BFKT LP 6

MUSCHIUL

MUŞCHIUL este structura care converteşte energia dinamică rezultată din alimente în energie fizică, devenind elementul motor al mişcării. =element motor al miscarii pt.ca trece peste articulatii realizind miscarea

-in corp avem 430 muschi striati=40-45% din greutatea corpului la adultul tinar

CLASIFICAREA MUSCHILOR

A)dupa nr.de articulatii peste care trec:-uniarticulari (toti muschii scurti) - biarticulari(croitorul,dreptul femural..) -poliarticulari-ex.flexori si extensori drgete

B)dupa lungime-muschi lungi(membre)-muschi scurti(profunzi ai spatelui)-muschi lati (trunchi,abdomen)-muschi subtiri/grosi-inelari ai orificiilor

C)dupa nr.capete de origine: -mono- -biceps- -triceps -cvadriceps

D)dupa asezare:-superficiali(cutanati,pielosi) -profunzi

E)dupa structura si functie -nu exista muschi exclusivi -muschi tonici= în general muschi extensori-cu fibre musculare

albe- muschi proximali, antigravitationali ce sar o articulatie,tendoane late, -se contracta lent, obosesc greu

-muschi fazici=, în general muschi flexori –cu peredominanta fibre musculare rosii- muschi superficiali, sar 2 articulatii, au tendoane lungi, se contracta rapid, obosesc usor

F) •muschi cardiac – muschi striat,conţine sarcomere,impuls nervos intrinsec,contraţie spontană unitară

Muschi scheletic=– Striat,conţine sarcomere,necesita impuls nervos pentru contracţie,forţa contracţiei depinde de recrutarea fibrelor

• muschi neted-fără sarcomere,prezintă actină si miozină

CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE

-Fibre lente timp de reactie lung, forta max.dezvoltata mica, resistenta mare la oboseala

-fibre rapide si rezistente –timp de reactie scurt, isi conserva forta chiar si dupa multe contractii

-fibre ce obosesc rapid –dezvolta forta mare dar nu pot mentine timp indelungat efortul

-fibre intermediare -contractie rapida, mentinuta un timp dar nu genereaza forta foarte mare

 

Activitatea musculară este de 2 feluri:

1.activitatea tonică – posturală, reflexă, reprezentată de tonusul muscular de repaus aflat sub comanda reflexelor medulare prin intermediul buclei gamma şi a motoneuronului alpha şi tonusul muscular postural şi de atitudine aflat sub control reflex medular, cerebelos, extrapiramidal, al formaţiunii reticulate.

2.activitatea voluntară rezultată din combinaţia sinergică a factorilor senzitivi şi motori. Nu există nici o activitate motorie voluntară fără o pregătire tonico – posturală a segmentului care urmează să se mişte şi nici o mişcare voluntară nu se desfăşoară fără ca schimbările posturale să nu o urmeze.

PROPRIETATILE MUSCHILOR

1. Contractilitate - FORTA MUSCULARA=este proportionala cu suprafata de sectiune fiziologica(SSF=suma suprafetelor fiecarei fibre din muschi)

2. Excitabilitate ( RAPIDITATEA DE RASPUNS a muschiului este proportional cu lungimea fibrei musculare)

3. Extensibilitate

4. Elasticitate

 

VASCULARIZATIA =MUSCHII SUNT BINE VASCULARIZATI

In repaos majoritatea capilarelor sunt inchise. Se deschid alternativ pe zone, in timpul contractiei musculare.

In contractia izometrica-circulatia scade INVERS proportional cu tensiunea de contractie

In contractia izotonica –circulatia creste prin deschiderea mai multor capilare

 

STRUCTURA MUSCHIULUI =CORP MUSCULAR + TENDON

•  

CORPUL MUSCULAR

-este invelit de un manson conjunctiv =perimisium extern

-care are dublu rol:-protector-mentine forma muschiului,nu permite o intindere prea mare

-mecanic- realizeaza planuri de alunecare in timpul contractiei

Perimisium intern= septuri conjunctive care pleaca din perimisium extern spre interior si invelesc fascicolele musculare.

Fascicolele musculare=cea mai mica unitate structural a=mion=diametru diferit si e format din 10-30 fibre musculare.

Fibra musculara=celula musculara - are dpdv structural

-membrana=sarcolema- gazduieste 2 structuri anatomo-functionale:

1.)partea postsinaptica a placii motorii care este unica la fibrele albe, multipla la cele rosii

2.)poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular “T” ,prin care sunt dirijate impulsurile nervoase spre elementele contractile (miofibrile)

-citoplasma=sarcoplasma –contine

surse de energie-lipide,glycogen…

-organite celulare- nuclei, mitocondrii

-enzime - miozina, ATP-aza,fosforilaza

-aparat contractile - (benzi de miofilamente aranjate in miofibrile)

-sistem membranos canalicular ce porneste de la niv.sarcolemei si care cuprind reticol endoplasmatic,saci laterali(cisterne terminale), tubi transversi(T).

