Man"'b~ment, Comunicare, Inteligenta economics (vezi ~i fig. 1.2). Trebuie insa recu-noscut faptul ca, initial, componentele faptice si interpretative ale MI au fostdirect preluate din studiile si cercetarile realizate in aceste domenii ale abordariiculturii si civilizatiei. Prin MI, atat faptele sau rezultatele observatiilor privindcultura si civilizatia, cat si analiza si interpretarea acestora sunt aduse la scopul ~iobiectivele managementului, ca teorie sau ca ansamblu de practici in folosulintreprinderii.

Antropologia si, in special , etnologia ofera poate elementele cele maisemnificative abordarilor interculturale. Aceste doua stiinte, inrudite ~i avand multeprobleme comune, sunt de altfel considerate deseori ca "discipline care inspiracampul intercultural", lucrarile unor antropologi ca Levi-Strauss, Bateson sau Sahlinsparand a "dinamiza recent cercetarile din stiintele de gestiune" (M. Bosche). Prinintermediul Antropologiei, ~tiinta considerate paricular distantata de Gestiune sauManagement, centrul de decizie al unei corporatii sau intreprinderi se poate apropia inpropriul folos de OM, factorul esential al succeselor sau esecurilor sale. Omul vazutacum nu ca entitate biologics, ci ca factor elementar si fundamental al socialului, inpermanents evolutie, dar dominat de obiceiuri, cutume, mijloace proprii decomunicare etc. prin care se pozitioneaza de fapt fata de produsul intreprinderii.Antropologia este, asa cum 0 definesc dictionarele ~ienciclopediile, stiintasau descrierea omului, acea r amur a a Etnologiei care studiaza caracteristicileanatomice ~i biologice ale omului considerat in seria animala sau ansamblu alstiintelor care studiaza omul (Le Nouveau Petit Robert, 1993). Este mai degraba"un mod original de a cunoaste" decat ,,0 sursa de cunoastere particulara", asacum 0 pIasa Claude Levi-Strauss.Etnografia, cu care este legata deseori Antropologia, realizeaza observarea~ianaliza grupurilor umane, considerate in particularitatea lor (alese adeseori - dinmotive teoretice si practice, dar care nu tin deloc de natura cercet8ri i- printreacelea care difera eel mai mult de grupu1nostru), urmarind rest ituirea, cat maifidela cu putinta, a vietii fiecaruia dintre ele (Claude Levi-Strauss, Antropologiastructuralii, Ed. Poli tica, Bucuresti , 1978, p. 5). Prin abordari le antropologice sietnografice se atinge deseori domeniul etnologiei, stiinta care foloseste in mod

O r lg inU e , ; p r o b lem at ic a Manag emen tu lu ; i nt er cu lt ur a l 51comparativ (si in scopuri care vor trebui determinate ulterior) documenteleprezentate de etnograf.. . Definita astfel, Etnologia corespunde aproximativ cuceea ce in tacile anglo-sax one (unde termenul de etnologie cade in desuetudine) seintelege prin Antropologie sociala si culturala (Antropologia sociala consacrandu-semai curand studiului institutiilor considerate ca sisteme de reprezentari, iarAntropologia cultural a studiului tehnicilor si eventual al institutiilor considerateca tehnici in slujba vietii sociale) (idem, p. 5). Etnologia s-ar ocupa de studiulsocietatilor si culturilor, iar Antropologia - de studiul raselor.In prezent, termenii "etnografie", "etnologie" si "antropologie" caracteri-zeaza trei etape, autonome si inseparabile totodata, ale unuia si aceluiasi demersde ansamblu (Dictionnaire de l'ethnologie et de l'anthropologie, 1992, coordonatdeP. Bonte si M. Izard). Etnografia este cea care corespunde fazei de elaborare adatelor , prin Etnologie se realizeaza demersul spre sinteza, iar Antropologia seindreapta spre "cunoa~terea general a a omului",Managementul intercultural preia de la Antropologie demersul care arerezultate tn zona comportamentelor umane, a modalitatilor de convietuire si influ-entelor astfel induse asupra culturilor si sistemelor de valori proprii acestora. PrinAntropologie se poate explora diversitatea culturala si se poate actiona eficace,considerand specificitatea fiecarei culturi locale. Antropologia culturala oferaManagementului intercultural principii si metode de interpretare a faptelorculturale, prin care acesta realizeaza posibili tat i de depasire a problemelor cedecurg din diversitatea si particularitatile culturilor ce intra in contact in initierea~idezvoltarea afacerilor.Sociologia ofe r a Managementului intercultural fapte sociale realeordonate ~i interpretate intr-o maniera inteligibila. Ea propune metode ~iinterpretari interculturale ce pot fi extinse asupra intreprinderilor, in special prinramura sa specializata, Sociologia oiganizatiilor. Prin intermediul Sociologieiorganizatiilor pot fi identificate ~ievaluate relatiile dintre management ~i cultura,pot fi estimate locul ~i influentele culturii in dinamica unei intreprinderi, efecte!ereferintelor culturale asupra eticii ~i deontologiei decizionale ~i operationale. Inacelasi timp, se poate contura un mijloc de a piasa intreprinderea ca factor deinfluenta fata de mediul cultural in care-si produce activitatile, Sociologiaorganizatiilor poate plasa deci amt influentele cuiturii asupra intreprinderii, cat ~iactiunea intreprinderii asupra mediului social ~i cultural. Aici, intreprinderea esteprivita ca spatiu complex in care se realizeaza transformari culturale si nu numaifizice sau economice.Psihologia, ca studiu al faptelor psihice ("studiul stiintific al fenomenelorspiritului, gandirii, caracteristicilor anumitor fiinte vii - animale superioare, om -la care exists 0 cunoastere a propriei lor existente", conform Le Nouveau Peti tRobert, 1993), se ofera interculturalului prin metode ~i interpretari rafinate decunoastere ~i interpretare a manifestarilor preponderent individuale. Psihologiasocials, componenta abordarilor cognitive ale comportamentelor individului


