locotenent colonel adrian ivan - unap - home 2020...locotenent colonel adrian ivan tema: asigurarea...
TRANSCRIPT
R O M Â N I A NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr.__
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”
Nr. ____________ din ___________
Locotenent colonel ADRIAN IVAN
TEMA: ASIGURAREA SPRIJINULUI CU INFORMAȚII ÎN CONFLICTELE
DE TIP HIBRID DE CĂTRE SISTEMUL DE INFORMAŢII,
SUPRAVEGHERE ŞI CERCETARE
Conducător de doctorat
Colonel (r.) prof.univ.dr.
SORIN PÎNZARIU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE
- Bucureşti, 2019 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 16
C U P R I N S
INTRODUCERE...………………………………………………………………….. 7
CAPITOLUL 1: CONSIDERAŢII PRIVIND CONFLICTELE DE TIP
HIBRID………………………………………………………………………...15
1.1. Cadrul conceptual, caracteristicile și principiile conflictelor hibride………… .. 15
1.1.1. Conceptul de conflict hibrid în gândirea militară contemporană .................. 16
1.1.2. Caracteristicile și principiile conflictelor de tip hibrid ................................. 31
1.2. Actori participanţi la conflictele de tip hibrid şi tipologia operațiilor hibride......36
1.2.1. Actori participanţi la conflictele de tip hibrid ............................................... 36
1.2.2. Tipologia operațiilor de tip hibrid ................................................................. 42
1.3. Modalităţi de contracarare a amenințărilor circumscrise conflictelor hibride......51
1.3.1. Cadrul de acţiune NATO în contracararea ameninţărilor hibride ................. 54
1.3.2. Contracararea ameninţărilor hibride pentru asigurarea securităţii naţionale
a României ………………………………………………………..………….59
1.4. Particularităţi ale conflictelor de tip hibrid în antagonismele contemporane.......64
1.4.1. Dimensiunea hibridă în intervenţia Federaţiei Ruse în Ucraina ................... 65
1.4.2. Elemente ale conflictelor de tip hibrid în confruntarea Israel - organizația
teroristă Hezbollah ……………………………………….……..………........74
Concluzii parţiale ………………………………………………………………….88
CAPITOLUL al 2-lea: SISTEMUL DE INFORMAȚII, SUPRAVEGHERE ȘI
CERCETARE – INSTRUMENT CHEIE PENTRU ASIGURAREA CU
INFORMAȚII………………………………………………………………… 91
2.1. Informaţia şi sistemul informaţional…………………………………………..... 92
2.1.1. Informaţia şi nevoia de informaţii ................................................................. 92
2.1.2. Sistemul informational – concept şi cerinţe funcţionale ............................... 97
2.1.3. Sistemul informaţional militar – componente, funcţii, organizare ............. 102
2.2. Conceptul, caracteristicile şi limitările sistemului de informaţii, supraveghere
şi cercetare…………………………………………………………………..... 118
2.2.1. Conceptul şi evoluţia sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare..119
2.2.2. Trăsături ale sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare................ 128
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 16
2.2.3. Cerinţe, caracteristici şi limitări ale sistemului de informaţii, supraveghere
şi cercetare ...................................................................................................... 132
2.3. Aspecte privind arhitectura, relaţiile şi procesele sistemului de informaţii,
supraveghere şi cercetare………………....………………………………….. 141
2.3.1. Arhitectura specifică unui sistem de informaţii, supraveghere şi cercetare.141
2.3.2. Ciclul informational şi etapele activităţilor sistemului de informaţii,
supraveghere şi cercetare ............................................................................... 154
2.3.3. Colectori, produse şi ţinte specifice sistemului de informaţii, supraveghere şi
cercetare .......................................................................................................... 161
2.4. Consideraţii privind sistemul de informaţii, supraveghere şi cercetare în unele
armate străine ……………………………………………………………...... . 166
Concluzii parţiale .................................................................................................. 194
CAPITOLUL al 3-lea: MODALITĂȚI DE ADAPTARE A SISTEMULUI
DE INFORMAŢII, SUPRAVEGHERE ŞI CERCETARE PENTRU
