АпЫ XXXIII — No. 7 S BANI IN TOATA ŢARA 5 Duminica 14 Februarie Ж »

UNIVERSUL LITERAR f 1 41 • [ A B O N A M E N T U L 1 C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMÀR 1 A N O N C I Ü R I I I Lfc.1 2,вО ANUAL I. Fo ti. L. Rebreano. M. Săulescu. Victor Anestin, Barba Veroneana. Emii

1 A N O N C I Ü R I I ŞiJONÂMENTELE SE FAC I 1ÜHAI PE UN AN 1 Maur, N. a. Samarineanu, Meflsto, Bar l etc. LINIA PB PAO. f fi 0

I B A N I 2 0 I

Bombardarea oraşului Milano de către o escadrilă aeriană austriacă.

D u m i n i c ă l F e b r u a r i e î i » I G .

rí ăzboiul anecdotic U n m e r t r ire înv ie , ,Pc i;u f r i e d e zu grade sub zero,

гііфЁ^ЩйЯ&Яп o î nă l ţ ime , îap . i r ta t recea dc mijlocul a sa l t a tu r i lo r şi c u m vântul-inifl . t fii pn t e rc . din fur­t u r i al:ia м> iji i i t i 'ui ilu$iuanţUl, ca niş te ü i i í i pete p lumbur i i , f q l i ' n u ppiiet , pe CK^'fcinF î n ă l ţ i m i i atac::.>'. sp r i j i n i ţ i d»t iiu ga rd de une le , cinci si ',!a(i o toman i 8(a(cau de veghe. Stăteau nemişca ţ i , cu puşca spri j i -i.ilă de picior S'üi- îi zis Cil l'-fi citit i :u!')TÍii-iM'if. f u loa fă b ic iu i rea c r iva tu lu i , lucrul n"ar fi fost dc mi­rări ' , pen t ru cit soldaţ i i gjnfteaii a-coio dc aţ-roapc zece ore, ţ i e >t:-cr-k-nul cta sever: n imeni u*at>:: d i . să se mişfe delà postul său.

Huşii njjunscră a c u m pe coasfăî G 1оап | е іЦ cu rgeau . Si ploaia impuş-citturiior se îndrep ta mai ales spre grupul celor cinei , car i s t ă t eau des­

coperi ţ i în faja d u ş m a n u l u i , fără să încerce un s ingur pas de re t r t ţ . . pere, çi fŞră síi r iposteze a t a c u l u i .

Se vedea bine cum glonnfcic lo­vesc drept in c i : unu l îş i plecase pufin enpjil pe piept . Ceilal ţ i însă. r ămăsese ră nemişca ţ i , s t ane de pia­t ră .

O m â n ă tic cazaci se aprop iase a-cum de g rupu l ingheţaf a l o tomani ­lor.

— A î n g h e ţ a t ! s t r igă ШІНІ d in t r e ruş i .

I a r un a l tu l făcu i acă doi paşi î n a i n t e , î n t i n se puşca şi ochi pe a-cela d in t r e soldaţ i i (urci eare s t ă ­tea ma i drept .

S a n t i n e l a fu izbită în piet . O t r e ­săr i re v io lentă il zgudui . î n t i n s e bra ţe le şi ea si cum a r fi fest îm­pins dc nn resort , sar i î n a i n t e cn a r m a în t in să . Când se văzu încon­j u r a t dc d u ş m a n i , so lda ta} , ică lz t l ju ra t dc d u ş m a n i , soldatul , încă lz i i buudeu tă din piept , i ţ i a d u n ă .pu­tr i ié şi ca o năluca -e repezi 'mafii­le, î n v â r t i n d puşca îu j i i rul c apu lu i .

Muşii, tuspă i iuâu ta f i dc vedenia as ta s u p r a - u a i n r a h l , fugiră , a r u u c a n -•lu-şi arniiffe. * 1

S a n t i n e l a ftlergă сй(іѵа pas i după ci, apoi sc rimfji -eleit dc p n l e r l . Ca­pul îi vâ.iâia şi »angele se pre l ingea mereu d iu i:l»î£ Isi În toa r se ochii spre ce ta te . încerca, sä ceară njuter, ' dar vorbele sale s labe ac p i e rdură in vâr te ju l uî ipraznic al v â n t u l u i .

Ca zu. .SÍ zăpada t»i inf inie , г іи і -^іііі ei a l l dVa>.upcă-i.

'* • .

N h vre'ji să p l ă t i ţ i ? Di rec toru l uafei аяіце m -i-iltiigi-

«eo, un ii ea nit veni i a l r ' o Et intjr'titi oraş din K h e l l a . I rablă ce nnihjă şi f lăniâud a i n t r a t in t r ' t ra r e s t aa -r a n t . " '' i

In t impul щ г м і a vochit cu on-ineiili de serviciu ai r e s t a u r a n t u l u i n u m a i f ranţuzeşte .

Când fu sa p lă tească , eera să vie pa t ronu l *i să-i se p rez in te nota de p la tă scris.: în nemţeş t e .

U-icăj^pŞ» vorhi t i nemţeş te , spu­se d i r ec to r a t uz ine i , mii plătesc. Nu­mai aşa vă ach i t con tu l . %~*ţ.

I n conai imalor , care anzi c o a v e r -birea, se г .Ыі la iteamf şi gana-gata să-l înşfaco, î i spuse :

— I a s t a i . onorabi le , că a ic i nn sun tem în^ Belgia . Aici nn t e crede, că pofi săf le joci cu noi . O să-fi a-r ă t ă m noi "îndată, dacă vrei să-fi faci mendre le .

P a t r o n u l , a t r a s de cea r t ă , veni ş i so ad resă d i r ec to ru lu i uz ine i , negre ­şit în f ran ţuzeş te .

— D-v. nu ті 'с(і să p l ă t i ţ i ? Vet i i i bun a t u n c i să î nca sa ţ i .

Si începu p a t r o n u l , u r m a con ra­ma to ru l i n d i g n a t si apoi oamen i i de sorviYTti cîîrûnà" ' fa puiiuiT (T-Tuf

care n'.rvoa n ic i o l e g ă t u r ă d c r u ­denie , ba u i c i mi-1 cunoş tea ch ia r .

Sof ia lu i Georges sc r îe o scr isoa­re soţului c i , do rn ică sil aibă. ş t i r i despre el, b a i i adaogă , c i dacă a r c no roc dc ceva b a n i s'o a m i n t e ca să-î t r i m i t ă imed ia t .

d i rec tor al u z i n t ţ t \ M U r 4 I U T S d v A FWntcia pnsc ad resa pe sc r i soare :

Vu da r en nifcîu.1, O d o a m n ă din Germania, . - r inii-

t ànd p i lda a l to ra , caro şi clc s'au •WTtttî'iwTat d e la femei le f ranceze— a t r i m i s pe frontul de l u p l ă un pa­che t cu dc-ale mâncării şi îmbrăcă ­m i n t e . In pa chel., d-iiu i-..^..i şi o car to de. v iz i tă cu câteva cuv in te măgu l i t oa re pen t ru soldatul , c ă ru i a îi r a cădea în m â n ă pache tu l .

So lda tu l , că ru ia i s'a da t packe­ln!, il t r imi se nevestei sale, ca să se -!)•', i,re ş i . ca dc ceeace a p r i m i t el.

\"ti peste m o l i . so(ia so lda tu lu i a-dresă t r imi fă iourc i ' p a c h e t u l u i o ve­hementa' scr isoare , in eure-i punea tn vedere să fa tă b ine ca pe v i i to r să t r i m i t ă d a t u r i soldaţ i lor nc î i i su-r a f i . So lda tu l , că ru ia doatnna i-a t r imi s pache tu l , a r c 4 copii şi soţia Iui n'a m u r i t încă .

D-Jia, care t r imisese pache tu l , c i t i t scr isoarea şi probabi l я oftat gând indn-se la vârs ia ei d s 34 a n i .

'• 1 Tri 1 ' »BlP A ілаЯаГ-Acel aş nume. Georges Dubo i s avea c a m a r a d in

acelaşi r eg imen t pe J e a n Dubois , cu

Scr i soarea căzu î n m â i n i l e lu i J e a n Dabei*. Acesta cnn» văzu, că e î n t r e b a t , vc rc tab i lu l a d r e s a n t a l scrisori i dc h a n i , r ă spunse să i se t r i m i t ă o s u m ă oa reca re .

B i a t a nevas t ă a lu i Georges Du­bois »e ш ш і і iudat i i şi J e a n pr i ­mi ban i i şi-i p ă p ă sănă tos . I a r Geor­ges a ş t ep t a f r ă m â n t a t o ve ' !o delà nevas ta lu i , pc care o ştia onestă şi devota tă .

In u rmă ş i r e t en ia c a m a r a d u l u i a fost descoper i tă şi fără îndo ia l ă as­pru pedepsi tă .

ф * P e r i i n p a l m ă . l.a vizita medica la , se, prezentau

din cftnd în când , med icu lu i m a i o r a l un ti i r e g i m e n t do t e r i t o r i a l i , sol­da ţ i bolnavi . . . de leue . D u p ă ce-i exa­m i n a en o r ă b d a r e îngerească , spu­nea i n f i rmie ru lu i să noteze In reg is ­t r u l de consu l ta ţ i i ca d i agnos t i c : „Ter i in p a l m ă " .

liiti- 'iiua d in zi le, nn t e r i to r i a l , ne -s l i i nd ce boala s ă p re s t eze , a crezut că va n i m e r i , ce rce tând in regis t ru l dc consu l t a ţ i i şi a n i m e r i t tocmai

ѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲѲ

BIN „ C B V f U L M 0 R T H 0 R "

JMOHŢH DE flCUjVl Pe Uuigă cet ce cor muri odulă, Stu/i taţi acei ce-mtt putrezit de mull. Le simt pe drum -petrecere* Pncealu — şi ijlusul lor, de яШ lumi, l-ascull.

Şi-adeseon Iruesc cu mtne-alüluri Puternici ca şi gifndul cel mai g reit, Pe eare-l m şi nu poli să-l înlături De câl ca s a te-ctp/opie tneren.

Iii au murit prin locurile-acesie '•' А ^ De sigur după ee vor fi luptat, Ca şi eroii lor dintr'o poreste, fn armiile unui împârnl

Ei au murit prin ioc ir de aceste & au lupla! şi au ivi d -n ele, 'Părute, iieşliule, culàtcuîre Pe ţărmul sçorvjd de a- • • soaret

Surd cerul înţepai dc-acclean s'ele

Ş'i-aşa, înh 'un târziu amurg de tcamnă, Când plugul greu în ţarine a slut, СфцГ, /ieste ariile (r imitiríalu, S'a 'alins Inc-erect grelelor bucale, Aprinsul [gl'is di bur'miH a sunat.

Pe ;utiksul rag al miriştilor pale Tăcute urnii c '•<• gr.-ma au pornit, Cu lungi lumini de coi/reri şi de zale, Cu fluturări de. coame triumfale,

f/las (te bucium târna tiu trezit.

Cilest: Hl Caftea celor o in naiule, Tarul, cu glasul rar. cn un şcolar, Şi-uşlept Să-i văd frecúndu-mi înainte, Cu barba 'n цùnt,' cum ea îi am în minte, Cu aerul lor straniu şi barbar.

... O, ce peL-ecei i pmtru zile line Şi pentru societăţi îmbielşugate! şi totuşi eu, prin ele, pentru tine Ám înclinări şi dragoste de frate.

-4-s "o- . . -

d i agnos t i cu l en p r i c ina şi măr tu r i s i in o ndoraai l i nant i t (o cit t u e . , p e r i în p a l m ă .

P r i v i n d u - 1 cn b u n ă voinţă , medi­c u l l i r ă s p u n s e :

Du- t e la front , b ă e t c ; când vei fi acolo, pe r i i îji vor creşte iu al tă pa r t e .

So lda tu l s'a r u ş î u a t , povestea a fost a f l a t ă şi dc a t u n c i n ' au ma i fost dc î n r e g i s t r a t . Ia vizitii medi­calii, i a zu r i dc l ene .

Suflete m a r i . Suf le te le m a r i sălăşlnesc adeseori

i n c-orpurU şi s u n t câ t e odată din aceas t ă p r i c i n ă , foar te ne fe r i r i i e .

