Coordonarea mişcărilor: iniţiere, oprirea, viteza, amplitudinea, direcţia etc. Sunt implicate mecanisme centrale, periferice.

LP 5 –Coordonarea

Ataxia= tulburare de coordonare; se pune în discuţie după (!) excluderea: - unui deficit motor - tulburărilor de tonus - diskineziilor

Ataxii: A)

1. Ataxie statică: imposibilitatea menţinerii unei anumite atitudini (mai ales cu ochii închişi), datorită lipsei de informaţie proprioceptivă

Tabetică (senzitivă, proprioceptivă, de fibre lungi):

-se examinează cu proba Romberg sau pacientul în decubit dorsal ridică membrul inferior până la un anumit punct

2. Ataxie dinamică: evidenţiată cu ocazia diverselor mişcări -latentă->doar la anumite probe (probe Fournier) -specifică,manifestă->paşi inegali ca amplitudine,picioare azvârlite

B) Cerebeloasă:C)

vezi sdr. cerebelos Frontală:

- lateropulsiuni de partea leziunii şi retropulsiuni ce apar atât în staţiune cât şi în mers.

tulburare de coordonare prin mecanism central, asociată mai ales leziunilor frontale, manifestată printr-o tulburare a echilibrului trunchiului,fără dismetrie,fără tulburări de coordonaţie segmentară

- Sindromul cerebelos - Manifestări clinice: I) Ataxia cerebeloasă:

A) Dismetria:

1. Proba indice-nas

dimensionarea greşită a mişcărilor, cu depăşirea ţintei propuse (dismetrie cu hipermetrie) sau neajungând la ea (dismetrie cu hipometrie). Se poate evidenţia prin:

2. Proba indice-indice 3. Proba gâtului sticlei (Grigorescu) 4. Proba liniilor paralele 5. Proba punctului 6. Proba prehensiunii 7. Proba scrisului->scris diform,dezordonat,linii mari neregulate,inegale 8. Proba călcâi-genunchi 9. Proba călcâi-creasta tibiei

B) Adiadocokinezia (disdiadocokinezia):

1. Proba marionetelor

incapacitatea de a executa mişcări alternative succesive. Evidenţiată prin:

2. Proba flexiei şi extensiei degetelor mâinii 3. Proba baterii tobei cu degetele

4. Proba flexiei plantare şi dorsale a picioarelor C) Asinergia

1. Proba răsturnării pe spate->cerebelosul cade pe spate

: imposibilitatea coordonării diverselor grupe musculare în vederea realizării unor acţiuni motorii complexe, care astfel se descompun în mişcările componente elementare. Evidenţiată prin:

2. Proba flexiei gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin (călcâi-fesă) 3. Proba depunerii piciorului pe scaun 4. Proba indice-nas 5. Proba mersului

D) Modificări de vorbire:

E)

vorbirea devine sacadată, scandată, expansivă datorită tulburărilor de coordonare ce interesează musculatura fonatorie Tremurătura intenţională

II) Simptome cerebelo-vestibulare:

(este kinetică, de acţiune nu de postură): apare în cursul execuţiei mişcărilor, alterându-le.Lipseşte în repaus. Se datorează lipsei acţiunii frenatoare a antagoniştilor. Contribuie la alterarea mersului

A) Astazia:B)

imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii.

- ebrios, ezitant, titubant Mers modificat:

- nu poate menţine linia dreaptă - cu bază largă de susţinere

C) D)

Vertij şi nistagmus Proba devierii braţelor:

III) Tulburări datorate alterării aferenţelor proprioceptive:

dacă se întind braţele şi se închid ochii se observă devieri spre partea leziunii; se poate sensibiliza prin pendularea verticală a braţelor.

A) Hipotonia:

-la mobilizarea pasivă a m.s.->se atinge cu uşurinţă umărul cu articulaţia radio-carpiană

se remarcă la palpare (flasciditatea musculaturii); mişcările pasive au amplitudine exagerată, iar reflexele miotatice sunt pendulare.

-extensia mâinii peste limitele fiziologice -proba rezistenţei Holmes-Stewart->flexia antebraţelor pe braţ şi opunere;dacă se dă

drumul antebraţului pacientul loveşte umărul cu mâna -proba reflexelor pendulare->reflex rotulian pendular (serie de mişcări mai ample şi

pendulare de partea bolnavă) B) -un membru se ridică la orizontală iar celălalt membru trebuie ridicat la acelaşi nivel->membrul de partea afectată se ridică mai sus

Tulburări în aprecierea poziţiilor.

IV) Crizele cerebeloase: crize de opistotonus, cu hiperextensia membrelor, care seamănă cu cele din decerebrare, dar acestea apar în leziuni cerebeloase masive, acute.

Etiopatogeneie: -tumorile cerebeloase -afecţiuni infecţioase (cerebelite): în cadrul encefalitelor sau independente -boli demielinizante (e.g. scleroza multiplă)

-afecţiuni vasculare (hemoragii, hematoame, ischemii) -atrofii cerebeloase -ataxii toxice (alcool, plumb, mercur, hidantoină) -sdr. cerebeloase posttraumatice -ataxia teleangiectazică familială: sdr. cerebelos + teleangiectazii conjunctivale, cutanate

etc. + deficit de IgA. Sdr.arhicerebelos = sdr.cerebelovestibular - tulb.de echilibru (ataxie de trunchi) Sdr.paleocerebelos: - tulb.de staţiune şi de mers - tulb.de tonus muscular Sdr.neocerebelos - dismetria - asinergia membrelor - adiadocochinezia - tremor intenţional - tulb.de tonus muscular - tulb.de vorbire