ASIGURAREA SPRIJINULUI CU INFORMAȚII ÎN CONFLICTELE
DE TIP HIBRID…………………………………………………………….. 197
3.1. Direcţii de transformare a sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare
pentru contracararea conflictelor de tip hibrid…………………………....….. 197
3.1.1. Subsistemul de comandă - control .............................................................. 200
3.1.2. Subsistemul de fuziune a informaţiilor şi ducere a operaţiilor…………....202
3.1.3. Subsistemul de culegere şi execuţie ............................................................ 207
3.2. Instrumente de analiză pentru realizarea sprijinului cu informații în conflictele de
tip hibrid……………………………………………………………………… 220
3.2.1. Analiza integrată a ameninţărilor de tip hibrid ........................................... 221
3.2.2 Pregătirea informativă complexă a câmpului de luptă……………….....…224
3.2.3. Determinarea centrului de greutate al ameninţării de tip hibrid ................. 230
3.3. Sincronizarea activităţilor de informaţii şi operaţii, metodă de eficientizare a
procesului decizional în conflictele de tip hibrid……………………………...234
3.3.1. Transformarea atribuţiilor personalului implicat în sincronizarea sistemului
de informaţii, supraveghere şi cercetare …………………………………….235
3.3.2. Sincronizarea procesului de informaţii, supraveghere şicercetare………...237
3.4. Structură de luptă în mediul informaţional destinată contracarării ameninţărilor
hibride………………………………………………………………………… 243
Concluzii parţiale…………………………....…………………………………...250
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 16
CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………………………………... 251
GLOSAR CU ABREVIERI ŞI ACRONIME…………………………………....261
LISTA FIGURILOR…………………………………………………………….. 267
LISTA TABELELOR……………………………………………………………. 269
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..271
LISTA ANEXELOR……………………………………………………………… 281
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 16
CUVINTE CHEIE
Conflict, ameninţare, convenţional, neconvenţional, regulat, neregulat, conflict
combinat, ameninţare de tip hibrid, conflict asimetric, conflict de tip hibrid, operaţii
de tip hibrid, informaţii, supraveghere, cercetare, intelligence, sistem informaţional,
sistem de informaţii, supraveghere şi cercetare, proces ISR, sistem ISR, paramilitar,
insurgenţă, cibernetic, politic, economic, militar, social, infrastructură, tactici
neregulate, arhitectură, centrul de greutate, sincronizare, pregătire informativă a
câmpului de luptă, analiză integrată, superioritate informaţională.
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
Realitatea evidenţiază că amenințările îndreptate asupra mediului de securitate
au devenit foarte răspândite, crescând în acelaşi timp, ponderea celor de natură non-
militară în comparaţie cu cele de natură militară.
Motivaţia alegerii temei o reprezintă actualul context geo-politic regional şi
global care, impune analiza și înțelegerea conflictului de tip hibrid, ca formă actuală
și viitoare de aplicare concertată a instrumentelor puterii și alternativă la războiul
convențional.
La nivelul NATO, contracararea ameninţărilor hibride constituie un subiect
aflat pe agenda de lucru, căutându-se puncte de vedere pentru realizarea unui concept
fundamental referitor la: contribuţia militară, la contracararea acestor ameninţări şi
aspecte legate de capacitatea aliată de a reacţiona la riscurile asociate conflictului
hibrid, viteza de răspuns, operaţiile informaţionale, domeniul cyber, grupurile sociale
care pot fi utilizate ca ţinte/instrumente şi aspecte legate de infrastructura critică.
Având în vedere faptul că superioritatea informațională este esențială pentru
succesul operațiilor militare, sistemul de Informații, Supraveghere și Cercetare
(Intelligence, Surveillance and Reconnaissance - ISR), reprezintă o soluție ce permite
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 16
o abordare multidimensională a situaţiei operaţionale care include şi factorii
demografici, sociali, culturali, politici şi economici, depăşind modul tradiţional de
culegere a informaţiilor concentrat pe forţele militare ale adversarului.