8/11

Mana gemen t i nt er cu l tu ra L Va lo ri za re a d if er en re lo r e u lJ u ra leapartinand grupului, patrunde in domeniul diferentierilor etnice, nationale siregionale printr-un instrumentar adecvat de cercetare experimentala, Cunoastereaculturilor nationale ~i a diferentelor culrurale prin metode intuitive sau cantitativeapare ca un punct de plecare in abordarile psihologiei sociale si ca suport aldemersurilor interculturale pentru management, in general, pentru Managementulresurselor umane sau Marketing la nivel de afaceri internationale, in particular.

Managementul ofera suportul conceptual si metodologic pentru toate de-mersurile pe care le realizeaza MI. Mai intai, este yorba de incadrarea proble-maticii MI in functie de problematica managementului, de sensurile sisemnificatiile elementelor fundamentale. generaie si analitice ale accstuia. Apoi,prin adaj: _ a metodologiei managementului la problematica intercultural a sepoate ajunge la apropierea fata de cultural si intercultural intr-o maniera adecvata,lara 0 risipa inutila de resurse. Astfel, scopul urmarit prin MI poate fi at ins intenneni de oportunitate ~i eficacitate. Solutii le propuse de Ml vor putea fi decilegate irnediat de elementele managementului direct afectate sau pentru a carerameliorare au fost c a u ta t e , Uneori, metodele si instrumentele managementuluisunt direct utilizate in abordarile MI. Este cazul studierii interculturale aproblemelor de recrutare, motivare sau creare a echipelor mixte pe care le rezolvaManagementul resurselor umane. In situatii similare sunt probleme privindstilurile de conducere, adecvarea metodelor de gestiune si a structurilor manage-riale ale intreprinderilor etc.

Comunicarea Interpersenala ~i interculturala furnizeaza MI atat unmaterial bogat de cercetare, eli t s i instrumente necesare analizei . Multe dintredemersurile MI sunt realizate pentru a patrunde spre substanta comunicarii, acolounde se gasesc elemente importante ce trebuie considerate in management.Instrumentele ~i metodele folosite in studiul comunicarii sunt mai degrabapreluate ~i adaptate din lingvist ica, etnologie, semiotica etc. Ele sunt astfel dejaadaptate unui gen particular de abordare, pe care-l vom regasi Partial ~iin studiilepe care MI le intreprinde.Un suport metodologic important este oferit MI de 0 disciplina ea ins~i degranitli ~iinterdisciplinara, relativ recenta, da r care are avantajul unei bogate expe-riente acumulate in timp. Este yorba da Inteligenta economici sau Business Intelli-gence, cum este cunoscuti in literatura de specialitate anglo-saxona si nord-ameri-cana. Prin intermediul acestei discipline ~i practici manageriale, MI ajunge saexploreze mai usor diferitele medii culturale, sa realizeze apropieri intre indivizi ~igrupuri diferite pentru a Ie studia. Metodele de culegere ~i tratare a informatieifolosite de intel igenta economics sunt utile ~iMI, dupa cum analizele ~istudiilereaIizate de aceasta disciplina pc probleme culturale si interculturale pot fi directexploatate.