L a Char les , un t â n ă r r ec ru t , res­p i n s pen t ru că n ' a r e a dc cât înă l ­ţ i m e a dc 1.43, ma i pufin deci ină l t ia t i i i r e g u l a m e n t a r ă , mai avea o sii:;viiră nădejde să-şi poa le servi j a r a aşa cum îl î n d e m n a suf le tu l : ca la consi l iu l de revizie , să fie găsi t bnn pen t ru servic iul mi l i t a r . Si ca să fie r e c r u t a t în l ipsă şi fn corpo­ra l , uici nu s'a uiai p rezen ta t con­s i l iu lu i . Dar în ziua i n c a r e m ă r e i , medicul ca re l 'a e x a m i n a t i-a «ргіл:

— Eş i i p rea mic , d r a g u l meu ; du-t e o a o u s ă , p e n t r n că nu pofi p a r l a a r m a . jtm'ß'^^JE^m

Bie tu l (íinur e r a să cadă jus. când a auz i t . Ii»*,ă, d u p ă o c l ipă de şo­văi re , a î nd răzn i i să r ă s p u n d ă :

— Dacă siutf j î f î i mic penii ti o a r m ă . s u n i des t i . ! .. bun pent ru o g o a r n ă . Lua ( i -mă , vă rog voi mer­ge i u a i u t e a celor la l ţ i sa sun îna in­ta re a.

M. Săulescn

JUPITER Şi VENEREA i ' lai ictele J u p i t e r şi Venerea e rau ,

a l a iu r i de laut .s (soarele) , cei mai m a r i act a i romani lo r . P o a t e că une i a s e m e n e a j o n c ţ i u n i , ca cea de acu­ma, se dalereşilc ado ra rea Ini J n p i t t r a l ă t u r i dc Yci ic rca : oda tă ca «ci a i . .asociafit inei l a t i ne ' 1 , i a r a ; doua oa ră . ca zoi ai v inu lu i , p r i m ă v a r a , căiid iuf lorea r i a şi fierbea vinul iu vase, a • .iiidu-şi a m b i i s ă rhu ina rea la 23 Apr i l . T e n e r e a fiind l u a t ă <•» zei­t a t e dc p r i m ă v a r ă a florilor ş i n ve-gctaf iuuei i ta rurc i , p e o t r n ea re II e ra consac ra tă luna lui Apri l .

Ca ze i t a te л d ragcbtcU.cra e a . l u n l ă drept par ton au a t u t u r o r l ega ta re lo r de p r ie ten ie - ma i a les a legătur i lor re tă feacş t î . P e aeeas t ă eatfe devine a-poi p a t r o a n a ^ s o c i a t . i u n e t l a t i n e " , cum a m spus a v â n d c -i s ă r b i n a -i-ji pe Binn tek a lban . aJä tnren ne .lu­pii er. zeul ь,иачгепі al l a t in i lo r .

Iu \ ; ' : ; : ! , r t i » a i cuM»l_ Ţcne rc i c^le atins (lia Ti'oia, de l i n i e î : Afite;:. — cure in legendele p o p c n t t a t nostru este ci inoscet d rep t c ioban . l>e aici apoi ia noi n u m i r e a tncen îă ruh i i de : .-Steaua Ctofcannlui". i n scr ierea mea recenta , a r ă t m a t m u l t e să r ' ' t 'or i ule naporu ln i n o s t r u , r ă n t i - e d in acel c id l . ca ' .d cc:."file l a t i u e e d a n s t e la nn 1 >c i-.i Serba« l egă tu ra de frăţie, a v â n d drep t pt.ukron pe zeii ac» şi ia doi. s u p r e m i .

Afarti de a J r i b u t î u n i l e sas uut'.;iie :

Y c j c r e a ю а і e ra şi o zeijă a r a z i o-i'.ihii. Ct» V e a n s V ie t r i n îşi avea ieai-p ln l pe capi tol , a l ă t u r i de .lupii r, гепі- cel m a r c al războaelor , numit ş i Ѵіеіот.

V* aei i aceş t i a da i ai an t ic i ín í i i , ast-ăzi ii vedem î a e ă ţ t a p ă r l n d pe cer în te%'ără.şie, t o c m a i în t i m p u l eântl să sc roeaza l e g ă t u r a d i n t r e Раті< şi R o m a , ţ ă r i l e la t ine! . . . Cine ştie ce l egă tu r i n e vor m a i aduce zeii aceştia s t r ămoşeş t i . E l e n a Kioul i ţă Veronca

і е ш ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ е ш ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ ѳ

1) S ă r b ă t o a r e a Moşilor t* Uttcu-reş t i .

І і и ш н и г Г і ! I l ^ l m m r î e 1 9 1 0 . I \ 1 \ T . l t S l I l.liT'.R.YR ; \ o . 7 . — : î .

l i

Il \

C u i ? s e e l e © I c i I a S í n s a - i s * ,

PORTRETE LITERARE V I C T O R E F T I M I U

d e 1. F O T I

In istoria ar telor »t a ' i . f j u lu r i -.t/r se p rez in t ă ca/nii < micas , - . aV ca i i ПІВІСІіІ 11 H M' niai I ' •U|ia in i i i n . i t'e speciálisai iar, i e ч < -ш< a lor arest r g k i i i <lc o zi uu fost • •àiielul île ejiluziasin al uttijţiimi-JPI- dor i toare tlc p ia rc r i rf l i i ic . pn í ' i -luare dc vnii?c uuif lalr r a r i nu de­păşesc mental i i ; - : ca lm- slri&iiă, flori i r ea loa ie cari t j i l i l á l ea r s sení i -a i r i i la l i ta lca far bana l ă .

( i n c îşi niai a ir. ii: Ii sic pú de J'rutlou, t iara а.чіі 11 I ind. d»îti. iie-

t ' isriloart-л l ' j í i i l ia a lui i t a r i u " ! ( m c p a i a l i c ці шаі ci i i>lc aatj щ MaaVnwiy l lc і і а і н Ц ^ del ic iul con-

іЛчФЩЬіІІ W a s * » <*sa'a a s iii ( i | i niai M «ii dc -ÚWjíiíMil Kiüli,

.feil >Sk>» :i de « la lea fttiuetc 4(1 <•<>»•. ua »au fiira céiaJu de ліЦіа a*; ieriozi şi lie aUica -lek' i. p orizontul l i ie ia i i i re i n o a s t r e t

nar,-, i(f»4 -I I u ö p l i t jj • -J :e iiii

De mull au in t ra i in inasa юul­t ime i neeuirooetiţc, moar tă sau vie. м . ф < і | , de r . e l - ; fc: .« nes rare i:u iarlií j e t. ; ce if au sc ia-leia d iv ină : Strălucirea tulcuinl i i i Sit« i/e.;:i,;. ri ; ; j; c 11 i l.< ! Il І ! . . .

t ' a ! • untem іи l ia t i l . dt- t â l c a m ă ­n u n t e ceinsema-i ic nn ni» izbim, de eafî indivizi , rfe «Inel mărunţii in zilele car i c u r , pripite spre inf in i tu l cc ne absoarbă p 'c loji — fi inţele ca lumi le í ac ' i i pu i i e t*e Util... 'Nu­m a i î u i r ' o cliaO. de;:..-.!»t• de tot cc ne înconjoară, de luate cout ingen-iele imed ia tu lu i , Minţim aeea pa l ­p i ta re cai e -, i'irc.'!/.M. care s l iu luces-te iu formă tb- Пік-йгй a i i u t í r i c , ca un nr l iuugbel i d a u r : itinjiirait ;i. care. ne confundă cn e ternul spre a retriii venenr i lc cc s'au scurs şi vea­curile ce se vor mai topi în necun; ş-ciiiul nesfârşit şi i m e n s ; si;n(ini erea-( iunca suf le tului nasli-n, Înflori­rea nemii r i rc i care nu se mai .uită t i nu se ma i şlertxe din memoria oamenilor; iar aceas tă c rea t r ane

mi ai i ă iz in va răsă r i ia fata oame­nilor i a acele p ie t re funerare , r â ­ma»!' diu veeiíle l i á l i áue . ca r i te c'iiaiila spre t r ecu t şi-ţi deschid por­l ik ' «r j r i a le v i i to ru lu i : . . ( rceătorn-k , le oproş lc : a ic i zace acela ca re a gftndil ca şi ( inc şi care î n t r ' u n woiactii dc ba luci iiit^ ie subl imă a l'iiim in kiuibol irni.Ki şi veşnic. I )a>ltc ţi uep ic i i í a r , si!ii5iiüiníil* ca­ic le f i ; i :aùaia , ilicite care te tú l ­imra, le judrágos le -c £І le ÎU^pîi-i'iiîiiia <k ceeace uu se va cunoaş te цщ i o t k t ă , confundând în i n i m a , r j j i ' ica şi »iiKklul kii clipa fugi t ivă .. i -i.iba i u puterea mag ică ş i u r p ă -

•1хцц& ii g i f / H i ţ l ^ ' V • *•»«» s t ă i a t a noastiii I ráes le in <l«!#liía-

i* I r ae ţ l c in ren!. ín eeeai е »ші-I Іеиь şi vkeuxă saa l inde spre i leal

MMI ce ar deb i l i să' fini. Oitfirl de AFAC»T!. chimil t <lc m u n c ă l a r o r d a -l i şi d i sî»ecnl:>ţiuai finuiieiai e ne-• '.'i -.'le ѵім-алй a v i a | ă t î l in i ' a , ' bo-ba'.a — imens dc boga tă — exteu-•M"1 şi exter ioară . luxoasă şi obiaz-

! i :ІЧ::ІІ-іа ciainei.iliir île i;eiiii-liol dacă am face-o, ne-a;n p răpăd i v iomea descriind iiiirea-ra .socieiale tli as lüzi . Л"іа(а safletească a aces-(e|n e iiiii.l. e коаій, e seacă, e un і аѵ. і . і caleiaal de er ţ i{a soare lu i . i 5i»;i.-'i iţi.-i lüii i iv mijii ac. le tiiale-r iâ le şi ccJc sufieleî l i dă naş te re la ( í iá í l i í í i ' i l ia i i ia í i .e iud ' i is ivet d i n n-c e l s i ă luiuP, ca diu l i ' I ) eomo.irïi;

k ' ioca a h í i a í á după a*cr i ncmă» M<laíe. d u p ă c o œ p r o m i s a r i şi după p i l e i ' c ; Cin l umea !.an:Si.i. 'I r. a po-iilfcişi i i jor, a salutarilor fără scru-pine, a femeilor de Itimc fiiră рц-dofre, a kk- J i i r - cn zcsir? sua facă petle — car i v isează orbi i le C!eo-pnirei , citind ca tec l i i /mi i l : ca r i dore-p ti. ..:i.;.iiii orbitoarea cu loa­re a aurului, boluăvicioasa aribifi-

unca puterii, neattud î n conş i i infă nici un ideal moral, în sensul une i desvoll ari sufleteşti şi a u n e i evo­luţii a individului şi a societăţii;

tliu M < asia Iunie, in care suoliiz-nilll ІК:і(іі!іііііііііі l i cee dr4<pt deştep-lăe i i iue : fraza s?aca şi s imbolul gol iii " il ik SE afilia; i tli'4'pi operă de a r t ă ; ar ivizmii l searbăd al ş a i i a i a n i -I i ;iiişal ca norma de v i a t ă ; l ipsa i!i s i : IN alegerea procedeelor drepl mar fa c u r e n t ă ; іііц a t e a s t a lu­me ş i -au ales, iu ma jo r i t a t e a cazu­r i lor , r omanc ie r i i secolului , d rau ia -(iii",'ii v r emi ; subiectele lor de pre­ţuit cl ic.

Д doua fază este JI Ieecuparea tea» re í íeá a lumi i , s avan tu l , omul de ca­binet , tji?;'(It?l, n a i v u l care În a fa ră

• de diitelo r ea l i t ă ţ i i ; c a u t ă dezlega­rea I î 'OUJemel ta dc ş t i in ţa , de ine-lafi/.ieă, de mura l a i a ana l i za sIh-tliiiliti si;îicte»r i i i ie iu iucontple l . Dc ; :c : o hm';.; g e n e r a l a : procla-îuiii'ca a d e v ă r u l u i .-.I'ioii-:. drept dogmă; i n l r o u a r e a poz i t iv i smulu i supe r l a l iv ; MIL;rarizai'«l ( t in i i c r

prinei | i i iJor car» făcesiu au reo la O-l impulu i sufU'ie»e de od in ioa ră . Ia numele S t i iu je i s'a Încerca t d i s t r*-gerea meia î ie iee i şt m o r a l e i ; in. mi-niele ind iv idu lu i s ' aa u i ü l i j a l d r ep ­tur i le socie tă ţ i i şi t r ebu in ţe l e , ei — individul ( iee;; t«r şi-a . a roua t p r in ­cipii car i n imiceau bazele soc ie tă ţ i i diti-abile: l i be r t a t ea i nd iv idua l ă se li';'.iiMc.rni;:se in апа іч і і іе soc ia lă ; di'íiiíiil meu ajunsese scí . r . ia a l i n i a .