Actualitatea cercetării în domeniul asigurării sprijinului cu informații în
conflictele de tip hibrid de către sistemul de informaţii, supraveghere şi cercetare,
este justificată având în vedere următoarele:
- noile evenimente din Regiunea Extinsă a Mării Negre scot în evidenţă
emergenţa unei importante ameninţări cu caracter transnaţional şi global care
constituie principala provocare la adresa aliaţilor şi, în acelaşi timp, o cerinţă de
transformare rapidă şi profundă a structurilor de securitate ale statelor din flancul
estic al Alianţei în scopul micşorării vulnerabilităţilor şi protejării împotriva
ameninţării hibride apărută în noul context;
- în Regiunea Extinsă a Mării Negre sunt articulate în prezent principalele
două tipuri de ameninţări la adresa continentului european: acţiunile Federaţiei Ruse
pentru a-şi redobândi statutul de mare putere şi acţiunile cu caracter extremist
potenţate de emergenţa radicalismului Islamic;
- acţiunile Federaţiei Ruse au schimbat radical percepţia asupra securităţii a
ţărilor europene (în special a celor din Europa de Est). Tacticile ruseşti de anexare a
Crimeei şi de susţinere a rebelilor din estul Ucrainei au fost descrise drept una dintre
cele mai mari ameninţări la adresa lumii occidentale şi a Aliantei, nu doar în prezent,
ci şi pe viitor;
- conflictele de tip hibrid au devenit una dintre problemele de securitate
principale pentru Occident şi, în special, pentru NATO dupa criza Rusia - Ucraina,
cauzând modificări structurale şi funcţionale importante ale sistemului militar NATO.
Scopul principal al fundamentării prezentei teze de doctorat îl reprezintă
transformarea actualului sistem ISR pentru asigurarea eficace a sprijinului cu
informații în conflictele de tip hibrid.
Ipoteza fundamentală de cercetare care a stat la baza efectuării acestui demers
ştiinţific a fost următoarea:
- obţinerea şi menţinerea superiorităţii informaţionale, pe timpul desfăşurării
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 16
conflictului de tip hibrid şi a sprijinului real cu informaţii al decidenţilor, se poate
realiza prin abordarea unor noi modalităţii de adaptare a actualului sistem de
informaţii, supraveghere şi cercetare.
Astfel, pentru îndeplinirea demersului ştiinţific propus, am considerat necesar
stabilirea următoarelor obiective de cercetare:
- necesitatea transformării actualului sistem ISR, datorită faptului că
conflictele de tip hibrid se transpun într-un spectru larg de operaţii (psihologice,
economice, cibernetice, militare, etc.);
- formularea de variante pentru identificarea instrumentelor potrivite, pentru
realizarea unei abordări integrate a informaţiilor puse la dispoziţia factorilor de
analiză şi decizionali pentru sincronizarea activităţilor de informaţii şi planificare şi
ducere a operaţiilor, pentru eficientizare a procesului decizional;
- argumentarea oportunităţii înfiinţării unei structuri de luptă în mediul
informational. Prezentarea locului, rolului, misiunilor şi a modului de organizare.
Pentru validarea ipotezelor şi obiectivelor formulate anterior, am urmărit
următoarele direcţii de cercetare:
- identificarea și analiza trăsăturilor specifice relevante ale conflictului de tip
hibrid precum și identificarea unor modalităţi de contracarare a acestuia;
- identificarea și analiza trăsăturilor specifice relevante ale sistemului ISR-
instrument cheie pentru asigurarea cu informaţii a decidenţilor;
- identificarea unor modalități de adaptare şi transformare a actualului sistem
ISR pentru asigurarea sprijinului cu informații în conflictele de tip hibrid.
De asemenea, pentru atingerea dezideratelor propuse am utilizat următoarele
metode de cercetare: analiza comparativă, observarea, raţionamentul, clasificarea,
prezentarea descriptivă, metoda SWOT, analiza diagnostic, analize semantice şi de
terminologie, etc.
În vederea realizării demersului nostru ştiinţific, am considerat oportună
structurarea tezei pe trei capitole, pe care le vom descrie succinct în ceea ce urmează.