Rezultateleobtinute prin cercetarile de management intercultural au fostimportante, mai ales in ult imele trei decenii . Ele au fost profitabile atat pentruzona teoriei ~i practici i manageriale ~i de afaceri ale corporatii lor ~i intreprin-

Or lg inUe I I p r ob lemat ie a M a na gemen tu lu / i nt er cu lt ur al 53derilor cu activitati internationale, cat si pentru generalizari stiintifice in domeniilede la care au fost preluate ~i adaptate metodele si instrumentele de cercetare(Antropologie, Sociologie, Psihologie etc.). Cercetarile lui Moran si Harris, ale luiBosche sau Adler, ale lui Hofstede, in mod special, au avut deja impact asupraunora dintre generalizarile pe care le propuneau antropologii sau sociologii , deexemplu. Alteori, cercetarile unor antropologi, socioiogi sau psihologi au fostreorientate ~i redimensionate pentru a satisface exigente ale managementului ~iadministrarii afacerilor. Ed. ~i Mildred Hall par a fi fost contaminati iremediabilde problematica intercultural a in congruenta cu scopul si obiectivele manage-mentului. Evident insa c a destinatarul principal al rezultatelor obtinute de MI esteManagementul intreprinderii, ca teorie ~i practica, in egala masu r a , Spunand C < 1managementul este beneficiarul abordarilor interculturale, este nevoie saconturam mai precis principalele dimensiuni ale acestuia, in care vom intalniinterculturalul si rezultate utile furnizate prin MLManagementul resurselor umane este, alaturi de marketing, componentacea mai ,Javorizatii" a managementului prin analizele, rezultatele si recomandarileMI. Constituirea echipelor multiculturale, selectia personalului, motivatia etc. suntprobleme sensibile la specificitatea cu l tu ra l a , ceea ce a dus la folosirea unui conceptspecific, Managementul international al resurselor urnane, cu mai multecomponente chiar, dintre care Managementul international al carierelor s-a irnpusdeja. In ceea ce priveste marketingul, MI fumizeaza lamuriri ~irccomandari privindcercetarea pietelor, negocierea, promovarea, vanzarea etc. Marketingul internationalpare a fi extensia normals si necesara a marketingului modem, indusa prinproblematica mondiala a afacerilor si oarecum in opozitie cu Marketingul global.Specificitatea culturala are 0 influenta deseori determinants asupra relatiei dintrevanzator si cumparator, producator si fumizor sau client, abilitatilor de negociere,elemente esentiale in studiul pietei, dimensionarea fortei de vanzare, parametrizareacomponentelor actiunilor de promovare etc.Strategia intreprinderii beneficiaza de MI prin ceea ce acesta poate fumizain ceea ce priveste racordarea actiunilor cu elementele snecificitatilor locale. Ingeneral, intreprinderea nu-si schimba scopul ~i obiectivele in functie de particulari-atile pietei locale, da r trebuie sa-~iadapteze politicile, comportamentul, structurile etc.pentru a Ie realiza. Cunoasterea particularitatilor culturale, a elementelor specifice inmaterie de administratie, legislatie, politica soc ia l a , obiceiuri ~i ati tudini fata demunca ~iprofit permite 0 buna si real is ts fundamentare a deciziilor pe termen mediu~i lung ale intreprinderii. In acest context, deeizia va putea considera corect impactulinvestitiilor intreprinderii asupra dezvoltarii proprii si a celei locale sau regionale.Comertul international, ca teorie a schimburilor economice internatio-nale, ca ansamblu structurat de reguli , instrumente si tehnici necesare init ierii siderularii acestora, este beneficiar al MI prin ceea ce acesta ofem pentru cunoaste-rea si folosirea diferentelor culturale privind atitudinea falii de produs,modali tati le de prezentare ale acestuia, angajarea prin contract a termenelor de


9/11

, . : ~54 Management interculturaL Valorizarea diferenfelor culturalelivrare si de plata etc. Daca prin management, in intreaga lui structura si desfa-surare, recunoastem componenta micro- a rolului MI, prin comertul internationalrea~i~a~ .valoriz~ea ~I la nivel macro-, ca schimburi comerciale dintre t a n : prinpolitici si strategn nationale, prin modalitatile practice de realizare ~ivalorificare acontactelor, negocierilor si actiunilor privind comertul exterior.

