Introducere

Farmacologia este ştiinţa care studiază medicamentele în relaţie cu sistemele şi

organismele vii. Ea cuprinde 6 ramuri principale, unele cu caracter fundamental, iar altele cu

caracter aplicativ.

Farmacocinetica studiază “mişcarea” medicamentelor în organism, respectiv

absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi eliminarea.

Farmacodinamia studiază fenomenele care se produc în urma interacţiunii dintre

medicament şi organism, respectiv efectele. Farmacodinamia generală constituie partea

teoretică a farmacologiei care se ocupă cu regulile generale de acţiune ale medicamentelor, cu

relaţiile structură-acţiune şi doză-efect. Farmacodinamia specială explică acţiunea

medicamentelor asupra diferitelor aparate şi sisteme.

Farmacotoxicologia studiază manifestările produse de administrarea greşită sau

accidentală a medicamentelor şi de combaterea efectelor produse.

Farmacografia stabileşte regulile de prescriere a medicamentelor.

Farmacoterapia studiază modul de administrare a unui medicament, indicaţiile,

contraindicaţiile.

Farmacoepidemiologia cuprinde măsurile de precauţie menite să evite sau să

diminueze posibilele efecte nedorite ale medicamentelor. Aceasta mai include şi

farmacovigilenţa, care are ca obiect examinarea, înregistrarea, validarea şi evaluarea

reacţiilor adverse medicamentoase de către personalul medical care efectuează

farmacoterapia.

Farmacologia clinică reprezintă etapa de evaluare clinică a unui medicament care a

trecut examenul evaluărilor experimentale pe animale, se execută pe voluntari sănătoşi sau pe

bolnavi, respectându-se anumite principii etice.

Scopul lucrărilor practice de farmacologie este de a studia farmacografia, adică

totalitatea regulilor de prescriere a medicamentelor tipizate, magistrale, oficinale şi de a studia

efectul farmacodinamic al medicamentelor în experienţe pe animale. Farmacografia sau

receptura are un predominant caracter aplicativ, importanţa acestei ramuri fiind evidentă

întrucât prescrierea medicamentelor este o activitate medicală curentă, cu multiple implicaţii

biologice şi sociale. Formularea corectă a prescripţiilor medicale are la bază cunoaşterea

acţiunii medicamentelor, a indicaţiilor, contraindicaţiilor şi a posologiei acestora. Trebuie, de

asemenea, cunoscute formele farmaceutice în care medicamentele pot fi prescrise şi

interacţiunile medicamentoase, în special acelea care ar putea crea incompatibilităţi. Totodată,

1

este necesară cunoaşterea normelor şi reglementărilor legale referitoare la prescrierea,

circulaţia şi utilizarea medicamentelor.

I. SUBSTANŢE ŞI FORME (PREPARATE MEDICAMENTOASE)

Definiţia medicamentului – orice compus chimic pur sau produs complex care

datorită acţiunii exercitate asupra organismului poate fi folosit pentru diagnosticul,

prevenirea, tratamentul şi ameliorarea bolilor.

Originea medicamentelor

a. vegetală – diferite părţi ale plantelor: folium, flores, radix, semen, cortex.

Exemple: morfina, atropina, digoxinul.

b. animală: hormoni (insulina porcină, bovină); enzime (tripsina, amilaza)

c. minerală: caolinul, bentonita

d. semisintetice: unele antibiotice (penicilina G)

e. sintetice: chimioterapicele, sulfamidele antibacteriene, etc.

Drogul – este materia primă brută folosită pentru prepararea medicamentelor. Conţine

una sau mai multe substanţe active care se pot extrage, izola sau reproduce şi materii balast.

Principiile active: substanţe medicamentoase chimic pure, cu efect farmacodinamic.

Se clasifică în funcţie de structura chimică, proprietăţile fizico-chimice şi efectele

biologice în:

1. Alcaloizi – compuşi organici cu azot, baze cuaternare de amoniu, au reacţie alcalină;

sărurile lor sunt hidrosolubile. Au efect farmacodinamic puternic. Ex. morfina, atropina.

2. Glicozide – au molecula formată din 2 componente – o parte neglucidică cu structură

steroidică, numită aglicon sau genină, responsabilă de efectul farmacodinamic şi o parte

glucidică, compusă din una sau mai multe oze. Ex. glicozidele tonicardiace, glicozidele

antrachinonice.

3. Saponine – au structură glicozidică, dar agliconul are structură steroidică sau triterpenică.

Au proprietăţi tensioactive, emulgatoare, producând spumă în contact cu apa. Local au

efect iritant, injectate intravascular produc hemoliză. Ex. infuzia din rădăcină de Primula,

cu efect expectorant.

4. Materii tanante – au structură chimică de derivaţi polifenolici condensaţi. Au acţiune

astringentă (de strângere) datorită precipitării proteinelor extracelulare. Se găsesc, de

exemplu în fructele de afin, care sunt folosite pentru tratamentul simptomatic al diareelor.

2

5. Uleiurile volatile (eterice) – sunt compuşi liposolubili, volatili cu miros aromat. Se obţin

din plante prin antrenare cu vapori de apă. Ex. uleiul de mentă, de cimbrişor, de eucalipt.

Au acţiune antiseptică şi spasmolitică.

6. Substanţele mucilaginoase – sunt compuşi cu structură polizaharidică, ce formează cu

apa soluţii coloidale vâscoase. Formează o peliculă protectoare la suprafaţa mucoaselor.

Ex. infuzia de nalbă.

I.1.Preparatele medicamentoase (forme medicamentoase)

Sunt constituite din una sau mai multe substanţe medicamentoase (substanţe chimic

pure, produse de extracţie, droguri), asociate cu substanţe auxiliare.

Compoziţia preparatelor medicamentoase

1. substanţa sau substanţele active principale – responsabile de efectul terapeutic.

2. substanţele adjuvante - care au rolul de a intensifica efectul substanţei active principale

sau de a contracara/atenua unele efecte nedorite ale acesteia.

3. substanţele cu rol corectiv – folosite pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice

necorespunzătoare ale substanţelor active principale şi adjuvante (ex. edulcoranţi pentru

corectarea gustului, aromatizanţi pentru corectarea mirosului, coloranţi).

4. excipientul –o substanţă inertă, cu rol de completare a cantităţilor şi de înglobare a tuturor

celorlalte ingrediente. În cazul preparatelor lichide se numeşte vehicul.

5. Substanţe ajutătoare tehnice: conservanţi, emulgatori, antiagreganţi, stabilizanţi.

Clasificarea preparatelor medicamentoase

a) după starea de agregare: - solide

- semisolide şi moi

- lichide

- gazoase

b) după calea de administrare: - pentru uz extern – care se aplică pe tegumentele şi

mucoasele accesibile

- pentru uz intern - care se administrează prin înghiţire sau

per os

- pentru administrare parenterală sau injectabile: injecţiile

şi perfuziile

Pentru a preveni unele erori, medicamentele preparate în farmacii se etichetează diferit

în funcţie de calea de administrare. Etichetele preparatelor pentru uz extern au chenar roşu şi

3

menţiunea ”extern”. Medicamentele administrate per os au etichetă cu chenar albastru şi

poartă menţiunea “intern”. Pe soluţiile injectabile se aplică etichete cu chenar galben, cu

inscripţia “injectabil”.

c) după modul de prescriere şi preparare

• magistrale – se prepară în farmacie după prescripţia medicului, având o

compoziţie individualizată, indicată de reţetă.

• oficinale - se prepară în farmacie după modul de preparare prevăzut de

farmacopee. Pot fi folosite ca atare sau intră în compoziţia preparatelor

magistrale.

• tipizate (specialităţile farmaceutice) – se prepară în formă finită pe scară

industrială în fabricile de medicamente, fiind eliberate bolnavilor în farmacii. Au

compoziţie fixă, aspectul exterior, ca formă, culoare şi ambalaj este constant.

d) după intensitatea acţiunii

• toxice şi stupefiante (stupefiantele sunt medicamente care pot determina

dependenţă de tipul toxicomaniilor). În Farmacopee se găsesc în tabelul cu

denumirea generică “Venena”. Trebuie păstrate în dulap special, cu uşi duble, sub

cheie. Recipientele care le conţin au etichete cu inscripţie albă pe fond negru. Se

eliberează cu semnul cap de mort sau menţiunea “otravă”.

• puternic active – în doze mici au efecte terapeutice bine definite, dar în doze mari

determină intoxicaţii primejdioase. Sunt enumerate în Farmacopee în tabelul

“Separanda”. În farmacie se păstrează în dulap separat, recipientele având

eticheta cu inscripţia roşie pe fond alb.

• anodine (obişnuite) – au efecte de intensitate mică, se păstrează în farmacii în

recipiente etichetate cu inscripţie neagră pe fond alb.

e) după modul de calculare a dozelor prescrise

• forme divizate – se eliberează în doze parţiale (ex. comprimate, fiole,

supozitoare).

• forme care se eliberează nedivizat, dar se împart în doze parţiale la administrare

(ex. picături pentru uz intern, poţiuni).

• forme care nu necesită divizare (ex. unguente, pudre, soluţii pentru uz extern).

4

Denumirea medicamentelor

1.Denumirea chimică – indică structura chimică a produsului. De multe ori este complicată,

fiind folosită numai pentru compuşii cu structură simplă, de obicei anorganici. Ex. sulfatul de

magneziu.

2.Denumirea generică

• Denumirea comună internaţională (DCI) – recomandată de OMS, derivă uneori

din denumirea chimică, este scurtă şi se foloseşte ca denumire ştiinţifică a

substanţelor medicamentoase. Ex. pornind de la denumirea chimică de “metil-

propil-propandiol dicarbamat” s-a stabilit denumirea comună internaţională de

“meprobamat”.

• Denumirea oficinală – este prevăzută de Farmacopee în limba latină. Se

foloseşte pentru prescrierea reţetelor magistrale. Uneori coincide cu DCI.

3.Denumirea comercială – este înregistrată şi patentată, stabilită de compania farmaceutică

producătoare. Denumirile comerciale reprezintă patente referitoare la medicamentele în formă

finită (substanţa activă şi forma farmaceutică). Ex. Hipopresol®, Enap®.

I.2. Farmacopeea

Este un cod oficial referitor la denumirea, prepararea şi controlul medicamentelor.

Prima farmacopee din România a apărut în 1863, fiind redactată de farmacistul C.Hepites în

limba latină şi în limba română. Actualmente este în vigoare ediţia a X-a (FR. X) apărută în

1993. Completări apar din 2 în 2 ani sub formă de suplimente. Este lucrarea care ghidează

practica farmaceutică, dar unele din prevederile sale interesează şi medicii. Cuprinde

monografii ale substanţelor medicamentoase simple, formelor farmaceutice şi preparatelor

oficinale. Urmează apoi metodele de analiză folosite în laboratoarele de farmacie, tabelele

“Venena” şi “Separanda”, modul de administrare, doza maximă pentru odată şi 24 de ore,

observaţii.

Un deosebit interes îl prezintă cunoaşterea dozelor maxime din FR. Prin doze maxime

se înţeleg cantităţile maxime care pot fi prescrise de medic în scop terapeutic. Acestea se

găsesc reunite într-un tabel. Dozele maxime sunt valabile pentru adulţi între 18-60 ani, fără

insuficienţă hepatică sau renală. Dozele maxime pentru copii se calculează prin diferite

formule :

A x D G xDxF

A + 12 70

5

A = vârsta copilului în ani,

D= doza maximă la adult

G= greutatea copilului (în kg)

F= factor de corecţie în funcţie de greutate :

2 pentru G= 10-16 kg

1,5 pentru G < 36 kg

1,25 pentru G < 56 kg

0,75 pentru G > 60 kg

Aceste formule nu sunt valabile pentru nou/născuţi şi sugari (tabele speciale).

Denumiri din Farmacopee

A) Oxizi, hidroxizi şi săruri – se indică întâi cationul în cazul Genitiv, apoi anionul

în cazul Nominativ.

Ex. Magnesii oxydum, Calcii carbonas

B) Acizi anorganici – denumirea are o structură adjectivală.

Ex. Acidum salycilicum

C) Derivaţii acizilor organici – au denumire cu structură adjectivală.

Ex. Phenobarbitalum natricum

D) Drogurile vegetale - numele plantei (în cazul Genitiv) precede partea din plantă

folosită (în cazul Nominativ).

Ex. Frangulae cortex

E) Preparatele oficinale – denumirea formei farmaceutice (în cazul Nominativ)

precede pe aceea a drogului vegetal (în cazul Genitiv).

Ex. Extractum Belladonnae siccum

I.3.Reglementări privind introducerea medicamentelor în terapeutică

Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 949/1991 prevede o serie de reglementări asupra

metodologiei, etapelor, cercetării, autorizarea fabricării şi înregistrarea medicamentelor şi

produselor de uz uman. Pentru utilizarea în terapeutică orice medicament trebuie să fie

autorizat sau înregistrat de Ministerul Sănătăţii. Autorizarea este actul prin care Ministerul

Sănătăţii acordă unităţilor producătoare dreptul de a fabrica medicamente. Înregistrarea este

operaţia pe baza căreia MS emite actul prin care se permite deţinerea şi eliberarea de către

farmacii şi depozite farmaceutice, precum şi folosirea de către medici a unui medicament

fabricat în ţară sau provenit din import. Cererea de autorizare şi/sau înregistrare a unui

6

medicament se adresează Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) de către persoana sau

instituţia responsabilă de introducerea sa în circuitul terapeutic. Pentru produsele noi, în cazul

în care în cadrul experimentărilor farmacologice clinice s-au obţinut rezultate favorabile,

ANM acordă avizul terapeutic. Apoi se acordă avizul de fabricaţie şi înregistrare, iar MS

emite autorizaţia de fabricare şi certificatul de înregistrare. Radierea înregistrării şi anularea

certificatului de înregistrare este dispusă de MS în următoarele condiţii: când medicamentul

este depăşit de progresele terapeutice, are eficacitate necorespunzătoare sau prezintă un bilanţ

nefavorabil beneficiu/risc; la apariţia unor reacţii adverse noi grave; când producătorul

solicită oprirea fabricării medicamentului dacă prin aceasta nu se aduc prejudicii asistenţei cu

medicamente a populaţiei.

Cercetarea farmacologică preclinică - urmăreşte stabilirea proprietăţilor

farmacodinamice şi farmacocinetice ale unui medicament la animale de laborator. Studiile de

farmacodinamie preclinică urmăresc evidenţierea efectelor substanţelor sau preparatului

asupra animalelor sănătoase sau cercetarea efectelor farmacoterapeutice. În cazul animalelor

sănătoase se poate lucra pe animalul întreg sau pe organ izolat. Efectele farmacoterapeutice

se cercetează pe modele patologice experimentale (inflamaţie, ulcer, convulsii). Studiile se

efectuează comparativ cu medicamente deja existente în terapeutică, corespunzător scopului

pentru care sunt destinate şi substanţele noi. Studiile de farmacocinetică preclinică urmăresc

evaluarea celor mai importanţi parametri privind absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi

eliminarea medicamentelor. Rezultatele acestor studii farmacodinamice şi farmacocinetice

sunt trecute în dosarul farmacologic preclinic. Vor fi indicate metodele şi animalele de

experienţă utilizate. Se vor face comparaţii cantitative cu analiză statistică cu produse având

aceleaşi efect sau cu date din literatură.

Cercetarea toxicologică preclinică - urmăreşte stabilirea toxicităţii acute, a celei

cronice, a toleranţei locale şi a altor efecte cu caracter toxic. Studiile se efectează pe animale

sănătoase, alimentate cu dietă constantă, menţinute în condiţii optime de temperatură,

umiditate, iluminare şi în afara contactului cu insecticide. Stabilirea toxicităţii acute se face

prin determinarea, folosind o metodă statistică a DL50 (doza letală medie). Cercetarea se face

pe cel puţin 2-3 specii de animale de laborator, dintre care una nerozătoare. Loturile vor

cuprinde minimum 20 de rozătoare şi un număr egal de animale femele şi masculi. Substanţa

se administrează pe cel puţin 2 căi (de exemplu per os şi parenteral), dintre care una se

preconizează a se utiliza la om. Fiecare animal dintr-un lot va primi o singură doză exprimată

în mg/kgc. După administrare animalele sunt urmărite 7-14 zile, observate din punct de

vedere al fenomenului morţii (convulsii, apnee) şi al comportamentului (mers, poziţia

pleoapelor, starea de sedare sau agitaţie) şi examinate hematologic, biochimic, patologic,

7

histopatologic. Toxicitatea cronică se studiază la acele substanţe care în urma studiilor de

farmacodinamie şi toxicitate acută au dovedit perspective de utilizare la om. Se folosesc cel

puţin 2 specii de animale de laborator, mamifere, dintre care una nerozătoare. Substanţa se

administrează unor loturi separate în 3 doze diferite. Cea mai mare doză este egală cu ½ din

DL50 sau putând produce modificări evidente clinice, hematologice, biochimice, anatomice,

dar permiţând supravieţuirea majorităţii animalelor. Doza cea mai mică va fi egală cu 1/20 din

DL50 sau apropiată de doza eficace fără a produce efecte adverse. Substanţa se administrează

repetat. Dacă la om se preconizează administrări zilnice, tratamentul se va face 7 zile pe

săptămână. Durata administrării va fi proporţională cu durata prevăzută la om. Pentru

substanţele cu una sau câteva administrări la om, se cercetează toxicitatea cronică minimum 2

săptămâni. Evaluarea efectelor asupra procesului reproducerii se face prin studii asupra

fecundităţii, dezvoltării peri- şi postnatale, efectelor teratogene. Se administrează 2-3 doze,

cea mai mare fiind doza maximă tolerată. De asemenea, se mai cercetează efectele

cancerigene, efectul mutagen, dacă este cazul potenţialul de dependenţă.

Cercetarea farmacologică clinică se face numai la încheierea studiilor de

farmacologie preclinică, dacă rezultatele acestora privind eficacitatea şi inocuitatea justifică

administrarea la om. Testarea clinică a medicamentelor se face în conformitate cu “Regulile

de bună practică în studiul clinic” aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr.858/1997.

În acest caz ANM aprobă protocolul de experienţă clinică. Evaluarea farmacologică şi

terapeutică la om se face în clinicile desemnate de către Ministerul Sănătăţii. Cercetările se

efectuează cu consimţământul subiecţilor, experimentatorii având obligaţia de a asigura

securitatea acestora. În etapa I cercetarea se efectuează pe voluntari sănătoşi, urmărindu-se în

special aspecte farmacocinetice. Iniţial se administrează o doză minimă la un singur subiect,

apoi în funcţie de rezultate se administrează substanţa şi la alţi subiecţi în doze din ce în ce

mai mari până la dozele care produc efecte farmacoterapeutice. Se urmăreşte toleranţa şi se

constată dacă efectele adverse observate la animal se confirmă la om. În etapa a II-a se

urmăreşte precizarea efectelor terapeutice specifice pe subiecţi cu boală susceptibilă de a

răspunde favorabil la tratamentul cu substanţa de cercetat. Iniţial loturile cuprind un număr

redus de bolnavi (21-21), putând fi ulterior mărite (30-50). La început medicamentul se

administrează de preferinţă pe cale orală. Durata administrării se corelează cu cercetările

preclinice de toxicitate cronică. În etapa a III-a se urmăreşte stabilirea utilităţii substanţei

testate prin compararea eficacităţii şi inocuităţii cu alte metode terapeutice: medicamente

cunoscute, intervenţii chirurgicale, psihoterapie. Efectele se evaluează cantitativ prin

comparaţie cu un placebo sau cu medicamente cu efect comparabil cu cel al substanţei testate.

8

Rezultatele se prelucrează statistic. Datele privind efectele terapeutice, mecanismul de

acţiune, farmacocinetica şi efectele adverse la om fac obiectul dosarului clinic.

I.4.Farmacovigilenţa

Orice medicament este practic o otravă, iar Paracelsus afirma că “numai doza face

otrava”.

Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 949/1991 prevede reglementări referitoare la

supravegherea medicamentelor pe tot parcursul folosirii lor terapeutice. Prin farmacovigilenţă

se înţelege totalitatea activităţilor de detectare, evaluare, validare si prevenire a reacţiilor

adverse la produsele medicamentoase. Reglementarile privind activitatea în farmacovigilenţă

se bazează pe prevederile Directivei Consiliului Europei 75/319 EEC din 20 mai 1975 şi

O.M.S. Scopurile activităţii de farmacovigilenţă sunt:

- detectarea precoce a reacţiilor adverse si a interacţiunilor produselor medicamentoase;

- monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;

-identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;

-estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

-analiza şi difuzarea informaţiilor necesare prescrierii corecte si reglementarii circulaţiei

produselor medicamentoase;

-utilizarea raţională şi în siguranţă a produselor medicamentoase;

-evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru toate produsele medicamentoase

existente pe piaţă.

Agentia Naţională a Medicamentului a organizat un sistem naţional de

farmacovigilenţă, având un sediu central numit Centrul National de Farmacovigilenţă, în

structura ANM. Acest sistem este utilizat pentru a colecta informaţii utile privind

supravegherea produselor medicamentoase, cu referire în special la reacţiile adverse la om.

Centrul National de Farmacovigilenţă din cadrul ANM evaluează din punct de vedere

ştiinţific aceste informaţii. Aceste informaţii trebuie corelate cu datele privind consumul

produselor medicamentoase în teritoriu. Acest sistem trebuie, de asemenea, să colecteze şi să

evalueze informaţii despre întrebuinţarea greşită observată frecvent si abuzul grav de produse

medicamentoase. Principalii termeni utilizaţi în acest domeniu sunt definiţi după cum

urmează:

a) reacţia adversă este o reacţie dăunătoare şi neintenţionată, care apare la doze utilizate în

mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticul sau tratamentul bolii sau pentru modificarea

unor funcţii fiziologice;

b) reacţia adversă gravă este o reacţie adversă care:

9

- se finalizează cu deces

- pune în pericol viaţa

- necesită spitalizarea persoanei sau prelungirea unei spitalizari deja existente

-duce la infirmitate/incapacitate persistentă sau semnificativă sau la malformaţii

congenitale/defecte de naştere.

c) reacţia adversă neaşteptată este o reacţie adversă a cărei natură, severitate şi/sau rezultat nu

corespund cu informaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului;

d) reacţia adversă gravă şi neaşteptată este o reacţie adversă care împlineşte cumulativ

prevederile de la literele b si c.

Agenţia Naţională a Medicamentului de la Bucureşti are rolul de a analiza eficienţa,

siguranţa şi calitatea tuturor preparatelor farmaceutice produse în ţară sau străinătate în cadrul

acţiunii de farmacovigilenţă. În ţara noastră activitatea de farmacovigilenţă este organizată

sub forma unei reţele naţionale. Structura acesteia este următoarea:

A) În cadrul unităţilor sanitare funcţionează nucleele de farmacovigilenţă. Acestea

organizează supravegherea tratamentului cu medicamente în unităţile sanitare pentru

detectarea reacţiilor adverse pe care apoi le consemnează în fişa de reacţii adverse, pe care

apoi o înaintează forului ierarhic următor. De asemenea, semnalează telefonic colectivului de

referinţă reacţiile adverse severe cauzate de medicamente şi înaintează ANM probe din

medicamentele ce au provocat reacţii adverse severe.

B) Colectivele de referinţă funcţionează în cadrul universităţilor de medicină şi

farmacie. Urmăresc primirea de la unităţile sanitare a fişelor de semnalare a reacţiilor adverse

pe care le analizează, le validează şi le transmit ANM cu observaţiile respective. De

asemenea, efectuează studii pe grupe populaţionale şi pe grupe de medicamente pentru a

preciza mecanismul patogenic al reacţiilor adverse. Recomandă unităţilor sanitare măsuri ce

trebuie luate în prezenţa unor reacţii adverse şi propune ANM măsuri pentru reducerea

nocivităţii medicamentelor.

C) Centrul Naţional de Farmacovigilenţă analizează fişele de reacţii adverse şi

propune fie includerea acestor reacţii adverse în prospectele de medicamente, fie retragerea

din circulaţie a unui medicament. Acesta editează şi o revistă numită “Farmacovigilenţa”,

prin care personalul medico-sanitar este informat despre riscul utilizării unor preparate

medicamentoase, atât din ţară cât şi din străinătate, deoarece se află în legătură cu structuri

similare din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de la Geneva.

Redăm, pentru exemplificare o copie a unei fişe de reacţii adverse.

10

11

II.REŢETA SAU ORDONANŢA MEDICALĂ

II.1.Regulile generale ale formulării

Majoritatea medicamentelor se eliberează pe bază de reţetă. Normele tehnice privind

eliberarea medicamentelor în farmaciile cu circuit deschis prevăd 2 categorii de produse

farmaceutice prescrise de medic: produse cu risc toxic care se eliberează pe bază de

prescripţie care se reţine la farmacie şi produse care se eliberează pe bază de reţetă care nu se

reţine, valabilă 6 luni de la data emiterii. O categorie specială este reprezentată de

medicamentele stupefiante – substanţe toxice cu potenţial de dependenţă majoră - care se

eliberează pe bază de formulare cu timbru sec, în condiţii speciale prevăzute de lege.

Un număr relativ mare de medicamente, aşa numitele OTC – over the counter drugs-

se eliberează la cerere, fără prescripţie medicală. Aceste preparate presupun o automedicaţie a

unor afecţiuni minore, fără implicarea medicului şi cuprind analgezice antipiretice şi

antiinflamatoare, vitamine, minerale, antitusive, remedii gastrointestinale, etc.

Reţeta (ordonanţa medicală) este un act ştiinţific medical şi oficial eliberat de

către medic. Reprezintă ordinul scris al medicului către farmacist referitor la prepararea şi/sau

eliberarea medicamentelor. Este un mijloc de legătură între medic şi farmacist. Este şi un

document medico-legal, care implică responsabilitate juridică. Reprezintă şi un act de

justificare şi contabilizare a medicamentelor (în cazul regimurilor speciale).

Forma reţetei

- reţeta este un formular tipizat sau o hârtie de formă dreptunghiulară cu dimensiunile

20x10 cm. Se completează citeţ cu pix, cerneală sau creion chimic, fără corecturi sau

ştersături. Stupefiantele se prescriu pe reţeta cu timbru sec. Două preparate scrise pe aceeaşi

reţetă se separă între ele prin dublul semn al înmulţirii #. Dacă prescripţia continuă pe verso

se scrie în partea dreaptă jos % VERTE! (“întoarce !”).

- În modul de redactare al reţetei trebuie să se ţină cont de unele cerinţe de ordin

psihologic - astfel aceasta trebuie scrisă în prezenţa bolnavului, ceea ce demonstrează că

prescripţia îi este destinată şi astfel va creşte încrederea lui în medic şi în posibilităţile de

vindecare. Trebuie scrisă fără ezitare, cu o oarecare repeziciune, demonstrând bolnavului

competenţa profesională a medicului. Ştersăturile, corecturile, petele de cerneală, constituie

greşeli din punct de vedere psihologic. Un obicei bun este acela de a reciti reţeta înainte de a

o semna, deoarece se pot strecura greşeli, mai ales dacă atenţia medicului a fost distrasă de

persoanele din cabinet. Reprezintă o greşeală majoră obiceiul de a compune reţete din timp

12

care să poată fi aplicate în diferite situaţii clinice. Scrierea reţetelor este dreptul şi obligaţia

medicului, care nu pot fi delegate personalului medical auxiliar. Nu este admisă încredinţarea

unui cadru mediu a unei reţete parafate în alb ce urmează să fie completată după nevoile

acestuia. Nu este recomandabilă practica de a dicta reţeta unui cadru mediu, doearece pot

interveni erori, iar bolnavul interpretează aceasta ca o lipsă de atenţie a medicului pentru

persoana şi boala sa.

Conţinutul reţetei

Reţeta are clasic 7 părţi, din care 6 revin medicului, iar una este completată de

farmacist.

1.SUPERSCRIPTIO (ANTETUL) – cuprinde date despre:

unitatea sanitară care eliberează prescripţia medicală

bolnav – nume, prenume, vârsta, adresa.

regimul (compensat, gratuit, etc).

numărul din registrul de consultaţii sau al foii de observaţie

diagnosticul (în concordanţă cu conţinutul prescripţiei).

2.INVOCATIO – se reprezintă prin Rp/ o prescurtare de la “Recipe” adică “ia”

(forma imperativă a verbului a lua), se adresează farmacistului şi conferă caracter

oficial reţetei.

3.PRESCRIPTIO – este prescripţia propriu-zisă. Ea poate cuprinde :

preparate magistrale

preparate oficinale

medicamente tipizate

a) În cazul preparatelor magistrale cuprinde enumerarea ingredientelor şi cantităţile.

Denumirea – substanţele se scriu una sub alta, cu iniţială majusculă, în ordinea:

- substanţa activă principală

- substanţa (substanţele) adjuvantă

- substanţele cu rol corectiv

- substanţele stabilizatoare

- excipientul sau vehicolul (pentru formele lichide)

Pentru reţetele magistrale se trece denumirea oficinală din Farmacopee în limba latină,

în cazul genitiv partitiv.

13

cazul Nominativ cazul Genitiv

-a – ae.

Ex. aqua – aquae.

- us - i

- um - i

- er - i

Ex. sirupus – sirupi; acidum – acidi.

- as - is

- ix - is

- ex - is

- o - is

Ex. simplex – simplicis; sulphas – sulphatis.

Cantităţile – se trec în dreptul fiecărui ingredient în cifre arabe. Se exprimă în grame

şi se scriu în sistem zecimal.

Ex. 1,0 g, 10,0 g, 100,0 g, 0,10 g, 0,01 g, 0,001 g, etc.

Când trebuie scrise cantităţile şi în litere (în cazul stupefiantelor şi toxicelor) termenul

pentru grame este în limba latină gramma (grma) la singular, iar la plural grammata (grta).

Când cantităţile se exprimă în număr de picături (pentru lichide) se folosesc cifre

romane, în cazul acuzativ. La singular guttam (gtt), iar la plural guttas (gtt).

b) preparatele oficinale se vor prescrie folosind numele din Farmacopee, în cazul

genitiv partitiv, iar în dreptul substanţei cantitatea

c) medicamentele tipizate se pot prescrie pe reţeta medicală în 2 moduri:

- prin folosirea denumirii comerciale, atunci când medicul doreşte ca bolnavul să

primească produsul unei anumite firme.

- prin folosirea denumirii comune internaţionale (denumire generică) atunci când

acelaşi medicament este produs de mai multe firme farmaceutice, iar medicul nu are o

preferinţă pentru un anume preparat comercial. În această situaţie urmează ca farmacistul să

14

elibereze preparatul pe care îl are în stoc în acel moment sau care convine cel mai mult

pacientului ca prezentare şi preţ de cost. Dacă medicamentul este condiţionat în doze diferite

la inscripţie, pe acelaşi rând cu denumirea medicametului, se va indica şi cantitatea de

substanţă activă din forma farmaceutică recomandată. Dacă preparatul farmaceutic conţine un

amestec de substanţe active cu un anumit nume comercial, atunci este obligatoriu ca în reţetă

să figureze cu acest nume.

Menţiuni speciale privind cantităţile:

aa - prescurtarea de la “ana partes aequales” (în părţi egale) – se foloseşte

atunci când 2 sau mai multe substanţe se prescriu în aceeaşi cantitate. Această prescurtare

se trece în dreptul ultimei substanţe prescrise, urmând cantitatea respectivă.

q.s. – prescurtarea de la “quantum satis” (atât cât trebuie). Se referă la cantitatea

de excipient care este stabilită de farmacist.

ad - până la (pentru completarea cantităţii de excipient până la cantitatea finală).

Sic volo – aşa vreau. Se foloseşte pentru depăşirea dozelor terapeutice.

Cantitatea se va scrie în cifre şi în litere.

4.SUBSCRIPTIO – cuprinde forma farmaceutică, numărul de doze şi ambalajul.

a) forma farmaceutică se exprimă printr-un text convenţional prescurtat “M.f.” de la

expresia în limba latină “Misce fiat” – “amestecă să fie”, după care urmează precizarea

acestei forme (pulbere, pilule, supozitoare, etc).

b) Numărul dozelor se exprimă prin 2 metode: metoda dispensatoare, când se scrie Dentur

tales doses Nr. (cifre romane) - în traducere “dă asemenea doze Nr….”, prescurtat

D.tal.dos.Nr…. şi metoda de divizare (sau divizatoare), când se scrie Dividetur in doses

aequales Nr. - în traducere “împarte în doze egale Nr…”, prescurtat Div.in dos.aeq.Nr….

Pentru substanţe toxice şi stupefiante numărul de doze se scrie în cifre şi litere.

c) Ambalajul – ex. sacculum (pungă de hârtie), capsulas amylaceas (caşete de amidon),

chartam cerata (cutie pergamentată), scatula (cutie), tubulus (tub), vitrum guttatorium

(sticlă picurătoare), etc.

5.INSTRUCTIO (SIGNATURA) – se adresează bolnavului, prin intermediul

farmacistului şi cuprinde indicaţia privind modul de administrare :

- calea (intern, extern, în sacul conjunctival, i.m, s.c., i.v., etc);

- ritmul administrării (de 3 ori pe zi, de 2 ori pe zi, etc);

- cantitatea luată odată; 15

- timpul raportat la mesele principale (înainte de mese cu 30’, între mese)

- durata administrării

- indicaţii speciale ( de ex. A se agita înaite de administrare)

Se exprimă prin D.S. prescurtare de la Dentur signetur (“dă şi notează”), după care

urmează elementele menţionate mai sus. Instrucţia se scrie citeţ, detaliat, fără prescurtări.

Farmacistul copiază instrucţia pe eticheta medicamentului şi-i explică bolnavului modul de

administrare. Aceste indicaţii trebuie scrise pe etichetă în limba pe care bolnavul o cunoaşte

cel mai bine. Este interzis a se folosi formule ca “după aviz”, “după sfat”, etc.

Se mai poate folosi la această rubrică expresia “Suo nomine” adică “în numele său”

sau “cu numele său” (al medicului), când medicamentul urmează să fie administrat bolnavului

personal de către medic.

6.DATA, SEMNĂTURA ŞI PARAFA MEDICULUI

Alte precizări care se pot face la sfârşitul reţetei :

STATIM – imediat (farmacistul întrerupe orice activitate în farmacie şi trece la onorarea

reţetei respective).

CITO – repede (prescripţia trebuie onorată în termen de 24 de ore).

REPETETUR – când prescripţia se poate repeta.

NEREPETETUR – când prescripţia nu se mai poate repeta.

7.ADNOTATIO – este formularul tipărit pe reversul formularului de prescripţie

medicală. Este completat de farmacist, cu informaţii legate de costuri, date de identificare a

pacientului (serie act de identiatte, cod numeric personal), informaţii privind farmacia care

eliberează reţeta, înlocuirea unui ingredient cu altul similar, etc.

Reţetele scrise confuz, indescifrabile cu ştersături şi corecturi pot atrage după sine

neexecutarea lor. Prescripţiile necorespunzătoare nu se execută decât după completarea de

către medic a tuturor datelor şi menţiunilor legale. Toate cazurile de reţete greşit formulate se

predau conducerii unităţii sanitare pentru luarea măsurilor corespunzătoare, răspunderea

revenind medicului care a formulat prescrierea. Medicul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa

bolnavului termenul de valabilitate a reţetei.

Exemple de prescripţii:

a) prescrierea preparatelor magistrale

16

Vom prescrie o pulbere divizată pentru uz intern care are următoarele ingrediente, care

au dozele unitare menţionate mai jos:

Codeini phosphas DU – 20 mg

Coffeinum DU – 50 mg

Phenacetinum şi Aminophenasonum, ambele în DU – 250 mg

Rp/ Codeini phosphatis 0,02 g Coffeini 0,05 g Phenacetini Aminophenasoni aa 0,25 g Amyli tritici ad 1,0 g M.f. pulvis D.tal.dos.Nr.XX in caps.amylac. S. int. 3X1 caps. pe zi, după mese.

b) prescrierea preparatelor tipizate

- după invocatio, pe primul rând la prescriptio se trece denumirea comercială (din

Nomenclatorul de Medicamente sau din Agenda Medicală), urmează forma farmaceutică,

concentraţia sau cantitatea per formă. Pe rândul al doilea numărul de forme sau numărul

ambalajelor (în cifre romane). Pe rândul al treilea urmează instrucţia.

De exemplu, pentru a prescrie Diazepam, comprimate de 0,002 g :

Rp/ Diazepam, compr.0,002 g Scat.orig.Nr.I D.S. int. ½-½- 1 compr. pe zi

În cazul antibioticelor nu se recomandă prescrierea în ambalajul original, ci se scrie

exact numărul de forme (fiole, capsule, flacoane, etc), în funcţie de durata tratamentului.

De exemplu, în cazul tetraciclinei:

Rp/ Tetraciclină, caps. 0,25 g Nr. XXIV D.S. int. 4X2 caps. pe zi, cu ½ oră înainte de mese

c) prescrierea preparatelor oficinale – pe primul rând se trece denumirea oficinală, în limba

latină din Farmacopeea Română, cantitatea, iar pe rândul al doilea instrucţia sau signatura.

De exemplu, pentru prescrierea tincturii de Valeriana:

Rp/ Tincturae Valerianae 25,0 g D.S. int. 3X20 pic. pe zi

În unităţile spitaliceşti medicamentele şi materialele sanitare se pot prescrie astfel :

- pe condici pentru prescrierea medicamentelor zilnic

17

- pe condici de aparat (materiale sanitare – vată, feşi, seringi)

- pe condici pentru dulapul de urgenţă

- pe condici pentru stupefiante

NUMERALELE ÎN LIMBA LATINĂ

1/2 semis1 unus, una2 duo3 tres4 quattuor5 quinque V6 sex7 septem8 octo9 novem IX10 decem X15 quindecim XV20 viginti 30 triginta40 quadraginta XL50 qiunquaginta L60 sexaginta LX70 septuaginta80 octoginta90 nonaginta XC100 centum C150 centum et quinquaginta 200 ducenta300 trecenta400 quadringenta500 quingenta D900 nonagenta CM1000 mille M

II.2.Reglementări legale privind produc ţia, prepararea, prescrierea şi eliberarea

medicamentelor

Regulamentul 257/1959 al Ministerului Sănătăţii se ocupă cu organizarea şi

funcţionarea farmaciilor. Precizează că reţeta se prescrie, se semnează şi se parafează numai

de către medic. Reţetele greşit formulate nu se onorează. În conformitate cu Legea 3/1978,

cap. VII – medicii pot prescrie numai medicamentele incluse în Nomenclatorul de

medicamente şi produse biologice de uz uman (elaborat de Ministerul Sănătăţii). Introducerea

medicamentelor în terapie se face numai pe baza autorizării (pentru fabricaţie) şi înregistrării

(pentru circulaţie) de către Ministerul Sănătăţii pe baza unui aviz. În farmaciile cu circuit

deschis medicamentele se pot elibera pe bază de prescripţie medicală ce se reţine de farmacist,

18

pe baza reţetei care se înapoiază bolnavului şi este valabilă 6 luni, sau fără reţetă la simpla

cerere (OTC – over the counter).

Nomenclatorul de medicamente şi produse biologice de uz uman este elaborat de

Ministerul Sănătăţii şi se revizuieşte anual, în raport cu necesităţile asigurării sănătăţii

populaţiei şi în concordanţă cu progresele realizate pe plan mondial în acest domeniu.

Medicamentele fabricate în străinătate nu se pot importa şi recomanda pentru utilizare decât

dacă au fost incluse în Nomenclatorul de medicamente şi produse biologice. Condiţiile de

calitate a medicamentelor, termenele de valabilitate, testele de toxicitate, dozele maxime

utilizabile se găsesc în Farmacopeea Română, elaborată de Ministerul Sănătăţii. Prevederile

farmacopeei sunt obligatorii pentru toate unităţile care produc, controlează, distribuie şi

depozitează medicamentele, precum şi pentru întreg personalul sanitar. Cercetarea ştiinţifică

medicală este integrată cu activitatea de asistenţă medicală şi de învăţământ medical.

Ministerul Sănătăţii stabileşte unităţile şi condiţiile în care se pot experimenta mijloace şi

metode noi de profilaxie, tratament şi recuperare medicală şi aprobă introducerea în practica

medicală a rezultatelor cercetării ştiinţifice.

Extrase din Legea 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, publicată în

Monitorul Oficial nr. 204/1 iunie 1998.

Art 1. (1) Asistenţa de sănătate publică cuprinde activităţi care se adresează comunităţii sau

individului în vederea protecţiei comunitare, cu scopul păstrării şi promovării stării de

sănătate a populaţiei.

(2) Asistenţa de sănătate publică este garantată de stat şi finanţată de bugetul de stat,

bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de sănătate sau din contribuţiile directe ale

beneficiarilor. Asistenţa de sănătate publică este asigurată de Ministerul Sănătăţii prin unităţi

specializate proprii sau private, conform legii.

Extrase din Legea 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei

Art.58. Medicii, farmaciştii, întregul personal sanitar răspund, potrivit legii, de calitatea

asistenţei medicale acordate şi cu obligaţia să acţioneze cu înaltă responsabilitate cetăţenească

şi profesională pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor, să aibă o atitudine profund

umană în întreaga lor activitate, să-şi perfecţioneze continuu pregătirea profesională.

Art.71 f). Medicul are obligaţia să prescrie şi să folosească numai medicamentele şi produsele

biologice de uz uman necesare pentru efectuarea tratamentului cuprinse în Nomenclatorul de

medicamente şi produse biologice de uz uman, să prevină şi să combată abuzul de

medicamente, să semnaleze organelor competente reacţiile neprevăzute ale acestora.

19

Art 157. Medicamentul de uz uman este orice substanţă sau amestec de substanţe chimice

sau produse de origine vegetală sau animală, destinate combaterii bolilor şi întăririi sănătăţii,

refacerii funcţiilor dereglate ale organismului.

Extrase din Ordinul Nr. 269/79 din 12 ian. 2001 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale

în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001.

Cap. 8. Modul de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor în tratamentul

ambulatoriu, suportate din Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Art. 94. Prescripţia medicală se emite de către medicii din cabinetele medicale şi de

medicii din spitalele cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contract de furnizare

de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care se virează contribuţia

asiguratului. Prescripţia medicală eliberată de medicii din spitale la externarea bolnavului

cuprinde medicaţie pentru maximum 30 zile, cu excepţia diabetului zaharat pentru care

prescripţia poate fi de 60 zile.