În primul capitol, denumit Consideraţii privind conflictele de tip hibrid, am
identificat şi analizat principalele caracteristici ale conflictelor de tip hibrid. De
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 16
asemenea am identificat şi unele modalităţi de contracarare a acestuia. Totodată, în
acest capitol pentru a scoate în evidență dimensiunea hibridă a conflictelor
contemporan am prezentat o serie de particularităţi ale conflictelor de tip hibrid în
antagonismele contemporane.
Având în vedere faptul că în acest moment la nivelul României nu există o
strategie, o doctrină sau un manual de tehnici, tactici şi proceduri care să
reglementeze conflictul hibrid, fenomen ce potențează rolul instrumentelor non-
militare ale puterii și amplifică și mai mult complexitatea deja ridicată a provocărilor
la adresa organizațiilor politico-militare și statelor din Europa, considerăm că acest
capitol va fi util în direcţia identificării unor concepte proprii privind acest tip de
conflict, exploatabile din punct de vedere militar.
Conflictul de tip hibrid este reprezentat de combinarea simultană a mai multor
tipuri de războaie (clasic, asimetric, nonconvenţional) precum şi de metode specifice,
pentru atingerea unui scop politico-militar comun. Conflictul hibrid este forma de
manifestare la care pot participa actori statali și/sau nonstatali și în cadrul căreia se
pot desfășura o multitudine de operații, cele mai importante dintre ele făcând obiectul
analizei noastre.
Apreciem că, după înţelegerea fenomenului hibridității la toate nivelurile, se va
putea iniţia adaptarea şi transformarea forţelor de apărare şi securitate naţionale şi a
proceselor destinate instruirii/educării, pregătirii şi înzestrării, astfel încât să se facă
față conflictului de tip hibrid.
În al doilea capitol, cu titlul Sistemul de informații, supraveghere și cercetare -
instrument cheie pentru asigurarea cu informații am realizat o rafiografie asupra
sistemului de informații, supraveghere și cercetare actual. Am analizat şi evidenţiat
trasăturile informaţiei şi ale sistemului informational, caracteristicile, limitările,
arhitectura, relaţiile şi procesele specifice sistemului ISR.
Acest capitol reprezintă o abordare de actualitate a tendinţelor privind
dezvoltarea sistemului ISR, tendinţe bazate pe modernizarea tehnologică a
subunităţilor/unităţilor care vor fi încorporate în sistemul ISR. Viitorul sistem ISR
trebuie să fie în măsură să colecteze, analizeze şi disemineze produse de intelligence.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 16
O comandă eficientă este indispensabil legată de asigurarea informaţiilor
necesare desfăşurării procesului informaţional - decizional, informaţii care trebuie să
reflecte starea, situaţia sau condiţiile de producere a unor evenimente cu privire la
mediul ambiant.
Având în vedere necesitatea continuă de informaţii şi faptul că, noi apreciem
că, sistemul ISR reprezintă instrumentul cheie pentru obţinerea cu acurateţe a
acesteia, precum și complexitatea deja ridicată a provocărilor la adresa organizațiilor
politico-militare și statelor din Europa, considerăm că rezultatul acestui capitol va fi
util în direcţia identificării unor concepte proprii privind sistemul ISR.
Informaţiile sunt esenţiale pentru desfăşurarea cu succes a operaţiilor militare,
şi, în prezent, supremaţia informaţională poate decide soarta unei confruntări armate
înainte de declanşarea acesteia. Realizarea şi utilizarea sistemului informaţional
permite abordarea multisursă a informaţiilor, care devin obligatorii pentru a putea
face faţă cerinţelor câmpului de luptă modern şi pentru respectarea statutului de
membru NATO şi UE.
În esenţă sistemul ISR integrează toate cerinţele specializate de culegere a
datelor şi informaţiilor din câmpul de luptă, etapele ciclului informaţional, datele
furnizate de senzori, disciplinele şi cerinţele de informaţii.
Sistemele ISR trebuie să fie organizate corespunzător pentru a îndeplini
cerinţele operaţionale specifice. Ele trebuie să dispună de o arhitectură unică în care
procesele şi fluxurile informaţionale trebuie clar definite.
Ultimul capitol, este intitulat Modalități de adaptare a sistemului de informaţii,
supraveghere şi cercetare pentru asigurarea sprijinului cu informații în conflictele de
tip hibrid.
