Anul V. C l u j , 31 A u g u s t n. 1 9 0 7 . Nr. 3 2 — 3 3

RĂVAŞUL Editor şi redactor resp. :

Petru P. Bariţiu

Adresai Jokal a. ft. Pe 1 an (52 nri de câte 16 pag . ) 6 cor. Pe o j u m ă t . de an (26 de nri) 3 cor.

întemeietorul foii:

Dr. E. D ă i a n u.

Scrisoare delà noi.

Georgiţă, mândrul nostru, azi, cum e praznic mare , Ne-am strins ş i -am prins condeiul să-ţi facem o

scrisoare; S ă ni-te ţie Sfântul pe plaiul tău departe Şi să desfaci în pace cernita noastră carte. — De atâta amar de vreme de când plecaşi de a c a s ă S'a premenit o lume prin ţara ta j e loasă ; Ne probozeşte soartea, căci alta ce să fie? E lipsă neagră 'n roade pe 'ntreaga 'împărăţie. O arşiţă ferbinte s'a pus în zări s tăpână De moare frunza 'n mugur, în seceta p ă g â n ă ; Pe tristele meleaguri întinse 'nspre coclaur Ursuz se 'nalţă 'n lanuri grăuntele de aur.

' Trăim un veac de jale şi ispăşim păcate , Căci prea ne frânge greul, ce 'n suflet ni-se sbate .

Ş'apoi mai ştii, dorite, s trăvechea-ne ruşine: Cerşim şi azi sub bolta măririlor străine; Viforniţă vră jmaşă pornit-a 'n lung de ţară S ă ne pătrundă 'n case şi graiul să ni-l ceară. De atuncia, dragă, lacrimi fierbinţi ne udă snopii, Ba resimţim amarul şi în cuvântul popii. Azi nu-l mai vezi în voe, de-l întâlneşti în cale, Chiar versul lui în cântec e greu şi bate-a ja le ; S ă fii în sat, când face la vr'un creştin prohodul. Că tremură şi plânge în juru-i tot norodul.

5 2 4 » R a v a s u l «

La noi, pe la priveghii şi 'n sările cu denii E numai tânguire, ca 'n vremuri de bejenii. Au dat de taina tristă şi odoraşii nostru: Ţin sfaturi dureroase în tindă, pe pirostrii; Ne istovim de dragul şi mila lor sermanii, De n'avem ziuă bună cu lunile şi anii.

Mai gemem o clipită, — să mântue cu-aratu, Că scriem ja lbă mare deadreptul la 'mpăratu. Am şti şi noi, ce-i leacul pe ranele 'ndurate Dar noi avem credinţă, ni frică de păcate; Noi frângem cu nădejde bucata de pe masă , Căci Dumnezeul nostru e drept şi nu ne lasă. — Azi, mândre, nu mai este în sat ce-a fost odată Resleţ, şi numai dorul suspină 'n vr'o surată; S'a spart mai an şi ruga, spre mila tuturora, C ă c f numai joacă nimeni de supărare hora.

Acum rămâi cu pace, Cel Sfânt te ocrotească, Te sărutăm, dorite, din vatra părintească; Şi că-i adevărată scrisoarea, ce se duce, O întărim cu toţii aci cu câte-o cruce. — Ca scriitor de carte trimit şi eu frăţie Şi multă sănătate . —

Ori şi ce p o a t e s a p e a r à , n u m a i in ima-ţ i iubindă şi D u m n e z e u l t ă u n u !

B i n e c u v â n t a r e a D o m n u l u i z a c e t o t d e a u n a pe faptele iubiţi lor s ă i .

V o r b e a l e i n i m e i d e I. C . L a v a t e r .

Diacul Păntilie.

Ion Roşiorii.

( T r a d u c e r e de 1. T o r o u ţ i u ) .

*

» R a v a s u l « 5 2 5

Idea latinităţii noastre.

S u b titlul »Doua conferente«, de C. Şăban, a a p ă r u t la C r a i o v a o b r o ş u r ă d e 1 £ p a g i n i . - A c e s t e d o u ă conferenţe , numite ş co lăreş t i , şi meni te unui cerc r e s t r â n s , sunt vredn ice s ă fie cu­noscute de m a i mulţi . U n a t r a t e a z ă d e s p r e 10 Maiu , a l ta , d e s p r e v ia ţa n o a s t r ă l i t erară . A m â n d o u ă a u fost s p u s e la ş e z ă t o a r e a elevilor şcoa le i s u p . de c o m e r c i u din c a p i t a l a Olteniei . — C e a s t a din u r m ă a r e c a r a c t e r u l unui foileton d e z iar , p u r t â n d toa te notele t impului , s a u a zilelor chiar , în c a r e s'a p r o d u s . C e a d intâ iu , a r e or izontul l arg al pr iv ire i" p e s t e 40 ani de d o m n i e a regelui C a r o l , şi al privirei , şi mai larg i , p e s t e 18 veacur i a le neamulu i r o m â n e s c . Nota a c e a s t a din u r m ă , a t â t de r a r ă , chiar şi în anul iubilar, ne p lace , f i indcă r ă s p u n d e a d e v ă r u l u i şi neces i tă ţ i lor n o a s t r e d e r a s s ă . D e a c e e a o r e ­l e v ă m . O s i n g u r ă s c ă d e r e , a p r o a p e g e n e r a l ă altfel, t r ă d e a z ă şi autorul , a n u m e : s e t e m e a se a t i n g e de c h e s t i u n e a re l ig i ­o a s ă , cu t o a t e câ ea e s t e o m a r e no tă a culturei . Repr iv ind a s u p r a obârş i e i n e a m u l u i d-1 Ş â b a n r e c u n o a ş t e ideile m a r i , regine , cari a u s t a t la c â r m a vieţii n o a s t r e d e n e a m , şi le c o n s t a t ă . Nu c o n s t a t ă însă , »fatalul destin« r e c u n o s c u t de un i s tor iograf c o m p e t e n t ca d-1 D. Onciul , — c a r e des t in a f ă c u t , s ă ne a b a t e m de la linia menire i n o a s t r e p r i m e — şi printr'o c o n s e c v e n ţ ă vredn ică de c ă u ş e l e bune , î n t r e l a s ă d e a re l eva şi reven irea , m ă c a r în p a r t e , la l inia p ă r ă s i t ă : unirea ardele­nilor cu Roma. — Ori c u m , d-1 Ş ă b a n a r e vredn ic ia de a nu s e feri de ideile m a r i , şi p r o c l a m ă pe fa ţă idea la t ină , s a u r o m a n ă , şi idea cre ş t ină , a d e c ă faţa şi viaţa p o p o r u h i i n o s t r u :

E a t ă a c e a s t a p a r t e a conferenţi i : » S e ş t ie c u m odată . . . de mult , a fost , în a c e s t e locuri o

ţ a r ă m â n d r ă şi b o g a t ă , c a r e s e n u m e a ea î n s ă ş i » D a c i a F e l i x « , şi cum, e r a u p r i n s e , în f r ă m â n t a r e , e l emente l e din c a r e t r e b u i a s ă se u r z e a s c ă poporu l r o m â n e s c . Şi lucrul î n s e m n a t es te , c ă în a c e a s t ă » D a c i e f er i c i ta« s e î n c h e g a s e o v i a ţ ă cu l tura lă , o v i a ţ ă de civi l izaţie cu fond şi forme lat ine, c a r e civi l izaţie

5 2 6 • R ä v a s u l «

t r ebu ia s ă fie c imentul de unire între noul p o p o r zămis l i t aici în R ă s ă r i t şi între m a s a c e a m a r e a p o p o a r e l o r lat ine din Apusul E u r o p e i . D a r p e c â n d v i a ţ a s e d e s f ă ş u r a p a ş n i c ă , p r i n s ă în vâr te ju l unei munc i harn ice , p e c â n d s a t e l e înfloreau, în m i j ­locul o g o a r e l o r î m b e l ş u g a t e , şi pe când o r a ş e l e s e a v â n t a u î n v e s m â n t a t e în ha ine le civi l izaţiunii , i a t ă cu un v â n t n ă p r a s ­nic s e i s c ă în R ă s ă r i t u l întunecat , şi p r i n s e s ă sufle vi je l ios p e s t e trupul Dacie i n o a s t r e , a d u c â n d cu f iecare suf lare n e ­s f â r ş i t e h o a r d e de barbari, cari s 'au r e v ă r s a t potopi tor p e s t e poporu l ce t o c m a i p r i n s e s e şi el firul unei vieţi n o r m a l e .

In a c e a s t ă r e v ă r s a r e d e b a r b a r i , f l a c ă r a civil izaţiunei s 'a s t ins , n e a m u l s 'a împărţ i t , ş i , din ce era o d a t ă în a c e s t e lo ­curi, n'a m a i r ă m a s d e c â t o f r â n t u r ă de n e a m , o insulă latină. Şi i a t ă că cu l tura lat ină , l e g ă t u r a prin c a r e trebuia s ă fim alipiţi A p u s u l u i , ş j în c a r e trebuia s ă ne d e s v o l t ă m , — s'a s t ins , şi deci a l t e vântur i t rebuia s ă ne p o a r t e p â n ă ce din nou a v e a m s ă l e g ă m firul c a r e s e r u p s e s e .

L a început s u n t e m s t ă p â n i ţ i de cu l tura s l a v o n ă , c a r e s t ă p â n e a t o a t e formele vieţei n o a s t r e d e s t a t ; d a r f ireşte , că spiritul n o s t r u latin nu s e p u t e a a v â n t a cu aripi s l a v o n e , ci î n c ă t u ş a t în formele nepotr iv i te cu el a le culturii şi limbii s l a v o n e , a v e a s ă s e t â r a s c ă m u l t ă v r e m e , d u c â n d o v i a ţ ă s l a b ă , în c e e a c e p r i v e ş t e cu l tura , v i g u r o a s ă î n s ă în c e e a ce p r i v e ş t e războ iu l . In t impul a c e s t a ide ia s t ă p â n i t o a r e a vieţii n o a s t r e e r a ideia creştină, îmbinată cu dragostea de moşie.

Pe l â n g ă influenţa s l a v o n ă , s e m a i a d a o g ă , încetul cu încetul, şi e l ementul g r e c e s c , c a r e d e t e r m i n ă influenţa g r e ­c e a s c ă , încă d e prin seco lu l al X V I - l e a , şi astfel spiritul latin al vieţii n o a s t r e e s t e î n m o r m â n t a t tot m a i mult , n u m e l e de român ne e s t e d e s p r e ţ u i t şi t o a t ă v i a ţ a n o a s t r ă e r a umi l i tă .

Ia tă î n s ă , c ă o n o u ă e p o c ă s e d e s c h i d e pentru v i a ţ a n o a s t r ă . Prin s e c . al X V I - l e a şi al X V l I - l e a unii fii de boieri p r i b e g e a u la î n v ă ţ ă t u r ă prin şcol i le din Po lon ia şi aci î n v ă ţ a u p e cărţi la t ineşt i , căci aci în P o l o n i a s u f l a s e vântu l Renaş ter i i .

Ei a u trebuit , în m o d f iresc, s ă f a c ă a p r o p i e r e între n u m e l e d e Român şi între cel de Roman, între l im ba r o m â ­n e a s c ă şi între l i m b a l a t i n e a s c ă , şi a tunci s 'a n ă s c u t în s u ­fletul lor ideia , c ă noi cu toţii nu p u t e m fi d e c â t latini. Ş i astfe l , d e o d a t ă s e ridică, p e r d e a u a g r e o a e d e d i s p r e ţ şi de umi l inţă c a r e ne a c o p e r e a . Lucru l î n s ă t rebu ia c e r c e t a t şi l ă m u r i t : o b â r ş i a r o m a n ă a d i c ă , t r ebu ia d o v e d i t ă . Şi atunci r ă s a r acei cronicar i ai s ec . al XVII - l ea , — O r i g o r e Ureche ,

R ă v a ş u l 5 2 7

Miron Cos t in , Dimitr ie C a n t e m i r , cari toţi ne î n v ă ţ ă c ă noi » d e l a R â m ne t r ä g e m « .

Pentru ei, nu mai e nici o îndo ia lă c ă s u n t e m latini , b a că nici nu n e - a m clintit v r e - o d a t ă de p e p ă m â n t u l c â ş t i g a t d e legiunile lui T r a i a n .

L i m b a r o m â n e a s c ă , s u p t condeiul cronicar i lor , c a p ă t ă o f r u m s e ţ e şi o m l ă d i e r e s u r p r i n z ă t o a r e c a r e şi azi ne f a r m e c ă , şi astfel şi l imba n o a s t r ă , c a r e p â n ă aci f u s e s e n e s o c o t i t ă g r e u , de aci înainte e pre ţu i tă şi m â n u i t ă d e condeie le c ă r t u r ă r e ş t i .

In sec . al XVI l i - l ea , p o r n e ş t e din Ardea l i svorul c u g e t ă -rei arde lene , c a r e , prin cercetăr i z e l o a s e , d a u p r o b e e v i d e n t e şi f o r m e a z ă c o n v i n g e r e a putern ică , a t â t în noi c â t şi'n d u ş ­manii noştri de la t in i ta tea originei n o a s t r e . ( D a r prin c e ? Nu prin u n i r e ? )

D e a c u m ideia c a r e ne s t ă p â n e ş t e e s t e ideia r o m a n ă , şi rostul nos tru s e s c h i m b ă . D e a c u m noi t rebue s ă fim r e p r e ­zentanţi i cu/turei apusene în Orient . — S u p t curentul nou, n ă s c u t de ideia r o m a n ă , s e t r e z e ş t e conş t i in ţa n a ţ i o n a l ă , s e t rezeş te ideia de înrudire cu Francez i i , în ţ a r a c ă r o r a s e în­t rupau cele m a i s t r ă l u c i t o a r e idei. A c e a s t ă ideie d e a p r o p i e r e cu Francez i i a r e de rezul tat , o m a r e î n d r ă g i r e de cu l tura f r a n ­ceză , o ac t iv i ta te a trimiterii t ineretului în A p u s u l l u m i n a t , de unde a d u c în ţ a r a n o a s t r ă , a p r o a p e b a r b a r ă , idei l u m i n a t e , idei de civi l izaţie şi de cu l tură îna l tă . Din t rez i rea conşt i inţei naţ ionale , s e p r o d u c e revo luţ ia de la 1 8 2 1 , din a d ă p a r e a cu ideile Apusului , s e p r o d u c e revo lu ţ ia din 1 8 4 8 , d e l a c a r e porneş te curentul de p r e m e n i r e a vieţii n o a s t r e , d u p ă ideile luminate a d u s e din F r a n ţ a .

Conş t i in ţa n a ţ i o n a l ă d a r ă , î m b i n a t ă cu a p r o p i e r e a de cultura Apusulu i , ne d ă S ta tu l r o m â n c a r e s e înf ir ipează la 1859 .

Ia tă d a r ce î n s e m n e a z ă 18 veacur i de v i a ţ ă r o m â n e a s c ă la gur i le Dunări i . î n s e m n e a z ă un lung şir d e f r ă m â n t ă r i şi d e sch imbăr i , prin c a r e v i a ţ a n o a s t r ă a c ă u t a t s ă s e pue in le­gătură cu cultura Apusului, a c ă u t a t s ă i e se din negur i l e în c a r e era a d â n c i t ă şi a c ă u t a t în s fâr ş i t s ă s e î n d r u m e z e p e căi le progresu lu i , — î n s e m n e a z ă d a r ă 18 v e a c u r i d e s t r ă d u i n ţ ă în numele latinităţei noastre, d e l a c a r e p o r n e ş t e mândria n o a s t r ă , a v â n t u l nos tru , conş t i in ţa n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă şi tot progresul n o s t r u de c u l t u r ă p e c a r e l 'am r e a l i z a t . «

5 2 8 » R a v a s u l «

Valoarea specifică a culturei. — De Episcopul Prohászka. —

Credeu l a n a l i z a t mai îna inte s t ă c a o putere s t r ă v e c h e în mij locul lumei cu l tura le şi n imic nu s e p o a t e m ă s u r a cu el; nu, p e n t r u c ă t o a t ă p u t e r e a şi tot cupr insu l , ce s e află în şt i inţă el le p o a t e c u p r i n d e ; d a r m a i a r e şi o a l t ă c h e m a r e î n s ă m -n a t ă , pe c a r e a m m a r c a t - o , s p u n â n d că trebue s ă fim cu con­s i d e r a r e s p e c i a l ă la va lor i l e culturei , pe cari opinia publ ică Ie p r e ţ u e ş t e şi la a c e l e puncte noue de v e d e r e , cari pentru a c t u a ­l i tate s t a u în linia p r i m ă a gândi tor i lor . A c e s t e a t r e b u e s c a p r e -ţ ia te şi r e s p e c t a t e cu a t â t mai v â r t o s , că nu ne c o s t ă nici o g r e u t a t e , iar î m p o t r i v i r e a fa ţă cu ele s e prez intă , d i m p o t r i v ă , ca o î n c ă p ă ţ i n a r e fără ros t . In jurul a c e s t u i punct se învîrt t o a t e ne înţe leger i le şi d iverg in ţe l e ; s ă c ă u t ă m deci a-1 clarif ica!

înainte de t o a t e t rebue s ă fim în clar, câ de fapt sunt a n u m i t e s c h i m b ă r i , a n u m i t e t r a n s f o r m ă r i în ce p r i v e ş t e înţele­g e r e a şi g u s t u l o a m e n i l o r şi că pe r â n d generaţ iun i l e a u alt s i m t fată de direcţ iuni le vieţii inte lectuale . S u n t porniri idea -l iste, apo i i a r ă ş rea l i s te , şi astfel pr iv ind lucrurile s u b a l tă p e r s p e c t i v ă le v ede în a l tă l u m i n ă . Une ori e s i s t ă încl inare s p r e r a ţ i o n a l i s m , c a r e r u p e p â n ă şi cu credinţa , a l te ori opinia publ ică ia poz i ţ ie m a i mult faţă cu concepţ iuni le na ive , p o p o ­r a n e , cari s u n t şi s u p e r s t i ţ i o a s e , şi une ori şi î n ş e l ă t o a r e . Şi i a r ă ş e s i s t ă u n e ori c â t e o d irecţ iune , c a r e nu e, drept , în contra credinţe i , ci pret inde m a i mult , în ce p r i v e ş t e înţele­g e r e a şi nu s e l a s ă m u l c o m i t ă cu cuvântu l puteri i : » a s t a t rebue s ă o crezi, p e n t r u c ă b i ser i ca o spune«, ci v r e a s ă c u n o a s c ă m a i profund chiar l egătur i l e a c e s t e i spuse a bisericei , ca a j u ­t a t ă astfel v a a j u n g e la punctul d e v e d e r e al credinţei r e s o -nabi le , la »rationabile obsequium«. al sft-ului Pave l , s ă s l u -g e a s c â cu a t â t m a i cu suflet şi cu p ă t r u n d e r e lui D-zeu . T o a t e a c e s t e diferite punc te de v e d e r e nu sunt c o n t r a s t e între cul­t u r ă şi re l ig iune , ci n u m a i noue terene de l u c r a r e ; e s t e deci c h e m a r e a spiritului o m e n e s c ca s ă a ş e z e re l ig iunea în c a -

» R a v a s u l « 5 2 9

drele nouei direcţiuni şi s ä - i m u l ţ ă m e a s c ă astfe l pre tenz iun i l e ace le ia .

T r a n s f o r m ă r i l e direcţ iunilor şi pornir i lor spir i tului publ ic trebue s ă le o b s e r v ă m mai a l e s în u r m ă t o a r e l e puncte , prin a căror a p r e c i a r e s ă d e l ă t u r â m , ori e v i t ă m , îns t ră inăr i l e şi n e ­înţelegeri le superf lue .

