Anul XIV. Arad, Duminecă, 19 Decemvre v. 1910 (1 Ianuarie n. 1911) Nr. 275 ABONAMENTUL

Pe na an . 28 Cor. Pe na jum.. 14 < Pe • lună 2-40

Nral de Dumineca: Pe no an . . 5 Cor.

Pentru România şi America . . 10 Cor. Nral de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

aa 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA j Deák Ferencz-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc ia adminis­

traţie. Mulţămite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

La sfârşitul legislaturii române.

Legislatura actualului parlament ro­mânesc se apropie de sfârşit. La în­ceputul anului viitor Camera şi Sena­tul vor trebui dizolvate, expirând man­datul lor care e de patru ani, faţă de Ungaria unde e de cinci ani.

Marea chestiune care pasionează spiritele este acuma întrebarea : cine va fi însărcinat să prezideze nouile ale­geri ? sau în alte cuvinte : care par­tid va veni la putere ? Până acum câţiva ani lucrul acesta era simplu şi hotărîrea Coroanei era uşor de luat. Ţara neavând decât două partide po­litice însemnate şi organizate, era uşor de ştiut că dacă partidul delà putere pleacă, singurul partid de o~ pozitje ce rămânea trebuia să-i ia locul.

Azi însă politica tării româneşti numără trei p a r t i d e p o l i t i r p m a r i - nar-tidul liberal condus de dl I. I. Bră-tianu, partidul conservator al dlui Petre P. Carp şi noul partid conser­vator democrat al dlui Tache lonescu, format acum trei ani prin dizidentă din partidul conservator. S'a făcut mai întâi încercarea de a simplifica şi de a reduce din nou problema acea­sta politică delà trei la două necunos­cute, prin o împăcare a celor două partide conservatoare. Dar tratativele

I nu au dus la nici un rezultat şi problema i politica a rămas tot complicată. Hotărî­

rea Coroanei este mult mai grea de luat. Nu putem şti ce aduce viitorul şi nu avem pretenţia de a cunoaşte tainele politicei de culise. Tot ce putem spune sânt svonuri cari însă sânt atât de ge­neral acreditate încât nu putem să le nesocotim. Credinţa generală este că guvernul dlui 1. 1. Brâtianu îşi va pre­zintă în curând demisiunea şi că par­tidul liberal se va retrage delà putere. Cu formarea noului cabinet şi prezi-darea alegerilor va fi însărcinat, dl Petre P. Carp. Partidul care va ajunge deci la putere e după credinţa gene­rală partidul conservator sau carpist.

Repetăm însă că acesta nu-i decât un zvon deşi foarte general. Datoria noastră nu e de a cerceta dacă el e exact, ci dacă această soluţiune ar fi logică şi confor­mă intereselor ţării. Mai înainte de a răspunde însă la această întrebare tre­buie să subliniem din nou ceia ce am spus şi în corespondenta precedentă, ca în i u d c c a l a п и а э и а n u v u m n călăuziţi de simpatii sau antipatii pen­tru un anume partid sau şef politic, ci vom căuta să ne formăm o părere independentă de partide, privind lu­crurile totdeauna după criteriul inte­reselor generale ale neamului româ­nesc.

Când un guvern pleacă, întrebarea ce ne preocupă trebuie să fie: pentru ce pleacă? Guvernul liberal a pierdut

j poate încrederea Coroanei? Nimeni 1 nu a rostit până acuma afirmatjunea ' asta. Dar poate el nu mai posedă în­

crederea parlamentului ? Si mai puţin. Sau activitatea lui a avut darul să-i înstrăineze încrederea tării prin gre­şelile politice ce a săvârşit? Răspun­sul preciz la această întrebare l'ar pu­tea da cel mult o nouă alegere. Dar nimeni, nici chiar opoziţia nu se în­doieşte că, dacă partidul liberal ar pre­zida alegerile, el ar primi din nou majoritatea, deşi poate opoziţia ar în­tră sporită ca număr în parlament.

In sfîrşit după aceste criterii for­male ale vieţii constituţionale, trebuie să ne întrebăm dacă interesele supe­rioare ale tării şi ale neamului româ­nesc au fost jignite prin direcţia po­litică a partidului liberal în aceşti pa­tru ani din urmă.

In această privinţă însă trebuie să recunoaştem că opera de legiuire a partidului liberal a răspuns unei mari şi adânci necesităţi. Ea a fost dedicată Ы.ЛЩІШ1СІ o c l c i i n a i i n j á u l t u n a p i u -bleme care s'a ivit în viaţa statului român, delà războiul din 1877—78 în­coace, chestiunii ţărăneşti.

Câtă vreme problema asta şedea nerezolvită, existenta întreagă a sta­tului român era pusă în cumpănă. Câtă vreme cinci din şase párti a po-poratjei se aflau în cea mai cumplită stare de apăsare economică şi în mi­zerie, miezul acestui tînăr stat suferea

FOIŢA ZIARULUI »TRI B U N A « .

Departe. Rătăcit, sub geamu-mi Vântul sării bate, Când pe gene-mi calcă Doruri ne 'mpăcatef

Nu ştiu ce să fie Trista mea pornire, Că de ieri în süßet Simt o grea mâhnire.

Ochii uzi de lacrămi Mi-i ţintesc, în carte, Dară gândiCmi zboară Unde-va departe.

Văd într'o poiană Sus lângă răscruce, Casa noastră albă Şi pe vârf cu cruce !

Iar pe pragul tinzii Văd duioasa mamă, Ce cu glas de vifor Pare că mă chiamă !

Blaj. P. Pădure.

Cranică Bncareşieană. — Mijlocul lui Decemvre . —

De Em. Gârleanu.

S'a schimbat firea! In Decemvre nu mai iulgueşte, ferestrele nu se mai smălţuesc cu flori de gheaţă; copacii nu-şi mai întind bra­ţele împodobite în promoroacă. Noroiul lui Martie umple străzile ; copacii Cişmigiului plâng din ramurile lor umede; cerul îmbâcsit de nori cenuşii atârnă greu, gata să se reverse într'o ploaie de toamnă. E tristă vremea ca orice lucru ne la locul lui. Numai bucureştenii sânt veseli. Bărbaţii umblu în pardesiu; doamnele în jachete subţiri ; copiii cu genunchii goi. Iar lebedele Cişmigiului, albe depar'că ne-ar face dor de zăpadă, plutesc a lene pe lacul Cişmi­giului, a căruia oglindă zadarnic mai aşteaptă, antreprenorul patinajului să o vadă odată în­gheţată. Trăsurile aruncă raze de noroi în toate părţile, pătând rochiile şi hainele care umplu, a doua zi, fabricile spălătoriilor chimice. Căci şi petele de noroi, ca multe altele, se şterg uşor, şi dacă mai lasă vre-o urmă apoi acea­sta e numai pentru ochii îngăduitori cari ştiu unde a fost pata delà început.

Pe vremea aceasta tristă automobilele în­viorează oraşul. Semnalele lor, cari au de scop să-ţi prevestească mai din vreme că vei ii călcat, aruncă zarva în public, trezeşte ener­giile, mişcă picioarele celor mai reumatici. Şo-feurii, această nouă categorie de oameni, — oameni inculţi, iară simţul timpului şi al spa­

ţiului, fără gândul primejdiei — merg şi ei, trebuie să recunoaştem, Ia moarte ca vechii gladiatori romani. Omoară şi la rându-Ie sânt omorîţi. Bicicliştii sânt rari, e un sport învechit.

Pe sus, doar Vlaicu sboară :—el sub cer, ţi­gănuşii mahalalelorCotrocenilor urmărindu-1 pe jos, dând cu căciula în câni de bucurie, fiind că până la el n'ajung. Curse, nu. Bătăi cu flori, nu. Altfel de bătăi câte vreţi. Cârciumele gem, acum în preajma alegerilor. In faţa Clubului de­mocrat, două manifestaţii au scos de prin bârlo­gurile lor pe toţi agenţii. Se pregătesc toţi de alegeri. Unii vor să rămâie ; alţii să vie. Ori unii ori alţii au să-şi vadă visul cu ochii. Pen­tru câtă vreme ? O să vedeţi. In cafenele a-celeaşi discuţii. „Toţi avem geniu ; în afară de noi nu pot fi alţii ; noi suntem centrul lumii. '

Literatură ! Gazetele dau „fapte diverse : omoruri, sinucideri, Staţia B. M., Omul gol din Cişmigiu"... Pe care, în treacăt fie zis şi autorul acestor rânduri a avut cinstea să-1 vadă, nu la miezul nopţii cum au spus gaze­tele, ci la 8 ceasuri seara ! Gol ca Adam.

Banuesc că pricina e o Evă. Cofetăriile pline ; Cinematograiile asemenea ; teatrele la fel. La naţional a răsărit „Luceafărul* ; „Maman Co­libri* ţine seria la Davilla ; opereta lui Gri-goriu îşi pregăteşte premiera la Teatrul ,Leon Popescu". Şi toate merg, se învârtesc pé veş­nicul fus al actualităţii.

Numai zăpada a ajuns legendară, ca Feţii-Frumoşi, ca Jleana Cosinzeana" alui Victor Efiimiu, ca Statul Palmă-Barbă-Cot. Ori o fi crezând şi dânsa că e prea albă şi neprihă­nită pentru mocirlosul nostru pământ !

Pag. 2 » T R I B U N A « 1 Ianuarie n. 1011

de o putreziciune, care trebuia însănăto­şită, sau trebuia să-1 ducă la descompu­nere. Până la venirea partidului liberal la putere, problema ţărănească fusese nu­mai latentă. Prin isbucnirea neaşteptată a uriaşului foc dinMartie 1907, ea a deve­nit însă cea mai acută din toate nevoile, statului. Problema de rezolvit a partidu­lui liberal era deci pusă cu limpezime şi hotărîre ; el trebuia să deslege chestia ţărănească. Orice altă preocupare tre­buia să ajungă pe planul al doilea fată de această chestiune, care va domina multă vreme încă viata poli­tică a tării.

Spre a răspunde la întrebarea dacă partidul liberal trebuie să plece sau să rămână la putere, trebuie să cercetăm prin urmare, ce a făcut pentru îmbu­nătăţirea sortii ţăranului?

Sânt aproape patru ani de când partidul liberal, în Martie 1907, a ve­nit la putere spre a potoli răscoalele. Atunci el a făgăduit ţării o serie de mari reforme agrare. Dacă ar fi să judecăm opera partidului liberal în a-ceşti patru ani de zile, ar trebui să o cercetăm din două puncte de ve­dere. Va trebui să întrebăm întâi, dacă el şi-a împlinit făgăduielile şi va tre­bui în al doilea Ioc să cercetam valoa­rea reală şi internă a reformelor.

E natural că va fi mai uşor să răs­pundem la întrebarea întâia, dacă re­formele făgăduite au fost realizate prin legiuirea tării. Scopul tu turora-r.ftctnr Г Р І О Г Г П Р çï nemi îpfyi я fnçt î n ­dreptarea stării ţăranului, ferindu-1 cât" mai mult de exploatarea marei proprietăţi şi de neajunsurile ce-i ve­neau din partea administraţiei. Cele mai însemnate din aceste legi sânt :

Legea învoielilor (contractelor) agricole. în­voielile grele şi neomenoase de muncă sau de arendare a pământului apăsau pe spatele bietului ţăran. Săteanul sărac şi incult era totdeauna prea slab decât să poată rezista puterii superioare a proprietarului sau aren­daşului bogat. El trebuia să primească orice condiţii grele de muncă sau arendă. Pe dea­supra mulţi arendaşi, mai ales Jidani, îl înşe­lau la socoteală. Adesea după o vară întreagă de muncă istovitoare ţăranul se vedea fără câştig ba şi cu datorii, pe când puţinul lui pământ fusese cultivat rău şi târziu, boierul silindu-I să-i lucreze întâi lui. La judecată, neavând un contract scris, el adesea pierdea, neputându-şi apăra dreptatea.

Legea învoielilor agricole a îndreptat aceste rele, prin dispoziţii aspre şi energice în fa­voarea ţăranului. Intre ele amintim ca pe cea mai radicală, dispoziţia maximului de muncă şi minimului de salar, pe cari le fixează o co-misiune specială în fiecare judeţ. Măsura a-ceasta îndrăzneaţă dar foarte dreaptă, a fost mult combătută de potrivnicii partidului li­beral.

Legea islazurilor obligă pe proprietarii mari să cedeze pe bani o optime din moşiile săte­nilor, spre a le întrebuinţa ca islaz (păşune). Ţăranul fusese tot mai mult silit să-şi reducă numărul de vite, fiind tot mai lipsit de pă­şune. Neavând vite, el sărăcise, neputându-şi lucra pământul şi lipsindu-i laptele, hrana prin­cipală a copiilor. Cusurul cel mare al legii

a fost că nu i-s'a dat o sancţiune, adică nu prevede pedepse pentru proprietarii, cari nu vor ceda imaşuri la săteni. Cu toate astea un foarte mare număr de proprietari a oferit ţă­ranilor imaşuri, supunându-se legii de bună voie. E o vie dovadă a sentimentului de drep­tate socială, ce s'a trezit pe urma răscoalelor. Condiţiile de plată ale ţăranilor sânt însă one­roase.

Legea trusturilor opreşte formarea trustu­rilor de arendaşi şi opreşte arendarea unei întinderi mai mari de 4000 de hectare la ace­laş arendaş, fie şi prin persoane interpuse. Trusturile arendăşeşti exploatau pe ţărani prin faptul, că stăpânind pământul pe o mare în­tindere de loc, ţăranii acelor ţinuturi trebuiau să se supună condiţiilor dictate de trust sau riscau să rămâie fără muncă şi fără pământ de arendă. (Ţăranul, neavând de-ajuns pământ, era nevoit să mai ia cu arendă nu direct delà proprietari, ci din mâna a doua, delà arendaşii mari, cari apoi dictau preţuri enorme, exploa­tatoare. Concurenţa din partea altor proprie­tari fiind exclusă de trust, ţăranul trebuia să primească preţurile trustului). Dintre trusturile principale amintim pe cunoscutul trust al Fi-scher-eştilor, care stăpânea mai multe sute de mii de hectare în Moldova. Legea le-a des­fiinţat.

Casa rurală e o bancă înfiinţată cu capital pur românesc (străinii, deci jidanii, fiind ex­cluşi din rândul acţionarilor). Scopul ei e de a cumpăra mari proprietăţi ajunse de vânzare şi de a le revinde la ţărani, făcându-i proprie­tari pe pământ. Plăţile se fac pe amortizaţie. E una din cele mai eficace din reformele a-grare.

Judecătorii ambulanţi sânt chemaţi a merge din sat în sat şi a împărţi ţăranilor dreptatea la faţa locului, fără advocat. Efectul legii e că ţăranul cruţă mult timp şi multă cheltuială cu procesele sale, ce se dezbăteau, înainte la la oraş.

Legea cărciumelor e menită să reducă al­coolismul la ţară, micşorând în chip foarte în-о с т п а і . n u m ă r u l сйгеІиШеІОГ, p e d e p s i n d p e beţivi şi pe cârciumarii abuzivi. Carciumele fiind monopolizate, dreptul de licenţă se aren­dează, iar suma arenzii se întrebuinţează pen­tru şcoala sătească. Legea de altfel'excelentă, un adevărat cap de operă de legislaţiune, a avut cusurul că nu a fost întinsă şi asupra cărciu­melor din oraşe unde ţăranii, venind la târg, se dădeau la beţie, cum a observat dl lorga.

Acestea sânt cele mai însemnate din seria de legi, numită reformele agrare ale partidu­lui liberal.

E rîndul să răspundem Ia a doua chestiune: dacă reformele acestea nu au rămas simple minciuni, legi pe hîrtie, sau dacă au devenit o realitate şi întru cât. Măsura cea mai bună vor fi roadele reformelor, exprimate în cifre.

Nu făgăduim, că aceste cifre, fără a fi neexacte sau falşe, pot fi totuş amă­gitoare întru cât ele nu exprimă tot­deauna o realitate deplină, ci mai mult aparentă, fără ca în fond lucrurile să se fi schimbat mult. Cu toate astea nu se poate spune că ele nu cuprind o mare parte de adevăr şi e sigur că merită în parte covârşitoare încrede­rea noastră.

Din complexul de probleme, cari constituesc la un loc marea chestiune agrară, cauza de căpetenie a nemul­ţumirii ţăranilor a improprietatea la­tifundiară. România era după vorba dlui Stere o ţară de latifundii. »

Proprietatea celor 7,968.296 de hec­tare de pământ cultivabil (arături, fi­neţe, păşuni, livezi de pruni, deci fără păduri) s'a împărţit în anul 1906 astfel:

3,319.695 de hectare aparţineau unui număr de 1,015.302 proprietari ţărani, având fiecare în termen mediu 3'27 hectare.

3,001.206 de hectare sau aproape tot atât era stăpânit de 1503 mari proprietari.

Restul de 1,647.128 de hectare apar­ţineau unui număr de 41.307 de pro­prietari mijlocii cu proprietăţi între 10—500 de hectare. La cele două ex­treme erau marea şi mica proprie­tate, cam de aceleaş dimensiuni.

O miie cinci sute şi trei familii boiereşti stăpâneau aproape tot atât pământ ca şi un milion cincisprezece mii, trei sute două Jamilii ţărăneşti. Până când una din aceste familii ţă­răneşti avea în termen mediu 3*27 hectare, o familie boierească lua în termen mediu uzufructul unei întinderi de 1920 de hectare.

(Datele sânt împrumutate din arti­colul „Ţară de latifundii" al dlui C. Stere, apărut în Viaţa Românească Nr. 10, pe anul 1910).

Aceasta era situaţia la 1906. Să vedem ce este patru ani în

urmă. In urma reformelor agrare au tre­

cut în manile proprietăţii mici, adică ţărăneşti — fie sub formă de cumpă­rare, sau arendare — 915,000 de hec­t a r e . A d i c ă aproape u treia parte din marea proprietate, care „fără nici o zbuciumare socială, zice dl Duca, fără să se fi lovit interesele nimănui, a trecut numai prin efectul reforme­lor agrare în manile proprietăţii mici, adică ale ţărănimii".

Vedem că prin munca partidului liberal, rana principală a chestiei agrare, disproporţia dintre marea şi mica pro­prietate a început să-şi piardă as­primea. Dacă reformele agrare nu aveau nici un alt efect decât acesta, se poate spune, că ele totuş au făcut un însemnat pas spre soluţiunea chestiei ţărăneşti. Opera reformelor nu va înceta să lucreze nici în viitor şi va urma înainte să niveleze deo­sebirea dintre marea şi mica pro­prietate.

Dar să vedem şi alte rezultate. In anul 1908 s'au încheiat (cităm

după discursul dlui deputat I. G. Duca) în toată ţara numai 1700 de contracte agricole de muncă autentificate, an­gajând un număr de 76.000 de ţărani. Un an în urmă, cifrele acestea au crescut la 9421 de contracte şi 413,000 de ţărani.

Cîtimea de pământ care s'a dat la ţărani, fie în dijmă sau în bani, fie cu învoieli pentru păşune s'a ridicat delà 240.000 de hectare în 1908, la 875.000 de hectare în 1909.

Fabrică de parchete, = Cluj—Kolozsvár. —

Fabrichează orice parchete din sterjar şi carpen pe fond de asfalt

Lucrări de cherestrea în once mă­rime, în lemn de stejar, carpen şi brad.

Primeşte prelucrarea completă a du­şumele lor .