•ія аееякіа pe rve l i re a valorilor ішігак , după ce în mod e te rn dove­diseră m a r i i dascăl i a i onjeuir i i re -l a t i i i i n t e n cuiioşti i i telor noas t re î a domeniul f enomena l i t ă ţ i i ; 1 după cu se s tabi l i se p e n t r u t o t d e a u n a că e-iihlă în via ia ca şi în mişcarea 11-a ţ r e r s a J l na i g u o r a b i m u s , a n n u m e a , int«î!i!.-4-ibil, r e Uit7.ii c ă ru i a sc ţi.t - si se vnr pofea — Ді'оі (oate rrcdiUtcle rel igioase, toa te specula­ţ i i le metaf iz ice fă ră posibdli iatc de (. u l ro l : — doar п н ы а і n fâ ta câ t . cad sub pr izma b h i c i ă e ă t o i r c a bu­nu lu i i,i a t . Astfel că şi ş i acea.ţtă lumea , : .alei ii de coav iugere îi se subslHiîisc Rcepticiyaiul e i t in şi co­mod; ş t i in ţ a k i i c r au t ă , con t ro lab i lă şi evo lu t ivă devenise dogmat ică şi i n t o l e r a n t ă ; şi în aceas tă lume idei­le mora le luase ră o î n t o r s ă t u r ă şi o i n t e r p r e t a r e comică, confundaudn-aa p r inc ip iu l social , p e n t r u mic i ne ­m u l ţ u m i r i coujujrale sau din p u r e

mot ive pe r sona le : şi in aceas t ă l ume a in te lec tua l i t ă ţ i i echi l ibru l d i n t r e cele două pr inc ip i i , al vieţii rea le şi al vieţi i sufleleşii se rup-ese .

Oameni i de w>in(ă, eroii conside­r au lumea ca o pradă şi ea un obiect de SCIISI'tii p l ăcu te , 1 corei iciai i i i ca un obiect tle t ' isccare, ca un cada­vru fără uniaţii — uici uu i i , nici cei lal ţ i nu s 5 au scoborât la pr inc i ­piul v i ta l , la a rmon iza rea celor două p ă t u r i opuse p r in i r ' o societate t a re , b ă c a t i pe o educaţ ie solidă şi var ia-

uifi.. ' >!,:> n d i i s l o m ->Ы l u acest Iiikos al ideilor şi al con-

ş l i io ţe i uuivcrsnle , in aeeas lă u n a r -faie-generală ne-a găsit iă?.k>inl cel mhre . '• 'i > « AOŞI riiab

•• Il • • I I I I » Wt& 111)11 N '

f ' e l i iüe . profesorii , şcoala не a ră ­tau o lume ideaiă ea re nu e t i s i ă ; ctilliini iioii-tru n'aveii n imic eenii'ii

ii sail iăt ieia lup(ci ce se ilădea în societa te . Cei mai da ta ţ i die Ire in te­lec tual i , cei cai i aşii 'ofuudasiră ' mai mul! problemele sp i r i tu lu i se găseau nepofti ţ i la masa v ie ţ i i : găiăgscşi i , oameni i de n imic , vocile i i i s inuanle sau b ru t a l e ocupau k c u r i l e de f run­te. Ce-i r a m ă n e a inlele tuiilnîiii Í Să se adapteze . Acest lucru a r fi în­semna t moa r t ea ind iv id antet aţei sale sau să se r e t r agă , cu mar i j e r t ­fe, cn res ignăr i şi cu nmi l i r i cont i ­n u e iu eul săn . O r i c n m vocea lu i suna râu îu urech i l e c o n t i m p o r a n i ­lor. Sau contopi t sa« izolat el nu făcea purta d in mişca rea sce ie l ă t i i .

Ін a s e m e n e a eond i ţ i un t de a n a r ­h ic suf leiească, î n t r ' o ţ a r ă fără t r a ­di ţ ie şi fără cont ro l , când f iecare p a r t i d îşi a r e in t e l ec tua l i i s ă i , poe­ţ i i să i , geni i le sah; — fără n ic i o preocupare de a r l ă sau de ş t i i n ţ ă ; in a semenea t a r ă ne pu tem î n c h i p u i câ te non-va lor i vor (reee drep t so-uiiiaţi fi câ ţ i m â n g ă l i t o r i do h â r l i o d rep t scr i i tor i m a r i .

Oamen i i la no i n ' au vremea să ci­tească , u 'aii v reme să as imi leze ; pe ei i i preocupă pol i t ica , l i preocupă leafa, i i p reocupă luxu l , p l imbă r i l e la sosea, va r i e i en r i l e , e lcre le î u v â l ­vă, şi c u i e u l e l c la o rd inea zi loi .

A u i a r i i ca r i p lac nu (rebtie să se p m i e u p e dc s t i l , dc idei , de concep­ţ ie . S ă fie d i s t rac t iv i , să spue spi­r i t e ef t iue, s ă ne dea melod rame sau să ne exci te s im ţu r i l e toci te — e- des tul . <••< :.'{ iţ-MIBIMOS и

De la (ragetl ie, în c inc i a c t e . . p o ( i Irece la revis te tic ş a n t a n ij.iflagn» ba nn . este ma ro şi ea l i t a l ea niăr-îei nu d i feră . Acestea zise, vin Ia d. iau.il ІІІ.

iucliipuiii-Vii un M u i e tnoilesi în-drăge- t i f de visuri şi de si ele. scr i i ­tor pe la pazofoj mâiidrii de s ă r ă c i a lu i de boem şi orgolios dc ign&ran-ţa r ea l i ( ă ( i i , ; >ail iăde", — aţ>a J'am văzu t pe îl. Ilftiiiiin acjim vr 'o 7 an i .

Rfidàiul acest l labi lon sau Par i s a l Or i eu tu lu i — c a r e este Bucu ieş -(iul nt:strii (să m ă scuze g rama t i c i i că uu-1 în t r ebu in ţ ez l a p lu ra l ..Hu-cureş l i i " , „ l i u c n r ş e t i u r ' e ceva ma i i'aiiiilii'r si m a i pu ţ in preiei i t ios) . Ca Lucien de í l u b e m p r é şi-şi j u r a t , in-(r 'o noap te cu lună , pe o bancă a Ciş-luig'iulni că va cucer i aceas tă Me­tropolă fasc ina toaro a luxulu i , a plă­ceri lor şi a necunose i ih i la i . Şi d. Eft imiu a izbàudi t p e n t r u o el ină .

D u p ă ce scrisese ve r su r i uşoare , să l t ă re ţe , ap roape bana l e — d a r cu rgă toa re şi pasabi le (să m ă i e r t e c i t i to r i i Că sun t nevoi t să î u t r e b u i n -

£ея a t â t e a ncologizme îu acest s tu­diu , p e n t r u a î i m a i b iuc înţeles) p r i n t oa t e gazetele şi revis te le a t r ecu t la l u c r ă r i m a i ser ioase.

S'a pus pe luc ru şi a scris „Inşi*

1. — \< r \ l \ T . ! Í S I 1. Г Г П Н Л К D t i m î E i i c ă l i f e b r u a r i e l í ) 1 0 .

rft-ie Mărgăr i t e" . Un director de tai r i i favorabil i-a juca t uic-a în g r a b ă şi povestea d rama t i că a p r i n s , a avut succes. Versur i sp r in ­tene , cuge tă r i lesnicioase, compozi­ţ ie c l a ră : duioşie bana lă , l a c r imi ; Shakespea re şi Ot tenbach , Haciue şi Deliile. Emineseu şi Sinn . ío{i au fost puş i la cont r ibu ţ ie , î u t r ' o de-sord inc revo l tă toa re pen t ru cei cari ş t iu ce-i a r i a şi versul , p läeu iä şi măgu l i t oa re pen t ru acel „ in f iu ih t s t t n l t o rnm n u m e r u s " .

De Ia aceas tă da tă , toba rec lamei ţi spoiala glorioli i au fisţ s-imboa-Ielc luc ră r i lo r sale . A făcut pol i t i ­c i an i sm l i i e ra r . Nu s'a in te resa t n ic i de cont f i in ta sa a r t i s t i că , nici de visul ( inere ţ i i salo, - şi, ca un demagog a cău ta t aplauzele ace­lora pen t ru care a r t a este un mis­ter baeltic şi o d is t rac ţ ie şi-a negli­jat concepţ i i le de cele mai mul t e ori i n t e r e san te şi eu t r â m b i ţ a faimei înfr 'o m ă u ă . ininâniişnl şi cu basfo-nnş in ceala l tă , sclivisil şi pomăda t , ca nu dand.v de ul t ima modă a cre­ţ u l că-i cvpres ia cea mai desăvâr ­ş i tă a ar te i r omâneş t i : a scris „Rîn-gah i" , care este o oroare st a publi­cai cel din urmii volum de poc/i i care i-a adus nu dezas t ru .

Dacă a u t o r u l lui „ Inş i r ă - t e Măr-jfări te" ue părea in te resan t ca înce­pător in t e a t r u ; c rea toru l ..Cocoşu­lui Xegii i" , pre tenţ ios , cabal is t ic , ig­no ran t in mate r ie de es te t ică şi de expres ie , di luat iu compoziţ ie , con­fuz, şi a b a c a d a r b r a n t ca formă - in-t i ' u n cuvânt mediocru, in sensul cel n a i larg al c u v â n t u l u i , - nc-a de­zamăgi t a d â n c ; iar ullimi-le luc ră r i ne-au silit să ne pierdem răb-îarea şi să nu mai avem pu( iu | a binevoi­toare de a-1 ci t i .

I). Ef t imiu a porni t ca fiul iu i De­da!, îndrăzne ţ , cu gândur i f rumoase, riar prezumtiv şi inconş t ien t de va­loarea propriei «ale ş t i in ţe şi a pro-iH'iei sale a r te s'a a v i u t a t îu dome­niile eterice unde u'tijtingi decâ t (arzi 11 tliipă popasuri lungi şi târz i i dc muncă si după ani nesfârşi ţ i de

: s t r ădu in ţ ă . Când s'a crezut ap roape Ar empi reu , a r ipe le ile cea ră s 'au copil in fata lumin i i da iunezeeş t i şi pu te rn ice a soarelui , i a r corpul neînsufleţi t şî-a Tară mal g â n d u r i l e imper t inen te 'fn contact cu rea l i i a -

- «>a. • '• Dacă o societate sau o clasă so­cia lă , fără t r ad i ţ i e , p l ină de snobi şi de semidocţi l'a r id i ca t ; pas iv i t a tea , negl i jenta şi lipsa de c o n t i n u i t a t e a aceleaşi soeieiă(i l'a doborât pr in ig­norarea ei pe d. Victor Effimin.

Valoarea p ropr ie : ta lc opere se oglindeşte , î n t â i . în l ine şi apoi în cei câ( iva servi tor i dez in teresa ţ i şi pr iceput ai gându lu i şi ai frumosu­lui. Publ icul nu-şi a p l a u d ă decât prosti i le şi s lăbic iuni le . Shakespea re я plăcut con t imporan i lo r săi pr in zhàrnàii 'cu coardei me lodramat i ce , care constitue, o adevă ra t ă scădere H operei lui ; .leau Jacijiies Rousseau a cuceri t o în t reagă epocă prin st i­lul t îec 'anta i tu in In modă. p r in în-tlröziieíüe. parai losnri le si p r in e-uor in i ia tea leori i lor sale sociale; E-lainescu, la noi, prin pes 'miznml şi prin 1 iaţa sa r o m a n t i c a şi nenoro­cită ca re a copleşit s en t imen ta l i t a ­tea a t â to r genera ţ i i n 'a fost 011-fioscut in opera lui decâ t după ce R ineluiui t servind ea obiect de cu-rio/itate...

