Anul I V ARAP SAMBATI U\21 OCTOMYBÎB 1900 REDACŢIA

ind, Deák Ferencz-n. Nr 8

ABONAMENTUL feitra Austro-Ungaria : pe un an 2 0 c o r . p e VJ an 10 cor.; p e 1U d e an 5 cor.; p e 1 l u n ă 2 cor . f-rii de Duminecă pe an

— 4 coroane. — Pentru Bomânla şl «triinătate pe a n :

40 franci.

Iînnsorlpte n a ee napoiază

ADMiNlSI 'KAŢJA; Arad, D e á k Ferencz-u . Nr 8

ШіШіТІІШЬЖ ; de un ş i r g a n u e a d : p r ima data 1 І bubi; & doua oară 12 baa i ; a t r e i a OÜIÄ 8 b., de Secare p u i i i c a ţ i o n o .

Atât аЬоьатеи іо іо «sat si inserţ iunUo sunt a se p l M

îna in te in Arad.

Scr i sor i nefraucute n a se ЦГІКОаИ..

Anua í v . Numër de Duminecă F*. Ш

Delà Congres. Fiind cea maî înalta corporaţi-

une a bisericii române ortodoxe, e de aşteptat, ca şedinţele Congresului sä dea totdeauna icoana viuă a lucruri­lor ce s'au petrecut deja îa sinul bi-sericiî şi а preocupărilor în ceea-ce priveşte viitorul.

îndeosebi te aştepţi apoi mult delà un Congres nou, chemat la sfat de un mitropolit ales decurênd, mal ales pentru-că aşa i-a mers vestea , c» ѳ om harnic, şi deşi e bétrân, nu cunoaşte oboseala.

Cu toate acestea, n 'am întâlnit încă un Român, care să nu fi renias desamăgit In ceea-ce priveşte aştep­tările sale îo privinţa lucrărilor Con­gresului.

Ear' noi, cel din Congres, dacă na era comisia şcolară, ale cărei lu­crări s'au desbătut trei zile d 'arêndul, trebuia să plecăm încă de Joi aeasă, pentru că nu mal aveam ce să desba-

$tem. Caracteristica congresului înche­

iat Sâmbătă In Sibiiu a fost de altfel nil numai desevîrşita lipsă a ori-cărei pregătiri ce trebuia făcută de mitro­politul, prin oamenii sol din consiste­rai mitropolitan, dar' şi lipsa de dispo-ф pentru muncă.

Pentru a dovedi întâia afirmare, ь ueBtul să spunem următoarele. Deşi şcoala şi biserica română trece prin greutăţi nedpuse şi spre a o scăpa de primejdii, t rebue să-'şî încordeze minţile mal ales cei puşi la conducere, totuşi, c o n s i s t o r u l m i t r o p o -lit&n n'a venit In congres cu un singur raport de dai Doamne, cu nn singur plan din care să résulte că şi-a frământat cel puţin, dacă nu a şi isbutit să găsească drumul spre mântuire. Aşa, că întreg oficiul oonsistorulul mitropolitan ne face im­presia unul biurou de înregistrare. A resolvat, cum a dat D-zeu, 3 0 0 afa­ceri, costând resolvarea fiecăreia peste

i 300 fl,, cele 3 0 0 acte câte au trecut • prin consistorul mitropolitan au co-j stat adică pe biserică peste 1 1 . 0 0 0

j florenî; atâta este budgetul consisto-l ralul mitropoli tan. . . Î Pentru a dovedi a doua afirmare,

este destul să spunem, că venind co­misia şcolară cu o mulţime de chestii, studiate conştiinţios de bărbaţi price-

, puţi îa ale şcoalel, deşi nu ne putem închipui ceva mai grabnic, ca lecuirea

; rekbr ce bântue şcoala, totuşi cine a \ cerut Întâia oară ca discuţia să se • amâne până lâ viitorul congres ? Ni-\. meni altul decât P . C. Sa archiman-; dritul Puşcarvi, mădular în consistorul

mitropolitan, care se crede atât de harnic şi înţelept, încât zor nevoie să i-se facă un episcopat anume.

Ni-se desfiinţează şcoli ; n i s e cere întemeiarea de şcoli, că altfel ni-se fac de cele ungureşt i ; chestia quin-quenalelor provoacă adevëra te viitori tn sinul poporului nostru ; chestia plă-tiril mal regulate a lefurilor înveţă­torilor, apoi chestia şcoalelor de re­petiţie şi atâtea alte aş teaptă o le­cuire grabnică . . Ce-I pasă însă P . C. Sale vicarului Puşoar iu? Bl n 'a stu­diat lucrurile aceste In consistor 1 Să nu se rostească deci asupra lor nici Congresul!.. . Oare, peste tot, le va studia vre-odată şi-1 va tăia capul să întocmească pentru viitorul Congres propuneri mai bine cumpănite şi mal bine studiate de cât cele înfăţişate noué, In şedinţele din urmă ale Con­gresului, de luminaţii bărbaţi de şcoală al noştri, prin rostul d-lor Dr. P. Bar­cianu şi Romul Ciorogariu?

Şi cine este responsabil, în pri­mul rond, pentru perderile ce desigur va suferi şcoala română în lipsa më-surilor сѳ trebuia să se ia Inoâ de mult, ear nu să se amâne D-zeu ştie pe când?! . . .

Scur t : dacă e să tntebăm ce s'a lucrat la Congres, apoi fără nici un păcat se poate constata, că aproape nimic. înfiinţarea celor trei episcopate — chestie peste care s'a trecut In mal puţin de-o oră — nu e adecă lu­cru serios şi la tot caşul aşa de În­depărtat, ln cât nici nepoţii noştri nu o să vadă întemeiate episcopiile visate de archimandriţil candidaţi d'acum.

S'au cheltuit peste 8 . 0 0 0 coroane ca să ascultăm cAte-va rapoarte seci ale consistorulul mitropolitan şi tn toate câte s'au desbătut să hotărtm că — vom hotărî, nu la anul, cel puţin, ci tocmai peste trei ani, dacă vom trăi.

Eată oglinda întâiului congres pre-sidiat de Mitropolitul Meţianu.

Seacă a fost vorbirea de deschi­dere a Congresului, seci au fost şi desbaterile Congresului. Dacă a fost câte un moment înălţător, ş 'acela se datoreşte amicilor noştri aradanî, din­t re cari dr. N. Oncu şi R. Ciorogariu s'au distins prin referade ţinute p'un nivel adevëra t academic. însăşi Prea Cuvioşiile lor, cari au combătut de altfel îndeosebi propunerile d-lul Cio­rogariu, s 'au simţit datori să-I aducă laude In plenul Congresului.

Atâta în genere . Cât despre mo­mentele personale, sunt de înregistrat doue : 1 ) spiritul conciliant cu care, t rebue a-o mărturisim, a presidiat noul Mitropolit, — şi 2) alegerea tn consistorul metropolitan. In aceasta din urmă, mitropolitul tot a trebuit

să-se arete Insă măiestrul care la Arad făcuse şcoală. Până în momentul din urmă fusese adică vorba să trecem peste a legerea a doul membrii în consistorul metropolitan fără nici o luptă, In deplină înţelegere. Şi amicii noştri s'au ţinut de vorbă. Di Cosma s'a ales, în senatul epitropesc, cu toate voturile ear dl Aug. Hamzea, ln senatul bisericesc, earăşî s'a ales şi cu voturile amicilor noştri. Oame­nii mitropolitului Iasă, în primul rend cel trei fraţi Mocsonyi, magnatul Gali, fraţii Puşcăria şi cel din jurul d-lul Cosma, au mişcat toate pietrele împo­triva vicarului delà Oradea-Mare, că­ruia i-au şi lipsit astfel şese voturi pentru a putè fi ales.

Noi n'am perdut, c e l drept ,nici astfel, vre-o posiţie. Am câştigat Insă cu o înveţătură mal mult : că nu tre­bue sa te IncrezI mal ales în cuvân­tul domnilor mari, a căror perfidie s'a dovedit cu acest prilej cu vêrf şi îndesat.

Cât despre lupta Mitropolitului dsc a împedeea Intrarea în consistorul metropolitan a părintelui Mangra, să nu se uite un lucru: ca episcop al Aradului, I. P . S. Sa Ioan Meţianu a luptat un pătrar de veac tntr 'una ca dl Mangra să nu fie ales tn consisto­rul diecesan. Şi totuşi, părintele Man­gra este azi preşedinte de consistor şi sistemul meţianist mal ales prin-tr 'ônsul s'a d ä r t m a t . . .

Tot aşa are să fie şi la Congres : suma principiilor şi capitalul intelectual represintat prin amicii noştri, contra cărora mitropolitul Meţianu duce luptă înverşunată, are să se valoreze curênd şi în Congres... In congresul ce s'a încheiat a ieşit la iveală, în cele vii­toare va covârşi până şi sufletele timide, acum robite încă „ilustrităţi-lor" cari d'atâţia ani încurcă mersul regulat al treburilor noastre şcolare şi bisericeşti.

Russu Siriana, deputa t congresual .

Chestia drumurilor de fer din Bosnia supără mult pe compatrioţii noştri maghiari, întrucât se vöd stânjeniţi ln aspiraţiile lor de a domina politiceşte şi economiceşte su-mita provincie.

Eată cum Îşi varsă amarul .Magyir ország* :

.Acesta nu este primul cas, când in­teresele comerciale ungareşti sunt asifel eludate. Pentru-că există tn Bosnia şi o altă l ine ferată montană de o uriaşă intind^ro : Zavidovitz-olovo-crişatz, care loagă un alt important ţinut cu părţile austriaco (;a şi noua linie: criîevitza-plan-drvar, îa lungime do o 1 0 0 km.)

„Politica e, deci, destul de transpa­rentă. Sub titlul de linii ferate montane guvernul bosniac creează prin entreprizt, par ticulară astfel de reţele (pentru expiotarba pădurilor), cari mai târziu pot fi legate co căile ferate de stat din Bosnia, şi cari prin tofiinţarea nouilor linii principale ies cu totul din sfera de comunicaţie a căilor ferate ungare, şi dau Bosnia pe mâna politicei comerciale a Austriei.

„ . . . B o s n i a am perdut o, cu toate jertfele uriaşe de sânge şi de bani ce am făcut pentru ea. "

Revista séptëmânei. Cel mal important ev&u:r.i-.:nr, pen­

tru viaţa noastră uaţion p c o r-? trebuie să-l î-mmim şi U *.ecst lr>c, este Congresu' national bisericesc.

Cititorii i- • ştri vor găsi Ia B a k e ­rül de faţă ai ^ ru'ul nostru dâ.-î d e seamă compk: . din c a i vor rmè înţelege şi jua lucrările Im ţ i în­semnătatea Iul.

Delà noi „de-acasă" tro.eônd m. i departe, spre România, amintind, e". acolo Parlamentul s'a închis, după-ce s'au votat legile propuse do gav- r ra . pentru îmbunătăţirea stării Ьйяе^і ••> ţeriî.

B*r întru cât priveşte conflictul cu Bulgaria, aceia a Incec-i-s no h m-l fi de o gravitate politici),: Vinov-sţii, 2 2 la numër, %VL fost daţi In judreMiâ . şi la 3 0 Ooi st. V. se va judec-* p ro­cesul la Bucureşti. De ааега^пез- S'A pornit şi la Sofia urmărirea pe cau: judecătorească a celor amestecaţi complotul macedonean -bul £ă?>j «o.

Din lumea mare amintim, că foitul cancelar al Germaniei, principale Ho­henlohe, s'a îndepărtat din funcţiune.'*, sa, din causa betrâneţeior, e r pe de altă parte ca să facă loc iseusicuîuî diplomat, conteiul Billow.. Deodată ea această schimbare » surprins inmea vestea, că Anglia şi cu Germania au încheiat o învoiala, prin ca ry s'a ho­tărtt, ca aceste doue mari puteri s a se ajute una pe alta, să .'iară una pentru alta, şi să lucreze împreuna pentru apërarea intereselor ce Ie sunt comune în China. Să şl asigure liber­tatea comerciulul în China, şi să nu lase de a se sfâşia trapul т-меі Xm-perâţil din extremul-orient.

Celelalte puteri tovareşe îa rës­boiul din China, deşi surprinse de a-eeastă - învoia lă pregătita îa t.-ină, în­cepând cu Franţa, saut pe cale do a se supune hotărîreî angb-germase . Rusiei îl v a paré mal rëu, гн п 'л putut pune earăşî mâna, ca de obiceîu, pe vr 'un colţ <ie ţară.

Dacă aol •venimentcle îndepăr­tate ne în to i i ' - i privirea- euriş î îa patria noistră, 'im că m politie ; ce se face în js.. ta din B u d a p e s t , Kossuthişffi earăşî încep să fii» resvră-titorï, căci se pregătesc să dea năvală asupra inartieuiăril în lege a că v i o ­riei archiducelul Francis-'; Ferdinand, să se opună unei atarï legi ; — ei fac politică şi din ce nu s ' i r cuveni, şi isbesc mereu în Dinastie, gloriosul sprigin şi stâlp central Л monarchie!.

In vederea viitoarelor alegeri pen­tru casa deputaţilor din Viena, fraţii noştri Români d n Bucovina au înce­put lupta, pentru candidaţii poporului, prin toate districtele, şi o susţiu cu multă bărbăţie.

2

Cu aţă albă... In numërul delà 25 c al ziaru­

lui „Budapesti Hírlap" cunoscutul dr. Jancsô Benedek — minune' mare — nu găseşte, ca Kossuth şi Bdnflfy, nici o trădare în planul Romanilor orto­docşi cari vor sa întemeieze încă trei episcopate. Din contră, zice cä sunt trebuincioase aceste «piscopate şi din punct de vedere al statului, deoare-ce num»! aşa credincioşii bisericii ro­mâne ortodoxe, cetăţeni al statului, vor puté fi împărtăşiţi de o cultură şi morală mal temeinică.

„Cele trei episcopii proiectate nu se pot însă face fără schimbarea co-respunzëtoare a Statului Organic'1.

Aşa zice Dr. Jancsó. Ear în сѳ î n ţ u e s să fie „schim­

barea", spune : „In această revizuire guvernul să

sprigineascä din toate puterile pe pre­laţii gr. orientali români ca în Statu­tul schimbat caracterul adevërat ierar-chie bisericesc să iasă la iveală mai mult decum e acum şi ca în organisa-rea sa, biserica să se potrivească cu Pravila" .

Şi anume, să se potrivească Pra­vilei aşa cum o înţelegeau aceaeta Vancea, fostul metropolit gr. catholic şi canonicul sëu Dr. Qrama, cari în tratatele ce au scris, căutaseră a co-rege pe — Şaguna!

Asta Dr. Jancsó o şi spune, adăo-gând încă :

„Ceea-ce Şaguna a păcătuit îm­potriva spiritului bisericeî ortodoxe, din causa tendinţelor sale politice şi naţionale, episcopatul român care se întăreşte acum, trebue să îndrepteze! Caracterul ierarchic, urmare fi­rească a spiritului Pravilei, nu nu­mai v a aduce biserica in legă­tura mai strânsă cu statul, d a r tot -odată va înlătura acel spi­rit presbiteran, care in organisaţia a'tuală a bisericii ortodoxe slugeşte nu interese bisericeşti, ci politice şi naţionale. Organisarea veche a bisericii ortodoxe române, întru cât numai se poate, trebue restituită şi păzită ca presbiterianismul, Introdus întrônsa prin fraudă, să o abată delà adeverată chemare. Stăpânirea m*ghia-ră va fi datoare ca intemeiarea ce­lor trei episcopii să o folosească de prilej ca biserica română să fie redată sieşi, potrivit proniei âumnezecşti".

