. FA~M~(;IE CLINIC.\. ANUL V..•• Luc:'};rea practicii Dr. 9

INFORMAREA ~I CONSILIEREA PACIENTULUI PRIVIND

MODUL CORECT DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

Timpul optim de administrare raportat la mese

In general, daca nu exi'sta alta recomandare, medicamentele trebuie sa fie administrate pe stomacul gol,

adica intre mese (0 ora inainte de masa ~i 2-3 ore dupa masa anterioara), in scopul favorizarii absorbtiei ~i a

biuJispunibilitatii per as, printr-un contact direct cu mucoasele absorbante ale tubului digestiv $i prin evitarea

interactiunilor cu alimentele, cat $i cu aciditatea sucului gastric $i enzimele digestive.

La unele substante medicamentoase, absorbtia ~i biodisponibilitatea per os sunt diminuate foarte mult de

prezenta alimentelor. In aceste cazuri, regula generala de administrarea a medicamentelor pe stomcaul gal devine

obligatorie. Exemple:

antihipertensivele IECA, administrate in forma activa, cum este captoprilul, biodisponibilitatea lor

se reduce de la 70% pe nemancate la 30-40% in prezenta alimentelor. IECA administrate sub

forma de ester, in forma inactiva deci, prezinta avantajul de a nu ave a biodisponibilitatea

influentata de prezenta alimentelor.

Pirenzepin, inhibitor al secretiei gastrice de tip parasimpatolitic, are caracter slab lipofil $i astfel

biodisponibilitatea lui pe namancate este de 30%, iar in prezenta alimentelor devine

nesemnificativa.

Unele substante antiulceroase (sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal) se transforma in produ~i

activi protectori la nivelul ni~ei ulceroase, exclusiv in mediul acid gastric (pH mai mic de 3,5) $i

astfel este obligatorie administrarea lor pe stomacul gol, inainte de mese.

Formele farmaceutice enterosolubile se administreaza exclusiv pe stomacul gol, deoarece trebuie

sa ajunga tara intarziere in intestin, unde sunt programate sa elibereze substanta activa.

Exceptie de la aceasta regula fac substantele medicamentoase iritante ale mucoaselor (neincorporate in

forme faramaceutice gastro-rezistente) ~i 'care se absorb preponderent la nivelul intestinului. Aceste trebuiesc

administrate ~e stomacul plio, adica ~imediat dupa masa, pentru a reduce contactul direct cu mucoasa gastrica:

acidul acetil salicilic, antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, cardiotonice digitalice, teofilina, aminofilina,. --sarurile de fier antianemice, sarurile de potasiu .

.... - _. - ••••••, "'0- . ..- •__ -.. __

Indicatii precise privind momentul administrarii per os, raportat la mese:

cu 30 de minute inainte de masa: antispastice, anorexigene, orexigene, stimulante ale secretiei

gastrice, hipoglicemiante, coleretice, hepatoprotectoare.

~_at~~ 30 _~nute irullnte.deJUiCJJJ.de ·.lliLpurgativele, antihelminticele, diureticele.

In timp,::! sal} imediat dupa m,ese: substituientii secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina).

eu 30-120 de minute dupa masa: antiacidele (la timpul durerii postprandiale), enzime dig~stive

pancreatice de substitutie, colecistochinetice, hipocolesterolemiante U

Timpul optim de administrare raportat la bioritmul circadian

Seara la culcar

ant elelnhibitoare ale secretiei gastrice prin mecanism parasimpatolitic (pirenzepinei) sau

anti~J..st~min}c H2 (cimetidina), deoarece in timpul noptii apare 0 hipertonie parasimpatica ce

antreneaza 0 cre~tere a secretiei gastrice, aceasta hipertonie fiind responsabila de aparitia crizelor

ulceroase dureroase din a doua parte a noptii.

~nt!astmaticele, pentru profilaxia crizelor nocturne de astm bron~ic, mai frecvente In timpul noptii

datorita cre~terii tonusului vegetativ parasimpatic, scaderii tonusului simpatic, sci'iderii nivelului de

corticosteroizi endogeni ~i a cre~terii secretiei de PGF2a cu actiune bronhoconstrictoare.

Ziua: antihipertensivele simpatolitice: alfa-adrenolitice (prazosin), beta-blocante (metoprolol), deoarece

tonusul simpatic este mai mare in timpul zilei, ~i ca urmare ritmul cardiac ~i presiunea sanguina sunt maxime Inttre

orele 16-17.