Art 95. Prescripţia medicală cuprinde în mod obligatoriu următoarele date: denumirea

furnizorului de servicii medicale, date de identificare a asiguratului, numărul foii de

observaţie sau din registrul de consultaţii al bolnavului, diagnosticul, tratamentul prescris,

data eliberării, codul medicului şi specialitatea acestuia, numărul contractului de furnizare de

servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi denumirea casei de asigurări de

sănătate. Aceste obligaţii revin medicului care emite prescripţia medicală.

Art. 96. Inscripţionarea codului medicului pe prescripţia medicală se face prin

aplicarea parafei medicului, care conţine în mod obligatoriu şi codul medicului.

Art. 97. Prescripţiile medicale care nu conţin datele precizate în art. 95 şi 96 nu vor fi

decontate de casele de asigurări de sănăatte.

Art. 102. Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de 3-5 zile în

afecţiunile acute, de 8-10 zile în afecţiunile subacute şi de până la 30 de zile pentru bolnavii

cu afecţiuni cronice. Prescripţia medicală este valabilă maximum 30 zile de la data emiterii

acesteia.

Art. 103. Numărul medicamentelor care pot fi prescrise cu sau fără contribuţie

personală pentru un bolnav la o consultaţie poate fi de 1-3 produse. Pentru TBC şi diabet

numărul medicamentelor care pot fi prescrise la o consultaţie este de maximum 4 produse.

Cantitatea de medicament pentru fiecare produs se notează în cifre şi litere.

20

Extrase din Hotărârea pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate 12.12 2003.

Anexa. Normele metodologice de aplicare a contractului cadru 7.01.2004

Anexa nr. 30. Modul de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor cu şi fără

contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu.

Art. 1. (1) Medicamentele cu şi fără contribuţie personală se acordă în tratamentul

ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicii care sunt în relaţii

contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

(4) prescripţia medicală este un document cu regim special şi se întocmeşte în

3 exemplare, dintre care 2 exemplare (originalul şi o copie) se depun de asigurat la farmacie.

Toate datele vor fi înscrise lizibil, fără modificări, ştersături sau adăugări. În cazul în care o

modificare este absolut necesară, această menţiune va fi semnată şi parafată.

Art. 2 (1) Perioadele pentru care pot fi precrise medicamentele sunt de până la 3-5 zile

în afecţiunile acute, de până la 8-10 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 zile pentru

bolnavii cu afecţiuni cronice. Prescripţia medicală eliberată de medicii din spitale la

externarea bolnavului cuprinde medicaţia pentru maximum 30 zile.

(2) Prescripţia medicală pentru cazurile cronice este valabilă maximum 30 zile

de la data emiterii acesteia, iar în afecţiunile acute şi subacute prescripţia medicală este

valabilă în urban numai primele 24 ore de la prescriere, iar în rural 48 de ore.

Art.3. Numărul medicamentelor care pot fi prescrise cu sau fără contribuţie personală

în tratamentul ambulatoriu pentru un bolnav la o consultaţie este de 1-3 produse, cu excepţia

copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 luni. Cantitatea de medicamente pentru fiecare produs

se notează în cifre şi litere.

Extrase din Ordinul Nr.679 din 16.07.2003 – aprobarea reglementărilor privind

clasificarea pentru eliberarea produselor medicamentoase de uz uman publicate în MO

nr.556 din 08.08.2003

Art.1. Cu ocazia emiterii autorizaţiei de punere pe piaţă, ANM va preciza clasificarea

produsului medicamentos în următoarele categorii:

- grupa A: produse medicamnetoase care se eliberează pe bază de

prescripţie medicală.

- grupa B: produse medicamentoase care se pot elibera fără prescripţie

medicală în farmacii şi drogherii (denumite produse OTC).

Art. 2. Grupa A de produse medicamentoase cuprinde următoarele subgrupe:

21

a) produse medicamentoase care se eliberează în farmacie pe bază de prescripţii medicale

valabile 6 luni, care pot să rămână la pacienţi, notate P-6L (prescripţii ce pot fi refolosite).

b) produse medicamentoase care se eliberează pe bază de prescripţii medicale care se reţin la

farmacie, notate P-RF (prescripţii medicale care nu pot fi refolosite).

c) produse medicamentoase care se eliberează în farmacie pe bază de prescripţii medicale

speciale (cu timbru sec notate P-TS pentru stupefiante sau care se reţin la farmacie notate

P-RF) pentru celelelate categorii de produse medicamentoase prevăzute la art.4.

d) produse medicamentoase care se eliberează pe bază de prescripţii medicale în condiţii

restrictive, pentru a fi utilizate în spaţii cu destinaţii speciale, notate S.

Art.4. Produsele medicamentoase care se eliberează pe bază de prescripţii medicale

speciale (cu timbru sec P-TS sau care se reţin la farmacie notate P-RF) sunt cele care :

a) conţin substanţe clasificate ca stupefiante în concordanţă cu legislaţia aprobată şi

convenţiile internaţionale în vigoare (notate P-TS).

b) conţin substanţe clasificate ca psihotrope în concordanţă cu convenţiile internaţionale

(notate P-RF).

c) sunt susceptibile în caz de utilzare incorectă să prezinte un risc mare de abuz

medicamentos, să ducă la dependenţă sau să fie utilizate incorect în scopuri ilegale (notate

P-RF).

d) conţin substanţe care datorită proprietăţilor sau noutăţii lor pot fi considerate că aparţin

acestui grup ca măsură de precauţie (notate P-RF).

Extrase din Ordinul 849/297/2003 al Ministrului Sănătăţii şi al Preşedintelui Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu

regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, precum şi cele cu timbru

sec şi a normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de

prescripţie medicală cu regim special cu şi fără contribuţie personală, precum şi cele cu

timbru sec (Monitorul Oficial partea I Nr. 665/2003)

Art. 1. Se aprobă modelul unic ca imprimat cu regim special al formularului de

prescripţie medicală pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală. Casa Naţională de

Asigurări de Sănătate organizează tipărirea, distribuirea, înserierea şi numerotarea

formularelor de prescripţie personală.

22

Regimul substanţelor şi produselor stupefiante

În România regimul substanţelor şi produselor toxice este reglementat prin Legea

73/1969, Instr.103/1970 a MS, HCM 899/1970 şi Legea 43/2000 privind combaterea

traficului şi consumului ilicit de droguri.

În România se interzice producerea, deţinerea sau orice operaţiuni privind circulaţia

produselor stupefiante sau cultivarea plantelor din care se obţin acestea. Se interzice deţinerea

sau administrarea fără prescripţie medicală a stupefiantelor. Stupefiantele se pot elibera numai

ca preparate medicamentoase. Reţeta se reţine la farmacie. Se foloseşte reţeta cu timbru sec,

aceasta fiind o ştampilă în relief, numerotată. Se eliberează o cantitate totală pentru 3 zile.

Cantitatea se scrie citeţ, în cifre şi litere. Nu se admite menţiunea “sic volo” – “aşa vreau”,

referitor la doza şi intervalele dintre administrări. Reţeta este valabilă 7 zile. Preparatele

neridicate de la farmacie în termen de 5 zile nu se mai eliberează. Când prescripţia se face în

mai multe exemplare numai primul exemplar este cu timbru sec. Formularele speciale cu

timbru sec se obţin de la Direcţia de Sănătate Publică, justificându-se utilizarea în caietul de

evidenţă. Se indică în cancere în fazele terminale, durerea din infarctul miocardic acut,

arteriopatia gangrenoasă, cardiopatie decompensată cu dispnee nocturnă. Uneori se poate

elibera o autorizaţie valabilă 3 luni, pentru a permite prescrierea unor doze mai mari şi

cantităţi pentru 10-15 zile. În spitale stupefiantele se prescriu în cantitate pentru 24 de ore pe

condicile de stupefiante. Cantităţile neconsumate se restituie unităţilor care le-au eliberat în

termen de 10 zile de la ivirea motivului.

Regimul produselor şi substanţelor toxice

Acest regim este precizat prin Decretul Consiliului de Stat Nr.466/1979. Substanţele

toxice se pot deţine numai ca preparate medicamentoase. Se păstrează în dulapuri speciale. Se

eliberează numai pe bază de reţetă, care se reţine la farmacie, cantităţile se scriu şi în litere.

Nu este nevoie de reţeta cu timbru sec, ci se foloseşte formular obişnuit. Nu se limitează

cantităţile. Se admite menţiunea “sic volo”. În spital se prescriu pe condicile obişnuite.

23

III.FORMELE MEDICAMENTOASE (FORMELE FARMACEUTICE)

Se vor studia principalele forme farmaceutice şi respectiv modul lor de prescriere în

funcţie de starea de agregare (solide, semisolide şi moi, lichide, gazoase).

III.1. FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE

Sunt: pulberile, pilulele, capsulele, comprimatele, drajeurile şi granulele.

1.Pulberile (pulvis, pulveres) – sunt substanţe solide dispersate în particule uniforme, cu

grad de diviziune determinat, aspect omogen. Se obţin din substanţe solide uscate, mărunţite

şi trecute prin site cu ochiuri de diferite dimensiuni. În Farmacopeea Română sunt prevăzute 9

tipuri de site.

Clasificare:

- după compoziţie sunt pulberi simpe (cu o singură substanţă activă) şi

compuse (conţin 2 sau mai multe substanţe active).

- după calea de administrare există pulberi pentru uz extern sau pudre

şi pulberi pentru uz intern (se înghit).

Compoziţie: substanţa activă (substanţe pure, oficinale, droguri, etc) şi excipientul.

Excipienţii sunt de 2 tipuri, în funcţie de calea de administrare a pulberii.

- pentru uz intern: zahărul (Saccharum), lactoza (Saccharum lactis) şi

amidonul din diferite specii de graminee sau din alte plante (Amylum). Ex.

din grâu – triticum, din porumb – maydis, din orez – orizae, din cartof -

solani.

- pentru uz extern: talcul (Talcum), amidonul şi mai rar Lycopodium (o

pulbere galbenă onctuoasă, foarte fină care reprezintă sporii unei specii de

ferigă, fiind folosită în special pentru obţinerea pudrelor cosmetice).

Rolul excipienţilor: completează cantităţile, funcţionează şi ca substanţe cu rol

corector, previn apariţia reacţiilor fizico-chimice nedorite.

Avantajele pulberilor: se prepară uşor; au aspect omogen, au absorbţie bună prin

diluare.

Dezavantajele pulberilor: alterare uşoară, administrare dificilă în cazul pulberilor

amare, uneori se poate produce lichefierea pulberilor, în cazul amestecurilor eutectice (de ex.

salicilaţi cu aminofenazonă).

După modul de prescriere se cunosc 2 tipuri de pulberi magistrale:

a) pulberi nedozate

b) pulberi dozate

24

a) Pulberile nedozate sunt pentru uz extern şi pentru uz intern.

- pentru uz extern – se aplică pe tegumente, se mai numesc şi pudre. Pentru

prescriere este necesară concentraţia substanţei active şi cantitatea totală de pulbere, care este

cuprinsă între 20,0 şi 200,0 de grame, în funcţie de suprafaţa pe care se aplică.

De exemplu, să prescriem o pulbere cu Acidum salicylicum 3% în catitate totală de

50,0 grame.

Rp/ Acidi salicylici 1,5 g Talci ad 50,0 g M.f. pulvis D. in sacculum S. ext. interdigital

- pentru uz intern – se înghit, substanţele active au acţiune de intensitate redusă,

dozarea este imprecisă, făcându-se cu unităţi de măsură casnice (vârful de cuţit sau linguriţa

rasă). Dozele unitare variază în limite largi: 0,5-2,0 g, numărul de doze este mare (XXX, L

sau C), cantitatea totală este cuprinsă între 50,0 şi 200,0 grame. Nu conţin excipienţi,

substanţele active având şi rol de excipienţi. O linguriţă rasă cuprinde 1-3 g pentru pulberile

uşoare sau vegetale şi 3-5 g pentru pulberile grele sau minerale. Vârful de cuţit corespunde la

0,5 –1 g pentru pulberile uşoare şi 1-3 g pentru pulberile grele.

De exemplu, să prescriem o pulbere nedozată pentru uz intern cu substanţe antiacide:

Magnesii oxydum, Natrii hydrogencarbonas, Calcii carbonas toate în doză unitară de 0,5 g.

În total vom prescrie un număr de 50 de doze, şi cantitatea din fiecare ingredient o obţinem

prin înmulţirea numărului de doze cu doza unitară, adică 50 x 0,5g = 25,0 g din fiecare

substanţă, cantitatea totală de pulbere fiind 75,0 g.

Rp/ Magnesii oxydi Natrii hydrogencarbonatis Calcii carbonatis aa 25,0 g M.f. pulvis D. in sacculum S. intern 3x1 linguriţe rase pe zi, între mese

b) Pulberile dozate – sunt numai pentru uz intern. Conţin substanţe puternic active,

numărul de doze este mic (X-XXX). Pentru prescriere este necesar să cunoaştem

doza unitară (D.U.), greutatea unui praf este de 0,2-1,0 g şi metoda de prescriere.

Există 2 modalităţi: prin metoda dispensatoare şi metoda de divizare.

25

În cazul metodei dispensatoare cantitatea prescrisă pentru fiecare substanţă este egală

cu doza unitară, iar la Subscriptio se foloseşte expresia “Dentur tales doses Nr ….” (dă

asemenea doze Nr…), prescurtat D.tal.dos. Nr….

În cazul metodei de divizare cantitatea prescrisă pentru fiecare substanţă se obţine

prin înmulţirea dozei unitare cu numărul de doze, iar la Subscriptio se foloseşte expresia

“Dividetur in doses aequales Nr….” (împarte în doze egale Nr…..), prescurtat Div.in dos.aeq.

Nr….

De exemplu, să prescriem prin ambele metode o pulbere dozată cu Aminophylllinum

D.U. 0,2 g, Ephedrini hydrochloridum D.U.= 0,02 g şi Phenobarbitalum natricum D.U.= 0,05

g.

- prin metoda dispensatoare:

Rp/ Aminophyllini 0,2 g Ephedrini hydrochloridi 0,02 g Phenobarbitali natrici 0,05 g Amyli tritici ad 1,0 g M.f. pulvis D.tal.dos. Nr.XX in caps. amylac. S. intern, 3X1 capsule pe zi, după mese.

- prin metoda de divizare:

Rp/ Aminophyllini 4,0 g Ephedrini hydrochloridi 0,4 g Phenobarbitali natrici 1,0 g Amyli tritici ad 20,0 g M.f. pulvis Div. in dos. aeq. Nr .XX D. in caps. amylac. S. intern, 3X1 capsule pe zi, după mese.

Mai există şi pulberi oficinale : Pulvis Opii et Ipeca, Pulvis Nystatini.

2.Pilulele (pilula, pilulae) – se obţin în farmacie, fiind preparate magistrale. Sunt formaţiuni

solide, sferice cu greutatea de 0,2-0,3 grame, ce conţin substanţe active înglobate în excipienţi

potriviţi ca: sirop, mucilagii, pulberi, glicerină, zahăr, etc. Cel mai folosit excipient este masa

pilulară (Massa pilulae) care conţine miere, glicerină, pulbere, zahăr.

Pentru prescriere este necesar să cunoaştem doza unitară, faptul că se foloseşte un

singur excipient Massa pilulae care se adaugă quantum satis (q.s.), numărul de doze care este

mare (XXX-L-C), folosindu-se fie metoda dispensatoare, fie cea de divizare.

26

Să prescriem pilule conţinând: Extractum Belladonnae siccum D.U. 20 mg,

Papaverini hydrochloridum D.U. 40 mg şi Phenobarbitalum D.U. 30 mg.

- prin metoda dispensatoare :

Rp/ Extracti Belladonnae sicci 0,02 g Papaverini hydrochloridi 0,04 g Phenobarbitali 0,03 g Massae pilulae q.s.

M.f. pilulae D.tal.dos.Nr. XXX S.intern 3X1 pilule pe zi

- prin metoda de divizare :

Rp/ Extracti Belladonnae sicci 0,6 g Papaverini hydrochloridi 1,2 g Phenobarbitali 0,9 g Massae pilulae q.s.

M.f. pilulae Div. in dos. aeq. Nr. XXX D.S.intern 3X1 pilule pe zi.

3.Capsulele (capsula, capsulas) – sunt învelişuri care conţin doze unitare de substanţe active

solide sau lichide. După compoziţia lor se clasifică în :

a) amilacee (capsulas amylaceeas) – sunt preparate din amidon. Sunt formate din 2 cilindri

plaţi, turtiţi cu diametrele puţin diferite care se închid prin suprapunere şi uşoară apăsare.

Au un perete poros, se folosesc ca ambalaje pentru pulberile dozate, având o greutate de

0,2 –1,5 grame.

b) gelatinoase – se prepară din gelatină, pe cale industrială. După forma lor sunt de 2 tipuri:

- operculate – sunt constituite din 2 cilindri alungiţi, cu marginile

rotunjite care se închid prin îmbucare. Conţin substanţe active sub formă

de pulberi. De exemplu, unele antibiotice se condiţionează sub formă de

capsule: ampicilina, oxacilina, etc. Se prescriu după regulile de la

preparatele tipizate.

- sferice - au formă sferică, având un înveliş continuu. Se mai numesc şi

perle, având un înveliş translucid. Conţin substanţe active în stare

lichidă. Astfel se condiţionează unele vitamine liposolubile, de exemplu

vitamina E.

c) enterosolubile – se obţin prin formolizarea sau cheratinizarea celor gelatinoase. Sunt

gastrorezistente sau alcalinosolubile, rezistând la acţiunea sucului gastric.

O varietate de capsule operculate este reprezentată de spansule, care conţin substanţe

medicamentoase sub formă de granule sau microdrajeuri, unele solubile în sucul gastric, altele 27

în lumenul intestinal. Eliberarea se face la intervale diferite, relizându-se o absorbţie

prelungită.

Rolul capsulelor: protejează mucoasa gastrică de acţiunea iritantă a substanţelor

active; protejează substanţele active de inactivarea prin HCl din sucul gastric, dirijează

absorbţia, maschează gustul.

Capsulele se prescriu după regulile de la tipizate.

Să prescriem ampicilina, capsule de 0,25 g, în doză de 2 g pe zi, în 4 prize, timp de 7

zile.

Rp/ Ampicilină, caps. 0,25 g Nr. LVI

D.S. intern 4X2 capsule pe zi, cu ½ oră înainte de mese.

4.Comprimatele (compresii, tabulettae) – se obţin pe cale industrială, prin comprimarea

substanţelor medicamentoase sub formă de pulberi împreună cu substanţe ajutătoare.

Există mai multe tipuri de comprimate :

- orale - care se înghit şi cedează substanţa activă în 30-60’.

- sublinguale – conţin substanţe cu acţiune generală, care se absorb rapid la

nivelul mucoasei bucale foarte bine vascularizată. Medicamentele trec

direct în circulaţia sangvină cu scurtcircuitarea ficatului şi fără a suferi

acţiunea sucurilor digestive. Sunt în general mici şi subţiri, de formă

lenticulară sau plată. Cedează substanţa activă în 3’(ex. Nitroglicerină,

Bronhodilatin).

- bucale – sunt plate cu margini rotunjite pentru a nu provoca iritaţii locale,

au gust plăcut, fiind de obicei dulci şi uneori aromatizate, care se sug (ex.

Faringosept).

- efervescente – cedează substanţa activă în 5’. Substanţa activă este

inclusă în amestecuri de acid citric sau tartric cu bicarbonat de sodiu. În

contact cu apa componentele reacţionează cu degajare de CO2 care ajută la

desfacerea sau dizolvarea substanţei active. Ex. Calciu efervescent 200,

preparate polivitaminice, Upsarin. Au un cost mai ridicat decât

comprimatele orale.

- retard sau cu acţiune prelungită– asigură o cedare lentă şi controlată a

substanţei active. După administrarea pe cale orală are loc în prima fază

eliberarea unei doze iniţiale şi stabilirea rapidă a unei concentraţii eficace,

urmată de menţinerea acestei concentraţii o anumită perioadă de timp. Cea

28

mai simplă formă este constituită din cele în care nucleul, acoperit cu o

peliculă enterosolubilă conţine doza de întreţinere. La administrare stratul

exterior se dezagregă imediat, iar sâmburele numai în 2-4 ore după ce

ajunge în intestin. Alte tipuri sunt cele cu straturi multiple sau de tip

sandwich şi cel cu matriţă inertă din plastic nedigerabil cum ar fi clorura

de polivinil.

- vaginale – de formă ovoidă, cedează substanţa activă în 2’; conţin de

obicei medicamente cu acţiune locală ca antiseptice, antimicotice,

antitricomonazice. Unele preparate sunt spumogene, ceea ce facilitează

împrăştierea substanţelor active pe mucoasa vaginală.

- pentru prepararea soluţiilor de uz extern – ex. Cloramina B.

- pentru implante subcutanate sau pelete – sunt sterile, se introduc cu

ajutorul unei incizii subcutanat şi cedează lent substanţa activă. De ex.

pelete cu hormoni sau cu disulfiram.

Greutatea unui comprimat este de 0,5 –1 g pentru adulţi şi de 0,05-0,1 g pentru copii

(microcomprimate).

Avantaje: preparare pe cale industrială cu randament ridicat şi la cost de preţ scăzut,

sunt uşor de mânuit, comod de administrat, se pot identifica relativ uşor (forma, mărimea,

culoarea, pot avea unele litere sau inscripţii imprimate pe suprafaţa lor); se pot diviza uşor

(pot avea unele şanţuri pe suprafaţă); gustul neplăcut se simte mai greu.

Se prescriu după regulile de la tipizate.

De exemplu, să prescriem Acidul acetilsalicilic, comprimate de 0,5 g.

Rp/ Acid acetilsalicilic compr. 0,5 g Nr.XX D.S. intern 3X1 comprimate pe zi, după mese

5.Drajeurile (compresii obducti) – se obţin numai pe cale industrială. Sunt comprimate

acoperite cu unul sau mai multe straturi, au formă biconvexă, suprafaţă lucioasă, sunt albe sau

colorate. Ex. Lanatozid C, Stamicin, Fenilbutazona.

După locul unde se dezagregă şi cedează substanţa activă se clasifică în:

- drajeuri gastrosolventes - care eliberează substanţa activă în

stomac în 60’.

- drajeuri enterosolventes - care eliberează substanţa activă în

intestin în 120’.

29

Există drajeuri cu învelişuri duble sau triple (duplex sau triplex) care cedează mai lent

substanţa activă.

Se prescriu după regulile de la tipizate.

Vom prescrie Triferment, drajeuri.

Rp/ Triferment, draj. Scat.Orig.Nr. I D.S. intern 3X2 drajeuri pe zi în timpul meselor.

6.Granulele (granulata) – se obţin pe cale industrială. Sunt formaţiuni solide cu aspect de

fragmente vermiculare, sferice, cilindrice, uniforme cu gust plăcut, albe sau colorate,

constituite din agregate de pulberi medicamentoase, zahăr şi aromatizanţi. La temperatura de

37 0C cedează substanţa activă în 15’, iar cele efervescente în 5’. Sunt preferate îndeosebi la

copii. Se dozează cu linguriţa sau cu unitatea de măsură prevăzută în ambalaj.

Se prescriu după regulile de le tipizate. Să prescriem preparatul Bromosedin, granule.

Rp/ Bromosedin, gran. Scat orig.Nr.I D.S. intern 3X1 linguriţe pe zi.

III.2.FORME MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE ŞI MOI

Sunt supozitoarele, unguentele, pastele, linimentele, emplastrele şi săpunurile.

1) Supozitoarele (suppositorium, suppositoria) – sunt forme semisolide care la

temperatura camerei sunt solide şi se topesc la temperatutra corpului de 37 0C.

După calea de admninistrare se clasifică în :

α) Rectale - au formă semicilindrică sau de torpilă, cu lungimea de 2-4 cm, diametru

de 5-8 mm, greutatea de 2 g la copii şi 2-4 g la adulţi. Se administrează rectal

pentru efecte resorbtive sau locale.

β) Vaginale – sunt de 2 tipuri: ovule (ovulum) sau supozitoare vaginale propriu-zise

şi globule (globulus) care se obţin prin turnări în forme speciale. Conţin

antiseptice, antimicotice, etc.

χ) Uretrale (bujiuri, cereoli) – au formă de bastonaşe lungi, cilindro-conice, cu un

capăt mai efilat, lungimea 4-5-10 cm, diametru 2 mm, greutatea 0,3-2 g.

Compoziţia supozitoarelor:

1. substanţe active

2. excipienţi

Excipienţii se aleg în funcţie de natura substanţei acitve şi scopul urmărit (local sau

resorbtiv).

30

a) lipofili – sunt liposolubili. Se folosesc pentru prepararea supozitoarelor magistrale.

Cel mai utilizat este untul de cacao (Butyrum cacao), un ulei gras cu consistenţă

solidă, care se topeşte foarte repede la temperatura corpului, extras din seminţele

arborelui Theobroma cacao prin prăjire şi presare. Conţine trigliceride ale acizilor

palmitic, stearic, oleic şi acizi graşi liberi. Are dezavantajul că râncezeşte foarte

uşor.

b) hidrofili - sunt hidrosolubili. Se utilizează pentru obţinerea supozitoarelor pe cale

industrială. Sunt 2 reprezentanţi: masa gelatinoasă - un amestec de gelatină şi

glicerină, precum şi apă, care la cald este fluidă, la rece are consistenţă solidă

(gelatina se extrage din ţesuturile animale ce conţin colagen prin hidroliză). De

asemenea se mai folosesc macrogoli sau PEG-uri (din punct de vedere sunt

polimerizate de etilenglicol, care rezultă din condensarea oxidului de etilen cu

apa). În funcţie de greutatea moleculară au consistenţă solidă sau lichidă (cei cu

GM sub 600 sunt lichizi, iar cei cu GM peste 600 sunt solizi). Pentru prepararea

supozitoarelor tipizate se folosesc cei cu GM 1500-4000. Nu râncezesc, nu irită,

dar la administrarea supozitoarelor este necesară umectarea acestora pentru a

favoriza alunecarea.

Prescrierea supozitoarelor magistrale – este necesar să cunoaştem dozele unitare ale

substanţelor active, numărul de doze care este mic (V-X-XV), excipientul este întotdeauna

Butyrum cacao care se adaugă q.s. (quantum satis), metodele de prescriere fiind cele

cunoscute: metoda dispensatoare sau metoda de divizare.

Să prescriem prin ambele metode supozitoare cu Aminophenasonum D.U.=0,3 g,

Phenobarbitalum natricum D.U.= 0,05 g.

- prin metoda dispensatoare:

Rp/ Aminophenasoni 0,3 g Phenobarbitali natrici 0,05 g Butyri cacao q.s. M.f. supp D.tal.dos. Nr. VI in chartam cerata S.intrarectal un supozitor seara

- prin metoda de divizare:

Rp/ Aminophenasoni 1,8 g Phenobarbitali natrici 0,3 g Butyri cacao q.s. M.f. supp Div in dos.aeq. Nr. VI D. in chartam cerata S.intrarectal un supozitor seara

31

Prescrierea supozitoarelor tipizate:

Rp/ Scobutil compus, sup. pentru adulţi Scat.Orig.Nr. I D.S. intrarectal, un supozitor în colică

2.Unguentele (unguentum, unguenta) – sunt preparate farmaceutice de consistenţă moale,

care se aplică pe tegumente şi mucoase în scop de protecţie sau terapeutic.

Compoziţia: substanţa sau substanţele active şi excipienţi. Aceştia se mai numesc şi

baze de unguente.

Clasificare:

a) după locul de aplicare: dermice, oftalmice, nazale, pentru plăgi (sterile).

b) după tipul acţiunii: de protecţie, epitelizante, cosmetice, revulsive,

dezinfectante.

c) după capacitatea de pătrundere: epidermice, endodermice, diadermice

(acestea din urmă au capacitate resorbtivă, la distanţă).

d) după baza de unguent şi modul de includere a substanţei active: unguente-

soluţii când substanţa activă se dizolvă în baza de unguent, unguente-suspensii

când substanţa activă este insolubilă în baza de unguent, fiind suspendată şi

unguente-emulsii care conţin două faze nemiscibile, una apoasă şi una uleioasă

care se amestecă cu ajutorul emulgatorilor. Emulgatorii sunt de 2 tipuri: A/U

amestecă picăturile de apă în ulei şi U/A amestecă picăturile de ulei în apă.

Cerinţe generale pentru unguente:

- să aibă aspect omogen

- să-şi menţină consistenţa la 36 0C

- să adere de tegumente sau mucoase

- să nu râncezească

- să aibă pH 4,5 – 8,5

- să cedeze uşor substanţa activă

- să penetreze uşor

Bazele de unguente sunt de 2 tipuri :

a) hidrofobe

b) hidrofile

a) Bazele de unguente hidrofobe – sunt liposolubile, produc stază de căldură, au

efect de protecţie.

32

1.Geluri de hidrocarburi – sunt hidrocarburi saturate superioare care se obţin la

rafinarea petrolului. Nu râncezesc, nu irită tegumentele, produc stază de căldură. Ex.

Vaselinum album, Paraffinum liquidum.

2.Lipogeluri – sunt trigliceridele acizilor graşi superiori (grăsimi neutre). Ex. Oleum

cacao, Ol.helianthi (ulei de floarea soarelui), Ol.olivarum (ulei de măsline), Ol.ricini, Ol.lini

(ulei de in), Ol.jecoris.(ulei de peşte).

3.Baze emulsive tip A/U : grăsimea de pe lâna oilor - lanolina (Adeps Lanae anhidri),

Adeps Lanae hydrosus (conţine 25% apă), Alcoholes lanae. Lanolina poate emulsiona o

cantitate mare de apă. Alte baze A/U: Cetaceum – un produs ceros obţinut din cavităţile

pericraniene ale caşalotului; cerurile – Cera alba, Cera flava. În prescripţiile magistrale se

foloseşte Unguentum simplex, prevăzut de Farmacopeea Română care conţine 90% vaselină şi

10% lanolină.

b)Bazele de unguente hidrofile – sunt hidrosolubile, se usucă la aplicarea pe

tegumente şi permit evaporarea apei, au efect răcoritor.

1.Hidrogelurile – formează cu apa coloizi vâscoşi, cu efect răcoritor, se spală cu apă,

sunt alterabile datorită invadării de către microorganisme. Ex. Unguentum gliceroli

(glicerolatul de amidon), Methylcelulosum (macromolecule care cu apa dau soluţii sub formă

de geluri).

2.PEG (macrogolii) – baze hidrosolubile neiritante, neivadate de microorganisme cu

GM de 400, 1500, 4000, utilizate în diferite amestecuri. Ex. PEG 1540 aa cu PEG 400

(Macrogolum), PEG 400 aa cu PEG 4000 (Unguentum macrogoli).

3.Baze emulsive tip U/A – sunt lavabile, au efect răcoritor. Ex. Tween 80 (Sorbi

macrogoli oleas 300), cetilstearilsulfat de sodiu, alcool cetilic în amestec cu alcool stearilic,

Unguentum emulsificans, Unguentum emulsificans aquosum.

Prescrierea unguentelor magistrale – este necesară cunoaşterea concentraţiei

substanţei active şi cantitatea totală, în funcţie de suprafaţa pe care se aplică. Astfel, se

prescriu 10 g pentru unguentele oftalmice, 30 –50 g pentru faţă, 80-100 g pentru membrele

superioare sau inferioare şi 300 g pentru toată suprafaţa corpului.

Să prescriem unguentul Mikulitz, cu efect antiseptic şi epitelizant pentru escare.

Conţine 1% azotat de argint (Argenti nitras) şi 10% Balsamum Peruvianum (benzoatul de

benzil).

Rp/ Argenti nitratis 1,0 g Balsami Peruviani 10,0 g Unguenti simplicis ad 100,0 g M.f. ung. D.S. extern, pe escare

33

3.Pastele (pasta, pastae) – sunt unguente ce conţin între 50-60% din compoziţie substanţe

inerte, împreună cu substanţe active, care se aplică pe tegumente în scop sicativ sau de

protecţie. Excipientul este vaselina albă (Vaselinum album), care păstrează stază de căldură.

Efectul sicativ se datorează pulberilor interte: Talcum, Zincii oxydum, Amylum.

Să prescriem o pastă cu acid salicilic 2%.

Rp/ Acidi salicylici 2,0 g Talci Zincii oxydi aa 25,0 g Vaselini albi ad 100,0 g M.f. pasta D.S. extern, pe tegumente

4.Linimentele (linimentum, linimenta) – sunt forme lichide sau semisolide ce conţin

amestecuri de săpunuri, uleiuri, alcooli şi alte substanţe, având efect lăptos, care se aplică pe

tegumente, după o agitare prealabilă. Existau 2 linimente oficinale: cel amoniacal cu rol

neutralizant în arsuri cu substanţe acide şi cel oleocalcar pentru arsuri calorice.

5.Săpunurile (sapo, sapones) – sunt sărurile alcaline ale acizilor graşi superiori. Săpunurile

de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt lichide. Au efect de curăţire sau degresare; pot fi

folosite pentru pătrunderea unor substanţe active prin tegumente; există şi săpunuri

medicinale, care încorporează substanţe antiseptice: sulf, gudron, borax, resorcinol.

6.Emplastrele (emplastrum, emplastra) – sunt amestecuri de săpunuri, rezine, ceruri,

substanţe grase, cauciuc şi substanţe medicamentoase. După destinaţie se clasifică în

emplastre terapeutice şi adezive. Cele terapeutice conţin substanţe medicamentoase. Plasturii

adezivi pentru absorbţie transdermică (de tip TDDS - transdermal drug delivery system) se

aplică pe piele şi cedează lent substanţa activă în vederea absorbţiei transcutanate şi a

efectului sistemic. Exemple: cele cu nitroglicerină folosite pentru efectul antianginos sau cu

nicotină. Efectul este prelungit şi poate fi terminat cu uşurinţă prin înlăturarea plasturelui,

complianţa este superioară, dar pot exista inegalităţi în cadrul procesului de absorbţie. Cele

adezive se găsesc sub formă de rulouri de ex. leucoplast (folosit pentru fixarea

pansamentelor), sub formă de dreptunghiuri (include şi o substanţă activă antiseptică) de ex.

Romplast cu rivanol, URGO; dar şi sub formă de lichide adezive, constituite din soluţii de

răşini în eter, cloroform şi benzen de exemplu mastisolul (galifix).

III.3.FORME MEDICAMENTOASE LICHIDE

34

Definiţie: sunt forme farmaceutice constituite dintr-un mediu de dispersie fluid

(solvent) în care se găsesc dispersate substanţe active solide lichide sau gazoase.

Clasificare – după complexitate sunt simple cu o singură substanţă activă şi compuse

sau amestecuri, mixturi.

- după gradul de omogenitate sunt soluţii omogene şi dispersii eterogene.

- după modul de preparare: soluţii, emulsii, suspensii şi soluţii extractive.

- după natura solventului: apoase, alcoolice şi uleioase.

- după calea de administrare :

1. forme lichide pentru uz extern

2. forme lichide pentrui uz extern cu întrebuinţări speciale

3. forme lichide pentru uz intern

4. forme lichide pentru administrare parenterală

5. ceaiuri, soluţii extractive, extracte.

Avantajele formelor lichide: efect terapeutic prompt, administrare controlabilă, este o

formă accesibilă copiilor.

Dezavantajele formelor lichide: gustul, mirosul neplăcut se simt mai uşor, volumul

mare, pot apare reacţii de incompatibilitate (precipitare, efervescenţă, de culoare).

1.Forme lichide pentru uz extern

1.1.Soluţii pentru uz extern (solutio) - sunt utilizate pentru aplicare pe tegumente şi

mucoase pentru badijonare, comprese, fricţiuni, spălături. Conţin substanţe active dizolvate în

următorii solvenţi: apă distilată (Aqua destillata), alcool diluat (Alcoholum dilutum) şi ulei de

floarea soarelui (Oleum Helianthi).

Uneor se poate adăuga şi glicerol pentru a creşte aderenţa de tegumente.

Prescrierea formelor lichide magistrale – este necesar să cunoaştem concentraţia

substanţei active şi cantitatea totală (în funcţie de suprafaţa pe care se aplică): 30-50 g pentru

faţă, 100-150 g pentru frecţii, 200 g pentru comprese, 300-1000 g pentru spălături.

Să prescriem soluţie apoasă de Rivanol 1 ‰ în cantitate de 500,0 g pentru spălarea

plăgilor infectate şi o soluţie alcoolică cu Acidum salicylicum 3% pentru badijonarea

leziunilor micotice, în cantitate de 50,0 g.

Rp/ Rivanoli 0,5 g Aquae destillatae ad 500,0 g M.f. sol. D.S. extern pentru spălăturişi Rp/ Acidi salicylici 1,5 g Alcoholi diluti ad 50,0 g

35

M.f. sol D.S. extern, pentru badijonare

1.2.Suspensii pentru uz extern (suspensio) – conţin substanţe insolubile, care se

dispersează în apă sau ulei. Mai conţin şi agenţi de vâscoyitate (metilceluloza, gelatina,

glicerina, macrogoli). Necesită agitare înainte de aplicare, numindu-se mixturi agitande.

Substanţele insolubile care intră în compoziţie sunt oxidul de zinc, amidonul, talcul.

Se prescriu ca şi soluţiile pentru uz extern.

Să prescriem o suspensie pentru uz extern cu talc şi oxid de zinc aa 25%.

Rp/ Talci Zincii oxydi aa 25,0 g

Gliceroli Aquae destillatae aa ad 100,0 g M.f. susp. D.S. ext pe tegumente( A se agita înainte de întrebuinţare!)

1.3.Emulsii pentru uz extern (emulsio) – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute

prin dispersarea a 2 lichide nemiscibile, unul apos şi altul uleios, cu ajutorul emulgatorilor de

tip A/U sau U/A. Se agită înainte de aplicare.

2.Forme lichide pentru uz extern cu întrebuinţări speciale

2.1.Picăturile pentru ochi (colire, oculoguttae) – se pot prezenta sub formă de soluţii,

emulsii sau suspensii care se aplică în sacul conjunctival, câte 1-3 picături odată în

tratamentul conjunctivitelor, iridociclitelor sau pentru examenul fundului de ochi. Trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii: să fie sterile şi să fie izotone şi izohidre cu lichidul

lacrimal.

Pentru prescrierea colirelor magistrale trebuie să cunoaştem concentraţia substanţei

active, cantitatea totală care este de 10 g şi solventul, care diferă în funcţie de concentraţia

substanţei active. Astfel, dacă concentraţia acesteia este mai mică sau egală cu 1% se

foloseşte Solvens pro oculoguttae, un lichid foarte asemănător cu lichidul lacrimal care

conţine fenilmercuriborat, un antiseptic. Dacă concentraţia substanţei active este mai mare

decât 1% se foloseşte apa distilată. La Subscriptio totdeauna vom scrie “M.f. oculoguttae”

pentru a fi preparat steril.

Să prescriem 2 colire: unul cu pilocarpină 1% şi unul cu azotat de argint 1,5%.

Rp/ Pilocarpini hydrochloridi 0,1 g Solventis pro oculoguttae ad 10,0 g M.f. oculoguttae

36

D.S. în sacul conjunctival 3X1 pic pe zi.

Rp/ Argenti nitratis 0,15 g Aquae destillatae ad 10,0 g M.f. oculoguttae D.S. în sacul conjunctival 3X1 pic pe zi.

Există şi colire tipizate de ex. colir cu sulfacetamidă 10%.

2.2. Picăturile pentru nas (rhinoguttae) se administrează în fiecare nară pentru

decongestionarea mucoasei nazale în rinite sau sinuzite. De obicei, se folosesc substanţe

vasoconstrictoare (cu excepţia nou-născuţilor la care în scop decongestionant se prescrie

întotdeauna ser fiziologic). Pentru prescriere este necesar să se cunoască concentraţia

substanţei active, cantitatea totală care este de 10 g şi solventul care este apa distilată.

Să prescriem soluţie de efedrină 1% pentru decongestionarea mucoasei nazale.

Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,1 g Aquae destillatae ad 10,0 g M.f. rhinoguttae D.S.în fiecare nară 3x1 pic/zi.

2.3.Picăturile pentru urechi (otoguttae) pot fi preparate cu apă, ulei sau amestecuri,

cu sau fără glicerină. Trebuie să aibă u pH de 5-7,5. Există o soluţie pentru urechi tipizată

Boramid.

2.4.Gargarismele sau apele de gură – forme lichide, care după întrebuinţare se

expulzează fără să fie înghiţite. Sunt soluţii care conţin substanţe active cu acţiune antiseptică,

dezinfectantă, dezodorizantă dizolvate în apă, alcool sau amestecuri. Există preparate tipizate,

fie gata preparate, fie concentrate care se diluează în momentul utilizării. De obicei din

acestea se dizolvă 1-2 linguri în ½ pahar cu apă. Ex.Ticiverol.

Alte forme lichide asemănătoare sunt: duşurile buco-faringiene - soluţii apoase

administrate în jet sub presiune cu ajutorul unui dispozitiv adecvat (pară de cauciuc, seringă,

canulă pusă în legătură cu un irigator). Colutoriile sunt soluţii de consistenţă siropoasă,

vâscoasă pentru badijonarea cavităţii bucale, gingiilor, faringelui. Excipientul este un amestec

hidroglicerinat. Aceste soluţii formează un înveliş protector, ce favorizează contactul

prelungit al substanţelor medicamentoase cu mucoasa pe care au fost aplicate (ex. glicerina

boraxată 10%).

2.5. Clismele - conţin substanţe medicamentoase care se introduc pe cale rectală în

scop diagnostic, terapeutic sau evacuator. Ca solvenţi se folosesc apa, glicerina, amestecuri,

ulei, etc. În scop terapeutic se folosesc în tratamentul colitelor ulceroase, iar în scop

diagnostic pentru irigografie, irigoscopie. 37

3.Forme lichide pentru uz intern

După natura solventului sunt apoase, uleioase sau alcoolice. După modul de preparare

sunt soluţii, emulsii şi suspensii.

3.1. Picături pentru uz intern (gutta, guttae) – sunt soluţii care conţin substanţe

active dizolvate într-un solvent adecvat. Se introduc într-o linguriţă cu zahăr, compot

dulceaţă, miere sau pe un cub de zahăr sau pe un miez de pâine, pentru a masca gustul

neplăcut al substanţelor active.

Pentru prescriere trebuie să cunoaştem numărul de picături dintr-un gram de soluţie.