Kevcnind la d. Ef t imiu conchidem, că a plăcut pr in faptul eă versu l său un e plas t ic , n i e i i m p r e g n a t de r a n d i r e , n ic i impecab i l -— aces te î larur i a î i n g desăvârş i rea Ia adevă­raţii poeţi — a plăcu t p r in pa r t ea Cinematografică i n t rodusă în opera

щк, p r in vers i f icaţ ia uşoară , g răb i t ă , fără va loare d r a m a t i c ă , da r r ă s u n ă ­toare şi c a p t i v a n t ă pen t ru u rech i le n a h e şi s imple .

A p l ăcu t un t i m p şi acum nu m a i p lace pen t ru că a servi t ca o curio­z i t a te t u l b u r ă t o a r e pen t ru un a n u m i t publ ic — ca un ser i i to r în j u r u l că­r u i a s'a făcut r ec lama cea ma i de­ş ă n ţ a t ă şi cea mai a m e r i c a n ă .

Ca să fim drepţ i , p r iu une le frag­mente a le operei sale va fi c i ta t pen­tru cei ce vin cu i m r e p r e z e n t a n t t i ­pic de ,,poefac m i n o r e s " din epoca noas t r ă .

Singur si Înstrăinat Albă e reyi.ua nopţii Din ţinuturi le-albastre Şi blând tremură privirea-i In fereastra casei noastre.

Cade-o stea rătăcitoare hlovindu-se departe, Plângător adie vântul Printre geamurile sparte.

Şi cum stau pierdut in gânduri Picură din ochi'mi grele l.acrimele desnădejdei Şi instrninărei mele!

Şi mă doare n suflet plânsul Dureros şi "nreninat Când mă râd atât, de singur •Şi atât de sbu ciumat.

Par'c'uud un freamăt lainic Cum imi tremură 'n urechi, îngânat de nostalgia Dulce-a nemurilor rechi.

luge mintea-mi rătăcită înapoi cu mii de veacuri Când părea mai dulce vraja De prin codri, de pe lacuri.

Purtător de taine triste Vântul ciocane la poartă, Câtă jale pune 'n pieplu mi Tresărirea mea deşartă!

In zadar e aşteptarea $>. credinţa, e '« zadar. De-acum nu mai stràluci-ça ProslőrUul meu altar.

Suflă cântul pustiirii Printre geamurile sparte, Ea, nădejdea fericirii, E departe, prea departe.

Mefisto

GENERALUL GALLIENI unui din şefii armatei francezi.

SĂPTĂMÂNA TEATRALA

P O U C H E Pölich« e una din cele mai inte­

resante opere ale l i teraturii dramati­ce franceze moderne. Б un poem al durerii adevărate ş i ascunse, a l resemnării sftăietoare şi neputin­cioase. E povestea, veşnic aceeaşi şi totuş veşnic alta, a suferinţei eelor Învinşi în viată, a celor asupriţi şi persecutaţi de viată. E iubirea eea marc, aceea care e atît de mare In eât at inge eroismul suprem al iubi­rii: resemnarea necondiţionată.

N11 sunt în Pol iche nici sfori, niei efecte tehnice, nici rafinării teatra­le, lucruri pe care Batai l le , în inte­resul succesului imediat ş i cam in detrimentul artei, le întrebuinţează eu multă dibăcie în lucrările sale mai noui. Aici nu c de cât viată, via­ta Întreagă, plină, sbuciumată, cu foate capriciile ei, cu toate ciudăţe­ni i le ci, cn toată proza ci cure totuş e at i t de poetică. Aici re războiesc oameni adevăraţi cu viata adevă­rată.

Pol iche ş i Rosiua! Sărmani i ! A-mânloi sunt nenorociţi . Fiecare in felul său. Amândoi ee Întâlnesc în viată, se opresc o clipă, nu se înţeleg oricât l i s'ar părea că s'au înţeles, şi apoi pleacă înainte , fiecare în altă parte, fiecare cu durerea în suflet de a nn fi fost înţeles. Dar mai eu sea­mă bietul Poliche.. . Rosina e femee, c Încă destul de t lnără, e frumoasa. E a nu pierde din oprirea ei de o cl i­pă, l ingă Pol iche, de cât nn suflet bun, iubitor, pentru care ea a avut doar o milă profundă, dar care a i u ­bit-o eu toată iubirea ce se poate cu­prinde lntr'o in imă nobilă. Ea, chiar părăsindii-1, câştigă. Câştigă pe cel-

Ö0RAZ0. — Vedere gsneraiă

I,alt, pe cel ee i-a tulburat simţurile, pe cel ce i-a răscolit viata dc patimă, spre care o mână sensnalitatea ei vremelnică. S'a înfipt şi în sufletul ei un dram de durere, dar încă n'e stăpâneşte, încă n'a cutropit-o.

Pol iche insă e sfărlmat dc tot, Pentru el Rosina e viata. Pe dânsul, după ce pleacă ea, nu-1 mai aşteaptă de cât durerea eea mare, cea fără de balsam, durrea supremă. Sărmanul, sărmanul Po l i che ! EI nu e făcut să iubească. EI e făcut doar eă sufere mereu şi în taină. Fi indcă Ini n ie i să sufere nu i-e îngăduit . El pentru toată lumea, pentru Rosina chiar, e a n caraghios care şt ie ş i trebue să Iacă orice prostii ea să Înveselească pe cei d imprejnml lui . El n'are vot să plângă şi nie i să iubească. Poli­che amant! E ridicol. Ş i Rosina nu vrea să audă de un Pol iehe-nmant ; nu poate. I-e ruşine. Un capriciu al Rosinei î i hărăzeşte totuş câteva c l ipe de fericire nefericitului Poliche dar şi pe acestea trebue să le plă­tească scump, cu atât mai scump eu eât soarta nu i le încuviinţase. . . Şi pe urmă despărţirea... Şi pe urmă durerea....

Pe aceşti doi oameni trebuia să-i pună î n evidentă interprtarea.

Văzând pe d-na Voiculescu în Ro­sina, ne gândeam Ia Nora. Fiindcă înRosina a dovedit d-na Voiculescu, mai mult ca în tot ee a jucat până acuma, că şt ie să ne comunice taine­le cele mai omeneşti , cel mai adânci ale sufletului. Creaţia d-sale in Ro­siua nu e excelentă pentru că ar fi teatrală; e desăvârşită peutru că e int imă, pentru că e sufletaescă. Ar­t ista aiei nu mai caută efecte exte­rioare, ci adânceşte sufletul, sensibi-l isează mişcările şi nuanţele sufletu­lui... Mai mare elogiu nu putem fa­ce unui artist.

Şi tot astfel şi d. Manolescu. Ani spus odinioară că artistul acesta va stăpâni teatrul românesc. Poliche. e iar o creaţie care te ispiteşte să faei profeţii. Şi cecacc e mai extraordinar este că natura î l ajută atât de puţin, că tot ee dă trebue să dea numai din sufletul său plin. Alti artişti au a-vautagi i fizice care î i ajută. D. Ma­nolescu n'are de cât nn suflet plin de calităţi .

Poliche.. . Ei bine, Poliche al d-lui Manolescu nu e poate tocmai Poli-ehe a l Iui Batail le . Adică nu e în părţile comice. Fi indcă d. Mauoles-c a n'are eomieul burlesc ee-i trebue Ini Pol iche mai eu seamă In aetul întâi . In părţi le dramatice Insă Poli­che al d-lui Manolescu e mai bun de cât Pol iche al lu i Batail le . . .

I. Rebreann

F A R M E C O, dacai şti cât balsam torni. Şi ce torent de mângâere Gând, plină de iubire, vii Să stai la patu-mi de durere,

Şi cât de repede îmi trec Clipitele chinuitoare Cdnd, temătoare, tu mă'ntrebi: •Iubite, spune-mi, te mai doare ?•

Cum stai la capu-mi îngrijată, Şi-mi mângâi pletele cu mâna, De dragul tău, aşi vrea, iubito. Să fiu bolnav fn'totdeauna !...

Focşani. T a c h e L a d u a

T M V K H S i !. ! i í ' E H A R \ o . 7 .

LONDRA. — Parlamentai englez.

POVESTIRI MISTERIOASE

Floarea din insula Ranvalona (Urmare

Intre t imp, іші dădui seamă, că Înfricoşătorii ochi nu stăteau Impe-rechiat i , Ia o l a l l i , cum ar fi trebuit ш& fie cazul la animale. S e vedeau ici caic una, dincolo trei, sau patru dinire lumini le acestea ciudate ş i la timp potrivit, trebuii să-mi reamin­tesc cuvintele Hiwei-Riwa: „Mă vei puşi Ia floarea care are ochi".

lutru câtva liniştit , totuşi, dnpă m m vă putefi închipui, obosit peate măsură, m'am lăsat greoi pe trun­chiul găunos al unui copac. Trcbue na fi adormit de oboseală. Era noap­te- sim(ii o respiraţie caldă, şi un eap negru cn părul ere ee lăsa pe pieptul meu: Riwa-Rivrn,

M'ai salvat de dinţii leilor, micu­ţa mea. < mu să-ţi răsplătesc?

..Să nu mă părăseşti nici odată şi rând te vei întoarce acasă să mă ţ i i aşa cum (in albii pe femeile lor. Ju­ri-mi a-'t:i pe spiriinl finarci cu ochi".

Şi «ub privirile groazuice ale lu­minilor, cari sticleau de jur Împre­jur, spre noi din noapica pădurei, — riş te flori fosforescente ale unei or­hidee necunoscute — am jurat salva­toarei melc, să-i Implins.ee dorinţa.

Marinarul întrerupse povestirea şi Arase o adâncă înghiţ itură din vinul ţroe spaniol. Până aci, urmărisem relatările sale cn toată încordarea a-tenţiei. Acum insă , In t impul scurtei aule întreruperi, s imţi i en fel de du­rere de cap acută ş i o oboseală tot mai moicşttoare începu să-mi stă­pânească corpul. In curând, nu mai putui ea percep şi să reţin, tn tot ja­rul culorilor lor, imagini le pe cari dânsul le rula mereu, fără să obo-•enscâ. Icoanele Începură să se a-mestece, revărsundn-se unele tn al­tele, şi, nu retin decât reprezentări neprecise. ..Trăirăm, parte cu fruc­te din pădure, parle cu proviziile pe cari Riwa-Rtvva se ducea să Ie fure din satul ei. In t impul când lipsea, ebişnuiam să cercetez Împrejurimile luminişului nostru. Astfel ajunsei, într'o zi pe coasta vestică a insulei . Aerul fiind neobişnuit de l impede, iar marca evtra-ordinar de l inişt ită, recunoscui la extremitatea orizontu­lui o dungă întinsă, care se lungea, întunecoasa. îit direcţie nord-nord-vestieă. Era, fără îndoială, coasta vtr-tulni nordic al Madagascarului. Ar fi cu putinţă de trecut dincolo cu o barcă? Şi dacă reuşeşte, poţi fi tn l igurnnfä? Enorma insulă, ea Însăşi aproape tiu continent aparte, ascun­dea tocma i în părţile ei superioare, ţ i n u t u r i să lbat ice , »e re rce la ic .

« J e B A D O W I L O B E R G

ei sflrşit) Fuse i totuşi mulţumit când desco­

perii într'o bună zi o barett veche ascunsă snb crengile unui eopac. Probabil eă fusese uitată de locui­torii acelni popas distrus. Era o lun­tre cam putredă, de soiul acelora pe cari le Întrebuinţează ranvolonezii pentru pescărie. Totuşi , dînşii nu pă­răsesc nici odată ţărmul insule i lor. In luntrea găsită se mai afla, Încă, si o curea bună de întrebuinţat. Is­pita de a fugi singur, şi de a lăsa pe salvatoarea mea cafenie lu pădu­rea seculară, se deşteptă arzătoare In mine. Deodată asta insă, Etil meu moral rămase Încă învingător.

Am cerut Rivrei, — R i w a să fugă cu mine din insula-patrie. Fără cea mai mică codire, Îmi răspunse da.

In bucuria ei copilărească, ea bă­tea din palme de-acum mă ie i eu t ine in ţara ta. Cum vor mai căsca ochii compatrioţii tă i când vei aduce cu t ino o soţie cafenie.