Cuminţi Ungurii, iar nici Româ­nii nu vor fi căzut pe moalele capu­lui, să se asvîrle în capcana ce li-se întinde.

De şl articolul lui Jancsó e scris —crede e l— cu multă şiretenie, noi vedem aţa albă.

Hin România. Sosirea A. A. L. L. R. R. Principii moşte

nitorl în Capitală. Mercuiî, la orele 8 şi 35 min. A. A.

L. L. R. R Principele Ferdinand, Principesa Maria împreună cu micii principi au plecat din Sinaia cu trenul accelerat, spre Bucu­reşti.

La gară A. A. L. L. au fost conduse de cătră M. Sa Regele care a stat pe prron până la plecarea trenului.

La ora 11 şi 10 m n. trenul princiar a sosit în gara de Nord, ear' la ora 11 şi 20 min. trenul s'a oprit la gara delà Cotro-cei;I.

Pe peron, Alteţele Lor au fost întim-pinate de cătră d-nil miniştrii, aflaţi în ca­pitală, mareşalul Filipescu, dl Ioan Kalin-rieru, administratorul Domeniilor Coroanei, comandantul pieţei dl colonel Corlătescu, prefectul poliţiei capitalei d-aul Dobrescu, etc.

• Unul din efectele monopolului. Cu ocasia studierei proiectului privitor

la monopolul cârclumelor delà Bate, s'a con­

statat că tn comunele rurale sunt peste 23.000 de cârclume.

Prin înfiinţarea monopolului se va re­duce nomorul acestor cârciuma la cal mult 12.000. Cea mal mică arendă VA fl de 6C0 lei.

Guvernul speră să realiseze din азе-t monopol aproape 12 milioane anual.

Et r ' alcoolismul la rîndul s6u va pierde mult din terenul sëa de până aci.

• Din bogăţiile României.

Abia de câţiva ani a ^început în Ro­mânia exploatarea minelor de petrol. Resul-tetcle pe cari această muncă naţională le-a dat sunt, pe cât de strălucite, pe atât de mult premiţătoare.

Ei tă o dovadă de aceaeta: Prin punctele vamale mal jos notate

s'au exportat următoarele cantităţi de pe trol :

Vama Predeal. In Austria 2.354 775 kgr. petrol brut ; 10.000 kgr. bensmă ; In Germania 153 920 kgr. b n z i r ă , 361 kgr petrol brut ; In Franţa 19 497 kgr. benzină ; In Elveţia 30430 kgr. bensină

Vama Vôrciorova. In Ungari» 11.150 kgr, p«trol urat, în Elveţia 62.710 kgr. bon-zină; In Germania 387 kgr. petrol brut şi 116.944 kgr. benzină.

Vama Corabia. In Bu!g*ria 15.580 kgr. petrol brut

Este învederat, din aceste date. că exportul azesta va aduce frumoase venituri statului.

Intr'una resboinic. Cine poate să fie altul, decât ba­

ronul Bànffy. Mal în zilele t recute ziarul „Bu­

dapesti Hirlap" a publicat un prim-articol în care se ocupa de Croaţia. Am semnalat şi noi acel articol, caracteristic prin tonul sëu blând, dar ou toate astea nu tocmai mult promiţetor.

„Agramer Tagblatt" vë iônd din spu­sele lui „B. H*. cu mulţumire, că „vede vrăjmaşul (şovinismul extrem) în patul de bolnav*, organul lui Bànffy sare şi vociferează :

„Va să zică si Croaţii sunt mul­ţ u m i ţ i cu direcţia politică aiul Stell. „Şi el sunt gata să se înpace, cum „se împacă Românii, Slovacii, şi toţi „vrăjmaşii ideel de stat maghiar. Dar „statul maghiar (poate : ungar ?) în „această periodă a păcii şi mulţumi-„ re l? Ca şi trupul bolnav, în care „vermil şi părăsiţii se simt bine".

Bine s'ar simţi trupul statului ungar, atunci când n'ar mal exista vermil şi părăsiţii şoviniştî, şi când ar înceta terorisarea şi presiunea şo-vinietă.

Respinşi. Cel cwî plâng încă pe ruinele

vechiului sistem bisericeac (meţianist) din eparchia Aradului, porniseră la Congres cu câte nimicuri toate, tinzônd să facă supărare P. S. Sale Episco­pului Goldiş şi sfetnicilor sei.

Astfel protopopul M. Bocşan a trimis o scripta lungă, plină de nero­zii ; Dr. C. Jur ca, advocat în Lugoj şi soţii au înaintat apelată în afacerea alegerii de protopop în Belinţ; din Nădlac o scripta ('tipărită ca şi a lui M. Bocşan) în mal multe afaceri şco­lare şi bisericeşti, ear* oamenii din Fenlac aï protopopului Puticl au tri­mis jalbă în contra preotului local şi în favorul lnveţătorulul Vulpe.

Scripta Nădlăcanilor Congresul a trimis-o consistorului aradan; celelalte au fost trimise la consistorul mitro­politan, ear ' afacerea din Fenlac ea­răşi consistorului aradan, spre compe­tentă afacere.

Inveţa-vor din aceasta domnii cari pricină au căutat, dar ' ruşine au pă­ţ i t ?

Congresul naţ ional-biser icesc.

(Din desb.iterile şedinţei VII. Vineri îna­inte de ameazi.)

Urmând la ordinea zibi referada co-misiunil şcolare, raportul aceleia, deputatul Dr. D. P.Barcian referează asupra raporta lui consistorial Nr. 359 referitor Ia bibliote-cele şcolare, la resultatul examenelor de cua-lificaţiune şi la reuniunile înveţătorest', şi faee următoarea propunere :

.Rapoartele consistoarelor din Sibiiu. Arad şi Oradea-mare asupra bibliotecelor şcolare şi examenelor de cuabfi ;aţiuae în voţătoreşti sa iau la la cunoştinţă cu obser­varea, ea pentru viitor din toate ţiparchiile să fle cuprinse în această privinţă date tn conspectele stitistice, cari spre acest scop se vor provedea cu rubricele necesare spe­ciale :

.Cât pentru reuniunile Invoţăroresti susţinondu-se disposiţiuniîe regulamentului coBgresual cap. XVI. §. 150 din 1895. consis toarele eparchiaie sunt Invitate a stărui pentru întrunirea înveţătorilor noştri în re niuni înv. aşa ca ele lucrând întru perfec ţionarea în cele pedagogice şi şcolare să română în legătură organică cu biserica şi autorităţile ei, observând totodată şi pre­scrisele} legilor statului cu privire Ia astfel de reuniuni.

După rectificarea făcută de deputatul Dr. BădetcuM obiecţiunea raportorului, că de la oparchia Caranaabsştlui nu a întrat raport ia cuvôatui, Intra combaterea sus­ţinerii reuniunilor, deputatul Vasilie Damian.

Face următoarea propanere :

§. 150 din regulamentul şcolar pentru organisarea învoţământului în şcoalele po­porale, prin care ş i prove da instituirea în­văţătorilor noştri în renluni înv. se ab roagă avônd a se Introduce sistemul de conferinţe înv. provezete în statutul organic.

P. Rotariu arată cum guvernul cere, ca şi reniunile înveţătorilor noştri aă ceară şi obţină aprobarea statutelor lor de la gu­vern ; cum tn timp ce inspectorului şcolar confesional nu i se permite a fl membra al reuninnil înveţătorilor de sub iaspecţianea sa, insp, re, de scoale are aă fio membru ex offo.

Propune, ca consiatoriul să se pună în conţelegere cu guvernul şi aă esopereze ca reuniunile înveţătoreşti alo noastre aă nu fle forţate a funcţiona numai pe bată de statute aprobate de guvern.

Vorbesc apoi I. Pinciu şi R Ciorogariu întru apriginirea propunerii comisiunei după cari P. Cosma acceptând partea primă a prspuaftriril comieiuuei, cu privire la reuni unile tnvoţitoreşti propune si se lis* la apre­cierea tinoadelor dacă voiesc ori nu $i susţină iislituţia reuniunilor şi între împrejurările datei S i fle însă îavitate, ч% în ca-* de susţinere să le organisez i astfel, ca lucrând îatru perfecţionarea în colea pedagogi ;e şi şcolare ele вб remână în legătură organică cu biserica şi autorităţile &. obaervênd tot­odată şi prescrisele legilor statului cu privire la astfel de reuniuni.

P. Rotariu îşi retragă propunerea, ca fiind cuprinsă în propunerea lui Cosma.

Trocând la votare se primeşte propu­nerea combinată: partea primă din a corni-siunii întregită cu propunerea deputatului Cosma.

Şedinţa T IU . (Tineri d. a., 19 Octomvre).

Şedinţa se deschide Ia 4 ore p. m. Pre nlează mitropolitul; notariu dr N. Oprean.

La ordine referada comisiunei şcolare. Raportorul Dr. Barcian continuând re­

ferada dinainte de amiazl propune, ca pentru elevii gr. or. cari cercetează scoale în afară de jurisdicţiunea metropoliel, consistoriul să se îngrijească de catecheţl. Se primeşte.

Raportorul R. Ciorogariu referează a-

supra „regulamentului pentru înveţămenkl poporal*.

R. Ciorogariu începe espuaerea sa de motive basându se pe sama de experienţe fácute Ia Diecesa Aradului, unde, se ştie, resortul şcoalelor este condus do d-sa.

Motivează spriginindu-ae atât pe rea­litatea fsptelor, a stărilor de lucruri actuale, cât şi arătând disposiţia lrgilor civile ale statului şi ale regulamentelor autorităţilor noastre bisericeşti. La toate acestea caută să raporteze principiile pedagogice, de cari trebue a se ţine seamă, precum şi urgenţa tuturor afacerdor căror trebue a se da re* solvare In măritul Congres.

Cuvêntarea d-sale caldă şi plină de argumente, pe cari numai an bărbat de şcoală consumat le ştie fixa, este ascultata do Congres eu leoaebită luare aminte ;i dacă nu interveniau archsmandriţif, jeloşl ca totul să treacă prin cousistorul mitropo­litan, toate propunerile erau să fio primite en bloc, atât de mult d 1 Ciorogчгіи convin­sese pe toţi. GA In atâtea afaceri mari tnsă, aşa şi aici, s'a avut îa ved-re... forma! Toate să moargi рз САІѲ ierarchică, altiéi piwe biserica. De alt fel d-1 Ciorogariu şi maî târziu d l Mangra, a dovedit ca toate propunerile, cu cari vine, isvoresc diutr'un mandat ce Congresul a dat doj» consistorului metropolitan. Dacă acesta n'a căutat să vină cu propuneri precise, nu era un eevônt aS nu se primească la desbatsre specială ceea ce atâţia bărbaţi de şcoala, din toată mHro-polia, au adus la Congres ca rezultat al unor deliberări, cari au durat, ta stnul comisiei şcolare, nu mal puţin de două zeci de ore.

Dup* desbatere pasionată Congresul primeşte contrapropunerea deputatului Dr. I. Puşcariu de cuprinsul că : Congretul nu întră în desbaterea spteială, ci toate se nleagi consistoarelor spre studiare şi raportare la Congresul proxim.

Propunerea a c a s t n a fost susţinuta fi de P. C. S. archimandritul Mutta, pentru motiv c l afacsrî sişa importante trvbut гі fle întâiu studiate îa fle-сагэ eparchie şi dupl ce suma experienţelor s'au comunicat cu consistorul mitropolitan, chestia să fie dis-ci ta tă amonunţit şi tn sinul acesteia. Leudă de alt-fel călduros munca depusă de comisie şi aice că acest material vast va puté fl fo­losit de consistoriul metropolitan întru a veni cu propuneri la Congresul proxim.

Cu ocasia acestei discuţiunl a'a iscat şi un incident personal între d-nil Ilarion Puşcariu şi V. Mangra.

D-l Mangra făcond o rectificare pe când vorbia d-l luşcariu, acesta tl întrerupe brusc şi într'un ton, care arăta cel mult că prea-cuviosul aspirant la vlădicie era... după maiá,

Pentru а dovedi aserţiunea sa : că aficS nu se face nimic pentru şcoală, deşi ette аШл urgenţă, d. Mangra citeşte apoi concluse de ale Congresului din 1875, când se urgenţi r<8)!va«ci chestiilor ce a preocupat pe actmia comisie şcolari, căreia numai laude i-u cum şi alo cftre! propuneri le r-scomandâ.

In cestiunea salariului vedwebr şi or-finilor de înveţătorl se primeşti? propunerea coiniaiattil de cuprinsul, ca vöduvele şi or-faţ.il î alegătorilor së primiască salariul pe jumëthte an, plătibil însă îu curs de un an.

Acelaşi referează aaupra clasară postu­rilor înveţătoreşti, propunând trei claae : I, cu salariu de 1000 coroane, II. cu 800 şi III. cu 600 coroane, afară de cuartir. La cl, I. să se receară cualiflcaţie : 4 cl. gimna-siale cu .foarte bine*, II. 4 cl. gymnasiale cu calcul „bun' şi la a III. 4 cl. gimm.siale cu calcul .suficient'. Avansarea din o clasi în alta să so facă la intervalurl de 5 ani,

Iau parte la desbafere deputaţii: Z>, Suciu, L. Simonescu, 1. Pinciu, T. Вищ P. Cosma, Dr. Oncu, A. Натзеа, Igné Papp, V. Mangra şi dă lămuriri şi preeidiul, In fine se primeşte raportul consistorial j mitropolitan, care nu era pentru clasire, j

a

Şedinţa IX. (Sâmbătă, 20 Octomvre).

Şedinţa se deschide Ia oreîe 9 a. re. Notarul Dr. Brădianu ceteşte protocolul şe­dinţei VI şi după unele rectificări se au­tentică. A. notaru'ul Dr. N. Oprean aseme­ne» se autentică.

La ordinea zilei contirraares raportului emisiunii şcolare asupra ordinului congre-loal de-a face inspecţinnea şcoalelor con­fesionale prin comisarii specialişti. 8e arată tó Archidieeesa a instituit vr'o .12 comisari inspectori cari funcţionează da doi ani.

La Arad s'a recomandat ne lângă pro­topopi instituirea c i te um?.ï referont şcolar, la persoana unul înveţător practic ; ecr pe lingă referentei şcolar consistorial un sub-referent, care să visitfze şcoalele. Aseme­nea s'au nemit şi speciali comisarl-iuspee-tozfl pentru examenele delà finea anului. Ase­menea şi la Caransebeş, ear del-a Oradea ie propune instituirea unul inspector лпигло

Referentul Ciorogariu face următoarea propunere :

„Eparchiile se continue krse.r? S ius-pecţioaiiril didactice fie-eare după m cali ta­tea indicată în rapoartele lor, anume au i'acă iot ce se o o M Q peatru «sitarea şcoalelor prin refereEţ'i şcolari, pris esmişî consistoriali speciali, prin protoprsabiteri ea inspectori (colail, prin comisari cari se însoţească pe protoprtsbiterl la exam> ne, şi în cele dia urmă prin ospitarea înveţătorilor h exame­nele colegilor lor. hi proxima stsiuna so raporteze fie-care diecesă despre succesele modalităţi! aplicate, pentru a conclude la o normă generala".