Se gaseste in cantitate mare in muschii rosii si mai putina in muschii albi.

-nuclei

miofibrile=singurul element contractil al muschiului= -structuri proprii citoplasmatice,diferentiate specific. Sunt sute de mii intracelular.Sunt asezate in fascicole paralele intre ele de unde apare aspectul de zone alternante intunecate si clare.

O miofibrila este formata din asezarea cap la cap a citorva mii de unitati contractile=SARCOMERE care au o lungime de 2,5 mµ in repaos si se intind intre 2 linii Z

 

SARCOMERUL ESTE ALCATUIT DIN 2 TIPURI DE FILAMENTE PROTEICE =unul gros MIOZINA si unul subtire =ACTINA

 

PARAMETRII FUNCTIONALI AI FIBRELOR MUSCULARE SUNT

- forta

-rapiditatea contractiei

-rezistenta la efort

O fibra musculara - poate dezvolta prin contractie forta musculara

- se poate scurta cu 40-45% din lungimea de repaus

 

REPARAREA (REGENERAREA) fibrelor muscular

-leziunile usoare ale fibrelor musculare se vindeca prin cicatrici conjunctive nesemnificative pt.functia muschiului

-leziunile severe- se vindeca prin cicatrici cu aspect de tendon intermediar ce afecteaza functia musculara si dau pericol de noi rupture.

Kinetoterapia are ca obiectiv central muschii si articulatiile ,pt.ca prin ele intervine pe toate sistemele din organism.

Paradoxal in patologia muschiului, Kinetoterapia are limite serioase pina la contraindicatie-in unele miopatii.

MUSCHIUL are o importanţă deosebită în realizarea mişcării, unii autori considerând că depăşeşte importanţa articulaţiei.

 

Stările fiziopatologice care împiedică executarea unei mişcări normale, suple, elastice într-o articulaţie sunt: atrofia, retractura, distrofia şi

oboseala musculară.

Atrofia musculară de imobilizare apare într-un muşchi cu inervaţia păstrată dar care a fost pus în imposibilitatea de a funcţiona (ap. gipsat). Deoarece în această situaţie nu se produc perturbări structurale, refacerea prin kinetoterapie este promptă şi demonstrează efectele kinetoterapiei.

Atrofia musculară de denervareRetractura musculară reprezintă creşterea rezistenţei musculare la mişcarea

pasivă. Trei termeni corespund mai mult sau mai puţin acestei definiţii: retractura, contractura= reprezântând o stare de tensiune contractilă a unui

muşchi striat în repaus. Spasticitatea este o rezistenţă excesivă a muşchiului produsă prin leziune a neuronului motor central.

Contractura musculară este definită ca scurtarea muşchiului sau menţinerea unei tensiuni musculare, dureroasă sau nu, reversibilă sau fixă, paroxistică sau permanentă. Din punct de vedere clinic se descriu 3 tipuri de contracturi:

1.Contractura antalgică, de apărare, care blochează o articulaţie dureroasă. Este un reflex nociceptiv care merge pe căile polisinaptice exteroceptoare şi creşte activitatea motoneuronului alpha. Ea este o contractură secundară unei cauze patologice de vecinătate şi deci, trebuie respectată până la îndepărtarea cauzei.

2.Contractura algică este o contractură primară, autoîntreţinută printr-un feed-back pozitiv, cu punct de plecare muşchiul. Stimularea senzitivă intensă a unui muşchi izolat poate fi originea unei contracturi lente şi dureroase. Stimularea poate fi produsă de către o stare de ischemie, un hematom, o ruptură de fibre musculare, un depozit calcar.

3.Contractura analgică este un termen generic care desemnează 3 tipuri diferite de contractură:

miostatică apărută când un segment de membru este imobilizat într-o poziţie de scurtare musculară. Iniţial acest tip de contractură este reversibilă, dar după mai multe săptămâni devine ireversibilă.

miotatică este suportul spasticităţiiContractura congenitală este produsă prin mecanisme centrale şi periferice (artrogripoză).

Distrofia musculară este denumirea generică dată unor boli degenerative ale muşchiului striat, condiţionate genetic, cu evoluţie lent progresivă. Tulburarea musculară crează grade diferite de insuficienţă musculară, de la forme simple până la forme care sunt incompatibile cu activitatea musculară, motiv pentru care exerciţiul fizic trebuie început precoce. Programele kinetice nu urmăresc creşterea forţei sau a rezistenţei musculare ci menţinerea lor la valoarea existentă.

Oboseala musculară este o stare fiziopatologică constând în incapacitatea muşchiului de a se contracta, de a executa un travaliu muscular. Nervul trimite impulsuri, dar muşchiul este slab prin scăderea rezervelor de substrat energetic al contracţiei. Oboseala musculară este inversul rezistenţei musculare. Creşterea rezistenţei musculare duce şi la întârzierea apariţiei oboselii musculare.