Ne-ain servit de l iniştea mărei ei aerului, pentru a porni imediat la aplicarea planului nostru. Luntrea avea cârmă şi Riwa—Riwa se price­pea s-o conducă. Eu lopătam din toate puterile. Astfel ajunserăm tn aproape opt ore, la o poziţie pădu-roasă a ţărmului estie al Madagas­carului.

După fel de fel de peripeţii ajunse­răm la o feeaHtate unde se afla i n ­stalaţi un funcţionar administrativ francez. E a mă dădui drept u n nor­mand şi 11 minţi i eu povestea naufra-gicrei unui vas „Fleur i u Nord". Tot odată povesti aventura mea din Ranvalona cu total , astfel, cum se petrecuse şi mă bucuram In taină, de mutrele, pe cari le-ar face cafenii Imbllnzitori de lei , amici i noştri, când vedeau o canonieră fran­ceză.

Funcţionarul guvernului, un pro­vensal, era foarte prietenos ş i Îmi dădu bani pentru continuarea d a t o ­riei , dar... snb o condiţiune. El mă trase de o parte şi spuse: Această mică vrăjitoare insulară Îmi place mult. Voiţi să-mi lăsaţi mie gân­dacul ăsta cafeniu?

„t i răspunsei revoltat, că nu pot să dăruesc, doară, pe salvatoarea victei mele, ca pe o sclavă.

O! vă rog! Ea se va simţi bine aci. Să cere să fiţi gentil , dragul meu. Ş i eu sunt gentil , faţă de d-voastră. N'aveti acte — aşi putea să vă fae greutăţi...

Domnule, nunteşte-mă Iuda, scui-pă-mă în obraz.

An. t răda t pe aceia care mă sal­

vase din ghiareie leilor. Nn e vorbă am fost destul de pedepsit pentru a-ceasta.

Trecură ani. In oraşul meu natal făcui cunoştinţa f i ice i unui negus­tor bogat, Lora Iansou, o minu­nată fati b londi . On bani i de zestre, «Indii să-mi crées o navă proprie t i eram pe drum bun de a ajunge un navigator renumit.

Lora era o mare amatoare de flori rare. Trebuia să uti l izez toate cu­noştinţele mele, d in streinătate, pentru a-i procura seminţe noi şi es-cepţionale.

Eram căsătoriţi de aprope un an ; »Lora luna son" — natural că astfel se numea vaporul meu — trebuia să fşi facă cursa de fneereare la marea de Nord.

Frumosul vas nu urma să Între­prindă călătorii mondiale, ei să cir­cule, ca un modest vas comercial, Intre porturi apropiate. A ş i fi luat en mine , eu plăcere şi pe naşa vasu­lui, dar Lora nu putea suporta că­lătoriile pe mare.

In ziua pleeărei primii , iarăşi o mult călătorită scrisoare eu diferite mărci şi ştampile ale unor ţări ş i o-raşe depărtate. D i n plie se exala o a-romă exotică, ciudată. S imţ i i uu fel de reamintire; nu şt iam bine faţă de oe anume, căci a m trăit cele mai diferite aventuri tn eele m a i dife­rite zone, — dar reamintirea asta nelămurită se lega de ceva de seamă, evoca, In mod vag, una dintre răs­crucile vieţei mele, — părea scrisă de • mână necunoscută mie , nn scris cu trăstttnri copilăreşti.

bi pMe se afht e hârtie murdară şi galbenă, iar In aeeasta uu număr da sentinţe retende, curioase. Pe foaia i e hârtie erau măcgalite n a i multe semne necetibîle.

Rugai pe LOM să păstreze, Închis, attt plicul, ett si conţinutul loi, s i t i aştept până ht reîntoarcerea mea.

Olnd mi relntorsei, după clteva si le , găsii pe Lora In spasme grele, aproape, luptladu-se cu moartea.

U n miros blind şi strein,acelaşi pe eare 11 răspândise plicul cu mai pu­tini intensitate, nmplea, ameţitor, aerul odăiei de dormit. In semi-tntn-neric, — era dimineaţă clnd sosisem, iar lumina pătrundea Înăbuşită prin perdelele verzi — In semi-întuneri-cnl odăiei , mă f ixau ochii groazanici pe cari l i recunoscui Îndată. Erau florile acelei orhidei luminoase din pădurile seculare ale insulei Ran­valona.

Lora s'a vindecat, dar a rămas de atunci , bolnăvicioasă. Dacă aş i fi sosit cn o zi mai tlrziu, n'aşi m a i fi găsit-o tn viaţă. Cum s'a făcut eă planta a ajuns până la înflorire, In-tr'un t imp atât de scurt?

N'aţi auzit încă, nici odată, despre vrăjitorii indieni, cari fac, ca un pom siS crească din săni inja lui, numai In

cinci minute? Lora fusese neascultă­toare, aşa eu.4i sunt mai îu totdeau­na femeile. Ea «emanase seminţele îutr'un vas de flori, iar pe acesta 11 încălazise ncastîmpărată cu mânuţe­le ei albe, — mai mult nu ştie să mai spună".

Ultimele cuvinte ale povestirci nn le mai auzii decât ca într'un vis. in sfârşit, mă deşteaptă o voce răgu­şită, — era vocea acelui chelner al

'staţiei , care scosese crisanlcme din cameră, în urma poruneei marina­rului.

„Trenul spre Berlin pleacă In einci minute, mă rog..."

„Bine, biue. Dară, unde c domuul, eare a stat aci la masă cu mine?"

„Navigatorul? El a picat de mai bine de uu ceas. nu ştiu, însă, e a care tren, căci au plecat (rci, u-nul după altul".

Priveam obosit spre amestecul de lumini al halei statinuci , căci se în­tunecase, între t imp.

Chelnerul aprinse lampa de gas at îrnaiă peste masă.

„Aşteaptă,— c oare tn adevăr attt de t lrziu?" Pipăii după ceasoarnie. Lipsea. Căutai pormoueul. Lipsea de asemeni. înt insei mâna . după porto­foliu. Dispăruse. Pretinsul navigator fşi luase un strălucit onorariu pentru povestea-aveniură. Capul meu. însă, suferi încă mult . t i m p de efectul aeelor arome din sucul buricauci (H-righori.

In româneşte de Emil Maur

D. А80ШТН p r i e - B i i i U t r i a l A i i l i t i

Fluturi albi de nea lnghiţi-v'ar marea, Mi-aţi închis cărarea în spre draga mea.

Mi-aţi închis1 o iară. Fluturi albi de nea, Şi nu-mi pot vedea Draga şi-astă seară.

Fluturaşi vioi, V'aşi ruga să-mi spuneţi, Pentru ce vă puneţi Piedică 'ntre noi ?

Drumul de din vale Mi l-aţi troenit, Şi m'aţi canonit Două nopţi în jale.

Fluturi albi de nea lnghiţi-v'ar marea, Mi-aîi închis cărarea •aţi In spş-e draga mea!

N. G. Samarineane

Ko. 7 . I M V I I Î S I L U T E B A R D u m i n i c a 1 4 F e b r u a r i e І Ѳ І в .

tfmul s u p e r i o r d u p ă

H e l U s c h e ş i C a r l y l e

D. Mihai i Negru, un t â n ă r ser i i lor cunoscu t publ icu lu i m a i inle lcel i ia l , p r i n t r ' o poemă d ran in t i r ă pub l i ca t ă în „Convorbi r i L u c r a r e " , a t i p ă r i t zilele I recu ic un s tud iu , care , m a i a-les, în împre ju ră r i l e de fa tă , "fa fi ci­l i i ca nuilI in ieres . S t u d i u l aces ta es­te i n t i t u l a t „Omul super ior văzu t de doi s ingu ra t i c i , F r i e d r i c h Nietzsche ţ i T h o m a s Car ly le" .

Au to ru l a citit scrisori le acestor doni cugetă tor i et- s i -au făcut po vremea lor o a d e v ă r a i ă ce lebr i t a te . a consul ta t toate scr ier i le r r i f iee mai ¥ * „ .

a fi scr is un s ingur s tudiu de • i n * i conţi i . ; :n. *>d> ain

de seamă, cu pr iv i re la opera 1er, a medi ta t de s igur mult a supra ide­ILOR asvîrTMe cu a t â t a profes iune de aceşti d'óiii g indi ior i şi menitei aceas ­ta in icIoi lOaia a d-sale a dai n a ş ' e r e volumului de tllnl sus. '

Ch ia r dacă firea (a se revoltă in con t ra teor i i lor pàrr taokalè ale lin Nietzsche şi Car ly le , e peste ' p u t i a t ă să ttti-i e i leş l i . să nu-i Iaşi să vor­bească, să-şi spună toate pal i oi jiu care le-au agi ta i sufletele, toate ide­ii ce ţişiicuii din c reeru l lor ca lot a t â t e a focuri de ar t i f ic i i .

Sâ-i ci teşt i mal ale* când eşti t i -nă r , c iud i luzii le lor suul şi ale ta le . cînd sup ranumi lui Nietzsche uti-ji pa re încă un client al c l inici lor de boalc, цоіч.оакс, un domn care şu ie ră de boala g r andoman ie i , sau de obse-s iuuca vieţei v i i toare , de mist ic ism religios, cu eroul lui Car ly le .

î n d r e p t ă ţ i ţ i să-i gh ic im scni imei i le -leJ Toi i cei ca re iubesc î n să progre­sul, cei pen t ru care ideia de progres gcue ra l nu e o vorbă goală, vor răs­punde că masac ru l a c t u a l va fi ur­mat dc un nou a v î n t democra t i c în toa te ţ ă r i l e , i a r s u p r a o a m e n i i vor îi aşezaj i cn gri je p r in muzee .

S tud iu l d-lui ?Negru a re daru l de a da naş t e r e Ia d iscut iu ui i n t e r e san te şi i u aces t caz, pu ma i e nevoie să •puneai, că însuşi acest s tudiu e in ­t e resan t . S t i l u l d-!ui Negru a re o e-!ejr;in(a ce nu pa rc voită însă , o cou-ei-.îunf- a r i s lecraf ică ce poate să pla­că şi celor care nu sun t a r i s tocra ţ i ai cuge tă re i . şi simji b ine. că d-sa m i s e

:>• CIL s;iiisifi(-tia de una ,

Vicior Anes t in

KSaS» -o <8ЯЯа»—

1). Negru a redat ambele figuri in­te lec tua le ap roape uşa cum au fost, poate pui i a, cam indulgent insă , scu-zîud uneor i pu r t a r ea lor f an tas t i că sau cel pu t iu care pare fan tas t i că celor care nu cand idează la t i t lu l plin de vanitate de „supra-o iu" .

Adevăra{i i sup raoamen i suni cei car i ü iunce-e mereu , pe (acute , pi­când al(ii vorbesc «.aii d ă r â m ă . Nietz­sche a i lărâainl iu toată v ia ta Iui. C o r b io e o figură (I ut i ii mai s impnt i t . t . da r dacă n(i ci inoaşle t i r an i a pe Pare a i e - l erou a exorei-ta(-o t i m p de vreo ÍÍ) de an i a supra bie le i lui Coţii* daca я- ţ i cunoaş te o pă r t i c i că diu eivoisami enorm al aces­t u i pron. aii eă*i că d. Nogi ii a vă­zui si pe Nicfz.si Іщ şi pe Car ly le nu­mai p r i n t r ' o píisiiüi poetică, care iu-f r r m n : . І - ( Ч s u p r a o m si pe erou

»•« ţ i mmm 1м шшмші*~е*ст:и -W„.nin ne ­ga t ivă .

! ii < d< a> • .ii g â n d i ţ i i , c- tocmai «.cola « i r e aduce m a i mult FOLOS onicujrej

Dacă lăsăm Ia o j:::ri;> .plăcerea i n -tc lectu .ûu ce iie-o poale p rocura câ­t eva clipe ..Aşa vorbi Z a r a t h u s t r a " , sau Eroi i , a l tceva nu ue r ă m â n e . Şi N ie i z i ebe şi. Carî.vîe a u fu«t doi mur i (pce(i, p l ini dc i : i ; ; ig iuat ie , .care nea-vind geniu l verwiici ' . i ii ca un Hugo , s a u Rostand, au hiat i n i ag ina ţ i uuca pi beţ ia de iii-,'.nie d rep t idei filoso­f ice .