Pe parcursul acestui capitol am prezentat o viziune proprie referitoare la
modalitățile de adaptare ale sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare,
pentru realizarea oportună a sprijinului cu informații în conflictele de tip hibrid.
În opinia noastră, instrumentele de analiză de intelligence prezentate pot
contribui la cunoaşterea spaţiului de confruntare şi la estimarea mijloacelor de
manifestare a ameninţărilor de tip hibrid
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 16
Totodată, în viziunea noastră, datorită avansului tehnologic cât şi a importanţei
acordate mediilor de socializare, este necesară înfiinţarea unei structuri care să poată
manipula atitudinea şi comportamentul actorilor, utilizând drept spaţiu de luptă
mediul online.
Mediul operațional contemporan, necesită obţinerea de informaţii care
furnizează un nivel mai mare de detalii beneficiarului, asupra problemelor culturale,
percepțiilor, valorilor, credințelor intereselor și varietății proceselor de luare a
deciziilor din perspectiva diferiților indivizi sau diferitelor grupuri.
Înţelegerea de către decident a situaţiei reale reprezintă componenta critică
pentru succesul operațiilor și furnizează o provocare semnificativă pentru
sincronizarea eficace a ISR.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Conflictul hibrid presupune angajarea simultană şi combinată a unor mijloace
convenţionale şi neconvenţionale de ducere a luptei, în acelaşi timp cu utilizarea
mijloacelor politice, diplomatice, economice, sociale, informaţionale pentru atingerea
scopurilor politico-militare identificate.
Caracteristicile conflictului hibrid din Ucraina, Siria şi Irak au evidenţiat faptul
că adaptarea continuă pentru a face faţă tuturor formelor de ameninţări, întelegerea şi
anticiparea activităţilor adversarilor, identificarea metodelor complexe utilizate de
actorii statali şi nonstatali implicaţi în conflict, este imperios necesară.
Contracararea amenințărilor asociate conflictului hibrid nu necesită numai noi
capabilități ci și noi parteneri, noi procese și mai mult decât orice nevoia unui nou
mod de abordare a lucrurilor. Amenințările de securitate nu mai sunt limitate de
granițele geografice.
Ameninţările nu mai sunt limitate din punct de vedere al mediului în care se
desfășoară, nefiind limitate la spațiul terestru, putându –se desfășura și în mediul
spațial sau cibernetic. Atacuri devastatoare pot fi declanșate sau inițiate din diferite
locații fără a lăsa indicii care să dovedeasca originile atacului.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 16
În viitor, ameninţările din sfera celor hibride vor reprezenta instrumentul cel
mai des şi eficace utilizat împotriva structurilor ierarhice de dimensiuni întinse,
caracterizare de rigididate şi greoaie sub aspect mental ori doctrinar.
În condiţiile realităţii spaţiului de luptă actual, intelligence reprezintă elementul
cu caracter decisiv, de aceea afirmăm că, sistemul ISR reprezintă instrumentul cheie
cu ajutorul căruia decidenţii pot obţine succesul.
Sistemul ISR prezintă produse informative cât mai complete referitoare la
adversar şi la dimensiunea specifică în care acesta îşi execută misiunea, cu scopul
monitorizării continue a stării de fapt şi livrării informaţiilor, complete, în timp scurt,
utilizând toţi senzorii existenţi.
Referindu-ne strict la capabilităţile sistemului ISR national considerăm că este
necesară transformarea, în viitorul apropiat, a acestuia, deoarece este evident că o
parte dintre mijloacele întrebuinţate în prezent, îşi vor găsi locul doar pe momente şi
etape ale unui conflict, lăsând temporar spaţiu pentru manifestarea altor mijloace, în
cadrul altor procese.