Dimineata, la orele 6-8 se administreaza 2/3 din doza zilnica de glucocorticoizi ca medicatie de substitutie in

insuficienta corticosuprarenala (boala Adisson), iar seara la culcare restul, astfel sa se poata respecta ritmul secretiei

fiziologice de corticosteroizi.

Interactiuni medicament-alimente

In general, prezenta alimentelor in tubul digestiv influenteaza in sens negativ absorbtia ~i biodisponibilitatea

medicamentel6r administrate per os, prin reducerea contactului direct cu mucoasele absorb ante (repiezinta 0 bariera

fizicii spre suprafata de absorbtie), intarzie absorbtia intestinala prin cre~terea timpului de golire a stomacului

(functie de cantitatea de alimente ingerate, vascozitatea lor, compozitia ~i temperatura lor), dar pot influenta

absorbtia datorita cre~terii secretiei biliare eu favorizarea absorbtiei medicamentelor putin hidrosolubile.. .

Alimentele cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile, prin cre~terea timpului de contact (griseofulvinei),

dar din acele~i motiv scad absorbtia medicamentelor degradate in stomac (peniciline).

Prezenta alimentelor este uti Iii In cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor, care· se administreaza de

obicei dupa mese sau In '.lsociere cu laptele (sarurile de fier, sarurile de potasiu, AINS, cafe ina, teofilina).~ tY ~.~.Intre medicamente pot aparea 2 tipuri de interactiuni: directe ~i indirecte. Ambele duc la modificarea

biodisponibilitatii substanleor medicamentoase, cu variatii din punct de vedere farmacoterapeutic cu modificarea

intensitatii efectului, latentei, duratei de actiune, dar ~i modificari ale potentialului farmacotoxicologic cu cre~terea

intensitatii ~i frecventei efectelor secundare.

Interactiunile directe medicament-aliment pot aparea prin mecanisme fizico-chimice (adsorbtie, chelatare, cu

eliminarea digestiva a medicamentelor), mecanisme de modificare a pH-ului la nivel gastric ~i intestinal (cu

influentarea absorbtiei medicamentelor acide sau bazice), mecanisme de competitie pentru sistemele de transfer

transmembranar specializat (cu intarzierea absorbtiei la nivelul intestinului. subtire), sau prin mec(j.nisme

2

farma\;odinamice sau farmacotoxicologice (sinergice sau antagonice) ce pot aparea intre medicamente ~i principiile

. active din alimente.

Exemple:

alimentele bogate in fibre vegetale, prin fenomene de adsorbtie, intarzie absorbtia digoxinei;

alimentele bogate in vitamina 86 (ficat de vita, carne de porc, ton, avocado, fasole verde),

consumate in cantitati mari, pot stimula biotransformarea levodopei, cu scaderea eficacitatii;

alimentele bogate in vitamina K (ficat, ceai negru, cereale, conopida, morcovi, brocoli, soia,

spanac, varza), pot reduce efectul anticoagulantelor orale, prin antagonism de efect.

Alimentele bogate !n tiramina (banane, branzeturi fermentate, bere, ciocolata, cafea, ficat de pui,

iaurt, pqte afumat, struguri, yin ro~u) consumate pe parcursul unui tratament Cll lMAO

neselective, print-un sinergism de potentare, pot declan~a sindromul cunoscut ca "cheese effect",

manifestat prin stimulare cardiovasculara puternica ~i periculoasa: HI A paroxistica, tahicardie,

AVe.Aminoacizii din proteinele alimentare pot intra in competitie directa cu medicamentele cu structura

de aminoacid, pentru sistemele de transport activ (levodopa, alfa-metildopa).

Cafeaua prezinta antagonism de efect cu antiulceroasele, cu scaderea eficacitatii acestora (cafeaua

stimuleaza secretia gastrica).

Bauturile acide (sucurile de fructe, sucurile carbogazoase, vinul) scad absorbtia substantelor bazice

~i scad stabilitatea unor substante medicamentoase instabile la pH acid (ampicilina, eritromicina

baza, oxacilina, penicilina V).

lonul de Ca din lactate formeaza complexe neabsorbabile cu tetraciclina.

Laptele ridica pH-ul gastric acid spre a1calin, favorizand dezagregarea preparatelor .enterosolubile

in stomac, iritatie gastrica sau degradarea substantei active.

Interactiunile indirecte medicament-alimente pot aparea prin modificarea functiilor motorii ~i secretorii ale

aparatului digestiv, cu influentarea absorbtiei, sau prin modificarea activitatii sistemelor enzimatice, ell aparitia

fenomenelor de inductie ~i/sau inhibitie enzimatica, cu influentarea efectului primului pasaj hepatic ~i/sau

intestinal. Exemple:

bauturile alcoolice consumate repetat provoaca inductie enzimatica ~i grabesc biotransformarea

unor medicamente cu diminuarea eficacitatii acestora (anticoagulante cumarinice).