• ' ' ' '*-' :;?*it" •' ' C u l c a pe ca re a scrie** d. Negeii

c a d m i r a b i l veu i l ă , m a i ales î u :i-ccsie t i m p u r i de groază , când to(i cei mici -д© іщргоѵіхсзка s u p r a o a m e n i . R;1jbeiul a c t u a l e f a l imen tu l p e n t r u t o tdeauna al t i pu r i l o r luouslruonse pe care le-au croiul ace i care ş i - au c r i s t a l i za t Iu forme a r t i s t i ce de ran ­j ă r i l e s is iciai ' i i i i lor uervos.

D. Negru se in ( reabă în p re fa ţa d-sale dacă consecinţele aces tu i r az -boiu vor fi In a v a n t a j u l democraţiei, sau al a r i s toc ra t i c i n ie lzseheene .

D-sa crede că nu se poa t e r ă s p u n ­de, da r d u p ă modul cum cochetează eu s u p r a o a m e n i i lu i Nie tzsche , a m fi

Expoziţii de pictură

« c»K c « мот1> щ mira . „ . ^ In sala f ír ígoresen delà Ateneu ,

a r t i s te le pictore an organ iza : o fru­moasă expozi ţ ie de p i c tu ră .

O p r i m ă impres ie cs!e d! ica ic |a r â n d u i r i i t ab lour i lo r :,i apoi e i i d r i i -l a p ic tur i i fcmenii iă , c a r a c t e r i z a t ă pr in mlSdierc l in iş ( i (ă a l iniei şi a r ­mon iza re suavă de culor i .

D u p ă ce ni pr ivi t toa te tab lour i le şi a i cunoscut modul de a I r a l a a l f iecărei expozante , r ă m â i ce rce tă tor a sup ra două n u m e de pic iore , pe ca­re nn le-ai găsi t pe nici o p a u z ă şi deci l ipsind din ca ta logul expozi ţ i i .

Lipsesc Adela ,!can si d-на Io idă-neseu.

Motivul l ipsei aces tor a r t i s t e ale pene lu lu i nu ne pu tem înch ipu i că a r fi o dczcr ţ i i inc, când din veni tul expozij iei o pa r t e п м і н е C'rncei-Hoşii .

D-na Mar ia ( і іч-еіеа Sici i rer ex­p u n e mul t e luc ră r i , cn l inia desenu­lui din ce în ee mai fină şi cu loarea m a i v i b r a n t ă . Гогігеіеіе expuse de d-na Sfcurer desvăltiose

D-na S. Roguska , p r e o c u p a t ă de noui le curei i te p ic to ra le din apus , a fcbaiit să-şi as imileze procedeele di -;• ii;iIIIi s impla şi cu loarea estom­pa tă în t r 'u i i complex de t o n u r i l i ­n i ş t i t e . Tab lour i l e d-nei Roguska au niiiîiă a tmosferă , deci v ib ra rea co-l i iuuui i i ivă a subiecte lor .

D-na Cuîescu Slct'clî îşi xăiieşle de la o expoziţ ie al a l t a , t e m p e r a m e n ­tul v iguios de a in i e ip r i ' í a câ t mai l iber domen iu l l a rg al a r t e i p ic tu ­ra le . Aer m u l t şi pe r spec t ivă î n t i n ­să, t onur i calde şi a r m o n i i o r ig ina ­le de culor i fac ca рісііігіГе d-uci Storci i să fie şi selecte, dar mai ales ы і и Ы І Т С . AHQrtOJ

D.-ra N i n a A i b c r e . j a juns , u i i l i -zâiid din p u n c t de vedere i echn ic cu­loarea s implă , să s t ă p â n e a s c ă .defi­n i t i v n u a n ţ a r e a expres ivă a t onu r i ­lor şi a r m o n i z a r e a in t ens ivă a cu­lorilor. ' .- !*,

Desen viguros, p o a l e 1 p rea " v iguros şi cu loare s implă - d a u tab lour i lo r d-rei Arbore , u n i t a t e a , care. « 'adre­sează direcl cniojiei a r t i s t i ce .

S u n t f rumoase luc ră r i l e de a r t ă decora t ivă a le d-nei S i e r i ade ; prea v ib ran te piei tu i le d-rei Rodlea Ma­n i a , ca re ne fiice impres ia că t ă l ­măceş te din ce in ce m a i sugest iv , cu cât u t i l izează mij loace ma i libe­re diu punc t de vedere Iechn ic .

F rumoase şi c ins t i t m u n c i t e sunt luc ră r i l e d-nei Olga Greceanu , p re ­cum sun t de l in i ş t i t e ca emoţ ie co­m u n i c a t i v ă a le d-rei Delnvrnnccn.

A u mai expus d-rele Pnpoea, Con­s t a n t a Mihăescu . A lexandr ina Hiju.

•еіі.ч B r a l e ş , t oa t e vădind preocu­pă r i de m u n c ă iiitiiwă şi un d rag ne­ţ ă r m u r i t de frumosul rea l iza t pe pânză .

B a r l .

A/SA/VVVV4^/4A/VVVN^s/V\

H U fcí®f H U I S C H I Ţ A ROMANA -

dc Barbu Ѵегопеаіл

P e n t r u o r i c e гсч-імні.ч! inul sasi scltinibtli'f <le a d r e s e il-ali ALMÜI ' ILÍ sunt r»i>;aiï a ataşat шім d ia b r n z i f i ' e n

marea în- eai*e |»гіш<>ме z iaru l «iïnitvr»:-/ suşire de subtilii i n t e rp re t ă so l le , lească я mol ivelor p i c t a t e . A t â t a fi-neje rezul i î i tă din a rmon ia l in ie i , ca re să dea expres ie v iguroasă , un î ut il ni m in n-nîto pre tur i .

I.il cran:'.i;i:'i'iir, га;е1аша4ііі-ueti s a u чс-іііап):)г« a de., a-tSacsa an veir fi rezî>5\alo.

î m p i n ş i de s ă l b a t i c a dor in jă de a se desfăta la pr ive l i ş tea sânge lu i vă r sa t din t r u p u r i l e sfâşiale ale ne­v inovaţ i lor c r e ş t i n i osând i ţ i , cetăje-11 ii R o m a n i se i u d r e p l a u în masse , spre mare le a m f i t e a t r u , r âzând şt f t n m i n d , pe socoteala c u t ă r n i şi cu-l i t iui nobi l , sau bătândi i -ş i joc de „ H i e n e " - cum poiec l ian ei pe creş­t i n i , — i a r vocea lor r ă s u n a t a r e şi a sp ru , — fără cea mai mică n u a n ţ ă de duioşie , pen t ru acei c reş t in i nevi­novaţi, ' care pen t ru a-i desfăta po dânş i i , îu c u r â n d vor fi a r u n c a ţ i In mijlociii t igr i lor şi leilor, care ade­sea sinii, mai blânzi şi ша і generoşi iiecai mu l t e d i u i r e f i inţele c u v â n t ă ­toare. . . .. -

* După pul in t i m p , amf i t ea t ru l în

p l in , era o m a r e de capele t o r t u r a t e de a ş t e p t a r e ; se ag i t au , vociferau şi cern să fie aduş i c reş t in i i . . .

Deoda tă se deschise o poa r t ă de la iuch i so i i l e suUtoiniiiî a le amf i t ea t ru ­lui , pe care fură î m b r â n c i ţ i iu a r e n ă — de că t r e niş le măi i i i b ru t a l e , — cinci b ă t r â n i , doi copii şi o frumoa-».1 fecioară cu utitncle de Mar iba , ii. 'i c reş i in i . «a re t r ebu iau s ă ser­vească iu cu rând , — ca h r a n ă - pen­t ru f iarele să lbat ice! . . .

Iu u r m a , uuiirhi se inc Iii м> cu sgo» mol . izolând pe ueuoriici t i i c r e ş t i n i iu ace l Im- fioros n u m i t a r e n ă , iu ca re şi-au lăsa t vici i le , a i â l c a zeci de mi i de f i inţe, u m a n e nev inova t e !

Şi după câ teva momen te de frica c h i n u i t o a r e p e n t r u s ă r i n a a u i i creş­t in i , deodală s e deschise o a l tă poar­tă şi pe ea ee repezi in a r e n ă cn nn sa l t să lba t ic , un t igru g roazn ic l.i î n fă ţ i şa re , u r m a t de o l ig roa ică bă-f râuă şi ma i înfr icoşătoare . . .

І л vederea aces tor bes t i i , e red iu-cioşii osândi ţ i se a r u n c a r ă cu fetele la p ă m â n t in mijlocul a r eue i , şi._ ouşi luâiit t i i torii l ecl b lând şi in t ru loate i e r t ă to r , îşi făcură cea d in tir-Ktă r u g ă c i u n e încrediu tândi i - ş i su­fletul in mâ in i l e lui Dumnezeu şi ru-gâiidii-sc pen t ru că lă i i lor:

. .Doanine, i a r t ă . l e lor ceea ce fac% că un ştiu cc fac!" .

Я Я Я Я В Я Я • s e

[ ю а ѵ Ч

mure . na om ci::'<: Si' r idică (u iuror . iin âî-lslft'cral al

•9 ţ iul Jo.ţ Щ nan-] , e

Diumnicá I 1 i/ebi'imi'Ie 1 9 1 0 . t M V E R S L L I I T E R A I ! K o . 7 .

Deodată, t â n ă r a fecioară c r e ş t i n ă rn numele de Marl i ta , f rumoasă ca nn inger şi na ivă ca un copil . Jnc-bunită tic spa imă la vederea t ig r i lo r

.sângeroşi, cşi din mij locul .osâii(l i(i-lor şl o luă l a füg», lot în neştire-, ruin arena. . .

.Marius, fiul p roconsu lu l , urmai a ira pr iv i i : . ! t u r c n f a i ă , acea fapta-. »-á üiuffas-i, c a r e a le rga însj . . n u a n ţ a ­t ă prin a r e n ă , c ă u t â n d cu o rb i i v r ro Ktăpurr!... Şi iţMidîifu, p r i i inii, mai înde lung pc i'/iin ii osând i t ă . Ha

„Pe Ha el

a p r o p i e r e a Iui , e ra îu adevăr c r e ş t i ­n a de care se îuaitior.". a, n u s tă tu

>:ici un momen t la g â n d u r i , ci îş i smulse spada diu t eacă şi cu un cu­ra j propt i a Romani lo r , v redn ic dc i'.iiirjiral. sc a r u n c ă in a r e n ă , î n t r e f i in ţa i u b i t ă şi hesl ia sângereusă , cn-

I re în «cel moment îşi făcu s ă r i t u r a . " M a r i n s par. i a l a ; sil. Inf igând spada

in a m ă r u i ferocelui a b i m a l ; d ă r i a-rcasrfa nn.făt 'U decâ t sü iniâiâlci bes­t ia şi ma i mu. 11, cuci tîgroaîca nn «uza . Soioasă de гагіііііадгс, ca se a-r i ineâ CU t u rba ro iw- i i ra geniirasu-

s ince r i t a t e , — e prea f l ag ran tă cău-

Aspec te d in c iv i l iza ţ ia engleză (edi ţ ia I l -a ) de I . B o k a .

l u c r a r e a aceas t a cu lucrur i abso­lu t i n t e r e s a n t e , din punct d* vrtrare in format iv , a re un mer i t deosebit p r i n c ă l d u ţ a c o m u n i c a i ^ i ia t i i ia care o scrisă. Cons t a t ă r i l e л a t o r u l u i au ca fundament , dacă nu farmecul s incer şi cinst i t a l observaţ i i lor a-itanci, n a în orice caz e n t u i ' a -n:*!