1 Ianuarie п. 1011

In anul 1908 au fost încheiate 972 de contracte de arendare (cele citate întâi sânt de muncă) şi 750 contracte neautentice. In anul 1909 cifrele sânt: 4199 autentificate şi 222 de contracte neautentificate. Contractele autentice prezintă mai multă garantie de sigu­ranţă pentru ţărani şi îi apără mai bine de exploatări.

Cât de bine îşi împlinesc ţăranii în­datoririle sub noua lege ne spun a-ceste cifre. Aşa, din un număr de 344.000 ţărani învoiţi în 1909, numai 5925, adecă abia o proporţie de 1.75'V0

n'au îndeplinit obligaţiunile prevăzute în contract.

Celelalte reforme au dat rezultate asemănătoare. De pildă legea cârciu-melor, a redus numărul cârciumelor la sate la mai puţin de jumătate şi a redus aproape în aceiaş măsură cantitatea alcoolului consumat.

Anul trecut dl Nicolae lorga a or­ganizat o anchetă asupra rezultatelor reformei agrare. Am citit multe răs­punsuri nefavorabile reformelor şi nu am rămas miraţi. Nu s'a putut schimba o stare atât de adânc înrădăcinată, ve­che de sute de ani în originile ei. De­spre două din reforme însă am găsit chiar şi în aceste răspunsuri (cari de altfel une-ori făceau impresia unui pe­simism exagerat) multe cuvinte de laudă: despre legea cârciumelor şi despre judecătorii ambulanţi. Cu deo­sebire în privinţa acestora din urmă voturile tuturor răspunsurilor erau a-proape unanime,^recunoscând folosul lor incontestabil.

Drept încheiere trebuie să consta­tăm că legislatura, care se încheie acuma, a fost una din cele mai im­portante şi rodnice ale parlamentului românesc. Opera partidului libe­ral nu va putea satisface desigur toate aşteptările. Chestiunea agrară e o problemă atât de vastă, cu atâtea laturi, meritând fiecare afară de bună­voinţă, o sumedenie de cunoştinţe, adâncă intuiţie politică şi administra­tivă, darul de a organiza şi o mare cinste şi abnegafiune, spre a rezista tentaţiilor de zădărnicire din partea celor interesaţi, încât ea cere o sumă uriaşa de talente politice, legiuitoare, administrative şi economice, a căror conlucrare să producă o schimbare în bine, reală şi statornică pentru ţă­rănime.

Partidul liberal nu a putut face to­tul în timpul scurt al acestor patru ani, dar el a făcut un pas hotărît înainte, spre deslegarea chestiunii; ţă­răneşti.

Răspunzând deci la întrebarea pusă la începutul acestor rînduri, trebuie să spunem că logica lucrurilor nu ar îndreptăţi plecarea partidului libe­ral delà putere.

Interesul suprem al tării româneşti dar şi al neamului românesc de pre­tutindeni, dominând toate celelalte in­terese, este azi deslegarea deplină a chestiunii agrare din România.

Partidul care a începui solufiunea [ ei, — oricare ar fi acest partid, li- | berat sau conservator — ar trebui să j aibă putinţa să o continue, câtă vreme j

T R I B U N A .

un partid şi mai radical (bună-oară cel naţionalist-democrat) nu-i poate lua locul şi nu-i poate duce opera şi mai departe cu un pas.

Cu toate acestea este foarte pro­babil că partidul liberal va pleca. Si­stemul rotaţiei politice e prea înrădă­cinat şi Coroana ba adoptat şi ea prea mult decât să-1 părăsească. In convingerea publică e o chestiune de dreptate politică şi chiar personală, că dacă un partid a gustat dulcetile pu­terii vreme de patru ani de zile, să facă loc altora. Opinia publică, ba chiar şi partidul liberal însuş se arată aproape împăcat cu această solutiune şi nu noi vom căuta să-I înrîurim în­tr'un senz sau altul. Ceia ce am ex­pus noi sânt numai părerea unui om care departe de partide şi străin de interesele lor, îşi formează o părere personală, călăuzit numai de interesul g;eneral românesc.

Tot ce putem arăta e o dorinţă: ori care partid va ajunge la putere, el să nu dărîme ci să continue, să intensiveze şi să adâncească opera partidului liberal.

El va avea atunci simpatiile tuturor Românilor, înlăuntru sau în afară de partide şi înlăuntru sau în afară de graniţele tării româneşti.

Demis ia ministrului Orleanu. Ni se tele-graţiată din bucureşti: Azi şi-a prezintat de­misia dl Mihail G. Orleanu, ministrul indus­triei şi al comerţului. Demisia dlui Orleanu, a provocat o consternaţie puternică în cercurile po­litice liberale. Se aşteapaă ţi de>misiunea dlui Emil Costinescu.

De misiunea ministrului de comerţ va precipita acum criza întregului guvern, pe cale de a pă­răsi puterea.

* Declaraţ i i le moş ten i toru lu i de tron ,

publicate şi de noi, sânt şi azi viu discu­tate în cercurile politice din Budapesta şi Viena. Revine asupra acestor declaraţii şi »Pester Lloyd« şi susţine comunicatul pu­blicat de el, cu mică rectificare.

Moştenitorul de tron, declarînd că »în anii din urmă vaza Ungariei a suferit mult«, n'a vizat exclusiv coaliţia, ci s'a re­ferit la trecutul politic din aceşti 10 ani din urmă.

..Când coaliţia era în opoziţie şi împie­dica, prin o obstruţie nebună, orice lucrare parlamentară...

Un n o u deputat opoz i ţ iona l . Eri a avut loc alegerea d e depulat , în circumscripţia a 11-a din Miskolcz, în locul repauzatului deputa t Lip-csey Adam.

Candidatul independis t Bizony Ákos a întru­nit 606 voturi şi a fost proclamat ales. Con t ra candidatul sau, guvernamentalul Vadnay a întru­nit numai 522 voturi.

Izbânda opoziţiei e a se atribui în parte şi cer­turi or can s 'au ivit, în sinul partidului guverna­mental local, în jurul candidaturii . Majoritatea ce use alt candidat, dar prefectul a stăruit pent ru candida 'ura iui Vadnay

* Conf i rmarea hotăr îr i lor delegaţ i li­

nii. In numărul de azi al «Monitorului O-ficial» a apărut autograful regal, care con­firmă hotărîrile aduse de delegaţi uni. Se au­torizează guvernul, ca cheltueiile afacerilor comune până în 31 Martie 1911 să le a-semneze conform budgetului din anul trecut.

Pag. 3

M o ş t e n i t o a u ! nu va m e r g e în Rusia . Secretarul delà ambasada austro-ungară din Petersburg, baronul Logo, a dezminţit svo-nul susţinut până acum, că moştenitorul tro-nulu> ar lua parte la vânătoarea, ce se va aranja de membrii casei domnitoare din Rusia.

Liga pentru votul universal . Ni-se anunţă din Budapesta: Liga maghiară a votului uni­versal va desfăşura anul viitor o propagandă cât se poate de intensă. Va organiza" mai des întruniri populare. Chiar în luna Ianuarie va ţine adunări în Arad, Timişoara, Miskolcz şi Szabadka.

Succesele de până aci ale propagandei pen­tru votul universal le învederează şi faptul, că la cameră au sosit peste 100 de petiţii în sen-zul programului Ligii.

Fejérváry şî coa l i ţ i a . Baronul Fejérváry, fostul preşedinte al cabinetului »drabant», nu uita insultele ce Me-au adus coaliţioniştsi, ajunşi la cîrma ţării. Eri, în cursul audienţei delegaţiilor, a dat dovadă câ «ţine minte*.

Contele Majláth József, membru în Camera mag­naţilor, care publicase despre Fejérváry o broşură plină de insuhe, văz ndu-1 îmbrăcat in uniformă de căpiian de gardă, i-a adresat cuvintele:

— Excelenţa, ce uniformă frumoasă ai ! — Da, e frumoasa, uu-i vorbă, dar tot nu-i atît de

frumoasă ca broşura ta despre mine! — i-a răspuns Fejérváry, întoreîndu-i spatele.

Tot atunci s'a apropiat de el fostul ministru de co­merţ K*ssuih, dar Fejérváry, cînd Kossuth era să-1 salute, îşi întoarce spattle şi se duse în altă parte a salei de tron,..

Cit de bine trebuie că-i cunoaşte Fejérváry pa foştii coabţionişti, dacă îndrăsneşte să-şi arete dispreţul în mod atît de provocator.

Chestiuni la ordinea zilei. Pol i t i ca r o m â n e a s c ă în l a m i n a Ini

„Budapesta Htrlap".

Pretinsa declaraţie a moştenitorului. Cunoaştem cu toţii ciudăţenia ce se chiamă

mentalitate ungurească. Am admirat de. ne-numărate-ori elucubraţiile ei şi neam du­mirit şi asupra raţiunei lor bizare. Ştim că ori de câte ori e vorba de prigoniri în­durate de naţiuni, în afară de graniţele sta­tului nostru arpadian mentalitatea aceasta scapără cele mai delirante ţipete de revoltă şi ştim apoi că ori de câte ori vine vorba de opresiunea, fără păreche de acerbă, din lăuntrul acestei ţări mentalitatea ungurească se preface în forma oglinzilor concave des­figurând într'un spectru difus şi cu nepu­tinţă de recunoscui principiul atât unitar, de lămurit şi de indelebil al naţionalităţii. Mentalitatea aceasta rămâne refractară pen­tru adevărul oricărei manifestaţiuni a ace­stui principiu, în cadrele statului ungar şi nu e în stare a desluşi în razele lui eterne legea cea mai firească, ce stăpâneşte evolu­ţia raselor omeneşti. Şi mai ştim, durere, că va trebui să treacă multă apă pe Tisza, cea blondă ca şuviţele descendentelor ar-padiene, până să se cristalizeze din fervoa­rea acestei mentalităţi o minte sănătoasă, justă şi cumpănită.

De aceea nu ne mai mirăm de elucru-braţiunile ei. Le înregistrăm numai drept fenomene curioase, neobişnuite la alte po­poare. Aşa şi de data ast?. Căci iată » Bu­dapesti Hirlap«, reprezintantul cel mai academic al mentalităţii ungureşti, ne apare azi din nou cu flăcările aceluiaş fenomen interesant.

Scriind despre zădărnicirea negocierilor de pace şi despre situaţia actuală internă a partidului naţional românesc, face o seamă de constatări şi reflexiuni, pe cari le puteam ghici dinainte, angajându-ne să le scriem chiar noi, pe nevăzute. Înainte de toate spune cu sat sfacţie, că negocierile de pace cu Românii s'au terminat fără nici un re­zultat pozitiv. Nici nu se putea altfel — raţionează apoi — pentrucă primul ministru, în calitate de reprezentant al statului, n'a putut să dea ascultare unor prêtent uni for­mulate în cadrele principiului naţional. Statul nu poate să stea de vorbă decât cu cetă­ţeni singuratici, şi nu cu colectivităţi ori autonomii constituţionale naţionale, deoarece de acestea nu există. Statul ace>ta e doar întregul indivizibil şi unitar al naţiunii un­gureşti (căci nu este a se înţelege »ungar«). In acest senz a tratat guvernul pretenţiunile formulate de dl Dr. Ion Mihu. Negocierile n'au putut să aibă nici măcar în senz aca­demic caracterul unor negocieri delà egal la egal.

Dar — adauge «B. H.» — dl Mihu a spus cu toate astea, că intenţiunile guver­nului, de a realiza pacea cu naţionalităţile sâni sincere şi de bună credinţă. Presa şi oamenii partidului naţional însă n'au hono­rât sinceritatea guvernului, ci au tras-o la îndoială, învinuindu-1 necontenit. Dl Mihu însuşi e o jertfă — crede «B. H.» — a o -piniei publice româneşti, căci cu toate că e o individualitate închegată şi în toate pri­vinţele independentă, s'a făcut interpretul ei. In felul acesta chiar credinţele politice ale d-lui Mihu sânt foarte departe de punctul de vedere al «statului naţional maghiar».

Dată fiind distanţa aceasta enormă—con­tinuă articolul — nici nu mai p -t spera Un­gurii ca s'ar găsi vre-un şef politic român, care să prezinte poiecte acceptabile din punc­tul de vedere al statului naţonal maghiar.

In restul articolului se face diagnoza si­tuaţiei interne a Românilor. întâi şi întâi e comitetul naţional, care funcţionează sub de­numirea de comisie executivă. Acesta repre zintă vederi excepţionate chiar şi de dl Mihu. Vine apoi gruparea cea mai intransigentă, gruparea care cere autonomia naţională nu numai a Transilvaniei ci şi pe cea a tutu­ror Românilor din ţările coroanei sfântului Ştefan. Gruparea aceasta în frunte cu dl Goga şi cu oamenii de condei e de-adrep-tul teroristă şi a provocat până şi desapro-bările d-lor Maniu, Iorga şi Popoviciu (pe acesta «B. H.» îl numeşte «eroul replicei») cari toţi sânt duşmani notoriei ai maghia­rismului. Cu cine să facă deci pace Un­gurii ?

Cu nici una din grupările existente — încheie desolată santinela imperialismului. Dar este totuşi ceva de făcut, se poate to-tuş ameliora situaţia din punctul de vedere al ideii de stat. Cu prigonirea agitatorilor nu se face multă ispravă, dovedesc experin-ţele de până aici. In locul agitatorilor în­temniţaţi răsar alţii din masele mari ale po­porului, căci masele aceste sânt instigate să creadă că statul este izvorul tuturor relelor ce le îndură şi cari îl fac să ia toiagul pri­begiei. Trebuie deci vindecat râul la sor­ginte, îndreptând şi ameliorând sistemul ad­ministrativ, ascultând ponosurile îndreptăţite ale poporului. Administraţia şi justiţia tre­buie aduse la un i ivel, care să nu mai poată da pnlej la agitaţii. E un adevăr atât de comun acesta — constată spre marea noa­stră uimire »B. H.« — încât a ajuns a-

j U j j M . n

proape banal, — şi totuşi »se păcătuieşte atâta împotriva lui«.

Dar prin aceasta încă nu s'a făcut totul. E de-o imperioasă necesitate, tot din punc­tul » ideii «, ca să se facă tot posibilul pen­tru întărirea economică, culturală şi socială a Ungurilor risipiţi printre «naţionalităţi«. Să se scruteze apoi şi pricinile de nemul­ţumire printre cetăţenii de »buze straine«, ca »fiecare cetăţean al ţării să simtă (nu însă deopotrivă/ — N. R.) ocrotirea statu lui maghiar«.

Intr'adevăr minunate sfaturi, şi tot atât de logice ca mentalitatea din cari s'au plăz-muit.

C e a s p u s m o ş t e n i t o r u l ?

Declaraţiile moştenitorului de tron, conti­nuă să arunce valuri mari dincolo, cât mai ales dincoace de Leitha. Am anunţat că de­claraţiile date în vileag de „Pester Lloyd" ca fiind autentice, au fost ieri rectificate în co­respondenţa semioficioasă „M. T. 1.". După „P. Lloyd4' moştenitorul ar ii zis că Ungaria numai aşa „îşi va recâştiga prestigiul, care s'a cam întunecat în anii din urmă", dacă va acorda monarhiei toate cheltuielile necesare pentru sporirea forţelor armatei. „B. Napló", semioficiosul redactat ungureşte, a dat o turnură şi mai gravă pentru patrioţii noştri acestei declaraţii. A spus că moştenitorul ar fi declarat că „bunul nume al Ungariei se va putea recâştiga numai dacă naţiunea ungară (probabil şi „maghiară" !) va da o dovadă de maturitate politică, acordând cele necesare pentru menţinerea poziţiei de mare putere a monarhiei".

Faţă cu aceste versiuni „M. T. I." a fost autorizată să comunice că moştenitorul a spus numai că „p ro iec te l e mi l i t a re în perspec­tivă sânt menite să fie garanţiile indispen­sabile ale situaţiei de mare putere a monar­hiei".

Dar chestiunea nu s'a oprit nici la acest punct, căci spre mirarea tuturor cercurilor politice, guvernul a dat un nou comunicat, într'o altă corespondenţa, desminţind informa­ţiile apărute în Д . T. I.". Va să zică guver­nul a confirmat în mod indirect comunicatele, ominoase pentru patrioţi, din „P. Llyod" şi „B. Napló".

Cazul bine înţeles a stârnit o viuă animaţie mai ales în partidele opoziţioniste, cari pri­vesc aceasta declaraţie drept un avertisment, deşi deghisit în formele eufemiei diplomatice, totuş foarte energic la adresa svârcolirilor kossuthiste după concesii naţionale în ar­mată. Unii spun că guvernul a făcut o gre­şeală dând în vileag declaraţia, căci departe de a asigura succesul proiectelor în chestiune, îl va primejdui chiar, căci a deşteptat succep-tibilitatea legitimă a partidelor independiste.

Insuş Kossuth a ţinut să se declare. El a spus că, deşi, probabil, declaraţia moştenito­rului n'a fost menită publicităţii, speră că vor veni vremuri, când se va convinge, că forţa militară nu se asigură atât prin mijloace ma­teriale cât mai ales prin resorturile morale ale ei. Cu alte cuvinte numai atunci va fi armata puternică, când se vor fi făcut concesiile de maghiarizare.

In acelaş senz a fost comentată declaraţia şi în partidul justhist, în vreme ce partidul guvernamental cearcă să nu-i atribuie prea multă importanţă şi să treacă peste ea la or­dinea zilei.

Vre-o câţiva curuţi mai delà roată s'au juruit să umfle cazul la proporţiile unui ponos

1 Ianuarie n. 1911

naţional şi să-1 facă obieot de discuţii în ca­meră.

Cercurile politice din Austria şi presa aus- j triacă comentează declaraţia cu cunoscuţi) tendinţă antimaghiară şi se bucură de aceasta ! dovadă de energie a moştenitorului. Vedem deci că în ciuda precauţiunilor neobişnuit de întinse ce s'au luat cu prilejul venirii moşte­nitorului Francise Ferdinand la Bndapesta, vajnicii noştri compatrioţi au ştiut să iaci multă vâlvă şi să reediteze iarăşi faima anti-maghiarismului moştenitorului. Căci fatalitatea e crudă. O spune lămurit Românul în înţelep­ciunea sa: „De ce te temi nu scapi!"

?! Adaos" la „risjneti i i" lui Ş sau

Cum discută uo „preşedinte venerabil'4? De Dr . I. L u p a ş .

II. D-lui Şuluţu necontenit îi umblă gura, că

lucrarea mea ar fi „plină de greşeli". Dar cari sânt acele greşeli nu spune. E uşor să afirmi ceva, mai greu este însă a dovedi. Cătră sfârşitul diatribei sale pare a renunţa însă şi la afirmaţiunile, ce anticipase fără a produce o singură dovadă. In nr. 134 pag. 3, coloana 1 scrie : „Eu însă nu de greşeli, ci de falsificări te-am arătat vinovat". Aşa dar car­tea mea nu mai este „plină de greşeli", cum afirmaseşi, venerabile, ci deadreptul de falşi-: ficări? Cu dovedirea lor însă a rămas şi va rămâ­nea pentru totdeauna dator, căci ele exista numai în fantázia exasperată a d-lui Şuluţu, iar nu în cartea mea. Şi „de strigiis, quat non sunt, nulla mentio fiat !...