1. Primul s e refere la c o n c e p ţ i u n e a g e n e r a l ă d e s p r e v ia ţă . R e c u n o s c b u c u r o s , c ă şt i inţele a u lărg i t or izontur i l e , b a în multe pr iv inţe au s c h i m b a t faţa lumei . C u c â t m a i m a r e şi mai f r u m o a s ă e l u m e a a c u m , în ochii credinc iosulu i m o d e r n , de cum a fost îna intea celui din evul m e d i u ! C u m îşi înch ipue , şi a s t ă z i , omul de r â n d ceriul, p ă m â n t u l , c e e a lume , şi c u m ş i -o închipue spiritul , c a r e s t ă la î n ă l ţ i m e a ş t i i n ţ e i ? ! A s t ă z i e m a r e d i spoz i ţ ia de a pune în s t r â n s ă l e g ă t u r ă pe D - z e u cu l u m e a şi a-l c o n s i d e r a ca sufletul ace le ia , lnc l inaţ iunea a c e a s t a s e reduce n e g r e ş i t la inrîurile p a n t e i s m u l u i , d a r noi o putem, reţ inea în folosul a d e v ă r u l u i , d a c ă p r e s c h i m b ă m , a ş a z icând, în bani mărunţ i , g r a n d i o a s a v a l u t ă a doctr inei vechiei t eo log i i d e s p r e c r e a r e a , îngr i j i rea ş i s u s ţ i n e r e a lumei prin D-zeu. D u m ­nezeul nos tru nu e s t e p u t e r e a a c e a i zo la tă ce t r o n e a z ă în Olymp, ci e s t e D u m n e z e u l act ivităţ i i e terne , c a r e p ă t r u n d e toate , mai mult d e c â t le p ă t r u n d e sufletul şi de là c a r e s u s -t a r e a lumei purcede ca o ac ţ iune v e ş n i c ă , n e m ă r g i n i t ă , a l e cărui gândir i se m a n i f e s t ă în arbor i , tufe, cr i s ta l e şi t ipuri d e a n i m a l e , c a r e a d e p u s în m a t e r i e principi i le a l c ă t u i t o a r e şi le sus ţ ine în l u c r a r e a lor, c a r e l u c r e a z ă în l u m e şi s e d i s t i n g e în proporţ iuni şi armoni i .

Cu totului altfel n i s e prez intă l u m e a c u n o s c â n d m a i d e a p r o a p e d e c u r g e r e a mecan ice i ei. Ş t i m că d e s v o l t a r e a l u m e i o d ir iguesc legile fizice şi c ă în as tru l cel m a i înalt , c a şi în cel mai mic fir de pu lvere , s e v a l i d i t e a z ă , în l u m e a m a t e r i a l ă (

l e g e a pers i s tenţe i mater ie i . In l u m e a s p i r i t u a l ă v o i n ţ a l i b e r ă a r e puterea c r e a t o a r e , c a r e f ireşte inf lu inţează şi l u m e a m a ­teriei, d o a r şi noi f ieşte c a r e p u t e m d i s p u n e a s u p r a m a t e r i e i ş i o putem înrîuri în m i ş c ă r i l e ei.

In faţa aces t e i i coane a lumei astfel c u n o s c u t e , nu m a i s u n t e m d i spuş i a î m p i e d e c a cursul n a t u r a l al m e c a n i s m u l u i ei

5 3 0 R ă v a ş u l

prin in tervenţ iunea i m e d i a t ă a lui D u m n e z e u , s p r e ce omul d in v e c h i m e , c â n d nu ş t i a a ş a clar, ce s e î n t â m p l ă în lume, e r a foarte d i s p u s . A c e s t s i m ţ s e v a vădi l impede în re l ig io-s i t a t e a omului m o d e r n , d a r nu cons t i tue nici o pr imejd ie în s i n e , ci el î n d e a m n ă n u m a i m i n t e a la l u c r a r e mai intens ivă ş i m a i p r o f u n d ă .

P r i c e p e r e a m a i a d â n c ă s c o a t e l iber ta tea voinţei şi prov i ­d e n ţ a d - z e i a s c ă din c a d r e l e neces i tă ţ i i , iar d u r e r e a , per irea şi h e c a t o m b e l e c a t a s t r o f e l o r le a ş a z ă în cadre l e credinţei ce o a v e m d e s p r e D u m n e z e u c a d e s p r e un păr inte .

M ă p r o v o c ş i aici la puncte le d e v e d e r e m a i înalte , la c a r i t r e b u e s ă ne r id icăm pentru a ne s c ă p a de a p a r e n ţ e l e s e d u c ă t o a r e a l e impres iun i lor . C a s ă a m i n t e s c i a r ă ş un lucru: d u r e r e a e un bun n e c e s a r în e c o n o m i a lumii; ce b i n e c u v â n ­t a r e e s t e m o a r t e a ; ea e s t e condiţ ia nel ips i tă a progresu lu i şi d e s v o l t ă r i i în o r d i n e a p r e z e n t ă a lucruri lor. In f iecare an mor 3 0 m i l i o a n e o a m e n i ; în f iecare zi m o r 82 mii şi bine e s t e a ş a ? O a r e v a suferi naufrag i cred inţa n o a s t r ă d a c ă din a c e s t e 82 mii v o r m u r i d e o d a t ă 4 — 5 — 1 0 mii d e o a m e n i , în I a m a i c a s a u V a l p a r a i z o , s a u vor mur i 2 — 3 s u t e de o a m e n i în Cour iére s . D e s g u d u i t ne v o m s g u d u i , d a r p e r s p e c t i v a a c e a s t a m a r e ne a j u t ă , ca şi prin c a t a s t r o f e s ă ne m â n t u i m a c e s t e mar i idei a l e n o a s t r e . Nu e o a r e cu mul t m a i m i n u n a t lucru, c ă l u m e a s ă d e s v o a l t ă şi s ă u m p l e d e f r u m s e ţ ă d - z e i a s c ă în contra tu­turor ciclonilor, ca tas tro fe lor , c u t r ă m u r e l o r şi e rupţ iun i lor?

2. A d o u a c a r a c t e r i s t i c ă a simţiri i m o d e r n e es te , că ea p u n e m a r e preţ pe n a t u r ă , pe l u m e a f r u m o a s ă a lui D-zeu, p e a c e a s t a co lonie n e m ă s u r a t ă de v i a ţ ă şi putere . L u m e a de a z i cere , c a s ă ne d e s v o l t ă m t o a t e facul tăţ i le şi s ă e s p l o a t ă m n a t u r a ; ea v o e ş t e ca n a t u r a s ă ne fie n o a u ă i svor de î m p u -ter ire şi învese l i re , e a e s t e c o n s i d e r a t ă ca ta in a spornicii şi îmbogăţ i r i i n o a s t r e de m u l t e feliuri. Cine ar voi s ă pună z ă g a z a c e s t o r porniri d e idei şi s i m ţ i r i ? D o a r din n a t u r ă l u ă m noi e l e m e n t e l e n e n u m ă r a t e a le individualităţ i i n o a s t r e şi f ă r ă de a c e s t e noi înş ine a m pr imejdu i f o r m a r e a n o r o c o a s ă a sufletului nos tru . Pentru noi e s t e d o a r ă , l u m e a a c e a s t a f r u m o a s ă , .care a g i t ă facul tăţ i le n o a s t r e . D a r nu e des tu l a tâ t , la n a -

» R a v a s u l « 531

tură n u m a i , noi nu ne p u t e m opri . D a c ă ne p u n e m în v o r b ă cu n a t u r a c u r â n d a m u ţ i m ; d a c ă ne s c ă l d ă m în i s v o a r e l e ei ne r ă c i m , d a c ă pr iv im în faţa ei nu v e d e m d e c â t o fa ţă v o a l a t ă ; trebue s ă s t r ă b a t e m m a i a d â n c , p e n t r u c ă dincolo de n a t u r ă s ă a j u n g e m la suflet . Noi t r e b u e s ă ne c â ş t i g ă m rapor tur i p e r s o n a l e cu spiritul de v i a ţ ă d ă t ă t o r al naturi i , noi a v e m l ipsă de o iubire dulce c a r e i z v o r e ş t e din i n i m a lui D-zeu , c a r e s t r ă b a t e la noi p e s t e c â m p i i l e de Maiu , ca şi p e s t e c imi t e -rele din N o v e m b r e .

T r e b u e s ă u m p l e m l u m e a cu D-zeu , şi a f a r ă de a c e i a în l u m e cu D-zeu însuş i t rebue s ă ne 'ntâ lnim. D - z e u t rebue s ă e se din codrul s t r ă v e c h i u şi î n t â m p i n â n d u - n e s ă r e v e r s e a s u p r a n o a s t r ă cul tura iubirii s a l e dulci . A c e a s t a s imţ i re a d â n c ă şi nemij loc i tă , a c e a s t a iubire şi s imţ ire r e l i g i o a s ă ne t r e b u e n o u ă . Noi iubim n a t u r a , ca şi c a p o d o p e r a lui D-zeu . D a r ă t o t u ş în ţe legem şi pe a c e l a c a r e s ă r e t r a g e în p e ş t e r a de s u b s t â n c ă , s a u în s i n g u r ă t a t e a pust iului , d a c ă e capab i l de a ş a c e v a , pentrucă s ă p r e f a c ă cu iub irea s a pust iu l în un p a r a d i s . A -c e a s t a e o forţă c a r e - ş c r e a z ă şi în p u s t i e t a t e un rai . C i n e e în s t a r e f a c ă - o ; i a r ă , c ine nu e în s t a r e , b u c u r e s e d e flori şi de raze le soare lu i şi nu c r e a d ă că e m a i s ă r a c .

3. A tre ia n o t ă a culturei m o d e r n e e s t e , c ă incl ina s p r e a b a g a t e l i z a ac te le e s t e r n e a l e re l ig iunei şi pre t inde m a i mul t p ă t r u n d e r e l ă u n t r i c ă ; e a cere a d â n c i r e p e r s o n a l ă şi e s p e r i e n ţ ă sub iec t ivă ; r e l e v e a z ă carac teru l sp ir i tua l al re l ig iunei şi l u p t ă cu energ ie î m p o t r i v a f o r m a l i s m u l u i .

A c e a s t a direcţ iune t rebue s ă o s a l u t ă m cu bucur ie , d a c ă p o a t e stabil i o a r m o n i e între cele d o u ă lumi, c e a in ter ioară şi c ea e s t e r i o a r ă , şi d a c ă nu d i s p r e ţ u e ş t e e s p r e s i u n e a s i n c e r ă a celei inter ioare , a s imţirei a d e v ă r a t e . P e n t r u c ă , d e s i g u r , t rebue s ă a j u t o r ă m v i a ţ a r e l i g i o a s ă , c a s ă a j u n g ă la r e s i m ţ i r e m a i s u ­biect ivă, trebue s ă o f a c e m o m e n e a s c ă într'un înţe les nobil. D o a r în re l i g io s i ta t ea poporulu i e s t e g r o z a v de m a r e p u t e r e a negrije i şi a obicinuinţei , c a r e nici nu o b s e r v ă , nici nu b ă n u ­ieşte m ă c a r i z v o a r e l e vieţii d u m n e z e e ş t i , cari p u l s e a z ă în l ă -untrul nos tru . D e aci provin acei mulţi profeţi , c h e m a ţ i şi nechemaţ i , cari vor s ă ne î n f ă ţ o ş e z e p e C h r i s t o s în f r u m s e ţ a

5 3 2 •Răvaşu l

s a cucer i toare . T r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m , că a c e s t e s t rădu inţe p r o v o a c ă la m u n c ă t eo log ia , c a r e p o r n e ş t e din re s imţ i rea chest iuni lor şi prob lemelor , îndoiel i lor şi l ipse lor de t o a t e zilele, şi c a r e nu n u m a i r e p e ţ e ş t e vechi le a d e v ă r u r i , ci le şi de sch ide c a l e a la in imă.

Fie re l ig iunea cât mai o m e n e a s c ă şi câ t m a i intim s imţ i tă , d o a r în C h r i s t o s , D u m n e z e u s 'a făcut o m . R ă u e n u m a i d a c ă , e lementul d u m n e z e e s c îl s u f o c ă m prin cel o m e n e s c , d a c ă , în r a ţ i o n a l i s m , p r e p o n d e r a n t ^ raţ iunei a t ro f iază re l i g iunea , s a u d a c ă de d r a g u l nature i , de d r a g u l m e c h a n i c e i şi technicei ci, n e g l i g ă m cea ce e d u m n e z e e s c . N u m a i c â t şi e lementul o m e n e s c p o a t e fi uneor i n e g l i g a t în p a g u b a vieţii sufleteşti . S e p o a t e n e g l i g a l ă m u r i r e a e s t e t i c ă a s imţire i r e l i g i o a s e t e -m â n d u - n e în tot locul de n a t u r a l i s m . A c e s t e a sunt a t â t e a e s t r e m e . N a t u r a nobi lă î n s ă , şi firea nobi lă o m e n e a s c ă , p o a t e fi i n t r o d u s ă c o m p l e t în v i a ţ a d u m n e z e e a s c ă . S i m ţ i r e a rel igi­o a s ă s e p o a t e î m b o g ă ţ i în m o d d e o s e b i t prin mul t e e lemente , ce le s c o a t e m din n a t u r ă , iar iubirea naturei d e v i n e şi mai pro fundă prin iubirea lui D u m n e z e u ; d o a r şi iubirea soţului , soţiei , şi a părinţ i lor , d e v i n e m a i c ă l d u r o a s ă prin s i m ţ e m â n t u l re l ig ios .

S e în ţe l egem şi s ă a p r e ţ i e m bine î m p r e u n a r e a corectă a a c e s t o r d o u ă e l e m e n t e . Ş t i in ţa , b u n ă s i m ţ i r e a , a r t a , spiritul şi re l ig iunea contopi te , fac omul întreg . B a s i l i c a S a n - P a u l o din R o m a , a c e a s t a b i s e r i c ă de m a r m u r ă s t r ă l u c i t ă , de b u n ă s e a m ă nu s ă î m p o t r i v e ş t e cu spiritul S . P a v e l ; s o n e t e l e de Vittoria C o l o n a sunt i n s p i r a t e de o d u p l ă iubire, c e a p ă m â n t e a s c ă şi c ea ce ­r e a s c ă . Re l ig iunea d e a s e m e n e a e s t e c e r e a s c ă şi p ă m â n t e a s c ă , o m e n e a s c ă şi d z e i a s c ă , şi d e s i g u r m a i mult i n t e r i o a r ă , decâ t e s t e r i o a r ă . D e a c e a e s t e b ine d a c ă c e r e m r e s i m ţ i r e a lucrului » D a s e r l e b e n « şi nu ne îndes tu l im n u m a i cu es ter iorul şi cu e lementul istoric . Nu v o i m s ă s i m ţ i m d u p ă alţii, nu v r e m s ă fim c u m zice n e a m ţ u l » N a c h - e m p f i n d e r « ci înş ine v r e m ca s ă g u s t ă m şi s ă r e s i m ţ i m creş t in izmul . D o r i m ca creşt in izmul n o s t r u s ă nu fie n u m a i un s i s t e m , o d o c t r i n ă şi un c o m p l e x de d a t e , ci s ă fie în sufletul n o s t r u un i s v o r , c a r e i s b u c n e ş t e cu p u t e r e s t r ă v e c h e , c a r e i ară şi i a r ă insp iră re l ig ios i ta tea ce

« R ă v a ş u l 5 3 3

r ă s a r e din r ă d ă c i n a res imţir i i lăuntr ice . F ă r ă de a c e a s t a rel i -g i u n e a s ă r e d u c e la p u r ă f o r m a l i t a t e s a u f o r m a l i s m gol . S i m ­ţirile mari şi ideile puternice , şi de alt feliu, ne u m p l u sufletul nos tru ca niş te real i tăţ i s imţ i te şi p ă t r u n s e de noi înş ine pentrucă ele i s v o r ă s c din a d â n c u r i l e individual i tăţ i i n o a s t r e , a d â n c u r i în cari i a r ă ş n u m a i daru l lui D - z e u p o a t e s t r ă b a t e ; iar s o a r t e a a c e s t o r s imţiri şi idei e s t e , că de obiceiu, a j u n g â n d în mijlocul m a s e l o r , s c a d şi s l ă b e s c . Prin u r m a r e i svoru l d e c ă l d u r ă şi lumină al energi i r e l i g i o a s e e s t e t o c m a i a d â n c u l acelei lumi lăuntr ice p e c a r e D-zeu o u m p l e cu darul s ă u .

Nu trebue î n s ă s ă e s a g e r ă m d irec ţ iunea a c e a s t a î n t r a t â t a , ca e lementul subiect iv s ă a b s o a r b ă t e m e l i i l e e lementulu i obiectiv. R e l i g i o s i t a t e a t rebue încopc ia tă cu da te l e şi formele is torice; prin a c e s t e a t r ă b u e d e s v o l t a t ă şi a c e a s t a d e s v o l t a r e nu v a fi nici d e c u m d e f a v o r a b i l ă , nici a d â n c i m e i , nici plinirei, nici spir i tual isări i ei.

4) S 'a s c h i m b a t raportu l rel igiunii fa ţă cu cul tura , m a i d e p a r t e , şi în faptul , câ mai na inte t o a t ă l u c r a r e a o m e n e a s c ă , pe toa te terenele vieţii, p o r n e a d e a d r e p t u l pe temel i i le religiunii şi s ă - n d r e p t a d u p ă a c e l e a . S c o l a s t i c i z m u l a îndeplinit o o p e r ă cul tura lă u r i a ş ă to tuş v i a ţ a r e l i g i o a s ă a p r e o c u p a t o m u l în treg şi depl in; ş t i inţa , a r t a , v i a ţ a s o c i a l ă nu n u m a i c ă nu s ă d e ­o s e b e a de re l ig iune, ci nici nu se p ă r e a , că ar a v e a v r e u n a şi scopuri le s a l e propri i ; totul s ă c o n t o p e a în t eo log ie . A c e a s t a a fost e p o c a sublimii h e g e m o n i i şi a e s d u z i v e i s t ă p â n i r i i a c r e -dinţii. F a ţ ă cu a c e a s t a e p o c ă a c t i v i t a t e a cu l tura lă de a c u m ş i - a e luptat independenţa , d e s i g u r şi pentru a c e e a , c ă curentul cul­tural a s t ă z i e foarte l a r g şi u r m ă r e ş t e s copur i pur p ă m â n t e ş t i fără a c ă u t a s ă le a d u c ă în r a p o r t cu re l i g iun e a ; raportu l a c e s t a e s t e l ă s a t cu totul conşt ienţ i i i n d i v i d u a l e a f ieşte c ă r u i a .

R e c u n o a ş t e m b u c u r o s , că a c t i v i t a t e a o m e n e a s c ă şi p r o ­b lemele culturii de a s t ă z i sunt foarte m u l t i l a t e r a l e şi c ă noi nu a v e m n u m a i o v i a ţ ă r e l i g i o a s ă , ci şi o v i a ţ ă pol i t ică, ş t i en -ţifică, ar t i s t i că şi s o c i a l ă . V e d e m că cu l tura e ace l r â u puternic , cu a lv ie l ărg i tă , ce s e s e n u m e ş t e : v i a ţ ă m o d e r n ă şi c a r e v r e a s ă c u c e r e a s c ă întreg p ă m â n t u l şi să-1 s u p u n ă s t ă p â n i r i i omului . In mij locul a c e s t e i vieţi cu l tura le foarte d e s v o l t a t e s ă

534 R a v a s u l «

cuv ine s ă a c c e n t u ă m cu d e o s e b i r e d o a u ă principii: 1) c a act i ­v i t a t e a cu l tura lă şi inst i tuţ iuni le s o c i a l e s ă nu t ă g ă d u i a s c ă creş t in izmul în d irect ive le lor. A c e a s t a ca şi cons ideraţ i e n e ­g a t i v ă 2) C e a ce t rebue s ă a c c e n t u ă m ca n e c e s a r , e că v i a ţ a m o d e r n ă în cursu l s ă u l a r g şi m ă r e ţ , ş i -n l ă r g i r e a alvii s a l e , s ă nu-ş i p e a r d ă din a d â n c i m e , a d e c ă s ă nu s e l ă ţ e a s c ă în p a ­g u b a profunz imei s a l e . P r o f u n z i m e a p r e t u t i n d e n e a o g a r a n t e a z ă r e l i g i u n e a , ea face din lucrări le , ce s ă ramif ică în mii de părţ i , a l e vieţii , o m a r e o p e r ă a r m o n i c ă . R e l i g i u n e a e s t e cea mai p r o f u n d ă v i a ţ ă , e a d ă d irecţ ia şi a r a t ă s copu l din u r m ă . L ă r ­g i r e a şi a d â n c i r e a vieţii t r ebue s ă -se î n t r e g e a s c ă î m p r u ­m u t a t .

Punctul de v e d e r e al ş t i inţe lor n a t u r a l e m o d e r n e şi p r o ­g r e s e l e r e a l i z a t e p e terenul technic , apo i curajul , cu c a r e o a m e n i i s ă a p u c ă d e t r a n s f o r m a r e a lumii, foarte u ş o r inspiră , ideea , ca s ă ne c r e e m aici p e p ă m â n t o l u m e mai b u n ă , m a i f r u m o a s ă şi s ă e ş i m din p a s i v i t a t e a suferinţe lor n o a s t r e . Bine s ă c r e e m n u m a i , n 'avem nimic î m p o t r i v ă , s ă d e s v o l t ă m ideile lui D - z e u ; cu a c e a s t a nu s u f o c ă m re l ig ios i ta tea , d o a r şi e a s ă c l ă d e ş t e p e t eme iu l a c e l e i a ş naturi l u c r ă t o a r e şi cucer i toare d o a r şi e a a eş i t din a c e l e a ş a d â n c i m i a le sufletului, din c a r e s 'a d e s f ă ş u r a t m a t e m a t i c a şi technica . Dar e s igur , că în a c e a s t a l u m e s t r ă l u c i t o a r e şi a m e ţ i t o a r e , şi în mij locul aces t e i hărnicii t r i u m f ă t o a r e , a v e m l ip să d e instrucţ ie r e l i g i o a s ă cu totului a l t a d e c â t p â n ă a c u m şi c ă d e l à famil ie şi de là p r e o ţ i m e s ă a ş ­t e a p t ă o l u c r a r e cu m u l t m a i m a r e pentru a p r o v e d e a sufletul omulu i m o d e r n cu idei şi s e n t i m e n t e c o r ă s p u n z ă t o a r e . Aici a p a r pre tens iun i l e cele n o u ă , cari a d e s e o r i nu s ă m a i s i m t s a t i s f ă c u t e prin n a i v e l e concepţ iuni vechi , ci pret ind temeiuri n o u ă , c o r ă s p u n z ă t o a r e ps icho log i i lor.

