laocoon - fisa

2
Irina Craita-Mandra, Regie Teatru, Master I Fisa de lectura Titlu: Laocoon sau Despre limitele picturii şi ale poeziei Autor: Gotthold Ephraim Lessing Editura: Univers, 1971 - Simonide: pictura e o poezie muta si poezia o pictura graitoare - in poezie (literatura), imitatia este succesiva - pictura si sculptura arata un suflet tare si netulburat - exprimarea unui suflet atat de tare sta cu mult mai sus decat plasmuirea frumosului in natura - pictura este considerata in genere arta imitarii corpurilor pe o suprafata plana (grecii o limitau la imitarea numai a corpurilor frumoase) - nimic nu li se parea grecilor mai nobil decat scopul final al artei (perfectiunea obiectului insusi) - e cunoscuta legea tebanilor care ii poruncea sa imite infrumusetand si-i interzicea sub pedeapsa sa imite uratind - spiritul grec condamna caricatura - scopul artei este placerea - vederea durerii provoaca neplacere daca nu exista o frumusete in cel ce sufera, o frumusete care sa poata preschimba neplacerea in dulcele sentiment al compatimirii

Upload: irinacraitamandra

Post on 09-Dec-2015

7 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

lessing

TRANSCRIPT

Page 1: Laocoon - Fisa

I rina Craita-Mandra, Regie Teatru, Master I

Fisa de lectura

Titlu: Laocoon sau Despre limitele picturii şi ale poezieiAutor: Gotthold Ephraim LessingEditura: Univers, 1971

- Simonide: pictura e o poezie muta si poezia o pictura graitoare - in poezie (literatura), imitatia este succesiva - pictura si sculptura arata un suflet tare si netulburat   - exprimarea unui suflet atat de tare sta cu mult mai sus decat plasmuirea frumosului in natura

- pictura este considerata in genere arta imitarii corpurilor pe o suprafata plana (grecii o limitau la imitarea numai a corpurilor frumoase) - nimic nu li se parea grecilor mai nobil decat scopul final al artei (perfectiunea obiectului insusi) - e cunoscuta legea tebanilor care ii poruncea sa imite infrumusetand si-i interzicea sub pedeapsa sa imite uratind - spiritul grec condamna caricatura - scopul artei este placerea - vederea durerii provoaca neplacere daca nu exista o frumusete in cel ce sufera, o frumusete care sa poata preschimba neplacerea in dulcele sentiment al compatimirii

- asa cum natura sacrifica totdeauna frumusetea pentru teluri mai inalte, tot asrfel artistul trebuie s-o subordoneze scopului sau principal, fara s-o urmareasca mai mult decat ingaduie adevarul si expresia (ceea ce e urat la culme in natura devine frumos in arta, prin adevar si expresie) - artistul trebuie sa pastreze masura in expresie si sa nu aleaga niciodata, pentru a reda, punctul culminant al actiunii pe care are de gand s-o infatiseze - limitele materiale ale artei restrang imitatia la un singur moment al actiunii - operele artistilor sunt facute ca sa fie indelung si de repetate ori contemplate - artistul trebuie sa aleaga cel mai fecund cu putinta subiect (ce lasa camp liber imaginatiei) - cu cat vedem mai multe intr-o opera de arta, cu atat e nevoie sa putem sa ne inchipuim si mai multe (in evoultia unui sentiment, treapta cea mai inalta ofera cel mai putin acest avantaj) - a prezenta ochiului faza extrema inseamna a reteza aripile imaginatiei - arta nu trebuie sa infatiseze nimic din ceea ce poate fi conceput doar ca ceva tranzitoriu

Page 2: Laocoon - Fisa