Punêndu-зе aceasta la vot, — se pri­meşte.

Acelaşi referent raportează cu privire la starea c»techisăril elevilor ortodoxi delà fioalele străine şi propune :

„Consistoarele se îndatorează a prove-dea cu catechcţl toate şcoalele străine, unde sunt elevi de al noştri, şi totodată să iee mêsurï, ca eatechisarea să s:̂ ţină în toată regula dupS următoarea normă :

1. In comune cu scoale ce nu sunt «Ie bisericei nosstre, de regulă paroehuî nostru este catechetul slevilor gr. or. delà acele scoale, d*r' reclamând trebuinţa se poate institui catechet şi altul.

2 Unde în localitatea cu scoale stre­ine, cercetată de elevi g?, or., KU esta bi-вегісі gr. or. şi preot gr., autoritatea bise­ricească institue anume catecheţî.

3. In locuri centrait?, ca elevi nume­ro?! gr. or., se institui cp.techeţî salarisaţi

după trebuinţă, a căror chiemare este nu­mai catechisarea elevilor gr. or.

4. Dacă în localităţi cu scoale streine, cercetate de elevi gr. or., sunt mal mulţi preoţi gr. or., dintre aceştia autoritatea bi­sericească designează catechet de regulă pe cel mal cualifiest.

5 Catechetul este obligat îndată la începutul anului şcolar a se pune în con-ţelegere cu direcţiunea scoale! respective cercetate de eîevl gr. or., a cere conspec­tul elavilor bisericel noastre şi a lua mê­surï pentru catechisarea loi.

6 Elevii gr. or., sunt obligaţi a cer­ceta regulat oarele de cateohisaţiune, & cer­ceta biserica în toate Duminecile şi serbă-toriîe, cari sa normegză la alt loc, şi îa postul Ştiutelor Paşti sunt obligaţi a se măr­turisi şi cumineca.

7. Catecheţiî sunt obligaţi a ţine re­gulat oarele de catechisaţiune, a ţinea Ia tiuea anului şcolar examen public din reli-giune şi în un conspect general, adresat di­recţiunii şcolare, a da elevilor notele din clasificaţi une la timpurile normate în in­stitutele respective.

8. Cateehf ţii sunt obligaţi a purta o cronică şcolară, în care în fie-care oră de catechiaaţiune i.u să Introducă materialul pertraatat, au Eă însemneze absenţele şco­lare şi alto evenluale incidente, cari obvin în decuraul anului sub durata prelegerilor.

9 Pâa& Ia 15 Noemvre al fiecărui an catecheţiî promovează la oficiul presbiteral concernent conspectul catechumenilor, ase­menea promovează la finea anului şcolar, anume după facerea examenului public anu­al, conspectul elevilor dimpreună cu nota de clasiflcaţmne.

10 In decursul lunei Maiu catechetul atatorind cu oficiul protopresbitsral ziua exa­menului public din studiul religiunei, ţine acel examen sub presidiul respectivului pro*opr®sbiter sau administrator protopres-biteral.

11. Protopresbiteril sunt îndatoraţi a supraveghis, ca catichsţil să-'şî împlinească cu scumpeşte datorinţă; sunt obligaţi a promova până la 30 Noemvrie în fiecare an, la consistor, conspectele catechumenilor din fracturile lor protopresbiterale : la finea anu­lui şcolar a presida la examenele publice din religiune şi a promova până la 30 Iulie la consistor conspectele catechumenilor, cu notele de clasificaţiune.

Protopresbitoriî au să visiteze orele de catechisaţiune In şcoalele străine, convin-géndu-зѳ din propria intuiţiune despre mo­dul cam caticheîul îşi împlineşte datorinţă, apoi consultând cronica şcsolată are să ob­

serve întru cât catichetul a şi pertractat materialul prescris, şi despre résultat are să raporteze consistorului.

12. Atât cati chiţii cât şi oficiile proto­presbiterale au a îngriji, ca elevii de confe­siunea noastră s i cercetez? orele de cati-chisaţiune regulat, în Dumineci şi în serba torile arêtata msï jos să cerceteze orele de esort'iţiene şi sfânta biserică, apoi în postul Soaţelor Paştî aă зѳ mărtariseassă şi să se cuminese în biserica noastră.

13. Cercetarea regalată a orelor de ca­techisaţiune, sporul bun în studiul religiunil, cercetarea regalată a oralor de esortaţiune şi a bisericei, mărturisirea şi cuminecarea în postul Sfiatelor Paşti, este datorinţă ele­vilor gr.-or. şi fără de calcul suficient din studiul religiuniî — după legile în vigoare — elevii nu pot fl promovaţi iu clasă mal superioară. Dacă totuşi ar obveni casurî, ca elevii gr.-or. fără de notă din studiul reli­giunei delà eatichatul gr.-or. san cu notă rea, s i fie promovaţi In clasă mal superi­oară, catichîtul nostru рэ călea oficiului pro-toprssbiterai are să facă îndată arötara la consistorul diecesan.

14. Caticheţilor delà şcoilala streine confesionale şi delà cele сотдп&іе U se dă remunaraţiuue din averea bisericel, celor delà şcoalele da stat îi- w ехооегѳаяа câte-o remuaeraţiune dala stat, care poate în­tregi din averea bisericii.

15. in rubrici .Observări ' dala con­t a c t a i notelor de clasifteaţiano la finea anu­la! şcolar catich.iţii sunt obligaţi a însemna mantalele de şcoilă folosite do elevi. Se obäervä şi aici, că nnmti asemenea manuale se pot folosi, сзігі au aprobarea autorităţii bisericeşti.

16. Serbătorile obligate pentru elevii gr.-or. delà şcoalele străine sunt:

A. la localităţi ca biserică gr. or. : Anal nou (1 Ianuarie), Botezul Domnului (6 Іаашігіѳ), Intimpinarea Dlul (2 Februarie), Bunavestire (25 Martie), Sâupatru (29 Iunie), Sahimbaîea Ia faţă (6 August), Sfântă-Măria (oisre şi mică : 15 August şi 8 Septemvrie), Intrarea în biserică (21 Noemvrie) Prima şi a doua zi da Crăcim (25—26 Decemvrie), Viueria patimilor. A doua zi de Paşti, înăl­ţarea. A dona zi de Rusalii, Zisa hramului biserica din loc, orî ziua patronului confe sional din s:ea localitate.

B Ia loialităţi fără biserică gr.-or.: Ziua primă şi a doua de Crăciun (25 şi 26 Decemvrie), Botezai Domnului (6 Ianuarie), a doua ai da Paştî, înălţarea, a doua zi de Rusalii.

Pentru unitatea catechisărilor să ela­boreze flecare consistor un p ?an de înveţă-

mênt catieh3tic pentru toate categoriile de scoale, şi să-'l introducă provi?or. Aceste planuri vor fi subşternute consistorului mi­tropolitan, ca pa basa lor aâ preaiüta pro­ximei sesiuni congrasuale un plan de îavë-ţăment general, obligator pontra întreagă mitropolia.

Archimandritul Musta cere, ca proiec­tul da regulare amSnunţită să so transpună consistorului mitropolitan, ca aceia să-'l stu­dieze, revadă şi presenteze spre nplicare definitivă, căci multe din cele cuprinse în proiectai presentat sunt deja regulate piin disposiţiunl anterioare. Laudă altcum comi­sia pentru zelul eu care a compus şi adu­nat materialul de lipsă.

Referentul Ciorogariu, insistă să nu se detragă comisiunilor dreptul de-a pré­senta congresului şi propuneri independente de rapoartele consistorului mitropolitan. Mal ales în caşul acesta proiectul poafce.fi accep­tat, căcî acela este deja apucat de mulţi ani.

Admiţându se spre desbatere specială tn congres numai propuneri venite delà consistorul mitropolitan, ar însemna ştirbi­rea suveranităţii Congresului şi a face pen-dentă activitatea sa delà activitatea ori neac-tivitatea consistorului metropolitan, ceea-ee nu poate intra în spiritul Statutului nostru organic.

Preşedintele congresului arată, că cele 15 puncte din proiectul propus ar fi trebuit pres'nrate twîuror deputaţilor spre a le puté studia, căci din o auzire o regulare specificată e?te eu anevoi?. Congresul şi altcum e bine să enunţe numai principiile generale, ear diecesele să-'şl reguleze apoi pe basa acelora catechiaaţia în toato după referinţele locale.

Punêndu-зѳ la vot propunerile, se pri­meşte propunerea d-lul Musta, ca Bă se ia spre ştire r&porial consistentul metropoli­tan despre catechisare, ear operatul special al comisiuneî şcoHre să se derive consis­torialul metropoli;лп spre folosire îa o re­gulare definitivă.

Inveţătoril şi Asociaţiunea.

Comitetul Aaociaţiunei, dandu-şi serios seama de viitorul şcoalelor noa­stre, a recunoscut „că între stările noastre de astăzi Asociaţiunea trebue să dee o atenţiune deosebită înveţă-mêntuluï nostru", nu altcum a recu­noscut şi faptul, că „Asociaţiunea noa­stră, în sensul organisării depuse în statutele sale, este o societate cultu-

CHRISÎOS... Am întrebat o floara'n lunci De tatăl iei, c'aş vré să-Ч ştiu, Şi mândră, floarea mi-a rëspuns : Isus Christos cel vecinie viul

De-o paserea când întrebai : De undei glasu-ţt argintiu? Cântând, drăguţa mi a rëspuns : Delà Christos cel vecinie vii !

Şi fără să mai zic cuvh\t, Шнрипае-ип rîul'ţ zglobiu: Pe unde trec şi'n tot ce vëd Este Christ03 cel vecinie viu !

Din lunci p'un drum m'am rătecit Şi drumul era mut, pustiu ; Dar n'am pierit, că m'a 'ndreptat Isus Christos cel vecinie viu !...

0, cel-ce-şi pune'n ceriu nădejdi Şi are dragoste de fiu : Va moşteni un colţ de raiu, Delà Christos cel vecinie viu !...

Preot Al Muntean al lui Vasile.

Poesiî poporale. (Din Cuvin.)

Badea cătană i luat, Dar de el nu m'am lăsat. Gândesc eă ear o vini, Şi noi eară neom iubi, Dacă pace 'n ţar'o fl. Decând tu, bade, te-ai dus, Altu'n braţe nu m'o strîns ; De când nu m'ai sărutat, Buzele mi-s'au uscat. Câte doruri m'au mâncat, Eu pe toate le am uitat, înfocatul tëu de dor, Nu-î pot Plita până mor. Bădiţă, dragostea ta. Până mur n'o pot uita. Pare-mi rëu şi-mi băuuesc, Că nu pot să te'ntâlnesc, Să ne mai vorbim de dor, Că eu dapă tine mor. Pare mi röu şi mi-e bănat, Pentru că te-am sărutat, D'atunci tu te-ai depărtat, Şi pe mine m'ai lăsat, Cu dorul teu înfocat.

Culese de : Teodor Văcariu,juneinfantarist.

O A I N A.

— Legendă. —

Cuvêatul dama, ce se aude ca ref'.en în cântecele poporului român bihorean, e sinonimul lui doina, derivat din doliu: do­lina, ear prin eliminarea lui l: doina; sau din dor: dorina, de aci prin eliminarea lai r: doina, ear de aci, prin înlocaireî; lui o cu a: duna şi care, în cântec, nu oprimă alta decât dorul şi jalea*), co-o simte po­porul în momentul când horeşte, — după-cum zice Românul bihorean.

Şi daina bihoreana îşi are legenda sa şi îneă în doue versiuni **) şi anume :

I

A fost o fată, frumoasă ca o ziaă, blândă la graiu ca un îngar, de s'o tot vezi cu doi ochi, s'o tot auz! ea doue uceehí, că aï fi dorit să fii veclaic copil îa leagăn, să te tot sărute, ba să te adoarmă cu cânte­cele el dulci şi fermecătoare, a'o vezi şi în vis şi să-I auzi cântecele resunând şi peste

*) Asta e părerea mea. Ceî mai com­petenţi ar face bine, dacă cuvântului daina i-ar face derivaţiunea mai esactă.

**) Poate şi mal multe versiuni; eu însă numaî doaë cunosc.

plaiurile lumoî visurilor tale. A fost doar csa dintâiu haritoare a veacului în care s'a născut şi n id azi nu cred să fle, pe întreg întinsul pământului, horitoare, care s'o în­treacă ; nu ! deoare- ce când îşi deschidea inima şi bazele : codrii, vă le şi câmpiile toate tăeeau şi ascultau liniştita, dulcile şi departe rôsunatoarele ï hore.

Pata asta se numia — Daina. De frumoháá şi cântăreaţă ce-a fost,

i-se dusese vestea daparte-departe, peste ţg I şi pe3te mări, cât mulţi feciori de crai şi Imporaţî doriau sä I cucerească inima ; dar пізі unuia nu 'i a succes, pentru-că ea, avendu-şî alesul inimel sale, decât curţi împerăteştt, înălţimea tronului şi coroană de aur cu diamant?, a iubit mal tare coliba aerăaăcioasă, văile cu is?oarele, dealurile şi codrii cu potecile şi, la vreme, o cunună de stejar ori brad, împodobită cu flori din crinii câmpului, sau cu iederă pururea verde. N'a voit adecă să se despartă delà sînul maicel sale.

Odată, po când Daina-'şî petrecea la o nuntă, a venit un fecior de împërat s'o ră­pească şi s'o ducă cu de sila; dar ea, fă-cêndu-i-se din vreme cunoscut planul röu-tăcios, a eşit de la nuntă şi a fugit şi, căci feciorul de împëmt o urmëria, a sărit într'un rîu lat şi afund, încercând să-'i treacă cu înotul ; insă, fiind ustenitS, fu răpită de va­lurile furioase ale f>ûal. Cu durere in inimă

4

ralä, şi nu o corporaţiune scienţifică-literară".

O asemenea marcanta linie de activitate se impune Asoeiaţiuneî — Intre împrejurările noastre, — avênd totodată a considera mal mult partea practica a culturel.

Dorim, ca cel chiemaţî sa înţe­leagă, că una din căuşele principale, pentru nare Asocbţiunea nu ѳ îmbră­ţişată din destul, este: că direcţia şi planul de muncă a Asoeiaţiuneî, nu a corespuns celor mal ardente necesit&ţî, şi că în special pentru cultura popo­rului — ca atare — puţin s'a făcut.

Să fiu scusat, când viu a pune ca exemplu viu Asoeiaţiuneî noastre, programul raţional de activitate al so­cietăţii maghiare „Bmke", care eată cum şi-a înţeles chiemarea, şi cu ce resultate mănoase s'a putut mândri în raportul cătră adunarea a 14-a, ţinută în Cluj, din care reiese, că societatea susţine :

1) Un orfanotrofiu şi asii de prunci pentru Secul;

2) Şepte scoale elementare In Aranykut, Kis-Sebes ş. a.

3) 12 ovode, între cari In Cluj şi Huedin;

4) 12 scoale de specialitate; 6) 36 de biblioteci; Societatea ajută: 35 de scoale

poporale, 8 asile pentru prunci, 19 parochil şi 11 reuniuni de cântare.