ă îngă lbeneş te şi c ă fiori lul M; iriiis şi cât ai c l ipi , ( n i ; ці lu i la o p r i m e n i r e m o r a l ă . Brin spate . . . fu pr i făcu în t r ' o informă massă de Educa ţ ia engleză, s is temele de I ii -

ins, şopli el, da ; Í aceas- car ii ( şi .'--i. v a l â m â n i , k i í l l i r ü c , a spre le r l u t -uu r Mnrtlia, f ' :iHilf::l In 1 i.'nă i igroai i : t se ;: î imeă şi a- ral ur i i c i is lez» sun t c\ii'.:se l i m a • ' •

ч ia lua] iţ.cuui ti i'i iile. s'.! p i a 1ICÍC i í á í e i Mar tba , c a r c n e . m e l o d i c şi m a i a l e s cu preţ ia : , • do-i torccam de la t e m p l u . bună izi l l l t ui . a i r un bob ot ÎRÎioră- c u m e n t ă r i -.pic a î n r âu r i par' că Will :!. СЙ o. i ube t ţ / , da . • : a in'u . . tûr de Iiis.. direct t o a t e a c e s t e a , cţi factor ÛÈ-'ei-

іісй ci a e i c ş t i і і й . P<- F lu - Bea (li se»l7.a!i:'. nttilj in iea s p é c ­ v i l i z a j i o , a s u p r a noas t ră , a v i « de !Î t?1 i r?:l II o <h: i-nda dc " tu to r i i or ilj lauda f renet ic . in ІІШ]) ce progres. B .

j . a cu in c ân iL se află îu ІііІОЦ. CU îi i l i n ó r a r a n a . T o u t e c ă . , şi c ..." Dat ­ —Y R - «і.!'£Г_ а <.• ! „ V e r s u i i " da V a n d a Mihai l Vo-şi i u t o r c i n d i i - s e ( at re t a ­ МТИ i ' M W tumul d e car ini i apă ru t a l p- eh i

ii

iiiutrea nie

tăi său, p roconsu lu l , ii inti respectul obişnui t .-

„Pot înd răzn i să î n t r e b : Cu ce s'a făcut v inova tă iicen fecioară gin­gaşii, cave n lenrgă p r in nroiiă, p l i n ă de spa imă si a i i i eu iu t a t ă in tal m o . meniul de acei t igr i fioroşi >.... Ce a făptuit ca să luci i le , o nsifel de pe­deapsă.?". •-іХЯІ 1? jmviJUH i g e li

— „Ii dea iu a s să auzi eăV c creş t i ­nă, restul . . . nu impor tă ! . . " r ă spunse scurt p roconsulu l , m u n c i n d o pr i ­vire b ă n u i t o a r e a supra fiului său... . ..Sau poale te in te resează a: "sic h ie ­ne scârbonse. c r e ş t i n i i ? " ndangă el.

— „Ni,!... i i i- |uinse Mari i ; ; , rece. Eram curies ' ."

— „Cată sä te ieri de :i-.tadală". zise iar proconsulul . „Dar. . . pe vii­tor îţi in te rz ic de a niai fi cur ies" . Şi ca şi cum uu ş'ar fi în t âmpla t n i ­mic, ei se iui iairscră | i u i ş t i | i şi în­cepură să privească din nou, Iu cele ce se petreceau in a r enă .

.[m'* m }£>!і « Л .V it> n i j a i -m ' In tiш;>hI acesta , - re la t iv scur t ,

- câl ţ inuse convorbirea d in t re proconsul şi fiul său , cei doi t igr i si'iişiascriî mai bine tic j u m ă t a t e , din grupul de os in di ti , spre m.ircn dispe­rare a Mari bei si a celor doi copii ră­maşi încă iu via ţă şi care scoteau ţ ipe te sfişicloare.. . •*•*

Deodată , tiferoaiea îşi părăs i victi­mele s ânge rânde şi se luă încet pc ri'in.i Marfliei . fţicâiidu'-şl par ' eă o plăcere din a'şi cb inn i v ic t ima, r.r-ii iărthd-o i ii cet, de"'la d i s t au ţ ă . s igu­r ă de prada -a. ştiiinl că uu poate bă-i scape.. .

Dur in c. !e din urii ,i. ..i:;i,ua d • miroàui caid ai sàugfIuJ,.jH'<ia!>oàt ! '•' «•arn-I ri!sp;':ij(|ea crudiit său scuieu. bfâşfimj şi pp cei (tili copii cure n a i »aiiiusescrii uen l inş i . t ig ron ica sc La-i ă r î să-şi 'î.ilm'.c pii ida. Diu că leva «al t t r r l , tiu fu decât la cinci paş i de fcărmnna vic t imă urt . i î t- i lă. cure m a i Іпѵоя încă l iniere să alerge!! . . .

My.ltіцшц şpet;Uilorilpr цгшигеа ea În f r igura re accas lă scenă, n u m ă r â n d Clipele care mai aveau să i reacă , pâ­n ă «a M ui i h a va fi slaşrt^ă. . .

îii ntleviir. Jflirtlia slaíiístr ùe d t .

s i * ;

й о э р і е а lui C s r a s l S.uriu (tolrgiil nostru de reaaf-jie Oornel

Scur ţ i i n mtn-it. Uiaee î I Kcnrt i i n colaborat innlla ?rcinc

In ,.1'iiiversiil L i t e r a r " , scr i ind cn pas iune epopea napo leon iană .

A publicai mult la ziare le din Ar­deal , de unde era oriiria.ir şi djespre a căru i încorpora re cu ţ a r a . râvnea cu a rdoare .

S r i i l o r conşt i inc ios , cu însuş i r i dc a reda l impede pen t ru ci t i tor i ma­ter ia l dcnbiceiii i s tor ie , bun coleg şi pr ie ten devota i , Scurţ i i l a să n u m a i amin t i i i Înmuiase .

Viaţa artistică şi literară De sul ié iu l Nemţi lor , cu o p re ­

faţa de (l-rul W u r s t m a n , кс-Iiiţe de Al. Cirzab.'Hi.

Sti lul vioi al lui Cazabaii , obser­vaţi i pr inse cu mai jus t ă rea l i ­t a t e şi s t r ecura te printr*o p r i smă de umor or ig ina l , fiice ca acest volum să arn te , cc poate şi cât poate de m u l t un scr i i tor , care tă lmăceş te cn cins­tii tiileuf s lăr i sufleteşte pregnante, in preocuparea lui , ca şl a poporului i!în care face pa r t e .

I 'ári: »S deiiio.istreze o a U t i ' d ' n e , ci-iu •entri'iizii cu a t â t a subti l i tă ţ i ! cbservaţ i i ie şi p ro i . a i i ă s i ina ţ i i l e soie o desîe- . ire de umor , incul febi -(i ic Iui Cazabnn sunt admirabi!;- lu­crăr i de limpezirea unor s tăr i sv.î e-

гШн tain* ab «suMMius Щ C u v â n t u l !;:i Cazat an e u u i o j i un

proect i l frii/a o şar jă şi s i tua ţ i a ci oi­lor e un povârn i ş de n u d e biiueiî spre n i'i pr iv i ţ i cu voioşie î n că d n a lor cn a t â t m a i cdiuîcîl, cu c-ru ticni­ţ i i , — c io ' j lui Căzabaii — sunt mai 1)14 ÎCJl(io:.i.

• a N T *

P r i m i t i v e de D. Luca . Avcw iuuufsia, c i vi(jui!!a;ui a-

ces!í! e scris ile au tor , ră viii ud '-::-.i 1 iti.i cauza ne in t r r rup l ci a l e rgă r i , in tmpl iuească o (<-â( j^iia» se. miü Jitfflf

; f.-i-су din iul ir*t»len» 1. L pe n ic ipşre ie (!i:*rrit. la, u- i !

ambi ţ i i ' ii:i;:â l i l i t iv i ' ' .

i i i ifă loju iu cure vc

ambi ţ i i ' ii:i;:â l i l i t iv i ' ' .

i i i ifă loju iu cure vc a n a pt 'ot#usu- J *" ititi t i '"el e

Vanda ЗІіІіаіі aduce o no tă dc i seb i t ă în l i t e r a t u r a românească , a i i i p r in del icateţa cu care se redă sufletul fe-meci, c i t ' ş i p r in faptu l că se intro­duce un clement, nou : copi lul . Cin­tezele de leagăn a le doamnei Vanda Miăa i l sun t î u t r ' adevă r (le-o gingă­şie fără s eamăn .

S u l u l poetci , depnr lc de-n fi boni lu isüc , e de un firesc, t a r e mişcă (oc-mai pr in s impl ic i t a tea lu i . D-na. V a n d a Mihai l uu-şi dă osfeneală s.t cau te efeete, da r le găseşte to tuş i îu mod n a t u r a l în s imţ i r ea ci p r e i a u -dă. pe Caro şt ie să o r e d e a ' a ş a fel , ea să sufer im, sau să fim veseli a lă ­t u r i dc poetă . Căci vom găsi în vo­lum şi t r i s t e şi vesele, — astfel d u p ă cum sun t şi clipele v ie ţe i ! D in aceste poezii r esp i ră mul t dor de via ţă , voe b u n ă şi s e n i n ă t a t e : d a r ch ia r dacă este cîte-o strofă, ce n e îndiiiuşazii , l a c r ima pe care o s imţ im umeziu-du-ne oehi i , ne va face bine. . .

Sc r i i t oa rea n reuşi t să-şi ap rop ie o l imbă r o m â n e a s c ă a leasă , caro da o muz ica l i t a t e fe rmecă toare versu­lui . Cet ind vo lumul d-nci V a n d a Mi­hai l ne convingem, că l imba n r a s -t r ă r iva l i zază în e legan ţă cu cele m a i frumoase l imbi şi sînicin rceu-euuoscă ior i poete i , că nc-a p r o c u r a t cife-va clipe de o nobi lă recu legere sufletească.

• - Alfám că d. N. Mibiicscu Ni -

Ri'iiu a foşj ales m e m b r u a l soc ie tă ţ i i scr i i tor i lor din Londra , care p o a r t ă t i t lu dc l u c o i p u i a t c d Society of Au-tiioi's, Pla; ( vvrigliis and coTiiposers, pe baza scr ier i lor sale Londra . M i t a u d H u m o u r , Cc zico Englezul despre Ro­mân i , Humoru l Englezesc, Pe t f r r t i r î lui Dor ian Gray , fratl; di-pă O-car Wilde , Viea ţa lui Oscnr Wi lde , I n d . după R. H. She ra rd , Care-i din а ш й п -doiül. piesă t r ad . după S. T b . S m i t h , Cum se scrie o p iesă but!?, după F r . Arelicr , Onoarea lu i lohn C layde , (tiipă Л1. Sui ro , cum şi o m u l ţ i m e de nave le şi poezii t r aduse d iu en­glezeşte şi pub l ica te în diferi te re-

l i ' ä l i l i ^ ^ l e i i i i i a îsffT j i ţ e « r i t ii Şi când ic gâudcş l i că j tnl r 'o v'î'c-

Pesfe t r e i săp tă ra în i vor fi t e r m i ­n a t e p ic tu r i l e ca tedra le i episcopale din Buzău . Cu r e s t a u r a r e a p i c tu r a l ă a episcopiei , Casa Bisericei a însă r ­cinai pc p ic toru l Pan i Popcsou-Molila car» ' ' s 'a innpoia t de ciirind din Ita­lia, şi a extins luc ră r i i n t e r e s a n t e la salonul de toamnă al c ; i i : c ln !u i ideal is t .

Drama socială ia ci.'ii i acte . „a Ui~.t un om", a colabora torului psvin i Lvoiuii! I l iescu şi a d-lui dr. Ai.:mi loneşcu. a fost . i i iercdni ţafă spre ce­t i re d-Ior Dui l iu Ziiiîifirescii: d i s t in­sul membru al Academiei- Române , şi Mihai l Dragoui i rcscu, prelesor :iui-versi tar .

Rl tpoar ie 'e respective var fi ce t i te , probi! bil, c ă i l e ş tarşi Iul Ir я f i , de i comite tul de lec tură al Tea t ru ­lui Nat iona l .

j L. I. ——~™иЖ# Ф -j@tîaî*»™">

Í

Ilalii di\ literatură Ui urmează isprăvile. Astfel am primit la re­dacţie o poemă întitulată О і Т і і -n î i , ' tradusă din nu ştiu cate limba dc dl Arislică Dcmctrcscá Hai ier, precum zice dumnealui."Nu tra­dusă, spunem noi, ci pur corla rine) şi simplu lucită din R e v l s t s s c o n t i m p o r a n i i , co/urnulpe i87it

Poema tradusă, adică şterpelită, este a lui George (refeatiu. E o bucală, care a făcut sensaţie la a-pari/iunea ci, care a lăsat impre­sii ce. nu se pol uita. De aceea d-l Boxicr nu a isbulil să pSţă/cască redacţia şi pe cili/ori cu o inspi-ratiunc străină dc minlca'd-iui.

Censor м n ТПІИ) • -

SACUL CO GLUME La c aza rmă . — Tre i zile ile consemn, f i indcă a i

sa lu t a t p rea amica l pe se rgen tu l d-talc.