De ce studiem prin comparare culturile? Ce studiem, defapt? Compa-rarea expliciteaza asemiindrile si diferentele dintre culturi. Asemaniirile permitevidentierea caracterului mai degrabii general al triisaturilor observate. Dife-rentele scot in relief particularitdtile. Si acesta nu este eel mai nesemnificativparadox al acestui tip de cercetare asupra particularitiuilor culturaie, dar este,Tara indoialii, unul di'}tre cele mai importante demersuri prin care se potformula legi genera Ie: Intr-adevar, deschizdnd contextul cdtre studiul varietiitii,putem desprinde concluzii pe baze mai solide decdt prin studiile intraculturale.Astfel, cercetarea interculturald se inscrie in tentativa de a formula legigenera Ie in stiintele sociale.

Depasirea etnocentrismului "americano-european" af cercetdrii dinstiintele sociale este un corolar al acestei finalitati (Murdock. 1957). Si aceastapoate fi similara cu ceea ce a rezistat mult timp eruptiei acum ireversibile acercetiirilor interculturale. Universalitatea concluziilor "OrzanizationBehavior" (in engleza, in textul original. cu traducerea oarecum clasicii"Comportament organizational "], in particular a teoriilor motivatiei, ainstrumentelor clasice ale gestiunii resurselor umane ar putea fi repuse incauzd in viitor.r . . . ] Compararea interculturald asupra sistemelor conceptuale nupretinde a compara realitiiti, ci imagini, modele intre ele. Apare 0pierdere intermeni de contributie ~tiinlifica la elaborarea de legi generale, dar un cdstig inraport cu validitatea intema. Pentru ca realul este interpretat prin intermediulgdndiri! # al instrumentelor de cdutare a cunostintelor de care dispune cerce-tdtorul. eel care pretinde a trata sisteme naturale nu ignorii, oare.. ecranelepropriilor sisteme conceptuale? Aid apare una dintre chestiunile fundamentalepe care Iepune cercetarea comparativd interculturald. Putem compara teritoriiculturale, sisteme reale, sau, prin conceptualizare, nufacem altceva decdt sacompariim harp culturale, sisteme conceptuale?

Marc Bosch, Le management interculturel, 1993

,

Originile Jiproblematlca Managementului intercultural 55

- 1.7. Comunicarea interculturalaIn cercetarile interculturale, un loc aparte ocupa studiul diferitelor dimen-

siuni ale comunicarii, aceasta fiind elementara si definitorie pentru caracterizareaoricarei culturi, pe de 0 parte, pentru identificarea si exploatarea diferentelor sielementelor comune prin care se poate ajunge la construirea interrelatiilor dintreculturi. Comunicarea interpersonala si intergrupuri poate fi descoperita in intimi-tatea ei culturala pentru a 0 translata, intr-o maniera adecvata, spre comunicareainterculturala. Astfel, comunicarea intercultural a, viizuta ca relatie comunica-t ionala intre culturi diferi te, t inde sa prinda doua dimensiuni complementare:prima surprinzand relatiile de comunicare originare dintre culturi (indivizi,grupuri, entitati sociale etc.), iar cea de-a doua capatand expresia respectivelorrelatii dupa .Jnterventia" corectiva a demersului realizat prin educatie saupersuasiune constructiva.Prin cea de-a doua dimensiune vom recunoaste si rolul managementuluiintercultural care studiaza ~i sistematizeaza elementele comunicationale culturale~i interculturale pentru a oferi apoi recomandari in sensul ameliorarii relat ii lordintre culturi, pentru a favoriza realizarea ~idezvoltarea afacerilor prin adecvareasistemelor manageriale.Sunt acestea cateva argumente care plaseaza comunicarea interpersonala siinterculturala intr-o zona centrals a abordarilor realizate prin MI. Avern aici invedere numai comunicarea in sensul admis de teoria corespondents si nu, sau,oricum, mai putin ~i doar tangential aspectele privind tehnologia comunicarii ,subordonata tehnicii ~ioferita ca suport logistic pentru exploatarea mai eficace arelati ilor comunicationale dintre indivizi, grupuri, culturi etc., relat ii social-umane, nu tehnice..Comunicarea poate fi acceptata aici ca relatie complexa care se stabilesteintre indivizi sau grupuri prin intermediul unei simbolistici invatate sau mosteniteeredi tar cu ajutorul careia se ajunge la transmiterea si receptarea de mesaje, intr-unanumit context, un anume timp ~i in anumite circumstante spatiale, Ea are der egu l a , dar nu totdeauna, 0 finalitate obiectiva sau subiectiva, determinandschimbari ale actiunilor sau comportamentelor in sensuri dorite sau nedorite, voitesau involuntare, pozitive saunegative prin starile pe care le indue interpretarilemesajelor transmise la nivelul receptorilor. Acumularile produse la nivel de sistemde comunicare sunt dominate de cultura in care individul sau grupul se naste ~ievolueaza. Ele se manifests apoi activ in acel mediu cultural pe care-l influenteaza~i modifica. Relatiile comunicationale sunt deci dependente cultural ~i decitotdeauna interpretabile intr-un anume context. Afirmatia poate fi consideratavalabila chiar ~ipentru comunicarea inconstienta sau subconstienta, rationala sau