După părerea noastră, pentru asigurarea capacităţii de a oferi un răspuns
adecvat, de către forţele armate şi de securitate naţionale, la provocările actuale din
mediul de securitate, este de dorit a se adopta o nouă strategie/doctrină de ducere a
războiului, luându-se în calcul ameninţările de tip hibrid şi pentru aceasta,
recomandăm drept direcţii de acţiune următoarele:
- realizarea unei strategii de apărare sau a unei doctrine care să ducă la
înfiinţarea unor noi structuri de forţe precum şi modul de conducere şi întrebuinţare a
acestora pentru tot spectrul operaţiilor. Astfel, la nivel naţional, trebuie întocmit un
plan cadru care să cuprindă aspectele referitoare la doctrină, conducere, fizionomia
structurilor, instruire specifică, dotarea cu echipamente, selecţia personalului şi
infrastructura;
- elaborarea şi implementarea în doctrinele şi manualele de specialitate ale
forţelor din SNAOPSN a noţiunilor operaţionale moderne cu privire la războaiele
convenţionale, nonconvenţionale, conflictele asimetrice şi conflictele hibride;
- reorganizarea sau crearea unui sistem C2 nou, ale cărui caracteristici esenţiale
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 16
să fie reprezentate de modularitate şi interoperabilitate;
- înzestrarea structurilor SNAOPSN cu tehnologii, echipamente şi materiale
performante necesare îndeplinirii misiunilor în actualul mediu operational;
- elaborarea de metode, tehnici şi prodeduri operaţionale moderne, care să
legifereze modul de utilizare în întreg spectrul misiunilor forţelor armate a
componentei non-cinetice (cibernetic, informaţional, psihologic, media, mediul
online, civil-militari);
- măsurile de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride să cuprindă şi să
integreze toate instrumentele naţionale cu responsabilităţi în aceste domenii, în
cooperare cu structurile NATO şi UE.
De asemenea, în urma analizei şi pe baza celor prezentate în capitolul 3 al
tezei, potrivit aprecierii noastre, considerăm că următoarele modalități de
eficientizare a sistemului ISR pentru asigurarea sprijinului cu informaţii în
conflictului de tip hibrid, ar fi de un real interes, astfel:
a. transformarea actualei arhitecturii a sistemului de informaţii,
supraveghere şi cercetare pentru contracararea conflictului hibrid, în conformitate cu
modelul propus;
b. înfiinţarea, în cadrul noii arhitecturi a sistemului ISR, în subordinea
CSAT, a unei structuri, denumită Centrul naţional pentru combaterea ameninţărilor
hibride;
c. utilizarea în sistem integrat a tuturor capabilităţilor ISR şi de comandă
control reprezintă soluţia pentru a răspunde eficient cerinţelor de informaţii;
d. analiza integrată a informaţiilor ca modalitate de asigurare a sprijinului cu
informații în conflictul de tip hibrid;
e. potrivit aprecierii noastre sincronizarea activităţilor de informaţii şi
operaţii, reprezintă o cale de eficientizare a procesului decizional în conflictul de tip
hibrid;
f. înfiinţarea unei structuri de luptă în mediul informațional destinată
contacarării ameninţărilor hibride. Structura va avea ca obiect de activitate
supravegherea obţinerea şi analizarea informaţiilor obţinute despre adversar, va oferi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 16
sprijin prin colectarea de conţinut media, va monitorizează social media în vederea
evaluării mediului informaţional şi va disemina produsele obţinute către elementele
Sistemului Naţional de Apărare Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. De asemenea,
această structură, cu misiuni de contracarare a amenintărilor hibride, destinată
desfășurării operațiilor informaționale, propunem a fi constituită cu scopul de a
contracara acțiunile de influențare și radicalizare desfășurate de grupări teroriste gen
Stat Islamic dar și de F. Rusă în mediul cibernetic.
În consecinţă, un sistem ISR dezvoltat la nivel naţional, va fi în măsură să-şi
îndeplinească cerinţele operaţionale dacă dispune de tehnici, tactici și un ansamblu de
reguli corespunzatoare, dacă este organizat, înzestrat cu aparatură, pregătit
corespunzător şi cu un nivel de interoperabilitate adecvat.