Sucul de grapefruit\ c.9ntine 0 flavonoida numita maringenina care, la con sum cronic (peste 240~~C/\Jr<:

mUl2 ore) se ca un,nhibitor enzimatic puternic al unor izo[orme ale citocromului P450, cu

reducerea biotrasformarii multor substanre medicamentoase', cu efecte de supradozare a acestora:

diazepam, anti H Ide generatie a doua etc. De aceea medicamentele nu se iau cu suc de grapefruit,

iar in timpul tratamentului se recomda evitarea consumului de grapefruit.

Lichidele bogate in proteine cresc absorbtia medicamentelor, iar cele bogate in glicoza 0 scad.

Lichidele cal de ~i alimentele bogate in proteine intarzie timpul de golire a stomacului

3

Interactiuni medicament-alcool

Multe medicamente prezinta interaqiuni la asocierea cu alcoolul, fiind necesara informarea pacientului Cl:

privire la contraindicatia eonsumului de alcoo!. Din punct de vedere al mecanismelor prin care aceste interaqiuni

pot aparea, avem 3 tip uri de interaqiuni medicament alcool:

1. Interactiuni cu mecanisme farmacocinetice:

a. Reaqia de tip antabuz: consta in opnrea biotransformarii aleoolului la acetaldehida, eu

acumularea acesteia ~i aparitia efectelor toxice ale ei: greata, voma, vasodilatatie, hipotensiune

arterial a, confuzie. Apare la adminstrarea de disulfiram (medicament indicat in tratamentul

alcoolismului), doxiciclina, furazolidona, metronidazol, tinidazol, cafamandol, cefazolina,

cefoperazona, latamoxef.

b. Interaetiuni datorate induqiei ~i inhibitiei enzimatice Incruci~ate provocate de alcool. Alcoolul

este metabolizat la acetaldehida pe doua cai enzimatice: alcooldehidrogenaza (pe care 0 inhiba la

con sum acut, in cantitati marie, cu cre~terea concentratiilor plasmticea ale unor medicamente ~i

aparitia fenomenelor de supradozare ale acestora - fenitoina, anticoagulante cumarinice) ~i de

izoforma CYP2El a citocromului P450 (pe care 0 induce, cu scad erea efecctului unor

medicamente - halotan, clorzoxazon, izoniazida,paracetamol). Mai departe, alcoolul este

metabbolizat la acetat pe calea acetaldehiddehidrogenazei.

2. Interactiuni medicament-alcool cu mecanisme farmacodinamice

a. Interactiuni medicament-alcool, cu sinergism de potentare:

Alcoolul potenteaza periculos deprimarea SNC produsa de medicamentele deprimante SNC

(anestezice genera Ie, hipnotice, tranchilizante), dar ~i deprimarea SNC ce apare ca efect secundar- -

la administrarea de clonidina, bet-blocante lipofile de tipul propranololului, ketotifen,

prometazina.

Alcoolul concentrat, peste 10%, poate cre~te riscul sangerarilor ~i hemoragiilor la asocierea cu

anticoagulante orale ti salicilati.

Alcoolul poate intensifica vasodilatatia ~i hTA ortostatica, la asocierea cu antihipertensive. .vasodilatatoare (prazosin, nifedipina), antianginoase vasodilatatoare (nitroglicerina), precum ~i

vasodilatatoare cerebrale ~i periferice.

b. Interactiuni medicament-alcool cu antagonism: alcoolul poate diminua efectele antiulceroaselor.

Interactiuni medicament-tabac

La fumatori, profilul farmacocinetic al unor medicamente poate suferi modificari (viteza de biotransformare,

timp de injumatatire) cu consecinte asupra duratei efectului medicamentelor. Fumul de tigara contine berzopiren, 0

substanta ce produce inductie enzimatica la nivelul citocromului P450, cu cre~terea vitezei de biotransformare a

unor medicamente ~i cu scaderea eficacitatii acestora: teofilina, aminofilina, antidepresive triciclice

(tipamitriptilina), benzodiazepine din grupul diazepamului, propranolol.