10/11

Manag eme nt i nt er cu l tu r aL Va lo ri za re a d if er en (e lo r c u lt ur al eirationala, personals sau impersonala realizata prin contact direct sau indirect, voitsau accidental etc.

La nivelul comunicarii interculturale se realizeaza 0 relatie interactiva carepune in contact indivizi sau grupuri diferite apartinand de medii culturale avandaspecte particulare la nivelul simbolisticii ~i semnificatiilor desemnate prin cu-vinte, comportamente, cutume, gesturi etc. Admitand sensul general al comunica-rii interculturale ca interactiune (relatie):

- intre doi sau mai multi indivizi, doua sau mai multe grupuri,- apartinand de doua sau mai multe culturi nationale diferite,- intr-un context creat pentru doua sau mai multe organizatii(uH. . . prinderi),- pentru a atinge obiectivele profesionale sau a realiza 0 activitate data,

va trebui sa identificam totusi cu mai multa precizie elementele specificediferentierilor culturale prin care se produc sau pot sa apara dificultati sau erori detransmitere, receptare ~i interpretare a mesajelor. Intr-o enumerare incompleta,acestea ar fi:

perceptia timpului si spatiului;limba si interpretarea lingvistica;mediul politic ~ireligios;argumentatia si puterea de a convinge;prejudecatile ~itabuurile;caracteristicile mesajelor nonverbale;importanta mesajelor scrise ~iorale;etica ~ieticheta afacerilor;maniera de a sugera si impune respect;vest imentat ia;sensul relatiilor dintre sexe;pozitia ~ip e r c ep t ia s p a ti ul u i;dominanta individualismului sau a colectivismului;maniera de securizare individuala ~icolectiva etc.

A~ cum se poate constata, avem aici in vedere forme de manifestare aatitudinilor sau comportamentelor prin care se produc influente asupra sensurilor~i semnificatiilor comunicationale ~i nu originea acestora in raport de mediulcultural al evolutiei , Este yorba de zona de interes a Managementului interculturalin care importanta prezinta impactul unui preexistent cultural comportamentalasupra actiunilor practice. Modul in care s-au produs diferentierile atitudinale,comportamentale ~icomunicationale ~ioriginile (cauzele) acestora sunt obiecte decercetare ale antropologiei sau altor ramuri ale sti intelor sociale. Poate fi mcuminsii 0 apropiere cu relatia corespondenta pe care se poate baza 0 analiza aimpactului culturii asupra artei, unde rezultatele pot fi determinant influentate decomponentele structurale ale fiecarei culturi. Intr-u..'1sens apropiat de eel remarcat

OrlglnUe Iip ro bl ema ti ca M a na g eme nt u lu l I nt er cu l tu r al 57de Hippolyte Taine, prin care arta, in general, pictura ~isculptura, in part icular ,sunt rezultate ale expresiei comunicationale in diferite contexte culturale. Diferen-tele fiziologice, atitudinale, comportamentale ~icomunicationale dintre populatiilemeridionale, franceza, in particular, ~inordice, germans ~iolandeza, in particular,si-au pus amprenta asupra formelor ~isensurilor realizate in domeniul artei. Cum~iprin ce cauze s-au produs aceste acumulari ~idiferentieri anatomice si culturalein timp nu mai prezinta importanta intr-un asemenea context.