In a c e s t chip v i a ţ a r e l i g i o a s ă întră în a l t a şi a l t e r a p o r ­turi cu c u l t u r a ce o î m p r e s o a r ă ; a c e s t e î m p r e j u r ă r i î n s ă de s i g u r nu-i s u n t s p r e p a g u b ă , ci s u b înrîurirea lor e s t e s i l i tă a deveni m a i a d â n c ă , m a i l a r g ă , şi m a i lăuntr ică , în punctul a c e s t a l u m e a s u f l e t e a s c ă a omulu i nici o d a t ă nu e s t e d e s ă ­v â r ş i t ă ci p r i m e ş t e a l te şi a l t e forme n o a u ă , d u p ă c u m a r e s ă s e p o t r i v e a s c ă cu factori noi. î m p o t r i v i r e a d o a r e şi p r o v o a c ă

« R ă v a ş u l 5 3 5

luptă , d a r între c o n t r a s t e s ă d e s v o a l t ă a r m o n i a m a i p l ă c u t ă a vieţii suf leteşt i ; iar d u l c e a ţ a a c e s t e i a r ă s p l ă t e ş t e d e b u n ă s e a m ă t o a t ă a m ă r ă c i u n e a sbuc iumuln i şi a hărţuel i .

Scrisori şi răvaşe.

Din Sătmar.

B o r l e ş t i , 21 August 1907.

Z iua de 11 A u g u s t a fost pentru S ă t m ă r e n i o zi d e s ă r b a r e r o m â n e a s c ă . Atunci ş i - a ţ inut d e s p ă r ţ ă m â n t u l S ă t m a r - U g o c i a , a d u n a r e a g e n e r a l ă în Moc ira . Har D o m n u l u i şi p â n ă aci a u fost cerce ta te a d u n ă r i l e n o a s t r e cu l tura le , d a r în a c e a s t a pr i ­v inţă a d u n a r e a din Moc ira a ş a cred, c ă l e - a întrecut p e t o a t e . D e j a la 7 o a r e d i m i n e a ţ a întâlniai ţ ă r a n i în d r u m , î m b r ă c a ţ i în haine a lbe c a z ă p a d a şi d o m n i în c a l e s e , car i toţi s e în­d r e p t a u c ă t r ă Mocira . Comite tu l d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i v e n i a d i n ­s p r e B a i a - m a r e şi a fost pr imit în capu l sa tu lu i cu m a r e în­sufleţire. Un ţ ă r a n a ţ inut v o r b i r e a d e b u n ă pr imire . M o c i r a e s i t u a t ă în o v a l e r o m a n t i c ă în p r e a j m a B ă i i - m a r i , a r e p ă ­m â n t roditor şi p o p o r cu s t a r e b u n ă . Noroc p e n t r u a c e a s t a c o m u n ă , c ă a r e un prop ie tar , ca d-1 G a v r i l B a r b u l , c a r e s e în­g r i j e ş t e în t o a t ă pr iv inţa d e c r e ş t e r e a a c e s t u i p o p o r . L a 8 o a r e s'a început l i turgia , era t i c s i tă d e p o p o r b i s e r i c a c e a f r u m o a s ă , zidită de p i a t r ă . A ce lebrat p r o t o p o p u l G . Ş u t a , d irectorul d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i cu a s i s t e n ţ a d-Ior: C h e r e c h e ş , Ş e r b a n , Al. Pop şi C â m p i a n . S u b d e c u r s u l l i turgiei a c â n t a t corul t e o l o ­gilor. A pred icat d-1 C â m p i a n , p r e o t în G r o ş i , o r a t o r bun , preot intel igent. L a s fârş i tu l l i turgiei s 'a r id icat p a o s p e n t r u membri i r ă p o s a ţ i ai d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i .

L a 10 o a r e s 'a început a d u n a r e a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i p e l â n g ă o p a r t i c i p a r e a ş a d e m a r e a t â t a inte l igenţei , c â t şi a poporului de rând , încât a b i a a fost în s t a r e cintirimul b i s e -

5 3 6 » R ă v a s u l «

rîcei à cupr inde m u l ţ i m e a de p o p o r . C u e s e m p l u bun a u p r e ­m e r s d o a m n e l e şi d - ş o a r e l e . S e o b s e r v ă influinţa b i n e f ă c ă t o a r e a internatului P a v e l i a n din B e i u ş , căci n u m a i ici-colo mai auz i c â t e o voTbă s t r ă i n ă între d a m e . A d e s c h i s a d u n a r e a directorul G . Ş u t a cu un d i s c u r s , c a r e s e a l ă t u r ă (v. p. 357.) A d u n a r e a a fost s a l u t a t ă a t â t din p a r t e a »Reuniuni i învăţător i lor din d i e c e z a O r a z i i « , prin d-1 p r o t o p o p A l e x a Pop , cât şi din p a r t e a »Reuniun i i î n v ă ţ ă t o r i l o r « din diec. Gherle i prin d-1 C. L u -caciu , p a r o c h în C r a i u - D a r o l ţ i u . A u r m a t apo i raportul s e c r e t a ­rului Dr. Vas i l i e L u c a c i u , c a r e ne întrerupt a fost a c l a m a t . S u b d e ­cursu l a d u n ă r i i s 'au î m p ă r ţ i t cărţi între popor . C u p l ă c e r e în­r e g i s t r e z faptul vrednicului p r o t o p o p din T u r ţ , al d-lui loan P o p , c a r e a d ă r u i t 100 cor. pentru a u g m e n t a r e a bibliotecilor p o p o r a l e şi a on. direcţ iuni » S a t m a r e a n a « din Seini , care în tot anul , şi ă s t t imp a s e m e n e a a d ă r u i t 50 cor. pentru biblio­t e c a din Seini şi 30 cor. pentru bibl ioteca din Aciua. P r e o -ţ i m e a din U g o c e a în frunte cu d-l p r o t o p o p Antoniu C o v a c i u n'a l ipsit nici d e a s t ă d a t ă d e l a a d u n a r e , b a a m a v u t oaspe ţ i şi din M a r a m u r e ş . A m primit a s i g u r a r e a d-lui E u g e n B r a n d!n M a r a m u r e ş , că a u de g â n d a înfiinţa şi aco lo un d e s p ă r ­ţ ă m â n t al » A s o c i a t i u n e i « . S ă le a j u t e D-zeu . A m s ă notific, că şi d-1 p r o t o p r e t o r e al B ă i i - m a r i , K o v á c s , încă s 'a purta t des tu l d e cinstit . L a b a n c h e t a u par t i c ipa t p e s t e 2 1 0 p e r ­s o a n e . B a n c h e t u l s 'a s e r v i t s u b aleul f r u m o s din parcul d-lui B a r b u l , a m s ă a m i n t e s c p e st . d o a m n a B a r b u n ă s c . M a r i a L u c a c i u , c a r e cu m a r e a fabi l i ta te s'a îngrijit , c ă a m c ă p ă t a t m â n c ă r i g u s t u o a s e şi cu preţ r e d u s , încât cu toţii a m r ă m a s m u l ţ ă m i ţ i . Ţ i - s e u m p l e in ima de bucur ie , când vezi interesul v iu ce-1 p o a r t ă preoţi i d ieceze i de G h e r l a , din părţ i l e S ă t m a -rului fa ţă cu A s o c i a ţ i u n e a , iar indi ferent ismul preoţi lor din d i e c e z ă Orăzi i te s u p ă r ă . D i p l o m a ţ i a a c e s t o r a nu o pricep. C u m a m dori s ă ţ inem o a d u n a r e şi în jurul S ă t m a r u l u i şi nici d e a s t ă d a t ă n 'am primit inv i tare din a c e l e părţ i .

G e o r g e Ş u t a

protopop şi director.

R ä v a s u l « 537

Socialismul şi creştinismul.

— Discurs rostit la adunarea despărţământului Sătmar-Ugocia ţinută în Mocira la 11 August 1907. —

Vă s a l u t fraţi lor! s u b cortul v e r d e , în mij locul poporulu i a c e s t u i a r o m â n e s c , c a r e cu a t â t d r a g n e - a primit . O n o r a t ă A d u n a r e ! In v r e m u r i de mul t trecute , a z is o d a t ă un î n v ă ţ a t cu n u m e l e A r c h i m e d e s : D a ţ i - m i un punct fix în u n i v e r s şi v ă ridic p ă m â n t u l . Multe s u t e şi mii de ani s 'au s t r ă c u r a t d e atunci în n e m ă r g i n i t a vecinicie , p â n ă c â n d în v r e m u r i l e m a i noi s 'a aflat un p o p o r al ideilor, c a r e a zis , că cu trei cuv inte v a s c o a t e din ţiţini b ă t r â n u l n o s t r u p ă m â n t . » E g a l i t a t e , f ră ţ i e ­ta te şi l iber ta te« su . i t a c e l e a trei cuv inte pl ine d e v r a c i u , cari a u s ă s c h i m b e faţa p ă m â n t u l u i . Şi întru a d e v ă r p ă m â n t u l s e z g u d u e s u b p ic ioare le p o p o a r e l o r . O p a r t e a omenimi i ne m a i p u t â n d p u r t a greul vieţii îşi p ă r ă s e ş t e p a t r i a şi e m i g r e a z ă într'o lume n o u ă , a l tă p a r t e ne îndes tu l i tă cu orânduie l i l e e c o n o m i c e şi soc ia l e e în c locot ire con t inuă .

Totul se r e p e t ă în l u m e . D u m n e z e u s t r i g ă din cer, z ice Schil ler: » O a m e n i luaţ i -o , fie a v o a s t r ă , v i -o d a u c a z e s t r e pe vecie, n u m a i s ă o împărţ i ţ i f r ă ţ e ş t e « , d a r o a m e n i i nu a s c u l ­t a r ă de D-zeu , ci cei m a i tari în g r a b ă î m p ă r ţ i r ă între s ine p ă m â n t u l , n e l ă s â n d celor m a i s labi n imic . Din a c e a s t a n e ­drepta te s'a n ă s c u t a l tă n e d r e p t a t e . Căc i în vremi le s t răvech i p ă m â n t u l f o r m a s i n g u r a a v e r e , p ă m â n t u l d o m i n a şi a cui era p ă m â n t u l , ace lu ia e r a p a s e r e a ce z b o a r ă în v ă z d u h , p e ş t e l e ce înoa tă în a p ă , spicul ce c r e ş t e în ho ldă , i a r b a ce r ă s a r e în l ivadă, lemnul din p ă d u r e , s ă l b ă t i c i m e a ce s e a s c u n d e în p ă d u r e .

Is toria lumei nu e a l t a d e c â t o luptă cont inuă , ce o p o a r t ă desmosten i ţ i i î m p o t r i v a boga ţ i l or s t ă p â n i t o r i ; deci t o a t e a t a ­curile d e s m o ş t e n i ţ i l o r e r a u î n d r e p t a t e î m p o t r i v a moş i er i l or d e p ă m â n t , a t â t în S p a r t a , Atena , Corint , c â t şi în R o m a c e a veche , p â n ă în zilele n o a s t r e . Boeri i a d u c e a u legi le , ei şi le d u c e a u în depl inire , încât t o a t ă m a s i n é r i a s tatului ast fe l e r a a lcătu i tă , încât n u m a i p e ei şi in terese le lor le ocro t ia : furtul de p o a m e , furtul de l e m n e , pescui tu l , v â n a t u l , ce azi sunt p r i ­vite ca t r a n s g r e s i u n i şi s e p e d e p s e s c cu î n c h i s o a r e de o zi, două , pe a c e l e v r e m u r i s e p e d e p s i a u cu m o a r t e .

In ace l e vremi v i t r e g e cei d e s m o ş t e n i ţ i , c a s ă nu p i a r ă de f o a m e , p a r t e s e a ş e z a r ă p e la o r a ş e , ca m e s e r i a ş i şi n e -

5 3 8 »R ă v a ş u l

g u s t o r i , p a r t e a c e a m a i m a r e î n s ă r e m a s e r ă p e la s a t e , c a muncitor i de p ă m â n t ai boeri lor . Din a c e s t e rapor tur i s 'au n ă s c u t cele trei brez l e : a economi lor , m e s e r i a ş i l o r şi a n e ­gus tor i l or , cari r e p r e z e n t a u a lb ine le l u c r ă t o a r e şi f o r m a u t e ­m e l i a f iecărui s ta t . E c o n o m u l p r o d u c e m a t e r i e brută , m e s e -- i a ş u l o p r e l u c r a , n e g u s t o r u l o t r a n s p o a r t ă m a i d e p a r t e . L a început t o a t e brez le l e l u c r a u pentru a c o p e r i r e a trebuinţe lor lo­cal i . D a r c â n d căi le f era te a d u s e r ă m a i a p r o a p e p e o m de o m , ţ a r ă d e ţ a r ă şi c â n d m a ş i n i l e de a b u r s e p u s e r ă în fo lo ­s in ţa industr ie i , aceş t i doi factori a u p r o d u s m a r i s c h i m b ă r i în l u m e . Pentru n e g u s t o r i s e d e s c h i d p ie ţe noi, c u m p ă r ă ieftin, v înd s c u m p , iar m e s e r i a ş i i cu a ju toru l m a ş i n e l o r p r o ­d u c înzecit m a i mul t ca m a i na inte , încât e în s t a r e a a c o ­peri cu u ş u r i n ţ ă nu n u m a i l ipsuri le loca le , ci şi p ieţe le cele m a i î n d e p ă r t a t e . U r m a r e a a c e s t o r s c h i m b ă r i a fost , c ă a t â t indus tr ia ş i i , c â t şi negus tor i i î n g r ă m ă d e s c a v e r i p e s t e a v e r i . P ă m â n t u l c a r e p â n ă aci f o r m a s inguru l a v u t , îşi p i e r d e p r e ­r o g a t i v a de m a i nainte. şi în locul m o ş i e r i l o r p ă ş e ş t e la mij loc c l a s a î m b o g ă ţ i t ă a indus tr iaş i lor şi a comerc ianţ i lor . D a r a p r o d u s m a r i s c h i m b ă r i şi în referente le m e s e r i a ş i l o r . M e s e r i a evului t recut c o n s t ă din m a n u f a c t u r i . M a e s t r u l lucra î m p r e u n ă cu ucenicul s ă u , a c e s t a m u n c e a din g r e u , c a cu v r e m e a s ă d e v i n ă şi el m ă i e s t r u . S c u l e l e unui m ă i e s t r u c o s t a u puţ ine p a r a l e . A c u m indus tr ia e l e g a t ă de m a ş i n ă şi m a ş i n a d e s ­p a r t e p e ucenic d e m ă i e s t r u şi ia p â n e a din g u r a şi a unuia , şi a a l tu ia , căci nu face d e o s e b i r e între ucenic î n v ă ţ a t şi n e -î n v ă ţ ă t , căci roţ i le m a ş i n e i u le p u n e în m i ş c a r e s u n t în s t a r e şi femei le şi copii . T a r a b a nu p o a t e c o n c u r a nici c â n d cu m a ­ş i n a . Şi d e o d a t ă m a e s t r u l , c â t şi ucenicul devin s ă r a c i , căci în ce m ă s u r ă c r e ş t e a v e r e a fabr icanţ i lor în a c e e a m ă s u r ă s ă m i c ş o r e a z ă s i m b r i a munci tor i lor . Ş i a c e s t e s tăr i încep a p r o ­d u c e n u m a i pro le tar i şi mi l ionar i , şi s a p ă o p r ă p a s t i e tot m a i m a r e între b o g a t şi s ă r a c .

On. A. ! V i a ţ a e c o n o m i c ă e o evoluţ ie e c o n o m i c ă , şi a c e a s t a e î m p r e u n a t ă t o t d e a u n a cu mar i s g u d u i r i — d a r şi furtuna de v a r ă e u r m a t ă de t r ă z n e t e şi fu lgere , totuş i e mai dor i ta , d e c â t s e c e t a î n d e l u n g a t ă . Un curent al unei concepţi i n o u e începe a r e s b a t e m a s s e l e . V ia ţa p o p o a r e l o r d e v i n e un c â m p d e b ă t ă l i e p e î n t r e a g a linie, u n d e o idee s ă c o m b a t e cu a l t a , d a r b iru inţa unei idei m a r i , pre t inde şi jertfe m a r i . Idea lui C h r i s t o s , c ă s u n t e m ega l i î n a i n t e a lui D - z e u , a pre t ins m o a r t e a L u i , i d e a c ă s u n t e m ega l i î n a i n t e a legii a co lora t cu m u l t - m u l t s â n g e c a r t a E u r o p e i , deci n'a putut m a i mult dăinui în e g a l i t a t e a ce d e s p ă r ţ i a p e o m de o m . Industr iaş i i şi c o -

•Răvaşu l 5 3 9

mercianţi i deveniţ i b o g a ţ i îşi pret ind s o a r t e a lor din dreptur i , din cari e r a u p â n ă aci e sch iş i şi m e s e r i a ş i i mici , deveniţ i s ă r a c i luptă într'o t a b e r ă şi pret ind dreptur i o m e n e ş t i în n u m e l e : egal ităţ i i , frăţietăţii şi l ibertăţi i . M i n u n a t e trei cuv inte , cari p e n t r u ' unii s u n t s t e a g d e înfrăţire, iar p e n t r u alţii s a b i e d e foc; de a u a ş a d e m a r e vrac i , c ă m ă t u r ă r e g a l i t a t e a şi n o b i ­l imea din F r a n c i a , iar s o c i e t a t e a o r e s t o a r n ă din f u n d a m e n t . Revoluţ ia s ă s u g r u m ă în s â n g e l e s ă u , căc i a r e a c e l a obiceiu , că îşi înghite fii s ă i propri i , c a zău l R o m a n i l o r — S a t u r n u s . Drepturi le o m e n e ş t i i e s b i ru i toare din a c e a s t a s c a l d ă d e s â n g e , dar n'a p r o d u s pentru pro le tar i nici o î m b u n ă t ă ţ i r e . C e - i b u n ă omulu i e g a l i t a t e a şi ce-i a j u n g e şi c e a m a i m a r e l iber ta te , d a c ă n'are cu ce trăi , şi n'are o p a l m ă d e loc, u n d e s ă - ş i p lece c a p u l !

Şi cu a c e a s t a a m a j u n s la s o c i a l i z m u l de az i , c a r e î m ­p a r t e m a s e l e poporulu i în d o u ă t a b e r e prot ivn ice , a c a p i t a l i ş . tilor şi a proletari lor . Pr ic ina mizerie i lor o v ă d în m a ş i n e cari le i au p â n e a din g u r ă şi în cap i ta l , c a r e îi face s c l a v i / deci îşi î n d r e a p t ă t o a t ă furia întru d i s t r u g e r e a m a ş i n e l o r .