Din contră eu i-am dovedit d-lui Şuluţu, cât de mult greşeşte, când caută aşchia în ochiul altuia şi nu simte bârna în al său... I-am ară­tat, ca în broşura sa clandestină a comis o eroare istorică atât de boacănă şi grosolană, în cât prin aceasta şi-a pierdut orice drept de a mai dăscăli pe alţii. Savantul nostru istoric simte şi el cât de mare este greşala dovedită, dar recurgând la procedeurile obişnuite în dis­cuţiile şi polemiile dânsului cearcă să arunce în capul tipografului greşala, de care numai autorul poate fi vinovat...

Am informaţii sigure, că „venerabilul" a lucrat timp îndelungat la corectură şi astfel dacă ar fi fost în clar cu ceeace scrie, avea posibilitatea să-şi îndrepte această greşala. Căci întâi a tipărit peste o sută exemplare, plătind la Krafft suma de 24 cor. 60 fii., cum apare din registru Nr. 750, apoi nimicind parte din ele, a tipărit a doua oară nenorocita sa broşură, plătind 18 coroane, cum se vede din acelaş registru Nr. 785. Aşa dar în timpul, cât a tot îndreptat întâia tipărire şi până a a ajuns la a doua, ar fi putut să observe gre­şala, de care e vorba. Şi totuş n'a fost în stare s'o observe, decât dupace „librăria" — păcă­toasa de librărie ! — a trimis broşurile tuturor membrilor din Academie.

Şi atunci bietul domn Şuluţu, la această vârstă „venerabilă", aleargă cu epistole prin „Strada Sculpturii Nr. 35." în Bucureşti, pe la secretarul secţiunii istorice, academicianul C. Erbiceanu, pentru-ca greşala din broşură s'o îndrepte într'unmod şi mai greşit !... Căci după cum am arătat în „Tribuna" (Nr. 247J în rescriptul împărătesc din 1 Sept. 1865 nu este vorba de legile dietei din Sibiiu nici „directe" nici „indirecte", cum afirmă Şuluţu. Şi când te provoci la un act istoric, ar trebui să ştii „venerabile", că nu este acelaş lucru ca cu „memoriile" d-tale, cărora le poţi da Mu liber, să bată câmpii încătro le place. Un act isto­ric te obligă să na afirmi nici cu o iotă mai mult sau mai puţin decât se cuprinde în şi­rele lui. Făcând contrarul, după cum ai făcut, vei şti, că frumoasele epitete de „mistificator", „falsificator" şi „fabricant de istorie", cu cari te crezi îndreptăţit a stigmatiza pe alţii, se li-

1 Ianuarie n. 1911 « T R I B U N A ^ Pag. 5

Bunea m'a distins până la sfârşitul vieţii sale cu binevoitoarea=i atenţiune, trimitându-mi va­loroasele sale scrieri „în semn de preţuire ştiinţifică -, ceeace nu ştiu, să fi făcut şi cu dl Şuluţu.

pese pentru vecie de .ilustrul -' nume al vene-rabilităţii" tale.

Căzând însuş din greşală în greşală, dl Şu­luţu a alergat apoi cu broşura sa şi la dl Par-tenie Cosma, ca să vadă, cum „a rectificat dl Ş-.ţamtea Academiei istoria d-lui Lupaş" şi | Intre fruntaşii din Blaj am şi astăzi prieteni, a istorisit păţania sa „cu greşală de tipar la | la cari ţin cu toată căldura sufletului şi n'aş mai mulţi cunoscuţi -. Vezi, la ce neajunsuri şi j fi niciodată în stare să-i supăr cu vre-un cu-alergaturi te expune afurisitul de tipar, „ve- vânt. Sunt convins şi din partea lor de cele nerabile", cand nu umbli pe căi cinstite, ci dai mai bune sentimente frăţeşti.

Din I T t ï n t r-trktei crf!denK ?~. Mi-se pare însă, că „venerabilul" Şulu tu şi-a

ѵШ ură frrf r Ä T i în î î î e a t r a £ e b

c

U ? V " - c a m b ă t u t î n t r e c u t d e Blăjeni şi de con-vaţatura toţi cei de o panura cu dl Şuluţu... j fesiunea lor. Căci iată, ce teribilă mărturisire Neputand dovedi nici o greşală sau „falşi- j de credinţă cetesc într'o scrisoare a lui cătră

hcare in lucrarea mea premiată de Academie, | Bariţiu (datată în Apoldul mare 5 Oct 1878)-P\9(: " ^ r e c u r g e şi la alte posne spre a-şi i In această scrisoare rugă d. S. pe Bariţiu, să justifica titlul diatribei : „fabricant de istorie .

Spune anume, că d. ministru ungar de culte a interzis din bibliotecile tinerimii broşura щеа despre „începutul neamului românesc"', pen-trucă ar fi „tendenţioasă şi ar cuprinde nea­devăruri". Admitem, pe un moment, că jude­cata ministrului ar fi dreaptă. Dar cum se face, ca dl Şulutu, care se pretinde mare „istoric*

intervină la Blaj, ca băieţii lui să capete sti­pendii aşa, cum doria dânsul. Dacă aceasta nu se va întâmpla, ameninţa d. Ş. Blajul în chipul următor: „căci eu apoi nu sunt în stare a-mi creşte copiii pe la Academii, voiu provoca pe mitropolitul prin jurnale numai decât, sâ-mi.şteargă numele dintre greco-catolici; nu vreau să mă mai ţin de o confe­

sa observat aceste defecte alebroşur'ei mele, j siune, a cărei capitul m'a insultat şi ruinat" ЙЛаЖ '? д т с п н 2 С Г І р " § І 0 / е П 2 и [ а Л е , с - ! D i n aceste şire se poate vedea, cât de în-S E і А Л Я d r e p t ä t i t e r a §ulutu s ă s c r i e în .Drapelul" (nr. ffiftif Ä 1 m

c ă Jomnii ăt Român sunt oameni co-

î l i f dl m i n k t r 7 ^ а п Г Р ° Г а І а ? A { l t h m i s ? I г е с ^ * c u f r i c a l u i Dumnezeu" sau şi mai şi: m l din? iul ÏÏ. Ä ' p C H r e p U i e • S t 0 r ^ ' S - a "noi b ă t r â n i i uzati c r e d e m

™ toată puterea

Ä S ^ Ä Ä Ä I Ä ? i î n d a t i n e l e stră-cu alte caraghioslâcuri şi bazâcon T cinfe s ! far,e Ф - p e J m i t e a m e i ™ c a Ч т а і decât scrisoarea simpaticului ^І^ск^М\^^П,%^& ПИ' StipendU

Ermil Borcea. | u e f , l u l u e & r a s e • • Privitor la felul, cum a ajuns această amu- • ? a r l î , u , i i r e 5 t e n u i _ a împlinit dorinţa vitea-

— : - 1 zului Şuluţu, ci publicând scrisoarea aceasta j la 1892 o însoţeşte cu următorul comentar: j „Voiu fi făcut şi eu destule prostii în viaţa ; mea mult agitată ; aceasta însă, ce mi-se cerea ! în 1878 ca să o fac, nu ar fi fost o simplă ; prostie, pentru care să fiu de râsul oamenilor

zantă scrisoare între „argumentele" dlui Şu­lutu, pot să dau următoarele informaţiuni au­tentice, pe cari mi le-a împărtăşit însuş au­torul ei. După apariţia unui „adaos" sau „ră­sunet" al dlui Ş. se discutau la un pahar de bere, cu mult haz, auto-exhibiţiunile „venera bilului", care umpluse broşura cu fel de fel de i ?• a r } l í°.,st-deia m i n e

0 aroganţă şi imper-scrisori particulare, lipsite de orice interes is

s a u п<і{тоію1. G i " « . - i - 1- „ i i . . : с . . і . . - t curgeau. Atunci Haralamb, cum este el inven-tjos şi comedios de felul său, zice prietenilor săi : „Staţi numai, să vedeţi, că o sa ajungă şi numele meu în memoriile lui Şuluţu; am să-i scriu o epistolă plină de laude şi bă­trânul o va publica negreşit în una din bro­şurile sale viitoare".

Ortacii lui nu l-au crezut; s'au rămăşit, deci cu el pe câteva halbe de bere. Acum, iată, epistola a apărut şi comediosul Ermil a câş­tigat rămăşagul...

Cam de aceeaş natură solidă sânt şi cele­lalte scrisori şi argumente, cu ajutorul cărora a fabricat „venerabilul" memoriile sale şi a dobândit, graţie indulgenţii şi credulităţii pu­blicului nostru necititor, faima de „istoric" şi om învăţat, în stare a întuneca ori când pe celebrul autor al „tablei din Lugoj".

I tinenţd fără păreche, ca să voesc a mă a-j runca de arbitru intre . cavitlul mitroDolitan

Neisbutind cu argumentele, generosul meu adversar îi trage înainte cu insinuările şi cu cele mai nefundate învinuiri. Nu voiu să abu- s

Mai departe mă invinueşte dl Şuluţu, că aş ii batjocorit pe „fratele străbunei sale", pe episcopul Aron, fiindcă în altă lucrare istorică

: a mea din 1903 am citat 4 versuri din o cro-I nică rimată, întitulată : „Plângerea sftei mă-i năstiri a Silvaşului". Aici d. Şuluţu mistifica 1 si denaturează adevărul, spunând numai că ! am publicat o poezie (par'că eu aş fi autorul 1 ei!) şi nu aminteşte cu nici un cuvânt, că j acele versuri sânt citate dintr'o cronică, pe ! care o citează şi reproduce în parte dl Iorga j şi o utilizase însuş Bunea, ca izvor istoric, ' în lucrarea sa: Episcopii Petru Paul Aron şi

Dionisie Novacovici la pag. 321 şi 327, ci­tând într'un loc 11, iar în celalalt 7 versuri din ea. — Aşadar această învinuire, pe lângă caracterul ei de mistificare sau reticenţă pă­cătoasă, mai dă dovadă şi de o crasă ignoranţa din partea dlui Şuluţu. Aceeaş însuşire funda­mentală a istoriografiei dlui Şuluţu iese la iveală şi din ceeace mai spune dânsul m le

zez nrea mult de paciinţa on.' cetitori. De aceea ; gătură cu aceste versuri şi cu propaganda nu voiu stărui asupra tuturora, ci voiu releva j catolică de pe vremea Manei Teresia cu ten-numai câteva din ele. Aşa d. e. mă acuza, ca într'o polemie din 1909 contra unui biet cati­het rătăcit din Petroşeni aş fi batjocorit pe Blăjeni. O scornitură cu toate insinuările „ve­nerabilului" ! Eu am scris acea polemie ca „răspuns detractorilor lui Şaguna*. Sub ti

dintele căreia trebuie să fie în clar şi cei din urma normalişti, căci altfel repetează anul ! Multe ar fi trebuit să mai repeteze şi dl Şuluţu, dacă e aşa de slab orientat în „istoria pa­triei".

Ca cel mai mare merit literar îşi socoteşte tlul acesta a apărut şi în broşură. O poate | î n s u ş dl Şuluţu biografiaUuLiaecu. Dar cu ce ceti oricine şi va vedea, că acolo nu este ; informaţiuni sărăcăcioase şî nesuficiente a vorba de Blăjeni în general, ci numai de „de- > s c r j s dl Şuluţu această cărţulie, poate vedea tractorii lui Şaguua*, cari, după cât ştiu eu, • o r i C j n e îşi va lua osteneala să arunce o privire nu sânt aşa de numeroşi în Blaj, ci mai mulţi p e s t e lista bibliografică delà sfârşitul ei. Urma­ta SibiiuL. i torul caz încă va putea da oarecare desluşire

In special numele regretatului Bunea nici n'a fost pomenit în acea polemie. Adevărat, că la 1903 în broşura mea: .Şovinismul con­fesional în istoriografia rom.-ardeleană" am pomenit şi numele părintelui Bunea şi mi-am exprimat uimirea, că acesta poate scrie cu atâta patimă contra celor ce au apărat bise­rica şi credinţa străbună. Dar acea discuţie a fost ţinută în termeni ştiinţifici, iar nu in „ter-

S " " Ä S ? Ä 5 S i Гсгіё-bfograíia lui laHcu, m

despre temeinicia pregătirii d-lui Şuluţu, cand s'a apucat să scrie biografia lui Iancu. Când am publicat eu la 1909. în „Transilvania" Nr. I o epistolă a lui Avram Iancu catra Ihe Măcelariu, tradusă după textul german delà nag 411—412 a cărţii lui Eugen von rrie-denfels, dl Şuluţu nici nu ştia^ măcar, ca a-ceastă carte există, deşi ea apăruse la 1877, deci ca 20 de ani înainte de a-şi scrie ü-nul Şuluţu broşura. Ei bine, asta nu merge s a s ?

a cunoaşte o lucrare atât de importantă pen­tru timpul acela şi pentru istoria Ardealului, cum e a lui Friedenfels! Dar nu numai în li­teratura istorică este dl Şulutu slab orientat, ci şi în alte informaţiuni. In vara trecută am avut prilej să vorbesc cu părintele Gomboş, un nepot al lui Iancu. Sf. Sa mi-a comunicat, că a dus nu de mult la Bucureşti un steag tricolor, despre care ştie cu siguranţă, că îl avea Iancu în 1848, Intrebându-1, pentruce ce nu 1-a donat pe seama „Muzeului Asocia-ţiunii", mi-a spus, că nu are încredere în a-ceastă instituţiune, câtă vreme se află un om ca dl Şuluţu în fruntea ei, care susţine, că Românii n'au avut steag în 1848... Aducând vorba şi de biografia lui Iancu, nu s'a pro­nunţat nici decum favorabil despre ea. Şi nu e mirare. In literatura noastră istorică anevoe se va găsi o biografie mai superficială şi mai pu­ţin serioasă, decât aceasta scrisă de dl Şulutu. Am citit-o ca student şi arn rămas nemulţămit. Aş fi dorit să ştiu mai mult despre Iancu şi mai cu temeiu. Am citit-o a doua oară la 1908, si m'arn întristat. Am rămas cu impresia, că geniul lui Iancu trebuie să fie foarte neîmpăcat cu paginile d-lui Şuluţu, care e de părere, că dacă Iancu ar tiăi, m'ar „sfâşia". Eu cred, că mai curând ar putea să păţească una ca asta autorul cărţuliei.

Căutându-mi acum notiţele risipite, iată ce sentinţă găsesc între ele ca impresie finală după a 2-a cetire a biografiei scrise de dl Şu­luţu (comunic această observare numai ca o impresie subiectivă dintr'un timp, când nu puteam şti, că o să am de furcă vre-odată cu dl Şuluţ ; cetitorii să poftească a se convinge înşişi despre adevăr !) : „naiv, fragmentar, anec­dotic, în prea multe locuri (pg. 21, 25, 28, 30, 40—41) iasă la iveală un egocentrism vanitos ; floricelele, cu cari încearcă a'şi împodobi sti­lul, sânt adeseori deplasate nefireşti şi artifi­ciale; versurile întreţesute sânt incolore şi fabricate".

(In treacăt fac aci amintire de observarea P. C. Sale dlui Dr. II. Puşcariu, care într'o şedinţă a comisiunii de cenzurare, dupăce am кпГЯѴІТ P i l p i l ГРТІГРЯ ЛЯІПГѴЯ P n n U n l p „ a l i ? , , ] l l -frumoase şi vioaie ale d-taie, mi-am ailib aminte de o scenă istorică, Nu vreau sa te măgulesc dar ţi-o spun totuş. Când a trecut Alexandru-cel-Mare pe lângă ruinele Troiei^a oftat şi a exclamat: Fericit Achile, că s a sa­sit un Omer, care să-i povestească şi sa-i cânte vitejiile ! D-ta nu eşti cântăreţ nici poet ca Omer, dar cred, că Şaguna ar fi şi el mul-ţămit şi încântat de lucrarea d-tale".

Cititorul să ierte această paranteză, pe care la nici un caz nu mi-aş fi permis a o face dacă „venerabilul" dl Şulutu nu ar fi fost atat de cutezător, ca în seria nesfârşită a insulte­lor sale să invoace şi spiritul lui Şaguna in rolul de a arunca vorbe de ocară asupra mea. Cred, că prin aceasta dl Ş. a săvârşit o mare necuviinţă fată de memoria lui Şaguna, caci nime dintre contimporanii acestuia nu poate fi mai puţin competent a rosti vre-un cuvant în numele lui, decât chiar dl Ş. Felul de ju­decată şi de simţire al nemuritorului Şaguna, dintre cei de azi, de sigur, dl Dr. II. Puşcariu îl cunoaşte mai bine decât oricare altul, tund că în anii săi de tinereţe a avut marea noro­cire de a fi în imediata lui apropiere!)

Ţin să adaog aici, că în diatriba sa dl Şu­luţu se face vinovat şi de un mic plagiat ; reproducând anume câteva rînduri din artico­lul amicului meu Octavian Goga : „Prodomo , publicat în nr. 257 al „Tribunei"

Iată acele rînduri la dl Goga:

atunci as fi sus, mîndru, sfidător, sănătos şi obraz­nic, ca un cocoş, care cu guşa plină de grăunţe cîntă cucungu din vîrful unei grămezi de gunoi

I («Tribuna» nr. 257, ! pg. 1 col. 3).

Mi-se pare, că procedeul dlui Şuluţu în a-! ceasta şterpelire de plagiat e identic cu al ve­

stitului Dr. Regman Nicu Paunaş. Dl Şuluţu nu spune, de unde reproduce, aceste rînduri, nici nu le pune în ghilemele ! O fi şi asta îaraş tot Jibrăria" sau „tipografia de vina"?

şi la dl Şuluţu: Lumea ştie foarte bine,

că: cocoşul, cînd e guşa plină de grăunţe, cîntă cu­curigu din vîrful unei gră­mezi de gunoi

»Drapelul« nr. 133, pg. 3, col. 1.

99 L o s moderadas ramolidos c e

sau Când Aurel Popovici era tlnăr oţelit... Auch er war ein îi ingling mit lockigem H a a r !

a fost şi Aurel Popovici tinâr odată ! Pe-atunci poa te n u era atât de încurcat de înţelepciunea lui H u s t o n Stervart Chamberlain şi a lui Sir lohn de Belimbroke. Raţiunea netulburată de visuri deşarte, inima mai curată de patimi şi de rîvne prea omeneş t i , închipuirea mai puţin gravă şi exagerată, dl Popovici făcea atunci parte din fa­langa, g rupa tă în j u n i ' «Tribunei« din Sibiiu. Şi era năs t ruşn ic în avânturile Iui, rîdea de retro­grazi şi de «ramoliti« şi se arunca cu tot neas­tâmpărul în lupta pentru adevăr. Consideraţ i i le europene nu-1 chinuiau încă, râvnele apostol ice n u i-se urcaseră la cap, harta Europei stetea încă neat insă de planurile d-saîe reformatoare. Dar, în schimb, avea ceva din exuberanţa şi din sănăta­tea unei puternice generaţii tinere şi avea în ori ce caz mai p ronun ţa tă conşti inţă pent ru realitate.

Dar e mult de atunci . Au trecut mai bine de 16 ani. Mulţi dintre noi pe atunci abia mijeau încă politiceşte. Şi d-sa se lăfăia prin foiletonul »Tr ibunek şi intona, cu ceilalţi împreună, cânte­cul împotriva «autorităţilor» şi ducea o campa­nie, a şa de puţin cruţătoare, împotriva unui re­giment întreg de neputincioşi , cărora le-a dat po-lecra: los ramolidos! C u u n termin mai puţin literar (iaci nu cereţi cl-lui Popovici să fie stilist) i a numit chiar Hramfutărh !

Vom arăta un caz special, căci asemenea rea­mintiri sân t del 'c ioase şi dau, c u m s 'a r zice, de­săvârşită dreptate lui Sir lohn de Belimbroke, care a s p u s , că în istorie cazurile se repetă şi se aseamănă.

E vorba de foiletonul delà 9 Decemvre 1894 din »Tribuna«, scris de dl A. C. Popovici . Era pe atunci mişcarea mernorandistă , a cărei reuşită grandioasă se datoreş te a â t d e mult şi tinerilor tribunişti, cari au susţ inut-o. Şi era pe atunci o mişcare, d u ş m a n ă acestei acţiuni de viaţă în frunte cu Babeş şi cu Mocioni şi cu Aurică Mu-reşan , fie iertat, cari în temeiându-se numai pe aveacf i grozâve pfe fen ţ i î ' d i oficialitate. Centrul dé operaţ iune a acestor spirite c o m o d e şi înapoiate era Banatul, iar ca bun f.u al Banatului, domnul Popovici le-a consacrat foiletonul, întitulat »Los mode rados ramolidos*, în care, în t r 'o formă dia­logată şi în t r 'un stil dialectal, r ep roduce convor­birile d int r 'un convenîicol al compatrioţ i lor săi, numind această şedinţă de comitet un «mare spectacol cu orăciuni, decisiuni şi protestaţii...«

In felul cum atacă dl Popovici în acest foile­ton al său persoane cu închipuită influenţă, — fie că o face pe baze reale, sau numai în sens alegoric, — găsim numai decât pe tînărul fără frică. Fără nici o rezervă, el r id i cu i se ză mai întâi pe însuş Alexandru Mocioni, căruia, spiri­tual, îi zice »Sandor Grandezza délias Cas inas M a g n a d a s « ; lui Tita Haţeg, îi zice Titu Caşca­val, supranumii >membru al societăţii burtăverzi-mea patriotă .« P e Brediceanu îl face »aprod d e Grandezza«. Lui Mureşan îi consacră epitetul de «Don Aurică Zăpăcilos, cabalero délias Rosinan-tes, direptor al vechiului diarnal Baba-Cloa/ifa*. (Ce zice Samurache acum, când vede că P o p o ­vici, după moartea lui Mureşan, se urcă s ingur p e Rosinanta Babai-Cloanţe ?) Iar amicului său de astăzi, dlui Vaier Branişte, Popovici îi hără­zeşte p o m p o a s a atribuţie de „mare proprietar de aspiraţiuni generale şi director al ziarului Soli­daritatea Mamelucilor* şi epitetul suges t iv d e Valérián Ocoşală...

Tendinţa vizibilă a foiletonului este, neapărat , denunţarea în public a acestor »ramolidos• şi ridicularizarea modulu i cum ştiau ei să facă »dis-putăciunile a supra situăciunei<. Iată d e altfel câ­teva spicuiri mai esenţ ia le :

S á n d o r G r a n d e z z a : Tomnilor, io kemat pe D u m e - W t r e pentru che discutent asupra situatiunye, care devenit neţineveră... şi in una conferenţa noi să spunyem idei nostre mutualmenyte şi să dem un de-clărăciune coram publico...

Corul m a m e l u c i l o r : Braso! Trăias-ă Ilustritacea Sa! Să primeştye. Să se facă declărăciunea. Vivat Şandor lumină !

D o n Aurică Zăpăc i lo s : Domniîooor ! Eu care de ani nenumăraţi conduc venerabilul organ «Baba

j Cloanţa»... Eu, martorul vremilor din trecut; Eu care j am îmbătrînit în luptele politice şi în diplomaţia su-! perioară; Eu care întocmai ca un munte de sau am I luminat această întunecată vale, aceşti întunecaţi munţi, S văd că mi se usurpează un drept netăgăduiver. cînd \ în prezenţa mea exclamaţi «Şandor Lumină? Nu exista "'• decît unul dintre toţi Romînii care să aibă drept is­

toric la acest titlu... Pavel Halaripa : (Rotar ?) : Mă rog aici nu poace

fi vorbă de altă lumină, afară de Ilustritacea Sa. Noi Romînii, carie, durere, ni-s nisce sărăntoci de săceni, fără aristocratie <pucernică, fára pirgări bogaţi, noi trăbue să avem în fruncea noastră pră un om cu puzăciune, cu rang aristocratic...

Cor io lan B r i c e a g ă : Taace, ca toace, dar io cried, că, afară dă declărăciunea llustrităţii Sale, noi trăbuie să luăm poziţie faţă de ăia dăla »Tribuna», că aşa nu mai merjie. Să lăsăm noi ca ăia să facă hara-para cu prinţipurile dă libertace şi dă egalitace ? Noi tră­buie să 2rătâm cu curaj, cu abnegâciune şi cu re-soluciune aia ce credem noi despre situăciune.

Titu Caşcaval : Mă, ascuita-mă pe mine ! Dîr-naţii aia delà «Tribuna», n i a chefelit de-or umplut ţaitungu lor cu păru nost. Dară să ue puniem cu toată nădejdea să scriam la foaia noastră, că prăcum-eă să ne spunem toţi părerile noasce, că cum credziem noi ca trebuie să meargă politica. Că Dumnezeu iestă, că trăbuie să le arătăm noi Ia crachelăr i aia, că noi nu пі-s ce mir ice cranfatări , noi ni s oameni cu cap şi cu autoritace.

J u l e s Cimbarea (advocat): Ce ci-e mesteci şi tu unde nu-ţi fierbe oala! Că baş pare-că policica e de nasul tău. Mă, nu viezi, că pare-că eşti un dărab de putăr (unt) cu ochi ! Mă, cînd s'or pune zmeii ăia delà »Tribuna« să mi te frece, te topiesc, dă fac din tîne o baltă de unsosrie! Ascultă mă pe mine, nu ce mesteca, o păţeşti cu aia.

Corul m a m e l u c i l o r ! Scandal, lipsă de modestie! Să vateme ei autoritacea omului providenţial ! Aşa anarhişti trebuie nimiciţi. Ce oameni fără respect nen-

Valer ian O c o ş a l ă : Nu desperaţi, sîntem aici : Solidaritatea mamelucilor e în mînile mele! Am să le arăt eu : Ca serv fidel al politicei Dvoastră, am sä deschid eu capul poporului, ca să înţeleagă ce co­moară nesecaveră de înţelepciune şi de capital politic rezidă în ideile stimat Dvoastre.

Corul d e m a m e l u c i : Bravo! Ce copil cumince e Ocoşală! Cum ascultă de oamenii probaţi. Asta-i nădejdea noastră ! Trăiască solidaritacea !

l o n a ş Trandafir (orator de gală şi cu tact di­plomatic).- Care va să zică ne-am înţeles: să scriem fiecare în organul nostru autorizat ca anume ce di­recţiune să ia polityika noastră»...

Şi la sfîrşit să votează „resoluţiunea" în care arată cu toţii încredere llustrităţii sale şi se pronunţă contra „Tribunei-' şi a memoran-diştilor. Trăiască solidaritatea bărbaţilor pro­baţi !...

Desigur, grotescul situaţiei iese complect la iveală şi arată isbucnirea sinceră a unui publicist tînăr şi entusiast împotriva unor oa­meni învechiţi în presumtiuni şi atinşi de ne­putinţă. Dar aşa era curentul atunci pintre ti­neri şi nu ne miră. Tot ce ni-se pare ciudat şi umoristic, este, că după atâtea nenorocite experienţe în viată, dl Popovici să se simtă astăzi atât de bine în tovărăşia unui Valérián Ocoşală, pe care încă de acum 16 ani 1-a so­cotit pintre „los ramolidos" şi a altor membrii ai „societăţii burtă-verzimei patriote" !

Dacă astăzi am scrie noi, aici la „Tribuna", in tonul cum a scris acum 16 ani dl Popovici împotriva bătrînilor şi a tuturor adversarilor unei mişcări mai energice, e sigur că d-sa ne cerea de mult răstignirea ! Noi am fost mult

mai respectuoşi în tonul criticelor noastre şi cu toate aceste, graţie logicei sale extra-ordi-nare, dl Popovici nuse găseşteîn tabăra noastră ci ne calomniază şi are aerul cănit ne dă voie nici măcar să ne apărăm !

Cum schimbă vremea pe om !

Scrisori ifin B u c u r e ş t i , Mizerii mărunte. — Un stilist fenomenal -Anarhiştii. — Anarhica gazetă dobrogeana. -

Pentru anarhistul Tolstoi. — Datoria.

Bucureşti, 17/30 Decern vre.

Schimbare de birou de arhitectură. ~ Arhitecţ i i ! " — : _

O uf gu tă dea~ă s'a !á at afara. Şt amurgul cade trist şi posoTso'ît Mai po~om rît decât cu­tare j f runtaş d in iah pe care ar ; îa împrejurări­lor istorice fata'e«, 1-a a d u s în m-p'ăcuta situaţie de a citi ледг» pe a 'b, câ activitatr-a lui pe tere­nul cultural " şî national cs ie - nulă. Pe cori doareîe. Univer -ităţii stud<.riţii vau adunat grupuri, gri;pur« Discuta cu -pr indere . E vorba d<* reor­ganizarea semtnaiu 'u i d : limba si literatura ger­mană, o r g a n i z a , pe ea>e d, S. Mândrescu o va face după modelul celor mai moderne instituţii de acest fel àm G-smawa. C u m o ma-e^ parte dintre studenţii , cari urinează acest curs sânt ar­delenii, cari îşi manifestea/ă o deosebită preocu­pare faţă do cele ce se petrec *aca-ă», subiectul se *cJvmbă reped?. C e manifest nou a mai apă-

. r u t ? Ce msi scriu gaze te i "? Care drpt.-tat român І va înfiera în parlament crima deia Galaţi ?.. Unul

c i t ' s t e o scrisoare de 'a un c o l r g din Pesta. E vorba de o mai r-trînsă apropiere tnt e studenţii ardeleni d ; pretutindeni. Se discută mijloacele, cari ar pu tea fi întrebuinţate t-pre aces t scop. Şi, în t imp ce unii sânt de p ă e r e c'ar trebui În­fiinţată >federaţiuneî« care s a p u s la cale Ja, Опкіе , cu ocazia jub i^u lu t » F » m f l H ' , unul în­cepe să frc-done:e încet, cu duioşie aruncându şi privirile afară, voind par 'că sà străfulgere amur­gul, ce se ia«ă greu şi trist :

Urban delà Hurmuzău A t d m r s ca t te 'n Biaseu: — i s rcu i " , t i n e t e hme. C ă vjri U<ig'.uH >'a tine...

» Gazetarul* scoate din b u z u n a r o scrisoare din Viena.

- Un nou api-1? Ce propv.new face? Şi bă­ieţii se grămşdi-sc în jurul lui.

-- O dare de seamă. О а т е п ч vor să dea semne vipţs.

La GaLţ i a a r s sângele m v i n o v a ' al Româ­nilor şi cote nia : om5f»ă vine : ă e ldv rez í cerbii-cale d e - p ' e Mul com ziftre'e n o s t r e î-;i fac da­toria. A i m i r bil documen t omenesc .

Şi rupând scrisoarea, a d a o g ă : «Vinovată este mor;ei această scu roa re , serr-ä î 'dr 'o atât de proastă limbă românea-că . S'o publice doftorul hui. E vorba de o ac ţ iun i carr-i î n e n t ă . Noi sânfem noi. Şi nouă sie e do-jgă tmereţa şi viat? Mai bine »ana»hi-t« decât rug i - l r . . Şi. pe când bucăţ iele de hârtie aruncate pe fereastră le sufla vântul, pa 'că văd mâne în »Minerva» sens cu titiu de o şchioapă : >0 grandioasă m a n i f e s t a * ţ i e pent iu d. Popovici<. Autorul articolului va comenta scrisoarea celor căţiva ineir-b i ai colo­niei r omâne din Viena &şa cum îi convine. îşi va strecura m c i l e infamii printe. r i n d u r l e prost stilizate. Şi va da un nou prilej de g lume >con-fraţilor*.

In sdevă- presupunerea nu m'a î-işelat Emi­nentul ^ijiîsr, în susţinere» tni"t'i lui, nu st e >â facă dio>ebire între rmmfes ta re ş> m.-nifest^tie Şi doar e doctor în filozofie Scnsoart-a <o'oniei dm Viena es te nuTiiiă în adevăr moni/estafie. Bravo, doctore !

* Şi negura cade tot mai gres , mai deasă şi mai

î n t u n e c a i Nu poţi d is t inge pe om la câţiva paşi.

M á s z n i J á n o s ş i - a t r a n s p u s l » i r V >vi t e h n i c

în Arad, strada Szent István nr. 7. (Casa proprie).

Primeşte tot felul de lucrări de b 'rou şi e x e e « f î 3 de branşa arhitecturii. Pregătesc planuri în stilul cel mai modern. — Servesc cu orice explicaţii privitoare Ia arhitectură. — Rog şi pe mai de­parte binevoitorul sprijin al onoratului public.

Cu stimă

M á s z n i J á n o s , arhitect.

1 Ianuarie п. 1911

Vai de bieţii miopi. Dar vai de bietul subcomisar care, din cauza negurei, sau a fumurilor a găsit cu cale sâ aresteze aseară pe dl ministru de ju­stiţie Torna Stelian. Oprit pe calea Victoriei pen-trucă dase automobilului o viteză prea mare, ministrul a fost condus la secţie. îşi poate închi­pui oricine mutra, pe care a fàcut-о bietul sub­comisar, când a înţeles cu cine are a face Mi­nistrul l-a încu ajat însă: »Fă-ţi datoria, domnule până Ia sfârşit*. Şi probabil subcomisarul se va alege cu spaima, având declaraţia ministrului că nu'şi face decât datoria. In opinia publică a pro­dus oare care senzaţie faptul că un s ibcomisar a avut îndrăzneală »să'şi facă datoria* chiar şi atunci când este în joc persoana ministrului de justiţie. Aşa sântem noi. Legile credem că sânt făcute numai pentru cei mici Avem prejudecata serioasă că numai cei mărunţi trebuiesc traşi la ră pundere pentru greşalele lor. Când călcăm pes'e aceste prejudecăţi, e stingere. Când un ziar condamnă lipsa de acţiune a unui biet învăţător sau preot, admonestarea este binevenită. De în­dată ce ar afirma că peştele începe a se strica delà cap, urmează »rezolutiunea« şi desavuarea. Indiferent de ce ar zice lumea De ce? Nu cer­ceta aceste legi, căci eşti anarhist dacă vrei să le înţelegi.

* Anarhişt i . E u am avut odată un Ьуп prieten,

anaih's» sadea. Era un rus refugiat în Bucu­reşti. Venise să îi dau lecţlt de limba românească. Dar ce om cum se cade Am s o i s odată ceva despre el. Ce fericită ar fl omenirea şi ce siguri de tronurile lor ar fi toţi suveranii, dacă toţi a-narhist I ar înţelege anarhismul a$a cum li înţe­legea e l : Depl na nbertate de cugetare, lepădarea oii círor minciuni <onvenţ*on*le şi prosternarea In f*ţs adevărului. R-spectul fotă de oameni, cui tlvarea demnitate] omeneşti.

An« h şti de a eştla s'au ivit mulţi fa timpul din nur ă. Sa ne bucuram c i ivirea lor n'a în-f i izat prea mult. Ş>, *pre m«rea durere a paşni cili.-r burgh zi deia m i , trebuie să relev urmă toa^ea no> ţ i dm » D - b oge» j <nt<, organul tine lirmi dobrogene, în jurul căruia sânt grupaţi o se*mă din cel mai aleşi tineri transilvăneni din D i b o g e a . E vO'ba ae căzui i nuai.w,.

După consfătuirea Intimă a comitetului parti duiui naţional, care я avut loc în Budaoesta, zia­rul »Luptat nu va fi mutat I- Arad Tot «ce*t ziar va purta numele de » Foaia poporufu» ro mân* ş< va fi dat sub conducerea fostului de-puiat Oi ld i ş . secietarul consistorial din Arad.

Purtarea »T"buneU a fo«t î >fierată nu insă şl ceea ce a determinat-o să se poarte astfel. Ca o culms încă se anunţa CM redeciorii »Tribunelt vor trece toţi la foaia partidului. Cine rămâne dar v n o v a t u l ?

Comitetul declară c i toate celelalte fol roma neşti sânt pr;vite ca ale putdului ; »Trtburta« Insă nu e nici a sa şl nici a comitetului executiv. Aceasta o face pentruci «Tribuna şi-a ascuţ't glasul — şl comitetul nu observă că şi o ascute şi el.

Nu putem privi de bun actul comitetului, care, reluând în seamă consecinţele dezbinărilor, le alimentează prin dedziuni cari sânt nenimerite şi dăunătoare tocmai prin faptul că faţă In f*ţt stau două tabere: tânără şi bătrână. Şi dacă e adevă rat ca »tlnerllt de astăzi ar fl cam «ascuţiţi», nu ştiu de ce «bătrânii* nu sânt mal iertători, când urii şi alţii urmăresc aceiaş Id al.

Iar, dac i este vorba de mândrie oarbă: atât mal rău; — acesta e isvorul mândriei şi al per­sonalităţilor*.

E i? Credem că acest pasagiu exprimi perfect vederile mocanilor din Dobrojea în chestia ges tului delà Budapesta. Fără nici o supărare, dar curentul >anaichtc« se lăţeşte tot mai mult. Şl odată vor veni şt alţii să întrebe şi mai ener­gic: Care este rezultatul jertfelor şl al sfor taţilor ?

O circulară răspândită zilele a c e l e a a adus In discuţie numele unul m a e anarhist mort de curând. Tolstoi, pe care pravoslavnica bise­rică rusească îl escomunicase din mijlocul el pen­tru grozavul păcat de a spune că roadele blse-rlcei c eştme nu se prea v id La Petersburg s'a Infilrţat un comitet, care a Ian>at m m ü o t u i apel, redactat în toate limbile :

Având de scop veşnica amintire a Iui Leon N. Tolstoi, In întreaga Rusia s'a format o socle

F>g. 7

late cu scopul de a construi şl întemeia un mu zeu a) marelui scriitor rua. In acest muzeu între obiectele ce aparţineau marelui om, se adună atât operile scrise de marele literat, filosof şl sociolog, cât şi tot ce s'a scris despre dlnsul în toate limbile.

Preşedintele socletijei pentru org«oizarra mu zeului este cunosrutul om de ştiinţa şt profesor universitar Maxim Koval twsk .

In numele comitetului muzeului lui Leon Tolstoi, am onoare a mă adresa la toţi »utorti şi editorii români, atât din regatul României rât şi dtn Bucovina sau Transilvania, rugându-i de a türmte pentru muzeul lui Leon Tol-toi rate un exemolar dtn cărţile, broşurile, articole de reviste sau de ziare, şi chiar notiţe tipărite cu ocaziunea morţel marelui scriitor rus.

Toate aceste tipărituri sus arlfate, r rg a le ex­pedia sau pe adresa: D lui Zamfir C. Arbure, str. Dragoş Vodă Nr. 21, Bucureşti, însâr m t de a colecţiona scrierile desjr«- Toisto< în limba ro­mână, Sîu direct pe următoarea adres* : Peters burg (Russie), Mr. Wolden-ar Iacovlevci Muri noff, 10 RejiJesiwen-kuia 18.

P r i m i t Oior . Domn. a s i g u r a t a ore* distinsei mele con^ideraţiuni. W. Bogucianky.

D u p i cât ştim, şi Ia noi în Ardeal s'a scris mult despre T o stol şi s'a si tradas h a r unt le din scrierile lus A ' fi b ne, ca să ara âm şi noi ce am putut şti, ce am putut gusta din ooera divinului »an*rhtst». Corespont.

Din străinătate. Situaţia în Portugalia.

Prin felul cum s'a născut republica Portugaliei — fără nici o vărsare de sânge - se credea, că noua schimbare a emanat din voinţa întregei po­pulaţii, care istovită de regimul anterior, cerca, prin mt.oducerea unei noui f^rme de guvernământ, îmbunătăţirea sorţ i . Du>ă sările cari domnesc azi în Portugalia se pare în -A că proclamarea re î ' m ' i î n s 1ntafírérTW£rVifilf'ra*Í.пѴУпг-' tr*»pÜ-uA.iw cându 1 actesibll n o u ! Hei pn.i zugrâvir-a b -neficllîor d* cari se vor împartă?і după învinge­rea idei or liberale.

A foit che«He de câte va zile prăbuşirea ve chiufut regtm. S'a proclamât repub ic* şl s'a şl început o gamzarea noului st ;t. Puterea s'a dat în mâna unui guvern interimar, care a desvoitat o activitate frbntă pe toste terenele Tăcerea, care învăluia evenimentele ulterioare din Portugalia, a întărit credmţ* într'o mulţumire g-neralâ. S'a trecit în curînd la ordinea zilei pe-te proclamare şi se credea în trâini-ia noului r e g m .

Astizi sosesc însă ştiri despre o nemu ţimir* generală care domneşte în populare. B esleie meseibsdiîr precum şi mu'-cbri i au î ceput a se mişca, făcând demonstraţii şl proiucând tur-burărl de strada. S'a dat şl d- urma u n d în­tinse conj rraţ-i care are d<i scop reîntronarea re­galismului. S'a constatat că mu>t> memb'i din corn tetul executiv al acestei co juraţii ţ n legă turi se-rHe cu o p»rte mare dtn ofiţeri, voind să câştige puterea armsfä s"0 »urilor sal<*. Incer cările lor au avut drept r?zu tat s lâbiea disci­plinei In a rr-ată, aş* că г ітйпе lodoelnic, dacă poate conta guvetnul în c*z dí revolute la ar mata ori nu ?. In orice caz o parte d>n ea va sprjlni cetele ro.aüste.

Pentru readucerea stărilor dirSilnt**, s'a lucrat îndată după pro lamarearepub'icei. Ex regele Ma nuel s'a exprimat, părăsind P «rtuga ia, că îşi va da toa ! e silinţele pentru recâştigară tronului. A ţinut legaturi şi mai departe cu bărbaţii rămaşi credincioşi lui, cari au iniţat munca de re-tur nare. Pe de altă parie pretendentul tronului D o ti M q iei, a în eput de asemenr-a o operă de sub-m nare — folostndu se de n muiţâmirea p' pu-iat»el, pentru »jungerea s o p j r l l o r sale, de a câş­tiga tronul Portugaliei.

Caracteristic pentru stările cari domnesc în Portugalia este desmtntbea dată de guvern, In ce priveşte ştir le despre criză, — în a:elaş timp în care se fac toţi paşii de lipsă pentru înăbuşirea agi taţilor şl menţinerea ordine». lnrar«-şte a :este ştiri de atfel si manevrarea armahi spaniole în spre hotarele Port g»lhi, precum şi cerere a făcuta de ministrul engiez din L i ^ b j n a guvernului din

Londra, ra s i trimită vase de răsboiu pentru apărarea «uouşilor engl z*.

Cu prilejui asestor m i ş ă r l din Portugalia se p u b u i şl proclamatiunea dată de fostul rege catrâ pnoorul portughez dar nepublicata pană »cum. Or ig i<»U se află in manile republicanilor, dar s'a dat peste o copie a Iu», pe care a pu-blicat'o zii le trecut-, un ziar roiaiist...

Est»- u r m ă t o a r e a :

«Iubite Souza! Silit de împrejurări urc jachtul re­gesc Amelia. Sunt portughez şi portughez am sâ ră-mîn întotdeauna Am convingerea că în calitate de rege mi am făcut datoria şi că am stat cu trup şi suflet în seviciul ţării. Sperez că ţara se va convinge şi-mi va recunoaşte abnegaţiunea. Trăiască Portugalia!»

I N F O R M A T I U N I . A « A a, 31 Decemvre n. 1910.

— Nou partid sârbesc în Ungaria? Cetim în numărul de azi al ziarului «Vater­lands că în Ungaria e pe cale de a se în­fiinţa un nou partid sârbesc în spirit moderat şi monarhic In fruntea acestei mişcări stau milionarul Lazar Dungyerski din Bacica şi mitropolitul sârbesc Lucian Bogdanovici. Partidul va scoate în Budapesta un organ de publicitate sub conducerea deputatului Ştefan V. Popovici, actualul director ;ai Thökölyanului din Capitală.

Credem, că noul partid va găsi foarte puţini aderenţi în sânul neamului sârbesc, deşi ia sârbi se poate închpui mai uşor o raliare de «moderaţi patentaţi» decât — din fericire — la noi. Căci noul partid va avea să strângă pe moderaţi la un loc.

— E x c r o c h e r i a u n u l b a r o n . D e câteva zile populaţia Parisului e ţinuta în agitaţie de o bandă de excroci, ai cărei membrii erau odată demnau poporul sa cumpere nişte асці ^ г ! а

запса Halei de vânzsre din Paris, semnate de 3*ncherul Gaillard, directorul băncii, cu cari spuneau, că se pot câştiga sume foarte mari. In modul acesta excrocii au încasat sume enorme, căci oamenii săraci se lăsau foarte uşor mbâtaţi de atâta vorbărie amăgitoare. Mişelia

însă a fost descoperită. Cumpărătorii ne mai primind contractele promise, au înştiinţat faptul la poliţie, care apoi, fireşte, a pus pe domnul bancher la răcoare.

întrebat fund, bancherul, a spus , că ce-i drept acţu'le le-a semnat el, dar că banii i-a în­casat baronul Limbert. Baronul prinzând de veste s'a cam mai dus. Banche<ul va fi ţinut în arest, până se vor anunţa toţi cei păgubiţi.

— N o u record în aviatică. O scurtă telegramă din Paris anunţă un nou record al aviaticei. Aviatorul Tabuteau a zburat eri în timp de 7 ore şi trei sferturi, neîntrerupt, o distanţă de 584*2 km. întemeind astfel un nou record. încercările de zbor în distanţă s'au înce >ut mai cu febrilitate, în urma pre­miului Michelin, care se va decerne celui ce va zbura timp mai mult, percurcând o distanţă mai mare. Eri s'a încheiat terme­nul indicat pentru premiul Michelin, iar re­zultatul de până acum îndreptăţeşte pe avia­torul Tabuteau la câştigarea premiului. De întâia dată, Tabuteau a atins distanţa de 3457 km. în 6 ore 1 min. A fost bătut de Farman cu 462-6 km. în 8 ore 12 minute. A zburat Leqaqnieux, făcând 515*9 km. în 5 ore 52 minute iar acum Tabuteau, a doua oară, întemeind record cu 58Ф2 km. în 7 ore 45 minute.

— T e l e g r a f i e f ă r ă f ir l a d i s t a n ţ ă d e 2 0 0 0 k m . Cu invenţia telegrafiei fără fir s'a făcut multe încercări pentru întrebuinţarea practică a telegra­fiei şi pe vasele oceanxe . Se putea transmite semne la distanţe relativ mari, dar ideea aceia ca vasele cari au drumul peste ocean să poată

Pag. 8 » T R I B U N A « 1 Ianuarie n 1911

tjnea legături directe cu usca tu l prin ajutorul te­legrafiei fără fir, a rămas până azi fără întrupare. D u p ă o ştire sosi tă din Londra pare în fine că s'a pu tu t realiza şi această idee Succesul este al vaporului »Cedric« care a plecat din America î n s p r e Europa . La a treia zi d u p ă plecare staţiu­nile marconiane franceze şi engleze au înregistrat mai multe telegrame, dintre cari una conţ inea următoare le :

»Santem Ia o dis tanţă de 1800 km deia N e w -York. Staţ iunea europeană a pi imit telegrama noas t ră , t r imiţându-ne veşti Se comunică că aceiaş te legramă a fost înregistrată şi d e staţiu­nea de pe insula Flora, la o dis tanţă de 2000 kilometri .

Es te de reţ inui faptul că lui Marconi i-a suc­ces telegrafiarea la o dis tanţă de 5500 k m , dar a fost nevoi- să ridice aparatul la înălţime de 1000 de paşi , ca să poată primi undele elec­trice.

— N e n o r o c i r e l a p o m u l d e C r ă c i u n . Din Halle se ves teş te că inginerul Go ldschmied evreu d e altfel a apr ins si el p o m în ajunul Crăciunu­lui, conform ob'.ceiuiui creşt inesc. Alaltăieri ve-nindu-i nişte oaspe. i , íe-а arătat pomul , a căror lumânări le-a apr ins din nou La despărţire fa­milia ingineruiui a petrecut până la uşa ant işam-brei oaspeţii , dar în timpul acesta copila lor, Agatha, în etate de cinci ani, voind să rupă de p e p o m o nucă surită, şi-a apr ins haina la flacăra unei luminări. ínzadar a început să str ige d u p ă mamă, căci ţ ipetele ei n ' au putu t n auzite, fiind părinţii în t r 'o cameră mai îndepăna iă . Până la reîntoarcere, facănle , cari au c u p r i n s haina fetiţei au isprăvit r epede cu dânsa . In câteva m o m e n t e au făcut o sc!um. îşi poate închipui fiecare des ­perarea părinţi! r, aflându-şi unica copilă arsă, în mijlocul pălpătăilor flăcărilor, cari se întinseseră în întreaga cameră.

— Opt m i n u t e fără a e r . Englezul Nord ini a dovedit înaintea unui juriu de medici, că poate trăi fără să respire, opt minute. Şi-a as­tupat nările şi urechile cu vată, şi-a Jegat o-chii şi s'a aşezat într'o ladă în formă de cos­ciug. Unul dintre membrii jurului a vărsat apoi »-»̂ °Ч- Г - f 1 ' f<7i-n.Äi:rct TT glämitJlUcna u e u n metru şi jumătate. Nordini a rămas în măr-mântat opt minute. Desgrooându-1, s'a pre­zentat cum a fost. Nu s'a observat nimic a-normal.

aviaţiuni:. O telegramă diuSaint-Cyr, anunţă, că ofiţerul de dragoni De Cau-mont, unul dintre cei mai distinşi piloţi ai ar­matei franceze, făcând ieri încercări de sbor \ cu aparatul său, a căzut delà 80 metri înăţime şi şi-a frânt amândouă picioarele. O altă te­legramă din Versailles spune, că Caumont a murit. Preşedintele Falliéres, primind ştirea despre această nenorocire, a subscris un de­cret, prin care ofiţerul De Caumont este nu­mit ofiţer al legiunii de onoare.

•— Pentru compatrioţi . Cântăreaţa de operă, italianca Tebracini, care de prezent este an­gajată la opera din San-Francisco cu un ho-noirar de două mii de dolari pe seară a pro­mis compatrioţilor săi săraci, că în presară Crăciunului le va cânta gratuit mai multe cântece şi arii din diferite opere. Promisiunea a şi împiinit-o. A ridicat pe o stradă o bină şi a cântat în liber, pentru mulţămirea compa­trioţilor. O mulţime de peste o sută de mii de oameni s'a adunat să asculte concertul dat de vestita cântăreaţă. După primirea concer­tului publibul i-a făcut ovaţiuni însufleţite şi a petrecut-o într'un alai până Ia locuinţă.

— F o c mare în Messina. In Messina a isbucnit un foc puternic, care a nimicit foarte multe clădiri. Toată munca eroică a pompie­rilor şi a miliţei de-a localiza focul a rămas za­darnică. Gaia, poşta şi oficiul telegrafic au ars total. Ministrul poştelor a dat ordin pen­tru restaurarea liniilor telegrafice şi telefonice dintre Reggio di Calabria şi Messina, iar până atunci comunicaţia telegrafică şi telefonică urgentă cu Sicilia se face prin cablul dintre Neapole şi Palermo, precum şi prin staţiunile telegrafiei fără sârmă.

— Observator ars. Se anunţă că obser­vatorul meteorologic al statului din Lanplanda din cauza unei explozii cie lampă a ars* total. 1

Focul a distrus toate aparatele. Paguba e foarte mare.

— Luptă cu un nebun. Un vier din Macon (Angl ») at ins de u n acces de nebun ie şi a o m o rit nevanta $• pe socui-sau, apoi si a baricadat odaia, de u n d e numai după douăzeci şl p«tru de ore a putut fi scos . Sute de inşi *t«teau ziua in tresg* înaintea casei Iul, dar nimeni nu putea s i străbată r-ici măra r In curte, căci n> bunu l tn con ü n u u »râg-a focuri de revolver a suu ra lor. N »ap tea n t b ' n u l a aruncat o b a m b ă în curt.-. B »mba a explodat numai decât, spă rgând toate ferestriie caselor din vecini t*te .

Catră ziuă, obosit , 1 a furat s o m n u l şl aşa a fost p ' i n s .

— I n t i m p l n a r e . Ni se te r« ръЫІсагея u rmă­toa re lo r : D irnnu'e R-dac'Or, S U b t t l u l » A « g - n t e din To 'o ruaU a ap*rut l i Nr. 261 dm a. c. »1 preţuitei no*- t re «Tribuna* o noiiţ*, în - are se fac rüste o b serviri şt u perswn-« mea. C o m ü P * Sân Midâuşus ma e are în iota 1 506 votu. i , din ire c*ri gr. or. şi gr. cat. sân! 21 l voturi , deci o învingere numai cu voturi ro nâneşti e e<d ' i sä , ceace s 'a dovedit în două rlnduri, cu ocaziunc* 8 eg?rei me«wbrlior congregaţ ioot l i , căci lup ' ând eu cu e l e 211 voturi r u m â n şti, am fo t м >or î vins. In f-ф acesta! sil "aţii a<n aflat de birte a pa ta, a s ' g rându ne astfel un mandat.

Aicgerea mea deci nu sa pos te privi ca o t r i da e * csuzr t n a ţ o n a i e , căci aacîurl de acestea s'*u făcut §І în aiíe î o c u î î h ar de către f.'uo saşi de ai n o ş t r i ; iar In situ ţ a d*tă — ret«ri «rind din partea ce 'or dir« c< n t iu nici o înv a t . ' w (Raportorul din Budapes ta nu era a o ' ' ? N. R d ) — am aflat de conzul t a fece a ce s pac : , pen t ' u a înconjura sdrob ' rea noastră din trecut.

Cât despre p ro topre biterat si despre ven te;? rre 'e >foarte frumoas*«, caii sşa se v e d e nu i sânt i ïh p'acîi! Invi jiosuli.:! sPiivitor«, vădită für d t end i i ţ* ói a mâ discredita — nu aflu cu ca e s l r ă spund .

T " î *ş>» neadevăr este că aş îi v ' c ea re se l i n lp ' s ps . f t íu iul g u v e r n a m e n t a l p recum neadevăr este, că fa afcgr i ra m e m b i l O ' ituplenţ- fn s inodul p m -topre fc seral aş fl p u s în miş are toate forările

D n toate acestea e «videnf sc&pui not ţ-s, că s e t e a тЛ rr>ă discrediteze ?n deo*ebHna<nte« mem-b r î î o r s inodului p i o t o p o o sc <a n u cumva sa râ

»cel mal serios candid <t la p r e i <pooie«. — De i toată not .ţ * p i viforului nu e alta decât o ma npvrê în ved*»ea fnd^ollnteei pos tu te l ie p?o«n pr. b ter S.Micluuşul mare, la 13 26 Dec. 1910. Ioan Popovici, paroh.

— Ş c o u j n r o m â n e a s c ă din T u r t u e a i a Olm în «See a» O n Bu ureşîi : S j n t m t l b i n e de trei luni oe zde, de când şcoala r o m á n c á b a dm T j r H'cai a cont inua a sta închisă, cu to*te p r o n i t u ­r i le : t ni-se d e d e i u de către cei delà- d i r e c ţ u r e a îrvvăţam&itulu) In străinătate din m nts teml ê f a c e r ! o r s trăine că regretatul i n e d ^ n t se va а р а п я t â ï d curând ps <z-e diplomatică.

Un ro-Tiân din Turtucsia , me nöru în r o m t e t u l de efori al coloniei noas t re , şi în mâsurâ de a c u r o e ş t e destul da bine cum stau lu rurile, ne a în Ttd ;n*a t c>, şcoala românească se po»t<* con­sidera ca p ierdută pentru Roma .ii d m T u ' t u -caia.

Bulgarii au mers şi mal departe, o p i r i e d n copiii săraci, în ser şi mai târziu fa ş c o a l a bu-g* rea *rá, şi cari nu au pu tu t să şl p rocure la t imp cárt te bu lgăreş t i imause de programul statului, au fost înmi i i la сошипі із e &i ii-se procura ma terisiul şcolar i m p u s d e directorul scoale! b Igă-n Лі pe motivul câ »de aceea guvernu l r o m a i ie dă «juteare«.

Ssr.tem informaţi cä In anumită împrejurare, pn fec tu l bu 'g>r din R u s c i t k s'a expi imat faţă de unul dintre eforii c o m u n i t ă ţ i noas t re din Tu ' tucala , regre tând nepăsarea autorităţilor not-stre, când le era aşa d s u ş o r ^ă intervină la S o fia pentru redes* hiderea şcoaiei.

Adevărul este câ şcoala românească din scest orâşel servea de model tu turor senatelor bulga reşii d in împrejurime şi prefectul b m g a r nu -'a oprit d e a recunoaş te c i , pe lângă tomâm, sânt atâtea generaţioni de bulgari cari au învăţat carte la şcoala româ^eas ă în â de pe t mpul când în Turîucaia nu exista ş :oa'e bulgăreşt i .

Dar ce e mal tds t astăzi este câ profesorii ro-msni sgnt p r t s i în ur<í!í;;re de j j - t i ţ ' a b u t g v ă şl a i u o ţ i dc filă in &cU publ ice deşi nereguiániú

tea ce Ie a fost І т э и Ы а s'a constatat ş i laşcoa-lele bulgăreşti din ţtră.

D- reletat este câ, pe când profesorii români din Turtucaia au fost d»ţl pe mâne parchetului, profesoni bu igad din Capitali au fost chemat) nu m »! in j d • a a consiliului profesoral.

C e l e mai f r u m o s executate daruri de Crăciun şl A n u l - n o u : garnituri pentru îngrijirea minilor, casete pentru piepteni, garnituri de piepteni, cele mai elegante géante de mătasă şi piele pentru femei, lornete, gia-mantane, bastoane de argint, toc de ţigări şi ţigtrete cutii decorate şi jucării în asortiment bogat se capătă în prăvălia lui H e g e d ű s G y u l a , Arad Andrásy tér No 15.

Spirtul Iada şi Unsoarea inda despre cari revista >Kir. Természettudományi közlöny* în Nrul 171 scrie următoarele: »In A n e a l in nul Ou creşte un soiu de burete mai cu seama lipit pe iazuri, care in comitatul Treiscaunelo • din vremun siravechi s í folosesc cu su< ces contra du erilor reumatice >i oodagrei $t care se pregăteşte, la Ordm medica l , în farmacia lui B-»laa!s0-vich Sándor, din Szep.tszentgyörgy şi care supune în Cîf ulan'e în întreagă lume* subt numirea de Spirt Iada şi Unsoarea Inda. Din experienţă pot spu >e că succesul e sigur.« Dr. Stefan Szász.

X Senatoru l »LigeU a Drului Iakob în Budapesta primul sanator pentru boale interne din Europa, di pune de toate mijloacele de vindecare şi laborator pentru examinat. Mii de diabeţi, reumatici, bolnavi de splină şi de inimă, cari pînâ acum au cercetat sana­toriile din străinătate, acum vor găsi institut cores­punzător aici în ţară, aşadară această instituţiune cul­turală cu poziţie admirabilă împlineşte şi un gol. Sala cea mare a maşinelor mecanice de vindecare a sana-torului este provăzuiă cu maşini după sistemul Zan-pre şi cu scalzi aieriane.

X Când cumpăraţi ochelar i , a dresaţi-vă la ma­gazine cari au în vedere nu numai interesul bănesc, ci vă spun sincer dacă e lipsă şi de consultaţie me­dicală. Pentru ţinerea strictă a acestui principiu şi pen­tru serviciul conştiinţios, recomandăm prăvălia de ar­ticole optice Seelesfreund din Kluj-Kolozsvár piaţa Jókai 2. unde găsiţi termometre, grade, binocle ochiane, baromètre de prima calitate. Repaturile se fac cu pri-

Cr mite $ # m i i $î и г іМ і г І * Teatru în Recita. Reuniunea de cân­

tări şi muzică a plugarilor români din Re-ci)a-română aranjează a doua zi de Cră­ciun, Duminecă în 2o Decemvre 1910 v. (8 Ian. 1911 n.) o reprezentaţie teatrală urmată de concert şi danţ. Se va juca piesa: »Iancu Jianu, căpitan de haiduci«, epizod naţional cu cântece în 4 acte de M. Millo.

Intre altele se vor cânta şi » Codrule co­druţule « cor bărbătesc solo de bariton de A. Sequens, » Cântecul străintăţei« cor bărb. de I. Vidu.

Venitul e destinat fondului Reuniunei. La această petrecere invităm pe toţi spri­

jinitorii cântului şi graiului nostru românesc. Recita-română, la 30 Decemvre 1910.

Mihai Mercea, preşedinte, Ioan Mărilău, se­cretar.

I. V. (Ibăneşti). A plecat în Italia şi nu-i mat ştim adresa. Se va întoarce însă în curînd.

Redactor responsab i l i l a d o G i u r g i u Tr ibuna* institut t ipograf ic Nlchln 98 с т ш

II Dr. B. BAS IOTA medic specia l i s t în morburi femeieşt i . Cfuj-Kolozsvár, Str. Ferenc József No 6. Consultatiuni între orele 8 10 a. m. 3—5 p. m.

i l

•r. 275 — 191Q T R I B U N A Pag. 9

Mulţumită publică. La petrecerea tinerimii' universi tare r o m a n e din

Cluj aranjata în 24 Nov. 1910 pent ru ?] torarea tisinel române d in loc — au Intrat următoarele stpra«olviri :

Oi*orge P o p de BSspşti 50 со*\, Or V. Bianu Români» 25 cor., loan M tianu arch. S b "u 20 cor., Petru M o c s o r y i 20 cor., Dr Alexandru Vatda dep. ТЮ COR, Dr Victor Por . ţ u 18 cor., Dr l u i u Por (ba 18 cor., Vasde Ranta 15 cor. b e n СЫІ. — Secuim 15 cor., D r Valentin Porut iu 15 cor., Dr Victor O m s o r 15 i-f-r., Dr l a r t o n Puscarlu a>ch. 10 tor., Dr Zos im C h ' t op 10 cor., A F ă ţ i ă R ) mania 10 cor., Dr E*e Daianu 10 cor., Q*vrll Karsai 10 cor., Ionel C o m ş a Să<şte 10 cor., Teo-•dor Dobol 10 cor., >Porumbá eana» 10 c o r , »VI*deasa« 10 cor., Dr O rglu S i ^ o n 8 cor., Dr Bontescu F. 8 cor.. M. Radu 8 cor. Dr Aurel Isacu 5 cor. Dnele Veronica Porut-u 5 cor., C o r Ttela P o o 5 cor., E u g e n Bianu 5 cor., Nirolae ІРороѵИи 5 con, Pf t 'U B a n t u 5 cor., A " t o n u M«nrie»l 4 cor., Vaslie Podoaba 3 c o r , O-or**; Far»go 3 cor., Q - o V i ' t c 3 cor., Vaier P o p Silişti- 2 co-., NicoUe Dâ:?bn 2 cor., Cons tan t in Tipuriţă 2 cor., I v a t M П-А 2 c >r., loan S^oi« 2 cor., loa-i Matin;-seu 2 car., S S i í a 2 :<r>r., D Mandes! 2 сэг., I. D j n a r u 2 o r , L Stoirhit,a 2 cor., I. Qrwni 2 cor., I S")i hiţa 2 cor., I. Соч-tin 2 •••or., A^dn-l Ludu 2 .or . , I O'oivs 2 co' . , Dr

1 Vic&s 2 or., D I. H. ţ ieg«n 2 or., Dr V Nègnla 2 ror., I. N mes 2 or., T. H tâian 2 cor., Dr I. Florisn 2 cor., A. C ^ p s a 1 cor., N. T mpanariu 1 cor., C. Luiai 1 vnr., C. Bi.r>e 1 cor.

Toîsl 447 cor. M ű v i m n é l tu tu ror şi pe calea ісезг.!а p s " t r u binevo-*0 '*d --пгфп.

Gtij ia 28 Decemvrie 1910 Vasile Pasca âSiiT.

ittL Ü 1 ^ \ S «R> E Ï ^

I. Dupa cât ştiu E l s a f lu idul lu i F e u e r alină du­rerile, Ie VU Cfccă şi d u n g ă slăbirea, vrnderă re­pede si s'gur reuma, boala de nervi, junghiuri, dureri, influenţă, n c e i i , durere de cap, dinţi şi de şale, cârceieli dureri de ochi, m g ' a e n ă şi alte dureri cari nu sunt amintite aici. Fluidul Eisa al lui Feiler are efect neîntrecut la răgu-şealâ, guti-rai, dureri pe pi pt şi uât, şi a orga­nelor respiratorii ţi a tu tu 'or boaleîor contrase tiin răceai?. E vei stabil numai daca fiecare sticlă poart num-le lui FELLER. 12 sticle mici sau 6 duble cri 2 specia!»-. co»tr< f;;:»co 5 cor.

II. Mai tdiKCiTî apoi la cunoştinţă că MB de oa­meni fo'osesc cu rcz iba t a d m rabi i bapur l e E l s a Rebarbara contra per turbaţ i or stomacale, sgâr-ciurilor, lipsei d e apetit, arsuri de rinichi, nomat, ind spoziţie, bbzs r e , I p să dc scaun, d m e n de ce cu m şi alle perturbaţii a organelor de mistuiri . 6 cu t i 4 cor. Sà ne j èzim însă de imitaţii ţi să facem corrandt le act pe ad esa

Eugen Y. Feiler, farmacist în Stubica C e n t r a l a 122 ( c o t t A g r a m ) .

Vin de deal & poate căpăta dtla 50 Ltre în sus, prima alitate : A'b din anul 1910 per hecto 46 cor. Roşu (şiler) » » » » 48 » Aib » 1898 » » 70 » Itzling » 1902 » » 80 »

A u r e l t a D r . P e t r á n , A : a d . s:;. Lázár-Viírnos 4.

CAFEA şi TEA Extras din catalogul Iui Kotán> J á n o s :

Cafea bruta: J «matca 1/2 Ch lg r Cor . 1-35 Por tor ico !/2 » » 1 2 0 C u b a 1/2 > » 1 6 0 lava aur Цг > » 1 0 0

Cafea prăjită: (In prăji tona electrica p r o p r e ) .

Cali tate bunè 1/2 Ch gr Cor . 1 6 0 » bnâ Va > > 1 8 0

Mixtură foart« fina (Cuba , Aur, Me n a d o , Mocca) rh Chlgr . . . . Cor . 2 2 0

T e a : RaSrnSs't« de tea 1/2 Ch gr Cor . 2 5 0 Tea de C o ' g o 1/2 Chig"- » 3 — M x t i j r â p ^ n t u familie 1/2 Ch'g<\ . » 5 ' — T-a irnpepal» foarte fina 1/2 Chlgr . . » 6' — Tea O y o n fourte aromânca 1/2 . . > 6 '— M x i u â ex eseníá de prij-turl pen t ru

tea V2 Cor . — 7 5

R u m : 1 l*tru rum psntr t ! tea de fami le . . C o r . - 1 7 0 1 » • fia d s Brazii» 2 20 1 sticlă 7/10 rum frt de Jamaica . . » 3*30

Renumitul a r d e i u Kotány se vinde în cutii originale.

K O T Á N T I J Á N O S m a r e c o m e r c i a n t d e c a f e a şi t e a .

A. Ш s\. E> . ( S e g h e d i n , R u d a o e s » o , V i e n a , O ö b l i n g , Ber­

l in , A b a z î a )

J ó z s e f f ő h e r c e g u t N r 3 , î n e d i f i c i u l b ă n c i i » A r a d C s a n á d i T a k a r é k p é n z t á r c . —

N u m ă r a t ЫШтnini 809.

Nu mai sunt dureri de s tomac ! Щ

Mijl-ic;;' de casă pa ten t , t еаг I ^ R B A CUCULUI A M A R Ă liupă o fol osinţă de câteva ?ile înce ează cu totul lipsa de apetit, vomarea , nervositatsa de

s oniHC, diarea şi o r i c e durere de stomac — Pru tu l u«p i s t ic le mic i 80 fi!., s t ic lă mare 2 cor.

Szentgaîyi Daniel, farmacist, Gödöllő. Să vă păziţi de imitaţ i i ! Vér i table sunt numai când pe dop şi pe accpeiiş e patenta »elix fumar. off.«

S e c a u t ă urgent

l i n тгшѣрйпйшпі de limba română, germană şi maghiară, absolvent de v r e o şcoală super oară, respec­tive academie comercială, c a r e se aibă şi c e v a praexă de bancă, se cunoască bine relaţiunile institutelor finaciare române din Ungaria şi Transilvania şi se poată cores­ponda perfect îşi de sine stătător. Postul e a se ocupa în tot momentul. Preferiţi sund indivizi tineri, cari ştiu scie la maşina de scris şi eventual stenograf ează, sau pre­zintă alte calităţi favorabile.

Ofertile s c r i s e cu mîna proprie în toate trei limbile susnumite, înzestrate cu docu­mentele, fotografia curriculum vitae, indicînd şi pretenziunea de salar, etc., sunt a se adresa cătră : Direcţiunea institutului Ú s t r e d n í b a n k a c e s k y c h s p o r i t e l e o , F i l i a l k a v Brne , B r ü u n , (Moravia.)

Nou ! In Arad n'a mai existat încă! Nou I

In strada Porray (Palatul contelui Nadasdy) s'a deschis deja o înt e-— p insă americană electrică de —

TĂLPUIRE REPEDE Preţurile :

T a l p u i r e şi călcâie bărbă teş t i n u m a i C. a 4 0 и » n f emeieş t i „ „ i-—

» i"6J „ „ p e n t r u copi i „

R o a g ă b i n e v o i t o r u l sp r i j i n

Szabolcs i Farkas. J 2 CULEGĂTORI TIPOGRAFI se primesc imediat în tipografia Tribuna.

Leafă după tarif.

3 . 1

K s r o u d e i n f o r m a ţ i i 11 Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am ho-tărît să deschid în B u d a p e s t a un

Шгою â e Infat maţi i şi й | в -Лт'Ш r o m â n e a s c ă .

Orice informaţie relativ Ia petiţiile îna­intate la nunisterii şi la alte foruri, orice informaţii comerciale şi în general în orice cauză dau în restimp de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvänd toate chestiile în modul cel mai cinstit. Urgitez rezol-virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu 1 referentul causei şi rog resolvire favo- j rabilă. Fac totfelul de mijlociri corner- \ ciale şi comande. Preţuri moderate. 1 serviciu prompt, inîormaţn detailate] [

La aviz aş tep t la gară.

fU. O L Â R I U , Budapest, Lajos-ü. 141 . І Щ 9 .

f

Credit pe ipoteci , p# сттЫш í

şi peoîrn oficiant! |

asijloceşra щ

ZOG SÁNDOR s f A H A D,

str. Weitzer Jaïi©s

f «Jeton nr. B7S.

15.

A m o w Ţ .

La proprietarul loan Popescu în Magyarád se află d e v â n z a r e în evant mare şi mic :

w i s i W M M H M s i n o u de Mäderat.

PAG. 10 T R I B U N A Nt. 375 im

Atelier artistic pentru fotografii f Favor extraordinar începând cu azi.

6 buc. fotografii matte format cabinet 12 Cor. . w w _ A w w w _ Ä ORADEA-MARE ш - - <, . t H U ¥ I T | | l F f T r C n o b t n l Q Ä Q 6 buc. fotografii matte format Y i z i t 6 Cor, U H f J n . U V Paldllll J A j . Fotografii esecutate splendid pe pânză tot atât, • * W Ж Ж ^ к Т « Ж

-S — PENTRU FOTO«RAFÍILE DE NUNTĂ, CADRUL GRATUIT

SUCCESOR 5 Î І М М Ï E Ï IRESCH FERERCZ,

atelier de masinl de cusut şi biciclete în TEMESVÁR, strada Merczi 4.

Are m a g a z i n de maş in i d e cusut P F A P F de toată mări­mea şi en pre­ţurile moderate . Mare «sortiment

de Goarne . Preţurile se pot solv şi în rate.

Cele mai noi Patefoane, fàrâ schimbarea acului pc lângă pretori eonvpnabiîe.

T E L E T O R I Я Г . 4 S 9 . P R E Ţ - E U R E N T L A D O R I N Ţ A T R I M I T E G R A T U I T

Magazin de mobile I K U N S C H Ä Ü T H L

tâmplar de edificii si mobile NAGYENYED, Rozsa-utca.

(Vis-à-vis de casa comitatului.)

Primeşte orice lucrări de edif raţii. Are în drpozt't aranjamente complete pentru odăi, lucrate în atelierul proprio în cel mai modern stil, delà cele mai ieftine până a cele mai bune , după p'anuri proprii

«au la comandă. — Pentru lucrările т И е p r i m é e g«rantia e s mai ex 'r 'mă. Mare a s o r t i m e n t d e m o b i l e de a lamă şl fier,

D E A S mrnea s' fotoli i .

I l

l l

\ I % l \

Ml

Ï Fabricaţie din ţară prima calitate! Stoboare de sârmă

t a r i ş i t r a i n i c e ! In atenţia architecti-

lor, agrono­milor, pro-Jirietarilor

e vii, p.vite grădini, te­renuri de vi­ns toare etc.

P É C S I H E N Ü 4 C fabrica pentru împlet turi de sârmă

B U D A P E S T A , VI., A r é n a u t 126 sz. Telefon 1 2 0 - 8 9 . -- - — Telefon 120-89. Trimit şi instalez împletituri de sârmă pentru ma­şini, împleti uri de oscilat, stoboare pentru case ţi

vile, împreună cu uşi şi porţi puternice.

! ! Gele m a i frasa o a s e r e f e l e ! ! Preturi ieftine! Preturi ieftine!

Mai furnizez: ciururi pentru cernut prund, coş-niţe pentru nisip, burlane pentru schintei, coş. niţe pentru nutreţ, botniţe pentru boi şi sto­

ruri pentru fereşti de orice mărime. :: LISTE $1 PROSPECTE DE IIREŢUTL SE TRIMIT GRATIS. ::

IVI гхд>-ГХУ ie ele ai^tielii p e n t r u Hi«eî*ir«i ş»i ţ>reoţi. I >g_

E 41

C

o. V O

CE J A N C ARAD,

Forray-utca Nrul 2,

Postavuri de reve­renzi, brîuri preo­ţeşti, roşii, vânate şi : : negre. : :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

noutăţi/e de toamnă în stofe, mătăsuri, delainuri, zetyruri, cretoane, batisturi si multe alte articole cari nu se pot toate înşira. (ЦЗ

Cea mai bogată ma­gazie în articli pen­tru sfintele biserici : şi preoţi :

Sf 2 7 5 1910 T R I B U N A

- Timişoara -( C e n t r u ) .

str. Takarékpénztár 4.

= Articole de coafură specială. =

фтш. B l C h i f n o n a , împleti-4 — ш т iun , turbane, plete,

traasformaţii, peru-ce, bandour i .

Specialităţii de par­fumerie, garnituri

pen t ru curăţitul ma­nilor, noutăţi de

piepteni , o rno şi an-I t repozite pentru păr,

Mare depozit în ar­ticole de toaletă, ape

'HEOAi'ie .t- 1 _ _ A | de păr, pudră . Primul s a l o n p e n t r u f r i z a t , c o n s e r v a r e a , o n d u l a r e a , s p ä t r e s , c u l o - a r e a ş i c u r ă ţ i r e a pârului s i a m a n i l o r d i n U n g a r i a d e s u d .

: I ^ r - e ţ r v u - i m o d e r a t e . : Comande prin poş tă se efectuesc p rompt . Pre) - — — curent gratis şi franco. — — --

Fabrica de motoare A. G. c i i n X 3 i * c * 2 E c l a .

Cea mai veehe şt mai mare fa-brieă de motoare din Germania.

Expedea^ză r e n u m i t e l e motoare şi l o o o m o b l l e d e benzin, ü l e i u brnt, тъ şi і«ол o l e a p r e c u m ş i m o t o a r e ab . o r b i t o a r e de g a z n r î . •-- — —

ISTowtAţ i n e î n t r e c u t e . — Oenerator absorb i tor d e gazuri —

UNIVERSAL. Spesele de mânere şi puterea de cai costă numai

1 fii. pe oră. Reprerintat generali

I g n á c é O e l l é r t «Sc С л ° ™ у -Budapests, Teréx-körút 41. — Telefon 1 2 - 9 1 . Qaranţâ deplină. — Cmdipuni favoabile de plată.

Ces ші itH-hb p r ă v ă l i e de i t taş im á e ewre? ş b l f îc le te íiin Ungarf t t -de-sed,

Distins îuTimisea? la asul 1891 oc marea medalie • de argint. •

Fondat le 188C

Reinhold Z O L L E B măiesfro оіеспгпіі

FEHÉRTEMPLOM Sehi l iergaese *ч

IftEgS .Bt!?g

îşi r e e » œ a » & ®n. p u b l i a éh

le» şi p r o v i n c i e ш art*. Ir Hàu s t e î e r m* uaule u n d e s e r e p a r ă t o t fe ln l d e ш&фІЖі de <?U*3?*t şi b***<el«t«. Ţ i n e îr dtpozit O Î fe lul d e g ram of oano şi plăci ţine in deposit cele mai bune hioi.-letf- D O 1 , maslai dpunsnt şi ohii-ete de casă ţi Industrie, aşa d. a părţi eiisţ»nr8îi«e de ma-

віві si hie i-lete. ^&ТІШіУ фКтѢЩІШ^ Irtţtri moderate. Serviciur pomt

Pag, l i

С Д Я Л Ш І B Cele mai fru­moase c â n t ă r e ţ e m o d e r n e ce cântă

zina şi la lumină. Cântăreaţă i înără 4. 6fl. de 1 an 5, 6, 8, 10 fi. Pienumitele r<aaa-rine Seifert şi verzi delà 10 fl. ÎD sus.

OuStoare 1, 2, 3 şi 4 fl,, după soia . Catalog de preţur! despre papagal, pasări t raaamar ine mai ­muţe ş ; câini de soia se

capătă înainte trimiţând 20 fil Pentru ajungerea eomsndelor la los In viaţă se garan tează . — Co / andaie se pot fa-e la

D I Ó S Z E G H Y é s T á r s a , Oradea- mare -Nagy várad.

GN st! mare prăvălie de animale din Ungari».

M A G A I I G

t mplar artîs'ic pentru edificii şi mobile, în Siblin N - s z e b e n , E l b abetg. 20.

Primesc o r i ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , b i s e r i c i , m a g a z i n e , b i r o u r i şi l o c u i n ţ e , deasemenea pentru clădiri, lucrări în cel mai m o d e r n s t i l , pe lîngă liferare promptă preţuri moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.

V ! I

i I

® Aduc la cunoştinţa on. ® H public că mi-am п u tat Ф ф «spătăria din Boros- ф m Béni-tér No 2 la No 4,

vis-à-vi de moara Széchenyi. ™ Vinuri curate, bucată- ^ © rie gustoasă, în fie-care Q * Ц Vineri tocană de peşte, ф ф trebere şi rachiu de prună, ф щ Roagă binev. sprijin щ

ф Égető Jánosné. ф

ë t т ш т т т ш т т т

„ I Ä N E R " cremă neflnsuroas3. Cel mai nou pro­duct h'gienic pentru curăţirea părului şi infrumseţarea lui. Înlătură petele gal-bine, bubele prici­nuite de înfierbân-ţeli, sgrăbunţe şi alte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua se poste folosi mult

mai eu succes. 1 teglă 1 coroană.

Timar" ШілѴЯ E n o t l P , u s u ! t r a pudrei. Bina la „ldliGl pUUldi baluri, saloane şi de zilnic folos,

care acopere încreţurile şi e cu totul nestricacioasă In culorile : roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„ІаГШ" SăpilIJ ï bucată 60 Hleri.

„Ianer" pastă pentru dinţi 1 doză, 1 cor.

„Ianer" apă pentru gură geii bureţeşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă cor. 1 6 0 ; jumătate sticlă, 80 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr S 2 t r̂ ţei şi centra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri

Tonar" п л т о г І З pertru creşterea părului. 1 te-„IdllCi "UllldUd giä 4 coroane.

„Ianer" Yăpseală pentru păr Ä a

o r

în blo! d părul sur şi cărunt. Nereuşita colorii e exchisă La comande să se noteze că părul încărunţit în ce coloare să se văpseasca (negru brunet). Un carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi în timp scurt, in băl, aunu, părul blond, roşu, chiar şi bronet ori negru. 1 sticlă 4 cor. Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. - Telefon 476. Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" ieşite din farmacia ea ca valoare şi se

pot căpăta la Рйгтасі : .,Maria ajutătoare" a lui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

Împrumuturi cu amortizaţie

şi împrumuturi pentru func­

ţionar, vinderea şi cumpărarea

de moşii şi parcelarea lor o

mijloceşte mai avantajos : —

Biroul de intermedare :

ï Vig Lajos Arad, Piaţa Árpád Nr. 5.

Telefon Nr. 671.

Dózsa János co jocar In

Nagyvárad, Zöldía-passage Nr. 9. Se f e c o m i n d â ^а mă ies t ru perfect í n r a p r e p a r a r e a t u t u r o r ar t ic l i lor a p a ţ i n â t o a ' e act s t i b ranşe p r e c u m :

gulere prepara tive, gulere boa, m a n s o a n e (muff) in ex - cutare m o ­d e r n i si d u r ă ce l nmt e l e g a n t g st

Blane ci tocuri d e pic ioare , etc

R e p a r a t u r i l e se ex 'CU 'S p r o m p t .

• a • • a a a •

Pag. 12. T R I B U N A r. 276 1110

F a b r i c i d e g h i a f ă A r a n j a m e n t e r ă c i t o a r e d u p ă Bjstemul compresiv succes de a m o n i a c sau sulfur al firmei B O R S I G

precum şi

A r a n j a m e n t e c o m p l e t e p e n t r u a b a t o r i i

de cßlibtea сез яь і bun.i ex , : edesz ï

F I R M A S C H L I C H , turnatorie de f e r şl fab ică o e

maşini s o c pe actii Budapes t . V á c i - u t 4 5 - 4 7 . Nrii telefonici : 74 76 74—77 $i 98—58 (int.)

Cu pros ec*e serv m gratuit.

I

V Â N D

pelângă rate lunare c o n v e n a b i l e , fori or c e urcare de preţ.

™ Numai P R I M » R A L I T U te. •» I n s t r u m e n t e m u z i c a l e . A r m e A r t i c o l e d e v o i a j O c h i a n e A p a r a t e d e f o t o g r a f i a t R u f e p e n t r u b ă r b a ţ i C o v o a r e C a n d e l a b r e M o b i l e d e a r a m ă

O b i e c t e d i n a r g i n t d e C h i n a T a b l o u r i ş i s t a t u e t e C a s s e d e b a n i O p u r i l i terare M a ş i n i d e s c r i s H e c t o g r a f e , la

C s i s z á r V i k t o r K o l o z s v á r , D e á k F e r e n c - u . 2 0 . Succesorul lui Aufrecht şi Goldshmidt.

Reprezentanţa generala :

S A. Elek & C o m p .

Horváth kán fabricant de instru­mente muzicale tn

Budapesta, Mocz i -u t 51. EV c o m a n d a p e l a r g ă p r e t u r i m o d e r a t e

p i a n u r i , c i m b a l e , p ia ­n i n e , v i o l i n i , f laute, h a r m o n i c e , precum şi tot-felul de instrumente muzicale. Preţul scoalei Kulif-fay pentru învăţatul cimbulei 7 cor. Ţin în dep zit puse româneşti pentru rimbala Catalog (ilustrat) de preturi la dorinţă se trimite gratis şi franco

f l Schroram M E H A N I C

B r a ş o v — B r a s s ó Hosszú-utca No. 27.

i

R e o m a n d á în a t en ţ iunea ono r . public dm loc şi jur

marele său atelier mehanic a anjdt in Braşov , H o s s z ú n u * 27 , undi se efeptuiesc tot felui de l u c r i n atingi-toare ÎT a r e sta branşa , ore t u m :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaduoe ,

pe lâi ga p re ţu r i l e cele mai convenabil i şi ex?e ţ < «o dà ?i punc tua la

turnator ie , fabrica D< c l o p o t e şi metal , aran­jată pe m o t o r de V A P O I

. r a d , s t r a d a R a k o é z i N i » 1 1 * 2 8 . Fondat la 1840.

r i d e r i e I l o n i g

O U I n o ••«»•• чы T T « з : І• - E T A T Cu garanţ ie pe mai mul ţ i ani şi pe lângă cele mai (i

r o r ab i i e condiţ i i de plăt i re — recomendă c lopote le sali :u patenta cee şi r eg invenţie p r o p r i e , cari au avantajul că faţa cu ort-" r alte c lopote la tu rnarea unui si aceluia? tare şi cu şune i adânc — ee face o e c o n o m i e de 20—30*/, la greutarea metalului . R e c o m a n d a to todată c lopote de ir ee *e pot învârti şi pos tamente de fer, prin a căror întrt bu in ţa re c lopote le se pot scuti de c repa t chia- şi cele mii mari c lopote se pot t rage fărâ să se clatin tunau ' , Ѣ comandă apoi t rans formarea c lopote lor vechi în c< roat; de fer, ce se poate învâr t i cuca şi turnarea d i r nou a el»

— potelor vechi sav sch imcarea lor cu c lopote nous p lângă o supraso iv i re ne însemna tă .

L i s t e de p r e ţ a r i şi c o ilustrai! unt 1«

OH! DOAMNE!

Mă 'năduşe afurisita de tusa.

In contra tusei, răguşeleî şi flegmei s'a dovedit de cel ma b u n m jloc

P a s i i l e l e - E g & e r e ari nu strică apetitul şi au un gust excelent. шшш Preţul unei cotii 1*20 cor. — *ar O c u t i e d e p r o b a S O f i l e r i .

Depozit principal la :

farmacia j | ü A D O R " gyógytár Budapest, VI., VáczI kórut 17.

TRĂIASCĂ !

«Pastilele lui Egger« m'au vindecat îngrabă!

Se poate capătă î n A r a d la farmaciile: Berger Cyula, Földes Kelemen, Hauer Lajos, Hajós Árpád, Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Vojték Kálmán şi la drougeriile: Nestor Hanzu şi Vojték és W e i s z . — I n G y o r o k la farm.: Masznik Dániel. — M . - P é c s k a : Adler Gy. Lajos. — Ó . - P é c s k a : Ioan Rocsin. — S i m á n d : Csiky Lukács. — S i k s z o n : Füredi Ede örök. •

cd <3P I—i

.22 4P GA.

A t e l i e r H ä u s l e r , B i s t r i ţ a - B e s t e r e z e , fck A t e l i e r u l H ä u s l e r * °

existent de 25 de ani, aranjat de nou, în stilul cri mai modern, se recoi&audà onoratului public pentru

Lucrări artistice în fotografie de portret. Inmänri fo ografice pâau la mărime D A T U R A L Ă precum şi portretele în uleu. Pasvel acvarelle, cadoul de Crăciun şi Anol-nou executate după or ce fotografi'. g

Preţuri moderate. Chi pur durabile Decorat la mai multe expoziţii.

C

C

Э

P S C T

C O M P I I I I L E P E N T R U C R Ă C I U N S Ä S > Í F A C Ă = I N C L U S I V E P & N Â Î N 2 0 D C C E M V R C = = V

Cei ce doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze Ia antepriza lui

P i c h l © * » I g n a t z , C l u j , S s é p - u . I. cunoscut atât In Budapesta cura şi întreagă tara. Telefon Nr. 779, s s Primeşte pelângă garantie orice lucrări din acest ram ca introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru eistet«, comune, spitale, casärml şi scoale. — Specialist Tn ion da]. — Primeşte pe lângă condiţii avantajiot» ţinerea ів ordine şi repararea caselor tn cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru tinerea tn bună rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului Oferă aparatul pentru clâtirra closetelor — noui care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă de 3 ani. -

ѣ 275 — mo >Т R I B U N A« Pag. 18

Л 1 Ѵ » * ^ т * o u t b í ' n z i n .

1GNA DEMIAN coloratură de b a i n e, - u r ă ţ i t o r i e c h i m i c ă ,

şi maşină cu aburi de spălat rufe albe în

Ü J - S Z E N T - A N N A

î l

Co'orez (văpsesc) şl curăţ che mic : totfVInl

de vestminte bărbăteşti, femeieşti şi copi­lăreşti, pardesii şi paltoane, tn n treg ime

fă â nie» o des facere , s to fe pentru o o o b l e , per­dele, dantele, broderii, mănuşi, borangi-curi etc. In r n f â r a m e a , a j u s t a t ă bogat , *e

spalâ curat ca zăpada , fără materii mis tu i toare ,

Ia deoseb i gulere şi manşete, cămăşi băr­băteşti, e tc . , cari priu m a ş ae l e m e l e de călcat

ajung la a n l u c i a încât n a s e pot d e o s e b i de

ce l e mai n o u i . — C o m a n d e l e c a p o s t a s e e x p e ­

diază p u n c t u a l şi c a acurateţa .

Filiala în Arad, la

IOSif Ştefan, pe piaţa Tököly. ( la c a s a bisericii r o m â n e ) .

Primul atelier »rdVlean aranjat cu putere «leetrieft pentru eeobirea • pietrelor şi fahr.că de pietrii monumentale.

Gerstenbrein Tamás és Társa Т^^ТХі^. Atelieruî central ai magaziuei : Cluj-Kolozsvár, Dézsma-u. 21. M a g a s i n d e p i e t r i i m o n u m e n t a l e

fabricate proprii din гьагтога, Iabra­şi — — dor, granit, siemt, eio. — —

Kolozsvár , Ferencz J ó z s e f ut 25 .

Z~t* B i r o u l с ю М і jf)" N a g y s z e b e n , F le i scher-gasse 17. ' ' ^ ' Filiale: D6va şi Nagyvárad.

tlonaţi şi răspândiţi TRIBUNA E x p o z i ţ i a g e n e r a l a , d i n P a r i a 1 9 0 0 „ G r a n d P r i x " .

PRAÏ PENTRU VITE fle Kwizda dietetic, mijloc pentru cai, vit* cornute fi

pentru oi. Dt peste 50 de ani se foloseşte in cele mit multe grajduri pentru promovarea apetitului, «mîmiirea rea, pentru îmbunătăţirea laptelui

şi pentru înmulţirea laptelui la vaci. ftrtabH numai C a ^ d e . . P r e "

marca de teu- даЧЦІгѵ^ * u r i S™"* Un duci. J^^Jg.VT^ şi franco.

8« capiU In far- «v^ţilS vT 4" » ,. . «мііЧі droguerii ' W Depozit princ. ;

lírofiT Tnh ЧхпліАъ farmacist, liferantul curţii ces. reg. austro-ung., reg ridlU JUilt A n U U d , române şi reg. bulgare. Korneuburg bei Wien. —

3

c 5

G a r n i t u r i p e n t r u î m b l a f i t . Inainte d e a c u m p ă r a garnituri pentru îmblăti t cereţi în interesul propria al D - V o a s t r e ca ta log de preţuri delà

Fabrica de maşini MAY ER soc. acţ. tu Szombathely e Budapesta, V., Váczikörut 61.

MAYER міэдаг.-кі

De 60 de ani executăm garnituri pt. îoib'ătit. Mult' seri O'i de recunoşt inţa d n lonfă t" r a .

U t i l O < * U t>«'Ii 'JL I I

I I V I a u t n e r R . . V Mi au sosit rin o cumpărare favo-Ф rabilă articlii de tefunăate senzaţio-w nală pe cari b v â n d cu preţuri ne nai Ф pomenit de ieftine ş a n u m : b a n haturi

f ioe , s to fe , voaluri , dei inuri , saphire engl' »p, chi fon , r â n z e , c a o a v a ţ , racsaié •> c o v o a r e pe pat Lînurl engleze pentru c o s u n e , - tofe e n g b z ^ bărbăteşti c u j u r n t a t e pretai , c o ­v o a r e si alţi art cl i In branşa a c e a s t a P â n z e veritabi le d e R u m b u r g p • jumătate preţ . —

Păvălia este deschişi dimmeata dtla 7—12, d. a. delà 2—7 Va

Bazárul iefün alui MAUTNER R. Arad, S 15.

0

CT ч

N «ta 3

A. i A A А А А А А А Д А А А А Д

m h b b m mm E

C Â K B Pruseşti şi Gochs i c a l i t ă ţ i l e c e l e m a i b u n e ş i •

c u p r e t u r i l e c e l e m a i i e f t i n e s e p o t c ă p ă t a l a

i : Roth Jőszef : A r a d , E ö t v ö s - u . 3.

T e l e f o n 6 3 . T e l e f o n 6 3 . ssa sj4 gisa

kâ m Ш

Pag. 14 . T R I B U N A 275 Will

s i u n e a n p g ë f

e v e r i t a b i l ă n u m a i cu m a r c a p r e z e n t ă . Pe vreme friguroasă toţi părinţii să dee copiilor EMULS1UNE4 EQQE.R, căci întăreşte şi promo­vează torm- rea oaselor.ii nutreşte şi'i face să crească. E mijlocul cel mai cu tfect contra tusei şi_ a mis­tui ii regulate. O recomandă medici renumiţi căci e cel mai bun preparat de ştiueă, n 'are miros neplă­cut, e bun la fc'ust să poate mistui uşor şi previne deo­sebite morburi de copii. La farmacii sticla 2 cor. Cu poşta 3 st.cle 0 cor. pelângă t r i m t i r e a antici-

pativă a banilor, sau contra r a m b u n . — —

Farmacia N Â . Ù O R g y ó g y t á r

B u d a p e s t a , VI., Bulevardul V á c z i 17. Trimitem gratuit ţi franco fiecărui părinte broşura : „Cum să ne apărăm con t r a boalelor de copii".

Se poate căpăta şi în Aiad la drogueria Vojtek és Weisz şi la farmacia Kiebsz Géza. — — —

I

i pictor b i s e r i c e s c ş i de ieoane sfinte In

iîagyviraci, Szsnt J â n o s - u . U. Pregăteş te gratis tot felul de pla

nuri pentru iconostase şi plafoane

•= bisericeşti. = = = = =

Ţ i n e în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi duleie.

S l l i ? a § i ? i i t § asupra Ш Ш і secrete I

Б trl3t, — dar in real i ta te adevăra t oft tn vre-ni ta de azi e bătă toare la ochi mulţimea acelor o»meni, a căror sauge şi fracuri trupeşti sunt atrofiate şl i ari în urma uşurinţei din t inereţe şi prin di prinderi r< le şi-ftu sdruneinat sistemul ner­vos şl puterea spirituala. B t impul suprem ca acestei stări îngrozl toure sS s* pună capft . Tre-bue »a fie cineva care să dpa tinerimei desluşiri binevoitoare, sincere şt amănunţi te tn tot ce pri­veşte viaţa sexualii — trebl-.e sfi fle cinema căruia oamenii sa-şi tneredimeze fără teamă, fără sfia'ă şi cu • п с і ѳ , ѳ г ѳ necazurile or secrete. Dar na e tn deojuns insa <• destăinui aceste necazuri ori şi cui, ci trebue su ne adri săin uaui astfel de medio specialist, conştiln ios. care ştie să dea a s i p r a vieţii sfaturi bune sexuale şi -ф'ѳ » ajută şl mor-burilor ce deja ev-ntual exista, atunci apoi r a încetă exis 'euţ . i boalelor secre te .