Doza unitară a substanţei active se include în 1 g sau 0,5 g de soluţie. Cantitatea totală este

cuprinsă între 10,0 şi 30,0 g . Numărul de picături dintr-un gram de soluţie diferă în funcţie de

natura solventului. Pentru soluţiile apoase (cu apă distilată) 1 g soluţie are 20 picături, iar

pentru soluţiile alcoolice 55-60 de picături.

1 g sol ………….20 pic…………..D.U.

sau

0,5 g sol …………10 pic…………..D.U.

Să prescriem picături pentru uz intern cu Atropini sulphas D.U. = 0,0005 g.

1 g sol …………20 pic…………….0,0005 g

10 g sol ……………………………..X

X= 10x 0,0005 g = 0,005 g Atropini sulphas

Rp/ Atropini sulphatis 0,005 g (miligrammata quinque) Aquae destillatae ad 10,0 g M.f. sol D.S. intern, 3X20 pic/zi pe un cub de zahăr

S-a scris cantitatea şi în litere, deoarece atropina este o substanţă toxică !

Dacă includem doza unitară în 10 picături, vom avea următoarele calcule :

0,5 g sol………10 pic………….0,0005 g Atropini sulphas

10 g sol ……………………………..X’

X’ = 10 x 0,0005 / 0,5 = 0,01 g Atropini sulphas

Rp/ Atropini sulphatis 0,01 g (miligrammata decem) Aquae destillatae ad 10,0 g M.f. sol D.S. intern, 3X10 pic/zi pe un cub de zahăr

3.2.Poţiunile – sunt forme destinate administrării pe cale orală cu lingura la adulţi şi

cu linguriţa la copii. În afară de substanţa sau substanţele active conţin edulcoranţi în

proporţie de 10-30% din cantitatea totală, iar solventul este apa distilată. Pentru prescriere

trebuie să cunoaştem că doza unitară D.U. se include într-o linguriţă la copii şi într-o lingură 38

la adulţi. O linguriţă conţine 5 g soluţie, iar o lingură 15 g soluţie. Se prescriu 10-20 linguri la

adult şi 20 linguriţe la copii.

Edulcoranţii sunt substanţe cu rol corectiv, folosite pentru ameliorarea gustului

necorespunzător al substanţelor active. Se folosesc:

a) ape aromatice – soluţii diluate de uleiuri volatile, reprezentând reziduurile care

rămân la distilarea plantelor ce conţin uleiuri volatile. Ex.apă de mentă, de

scorţişoară.

b) Siropurile - sunt soluţii dulci. Se folosesc Sirupus simplex, adică apă cu zahăr

67%, siropuri aromate: Sirupus citrici (de lămâie), Sirupus aurantiorum (de

portocale), Sirupus codeini (un sirop medicamentos).

c) Limonadele gazoase – soluţii acre conţin compuşi gazoşi, efervescenţi. Se folosesc

în cazul prescrierii bromurilor. Ex. Solutio effervescens, Solutio magnesii citras.

d) Mucilagiile – sunt soluţii coloidale vâscoase cu rol corectiv şi de protecţie. Din

punct de vedere chimic sunt glucide cu structură poliuronică. Formează o peliculă

fină pe suprafaţa mucoasei tubului digestiv, protejând-o de efectul iritant al

substanţei medicamentoase. Ex. Mucilago gummi arabici – un lichid gălbui

opalescen, produs natural de exsudaţie al arborilor din specia Accacia; Mucilago

gummi arabici diluti, Mucilago methylcelulosi. Sunt necesare când se prescrie

cloralhidrat.

e) Glicerolul sau glicerina – se foloseşte pentru prescrierea poţiunilor cu ioduri.

Să prescriem o poţiune pentru copii cu Aminophenasonum D.U.= 0,1 g şi

Phenobarbitalum natricum D.U.= 0,01 g.

Rp/ Aminophenasoni 2,0 g Phenobarbitali natrici 0,2 g Sirupi simplicis 30,0 g Aquae destillatae ad 100,0 g M.f.solutio D.S. intern. o linguriţă la 6 ore.Calculele :

1 linguriţă …….5 g sol…….0,1 g Aminophenasonum……0,01 g Phenobarbitalum

20 linguriţe …..100 g sol……………..X…………………………….Y

X= 20 x 0,1 g= 2,0 g Aminophenasonum

Y = 20 x 0,01 g = 0,2 g Phenobarbitalum

Un exemplu de poţiune pentru adulţi cu Natrii bromidum, Kalii brobidum, Ammonii

bromidum aa D.U. = 0,3 g. Fiind vorba de bromuri vom folosi ca edulcorant întotdeauna o

limonadă gazoasă.

Rp/ Natrii bromidi

39

Kalii bromidi Ammonii bromidi aa 3,0 g Solutionis effervescetis 15,0 g Aquae destillatae ad 150,0 g M.f.solutio D.S. intern 3X1 linguri pe zi.Calculele :

1 lingură…..15 g sol…………0,3 g NaBr/ KBr / NH4Br

10 linguri…..150 g sol ………….X

X = 10 x 0,3 g = 3,0 g NaBr/ KBr / NH4Br

3.3.Suspensii pentru uz intern – se prescriu ca şi poţiunile. Conţin substanţe

insolubile în solvent, dar şi agenţi de vâscozitate ca metilceluloza, mucilagul de gumă arabică.

Necesită agitare înainte de întrebuinţare.

3.4.Emulsii pentru uz intern – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin

dispersarea a 2 lichide nemiscibile. Omogenizarea se obţine cu ajutorul emulgatorilor.

Emulgatorii sunt substanţe tensioactive care reduc tensiunea superficială la nivelul suprafeţei

de contact între cele 2 faze şi permit o bună omogenizare a preparatului. Aceste emulsii mai

conţin şi agenţi de vâscozitate, de ex. mucilag de gumă arabică. Emulsiile pentru uz intern

sunt totdeauna de tip U/A, ca emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli oleas, PEG-uri.

4.Forme lichide pentru administrare parenterală : injecţiile şi perfuziile.

4.1.Injecţiile - sunt preparate farmaceutice sterile şi apirogene, obţinute pe cale

industrială. Prin filtrare şi sterilizare se îndepărtează impurităţile din soluţie şi

microorganismele. Soluţia injectabilă este condiţionată în fiole, flacoane sau seringi

preumplute. Fiolele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu o prelungire în care se introduce o

singură doză dintr-un medicament. Substanţele active conţinute se prezintă ca soluţii

adevărate, emulsii sau suspensii. Ca solvenţi se folosesc apa distilată sau bidistilată, uleiuri

vegetale, solvenţi sintetici, rareori solvenţi anhidri (propilenglicol). Pentru preparatele cu

acţiune prelungită se folosesc solvenţi anhidri, miscibili cu apa sau uleiul, soluţii de

macromolecule - gelatină, carboximetilceluloză sodică, polivinilpirolidona, dextran, alginat de

sodiu. Flacoanele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu un dop de cauciuc şi uneori armătură

metalică. Pot conţine soluţii, emulsii, suspensii sau substanţe active sub formă de pulbere

care se dizolvă extemporaneu.

Se prescriu după regulile de la preparatele tipizate.

De exemplu, vom prescrie Xilină fiole 1% pentru anestezia prin infiltraţie.

Rp/ Xilină f 1% a 10 ml

40

Nr. II D.S. suo nomine

Cînd prescriem flacoane care conţin pulberi ce se dizolvă extemporaneu (ex tempore),

trebuie să precizăm şi dizolvantul.

Rp/ Oxacilină, flac. 0,25 g Nr.XX D.S. i.m. 4X1 flac. pe zi

#Rp/ Apă distilată , f 10 ml Nr.XX D.S. pentru dizolvare

4.2.Perfuziile - sunt soluţii sterile, apirogene care se administrează intravenos în

cantitate mare (250, 500, 1000 ml), în ritm lent, picătură cu picătură, cu ajutorul aparatului de

perfuzie. Nu pot fi decât soluţii adevărate, deoarece emulsiile provoacă embolie. Se

condiţionează în flacoane sau pungi de plastic. Se întrebuinţează pentru restabilirea

echilibrului hidroelectrolitic, ca înlocuitori de plasmă, pentru introducerea unor medicamente

care se elimină prea repede, în scop nutritiv.

5.Ceaiuri, soluţii extractive, extracte

5.1.Ceaiurile se numesc oficinal Species. Sunt amestecuri de plante uscate şi mărunţite

din care bolnavul îşi prepară singur medicamentul. Se comercializează prin unităţile PLAFAR,

se eliberează la cerere. Într-un ambalaj există 50-100 g de produs, din care se utilizează o

lingură (conţine 5 g) la ¼ l apă (250 ml). Se consumă ad libitum. Plantele conţin principii

active cu efect slab. Exemple: Ceai hepatic. Ceai laxativ, Ceai gastric, etc.

5.2.Soluţiile extractive – sunt preparate lichide obţinute prin extracţie unopr droguri

vegetale cu ajutorul unui solvent. Din punct de vedere al solventului pot fi apoase şi alcoolice.

α) Soluţiile extractive apoase – după modul de preparare se clasifică în 3 grupe:

infuzii, decocturi şi macerate.

-Infuziile (Infusum) se prepară conform modului prevăzut de farmacopee astfel:

plantele uscate şi mărunţite se amestecă cu apă clocotită, se lasă în contact 30’ sub un capac,

apoi se filtrează. Soluţia călduţă obţinută este o infuzie. Infuzarea este o metodă de obţinere a

prerparatelor oficinale cu efect expectorant.

Ex. infuzie din Ipecacuanhae radix - se folosesc 0,5 g plantă la 150,0 g apă. Se

administrează 3-4 linguri pe zi.

Rp/ Infusii Ipecacuanhae radicis 0,5 g/150,0 g D.S. intern 3 X 1 linguri pe zi.

41

O altă infuzie este din Primulae radix, din care se folosesc 4,0 g la 150,0 g apă.

Rp/ Infusii Primulae radicis 4,0 g/150,0 g D.S. intern 3 X 1 linguri pe zi.

Întrucât aceste soluţii pot provoca greaţă, se poate adăuga un edulcorant. Se foloseşte

soluţia de clorură de amoniu cu ulei de anason (ultimul având efect antiseptic la nivelul căilor

respiratorii, dar şi gust plăcut, aromat) în cantitate de 5,0 g.

Rp/ Infusii Ipecacuanhae radicis 0,5 g/150,0 g Solutionis ammonii chloridi anisati 5,0 g M.D.S. intern 3X1 linguri pe zi.

-Decocturile (Decoctum) se prepară conform farmacopeei astfel: plantele uscate şi

mărunţite se fierb 30’, apoi se filtrează şi se reconstituie cu apă până la volumul iniţial de

soluţie. Se foloseşte această metodă pentru extragerea principiilor active din plante mai

cornoase.

-Maceratele (Maceratum) sunt soluţii extractive apoase care se obţin prin contactul

plantei cu apa la temperatura camerei timp de ore sau zile. Pentru extragerea mucilagiilor

extracţia durează câteva ore.

b)Soluţiile extractive alcoolice sunt tincturile şi vinurile medicinale. Tincturile sunt

soluţii hidroalcoolice obţinute din plante uscate şi mărunţite. Se obţin prin macerare sau

percolare (ultimul procedeu permite obţinerea picătură cu picătură într-un vas special numit

percolator, prin care de sus în jos circulă alcoolul). Se pot utiliza ca atare sau pentru obţinerea

altor medicamente. Prescrierea se face după regulile de la oficinale.

Rp/ Ticturae Valerianae 25,0 g D.S. intern 3 X 20 picături pe zi

Vinurile medicinale – se obţin prin fermentarea alcoolică a glucozei. Conţinutul în

alcool este redus (12-16%). Se folosesc la convalescenţi, pentru stimularea apetitului. Ex. Vin

tonic, cu efect roborant.

5.3.Extractele sunt forme oficinale care se obţin prin concentrarea soluţiilor extractive

până la o anumită consistenţă, prin evaporarea solventului. Pot avea diferite consistenţe în

funcţie de cantitatea de solvent rămasă.

Ex. - fluide (fluidum) sunt asemănătoare cu tincturile. Extractum Seccalis cornuti

fluidum se foloseşte ca hemostatic uterin în tratamentul meno– şi metroragiilor.

- moi ( spissum) conţin 20 % solvent. Ex. Extractum Valeriane spissum folosit

pentru prepararea pilulelor cu efect sedativ.

- uscate (siccum) conţin numai 5% solvent. Ex. Extractum Belladonnae siccum

42

se foloseşte pentru efect antispastic, antisecretor, intrând în compoziţia pilulelor,

supozitoarelor, pulberilor dozate.

III.4.FORMELE MEDICAMENTOASE GAZOASE

Sunt gaze, lichide volatile şi aerosoli.

Gazele se administrează inhalator cu ajutorul aparatului de narcoză. De ex. protoxidul

de azot se livrează în cilindri de oţel sub presiune (54 atm). Are punct de fierbere – 89 0C.

Lichidele volatile sunt anestezicele generale (halotan, eter etilic) sau uleiuri volatile

(ulei de mentă, eucalipt)

Aerosolii (spray-urile) sunt sisteme heterogene constituite dintr-un mediu de dispersie

gazos în care se dispersează substanţe active lichide sau solide. Sunt de 2 tipuri: aeroemulsii

sau ceţuri (substanţa activă este lichidă) - ex. Codecam, Berotec şi aerosuspensii sau fumuri

(substanţa activă este solidă) - ex. Cromoglicat disodic.

43

IV.PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR DIN DIFERITE GRUPE TERAPEUTICE

IV.1.MEDICAŢIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

1.Prescripţie pentru un bolnav cu glaucom. Se foloseşte un parasimpatomimetic – pilocarpina nitrică, sub formă de gel 4%.

Rp/ Pilogel, gel 4% P-6L Tub Orig. Nr. I

D.S. în sacul conjunctival de 3 ori pe zi

2.Prescripţie pentru un bolnav cu diagnosticul de miastenia gravis. Se utilizează un parasimpatomimetic din grupa inhibitorilor de acetilcolinesterază – neostigmina bromură, preparatul Miostin compr. 15 mg.

Rp/ Miostin, compr. 0,015 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I D.S. int 2x1 compr./zi

3.Prescripţie pentru un bolnav cu colică renală. Se indică un antispastic neurotrop din grupa parasimpatoliticelor semisintetice- bromura de butilscopolamoniu, preparatul Scobutil fiole de 10 mg.

Rp/ Scobutil, f 0,01 g P-RF

Nr. V D.S. i.m. 1 f în colică

Se poate prescrie şi preparatul Scobutil compus, fiole care mai conţine şi noraminofenazonă 2,5 g , dar acesta se poate injecta fie i.m., fie i.v.foarte lent, dar niciodată s.c., datorită unor fenomene de intoleranţă locală.

Rp/ Scobutil compus, f P-6L Nr. V

D.S. i.v. lent 1-2 f /zi

4.Prescripţie pentru un bolnav cu litiază renală, pentru atenuarea durerilor. Se foloseşte un antispastic musculotrop - drotaverina sub forma preparatului No-spa compr. 40 mg

Rp/ No spa, compr. 0,04 g OTC Scat.Orig.Nr.I D.S. int.3x1 compr./zi

5.Prescripţie pentru prevenirea crizelor de astm bronşic. Se foloseşte un simpatomimetic alfa şi beta-stimulator, efedrina, preparatul Efedrină compr. 50 mg.

Rp/ Efedrina, compr.0,05 g P-RF Scat.Orig. Nr.I D.S. int 3x1 compr/zi

44

6.Prescripţie pentru tratamentul unei crize uşoare de astm bronşic. Se foloseşte un beta 2 stimulator selectiv sub formă inhalatorie – fenoterol, preparatul Berotec spray.

Rp/ Berotec, spray Flac. Orig. Nr.I D.S. inhalator, un puff în criză. Se poate repeta după 5 min, max. 12 puff-uri pe zi. Un flacon trebuie să ajungă 3 luni.

7.Prescripţie pentru un bolnav cu ateroscleroză cerebrală, cu tulburări de echilibru. Se foloseşte un simpatolitic alfa-blocant din grupa alcaloizilor de ergot DH-ergotoxina, preparatul Ergoceps sol uz int., administrată sub formă de picături. Rp/ Ergoceps, sol.uz int. P-6L Flac. Orig. nr. I

D.S. int 3x5 pic/zi. Se creşte progresiv până la 3x20-40 pic/zi, în funcţie de valorile TA. Apoi se scade în acelaşi mod.

8. Prescripţie pentru un bolnav cu HTA avansată, cu diabet zaharat asociat. Folosim un alfa1-blocant selectiv prazosinul, preparatul Minipres, compr 1 mg.

Rp/ Minipres, compr. 0,001 g P-6L Scat.Orig. Nr. I

D.S. int ½ compr/zi , apoi 2 x½ compr.zi… 2-10 compr/zi (în funcţie de valorile TA)

9.Prescripţie pentru un bolnav tânăr cu HTA şi sindrom hiperkinetic. Se recomandă un beta-blocant, de ex.propranolol -un blocant neselectiv, preparatul Propranolol, compr. 40 mg.

Rp/ Propranolol, compr.0,04 g P-6L Scat.Orig. Nr. I D.S. int 3x1 compr./zi

10.Prescripţie pentru un bolnav cu HTA şi IRC. Se recomandă un neurosimpatolitic, alfa-metildopa sub forma preparatului Dopegyt, compr 250 mg. Rp/Dopegyt, compr.0,25 g P-6L Scat.Orig.Nr.I

D.S. int 2x1 compr/zi la început. Se creşte treptat până la 2x3-4 compr/zi, în funcţie de valorile TA.

11.Prescripţie pentru un bolnav cu distonie neurovegetativă, cu manifestări digestive şi cardiovasculare. Se recomandă o asociere de simpatolitice, parasimpatolitice şi sedative, de ex. preparatul Calmogen, capsule. Rp/ Calmogen, caps. P-6L

Scat.Orig.Nr.I D.S. int 3x1 caps/zi cu 30’ înainte de mese sau la 2-3 ore după mese.

12.Prescripţie pentru un bolnav cu acces de migrenă. Se recomandă vasoconstrictoare în teritoriul cerebral, preparatul Cofedol, care conţine ergotamină şi cofeină.

45

Rp/ Cofedol, draj. Scat Orig.Nr. I

D.S. int. 1 draj la începutul crizei, apoi încă unul, max 6/săpt.Se mai poate indica sumatriptanul, un agonist serotoninergic pe receptorii 5-HT1 de la

nivelul vaselor cerebrale, preparatul Imigran compr.film.50 mg.

Rp/ Imigran, compr.film 0,05 g P-RF Scat.Orig.Nr.I

D.S. int. 2 compr. în criză de migrenă. Nu se repetă doza la acelaşi atac!

IV.2.ANESTEZICE LOCALE

1.Prescripţie pentru realizarea unei anestezii locale prin infiltraţie. Folosim clorhidrat de procaină 1% sau Xilină 0,5-1%

Rp/ Clorhidrat de procaină, f 1% a 20 ml P-RF Nr. II D.S. pentru anestezia prin infiltraţie

Rp/ Xilină, f 0,5% a 20 ml P-RF Nr. III D.S. pentru anestezia prin infiltraţie

2.Prescripţie pentru realizarea unei anestezii locale de conducere. Folosim xilină 2% cu adrenalină 0,0005% sau articaină 4% cu adrenalină 0,6%.

Rp/ Xilină cu adrenalină, f P-RF Nr. II D.S. suo nomine

Rp/ Ultracain DS, f P-RF Nr. II D.S. suo nomine

3.Prescripţie cu un preparat pe bază de procaină cu efect eutrofic, pentru prevenirea tulburărilor de senescenţă. Vom indica Gerovital H3 draj.

Rp/ Gerovital H3, draj. P-6L Scat.Orig.Nr.I D.S. int. 2 draj./zi dimineaţa, înainte de mâncare, timp de 24 de zile, apoi 10 zile pauză

IV.3.ANESTEZICE GENERALE

1.Pentru realizarea unei anestezii generale intravenoase pentru reducerea unei fracturi sau deschiderea unui abces se poate prescrie ketamina. Preparatul Calypsol, flac. cu 50 mg/ml a 10 ml. Doza este de cca 2 mg/kgc pentru calea i.v. La un bolnav de 75 kg avem nevoie de 150 mg substanţă, deci 3 ml din soluţia 5%.

46

Rp/ Calypsol, flac. Nr.I D.S. i.v. lent 3 ml

2.Tot pentru anestezia intravenoasă se poate utiliza un barbituric cu acţiune ultrascurtă, tiopentalul, preparatul Thiopental Sodium, flac.cu 0,5 g sau 1 g pulbere care se dizolvă extempore cu apă distilată. Se foloseşte o soluţie cu concentraţia de 2,5-5%. De exemplu, pentru a obţine o sol.cu conc.2,5% dizolvăm 0,5 g substanţă cu 20 ml apă distilată, obţinând o sol. ce conţine 25 mg/ml. Pentru o intervenţii chirurgicale de scurtă durată se dau 400-800 mg, doza maximă fiind de 1000 mg. Dacă administrăm doza de 400 mg, se injectează i.v. lent 16 ml din sol.2,5% preparată.

Rp/ Thiopental Sodium, flac.0,5 g Nr.I D.S. i.v. lent 16 ml din sol. preparată prin dizolvarea unui flacon cu 20 ml apă distilată.

Atenţie! A nu se injecta intraarterial (spasme şi risc de tromboză şi gangrenă). Nu se repetă administrarea într-un interval de 24 de ore, datorită fenomenului de redistribuţie, apărând pericol de supradozare.

IV.4.HIPNOTICE, SEDATIVE, ANXIOLITICE

1.Pentru un bolnav cu insomnie de trezire se poate indica in barbituric cu durată lungă de acţiune, de ex. fenobarbitalul, compr. de 0,1 g, care produce un somn de cca 8 ore.

Rp/ Fenobarbital, compr. 0,1 g P-RF Scat.Orig.Nr. I (una) D.S. int. 1 comprimat seara

2.La un bolnav agitat, cu hiperexcitabilitate nervoasă se poate prescrie tot fenobarbital, dar în doză sedativă de 15 mg odată.

Rp/ Fenobarbital, compr. 0,015 g P-RF Scat.Orig.Nr. I (una) D.S. int. 3X1 comprimate pe zi

3.În caz de insomnie există şi alte opţiuni terapeutice, care implică mai puţine riscuri şi efecte adverse. De ex. de pot indica benzodiazepine, care prezintă o toxicitate mai mică sau hipnotice moderne, cu profil asemănător benzodiazepinelor de tipul zopiclonei sau zolpidemului.

Rp/ Dormicum, compr. 0,0075 g P-RF Scat.Orig.Nr. I

D.S. int. 1 compr. seara. Durata somnului cca 4 ore. Nu influenţează fazele REM.

Rp/ Stilnox, compr.0,01 g P-RF Scat.orig.Nr.I D.S. int. 1 compr. seara. Nu dezvoltă obişnuinţă şi farmacodependenţă, nu afectează fazele REM

47

4.Pentru un bolnav cu hiperexcitabilitate nervoasă şi hipertiroidie se poate indica un preparat combinat, cu sedative vegetale şi o doză mică de 20 mg fenobarbital, Extraveral compr.

Rp/ Extraveral, compr. OTC Scat.Orig.Nr. I D.S. int. 3X1 compr./zi

5.La un bolnav cu nevroză se poate prescrie în scop anxiolitic o benzodiazepină, de ex. diazepam, preparatul Diazepam compr. de 2 mg, sau compuşi fără efect sedativ cum ar fi medazepamul- preparatul Eurozepam caps.10 mg şi alprazolamul- preparatul Xanax, compr. de 0,25 mg.

Rp/Diazepam, compr. 0,002 g P-RF Scat.Orig.Nr. I D.S. int 3x1 compr. pe zi

Rp/ Eurozepam, caps. 0,01 g P-RF Scat.Orig.Nr. I D.S. int 3X1 caps/zi

Rp/ Xanax, compr. 0,00025g P-RF Scat. Orig.Nr.I D.S. int. 3X1 compr./zi (Se poate da şi în atacul de panică- până la 10

mg/zi)

6.La un bolnav cu dureri lombare datorate unei contracturi reflexe a musculaturii paravertebrale cauzată de o hernie de disc se poate prescrie diazepam în doză miorelaxantă centrală de 10-30 mg odată.

Rp/Diazepam, compr. 0,01 g P-RF Scat.Orig. Nr. I D.S. int. 3X1 compr. pe zi

7.Benzodiazepinele au şi acţiune antiepileptică-anticonvulsivantă. Astfel, în caz de convulsii grave, cum ar fi status epilepticus, intoxicaţii sau eclampsie gravidică se poate administra diazepamul în doză de 0,15-0,25 mg/kgc i.v. foarte lent, datorită pericolului deprimării centrului respirator. Soluţia nu se amestecă cu nici un alt medicament în seringă.

Rp/ Diazepam, f 0,01 g P-RF Nr. IV D.S. i.v. f. lent, 1-2 f în criză

8.În caz de anxietate cronică în afara de benzodiazepine se mai poate folosi un alt compus care este un agonist al receptorilor 5-HT1A, buspirona care are un efect sedativ slab. Preparatul se numeşte Stressigal, compr. de 5 mg.

Rp/ Stressigal, compr. 0,005 g P-RF Scat.Orig. nr. I

D.S. int. 2X1 compr. pe zi

48

9.Un anxiolitic foarte bine suportat, care are şi efect antigreţos, antihistaminic H1 şi antispastic este hidroxizinul, în preparatul Atarax, compr. filmate de 25 mg.

Rp/ Atarax, compr.film.0,025 g P-RF

Scat.Orig. Nr. I D.S. int. 3X1 compr. pe zi

IV.5.NEUROLEPTICE (ANTIPSIHOTICE)

1.Un neuroleptic fenotiazinic foarte cunoscut este clorpromazina, care se indică astăzi foarte rar în boli psihice, dar are frecvente utilizări simptomatice, de ex. în vărsături incoercibile, sughiţ, colici, pentru prevenirea şocului traumatic, hiperpirexie, pentru potenţarea acţiunii anestezicelor generale şi analgezicelor. Doza folosită în aceste indicaţii este de 25-50 mg.

Rp/ Clordelazin, draj. 0,025 g P-RF Scat.Orig. Nr. I D.S. int. 2x1 draj./zi

Rp/ Plegomazin, f 0,05 g P-RF Nr. IV D.S. i.m. profund, 1-2 f odată. Atenţie! Risc de colaps.

2.La copii cu tulburări de comportament se poate prescrie tioridazin, un neuroleptic fenotiazinic sedativ.

Rp/ Tioridazin, draj. 0,005 g P-RF Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 3x1 draj. pe zi

3.În stări de agitaţie psihomotorie, de ex. la alcoolici în cursul sevrajului, care prezintă în plus şi halucinaţii se poate folosi haloperidolul în doză mică, de 1-2 mg/zi. Folosim preparatul Haldol, sol. pentru uz intern, 1 ml are 2 mg, respectiv 20 pic. Administrăm o doză pe zi de 1 mg, deci făcând calculele 1 mg are 10 picături, pe care le repartizăm în 3 prize.

Rp/Haldol, sol.uz int. P-RF Flac.Orig. Nr. I D.S. int. 3X3 pic. pe zi

4.Şi în prezent, uneori, se mai folosesc în tratamentul schizofreniei neurolepticele tipice, mai ales haloperidolul. La aceşti pacienţi, este necesară, în cazul în care apar simptome extrapiramidale, adăugarea în tratament a unui preparat antiparkinsonian anticolinergic, cel mai des trihexifenidil (Romparkin).

Rp/ Haloperidol, sol. uz. int. P-RF Flac. orig. Nr. I D.S. int. 3x20 picături/zi # Rp/ Romparkin, compr. 2 mg. Scat. orig. Nr. I D.S int. 1-0-1 tbl./zi.

49

5.În prezent în tratamentul schizofreniei, cea mai frecventă afecţiune psihotică, se folosesc neurolepticele atipice (de ex. olanzapina- Zyprexa). Să prescriem o reţetă pentru un pacient diagnosticat cu schizofrenie, care prezintă halucinaţii auditive, idei delirante de persecuţie, limbaj şi comportament dezorganizat.

Rp/ Zyprexa, compr. 0,01 g P-RF Nx. XXX D.S int. 1 compr. seara

6.Pacienţii diagnosticaţi cu schizofrenie, nu au conştiinţa tulburării psihice de care suferă, motiv pentru care acceptă cu greu medicaţia. Pacienţii care sunt necomplianţi la medicaţia administrată per oral, au indicaţie de tratament cu un neuroleptic tipic (clasic) de depozit. Aceste preparate îşi păstrează utilitatea şi în prezent. Pentru un astfel de pacient prescriem o reţetă cu flupentixol sub formă de prerarat de depozit (Fluanxol). Rp/ Fluanxol, fiole P-RF Nr. I D.S i.m. 1 fiolă la 4 săptămâni

IV.6.ANTIDEPRESIVE

1.În trecut, mai puţin în prezent, în tratamentul depresiei se foloseau antidepresive triciclice şi tetraciclice. Vom da două exemple de reţete cu preparate antidepresive, unul triciclic (clomipramina – Anafranil, doza minimă eficace 100 mg./zi) şi unul tetraciclic (maprotilină – Ludiomil) pentru un pacient diagnosticat cu depresie, care prezintă dispoziţie depresivă, anhedonie, ideaţie suicidară, idei de devalorizare şi culpabilizare, anorexie şi insomnie. Atenţie ! Aceste preparate sunt foarte periculoase în caz de supradozaj, datorită cardiotoxicităţii lor, motiv pentru care este indicat să nu fie prescrise o dată cantităţi pentru mai mult de aprox. 10 zile, ţinând cont şi de faptul că aceşti pacienţi prezintă de obicei un risc autolitic.

Rp/ Anafranil, draj. 0,025 g P-RF Nr. XL D.S int. 1-1-2 draj./zi

Rp/ Ludiomil, compr. 0,025 g P-RF Nr. XXX D.S int. 3x1 compr./zi

2.În prezent, cel mai des sunt folosite în tratamentul depresiei, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, care sunt mult mai bine toleraţi de către pacienţi şi mai siguri în caz de supradozaj, putându-se elibera o dată cantitatea pentru o lună de tratament. Vom prescrie o astfel de reţetă cu fluoxetină (Prozac).

Rp/ Prozac, caps. 0,02 g P-RF Nr. XXX D.S. int. 1 caps. dimineaţa

50

IV.7.MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL BOLII ALZHEIMER

1.În tratamentul bolii Alzheimer, sunt folosite în prezent, cu o eficacitate modestă, inhibitorii acetilcolinesterazei (anticoliesterazice). Vom prescrie o reţetă cu un astfel de preparat (donepezil – Aricept) pentru un pacient vârstnic care prezintă tulburări progresive de memorie, asociate cu alte deficite cognitive (afazie, apraxie, agnozie, dificultăţi ale gândirii abstracte).

Rp/ Aricept, compr. 0,01 g P-RF Scat. orig. Nr. I D.S int. 1 compr. seara

IV.8.ANTIEPILEPTICE

1.Pentru un pacient cu crize focale (parţiale) simple (sau crize parţiale complexe – epilepsie de lob temporal), tratamentul de primă intenţie este cu carbamazepină.

Rp/ Carbamazepină, compr. 0,2 g P-6L Scat. orig. Nr. II D.S. int. 3x1 compr./zi

2.Pentru un pacient cu crize grand mal (tonico-clonice generalizate), tratamentul de primă intenţie este cu acid valproic (sau săruri ale acidului valproic). Vom prescrie preparatul Orfiril (valproat de sodiu).

Rp/ Orfiril, compr. 0,3 g P-6L Nr. XC D.S. int. 3x1 compr./zi

3.Pentru un copil cu crize de tip petit mal (absenţe), este recomandată etosuximida, care este totuşi în prezent de a doua alegere, după valproat. Etosuximida (Petinimid) este activă numai în tratamentul absenţelor. Absenţele sunt crize epileptice specifice copilăriei.

Rp/ Petinimid, sirop P-6L Flac. orig. Nr. I D.S. int. 1-0-1 linguriţe/zi

IV.9.MEDICAMENTE EXCITANTE ALE SNC

1.Prescripţie la un bolnav cu tulburări de atenţie şi memorie după un traumatism cranio-cerebral. Se foloseşte un activator al metabolismului neuronal din categoria nootropelor (neurotrope).

Rp/ Meclofenoxat, compr. 0,1 g P-6L Scat. Orig. Nr.III D.S. int. 3X1-2 compr/zi, ultima administrare la ora 16, timp de 30 de zile.

sau Rp/ Piracetam, compr. 0,4 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 3X2 compr./zi, ultima administrare la ora 16.

51

2.Prescripţie la un bolnav cu obezitate. Se indică un preparat cu acţiune centrală care scade apetitul, sibutramina. Rp/ Reductil, caps.0,01 g P-RF

Scat.Orig. Nr. I. D.S. int. 1 caps/zi dimineaţa. Dacă scăderea în greutate e mai mică de

5% în 3 luni, se întrerupe.

3.Pentru un bolnav intoxicat cu central-deprimante (ex. alcool, benzodiazepine) se recomandă un analeptic bulbar, cafeina.

Rp/ Cofeina natriu benzoic, f 0,25 g P-RF Nr. VI D.S. s.c. 3X1 f pe zi

4.Prescripţie pentru un bolnav cu parapareză post-traumatică. Se indică un stimulator al reflectivităţii medulare, stricnina.

Rp/ Sulfat de stricnină, f 0,001 g P-RF Nr. XXX

D.S. s.c. 1 f pe zi 3 zile, 2X1 f pe zi 3 zile , 3x1 f pe zi în continuare

IV.10.ANALGEZICE

A) ANALGEZICE OPIOIDE1.Prescripţie pentru un bolnav cu dureri provocate de cancer în fază terminală. Se poate prescrie morfină, stupefiant. Este nevoie de formularul special cu timbru sec obţinut de la Direcţia de Sănătate Publică. Doza pentru odată este de 10 mg, maximum 20 mg. Doza maximă pe zi este de 60 mg, iar pe un formular, la începutul tratamentului se poate prescrie o cantitate pentru 3 zile (180 mg). Ulterior, datorită instalării toleranţei pentru efectul analgezic cantitatea va fi mai mare. Există mai multe tipuri de preparate care conţin morfină. De ex. fiole cu 20 mg sau o combinaţie de morfină cu atropină. Atropina are rolul de a atenua acţiunea deprimantă a morfinei asupra centrului respirator dar şi de a combate spasmele musculaturii netede determinate de opioid. De asemenea, se găsesc preparate orale, unele cu eliberare imediată (Sevredol), iar altele cu eliberare prelungită (MST Continus).

Rp/ Morfină f 0,02 g P-TS Nr. IX (nouă) D.S. s.c. 3X1 f pe zi

Rp/ Sevredol, compr.film.0,01 g P-TS Nr. XVIII (optsprezece) D.S. int. 6X1 compr. pe zi

Rp/ MST Continus, compr. 0,1 g P-TS Scat.Orig. Nr.I (una) D.S. int. 2X1 compr. pe zi. Pentru acest preparat nu există doză maximă recomandată. Dezvoltarea toleranţei şi a deprimării respiratorii sunt rare.

52

2. Tot din grupa opioidelor face parte şi petidina (Mialgin), un compus sintetic cu acţiune analgezică de cca 5 ori mai redusă decât a morfinei. Se poate administra şi în dureri colicative, de asemenea în edem pulmonar acut, combaterea frisoanelor. Nu se injectează subcutanat, deoarece injecţia este foarte dureroasă. Atenţie la injectarea intravenoasă, datorită pericolului deprimării centrului respirator.

Rp/ Mialgin , f 0,1 g P-TS Nr. X (zece) D.S. i.m. 4X ½ f pe zi

3. Un analgezic opioid sintetic mai puternic decât morfina este metadona (Sintalgon). Are un t1/2 lung, de cca 35 de ore şi o tendinţă la cumulare. Produce un sindrom de abstinenţă mai blând decât morfina, fiind indicat în cura de dezintoxicare a morfinomanilor.

Rp/ Sintalgon, compr. 0,0025 g P-TSScat.Orig. Nr. I (una)

D.S. int. 4X1 compr. pe zi

4.Pentru dureri moderat-severe, acute şi cronice, inclusiv dureri neuropatice se poate prescrie tramadol (Mabron, Tramal), un opioid sintetic cu mecanism de acţiune dual: opioid şi de creştere a concentraţiei extraneuronale a noradrenalinei şi serotoninei prin inhibarea recaptării acestor monoamine. Nu necesită reţetă cu timbru sec, putându-se prescrie pe formular obişnuit, care se reţine la farmacie. Are un potenţial redus de deprimare a centrului respirator şi de instalare a dependenţei majore.

Rp/ Mabron, caps. 0,05 g P-RF Scat. Orig. Nr. I(una) D.S. int. 4x1 caps. pe zi

5.În fazele incipiente ale durerilor canceroase sau pentru analgezia la naştere se poate folosi pentazocina (Fortral), un opioid sintetic antagonist pe rec.miu şi agonist pe rec.kappa, care nu produce euforie sau deprimarea respiraţiei. Atenţie! Poate induce sindrom de sevraj la morfinomani. Se preferă calea i.m. deoarece s.c. apar edem, induraţie locală, atrofie cutanată.

Rp/ Fortral, f 0,03 g P-RF Nr. XX(douăzeci) D.S. i.m. 4X1 f pe zi

6. În caz de deprimare respiratorie cauzată de supradozare de opioide cu acţiune agonistă pe rec.miu prin care este mediată deprimarea respiraţiei se pot administra antagonişti de opioide, cum ar fi nalorfina – care are şi efect analgezic, fiind agonist pe rec.kappa sau naloxona şi naltrexona, antagonişti puri pe toate tipurile de receptori opioizi (în special pe miu şi kappa). De exemplu, la o parturientă care a primit Mialgin pentru analgezia obstetricală, în vederea prevenirii deprimării centrului respirator al fătului se administrează naloxonă (Narcanti).

Rp/ Narcanti, f 0,0004 g Nr. II D.S. i.v. 1-2 f în stadiul II al travaliului

53

B) ANALGEZICE ANTIPIRETICE ŞI ANTIINFLAMATOAREAceste analgezice prezintă, în general, pe lângă acţiunea antialgică, mai redusă

comparativ cu a opioidelor, şi efect antipiretic (readuc la valori obişnuite o temperatură crescută, dar nu o influenţează pe cea normală) şi antiinflamator (numai în inflamaţiile acute). Mecanismul de acţiune este fundamental diferit de al analgezicelor opioide, ele producând inhibarea enzimei ciclooxigenază, care acţionează asupra acidului arahidonic determinând sinteză de prostaglandine, prostacicline şi tromboxani. Dar, enzima ciclooxigenază prezintă cel puţin 2 izoforme. COX-1 este enzima constitutivă, cu rol benefic în sinteza de prostaglandine protectoare la nivelul mucoasei gastrice, a celor care intervin în reglarea circulaţiei renale, în declanşarea travalilui (PGF-2alfa), a prostaciclinei care are efect antiagregant plachetar şi bronhodilatator, a tromboxanilor (TXA2) cu rol în agregarea plachetelor. COX-2 este enzima inductibilă, care nu se găseşte în ţesuturile normale, indusă în cursul fenomenelor patologice de către citokine. Ea este responsabilă de sinteza de prostaglandine cu rol în apariţia inflamaţiilor acute, a febrei, pentru hipersensibilizarea nociceptorilor şi apariţia durerii. Majoritatea analgezicelor antipiretice şi antiinflamatoare inhibă ambele forme ale enzimei COX. Astfel prin inhibarea COX-2 se explică apariţia efectelor analgezic, antipiretic şi antiinflamator, iar prin inhibarea COX-1 apariţia unor efecte adverse ale acestor compuşi, cum ar fi acţiune iritantă la nivelul mucoasei gastrice, chiar ulcer gastric prin inhibarea sintezei de prostaglandine protectoare, perturbarea circulaţiei renale, reacţii de tip anafilactoid prin inhibarea sintezei de prostaglandine E2 şi prostacicline (PGI2) cu efect bronhodilatator şi totodată prin creşterea sintezei de leucotriene, cu acţiune bronhoconstrictoare; cea mai frecventă formă de manifestare a reacţiilor de tip anafilactoid sunt crizele de dispnee expiratorie- de ex. astmul indus de aspirină. Astăzi există şi compuşi inhibitori selectivi ai enzimei COX-2 – în special coxibele, dar şi nimesulidul sau meloxicamul - înalt selectivi, însă pentru aceste substanţe care practic prezintă un potenţial scăzut de a induce reacţii adverse gastrointestinale, au apărut tot mai multe date privind riscul de creştere a incidenţei trombozelor arteriale, ceea ce a dus în 2004 la retragerea de pe piaţă a unui preparat – Vioxx (rofecoxib).

1.Pentru un bolnav cu febră sau dureri nevralgice, cefalee se poate prescrie acid acetilsaliciclic, în doză de 0,5-1 g odată de 2-3 ori pe zi. Datorită efectului iritant gastric se recomandă dezagregarea comprimatului în cavitatea bucală şi administrarea după mese, cu multă apă. Riscul de apariţie a ulceraţiilor este cu atât mai mic cu cât dimensiunea particulelor care vin în contact cu mucoasa este mai mică. Atenţie! Nu se poate folosi aspirina în caz de infecţii virale cu virusul gripal sau al varicelei, deoarece mai ales la copii, poate apare sindromul Reye (encefalopatie şi necroză hepatică), care poate fi mortal.

Rp/Acid acetilsalicilic, compr. 0,5 g OTC Nr. XX D.S. int. 3x1 compr. pe zi, după mese.

2. Pentru prevenirea trombozelor arteriale, ex. a infarctului miocardic acut se poate folosi acid acetilsalicilic în doză mică, de 0,05-0,1 g pe zi, care are un efect antiagregant plachetar. Se foloseşte un preparat special Thrombo AAS sau Aspenter.

Rp/ Aspenter, compr.film.0,075 g OTC Nr. XXX D.S. int. 1 compr. pe zi, după mese

54

3. La un bolnav cu poliartrită reumatoidă, aflat într-un puseu de acutizare a acesteia, se poate administra acid acetilsalicilic, însă în doză mai mare, de 4-6 g pe zi, care are efect antiinflamator.