— D a r dacă mi-c p r i e t en i n t i m ? , . . — Nu face n imic . Ch i a r ducă ( i-ar

fi t a t ă , to t t r ebue să-i dai R e s p e c t u l cuven i t .

q s i,. B'U3í»ni j • O cuge ta re a m a r ă . — Iu lumea a«la se min te in toa­

te , p â n ă şi în rc l ig iunc . Aveam o po­l i ţă cu c ineva care Se fă le : r , t ă e ca­tol ic convins . D a r m i n t e a . Ы adevăr , î n d a t ă după scaden ta po l i |<^ deveni Vi'utesiaut. ІЧІІЬ ftscttiá ev* э*

In l r ' í i u mng^izii) eu bă i ţ a de t a ­pe t a i , i n t r ă un tlcinil să cujniieie ta­pete noi . Dar , hi tot ce-i a r a t ă ne ­gus toru l c u m p ă r ă t o r u l se'y-j opreş te n e d u m e r i t .

—• И frumos tape tu l , uu zic ba, dar n u ş t iu ce o zice nevas ia , că ei îi p lace să fie a şa Şi pe clin ;:-olo....

Negustor i i ! după ce-i ar.îifc tei ce are , fără nic i un rezu l ta t , a d a u g ă :

— Iacă , să- ţ i ma i spui un lucru . Acuma pr icep eu cc-ţi t r ebue d-iale. domnule , dar , din i icncro ţ i rc , uii-1 poţi găsi îu prăvă l ie la niitff-.

— Ce-mi t rebue i , — L'n bun divüi'i.

;i ' acre. Izvorî A din mc. d. N. Mibfiescu-Nigrim a fis t .Ţ. ^

li:l еч fiul'-siţu. ine t i»ronicn se Ы-jensa cu câ(Lvji p a - i . m a i în urmă de 3ii i ţ t l ia , se plecă Іа" pamârt t şî câl âî vice t re i . t n ' i u î a să ' a r ă şi sa'-şi do» ilioare pradă". Тіяг în acel moment RE Un t âmplă ceva cu to tu l neobişnui t . . .

Í Marius , după cc M a r t h a se stpro-

lase a t â t dc mul t dc loja in c-nre se fia el, ns igurândi i -se c ă osândi tă d in

jU'C-ltJWjn • UU [U'lUll'l-vi-ni (ii i• • s£ţIr»ţiсЦг en exponfie şi deci o şcoală, sau cel pu ţ in o văd i t ă o r ig ina l i t a t e iu iiiiuiilfiiî tfe or ig ina- ' liifiţi rnfieafe din liferriirîrit lirtastrăr"

Cn mot ive î n să lua te d in p r i m i t i ­v i ta te şi cu o s t r ă d u i n ţ a de a i m i t a s i iupl i tcten îu versur i , Înce rcând să sugereze subtilitatea, au to ru l „ P r i ­mi t ive lo r" a izbut i t să nn fie n ic i m ă c a r or ig ina l . Se s imte l ipsa de

sfi-iiicrjjr. 1 hi D O m r li, L

neioi-ui U. Joiiesca-Dttî и сліішіе l u c r ă r i i n t e r e s a n t e în salonul său din str . F r a n k l i n . S ü n t rm'*,t<rii rb-marcab i l c ea : I a r n a , ca-»e d in T n r -tiic.-'.ia. T o a m n a , cum şi m a r i n o en ce ru r i profunde. Carac te r i s t i c e co­lo r i tu l sugest iv a l aces tu i p ic tor care s'a consacra t cu toa t ă s ince r i t a t ea a r t e i sale .

m B

- SPECIALI, P£KTH!! -

З Д І і і і Dai ¥ШШШІ — ~ si:H DinHCŢIA —

D O C T O R U L U I I. K I E 1 A G Chirtrrgprimar : Şctul fut. do gynécologie

al Spitalelor Klorioi SECŢIE SEPARATĂ PENTRU BĂRBAŢI (hemoroide, hernii, tumori, calcule vesicale

stricturi tiretrale, etc.). Slrada Sf. ionica 8, îa dosul Teatrului ііаііэпаі

— TELEFON 2 96 —

Í M I I I I ' I I M ' O I 4 1 >

3 Л ЪЗч^Ѵ Svï

\w a m a r i l o r ş i mW v a l o r o a s e l o r

ce oteră ziarul „UNIVERSUL" abonaţilor săi, ia tragerea din luna Hal 1916

5.000 Il BOUUBICOHIIHLE 4*|o

eu сооояаі de Mai 1917 Un dormitor complect de bronz pentru 2 persoane, compus din 2 naturi de bronz, cu somiere. 2 noptiere, ţi nn elegant ravoir cu ODlindi, special lucrate de cunos-enta fabrici de mobile de bronz M. Gutman, Bucureşti, str. Sf. Apo­stoli, furnlsornl celor mai mari case particulare Vile şl Hoteluri.

Un eleganî BUFET lustruit mahon având 3 despărţituri cu placa de marmora şi oglinda, cumpărat delà „Compania Americană", mare depozit de

mobile, strada Carol No. 74. etaj 1

à Un dormitor do lemn ttn construit in marea fabrici d« mobile do lemn Marin f. Canea şoseaua Mibai-Bravul Mo. 37 şl str. Serbinicl No. 10. Sucursala:

Calea Victoriei Ke. »7.

Un gramolon „Gigant" ..SüTSÄss-s-dublu, cântă 7 cântece dupl un romontaglu. „Pavilionul do alama", de cea mai mare mărime, Braţul acustic conic ultima perfecţiune. Diafragma ..Exhibition", inclusiv 6 plici duble (12 einteee) epere alese. Acest gramofon este cel mai puternic şi Înzestrat cu e mecanici foarte solidă, merge aproape Jumătate de ori. dupi un remontagiu. Ie-a fost furnizat de Marele magazin de muzici JEAN FEDER, furnizorul Curţii Ilegale. Bucureşti, Calea Victoriei 54.

10 cu dJierife produse atfe renumitei Gase „Bresson" fabrică d e licherurl. siropuri şi cognacuri, au fost cumpărate pentru premiile e e ie oferim abonaţilor noştri la tragerea din Mal 1916

Una vioaia fină cu cutie loraia vioarei căptuşi ţ i cu catifea, inclusiv a i c u ş cu capra de fil­

deş, garnitură de coarde engle­zeşti, camerton şi surdină , Una chitara fină de palisan­dru; Un clarinet de abanos fin, cu 8 clape de nichel ;i brăţară jos la corpul de rezonanţă, in­clusiv 12 pene de rezervă, A ceste toate ne au fost furniza­te de Magazinul general de muzica „La Harpa . Bucureşti, str. Col tei u-rul 5, renumit în toată tara pentru deosebita ca litate a mărfurilor ce debitează.

Una cuşca de vânătoare că dosi . ţevi, ţevile de otel, „Bayard".

din renumita fabrică de arme - "„Pieper-Bayard". Această urma

are 4 lăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-Ьоге si poate tntrebuinta at&t pulbere neagră, cât şi pulbere fără

fum; Una puşcă da vânătoare cu două tevi c u zăvor de închidere sistem „lireener".; Un revolver semi-automat ..Ravo" cu mâner de sidef; U n flacon ..Thermos", de 1 litra* care menţine tempera­tura lichidului (cald sau rece) în timp, de 48 de ore. cuiriDărate de. la Marele maeazin de arme şi bi-eiclete B. D Zissu. furni«:>ril Curtéi Repaie. Calea Victoriei 44 Bucureşti.

Jumătate garnitură mobilă de kantba, p e n r u salon, compusa

din: Una canapea, două foto-liuri ş i patru scaune elegant tapisate; Una măsuţa de Banr b u ; O oglindă vene liană ds cristal; Una etajeră de nantira; Un euer de bambu cn oglindă de cristal pentru antreu, toate acestea cumpăra te de la

. marele magazin de mobile Marco Dattelkreiner, str. Ca­rol 62, Bucureşti.

Cinei chimire hininnioe după măsură, calitatea', I n j (Brîul lui Iov), singurul brevetat In tară şi^ inventat de d. căpitan Iqv , din Piteşti, care- are pro­prietatea de a preven i si vt in-deca chiar bbale reda, de:«to~ m a c rinichi, constjpaţic, sale , după cum se constată din nu­meroasele scrisori de mulţu­mire primite de la persoanele ceri poartă.

15 flacoane a câte 1 kilo, apă de Colonia Camelia, puternic par­fumată cu liliac, mărgăritar, violette, zambile, heliotrop şi Verveine, furnizate de renumi­ta fabrică ' de parfumuri „Ca­melia", A. S. Aftalion. gtr. Ge­neral Floreecu n-rul 6, Bucu­reşti.

1 Cosuleţ de metal fin argintat p e a t m servit p e s m e t ; 1 Tas automat pentru unt, de metal fin argintat cu interiorul de cristal ; 1 serviciu de dejun de alpaca argintat con finind Ü öuare. 1 vas pentru unt şi 2

^solniţe mici, toate pe un suport elegant-, 1 fructieră de metal alb fin argintat-, 1 baston c u minerul de argint veritabil marcat de stat : 1 pungă de al­paca fin argintată; 1 Cutie căptuşită cu mătase ros conţi-nţnd: 1 tncheietoare de ghete, 1 Incheetoare de mănuşi , І maşină de înt ins mănuşi , 1 os de pantofi, toate de raetal foarte fin argintat; 1 pendula marţ

; de salon de stejar Închis éu" . . •bătaie frumoasă şi tntoretn-

du-se odaia la lß i ţ le . Furni­zate de marele Magazin de bi­juterii, Fraţii Roller s t r .Caro l 60 Etaj I.

8 ceasoarnice de argint pentru kusunar având inscripţia zia­rului „Universul**; 5 ceasoarni-ce pentru birou cu pedestal de cristal, tot cu aceeaşi inscrip­ţie; B ceasoamice de pnete fru­mos pietate, se Întoarce la 8 zile. tot inscripţia ziarului „U-niversul"; S ceasoarnice nichel, având şi aparat Pres-Papier.

8 Lămpi de masă complecte cu sita sticlă şi abatjour dind lu­mina la fel c u gazul aerian, revenind mai eftin ca o n c e fel de i luminat şi chiar decît pe­trolul. Aceste lămpi ne-au fost furnizate de firma ßassalid, a-sociatia dr. V. Rosculeţ şi Con­ţii R. şi G de Roma, Bucu­

reşti str. Dr. Lueger No. 5.

50 dejunuri copioase la marele - restaurant Europa din Pasa-

giul Român.

Un lavabea de faianţă englezesc, alb, pe u n picior dc> fontă_văp sit şi lp%rft..«%''Je^'^F«itFde

, scurgeri c u iaş i ' nichelai , -Bat­téria de scurgere d ia alaroă.fjn nichelat, furnizat de Tejrich * C-nie, succesor Carol W«n-Ifch, Telefon в/71.

B aeortimenta eemplecte dia pro­dusele cesmettee • „Flora", com­puse d in: cremă Flora. 1 cut ie pudră Flora, 1 Sâpun Flora. 1 sticlă Capilogen Ftora, 1 pomă­da Flora, 1 st ic lă lapte de crin Flora, 1 săpun de lapte de crin

, 1 apă de gură Bucol . 1 p a ş i i de dinfi.

4 Splendide sacheuri pentru da­me.

Afară de acestea, toţi abonaţii mai primesc fjratuit nn volum din „ М е г г д о т Ш ѳ Ä e g - e l - t a i O a r o l * * tipărit anume pentru abonaţi

• uniaţi hinp- dând aceste mari premii te valoare abonamentele sunt reduse la 18 iei pe an; 9.15 pe 6 lnni; 4.65 pe 3 luni — — P e n t r u c o n c u r a r e a l a p r e m i i l e d e m a l s u s , a b o n a ţ i i p e u n a n p r i m e s c 3 0 b o n u r i , c e i p e 6 l u n i 1 5 ş i c e i p e 3 l u n i 5 b o n u r i . A b o n a ţ i i p e u n a n p a r t i c i p a I A d o u ă t r a g e r i , d e c i d u p a p r i m a t r a g e r e v o r p r i m i î n c a 3 0 b o n u r i p e n t r u t r a g e r e a u r m ă t o a r e . A d m i n i s t r a ţ i a „ U N I V E R S U L U I " n u Î n t r e b u i n ţ e a z ă î n c a s a t o r i

Plata abonamentelor se face direct la Cassa administraţiei ziarnlui, prin mandat poştal sau In persoană