De o c hem^re atăt >e măreaţa şi pentru acest 8«up e institutul renu • it tn toatft ara al Itr-ului P LOC/ , ШІМІІ' de sfiiti!, special ist , (Budapesta IV, Muz-um Körül 13. unde pe larg4 discreţia cea mai stricta, primeşte uri cine (at&t bărbaţii căt şl femeile) lesluşiri a rapra vleţei s e s u a i e , unde sungeie şi sucurile trupeşti ale bolnavelui se ourăţa, nervii i-se mtärosc, tot organismul iuse eliberează de materiile de boala, ch nurile sufleteşti i-se li­niştesc

FâiS conturbarea ocupaţlunilor zilnice d r . PA-LOCZ Vinciéi a deja de ani de zile repede şi ra­dical cu metodul său propr iu de vindecare , chiar şl c tzur i le ceie mai negie«e, ranele sifllioe boalel : de ţeve, Ы şică, nervi t i şira spinării, începuturile de ceniusie a minţei, urmările o: aniei şi ale sifili­sului, erecţlunile de spaimă, slăbirea pwterei băr­băteşti (impotenţa;, va tămătunle , boalelc de sauge, de piele şi tot<te boalete organelor soxuaie fe­meieşti. P e n t r u femei e sală de aş tep ta re sepa­ra t ă şi eş i re separa tă . în сѳѳасѳ priveşte cura. teparta>ea na este piedeoă, căci dacă cineva , din

orice cauză, n 'a r putea veni tn persoană, atunoi i-se va da răspuns amănunţi t foarte discret prin scris ere (!n epistolă e de ajans a ss înlătură numai marca de răspuns) Limba română se тог-best» pe r t ec t . După încheierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit flo-că i r a . Insti­tutul so Ingr jeş te şl de medicamenta apscial^. Vizitele -e primesc tncep&nd delà 10 ore a. m. şi pană la Ь ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.) Adresa : D r . PALOCZ, medio de spital, spe­cialist, Budapest , delà 1 Nov. ÍV., Múzeum körnt 13.

m

гѵтш « s в е а & і і а м а тя n Jenară

Turnătoria de clopote. — №ш ѣ к ш і da к- penîra slspsîe, s i

'ie recomandă spre pregătirea clopotelor nouă , precum ia t u r n a r e * ie nou a clopotelor s t r icate , spre facere» dc clopote Întregi, sra?,o-sioase pe garanţie, de mai mulţi ani p royăzu te ca adjastári de fer ^ătut, coBstruitë spre a le în toarce te uşur inţă Ъ cri-ce par te , îndar i ce c lopo te l e tua* b ă t u t e de o lăture fiind astfei acutite de crepare. 5 з г л recomaada- n i п в і г Ш Р І ¥ l П D I T L* Á i dânsul i» cu deosebiri b l l U l Dl ІЫ W « U K І 1 L r en ta te si pre­miate in m a i m u l t e r â n d u r i , «ari aun t p r o r ă s u i e Io partea super ioară - ca tdolias. — cu găuri ca figura S şl su un ton ras ! intensiv, mai t d â a c , m a i l i m p e d e , mai plăcut şi cu v ib ra re m a i vo luminoasa decât cele ee s i s te îa vechiu , astfel că tm c lopo t patentat de j r ; H g . este îgal în ton eu u a clopot d e 461 Idg. pa ten ta t d u p i s i s temul r ech iu ,

3e 117ai recomanda s p r t facerea s e a u s é l ő r äe ier bătut , de s i r e stăV — sp re p read jus ta rce c lopote lor vechi eu adjuatare de fer bătu t

- Ы ii spre t u rna rea de toace de me ta l . VmţtmUftimaU У ш О Д і pr«««.

m я

- F i l

S Z A T M Á R I K Ő I F A R G Y Í R H A R K Á N Y I 1 3 І > fc ; — : l

^ ^ 5 A : r 4 ' î A i v - . - ; v î ' 3 . M i 3 n . — w

ш t a c r ă r i : 5<alptorJ ?i ш о п ш ш і е , a l tare ^ і щ У о а а е . gr i l a j e , b a i i a s i ; , $ i a t n e U , t u g i ,

^ mû, p ietre ръіѣ тижЫ, e tc . etc .

Clasa a rh i tec tonică : С а П 0 і | Г І , r n a u - o l e e , podurî,

— — s c ă r i ba lus trade , pavagi i ş. a. Clasa de morär i t . P i e t r e d e т о з г а f r a n c e z e , rîjniţi — — p e n t r u s ă m â n ţ ă şi s a r e , t o c i l e e t c . — -N u m a i lucrări de gust şi execu ţ ie specială , p e lângă — — preţur i le cele roai c o n v e n a b i l i , — —

Se fac g r a t u i t desenur i , r e se rvându-sc dreptul de p ropr ie ta te . — Vă rog să fiţi atenţi ia f irmă.

m # m m щ

Motoare s v e É i e S pentru olei b r u t ! i (Brevetul lui Hirsch Frank,

S tockholm) ! în pozi ţ ie or izontală şi ver­

ticală i I Masini mo tori «Ѳ ieftine \ şi sigure, se pot instala

o r iunde .

Motoare Msfr m D <wel. M i t o t r e m ejií.

i i ï î i І ï Ф m M i • Ф m

a r e

tţ xi b e n s e i n à , I1

în >:ea maj bună execuţ ie ! !

Execuţ ie p r o m p t a .

І і І Victor in ;n'nt;r i e h n \ c d i p l o m a t , |

fabricant de maşini a g r i c o l e

Bpest, YL, Teréz-körut 21 . Cereţi ca te îog.

d>

'3 Щ m •

T tj.'p). d e o n o a r e Lovr in 1902. Meda l i a titt nur Tirni^oar« 1691,

8 Z U 8 Ü T H A в ш т в ® jsr-* ;iA.trit«>í- cil- t í í l í í j í l i i fpi o d j u t u r t I>if4«'jric4-ytt

htiissut ii 18SS TeUfOË fiistfi sosit, şi gri» Ш, Uferantui escel. Sale episcop Dessewffy din Kcn-id.

= = = = = = T I M I Ş O A R A - C E T A T B In coiţsl străzii Lüüovíca si Jenő fftherceg, vií-1-vií de botéiul «Hunganî

Recoruaedl имцріуіипі »ia bogal în aventjutica Ывеѵо.іоаге atâi a pn» timei cât ji a acelor, cári vorse и Cttmpcre pentru biserici capele, t eu societăţi do 'uunormantarc л^ШІ^

c-dajáü, stèagurL crue), пЫЫѵ , Ф^ШМ - aeti a i l l e ! de adjuettiri bisericeşti -

»ot sstfei matele său Ésoruuieàt pentru шаіеііаіе uecetare ta formarea adiusiarfior bisericeşti. - -

Peiîiru iifetàrile meie iau răspunderea.

— S e r v s s c b s s c u r c * s c u c a t a ? o g D u s t r a t -

í ÍÍ l è

* » ^ • • • » • » * Ф » » » » » ^ - » » f é - S H » ^ ^ м к м м > е » * ••••Ml]

Ir. 275 — IQ!O • T R I B U N A .

I n g r i g i r e a f r u m u s e ţ i i . Chimia aranjată pentru îngrijirea frumuseţii face accesibile preparatele sale !

lin săpunuri. Cu dreptul rcnumtlui său s ă p u n u l p e n t r u în mu ie e a p ie le i UjîS" se poare mândri că e cel dintâi pe acest teren. Cei cari ţin să si păs-

•« vioiciunea fetei şi in locul pielei sbîrcite se aibă pielea tînăra şi roză, să ro-(iica săpunul d e s p u m ă „ G l a d y s " în 1 cui mulţimei de săpunuri cari folo-He fac şi cea mai strălucit -are pielo să se adune şi să se ofilească.

Preţul 1 coroină 50 fileri.

Cu seria preparatelor Oladysf trebuea să tindă si Ia scoaterea din circulaţie lirelor franceze de pe terenul patriei. Aceas'a a r> uşit, căc prin p u d r a „ O l a d y s " iflit un mijloc de frumseţă nestricăcios şi vrednic de încrtdere care nu nun ai i prescurtat uns tea şi renumele pudrelor franceze, dar şi în străinătate îi face curentă mare.

Prin alcoholizarea fină şi lipsa de plumh a p u d r e i „ G l a d y s " , aceasta a mt mult, atât în rară cât şi în străinarate. Calitatea de a se lipi şi faptul, că KVtde d căt foarte discret, eschide orice concurentă Strălucirea şi a 'b 1 ei e Ы т а г т о ei de Carrora. Se găseşte în trei culori : albă, roza şi galbenă.

РгфІ unei cutii : <J şi 3 coroane. Deoarece preparatele »Oladysc au multe contrafaceri, preparatorul îşi rezervă

I lui dreptul de desfacere. Se află la farmacia „ î m p ă r a t u l R o m a n " a lu i

V I o HB 1 3 L i A

Budapes t , II., F ő - u t c a 54 s z á m . II

•ffiffi " i 1 ii1 h i ! mrpmmaim.

R e n u m i t a f ab r i că d a a n t o m o b ' l e d e m o t o a r e

T H E C A W P B E L L — fum eeazâ ceîe mai resistent clădite —-

i f a @S d e b e n z i n ă , irŞ f i o ie i brut,

m m g a z ş i

юаі s i g u r ă ieft n ä şi

ftincţ o-

t

ire.

gaz e o n den sat. ie f t in? , cond i ţ i i l e ce le m Л a v a n ­t a j o a s e d e p l a t ă )

Preţuri \ Garanţia deplină

m ШекФыёшД B u d a p e s t a , VI., -4 8 H f Ц s t r . Franz Liszt N o . 9 .

6 4 . T e l e f o n 6 4 - .

15

I 1

а в а в в в а в в в в в а в а g S T E F A N S L A D E C K iun. g

g FABRICA DE MOBILE g B V Î R Ş E Ţ 1 B s t r a d a ' H K u c l r i i z e r H a 4 f Hi

l - i l - l - l - l

: Cea mal renumită :

mare fabrici - de m o b i l e • d i n s u d u l U n g a r i e i

( Ѵ с г ч і і г . й } ,

P r e s a t ^ ş t e m o b i ­l e l e cei ' m a ! m o ­d e - i t o s l l u x o a s e e s p r e ţ u r i f o a r t e —1 m o d e r a t e . —

Stare depozit de piane excelente, covoare, per­dele, ţesături foarte fine - şi maşini de cusut. —

i §

S'a început deja marea e x p o z i ţ i e d e C r ă c i u n , la

F i ţ i a f i r m ă ! atenţi l a f i r m ă !

I n b a z a r u l e l e c o n c u r e n ţ ă , v i s - à - v i s c u s t a t u i a „ L i b e r t ă ţ i i - 4 ,

rtiment uriaş de jucării de copii şi obiecte de lux, cu preţuri cari n'au mai existat. In grupuri d e 5, 16, 25 , 45 şi 9 0 împărţ i t .

Ca orientare pentru public dăm următoarele informaţii:

O r a p a 2 5 . Ciasornic cu maşinărie, tren, automobil, closon omnibus, jucărie sunătoare,

IţM de călcat de nickel, piano cu 8 tonuri, cărţi cu chipuri indistrugibile, cărţi : poveşti : Robinson, Grün, Andersen. Lumea basmelor tinereţei, jocuri de sorié­it, păpuşi îmbrăcate în număr mai mare de 100 păpuşi veritabile franceze în ma­lt de 22 centimetri, ciasornice de buzunar cu trăgător, vatre de casă, mături în mir mare, animale de tinichea, roţile sunătoare, creion în formă de cheie, cuţite, nane şi tocuri, săbii, puşti, chipiuri, vioare, mobile de casă recvizite de buca­lii, soldaţi de fier, păpuşi de celuloid indistrugibile, figuri de jucat etc.

Grupa 45. Ciasornic de tras cu maşinărie, trăsuri electrice cu conduct superior, autó­

ból vagoane colorate de tras, un acrobat puternic, closoni, şi tot felul de aule, omnibus — motor, vapoare, noutăţi de ceasuri sunătoare, armă de casă taS cu tablă de ţintă, trăsură de purtat, echipament întreg de soldat, baionetă i piele lustruită cu lac, serviciu de porcelan pentru şase persoane, miel cu tonuri iacale, soldat •puternic de nedistrus 6 bucăţi, cărţi cu chipuri si cu poveşti, tră-Öde păpuşi cu roate de gumă, vase de culină din tinichea, odaie de baie aran-i, maşina de călcat din fier, mojare, strîngător de bani cu ciasornic şi clopoţel, aino de os, păpuşi de mari gumă, iepure îndoit regulabil, closoni regulabili, ti-ţralii pentru copii, de mână, laterne magice, maşini de aburi veritabile, cuburi Brate 12 la număr, zidărie de piatră ca joc pentru copii, dulap, maşină pentru But, de copii, dobe cari se pot şuruba ca regulator, etc. etc.

G r u p a 9 0 . Animale regulabile trase cu piele, mici, mari, cu voce şi animale din masche,

vaze frumoase, soldaţi indistrugibili călări, menagerii, trenuri regulabile CU şine, tot felul de figuri şi animale, şi maşini de vapor, corăbii, scrinuri »Ripiter« de p'iatrţ ferestrău de strugar cu garnitură, figure de şac puternice cu tablă de închis, do­mine de os cu 45 de figuri şi 100 şi 100 alte articole.

P ă p u ş i s o l i d e f r a n c e z e m i ş c ă t o a r e . Mărime în centimetri: 26 28 30 32 34 36 39 42 46 50 54 B8 64

У5 40 4* 50 60 80 90 110 145 160 180 240 г&О afară de aceasta un mare asortiment de păpuşi de piele, păpuşi îmbrăcate sau

de celuloidă. P ă p u ş e l e c u m p ă r a t e l a m i n e l e r e p a r e u , î n c a z dacă : : s e s t r i c ă , ş i p r i m e s c t o t f e l u l d e r e p a r ă r i p o s i b i l e . : : M a r e asort iment în d e c o r u r i p e n t r u p o m d e C r ă c i u n . Mare expoziţ ie de gramafxanH eu ton die oţel , î n c e p â n d de là 9 fl . , mare a so r t imen t în p ' a d duple cu 1 5 0 cr.' Fonografe s u r p r i n z ă t o r — - — de ief t ine , 2 50 c r . cele mai bune t u b u r i cu 60 c r

Cai cu l eagăn d e toate m ă r i m i l e de là 1 fl.

І І Л Ж s m d« ilastrafe din рШзсЬ delà 45 cr. ïn sus, album de suvenire de plüsch delà 25 c r . în s i s , cas te de cusnf, serviciu c u e •ii 90 cr., serviciu de ţuică 45 cr., uriaş magazia în obiecta pentru spâiat, mandat, de cea'u, mai departe \ ortofolii de piei. Ile, vase de flori, ciasornice, m a r m o r ă sculptată, mese mici de gust, serviciu de furau -ЛР, bronz şi nenumâraie alte obiecte

C u m p ă r a r e d e o c a z i e d in obiecte d e argint d e China . — U m b r e l e bărbăteşt i d e mă­tase cu m a r g i n e de o t o m a n 1 fl. 70 cr. şi î n c ă m u ' t e o b i e c t e ne înş ira te aici .

rasuri d o c o p i i ri->xit-o a s o r t i m e n t c i e - l a , 4 f l . S O c r . î n s u s . I P e n t r u f i e c a r e comparator s e dă gratuit o f o t o g r a f i e m ă r i t ă .

Fi|i atssff la firmă! 4 Z > Bazarul 㧠teatru.

— P a g . 16 »T R I B U N A« Nr. k75 15:

A E O

to­NS 0 « U Ю U

A u

a» U S) OS

• 4

KS S te

X8 E

«D C l S •e C E o

• O

C

U S

<

Asort iment bogs t în art ic l i i t e x t i l ! co preţuri ieftine la firma :

J. B. MISSELBACHER sei. S I B I I U — H E M A N N S T A dt

Fabr icate le r e n - m i t e l o r li me :

Benedi ^tSchroII Sehn Î « B F A U N A T I

Pânze, sifon, creion Barchet-satin Barchet-croise Barchet-pichet Barchet-tu-şiruri Satin-gradel Damast-Gradel M i n g , Naturell Sa in, Satin-Raye P i c h e k u - д а і Ţesături mari de nuntă Pânze impermeabile.

Regenhardf & Rsyman Î N J ? V « - » I " W » . I C L A U I

Măsăriţe de damast alb Garnituri de damast pt.

cafea albe şi colorate Ştergare de damast Ştergare-crep Ştergare-Flottier M ă m u ţ e de batist Năfrumuţe de in Gradtl de in Alb turi de in Albituri de in pntru pat Ştergare p. bucătărie

I

o 3 •o

Broderii de in. Precum şi Barcheturi în culori pentru haîne,

Albituri-tricot, Albituri şi cior api, per tru dar.? domni, şi copii. Ş o r ţ u r i pentru dame şi copii. Acoperitoare cusute, de calitate fină şi f. fină.

> e a, "O n 3

C

3 n A C •o » 3

e t* ce л

л •o B fl>" te n 3 9

o ь

Î N Ş T I I N Ţ A R E .

Am o n c a i e a aduce la p i ècu ta cunoşt 'nţă a ono r . p u b l i c , că pregă tesc pe lângă p r e ţ u r i l e cele mai conve­nab i l e e legant şi d u p ă m ă s u r ă

fiCuflÉ p. І0 d i n cele m a i m o d e r n e stofe e n g ' e z e şi d in ţ a r ă .

S u n t de p r inc ip iu ca p r m s n v i c i u p r o m e t şi c o n -ş t i in ţ ios să satisfac chiar şi celor mai del icate p r e t e n s i u n i aie o r . m<"i mnştpr i i .

Ca daruri de Crăciun deoseb i t r e c o m a n d asorti­mentul mea bogat de specialităţi d e veste .

Cu dis t insă stimă :

Rubînstein Géza, croitor p. domni Arad, Str. Forray (în casa b s e n c e î române).

Karl G. Sadler ciasornicar giuva erg u ş optic ta

Bestercze, Spital-gasse 23 . - ( L Â N G U „ H O T E L G A I L L I N G « / . •

Mare magazin de :

C I A & O R N L E E de B U Z U N A R din a v r argint şi din nickel .

Oroloage de părete, deşteptătoare şi cu pendul. Ârticli de aur şi argint A? t i t i i i opt ic i ş i e c h c l a r i de — Batenow. — Reparăr i le a tot-fe'ul de arti-.b în b ranşa aceasta se efeptueec cn conş t i in ţ ioz ta te şi mi » R O T N R I И І П Л А И І І Я .

Bencsik Zsigmond în Défi O f e r a

G H E T E A M E R I E A N E Ş I F R A N C E Z I

cusute cu m â n a In atelierul propriu

precum şi —

g a l o ş i ghe eoni o a de şi ginim* Mi« ä, Mare magazin g u m e rend de Sulivan pent tocuri la gheü c r e m e excelai

moderne p . băr­baţi, femei Ş' copii.

Ghetele pentru p i c i o a r e n e r e g u l u e ş i bolnav pregătesc dopa măsură — La comande din provincie

i destul a se trimite o gheată folosită. - Serviciu prom

E u g e n L i e b l i c h F O T O G R A F - - ------

Sibiiu—Nagyszeben—Hermanstadt Erzsébet u. N o 56 (casa proprie) .

— E x e c u t ă t o t f e l u l d e i c o a n e stiîtîi&u -F * L N T I N A . T I P I O , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. P i c t u r i r e n u m i t e î n

! O L E I * în toată mărimea, după orice fotografie mid F K O T O | Ş ^ I ? A . i 3 . £ T X ° e £ T c o f > i i i l o . " executata modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că

! atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. I Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate I = — - fotografia chiar şi pe timp ploios.

P r e ţ u r i M O D E R A T E . C u d e s l u ş i r i s e r v e s c

A S F F I S B S S S S S » E3S23S 033

Car pălăriei* Beszîerczi

Sír. Bautlei Îşi recomandă bogatul depozit, asortat cn

e pălari tari, de pâslă pentru bărbaţi şi copii, precum şi

cuşme, stafii, şapei şi berete pei)lru bărbaţi şl femei, delà cele mai iefjine până la mai bune calităţi. — Apoi

pălării ţărăneşti care îşi păstrează coloarea sa originală pelângă garaifi Produse proprii asupra cărora se atrage îndeoaebit atei ţiunea publicului provincial.

Se primesc tot-felul de reparaturi precum şi

văpsirea pălăriilor vechi din pâslă ori paie pelângă serviciu conştiinţilos.

Pentru buna cslitaîe a pălăriilor provăznte cu fol grafia mea proprie drept brevet primrsc cea mai extreij şi s'gură garanţie dtmnă de toata încrederea.