Rp/ Acid acetilsalicilic, compr. 0,5 g OTC Nr. LX D.S. int. 4X2 compr. pe zi, după mese

4.Ca antipiretic şi analgezic se foloseşte foarte frecvent la noi paracetamolul (Acetaminophen, Eferalgan). Atenţie! A nu se depăşi 2 g pe zi, deoarece prezintă toxicitate hepatică (peste 10 g apare necroză şi hepatită toxică). Nu are efect antiinflamator.

Rp/Paracetamol, compr. 0,5 g OTC Nr. XX D.S. int. 3X1 compr. pe zi

5.Un analgezic şi antipiretic foarte eficient este noraminofenazona (Metamizol, Algocalmin), care are şi efect antispastic musculotrop, putând fi administrat şi în dureri colicative. Atenţie! Injectarea intravenoasă foarte rapidă poate duce la colaps. Poate determina şoc anafilactic şi foarte rar, agranulocitoză. Nu se injectează s.c. datorită unor fenomene de intoleranţă locală.

Rp/Algocalmin, f 1,0 g OTC Nr. X D.S. i.m. 1 f în colică renală

6.Pentru un bolnav cu spondilită anchilopoetică se poate folosi un antiinflamator şi antireumatic puternic, fenilbutazona. Datorită legării masive de proteinele plasmatice, se administrează la început în doză de atac de 10 mg/kgc/zi, apoi se dă o doză de întreţinere de 3 mg/kgc/zi. Durata tratamentului max 10-12 zile, datorită efectelor adverse numeroase (risc ulcerigen, edeme, alergie).

Rp/ Fenilbutazona, draj. 0,2 g P-RF Scat.Orig. Nr. I D.S. int 3X1 draj. pe zi 3 zile, apoi 1 draj pe zi 6 zile

7.La un bolnav cu lumbago, pe lângă un miorelaxant central, de ex. diazepam D.U. 10 mg, sau tolperison (Mydocalm) D.U. 50-150 mg, se mai poate prescrie un antiinflamator nesteroidian, care produce creşterea eficacităţii. De ex. se poate folosi indometacin sau diclofenac. De asemenea, AINS se mai pot prescrie în inflamaţii provocate de infecţii, afecţiuni dentare.

Rp/Indometacin, sup.0,05 g P-RF Nr.XIV

D.S. intrarectal 2X1 sup pe zi

sau Rp/ Diclofenac Duo, caps. 0,075 g P-RF

Nr. VII D.S. int. 1 caps. pe zi. Bine tolerat gastric, preparat retard.

8. La copii cu febră şi dureri se poate recomanda ibuprofenul - preparatul Nurofen, sirop 100 mg/5 ml. Este bine tolerat gastric, comparativ cu alte antiinflamatoare nesteroidiene.

9.

55

Rp/ Nurofen, sirop OTC Flac. Orig. Nr. I D.S. int. 3X1 linguriţe pe zi

9.La un bolnav cu boală artrozică se poate indica un inhibitor selectiv al COX-2, celecoxibul, care nu este aşa de nociv pentru mucoasa gastrică. Totuşi, la bolnavi cu antecedente de ulcer sau hemoragii digestive superioare, este strict interzis şi acest preparat.

Rp/ Celebrex, caps. 0,2 g P-6LNr. VII

D.S. int 1 caps. pe zi

IV.11.ANTIALERGICE (ANTIHISTAMINICE H1 BLOCANTE ŞI ANTISEROTONINICE)

1. La un bolnav cu alergie sezonieră la polen (conjunctivită, rinită) sau la cei cu dermatoze alergice, după înţepături de insecte, se poate prescrie un antihistaminic H1 blocant, de ex. clorfeniramin din generaţia I, care au efect sedativ sau compuşi din generaţia a II-a, lipsiţi de efect central deprimant, loratadina sau terfenadina. Atenţie! A nu se administra medicamente din gen. I la şoferi şi dispeceri.

Rp/Claritine, compr. 0,01 g P-6L Nr. X D.S. int 1 compr. pe zi dimineaţa

2. Pentru un bolnav care urmează să fie supus unei intervenţii chirugicale, în seara dinaintea operaţiei va primi premedicaţie cu prometazină (Romergan), antihistaminic H1 blocant din gen. I, de noapte, care are efect sedativ puternic dar şi antivomitiv.

Rp/ Romergan, draj. 0,03 g Nr. I D.S. int. 1 draj. seara

3.La un copil de 7 ani cu dermatoză alergică şi anorexie se poate administra ciproheptadina, un antiserotoninic pe rec.5-HT2 şi antihistaminic H1 blocant, care are efect sedativ, anticolinergic şi de stimulare a apetitului.

Rp/ Peritol, sirop P-6L Flac. orig. Nr. ID.s. int. 3X1 linguriţe pe zi.

56

IV.12.CORTICOSTEROIZII ŞI ACTH-UL

Glucocorticoizii au efect antiinflamator în inflamaţiile acute şi cronice, antialergic în toate cele 4 tipuri de alergie şi imunodeprimant.1.La un bolnav cu periartrită scapulohumerală se recomandă injecţii periarticulare cu hidrocortizon acetat, suspensie. Efectele metabolice sunt reduse, iar efectul antiinflamator intens.

Rp/ Hidrocortizon acetat, f 0,025 g P-RF Nr. V

D.S. periarticular, 1 f pe zi . Atenţie! Este substanţă dopantă.

2.La un bolnav în stare de rău astmatic se indică administrarea de hidrocortizon hemisuccinat intravenos în doză de 250-500 mg odată, putându-se ajunge până la 1 g pe zi, maximum 3-5 zile. Fiola transparentă conţine 25 mg-1 ml de substanţă activă, iar fiola brună 4 ml solvent - bicarbonat de sodiu. Soluţia se prepară extemporaneu şi este incompatibilă cu alte medicamente.

Rp/Hidrocortizon hemisuccinat, f 0,025 g P-RFNr. XLII

D.S. i.v. 10 f odată, apoi 4 f la 6 ore, 2 zile

3. Prescripţie recomandată unui bolnav cu astm bronşic, care prezintă crize foarte frecvente, care nu mai răspund la spray-uri cu bronhodilatatoare sau glucocorticoizi. Se indică prednisonul, antiinflamator şi antialergic mai eficient de cca 4-5 ori decât hidrocortizonul, dar cu efecte de tip mineralocorticoid mai reduse. Se administrează într-o doză de atac de 1 mg/kgc/zi, realizându-se o scădere progresivă a dozelor cu 5 mg la 3-5 zile pentru a preveni atrofia corticosuprarenalei. Doza de întreţinere este de 10-15 mg/zi. Având în vedere efectele adverse ale acestui preparat, se recomandă unele măsuri igieno-dietetice, precum şi administrarea unor simptomatice. Astfel, bolnavul va urma un regim hiposodat, hipoglucidic, hipolipidic, bogat în proteine. Va primi zilnic cca 3-5 g de KCl (sau Aspacardin) pentru a înlocui pierderile de K. I se vor administra pansamente gastrice sau antisecretoare, antidiabetice orale dacă este cazul, steroizi anabolizanţi, sedative sau hipnotice.

Rp/ Prednison, compr. 0,005 g P-RFScat.Orig. Nr. I

D.S. int 12 compr. pe zi dimineaţa 5 zile, apoi 11 compr. pe zi dimineaţa 5 zile…până ce se ajunge la o doză de 3 compr. pe zi, care se poate administra timp îndelungat sau se întrerupe.

4.Medicamentul antiinflamator de elecţie pentru edemul cerebral este dexametazona, deoarece nu are deloc efect de tip mineralocorticoid. Doza de atac este de 2-10 mg/zi, doza de întreţinere 0,5 mg –2 mg/zi. Deprimă puternic corticosuprarenala, nu se recomandă pentru tratamente de lungă durată.

Rp/ Dexametazon sodium, flac.0,008 g P-RF Nr. III D.S. i.v. 1 flac pe zi #Rp/ Superprednol, compr. 0,0005 g Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 15 compr. pe zi dimineaţa 3 zile, 14 compr. pe zi dimineaţa 3

zile…până se ajunge la 3 compr. pe zi, apoi se întrerupe57

5.Pentru un bolnav cu artroză a genunchiului se poate injecta intraarticular preparatul retard Diprophos, care conţine betametazonă sodiu fosfat şi betametazonă dipropionat.

Rp/Diprophos, flac. 0,007 g P-RFNr. IV

D.S. intraarticular ¼ flac. le 3-4 săptămâni

6.Prescripţie pentru un bolnav cu dermită sau eczemă. Se indică un glucocorticoid topic puternic asociat cu antibiotic- Fluocinolon N unguent.

Rp/Fluocinolon N, ung. P-RF Tub Orig. nr. I

D.S. local, 2-3 aplicaţii pe zi

IV.13.ANTIINFECŢIOASE

1.Prescripţie pentru un bolnav cu angină streptococică. Se va prescrie Penicilina G, antibiotic de elecţie în infecţii cu Streptococ beta-hemolitic, grup A în doză de 4 mil. U.I. pe zi, timp de 7 zile. Datorită pericolului alergiei se va face înaintea injecţiei testare intradermică cu soluţie de penicilină G 100 U.I./ml.

Rp/Penicilina G potasică, flac. 1.000.000 U.I. P-RF Nr. XXVIII

D.S. i.m. 4X1 flac. pe zi #

Rp/Ser fiziologic, f 10 ml Nr. XXVIII

D.S. pentru dizolvare

2.Pentru profilaxia primară, secundară şi terţiară a reumatismului articular acut se administrează o penicilină retard-benzatinpenicilina (Moldamin) odată pe lună. Atenţie! Se dizolvă numai cu apă distilată şi se injectează imediat cu un ac gros, intramuscular profund.

Rp/Moldamin, flac. 1.200.000 U.I. P-RFNr. IV

D.S. i.m. profund 1 flac. pe lună#

Rp/Apă distilată, f 10 mlNr. IV

D.S. pentru dizolvare

3.Pentru un bolnav cu infecţie cu Stafilococ auriu (furunculoză, abcese, etc) se indică o penicilină rezistentă la beta-lactamază, oxacilina.

Rp/Oxacilina, flac. 0,5 g P-RF Nr. XX D.S. i.m. 4x1 flac. pe zi #Rp/ Apă distilată, f 10 ml Nr. XX D.S. pentru dizolvare

58

4.În infecţii respiratorii, urinare se pot folosi peniciline cu spectru larg-ampicilina, amoxicilina. Dacă infecţia se produce cu germeni secretori de beta-lactamază, se pot alege combinaţiile acestor antibiotice cu inhibitori de beta-lactamază: Unasyn (ampicilină + sulbactam) sau Augmentin (amoxicilină+acid clavulanic). Aceste asocieri se pot folosi într-o gamă largă de infecţii: respiratorii, urinare, puerperale, dentare, cutanate, osteoarticulare, etc.

Rp/Ampicilină, caps. 0,25 g P-RFNr. LVI

D.S. int. 4x2 caps. pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de iritaţie gastrică, la o oră după mese.sau

Rp/Amoxicilină, caps. 0,5 g P-RFNr. XXI

D.S. int 3X1 caps. pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de iritaţie gastrică, la o oră după mese.sau

Rp/Augmentin, compr. 625 mg P-RFNr. XV

D.S. int. 3x1 caps pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de iritaţie gastrică la o oră după mese5.În caz de alergie sau rezistenţă la peniciline se pot folosi ca antibiotice de rezervă cefalosporinele. Cele din generaţia I au spectru şi proprietăţi asemănătoare ampicilinei, fiind indicate în infecţii respiratorii, urinare, de părţi moi, profilaxia infecţiilor chirurgicale.Se foloseşte de ex. cefalexina (Ospexin), care se dă oral, în doză de 2-4 g/ zi la adult în 4 prize. Cele din generaţia a II-a acţionează pe coci Gram pozitiv, bacili Gram negativ, se folosesc în penumonii, sinuzite, infecţii biliare, urinare – ex. cefamandol, cefuroxima. Cele din generaţia a III-a se indică în infecţii nosocomiale cu bacil Gram negativ multirezistenţi, septicemii cu germeni neidentificaţi la bolnavi imunocompetenţi sau imunodeprimaţi neutropenici, meningite cu H. influenzae, pneumococi, meningococi – ex. ceftriaxona, cefoperazona, ceftazidima. Cele din generaţia a IV-a sunt utilizate exclusiv pentru tratamentul infecţiilor nosocomiale şi a infecţiilor grave, septicemiilor, eventual în asociere cu aminoglicozide pentru lărgirea spectrului –în infecţiile cu P.aeruginosa.-ex. cefepima.

Gen.I Rp/ Ospexin, caps. 0,25 g P-RFNr. XL

D.S. int 4X2 caps. pe zi cu 30’ înainte de mese

Gen. II Rp/ Zinnat, compr. 0,5 g P-RFNr. XIV

D.S. int. 2x1 compr. pe zi cu 30’ înainte de mese

Gen.III Rp/Rocephin, flac. 1 g P-RFNr. VII

D.S. i.m 1 flac. pe zi #

Rp/Ser fiziologic, f 10 mlNr. VII

D.S. pentru dizolvare

6.În caz de pneumonie cu Mycoplasma, trahom, psitacoză sau pentru sterilizarea purtătorilor de bacili difterici se foloseşte eritromicina, o macrolidă. De asemenea, este medicament de elecţie în boala legionarilor.

59

Rp/Eritromicina propionat, compr. 0,2 g P-RF Nr. LVI

D.S. int. 4X2 compr. pe zi, cu 30’ înainte de mese

7.Un macrolid cu eficacitate superioară eritromicinei este claritromicina, care este activă pe M. avium, hemofili, H. pylori. Se dă în 2 prize pe zi.

Rp/ Klacid, compr. film, 0,5 g P-RF Nr. XIV

D.S. int. 2x1 compr.pe zi

8.O subgrupă a macrolidelor o constituie azalidele, reprezentantul fiind azitromicina (Sumamed), care se poate da într-o singură priză pe zi, 3-4 zile, iar infecţii cu Chlamydia şi alte infecţii cu transmitere sexuală în doză unică de 1 g.

Rp/Sumamed, caps. 0,25 g P-RFNr.IV

D.S. int. 2 caps.odată în prima zi, apoi o caps. pe zi

9.În caz de osteomielită se poate prescrie o lincosamidă, de ex. lincomicina, un antibiotic activ pe Stafilococul auriu, care difuzează foarte bine în ţesutul osos.

Rp/ Lincocin, f.0,6 g P-RFNr.XIV

D.S. i.m. 2X1 f. pe zi

10.Aminoglicozidele sunt antibiotice bactericide, care difuzează în special extracelular şi se concentrează în corticala renală, indicate în infecţii respiratorii, pielonefrite, în asociere cu beta-lactamine pentru lărgirea spectrului. Prezintă ototoxicitate, nefrotoxiciate şi efect pseudocurarizant. Rezistenţa la aceşti compuşi se instalează unidirecţional. De ex. într-o infecţie urinară cu germeni rezistenţi la kanamicină, se poate prescrie gentamicina în doză de 160 mg/zi, timp de 7 zile.

Rp/Gentamicin f. 0,08 g P-RFNr. XIV

D.S. i.m. 2X1 f. pe zi

11.Pentru sterilizarea colonului înaintea unor intervenţii chirurgicale se poate indica polimixina E (Colistin). Nu se absoarbe din tubul digestiv, deci nu există risc de ototoxicitate şi nefrotoxicitate.

Rp/Colistin, compr. 250.000. U.I. P-RFNr. XCVI

D.S. int. 4X8 compr. pe zi

12.Medicamentul de elecţie în febra tifoidă este cloramfenicolul, un antibiotic bacteriostatic, de rezervă, care poate produce prin mecanism idiosincrazic pancitopenie. Atenţie! Doza maximă pe cură este de 25 g la adult şi de 700 mg/kgc la copii, durata tratamentului nu poate depăşi 14 zile. Din cauza disbiozei, pot apare fenomene de hipovitaminoză B şi K, de aceea în cursul tratamentului se poate asocia complexul de vitamine din grupul B.

60

Rp/Cloramfenicol, caps. 0,25 g P-RFNr. LVI

D.S. int.4X2 caps.pe zi după mese #

Rp/Vitamina B complex, sirop.Flac. Orig. Nr. I

D.S. int. 3X1 linguri pe zi

13. Un alt antibiotic cu spectru larg, bacteriostatic este tetraciclina care se poate folosi în infecţii biliare, urinare, respiratorii, dentare, fiind medicament de elecţie în holeră. Poate produce disbioză, cu suprainfecţii micotice, mai ales cu Candida albicans, precum şi fenomene de hipovitaminoză B şi K. De aceea se poate administra un antimicotic activ pe Candida albicans, nistatina (Stamicin), precum şi vitamine din complexul B. Atenţie! În cursul tratamentului este interzis consumul preparatelor lactate, a medicamentelor antiacide, a fierului, datorită proprietăţilor chelatoare ale antibioticului, producându-se o scădere a absorbţiei digestive a acestuia. După terminarea tratamentului bolnavul va face cura de iaurt sau de kefir, pentru reînsămânţarea intestinului cu lactobacili, şi deci înlăturarea efectelor dismicrobismului. Contraindicaţii: la copii sub 8 ani, producându-se o hipoplazie a smalţului şi o coloraţie cenuşie negricioasă a dentinei; la gravide. Se va evita expunerea la soare şi la radiaţiile UV pe durata tratamentului, datorită pericolului fotosensibilizării.

Rp/Tetraciclina, caps.0,25 g P-RFNr. XL

D.S.int.4X2 caps. pe zi, după mese cu 30’. #

Rp/Vitamina B complex, sirop.Flac. Orig. Nr. I

D.S. int. 3X1 linguri pe zi #

Rp/Stamicin, draj.500.000. U.I.Scat.Orig. Nr. I

D.S. int. 4X1 draj. pe zi

14.Un antibiotic eficient în pneumoniile interstiţiale (atipice), precum şi în puseele de acutizare ale BPOC este o tetraciclină de generaţia a II-a, doxiciclina. Are biodisponibilitate mai mare decât tetraciclina, se poate asocia cu cationi bivalenţi sau trivalenţi, dar nu cu fier. Difuzează mai bine în ţesuturi, are t1/2 mai mare, de cca 22 de ore, disbioza este mai redusă.

Rp/Doxiciclina, caps.0,1 g P-RFNr.VIII

D.S. int 2 caps. pe zi în prima zi, apoi o caps. pe zi

15.În infecţii urinare acute se poate prescrie o sulfamidă cu acţiune sistemică de durată scurtă, sulfafurazol (Neoxazol). Datorită legării de proteinele plasmatice, la început se administrează o doză de atac de 2 g (4 comprimate odată), apoi se dă o doză de întreţinere de 1 g (2 comprimate) din 6 în 6 ore. Ca reacţii adverse se citează alergii cutanate, fotosensibilizare, sindrom Lyell, sindrom Stevens Johnson, hemoliză.

Rp/Neoxazol, compr.0,5 g P-RF Nr. XLII

D.S. int.4 compr. odată, apoi 2 compr. la 6 ore

61

16. Medicamentul de elecţie în rectocolita ulcero-hemoragică este sulfasalazina (Salazopyrin), care în intestin pune în libertate acid 5’-aminosalicilic (mesalazina). Se mai indică în poliartrita reumatoidă, având efect antiinflamator.

Rp/Salazopyrin, compr. 0,5 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S.int.4X2 compr./zi în atacurile acute severe

17. Un preparat eficient care conţine o sulfamidă cu acţiune de durată – sulfametoxazol- şi un chimioterapic inhibitor al dihidrofolatreductazei – trimetoprim (în proporţie de 5:1) este co-trimoxazolul (Biseptol, Tagremin). Are efect bactericid şi spectru antimicrobian mai larg. Se poate folosi în infecţii urinare recurente, dizenterie bacilară, salmoneloze, otite cu Hemophylus influenzae, pneumonia cu Pneumocystis carinii (dar în acest ultim caz doze mari, corespunzând la 20 mg/kgc trimetoprim). Atenţie! Contraindicat la gravide şi bolnavi cu anemie megaloblastică. În timpul tratamentului se recomandă consumul unor cantităţi mai mari de lichide (1,5-2 l pe zi) pentru a preveni precipitarea sulfamidei al nivel urinar, care poate duce la cristalurie, hematurie.

Rp/Biseptol, compr. 0,48 g P-RF Nr.XXXIV D.S. int. 2X3 compr. pe zi 3 zile, apoi 2X2 compr. pe zi 4 zile.

18. În infecţii urinare acute se foloseşte frecvent un inhibitor de girază, o chinolonă din generaţia I- acidul nalidixic (Negram). Se administrează în doză de 1 g odată, de 4 ori pe zi, timp de 7 zile. Se contraindică în primul trimestru de sarcină, perioada de alăptare, copii până la pubertate, epileptici.

Rp/Negram, compr. 0,5 g P-RFNr. LVI

D.S. int. 4X2 compr. pe zi, 7 zile

19. Chinolonele de generaţia a II-a (fluorochinolonele) sunt antiinfecţioase moderne, cu biodisponibilitate bună, volum de distribuţie mare, realizând concentraţii mari în rinichi, prostată, ficat, plămâni, bilă, oase, meninge. Spectrul este larg, incluzând coci Gram pozitiv, negativ, chlamidii, Pseudomonas aeruginosa, mycoplasme, micobacterii. Se pot folosi în infecţii urinare, prostatită, gonoree, infecţii pulmonare, tuberculoza pulmonară (în acest ultim caz numai ofloxacina şi ciprofloxacina). Contraindicaţiile - asemănătoare acidului nalidixic. Pot produce reacţii alergice uneori grave, convulsii, delir, halucinaţii.

Într-o infecţie urinară necomplicată se poate administra timp de 7 zile norfloxacina, în 2 prize pe zi:

Rp/Nolicin, compr. 0,4 g P-RFNr.XIV

D.S. int. 2x1 compr. pe zi

La un bolnav cu infecţie pulmonară se poate prescrie ciprofloxacină, 500 mg odată, în 2 prize timp de 5 zile.

Rp/Cuminol, compr. 0,5 g P-RFNr. X

D.S. int. 2x1 compr. pe zi

20. În diarei banale, estivale sau dizenterie amibiană, formă uşoară, se poate indica o oxichinoleină halogenată – clorchinaldol (Saprosan). Este un eubiotic intestinal şi

62

antiprotozoaric. După administrate îndelungată (3 săptămâni) poate produce neuropatie mielooptică subacută.

Rp/Saprosan, draj. 0,1 g OTC Scat.Orig. Nr. I

D.S.int. 3x1 draj. pe zi

21. În enterocolite, toxiinfecţii alimentare sau lambliază se poate prescrie furazolidonul, un derivat de nitrofuran. În asociere cu alcoolul poate produce reacţii de tip disulfiram.

Rp/Furazolidon, compr. 0,1 g P-RF Scat. Orig.Nr. I D.S. int.4x1 compr. pe zi

22.La un bolnav cu tuberculoză se administrează o polichimioterapie, constând în antibiotice şi chimioterapice, sub supraveghere strictă medicală, pentru a preveni instalarea rezistenţei bacilului Koch. În Programul Naţional Antituberculos (Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 733/1997), sunt prevăzute mai multe scheme. Prezentăm una din ele. Regimul de tratament antituberculos I, aplicat în caz de tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară, tuberculoză contagioasă - primele 2-3 luni se face tratament continuu 6-7 zile (6/7 sau 7/7) cu izoniazidă + rifampicină + pirazinamidă + streptomicină. Următoarele 4 sau 6 luni se face tratament intermitent 3 zile pe săptămână (3/7) cu asocierea izoniazidă + rifampicină. Tratamentul este gratuit!

23. În caz de onicomicoză la mâini, se poate administra timp de 2 luni griseofulvina, un antibiotic antimicotic, inhibitor al fusului de diviziune (inhibă mitoza). Se concentrează în keratina celulelor precursoare ale fanerelor, realizând protecţie antifungică la nivelul fanerelor nou crescute.

Rp/Griseofulvina, compr.0,125 g P-RFScat.Orig. nr. I

D.S. int 4X1 compr. pe zi

24. În infecţii ale pielii, părului şi unghiilor, induse de dermatofite şi/sau levuri (dermatofitoze, onicomicoze, pitiriazis verzicolor, pitiriazis capitis, candidoză mucocutanată cronică), dacă aceste infecţii nu pot fi tratate topic sau când aceste infecţii nu răspund la tratament local; micoze ale tractului gastro-intestinal; candidoză vaginală cronică recurentă, dacã această infecţie nu poate fi înlăturată prin terapie locală; infecţii fungice sistemice, candidoză sistemică, histoplasmoză, coccidioidomicoză, blastomicoză se indică un derivat imidazolic ketoconazolul (Nizoral). Doza este de 200-400 mg pe zi (la masă). Poate produce hepatotoxicitate, efecte de tip antiandrogenic, inhibă citocromul P-450.

Rp/Nizoral, compr. 0,2 g P-RF Scat. Orig. Nr. I D.S. int 2X1 compr. pe zi, la mese

25. În candidoză vaginală se poate prescrie un antimicotic local, de ex. clotrimazol (Canesten) care are şi efect antistafilococic, antitrichomonazic. Se contraindică în timpul sarcinii şi al ciclului menstrual.

Rp/ Clotrimazol, compr. vaginale 0,1 g OTCNr. VII

D.S. intravaginal profund, 1 compr. seara

63

26. În lambliază se indică un derivat imidazolic metronidazolul. Doza pe zi este de 3x250 mg, timp de 7 zile. Poate produce gust amar, parestezii, ataxie. Atenţie! Are efect teratogen. A nu se asocia cu alcoolul, datorită riscului reacţiilor de tip disulfiram. Se mai poate folosi în infecţii cu anaerobi (Bacteroides), trichomonază, amibiază, dar într-un alt regim al dozelor.

Rp/ Metronidazol, compr. 0,25 g P-RFNr. XXI

D.S. int. 3X1 compr. pe zi, 7 zile

27. Un derivat imidazolic mai bine tolerat este ornidazolul (Tiberal), care se poate da în 2 prize pe zi, timp de 5-10 zile în lambliază şi amibiază.

Rp/ Tiberal, compr. 0,5 g P-RFNr. X

D.S. int 2X1 compr. pe zi, 5 zile

IV.14.MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV

1.În pancreatita cronică, dispesii cauzate de abuz alimentar se folosesc enzime pancreatice. Există mai multe tipuri de preparate, unele care au numai enzime pancreatice (ex. Triferment), iar altele care mai conţin şi alte enzime (hemicelulază, bromelină, papaină) sau bilă de bou.

Rp/Triferment, draj. OTC Scat.Orig. Nr. I D.S. int 3x2 draj. pe zi, în timpul meselor

2.În caz de hiperaciditate se folosesc antiacide (Dicarbocalm, Maalox, Novalox, Gatrobent, etc). Se adminstrează între mese.

Rp/Dicarbocalm, compr. OTC Nr. L

D.S. int. 3-5 compr. pe zi, între mese. Comprimatele se sfărâmă sau se topesc în gură, ca bomboanele

3.În caz de reflux gastro-esofagian se poate administra preparatul Nicolen, care conţine alginat de sodiu, obţinut din alge.

Rp/Nicolen, gran. OTC Borcan Nr. I D.S. int. 3X1 linguriţe pe zi (dizolvate în apă sau ceai), între

mese.

4.La un bolnav cu ulcer duodenal se administrează un antisecretor din grupa blocanţilor receptorilor H2, ranitidina, 300 mg pe zi timp de o lună sau 6 săptămâni.

Rp/Zantac, compr. 0,15 g P-6L Scat.Orig. Nr. II D.S. int. 2 compr. pe zi, seara la culcare timp de o lună

5.Alte medicamente antiulceroase care acţionează prin mecansim antisecretor sunt anticolinergicele, inhibitorii pompei de protoni şi analogii prostaglandinei PGE2. Un

64

parasimpatolitic care acţionează selectiv prin blocarea receptorilor colinergici M1 de la nivelul mucoasei gastrice este pirenzepina (Gastrozepin). Cele mai puternice antisecretoare sunt inhibitorii pompei de protoni, care se administrează ca medicamente de elecţie în sindrom Zollinger-Ellison, dar pot produce după tratamente prelungite hiperplazia celulelor enterocromafine sau tumori carcinoide. Analogii PGE2 – misoprostol, enprostil, arbaprostil-scad secreţia gastrică acidă şi au efect citoprotector prin creşterea secreţiei de mucus şi bicarbonat de sodiu, ameliorarea circulaţiei locale, favorizarea proceselor de reparare a mucoasei. Sunt medicamente de elecţie în caz de gastrită sau ulcer provocate de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene. Atenţie! Au acţiune ocitocică pe uterul gravid, putând provoca avort sau naştere prematură.

Rp/Gastrozepin, compr. 0,025 gScat. Orig. Nr. I

D.S. int.1-0-1 compr. pe zi cu ½ oră înainte de mese

Rp/Losec, caps. 0,02 gScat. orig. Nr. I

D.S. int 1 caps. pe zi 4 săptămâni în ulcer duodenal

Rp/Cytotec, compr. 0,0002 g Scat. Orig. nr. I D.S. int 4x1 compr. pe zi, după mese şi seara la culcare.

6. În caz de ulcer cu Helicobacter pylori pozitiv se aplică diverse scheme farmacoterapeutice: dublă, triplă sau quadruplă. Un exemplu de schemă de tratament triplă cu durată de 7-14 zile cuprinde subcitrat de bismut coloidal 480 mg+tetraciclină 500 mg+metronidazol 250 mg. O altă schemă cu durată de 10-14 zile cuprinde omeprazol 20 mg+subcitrat de bismut coloidal 240 mg+amoxicilină 500 mg+metronidazol 250 mg. Un preparat comercial care conţine amoxicilină 750 mg (comprimatul oval) şi metronidazol 500 mg (comprimatul rotund) este Helicocin, care se administrează 12 zile, câte 1 comprimat de 3 ori pe zi. Subcitratul de bismut coloidal (De-Nol) are acţiune antiHP, dar formează un precipitat în contact cu acidul gastric din stomac, la baza craterului ulcerului. Acest precipitat protejează mucoasa gastrică împortiva acidităţii, inhibând totodată acţiunea pepsinei. De-Nol protejează mucoasa prin stimularea sintezei şi a secreţiei de prostaglandine endogene prin care este crescută producerea de bicarbonat şi mucus.

Rp/De-Nol, compr.0,12 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 4x1 compr. pe zi

#Rp/Helicocin, compr. P-RF Scat.Orig.Nr. I D.S. int. 3X1 compr. pe zi 12 zile

7.În greţuri şi vărsături postoperatorii, sau în boala Meniere se poate folosi un antiemetic cu mecanism antidopaminergic, tietilperazina (Torecan).

Rp/Torecan, draj, 0,00065 g P-RF Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 3X1 draj. pe zi

65

8.În vărsăturile provocate de citostatice şi radioterapie se administrează un antiemetic cu mecanism antiserotoninergic, la nivelul rec. 5-HT3 - ondansetron (Zofran). Poate produce sughiţ, constipaţie, aritmii cardiace.

Rp/Zofran, f. 0,004 g P-RF Nr. V

D.S. i.v. lent în 15’ 2 f imediat înainte de chimioterapie, apoi perfuzie lentă 1 mg/24 ore

9. Ca propulsive (prokinetice) în sindroame dispeptice se pot administra metoclopramidul sau domperidonul (Motilium). Metoclopramidul are şi un bun efect antivomitiv prin mecanism central, iar prin mecansimul periferic colinergic stimulează peristaltismul, contractă cardia şi relaxează sfincterul piloric. Acesta poate produce efecte adverse de tip extrapiramidal şi creşterea secreţiei de prolactină. Atenţie! Se contraindică în cancerul de sân (hiperprolactinemia fiind dăunătoare).

Rp/Metoclopramid, compr. 0,01 g P-6LScat.Orig. nr. I

D.S. int. 3x1 compr. pe zi, cu 30’ îninte de mese

10.În sindromul colonului iritabil, o afecţiune funcţională, medicamentul de elecţie este trimebutina (Debridat), reglator al motilităţii gastrointestinale, agonist enkefalinergic la nivelul receptorilor gastrointestinali. Acţionează ca stimulator în hipomotilitate şi spasmolitic în hipermotilitate.

Rp/ Debridat, susp. P-6L Flac. orig. Nr. I

D.S. int. 3X1 linguri pe zi la adult

11.În caz de constipaţie acută se pot administra laxative şi purgative. Un exemplu este preparatul Carbocif, care conţie substanţe care acţionează prin mecanism iritant la nivelul chemoreceptorilor. Atenţie! Glicozidele antrachinonice din scoarţa de cruşin pot provoca hiperemie în micul bazin, de aceea nu se administrează la gravide deoarece declanşează avort sau naştere prematură.

Rp/Carbocif, compr. OTC Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 1-2 compr. seara

Se pot administra şi purgative osmotice, de felul macrogolilor (Forlax, Fortrans).

Rp/Forlax, pulbere OTC Plic. Nr. XX D.S. int.3-4 plicuri pe zi la început. Apoi 1-2 plicuri pe zi(se

dizolvă un plic într-un pahar cu apă)Pentru un efect mai blând se pot folosi supozitoarele cu glicerină.12.În tratamentul diareei acute sau cronice la adulţi şi copii se poate folosi diosmectita (Smecta), un compus aluminosilicat natural care creşte vâscozitatea şi cantitatea gelului mucos de la suprafaţa epiteliului tubului digestiv, neutralizează virusuri, bacterii toxinogene, săruri biliare, agenţi chimici, este citoprotector.

Rp/Smecta, pulbere OTC Pachete Nr. X

D.S. int.3X1 pachete pe zi. Se suspendă conţinutul unui pachet în ½ pahar cu apă

66

13.Un antidiareic activ, inhibitor al peristaltismului este loperamida (Imodium), opioid sintetic care nu traversează bariera hematoencefalică.

Rp/Imodium, compr. 0,002g P-RF Scat. Orig. Nr. I D.S. int. iniţial 2 compr. odată, apoi un compr. după fiecare

scaun nelegat, max. 8 pe zi

14.La un bolnav cu diskinezie biliară hipotonă, sindrom dispeptic se indică un colagog, care conţine bilă de bou, preparatul Colebil.

Rp/Colebil, draj. OTC Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 3X1 draj.pe zi, după mese

15.În colecistită subacută şi cronică, hepatită cronică se poate un coleretic şi colecistokinetic care stimulează funcţia antitoxică a ficatului Anghirol, care conţine extract uscat din Cynara scolimus.

Rp/Anghirol, draj. OTC Scat.Orig. Nr. I D.S. int. 3x1 draj. pe zi, înainte de mese

IV.15.MEDICAŢIA APARATULUI RESPIRATOR

1.În caz de tuse uscată, chinuitoare, care împiedică odihna bolnavului se indică un antitusiv cu acţiune centrală, de ex. codeina, opioid natural.Atenţie! Este contraindicat la copii mici (sub 5 ani), deoarece deprimă centrul respirator, se recomandă prudenţă la astmatici, bolnavi cu emfizem pulmonar.

Rp/Codeine phospahte, compr. 0,015 g P-RF Scat. Orig. Nr. I D.S.int. 3x1 compr. pe zi

2.La copii mici se indică un antitusiv central eupneic, oxeladina (Paxeladine). Nu produce somnolenţă şi constipaţie.

Rp/Paxeladine, sirop OTC Flac.Orig. Nr. I D.S.int.1-2 linguriţe pe zi

3.În caz de bronşită acută se prescriu expectorante – secretostimulatoare, de ex. Sirogal, Sirop expectorant, sau mucolitice, de ex. acetilcisteina, bromhexina, ambroxol, erdosteina.

Rp/Sirop expectorant, sol. OTC Flac. Orig. Nr. I D.S. int. 3X1 linguri pe zi

sauRp/ACC-200, caps. 0,2 g P-6L Scat.Orig. Nr. ID.S. int. 3X1 caps. pe zi

67

4.La un bolnav cu astm bronşic sau bronşită astmatiformă se poate prescrie un bronhodilatator prin mecanism musculotrop, teofilina, o metilxantină.

Rp/Theo SR-300, caps.ret. 0,3 g P-6LScat.Orig.Nr. I

D.S. int 1 caps. pe zi, dimineaţa

5.Dacă bolnavul este în criză de rău astmatic, se administrează i.v. foarte lent (cca 1- 20 minute!) aminofilină (Miofilin) 6 mg/kgc dacă era fără teofilină anterior, sau 2,5 mg/kgc dacă se afla sub tratament cu teofilină. Atenţie! La injectarea prea rapidă poate apare hipotensiune arterială, aritmii, convulsii, moarte subită.

Rp/Miofilin, f 0,24 g P-6LNr. III

D.S. i.v. foarte lent1 f în starea de rău astmatic.

6.În crize uşoare de astm bronşic, în treapta I de tratament conform Ghidului de tratament în 5 trepte a British Thoracic Society, 1997 se indică spray-uri cu beta2-mimetice, salbutamol, fenoterol sau terbutalină. Atenţie! Contraindicat în starea de rău astmatic.

Rp/Salbutamol, aerosol P-6L Flac.Orig. Nr.I D.S. inhalator, un puf în criză (se poate repeta de 2-3 ori pe zi)

7.În tratamentul de fond al astmului bronşic (ex. în treapta a 3-a a Ghidului de tratament) se pot prescrie glucocorticoizi inhalator, de ex. beclometazon, fluticason sau budesonid. Atenţie! Sunt contraindicaţi la bolnavii cu tuberculoză pulmonară. Se recomandă clătirea cavităţii bucale după fiecare inhalare cu soluţie de bicarbonat de sodiu, pentru a preveni apariţia candidozei bucale.

Rp/Becotide inhaler, aerosol P-6LTub Orig. Nr. I

D.S. inhalator1-2 inhalaţii profunde de 2-3 ori pe zi

8.În astmul bronşic alergic la copii (peste 6 luni) se recomandă administrarea profilactică a unor inhibitori ai degranulării mastocitare: cromoglicat, ac. cromoglicic sau ketotifen. Nu au nici un efect în criză.

Rp/Ketotifen, compr. 0,001 g Scat. orig. Nr. I D.S. int. 3X1 compr. pe zi

9.În astmul indus de aspirină şi pentru prevenirea bronhoconstricţiei produse de efort se indică un antagonist al receptorilor pentru leucotriene, motelukast sodic (Singulair). Nu are efect în criză.

Rp/ Singulair, compr. 0,005 g P-6LScat. orig. nr. I

D.S. int 1 compr. seara la culcare

IV.16.MEDICAŢIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.În insuficienţa cardiacă congestivă se prescriu tonicardiace, medicamente care cresc forţa de contracţie, îmbunătăţesc randamentul cardiac, scad frecvenţa şi încetinesc conducerea atrioventriculară. În caz de supradozare au efect batmotrop pozitiv şi tonotrop pozitiv. Aceste medicamente au un indice terapeutic mic, o margine de siguranţă îngustă, astfel că la unii

68

bolnavi, mai ales în prezenţa unor factori favorizanţi (hipopotasemie, hipoxie) dozele terapeutice produc fenomene toxice. Cele mai cunoscute tonicardiace sunt digitalicele, glicozide extrase din diferite specii de Digitalis (purpurea, lanata). Se administrează conform unei scheme numită “digitalizare” care cuprinde o doză de atac, o doză de saturaţie şi una de întreţinere. Prezentăm mai jos 2 exemple de digitalizare: una lentă în 3-5 zile, folosind preparate cu acţiune lentă şi durabilă – Digitalin sol. hidroalcoolică 1 ‰ sau Digitalis, compr. 0,1 g şi una rapidă în 2 zile, folosind un preparat cu acţiune rapidă şi durată medie – Digoxin f. 0,0005g şi compr.0,00025g. Pentru Digitalin, doza de atac este de 0,3-0,4 mg/zi, doza de saturaţie 1-2 mg, doza de întreţinere 0,1-0,15 mg/zi.

Rp/Digitalin, sol.1 ‰Flac. Orig. Nr. I

D.S. int. 3X8 pic. pe zi 3 zile, apoi 5 pic. pe zi 5-6 zile pe săptămână

Calculele: 1ml sol. ……………50 pic ………………0,001 g X……………………0,0015 g (doza de stauraţie)X= 75 pic. care trebuie administrate în 3 zile, deci 25 pic. pe zi. Acestea se pot administra în 3 prize, deci 3X8 pic. pe zi. În continuare, dorim să aflăm la câte picături corespunde doza de întreţinere de 0,0001 g.1ml sol…………..50 pic……………….0,001 g

Y…………………..0,0001 g (doza de întreţinere)Y=5 pic. pe zi. Se fac pauze de 1-2 zile pe săptămână datorită riscului cumulării (t1/2 5-6 zile, rata eliminării zilnice 7%, persistenţa efectului după încetarea administrării 2-3 săptămâni). Uneori se poate folosi în locul acestui preparat Digitalis, comprimate cu 0,1 g pulbere titrată din frunze de Digitalis purpureea. Dozele corespunzătoare digitalizării sunt următoarele: doza de atac 0,3-0,5 g/zi, doza de saturaţie 1-2 g, doza de întreţinere 0,1 g/zi. De obicei se foloseşte pentru prepararea supozitoarelor magistrale, întrucât pe cale orală este foarte greu tolerat.

Rp/Digitalin 0,001g Butyri cacao q.s. M.f. supp. D.tal.dos. Nr. XX in chartam cerata S. intrarectal, 3X1 sup. pe zi 5 zile, apoi 1 sup. Pe zi 5-6 zile

pe săptămână.Calculele: 1 sup (compr.)……………….0,1 gX……………………………0,3 g (doza de atac)Y……………………………1,5 g (doza de saturaţie)

X= 3 sup. pe ziY= 15 sup (administrate timp de 5 zile, deci 3 sup. pe zi). Observăm că doza de întreţinere este de 0,1 g, cantitate conţinută într-un supozitor.

Pentru Digoxin, doza de atac 1-2 mg/zi, doza de saturaţie 2 mg, doza de întreţinere 0,25 mg/zi.

Rp/Digoxin, f 0,0005 g P-RFNr. IV

D.S. i.v. 2x1 f pe zi, 2 zile#

Rp/Digoxin, compr. 0,00025 g P-6L Scat. Orig. Nr. I

69

D.S. int. 1 compr. pe zi, 5-6 zile pe săptămânăCalculele: 1 f Digoxin ………….0,0005 gX…………………… 0,002g (doza de saturaţie)X=4 fiole, care trebuie administrate în 2 zile, deci 2 fiole pe zi (0,001 g/zi, adică doza de atac). După ce se realizează digitalizarea, se trece la tratament de întreţinere, doza fiind de 0,00025 g pe zi, deci exact cantitatea conţinută într-un comprimat de Digoxin.