Bată consideraţi uni, cari ml-au impus datoria sfântă, ca în calitate de représentant firesc al şcoalei, să chiem Asociaţiuneaîn ajutorul el, făcond pro­punerea In adunarea de ă3t-timp, c^ adunarea să afle mijloacele, din cari s'ar puté creia un fond cu destina-ţiunea: de-a ajuta şcoalele cu recui-site, subvenţiunî, manuale ; a califica Invoţătoril prin cursuri de economie şi a ajuta înfiinţarea şi susţinerea şcoalelor de repetiţiune economice, nu altcum şi bibliotecele şcolare şi po porale.

La propunerea preotului Chendi, propunerea mea a fost avisată comi­tetului, spre a o studia.

Convins fiind, că bărbaţii ridicaţi în fruntea Asoeiaţiuneî, sunt oameni cu vederi mal largi, cari înţeleg ві-tuaţiunea şcoalelor noastre, cari au cu totul altă posiţie faţă de şeoslele streine susţinute şi ajutate din viateria sta­tului, nu mi-am ridicat cuvôntul în adunare, îa contra propunerii dluî

şi cu dor In suflet, de atunci până 'n ziua de azi. Românul o jăleşte şi mereu o re-chiamă de câte-orl Îşi desprinde inima şi deschide buzele horind :

Daina, daina şi daina — le Şi eară mândră daina — le !

II

In vremile de demult, domnii erau des­părţiţi de popor, prin urmare poporul nu putea vorbi cu domnii, numai în scris, căci nu putea să se apropie de el, fiind între el — ca între sînul lui Avram şi latre focul vecinie — o maxe prăpastie: o apă întinsă, lată şi'adâncă. Fie care popor însă îşi avea solia sa — care le ducea plângerile şi le aducea legile şi rînduelile — câte un câne bine dresat. Solia noastră, a Românilor — zice-ee — a fost o căţea, pe caro o chema - - Daina. Fiind solie credincioasă şi fiind-că ducea la domni prea adese-orl şi multe plângeri, în care Românii îşi tot cereau drepturi, domnii 'şi-au pus în gând s'o pră­pădească, să na mal fie cine să le meargă pe cap cu atâtea plângeri şi rugărî şi în loc de drepturi, a legat la grumazii Daine! o peaträ grea, ca care înotând până la mijlo­cul apel, s'a cufundat şi s'a înecat. Românii au aşteptat mult pe ţormure şi vëzênd că prea întârzie, au început s'o strige ; dar vë­zênd і-й na mal vine ca drepturile, s'au»

Chendi, ci cu încredere deplină am de­pus propunerea mea în manile comi­tetului central.

Acum vine „un preot bănăţean" în „Biserica şi Şcoala" Nr. 38 şi sub titlul „Inveţătoriî şi Asociaţiunea", reflectează zicônd, că: „atinge foarte neplăcut obiceiul, de-a aduce la or­dinea zilei învoţămontul nostra primar poporal — la Asociaţiune".

Să fim lămuriţi, eu am propus: ca adunarea să afle mijloacele pentru crearea unul fond cu destinaţiunea menţionată, şi nici decât atacarea fondurilor existente.

„Să nu ne silim a deveni martiri prin cerşitorie de ajutoare pentru şcoală, înveţător, după-cum s'a propus chiar de un membru al Asoeiaţiuneî" — scrie preotul bănăţean.

Ştim că „Emke", societatea celor ce ţin însăşi puterea de stat în mână şi cărora visteria statului li-e deschisă pentru susţinerea şcoalelor lor, totuşi simt necesitatea, a veni în ajutorul şcoalelor lor, prin însufleţirea şi con­cursul privaţilor ; cu atât mal vîrtos noue, celor cari nu dispunem de vis­teria statuia!.

Dacă vom apreţia progresul în-veţămeatuluî celor mal înaintate şi puternice state, va trebui să recu­noaştem, că progresul lor cultural se datoreaiă în mare parte zelului şi spriginuluî dat de societăţile lor cultu­rale.

Nuaial noi, cari din greu ducem lupta pentru cultura poporului, ştim şi simţim lipsele, cari le duce şcoala ro­mână, prin urmare al nostru este şi cuvôntul, şi asigurăm pe totl, că nu fără serioase şi grave motive am dus chestia acolo, de unde trebue să ne vie ajutorul, röspunderea o lăsăm a-supra acelora, cari nu vor să înţeleasă, că ce interese vitale voi sacrifica a-tuncî când îşi vor întoarce privirile delà justele şi duioasele plângeri ale şcoalei române.

Consuli veghiaţî! Comloşul-bănăţan, 28 Sept. 1900.

Iuliu Vuit.

Urmările luesului. Este cunoscut tuturor, că un rëu

înrădecinat In poporul nostru este şi luesul (făloşia), adecă nisuinţa de-a avè „аша", fără de ce omul poate trăi.

resfirat toţi în multe părţi, cercând-o şi che­mând-o suspinând mereu :

Dinam, daina şi ear daina 1 Daina mol, daina, daina — le !

„Zic Ungurii,că: cu asta ne ciufulesc el pe noi, pe Români' — zice Românul bi­horean.

Gavril Bodnariu.

POVESTEA U n e î C o r o a n e de o t e l .

(Restatornioir3a Domniei româneşt i şi rësboiul noi t ru pentru neatôrnare.)

S c r i s ă a n u m e p e n t r u ţ e r ă n i m e . De

GEORGE C0ŞBUC.

XIII.

Voind deoparte să vadă însuşi starea lucrurilor pretutindeni, ear de alta ca să fie vëzut de soledţil Sëi că stă în rlnd ca dlnşil unde e primejdia, Domnitorul nostru de câte-va ori era să-şi piardă viaţa.

Când a cercetat bateriile de la Cala­fat, înainte d înesporca resboiuluî, a scăpat

Betrâniî noştri n'au dat aşa mult ca noi pe făloşia, sau pe lues, şi le aceea ol au trăit şi mal bine decât noi.

Dările se măresc tot într'una şi cu ele şi lipsele şi neajunsurile ; — să ne mal vie atunci In minte şi făloşia, fără de care uşor putem trăi ? !

Dacă vom umbla şi vom judeca seriös, ne vom convinge, că făloşia a ajuns In aşa grad mare la o parte a poporului nostru, Încât se prevede ca singură ajungerea lui la sapă de lemn. Pilde ne pot fi câteva comune din pă'ţile bănatice, cari odinioară au fost cele dintâiu, earr' acum vor să fie cele din urmă.

Şi pentru-ce ? Pentru-că H-a plăcut fala goală, galanţia, cari nu sunt pentru ţeranul român, căci, zeu, nu e uşor lucru pentru dînsul a d?» 10—12 fl, pentru o păreche de ciobote, 10 fl. pentru o jiletcă (laibăr), 5—6 fl. pen­tru un şerpar ; femeile câte 10—15 fl. pentru o maramă de mâtasă şi toate hainele împodobite cu aur, şi cu lucruri de cele mal scumpe delà jidani.

Cel bëtrânï n'au ştiut să poarte haine din boltă, unde să ducă Jida­nului şi cel din urmă creiţar; ci au purtat haine făcute de Româncele noa­stre. Mal avem noi şi azi comune, unde numai de batjocură e cel-ce se poartă în haine din boltă ; şi ce să vezi ? Ase­menea comună nu ѳ aşa sëracâ, nu e înglodată în datorii, ca buaă-oară cele ce sunt făloase şi luxoase!

Mărturisesc, că am vëzut bărbaţi şi femei îmbrăcaţi în haine de câte 50—60 fl.,— eşind din căsuţe ca nişte colibuţe, pe care au o grămadă de datorii; căci de ce să nu se poarte el fâloşî, că de când s'au înmulţit băn­cile — se capetă atât de uşor ba­nii ! (?)

Da ! se capetă banii uşor : e greu Insă de a-'I plăti înapoi, şi aşa ori i-se vinde şi ce are, ori române tot dator în toată vieaţa şi pe lângă asta ruşinat şi neliniştit în sufletul sëu.

Să ne uităm la Nemţi; dînşiî poartă haine din boltă, însă cum ? De bună seamă nu ca al noştri, cari dau pentru o maramă femeiască câte 10—15 fl.!

Dările se măresc zi de zi; pă­ment n'avem; şi cât ar fi, îl iau delà noi cămătarii şi străinii, cari ne nă­pădesc unii peste alţii; іяѵоагѳ de

ca prin minune de un obus turcesc. S car­case adecă pe coama şanţului, şi cu ochia-nul se uita peste Dunăre, ca să vadă cum stau aşezate tunurile turceşti. Atunci, par'că ar fl ştiut anume Turcii, au asvlrlit un obuz drept spre locul unde era Domnitorul. Obu­zul s'a spart în faţa Lui, asvîrlind schije în to< te părţile şi împroşcând pe generalii cari et .a pe lângă El. Hainele Domnitorului erau stropite de pamêntul rëscolit de obuz.

La vljtitura obuzului au încremenit şi soldaţii şi generalii, ştiindu-1 pe Domn acolo. Ear Domnul stete drept, şi scoţond chipiul 1-a Invertit în aer arătând зрга zidul Vidi-nului şi strigând : Mie drog Mie cânte­cul acesta! adică al obuzului, căci prin rës-boaele prin cari a fost înainte de a fi Domn El a stat multe zile sub bătaia tunur lor, ca ofieer, şi le cunoştea cântecul.

Dacă ar fi tras Turcii cu tunul numai cu douë-trei palme mai departe, s'ngur Dumnezeu ştie ce s'ar fl întâmplat.

Se vede, că Turcii în^r'adevër ştiau şi ziua şi ceasul şi bateria în care va veni Domnitorul nostru. Ei aveau spioni prin toate oraşele de pe marginea DunSrei. Aceştia vor fl făcut semne, cine ştie cum Turcilor din Vidin, să tragă p~ locul ştiut. Alt fel e greu de înţeles, cum n'au tras Turcii Ina inte de a sosi Domnul şi cum de au aevîr-lit cel dintâiu obuz drept spre locul acela şi

venite nu sunt; anii rël se repeţesc şi noi tot să mal avem poftă de-a ne îmbuiba? de-a ne făloşi şi nealcoşl?

Să prindem minte odată, căci e vremea ! Să ne mulţămim, că ne pn-tem câştiga cele mal de lipsa, necum să ne mal cugetăm la făloşie, cuci a-ceaata nu e pentru ţeranul nostru.

Nimeni nu zice, să nu ne c&n-tăm şi noi câte-o plăcere modeşti ; dar aceasta num»! în cât ne iartă îm­prejurările, nici decât însă să nu ne întrecem în aceea, ce ne duce la rëu !

Mal avem apoi şi oameni de aceia, cari, dacă n'au următori, erei că lor le sunt iertate toate : fală, Îm­buibare, desfrônare, şi câte toate ne­ghiobii ; nu e însă aşa ! Oare biserica şi şcoala, copiii orfani şi sërael, mul­tele aşezăminte de binefacere nu pot fi adeveraţii următori ai chiar unul întreg popor?

înţeleptul Solomon a zis: „Nume bun îşi câştigă omul prin purtări şi fapte bune !"

Aşa-dar nu i-se cuvine nimërul a se lasa ademenit de făloşie, de În­gâmfare şi de desfrônare, nici celui bogat, nici celui зёгдс. Toate acestea să le lâîfcm la o parte, ca astfel й nu ajungem la desevîrşită nimicire,

Preoţii şi Inveţătoriî au cuvôn­tul, ear poporul va trebui să asculte, căci el delà fire e bun şi ascultător, cu atât mal vîrtos, când vede că-'î voeştî binele. Căci care păstor va mâna turma sa tn gura lupilor?

Să luptăm deci cu toţii pentru desrădecinarea luesului din ţeranul nostru, căci acela nu-'I aduce decât necaz, sărăcie şi perire.

Monostor, In Oct. 1900. 1. Furdimu.

Din Bihor. (Tractul Orăzil-marî.)

18 Octomvre, 1900. înainte de asta cu 5—10 ani, o parte

din locuitorii comunei Şumugiu, lipsiţi de preoţi statornici şi cu rîvnă şi dragoste cătră turma lor, — căci parochi» era administraţi de preoţii din vecinătate, cari, de sine ai Înţelege că atunci se prea«ntan bacuroi tn parochie, eâad aveau stole şi cam rar la ser­viciul d u m n e e e e s c şi, astfel lipsiţi şi de predicarea curéntelul lui Dimnixu, —au făcut nume rëu comunei cu numai tn

tocmai într'aeeeaşi clipă. Dac'a fost numai o întâmplare, atunci întâmplării să i mulţi-mim că ni-a scutit ţara şi neamul de-o ne­norocire aşa de mare.

Odată, în şanţurile de de-astipra redutei Plevniţa, Domnitorul a Intrat îa bătaia gloan­ţelor şi-a stat câte-va minute In puterea morţii. Asta a fost la vr'o doue sëptSmâii după cucerirea Griviţei.

EI voia să vază şanţurile A Intrat tn ele, s 'a uitat la toate cu de -amônuntnl, apoi a Intrat într'o baterie şi a pus pe flăcăi sä kag.i cu tunul üpro Plevniţa. Turcii trăgeau eu puijt'.lo üeeoaíenit spre şanţuri, ear ai noştri î-ëSjÇ'Uadeau. împuşcătura, în felul aaasta, ţi .ea şi zun şi noaptea între uoiţi Turci.

Domnitorul a trecut printre soldaţii care ateteau pitulaţi şi ochiau spre parapetul Plevniţei, după care stetoau şi Turcii pitulaţi şi pâadind. S Adaţii, vôzônd pe Domnul lor acolo în vizuina рзгігіі, au început să tragi din puşti mai cu inimă, ear Turcii îşi în­teţiră rëspunsul, aşa că se porni de-odati o împuşcătură a ş i de iute şi deaiă, tneil Domnului i-a fost cu neputinţă să mai atea агоіо, mai ales că vëza ta faţa Lui cum a căzut trăsnit de an plamb turcesc ш sergent, cu care tocmai vorbia.

Aceste pilde ale Domnului întinau inima oştenilor şi tn sufletul lor se spori»

5 ipropriire, dar şi tn deportări mal mai!. Eu din aceasta escându se şi neinteresa-m faţă de biserică, aceasta a devenit in o stare de mină şi lipsită de hainele şi odoarele trebuincioase, ba o parte din po-porenl se şi insinuase a trece la religiunea |reco catolică. — De patra ani trecuţi Insă, kâad adecă pariatele Teodor Simoc a ve­nit din archidiecesă In această comună, lu­nurile s'au schimbat înspre bine ; acoperişul liiericel s'a reparat fundamental, s'au pro-nrat haine, odoare şi cărţi trebuincioase la кггісіпі divin, precum şi candelabre pentru Infrumseţarea bisericel, ln preţ de peste 400 1 din dăruirile credincioşilor la sfatul plrinţearţ al d Iul Simoc. Apoi la faţa bi-lîrice! s'a ridicat o rugă In preţ de 3 ) fl., h care cu jumëtate a contribuit Însuşi pă­rintele, spre a îndemna tot mal mult pe cre­dincioşi la faeerl de bine pe sama sfintei biserici. Ba însuşi domnul archiepiscop şi mitropolit Ioan Meţianu, ca episcep diece-un, convingêadu-S9 despre stăruinţele pă­rintelui Simoc, a donat bisericel din Şu murin un antimis.