Managementul intercultural trebuie totusi sa aiba in vedere si aspectelegate de educatie ~i formare, importante pentru analiza contextului cultural eelputin prin faptul ca ele pot fi folosite in procesul de adaptare pentru realizarea deactiuni prin contact, antrenare si participare. In acest caz, rolul si importantafamiliei, scolii, bisericii etc. trebuie serios considerate atat ca factori generatori deschimbari culturale, cat si ca elemente de diferentiere intre culturi,

Practic, contextul cultural ~iintercultural al comunicarii poate induce staridiferi te de intelegere si acceptare reciproca sau de confuzie, refuz, respingere,conflict. Considerarea sensurilor comunicarii numai prin cuvant sau limbaj verbalsau scris este restrictiva si deseori poate da nastere la interpretari contradictorii,confuze sau chiar deformate in cazul relatiilor dintre culturi diferite. Traducerilemediate prin interpreti lingvisti cu 0 buna pregatire filologica sau realizate ad-hocde persoanele in contact direct prin raportare la dictionare sau enciclopedii suntrareori conc1udente in initierea sau dezvoltarea de afaceri intre medii caracterizatede culturi sensibil diferite.

In experienta proprie pe care am trait-o in misiunile mele in Occident,completata de cercetari pe care le-am intreprins dupa 1989 pe tema comunicariiinterpersonale ~iintereulturale, am putut eonstata ea intre eulturile occidentala, pede 0parte, ~i est-europeans, pe de alta parte, dif icultat ile provin mai degraba dinacumularile anterioare, traditii si mentalitati formate intr-o perioada relativ scurta,da r semnificativa de separare culturala. Astfel, principalele diferentieri aparute inperioada comunista a tanlor est-europene s-au produs la nivel de limbaj(terminologie ~i metodologie dominate de diferentele social-poli tice ~i educa-ponale din cele doua sisteme europene), opozitia dintre pragmatismul occidental~i ,,romantismul revolutionar' al estieului, perceptia diferita a responsabilitatii ~ipozitiei fata de putere, pozitia fata de proprietate ~i sensul atribuit patriotismuluilocal . Aeeste elemente au amplif icat diferentele naturale dintre eulturi diterite,generand dificultat i suplimentare de comunicare intre indivizi ~i grupuri apar-!inand de cele dona tipuri de cuJturi (occidentala ~iest-europeana). lncercarile dea gasi zone corespondente de comunieare au esuat deseori lamentabil din eauzaintelegerii gresite a sensurilor de origine lansate prin mesajele verbale, scrise sausubtextuale.

Or, la nivel de comunieare interculturala, mai mult decat in cazulcomunicarii interpersonale la nivelul unei aceleiasi culturi, elementele de structura


11/11

58 Managemen t i n te rc u lt u ra l : Va lo r iz a rea d i fe re n te l or c u lt u ra l eale procesului comunicarii, ramase inca valabile de la Shannon (1949), semanifesta mult mai pregnant, putand produce dificultati ~ichiar conflicte. Avem. in vedere faptul ca relatia de comunicare este sensibila simultan:

-la nivel de codaj ~idecodaj (cultural, lingvistic);- la nivel de mesaj;- la nivel de r e t roac t iune (decodarea r a s pun su lu i s i ob ti ne r e a unui feed-back

pozitiv, a unei abateri in sens pozitiv in raport cu "norma" unei comunicari laradistorsiuni).

Un economist mi-a povestit intr-a zi ca eschimosii care munceau intr-oconservdrie de peste din Alaska gdseau ridicol semnalul sonor al sirenei. Ideeacd oamenii puteau sa inceapii sau sa inceteze munca la un semnal sonor leparea de domeniul purei nebunii. Pentru eschimos, acest rol il au mareele,acestea determindnd activitiuile umane, momentul st durata acestora. Mareeaioasii antreneazd 0serie de activitiui, mareea ridicata 0 alta.

B.T.Hall, Au-dela de la cultureo interpretare nu este niciodatd 0 intelegere lipsitii de presupozitii ale

unei experiente; ea este intotdeauna conditionatii de intelegerea ce constituiedomeniul intersubiectiv al culturii unei persoane in care-si are originileinterpretarea. Acest ansamblu intersubiectiv de intelegere constituie, la riindulsdu, parametrii rationalitiitii, in care membrii unei culturi fnwila sa giindeasciisi sa se comporte in moduri pe care ceilalti membri Iepot inteleg rational.Gdndirea si comportamentul intersubiective presupun existenta unor precon-ceptii.

Hyde ~iSmithEu vin din Orient, voi sunteti occidentali. La prima vedere suntem

diferiti. [Dar] cu cat voi sublinia mai mult diferentele dintre noi, cu awt maimull distantele dintre noi vor creste.

Dalai-Lama

management intercultural - partea 1

Documents