4

u

. Eficacitatea altor medicmente poate fi Insa diminuata la fumatori pnn mecanism farmcodinamic de

• antfnism de efect datorat nicotinei:

nicotina este stimulant SNC cu antagonizarea efectelor hipnoticelor ~i tranchilizantelor;

nicotina induce tahicardie cu antagonizarea actiunii antianginoaselor;

nicotina are efect vasoconstrictor mediat de receptorii alfa-adrenergici, antagonizand astfel

efectele antihipertensivelor, cu excep~ia IECA ~i a antagoni~tilor AT-I.

Nicotina produce cre~terea secretiei gastrice, cu antagonizarea efectelor antiulceroaselor.

Interactiuni medicament-radiatii solare

Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, In cazul unei expuneri prelungite la soare:

Aplicate local: tetracicline, sulfamide;

Administrate sistemic: amiodarona, omeprazol, diuretice tiazide ~i sulfonamide, fenotiazine,

sulfamide, tatracicline.

5

INFORMAREA ~I CONSILIEREA PACIENTULUI PRIVIND

MODUL CORECT DE ADMINISTRARE AL UNOR FORME FARMACEUTICE

u

AEROSOLI

I. tu~iti ~i expectorati.

2. agitati flaconul'1nainte de utilizare.

3. tineti flaconul conform indicatiilor

producatoru!ui (de regula, rasturnat).

4. a~ezati buzele stans '1njurul piesei bucale a

inhalatorului.

5. '1nclinati capul spre '1napoi.

6. expirati lent, golind plamanii de aer, cat

mai mult cu putinta.

7. inspirati profund ~i activati flaconul cu

aerosoli, pastrand limba apasata.

8. tineti-va respiratia 10-15 secunde.·

9. expirati pe nas.

10. clatiti gura cu apa calda.

PLASTURI TRANSDERMICI

INHALA TOARE CU CAPSULE.

1. tu~iti ~i expectorati.

2. a~ezati capsula '1n inhalator conform

indicatiilor producatorului.

3. expirati lent, golind p!amanii de aer, cat

mai mult cu putinta.

4. a~ezati buzele sHins '1njurul piesei bucale a

inhalatorului.

5. '1nclinati capul spre '1napoi.

6. inspirati adanc, prin inhalator.

7. tineti-va respiratia 10-15 secunde.

8. expirati pe nas.

9. clatiti gura cu apa calda.

I. pentru locul aplicarii,. vedeti instruetiunile din cutia medicamentului.

2. nu aplicati pe regiuni ale pielii cu vanatai sau alte leziuni.

3. nu aplicati plasturii pe regiuni ale pileii cu pliuri, par sau sub haine foarte stranse; schimbati cu

regularitate locul de aplicare.

4. aplicati cu mainile curate.

5. curatati ~i ~tergeti compl~t suprafata de ~plicare.

6. '1ndepartati partea ce acopera plasturele, tara a atinge partea cu medicamentuI.

7. aplicati plasturele pe piele ~i apasati ferm, pentru a se lipi.

8. '1ndepartati ~i '1nlocuiti plasturii '1nconformitate cu instruetiunile medicului.

6

PlcATURIOCULARE

1. spalati-va pe maini.

2. nu atingeti orificiul de deschidere al

picuratorului.

3. priviti in sus.

4. trageti pleoapa inferioara pentru a face un

pliu.

5. aduceti picuratorul cat mai aproape de

acest pliu, tara a-I atinge ~i tara a atinge

ochiul.

6. aplicati in pliul format cantitatea prescrisa

de picaturi.

7. inchideti ochii pentru aproximativ 2

minute, tara a tine pleoapele prea stranse.

8. fluidul in exces poate fi Indepartat eu un

~ervetel eurat.

9. daca se utilizeaza rtlai mult de un tip de

pieaturi, a~teptati cel putin 5 minute

inainte de a aplic seria urmatoare.

10. picaturile oculare pot determina senzatie

de arsura local a, insa aceasta nu vadura

mai mllit de cateva minute. Daca dureaza

mai mult, consultati un medic sau un

farmacist.

Atunci dind piditurile oculare se

administreaza copiilor:

a. a~ezati copilul intins, cu c~pul drept.

b. ochii copilului vor fi inchi~i.

c. cantitatea prescrisa va fi picurata in coltul

ochiului.

d. pastrati pozitia capului copilului.

e. indepartati excesul de fluid.

UNGUENTE OFT ALMICE

1. spalati-va pe maini.

2. nu atingeti nimic cu varful tubului.

3. aplecati apul inapoi.

4. luati tubul intr-o mana, trageti in jos

pleoapa inferioara cu cealalta mana pentru

a face un pliu.

5. aduceti tubul cat mai aproape de acest pliu,

tara a-I atinge ~i tara a atinge ochiul.