Afară de acestea, părintele Simoc prin sfatarile sale părinteşti ce le ţine în sf. bi-lerică tn toate Duminecile şi serbatorile regulat, a făcut pe credincioşii din comună iubitori de bieerică, pe care o cercetează regulat şi la numër mare, făcooda-ne exem­plul unor comune vecin 3 , unde m numai ci nu ţin serbătorile cele lfgala, ci, — du­rere — cu p r e o ţ i cu tot lucră Intru ieeiostir'JH numslul Iul Dnmneza! şi d»josi-rea religiunel şi a neamului nostru înaintea streinilor 1

Vëzênd apoi poporul aisuinţele părin­telui Simoc, cu mic cu mare 11 stimează |M iubeşte ; ear' comitetul şi sinodul paro­chial încă ln anul trecut l-au votat rnulţă-mitft protocolară, ca semn de tncredere şi recuoştinţă, precum şi resplată binemeri­tat! pentru ostenelele sale prestate spre bi­nele şi lauda comunei, pe care o păstoreşte eu sei şi abnegaţiuue.

In faţa unor ast-fel de fapte, numa! Ш& şi onoare se cuvine unui aşa preot.

Cincinat.

Comoara d e a u r . -Poreţe hlgienice al de scăparea Yieţiî, scrise pe

tnţdesul şi pentru folosul ţoranuluî român. — De

Iuliu Bugnariu Sălăoţannl. Motto : Sanëtatea pana la un punct este în manile noas t re .

(C. Ş*. 8.) (Continuare.)

Anemia >~au lipsa de sânge. Fiinţa acestui morb stă latr 'aceea, că

lneaugele pacientului se află foarte puţine părţi fleroase.

încrederea atât în Căpetenia oştirii, cât şi în Ttednicia lor.

In ziua luptei celei mari, Domnitorul reoise ca suita Sa de-asupra satului Gri-riţa, ca să vadă cum I-se luptă flăcăii.

Răpit de vederea luptei, El s'a apro­piat tot mai tare, aşa că la urmă eşise la larg pe o colină tn bătaia puştilor. EI poate voia Bă îmbărbăteze pe dorobanţii şi vtnă-toril cari se svlrcoliau sub redută, intr'adevőr flăcăii noştri sărian mai cu inimă, ştiind ei-'I vede viteazul lor Domn. Dar rëu era cl v&endu-L ai noştri, L-au vëzut şi Turcii ii un obuz a venit vljiind dintr'o redută şi s'a înfipt în păment tocmai sub picioarele D o m n u l u i . Ear după el au tr.ee-put sa curgă plumbil turceşti зрге locul acel». Sr> înţeleg?, Domnitorul s'a dat în-deret cu multă părere de rëu că nu poate sta aproape de vitejii Soi.

Ear noaptea, care a urmat aeestel zile, a petreeuto Domnul pe un deal, tn ploaie şi Iară foc. S'ar fl putut întômpla să dea Turcii peste El şi să-L prindă. Ce bucurie nebună ar fi fost tn împerăţia Sultanului, dacă ar fi prins pe Căpetenia oştirilor creştine de Ia Plevna. Dar pe noi ne-a ferit Dumuezeu de atâta nenorocire, ear Turcilor n'a voit pro­fetul lor să le facă parte de aşa noroc! La întâmplarea aceasta mo voia întoarce cu povestirea.

Lipsa de părţi fier oase este armarea nutrirel slabe, îngrijire! defectuoase, locu­inţe! nesănetoase, a morburilor grele şi a vărsărilor de sânge tn mesura mare.

Semnele morbului sunt următoarele: lngălbinirea feţei; mal târziu tngălbinirea buzelor şi a tatregeî guri; slăbiciunea mus­culară, obosea 1 ă ln grad mare; sgârciurl: zuzuitură de urechi, lipsă de poftă de a lucra, neregulată batere a inimel şi a pul­sului, întârziere Însemnată ln circulaţiunea sângelui.

Indivizilor, car! pătimesc de lipsă de sânge, le recomandăm următorul mod de vieaţă şi de tralu să umble In aer curat şi proaspët, să nu se recească, să nu se obo­sească, să nu se supere ori bucure în m e ­sura mare; să trăească cu mâncări de ani­male (ouë, carne, lapte de vacă); apoi cu mâncări de plante, cari conţin materii fler o a s e precum: m a z e r e , b o b , l i n t e , l o b o d ă . Pe lângă acestea să beie ln toată ziua câte un pahar de vin bun (vin roşu, vin de Malaga, spaniol veritabil) şi să facă din când ta când câte o scaldă călduţă, în care să pună felurite ierburi cu putere tămăduitoare.

Dar' fiind-că din anemie (lipsă de sân­ge) se poate desvolta cu ѵгэтѳ un alt morb cu mult mai primejdios, ce vinз înainte sub питеіэ de „oftică" (tuberculoaă hectică, tuşă seacă), sfătuim s?e pacienţi, ca îndată ce se simţesc atacat! de morbul aici pomenit, să se pună sub îngrijirea unul medic priceput şi de omenie şi să urmeze întru toate sfatu­lui aceluia.

Tragerea sângelui (sugerea sau slo­bozirea sângelui).

In unele caşuri, dar' mal alea la sfa­tul medicului, suntem siliţi a lăsa, ca să ni­se tragă (sloboadă) sânge din cutare parte a corpului d. e. delà cap (din regiunea temp­lelor), delà o mână ete. Tragerea sau slo­bozirea sâsgelul se întâmplă prin tăiarea intr'o venă ori prin punerea lipitorilor.

Ch'pnl, cum se sloboa-le sânge dintr'o veaă, îl pricep numai oameni! de speciali­tate adecă medicii, şi numa! acestora le este ertat a face aşa ceva; ear chipul, cum se folosesc lipiturile, trebue să-l cunoască fie-care dintre noî, şi este următorul:

Să nu folosim lipitori, cari au mal foat deja folosite şi din cari s'a scurs (stors) sângele cu sila, psntru-că puterea acestora este micşorată şi pentru-că pe calea aceas­ta putem Introduce in corpul nostru mate­rii bolnăvicioase.

Locul, unde vrem punem lipitoarea, trebue să-l spălăm bine cu apă curată şi

De alte d o u e ori s'a mai Intêmplat, ca Domnul nostru să fie aproape căzut tn manile Turcilor.

Odată, când s'a dat lupta la redutele Dubnicului, peste Vid, El a stat cu nn general rus dincoace de Vid pe o colină, dând de ştire că acolo va fi toată ziue şi acolo să L caute oflceril.

In ziua aceasta toate tunurile creştinilor trăgeau spre Plevna, ca s i facă pe Osman să creadă că earăşl vom da năvală de pre­tutindeni. Dar n'aveam gândul acesta; voiam numai să amăgim pe Osman, ca să staa cu oastea In Plevna şi să nu iasS într'a-jutorul Turcilor de peste rtu, la Dubnic. Numai Dabnicul ne sta în gând. Şi într'a-devër am înşelat pe Osman—poate asta a fost cea dintâiu şi cea de pa urmă dată, când s'a înşelat Osman In chibzuirile sale — n'a dat ajutor celor din Dubiic, ţinondu'şi oştirile prin redutele Plevnei gata de luptă.

Acolo, pe colină, Domnitorul stete că­lare, urmărind lupta de la Dubnic. S'auzia tunul pretutindeni, ear mai pe aproape focuri de puşcă. El vőzu pe dealurile din faţă-i resărind batalioane de pedestrime turcească, deodată ca din păment, şi revërsându-se din multe p^rţi. Abia părăsi D-nitorui colina, şi ea şi fu înecată de oştirea turcească. Fu­sese un loc primejdios, şi Domnitorul nu-

călduţă; ear' lipitoarea nu o prindem ca degetele goale, ci cu o bucată de pânză curată şi subţire, ori cu o bucată de hârtie; ori că întoarcem glaja cu gârliciul în jos, In spre locul respectiv, şi astfel lipitoarea cade ea de ea. Ear' când lipitoarea nu vo­ieşte să se prindă, atunci ungem locul res­pectiv cu lapte dulce ori cu apă zaharoasă. Sugênd lipitoarea destul sânge, cade ea de sine, apoi urmează curgerea sângelui, pe care o provocăm aşa, că spălăm locul, de unde a supt lipitoarea, cu apă caldă. Că câtă vreme are să dureze curgerea sânge­lui, aceasta o hotăreşte medicul.

Arsura de soare. (Sonnenbrand, napszúrás.)

Aceasta se iveşte ia formă de gută. Atacă pe a;ela, cari stau mult timp cu capul gol In razele soarelui. Faţa le ro­şeşte, fruntea se înfierbântă; rësuflarea e a-dâncă şi luădaşitoare (horcăitoare.)

Pe nefericit trtbue să-l ducem la loc rece şi să-l culcăm jos cu capul ridicat. Vestmintele de pe el le desfacem (iă'gim) şi pe cap ÎI punem cataplasme rëcï.

La tot caşul Insă recurgem după aju­torul medicului.

(Va urma.)

Din Banat. — Un înveţător activ.—

Acum în Septemvrie a trecut anul, de când comuna noastră 'şi-a ales de învăţător pe dl George Caba şi de atuncia prin ne­obosita sa ativitate dinsul a lucrat ziua cu băieţii în şcoală, ear seara cu coriştii adulţi şi a ridicat comuna noastră la an nivel, încât RZ'I stă în frunt-за multor comune din giur.

Sunt mulţi oameni în z'ua de azi cari cugetă că, dacă ştiu să vorbească multe, au întrecut pe alţi! cu gradul de cultură şi inteligenţă înveţătorul n stru e om tácut, însă cu atât mai de laudă îi cunt faptele

A venit în comrtna noastră şi a găsit multe lucruri tn сза mai mare nerînduială Cu deosebire însă corul, care avaa lipsă de o persoană conducëtoare mai inteligentă.

S'a trudit d sa toată iarna anului trecut şi după trudă a izbutit să arate un résultat bun. A arangiat cu coriştii doue concerte şi un maial, cari au ridicat fon­dul corului din nimica la ьита de peste 200 coroane. Multe greutăţi a intimpinat cu асеазіз, parte din causa că coriştii nu cerce­tau instrucţiile, regulat parte că nu aveau nici voe destula Unii, cari ar fi eercotat instrucţiile regulat, veniau multe seri fără a Inveţa ceva, din causă că ceialalţî lipsiai?.

mai cu un fir de për a fost departe de un păs grozav al sorţii!

Ear tn ziua căderii Plevnei, seara, Domni­torul plecase de pe şesul luptei la Tuceniţa la Impëratul, ca să-I ducă ştire de sftrşitul lui Osman. Pretutindeni era atunci o In-vălmăşală de nespus, ca după o luptă mare.

Domnitorul trecu prin Plevna. Dar In lnvăl-măşală se rupse de El escadronul de roşiori care-'l însoţia şi se perduseră şi oflceril suitei.

Era întuneric de tot, ear Domnul călare, şi abia cu patru oficeri după el, se încur­case pe strimtele uliţl ale Plev/iol şi nu putea să mai iasă pe şosea. Ră'eairă multă vreme, ear la urmă II cuprinse grija. Dacă Osman a lăsat oştirea ascunsă în Plevna, când a eşit astă-dimineaţă, şi dacă vr'o parte din oştirea aceea va da prin întuneric de nişte oficeri străini, ce va fl? Aceste gânduri II munciau, şi grija lor se făcu spaimă, când înerpură să s'audă Împuşcături dese prin marginile Plevnei.

Era, într'adevër, oştirea turcească, Cerchezi ascunşi, cari Impuşcau acum asupra companiilor de creştini câţi fură trimişi să ţie paza oraşului peste noapte.

Ear Demnul tot umbla rătecind pe co­titele uliţl. Caii l i - se Impedicau de morţi

Vëzênd d-за ';ă toată osteneala sa ar fl fără nici un résultat şi că t e b u e stérnit ln corişti simţul de societate, ln luna lui Martie a Înaintat ministrului de interne proiectele de statute ale „reniunei de cetire şi cântare în Moşniţa", cari azi sunt apro­bate şi noi suntem c<i societate legală.

Multă bucurie a stêrnit In noi vestea despre aprobarea statutelor pentm care osteneală numai mulţumitori pu'; з т aă-i fim atâtdomnului înveţător, cât şi domnului notar Kendefi, Richard, care încă ni-a dat mână de ajutor pontru statute. Mai de multe ori am înaintat noi statute cu spese mari prin notarii de mai nainte, dar până acum totdeauna au fost respinse.

Acum însă, fără spese şi fără multă trăgăaare, le avem a robate. De aci în colo nu vom osteni zadarnic ; acum avem per­soana atât de mult aşteptată, şi lucrurile vor merge bine.

In ce priveşte şcoala şi oficiul seu dl, Caba e unul dintre cei mai harnici şi mai regulaţi învoţători. Copiii învaţă bine, căci au de la cine. Ca o dovadă despre acaasita amintesc, că a instruat băeţtl ;în mai cântări duet, şi acum arangează un concert cu representaţiune teatrală în scopui înfmţftri! unei biblioteci şcolare. Afarăde oficiu ase­menea e om la locul sëu, nu e omul certe­lor, şi nu se amestecă nici în csarta nimô-rui. Dă cinstea cuvenită fiecărui şi dînsul asemenea este respectat şi iubit de toţi.

Activitatea reuniunei se începe acuma în toamna aceasta cu îndoită putere, căci mulţi s'au înscris şi sa vor înscrie ca membri noi-

Eată dar că un înveţttor bun şi activ poate face mult şi m u l t 3 lucruri bane.

Ioniţa Gaiţa,

P A R T E A E C O N O M I C A SOIURILE MAI ALESE.

DE POAME. Merii, (pirus malus.)

(Continuare din Nr. 38 (172) şi fine).

10. Parmenul auriu de iarna, îşi are originea din Anglia. Puţine soiuri sunt, cari să fle mai recomandabile şi mai vrednice de prăsit ca acesta. Rodeşte în curônd şi foarte bogat. Pace poame mijlocii, de multe ori mari, de-o coloare gälbinie, ear pe timpul când se coo sunt de coloare aurie, vörgata cu dungi roşii, luc i i ; miezul lor e gălbiniu. Au must bogat de o fineţă rara şi cu un gust aromat foarte plăcut. — Câte-odată cresc la o mărime extra-ordinara şi se coc

i şi de pietri asvlrlite în drum din ruina I caselor bătute de Ruşi cu tunul. După multă umblare rate cită, ajunseră pe şoseaua Grivi-ţel. De aici îacepură s'alerge în galop. Dar nu şl vedeau nici mâna—, ear drumul plin de gropi. Calul Domnului s'a Impedi-cat de câte va ori, odată s'a încâlcit cu picioarele în sîrmele tăiete ale telegrafului şi a asvîrlit pe Domn tn şanţ.

Mai pe aproape de sat, Domnul cu oflceril Sël au ajuns carele noastre, cari duceau răniţi din Plevna. Au trebuit să străbată printre care, aşteptând de multe ori în şanţ până se perindau carele. Ear la un car, care se prăvălise în şanţ cu răniţi cu tot, au pus mâna înşişi oflceril ca s'adune pe bieţii soldaţi, cari se văltau, şi însuşi Domnul li-a ajutat să ridice pe un rănit ln car.

De la Griviţa Domnul a luat o căruţă ţerăneaseă şi aşa a făcut drumul până la Radeniţa, unde ajunse după vr'o cinci ceasuri.

(Va urma).

e

din Octomvre în unele locuri din No- j emvre până cătră Martie.