In a c e a s t a luptă c o n d u c e d o c t r i n a enc ic lopediş t i lor . R o u s ­s e a u î n v a ţ ă c ă n i m e s ă nu fie a t â t d e b o g a t c a s ă d i s p r e ­ţ u i a s c ă p e altul , şi n i m e n e a a t â t d e s ă r a c , c a s ă fie nevo i t a s ă v inde. Soc ia l i zmul în f o r m a ţ i u n e a d e azi ş i - a luat î n c e p u ­tul din jurul fabricelor şi a te l iere lor m a r i . EI af lă m a r e n e ­d r e p t a t e în a c e e a , c ă din pr ic ina s ă r ă c i e i s a l e e si l it s ă - ş i v â n d ă m u n c a s a , şi s ă s p o r e a s c ă prin e a a v e r e a şi cap i ta lu l bogatu lu i , şi c ă capi ta l i s tu l a v e r e a s a , şi cap i ta lu l s ă u a r e s ă - I m u l ţ ă m e a s c ă acele i energ i e şi forţă , ce o che l tueş t e m u n c i t o ­rul în m u n c a bogatu lu i şi p â n ă c e b o g a t u l şi cap i ta l i s tu l nu-I face p ă r t a ş p e munc i tor din d o b â n d a s a , îl n e d r e p t ă ţ e ş t e , îl p ă g u b e ş t e p e munci tor . Soţ ia l i s tu l p r e t i n d e , c ă fiind a s e m e n e a al tor o a m e n i , s ă a i b ă şi el un codru d e p i t ă ş i o b u c a t ă d e c a r n e c a şi altul . Soc ia l i ş t i i lucră d a r ă p u r t â n d p e b u z e c u ­vintele lui C h r i s t o s , d a r lucră împotriva î m p ă r ă ţ i e i lui C h r i s t o s . C h r i s t o s incă a v ă z u t n e d r e p t a t e a ce i - s e f a c e s ă r a c u l u i ş i pentru m â n g ă e r e a a c e s t u i a a s p u s p i l d a d e s p r e b o g a t u l ş i L a z a r cel s ă r a c . Unul s ă î m b u i b a în t o a t e , ce lu ia nu-i a j u n g e a nici din s f ă r m ă t u r i l e d e p i tă . M o a r e b o g a t u l şi e a r u n c a t în iad, m o a r e s ă r a c u l şi a j u n g e în rai . S ă r a c u l s 'a m â n g â i a t cu n ă d e j d e a vieţii v i i toare , c ă a c o l o v a fi a l t o m , şi D-zeu în u r m ă îi d ă drept lui. Ei , d a r soc ia l i s tu l s t r i g ă , ce m ă m â n g â i a ţ i cu v i a ţ a v i i t oare , c â n d îmi pier f e m e a şi copii de f o a m e , deci j o s cu voi, cari m ă nedreptăţ i ţ i aici p e p ă m â n t .

5 4 0 » R a v a s u l «

On. A ! In l u m e nu s u n t d e c â t d o u ă legi, l e g e a pumnului , ace lu i m a i t a r e , d u p ă c a r e spec i i l e mai puternice înghi ţesc pe cele m a i s l a b e , — şi l e g e a lui D - z e u , d u p ă c a r e fiinţele s u p e ­r i o a r e s ă s c o b o r la cele infer ioare şi m a i s l a b e şi le ridică ía s ine cu g i n g ă ş i e şi b l â n d e a ţ ă . L u m e a s a u v a primi l egea lui C h r i s t o s s a u l e g e a p u m n u l u i ? U n a din d o u ă ? In a c e s t punct cad d e a c o r d cu toţii că t rebue a j u t a t munc i toru l şi s ă r a c u l . Dar, c u m ? E g r e u de d e t e r m i n a t l inea d e m a r c a t o a r e , p â n ă unde s ă e s t i n d e dreptu l unu ia şi de u n d e s ă începe da tor in ţa a l tuia . R o m a v e c h e a voi t a r e s o l v a ches t ia pro le tar iatu lu i prin panem et circenses, î n s ă a ju toru l d a t de s t a t e de na ură pol i t ică , te a j u t ă , c ă a p o i s ă - ţ i v â n d ă şi c e n u ş a din v a l t r a . Cei doi fraţi G r a c h i î n d a t ă ce d e v e n i r ă tribuni a u d ă r a b u r i t p ă m â n t u r i l e R o m e i şi f ieşte c a r e c e t ă ţ e a n c ă p ă t a c â t e v a lanţuri d e p ă m â n t . S lăv i tu l p o p o r deci a v u p â n e , i-a mai trebuit şi unt, c a ş şi vin din C i p r u s , a tunci s'a î m p ă r ţ i t între ei v i s t i er ia î m p ă r a t u l u i A s a l u s . Poporu l s 'a s ă t u r a t şi o s p e t a t şi în s e m n d e m u l ţ ă m i t ă a l ă s a t că pe C a j u s s ă - I t o a c e în c a p , iar pe T i b e r i u s să -1 a r u n c e în a p a Tibrulu i , c r e z â n d c ă peş t e l e e mai g u s t u o s , d a c ă e hrăni t cu c a r n e d e o m .

On. A ! C â n d v o r b e s c d e s p r e m i z e r i a muncitor i lor nu pot t rece cu v e d e r e a p e s t e chestia ţăranilor. Un ziar m a g h i a r chiar a c u m scr i e » c ă ţ ă r ă n i m e a de là s a t e t r ă e ş t e în colibe s ă r ă c ă ţ i o a s e , b ă t u t e de v r e m e , l ipsi te de s o a r e , n'are a l tă h r a n ă d e c â t m ă l a i şi r a c h i u « . D a c ă » P e s t i H ir lap« le zice a c e s t e a în g e n e r a l , ţ ă r a n u l r o m â n a fost p lug de aur de v e a c u r i dear îndu l a t â t pentru céi b o g a ţ i , c â t şi pentru niş te venet ic i zdrenţoş i . îmi s â n g e r ă i n i m a de s o a r t e a lui, totuşi îl t e m de b r a ţ e l e s o c i a l i s m u l u i . Ţ ă r a n u l n o s t r u duce l ipsă de p ă m â n t , d e a c e e a e m i g r e a z ă în A m e r i c a s p r e a c â ş t i g a bani , ca s ă c u m p e r e p ă m â n t . P r e c u m soc ia l i s tu lu i d u ş m a n u l cel m a i m a r e e c a p i t a l i s m u l , a ş a s o c i a l i s m u l u i a g r a r latifundiile, m o ş i i l e m a r i , — în a c e s t punc t c o i n c i d e a z ă , s ă î n t â l n e s c unul cu altul . In B a i a - m a r e în anul a c e s t a încă a făcut mar i tu lburăr i a l e ţ ă r a n i l o r cu a so ţ ia l i ş t i lor d a r ţăranul r o m . n'are c o ­m u n cu ei nici îh clin şi nici în rhânecă . » T a t a l n o s t r u « e a l tu l ; » c r e d e u l « n o s t r u încă e altul , d e o s e b i t de al soc ia l i s tului . Noi z icem, că T a t ă l n o s t r u — D - z e u e îh cer, al so ia l i s tului e p e p ă m â n t ; din credeul soc ia l i ş t i lor e ş t e r s conceptul patrie i , a re l ig iunei şi a familiei . S o c i a l d e m o c r a ţ i i în Genf la 1 8 6 7 a ş t e r s n u m e l e lui D-zeu , a ş t e r s dreptul de propr i e ta te şi a enunţa t , că cine a îngrăd i t p r i m a d a t ă un loc cu g a r d şi a zis c ă e al lui a fos t — tâ lhar . Ţ ă r a n u l r o m â n n'are n imica c o m u n cu social iş t i i din F r a n c i a , cari s p u r c ă a l tare l e , nici cu

» R ä v a s u l 541

cei din Italia, cari apr ind biseric i le . Ţ ă r a n u l r o m â n c â n d s ă v a a r u n c a în bra ţe l e s o c i a l i s m u l u i a i s p r ă v i t cu a l e n o a s t r e sfinte şi n a ţ i o n a l e asp ira ţ i i . Va s o s i şi pentru el d r e p t a t e a , căci d r e p t a t e a e d e j a în d r u m .

On. A ! E de r e f o r m a t s o c i e t a t e a din temel ie , di ferenţele ce le r id ică s o c i e t a t e a t r e b u e e g a l i z a t e , căci pentru ce s ă p r e -ţ u i a s c ă un om m a i mult d e c â t a l t u l ? T r e b u e rea l i za t pr inc i ­piul, dreptul f ieşte cărui o m , dreptul unirii omulu i zidit d u p ă chipul lui D-zeu . T r e b u e e g a l i z a t ă m u n c a cu capi ta lu l . Din dreptul unitar al omului nu s ă p o a t e ş t e r g e , d e a c o l o nu s ă p o a t e desl ipi , p r o p r i e t a t e a . P r e c u m e p r o p r i e t a t e a omulu i so ţ ia , copii, fami l ia chiar a ş a e p r o p r i e t a t e a omulu i a c e e a , ce a c â ş t i g a t cu s u d o a r e a feţei s a l e . C a s a , m o ş i o a r a lui e s i m b r i a muncei sa l e , n u m a i într'o a l t ă f o r m ă , iar capi ta lu l e o energ i e a munce i î n m a g a z i n a t ă . Duhul v r e m e i pre t inde l u m i n a r e a poporului , punctul fix al învăţa tu lu i A r c h i m e d e s , p e n t r u a c e s t s c o p s'a înfiinţat şi d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i S ă t m a r al » A s o c i a t i u n e i « ; delà l u m i n a r e d e p i n d e v i a ţ a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă şi e tn ică . P r o g r a n a adunăr i i o aveţ i la m â n ă ; eu m a i a d a u g la ea un punct: periodul de trei ani al biroului e s p i r â n d azi , veţi a v e a al constitui azi întreg. Vă m u l ţ ă m e s c pentru încrederea , ce a-ţi dovedi t cu a l e g e r e a m e a de director , c a r e nu s u n t c a p a c e m a i încolo a o primi, şi dec lar de d e s c h i s ă a d u n a r e a d e s p . S ă t m a r -Ugoc ia . G e o r g e Ş u t a .

Asociaţiunea la pcztnir. R a p o r t u l g e n e r a l a l c o m i t e t u l u i .

Onorată adunare de cerc!

Comitetu l d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i C luj al » A s o c i a t i u n i i « a r e c ins tea de a Vă face u r m ă t o a r e a :

D a r e d e s a m ă ( R a p o r t ) .

Avizaţi Ia cele m a i m o d e s t e m i j l o a c e cu t o a t e g r e u t ă ţ i l e în t impinate d e s p ă r ţ ă m â n t u l a c ă u t a t s ă m e n ţ i n ă d i rec ţ iunea

5 4 2 » R ä v a s u l

f i x a t ă în p lanul d e lucrare a d o p t a t prin a d u n ă r i l e de cerc a n ­t e r i o a r e .

1. Acţiunea culturală a tinerimii.

Pentru a d v e r t i z a r e a t inerimii la m e n i r e a c u l t u r a l ă ce o a ş t e a p t ă în mij locul poporulu i , noi prin o r g a n i z a r e a agentur i i centra le în C l u j , c a r e a cetit în c o m u n a B o j şi în a l t e părţ i conferenţe p o p o r a l e şi prin inz i s tenţa p e l â n g ă c o n d u c e r e a m e s e i s tudenţ i i lor a c a d e m i c i a m c ă u t a t a îndrepta t i n e r i m e a şi l a o l u c r a r e m a i i n t e n s i v ă l i t erară . Din p a r t e a t ineri lor s 'au p r e z e n t a t în u r m a a c e s t e i a 16 lucrări c u p r i n s e în c o n s e m n a r e a a l ă t u r a t ă , cari s 'au îna inta t la comitetul central p e n t r u c e n s u -r a r e şi fo los ire în scopur i l e Asoc ia ţ iuni i .

Comite tu l a m a i s tăru i t şi pentru c a s ă s e c e t e a s c ă o s er i e d e conferenţe ştienţifice şi l i terari pentru r id i carea n ive ­lului intelectual al s tudenţ imi i n o a s t r e , e le î n s ă d e d a t a a s t a în u r m a unor î m p r e j u r ă r i i n d e p e n d e n t e d e noi a u trebuit s ă fie a m â n a t e . Na s i m ţ i m î n s ă îndatora ţ i a m u l ţ ă m i Ia a c e s t loc tuturor a c e l o r a , cari d e a p r o a p e şi d e d e p a r t e a u binevoi t a ne oferi concursu l lor şi s p e r ă m c ă viitorul v a p u t e a r e ­zolvi cu s u c c e s p r o b l e m a d e a or ienta t iner imea din şcoli s t r ă i n e a s u p r a l i teraturei şi ştiinţei m o d e r n e r o m â n e .

2. Biblioteca despărţământului.

Din bibl ioteca ed i ta tă prin noi a a p ă r u t n u m e r i i 5 — 1 0 şi. s u n t s u b p r e s ă numeri i 11 şi 12 , iar s u b n u m ă r u l 13 şi 14 a m r e p r o d u s r a p o a r t e l e n o a s t r e g e n e r a l e pentru c a s ă s e v a d ă rezu l ta te l e lucrări i n o a s t r e în 2 ani şi j u m ă t a t e . Conţ i ­nutul n u m e r i l o r d e s u s e s t e u r m ă t o r u l :

5. Cul t ivaţ i p o m i ! d e V a s i l e R a n t a B u t i c e s c u . 6. C u m t r e b u e s ă l u c r ă m p ă m â n t u l ? de Aurel Poruţ iu . 7. G e o r g e Bar i ţ iu de E . Ze f l ean . 8. C ă l i n d a r u l d e l à C l u j pe anul c o m u n 1 9 0 7 . 9. Face ţ i T o v ă r ă ş i i ( M u s t r e d e s t a t u t e ) .

10 . P o v e s t e a n o a s t r ă . L a A m e r i c a . D e l à Ţ a r ă . U l t i m a lecţ ie .

1 1 . B u c ă t ă r i a p o p o r a l ă .

R ă v a ş u l 5 4 3

12 . B i o g r a f i a scri i torului Anderco . 1 3 — 1 4 v a fi » c e s'a făcut în 27s a n i « . C o n s t a t ă m , că d intre b r o ş u r i l e n o a s t r e c u m p ă r ă t o r i a

g ă s i t n u m a i » C ä l i n d a r u l d e l a C l u j « foarte b ine a p r e ţ i a t în toa te părţ i le , iar ce le la l te a u r ă m a s s ă fie d i s tr ibui te g r a t u i t .

3. Agenturi, biblioteci poporale şi ziare.

Comite tu l a s tăru i t pentru c o n s t i t u i r e a a g e n t u r i l o r în l e ­g ă t u r ă cu bibliotecile p o p o r a l e s±abi le__compuse m a i a l e s din ediţiile Asociaţ iuni i şi din cele propri i , cari an a j u n s a c u m la n u m ă r u l de d o u ă z e c i şi cinci şi a n u m e în u r m ă t o a r e l e c o m u n e : Fe leac , Gi lău , Măr i şe l , C o r u ş , C l u j - M ă n ă ş t u r , C l u j ( P a t a - u t c z a ) , Cluj c a s a Pe trán , Cluj Centru , T icu , S u c i a g , C o j o c n a , F e n e ş , Agh ire ş , Dezmir , C a r a , Cer ind , B o r ş a , P a t a , B o j , Aiton, J u c u l -inferior, J u c u l - s u p e r i o r , J u c u l - n o b i l şi Miliţie C l u j .

Pentru de a s t i m u l a şi m a i mult g u s t u l de cet ire în p o p o r şi de a a s i g u r a o s u p r a v e g h e r e o a r e c a r e , comite tu l a p u s la d i spoz i ţ ia d-lui p r o t o p o p al Clujului Dr. El ie D ă i a n u , d-lui p r o t o p o p din C o j o c n a loan H a ţ i e g a n u şi d-lui T e o d o r C i o r t e a câ te 30 e s e m p l a r e din b ibl ioteca n o a s t r ă p e n t r u a constitui biblioteci p a r o c h i a l e . Mai d a p a r t e n o t ă m , că în u r m a hotărîri lor a n t e r i o a r e s 'au a b o n a t din m i j l o a c e l e d e s p ă r ţ ă m â n ­tului şi s 'au distr ibuit gra tu i t 10 es . » G a z e t a T r a n s i l v a n i e i « ; 20 » R ä v a s u r i « şi 10 »Tara n o a s t r ä « .

4. Tablouri antialcoolice.

Din tab lour i l e ant ia lcoo l ice p u s e la d i s p o z i ţ i a d e s p ă ţ ă -mântu lu i prin d-1 Dr. El ie D ă i a n u s 'au a f i şa t c â t e 3 în u r m ă ­toare le local i tăţ i : în Viena Cor idoru l c a s a r m e i » S t i f t « u n d e s t ă reg imentu l nos tru d e c a s ă , în F e l e a c , Măr i şe l , G i l ă u , Dezmir , F e n e ş u l - s ă s e s c şi C o j o c n a .

5. Farmacii portative.

Pentru a u ş u r a î n c â t v a s t ă r i l e h ig ienice i n s u p o r t a b i l e , în c a r e s e af lă p o p o r u l n o s t r u din a c e s t e părţ i s 'au dis tr ibui t p â n ă a c u m a farmaci i p o r t a t i v e în u r m ă t o a r e l e local i tăţ i : F e l e a c , G i l ă u , M ă r i ş e l , T icu , S u c i a g , D e z m i r şi J u c u l - d e - j o s .

5 4 4 » R ä v a s u l «

6. Expoziţiuni.

Pentru c o n z e r v a r e a portului şi a n i m a r e a harnicelor femei din p o p o r s e a r a n g e a z ă d u p ă expozi ţ i i l e bine reuş i te delà F e l e a c şi G i l ă u o expoz i ţ i e de lucruri de m â n ă femeieşt i în Dezmir . S e v o r î m p ă r ţ i şi de a s t ă d a t ă premii în s u m a de 2 5 c o r o a n e şi s e v a p u n e la v e d e r e co lec ţ iunea de m u s t r e ed i ta tă de r e u n i u n e a r o m â n ă de a g r i c u l t u r ă din Sibi iu.

7. Tovărăşii.

Direc ţ iunea n o a s t r ă a c ă u t a t a p o p u l a r i z a cât mai mult ideia t o v ă r ă ş i i l o r de credi t şi e c o n o m i c e . In a c e s t s c o p a s c o s şi b r o ş u r a n u m ă r u l 9: » F a c e t i t o v ă r ă ş i i « şi s 'a p u s la d i s p o ­ziţ ia t u t u r o r a pentru a le d a t o a t e inviaţ iuni le de l ipsă pentru o r g a n i z a r e . P u t e m c o n s t a t a , că în u r m a acţiunii d e s v o l t a t e în a c e s t s e n z în cercuT nos tru d e influinţă s'a c â ş t i g a t institutul de credi t » E c o n o m u l « pentru ideia t o v ă r ă ş i i l o r , s 'au creat reuniuni de credit în F e n e ş , Oi lău şi S ă l c i v a - d e - j o s , iar u n a

' e c o n o m i c ă în G h e r l a .

8. Unelte agricole.

Mica n o a s t r ă colecţ ie de unelte agr i co l e m o d e r n e o a m a ş e z a t în F e l e a c la ţărani i l oan B a l e a şi S i m e o n N i c o a r ă pentru a d a î n d e m n locuitori lor aces t e i c o m u n e s ă - ş i c u m p e r e unelte de a g r i c u l t u r ă folos i te a z i .

9. Table comemorative şi medalii.

C a s ă ţ inem viu s imţul de r e c u n o ş t i n ţ ă în d e o b ş t e pentru luminător i i poporulu i născuţ i în a c e s t e părţ i , d u p ă t a b l a f ixată , la c a s a n a t a l ă a fericitului fundator loan P e t r a n u s 'au ma l c o ­m a n d a t şi s e vor p u n e la d i spoz i ţ i e domni lor parochi local i ' p e n t r u a p l i c a r e d e tab le c o m e m o r a t i v e pentru G e o r g e Bari ţ iu , L a d i s l a u Vas i l e br. P o p p , Dr. S i m e o n R o m o n ţ a i si loan Oltean.

Mai d e p a r t e r a p o r t ă m , c ă la elevii harnici de ş c o a l ă şi la e x p o z a n ţ i s 'au dis tr ibui t şi s e vor distr ibui c u n o s c u t e l e m e ­dalii de là Cluj a c u i r a ţ e în cursul anului d e faţă din m i j l o a ­ce le d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i .

» R a v a s u l « 5 4 5

10. Cărţi de şcoală şi şezători.

L a s t ă r u i n ţ a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i n o s t r u şi c o n f o r m p r o p o -ziţiunilor făcute de noi b a n c a » E c o n o m u l « a d is tr ibui t 1 2 2 cărţi de ş c o a l ă la ş c o a l e l e gr . -or . r o m â n e din c o m u n e l e Măr i şe l , Că lă ţe l e , Feneşe l , B u t e n e , S o m e ş f a l ă u , Tinc iu , C o j o c n a , s t â n d u - n e în a jutor în a c e a s t a priv inţă d-1 ca teche t Ilie Hoc io ta , iar restul sumei s'a p u s la d i spoz i ţ ia p r o t o p o p i a t u l u i g r . - c a t . din Cluj .

Mai d e p a r t e comitetul n o s t r u pentru a r e d u c e n u m ă r u l analfabeţ i lor , c a r e s e u r c ă p â n ă la 9 0 % î r > a c e s t e părţ i , a pr i ­mit şi p r e m i a t cu 25 cor. v a l o r o a s e l e a b c e d a r e p e n t r u copii şi adulţi lucrate d u p ă principii le p e d a g o g i c e cele m a i m o d e r n e d e d-1 profesor Anton D o m i d e şi a p u s p r e m i u d e 1 cor. p e n t r u f iecare ţ ă r a n a n a l f a b e t , pe c a r e învăţă tor i i din Cluj , F e l e a c şi F e n e ş îi vor instrui , f o l o s i n d u - s e mai a l e s de ş eză tor i .

1 1 . Prelegeri pentru popor.

D u p ă pre leger i le p o p o r a l e ţ inute în G i l ă u prin D-ni i : a ) J ) r . Elie D ă i a n u : O c o m e m o r a r e i s tor ică , apo i e s p l i c a -

r e a tablouri lor m o r a l e contra a l coo l i smulu i d o n a t e a g e n t u r e i G i l ă u ;

b y A u r e l Poruţ iu din D e z m i r : »Cum t r e b u e s ă l u c r ă m p ă m â n t u l , c a s ă t r a g e m d u p ă put in ţă cel m â i m a r e ' f o l o s , s c o ­ţând din el o d a t ă cu buca te l e şi nutreţ p e n t r u v i t e « ; :

c ) v L e o t i n P u ş c a r i u : » D e s p r e f o l o a s e l e a s i g u r ă r i l o r pentru, p o p o r « ;

d)yMedicinistul S i lv iu B r â n z e u : » P r i m u l a j u t o r « ;

e) lEl iseu G a b o r : » D e s p r e s t u p a r i t « ;

f)^/Dr. Arnos F r â n c u : D i s c u r s c o m e m o r a t i v în a m i n t i r e a mare lu i f i lantrop loan P e t r á n ;

în l ipsă de conferenţ iari şi în l i p s ă de m i j l o a c e , c o n s i d e ­rând cheltuieli le t ranspor tu lu i , a l t e conferenţe nu s 'aü m a i putu t ţ inea, d e c â t a c e l e a cari s u n t p r e g ă t i t e p e n t r u a d u n a r e a d in Dezmir . Aces t e conferenţe vor d u c e d u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă numai atunci dep l in la s c o p , c â n d v o m a v e a un a p a r a t propr iu de proiecţ iune, de a c e e a v a fi a s e r u g a repeţ i t comi te tu l

5 4 6 • R ă v a ş u l *

centra l s ă p u n ă un S k i o p t i c o n la d i spoz i ţ i a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i s a u s ă î m p r u m u t e s u m a n e c e s a r a în a c e s t s c o p d e s p ă r ţ ă ­m â n t u l u i .

1 2 . Ajutorul dela comitetul central şi dela alţi binefăcători.

L a a c e s t loc ne s i m ţ i m dator i a m u l t ă m l comitetului n o s t r u central , c ă d â n d a s c u l t a r e şi g l a s u l u i r u g ă t o r al a d u ­nări i n o a s t r e din G i l ă u , a d e s t i n a t c a s a Petran pentru a d ă -p o s t i r e a g r a t u i t ă l a tineri univerz i tar i din Cluj , p u n â n d u - o în a c e s t s c o p la d i s p o z i ţ i a admin i s t ra ţ i e i m e s e i s tudenţ i lor a c a d e ­mici , c a r e a îngrij i t de insta laţ i i l e n e c e s a r e şi a a ş e z a t a c o l o 1 4 tineri un ivers i tar i .

T o t a s e m e n e a m u l ţ ă m i m comitetului n o s t r u central , că d in n u m ă r u l 4. » P r i m u l a j u t o r « al bibliotecei d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i a c o m a n d a t o s u t ă de e s e m p l a r e .

In u r m ă ne e s p r i m ă m g r a t i t u d i n e a faţă de institutul » E c o n o m u l « , c a r e şi în anul trecut n e - a p u s la d ispoz i ţ ie un a j u t o r de 3 0 0 c o r o a n e .

D u p ă t o a t e a c e s t e a v ă p r e z e n t ă m ^

13 . încheierea socotelilor noastre, budgetul şi lista membrilor şi

H . Următoarele propuneri:

a ) A d u n a r e a de cerc s ă a p r o a b e l u c r a r e a , s ă p r i m e a s c ă d a r e a d e s a m ă a comitetului , înche ierea socote l i lor şi b u d g e ­tul a n u a l ;

b) s ă r o a g e comitetul central şi a d u n a r e a g e n e r a l ă a » A s o c i a t i u n e i « , ca s ă p r i m e a s c ă cereri le şi propuner i le c o m i ­tetului n o s t r u c u p r i n s e în l u c r a r e a : » C e s ă f a c e m ? « şi s ă a c o a r d e o s u b v e n ţ i e r e g u l a t ă a c e s t u i d e s p ă r ţ ă m â n t pentru s c o p u r i l e s a l e ;

c) s ă r o a g e comitetul central p e n t r u un a p a r a t de p r o -iecţ iune ( S k i o p t i c o n ) g r a t u i t s a u chiar şi p e l â n g ă un î m p r u ­mut , c a r e s ă s e p l ă t e a s c ă în r a t e mici a n u a l e ;

d) s ă p r o p u n ă comite tu lu i central , ca s ă a c o a r d e conform § . 40 din s t a t u t e 2 0 % pentru d e s p ă r ţ ă m â n t ;

e) s ă d i s t r ibue premi i l e p u s e pentru lucruri de m â n ă şi căr ţ i l e a d u s e pentru a c e s t s c o p ;

»1 R ä v a s u l « 5 4 7

f) s ă m u l ţ ă m e a s c ă t u t u r o r a , cari a u făcut darur i d e s p ă r ­ţ ă m â n t u l u i n o s t r u şi a u c o n l u c r a t p e n t r u expoz i ţ i e .

Dat din ş e d i n ţ a comitetului d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i C luj al »Asoc ia t iune i pentru l i t eratura r o m â n ă şi cul tura poporulu i r o -m â n « , ţ inută la 11 A u g u s t n. 1907 .

R a p o r t u l c o m i s i u n e i î n a d u n a r e a g e n e r a l ă .

— Raportul comisiunei alese din şedinţa despărţământului Çluj , al »Asociatiunei«, ţinută în comuna Desmir la 18 August n. 1907, asupra

raportului comitetului despărţământului. —

C o m i s i u n e a îşi a l e g e de p r e ş . p e p r o t o p o p u l C o j o c n e i loan H a ţ e g a n şi de no tar p e Mihail H o d â r n ă u , p a r o c h u l d e l à P a t ă . C o m i s i u n e a întrunită l u â n d raportu l la rev iz iune şi e s a m i n a r e din punct în punct îşi d ă u r m ă t o r u l r a p o r t :

L a pct. 1. din r a p o r t « a c ţ i u n e a cu l tura lă a t iner imi i« îşi e x p r i m ă m u l ţ ă m i t a a g e n t u r e i c en tra l e din Cluj pentru c o n -ferenţele p o p o r a l e ţ inute şi p â n ă a c u m în d i v e r s e locuri , s p e ­r â n d că şi în viitor îşi v a a l e g e a t a r i locuri , u n d e s 'ar pofti unele e m e n d ă r i în viţiile încu ibate în p o p o r ; şi p e n t r u s p r i j i ­nirea m e s e i s tudenţ i lor a c a d e m i c i din Cluj s e e s p r i m ă m u l ţ ă ­m i t a comitetului central .

L a pct. 2. din R a p o r t « B i b l i o t e c a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i » s e p r i m e ş t e şi e de dorit , ca ş i de aici încolo s ă s e ed i teze b r o ­şuri fo los i toare poporului şi m a i a l e s C ă l i n d a r u l , ca f iecare s ă t e a n să-1 p o a t ă a v e a la m â n ă .

L a pct. 3. « a g e n t u r i , biblioteci p o p o r a l e şi z i a r e « — c o ­m i s i u n e a r e c o m a n d ă a s e pr imi cu m u l ţ ă m i t a a c e s t punct şi e s p r i m ă dor inţa , ca p e viitor s ă s e grat i f ice z iare le ce c o m i ­tetul le v a af la de consu l t bibl ioteci lor p a r o c h i a l e .

L a pct. 4. » T a b l o u r i a n t i a l c o o l i c e « , c o m i s i u n e a îşi e x ­p r i m ă m u l ţ ă m i t a protopopulu i Dr. D ă i a n u pentru d o n a r e a m a i multor e s e m p l a r e din tabe le le a m i n t i t e şi- i r o a g ă , c a şi pe viitor d u p ă put inţa şi b u n ă chibzuire s ă m a i d o n e z e unor şcoli .

D r . F r â n c u director.

N. C ă c i u l ă notar.

5 4 8 » R a v a s u l «

L a pet. 5. » F a r m a c i i p o r t a t i v e « s e p r i m e ş t e . L a pet. 6. » E s p o s i t i u n i « . C o m i s i u n e a p r o p u n e , ca pre tu ­

t indeni , u n d e s e vor ţ inea a d u n ă r i l e d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i s ă s e f a c ă şi e spos i ţ i i de m a n u f a c t u r i , ţ e să tur i ţ ă r ă n e ş t i de tot soiul şi un b irou o a r e c a r e a l e s , e s t i m â n d u - l e cele m a i bine lucrate şi m a i a l e s e s ă le p r e m i e z e şi cu învo irea respect iv i lor e s p o -nenţi s ă s e p o a t r şi v inde .

L a pct. 7. « T o v ă r ă ş i i « s e p r i m e ş t e şi s e r e c o m a n d ă t o ­v ă r ă ş i a pentru a s i g u r a r e a vitelor contra p a g u b e l o r .

Puncte le 8 — 1 3 s e p r i m e s c . Pct. 14. A p r o a b ă l u c r a r e a comitetului d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i şi

d u p ă ce a r e v ă z u t Raţ iun i l e pe 1 9 0 7 l e - a aflat în r e g u l ă cu un s t a t act iv de 80 cor. 84 fil. cari s e află depuş i la » E c o -n o m u l « în libelul nr. 1255 . şi p r o p u n e a s e d a abso lutorul cerut , comitetului în treg p e anul 1 9 0 7 şi t o t o d a t ă p r o p u n e a s e esprimă mulţamită acestui comitet pentru activitatea ară­tată cu atâta zel în folosul despărţământului.

Mai d e p a r t e c o m i s i u n e a r e c o m a n d ă a s e primi p r o p u n e ­rile comitetului î n ş i r a t e în R a p o r t u l s ă u s u b nr. 14. literile b) c) d) e) f).

T o t o d a t ă p r o p u n e p r i m i r e a proiectului de budge t pe a n . 1 9 0 8 a m ă s u r a t propunere i .

D e s m i r , la 18 A u g . n. 1 9 0 7 .

loan H ă ţ e g a n m. p. protopop, prezid.

Petru C h e c i c h e ş m. p. Mihail H o d â r n ă u m. p.

La Desmir. — Fapte şi acte. —

Adunarea generală din estan a Despărţămân­tului »CIuj« al Asociaţiunei s'a ţinut la 18 Aug. n. 1907, în Desmir, cu aceas ta s'a încheiat gestiu­nea de 3 ani a unui comitet, în frunte cu Dr. Amos Frâncu, distinsul advocat, care de când a

» R ä v a s u l « 549

luat în mână cauza culturală a Asociaţiunei în desp. Clujului i-a deschis o cale nouă, bine de­terminată, şi din scăderea Ia care a junsese acest despărţământ, l'a ridicat la nivoul celor mai active, mai conştiente şi mai bine orientate despărţă-minte ale »Asociatiunei«.

Nu voim să facem aici apreciarea activităţii de 3 ani a acestui comitet; ea s'a desfăşurat doară în public, şi ori cine are ochi, şi nu este orbit de patimi negre, poate să vadă , să o ştie şi să judece. Trei adunări frumoase, trei espoziţii de lucruri ţerăneşti, împreunate cu premii, 25 bi­blioteci înfiinţate şi material pentru altele ce se pot înfiinţa, 7 farmacii portative aşezate în 7 co­mune, 21 tablouri antialcoolice aşezate în 7 locuri cu prelegeri corespunzătoare, 5 table comemora­tive, întru pomenirea celor cinci bărbaţi istorici ai Românilor din comitatul Clujului, medalii religioase cu inscripţii româneşti, în zeci de mii esemplare, vre-o 12 prelegeri poporale, mai multe şezători literare, pe sate, sute de cărţi didactice împărţite gratuit, şi în fine o bibliotecă proprie a despăr­ţământului, din care s'au tipărit 14 numeri, în peste 20,000 coaie de tipar, şi în peste 20 mii de esemplare ! Eată, în fuga condeiului, c'am ce a lucrat acest comitet, care a primit în 9 Oct. 1904 suma de 84 cor. delà antecesori, şi a cheltuit până în 11 Aug. n. 1907, peste 2070 cor., s u m ă pe care însuşi şi-a câştigat-o cu munca şi vrednicia sa .

Dar activitatea aceasta culturală nu se poate evalua în cifre fiind ea de ordin moral. Adevărata ei măsură o apropie numai valoarea culturală a adunărilor ce a ţinut în 3 locuri istorice. La Feleac, unde biserica cea veche, din vremea craiului Ma­fia, ne aminteşte despre o episcopie românească , iar mănăstirea cu , călugări, scriitori de cărţi şi

5 5 0 Răvaşul*

zugravi de biserici şi icoane, ne păstrează pome­nirea unei epoce de activitate culturală româ­nească , ce se revărsa de pe dealul Feleacului în toate părţile, şi în spre valea Someşului , şi în spre a Arieşului vale, ca şi spre Câmpia deluroasă, unde prin bisericile vechi de lemn aşa de des se g ă s e s c urmele zugravului Nistor din Feleac, urme rămase pe prapori din pânză de cânepă, pe frontarele şi iconostasele sfinţitelor locaşuri ori pe icoanele de lemn, la care se închinară cu atâta evlavie strămoşii noştri cucernici.

La Gilău, unde ruinele legendarului Qelu, — luate azi cu nesocotinţă pe buze pângărite de pa­timi, — amintesc de jalea unui mileniu întreg, — a s e m e n e a s'a urmat deşteptarea simţului istoric şi a simţului de recunoştinţă faţă de bunii fundatori de aşezăminte , cum a fost şi loan Petrán. Din toate faptele şi cuvintele acestor adunări cinstite, pacinice, şi roditoare, se înălţă ca un imn de laudă pentru trecut şi ca o rugă de închinare cin­stită cătră purtătorii acelui trecut: Ne aducem a-minte strămoşi!

A treia adunare, nu s'a ţinut unde era pro­iectată, la F e n e ş u l - s ă s e s c ; împrejurări locale şi vremelnice au făcut că invitarea dintâiu nu s'a mai susţinut pe urmă, şi astfel a fost primită invitarea Desmirului. Şi aci însă »Asociat iunea« a ajuns pe pământ istoric, pe care însă cei lipsiţi de bun simţ, nu-1 putem nici înţelege, nici respecta. Noi însă îi vom face aici închinăciunea inimei noastre. In aces t sătuleţ din vale, care primăvara e plin de miresmele florilor de acăţ, şi răsună, ca o stupină,' şi de zumzet de albine şi de cânt de ciocârlie, s'a născut Vlădica loan Leményi, martirul împrejură­rilor cari i-au dat cârgea de archiereu ca o cruce grea de purtat, şi care a murit în esilul Vienei, ca şi Clain în al Romei. Osămintele lui chinuite bi-

» R a v a s u l 551

serica recunoscătoare le-a adus , mai anii trecuţi, acasă , şi le-a aşezat în Blaj, în cripta archiereilor noştri, alăturia înaintaşii şi urmaşii săi, cari într'un chip sau altul toţi am fost mucenicii chemării lor apostolice.

Dar însuşi numele acestui sat este un docu­ment istoric, şi păstrează ca într'o matriculă larg deschisă pomenirea fundatorului său : Desmir, un nume vechiu_mmáiie^_.djn_ep^ şlavo^romană, cum sunt Tugomir, Dragomir, şi altele. Acest DéSmilJ^^xsè 5 fiTT— spune un isvnr unguresc — Micola, Kemény (Costantin) Qyerő (Qligor) K a b ó s şi Radó, tot atâţia capi şi întemeietori a unor dis­tinse familii nobile, a căror nume s'a petrificat în satui DeşŢn/LOxEr^inionostor^ cuibul familiei baró Kemény, şi altele. Fiul ~cel dintâiu alui Desmir: MJ£ola-a~4ntemeiat o familie distinsă, ce a locuit şi s'a stins în Someşfalău, dând Transilvaniei şi un vice-voivod din membrii săi. In biserica rom.-cat. din Someşfalău se văd mormintele lor până la cel din urmă, la al cărui căpătăiu emblema fa­miliară, o căprioară, s'a întors cu capul la vale. La 1521 fraţii Stefan şi Ladislau Mijco/a de Za-mosfa/va au dăruit bisericei şi mănăstirei Domi­nicanilor din Cluj, — o pescărie, — locul de peşti din »Nagyvölgy« delà Desmir — şi o parte de pământ, şi o jumătate de pădure, al căror venit se socotia la 1000 floreni. Tatăl lor, Francise Mi­cola, întemeiase mai înainte capela Dominicanilor, care azi nu mai es i s tă*) .

Pe acest sol istoric s'a adunat lumea la adu­narea generală din Desmir, fără s ă ştie, şi fără s ă simtă duhul locului.

*

*) Vezi: Kaprinai: S. I. Hungária Diplomatica temporibus Mathiae de Hunyad. Lib. I, p. 31.

5 5 2 » R a v a s u l «

A d u n a r e a .

L a 3 o a r e d. a. — într'un t imp f r u m o s u r m a t d u p ă o p l o a i e dor i tă — ne a f lăm în c u r t e a p a r o c h i a l ă a părintelui p a r o c h şi p r o t o p o p on. Aurel Poruţ iu din Desmir . Era o lume de s ă r b ă t o a r e ; a l b i m e ţ e r ă n e a s c ă , mul tă , şi a l b ă s t r i m e d o m ­n e a s c ă m a i puţ ină . P r e o ţ i m e a b in işor r e p r e z e n t a t ă , trei p r o ­topop i , cel din Cluj şi cel din C o j o c n a , Aurel P o p din J u c , Pe tru S u c i u din B o ş , P. C h e c i c h e ş din A p a h i d a , Mihail l i o d â r -n ă u din P a t a , E u g . P. P e c u r a r i u din C lu j , etc. învăţător i p u ­ţini, d o a r unul, a f a r ă de cel din local i tate . Păr inte le par, şi p r o t o p . on ._T . C e o r t e a din C o j o c n a , v i c e p r e ş e d . comitetului d e s c h i d e a d u n a r e a cu o vorbire potr iv i tă . U r m e a z ă raportul comitetulu i , c a r e s e c e t e ş t e prin secre taru l N. Căc iu lă , deş i e s t e t ipări t în b r o ş u r a u l t i m ă a Bibliotecii d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i : » C e s'a făcut in 2 l / 2 ani?« (ca r ă s p u n s Ia b r o ş u r a p r i m ă : C e s á facem? p lanul d e l u c r a r e a comitetului , întocmit de Dr. F r â n c u . )

S e a l e g c o m i s i u n i l e obicinuite , la p r o p u n e r e a d-lui L e o n -tin P u ş c a r i u , tot u m a n i m ! Şi comis iun i l e s e r e t r a g s ă lucre ; c e a pentru înscr i erea m e m b r i l o r , m i ş u n ă încolo î n c o a c e , în m â n ă cu o l i s tă . Din e a s e v e d e cine nu ş i - a ach i ta t t a x e l e p e anul din u r m ă , şi unii şi le ach i tă . S u n t î n s ă cari nu le -au plăt i t d e 2 şi d e trei ani — şi nici a c u m nu le p l ă t e s c . D u p ă r e g u l a m e n t u l » A s o c i a t i u n e i « a c e ş t i a a u încetat a fi membr i » A s o c i a t i u n e i « T o t u ş i t o c m a i unul de a c e ş t i a ia cuvânt s ă ţie o p r e l e g e r e — p o p o r u l u i . Nefiind î n s ă în cadrul s tatute lor şi în spiritul » A s o c i a t i u n e i « nici de p o m e n i t nu e vrednică .

D u p ă i n t e r m e z z o cu c r i ş m e l e s'a re luat firul s e r i o s al a d u n ă r i i cu l tura le . C o m i s i u n e a e s t i n s ă pentru cerce tarea act i - . vităti i comite tu lu i r a p o r t e a z ă prin on. p a r o c h din P a t a : Mihail M o d â r n ă u . P r o p u n e m u l ţ ă m i t ă comitetului şi face şi a l te multe p r o p u n e r i la loc. T o a t e s e p r i m e s c u m a n i m . Rapor tu l c o m i -s iune i s e v e d e în treg m a i înainte .

D e s b a t e r e a s u p r a a c e s t u i r a p o r t nu s'a făcut. S'ar fi p u ­tut a n a l i z a , a p r e ţ i a , — crit ica — d a c ă ar fi fost pentru ce n'a făcut n ime . D-1 y a s i i e _ _ R a n ţ a J B u t i c e s ç i u - a cerut ce e drept c u v â n t , la a c e s t punct , d a r nu s'a a t i n s de rapor t , ci pornind

» R a v a s u l « 553

dintr'un articol de z iar — p e c a r e s i n g u r l'a cval i f icat d r e p t clevete, a cerut n i ş te lămurir i şi a p r e s e n t a t o p r o p u n e r e . Un m e m b r u din comite t Dr. E . D ă i a n u a şi luat cuvântu l d a r a d e c l a r a t că la o ches t iune p u s ă la c a l e prin c levete de z iar nu află de l ip să a reflecta într'o a d u n a r e cu l tura lă m e n i t ă s ă lumineze poporul a d u n a t aci cu dor de î n v ă ţ ă t u r ă . C u a t â t mai puţin, că c h e s t i u n e a p r i v e ş t e p r o c e d u r a comitetului central de ia Sibiiu, şi nu g ă s e ş t e potrivit ca o a t a r e a d u n a r e de d e s ­p ă r ţ ă m â n t a s e o c u p a cu ac te le s ă v â r ş i t e de comitetul central , a s p u s însă , fiind _ v o r b ă _ d e P e t r a n — cine a fost [nan P e t r a n , cum s'a ridicat el,_băi_aj ..de ţerani s ă r a c i , prin î n v ă ţ ă t u r ă , şi c u m ş i - a l ă s a t t o a t ă a v e r e a d e p e s t e 150 ,000 p e s a m a a c e s ţ e j Asociaţiuni c a r e lucră pentru cu l tura poporu lu i r o m â i u - A p r o ­fitat deci poporul şi din a c e s t incident p r o v o c a t — ear p r o p u ­nerea făcută s'a r e m i s , p â n ă îi v a veni rândul d u p ă ord inea zilei.

Au u r m a t apoi ce le la l te comis iun i , cari a s e m e n e a ş i - a u prezenta t raportul lor. De lega ţ i ai d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i , la p r o ­p u n e r e a d-lui Dr. Victor Poruţ iu , a u fost a leş i dnii V a s . R a n t a şi Dr. St . Morar iu . S 'a a l e s apo i o c o m i s i u n e , c o m p u s ă din cei trei pro topop i : ţpan f i a ţ e g a n , Tul iu R o ş e s c u şi Dr. E . D ă ­ianu, pentruca s ă cand ideze pentru a l e g e r e a comitetului pe alţi 3 ani s ta tu tar i . C o m i s i u n e a s 'a r e t r a s la ch ibzuia lă , e a r l u m e a a cercetat e spoz i ţ ia , d e s p r e c a r e m a i târz iu .

R e d e s c h i z â n d u - s e ş e d i n ţ a , şi n e p r e z e n t â n d u - s e c o m i s i u n e a de c a n d i d a r e , s'a p e r t r a c t a t şi pr imit p r o p u n e r e a f ă c u t ă d e d-1 V. R a n t a But i ce scu .

C o m i s i u n e a de c a n d i d a r e , a r a p o r t a t prin d-I Dr. E . D ă ­ianu, care ş i - a in t rodus p r o p u n e r e a printr'un e s p o s e u m a i lung. A a r ă t a t că c o m i s i u n e a s'a că lăuz i t de principii , şi a socot i t ca d u p ă comitetul de p â n ă a c u m , c o m p u s tot din d o m n i de là o r a ş , cu îndeletniciri l i terare , s ă v ină un c o m i t e t întări t cu fruntaşi de là s a t e , cari înţe leg şi pr icep nevo i l e s a t e l o r , l ipse le economice , şi vor şti m a i b ine c u m s ă le p l i n e a s c ă . A c a ­racter izat a c t i v i t a t e a comitetului de p â n ă a c u m , c a unul c a r e a cunoscut de a p r o a p e ; a a r ă t a t c a r e a r fi s ă - i fie c o m p l e t a ­r e a aces te i act ivităţ i pe viitor, între m a r g i n i l e acelui p r o g r a m

5 5 4 • R a v a s u l «

b o g a t , pe c a r e l'a s ta tor i t vrednicul d irector al d e s p ă r ţ ă m â n t u ­lui, Dr. F r â n c u , nu n u m a i pentru un d e s p ă r ţ ă m â n t , ci a m p u t e a z ice pentru î n t r e a g ă » A s o c i a t i u n e a . «

D u p ă e s p u n e r i l e a c e s t e a în c a r e s 'a p r e c i z a t c h e m a r e a Asoc ia ţ iune i de a înfrăţi l a m u n c ă cu l tura lă p e toţi R o m â n i i capabi l i , f ă r ă nici o d e o s e b i r e , referentul prez intă l ista de c a n -d i d a r e , c a r e a fost pr imi tă prin a d a m a ţ i u n i şi c a r e s e prez intă astfel :

Preşedinte: T e o d o r C e o r t e a , par . p r o t . on. gr . -or . în C o j o c n a .

Secretar: E u g e n P o p P e c u r a r i u , c a p e l a n g r . - c a t . C luj . Cassar: Anton M a n d e a l , secre t , la » T r a n s i l v a n i a « Cluj . Controlor: Leont in P u ş c a r i u , c o m p t a b i l la » E c o n o m u l «

C l u j . Membri în comitet: l oan H ă ţ e g a n p r o t o p . C o j o c n a , V a s .

R a n t a But i ce scu , j u d e reg . în p., Dr. Victor Poruţ iu , Aurel P o p , p a r o c h J u c . C u a c l a m a r e a referadei a c e s t e i a p a r t e a strict o f i c ioasă s 'a i s p r ă v i t .

Expoziţia şi prelegerea.

C a şi ce le la l te a d u n ă r i , d e l à F e l e a c şl Oi lău , şi a c e a s t a din D e z m i r a fost î n c a d r a t ă f r u m o s cu mani f e s ta ţ iun i de a le poporu lu i . Un cor d e p lugar i , toţi în ha ine de că luşer i , a u c â n t a t sub . c o n d u c e r e a harnicului î n v ă ţ ă t o r din loca l i ta te , C o r -p ă d e a n , m a i m u l t e c â n t e c e n a ţ i o n a l e , îutre cari şi u n a din compos i ţ i i l e m a i n o u ă a l e d-lui Vidu ( » P â c , p â c , p â c . « ) D u p ă cântăr i corişt i i că luşer i a u d a n s a t jocur i le n o a s t r e n a ţ i o n a l e : căluşerul şi bătuta, între a p l a u s e l e tu turor .

Pe c â n d t o a t e a c e s t e a s e p e t r e c e a u s u b cerul liber, în c u r t e a d intre ş c o a l ă şi v e c h e a b i s e r i c u ţ ă d e l e m n , p e atuuci ş c o a l a î n s ă ş i , c lădire n o u ă c o r e s p u n z ă t o a r e legi lor , era p r e f ă ­c u t ă într'un m â n d r u p a v i l o n d e expoz i ţ i e . In trând în e a ţ i - s e p ă r e a c ă te -a i af la în c ă m a r a de z e s t r e a une i z ine din p o v e ş t i .

M â n d r e ţ e p e s t e m â n d r e ţ e de ţ e s ă t u r i , c u s ă t u r i şi c o v o a r e a c o p ă r păreţ i i şi u m p l u mij locul sa le i . Nu ştii la ce s ă te uiţi. T o a t e s u n t lucruri d e m â n ă a fetelor şi n e v e s t e l o r din D e s m i r ,

R ä v a s u l « 5 5 5

şi cea ce-ţi c a d e m a i r ă u , e c ă din t o a t e a c e s t e f rumseţ i s c r i s e cu acul, nimic nu poţi c â ş t i g a , de a m i n t i r e , c ă n imic nu e d e vândut, ci n u m a i d e a d m i r a t , şi cel mul t de p r e m i a t . S ' a şi estnis un jur iu de d a m e , D - n a Cior tea , ( B r a ş o v ) D - n a M o g a din Apahida , D - n a P o p din J u c , şi D - ş o a r a M o g a , a v â n d d e secretar p e clericul Iustin Poruţ iu , p e n t r u c ă s ă î m p a r t ă p r e ­miile, c ea ce s'a pr imit cu bucur ie de m â n d r e l e ţ e r a n c e , ce ş i - a u e s p u s lucrări le man i lor s a l e m a i mul t a fa lă , d e c â t pentru r ă s p l a t ă cu bani . S 'au î m p ă r ţ i t c â t e v a zeci d e c o r o a n e şi fieşte c ă r e i a c â t e o m e d a l i e , cu chipul Maice i P r e a c u r a t e , şi cu inscripţ ia r u g ă t o a r e : »Päzeste limba, legea şi moşia noastră /«

* D u p ă ce s o a r e l e s e p l e c a s e , şi u m b r e l e s e l ă s a r ă p e

v a l e a care î m b r ă ţ o ş e a z ă la s inul s e u D e s m i r u l , noi cari a m r ă m a s credincioşi p â n ă în u r m ă , a m fost invitaţ i cu d r a g Ia m a s a b o g a t ă din t igni ta c a s a p a r o c h i a l ă . Aci D - n a p r e u t e a s ă P o r u ţ i u n. Nestor, cu a m a b i l i t a t e a s a î n n ă s c u t ă , n e - a a ş e z a t şi î m b i a t pe toţi la m e s e l e î n c ă r c a t e cu tot felul d e b u n ă t ă ţ i . A fost o m a s ă fami l iară p lăcută , f ă r ă t o a s t e of ic ioase , d a r cu a t â t mai mul tă b u n ă t a t e şi ve se l i e s i n c e r ă .

Nu a m g u s t a t înse mult od ihna p l ă c u t ă l â n g ă vinul şi mai plăcut , p e n t r u c ă d-1 profes . Aur. C i ^ e a ^ d i n B r a ş o v , isteţul m e ş t e r al schiopt iconului ne inv i ta la p r e l e g e r e a ce pregă t ia . —

~~ Ne"-âm~aşezat p e întunerec în c u r t e a p a r o c h i a l ă , a ş t e p ­tând, ca la un teatru , cu m a r e cur ios i ta te . Mai a l e s ţăran i i adunaţ i in n u m ă r nu-ş i m a i p u t e a u s t ă p â n i r ă b d a r e a v ă z â n d m a ş i n a , v ă z â n d c u m s e a p r i n d e o f l a c ă r ă d e g a z , şi c u m s e a r u n c ă o p a l ă d e l u m i n ă putern ică p e p ă r e t e l e a lb al c a s e i parochia le .

Mirarea a c e a s t a p l ă c u t ă c r e ş t e a din ce tn ce c u m u r m a u chipurile, la cari tinerul iurist N e m e ş din C o j o g n a , d e d e a espl icări le de l ipsă . —

Astfel ş e z â n d c o m o d p e s c a u n , în aeru l liber şi r e c o r o s al serii a m început c ă l ă t o r i a — din c a p i t a l a terii, B u d a p e s t a E a t ă podul de lanţ, caste lul r e g e s c din B u d a , şi D u n ă r e a

5 5 6 •Ravasul«

a l b a s t r ă şi la tă . D e a s u p r a a c e s t u i chip a p a r e f igura venerabi lă a Maies tă ţ i i S a l e Imperatu lu i R e g e . Poporu l a c l a m e a z ă cu s f i a l ă întâ iu a p o i c u - î n d r ă z n e a ţ ă p u t e r e ; T r ă i a s c ă ! Era tocmai z i u a naşter i i M a i e s t ă ţ i i S a l e . —

C o n t i n u ă m c ă l ă t o r i a p e D u n ă r e e a t ă s t r i m t o a r e a de là C a z a n , e a t ă » P o r t i l e d e f i er« , T u r n u S e v e r i n , ruinele podului lui T r a i a n . . . Aci n e opr im m a i mult . U r m e a z ă podul Carol la, C e r n a - v o d ă , cu urieşi i Dorobanţ i s trăjui tor i , apo i C o n s t a n ţ a şi, M a r e a ; Fr icoş i de a p ă c u m s u n t e m , de t e a m a boale i de Mare , ne î n t o a r c e m la — B u c u r e ş t i , f a c e m o p r e u m b l a r e prin o r a ş a j u n g e m şi la e s p o s i ţ i e . Apoi ne î n t o a r c e m a c a s ă prin Oltenia p e la c u r t e a de A r g e ş , t r e c e m pe v a l e a Oltului, şi a Lotrului şi a J iu lu i , la T i s - m a n a .

M ă n ă s t i r e a f r u m o a s ă , aerul de m u n t e , p l ă c e r e a s u p e r i o a r ă ce n i -o face f r u m s e ţ a ţ inutului , p a r e că ne o b o s e ş t e . M u l ţ ă m i m bunulu i profesor , c a r e ne a p u r t a t într'o l u m e a ş a de dulce, şi ne l u ă m cu toţi n o a p t e b u n ă , s p r e a ne c ă u t a de a l e n o a s t r e .

A m p leca t cu cele m a i p l ă c u t e impres i i din D e s m i r .

Astfel de pre leger i , ce înal ţă sufletul m a i înţeleg şi eu. —

C r e s t ă t u r i .

— A l e g e r e a d e l à B e i u ş , care a încordat, atenţiunea tuturor de câte-va săptămâni, s 'a sfârşit cu biruinţa Românilor.

Părintele Dr. Vas. Lucaciu, can­didatul Românilor a întrunit peste 1700 voturi, şi a avut faţă cu j i ­danul Kossuthist Kardos Klein Ár­pád , din Budapesta peste 800 voturi maioritate. Rezultatul acesta — fără considerare la amănunte — este cel mai important dintre toate luptele activiste. Învingerea repor­tată de Dr. Lucaciu, nu înseamnă numai Introducerea în parlament a unui bărbat, care delà început trebuia să fie acolo, dacă era vorbă de a face activitate parlamentară,

ci înseamnă totodată redeşteptarea I Românilor dintr'un colţ de ţeară, j şi recucerirea unui cerc, care şi I mai înainte mai tot de Români a I fost représentât. Acest fapt e im­

portant prin sine însuşi, cu atât mai important devine socotind că l'a realizat Dr. V. Lucaciu. Nou| deputat a căzut desigur foarte greu în cumpănă, când şi cu votul seu s'a hotărât la Sibiiu întrarea în activitate, şi e de mirat, că abia acum i-s 'a oferit un cerc cu sorţi de isbândă, şi abia acum i-se des­chide întrarea în parlament, unde dacă ar fi fost delà început, cre­dem că altfel s'ar fi petrecut acolo multe din cele ce s'au petrecut, şi unele poate nu s'ar fi întâmplat de loc.

»Ravasul« 5 5 7

Ori ce păreri ar avea şi foile Ungureşti despre Dr. Lucaciu, re­cunosc şi ele, că este cineva, că represintă o personalitate, pe care şi contrarul o contează cu respect.

»Bud. Naplo« (de pildă) îi zice lui Lucaciu: »Apponyi al Româ-nilor«, şi se miră că presa coali-ţionistă îi strigă »tulai« că întră Lucaciu în parlament. »Fiecare amic serios al parlamentului ungu­resc — zice — numai bucura se poate dacă în legislaţiune în loc de nulităţi întră oameni, care sunt cineva, şi în loc de analfabeţi întră cvalităţi.

»De ce ar fi mai mare primejdie dacă acest om întră în parlament, decât dacă rămâne afară. Pentru că e cuminte şi puternic? Poftim şi puneţi în faţa lui oameni cu minţi şi puternici. Cu un Ales. Vajda isprăveşte un Somogyi Ala­dár. Cu Lucaciu poate va isprăvi un Andrássy, un Kossuth, un Ap­ponyi, ca să nu mai pomenesc de alţi cuminţi şi puternici.« — C a m aşa scriu şi alte foi ungureşti, nu­mai Előre din Cluj, care are şi colaboratori români, esterni sau interni nu alterează — zice că e escelent agitator şi comediant de primul r a n g « Despre alegerea din Beiuş, se prevede, va mai fi încă vorbă. Deocamdată întrebam acum: Ce lipsă a fost, ca »Tr ibura« să facă atâtea atacuri mârşave, per­sonale, şi să decreteze atâţia tră­dători; încă nici nu se găsise candidat român şi ea aflase deja mai mulţi trădători ai lui... Ce lipsă a fost a învoca procedura Croaţilor faţă cu episcopul Dro-hobetzky, şi a aţiţa patimi tur­

bate, împotriva archiereilor bise-ricei noastre? Nu simte că-şi descopere astfel pornirile nesăbu­ite, pe cari s t rânsă cu uşa, tot­deauna le tăgădueşte?

— Halul » T r i b u n e i . « Nu de mult »Tribuna« îşi afla plăcerea a-şi bate joc de »ha/ui luptei« pentrucă foile ungureşti din Pesta ar fi descoperit nişte »apeluri« ale Luptei. Curat, ca şi atunci, când tot foile ungureşti iscodeau incen­diari ai Ardealului şi pregătitor-de revoluţii ţerăneşti, în persoana domnilor Dr. Frâncu şi Dr. Dă-ianu, sub comanda lui Dr. Vaida, — de au silit pe pretinşii incen­diari s ă desmintă ad oculos tica-

I loasa ticluire a unor intriganţi. I

De atunci şi până azi Tribuna — care a început ruşinoasa cam­panie, la aparenţa în favorul lui

j Dr. Vajda, pe care puţin înainte îl numia un »ţâfnos« — de fapt însă în folosul intriganţilor săi — este ca însăşi într'un nesfârşit hal, care nu-i face nici o cinste şi nu aduce cauzei publice decât rău.

Tribuna ţine adecă necontenit corespondenţi, cari caută în contra scripturei a slugi la doi domni, ca combatanţi în două tabere. Mai »de sub cetatea lui Gelu,« mai de pe Someş , mai din Cluj — dar totdeuna din Cluj, Tribuna pu­blică scrisori pline de neadevăruri, scornituri, pervertiri şi fleacuri, cari ies dintr'un isvor comun cu productele de acelaş fel ale foiţei Előre din Cluj; pare că »Tribuna« anume ţine s ă verifice zilnic sen-tenţa ce f-a fost enunţat-o »Lupta« într'un primarticol: »k c a l o m n i a

5 5 8 Ravasul«

ş i a ţ e se i n t r i g a a c e a s t a e s t e m e s e r i a T r i b u n e i . «

Dar »Tribuna« e nu numai ne­corectă ci şi neconsecventă.

In nr. 170 delà 14 Aug. n. luând poziţie faţă cu Radu Cupariu Ge ­deon, care scrie prin foi ungureşti articoli principiari, refuză a-i pu­blica o rectificare, şi drept moti­vare zice:

»Am socotit însă că suntem scutiţi de a da loc scriselor unui om care colaborează şi la ziarele ungureşti.

Nu putem admite astfel de fi­inţe amfibiare, cari să trăiască în două medii şi s ă figureze în viaţa publică a duor popoare«.

Ei bine, dar atunci de ce pu­blică ea însăşi fără nici un control poveştile necălite ale colaboratului permanent al ziarului Előre, cari nici măcar nu serveşte principiile, bune rele cum ar fi, ci tot unai scopurile sale pur personale, de a învinui pe aceia cari au trebuit să-i arete faptele la forurile de iustiţie.

Nu se poate scuza Tribuna nici măcar cu ignoranţa, pentru că pe vremea când colaboratorul lui Előre scria anonim pretinsele sale »Olah Kfilisza titkok« ţinea s a m ă de ele, şi dupăce acelea ş i-a pus numele pe seria de iscodiri ce a debitat, fără s ă reproabe, cerea şi ea, ală-turia de colaboratorul său comun cu alui »Elö're« — să ne bălăbă­nim cu asemenea figuri în procese de presă.

Dar c u m ? Când e vorbă de Cluj nu mai ţine »Tribuna« la princi­piile ce şi-le statoreşte pentru Be-iuş? Cum de, în aceaşi situaţie fiind, pe cel din Beiuş îl numeşte

»fiinta amfibiara«, ear pe cel din Cluj îl proslăveşte «cinstit şi ini­mos Roman«? Sau nu este tot una a vota cu Bartha în Beiuş, ori cu Deák Albert în Cluj? Nu înseamnă tot una pentru un preot român, a colabora la »Nagyvarad« din Oradea-mare, ori la »Elöre« din Cluj?

— Dacă acesta nu-i hal, apoi e desigur o mare încurcătură !

» S . 1. C a t h r e i n « . «Telegraful Roman« polemisând cu o foie un­gurească asupra conceptelor de naţiune şi naţionalitate, se pro­voacă, drept auctoritate, ajutoare în favorul punctului nostru de ve­dere la un iesuit! Eată un fapt destul de sensational, flre toată dreptatea T. R. când susţine, că naţiune şi naţionalitate sunt a-proape una de alta, dar nu tot aşa, când zice că aceste noţiuni se a-coper. Doar înşişi autorii, la cari

! se provoacă, arată că noţiunile a-cestea nu se acoperi.

Canonicul Dr. rrind, profesor la univ. din Praga zice:

» 0 sumă oare care de familii şi de indivizi de o anumita origine comună, cu facultăţi proprii corpo-

* rale şi spirituale, şi cu o limbă comună, ca limbă maternă, e na­ţiune.*

Ear naţionalitatea, zice canoni­cul Prind, e particularitatea po­porului manifestată în originea şi limba, şi celelalte însuşiri, comune.

Cathrein, dă aceaşi definiţie, nu­mai întors. Eată cum, după tra­ducerea »Tel. Roman.«

»Sub naţionalitate e de înţeles j întreaga particularitate pe care o I are, cu privire la corp şi spirit, o

R ă v a ş u l 559

mulţime mai mare de oameni, în urma originei cumune şi a desvol-tării istorice, şi care deosebeşte mulţimea aceaata de celelalte. In­divizii, cari aparţin aceleiaşi naţio­nalităţi, formează o naţiune."

In original se zice astfel: »National/tas definiri potest: spe­

cialis corporis et animi indoles ali-cui familiarum multitudini vi com­munis originis et históriáé here-ditarie proria, eamque ab omnibus aliis multitudinibus discernens. Om­nia dein îndividua eiusdem natio-nalitatis constituunt nationem.« V. Cathrein. S. I. Philosphia morális, Freiburg. 1895 p. 444.

Va sä zică e mai aproape de a-devăr punctul de vedere al nostru, de cât acela pe care-l ia d. e. legea despre naţionalităţi, şi usul politicei maghiare, care pe noi ne arată

tot ca naţionalitate, pentru ca s ă ne prezinte într'o situaţie mai in­ferioară.

Dar cea ce mai voiam s ă rele­văm e că » T . Rom.« ascunde, — cu voia sau fără voie, nu stim, fap­tul că s ă provoacă într'o chestiune naţională românească la un iesuit. Anume » S . I. Cathrein«. pe care-l citează, nu este vr'un «Sever loan C.« ci e părintele Victor Cathrein S. I. adecă din «Societatea lui Isus«. Noi ştim că iesuiţii, ca toţi filosofii creştini, sunt springinitori ai punc­tului nostru de vedere, întemeiat pe dreptul natural şi dreptul divin, dar tocmai de aceea credem, că s ă cade, când îi cităm să-i cităm pe numele lor de iesuiţi, ear dacă o-dată-i cităm în spriginul nostru, altădată s ă nu-i tot hulim, cum se întâmplă aşa de des în ziaristica noastră — cu totul fără temeiu.

Chestiuni literare şi culturale. Sezon literar. — Anonymus Belae regis. — »Supplex Libellus Valacho-rum« şi răspunsul lui Mat. ßolla. — »Dracul în şcoală«. — Ecourile

literare. — Cula românească. — Profesorul loan Rusu.

II.

»Dracul în şcoală« e s t e titlul unei nuve le a p ă r u t e d e curând în v o l u m frumuşe l , c a r e ori c â t d e s e n z a ţ i o n a l a r fi ca titlu, şi ori cât de ac tua l a r fi ca d u r e r o s fapt , a trecut a p r o a p e n e o b s e r v a t ă de p r e s a n o a s t r ă şi cu a t â t m a i n e o b ­s e r v a t ă de publicul nos tru . E foar te regre tab i l , c ă z iare le n o a s t r e cele mai multe , nu-ş i împl inesc d a t o r i n ţ a cu l tura lă de a re leva , prin apreţ ier i crit ice, d a r j u s t e şi c inst i te , a p a r i ţ i a cărţilor, cari pot fi cetite.

Pe c â n d înainte cu v r e - o 4 — 5 ani s e o b s e r v a u s e m n e l e unei pr imăver i l i terare şi g u s t u l de cetit cărţi şi r e v i s t e e r a

5 6 0 R a v a s u l «

foar te d e s v o l t a t , a c u m , în anii din u r m ă , i a r ă ş i s e a r a t ă o n e ­p ă s a r e m a r e f a ţ ă d e l i t era tura s e r i o a s ă , şi a f a r ă de vr,un z iar , cei m a i mulţ i intel igenţi ai noştr i nu c i tesc nimic, nu a b o ­n e a z ă rev i s t e , nu c u m p ă r ă cărţ i . V e d e m c ă rev i s te le l i terare s c a d şi cele ce e s i s t ă t â n g e s c d e un t i m p , iar cât pentru cărţi ne s p u n l ibrari i , cei m a i c o m p e t e n ţ i , că nu se c u m p ă r ă m a i ' d e loc. « M ' a ş s c u t u r a d e î n t r e a g ă l ibrăr ia r o m â n e a s c ă , c ă nu m i - s e p l ă t e ş t e « — z i cea un l ibrar m a r e şi b o g a t , c a r e ţ ine şi cărţi r o m â n e ş t i . » L a R o m â n i n u m a i ţărani i c u m p ă r ă cărţi , domni i nu p r e a ! «

R e d u c e r e a s imţu lu i pentru l i t era tură e un r ă u genera l ce nu s e p o a t e c o n t e s t a , ori c â t s 'ar d i s c u t a . C a u z e l e pot fi mul te . P o a t e p e n t r u c ă inte l igenţa e a n g a j a t ă în pol i t ică m a i mult , ca îna inte , d e ş i z iare l e pol i t ice s e p l â n g şi ele d e n e p ă s a r e ; p o a t e c ă mulţ i s u n t a n g a j a ţ i la a l t e d i s tracţ i i , m a i puţin l i terare , c u m s u n t cărţ i le cele 3 2 şi potaţ i i le î m p r e u n a t e cu ele, foarte obic inuite prin centre le n o a s t r e m a i mic i ; p o a t e c ă mulţi din inte l igenţa n o a s t r ă c e t e s c cărţ i şi r e v i s t e u n g u r e ş t i , c e e a ce se o b s e r v ă ; p o a t e vor fi şi a l t e c a u z e , ear printre a c e s t e a una e s i g u r ă : z iare le n o a s t r e nu d a u d e s t u l ă a tenţ iune chest iuni ior cu l tura le şi în d e o s e b i nu fac cuven i ta a p r e ţ i a r e cărţi lor, ce l i - se trimit , unele nici nu î n r e g i s t r e a z ă m ă c a r a p a r i ţ i a c ă r ­ţi lor ce le p r i m e s c , şi pe cari le p r i m e s c cu a c e s t e l ementar o b l i g a m e n t , s ă le a n u n ţ e că a u a p ă r u t .

Pe l â n g ă a c e s t e pricini g e n e r a l e , vor m a i fi fost şi unele s p e c i a l e , cari au făcut s ă s ă t r e a c ă a ş a u ş o r p e s t e a p a r i ţ i a a c e s t e i cărţ i , ce m e r i t ă s ă fie r e l e v a t ă , m ă c a r pentru ac tua l i ­t a t e a luptei ce s 'a d e s f ă ş u r a t la noi în jurul ş coa l e lor , luptă , c a r e face cupr insu l , p r o b l e m a , nuvele i lui Bo l landen . D-1 Aug. Pau l , t r a d u c ă t o r u l a c e s t e i scrieri , a fost p â n ă mai ieri a la l t ă ieri un d i s t i n s m e m b r u al corpului publ ic işt i lor r o m â n i . Mulţi ani p r i m c o l a b o r a t o r la » G a z e t a T r a n s i l v a n i e i « , apo i r e d a c t o r şef al » L u p t e i « la începutul ei p r o m i ţ ă t o r , ar fi meri tat , c redem, a t â t a a t e n ţ i u n e din p a r t e a foşt i lor să i colegi , ca scr i erea » D r a c u l în ş c o a l ă « s ă fie r e l e v a t ă , în a c e s t e vremur i , când şi la noi l u p t a c e a m a r e ce o p o a r t ă polit icianii în for, s 'a v â r â t şi în ş c o a l ă , şi într'un chip foar te a s ă m ă n ă t o r ; căci s cene le ce le p o v e s ­t e ş t e B o l a n d e n , au toru l , in n e m ţ e ş t e , s 'ar p u t e a foarte uşor î n t â m p l a şi la noi, s u b ochii noştr i , s a u p o a t e s 'au în tâmpla t şi p â n ă a c u m . Au d o a r ă » a p i sme i r ă u t a t e şi o a r b a ueun ire« a poetu lu i s e p o t r i v e ş t e şi la purtător i i condeiului , cari sunt c h e m a ţ i , ca t o c m a i a c e a s t a p a c o s t e d e veacur i s ă o e s t i rpeze din mij locul poporu lu i , ai cărui conducător i intelectuali ar fi s ă f i e ?

R ä v a s u l « 5 6 Î

L ă s ă m î n t r e b a r e a î n c u r c a t ă şi t r e c e m la obiect . B o l a n d e n ; d e s i g u r nu e s t e un scr i i tor de m a r e ta lent l i terar, d a r e s t e un m a r e p r o p a g a t o r al unor idei b u n e , idei car i s u n t pentru noi m â n t u i t o a r e . El a s c r i s r o m a n e şi n u v e l e cu tendinţe , d a r tendinţele a c e s t e a — v a l i d i t a r e a în v i a ţ ă a ideilor creş t ine , — le -a s lugit , în t o a t e scrieri le s a l e , cu i s te ţ iune l i t erară şi cu zelul apos to l i c al unui preot , c a r e a p ă r ă cu cred inţă şi c o n v i n ­g e r e doctr ina şi o r g a n i z a ţ i a bisericei s a l e . Ca l i tă ţ i l e , ca şi s căder i l e lui l i terare s e v ă d şi în a c e a s t a s cr i ere , p o a t e c e a mai e s t i n s ă dintre scr ier i le t r a d u s e şi r o m â n e ş t e a l e a u t o r u l u i .

L u p t a ce s e z u g r ă v e ş t e în a c e a s t a n u v e l ă e s t e l u p t a culturală pentru ş c o a l ă ; lupta b iser ice i cu f r a n c m e s o n e r i a , l u p t a dintre învăţător i i confes ional i şi cei de s t a t , luptă , ce la noi a b i a a c u m s e v a începe. E a t ă de ce z i cem, c ă s c r i e r e a e s t e a c t u a l ă . L u p t a a c e a s t a ne i e s te a r ă t a t ă c u m c u r g e într'un s a t — S c h w a n h e i m — c a r e a r e un p r e o t harnic şi doi î n v ă ţ ă t o r i foarte buni. Unul s e r m a n u l , c a d e pr igoni t de inspectoru l de s ta t , e tr imis la pens ie , şi înlocuit cu un f r a n c m a s o n , ear co legul s ă u , p e r m u t a t cu un j i d a n . Pus t i i rea ce o fac a c e ş t i a în s a t u l cu ţerani cinstiţi , în curs d e c â ţ i v a ani , n i - s e z u g r ă v e ş t e p e l a r g , prin în tâmplăr i c a r a c t e r i s t i c e , ce s e e s p u n : g e n e r a ţ i i l e ce s e ridică sunt corupte ; s e fac s c a n d a l e în s a t , furturi, s tr icăc iuni , ce nu s e obic inuiau mai inainte . D e s p e r a r e a b ă t r â n i l o r e l a cu lme. Dar atunci v ine şi î n d r e p t a r e a . Fiul b ă t r â n u l u i î n v ă ­ţător pens ionat , c a r e altfel a v e a a s p i r a ţ i i m a i înal te , la i n s i s ­tenţele c o n s ă t e n i l o r s e face însuş i î n v ă ţ ă t o r , şi el a v â n d o-pregăt i re s u p e r i o a r ă chiar cerinţelor legii, d a r în a c e l a ş tirm> a v â n d şi spiritul bun al ta tă lu i s ă u , re l ig ioz i ta tea , r e s p e c t u l ţărani lor , iubirea lor, — a j u n g e însuş i d irectorul ş c o a l e i din satul s ă u , şi îl m â n t u e ş t e d e t o a t ă n ă p a s t a f r a n c m a s o n u l u i şi j idanului , care-1 t u l b u r a s e r ă vr'o 5 ani .

Nuve la se ce teş te p lăcut ; fruntaş i i noştr i d e l à s a t e , c ă r t u ­rari , învăţător i , propr ie tar i , ar a v e a o l ec tură f o l o s i t o a r e şi b u n ă în a c e a s t a car te , c a r e e s t e f r u m o s t ipăr i tă , în t ipogra f ia din. B la j ( 225 p a g . ) şi c o s t ă n u m a i 1 cor. 50 fii.

Ecouri literare.

— In » U n i r e a « d e l à 24 A u g u s t n. cet im u r m ă t o a r e l e : » P r e d i c e l e lui Petru M a i o r « . Un c u v â n t la a d e v ă r ! I u b i ­

torul de m u n c ă , harnicul şi neobos i tu l p l u g a r în înţelenitul a g r u al l i teraturei n o a s t r e b i ser iceş t i , d-1 Dr . D ă i a n u , p a r o c h şi p r o t o p o p al C lu ju lu i , a e d a t între a l te le şi p r e d i c e l e lui P" M a i o r .

5 6 2 »Ravasul«

C â n d a m af lat p r i m a d a t ă d e s p r e a p a r i ţ i a lor în n o u a edi ţ ie nu mul t m ' a m in teresa t de ele şi nici din curiozi tate nu m i - a m p r o p u s a le p r o c u r a . M i - a m zis în m i n e : vor fi nişte predici vechi, s c r i s e într'o l imbă g r e o a i e , pl ină de termini şi cuv inte s t r ă i n e , şi astfel c e v a f r u m s e ţ ă nu p o a t e fi în ele. T o ­tuşi a v â n d c e v a afacer i în Cluj m i - a m c u m p ă r a t şi predicele s u s n u m i t e .

E r a t o c m a i î n a i n t e a pos tu lu i m a r e . Ş i cur io s fiind d e s p r e conţ inutul lor a m cetit p r e d i c a de p e p r i m a D u m i n e c ă a p o s ­tului şi a c e a s t a m i - a fost des tu l c a s ă m ă conv ing d e s p r e j u d e c a t a n e d r e a p t ă ce m i - a m făcut -o m a i înainte d e s p r e ele. Ş i în a c e a s t a c o n v i n g e r e m'au întărit şi cele lalte predici de c a r i eu nu mă pot despărţi, ast fe l c ă de atunci a c e s t e predici îmi s u n t manualul predilect din care eu mă prepar pe Du­mineci ş / sărbători.

A d e v ă r u r i l e , eventua l t e m e l e a c e s t o r predici sunt d e s -v o l t a t e şi l u c r a t e cu a t â t a a p a r a t ştienţific, întărite cu e s e m p l e din s. s c r i p t u r ă şi n a t u r ă , cari a u a t â t a p u t e r e c o n v i n g ă t o a r e ş i s u n t a t â t de potr iv i t ap l i ca te , încât în faţa lor întunerecul necredinţe i s e s t i n g e , pe cum s e s t inge fumul, iar inimile tari c a p i a t r a s e m o a i e ca şi c e a r a în faţa locului.

O c u r g e r e de idei a t â t de f luentă, o logică a t â t de s ă ­n ă t o a s ă , o c o m p o z i ţ i e a t â t de ar t i s t i că fac ca a c e s t e predici s ă fie cu d r a g cetite şi cu î n c o r d a r e a s c u l t a t e . F a c ca ele s ă fie a d e v ă r a t e tunuri d i n a i n t e a c ă r o r a trebue s ă s e p r e f a c ă în bucăţ i şi cele m a i putern ice ziduri cu cari sunt î m p r e j m u i t e inimile d e p â c a t e .

L a o a l t ă ediţ ie ar trebui î n s ă r e f o r m a t e unele din e s -p r e s i u n i l e nepotr iv i te*) az i . D a r c a a c e a s t a dor inţă s ă s e p o a t ă

*) Mărturisim, că articolul de mai sus ne-a făcut o plăcută sur­prindere. Se vede că adevărul răsbate. In ce priveşte dorinţa confra­telui nostru pentru reformarea unor espresiuni, trebue să observăm, că acelea sunt puţine şi cine învîrte aceste predici uşor le află înţe­lesul şi le poate înlocui. Editorul a ţinut anume să nu altereze nimic din textul original, ce poartă timbrul timpului său, de acum o sută de ani, şi care e nu numai text de predici, ci şi un monument literar, pe care îl privim cu pietate. Sunt puţine cuvinte azi nefolosite, d. e. a poftori-a repeţi; harminţie, o dare (bir); a lseuire=însuşire , şi altele. Sperăm, că un studiu asupra lor vor îndrăgi şi mai mult aceste opere fără păreche în literatura noastră bisericească, superioare chiar şi pre-dicelor lui Samuil Clain. De altfel atari observări ne sunt binevenite, şi colectarea cuvintelor ce nu le-ar înţelege cineva, ne-ar face un real serviciu, pentrucă ne-ar da prilejul a le esplica. (Red. »Răvaşului«).

»Ravasul 5 6 3

rea l i za e de l ipsă ca venera tu l cler s ă î m b r ă ţ i ş e z e cu c ă l d u r ă a c e s t op , să-1 c u m p e r e , căci prin a c e a s t a nu n u m a i î n c u r a ­j e a z ă pe a c e s t m e c e n a t e a lucra şi m a i d e p a r t e s p r e î m b o g ă ­ţ irea l i teraturei n o a s t r e b i ser iceş t i , ci îşi c â ş t i g ă un o p d e o v a l o a r e nepreţu i tă .

O c n a Dejului la 15 Aug. 1 9 0 7 .

P r e o t u l M a r g a .

GRQNIGA. — Scoală românească gr.-cat._ din Cluj se

deschide^ Ia 1 Septemvrie n. în noul s e u j o c a l , splendît edificat şl întocmit.

- I n noua şcoală vor fi doue clase, cu totul separate una pentru fetiţe, alta pentru băieţi, pro-văzute cu doue puteri didactice. înscrierile se în­cep la 1 Septemvrie. Inaugurarea solemnă a nou­lui edificiu şcolar se va face mai târziu.

Curatoratul bisericei din Cluj se ocupă cu acvirarea unei grădini învecinate cu noua şcoală, care o va completa cu desăvârşire cum numai se poate închipui de bine.

— Pentru noua biserică română din Cluj au binevoit a mai contribui:

Nr. 406 . Rach i la Oltean, C l u j . 1 cor. Nr. 407 . Nico lae M o c a n alui D ă n i l ă , din C i a n u l - d e - C â m ­

pie, 2 cor. — D-zeu s ă le r e s p l ă t e a s c ă !

— D e s p ă r ţ ă m â n t u l » S o l n o c - D o b î c a « al Asoc ia ţ iune i îşi v a ţ inea a d u n a r e a a d u n r r e a g e n e r a l ă în D e ş la 28 August n. 1907 d u p ă a m i a z i la 4 o a r e în s a l a c e a m a r e a case i c o m i ­tatului s u b pres idiul d-lui Dr. T e o d o r Mihályi , d irectorul d e s ­p ă r ţ ă m â n t u l u i . Cu a c e a s t ă o c a z i u n e s e a r a n g e a z ă în favorul d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i cu concursu l d- lui Z a h a r i e B â r s a n , al corului d- lor teologi din G h e r l a şi a t inerimii r o m â n e din D e ş şi jur

5 6 4 » R ä v a s u l «

concert şi t ea tru d u p ă cari v a u r m a p e t r e c e r e cu joc . începutul prec i s la 8 o a r e s a r a . Preţul de in trare : 3 c o r o a n e de p e r ­s o a n ă în loc d e ş e z u t şi 2 c o r o a n e Ioc de s ta t . Bi lete le s e pot p r o c u r a în l oca l i ta tea inst itutului » S o m e s a n a « la d-1 secre tar loan M o l d o v a n şi s a r a la c a s s a . D a m e l e s u n t r u g a t e a s e p r e z e n t a d u p ă put inţă în c o s t u m naţ iona l , ori în t o a l e t ă s i m p l ă .

— T i n e r i m e a r o m â n ă din Zlatna v a a r a n g i a p r o d u c ţ i u n e t e a t r a l ă Miercuri în 2 8 / 1 5 Aug. a. c. în pavi lonul hot. G l ü l c k -auf din Z l a t n a . Venitul e meni t g imnaz iu lu i din B r a d . C o m i ­tetul: luliu M. Montani , p r e ş e d i n t e . E m a n u i l B e ş a , v . - p r e ş e d i n t e . Iuliu V. Albini, c a s s a r . Petru P e t r i n g e n a r , controlor . P a r t e n i e D u c a , s ecre tar . P r o g r a m : 1. » B a r b u l a u t a r u l « , de V. Ale-s a n d r i , p r e d a t ă de d-1 V a s . P o p a . 2. » M â ţ a cu c l o p o t « , c o ­m e d i e p o p o r a l ă într'un act de losif Vulcan. Au roluri în a c e a s t a p i e s ă : Nico lae P e t r i n g e n a r , d - ş o a r e l e E lv ira G i u r c a , Valer ia Al­bini, d-1 Aurel Albini, d - ş o a r a Iu lana C o r p a d e , dnii N i c o l a e Olar iu , Nie. P e t r i n g e n a r sen. , Pe tru Paul , Iuliu V. Albini j u n . loan P e t r i n g e n a r , R e m u s M o l d o v a n . 3: » L u p t a de là C ă l u g ă -r e n i « , p o é s i e de Bo l in t inean , d e c l a m a t ă de d-1 Cornel iu B e ş a . 4. » M a m a A n g h e l u s a « , dof toroaie , de V. A le sandr i , p r e d a t ă de d - ş o a r a A g a p i a Olar iu .