6. aplicati cantitatea de unguent prescrisiL

7. inchideti ochii pentru aproximativ 2

minute, tara a tine pleoapele prea stranse.

8. indepartati excesul de unguent eu un

~ervetel curat.

9. cmata!i varful tubului eu un alt ~erve~el

curat

SOLUTII OTICE

1. Inealziti flaconul eu solutie, tinandu-l In mana sau la axila timp de eateva minute. Nu trebuie sa U

utilizati un vascu apa ~i nici nu este necesar controluI temperaturii.

2. Inclinati eapuI intr-o parte sau stati a~ezat cu urechea orientata in sus.

·3. trageti u~or de lobul urechii pentru a expune canaluI auditiv extern.

4. aplieati cantitatea de pieaturi preserisa.

5. a~teptati 5 minute inainte de a trece la eeaIaIta ureehe.

6. utilizati un tampon de vata pentru a acoperi canalul urechii dupa apIieare numai daca produeiltorul

medicamentului recomanda acest lue[H.

7. senzatia de arsura sau intepatura ce poate aparea nu trebuie sa dureze mai mult de cateva minute.

PICA.TURI NAZALE SPRAY NAZAL

1. suflati nasu!. 1. suf1ati nasu!.

2. stati a~ezat ~i inclinati capuI spre inapoi 2. stati a~ezat ~i inclinati eapuI inainte

sau stati intins eu 0 perna sub umeri. 3. agitati flaconu!.

3. introduceti picuratorul circa lcm in nara. 4. intrucceti varfuI flaconuIui intr-o nara.

4. aplicati cantitatea de picaturi prescrisa. 5. obturati ceaIaIta nara ~i inchdeti gura.

5. imediat dupa aceea inclinati capul inainte 6. adminstrati medicamentul apasand u~or pe

cu putere (capulintre genunchi). flacon ~i aspirati u~or aer pe nara.

6. ridieati-va dupa cateva secunde, picaturile 7. indepartati varfuI. flaconulu! de nas ~i

vor trece in faringe. inclinati capuI inainte cu putere (capul

7. repetati procedura pentru ceaIaIta nara, intte.genunchi).

daca este necesar. 8. ridicati-va dupa cateva secunde, spray-ul

8. spalati picuratoruI eu apa fiarta va ajunge in faringe.

9. respirati pe gura.

10.'repetati proeedura pentru eeaIalta nara,

daea este neeesar.

11. spalati varfuI flaeonuIui eu apa fiarta.

u~or ~iIndepaliati-i.

5. introduee!i ineet in vagin aplieatorul eu

eomprimatul inainte, cat mai profund,

dar nn forlali.

6. apasati dispozitivul aplieatorului astfel

incat sa elibereze eomprimatul.

pe

FARA.

de

VAGINALE

1. spalati-va pe maini.

2. indepartati amabalaju1

eomprimat.

3. eufundati eomprimatul in apa ealduta,

atat cat sa-l umeziti.

4. a~ezati-va pe spate, ridicati genunehii

u§or ~i indepartati-i.

5. introdueeti incet in vagin comprimatul,

cat mai profund, dar nn forlali.

6. spala!i-va pe maini.

COMPRIMATE

APLICATOR

CDVAGINALE" ' COMPRIMATE

APLICATOR

I. spala!i-va pe maini.

2. indeparta!i amabalajul de pe

comprimat.

3. a~ezati comprimatul in cpatul deschis

al aplicatorului.

4. a~ezati-va pe spate, ridicati genunehii

Retrageti aplicatoru!.

7. arunea!i aplieatorul daca este de unica

folisinta, ~i euratati ambe1e parti ale

aplieatorului eu aten~ie, eu sapun ~i

apa fiarta ~i raeita, daea aplieatorul nu

este de uniea fo1osintil.

8. spiila!i-va pe maini.

SUPOZITOARE

1. spala!i-va pe maini.

2. indepartati amabalajul, daea supozitorul nu este prea moale. Daea supozitorul este prea moale,

ere~te!i-i eonsistenta mai intai prin raeire sub jet de apa reee, ~i apoi indepartati ambalajul.

3. indepartati marginile aseu!ite prin inealzire in mana.

4. umziti supoziroul eu ap'a reee.

5. a~ezati-va intins pe 0 parte ~i indoiti genunehii.

6. introdueeti supozitorulineet, eu partea rotunjita inainte, in orifieiul anal.

7. ramaneti intins pentru eateva minute.

8. spiilati-va pe maini.

9. ineeraeti sa nu aveti scaun In prima ora de !a administrarea supozitoru!ui.