11. Rene sul de Canada. Originea lui adeverată nu se ştie. După nume ar fi de origine din America, dar ente lăţit din Francia şi e un pom de mare valoare. Produce poame foarte bune şi de-o mărime colosală, cari au forma lă tărea ţă ; au o coloare gălbinie, ici-colea cu o roşsaţă ruginie şi cu pete în coloarea cojii de рош. — In pri vinţa gustului acest soiu întrece pe toate soiurile de mere din lume. Ele­se coc din Ncemvre până în príma-

i á . Calvilul de iarnă, cel mal fin soiu de mer i ; pëcat numai că pe la noi toate fructele îl cad înainte de-a se coPCb şi că cultivarea lui e fără foios. Ia Viena se plăteşte câ t e -un wer de acesta cu 60—60 erucen. S'ar puté face probe cu el şi la noi, pe la dealur i ; poate că ar succede, ceea-ce ar fi un mare bine pentru cultivatori.

Mai sunt de amintit tot ca soiuri foaite bune de m e r e : Batui-A Pah-i-cui, şi altele, toate soiuri ardeleneşti ; apo i : Simianul, Pogăcelul şi altele, cari sunt foarte mult căutate.

Perii (Pirus communis) 1. Perul cunoscut sub numirea

de : Protopopul Iulian (lulius Dechants-birne), oare produce pere mörunto ce se coc delà începutul până ia mijlo­cul lui Iulie. Ele sunt de coloare des­chisă galbînă, în partea de cuira soare roşietice. Miezul e alb-galbink şi au must bogat aromatic şi plăcut. — Poamele trebue culese de loc ce l i s e observă gălbineala de copt, alt­fel perd mult din buneţă.

2. Merodul, produce pere mal mici decât mijlocii, dar foarte bune. Au forma rotundă şi o coloare negrie-verde, ear pe faţa de cătră soare roşietică. Se coc delà 1 până la 15 Iulie.

3. Pendarul, produce cale mal fine poame de vară, cu un miez alb ea zăpada; au un must plăcut şi foarte bogat cu puţină acreală zaha-rie foarte fină. — Se coc pe rînd de la sfîrşitul lui Iulie până îa finea lui August.

4. Perul Sânta-aărie (Himraelfarts-birne), produce poame minunate şi de formă mare ; au miez slb cu must foarte bogat şi gast foarte plăcut. — Se coc în jumetate:! primă a lui Au­gust.

5. Pergamutul de vara, produce poame foarte bune, cari se coc în a doua jumëtate a lui August. — Amin­tim apoi : Perul doctorului luliu Guiot ; Peru l Blizei; Peru! I lenei; Perul ză­hărel, cari toţi produc poame de vară foarte bune şi cari se coc tot în Au­gust.

6. Un alt pör, numit şi „Suveni-rea Congresului*, p ro iuce un adevërat dar de poame, de formă lungăreaţă piramidală, foarte mari ; coloarea e galbină, ear în partea de cătră soare ceva cam roşietică. ku miez alb, must foarte bogat zahariu şi cu puţină acreală fină s têmpëratoare. — Se coc din August până în Octomvre.

?'. Favoritul lui Klap, abia de câteva decenii a început să-'l cultive propvietariul Taveus Юар, din Dor-chester. Produce poame raarl de-o coloare gălbinie şi în partea de cătră soare roşietică şi negrie, cu dungi roşii punctate. Miezul e alb, cu must foarte bogat acriu şi aromat. Se coc delà 15 August până pe la 15 Sep­temvre.

8. Viliamul de vară (Bancretienj produce poame excelente, de multe ori foar te mari, de-o coloare gălbinie

în forma lămâiei, în partea de cătră soare puţin roşietică. Miezul e alb şi, curăţit de coajă, se topeşte în mână. — Gustul lor e zahariu aromat, de tot plăcut. Se coc delà sfîrşitul lui August până peste mijlocul lui Sep­temvre.

9. Izambert, e originar din Nor­m a n d a . Produce poame cunoscute sub numirea de lzenberfc, cu miezul alb şi foarte fin; au must foarte bogat de se varsă din poamă; se coc în Septemvre.

10. Perul Principesa Angoulemè. Acest soiu a fost aflat de proprieta­rul de pomărie Audustov în grădina de pe o proprietate a sa din 1 'raneia, numindu-1 după numele fetei re­gelui Ludovic al 16-lea. Produce poame excelente, de o mărime con­siderabilă (cam de vr 'o 100 mm. înalte şi 90 mm. \&te). Au coloare rugiaie-gdlbină cu pete şi puncte de coloarea lemnului. Miezul e alb, foarte fin, bogat şi dulce, cu un gust foarte plăcut. Se cos în Sept.—Octomvrie. Din Frnre 'a s y expoartă în toată lumea, şi prin oraşele mal mari se plăteşte m preţul de câte o coroană bucată?., sub numele de Douchese.

Msî sunt apoi o mulţime de alte soiuri, cari se coc mal târziu, — dar' tot aşa de excelente ca şi cele po­menite.

Astfel sunt : Iodoigne ; Crasta-au i ; Liegel ; Napoleon; Clairgeau; Profesorul Hortolès ; Brown Parki ; H i rd i ; Viliamul de ia rnă ; Diel; Cesa-ru l ; Protopopul eruat ic; Hardenpon-tu l ; Pargamotul lui Esperen ; Princi pesa de Bordeaux ; Passe Colmar etc.

*

Avisez . tot-deodată pe doritorii de-a avé mlădiţe de altoit din unele soiuri mal аіѳзе, că pe lângă'suporta-r e a speselor de expedare şi pache-tare le pot servi cu de-acestea, so­cotind fiecare mlădiţă numai eu 4 filerl. Respuns sau informaţiune în scris dau bucuros—gratis, pe lângă trimiterea timbrului postai. Dar asta o fac numai dacă aş fi recercat până la finea Iul Decemvrie a. c.

Teodor Pap.

Din public. *) In Nr. 36 al „Tribunei Poporului* de

Dumineca din anul eurent preotul gr. or. Ioan Frâncu a dat un respuns ca rectifiesre la respunsul mea apărat îa Nr. 34 al .,Tri­bunei Poporului" de Darainecă, în care am respuns îa „un poporan". Preotul gr.-or. b a n Frâncu zice în respunsul BOU, că eu presu­punând că dînsul ar fi acel „un poporan", în întreg respunsul meu m'am ocupat ca persoana d-sale.

Da, eu cu persoana d-sale m'am ocu­pat, căci dînsul a avut şi are toată vina şi acel „un poporan* chiar dîiisul este, numai cât nu e subscris, dar' tot lucrai e al cl-aalc, deoare-ce r,c-l ,un poporan* pe care îl ştiu si gar cine -?, ііЪы îşi poate cam rëu scrie n-jiaele пг;.ил hă fl cetit el N riî„Tribunei Poporalul* d;n anul 1898 şi să ştie ceea ee s'a scris atunci despre preotul gr.-or. din Cetea ioan Franca. Eu în respunsul meu am spus num-jl adşverul şi na m'am abă'ut delà obiect, deci nu m'am încercat a-'l descrie pe părintele Frâncu cu colorile cele ra?I negre nici a-'Idesvëli roadele „muncii", cam n făcut d-sa în respunsul d-sale. Eu în respunsul meu de încheiere am zis că arii timpul ca certele şi neînţelegerile dintre noî să dispnră, dar' precum se vede dmstil.,1 nu I place р&оод de care nici odată nu s'a bucu­rat poate Io vieaţa sa ; căci îmi dă să în­ţeleg că neînţelegerile nu se gată, ci se con­tinuă. Preotul gr.-or ioan Frâncu afirmă în

*) Pentru cele cuprinse In rubrica aceasta re­dacţia nu primpştc rëspunderea.

respunsul sëu, că toată vioaţa mea este con­trară chemării mele, prin cari cuvinte më ?t сй în mod nedemn. Pentru ce este toată vieaţa mea contrară chemării mele ?

Doari mi-am vêcdut neamul şi sân­gele, sau m'am fScut unealta contrarilor noaîri? Doară am scos pruncii români din şcoala cum a făcut părintele Frân -u ?

Pruncii de religianea gr. cath. i-a dat părintele Frâncu sfarä din şcoală îu timp de iarnă în mal multe rendu*!, de-'ţl era ЩЙІ mare miîa vëzêndti-ï plângênd pe «trade şi spuind că popa neunit i-a scos afară de mână din şcoală zicêndu-lt eă unit I n'au loe în şcoala gr. or. ear' pe pruncii jidanu-lu! 8teinborg-?r David din O t e a i-a suferit şi îi sufere şi astăzi fára să plătească ceva predând pe gr. cath. nici în anul acesta nu 'i a suferit până nu i-am dat o obliga­ţiune în numele bis. gr. cath. subscrisă de curatorii bia. gr. cath., de preotul gr. cath. şi de alţi eine! cavenţt pa cari i-a ales pă­rintele Frâncu din întreg poporal g? cath. ceea-ce până îu anul acesta nici n'a fost ohic iu, a pretins însă, ea earăşî să-şî poată »jungö scopul, ca pentru suma de 120 cor. să-I dăs» obligaţiune cu opt cavenţî. Cine nu vede că şi aci e ura do confesiune şi proselitism propagat de preotul gr. or. Ioan F.:âncu ?

Ar trebal ca părintele Frâncu să ţină coat de pactul făt-ut între cela doue con-sistoare şi să nu facă in tot anul alte pro­puneri şi alte pretensiunî cu scop de-al în­curca pe gr. cath. făcând presiune asupra lor. Părintele Frâncu ea preot gr. or. în Cetea are un venit anual aproape la 10Q0 fi. v. ear' eu ca preot gr. cath. abia am un venit de 100 fl. şi oare care dintre noi ne-am făcut nevrednici şi am lucrat contra chemării noastre ? Eu ori părintele Frâncu ?

Oare eu m'am linguşit maî marilor stalului şi am cerşit ajutor ori părintele F. 'âîcu?

Părintele Frâncu are frumos popor are frumoase venite, cari rari preoţi au şi totuşi nu 'i-a fost ruşine a-se închina mal marilor, a lua banii lui Juda şi a-'I mânca şi apoi a sspune în public că nu 'i-a mâncat. En ca preot gi\ cath. to tdeauna m ;-am împlinit ofieißl mru de preot, cu acurateţa mi-am împlinit datorioţde faţă de poporal meu şi faţă de naţiunea mea, mi-am iubit neamul, sângele şi limba mea românească, protestând atunci, când am simţit eă se face nedreptate poporului meu pentru care lucru am şi fost denunţat la Mimstral de Culte pentru agitaţie şi tras la rëspundere de cătră Tribunalul din Á. inlia şi părintele Frâncu ce a făcui ? a stăruit din rSïputerï prtlâagă poporeniî sël ce erau chemaţi ca martori la Tribunalul din A-Iulia în caută mea ca să spună şi neadevërul, doar' më vor închide ungurii şi prin aceea să scape de mine crczônd că-'şl va puté ajunge sco­pul mârşav ce intenţiona.

Oare lucrul acesta nu este contrar chemării părintelui Frâncu, care zice în respunsul seu că în flecare gr. cath. a privit un frate împreună suferitor ?—nu cerca părinte să ssduc! On, P. cetitor eu min­ciuni şi fraso goale, căci faptele te spun «ne eşti.

Dacă întru-adevër a privit părintele Frâncu în fie-care gr. cath. un frate împre­ună suferitor, pentru ce in anal 1898, când m'am dus Ia dôasul cu afaceri oficioase în causa şcolară, pentru ce n'a primit del* mine şi delà савзаг cei 19 fl. 50 cr. ? — nu 'i-a primit, ci ' i a aruncat jos de pe masă şi sărind asupra mea ea o fieară sălbatică ni'a luat de gât şi de pspt voind aă mö desfacă de vieaţ% csea-ce se şi intêmpla, dacă nu­mi sSriau în ajutor cel cari erau de faţă la aceasta s.:enă. Олгв ee vor fl ais cei pré­sent!? Eată Oa. P. cititor frăţietatea, eată moralitatea predicată de părintele gr. or. Ioan Frâncu ! Dacă pe gr. cath. 'і-з privit ca pe fraţi, pentru ce 'i-a împrocesuat immé­diat după expirarea terminulul şi încă cu advocat etrëin, deşi era chiar lângă acela

şi un advocat român, poate chiar pentrn-d şi acela era gr. cath. Mal binej, a luat Di. Ieney cei 16 fl. delà gr. cath. din Cetei, decât advocatul român, asta încă e frăţie­tate şi aspiraţiune culturală şi naţionali propagat* de părintele gr. or. Ioan Frauen

Zice părintele Frâncu în respunsul sen, că dónkul nu s'a ocupat d® persoana mea, casă nu-i-se arunce vorba că pentru-c&ii gr. cath. de acea më negreşte, nu m'a i grii pâuS acuma îatru-cât n'a putut, c nu avea unelte, dar acum are pe rătecitol Nieolae Versariu азѳі „Un poporan" din Ni, 31 el , Tribunei Poporului*.

Dacă părintele Frâncu nu s'a ocupil de persoana mea şi n 'a voit să më negre» scă, pentru ce a suferit ca aeusts contra mea la consistoriul din Blaşiu si si ffteS, să se compună şi să se scrie chiar IE casa sa noaptea îa ascuns, chiemând spti acest scop de coneepist pa praotul celibi din Benic Arnos Frâncu, ca vër al luî?

A fobsit părintele Frâncu de pe răîeaiuul Nieolae Venariu pe acel ,Ui poporur * c -rele subscriind singur acuii făuriţi d ; p.irinteîe Frâncu o trimise Coi' sistor il'.il i!i:i Blaşiu crezônd că acesta n lua în considerare minciunile şi scorniturile rëutacioase şi më va pedepsi transferase më îa altă parochie mal depărtată şi apoi pi gr. cath. din Cetea 'i va contopi în marele popor gr. or.

Dacă acasă contra mea nu s'a Ы In casa părintelui Frâncu, de unde ştie $ rintele Frâncu aşa bine pnnctele cu cari, precum afirmă D-sa aş fl foet arëtatii cătră credincioşii mei Coneistoriulul dii Blaş ? Ca să arăt că părintele Franca n'ui drept, când zice : „că de înşiş! eradincioijl sel a fost are tat" şi ca să grei: că pencteli cu cari am fost arötat nu sunt ааѳтбгаЦ las să urmeze sub-alăt»rata declaraţi™ i credincioşilor gr. enth. din parochia Cetei (Aceste s'au publicat deja Redacţia). —

T. Raica. (Va urma).

Casa naţionala.