Apreciem că pe parcursul prezentei teze, pornind de la ipoteza fundamentală
formulată, urmând obiectivele şi direcţiile de cercetare propuse, am reuşit să
demonstrăm că aceasta se confirmă.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Legea nr. 415, privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării, Bucureşti, 2002;
2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea,
desemnarea și protecția infrastructurilor critice;
II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI
1. ***Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Editura
Serviciului Român de Informaţii, 2004;
2. ***Doctrina pentru Sprijinul cu Informaţii al Operaţiilor Întrunite,
Bucureşti, 2003;
3. ***S.M.G./Cc.2.3, Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de
luptă, București, 2005;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 16
4. ***S.M.G.3, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2016;
5. ***S.M.G.103, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012;
III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE
1. ***FM 3-05.30, Psychological Operations, Department of the Army,
Washington, DC, 2005;
2. ***FM 34-8, Intelligence Officer's Handbook, U.S. Department of the
Army, Washington, DC, 1998;
3. ***NATO AJP 2.7, Allied Joint Doctrine for Joint Intelligence
Reconnaissance and Surveillance, 2016;
4. ***Joint Publication 3-13.2: Psychological Operations, Department of the
Army, Washington, 2010;
5. ***Joint Publication 3-55 – Doctrine for Reconnaissance, Surveillance
and Target Acquisition Support for Joint Operations (RSTA), SUA, 1993;
6. ***Trainig Circular 7-100, Hybrid Threat, Department of the Army,
Washington DC, USA, 2010;
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Adrian, Tonea, Ionel, Irimia, Marius, Melenciuc, Conceptul ISR în armata
României, Gândirea Militară Românească, nr. 2, Editura SMG, Bucureşti, 2015;
2. Alexandru, Herciu, Consideraţii privind caracteristicile şi fizionomia
operaţiei întrunite, integrate şi multinaţionale în cadrul conflictelor de tip hibrid,
Teză doctorat , Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti 2015;
3. Florin, Moisescu, Curs de informaţii militare, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti 2004;
4. Petre, Duţu, Ameninţări asimetrice sau ameninţări hibride: delimitări
conceptuale pentru fundamentarea securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti:
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2013;
5. Valerică, Cruceru, Războiul hibrid în gândirea militară americană,
Editura Universităţii Naţionale de apărare „Carol I”, Bucureşti, 2015;
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Armistead, L., Information Operations: Warfare and the Hard Reality
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 16
of Soft Power, Ed. Brassey’s, Inc., Washington, DC, 2004;
2. Bond, Margaret, United States Army Reserve, Hybrid War: A New
Paradigm for Stability Operations in Failing States , Strategy Research Project,
U.S. Army War College, Carlisle Barracks, Carlisle - PA, 2007;
3. Frank, Hoffman, Conflict in the 21st Century: The Rise of Hybrid Wars,
Potomac Institute for Policy Studies, Arlington, Virginia, 2007;
4. Frank, Hoffman, Hybrid Warfare and Challenges, National Defence
University, Institute for National Strategic Studies, Washington DC, 2009;
5. Heidi, Reisinger, Aleksandr, Golts, Russia’s Hybrid Warfare, Roma, no.
105, 2014;
VI. SURSE WEB
1. www.doria.fi/bitstream/handle/10024/74215/E4081_HuovinenKPO_
EUK63.pdf, accesat la 15.06.2016;
2. www.e-publishing.af.mil, accesat la 15.02.2016;
3. www.mapn.ro/publicatii/1_2011, pdf, accesat de 21.05.2016;
4. www.ndc.nato.int
5. www.potomacinstitute.org
6. www.smallwarsjournal.com
VII. REVISTE
1. Revista Gândirea Militară Românească, nr. 2/2015, Bucureşti, 2015;
2. Revista Lumea militară, nr.4, Bucureşti, 2005;
3. Revista Infosfera, Anul VII nr. 1, Bucureşti, 2015;
4. Strategic Assesments Magazine, vol. 10, nr. 4, 2008;
VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. Anders, Fogh, Rasmussen, Future NATO, speech at Chatham House,
London, United Kingdom, 2014;
2. Declaraţia Summit-ului NATO din Ţara Galilor, NATO Walles Summit
Declaration, 4-5 septembrie 2014;
3. ***AAP- 6, NATO glossary of terms and definitions, 2013;
4. ***The Winograd Report: The Main Findings of the Winograd Partial
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 16
Report on the Second Lebanon War, Haaretz, 2007.