— Necrolog. Ja ln ic i i Vas i l e Pop , c a s s a r la » E c o n o m u l « , ca so ţ , loan P o p , v . - p r o t o p o p on. şi so ţ ia M a r i a n. Ba ld i , ca părinţ i , a u n e m ă r g i n i t a d u r e r e a face c u n o s c u t înce tarea din v i a ţ ă a preaiubi te i soţi i şi fiică Virginia A. Pop n. Pop în­t â m p l a t ă S â m b ă t ă la 17 A u g . n. a. c. la o a r e l e 5 a. m. d u p ă lungi şi g r e l e sufer inţe , î m p ă r t ă ş i t ă fiind cu sf. ta ine , în anul al 3 4 - l e a al vieţii şi al 1 2 - l e a al fericitei s a l e c ă s ă t o r i i . R ă ­m ă ş i ţ e l e p ă m â n t e ş t i a l e s c u m p e i defuncte s 'au a s t r u c a t în 19 Aug. n. a. c. la 3 o a r e p. m. în cimiterul g r . - c a t . din Gi lău . O d i h n e a s c ă - s e în p a c e şi s â - i fie m e m o r i a b i n e c u v â n ­t a t ă ! — î n m o r m â n t a r e a s'a făcut cu m a r e p o m p ă , în a s i s t e n ţ a unui m a r e şi d i s t ins public în G i l ă u , c e l e b r â n d p r o t o p o p o p u l Dr. E . D ă i a n u , a s i s t a t d e Emil P o p , p a r o c h în F e n e ş , E u g e n P. P ă c u r a r i u , c a p e l a n Cluj şi Alex . T e o t e l e c a n preot în C ă -p u ş u l - m i c . R ă p o s a t a a fost m e m b r ă f u n d a t o a r e a reuniunei femei lor r o m â n e din Cluj şi d e a c e e a s t e a g u l aur iu al » R e n -niune i« a fost p u r t a t de un j u n e din G i l ă u Ia p r o c e s i u n e a în­m o r m â n t ă r i i .

•— Hymen. D-1 Virgil Vlad, fiul d-lui Nie. Vlad, p r o p r i e ­t a r d e f a r m a c i e în O r ă ş t i e şi d - ş o a r a M a r i a n a R a c z k ö v i , a n u n ţ ă c u n u n i a lor, c a r e s e v a ce l ebra la 2 S e p t . n. 1 9 0 7 , o a r e l e 4 d. a. în b i s e r i c a g r . - c a t . r o m â n ă din O r ă ş t i e .

» R ä v a s u l « 5 6 5

— Comitetu l paroch ia l g r . - c a t . din S ă c ă l a i a ( K i s - S z é k ) in ­vită la sf inţirea bisericei celei noue , ce s e v a s ă v â r ş i la 1 S e p t , st. n. a. c. Din a c e s t fericit prilej s e v a un p r â n z c o m u n (à 3 cor. c u v e r t a ) şi s a r a pe trecere în folosul bisericei şi ş c o a e i .

— Intel igenţa r o m â n ă din B o r ş a ( K o l o z s - B o r s a ) şi jur v a a r a n g i a în 28 Aug. st . n. 1 9 0 7 (sf. M ă r i e ) s u b scut s i g u r concert î m p r e u n a t cu p e t r e c e r e şi j o c . începutul la 7 o a r e s a r a . Venitul cura t e e e s t i n a t în favorul ş c o a l e i r o m o n e g r . - c a t . din loc.

— f Maria Piciu n. Mandra d u p ă suferinţe î n d e l u n g a t e , p r o v ă z u t ă cu sf. ta ine a le muribunzi ţor , a încetat din v i a ţ ă în 16 Aug. 1907 st . n., în N ă s ă u d , în al 6 5 - l e i a n al vieţii şi în al 49 lea al fericitei c ă s ă t o r i i . A fost î n m o r m â n t a t ă d u p ă ritul bisericei gr . - ca t . r o m â n e ş t i , în cimiterul g r . - c a t . r o m â n e s c din N ă s ă u d în 17 Aug. 1907 st. n. la 3 o a r e p. m. O d e p l â n g n e ­consolaţ i i : L e o Piciu, ca soţ . I. C i o c a n , ca g inere . Dr. A l e x a David , ca fiu adopt iv .

— T i n e r i m e a r o m â n ă inte l igentă din S i g h i ş o a r a - C o h a l m şi jur învită la p r o d u c ţ i u n e a m u z i c a l ă - t e a t r a l ă ce o v a a r a n j a Miercuri în 1 5 / 2 8 A u g u s t (în z iua de s f â n t ă M a r i a ) în p a v i ­lonul » W i n t e r « din S i g h i ş o a r a . Începutul la o a r e l e 7Va s a r a . In p r o g r a m v e d e m : 1. N. G a n e a : L u c e a f ă r u l săr i i , cor b ă r ­b ă t e s c . 2. a ) I. Vidu: Vino leleo, cor b ă r b ă t e s c , b) G. D i m a : Numai popă. . . cor b ă r b ă t e s c . 3. A. P. B ă n u ţ i u : Achim F i lăru , m o n o l o g p r e d a t de d-1 N. S u c i u . 4. I o n e s c u : N o u a c ă l u g ă r i ţ ă , cor b ă r b ă t e s c . 5. A. P o p o v i c i u : Dorul Arde leanulu i , cor b ă - r b ă t e s c cu so lo , de tenor şi bar i ton .

— Necrolog. Victor B u g n e r c a n d i d a t de a d v o c a t şi s e ­cretar al Reuniunei femei lor r o m â n e din T u r d a d u p ă lungi şi gre te sa fer ia ţe ş i - a d a t nobilul s ă u suflet S â m b ă t a în 24 A u g . st. n. la 9 o a r e s a r a în m a n i l e Creatoru lu i în e ta t e de 28 ani .

— lntr,un o r ă ş e l f r a n c e s p r i m ă r i a s 'a hotăr î t s ă f a c ă din c lopotele conf iscate a le b iser ice lor o s t a t u i e lui Zo la . P o a t e a r fi fost mai bine lui Dreyfus de a dreptul , f ă c â n d astfel şi o mică e c o n o m i e la bronz . ( » N e a m u l R o m a n e s c « ) .

— Intre negrii din Africa de sud s e l ă ţ e ş t e c iv i l iza-ţ iunea e u r o p e a n ă . G e r m a n i a lucră într 'aco lo s ă a t r a g ă pe n e ­grii locuitori ai coloniilor s a l e . A făcut căi f erate , pe cari cir­c u l ă renuri de cons truc ţ ia cea m a i m o d e r n ă . C o m e r c i a n ţ i i europteni i fac pe u ş o r ori ce t r a n s a c ţ i u n i cu negri i . C u c â t e o b a t i s t ă pis tr i ţă c u m p ă r ă de mul t e ori lucruri d e m a r e p r e ţ . Cu m a r e p lăcere lucră a c u m fetele la m a ş i n a de c u s u t , d e care o d a t ă p u r t a u m a r e frică pentru zuruitul ei. Nu s e pot ţ inea

5 6 6 R ă v a ş u l

nici de a p a r a t u l fotograf ic , d e s p r e c a r e s o c o t e a u m a i de mult că vor s ă - i î m p u ş t e p e ei, c â n d îi a ş e z a r ă în faţa obiectului. Cu încetul s t r ă b a t în t o a t e colţurile lumii p r o g r e s e l e culture, e u r o p e n e şi cu î n l e s n i r e a comunicaţ i e i şi propovedui tor i i legii lui C h r i s t o s îşi î m p l i n e s c cu m a i m a r e i z b â n d ă lucrări le lor.

C ă r ţ i — R e v i s t e Z i a r e . —

— »Dracul ín scoalä« din F r a n c i a îşi a r a t ă unghii le, într'un liceu la e s a m e n u l d e b a c a l a u r e a t scr ipturist ic c a n d i ­daţii s 'au p r e z e n t a t î n a r m a ţ i cu revo lvere . D u p ă ce l i -s 'a s p u s t e s e l e , s 'au a ş e z a t la loc şi f iecare ş i - a p u s pistolul în­c ă r c a t p e b a n c ă , f i zând în m o d p r o v o c a t o r profesori i , cari s u -p r a v e g h i a u \z s c r i p t u r i s t i c ă . In chipul a c e s t a a u putut descr i e t e m e l e lucrate a c a s ă şi a d u s e în b u z u n a r e şi s ă facă un e x a m e n s tră luc i t . S e s p u n e , că vor nimici e x a m e n u l . O a r e a v e a - v o r c u t e z a n ţ ă profesori i înfricaţi s'o facă a c e a s t a ? ( » L a C r o i x * 31 Iulie a. c ) .

— « T e l e g r a f u l R o m a n « ^nr. 83) publ ică în t r a d u c e r e r o ­m â n e a s c ă întreg noul » S y l a b u s « , c a s ă ştie şi cetitorii să i » c e af lă de c o n d a m n a t b i s e r i c a ca to l i că prin s u p r e m a ei a u t o r i t a t e « .

— Noua lege şcolară. In t ipograf ia d i e c e s a n ă din Arad s 'a p u s s u b t ipar : » L e g e a s c o l a r a « refer i toare la relaţ iuni le de d r e p t a le ş c o a l e l o r p o p ; e l e m e n t a r e n e s u s ţ i n u t e de s t a t şi la c o m p e t i n ţ e l e î n v ă ţ ă t o r i l o r c o m u n a l i şi confes ional i , p r e c u m şi î n d r u m a r e a minnis tru lu i de culte şi ins trucţ iune publ ică refe­r i t o a r e la a p l i c a r e a şi e x e c u t a r e a aces t e i legi. A c e a s t ă l e g e şi î n d r u m a r e a p a r e t r a d u s ă în l imba r o m â n ă . F i e c a r e §. din î n d r u m a r e e u r m a t de e sp l i căr i l e n e c e s a r ii. Preţul unui e x e m ­plar 2 c o r o a n e . E d e dorit ca c o m a n d e l e s ă s e f a c ă n u m a i d e c â t şi a n u m e cu t r imi terea bani tor înainte la a d r e s a : » T i p o -g r a f i a d i e c e z a n ă în A r a d « , căci prin t r imi terea cu r a m b u r s a , s e u r c ă s p e s e l e p o s t a l e .

— Suveniri de călătorie în România, de loan Bac iu , preotul Ş o i m u ş u l u i . E o b r o ş u r i c ă d e 26 p a g . mici; nu p r e a z in tă v r e - o v a l o a r e l i t erară , d a r autoru l , o m isteţ din fire, a ş t iut s ă - i d e a o notă , prin c a r e s e i m p u n e . B r o ş u r a s c o a t e la i v e a l ă o f igură nobi lă , » u n suflet b u n « , c u m îi zice autorul , p e d-1 G. B o a m b ă , d e s p r e c a r e a f lăm mul te bune şi f r u m o a s e . D - s a a d a t d-lui B a c i u prilejul că lă tor ie i , ce o p o v e s t e ş t e şi d r e p t r e c u n o ş t i n ţ ă d e c l a r ă , că venitul curat al broşure i ( c o s t ă 2 0 fii.) îl v a d e p u n e la o b a n c ă s p r e a crea un fond, din c a r e

•Răvaşu l 5 6 7

s ă fie a j u t o r a t câ te un t inăr s p r e a face o c ă l ă t o r i e în R o ­m â n i a . E a t ă preţul cărt ice le i .

— » S ă m ă n ă t o r u l « nr. 29 . pub l i că un r ă s p u n s c u m i n t e la a d r e s a » L u c e a f ä r u l u i « s u b titllu » N u p u t e m a p r o b a « D-l l oan Scurtu s p u n e dintr'un incident, p e c a r e l 'am trecut cu v e d e r e a , a d e v ă r u r i de v a l o a r e g e n e r a l ă .

— »Convorb lr i l i t e r a r e « nr. 7 din anul al 4 1 - l e a , pr intre alţi articoli importanţ i a d u c e şi un r ă s p u n s al d-lui Al. Ţ i g a r a -S a m u r c a ş , la articolii anter ior i (nrii 5 — 6 ) ai d-lui T e o h a r i Antonescu: Culele sunt sau nu naţionale. P r e o c u p a ţ i şi noi de a c e a s t a chest iune , deş i nu a v e m loc în a c e s t nr. pentru articolul d e s p r e » C u l a r o m a n e a s a a « , v o m a d a p t a şi r ă s p u n s u l d-lui Ţ i g a r a - S a r m u c a ş , în articolul n o s t r u ce v a a p ă r e a în nrul procs im. C h e s t i u n e a culei r o m â n e ş t i e v r e d n i c ă d e a t e n ţ i u n e a tuturor, cari ar p u t e a s p u n e un c u v â n t la e a .

— Am primit raportu l d e s p r e ş c o a l a d e fete din B e i u ş , r e d a c t a t de directorul V a s . Ş t e fan ica . V o m d a s a m ă d e el.

— » V i a t a şi faptele lui loan P i p o s « d e un p to fe sor p o a t e fi o » p a g i n a l u m i n o a s ä « pentru r ă p o s a t u l c o m i t e s u p r e m al Zărandulu i , d a r nu e l ipsi tă de par ţ ia l i t a t e în d a u n a a d e v ă ­rului şi a vredniciei lui Arnos F r â n c u sen . şi Iosif H o d o ş . ^

— » R a m u r i « din C r a i o v a (nr. 7 — 8 ) s e prez in tă bine. / S e d is t ing versur i l e de A. M â n d r u , Vulovic i , S o r i c u . O d e l i c a t ă a lus iune , d i scre tă , la s t a r e a tr i s tă a ţ ă r ă n i m e i în » S e c e t a « d e E. F a r a g o . Buni articoli s u n t cei ai d-lui D. T o m e s c u , a s u p r a actual i tăţ i i l iteraturei n o a s t r e şi a s u p r a scrieri i lui I. Boten i . » C a s a din M u s c e l « .

M A I N O U

Stefan cavaler Havaşi pentru şcoală. Marele filantrop român din Cluj, întemeietorul

bisericei celej_jimie_djrjL_carjiţ^ d-I__SteJan~ cav Havasi__Oăşanu a mai a d a u s o faptă frumoasă la salba binefacerilor sale, care l'au pus în şirul bărbaţilor mari.

Înţelegând despre gândul curatoratului din Cluj de a cumpăra grădina învecinată cu biserica cea veche, lângă care să ridică şcoala cea nouă, bunul Român şi evlaviosul creştin a oferit din partea sa suma de 10.000, zece mii coroane, cu

5 6 8 •Ravasul«

dorinţa ca ceialalţi buni creştini din Cluj şi din jur, din apropiere şi din depărtare, să facă de/ restul preţului. Grădina din vorbă, o acvisiţie pre-/ ţ ioasă pentru biserică, costă 20.000 cor. '

Fapta aceas ta a d-lui Stefan cav. Havasi a avut şi pană acum imitatori.

S a u aflat îndată inimi generoase cari au mai subscris peste 3000 cor. Lista este deschisă, şi se speră că toţi bărbaţii înzestraţi de D-zeu cu avere şi bună simţire pentru causa cultürei, vor alerga cu spiginul lor puternic spre a săvârşi o nouă operă culturală în Cluj.

In numerul viitor vom da s e a m ă mai de aproape .

Predicile lui Petru Maior pe Dumineci şi sărbători

— l e g a t e la o la l tă , vol. 1—II, în p â n z ă şi piele —

Preţul 7 cor . + 30 fii. p o r t o . Volumul al III. îl fac » P r o p o v e d a n i i l e « c a r e s e v inde s e p a r a t .

A se adresa la »Ravasul« , Cluj, Jókai u. 6.

Atelier r o m â n e s c de croitorie în Cluj .

JVL Hf lDU A t e l i e r d e e r o i f c o r i e m o d e r n ă .

— Stofe englezeşti şi indigene. —

Serviciu culant, prompt, şi preţuri convenabile.

A d r e s a : 91. R a d u , C l u j (Kolozsvár) J ó k a i u. 11.

J^T** Vi s -à -v i s de c a s a p a r o c h i a l ă g r . - c a t r o m â n ă . "^Pl

£a Tipografia „Carmen" în C l u j - K o l o z s v á r

se pot comanda ş t a m p i l e l e următoare:

Ştampile de Cautschuk fiM Ï'ÏÏA"! Ştampile moderne cu decoraţii frumoase, Ştampile provăzute cu in-signiile industriale corespunzătoare, Ştampile în formă rotundă în cele mai diferite mărimi, Ştampile în formă oablă cu diferite decoraţii pe margini, Ştampile pentru comercianţi, cari se folosesc la Ambal-lage şi pentru imprimarea de mustre, Ştampile pentru diferite Ates­tate. Diferite stamp. în formă ovală, Ştampile, cari le folesesc bărbierii la bilete de abonament, Ştampile în formă de Bilete de visită, Ştampile pentru anulare, Ştampile pentru cărţi de vedere, (Ansichtskarten), Ştampile în formă de facsimile, Ştampile cu datul, Ştampile cu por­tretul (se vor pregăti după trimiterea fotografiei originale, în mărime după plac, preţul 13 K). Perine pentru farba de ştampile în diferite mărimi. Cele mai diferite Ştampile pentru comercianţi, Ştampile pentru militari. — Preţurile: 1 Cor. 20 fii., 1-60, 2"40, Z'80 3.—, 3 -40, 3'60, 3 -80, 4 -—, 5 —, 6 -—, pentru perină de farbă, cassetă şi farbă, se socoteşte de fiecare stampilă 80 fil. — V20. — Perinele la ştampile de mărimi estraordinare 2 K. — 3 K. — V i c r n o t p ( c a r i s e f ° l o s e s c l a epistole şi pachete): Maree esecu-

» 1 § H C t C täte în coloare negru-galbin, Maree în formă oablă, rotundă ovală, din hârtie de matal, pentru însemnarea sticlelor de dulceaţă, maree cu imitaţie de bronz, maree de doliu, vignete cu text litografat, La dorinţă se pot pregăti vignete albe sau colorate fără nici un text. Preţurile: 1000 expl. K. 2'40, 2 6 0 3—, 320 , 4 —, 460, 480, 5 . - , 6 - - .

Modele de marcare ţurile: 20 fii., 40, 60, 70, 80, 90,

Ï- , 120, 180, 2 — de bucată.

StâmpUG î n f o r m ä d e Medaillon delà 2 K. — 4 Kor.

Ştampile automate şi în formă de orologiu delà 240 — 6 Kor

C 4 . „ r n n - | p în formă de Crayon (2 K. 80 — 3 K. 20.) Ştampile O l c l I I I j J l l C » » » peniţei (cu 2 tăişuri şi stampilă) apa ­rat automat K. 6. — K. 7. —

Ştampile î n ' ° r m ä d e p ° r t e m o n a i e s k. » » » » tabacheră » 2 4 0 » » » » chibritelniţă » 4'—

Automate Duplex (3.60. — 4. — )

cifrelor 4 Ç f o r T _ '1^ pentru paginat şi numerotat (mărimea O l d l I l L H l c mm. până la 9 mm.) 24. — K. — 68 Kor.

fînător de ştampile ift'l?-ígrbÍY-con" D r o p ő Ac ^ A n r n f ( d i n material solid şi foarte tare) 1 I t i b d Ú t i L U p i d L K. 3 0 - - cărţi de copiat (500 foi) K.

2-40; 1000 foi K. 4. —

Cumpănă americană ffiTSMJ SS6- £0 gr. K. 3. - 8. -

Aparat pentru udarea marcelor K .2-SO

Acăţător de părete fä^^- ?ô buc. K. 3 - - , 50 buc. 12 K.

HeCtOgraph (aparat de multiplicare)

In mărime de 8» 18—28 cm. K. 5"60 » » de 4° 24—33 » » 9 — folio 24—38 » » 10 — Doppelfolio 38—48 » » 18 —

MaSSe P e n t r u hectograph pro Kilo I-a K. 3"20

m

Aparate P e n t r u topirea massei K. 4 -—

Cerneală P e n t r u hectograph (violet, vânătă, verde, roşie) 50 ilf.

» » » (neagră) 80 » 'Û

Pressa pentru găurit apJ2ï?ï «E?TíSJi 1

(50 buc. se pot deodată găuri) Preţul: Kor. 24 — 44 —

Pressa mică de mână * 8 - *. «•-Ştampile de m â n ă c u

d a i u l c o m p ' e t p e 1 0 a™

~ Kor. 9-50

Firme de uşe: Zinc K. 2-— Porzellan K. 3*— Messing » 4 -— Gravat din Messing » 3.60 Email » 4 -—

•