Loteria casei naţionale. In 7/20 0* tomvrie 1900 a fost tragerea la sorţ! a lo­teriei .Asociaţiunil* din Sibiiu în favorul Case! naţionale. Au câştigat obiecte tn TS loare de : 10,000 coroane: Nr 28621.3,000 coroar,e.- Nr. 2558. Câte 1000 coroane : N-ril 13705. 93605. Câte P00 coroane, N-ril; 3381, 15236 . 35321, 60579, 67693. Citi 200 coroane, N riî : 5798 8645,11819,27760. 41385, 43617, 44147, 66283, 86509. 87И Câte 100 coroane, N-riT : 4386. 4929, ! 23790, 85856, 40744, 46851, 64713. 95542, 97029. Câte 75 coroane, N-ril : 21741,5 43474. 46350, 52206 53185. 54016, 62146 . 62966, 64660, 65354, 66750, 74184, 82361 85055, 92543, 94478, Câte 50 coroane. N-rii: 7334, 1Ш1 12079, 12203, 14482, 17389, 17658, 3066Î 3348Я, 36780, 37560, 42430, 46959, 57986, 76252. 79079, 85996, 90044, 93732 Câte 20 coroane, N-riî : 429. 2439, 2 5278, 6411, 7183, 13952, 14097 15 22820, 23867, 25001, 26027, í 8877, 28 32690, 39516, 43064, 43178 , 522*5. 54 55388. 58755, 59114, 60371, 60^99.64111, 65217, 67817, 67854, 68055, 69009, 73768, 73683, 83757, 86061. 86103. 87375, 89357, 8)735 90399 91222. 91530 93026, 9 1811, 98611. 99461. 99730.

d i t» î ) coroane: N-riî 12 2040, 2913, 5318, 5394, 6468, 7046, 7118, 8383, 8970 9420. 9680,11012,12735,12748, 13579, 13931, 14108, 14307, 15816, 23599, 23882. 23948, 24554, 24563, 25084, 25522, 260-5, 26808, 27662, 28316, Щ 32519, 32901, 36241, 36556, 38673, 39828, 42186, 42458, 42681, 42917, 43118, 43313, 44443, 44541, 45900, 47677, 48661, 49671, 50068, 50484, 54039, 55978, 585G9, 60143, 63973, 64895,65738,: 66397, 67528, 69332, 69769, 70675,73451, 73693, 74804, 75182, 76362, 76498,77741,; 78131, 79238, 79525, 80793, 81566, 82045, 82087, 82203, 82535, 83395, 84631, Щ 88040, 90869, 93701, 94006, 94762, Щ 97299, 97314, 97391, 97923, 99310.

Câştigurile au a se ridica cel malt până la 20 Dec. a. c.

г

Din străinătate.

Pericol de nmî complication! în Bal-J , Rusin, care In ultimul hmp a fost le­ni In China, ргоз puţin a putut fia-Bî do­utai prieteni i pentru Bulgaria ajunsă Iţtea şi mişelească situaţiune. Cu toate «te simpatii ale sale, simpatizaţil sol din icaiilnnau încetat de a 'şl Îndrepta ochii Ш W S'ifhcul ahtiat вргѳ Petreăburg

Kölnische Zeitung primeşte dia Cou-(Btinopol o Megmarna, prin car» 'і-чч co­lici, cumcă la" Poartă e mare îngrijirea

rlra ind'ăineaţa iicţiuoe nouă a prinţu-(Jheorghfî, guvernatorul Cre'eî. Prinţul a întrevenit uo lângă ţarui Ru-

iricasü scoată Creta de sub suverauita htircesscă şi să o alipească Greciei, de­nte atât de r i d i c ă prin exsursiime.i iboiuică contra Turciei.

Pe da altă parte mişcările bulgare din fcedonia fac P o ţ i ! mari greutăţi.

Şi când Ru<ua se va vedé eu mafiile - Iu China, luchelându-se p:«cp»,

вюгѴ.18öi diu B iloaiil s ; vor simţi U lar Ifti lor.

Z=arai „Timpul'" din Bucureşti scrie tnätoarelp :

După ştirib noi-it"-:) partikulare d;n Mi, Principele Ferdinand s, .-oufe'it cu

Pr-troff, fost m i n ! S ; n , ii? ri" boi > je dl Gr^coff, fo-"t prou nrm in vo-

i {oricărei unui nou guvern b'dsrar. Se credo că aceş:i «ioui bftrbatţi de

i vor reuşi 4<Uo:neze un nou minister, fràcipala condiţiuno, pi fara »r pun« o Bjtm primirea guvernului, ar fl şi graţierea Moor Bulgarilor implicaţi în revolta contra ijsei, dintre cari unii şe află refug aţi în

lia.

£Ü

Noutăţi Arad, 26 Octomvrie n. 1900.

P . S. 8. Episcopul losif Goldiş a so-tri {Joi) seara alela Orade în Arad.

Neîncredere" faţă ou guvernul. Patrioţii" din Mmoş-Turda In aduna­

ţi lor de toamnă s'au hotărît să protesteze toatra aprobării de guvern a budgetului Re-(linuluI-Săsesc, pentru motivul că „în gian-uaiulul бійѳс de acolo istrucţiuuea se fac3 kdirecţie nepatriotică"; şi я'а şi trimis mttralai de interne o adressa, în care .patrioţii" îşi exprimă „neliniştea faţă cu activitatea guvernului".

Ilare lucru! După Háromszék vine Turda să .salveze patria*.

Pe trigul acesta 1... Dar şovinismul e eficient motiv pentru călduri la cap şi tarirt.

Congregaţia de toamnă a co­mitatului Arad este convocată pe ziua de 7 şi 8 Noemvrie st. n. a. c. — In ziua primă (7 Noemvrie) va fi şe­dinţă festivă de instalarea noului fişpan Urbàa Ivàn; ear1 a doua zi (8 Noem­vrie) va avé loc congregaţia ordinară de toamnă a comitatului, presidiată întâia-oară de noul fişpan —Suntem siguri, că membrii români încă vor lua parte în nu­me1' complect, atât la şedinţa de instalare, cât şi la şedinţele congregaţiei, în care se vor desbate chestii de mare interes şi pentru noi Românii din comitat.

* Plângere. Din cercurile tinerimii stu-

diov-e ileta нѳшіпягиі dieceean dm loc se rid că j%ib%, că d-şl BZ-mâne se împlinesc 2 luni de'a începerea anului şcolar, socie t.-itea do lectură, d;n graţia P . C . Sale dom­nului direcţii- Hrimdea, caro ani de-a rîndul sa octroiwză pe sine preşedinte al ei, nici până astăzi nu este constituită. Intr'adevër, e u u in' lucru, cum o cheatia atât de im­portantă este nesocotită şi amânată.

De altă parte primim informaţia, că In biblioteca societăţii de lectură deja de mal mulţi ani nu ae află poesiile bardului na­ţional Vas*. Alexandri. Se poate tolera aşa ceva ? !

f Alexandrina Schmid, născuta Cunţan, fiica mult veneratului profe sor D. Cunţan din Sibiiu, a cărei tre cere din viaţă am anunţat-o deja, Í fost înmormânta t ! în Berlin la 2 4 Octomvre n.

Cel îndureraţi primească since rele noaatre condolenţe.

Calendar p e a n u l 1 9 0 1 s'a pus sub presă

şi va apare curênd în editura

Tipografiei Diecesane (Arad).

Material foarte variat cuprinzênd : literaturii,

Istorie, afaceri bisericeşti,

par te economică, t ê rgur i l e ,

poveţe de tot felul şi 22 ilustraţiunl (•..•HIPURL).

Intre ACESTEA -.portretul P. S. Sale Ep. щМ Goldiş. —

Dmtie TABLOURILE delà IN-іЫаге, P - A IŢII E-ifacopI РОІЮЯ Ş; Go'diş pe prag-д)

BISERICII (ÎMBRĂCIIŢL îu ornate), 8 FHIPURL C-i călăreţii şi mulţimea MAR» d^ia INS sa! ar-* ;

TICA rom ort. dm Oradea (2 CHIPURI ; txtoriorul ŞI iconostasul BISERICI? !), mănăs'i rea DIN GJÚU ETU et,<.\

— Toate pe hânie fină '.rrc i iri-care sta puté pune în rumă. —

Preţul calendarului VA fi ocnderat, c i ŞI cel mal eërac să ŞI 1 POATĂ procura.

Celor cari VOR desface DIN aceste c:-Ware, se VA DA rabat. Se atragă ATEIŢIA

N-lor preoţi ŞI înveţătorî.

A V I S . Cu înrepere de mâne, Redacţia, Ad

ninistraţia şi ateliernl tipografic al ,T r i banei Poporului'' se stabileşte în strada principală Deák Ferencz Nr. 8, casa, în are era nainte vreme banca „Yictoria".

S

învinuiri fără tomoiu. Sunt câţiva oa­meni, mal ales pe la Timişoara şi câţî-va şi în Arad, cari cunosc şi provëd cu nutri ment Bpiritaal propriu lor — o flţuica-tnacu laturi din Timişoara, care numër de numër împro&şcă cu noroiul s8u în bărbaţi de al noştri cum se cade şi meritoşl. Auevërat, că prin insultele şi calomniările el meschine ea nu poa^e să vatëme oameni onorabili.

Cu toate acestea, la un comunicat al el din Nr. 75 a. c. vë rog să-mi publicaţi următoarele reflexii :

In ace.it numër al seu, pomenita fiţuică timişoreană afirma, cü părintele protopop Tnfon Miclea din Saiul-nou pricinueşte Ro manilor din Panciova cele m»I mari necazuri şi că ar fi incassat aproape una mie florenl pentru p^rochia Panciovel, care sumă ar fl folosit-o „ca speae cu oeasiun?a sfinţirii ca pplel, cu drumul, cu costul, cu cortelul, cu fiakërul şi berea* pentru persoana sa, când mergea la Panciova In afacerea capelei.

Toate afirmările fiţuicel sunt calomniărl n^m rnice şi invinnirl iară tomeiu, în urma cărora, aş i s iu , părintele protopop Miclea îndată a ss.-bşteriiut raportul sosit delà preo tul Stroa -.lin P.vneiova, împreună cu poma iuta fiţuică ia V.n Contiiätoriu diecesan dm Caranseb. ş <'J rugare, ca să ordoneze şi să efecbuiasuă sinctă cercetară In contr > D '-alo. ca sa se constate, adunat-a dînsul 10G0 fl. ptntru parochia Panciovel şi că folosit-a bî;nil p(-utru bere, drum, cost, e t c , precum afirma fiţii'*? A rugat totodată pe Ven. Ctinsistonu, ^ă b.ue-voiască a-I da per misia să traaspună causa aceasta la tribu­nalul criminal.

Ca o puternică dovadă despre dese-vî::şita net^meinide a învinuirilor, ce 'i se f-.c părintelai protopop Miclea îa fiţuica ti­mişoreană, alătur aci un document al D-sale cătră Consistoriul din Caransebeş. (Avem ia mână acest document. — Red „Trib. Pop.*) Documentul acesta este piimit şi aprobat de Ven. Consistorm sub Nr. 2783 ep. din 1900, ca un ofert valoros adus spre binele paroehiei din Panciova. Din el se vede, că tocmai din contra, părintele proiopresbiter Miclea a adus Românilor dio Panciova jзгсіѳ însemnate. Pnntru a înzestra adecă cu cele trebuincioase noua paroehie din Pan­ciova, P. O. domn protopop Miclea face venerabilului Consistor un ofert, — adevërat act do nobleţă. Pentru anticiparea sumei trebuitoare pe seama paroehiei, D-sa a depus

anume ca earanţă la Consistoriul o sume­denie de hârtii de valoare d'ale sile proprii, a căror valoare nominală este de 32.148 co­roane, ear faptică cu mult mai MIRE. Astfel că, prin dieposiţiile din act, viitorul şi îna­intarea spre bine a paroehiei din Panciova sunt deplin asigurats.

De laud?, altfel, părintele Miclea n'are trebuinţă. Le am atins acestea insă, provo­cat de Învinuirile uimitor de obraznice şi neîntemeiate al fiţuicei timişorene, care, în cele din urmă, va trebui să piară dintre noi ea un duh rëa şi un lucru netrebnic. — Un iubi-or al adevëruluï.

* Necrolog. Subscrişiî în numele nostru

şi al tuturor con?âigenilor şi afinilor adu­cem la cunoştinţă amicilor şi cunoscuţilor îrocerea din viaţă a scumpei şi neuitatei noastre soţie, mamă, soacră, cumnată şi mătuşă Carohna Andreica născ. Palade, ln-templată Luni, In 22 Octomvre a. c , la 3 osre dira. îa etate de 63 de ani şi în al 34 lea an al fericitei căsătorii, împărtăşită fiind cu sf. taine. Inmormêttrea s'a вё vlrs.t Mercur!, în 24 Octomvre a. c , la 2 oare p. m. In cimitenol gr. or. din Câmpeni. F ie l të-îna uşoară si memoria b necuvôn tată. Mihail Andreica, soţ. Sabia Andreica, гаішШа Preda fiică. Dr. Vasilie Preda, gi­nere.

* .România Jună" valorosul c-rgannaţiona­

list din B'-'cureş'f, a încetat dî a mal apa­re. In articolul de adio al , Comitetului re­dacţional' adresat cititorilor fël. m face promisiunea, că In curôad va reapăîe, pen-tm a t-i continua lupta începută cu bun succes, dar pe care a trebuit s'o întrerupă, din causa neajunsurilor materiale.

Dorim sincer s'o revedem. *

Av i s . Manualele de Gramatica limbeî române ale d-laî profesor Ioan Petran nu se maî aflu în deposit la Administraţia tipografiei diecesane. Ceî-ce vor să le aibă, se vor adresa de a-dreptul la autor, sau le vor co­manda prin Administraţia „Tribunei Poporului" ori prin librarul Klein din loc.

• Interesant pentru loteria de clase.

,Cassa de schimb Naţională", societate pe acţiî în Budapesta (Piaţa Gizela, palatul Haas), o cel mai mare loc din ţară pentru cumpărarea de losurl delà loteria de clase. Oferă cele mai bune avantagil şi asigurări Trimite losuri cu preţurile lor originale (chiar şi cu rambursa), scutit cu desëvîr şire da spose poştale. Cu avantagiile amin tite sânt foarte căutate losurile delà acest institut. Se recomandă deci, ca ofertele îa lo­surl să se facă cât mai grabnic.

* Poşta Redacţiei.

Cetea. E trist, că cearta dintre cel doi preoţi nu înceată. Noi am publicat însă des­tul despre lucrurile d'acolo şi nici acum nici în viitor nu vom mal puté da loc decât în partea taxabilă. Doar se va mal curma astfel cearta. Nici nu mal ştim cui să credem. Vedem numai că şi umi şi alţii spun lucruri grave.

Acte delà Bedaţie nu putem da.

Ianova. Ne doare inima, citind ce ne scrieţi Dacă într'adevëc acel preot a păl­muit oamenii, e vrednic de pedeapsă şi fă cêmi D V arătare P. 8. Sale Episcopului, venind aie! In persoană, suntem siguri că lu-ruri;') se vor îndrepta. Ori ce s'ar face însă rè;i da preoţî, credincioşii n'au să-şi рйтавшнеа l?gaa strămoşească, c să "Ute dreptate la consistor. Dacă pune pedecl protopopul, veniţi şi faceţi şi «іопта lui ară іъге, U\T legea siä nu o par t i t* I

Unul din redactorii ,ics r н'а dus de altfel la P. S. Sa Episcopul iă-I arate cele ce ne scrieţi. B\ţl deci cu rîibdare.

Poşta Administraţiei.

D Ы Augustin Luca In Ticvaniul-mic am primit, sunteţi achitaţi până la finea a 'ului 1900, eară domnul Pavel Tămaş mal are încă 2 coroane pe a II jumëtato de an 1900.

Dluî Dimitrie Cosma în Soldobaqhiu Delà noi Vi se trimite regulat In fie-care septemână, causa neprimirel, numai poşta d-voastră din Balyoh poate fl, unde vë ru­găm se cercetaţi.