2.În criza de angină pectorală se administrează nitroglicerina, sub formă de comprimate sublinguale de 0,0005 g sau aerosol (Nitromint) cu 0,0004 g/puf. Dacă durerea nu dispare în cca 30’, fie este vorba de durere de altă natură, sau poate fi vorba de durerea din infarctul miocardic acut, care nu răspunde la administrarea sublinguală de nitroglicerină. Atenţie! Comprimatele sunt volatile, de aceea după cca 6 luni, eficacitatea preparatului poate scădea. Dacă se administrează abuziv, din cauza efectului vasodilatator intens, produce scăderea puternică a tensiunii arteriale cu tahicardie reflexă, care poate precipita apariţia unei noi crize anginoase.

Rp/Nitroglicerină, compr. 0,0005 g P-6LScat. Orig. nr. I

D.S. sublingual, un compr. în criză (max. 4 pe zi)

3.Pentru prevenirea crizelor de angină pectorală se poate aplica plasture cu nitroglicerină (TTS) cu 25 mg, care eliberează 5 mg pe 24 ore, se aplică pe pielea toracelui şi se ţine 8-12 ore (tratament discontinuu) sau 24 ore tratament continuu. O alternativă este administrarea per os a nitraţilor cu acţiune prelungită – izosorbid dinitrat şi mononitrat. Pentru prevenirea instalării toleranţei în cazul tuturor acestor preparate se recomandă efectuarea pauzelor în administrare, pentru refacerea grupărilor tiol de la nivelul endoteliului vascular, responsabile de eliberarea de NO.

Rp/ Maycor retard, caps. 0,02 g P-6LScat.Orig. Nr. I

D.S. int 2X1 compr. pe zi (pauză duminica)

4.Pentru tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice foarte mult se prescriu blocanţii canalelor calciului: nifedipină, amlodipină, felodipină. Dezavantajul nifedipinei constă în absorbţia foarte rapidă care determină vasodilataţie marcată, bufeuri de căldură, congestia feţei şi chiar tahicardie reflexă. Aceste efecte adverse sunt scăzute la celelalte substanţe amintite mai sus, care se administrează într-o singură priză pe zi.

Rp/ Norvasc, compr. 0,005 g P-6LScat. orig. Nr. I

D.S. int. 1 compr. pe zi

5.La un bolnav cu istoric de infarct miocardic, pentru reducerea riscului de recidivă şi prelungirea duratei de viaţă se poate prescrie un beta-blocant, care scade consumul de oxigen miocardic, protejând cordul de influenţa negativă a emoţiilor, efortului fizic, inervaţiei simpatice.

Rp/Propranolol, compr. 0,04 g P-6LScat. Orig. Nr. I

D.S int. 3x1 compr. pe zi

6.În tratamentul hipertensiunii arteriale se pot prescrie simpatolitice, vasodilatatoare directe, antiangiotensinice şi diuretice. Tratamentul acestei afecţiuni se face în funcţie de stadiul afecţiunii şi mecanismul fiziopatologic. De ex. la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă se administrează diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, dar sunt contraindicaţi blocanţii

70

canalelor de calciu de tip verapamil şi diltiazem. În hipertensiunea de sarcină de elecţie este metildopa, dar se contraindică antiangiotensinicele. La hipertensivii cu astm bronşic de elecţie sunt dihidropiridinele, dar se contraindică beta-blocanţii neselectivi. De obicei, se administrează mai multe medicamente, pentru a preveni mecanismele de contrareglare induse de fiecare antihipertensiv. Foarte rar se face o monoterapie, mai ales la vârstnici la care se administrează diuretice sau blocanţi ai canalelor de calciu.

Rp/Clonidină, compr. 75 microg P-6LScat. orig. Nr. I

D.S. int. 1 compr. pe zi 3 zile………4 compr. pe zi

sauRp/Dopegyt, compr. 0,25 g P-6L Scat. orig. Nr. I D.S. int. 1 compr. pe zi…………4 compr. pe zi

sau Rp/Captopril, compr. 0,025 g P-6L Scat. orig. Nr. I D.S. int. ¼ compr. pe zi 3 zile………½ compr. pe zi 3 zile…2 compr.

pe zi (în funcţie de valorile TA)

Există numeroase preparate antihipertensive combinate: Hipazin, Neocristepin, Brinerdin, Co-Renitec, etc. pentru care există o complianţă mai mare. De ex. Neocrystepin draj. conţine: reserpină - neurosimpatolitic, dihidroergocristină - vasodilatator periferic şi clortalidon - diuretic cu profil asemănător tiazidelor.

Rp/Neocrystepin, draj. P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 1 draj. pe zi

În urgenţe hipertensive se poate administra un diuretic de ansă – furosemidul, sau vasodilatatoare în perfuzie – de ex. nitroprusiat, nitroglicerină, diazoxid.

Rp/Furosemid, f 0,02 g P-RFNr. IV

D.S. i.v. 1-2 f în criză de HTA

7.În sindroame ischemice periferice se prescriu vasodilatatoare care acţionează prin mecanism neurotrop sau musculotrop. Un exemplu de vasodilatator prin mecanism musculotrop este pentroxifilină, un derivat xantinic, care are şi efect reologic. Se indică în arteriopatii obliterante ale membrelor inferioare, tulburări de circulaţie cerebrală. Atenţie! Potenţează efectul hipoglicemiant al insulinei şi glibenclamidei; la asocierea cu anticoagulante sau antiagregante plachetare se monitorizează timpul de sîngerare sau indicele de protrombină.

Rp/Pentoxifilin, draj. 0,1 g P-6L Scat.Orig. Nr. I D.S. int 3X2 draj. pe zi, 15 zile, apoi 3X1 draj. pe zi după mese

71

IV.17.DIURETICE

1.În edeme cardiace, tratamentul de fond al HTA se prescriu diuretice tiazidice sau cu profil asemănător (potenţă medie, inhibă reabsorbţia a cca 10% din sodiul din ultrafiltrat). Se pot asocia cu Aspacardin sau KCl pentru a contracara pierderile de potasiu, hipopotasemia fiind un mecanism autolimitant al efectului acestor diuretice.

Rp/Nefrix, compr. 0,025 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int.3X1 compr. pe zi 3 zile, apoi 1-2 compr la 3 zile

2.Un diuretic folosit foarte mult ca antihipertensiv este indapamida (Tertensif) care se administrează zilnic în doză de 2,5 mg.

Rp/ Tertensif, compr. 0,0025 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 1 compr. pe zi

3.În edeme cu hiperaldosteronism secundar (cirotice, nefrotice) se poate prescrie spironolactona, care acţionează ca un inhibitor competitiv la aldosteronului. Efectul se instalează după o perioadă de latenţă de 24 ore, fiind maxim după 2 –3 zile.

Rp/Spironolactona, draj. 0,025 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 4x1 draj. pe zi 3 zile, apoi 1 draj. pe zi

IV.18.MEDICAŢIA SÂNGELUI

1.Pentru prevenirea trombozelor arteriale de indică antiagregante plachetare: acid acetil salicilic, sulfinpirazonă, dipiridamol, clopidogrel, ticlopidină sau analogi sintetici ai prostacliclinei. De ex. clopidogrelul (Plavix) acţionează prin blocarea selectivă şi ireversibilă a receptorilor pentru ADP de la nivel plachetar şi se indică după intervenţii de chirurgie cardiovasculară (by-pass-uri, stent-uri).

Rp/Plavix, compr.film. 0,075 g P-6LScat. Orig. Nr. I

D.S.int. 1 compr. pe zi

Medicamente mai noi cu efect antiagregant plachetar sunt eptifibatida un inhibitor peptidic de tip RGD a receptorilor plachetari GPIIb/IIIa, tirofibanul un inhibitor nepeptidic al receptorilor plachetari GPIIb/IIIa şi abciximabul un anticorp monoclonal blocant al receptorilor GPIIb/IIIa.

2.În tromboze venoase, embolie pulmonară se indică un anticoagulant natural, heparina. Controlul eficacităţii terapeutice de face prin determinarea timpului de sîngerare Howell, care trebuie să crească de 2,5-3,5 ori. Antidotul în caz de supradozare este sulfatul de protamină. Atenţie! A nu se injecta intramuscular (risc de hematom).

72

Rp/Heparina, f 5.000 U.I. SNr. XXX

D.S. i.v. 6x1 f pe zi, 5 zile

3.La un bolnav cu fibrilaţie atrială pentru prevenirea emboliei arteriale se prescrie un anticoagulant oral, de tip antivitamină K, de ex. acenocumarol (Trombostop). Atenţie! Acţionează după un timp de latenţă de cca 72 de ore. Pentru controlul eficacităţii terapeutice se determină indicele de protrombină (I.P.), care trebuie să scadă la 20-30% (normal 80-120%). Atenţie! Nu se administrează înainte şi câteva zile după intervenţii chirurgicale. Poate prezenta interacţiuni de ordin farmacocinetic cu alte medicamente care se leagă de proteinele plasmatice, de ex. AINS, cu apariţia de hemoragii. Antidotul în caz de supradozare este vitamina K1.

Rp/Trombostop, compr. 0,002g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. iniţial 5-8 compr. pe zi, apoi 1-3 compr pe zi( în funcţie de I.P.)

4.Pentru profilaxia bolii tromboembolice (tromboza venelor profunde, embolia pulmonară) în chirurgia ortopedică şi generală sau prevenirea coagulării circuitului în circulaţia extracorporeală în cursul hemodializei se prescriu heparine cu masă moleculară mică, obţinute prin depolimerizarea chimică sau enzimatică a heparinei standard. Se administrează exclusiv subcutanat, cu o absorbţie practic totală, iar durata acţiunii este de cca 18 ore. Au acţiune antifactor Xa crescută, iar activitate antitrombinică practic absentă. Se preferă la vârstnici, riscul de osteoporoză este mai mic. Se injectează în ţesutul subcutanat al centurii abdominale, antero- şi posterolateral. Ex. enoxaparina (Clexane), nadroparina (Fraxiparine), reviparina (Clivarin), dalteparina (Fragmine).

Rp/Clexane, f 0,04 g Nr. VIII D.S. s.c. 1 f cu 12 ore înaintea intevenţiei ortopedice, apoi 1 f

pe zi o săptămână5.Pentru prevenirea sângerărilor profilactic în urologie, ORL, chirurgie pulmonară, ginecologie se pot administra substanţe care cresc rezistenţa capilară: adrenostazin, etamsilat, bioflavonoizi.Unele se pot folosi şi local (de ex. pentru etamsilat se îmbibă un tampon de vată cu soluţia dintr-o fiolă şi se tamponează locul hemoragiei).

Rp/Etamsilat, f 0,5 g P-RF Nr. X D.S. i.m.1 f cu o oră înaintea intervenţiei, apoi 1 f la 6 ore

6.În caz de plăgi sângerânde, gingivoragie, otoragie, după amigdalectomie se pot folosi hemostatice locale cum ar fi fibrina, trombina sau gelasponul. Buretele de fibrină se îmbibă la saturare cu o soluţie de trombină în ser fiziologic şi se aplică pe plagă. În amigdalectomii şi epistaxis se aplică soluţia de trombină (2 g în 10 ml apă distilată sau ser fiziologic) sub formă de badijonări.

7.În caz de hemoragii prin hipoprotrombinemie (hipovitaminoză K, supradozare de anticoagulante orale, icter mecanic, sindrom de malabsorbţie) se indică vitamina K. La noi există în circulaţie fitomenadiona (Vitamina K1) preparat natural. Se injectează i.m. sau i.v.

73

Rp/Fitomenadiona, f 0,01 g P-RF Nr. X D.S. i.m. 1 f pe zi

8.În caz de hemoragii prin hiperfibrinoliză (la canceroşi, leucemici, intervenţii ginecologice, urologice) se indică antifibrinolitice- acid tranexamic, acid aminometilbenzoic sau aprotinina (aceasta inhibă activatorii plasminogenului, dar este şi un inhibitor de proteaze şi kalicreină, fiind de asemenea indicată în pancreatita acută necrotico-hemoragică şi şoc toxicoseptic). Preparatul Exacyl conţine acid tranexamic, prezentându-se sub formă de fiole buvabile pentru uz intern şi fiole injectabile.

Rp/Exacyl, f buvabile 1 g P-RF Nr. X D.S. int.3x1 f. pe zi

9.În caz de anemie feriprivă se prescriu preparate cu fier. De obicei se administrează oral, sub formă feroasă (Fe2+), în asociere cu substanţe care să menţină fierul în stare redusă – vitamina C, fructoză. Pe cale orală poate determina iritaţie gastrică, constipaţie, colorarea scaunului în negru (diagnostic diferenţial cu melena), diaree, hemocromatoză în doze mari. În cazuri grave, intoleranţă la preparate orale, bolnavi necooperanţi se administrează preparate injectabile (situaţie nefiziologică de administrare a fierului, cu posibilitatea apariţiei unor reacţii vasomotorii, spasme ale musculaturii netede, chiar şoc anafilactic). Injectarea intramusculară se face conform tehnicii injecţiei “în Z” (deplasând pielea înainte de a introduce acul, astfel încât după retragerea lui orificiul respectiv să fie acoperit de piele intactă, evitând refularea soluţiei). Doza totală necesară pentru corectarea anemiei se calculează din formula următoare: greutatea corporalã în kg x deficitul de hemoglobină (100% minus concentraţia actuală a Hb) x 0,66 / 50. Valoarea obţinută se împarte la 2 şi astfel se stabileşte numărul de fiole necesare. Antidotul în caz de intoxicaţie acută este desferoxamina (Desferal) un chelator al fierului, care se poate administra oral şi parenteral.

Rp/Ferrogradumet, compr. retard 0,325 g P-6L Nr. XXX

D.S. int. 1 compr. pe zisau

Rp/Fier polimaltozat, f 0,1 g P-RF Nr. XX D.S. i.m. profund în muşchiul fesier (injecţie în “Z”) 1 f la 2 zile

10. În anemie macrocitară prin deficit de acid folic, dar şi profilactic în sarcină şi lactaţie, după gastrectomie se administrează acidul folic. Atenţie! A nu se administra la canceroşi, deoarece favorizează creşterea tumorilor.

Rp/ Acid folic, draj. 0,005 g P-6L Scat. Orig. Nr. I D.S. int. 3x1 draj. pe zi

11.În anemia Biermer (anemia pernicioasă datorată lipsei factorului intrinsec Castle, cu imposibilitatea absorbţiei digestive a factorului extrinsec) se administrează cianocobalamina (Vitamina B12). Poate produce reacţii anafilactice, hipopotasemie. Atenţie! Contraindicată în stări precanceroase şi cancer, fiind un factor de creştere.

74

Rp/Vitamina B12, f 1000 gamma P-RFNr. XX

D.S. i.m.1 pe zi 2 săptămâni, apoi 1 f la 4 săptămâni

IV.19.MEDICAŢIA ENDOCRINO-METABOLICĂ

1.La bolnavi caşectici, în convalescenţă, după arsuri extise, pentru grăbirea formării calusului după fracturi osoase se indică steroizi anabolizanţi. De ex. nandrolon decanoat (Decanofort) se injectează i.m odată la 3-4 săptămâni. Atenţie! Substanţă dopantă. A nu se administra în cancer de prostată, graviditate. Precauţie la cântăreţe.

Rp/Decanofort, f 0,025 g P-6L Nr. VI D.S. i.m. profund 1 f la 3-4 săptămâni

2. În hipotiroidie se admninistrează hormoni tiroidieni şi iod. Un preparat combinat cu T4 (tiroxină) şi iod este Jodthyrox.

Rp/ Euthyrox, compr. 100 microg P-6LScat. Orig. Nr. I

D.S. int ¼ compr. pe zi 3 zile, apoi ½ compr pe zi 3 zile, 1 compr. pe zi (tratamentul de individualizează)

3. Pentru profilaxia şi tratamentul guşei endemice se indică iodura de potasiu, la adult 1 mg de 2-3 ori pe săptămână. La copii 0,5-1 mg/săpt. Dar în doză mare (30-60 mg de 3 ori pe zi) iodul are efect frenator asupra funcţiei tiroidiene, prin inhibarea secreţiei de TSH, fiind indicat pentru pregătirea preoperatorie a bolnavilor ce urmează să fie tiroidectomizaţi (timp de 10-14 zile).

Rp/Iodură de potasiu, compr. 0,001 g GNr. XXX

D.S. int. 1 compr. pe zi marţi şi vineri

75

V. LUCRĂRI PRACTICE DE FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ

V.1. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR NARCOTICE ŞI SEDATO-HIPNOTICE

V.1.1. Rolul concentraţiei în acţiunea narcotică a eterului

Materiale: 3 şoareci, câte o sticlă de 1 l, de 5 l şi de 10 l, cu dopuri care astupă etanş,

pipetă de 1 ml, eter pentru narcoză.

Metodă: În cele trei sticle (de 1 l, de 5 l şi de 10 l) se introduce câte un şoarece.

Pipetăm aceeaşi cantitate de eter pentru narcoză (0,6 ml) în fiecare vas, astupându-l repede. Se

urmăreşte comportarea animalelor; notăm momentul instalării fazei de excitaţie şi a narcozei.

Timpul de inducţie se socoteşte de la momentul administrării narcoticului până la dispariţia

reflexului de redresare. În cazul sucombării unui animal, se notează momentul în care se

opreşte respiraţia. Animalele se menţin în borcan pe aceeaşi durată de timp: 8 minute, după

care scoatem animalele din borcane, le aşezăm pe flanc şi urmărim timpul de trezire.

Momentul trezirii este indicat de reapariţia reflexelor de redresare, adică ridicarea capului şi

întoarcerea în decubit ventral. (vezi fig.1).

R ezultate : Animalul din sticla de 1 l se narcotizează repede şi poate sucomba, cel din

sticla de 5 l ajunge în narcoză superficială, iar cel din sticla de 10 l prezintă numai faza de

excitaţie sau nici un semn al acţiunii narcoticului.

Fig. 1. Narcotizarea animalelor de experienţă în funcţie de volumul recipientului

Interpretare: Acţiunea anestezicelor generale volatile depinde între altele de

concentraţia lor în aerul inhalat, ceea ce determină presiunea parţială a vaporilor anestezici.

Din această cauză diferitele concentraţii de eter produc şi efecte de intensitate diferită, 76

deoaece aceleaşi cantităţi de eter s-au evaporat în sticle de volum diferit. Rezultatele se trec în

tabel.

Parametrii urmăriţi Concentraţia de eter 0.6 ml/1 l 0.6 ml/5 l 0.6 ml/10 l

Faza de excitaţieTimp de inducţie(min)Timp de trezire(min)Paralizia bulbară

V.1.2. Demonstrarea lipotropiei substanţelor narcotice

Materiale: 2 şoareci sau broaşte, 2 pâlnii de sticlă, cutie Petri mică, sită de metal,

pipetă gradată, placă de sticlă, ulei de parafină, cloroform, vată.

Metodă: Sub 2 pâlnii de sticlă de aceeaşi mărime, astupate la vârf se pune câte un

animal de experienţă, aproximativ de aceeaşi greutate. Sub una din pâlnii se aşează un vas plat

(cutie Petri mică) cu ulei de parafină, acoperit cu sită. Sub ambele pâlnii se introduc

concomitent câte o bucată de vată pe care s-a pipetat câte 1 ml de cloroform. Se

cronometrează timpul de inducţie a narcozei. După 10 sec. de la instalarea narcozei animalele

se scot de sub pâlnii şi se cronometrează timpul de trezire. (vezi fig. 2)

Rezultate: Animalul de sub pâlnia unde se găseşte vasul cu ulei, adoarme mai târziu şi

se trezeşte mai devreme decât celălalt animal.

Fig. 2. Sub pâlnia din dreapta, unde se află cutia Petri cu ulei de parafină, animalul se trezeşte mai devreme

Interpretare: Narcoza mai superficială constatată la primul animal se explică prin

faptul că vaporii de cloroform sunt absorbiţi în parte în ulei, datorită liposolubilităţii acestei

substanţe.

77

Realizându-se astfel o concentraţie mai mică în aerul inspirat, o cantitate mai mică de narcotic

ajunge la SNC. Datorită lipotropiei, în organism narcoticele se repartizează preferenţial în

nevrax şi în ţesutul adipos.

Tratament Timpul de inducţie Timpul de trezire

Cloroform

Cloroform+ Ulei de vaselină

V.1.3. Compararea acţiunii narcotice a eterului, halotanului şi a clorurii de etil

Materiale: 3 şoareci, 3 pâlnii de aceeaşi mărime, astupate la vârf, seringă de 1 ml, eter

etilic, halotan, clorură de etil.

Metodă: Se narcotizează pe rând câte un şoarece, cu substanţele de mai sus în felul

următor: lângă animalul aşezat sub o pâlnie se pune un tampon de vată imbibat cu 0,5 ml de

anestezic. Se cronometrează timpul decurs până la apariţia stării de narcoză şi se observă

fazele narcozei. După 5-10 secunde de somn narcotic, animalele se scot de sub pâlnie, se

aşează pe flanc şi se măsoară timpul de trezire.

Rezultate: Eterul produce narcoză după o fază de excitaţie marcată ca intensitate şi

durată. Narcoza cu halotan se instalează repede, producând o relaxare musculară bună.

Clorura de etil acţionează rapid, dar semnele de excitaţie motorică sunt pronunţate chiar şi în

timpul narcozei.

Interpretare: Desfăşurarea narcozei depinde de fluxul şi refluxul substanţelor narcotice

(în funcţie de gradientul de concentraţie), precum şi de afinitatea acestora faţă de diferitele

etaje ale sistemului nervos central (determinată de proprietăţile lor fizico-chimice şi

farmacodinamice). Timpul de inducţie lung al eterului se explică prin solubilitatea mare în

sânge.

Substanţe administrate

Timpul de inducţie (sec.)

Timpul de trezire (sec.)

Relaxarea musculară(scor.)

Excitaţia motorică(scor.)

Eter etilic

Halotan

Clorură de etil

78

V.1.4. Potenţarea acţiunii narcoticelor prin clorpromazină

Material: 5 şoareci, exicator de 4,5 litri, eter pentru narcoză, pipetă de 5 ml, seringă de

1 ml, placă de sticlă, sită de sârmă, soluţie de clorpromazină 0,1 %, cronometru.

Metodă: În exicatorul cu capacitatea de 4.5 litri se aşează 5 şoareci, se pipetează 3 ml

de eter etilic pe o bucată de vată pusă în exicator şi vasul se închide repede. În urma

evaporării eterului animalele se narcotizează. După 3 minute de somn narcotic scoatem

animalele, culcându-le pe flancuri. Se cronometrează timpul necesar până la trezire, adică

până la momentul apariţiei reflexelor de redresare, şi se calculează valoarea medie a timpului

de trezire.

După 20 minute se administrează subcutanat clorpromazină 10 mg/kg corp, adică 0,1

ml /10g corp din soluţia de 0,1% şi după un interval de încă 15 minute se repetă narcotizarea

animalelor în aceleaşi condiţii ca mai înainte. Se determină din nou valoarea medie a timpului

de trezire.

Rezultate: Potenţarea narcozei prin premedicaţie cu clorpromazină se manifestă prin

prelungirea considerabilă a timpului de trezire.

Interpretare: Potenţarea narcozei prin clorpromazină este rezultatul acţiunii central-

nevoase a medicaţiei neuroleptice, având un mecanism complex. Intensificarea efectului

narcotic nu se datoreşte inhibării metabolizării eterului, deoarece această substanţă nu se

descompune în organism.

Numărul animalelor

Timpul de trezire după narcoza cu eter Înainte de clorpromazină După clorpromazină

1. 2. 3. 4. 5. Media:

79

V.1.5. Acţiunea substanţelor neuroleptice, anxiolitice şi miorelaxante centrale în

testul de redresare pe bară

Materiale: 3 şoareci, dispozitiv experimental (descris mai jos) seringă de 1 ml,

cronometru, clorpromazină sol. 0,1 %, diazepam sol. 0,1 %, meprobamat sol. 1 %, colorant,

borcane.

Metodă: Dispozitivul experimental constă dintr-un fir metalic cu diametrul de 2-3 mm,

întins orizontal la o înălţime de 30-40 cm deasupra planului mesei, fiind fixat de 2 suporţi

care se află la o distanţă de 25 cm unul de celălalt. Şoarecele, prins de pielea spatelui şi de

ceafă, se plasează cu picioarele anterioare pe firul de sârmă şi e lăsat liber. În mod normal,

animalul se agaţă cu membrele anterioare şi efectuează o redresare în sensul că se prinde de

sârmă şi cu cel puţin unul din membrele posterioare, în decurs de 5 secunde. Se selecţionează

pentru experiment animale care prezintă o redresare în maximum 5 secunde şi se menţin pe

bară cel puţin 30 de secunde. (vezi fig. 3)

La câte un animal se administrează subcutanat clorpromazină 10 mg/kgc, diazepam 10

mg/kgc, meprobamat 100 mg/kgc, 0,1 ml la 10 g corp din soluţiile corespunzătoare. După 30

de minute se controlează redresarea animalelor, cronometrându-se timpul cât se menţin pe

bară.

Rezultate: Animalele tratate nu se redresează în 5 secunde şi cad de pe bară înainte

de 30 de secunde.

Interpretare: Testul pune în evidenţă influenţa substanţelor cercetate asupra reflexelor

statochinetice. Acestea pot fi afectate de neuroleptice, anxiolitice, miorelaxante, ca şi de alte

deprimante centrale administrate în doze toxice, care produc adinamie, ataxie.80

Fig. 3. Imaginea normală a redresării animalelor pe bară

Tratament

Redresare Timpul menţinerii pe bară

Iniţial După tratament

Iniţial După tratament

1. Clorpromazină2. Diazepam3. Meprobamat

+ + +

30 sec. 30 sec. 30 sec.

V.2. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR COLINERGICE ŞI

ANTICOLINERGICE

V.2.1 Efectul pilocarpinei şi al atropinei asupra secreţiei salivare

Materiale: 2 şoareci de acelaşi sex şi de aproximativ aceeaşi greutate corporală, benzi

de hârtie de filtru, seringă, sol. uretan etilic 10%, pilocarpină clorhidrică sol. 1%, atropină

sulfurică sol. 0,1%, ser fiziologic.

Metodă: Cei doi şoareci se narcotizează cu uretan etilic injectat intraperitoneal (i.p.) –

1,3 g/kgc. Primului se administrează subcutanat 1 mg/kgc atropină, apoi pilocarpină 2,5

mg/kgc. Al doilea primeşte ser fiziologic şi aceeaşi doză de pilocarpină. Animalele se aşează

în decubit ventral pe o bandă de hârtie de filtru şi din 10 în 10 minute sunt deplasate în lungul

benzii, observându-se mărimea suprafeţei imbibate cu salivă, încercuindu-se cu creion chimic.

R ezultate : Secreţia de salivă va fi mai abundentă la animalul tratat cu placebo (ser

fiziologic) + pilocarpină, iar la animalul tratat cu atropină + pilocarpină secreţia este minimă

sau poate chiar lipsi (vezi fig. 4).

Fig. 4. Animalul tratat cu placebo+pilocarpină (dreapta) salivează abundent

Interpretare: Pilocarpina declanşează salivaţie, având o acţiune parasimpatomimetică.

Acest efect este antagonizat de atropină, care este un parasimpatolitic. Această interacţiune se

produce la nivelul receptorilor colinergici muscarinici din celulele glandelor salivare.

81

Substanţele administrate Cantitatea salivei secretate în ml. în 30 de minute în 60 de minute

1.Ser fziologic+Pilocarpină2. Atropină+Pilocarpină

V.2.2. Tabloul intoxicaţiei cu inhibitorii de colinesterază

Materiale: 4 şoareci, seringă de 1 ml, neostigmină (Miostin) sol. 0,1‰, fizostigmină

salicilat sol. 0,1‰, atropină sulfurică sol. 0,1%, colorant, 2 borcane.

Metodă: 2 animale se injectează subcutanat cu atropină 10 mg/kgc (0,1ml. din soluţia

0,1%) şi se marchează cu semne colorate. După 15-20 minute se administrează substanţele

anticolinesterazice: a) 2 animale - unul pretratat cu atropină, altul fără premedicaţie - primesc

pe cale subcutană (s.c.) neostigmină 2,5 mg/kgc, adică 0,25 ml la 10 g corp din sol. de 0,1‰.

Celelalte 2 animale – câte un atropinizat respectiv neatropinizat - primesc fizostigmină în

doză identică cu neostigmina. Animalele se aşează în borcane şi se observă comportamentul

lor.

Rezultate: După câteva minute de la administrarea substanţelor anticolinesterazice,

animalele fără premedicaţie devin neliniştite, prezintă tremurături, contracţii musculare,

fibrilaţii-fasciculaţii, tahipnee, convulsii, adinamie. Se observă de asemenea salivaţie, diaree,

lăcrimare, dispnee, cianoză şi sucombare prin asfixiere. La şoarecii prealabil atropinizaţi

simptomele vegetative (hipersecreţie, defecaţie etc.) sunt mult atenuate, şi sucombarea survine

după o perioadă de supravieţuire mai lungă.

Interpretare: Fizostigmina şi neostigmina inhibă activitatea colinesterazelor, ducând la

acumularea de acetilcolină în sinapse. Astfel se dezvoltă criza colinergică, caracterizată prin

fenomene central-nervoase (tremor, convulsii etc.), stimularea joncţiunilor neuro-musculare

(fasciculaţii, fibrilaţii, adinamie), precum şi semne de excitaţie parasimpatică la nivelul

glandelor, musculaturii netede şi a miocardului. La animalele intoxicate se instalează

insuficienţă circulatorie şi moartea survine prin paralizie a centrilor respiratori. Atropina

atenuează simptomele excitaţiei parasimpatice şi prelungeşte supravieţuirea animalelor, dar

nu conferă protecţie faţă de efectele nicotinice ale acetilcolinei la nivel central şi periferic.

82

Nr. Tratament Efecte

1. Atropină + neostigmină2. Neostigmină

2. Atropină + fizostigmină

3. Fizostigmină

V.2.3. Tabloul intoxicaţiei cu nicotină

Materiale: 1 şoarece, 1 borcan, seringă, cârpă, bitartrat de nicotină, sol. 0,1%.

Metodă: Şoarecelui i se administrează s.c. 20 mg./kgc. nicotină bitartrică (0,2 ml la 10

g corp).

Rezultate: După câteva minute de la injectare, şoarecele prezintă tahipnee, defecaţie,

tremurături, adinamie, apoi convulsii tonico-clonice, o stare de rigiditate şi sucombă prin

asfixie.

Interpretare: Nicotina acţionează bifazic asupra receptorilor N-colinergici periferici şi

centrali. Produce tremurături, convulsii şi rigiditate în urma excitării SNC. Iniţial stimulează

respiraţia excitând chemoreceptorii glomusului carotidian, apoi paralizează centrul respirator.

La nivelul muşchilor striaţi produce contracţii fibrilare urmate de paralizie.

Nicotină20 mg/kgc

Efecte

V.2.4. Efe ctul relaxant muscular al curarizantelor la şoareci

Curarizantele în doze mici produc scăderea tonusului muscular şi a forţei de contracţie

care poate fi pusă în evidenţă prin incapacitatea animalelor de a se menţine pe o bară

orizontală sau un plan înclinat.

Materiale: 2 şoareci, seringă de 1 ml, cronometru, dispozitiv pentru testul de redresare

pe bară (vezi experienţa V.1.5), sol. de Flaxedil (Galamină) 1/2000 (0,5 ‰).

Metodă: Se selecţionează 2 şoareci capabili să se menţină agăţaţi pe bara orizontală

timp de 30 de secunde (vezi fig. 3). După testare li se administrează i.p. Flaxedil, 7,5 mg/kgc, 83

adică 0,15 ml la 10 g corp din soluţia 1/2000. După 5 minute, apoi la intervale de câte 5

minute se testează capacitatea animalelor de a se menţine pe bară. Se notează momentul în

care aceasta dispare şi momentul când reapare.

Rezultate: Sub efectul Flaxedilului, în doza folosită, dispare capacitatea animalelor de

a se redresa pe bară, fără să se producă paralizie musculară sau stop respirator. Incapacitatea

de a se menţine pe bară se datoreşte relaxării musculare şi scăderii forţei de contracţie, care se

manifestă prin căderea capului pe planul mesei. Animalele lăsate pe burtă prezintă tahipnee cu

respiraţie superficială. Efectul durează cca. 30 de minute.

Intrepretare: În doze mici curarizantele produc relaxare musculară. La doza

administrată în această experienţă produc efect asupra muşchilor: capului, gâtului,

abdomenului şi membrelor. Nu se extinde asupra muşchilor intercostali şi a diafragmului.

Trebuie însă ţinut cont de faptul că răspunsul la curarizante prezintă o variabilitate individuală

mare şi sunt diferenţe mici între dozele care produc relaxare, paralizie sau stop respirator. De

aceea doza trebuie riguros calculată (în funcţie de greutatea corporală). În clinică, la utilizarea

curarizantelor trebuie să existe la îndemână modalităţi de respiraţie asistată.

V.2.5. Efectul anticurarizant al neostigminei

Materiale: 4 şoareci, seringă de 1 ml, Flaxedil (galamină) sol. 1/2000 (0,5 mg/ml),

neostigmină metilsulfat (Miostin) sol. 1/20000 (0,05 mg/ml), colorant, 2 borcane.

Metodă: La 2 şoareci se injectează intraperitoneal Flaxedil 10 mg/kgc (0,2 ml la 10 g

corp din soluţia de 1/2000. La alte 2 animale, concomitent cu aceeaşi doză de Flaxedil, se

administrează tot intraperitoneal neostigmină 0,5 mg/kgc (0,1 ml la 10 g corp din soluţia de

1/20000). Aceste animale se marchează cu semn colorat.

Rezultate: La câteva minute după administrarea Flaxedilului apare tahipnee, adinamie,

hipotonie musculară. Animalele nu-şi mai pot ridica capul, îşi târăsc picioarele, se

imobilizează complet, respiră tot mai rar şi la urmă sucombă prin stop respirator. Animalele

tratate concomitent cu neostigmină îşi menţin motricitatea spontană, dar tonusul şi forţa

musculară diminuă.

Interpretare: Flaxedilul (galamina), ca şi d-tubocurarina, este un curarizant

antidepolarizant, fixându-se pe receptorii N-colinergici ai plăcii motorii, împiedicând acţiunea

acetilcolinei prin mecanism competitiv. Neostigmina are efect anticurarizant datorită inhibării

acetilcolinesterazei şi acumulării de acetilcolină în sinapse, dar în parte acţionează şi direct,

intrând în competiţie cu moleculele de curarizant la nivelul plăcii motorii.

84

V.3. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR ANALGEZICE

Durerea e un fenomen comun la toate animalele, cel puţin la cele vertebrate, similar

durerii la oameni, efectul analgezic al diferitelor substanţe observat la animale fiind similar

efectului terapeutic al aceloraşi substanţe administrat pentru tratarea diferitelor afecţiuni

însoţite de durere. Nocicepţia implică percepţia unor stimuli nocivi şi diferă de durere, care

este o experienţă subiectivă care include o importantă componentă emoţională (afectivă).

Modele animale de durere măsoară nocicepţia şi implică testarea reacţiei unui animal la un

stimul dureros. Deseori există o corelaţie slabă între activitatea analgezicelor în testele

animale, care în principal măsoară activitatea antinociceptivă) şi utilitatea clinică a acestora.

Spre deoasebire de caracterul polimorf al durerii descrise ca o senzaţie de oameni, la

animalele de experienţă, durerea poate fi doar estimată direct prin examinarea răspunsului la

diferiţi stimuli nociceptivi. Acest obstacol este similar celui întâlnit de pediatri, geriatri sau

psihiatri care trebuie să trateze pacienţi care nu se pot întotdeauna exprima adecvat verbal.

Studiile de analgezie experimentală pe animale sunt numite şi “studii

comportamentale”, deoarece toate răspunsurile urmărite, chiar şi simplele reflexe de retragere

sunt părţi ale repertoriului comportamental ale animalelor.

V.3.1. Studiul efectului analgetic al amidopirinei prin testul plăcii încălzite (hot

plate test). Poten ţ area efectului prin clorpromazină

Principiul metodei:

Observaţii îndelungate au arătat că labele şoarecilor sunt foarte sensibile la căldură, la

temperaturi care nu sunt dăunătoare pentru tegument. Şoarecii reacţionează prin două tipuri

de răspunsuri comportamentale ce pot fi măsurate prin determinarea timpului de reacţie:

sărituri şi lingerea labelor, ambele fiind răspunsuri integrate supraspinal.

Şoarecele este plasat pe o placă de metal (din cupru sau alt metal) sau o placă de sticlă

special construite şi disponibile comercial, care este menţinută la o temperatură constantă.

Placa de metal este încălzită fie electric, fie de către apă încălzită. Şoarecele are posibilitatea

de a se mişca liber. În trecut se folosea termostatul Höppler, însă în prezent se folosesc

aparate cu mult mai moderne. În experienţă se va folosi aparatul Hot Plate al firmei Ugo

Basile (vezi fig.5). Temperatura este reglată la o valoare scăzută (55-56oC) pentru a permite

animalului să rămână pe placă pentru câteva secunde înainte de a simţi durerea. Se măsoară

latenţa răspunsului din momentul în care şoarecele este plasat pe placă până când şoarecii fie

85

îşi ling labele, fie sar. Animalele din fiecare lot sunt astfel selectate încât fiecare animal să

reacţioneze evident în cel mult 25 de secunde înainte de administrarea substanţei ce urmează

a fi testate. După tratament animalele pot fi lăsate pe placa încălzită timp de maximum 60 de

secunde. Dacă nu reacţionează în acest interval, atunci acesta se consideră ca timp de reacţie

maxim.

Fig. 5. Stânga - Aparatul Hot Plate al firmei Ugo Basile folosit în cadrul experienţei. Dreapta – Prelungirea timpului de reacţie după administrarea unui analgezic (după Timmons R, Hamilton L: Principles of Behavioral Pharmacology, Prentice Hall in 1990).

Materiale : 10 soareci, 2 borcane, seringă de 1 ml, ace, cântar, cronometru, aparatul

Hot Plate, colorant, amidopirina (aminofenazona ) sol. 0,8%, clorpromazina sol. 0,1%.

Metoda : Se selecţioneaza 2 loturi de câte 5 şoareci determinându-se timpul de reacţie

iniţial (TRI) al animalelor la stimulul temic. Se calculează media pe lot a valorilor TRI. La un

lot se administrează intraperitoneal clorpromazină 10 mg/kgc (0,1ml la 10g corp) din soluţie,

apoi ambele loturi se tratează cu amidopirină 80 mg/kgc pe cale subcutană (0,1ml la 10g corp

din soluţia de 0,8%). După 30 min de la administrarea amidopirinei se repetă determinarea

timpului de reacţie şi se calculează media pe lot a valorilor timpului de reacţie medicamentos

(TRM). Dacă un animal nu reacţionează în cel mult 60 secunde, atunci această valoare se

consideră ca timp de reacţie medicamentos. Se calculează la cele 2 loturi prelungirea timpului

de reactie exprimată în secunde şi procentual, ca şi în experienţa precedentă. Cifrele se trec in

tabel.

86

timp de reacţie iniţial

prelungirea timpului de reacţie după administrarea unui analgezic

Rezultate: După administrarea de amidopirină, timpul de reacţie se prelungeşte,

prelungirea fiind considerabil mai mare după tratamentul cu clorpromazină + amidopirină.

Prelungirea TR denotă intensificarea efectului analgetic al amidopirinei în urma combinării cu

clorpromazină.

Tratament Timp de reacţie Prelungirea timpului de reacţie

iniţial medicamentos în secunde în procenteamidopirină 80 mg/kg

clorpromazină 10mg/kg

+ amidopirină 80mg/kgc

V.3.2. Studiul efectului analgezic al dioninei, metamizolului şi al codeinei prin

metoda stimulului chimic (t estul contorsionării - writhing test)

Principiul metodei: Este unul dintre primele modele experimentale de durere

viscerală şi cel mai frecvent folosit. Testul constă în provocarea durerii prin injectare de

agenţi iritanţi în cavitatea peritoneală la şoarece. Durerea este similară celei din peritonite.

Agenţii iritanţi ai membranei peritoneale provoacă la şoarece un comportament foarte

stereotip (contorsiuni), caracterizat prin contracţii abdominale, mişcări ale organismului în

întregime (mai ales ale labelor posterioare), răsuciri ale muşchilor dorso-abdominali, o

scădere a activităţii motorii şi deficite de coordonare motorie. Aceste manifestări nu sunt însă

specifice agentului iritant. Numărul contorsiunilor scade sau dispare sub acţiunea

analgezicelor.

Metoda a fost descrisă iniţial de către Siegmund şi colab. în 1957, care au folosit ca

agent iritant fenilbenzoquinonă. În timp, au fost descrise numeroasele variante ale testului

care se deosebesc sub aspectul substanţelor iritante utilizate (acetilcolină, acid acetic sau

clorhidric diluat, bradikinină, adrenalină, adenozin trifosfat, clorură de potasiu, triptamină,

87

Fig. 6. Se observă momentul în care şoricelul îşi linge lăbuţele, moment în care se întrerupe cronometrul.

ocitocină), a volumului, concentraţiei, a temperaturii substanţei injectate, a condiţiilor

experimentale şi a monitorizării modificărilor comportamentale.

Prin acest experiment se testează atât analgezia centrală, cât şi cea periferică, motiv

pentru care este recomandat ca o metodă uşoară de screening. Testul prezintă avantajul că este

foarte sensibil şi provoacă durere profundă viscerală pe o arie largă şi durată lungă.

Totuşi, acest test are o specificitate redusă deoarece nu numai analgezicele minore şi

majore prezintă activitate în acest test, ci şi alte substanţe fără efect analgezic (simpatolitice,

antihistamine, miorelaxante, neuroleptice şi inhibitori ai monoaminoxidazei), ceea ce

înseamnă că un test pozitiv nu înseamnă neapărat că substanţa cercetată are efect analgezic.

Din cauza lipsei de specificitate, se cere precauţie în interpretarea rezultatelor, până la

efectuarea altor teste. Cu toate acestea, există o bună corelaţie între puterea analgezicelor în

proba contorsionărilor şi eficacitatea lor clinică. Deşi unii autori consideră că acest test nu

întruneşte criteriile de validare, el rămâne încă un model experimental de studiere a durerii

viscerale, larg utilizat.

Materiale: 4 loturi de animale a câte 2 şoareci (lotul martor şi alte trei loturi tratate la

care se va administra dionină, metamizol şi codeină), borcane pentru animale, cronometre,

seringi de 1 ml, cântar, soluţie de dionină (etilmorfină) 0,2 %, soluţie de codeină

(metilmorfină) 1,6 %o, soluţie de metamizol (noraminofenazonă, Algocalmin) 1,2 %, sol. de

acid acetic 3 %, ser fiziologic, foi de observaţie, colorant.

Metoda: Experienţele vor fi realizate la 4 mese separate.

1. Lotul martor primeşte subcutanat în regiunea interscapulară 0,1 ml. la 10 g corp ser

fiziologic. După 20 min. li se administrează intraperitoneal 0,1 ml/10 g corp soluţie de

acid acetic 3%. Animalele sunt plasate imediat în borcane, individual şi se numără

contorsiunile executate de fiecare timp de 20 minute.

2. Al doilea lot tratat primeşte subcutanat codeină 0,1 ml la 10 g corp din soluţia 1,6 %o.

După 20 minute se injectează intraperitoneal 0,1 ml/10 g corp acid acetic 3 % şi se

numără contorsiunile tot timp de 20 de minute.

3. Al treilea lot tratat primeşte subcutanat dionină 0,1 ml la 10 g corp din soluţia 0,2 %

(20 mg/kg corp). După 20 min. se administrează intraperitoneal 0,1 ml/ 10 g corp acid

acetic 3% şi se trece la numărarea contorsiunilor, tot timp de 20 de minute.

4. Al patrulea lot tratat primeşte metamizol 0,1 ml la 10 g corp din soluţia 1,2 % (120

mg/kgcorp). După 20 minute se injectează intraperitoneal 0,1 ml/10 g corp acid acetic

3 % şi se numără contorsiunile tot timp de 20 de minute.

Numărul contorsiunilor se consemnează într-o foaie de observaţie.

88

Tratament Numărul mediu de

contorsiuni în 20 minute.

Efect antinociceptiv (%)

Martor placebo

Codeină

Dionină

Metamizol

Rezultate : Şoarecii martori prezintă în medie 20-40 de contorsiuni în 20 de minute,

medicaţia analgezică reducând considerabil acest număr. Efectul se exprimă calculând

numărul mediu de contorsiuni pe animal la lotul tratat şi raportându-l la numărul mediu de

contorsiuni consemnat la animalele martore. Se calculează efectul antinociceptiv prin

calcularea procentului de inhibiţie: media contorsionărilor în lotul martor, din care se scade

numărul de contorsionări în lotul tratat, totul împărţit la contorsionările din lotul de control,

înmulţit cu 100%. Substanţele care au o inhibiţie mai mică de 50% sunt considerate a avea

activitate minimă. Suprimarea completă a contorsiunilor reprezintă efect antinociceptiv 100 5.

Rezultatele se trec în tabel.

Procentul de inhibiţie (%) = (A-B)X100/A

A – media contorsiunilor la lotul martor

B – media contorsiunilor la lotul tratat

Interpretare: Dionina şi codeina (analgezice opioide) au acţiune analgezică evidentă,

deşi mai slabă decât morfina, care în doză de 4-5 mg/kg corp suprimă complet sindromul de

contorsionare. Metamizolul este un analgezic neopioid, de asemenea eficace în testul

contorsionării.

V.3.3. Acţiunea stimulantă medulară a morfinei la soarece. Influenţa

meprobamatului asupra fenomenului Straub.

Materiale: 2 soareci, borcan, colorant, seringă de 1 ml, sol. de meprobamat 4%, sol. de

morfină clorhidrică 2%, 2 cristalizatoare.

89

Metoda: Unui animal marcat cu semn colorat i se injectează subcutanat 1g/kgc

meprobamat (0,25 ml la 10g corp din sol. 4%). După de 30 minute ambelor animale li se

administrează subcutanat morfină în doză de 20-40 mg/kgc (0,1-0,2 ml la 10g corp din sol.

2%).

Rezultate: Animalul tratat numai cu morfină după 10-15 min devine neliniştit, se

mişcă mai mult si prezintă fenomenul Straub: o poziţie caracteristică a cozii, ridicată vertical

sau chiar inclinată în forma unui S alungit deasupra spatelui. La animalul pretratat cu

meprobamat aceste fenomene sunt numai schiţate sau nu apar deloc.

Interpretare: La unele specii de animale morfina produce stimularea marcată a SNC.

La pisică şi cal produce o stare de agitaţie, furie şi stimulare motorie. O astfel de acţiune se

manifestă şi la şoareci prin activitatea locomotorie crescută si fenomenul Straub. Acesta este

cauzat de contracţia tonică a musculaturii paravertebrale şi perianale în urma excitaţiei

centrilor motori la nivel medular. Meprobamatul (anxiolitic cu structură diferită de a

benzodiazepinelor), care are şi efect miorelaxant central, reduce tonusul muscular prin

deprimarea căilor polisinaptice din sistemul nervos central. Datorită acţiunii sale

miorelaxante, împiedica apariţia fenomenului Straub sub efectul morfinei.

Fig. 7. Fenomenul Straub (după Lülmann şi colab., Color Atlas of Pharmacology, 2nd

edition, Thieme, 2000)

Fig. 8. Fenomen Straub observat la un animal de experienţă.

90

V.3.4. Acţiunea deprimantă a morfinei asupra respiraţiei

Morfina, ca prototip al analgezicelor cu acţiune centrală, are efecte adverse

caracteristice, relevante pentru tratamentul pacienţilor: deprimarea respiraţiei, dependenţa,

toleranţa şi constipaţia. Deprimarea respiraţiei este unul dintre cele mai supărătoare efecte

adverse ale analgezicelor opioide, fiind mediată de către receptorii μ.

Materiale: 1 şoarece, sol. de morfină clorhidrică 2%, seringă de 2ml, cronometru,

borcan.

Metoda: La şoarece se notează numărul respiraţiilor într-un minut şi se observă

amplitudinea mişcarilor respiratorii. Se administrează 150 mg/kgc morfină subcutanat. Se

cronometrează respiraţia din 30 în 30 min.

Rezultate: După 30 min frecvenţa respiraţiei scade, iar amplitudinea mişcărilor

respiratorii, după o creştere tranzitorie, se micşorează. Apoi pot apare forme patologice ale

ritmului respirator de tip Biot sau Cheyne-Stokes: întreruperea ritmului respirator prin

perioade de apnee, respectiv creşterea şi scăderea periodică a amplitudinii mişcărilor

respiratorii.

Interpretare: Morfina are efect deprimant la nivelul centrului respirator, diminuând

excitabilitatea acestuia faţă de excitanţii fiziologici (de exemplu dioxidul de carbon). În caz de

supradozare cu opioide, deprimarea respiraţiei se combate cu naloxonă.

Timpul observatiilor Frevenţa

respiraţiilor/minut

Modificarea

frecvenţei

Amplitudinea

Iniţial

La 30 min. după

administrarea morfineiLa 60 min. după

administrarea morfineiLa 90 min. după

administrarea morfinei

91

V.4. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR CU EFECTE LOCALE,

ANTIINFLAMATOARE ŞI CU EFECT ASUPRA TRACTULUI DIGESTIV

V.4.1. Influenţa solventului în efectul local al fenolului

Materiale: 4 pahare Berzelius de 50 ml, sol. de fenol 5% în apă, în alcool de 25 grade,

în glicerină şi în ulei de floarea soarelui.

Metoda: În 4 pahare Berzelius se pun soluţii de fenol de concentraţie identică dar

având diferiţi solvenţi. Se introduce câte un deget în fiecare pahar timp de câteva minute.

Rezultate: Efectul mumifiant al fenolului se manifestă prin albirea si zbârcirea pielii.

Se observă deosebirile apărute în gradul acestui efect la diferite degete, efectul fiind cel mai

pronunţat în soluţia apoasă şi neînsemnat în cea uleioasă.

Interpretare: Cantitatea de fenol pătrunsă în piele şi intensitatea acţiunii mumifiante

depinde de coeficientul de repartiţie al substanţei între solvent şi ţesutul cutanat. Efectul scade

în următoarea ordine: sol. apoasă, alcoolică, glicerinată, uleioasă, adică paralel cu creşterea

solubilităţii fenolului în aceşti solvenţi.

V.4.2. Efectul unor substanţe caustice la nivelul mucoasei stomacale

Materiale: 4 şoareci ţinuţi la post timp de 24 de ore, 2 borcane, pipetă, planşe de

contenţie, 4 sticle de ceasornic, foarfecă, pensă, tavă, acid clorhidric sol. 10%, hidroxid de

sodiu sol. 10%, nitrat de argint sol 20%, sol. apoasă de fenol 5%.

Metodă: Şoarecii sunt sacrificaţi prin decapitare. Se îndepărtează stomacele

animalelor, asezându-le pe câte o sticlă de ceasornic cu mucoasa spre sus. Se observa aspectul

normal al mucoasei. Se picură pe mucoasa celor 4 stomace câte 2 picături din soluţiile de mai

sus şi se studiază leziunile produse.

Rezultate: Hidroxidul de sodiu provoacă o necroza de colicvaţie, determinând

edemaţierea şi ramolirea mucoasei, care se transformă într-o masă gelatinoasă, brună. Acidul

clorhidric şi nitratul de argint provoacă necroză de coagulare cu formarea unor cruste dense,

uscate, de culoare mai închisă. Suprafaţa tratată cu nitrat de argint se colorează treptat în

cenuşiu-negricios, datorită eliberării de argint metalic sub forma de particule mici. Fenolul

produce tot o necroză de coagulare cu suprafaţa albicioasă.

Interpretare: Causticele produc distrugerea, respectiv dizolvarea tesuturilor, ceea ce

poate cauza perforaţia peretelui stomacal.

92

hidroxid de sodiu acid clorhidric nitrat de argint

Fig. 9. Efectul substanţelor caustice asupra mucoasei stomacale. Se observă colorarea în cenuşiu negricios în cazul suprafeţei tratate cu nitrat de argint.

V.4.3. Acţiunea hidrocortizonului asupra inflamaţiei provocate de formalină

Materiale: 4 şoareci cu greutăţi apropiate, seringi de 1ml, ace, şubler pentru măsurarea

diametrului dorsoplantar al labei, hidrocortizon hemisuccinat sol 0,25%, formalină sol. de

0,5%.

Metodă: Se măsoară diametrul dorsoplantar al labelor posterioare ale animalelor. Doi

şoareci se tratează intraperitoneal cu hidrocortizon hemisuccinat 25-50 mg/kgc

(0,1-0,2ml/10g din sol. 0,25% preparată extemporaneu prin amestecarea soluţiei din fiola cu

solvent). Două animale primesc ser fiziologic în aceeaşi cantitate. Apoi se administrează la

toate cele 4 animale în porţiunea dorsală a regiunii metatarsiene a labei drepte 0,02 ml sol.

formalină 0,5%. După 30 si 60 min se examinează animalele şi se măsoară din nou diametrul

dorsoplantar al labelor.

Rezultate: La cele 2 animale martore, la nivelul injectării formalinei apar fenomenele

inflamatiei acute: tumefierea accentuată a labei, roşeaţă de nuanţă lividă, creşterea

temperaturii locale, tulburare funcţională motorie. Leziunea este şi dureroasă, ceea ce se

constată din comportamentul animalelor care devin agitate, îşi ling laba şi zona adiacentă, îşi

apără membrul afectat. Pot prezenta frisoane. Cele 2 animale pretratate cu hidrocortizon

prezintă fenomene locale de inflamaţie mult mai atenuate, iar reacţia generala abia se

schiţează.

93

Interpretare: Formaldehida determină o inflamaţie acută, prin care se produce

vasodilataţie, creşterea permeabilităţii capilare, dezvoltarea unui exsudat şi a unei infiltraţii

celulare locale. Glucocorticoizii exercită o acţiune antiinflamatoare pronunţată în toate tipurile

şi formele de inflamaţie. În cazul de faţă, au acţionat prin reducerea permeabilitătii capilarelor

(efect antiexsudativ), împiedicând totodată diapedeza granulocitelor, îngrămădirea

histiocitelor si macrofagelor in focarul inflamator.

Lot Tratament Animale Diametrul dorsoplantar la 1 oră după formalină (mm)

Diferenţa

în milimetr

i

în procente

Observaţie

I. Placebo 1. 2.media

II. Hidrocortizon 1.

2.

media

V.4.4. Acţiunea unor substanţe purgative şi antidiareice asupra tranzitului

intestinal

Materiale: 3 soareci, sondă nazogastrică, depărtător, seringă de 2 ml, cutie de sticlă cu

capac, foarfeci, pense, 3 planşete, taviţă, cloroform, 3 doze de cărbune medicinal de 0,05g în

eprubete, 3 cristalizoare, sulfat de magneziu sol. 25%, apă distilată, tinctură de opiu, vată, aţă,

panglică de centimetru.

Metoda: 3 şoareci de greutate aproximativ egală, ţinuţi la post timp de 24 de ore,

primesc prin gavaj următoarele tratamente:

• primul primeste 0,5 ml din suspensie 10% de cărbune medicinal în apă distilată;

• al doilea este tratat cu aceeaşi cantitate de cărbune medicinal suspendată în sol. de

sulfat de magneziu 25%;

• celui de al treilea animal i se administrează 0,25 ml de tinctură de opiu plus 0,05 g de

cărbune medicinal suspendat în 0,25ml de apă distilată;

Dupa 30 min animalele se sacrifică. Se deschide cavitatea abdominală, se ligaturează

pilorul, se îndepărtează intestinele şi se aplică încă o ligatură la capatul distal al porţiunii

intestinale colorate în negru. Se măsoară lungimea acestei porţiuni intestinale la cele 3

animale. Se observă gradul de distensie şi vascularizaţia intestinului.94

Rezultate si interpretarea lor: Lungimea porţiunii intestinale parcursă de conţinutul

colorat demonstrează accelerarea tranzitului sub efectul substanţei purgative, respectiv

încetinirea tranzitului în urma medicaţiei antidiareice. Distensia intestinală observată la

animalul tratat cu sulfatul de magneziu se datoreşte volumului crescut al sucului intestinal în

urma împiedicării absorbţiei de apă prin acest purgativ salin. Tinctura de opiu, diminuând

peristaltismul, încetineşte propagarea chimului.

Animal

e

Tratament Lungimea porţiunii

intestinale colorate (cm)1 apă distilată + cărbune

2 sulfat de magneziu +

cărbune3 tinctură de opiu +

cărbune

V.4.5. Antagonizarea efectului stricninei prin împiedicarea absorbţiei sale cu

cărbune medicinal

Materiale: 2 şoareci, nitrat de stricnină, sol. 1‰, seringă de 1 ml, cărbune medicinal, 2

eprubete mici, stativ de eprubete, 1 pâlnie, hârtie filtru.

Metodă : Într-o eprubetă se amestecă bine 5 ml din sol. de stricnină cu o linguriţă de

cărbune medicinal şi se filtrează. Se iau 2 şoareci, unul marcat pe spate cu un colorant. Primul

animal se injectează intraperitoneal cu 0,2 ml din sol de stricnină, iar altul cu aceeaşi cantitate

din soluţia filtrată.

Rezultate. Animalul tratat cu stricnină prezintă convulsii tonice şi sucombă, iar la

celălalt nu se observă nimic dosebit.

Interpretare. Este vorba despre o interacţiune fizică înaintea procesului de absorbţie:

stricnina din soluţie a fost adsorbită pe particulele de cărbune şi rămânând cu acestea pe filtru,

nu s-a putut absorbi. Stricnina este un stimulent al reflectivităţii care are o margine terapeutică

foarte îngustă, putând duce la o supradozare periculoasă care se manifestă prin convulsii

tonice.

95

Nr.

animal

Soluţia injectată Efectul

1. Soluţie de stricnină

2. Soluţie de stricnină filtrată

după adsorbţia pe cărbune

V.5. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR CARDIOTONICE ŞI ANTIARITMICE

V.5.1 Studiul acţiunii tonicardiacelor asupra cordului izolat de broască.

Interacţiunea cu ionii calciu şi potasiu

Materiale:

• animale si instrumente: 1 broască, planşetă, kimograf, peniţă de înscriere montată pe

stativ, canulă Straub cu dop de plută, clamă cu mufă, foarfecă mare si mică, serfin cu

aţă, ac pentru distrugerea măduvei, clamă de eprubeta din lemn, pahar Berzelius, pipeta

Pasteur, aţă, cârpă.

• substanţe: sol. Ringer pentru broască, sol. Ringer fără conţinut de calciu, sol. Ringer cu

conţinut de potasiu mărit la 3:1, strofantină sol. 1/10000, clorură de calciu sol. 1%,

clorură de K sol. 1%.

Metoda: Se decapitează broasca, se distruge măduva spinarii şi se fixează animalul pe

o planşetă în decubit dorsal. Se incizează pielea sub capătul inferior al sternului şi se face un

lambou în forma de V. Se face apoi o incizie transversală în musculatura abdominală şi

introducând capătul bont al foarfecii înspre umărul drept şi stâng, se secţionează claviculele.

Plastronul costal astfel obţinut se apucă cu pensa la extremitatea inferioară, se ridică usor şi

se îndepărtează printr-o incizie transversală făcută în regiunea supraclaviculară. În continuare

se decolează pericardul şi se secţionează frâul cu foarfeca mică. Se prinde cu un serfin vârful

inimii, se ridică uşor şi se introduc cu o pensă două fire de aţă sub cele două arcuri aortice.

Se ligaturează venele mari cât mai profund dedesubtul sinusului venos. Apoi se face o mică

incizie pe ramura stânga a aortei, introducând o canulă Straub care conţine sol. Ringer şi este

astupată cu dop. Vârful canulei se împinge până la nivelul valvulelor aortice, urmând să fie

introdus în cavitatea ventriculară printr-o uşoară apăsare în timpul unei sistole. Se fixează cu

fir de aţă arcurile aortice de canulă. Se îndepărtează inima secţionând arcurile aortice

deasupra, iar venele dedesubtul ligaturilor. Se scoate dopul din canulă şi cu ajutorul pipetei

96

Pasteur se schimba sol. Ringer amestecată cu sânge, înlocuind-o cu soluţia proaspată. Canula

se fixează cu o clemă pe stativ, legând firul de aţă al serfinului de pârgia înscriptoare

-echilibrată izotonic- în aşa fel ca peniţa să înscrie o curbă ascendentă în timpul sistolelor. În

cursul experienţei se umectează din când în când suprafaţa cordului cu sol. Ringer. După

înregistrarea contracţiilor cardiace normale, se trece la administrarea substanţelor de cercetat

adăugându-le la cantitatea de 1 ml de lichid din canulă, în succesiunea de mai jos. (se va opri

cilindrul kimografului atunci când se spală conţinutul canulei) Se cercetează efectul

urmatoarelor substante:

1. sol. Ringer fără conţinut de calciu

2. se spală canula cu sol. Ringer

3. sol. de CaCl2 1%, 3-5 picături, asteptând 1 minut

4. sol. Ringer cu conţinut de potasiu sporit, 5-10 picături

5. spălare cu sol. Ringer

6. sol. de strofantină 1/10000, 10-15 picături

7. sol. de CaCl2 1%, 3-5 picături

8. sol. Ringer cu conţinut de K sporit, 5-10 picături

9. spălare cu sol. Ringer

10. sol. de strofantina 1/10000, 20 de picături.

Rezultate: Deficitul în calciu şi excesul în potasiu duce la diminuarea amplitudinii

contracţiilor sistolice. Excesul moderat de calciu măreşte tonusul şi contracţiile miocardului.

Sub acţiunea strofantinei se accentueaza efectul excesului de calciu asupra miocardului.

Concentraţia crescută a ionilor potasiu antagonizează efectele intoxicaţiei cu strofantină şi

calciu (aritmia, oprirea cordului în contractură sistolică ).

Interpretare: Există o corelaţie sinergică între sărurile de calciu şi efectul digitalicelor

care măresc concentraţia ionilor de calciu liberi din mioplasmă în timpul sistolei. Acest

sinergism se poate manifesta prin accentuarea fenomenelor de intoxicaţie. Surplusul de

potasiu, având un efect antagonist faţă de calciu, combate contractura sistolică şi alte

simptome ale intoxicaţiei cu digitalice. Excesul de potasiu, deprimând miocardul, micşorează

amplitudinea contracţiilor inimii.

V.5.2. Actiunea deprimantă a chinidinei asupra cordului izolat. Efectul

izoprenalinei şi a cafeinei.

Materiale:

• instrumentele sunt similare experienţei precedente

97

• substanţe: sol. Ringer pentru broască, chinidină sulfurică sol. 1/5000, cafeină

natriubenzoica sol. 1/5000, izoprenalină sol. 1/10000.

Metoda: Se experimentează pe cordul izolat de broască după metoda lui Straub

descrisă în experineţa anterioară. Se cercetează efectul următoarelor substanţe:

1. chinidină sol. 1/5000, 2 picături

2. spălare, administrare de izoprenalina sol. 1/10000, 4 picături

3. spălare, administrare de cafeină sol. 1/5000, 4 picături.

Rezultate: Chinidina scade amplitudinea contracţiilor sistolice şi poate rări ritmul

activităţii ventriculare. Izoprenalina măreste atât amplitudinea contracţiilor, cât şi frecvenţa

cardiacă. Cafeina stimulează uşor activitatea inimii.

Interpretare: Chinidina deprimă, spre deosebire de cafeină şi mai ales de

izoprenalină, care stimulează activitatea cordului. Efectul izoprenalinei se produce prin

activarea receptorilor beta-adrenergici şi a adenilatciclazei, ce duce la sporirea concentraţiei

de AMPc şi a influxului ionilor de Ca++. Cafeina actionează pe receptorii adenozinici, măreşte

nivelul AMPc prin inhibarea enzimei fosfodiesterază, favorizează eliberarea de Ca++ în

mioplasmă.

V.5.3. Actiunea unor narcotice volatile asupra cordului de broasca. Efectul

adrenalinei asupra miocardului deprimat

Materiale:

• instrumentele sunt similare experienţei anterioare

• substanţe: sol. Ringer pentru broască, eter etilic 0,8% în sol. Ringer, cloroform 0,08%

în sol. Ringer, sol. adrenalină 1/10000, sol. cafeina natriubenzoică sol. 1/5000.

Metoda: Se face un preparat de cord izolat de broască după tehnica lui Straub şi se

urmăreşte efectul următoarelor substanţe:

1. eter etilic 0,8% în sol. Ringer

2. cloroform 0,08% în sol. Ringer

3. spălare

4. adrenalina sol. 1/10000, 1-3 picături

5. cafeina sol. 1/5000, 2-4 picaturi

Rezultate: Soluţia de eter scade foarte puţin sau deloc activitatea cordului în

concentraţia administrată. Cloroformul deprimă puternic miocardul, micşorând amplitudinea

98

şi frecvenţa bătăilor cardiace. Adrenalina are un efect stimulant intens asupra amplitudinii

contracţiilor şi asupra ritmului cardiac. Cafeina stimulează mai slab activitatea cardiacă.

Interpretare: Eterul etilic şi cloroformul sunt lichide volatile folosite în trecut ca

narcotice inhalatorii. Cloroformul se deosebeşte de eter, printre altele, printr-o puternică

acţiune deprimantă directă asupra fibrelor cardiace. Datorită cardiotoxicităţii, dar şi a

hepatotoxicităţii, cloroformul este prea periculos pentru folosirea în practică.

V.5.4. Modificarile electrocardiografice în cursul intoxicaţiei cu digitalice

Materiale: 1 cobai, strofantină sol. 0,02%, uretan etilic sol. 20%, seringă de 5 ml,

aparat de perfuzie, bisturiu, foarfeci pense ace de injecţie, aţă, vată, ser fiziologic, aparat

EKG.

Metoda: Un cobai cu greutatea corporală în jur de 500 g se narcotizează cu uretan

etilic 1,4 g/kgc, subcutanat (7 ml/kgc din sol 20%). Se înregistrează electrocardiograma în

derivaţiile standard. Se începe perfuzia i.v (în vena jugulară externă) a unei soluţii de

strofantina 1/50000 cu un debit de 0,8ml pe minut, continuându-se înscrierea

electrocardiogramei.

Rezultate: Efectul apare repede (după 2 min) şi evoluează rapid în faza toxică,

constatându-se:

- rărirea ritmului cardiac,

- subdenivelarea segmentului ST,

- prelungirea progresivă a intervalului P-Q (R),

- aparitia de extrasistole ventriculare, bigeminism, extrasistole în salve,

- tahicardie ventriculare, fibrilaţie.

Interpretare: Tonicardiacele în doza toxică produc bradicardie, tulburări de conducere

atrioventriculară şi de repolarizare ventriculară, aritmie ectopică, având adeseori caracter

bigeminat, tahicardie ectopica, fibrilaţie.

V.5.5. Acţiunea unor substanţe simpatomimetice şi simpatolitice asupra cordului

de broască “in situ“

Materiale: 1 broască mare, planşetă, ace cu gamălie, ciocan, kimograf, peniţa de

înscriere, stativ, foarfecă mare şi mică, pensă, serfin, pipetă, aţă, sol. Ringer pentru broască,

sol. de adrenalină 1/50000, sol. de izoprenalină 1/10000, sol. de tolazolină 1/10000, sol. de

propanolol 1/10000, sol. de amobarbital sodic 1%.99

Metoda: Se narcotizează broasca cu amobarbital sodic 50 mg la 100 g. corp (0,5 ml la

10 g corp din sol. 1%). Se înregistrează activitatea cordului in situ după metoda descrisă mai

sus. Se cercetează efectul următoarelor soluţii medicamentoase, care se picură pe cord :

1. Adrenalina sol.1/50000, 1-2 picături

2. Se spală epicardul cu sol. Ringer şi se aplică izoprenalina sol. 1.10000, 1-2 picături

3. Tolazolină sol. 1/10000, 2 picături

4. Propanolol sol. 1/10000, 3 picături

Rezultate: Adrenalina măreşte frecvenşa şi amplitudinea contracţiilor cardiace.

Izoprenalina are un efect asemănător. Tolazolina nu modifică efectul produs de izoprenalină.

Propanololul antagonizează acest efect, scăzând frecvenţa şi amplitudinea contracţiilor. După

propanolol, adrenalina nu mai stimulează activitatea cordului.

Interpretare: Adrenalina şi izoprenalina stimulează activitatea cardiacă prin receptorii

beta1-adrenergici, determinând sporirea concentraţiei de AMPc (datorită activării enzimei

adenilatciclază), a influxului ionilor Ca++ şi a activităţii Ca-ATP-azei din reticulul

sarcoplasmic. Tolazolina, având actiune alfa-blocantă, nu antagonizează acest efect.

Propanololul, care blochează receptorii beta-adrenergici împiedică acţiunea

cardiostimulatoare a izoprenalinei ca şi a altor simpatomimetice.

V.5.6. Studiul acţiunii digitalicelor asupra cordului de broască “in situ”

Materiale: 4 broaşte, planşete numerotate, uretan etilic, foarfeci mari şi mici, pense

anatomice, ace cu gămălie, cântar, ciocan, seringă de 2 ml, pipetă, digitoxină sol. 0,1%,

digoxină 0,2%, sol. Ringer pntru broască.

Metodă: Animalele se spinalizează apoi se fixează pe planşetele numerotate, în

decubit dorsal. În regiunea precordială se îndepărtează peretele toracic, se decolează

pericardul, punându-se în evidenţă cordul şi se observă activitatea cardiacă. În sacul limfatic

dorsal se injectează următoarele soluţii:

• lotul I (la animalele 1 şi 2) - digitoxină sol. 0,1%, 0,5 ml/50 g corp.

• lotul II (la animalele 3 şi 4) - digoxină sol. 0,2%, 0,5 ml/50 g corp.

Se notează momentul administrării. Se urmăresc modificările frecvenţei cardiace, ale

amplitudinii contracţiilor (gradul de umplere şi golire a ventricolului), apariţia tulburărilor de

ritm, ale conducerii atrioventriculare şi timpul opririi inimii în sistolă. Din când în când inima

se umezeşte cu o picătură de sol. Ringer. Datele înregistrate la intervale de 10 minute se trec

în tabel.

100

Lo

t

Tratament Timpul

observaţiilor

(min.)

Frecvenţa/min.

(media pentru

animalele 1 şi 2)

Amplitudinea

contracţiilor şi

tonusului

Conducerea atrio-

ventriculară şi

excitabilitateaI. Digitoxină Iniţial

10

20

30

40

50

60II. Digoxină Iniţial

10

20

30

40

50

60

Rezultate şi interpretare: Acţiunea digitalicelor asupra cordului se manifestă prin

creşterea amplitudinii contracţiilor (efect inotrop pozitiv), bradicardie (efect cronotrop

negativ), creşterea tonusului ventricular (efect tonotrop pozitiv), iar după doze toxice apar

tulburări de ritm datorită scăderii coductibilităţii atrioventriculare (efect dromotrop negativ) şi

creşte excitabilitatea în focare ectopice: extrasistole, bigeminism, (efect batmotrop pozitiv). În

final cordul se va opri, ventricolul fiind în contractură sistolică. Aceste efecte se produc în

primul rând printr-o acţiune directă asupra fibrelor miocardului contractil şi asupra

elementelor sistemului excito-conductor, iar în parte prin intermediul sistemului nervos

vegetativ.

Efectul digoxinei apare mai repede decât cel al digitoxinei, dar digitoxina scade mai

mult frecvenţa cardiacă.

Una din metodele de standardizare a digitalicelor, efectuată pe broaşte, se bazează pe

urmărirea efectului cardiotoxic ce duce la oprirea cordului în contractură sistolică la un

anumit procentaj (de ex. 50%) al animalelor, în comparaţie cu un preparat etalon (standard).

101

V.5.7. Înregistrarea modificărilor activităţii cardiace în cursul intoxicaţiei cu

digoxină

Materiale: 1 broască, planşetă, kimograf, peniţă de înscriere, stativ, foarfecă mare şi

mică, pensă, serfin, pipetă Pasteur, aţă, digoxină sol. 0,1 ‰, uretan etilic.

Metodă: Broasca, narcotizată cu uretan etilic pe cale cutanată, se fixează pe planşetă în

decubit dorsal. Se îndepărtează plastronul costal, se decolează pericardul, se secţionează frâul

şi se prinde vârful inimii un serfin care se leagă de peniţa de înscriere echilibrată izotonic. Se

înregistrează cardiograma normală, apoi se picură pe cord 1-2 picături din sol. de digoxină 0,1

‰. Se înregistrează cardiograma, urmărindu-se modificările de ritm şi contractilitate.

Observarea se continuă până la oprirea inimii în sistolă.

Rezultate şi interpretare: Acţiunea digitalicelor asupra cordului se manifestă prin

creşterea amplitudinii contracţiilor (efect inotrop pozitiv), bradicardie (efect cronotrop

negativ), creşterea tonusului ventricular (efect tonotrop pozitiv), iar după doze toxice apar

tulburări de ritm datorită scăderii coductibilităţii atrioventriculare (efect dromotrop negativ) şi

creşte excitabilitatea în focare ectopice: axtrasistole, bigeminism, (efect batmotrop pozitiv). În

final cordul se va opri, ventricolul fiind în contractură sistolică.

V.5.8. Studiul efectului antiaritmic al chinidinei şi al propranololului la iepure

Materiale: 1 iepure, aparat EKG, masă de contenţie, sol. BaCl2 2%, sol. de propranolol

1%, seringă de 1 ml., ace, vată.

Metodă: Se urmăreşte pe EKG acţiunea aritmogenă a clorurii de bariu, precum şi

influenţa chinidinei şi a propranololului asupra acestui tip de aritmie cardiacă. Se

înregistrează EKG-ul normal în derivaţiile standard DII şi precordial V1. Se administrează lent

(în decurs de 20 de secunde) BaCl2 în doză de 4 mg/kgc (0,2 ml kgc din sol. 2%), în vena

marginală a urechii animalului. După câteva secunde apare o aritmie extrasistolică politopă de

origine ventriculară. Din acest moment EKG-ul se înregistrează din 30 în 30 de secunde. La 2

102

Fig. Exemplu de cardiogramă, obţinută după administrarea unui digitalic. Se observă iniţial efectul inotrop pozitiv, ulterior apărând efectul aritmogen şi în final oprirea activităţii cordului în contractură (sistolă). (după Lülmann şi colab., Color Atlas of Pharmacology, 2nd edition, Thieme, 2000)

minute de la injectarea de BaCl2 se administrează i.v. chinidină sulfurică în doză de 6 mg/kgc.

(0,3 ml la kgc din sol. de 2%). Rezultatul va fi sistarea promtă a aritmiei, efectul având o

durată de câteva minute. După reapariţia aritmiei (la aproximativ 5 minute), se injectează

propranolol i.v. în doză de 4 mg/kgc. (0,4 ml la kgc. din sol. de 1%), înregistrându-se EKG-ul

din minut în minut. După o latenţă de câteva minute, se constată normalizarea temporară a

ritmului cardiac şi scăderea frecvenţei cardiace.

Interpretare: Chinidina îşi exercită efectul antiaritmic printr-o acţiune stabilizatoare

membranară. Astfel este inhibat influxul ionilor de Na+ în celulele miocardice şi implicit

depolarizarea, fiind suspendată activitatea focarelor ectopice. Propranololul contracarează

efectul BaCl2 atât prin blocarea receptorilor β-adrenergici cât şi printr-o acţiune directă de tip

chinidinic.

103

Fig.10. Sus – ECG-ul normal şi momentul administrării clorurii de bariu. La mijloc – aritmia extrasistolică de origine ventriculară apărută şi sistarea promptă a acesteia după administrarea de chinidină. Jos – reapariţia aritmiei şi normalizarea traseului ECG după administrarea propanololului.

VI.REŢETE MAGISTRALE - RECAPITULARE

1.Colir cu efect miotic şi antiglaucomatos: Pilocarpini hydrochloridum 2% (Pilocarpină hidroclorică)

Rp/ Pilocarpini hydrochloridi 0,2 gAquae destillatae ad 10,0 gM.f. oculoguttaeD.S. în sacul conjunctival

2. Colir cu efect midriatic: Atropini sulphas 1% (Sulfat de atropină)

Rp/ Atropini sulphatis 0,1 g (una sută miligrame)Solventis pro oculoguttae ad 10,0 gM.f. oculoguttaeD.S. în sacul conjunctival o picătură pt. examenul F.O.

3. Picături pentru uz intern cu efect antisecretor şi antispastic: Atropini sulphatis D.U.=0,001 g

Rp/ Atropini sulphatis 0,01 g (zece miligrame)Aquae destillatae ad 10,0 gM.f. solutioD.S. int. 3x20 picături/zi pe un cub de zahăr, cu 1 oră înaintea meselor

4. Pilule cu efect antisecretor şi antispastic: Extractum Belladonnae siccum D.U.=0,02 gPapaverini hydrochloridum D.U.=0,04 g

Rp/ Extracti Belladonnae sicci 0,02 gPapaverini hydrochloridi 0,04 gMassae pilulae q.s.M.f. pil.D.tal.dos. Nr. LS int. 3x1 pilule/zi, cu 1 oră înaintea meselor

5.Supozitoare cu efect analgezic, spasmolitic şi sedativ:Noraminophenasonum (Noraminofenazonă) D.U.=0,5 gExtractum Belladonnae siccum (Extract uscat de mătrăgună) D.U.=0,02 gPapaverini hydrochloridum (Papaverină hidroclorică) D.U.=0,04 gPhenobarbitalum (Fenobarbital) D.U.=0,03 g

Rp/ Noraminophenasoni 0,5 gExtracti Belladonnae sicci 0,02 gPapaverini hydrochloridi 0,04 gPhenobarbitali 0,03 gButyri cacao q.s.M.f. supp.D. tal. dos. Nr. VI in chartam cerataS. intrarectal 2x1 sup./zi

104

6.Poţiune cu efect hipnotic pentru adulţi: Chlorali hydras (Cloralhidrat) D.U.=1 g (10 linguri)

Rp/ Chlorali hydratis 10,0 gMucilaginis gummi arabici 30,0 gAquae destillatae ad 150,0 gM.f. sol.D.S. int. o lingură seara

7.Poţiune cu efect sedativ pentru adulţi:Phenobarbitalum natricum (Fenobarbital sodic) D.U.=0,05 gKalii bromidum (Bromură de potasiu)Natrii bromidum (Bromură de sodiu) D.U.=0,3 g

Rp/ Phenobarbitali natrici 0,5 gKalii bromidiNatrii bromidi 3,0 gSolutionis effervescentis 30,0 gAquae destillatae ad 150,0 gM.f. sol.D.S. int. 3x1 linguri/zi

8.Picături pentru uz intern cu efect analgezic puternic:Morphini hydrochloridum (Clorhidrat de morfină) D.U.=10 mg

Rp/ Morphini hydrochloridi 0,1 g (una suta miligrame)Aquae destillatae ad 10,0 gM.f. sol.D.S. int. 3x20 picături/zi

9.Picături pentru uz intern cu efect analgezic:Codeini phosphas (Fosfat de codeină)Dioninum (Dionină) D.U.=20 mg

Rp/ Codeini phosphatisDionini 0,2 gAquae destillatae ad 10,0 gM.f. sol.D.S. 3x20 pic./zi pe un cub de zahăr

10.Poţiune antipiretică şi sedativă pentru copii:Aminophenasonum (Aminofenazonă) D.U.=0,1 gPhenobarbitalum natricum (Fenobarbital sodic) D.U.=0,01g(20 linguriţe)

Rp/ Aminophenasoni 2,0 gPhenobarbitali natrici 0,2 gSirupi simplicis 30,0 gAquae destillatae ad 100,0 gM.f. sol.D.S. int. o linguriţă la 6 ore

105

11.Pilule cu efect analeptic şi tonizant:Ephedrini hydrochloridum (Efedrină hidroclorică) D.U.=0,02 gCoffeinum purum (Cofeină pură) D.U.=0,05 gStrychnini sulphas (Sulfat de strihnină) D.U.=0,001 g

Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,02 gCoffeini puri 0,05 gStrychnini sulphatis 0,001 g (un miligram)Massae pilulae q.s.M.f. pil.D.tal.dos. Nr. LS int 3x1 pilule/zi , ultima la ora 16

12.Praf dozat pentru uz intern cu efect antipiretic, analgezic, antitusiv, sedativ:Aminophenasonum D.U.=0,3 gAcidum acethylsalicylicumPhenacetinum D.U.=0,15 gCodeini phosphas D.U.=0,02 gPhenobarbitalum D.U.=0,03 g

Rp/ Aminophenasoni 0,3 gAcidi acethylsalicyliciPhenacetini 0,15 gCodeini phosphatis 0,02 gPhenobarbitali 0,03 gAmyli tritici ad 1,0 gM.f. pulvisD.tal.dos. Nr.XX in caps. amylac.S int 3x1 capsule/zi, după mese

13.Supozitoare cu efect cardiotonic, vasodilatator şi antidispneic cardiac:Digitalis purpureae folium pulvis titratus D.U.=0,1 g (Pulbere titrată de frunze de

degeţel roşu), Theophyllinum (Teofilină) D.U.=0,2 g, Dioninum (Dionină) D.U.=0,02 g

Rp/ Digitalis purpureae folium pulvis titrati 0,1 gTheophyllini 0,2 gDionini 0,02 gButyri cacao q.s.M.f. supp.D.tal.dos. Nr. XS intrarectal 1 sup./zi (doză de întreţinere)

14.Supozitoare cu efect vasodilatator şi spasmolitic:Theophyllinum D.U.=0,15 gPapaverini hydrochloridum D.U.=0,04 g

Rp/ Theophyllini 0,15 gPapaverini hydrochloridi 0,04 gButyri cacao q.s.M.f. supp.D.tal.dos. Nr.VI S intrarectal 2x1 sup./zi

106

15.Pilule cu efect vasodilatator prelungit şi spasmolitic:Natrii nitras D.U.=0,05 gTheophillinum D.U.=0,1 gPapaverini hydrochloridum D.U.=0,06 g

Rp/ Natrii nitratis 0,05 gTheophillini 0,1 gPapaverini hydrochloridi 0,06 gMassae pilulae q.s.M.f. pil.D.tal.dos. Nr. LS int. 3x1 pilule/zi

16.Picături cu efect coronarodilatator prompt:Nitroglicerini soluti 1%

Rp/ Nitroglicerini soluti 1% 30,0 gD.S. sublingual 3 pic. în criză

17.Praf dozat cu efect antidispneic, vasodilatator, antispastic:Dioninum D.U.=0.02 gTheophyllinum D.U.=0,2 gPapaverini hydrochloridum D.U.=0.06 g

Rp/ Dionini 0,02 gTheophyllini 0,2 gPapaverini hydrochloridi 0,06 gAmyli tritici ad 1,0 gM.f. pulvisD.tal.dos. Nr.XX in caps. amylac.S int. 2x1 caps./zi

18.Praf dozat pentru uz intern, pentru prevenirea crizelor de bronhospasm:Theophyllinum D.U.=0,2 gEphedrini hydrochloridum D.U.=0,02 gPapaverini hydrochloridum D.U.=0,04 gPhenobarbitalum D.U.=0,03 g

Rp/ Theophyllini 0,2 gEphedrini hydrochloridi 0,02 gPapaverini hydrochloridi 0,04 gPhonobarbitali 0,03 gAmyli tritici ad 1,0 gM.f. pulvisD.tal. dos. Nr.XX in caps. amylac.S int. 3x1 caps./zi

19.Infuzie expectorantă: Rădăcină de Primula 4,0 g / 150,0 g

Rp/ Infusii Primulae radicis 4,0 g/ 150,0 gD.S. int. 3x1 linguri/zi

107

20.Infuzie expectorantă cu edulcorant:Rădăcină de Ipeca 0,5 g/ 150,0 gEdulcorant: Soluţie de clorură de amoniu cu ulei de anason 5,0 g

Rp/ Infusii Ipecacuanhae radicis 0,5 g/ 150,0 gSolutionis ammonii chloridi anisati 5,0 gM.D.S. int. 3x1 linguri /zi

21.Poţiune cu efect expectorant şi bronhodilatator pentru adulţi:Kalii iodidum D.U.=0,2 gAmmonii chloridum D.U.=0,5 gAminophyllinum D.U.=0,1 g

Rp/ Kalii iodidi 2,0 gAmmonii chloridi 5,0 gAminophyllini 1,0 gGliceroli 30,0 gAquae destillatae ad 150,0 gM.f. sol.D.S. int. 3x1 linguri/zi, ultima la ora 16

22.Picături pentru uz intern cu efect antitusiv:Codeini phosphas D.U.=0,02 g (20 mg)

Rp/ Codeini phosphatis 0,2 gAquae destillatae ad 10,0 gM.f. sol.D.S. int. 3x20 picături/zi pe un cub de zahăr

23.Pulbere nedozată pentru uz intern cu substanţe antiacide:Natrii hydrogencarbonas (Bicarbonat de sodiu)Magnesii oxydum (Oxid de magneziu)Calcii carbonas (Carbonat de calciu)Aluminii hydroxydum (Hidroxid de aluminiu) D.U.=0,5 g

Fixăm cant. totală de pulbere :100 g (L doze)

Rp/ Natrii hydrogencarbonatisMagnesii oxydiCalcii carbonatisAluminii hydroxydi 25,0 gM.f. pulvisD. in sacculumS int 3x1 linguriţe rase/zi, între mese

(sau 5x1 vârfuri de cuţit/zi)

24.Pulbere dozată pentru uz intern cu efect antisecretor, antispastic şi antiacid:Extractum Belladonnae siccum D.U.=0,02 gPapaverini hydrochloridum D.U.=0,04 gNatrii hydrogencarbonas D.U.=0,5 g

108

Rp/ Extracti Belladonnae sicci 0,02gPapaverini hydrochloridi 0,04 gNatrii hydrogencarbonatis 0,5 gM.f. pulvisD.tal.dos. Nr.XX in caps. amylac.S int. 3x1 capsule/zi între mese

25.Colir cu efect antiseptic şi astringent:Zincii sulphas 0,2% (Sulfat de zinc)

Rp/ Zincii sulphatis 0,02 gSolventis pro oculoguttae ad 10,0 gM.f. oculoguttaeD.S. în sacul conjuntival 3x1 pic./zi

26.Colir cu efect vasoconstrictor şi midriatic:Ephedrini hydrochloridum 1% (Clorhidrat de efedrină)

Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,1 gSolventis pro oculoguttae ad 10,0 gM.f. oculoguttaeD.S. în sacul conjunctival 3x1 picături/zi

27.Soluţie antimicotică pentru badijonarea mucoasei bucale în candidoză:Glicerină boraxată 10% (subst. Activă = Natrii tetraboras (boraxul) 10%)

Rp/ Natrii tetraboratis 5,0 gGliceroli ad 50,0 gM.f. sol.D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale

28.Suspensie antimicotică pentru badijonarea mucoasei bucale în candidoză :Glicerină boraxată + Nystatinum D.U.=100.000/g suspensie

Rp/ Natrii tetraboratis 5,0 gNystatini 5.000.000 UIGliceroli ad 50,0 gM.f. susp.D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale

29.Solu ţie alcoolică cu efect antiseptic, antimicotic şi keratolitic :Acidum salicylicum 3% (Acid salicilic)Resorcinolum 2% (Rezorcinol)Glicerolum 5% (Glicerol)

Rp/ Acidi salicylici 3,0 gResorcinoli 2,0 gGliceroli 5,0 gAlcoholi diluti ad 100, 0 gM.f. sol.D.S. ext. pentru badijonare interdigitală

109

30.Soluţie antiseptică pentru spălături pe plăgi supurate:Rivanolum 1‰

Rp/ Rivanoli 0,5 gAquae destillatae ad 500,0 gM.f. sol.D.S.ext. pentru spălături

31.Unguent antiseptic şi epitelizant pt. escare (unguent MIKULITZ):Argenti nitras 1% (Nitrat de argint)Balsamum Peruvianum 10% (Balsam de Peru)

Rp/ Argenti nitratis 0,5 gBalsami Peruviani 5,0 gUnguenti simplicis ad 50,0 gM.f. ung.D.S. ext. pe escare

32.Pastă cu efect keratolitic, astringent şi sicativ:Acidum salicylicum 3% Zincii oxydum (Oxid de zinc)Talcum (Talc) 25%

Rp/ Acidi salicylici 3,0 gZincii oxydi Talci 25,0 gVaselini albi ad 100,0 gM.f. pastaD.S. ext. pe tegumente

33.Unguent cu efect anestezic local şi răcoritor:Anesthesinum (Anestezină) 10%Mentholum (Mentol) 1%

Rp/ Anesthesini 10,0 gMentholi 1,0 gUnguenti simplicis ad 100,0 gM.f. ung.D.S. ext. pe tegumente

34.Soluţie alcoolică cu efect răcoritor şi antipruriginos:Mentholum (Mentol) 0,5 %Thymolum (Timol)Phenolum (Fenol) 1%

Rp/ Mentholi 0,5 gThymoliPhenoli 1,0 gAlcoholi diluti ad 100.0 gM.f. sol.D.S. ext. pentru frecţii

110

35.Pulbere dozat ă pentru uz intern cu efect antiaritmic, bradicardizant, spasmolitic şi sedativ: Chinidini sulphas 0,2 g

Propranololum 0,04 gPapaverini hydrochloridum 0,04 gPhenobarbitalum 0.03 g

Rp/ Chinidini sulphatis 0,2 gPropranololi Papaverini hydrochloridi 0,04 gPhenobarbitali 0,03 gAmyli tritici ad 1,0 gM.f. pulvisD.tal dos. Nr. XX in caps. amylac.S int. 2x1 caps./zi

36.Solu ţie antiseptică şi antimicotică pt. badijonarea tegumentelor :Pioctanină 1% ( Methylrosanilini chloridum 1%)

Rp/ Methylrosanilini chloridi 1,0 gAquae dest. ad 100,0 gM.f. sol.D.S. ext. pentru badijonarea tegumentelor

37.Soluţie antiseptică pentru badijonare faringiană:Albastru de metilen 1% ( Methylthionini chloridum sau Methylei coerulei 1%)

Rp/ Methylthionini chloridi 0,3 gAquae dest. ad 30,0 gM.f. sol.D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei faringiene

-Suplimentar pentru Medicină dentară:

38.Solu ţie cu efect antiseptic, antimicotic pentru badijonarea mucoasei bucale ( iod iodurat sau soluţie Lugol):

Iodum (Iod) 2%Kalii iodidum (Iodură de potasiu) 5%Glicerolum (Glicerol sau Glicerină) 25%

Rp/ Iodi 1,0 gKalii iodidi 2,5 gGliceroli 12,5 gAquae destillatae ad 50,0 gM.f. sol.D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale

39.Soluţie cu efect antimicrobian, antiprotozoaric şi anestezic local pentru badijonarea leziunilor aftoase:

Metronidazolum 0,3 gLidocainum 50 mgGlicerolum 20,0 g

111

Alcool diluat până la 30,0 g

Rp/ Metronidazoli 0,3 gLidocaini 0,05 gGliceroli 20,0 gAlcoholi diluti ad 30,0 gM.f. sol.D.S. pentru badijonarea mucoasei bucale în stomatită aftoasă

40.Soluţie cu efect astringent şi cauterizant pentru cauterizarea leziunilor gingivale:Sol. Zincii chloridum (Clorură de zinc) 15-30%

Rp/ Zincii chloridi 3,0 gAquae destillatae ad 10,0 gM.f. sol.D.S. extern pentru badijonare

112

VII. INDICATOR DE PREPARATE TIPIZATE

MEDICAŢIA VEGETATIVĂ ŞI NEUROMUSCULARĂGrupa de medicamente Denumirea

comercialăForma şi compoziţia

A.PARASIMPATOMIMETICE I.Cu acţiune directă Pilocarpina clorhidrat f cu 1 mg

Pilogel ung. oftalmic 2 %, gel 4% pilocarpina nitrică

Miostat colir 0,01% cu carbacholII.Cu acţiune indirectă Miostin f 0,5 mg; 2,5 mg neostigmină metilsulfat,

compr.15 mg neostigmină bromurăKalymin (Mestinon) draj.60 mg, f 5 mg piridostigmină

bromurăUbretid compr.5 mg; f 0,5 mg distigmină

III. Reactivator de colinesterază

Toxogonin f 250 mg obidoximă clorură

B.PARASIMPATOLITICEI.Naturale Atropina sulfat f 1 mg; 0,25 mg atropină

Bromhidrat de scopolamină

f 0,25 mg scopolamină

Foladon compr. 0,25 mg alcaloizi totali din Radix Belladonna

II .Semisintetice Scobutil, Buscopan f compr., supp. 10 mg bromură de butilscopolamoniu, supp. 7,5 mg

Scobutil compus f 20 mg scobutil şi 2,5 g noraminofenazonă, supp. 10 mg scobutil şi 1 g noraminofenazonă

Atrovent aerosol cu bromură de ipratropiuIII. Sintetice Propantelina draj.15 mg propantelină bromură

Antrenyl, Oxifen compr. 5 mg oxifenoniu

Gastrozepin compr. 25 mg pirenzepinăIV. Midriatice Atropinol sol.oftalmică 1% atropină

Mydrum sol.oftalmică 0,5% tropicamidăC. ANTISPASTICEI.Musculotrope Papaverina f.40 mg; 200 mg; compr.100 mg

papaverină clorhidricăNo-spa compr.40 mg, 80 mg; f. 40 mg

drotaverinăII. Compuse Lizadon compr.papaverină, atropină,

fenobarbital, aminofenazona, supp.cu papaverină, atropină, fenobarbital

Lizadon P caps. cu propifenazonă în locul aminofenazonei

Piafen compr., f, supp.cu metamizol,pitofenonă, fenpipramidă

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

113

D. CURARIZANTE

a)Antidepolarizante Tubocurarin f. 15 mg/1,5 mlPavulon f. 2 mg/ml; 4 mg/2 ml pancuroniuAlloferin f. 10 mg/2 ml alcuroniuNorcuron flac.pulb.inj. 4 mg, 10 mg vecuroniu

Tracrium f. 25 mg/2,5 ml atracuriuMivacron f. 20 mg/10 ml mivacuriumFlaxedil, Relaxan f. 40 mg/2 ml ; 80 mg/2 ml galamina

b) Depolarizante Lystenon, Myorelaxin f.50 mg/ml; 100 mg/ml, flac.inj. 500 mg suxametoniu

E. SIMPATOMIMETICE

I. Alfa şi betastimulatoare Adrenalină f. 1 mg/ml epinefrinăThomasin compr. 10 mg, fiole buvabile 15 mg/ml

etilefrinăEfedrină compr. 50 mg, f. 10 şi 50 mg efedrinăDopamină clorhidrat f. 10 ml sol 0,5%Dobutrex flac.inj 250 mg/20 ml dobutamină

II. Predominant alfa-stimulatoare

Norartrinal f. 2 mg, 4 mg levarterenol bitartrat

Rinofug sol.ext. 1mg/ml nafazolină clorhidrică

Proculin sol.oftalmică 0,3 mg/ml nafazolinăIII. Combinaţii cu efect decongestionant nazal

Fedrocain

sol.uz ext. cu sulfacetamidă 2 g, efedrină 1 g

Picnaz sol.uz ext. cu neomicină 0,05 g şi efedrină 0,1 g

Uvofed sol.uz ext. cu uleiuri volatile şi 0,5 g efedrină

Bixtonim sol.uz ext. cu 0,5 g efedrină, 0,1 g nafazolină, 0,02 g hidrocortizon alcool

Nurofen răceală şi gripă

compr.film.cu 0,2 g ibuprofen, 0,03 g pseudoefedrină

Paracetamol sinus compr. cu 0,5 g paracetamol, 3 mg clorfeniramin, 30 mg pseudoefedrină

IV.Predominant beta-stimulatoareBeta neselective

Bronhodilatin sol.0,5% pt.aerosoli, compr. sublinguale10 mg izoprenalină

Izoprenalin f 0,2 mg izoprenalinăAstmopent sol.0,2 % orciprenalină pt. aerosoli

Beta 2 selective Salbutamol sol.0,2% pt. aerosoli, compr. 2 şi 4 mg

Berotec

sol.0,4% fenoterol pt. aerosoli

Bricanyl sol.inh.2,5 mg/ ml, compr. 2,5 mg terbutalin

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

F. SIMPATOLITICE

114

I. ALFA-BLOCANTEa. neselective

Tolazolin compr. 25 mg, f. 10 mgErgoceps (Secatoxin) sol.int. 1mg/ml dihidroergotoxinăHydergine compr.1,5 mg, f 0,3 mg/ml

dihidroergotoxină

b.alfa-1 blocante Minipres compr. 1; 2 mg prazosin

Cardura compr.1;2;4 mg doxazosin II. BETA – BLOCANTE

a. neselective

Propranolol compr.10; 40 şi 80 mg propranololTrasicor compr.40; 160 mg oxprenololVisken compr. 5 mg pindololDarob compr.80; 160 mg, sol.inj sotalolTrimepranol compr. 10 mg metipranolol

b. selective Bloxan compr.50 100; 200 mg metoprololTenormin compr.50 ; 100 mg atenololAcecor compr.200 mg acebutololLokren compr.film.20 mg betaxololConcor compr.film.2,5; 5; 10 mg bisoprololCelectol compr.200 mg celiprololNebilet compr. 5 mg nebivolol

c.cu acţiune alfa şi beta-blocantă

Dilatrend compr.6,25; 12,5; 25 mg carvedilol

III.NEUROSIMPATOLITICE

Hiposerpil compr.0,25 mg reserpinăHipazin compr.0,1 mg reserpină, 10 mg

dihidralazinăRaunervil f. 2,5 mg reserpinăGuanetidină compr. 10 mg guanetidinăDopegyt compr. 250 mg metil-dopa

IV.ASOCIAŢII DE SIMPATOLITICE ŞI PARASIMPATOLITICE

Distonocalm compr. filmate cu alcaloizi din Radix Belladonnae, Secara cornută, propranolol, amobarbital

Calmogen caps. cu alcaloizi din Radix Belladonnae sau sulfat de atropină; dihidroergotoxină, propranolol, hidroxizin

V. ANTIMIGRENOASE Cofedol draj.1 mg ergotamină, 100 mg cafeină

Cornhidral sol.int. 2mg/ml dihidroergotamină

Imigran compr.filmate 50, 100 mg, sol.inj. 12 mg/ml sumatriptan

115

ANESTEZICE LOCALE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

A. Injectabile Clorhidrat de procaina f. a 20 ml sol 1%, f a 2 ml sol.2%; 4 %

Clorhidrat de procaina cu adrenalina

f. a 2 ml procaina 4% si adrenalina 0,0005%

Xilina (xylocaine) f. a 20 ml sol. 0,5%, 1%, 2%, f a 10 ml sol.1%, f a 2 ml sol.2%, 4% lidocaina

Xilină cu adrenalina f. a 2 ml sol lidocaina 2% şi adrenalină 0,0005%

Mepivastesin f. 1,7 ml 3% mepivacaină

Scandonest 2% special f. 1,8 ml cu mepivacaină 2% şi adrenalină 1%o

Marcaine f. a 2 ml, 20 ml, 30 ml sol.0,5% bupivacaină

Marcaine – adrenaline f sol. 0,25% bupivacaină şi 0,5% adrenalină

Chirocaine f.10 ml 2,5 mg/ml şi 5 mg/ml levobupivacaină

Ultracain f. a 1,7 ml, 2 ml sol 4% articaină

Ultracain DS f. sol. 4% articaină şi 0,0006% adrenalină, f sol 4% articaină şi 0,0012% adrenalină

Septanest cu adrenalină cartuşe cu 1,7 ml sol. articaină 40 mg şi adrenalină 0,5 mg

Naropin f. a 10 ml, 20 ml cu 2 mg/ml, 10 mg/ ml ropivacaină

Dixidextracaină f. a 2 ml sol. lidocaină 2%, cincocaină 0,5%, dextran 70 6% (hiperbară pentru rahianestezie

B.De suprafaţă

Lidocain (Stomacain, Xylocaine)

sol. uz ext 10% (spray)

Xylocaine gelly gel 2%EMLA şi EMLA CREAM plasture şi cremă cu lidocaină şi

prilocaina

C. Prin refrigerare

Clorura de etil (Kelen) flacoane sol. buvabilă 50 g clorură de etil

EUTROFICE PE BAZĂ DE PROCAINĂ

ASLAVITAL draj. cu 0,1 g procaină

GEROVITAL H3 draj, f. cu 0,1 g procaină, acid benzoic, KCl, fosfat de sodiu

116

ANESTEZICE GENERALE

Grupa de medicamente Denumireacomercială

Forma şi compoziţia

I. Inhalatorii Eter etilic (Aether pro narcosi)

flac 150 ml

Protoxid de azot gaz, recipient 2, 5, 10, 40 lNarcotan flac cu 250 ml halotanEthrane flac cu 250 ml enfluran

Forane flac cu 100 ml isofluran

Sevorane flac 250 ml sevofluranII. Narcotice intravenoase

Penthotal pulb.inj.0,5g ; 1 g tiopentalBrietal sodium pulb.inj.500 mg metohexitalFentanyl flac inf 0,05 mg/ml a 2 mlDroperidol f 10 ml 2,5 mg/mlRapifen sol.inj 0,5 mg/ ml alfentanilCalypsol sol.inj 10mg/ml, 50 mg/ml ketaminăEtomidat emuls.inj.2mg/ml –10 ml etomidatDiprivan f 10 mg/ml propofol

MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL INSOMNIEI (HIPNOTICE)

Grupa de medicamente Denumireacomercială

Forma şi compoziţia

I. Benzodiazepine folosite în scop hipnotic

Gerodorm compr. 40 mg cinolazepam

Rohypnol compr. 1 mg flunitrazepam

Nitrazepam compr. 2,5 mg., 5 mg nitrazepam

Dormicum compr. film. 7,5 mg midazolam

II. Barbiturice hipnotice (rareori folosite în prezent)

Fenobarbital compr 100 mg. fenobarbital

Ciclobarbital sare de calciu

compr.200 mg. ciclobarbital

III. Alte hipnotice (în afara benzodiazepinelor şi barbituricelor)

Stilnox, Hypnogen, Sanval

compr. film. 10 mg. zolpidem

Imovane compr. 7,5 mg. zopiclonă

Glutetimid compr. 250 mg. glutetimid

117

MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL ANXIETĂŢII (ANXIOLITICE, TRANCHILIZANTE MINORE)

Grupa de medicamente Denumireacomercială

Forma şi compoziţia

I. Benzodiazepine folosite în scop anxiolitic

Xanax, Frontin, Helex,

Alprazolam

compr. 0,25 mg., 0,5 mg., 1 mg, 2

mg. alprazolam Diazepam compr. 2, 5, 10 mg. diazepam Bromazepam, Calmepam, Lexotanil

compr. 1,5 mg., 3 mg. bromazepam

Lorivan compr. 1 mg. lorazepamTranxene caps. 5, 10 mg. clorazepat dipotasicGrandaxin compr. 50 mg. tofisopam Ansilan, Rudotel,

Rusedal

compr. 10 mg. medazepam

II. Alte anxiolitice (în afara benzodiazepinelor)

Meprobamat compr. 400 mg. meprobamat Hidroxizin draj. 25 mg. hidroxizin Spitomin compr. 5, 10 mg. buspironă

În prezent în tratamentul anxietăţii se folosesc antidepresive de tipul inhibitorilor selectiv ai recaptării serotoninei (ISRS) sau a venlafaxinei (vezi antidepresive), benzodiazepinele fiind prescrise doar pe termen scurt, până la apariţia efectului anxiolitic al antidepresivelor.

NEUROLEPTICE (ANTIPSIHOTICE)

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

NEUROLEPTICELE TIPICE

I. Fenotiazine alifatice Plegomazin sol. inj. 5 mg./ml

Levomepromazin compr. 25 mg. levomepromazină

II. Fenotiazine piperidinice Tioridazin draj. 5, 50 mg. tioridazină

III. Fenotiazine piperazinice

Emetiral draj. 5 mg. proclorperazină (folosit ca antiemetic)

IV. Butirofenonice

Haloperidol

sol. orală în picături 2 mg/ml., compr. 1, 2 mg., sol. inj. 5 mg./ml. haloperidol

Haloperidol decanoat sol. inj. 50 mg./ml. haloperidol (preparat retard)

118

V. Tioxantenice

Fluanxol depot sol. inj. 20 mg./ml. flupentixol

Clopixol compr. film. 2, 10, 25 mg. zuclopentixol

Clopixol acuphase sol. inj. 50 mg./ml. zuclopentixol

Clopixol depot sol. inj 200 mg./ml (preparat retard) zuclopentixol

NEUROLEPTICELE ATIPICE

Leponex compr. 25, 100 mg. clozapină

Zyprexa compr. film. 2,5 mg, 5 mg, 7,5 mg, 10 mg, 15 mg, 20 mg, pulbere pt. sol. inj. 10 mg. olanzapină

Seroquel compr. film. 25, 100, 200 quetiapină

Eglonyl compr. 50 mg., 200 mg. sulpiridă Solian compr. 50, 100, 200, 400 mg.

amisulpridă Rispolept

sol. orală 1 mg/ml, compr. 1,2,3,4 mg. risperidonă

Rispolept Consta pulb. 25, 37,5, 50 mg. risperidonă (preparat retard)

ANTIDEPRESIVE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I. Antidepresive triciclice Anafranil compr. film. 10 mg. şi draj. 25 mg. clomipramină

Amitriptilină compr. film. 25 mg. amitriptilină

Doxepin draj. 25 mg. doxepinII. Antidepresiv tetraciclic Ludiomil, Siprotilin compr. film. 10, 25, 75 mg.

maprotilinăIII. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)

Prozac caps. şi compr. dispersabile de 20 mg fluoxetină

Fevarin compr. film. 50 şi 100 mg fluvoxamină

Seroxat compr. film. 20,30 mg paroxetinăCipramil compr. film. 20 mg citalopram Cipralex compr. film. 5,10, 15, 20 mg

escitalopramZoloft, Asentra, Serlift, Stimuloton

compr. film. de 50 şi 100 mg sertralină

IV. Inhibitor selectiv al recaptării noradrenalinei

Edronax compr. 4 mg. reboxetină

V. Inhibitor selectiv al recaptării noradrenalinei şi dopaminei

Wellbutrin SR compr. film. retard 150 mg. bupropion

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

119

VI. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei

Effectin ER caps. cu eliberare prelungită 37,5 , 75 şi 150 mg. venlafaxină

Ixel caps. 25 şi 50 mg. milnacipram

VII. Antidepresiv cu acţiune duală serotoninergică şi noradrenergică prin antagonizarea receptorilor α2

Remeron, Mirzaten, Esprital

compr. film. 15, 30, 45 mg. mirtazapină

VIII. Antidepresiv cu acţiune duală de antagonism al receptorilor 2A ai serotoninei şi inhibare a recaptării serotoninei

Trittico AC 150 compr. elib. prelungită 150 mg. trazodonă

Coaxil compr. film. 12,5 mg. tianeptină – neclasificat în prezent (accelerează recaptarea serotoninei, dar are şi efecte neurotrofice)

ANTIMANIACAL

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

Antimaniacal Carbonat de litiu compr. 250; 450 mg

MEDICAŢIA BOLII ALZHEIMER

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I.Inhibitori ai acetilcolinesterazei (anticolinesterazice)

Aricept compr. film. 5, 10 mg. donepezil

Exelon caps. 1,5 mg., 3 mg., 4,5 mg., 6 mg., sol. orală 2 mg./ml rivastigmină

II. Antagonist al receptorilor NMDA ai glutamatului

Ebixa compr. film. 10 mg., sol. orală în picături 10 mg./g memantină

120

EXCITANTELE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL ŞI ALTE MEDICAMENTE ASEMĂNĂTOARE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I. Medicamente de tip amfetaminic folosite ca anorexigene

Regenon caps.25 mg amfepramon

II. Derivat de xantină Cofein natriu benzoic sol. inj. 250 mg/ml

III. Medicaţia neurotropă (nootrope, activatoare ale metabolismului cerebral)

Encephabol draj. 100 mg, susp. orală 80,5 mg/5 ml piritinol

Piracetam, Nootropil, Lucetam, Memotal

compr. 400, 800, 1200 mg, sol. inj. 1 g şi 3 g piracetam

Pramistar compr. film. 600 mg pramiracetam Romener draj. 100 mg meclosulfonatCavinton compr. 5, 10 mg, conc. pt. sol.

perf. 5 mg./ml vinpocetină Cerebrolysin sol. inj./perf. 1, 5, 10 ml. hidrolizat

de proteină din creier de porcină Tanakan, Bilobil, Flavotan

caps. 40 mg./ compr. 40 mg. / sol. orală 40 mg./ml. cu extract standardizat din Ginkgo biloba

IV. Antagonişti ai hipnoticelor

Ahypnon f 50 mg bemegridDopram f 20 mg doxapram

V. Cu acţiune predominant medulară

Sulfat de stricnină f 1; 2; 4 mg stricnina sulfurică

MIORELAXANTE CENTRALEGrupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

Clorzoxazon compr. 250 mg clorzoxazonă

Mydocalm compr.film 50 mg, draj.150 mg, f.100 mg/ml tolperison

Lioresal compr. 10; 25 mg baclofen

Myolastan compr.film. 50 mg tetrazepam

Sirdalud compr. 4 mg tizanidin

Trecid compr. 100 mg, sirop 2% guaifenezină

Diazepam (vezi “tranchilizante minore”)Oxazepam (vezi “tranchilizante minore”)Meprobamat (vezi “tranchilizante minore”)

121

ANTIEPILEPTICE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I. Derivaţi barbiturici Fenobarbital compr. 15, 100 mg sol. inj. 4% şi 10 % fenobarbital (FB)

II. Derivaţi hidantoinici Fenitoin compr. 100 mg, fenitoină (difenilhidantoina – DFH)

Phenhydan sol. inj. 50 mg./ml fenitoină III. Derivaţi benzodiazepinici Diazepam compr. 2, 5, 10 mg, sol. inj. 10

mg./2ml diazepam (DZ) Diazepam Desitin Soluţie rectală

soluţie rectală 5 mg/2,5 ml., 10 mg./2,5 ml. diazepam

Rivotril compr. 0,5 mg, 2 mg clonazepam IV. Derivaţi de succinimidă (active doar în crize generalizate de tip absenţă (petit mal)

Petinimid caps. 250 mg., sirop 50 mg/ml. etosuximidă

V. Carbamazepina şi oxcarbazepinaDe primă intenţie în crizele focale (parţiale) simple sau complexe (epilepsia de lob temporal). Carbamazepina este folosită şi ca antimaniacal.

Carbamazepin, Finlepsin, Neurotop, Stazepine, Taver, Tegretol, Timonil

compr. 200 sau 400 mg, sirop 100 mg/ 5 ml (doar pentru Timonil) carbamazepină

Trileptal compr. 300, 600 mg oxcarbazepină

VI. Acid valproic + săruri De primă intenţie în crizele generalizate (tonico-clonice, tonice, clonice, mioclonice şi absenţe). Aceste preparate sunt folosite şi pentru efect antimaniacal.

Depakine Chrono compr. film. cu eliberare prelungită 300, 500 mg 1/3 acid valproic + 2/3 valproat de sodiu

Depakine sirop şi compr. filmate gastrorezistente (200 mg) valproat de sodiu

Orfiril Long minicompr. cu eliberare prelungită 500, 1000 mg, caps. cu eliberare prelungită 150, 300 mg valproat de sodiu

Orfiril sirop, compr. film. gastrorezistente (150, 300 mg) valproat de sodiu

Convulex sirop 50 mg./ml valproat de sodiu 50 mg/ml şi caps. 150, 300, 500 mg acid valroic

VII. Antiepileptice noi (folosite de obicei ca adjuvante)

Lamictal, Plexxo compr. 2, 5, 25, 100 mg lamotriginNeurontin caps.100, 300 mg gabapentinKeppra compr. film. 250, 500, 1000 mg

levetiracetam Topamax compr. film. 25, 50, 100, 200 mg

topiramatGabitril compr.film.5, 10, 15 mg tiagabin

VIII. Inhibitor al carboanhidrazei

Ederen compr. 250 mg acetazolamidă

122

ANTIPARKINSONIENE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

Anticolinergice Romparkin compr. 2 mg trihexifenidil

Akineton compr. 2 mg biperiden

Agonişti dopaminergici

Brocriptin draj. 2,5 mg bromocriptină

Permax compr. 1 mg, 0,25 mg, 0,05 mg pergolid

Requip compr. film. 0,25 mg, 1 mg, 2 mg, 5 mg ropinirol

Mirapexin compr. 1 mg, 0,25 mg pramipexol

Dostinex compr. 0,5 mg cabergolină

Asociaţiile levodopa – inhibitori de dopadecarboxilază

Nakom compr. 250 mg levodopa + 25 mg carbidopa

Madopar 125 compr. orale disp. 100 mg levodopa + 25 mg benserazidă

Madopar 250 compr. 200 mg levodopa + 50 mg benserazidă

Inhibitori de COMT

Comtan compr. film. 200 mg entacaponă

Asociaţie levodopa – inhibitor de dopadecarboxilază – inhibitor de COMT

Stalevo 50 50 mg levodopa + 12,5 mg carbidopa + 200 mg entacaponă

Stalevo 100 100 mg levodopa + 25 mg carbidopa + 200 mg entacaponă

Stalevo 150 150 mg levodopa + 37,5 mg carbidopa + 200 mg. entacaponă

Inhibitori ai monoaminoxidazei B

Jumex, Cognitiv compr. de 5 mg. sau 10 mg selegilină

Altele Viregyt-K caps. 100 mg amantadină

123

ANALGEZICE OPIOIDE ŞI ANALGEZICE ANTIPIRETICE ŞI

ANTIINFLAMATOARE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANALGEZICE EUFORIZANTE (OPIOIDE)

I. Opioide naturale Morfina f. 20 mg

Morfina + Atropină f. 20 mg morfină şi 1 mg atropină

Sevredol compr.10; 20 mg morfină

MST CONTINUS compr.retard 10; 30; 60; 100; 200 mg morfină

Dolatard compr.retard 10; 30¸60; 100 mgII. Opioide semisintetice Hidromorfon f. 2 mg

Hidromorfon+ atropină f. 2 mg hidromorfon şi 0,3 mg atropină

Hidromorfon + scopolamină

f. 2 mg hidromorfon şi 0,3 mg scopolamină

Oxycontin compr.elib.modif.10, 20, 40, 80 mg oxicodonă

DHC CONTINUS compr. retard 60; 90; 120 mg dihidrocodeina

III.Compuşi sintetici Mialgin f. 100 mg petidină clorh.

Sintalgon compr.2,5 mg metadonă clorh.

Dipidolor f. 15 mg piritramida

Fentanyl f. 0,5 mg fentanyl

Darvon caps. 50 mg dextropropoxifen

Tramal (Mabron)

f.,sol.uz int,compr, sup. 50, 100 mg tramadol

Fortral f. 30 mg, compr. 50 mg pentazocină

Moradol f. 2 mg butorfanol

Nubain f. 10 mg nalbufinăIV. Antagonişti de opioide Nalorfină f. 5 mg nalorfină

Narcanti f. 0,4 mg/ml naloxonă

124

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANALGEZICE, ANTIPIRETICE ŞI ANTIINFLAMATOARE

I. Salicilaţi

Acid acetilsalicilic compr. 0,5 g, 0,3 g, 0,1 g, 0,05 gAskine compr.0,3 g acid acetilsalicilic,

0,01 g cafeinăAcid acetilsalicilic cu gluconat de calciu

compr.0,4 g ASA, 0,2 gluconat de calciu

Diflunisal compr.film.0,5 g diflunisal

Aspegic pulb.sol.buvabilă 100, 250, 500 mg, 1 g acetilsalicilat de DL-lizină

II. Derivaţi de anilină

compr.

paraceta

mol,

codeină,

cafeină

Paracetamol, Eferalgan, Panadol

compr.0,5 g, sup.0,25 şi 0,125 g, compr.efervescente

Saridon compr. paracetamol, propifenazonă,cafeină

Coldrex compr. paracetamol, codeină, cafeină

Paracetamol plus compr. paracetamol, clorfeniramin

III. Derivaţi de pirazolonă Metamizol compr.0,5 g, f 1g, sup.0,5 şi 1 g noraminofenazonă

Quarelin compr. metamizol, cafeină, drotaverină

Propifenazonă compr.300 mg, sup.100,200,300 mg propifenazonă

125

IV. Preparate predominant antiinflamatoare (AINS)

Fenilbutazonă dj.0,2 g, sup.0,25 g, ung.4%Ketazon f 1 g, dj.0,25 g kebuzonIndometacin caps.25 mg, sup.50 mgPaduden (Nurofen) dj. 0,2 g; sirop 100 mg/5 ml

ibuprofenProfenid compr.0,1 g, pulb.inj.0,1 g

ketoprofenVoltaren, Rewodina dj.50 mg, sup 100 mg, caps retard

75 mg diclofenacArthrotec compr. diclofenac şi misoprostol

Piroxicam

compr.20 mg, sup.20; 40 mg, ung.3%

Tilcotil compr 20 mg, pulb.inj 20 mg tenoxicam

Mesid(Aulin) gran.susp.,compr.0,1 g nimesulidMovalis compr.7,5 ; 15 mg, sup.15 mg

meloxicamCelebrex caps. 100; 200 mg celecoxib

Dynastat pulb.sol.inj.20, 40 mg parecoxibArcoxia compr.film.60, 90, 120 mg

etoricoxib

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

V.Medicamente combinate analgezice

Antinevralgic P compr.acid acetilsaclicilic, paracetamol, cafeină

Codamin P compr.paracetamol, codeină, cafeină

Fasconal P compr.acid acetilsalicilic, paracetamol, cafeină, fenobarbital

Piafen compr., f., sup. metamizol, pitofenonă, fenpipramidă

126

MEDICAŢIA ANTIALERGICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

MEDICAŢIA ANTIALERGICĂ

I. Histamina şi antihistaminice

Histamina f. a 0,1 şi 1 mg histamină

Nilfan draj.25 mg cloropiramină

Clorfeniramina compr. 4 mg clorfeniramină

Clorfenoxamina draj. 20 mg clorfenoxamină

Romergan draj.30 mg, f. 50 mg prometazină, sirop copii 0,1%, sirop adulţi 0,1% rometazină şi 0,1% efedrină

Clemastin compr.1 mg, sirop 0,067% clemastină

Hismanal compr 5; 10 mg, sol uz int 1mg/ml astemizol

Histadin compr. 60 mg, susp 30 mg/5 ml terfenadină

Claritine compr.10 mg, sirop 1 mg/ml loratadin

Primalan compr.10 mg, sirop 0,05% mequitazina

Alerid/Zyrtec compr.film.10 mg cetirizina

Allergodil compr.film 2 mg. spray nazal 0,14 mg/doză azelastin

Kestine compr. 10 mg ebastin

Aerius compr.film.5 mg, sirop 0,5 mg/ml desloratadină

II. Antiserotoninic Peritol compr. 4 mg, sirop 2 mg/5 ml ciproheptadină

127

CORTICOSTEROIZII ŞI ACTH-UL

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I. Glucocorticoizii

Cortizon acetat f. 25 mgHidrocortizon acetat f. 25 mg suspensieHidrocortizon hemisuccinat f. 25 mg/ml +f. a 4 ml solventUnguent cu hidrocortizon acetat

ung. 1%

Locoid ung, cremă 0,1% cu hidrocortizon butirat

Prednison compr. 1 şi 5 mg deltacortizon

Supercortizol compr 5 mg, f 25 mg prednisolon

Urbason solubile pulb.inj. 20 mg metilprednisolon

Prednol-L f 20; 40 mg metilprednisolon sodiu succinat + solvent

Medrol compr. 4; 32 mg metilprednisolon

Triamcinolon/Berlicort compr.4 mg, f 10; 40 mg

Superprednol compr. 0,5 mg dexametazonă

Dexametazon sodium flac inj.8 mg dexametazonă

Diprophos susp. 7 mg/ml betametazonă

Celestone f. 4 mg betametazonă

Unguent cu triamcinolon acetonid

ung.0,1%

Fluocinolon N ung.,cremă 0,025% fluocinolon acetonid şi 0,5% neomicină

Locacorten ung.0,02% flumetazon pivalat

Ultralan ung. 0,5% fluocortolonă

Betaderm cremă şi ung. 0,1% betametazon valerat

Cutivate cremă şi ung.0,05% fluticazon

Elocom cremă şi ung. mometason

Dermovate/Cloderm cremă şi ung.0,05% clobetasol

128

II. Mineralocorticoid

Mincortid f 10 mg dezoxicorticosteron acetat (DOCA)

Astonin-H compr. 0,1 mg fludrocortizon

III. ACTH-ul ACTH flac inj. 50 UI corticotrofină

Cortrosyn depot f 1 mg/ ml tetracosactid

129

MEDICAŢIA ANTIMICROBIANĂ ŞI ANTIPARAZITARĂ

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANTIBIOTICE ANTIBACTERIENE

A) BETALACTAMINE

A1.PENICILINE

I. Benzilpeniciline

Penicilina G potasică flac.400.000, 1.000.000, 5.000.000 UI benzilpenicilină sare de potasiu

Penicilina G sodică idem, sare de sodiu

Efitard flac conţinând în proporţie de 3:1 procainpenicilină şi benzilpenicilină de 800.000, 1.000.000, 2.000.000,4.000.000UI

Moldamin (Retarpen) flac cu 600.000; 1.200.000 şi 2.400.000 UI benzatin-penicilină

II.Penicilină orală Penicilina V (Ospen) compr.400.000, 500.000, 1x106 , 1,5x106 UI, sirop 400.000 UI/5 ml fenoximetilpenicilină

III.Penicilină rezistentă la penicilinază

Oxacilină caps.250, 500 mg,flac.250, 500 mg oxacilina

IV. Peniciline cu spectru larg şi combinaţii

Ampicilină caps.250, 500 mg,flac.250, 500 mg, gran.susp. 125,250 mg/5 ml ampicilină

Amoxicilină (Ospamox) pulb.susp.125 mg/5 ml, caps.250, 500 mg, compr.film.500,750,1000 mg amoxicilină

Augmentin(Amoxiklav) compr.625(500+125) mg, 1 g (875+125)mg, flac.inj.600 (500+100) mg, 1,2 g (1000+200mg) pulb.susp.156,25 şi 312,5 mg/5 ml amoxicilină + acid clavulanic

Unasyn compr.375 mg, flac.1,5 g, pul.susp.250 mg/5 ml ampicilină + sulbactam

Timentin flac.inj.1,6g, 3,2 g ticarcilină + acid clavulanic

Pipril pulb.liof.2 g, 4 g piperacilină

Tazocin pulb.pt.inj.2,25 g şi 4,5 g piperacilină+tazobactam

Ampiclox caps.250 mg ampicilină şi 250 mg cloxacilină

Carbenicilină flac.1 şi 5 g carebenicilină

Geopen compr. 0,5 g carindacilină

130

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

A2.CEFALOSPORINE

Generaţia I Kefzol flac.inj. 1 g cefazolină

Cefalotina sodică pulb.inj. 1 g cefalotină

Cefalexin (Ospexin) caps.250,500 mg, pulb.susp.125 şi 250 mg/5 ml cefalexină

Cexyl caps.250, 500 mg cefadroxilGeneraţia a II-a Cefuroxim (Zinacef,

Zinnat)compr.125, 250 mg, flac.inj.250, 750 mg, 1,5 g cefuroxim

Ceclor caps.250,500 mg, pulb.susp.125 şi 250 mg/5 ml cefaclor

Mandol flac.inj. 500 mg,1 şi 2 g cefamandol

Generaţia a III-a

Rocephin flac.inj.250, 500mg şi 1 g ceftriaxonă

Fortum flac.inj.500 mg; 1 g ceftazidimă

Claforan pulb.inj. 0,5; 1 g cefotaximă

Cefobid flac.inj. 1 şi 2 g cefoperazonă

Cedax caps.200, 400 mg ceftibuten

Cefzil compr.film.250, 500 mg cefprozil

Generaţia a IV-a Maxipime pulb.inj. 500 mg cefepima

Cefrom pulb.inj.1; 2 g cefpiron

A3.CARBAPENEME ŞI MONOBACTAMI

CarbapenemeMeronem pulb.inj. 500 mg i.m şi 500 mg i.v.

meropenemTienam flac.120 ml cu 500 mg imipenem şi

500 mg cilastatinInvanz pulb.sol.perf. 1 g ertapenem

MonobactamiAzactam flac.inj.0,5 şi 1 g aztreonam

131

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

B.MACROLIDE ŞI LINCOSAMIDE

Macrolide Eritromicină propionil compr. 0,2 g

Eritromicină lactobionat flac.inj.0,3 g

Rovamycine compr. 1,5 x 106, 3x106UI,flac.inj.1,5 x 106 UI spiramicină

Klacid/Fromilid compr.film.250, 500 mg, pulb.inj. 500 mg claritromicină

Sumamed caps.250 mg, pulb.susp.100 şi 200 mg/5 ml azitromicina

Ketek compr.film 400 mg telitromicina

Rulid compr. 150, 300 mg roxitromicinaLincosamide Lincomycin sol.inj.300 mg/ml lincomicină

Lincocin caps.500 mg, sol.inj.600 mg/ml lincomicină

Klimicin caps.150 mg, sol.inj.150 mg/ml clindamicină

C.AMINOGLICOZIDE Streptomicina sulfat flac.inj.1 şi 5 g streptomicinaKanamicina flac.inj.1 g, ung.oftalmic 1%

kanamicinaGentamicin f. 40 mg, 80 mg gentamicina

Gentasept colir 0,5 % gentamicină

Nebcin f. 20, 40, 80 mg tobramicină

Pierami f.100 mg, 250 mg amikacină

Negamicin compr.0,5 g neomicină

Negamicin B ung. cu neomicină şi bacitracină

Neobasept pudră cu neomicină şi bacitracină

D. POLIMIXINE Colistin(Colimicin) flac.inj.500.000 şi 1.000.000 UI, compr. 2.500.000 UI colistin

Unguent oftalmic cu polimixină B şi neomicină

tub

E. ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG Tetracicline

Tetraciclină caps.250 mg, ung.3% tetraciclinăDoxiciclină (Vibramycin)

compr.,caps.100 mg doxiciclină

Amfenicoli Cloramfenicol caps.250 mg, draj.125 mg cloramfenicol

Cloramfenicol hemisuccinat

flac. pulb.inj. 1 g

132

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

ANTITUBERCULOASE

Chimioterapice Isoniazida compr. 100, 250, 300 mg, f.500 mg/10 ml isoniazidă

Etambutol (Syntomen) caps.250, 400 mg etambutolPromid draj.250 mg protionamidăPirazinamida compr. 0,5 g pirazinamidă

Antibiotice Sinerdol caps.150 mg rifampicinăMycobutin caps. 150 mg rifabutinCicloserina (Tebemicin)

caps. 250 mg cicloserină

Combinaţii de antituberculoase

Izorifam caps. izoniazida, rifampicină, pirazinamidă

Myrin compr. etambutol, izoniauida, rifampicina

Rifater draj.rifampicină, izoniazidă, pirazinamidă

Oboliz compr. rifampicină şi izoniazidăSULFAMIDE a. Cu acţiune generală de durată scurtă

Neoxazol compr. 0,5 g, f 2 g/5 ml sulfafurazol

b. Cu acţiune generală prelungită

Sulfametin compr. 0,5 g sulfametoxidiazină

c. Pentru infecţii intestinale Salazopyrin compr. 0,5 g salazosulfapiridină

d. Pentru infecţii locale Colir cu sulfacetamidă colir 10%

Sulfamylon cremă cu mafenid

Dermazin cremă 1% cu sulfadiazină argenticăe. Preparate compuse cu trimetoprim

Cotrimoxazol (Tagremin, Blexon, Biseptol, Sumetrolim

compr. 400/80 mg, sirop 125/25 mg/5 ml susp. 200/40 /5 ml sulfametoxazol/trimetoprim 5:1

Lidaprim compr.100/20 mg; 400/80 mg, 800/160 mg sulfametrol/trimetoprim

ANTISEPTICE INTESTINALESaprosan draj.100 mg, microtabl.10 mg,

pulb3% clorchinaldolFurazolidon compr.0,1 g (adulţi); 0,025 g (copii)

furazolidonăIntetrix compr. 0,1 g tiliquinol+ 0,2 g

tilbroquinolErcefuryl caps.200 mg, susp. nifuroxazid

133

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

ANTISEPTICE URINARE Nitrofurantoin compr. 0,1 g nitrofurantoină

Negram compr. 0,5 g acid nalidixic

Cinobac caps.500 mg cinoxacin

Metenamin compr. 0,5 g hexametilentetraminăFLUOROCHINOLONE (FLOXACINE)

Nolicin/Utibid compr. 0,4 g norfloxacină

Tarivid compr. 0,2 g, sol.perf 200 mg/100 ml ofloxacină

Ciprinol/Cuminol compr. 0,25 şi 0,5 g, sol.inj.0,1 g ciprofloxacină

Abactal compr. şi f 0,4 g pefloxacină

Lomaday compr.film. 400 mg lomefloxacina

Raxar compr.film.400; 600 mg grepafloxacina

Avelox compr.film. 400 mg moxifloxacinaANTIMICOTICE

Griseofulvin compr.0,125g griseofulvină

microcristalinăStamicin draj. 500.000 U.I. nistatinăNizoral compr. 0,2 g ketoconazolDiflucan caps.50, 150 mg, sol.perf.2 mg/ml

fluconazolAmfotericin B flac. inj.50 mg amfotericină BPimafucin compr. 100 mg natamicină

b.Locale

Nistatin pulb.susp.400.000 U.I. /g,compr.vaginale 200.000 U.I. nistatină

Miconazol compr.orale 0,25 g, compr. vaginale 0,15 g miconazol

Canesten sol.1%, cremă 1%, compr.vaginale 0,1 g clotrimazol

Nizoral cremă şi şampon 2% ketoconazol

Zalain cremă 2% sertaconazol

Batrafen crema, sol.ext., lac unghii ciclopirox

Miconaft cremă 1% tolnaftat

Mycospor cremă, sol. ext. bifonazol

Lamisil cremă 1% terbinafin

Exoderil cremă, sol ext. naftifin

134

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

CHIMIOTERAPICE ANTIPROTOZOARICEAntimalarice Cloroquine compr. 0,1 g clorochină

Hidroxiclorochină draj. 0,2 g

Daraprim compr. 25 mg pirimetaminăAntiamoebiene, antitrichomonazice

Metronidazol/Klion compr.orale 0,25 g, compr.vaginale0,5 g metronidazol

Fasigyn compr. 0,5g, sol.perf.0,2% tinidazol

Tiberal compr. 0,5 g ornidazol

Tricomicon compr.vaginale metronidazol, nistatin,cloramfenicol

Meclozol compr.vaginale cu metronidazol, clotrimazol, neomicină, hexestrol, azulenă

ANTIHELMINTICE

Contra nematodelor Nematocton compr.0,3 g piperazină adipat, sirop 20% piperazină hidrat

Vermigal susp. 1% pirviniu pamoatHelmintox compr.150; 250 mg pirantel pamoat

Decaris compr. 150 şi 50 mg levamisolVermox compr. 100 mg mebendazolZentel/Duador compr.film. 200 mg albendazol

Contra trematodelor Cesol-R/Epiquantel compr.film 150; 600 mg praziquantel

Contra cestodelor Niclosamid compr. 0,5 g niclosamidANTIVIROTICE

Viregyt caps.0,1 g amantadinăDendrid colir 0,1% idoxuridină

Zovirax ung.oft 3%, compr.0,2; 0,4 g aciclovir

Cymevene caps.250 mg, f pulb.500 mg/10 ml ganciclovir

Famvir compr.0,125; 0,250 g famciclovir

Retrovir caps.0,1 g, flac.inj.20 mg/ml zidovudin

Stocrin caps.50,100,200 mg efavirenz

Epivir compr.150 mg, sol orală10 mg/ml lamivudin

Tamiflu caps. 75 mg oseltamivir

135

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

ANTISEPTICE ANTISEPTICE PENTRU UZ EXTERN

Cloramina B compr. 0,5 g

Clorhexidin spray 1%, sol. sterilă 0,05% clorhexidină

Betadine sol. ext. 7,5%, 10%, săpun chir., ung. 10 polividonum

Septozol flacon 500 ml sol. ext. nonilfenol-polietoxilat şi iod

Sintosept bidon sol. benzalconiu clorură, ortofenilfenol, detergent neionic

Fenosept flac. sol. ext. 2%0 fenilmercuriborat

Perogen compr. peroxid de uree, acid citric

Romazulan flac. sol.extr. şi ulei ChamomillaANTISEPTICE BUCO-DENTARE

Faringosept compr. 0,01 g ambazonă

Hexoral sol.ext.1%, spray 2% hexetidin

UCI fresh lemon/mint flavour

aerosol 0,05g% dequalinium

Citrolin flacon apă de gură cetirimoniu 0,025%, lidocaină 0,003%

Orofar compr. ptr supt benzalconiu, lidocaină

Soluţie contra aftelor bucale

flac benzalconiu, bborat fenilmercuric, formol, lidocaină, glicerină, alcool etilic

Ticiverol flacon sol. extracte hidroalcolice

Voseptol compr. bioflavonoide, uleiuri volatile, tinctură de propolis

Fenosept compr. 0,0003 g fenilmercuriborat

Dentocalmin sol. lidocaină, fenol, mentol

Tantum verde compr. ptr. supt, sol. ext, pastă de dinţi cu benzydamin

136

MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

A. ENZIMEENZIME PANCREATICE ŞI COMBINAŢII

Triferment draj.cu tripsină, lipază, amilază

Zymogen draj.cu pepsină, lipază, amilază protează, acid dehidrocolic, hemicelulază

Digestin caps.cu gran.enterosolubile de pancreatină

Festal draj.cu lipază, amilază, proteaze pancreatice, hemicelulază, bilă de bou

B. ANTIACIDE ŞI ANTIULCEROASE1.NEUTRALIZANTE Bicarbonat de sodiu compr.0,5 g

Dicarbocalm compr.CaCO3, MgCO3, trisilicat de Mg

Calmogastrin compr.Al(OH)3, Extr.Belladonnae siccum 0,5 mg

Trisilicalm compr.0,5 g trisilicat de MgGastrobent flac.susp.bentonită, MgCO3,

sorbitol, glicol, xilinăAlmagel susp. Al(OH)3, Mg(OH)3

Almagel A - “ - + benzocaină

Rennie compr.masticabile cu CaCO3, MgCO3

Maalox/Novalox compr.masticabile cu Al(OH)3, Mg(OH)2

Epicogel susp. Al(OH)3, Mg(OH)2, dimeticon

Talcid/Rutacid compr.masticabile 500 mg hidrotalcit

Tri-Om Gel gel cu 30% aluminiusilicat de magneziu şi calciu amorf

Nicolen granule cu alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, trisilicat de magneziu

2.ANTISECRETOARE

2.1.Antihistaminice H2 blocante

Cimetidin/Histodil compr.0,2 g cimetidinăRanitidin /Zantac compr.0,15; 0,3 g ranitidină

Famosan/Quamatel compr.20 şi 40 mg famotidină

Axid/Nizotin caps.0,15 g, 0,3 g, f 0,1 g nizatidină

Roxane caps.75; 150 mg roxatidină

Pylorid compr. 400 mg ranitidin bismut citrat

137

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

2.ANTISECRETOARE (continuare)2.2. Parasimpatolitice Atropina Vezi Medicaţia SNV

Scopolamina Vezi Medicaţia SNVPropantelina Vezi Medicaţia SNVFoladon Vezi Medicaţia SNVScobutil Vezi Medicaţia SNVGastrozepin Vezi Medicaţia SNVSpasmomen compr.film.40 mg otilonium

2.3.Inhibitori ai pompei de protoni

Losec/Omeran caps. 10, 20 mg omeprazolLanzap caps. 30 mg lansoprazolControloc compr. 40 mg pantoprazolNexium compr.film.20, 40 mg esomeprazolPariet compr.film.20 mg rabeprazol

2.4.Prostaglandine Cytotec compr.200 mcg misoprostol

3.ALTE ANTIULCEROASE

Sucralan/Venter compr. 1 g sucralfatDe Nol compr.120 mg subcitrat coloidal de

bismutHelicocin 1 compr.750 mg amoxicilină şi 1

compr.500 mg metronidazolPylorid compr. 400 mg complex al

ranitidinei cu bismut şi citratC. ANTIEMETICE ŞI PROPULSIVE

Antiemetice Emetiral draj. 5 mg, sup. 5, 25 mg proclorperazină

Torecan draj., f. 6,5 mg tietilperazină

Zofran compr. 4 şi 8 mg, f 8 mg ondansetron

Kytril compr.film.2 mg, f 3 mg granisetron

Metoclopramid/Reglan compr.10 mg, f 10 mg/2 ml metoclopramid

Motilium compr. 10 mg domperidonPropulsive Coordinax compr. 10 mg cisaprid

Debridat compr. 100 mg, susp.trimebutină

138

Grupa de medicamente

Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

D. PURGATIVE ŞI LAXATIVEIRITANTE Carbocif draj.cu sulf, bilă de bou uscată,

fenolftaleină, cărbune medicinal, cruşin, atropină

Cortelax draj.extract cruşin, Rhei, Cichorium, Glicirrhiziae

Laxatin draj.cruşin, fenolftaleină, stricnină, atropină

Ciocolax compr. 480 mg fenolftaleinăDulcolax/Stadalax draj.5 mg bisacodilRegulax cuburi masticabile cu frunze şi fructe

de Senna, parafină, gem de prune şi smochine

DE VOLUM Galcorin granule cu mucilag de CarrageenDiom -fibra compr. tărâţă de grâu stabilizată,

lactoză, dextrozăMucofalk-apple, -orange plicuri cu granule ptr. suspensie orală

cu seminţe de Psylla (Ispaghula)LUBREFIANTE Paragel gel cu ulei de parafină, corectori de

gustSintolax draj. 50 mg docusat

OSMOTICE Lactuloza sirop 65g/100 mlForlax pulb.macrogol 4000

Fortrans pulb.macrogol 4000, Na2SO4, NaHCO3, NaCl, KCl, aromă

CU ACŢIUNE RECTALĂ Enemax flacon sol. hipertonă fosfat monosodic, fosfat disodic

Microlax gel rectal cu citrat de Na, D-sorbitol, laurilsulfoacetat de Na

Supozitoare cu glicerină sup.pentru adulţi şi copiiE. ADSORBANTE ŞI ANTIDIAREICEAdsorbante, astringente, antiperistaltice

Carbo medicinalis compr.400 mg cărbune medicinalSmecta plic cu pulb.pentru suspensie

diosmectităImodium caps. 2 mg loperamidTanalbin compr.0,5 g tanat de albuminăEridiarom compr. Extract Myrtili fructusPink Bismuth Tabletes compr.mastic.bismut subsalicilatCeolat compr.mastic.dimeticon

Microorganisme antidiareice Enterolactil caps.0,25 g liofilizat de Lactobacillus acidophilus şi L.casei

Enterol-250 caps. 250mg pulb.liofil.celule vii de Saccharomyces boulardi

139

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

F. COLAGOGE ŞI COLERETICEChenofalk caps.250 mg ac.chenodezoxicolic

Ursofalk caps.25 mg ac.ursodezoxicolicLithofalk compr.film ac.ursodezoxicolic şi

chenodezoxicolicOxbill draj.extract bilă bovină, frunze de

mentă, extr.GingerColebil draj.bilă de bou uscată, salicilat de

Na, metenamină, ulei de mentăFiobilin compr.250 mg ac.dehidrocolicAnghirol draj.şi sol.uz int Extr.Cynara

scolimusInstamixt granule cu extract de anghinare,

păpădie, rostopască, sunătoareRowachol sol.uz int, caps.cu uleiuri volatileCholeol sol.int cu ul.de mentă, ienupăr,

eucaliptHepatobil compr.din pulbere de rostopască,

sunătoare, anghinare, hamei, Valeriana

G. TERAPIA HEPATICĂ, LIPOTROPE

Hepatoprotectoare Arginină-sorbitol flac.perf. 250, 500 mlSargenor compr.mastic., sol.buv. aspartat de

argininăAspatofort f 10 ml acid aspartic, piridoxină

Hepabionta draj.vit.B1, B2, B6, B12, nicotinamidă, calciu pantotenat, biotină, tocoferol acetat, rutozid, acid oroti, acid lipoic, inozitol

Multiglutin f 10 ml ac.glutamic, carbonat de Ca, uree

Lipovitan draj.colină, metionină, inositol, vit.B1, B2, B6, pantenol, nicotinamidă, vit.B12

Mecopar forte compr.film. colină, metionină, vit.B1, B2, B6, B12, E, ac.nicotinic, pantotenat de Ca

Metaspar caps.metionină, ac.aspartic, vit.B1, B2, B6, PP

Silimarina compr.35 mg silimarina (silibina, silidianina, silicristina)

Liv 52 compr. plante (India)Redigest caps.extr.armurariu, cuticulă de

pipotăFosfolipide esenţiale în combinaţii

Essentiale forte caps.fosfolipide esenţiale , vit.B1, 2, 6, 12, E, PP

Esfogran gran. cu fosfolipide esenţiale, aspartat de K

140

MEDICAŢIA APARATULUI RESPIRATOR

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

A. ANTITUSIVECodenal compr.15,5 mg codeină, 8,5 mg

fenobarbitalCodeine phosphate compr. 15 mg codeină fosforicăTusan compr. 10 şi 50 mg noscapinăGlaucină draj.25 mg glaucinăCalmotusin sol.5g/100 ml clofedanolPaxeladine sirop 0,2 g%, gelule 40 mg oxeladină

Tusin-forte/Humex compr.10 şi 20 mg dextrometorfanSinecod/Tusif sol.5 mg/ml, compr.retard 50 mg

butamiratLibexin compr.100 mg prenoxdiazinăLevopront sirop levodropropizină

B.EXPECTORANTE

Sirogal sol.guaiacolsulfonat de K, benzoat de Na,T-ră de Aconit

Sirop expectorant sol. cu clorură de amoniu şi extract pectoral

Trecid compr.0,1 g, sirop 2% guaifenezină

Sirop de patlagină extract fluid de patlagină, benzoat de Na

Brofimen compr.8 mg, sol.0,25 bromhexinMucosolvan sirop 30 mg/5 ml, compr.30 mg

ambroxolACC-200/Siran caps., compr.efervescente 200 mg

acetilcisteinăHumex expectorant/Mucosol

sirop 2%(copii, sugari), 5% (adulţi) carbocisteină

Erdomed caps.150, 300 mg erdostein

Pulmozyme sol.inhal.1mg/ml dornaza alfa

COMBINAŢII Bronchicum elixir sirop iarbă de cimbru, Grindelia, Quebracho, etc

Tusomag sol.int. codeină, benzoat de Na, t-ră de cimbru, de aconit, Belladonna, bromoform

Tusinogal sirop guaiacolsulfonat, prometazină, ac.ascorbic

Plopisan compr.extr.muguri de plop

Stoptusin sol.orală butamirat, guaiacol

141

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

C. ANTIASTMATICE I. BRONHODILATATOAREI.a. Beta-stimulatoare adrenergice

Astmopent aerosol orciprenalină

Bronhodilatin compr.sublinguale 10 mg izoprenalină

Salbutamol compr.4 mg, aerosol salbutamolBricanyl sol.inhal. terbutalinăBerotec aerosol fenoterolBambec compr.1, 2 mg bambuterolSpiropent compr.0,02 mg clenbuterolSerevent aerosol salmeterolOxis Tubuhaler pulb.inhal formoterolEfedrina compr.50 mg, f 1%, 5% efedrină

I.b.Anticolinergice Atrovent aerosol ipratropium bromurăSpiriva caps.pulb.ptr.inhal. tiotropium

I.c.Musculotrope Teofilină retard/Theo-

SR/Uni-Dur

compr. 0,3 g , caps.elib.prel 400 mg,

600 mg teofilinăMiofilin compr. 100 mg, f 240 mg

aminofilină II.GLUCOCORTICOIZI

Preparate inhalatoare Beclomet aerosol beclometazonăFlixotide aerosol fluticasonPulmicort Tubuhaler pulb.inhal.budesonidBronilide aerosol flunisolidAzmacort Inhaler sol.inhal.triamcinolon

III.ANTIALERGICE

Inhibitori ai degranulării mastocitare

Cromolyn caps.ptr. inhalaţii 20 mg ac.cromoglicic

Tilade aerosol cu nedocromil sodicKetotifen/Zaditen compr. 1 mg ketotiofen

Antagonist al leucotrienelor Singulair compr.5 şi 10 mg montelukast sodic

142

MEDICAŢIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

I.TONICARDIACEDin Digitalis purpureea Digitalis compr.0,1g Digitalis purpureea folium

pulvis titratiDigitalin sol.1%o (1 mg/ml, 1 ml ……50 pic)

digitoxinăDin Digitalis lanata Digoxin f 0,5 mg, compr. 0,25 mg, sol. 0,5

mg/ml (1 ml ..30 pic) digoxinăLanatozid C draj.0,25 mg lanatozid C

Deslanozid f 0,4 mg/ml dezacetillanatozid CII. STIMULATOARE ALE RITMULUI ŞI CONTRACTILITĂŢII MIOCARDICE

Izoprenalin f 0,2 mg/mlDopamina clorhidrat f 10 ml sol 0,5 %Dobutrex flac.inj.250 mg/20 ml dobutaminăAdrenalina fiole 1mg/mlGutron compr.2,5; 5 mg, sol.buv.1%

midodrinăInocor sol.inj 5 mg/ml – 20 ml amrinonăCorotrope sol.inj. 1 mg/ml – 10 ml milrinonă

III. ANTIANGINOASE ŞI CORONARODILATATOAREA)NITRAŢI ORGANICI Nitroglicerină compr.0,5 mg, sol.alcoolică 1% (1 g

….62 pic)Lenitral sol.perf.1,5 mg/ml, caps.retard 2,5 şi

7,5 mg nitroglicerinăMaycor nitro spray aerosol 0,4 mg/doză nitroglicerinăNitroderm TTS 5 sau 10 sistem transdermic conţ.25 mg NG,

eliberând 5 sau 10 mg/24 oreNitropector/Pentalong compr.20 mg pentaeritritil tetranitratIsodinit/Maycor compr.10 mg, compr.şi caps.retard 20

şi 40 mg isosorbid dinitratMonomack compr. 20 şi 40 mg isosorbid

mononitratB)BLOCANŢI AI CANALELOR DE CALCIU

Nifedipina/Corinfar draj., caps.10 mg, compr.retard 20 mgNorvasc compr. 5 mg amlodipinăPlendil compr.retard 2,5; 5; 10 mg felodipinăAgozol draj. 60 mg prenilaminăIsoptin draj. 80 mg, compr.film. 40 mg,

f 5 mg/2 ml verapamilDiltiazem compr. 60 mg diltiazem

143

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

III. ANTIANGINOASE ŞI CORONARODILATATOARE (continuare)C)BETA-BLOCANŢI1.Neselectivi Propranolol compr.10, 40 mg, f 5mg/5 ml

propranololOxprenolol draj.40 mg oxprenololVisken compr. 5 mg pindololDarob compr.80, 160 mg sotalol

2.Selectivi Bloxan/Egiloc compr.25, 50, 100 mg metoprololAtenocor/Tenormin compr.50, 100 mg atenololAcecor compr. 200 mg acebutololLokren compr.film.20 mg betaxololConcor compr.film.2,5; 5; 10 mg bisoprololNebilet compr.5 mg nebivolol

3.Beta-blocant cu acţiune alfa-blocantă

Dilatrend compr.6,25; 12,5; 25 mg carvedilol

D)CORONARODILATATOARE SELECTIVEDipiridamol draj. 25 şi 75 mg, f 10 mgCarbocromen draj.75 mg, f 40 mg

E)ALTE VASODILATATOARECorvaton compr., f 2 mg molsidominPreductal compr.filmate 20 mg trimetazidin

IV. ANTIARITMICE

I. Membran-stabilizatoare Chinidina sulfat compr. 200 mgFosfat de disopiramid compr. 100 mgXilină (uz cardiologic) sol. inj 1%, f a 5, 10 şi 20 mlMexitil caps.200 mg, f 250 mg mexiletinGilurytmal f. 50 mg ajmalinaRytmonorm draj. 10 mg propafenonăTambocor compr.50, 100 mg flecainida

II. Beta-blocanţi Propranolol Vezi mai susOxprenolol Vezi mai susCordanum draj. 50 mg talinolol

III. Gr. amiodaronei Amiodarona/Cordarone compr. 200 mg amiodaronăIV. Blocanţi ai canalelor calciului

Isoptin/Falicard/Cordamil

draj 40; 80 mg, f. 5 mg verapamil

V. Cu acţiune metabolică Aspacardin compr.cu aspartat de potasiu şi magneziu

144

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

V.VASODILATATOARE PERIFERICE (ANTIISCHEMICE)A)MUSCULOTROPE

Miofilin compr. 100 mg, f. 240 mg aminofilină

Pentoxifilin draj., f. 100 mg pentoxifilinăTrental draj. 400 mg pentoxifilinăXantinol nicotinat compr. 150 mg, f. 300 mgEpicol retard compr.retard 150 mg nicotinil alcoolAcid nicotinic compr.100 mgFosfobion f.10 mg ATPVadicreină flac.pulb.liofilizată 40 UK

kalidinogenazăSermion (Nicerium) draj.10, 30 mg, pulb.inj. 4 mg

nicergolinVincamină (Oxibral) draj., f. 10 mg vincaminăNaftidrofuril oxalat caps. 50 mg naftidrofurilHalidor compr. 100 mg, f. 50 mg benciclanDialon compr.film. 300 mg buflomedil

B)NEUROTROPE Ergoceps (Santamin) sol.uz int. 1 mg/ml (20 pic) DH-ergotoxină

Hydergin f. 0,3 mg dihidroergocriptină, - ergocristină, - ergocornină

Tolazolină compr. 25 mg, f. 10 mgDuvadilan compr.20 mg, caps.ret. 40 mg, f. 10 mg

isoxsuprinăVI.ANTIHIPERTENSIVE

I.SIMPATOPLEGICE CENTRALE ŞI PERIFERICE

Clonidina (Haemiton) compr. 75, 100 micrograme clonidinăPhysiotens compr.film. 0,2; 0,3; 0,4 mg

moxonidinăTenaxum compr.1 mg rilmenidin

Hiposerpil compr. 0,25 mg reserpinăRaunervil f. 2,5 mg reserpinăDopegyt compr. 250 mg metil-dopaGuanetidin compr. 10 mg Minipress compr. 1; 2 mg prazosinCardura compr. 1; 2; 4; 8 mg doxazosinHytrin compr.2, 5, 10 mg terazosinBeta-blocanţi vezi Medicaţia SNV

145

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANTIHIPERTENSIVE (contin.)II.VASODILATATOARE DIRECTE

Hipopresol draj. 25 mg dihidralazină

Nipride pulb.inj. 50 mg nitroprusiat de sodiuNifedipin(Adalat, Corinfar)

draj., caps. 10 mg, compr.retard 20 mg nifedipină

Baypress compr. 10; 20 mg nitrendipinăNorvasc compr. 5; 10 mg amlodipinăPlendil compr.retard 2,5; 5; 10 mg felodipinăVerapamil (Isoptin) compr.film. 40; 80 mg , f. 5 mg

verapamilDiacord compr. 60 mg, compr.ret. 90 mg

diltiazem

III.

ANTIANGIOTENSINICE

a) Inhibitorii ECA

Captopril (Tensiomin) compr. 12,5; 25, 50 mg captoprilEnap (Renitec) compr. 5; 10; 20 mg, f. 1,25 mg/ml

enalaprilLipril compr.5; 10 mg lisinoprilAccupro compr.film. 5, 10; 20 mg quinaprilMonopril compr. 10; 10 mg fosinoprilGopten caps. 0,5; 2 mg trandolaprilZomen compr.film.7,5; 30 mg zofenoprilCibacen compr.film.5; 10 20 mg benazepril

III.ANTIANGIOTENSINI

CE

b)Antagonişti ai angiotensinei II

Cozaar compr. 12,5; 50 mg losartanDiovan caps. 80 mg valsartanAprovel compr.75; 150; 300 mg irbesartan

Micardis compr.20, 40, 80 mg telmisartan

Teveten compr.film,200, 300, 400, 600 mg eprosartan

Atacand compr.4, 8, 16 mg candesartan cilexetil

IV.SALURETICE Nefrix compr.25 mg hidroclorotiazidăClortalidon compr. 100 mgTertensif compr.film. 2,5 mg indapamid

Furosemid compr.40 mg, f 20 mg/2 ml

V. COMBINAŢII Hipazin compr. 0,1 mg reserpină şi 10 mg dihidralazină

Neocristepin draj. 0,1 mg reserpină, 0,58 mg DH-ergocristină, 25 mg clortalidon

Co-Renitec compr.20 mg enalapril, 12,5 mg hidroclorotiazidă

Coaprovel compr. 150 mg irbesartan, 12,5 mg hidroclorotiazidă

146

MEDICAŢIA DIURETICĂ

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

Diuretice tiazidice şi cu profil asemănător

Nefrix compr. 25 mg hidroclorotiazidă

Clortalidon compr. 100 mgTertensif compr.film. 2,5 mg indapamid

Diuretice de ansă Furosemid/Lasix compr. 40 mg, f 20 mg furosemidEdecrin compr. 50 mg acid etacrinic

Antagonist de aldosteron Spironolactonă draj. 25 mgAldactone caps.100 mg, f 200 mg spironolactonă

Combinaţii diuretice Ecodurex (Diursan, Moduretic)

compr. 5 mg amilorid, 50 mg hidroclorotiazidă

Triampur compositum

compr. 25 mg triamteren, 12,5 mg hidroclorotiazidă

MEDICAŢIA SISTEMULUI SANGVIN

I. SUBSTITUENŢI DE PLASMĂNaturali Albumina umană flac. inj. 100 ml albumină umană 5%

Plasmă defibrinată Plasmă uscată

flac.pulb.(se diz.în 500 ml ser fiz.) flac. 150 ml

Artificiali Dextran 40 flac.sol.perf. 10% în ser fiz sau G5% 500 ml

Dextran 70 flac.sol.perf. 6% în ser fiz sau G 5% 500 ml

Gelofusine flac.sol.perf. 4% succinilgelatină, 500 ml

Plasmasteril flac.sol.perf. 6% hidroxietilamidon (HES) şi 0,9% NaCl - 500 ml

II. ALTE SOLUŢII I.V.Clorură de sodiu sol.inj. 10,20% fiole a 10 mlSer fiziologic sol.inj. 0,9% fiole a 10 ml Sol.perf.

0,9% saci p.v.c. 250, 500 şi 1000 mlRinger’s saci p.v.c. a 1000 ml sol. 8,6 g NaCl,

0,33 g CaCl2, 0,3 g KClSol.Ringer lactată saci p.v.c. 250, 500 mlGlucoză sol.perf. 5; 10, 20; 30 % , flac a 250 şi

500 ml f a 10 ml sol. 33%Sorbitol sol.perf. 5% saci p.v.c 500 mlBicarbonat de sodiu

8,4%

flac. 100 ml, 250 ml

Natrii chloridi infundibile cum glucosi 5%

sol.perf.0,9% NaCl, 5% glucoză flac.500 ml

147

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

III. ANTIANEMICE

A. PREPARATE DE FIERa. Fe bivalent – preparate orale

Glubifer draj.100 mg, sol.buv. 2%, 4% glutamat feros

Ferglurom f. buv. 5 ml sol. 2%, 4% gluconat feros

Ferro-gradumet compr.retard 325 mg sulfat feros (105 mg fier)

Ferronat susp.uz int. 3% 100ml, 1 l-ţă = 50 mg fier

b. Fe trivalent – preparate orale

Fier polimaltozat f.buv. 2 ml fier trivalent (100 mg)Fer-sol f.buv. 15 ml fericolinat (200 mg

fier/ml)c. Fe trivalent – preparate parenterale

Fier polimaltozat f 100 mg/2 ml dextriferon pentru inj.i.m.

Venofer f 100 mg/5 ml oxid feric zaharatJectofer f 100 mg/2 ml complex Fe-sorbitol acid

lacticB) FACTORI DE MATURAŢIE

Vitamina B12 f. 50, 1000 gamma / ml

Acid folic draj. 5 mgC) COMBINAŢII Ferretab caps. fumarat feros - acid folic

Ferrograd folic compr.film.sulfat feros- acid folicE) ERITROPOETINA Epomax (Eprex) sol.inj. 2000 u/ml, 4000 u/ml

IV. ANTITROMBOTICEAnticoagulante naturale Heparina f 5000 UI/ml a 5 ml

Calciparine seringi preumplute 5000 UI/0,2 mlfiole + seringi 12.500UI/0,5 ml, 25.000 UI/ml heparinat de calciu

Fragmin f 2500UI/ml a 4 ml, 10.000 UI/ml dalteparină sodică

Clexane f 20 mg/0,2 ml, 40 mg/0,4 ml, 60 mg/0,6 ml, 80mg/0,8 ml enoxaparina

Fraxiparine sol.inj.s.c. 9500 UI AXa/ml nadroparină

Clivarin seringi preumplute 1432 UI/ 0,25 ml, 3426 UI/ 0,6 ml reviparină

Innohep sol.inj.1000UI antiFXa/ml tinzaparina

Troparin sol.inj.3000UIAXa/0,3 ml certoparina

148

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

IV. ANTITROMBOTICE(contin.)Anticoagulante orale Trombostop/Sintrom compr. 2 mg acenocumarol

Orfarin compr. 3; 5 mg warfarinăAntiagregante plachetare Plavix compr.film. 75 mg clopidogrel

Ticlid/Ipaton compr.film. 250 mg ticlopidinăThrombo ASS/Aspenter

compr.film. 50 mg acid acetilsalicilic/ compr.film. 75 mg - ,, -

Dipiridamol compr.film. 25 mg, f 10 mgReopro f 2 mg/ml-5 ml abciximabIntegrilin sol.perf.0,75 mg/ml, f 2 mg/ml-10 ml

eptifibatidaIlomedin conc.ptr.sol.perf.20 microg/ml iloprostAggrastat conc.ptr.sol.perf.0,25 mg/ml-50 ml

tirofibanFibrinolitice Streptase pulb.liofil. 250.000, 750.000,

1.500.000 U.I. streptokinazăUkidan pulb.liof. 5000, 250.000 U.I. urokinază

Actilyse pulb.liof. 20 mg alteplază (sin. Tissue plasminogen activator)

Rapilysin pulb.ptr.sol.inj.10 U reteplazaMetalyse pulb.+solv.ptr.sol.inj.6000, 10000 U.I.

tenecteplazaV. HEMOSTATICE-COAGULANTE1.Cu acţiune vasculară Adrenostazin f. 0,3 mg/ml a 5 ml carbazocrom

Etamsilat/Dicynone f. 250 mg/2 ml etamsilatRutosid f. 80 mgTarosin compr. 50 mg acid ascorbic, 20 mg

rutozidDifebiom compr. 100 mg antocianozid

2.Cu acţiune coagulantă sistemică

Fitomenadiona f. 10mg/ml vitamina K1Crioconcentrat de globulină antihemofilică A congelat

flac.

Fibrinogen uman flac. 1 g prod. liofilizat3.Cu acţiune coagulantă locală

Trombină uscată sterilă flac. 2 g pulbereBureţi de fibrină flac. cu fibrină umană liofilizatăPudră de fibrină flac. 2 gGelaspon benzi din burete de gelatinăTachocomb burete de colagen învelit cu fibrinogen

uman, trombină, aprotininăGrupa de medicamente Denumirea

comercialăForma şi compoziţia

V. HEMOSTATICE-COAGULANTE (contin.)

149

4.Cu acţiune antifibrinolitică Gumbix compr. 100 mg, f 50 mg ac.aminometilbenzoic

Exacyl sol.buvabilă 100 mg/ml, f 10 ml ac. tranexamic

Trasylol/Gordox f 500.000 UIK/50 ml aprotinină5.Cu acţiune antiheparinică Protamină sulfat f 50 mg

MEDICAŢIA UTERINĂ ŞI ENDOCRINO-METABOLICĂ

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

A. OCITOCICE ŞI UTEROTONICEOcitocice Oxitocin S f. 2; 5 U.I. oxitocină

Prostin F2 f. 10 mg/ml, 0,5 ml/ml, gel vaginal 1 mg/3 g dinoprostum (prostaglandină F)

Uterotonice Ergomet f. 0,2 mg/ml ergometrinăMethylergometrina draj. 0,125 mg metilergometrină

B. ANTIDIURETICEAdiuretin sol.ext. (pic.nazale) 0,01%, sol.inj.4

mg/ml desmopresinăRemestyp f. 0,1 mg/ml a 2, 5, 10 ml terlipresină

C. STEROIZI ANABOLIZANŢINaposim compr. 5 mg metandienon

Norbetalon f. 25 mg nandrolon fenilpropionat

Decanofort f. 1 ml sol.uleioasă inj. 25 mg nandrolon decanoat

D) TIROIDIENE ŞI ANTITIROIDIENEa)Hormoni Euthyrox compr. 25, 50, 100, 100 mcg levotiroxină

Thyreotom compr. 0,1 microgr liothyroxin, 40 microgr. Levothyroxin

Jodthyrox compr. 100 mcg levotiroxina, 130,8 mcg KI

b) Antitiroidiene Metiltiouracil compr. 50 mgThyrozol compr. 5, 10, 20 mg tiamazol (metimazol)

Carbimazole 5 compr.film. 5 mg carbimazolc) Ioduri Iodură de

potasiu/Jodid

compr. 1 mg KI/ compr.100, 200 mcg KI

150

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

D. ANTIDIABETICE1.INSULINE Insulin Actrapid HM sol.inj. 40 UI/ml 10 ml insulină

solubilă cu acţiune rapidăNovorapid Flexpen sol.inj. 100 U.i./ml insulină rapidă

aspartatHumalog sol.inj.40 UI/ml, 100 UI/ml insulină

LISPRO (analog al insulinei umane obţ. prin tehnologia ADN recombinant)

Insulin semilente MC susp.inj.40 U.I./ml –10 ml insulină porcină cu acţ.intermediară

Insulin Mixtard susp.inj 100 U.I./ml insulină umană cun acţ.intermed.şi debut rapid

Humulin L susp.inj.40 U.I./ml insulină umană cu acţ.prelungită

Insulin Monotard HM susp.inj. 40 şi 100 UI/ml insulină umană cu acţiune intermediară

Insulin Lente MC susp.inj. 40 UI/ml insulină porcinăInsulin Ultratard HM susp.inj. 40 UI/ml insulină cu acţiune

prel.2.ANTIDIABETICE ORALESulfonamide Tolbutamid compr. 0,5 g tolbutamidă

Glibenclamid /Maninil compr. 1,75; 3,5; 5 mg glibenclamidă

Minidiab compr. 5 mg glipizid

Diaprel compr. 80 mg gliclazid

Glurenorm compr. 30 mg gliquidon

Amaryl compr. 1, 2, 3 mg glimepiridBiguanide Meguan/Glucophage compr. 0,5 g metformin

Silubin retard draj. 100 mg buforminTiazolidindione Avandia compr. film.1, 2, 4, 8 mg rosiglitazon

Actos compr.15, 30, 45 mg pioglitazon

Oze-inhib.ai alfaglucozidazei Glucobay compr.50, 100 mg acarboza

Alte hipoglicemiante orale Novonorm compr.0,5; 1; 2 mg repaglinid

151

ANTICANCEROASE

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

I.Alchilante Ciclophosphamide compr.50 mg, pulb.liof. 100, 200 mg ciclofosfamidă

Leukeran compr.2; 5 mg clorambucilLevofalan pulb.inj. 10 mg melfalanHoloxan pulb.liof.200, 500 mg, 1,2 g ifosfamidaMyleran compr.2 mg busulfanGirostan sol.inj. 10 mg/ml TIOTEPANipalkin caps. 20 mg lomustinDaltrizen pulb.inj. 100, 200 mg dacarbazinaCisplatyl pulb.liof. 25 mg cisplatinNatulan caps. 50 mg procarbazina

II.Antimetaboliţi Antifolan compr.2,5 mg, pulb.liof.5; 50 mg metotrexat

Puri-nethol compr.50 mg mercaptopurină

Lanvis compr. 40 mg tioguanină

Alexan sol.inj.20 mg/ml-2,5 ml citarabina

Fluorosindan sol.inj.50 mg/ml-5 ml fluorouracil

III.Antibiotice Lyovac Cosmegen pulb.liof. 0,5 mg dactinomicinăDoxorubicin flac.inj. 10, 50 mg doxorubicinăDaunoblastina pulb.inj. 20 mg daunorubicinaFarmarubicin pulb.liof. 10, 50 mg epirubicinaBleomycin f 15 mg bleomicinăMutamycin pulb.liof. flac. 5, 20, 40 mg mitomicină

IV.Alcaloizi din plante Vinblastin pulb.liof. 5 mgOncovin pulb.liof. 1 mg vincristinEtoposide sol.inj. 20 mg/ml-5 ml etopozid

V.Substanţe hormonale şi antihormonale

Clanisen compr. 24 mg clortrianisenAndrocur compr. 50 mg ciproteronHonvan compr.120mg, sol.inj.300 mg fosfestrolMegace compr. 40, 160 mg megestrolSuprercur spray nazal buserelinZoladex depot fiolă seringă goserelinTamoneprin compr. 10 mg tamoxifenFlutamida Sindan compr. 250 mg flutamidRogluten compr. 250 mg aminoglutetimida

152

IMUNOSUPRESIVE, IMUNOMODULATOARE

Grupa de medicamente Denumirea comercială

Forma şi compoziţia

a.IMUNOSUPRESIVE Imuran compr., pulb.liof. 50 mg azatioprin

Sandimun sol.inj. 50 mg/ml ciclosporinaZenapax conc.pt.sol.perf. daclizumabPrednison compr. 1; 5 mg prednison

b.IMUNOMODULATOARE Decaris vezi AntihelminticeRoferon A pulb.inj 18 M UI interferon alfa 2aIntron A pulb.inj.3; 5; 10 M interferon alfa 2b

Avonex pulb.liof.pt.sol.inj. interferon beta1aBetaferon pulb.liof.9,6 M UI interferon beta1bCantastim extr.etan.purif. din Ps.aeruginosa f a

1 mlOrostim caps. 250 mg

Polidin f. 2 mlRodilemid f. a 10 ml edetamin, cisteină clorh.,

gluconat de calciuIsorel-A sol.inj.obţ.din 60 mg Viscum album

Codurile folosite (conform Ord. Guv. Nr. 152/1999 şi hotărârii Consiliului ştiinţific al

ANM Nr. 9/1999) privind modul de eliberare a medicamentelor este următorul:

S = medicamente eliberate în spaţii cu destinaţie specială

P-6L= medicamente eliberate în farmacii pe bază de prescripţie medicală valabilă 6 luni

P-RF= medicamente eliberate în farmacii pe bază de prescripţie medicală care se reţine la

farmacie

P-TS= medicamente eliberate în farmacii pe bază de reţetă cu timbru sec

OTC= medicamente eliberate în farmacii sau drogherii fără prescripţie medicală

G = medicamente eliberate gratuit

153

BIBLIOGRAFIE

1. Dobrescu D, Manolescu E, Subţirică V et al - MEMOMED 2004, ed a 10-a, Ed.Minesan

2. Cristea AN - Tratat de farmacologie, ed I., Editura Medicală, Bucureşti 2005

3. Feszt G (editor) – Îndrumător de lucrări practice de farmacologie, Litografia U.M.F Tg.

Mureş, 1988

4. Le Bars D, Gozariu M, Cadden S: Animal Models of Nociception, Pharmacological

Reviews, Vol. 53, Issue 4, 597-652, December 2001

5. Lüllmann şi colab. - Color Atlas of Pharmacology, 2nd edition, Thieme, 2000

6. Monea M, Cucuiet S, Bengea S – Curs de farmacologie, vol. I, Litografia U.M.F Tg.

Mureş, 2001

7. Mungiu OC (sub redacţia) – Tratat de algeziologie, Editura Polirom, 2002

8. Mungiu OC, Jaba IM, Tarţău L – Prescripţia medicală, Ghid practic. Editura Edit DAN,

Iaşi, 2004

9. Rang H. P. et al: Pharmacology, Fifth edition, Churchill Livingstone 2003

10. Stroescu V, Corciovei CI, Fulga I, Coman OA – Îndreptar pentru prescrierea

medicamentelor. Editura ALL, Bucureşti, 1998

11. Timmons R, Hamilton L: Principles of Behavioral Pharmacology, Prentice Hall in 1990

12. Vogel G, Vogel W (editori): Drug discovery and evaluation. Pharmacological assays.

Springer, 1997

13. *** Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, Editura Medicală, 2004

14. www.anm.ro

154