Dluî N. Mergea în Mehadia abona­mentul pe lună costă 2 coroane, Vë rugăm a ne trimite diferenţa.

U l t i m e ş t i r i . Majestatea 8a acasă.

Viena, 25 Octomvre. Majestatea Sa Mo­narchie a sosit aici azi dimineaţă delà Bu­dapesta.

Resiboiul anglo-bur. Capstadt, 25 Oc tomvr i e . Genera-

ul French în calea sa delà Karolina )ână la B e t h e l , a da t într 'una de re-siatenţă din partea Burilor. Dintre sol­daţii englezi au căzut vr'o 36, intre cari şi oficerî. Asemenea şi în a l t e l up t e cu Buriî în zilele trecute, Englezii au avut perderi considerabile: Au CÄZlit morţi vr'o 50 de oameni împreună cu oflceril lor.

A s t f e l a u fost a t a c a t e şi t r u p e l e luï Seule, căeend dintre Englezi 15 fi­ciori şi un oficer. La Z e e r u s t Buri i a u a t a c a t c a r e l e cu muniţie a l e luï Me-thuen, căzond morţî un oficer şi câţi-vă ficiori, ear' un oficer şi 8 soldaţi au fost greu răniţi, In doué locuri trupele g e ­ne ra lu lu i Barton au fost a t a c a t e de Bur i , pricinuindu-le mari perderi. L a P r e d e r i k s t a d t 2 oficerl şi mal mulţi sol­daţi au căzut prisonierl, câţl-va morţi şi mal mulţi răniţi. In 21 1. c. Barton d in n o u a a v u t o luptă cu Bur i i , câ r l a u năvălit cu mult curagiu asupra En­glezi lor . Dintre aceştia şi de data asta au căzut morţi câţl-va soldaţi şi un oficer.

Rösboiu l din China. Londra, 25 Outomvrie. Din Sanghai

'i se raportează Iul „Standard": E mare temerea, că Chinezii yor păşi cu toată se-riositatea pentrn reeucerirea Pekîngulul.

Cu da t a 23 1. o. se vesteşte din K a n t o n :

Revoluţionarii au luat drumul spre Huiceanu şi după-ce au bătut crâncen trupele împerăteştî (chineze), au ocupat oraşul Samceau, un mare centru comer­cial.

In provinciile Nambung, Kvantung şi Kvansi asemenea a isbucnit revolu­ţia,

Londra, 25 Octomvrie. Din Peking se raportează lui 3 Times" :

La nota adresată de vice-regele Li-Hunq-Ciang puterilor străine In chsstia tra­tativelor pentru pact, — nu s'a rëapuns încă. Se anunţă, că rëspunsul, ce va servi ea basa a negocierilor, puterde vor să-'l stat* • rea?că Împreună şi se va preda în formă d« ultimat, pentru-ca tratativele să nu se tragi-П"»е la infinit.

Cereale (bucate). De aci încolo preţurile pe pieţe se so­

cotesc în coroane şi după 50 chilograme, ear' nu ca şi până acum, după maja me­trică (100 chilograme).

Preturile delà 24 Octomvrie din Budapesta

Grâu in Octomvrie . . cor. 7.67—7.68 Secara , . . . . 6.17—6.19 Ovôs . . . . . 5 .35-5.37 Cucuruz pe August . . . . 6.17—6.19

Preţurile delà 24 Oetommvrie din Arad:

Grâul cel mal bun . . cor. 7.14—7.40. Cucuruz 5.25—5.50. Söcarä , 5.10—5.15. Orz , 5 .50-5.60. Ovës , 4.70—4.90.

P r e ţ u l p o r c i l o r . Conform buletinelor din B.-Pesta

Kőbánya (Steinbruck). Porci: tineri, grei îngrăşaţi de peste 320

khilogr. perechia: bani 98 — 99. Tmeri mijlocii în greutate de 251—

320 Chilog. perechia bani 9 7 - 9 8 . lineri uşori în greutate de 250 Chilog

perechia : bani 98—99. Porci de Serbia grei de peste 260

Chilg. perechia : bani 96—97 şi uşori de peste 210 Chilg. perechia: bani94—95.

Editor: Aurel Popovicî Barcianu. Red. respuns: Ioan Russu Şirianu.

Nr. m

_ 347

vég rh . sz. -1900.

Árverési hirdetmény. Ál'diírt b í rósági v é g r e h a j t ó az 1881. év i L X . t.-cz. 1 0 2 . §-a értel-

aiébí.M ez.'iïae! k ö z h í r r é tesz i , hogy JZ ür.idi k i r . j á r á s b í r ó s á g 1899. évi V. 7ö4/í s zámú v é g z é s e k ö f e t k c z t é b o n Dr. N é m e t h János, a r ad i ü g y v é d által k é p V I S E L T In oka i TóMi Ъщо-і czég j a v á r a , P o p o v i c a J á n o s hódos i іакся -Лйі 46 kor. «• j á r . e k j é i g 1899. év i o k t ó b e r hó 20-án foganato­sító t. kieiégitèèi v é g r e h a j t á s ut ján lo é s felülfoglal t és 1671 k o r o n á r a büí-í.-Ult b ú t o r o k , v a r r ó g é p , k u k c r i e z " , e k e ta l igáva l , t r i eu r , széna , gab-sz -im», ^ o r ó r c s t a , c s ép lőgép , l ó szeké r , l o v a k , c s ikók , t e h é n és kocs iból h\ló i c g ó - á g o k ny i l vános á r v e r é s e n e b - d a t s a k .

Mely á r v e r é s n e k & up.gy-bu.'.ymi k i r . j á r á s b í r ó s á g 1899 . év i V. {vuia végzése folytán 4 j k o r t ő k e k ö v e t e l é s , é s eddig* összesen 34 I-!)»: n l í í ó i S g r àr megàllr»pi*ot!; k ö l t s é g e k e r e j é i g Hódoson , a d ó s cviiáö e s z k ö z l é s é r e 11)00. é v i november h ó 7-ik napjának

fél 12 ó r á j a ha t á r i dőü l ki tűze t ik é s ahhoz a v e n n i szán-oiy ííicgjí gyzé*:.'-i hivat; i : :k m tg . h f g y az é r in t e t t i n g ó s á g o k az

1881. évi LX. t.-cz. 107. éi5 108. § a é r t e h s è b e n készpénzf i ze té s me l l e t t a l e g t ö b b e t Í g é r ő n e k , s z ü k a ó g e s e t é n b e c s á r o n a lul is el fognak ada tn i .

Aii;e.m;y.ibőH M e l á r v e r e z e n d ő i n g ó s á g o k a t m á s o k is l e és felül-íogln';-*?iafc N s g o k r a k i e l ég í t é s i j o g o t nyertek vo lna , j e l e n á r v e r é s az 1881. é v ; LX. t.-cz. 120. §. é r t e l m é b e n e z * k j a v á r a is e l r ende l t e t i k .

Kelt N.-ButtytD, 1900 év i o k t ó b e r hó 16-ik nap ján .

1(51/4. w kor. 10 í l:'"-kásá;i d é l e l ő t t ' r. Okozók

51J 1 - 1 Klausner J a k a b , k i r . b í róság i v é g r e h a j t ó .

Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш І І І І Ш Ш Ш Ш

Secretul unui om bătrân, O i s t o r i o a r ă o r i g i n a l ă p o v e s t i t ă d i n v i e a ţ a loi

Stefan Sabo, din Pakozd.

Oameni iubiţi !, cel maî preţios lucru сѳ are omul ѳ sănătatea. Durere Insa cu greu se găseşte un mijloc de vindecare, când omul e bolnav. Bu am fost 6 ani bolnav şi am probat toate cele posi­bile do giaba. In fine cetesc In tr 'un ziar despre „Fe l l e r s Elsa F l u i d " în Apoteca din Stubica (Comi­tatul Agram) şi-'mi cuge t : „halt probez şi cu acesta!" Comande»! o dusină de probă şi acum vë pot povesti o istorioară : 6 ani n 'am putut umbla de podagră şi dureri groaznice tn picioare po carï nu le puteam ridica şi nu puteam durmi o noapt« măcar. In zece zile do-arlndul m'am uns cu .Fellers Fluid Elza* şi deja am putut um­bla şi durmi, ear la 3 săptomânl am fost sănetos ca un peşte. Toţî vecinii şi neamurile nu puteau admira de-ajuns acest mijloc miraculos сѳ mí-a aju­tat. Toţî au ştiut că eu comandasem .Fluidul Elsa* şi mai і пШ îmi vene vecinul Michel, ci că şi el are tocmai aşa ferbinţell la cap, friguri, şi că-'l dor munile, picioarele şi mijlocul. ІІ dau un Flacon cu »Elsa Fluid" şi tn 3 zile a fost sănătos. Stefan din deal tncă a venit ca să-'î dau din minunatul Fluid Elsa care ajută fiecăruia, căci pe nevastă sa o doare peptul, tuşeşte şi are Inţăpăturî tn pept. Iuohipniţi-vo oameni buni după 2 zile vine nevasta lui Stefan •ѳ- 'mi mulţumească, că Fluidnl i-a ajutat. Tocmai la Iosef, vine ţeranca lui Hirsler, că băiatul ei ѳ рѳ ducă, vomeaaă, plânge, şi are sgârciuri tn foaie, si nu ştie ce să se facă. A umblat destul pela apoteci şl toate femeile iscusite a probat totul degiaba şl copilul e pe moarte. îndată mo uit la d e s c r i e r e ce e la fle-care flacon, dacă nu se poate ajuta ceva; şi intr 'adevër aici stă ! 10 picături ln lapte, şi cu fluidul acela se ungi foalele, şi tre­bue se ajute. ÎI dau un flacon şi-i spun : nu trebue se flî supărat, ce stă ln descrierea aceia trebue se fie adevărat , stil Încă că pentra а-'ţî puté ajuta trebue să iei 2 flacons şi pentru ca să nu fl înşelat şi se capeţî adevăratul „Fluid de Elsa* trebue se sriï coreot la : EUGEN VICTOR FELLER apoteoar ,

R.J

ii

„zur heiligen Dreifaltigkeit ln S t n b i c a №. (Comitatul Agram) e ieftin : 12 flacoane e coroane, iară poşta o plătesc apotecole, aceiaşi seară a fost băiatul sănătos şi tn mi-a adus ţeranca Hirsler cu deplină incurii! flacoane cu Elsa Fluid, spunônd că de n'ar Jiu fluidul Elsa băiatul ar fl murit. La un ospăţ i Sep, m'am mirat ce istorisau oamoniî despre duî Elsa, spuneau anume că ajută la copil ţi vindocarea frasuluî, do limbrici, la alţi disonterie, pentru dureri de dinţi, râe, orbanţiгЦ sgurciurï dureri de stomach, şl de slăbiciuni. И tuşea cu sănge şi i-a ajutat, la boi şl porol a tat, oamenii le dedeau în beutura când nn mi» şi Îndată începeau se mănânce. Cu nn cavt ajută la toato boalele.

FLUIDUL ELSA, de FELLER veritabil numai atuncea când poartă marca .Eisa en tn carea de folosire şi cu iscălitura .Feiler 'se coi dează numai cu rambursa sau prin trimiterea te lor prin mandat postai costă cu porto cu laii conspect de întrebuinţare la olaltă 1 Dusina flacoane) 5 coroane, 2 Dusini ('24 flacoane) coroane, 4 Dusine (48 flacoane) І6 coroane frâu în ori-ce parte a locului.

Cine voieşte se aibă Fluidul Elsa de Fii veritabil sau pilule Elsa de Feiler veritabile comande prin sorisoare indicând corect TARAI

Eugen T. FeUer apotecă la .heil . Dreifaltigkeit Stubica Nr. 135. (Comitatul Agram.) Se mai щ veritabil la apoteca Josif de Török ln ШЩ strada regelui Nr. 12. si la apoteca furnizori) curţel regale Béla Zoltán In Budapesta stn coroanei mari Nr. 23.

O adevëra ta comoară e pentru omenime numitul fluid Elsa de FoUer care vindlcă o denie de boale grabnio şi la sigur. Cu nevătămătoare ; de autorităţile sanitare ѳхатіш şi găsită că mijloc vindecător de casă şi popor. Amănunte la inserat.

439 10-1

i s,

В ш е а g e n e r a l ă d e a s i g u r a r e m u t u a l ă .

„ T R A N S I L V A N I A " 428 23--59 ÎK Sî l iUU,

ІИЛЩХІТЪТА p s J âagă c e l e ma i f avo rab i l e condi ţ iun i : 1. HI «outra priasejdiet de foc şi de explosimii; clădiri de ori-ce fel,

mărfuri, producte de câmp. mobile ş. a. ; 2. pe viaţa emulai in toate combinaţiunile, precum: asigurări de

cap;taluri ів еаьаі morţii şi t-entru teriainuri fixate, de zestre şi de rente. Dakisi.fi se dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele:

Arca, /;IE,VtV, Bihor, d-ma'l, Garaş-So!>erin, Timiş şi Torontói

Agentura principală «lin Arad. Strafe (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiul II.)

огеетт şi prin agenturile cercuale şi speciale.

T.l Г i

H

!r 1

r ГЛ IU 2

ІТІ:<ш.'гіжп.ыШі*з i e f t i n e p e a m o r t i s a ţ i e Rtu'omîtiul îa atenţ ia toa on. proprietari de păment şi proprietari

do casc în Arad centra, că prin mi j loc i rea mea pot obţine până la cele mai m a r i s a m e şi pe lungă eondiţiuni foarte favorabile împrumuturi ieftine amortisaţionale ou amortisaţie de

15—50 ani. Nu romput înainte nici an fei de remuneraţie, convertesc datorii vech,

•io asemenea la dorinţă anticipez; de ia mine cheltuelile de întabulare. Piovocandu-mö la fapta] , că <Ie mai muîţi ani la foarte numeroşi inşi

>am împlinit spre cea mai mare mulţumire a lor trebuinţele de împru­muturi, rog cu toată stima pe on. domni proprietari de păment şi proprie­tari de case, ca îa propriul lor interes cu deplină încredere să se adre­sele rme cu afacerile lor de împrumuturi.

împrumuturile sunt pe carnete de - * o / 0 4Va ş i B°/ 0

po lângă amortisare corespunzătoare din capital Insti tut de împrumut pe imobile şi moşii 453 23—28

' Szfkes F. Vilmos .ARAD, Fó-ut Nr. 5, v i s a vis cu moara Széchenyi.

Î Ï . п н т ч se du numai dacă la întrebările ce se fac se adungă şi marcă poştală

ï

Em. Manno-Zissy neguţatorie de prodnote şi comisiano în Budapesta

P e t ő f i - t é r 3 .

In vederea recoltelor recente, îmï iau voe a-mi oferi

serviciile mele la bursa de cereale domnilor economi, cari

voesc a-şi dirige afacerile lor de vônzare aici în cereale ca:

g r â u , o r z , o v ë s , c u c u r u z , r a p i ţ â ete.

Lucrez de mai mulţi anî la bursa de cereale de

aici cu succes, servesc onoraţilor mei comitenţi de tot solid

şi eftin.

Rog deci, ca cu ori-ce întrebare în asfel de afaceri

sa se adreseze la mine direct, în limba româna, pe cari le

voiu resolva întotdeauna prompt.

Cu distinsă stimă;

Em. Manno-Zissy Budapesta, Petöfl-tér nr. 3.

485 2 - 3

Tipografia „Tribuna Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu.