CurierulARMATEI

““MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu”” ((PPeettrreeÞÞUUÞÞEEAA))

25 Octombrie a fost, este ºi varãmâne o zi cu valoare de simbol pentruîntregul popor român. Este ziua în careOstaºii Armatei Române au eliberatultima brazdã de pãmânt românesc desub ocupaþia strãinã. Este ziua în caresoldatul român a confirmat, încã o datã,sensul cuvintelor ONOARE ºi PATRIE.Ea constituie un bun prilej pentru arememora ºi cinsti faptele de vitejie aleînaintaºilor, ale celor care - în urmã cu61 de ani - au fãcut suprema jertfã pen-tru patria ºi poporul lor.

Pentru toþi aceia care, de-a lungultimpului, pe câmpul de bãtãlie, înprizonierat sau în lagãrele de concen-trare ºi-au adus prinosul lor, noi, cei deazi, le aducem piosul nostru omagiu.

Ziua aceasta nu este numai un prilejde bucurie pentru ostaºii români, ci ºi osãrbãtoare de suflet a tuturor celor caresimt româneºte.

Datorãm respectul ºi recunoºtinþanoastrã ostaºului român care a luptat cutoatã puterea sa pânã la jertfa supremã,animat de flacãra lãuntricã a patrio-

tismului ºi de sentimentul datoriei.Exemplul lui este urmat astãzi de soldaþiiºi ofiþerii care apãrã valorile ºi interese-le statului român în misiunile încre-dinþate în Afganistan, Irak, Bosnia,Kosovo, dar ºi în þarã, luptând cu natura.

Armata a fost alãturi, în acest an, deoamenii greu încercaþi de inundaþii. Mi-litarii au fost acolo unde era nevoie de ei,sprijinind populaþia din zonele afectatede furia apelor, zi ºi noapte.

(continuare în pag.3)Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

Anul VII nr. 20 (184) 31 octombrie 2005 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LECÞIA DE ISTORIE

KAKI 100%

Dumnezeu ºi prezenþa Saîn rândul Scorpionilor roºii

De Ziua Armatei, la Galaþi, a fost decorat, prinDecret prezidenþial, Drapelul de luptã al Batalionului300 Infanterie “Sfântul Andrei” cu Ordinul “VirtuteaMilitarã” în grad de Cavaler cu însemn de rãzboi. Dis-tincþia a fost înmânatã de secretarul de stat Ion IOAN,ºeful Departamentului pentru Armamente din cadrulM.Ap.N.

Ordinul a fost conferit pentru rezultatele deosebiteobþinute în instruirea forþelor ºi pentru îndeplinirea cusucces a misiunii de stabilizare ºi reconstrucþie execu-tatã în Afganistan.

Încã de la venireaScorpionilor roºii, aici,în Kabul, am dorit sãscriu despre o mânã deoameni care îºidesfãºoarã activitateaîn cadrul batalionului,

însã, ceea ce fac ei nu este întotdeauna vãzut, iardespre mediatizare, nici atât.

“Tatãl nostru careeºti în Ceruri...”, suntcuvintele cu care oricecreºtin îºi începe rugã-ciunea sa, rugãciune pecare o rosteºte de maimulte sau mai puþine ori.Asemenea tuturor creº-tinilor ortodocºi, ºi mili-tarii Batalionului 26 Infanterie, aflaþi acum în misiuneîn Kabul, cer ajutorul divin pentru ei, pentru familiilelor, pentru rude ºi prieteni.

25 Octombrieconstituie amintireaunei zile de împlinirenaþionalã, ziua cândarmata românã ºi-aîndeplinit menireafireascã, aceea de a

readuce în hotarele ei patria care a zãmislit-o.

„Doctorii” din Camp Julien

ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI –25 OCTOMBRIE

UNIVERS SPIRITUAL

25 - Octombrie

Z i u a A r m a t e i R o m â n i e i

OOrrddiinnuull ““VViirrttuutteeaa MMiilliittaarrãã””Pentru rezultate deosebite

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PPaaggiinnaa 1100Navigare pe Web

CCoonnttrroolluull fflluuxxuulluuiddee iinnffoorrmmaaþþiiii

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005Pagina 2

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbuint. 0129

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

Redactor-ººef Lt.col. Ion Papaleþ

int.0307Secretar de redacþie

int.0227

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea (expediþie) int. 0135Marilena Olteanu (tehnoredactor) int 0112Gabriela Teodorescu (procesare text) int. 0112Daniela Dumitraºcu (corector) int. 0743

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Redactori

Lt.col. Dragoº AnghelacheMr. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64405

C 22 / 2005

Finala Campionatului Militar de Pentatlon desfãºuratã laSibiu s-a încheiat vineri, 14 octombrie, odatã cu premierealoturilor câºtigãtoare ºi a participanþilor la activitate.

Desfãºuratã pe douã categorii de pregãtire - unitãþi ope-rative ºi instituþii militare de învãþãmânt - competiþia a aliniatla start loturile sportivilor militari ai Corpului 1 Armatã Teri-torial, Corpului 4 Armatã Teritorial, Comandamentului Garni-zoanei Bucureºti, SMFA, SMFN ºi Comandamentului Trans-misiunilor, precum ºi loturile instituþiilor de învãþãmânt militarale Academiei Forþelor Terestre, ale Academiei Tehnice Mi-litare, ale Academiei Forþelor Navale ºi cel al ªcolii Militare deMaiºtri Militari de Marinã. Sportivii militari s-au întrecut înprobele de tir, pista cu obstacole, aruncarea grenadelor, înot ºialergare în teren variat pe distanþa de 8 km.

Întreaga perioadã de desfãºurare a finalei a fost marcatã deun înalt spirit combativ, competitorii fãcând dovada unei bunepregãtiri fizice ºi de luptã.

Primele 8 locuri în clasamentul individual au fost împãrþiteîntre componenþii lotului Corpului 4 Armatã Teritorial(locurile 1, 2, 3 ºi 5) ºi cei ai lotului Corpului 1 Armatã Teri-torial (locurile 4, 6, 7, ºi 8).

Dupã o luptã dârzã, cu rezultate foarte strânse pe timpuldesfãºurãrii probelor, departajarea valoricã a loturilor a fostfãcutã, ºi de aceastã datã, de tir. Lotului C. 1 A.Trt., puternicprin valoarea sportivilor înscriºi în concurs, i-a lipsit puþin dinprecizia tragerilor (776 puncte - n.r.) pentru a urca pe cea maiînaltã treaptã a podiumului. La finalul competiþiei s-au situatpe locul secund.

În clasamentul general, pe primul loc s-a situat lotul C. 4A.Trt., cu 21.238 de puncte, urmat de lotul C. 1 A.Trt. cu20.462 de puncte. Pe locul 3 s-a clasat lotul SMFN cu 18.194de puncte. Au urmat, în ordine, loturile sportive ale SMFA(14.893 de puncte), Comandamentul Garnizoanei Bucureºti

(14.800 puncte) ºi Comandamentul Transmisiunilor 7.793 depuncte). La instituþiile militare de învãþãmânt, pe locul I s-asituat lotul sportiv al Academiei Forþelor Terestre urmat desportivii militari ai Academiei Forþelor Navale. Locul trei afost ocupat de lotul Academiei Tehnice Militare.

Premierea a fost oficiatã de ºeful Biroului Educaþie Fizicãdin Statul Major General, colonelul ªtefan MÃRGINEAN carea oferit concurenþilor diplome, medalii ºi cupe.

“Chiar dacã nu am reuºit sã ne impunem, ca la finalele dejudo - spunea maiorul Lucicã STROIE, ofiþerul cu educaþia fi-zicã la C. 1 A.Trt. - total, în aceastã competiþie sportivii noºtriau dovedit cã sunt rivali de temut pentru toþi competitorii. ªi înacest an competiþia a fost dominatã de un înalt spirit combativºi fair-play. Mã încearcã un uºor regret cã nu am locul 1, daram adãugat în vitrina cu trofee a instituþiei un premiu ºi încã ocupã.

Lotul Corpului 1 a avut urmãtoarea componenþã: cãpitanRãzvan ENE, cãpitan Liviu VOICU, plutonierul major Fran-cisc SAROªI, sergent Alexandru ZAMFIR, caporal FlorinJITARIU, caporal Ion MATEESCU, caporal CristianBABÃU, iar asistenþa medicalã a fost asiguratã de cãpitanulmedic Viorel PÎRLEA.

Efortul lotului a fost remarcabil. Pânã la proba de tir amfost umãr lângã umãr cu colegii de la Cluj... Îi felicit pe com-ponenþii lotului C. 4 A.Trt. pentru succesul repurtat acum. Pre-miul obþinut este un premiu muncit în zeci de ore de antrena-ment. Performanþa se obþine numai muncind efectiv, cu tena-citate, dar ºi cu înþelegere. Doresc sã le mulþumesc tuturorcelor ce au crezut în valoarea lotului ºi, în mod deosebit, lemulþumesc componenþilor cu care de patru ani am reuºit sãobþinem rezultate remarcabile. Nu ne dãm bãtuþi pentru cã ºtiþicum este în sport: “Ai reuºit continuã, nu ai reuºit continuã!Poate la urmãtoarea finalã o sã vinã ºi trofeul”.

ªi iatã cã urmãtoarea finalã pe M.Ap.N. - cea de cros - asosit. La Piteºti lotul C. 1 A.Trt. ºi-a adjudecat trofeul ºi loculîntâi al acestei competiþii.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

În deºertul Afganistanului, locul unde soarele a curs pepãmânt sub formã de cenuºã, munþii ce împrejmuiesc Kabululs-au dezbrãcat în totalitate de podoabele naturii, scuturându–ºipletele de zgurã în vântul buimãcit de rãtãcire. Piscurile ameþitorde rãtãcite îºi alungã poalele în vãi prãpãstioase ºi flãmânde,trezite parcã de huruitul motoarelor transportoarelor Scorpionilorroºii ce înfruntã cu bãrbãþie capriciile naturii.

Este o zi liniºtitã în care trebuie sã ne pregãtim pentru exe-cutarea unei misiuni de lungã duratã, în care efortul fizic ºi psihiceste considerabil. Comandantul companiei, cãpitanul MariusBUMBAC, ne adunã în faþa unei machete a ariei de operaþiiKabul. În faþa acesteia, comandantul patrulei ne prezintã detali-ile asupra misiunii, conferind astfel o viziune mai detaliatã asupraa ceea ce trebuie sã executãm în misiune. Confecþionatã dinzãpadã artificialã, pietre, nisip si pãmânt, având dimensiuni apre-ciabile, macheta regiunii Kabul, amenajatã în tabãra româneascãdin Camp Julien este de un real folos militarilor pentru cã pot sãvadã în teren toate amãnuntele misiunii. Cele câteva ore de odih-nã ce ne despart de plecarea în misiune au trecut farã sã ne dãmseama. Este ora 2.30 a.m. ºi mai sunt aproape patruzeci de minutepânã la plecare în misiune. Este noapte ºi afarã sunt 60 Celsius.Câþiva dintre colegii mei au început deja sã se echipeze. Am ieºitdin cort pentru a lua contact cu natura. Frigul ce s-a lãsat bruscpeste tabãrã mã dezmorþeºte din toropeala somnului. Munþiigolaºi abia se zãresc din contopirea cu întunericul, focul de pestezi transformându–se în smoalã rece... Este oare sentimentul cã, îninima munþilor pustii, suferinþa lor renaºte din teama de necunos-cut? În negura densã, strãpunsã câteodatã de lanternele milita-rilor, se aude glasul comandantului de pluton, lt. Sorin HOME-AG, care îi îndeamnã pe militari ºi face ultimele precizãri.

Mai sunt zece minute pânã la punerea în miºcare. Ne adunãmcu toþii, echipaþi cu toate materialele ºi cu armamentul ºi muniþiaîn faþa maºinilor de luptã. Comandantul ne întreabã dacã avemprobleme cu privire la misiune ºi, ca de obicei, ne îmbãrbãteazã ºine ridicã moralul, nu înainte de a-i felicita pe câþiva militari pen-tru modul deosebit în care s-au comportat în ultima misiune ºipentru aportul lor la succesul acesteia: plutonierul ªtefanPRODEA, caporalii Marin COSTEA, Simon SÂNTIMBREAN,Denis DUMITRU, Ilie TRUÞAN, Marin TUDOR ºi VasileIOSUB. Ne îmbarcãm în transportoare ºi plecãm, pentru a nu ºtiucâta oarã, într-o nouã misiune. Drumurile de pãmânt ºi calcar, seîntind ºerpuitoare pe serpentinele înguste în faþa transportoarelor.

Zorile se ivesc ºi soarele pare sã îmbrãþiºeze cu braþe largiadâncimile, preludiu pentru o nouã zi de foc. Militarii privescatenþi la fiecare colþ de stâncã neprietenoasã. Din faþa noastrã vinîn permanenþã autoturisme, camioane ºi autobuze încãrcate demãrfuri, bagaje ºi cãlãtori afgani care au ca destinaþie finalã sub-urbiile Kabulului ºi oraºul, îngreunând accesul pe aceastã rutãprincipalã de acces spre capitalã. În stânga prãpastie, în dreaptamunte, iar pe unele porþiuni de drum nu se poate circula decât peo singurã bandã. Mã uit la mecanicul conductor cum trage , tran-spirat, de volanul colosului blindat. Mã simte ºi, cu un zâmbet,care parcã nu este al lui, îmi spune cã ar fi fost bine sã aibã servo.Microbuze care se miºcã greoi purtând chiar ºi deasupra lor bãr-baþi ºi copii prietenoºi ce salutã patrula româneascã, se strecoarã

pe lângã noi, gata, gata sã se loveascã de pereþii muntelui sau, mairãu, sã se prãvãleascã în prãpastie. Nori imenºi de praf acoperãîn permanenþã drumul pietruit. Pe alocuri, câte o oazã de verdeaþãne face sã ne gândim cã, totuºi, natura nu a murit în totalitate.Câteva cãmile stau pe pantele colþuroase, privind nepãsãtoarespre noi, mestecând tacticoase ºi liniºtite ierburi uscate ºi mãrã-cini.

Într-un târziu, ajungem la destinaþe unde, timp de o orã,îndeplinim misiunea principalã, apoi raportãm la bazã “misiuneîndeplinitã”. Suntem felicitaþi ºi primim informaþii legate de si-tuaþia din zonã precum ºi noi instrucþiuni referitoare la conti-nuarea misiunii din care nu lipsesc detaliile pentru mãsurile deprotecþie a forþei. Comandantul patrulei dã ordinul pentru reluareapatrulãrii pe acelaºi traseu pânã în Kabul. Aceeaºi priveliºte,aceeaºi aglomeraþie, aceleaºi prãpãstii, aceleaºi stânci, totul seconstituie parcã într-un deja-vu.

De sus , de pe munte, printr-o deschizãturã a vãilor, Kabululse întrezãreºte ca o înºiruire abstractã de pete maronii neuniformecare se întind pânã aproape de culmi, pete care, în realitate, suntlocuinþe ale oamenilor care trãiesc în aceastã þarã. Dinspre aceadirecþie se aude o voce care cântã ºi spune rugãciuni amplificateprin difuzoare imense, anunþând cã ora de rugãciune, conformtradiþiei locale, a început. Aici, în munþi, unde natura moartãdefineºte prin expresie vidul unei lumi apuse demult, ecoul,oglindind imaginea sonorã a deºertului montan, se sparge derocile tãioase în cãutarea unui loc de refugiu. Locul atât de miste-rios ºi în acelaºi timp plin de neprevãzut insuflã Scorpionilor roºiio atenþie deosebitã asupra importanþei misiunii încredinþate. Dealtfel, în cadrul companiei, rutina este un un termen strãin,nelalocul lui. Lava fierbinte a discului solar revãrsatã asupra strã-jerilor tãcuþi ai pustiului se resimte ºi asupra afganilor ºi milita-rilor. Trecãtorii însetaþi invocã prin semne dorinþa de a cere apã,lichidul care reprezintã viaþã. Ne deplasãm pe urcuºurileanevoioase, zgomotele motoarelor câºtigând supremaþia înãlþi-milor.

Pe alocuri, câte o tarabã cu mãrfuri autohtone ne îmbie parcãla un moment de rãgaz, din norii de praf. Mici comunitãþi denomazi adãpostite în corturi ºi scobituri de stâncã ne mai scot dinpriveliºtea roºiaticã a munþilor. Femeile, în celebrele „burka” deculoare albastrã, dau o culoare aparte peisajului arid. Copiii carealergã în urma noastrã cu urale de bucurie strigându–ne „myfriend” , “Romania friend”, „ Heloo Romania” sunt rãsplãtiþi custicle cu apã ºi biscuiþi.

Spre searã ajungem în Kabul ºi parcã totul revine la viaþã, lanormal, case, oameni, magazine, strãzi, verdeaþã. Umbrele se lasãasupra Kabulului, luminile licãre la ferestrele caselor cândajungem cu bine în Camp Julien. Obosiþi, dar cu satisfacþia lucru-lui împlinit, povestind colegilor rãmaºi în tabãrã sentimenteletrãite, ne regãsim din nou în aceleaºi ipostaze ca ºi cu o zi înurmã.

Dupã o zi în care efortul fizic ºi psihic, dar ºi emoþiile a ceeace am vãzut, au fost deosebit de puternice, starea moralului estela fel ca la început. Ei ºtiu cã trebuie sã fie puternici pentru cãurmeazã o nouã zi, o nouã misiune, o nouã provocare, o nouãsatisfacþie, o nouã experienþã.

În munþii stâncoºi ºi goi ai Afganistanului pericolul poaterenaºte oriunde ºi oricând. Dupã fiecare misiune învãþãm tot maimulte lucruri, cãpãtãm tot mai multã experienþã ºi o nouã viziuneîºi face loc în mintea militarilor: aceea cã, în locurile acestea, totuleste posibil ºi cã, aici, deºertul moare, numai pentru a lãsa locunui alt deºert.

Caporal Ioan GROSARU - scorpion roºu

Pe podium

Deºertul moare numai pentru a lãsa loc

unui alt deºert

Cu prilejul Zilei Armatei României – 25 Octombrie –unitãþile militare din garnizoana Piteºti au desfãºurat o seriede activitãþi de cinstire a tuturor celor care poartã nobileleînsemne ale instituþiei militare.

În cadrul acestor manifestãri, pentru asigurarea trans-parenþei ºi deschiderii armatei faþã de societate, unitãþilemilitare din garnizoanã au desfãºurat în cursul zilei de 22octombrie activitãþi de prezentare a unitãþilor sub egida“Ziua Porþilor Deschise”.

Luni, 24 octombrie, cu începere de la orele 18.00, însala mare a Cercului Militar, s-a desfãºurat simpozionulomagial dedicat Zilei Armatei României. Alãturi de militariigarnizoanei Piteºti s-au aflat veterani de rãzboi, cadre mi-litare în rezervã ºi în retragere, reprezentanþi ai adminis-traþiei publice locale, invitaþi.

Marþi, 25 octombrie 2004, între orele 10.00-11.00, laCimitirul Eroilor din Piteºti, s-a desfãºurat o ceremoniemilitarã ºi religioasã cu depuneri de coroane, jerbe ºibuchete de flori, la care a participat personal militar din gar-nizoanã, reprezentanþi ai administraþiei publice locale, par-tidelor politice, instituþiilor de culturã, societãþii civile, pu-blicul larg. Cercul Militar Piteºti a gãzduit, în perioada 23- 26 octombrie, o expoziþie ineditã cu decoraþii, diplome ºidistincþii obþinute de militarii argeºeni în misiunile de sta-bilitate din Bosnia - Herþegovina, Afganistan ºi Irak, pre-cum ºi o colecþie de timbre ºi cãrþi poºtale dedicate insti-tuþiei militare.

Maior Romeo CÎRSTESCU

P i teº t iExpoziþie de decoraþii

din misiuni externe

Ca ºi celelalte arme din compunerea armatei noastre,artileria de munte îºi are propria sa istorie, ce a devansat cuaproape trei ani pe cea a trupelor de vânãtori de munte.Data naºterii este 01 aprilie 1913, când s-a înfiiþatDivizionul Tunuri munte de 75 mm, an în care a fost ela-borat primul ,,Regulament asupra serviciului în bateria demunte”. Doi ani mai târziu, la 1 ianuarie, s-a înfiinþat aldoilea divizion de artilerie de munte, iar la 1 iulie 1916, dincele douã divizioane s-a înfiinþat Regimentul 1 ArtilerieMunte, în garnizoana Tg. Jiu, unitate care a intrat în com-punerea D. 29 I în timpul Rãzboiului de Întregire a Nea-mului ºi al cãrui Drapel de luptã a fost decorat cu ordinul„Mihai Viteazul”, clasa a III-a, la data de 20 iunie 1918.

Anul acesta, la 10 noiembrie, se împlinesc 162 de ani decând, prin “Porunca Domneascã nr.198”, domnitorulGheorghe BIBESCU a legiferat, în cadrul procesului deremodelare a armatei române, constituirea primei baterii deartilerie a Þãrii Româneºti, act ce simbolizeazã constituireaartileriei ca armã de sine stãtãtoare. Conºtientã de rolulimportant pe care destinul i l-a hãrãzit în istoria poporuluiromân, artileria de munte continuã sã munceascã eficientpentru desãvârºirea instrumentului de forþã pe care îlreprezintã, pentru a fi întotdeauna gata la chemarea þãrii,atunci când aceasta va avea nevoie de sprijinul ºi protecþiafocului sãu.

La aceastã data aniversarã, Dn. 206 Art. se aflã în plinproces de operaþionalizare, cu finalitate în noiembrie 2006,ºi se prezintã cu numeroase succese obþinute pe câmpurilede instrucþie. A fi artilerist în trupele de vânãtori de muntepresupune, pe lângã pregãtirea teoreticã dobânditã în insti-tutele militare de învãþãmânt, la cursurile de specializaresau de perfecþionare a pregãtirii de specialitate, ºi o sãnãtatefoarte bunã. Este necesarã o condiþie fizicã ireproºabilã,precum ºi o puternicã capacitate de autocontrol ºi stãpânirede sine, generatã de specificul ducerii acþiunilor de luptã înzonele, pentru a sprijini oportun, cu precizie ºi eficienþãmaximã acþiunile de luptã ale vânãtorilor de munte. Dar,mai înainte de toate, trebuie sã ºtii sã iubeºti ºi sã respecþimuntele!

Cãpitan Aurelian SMARANDA

ZZiiuuaa aarrttiilleerriieeii ddee mmuunnttee

Ceva mai mult decât un simplu artilerist

Ziua de 25Octombrie, ziua încare toþi cetãþenii

României îºi sãrbãtorescuna din instituþiile funda-mentale ale statului, Arma-ta, a fost sãrbãtoritã ºi de militarii Batalionului 26 Infanterie “NeagoeBasarab” aflaþi în misiune în Kabul, Afganistan.

Aflaþi la aproape trei luni de misiune, cu doar câteva zile înainte dea o încheia, zorii acestei zile aniversare i-a surprins pe mai mult dejumãtate din Scorpionii roºii aflaþi în misiune, în regiunea capitaleiAfganistanului, dar ºi pe principalele rute de acces care traverseazãmunþii, acolo unde pericolul (atât cel natural, cât ºi cel uman) poateapãrea de oriunde. Acest lucru nu i-a impiedicat pe aceºti militari sã sefelicite unii pe alþii, sã-ºi ureze multã sãnãtate ºi misiune uºoarã în con-tinuare.

Premergãtor acestei zile, scorpionii au organizat cu acest prilej com-petiþii sportive, activitãþi în care au fost angrenaþi ºi partenerii lor ame-ricani, competiþii de volei , baschet, fotbal ºi cross. Întrecerile au fostdominate de fair-play, contând mai puþin cine va fi învingãtorul, iarmilitarii au beneficiat de zile frumoase, însorite, aºa cum, de fapt, auavut parte încã de la începutul misiunii lor. De asemenea, în dimineaþazilei de 25 octombrie militarii care se aflau în tabãrã ºi desfãºurauactivitãþi pentru pregãtirea unor misiuni viitoare, au participat la un ce-remonial militar, în cadrul cãruia a fost citit Ordinul MinistruluiApãrãrii Naþionale cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Armatei Române pre-cum si Mesajul Comandantului Comandamentului 2 OperaþionalÎntrunit. De asemanea fost prezentat un material despre semnificaþiazilei de 25 Octombrie în istoria României.

Seara, militarilor batalionului le-a fost fãcutã o surprizã, aceºtiadegustând la cinã, produse ºi mâncãruri cu specific românesc, încer-cându-se astfel sã li se aline întru-câtva dorul de casã.

În aceeaºi zi, Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, a fostgazda unei activitãþi importante, aici, în Kabul, în tabãra româneascãorganizându-se Conferinþa lunarã a comandantului Brigãzii Multi-naþionale Kabul, gl.bg. Claudio GRAZIANO, cu toþi comandanþii debattle-group-uri ºi companii independente din subordinea acestei mariunitãþi. La briefing au participat aproximativ 50 de ofiþeri italieni ,francezi, americani, germani , portughezi, norvegieni, englezi, etc, careau apreciat modul desãvârºit de organizare a activitãþii. În deschidereabriefingului, participanþii au putut viziona un film dedicat acestei zile,

realizat de scorpionii roºii, alcãrui subiect a fost prezentareaRomâniei (istorie, frumuseþinaturale, arhitecturã etc.) ºi celemai importante misiuni ºi acti-vitãþi desfãºurate de militarii

români, de la sosirea în Kabul, ºi pânã în acel moment.La încheierea activitãþii, comandanþii acestor structuri i-au

felicitat pe Scorpionii roºii cu ocazia aniversãrii Zilei Armatei ºiºi-au exprimat dorinþa de a adresa câteva cuvinte Armatei Române,militarilor români. Gl.bg.(IT) Claudio GRAZIANO – ComandantulBrigãzii Multinaþionale Kabul: “Sunt foarte mândru astãzi, de ziuaArmatei Române, sã fiu alãturi de voi ºi pot sublinia cu certitudineînaltele performanþe demonstrate aici, în Afganistan, de cãtreScorpionii roºii. Vã mulþumesc foarte mult ºi doresc în continuare,întregii armate române, multe succese ºi o prietenie solidã întrepopoarele noastre”. Gl.bg. (GE) Hans Christoph AMMON– LocþiitorulComandantului Brigãzii Multinaþionale Kabul: “Toate misiunile pri-mite au fost îndeplinite într-o manierã deosebitã ºi cu un excelentprofesionalism. De ziua lor, a Armatei Române, le urez tot mai multesuccese în acþiunile viitoare, iar militarii români sã rãmânã aceiaºibuni luptãtori. Sper ca toþi militarii români sã se întoarcã acasã cubine ºi le doresc toate cele bune”. LTC Rune SORRA – ComandantulBattle-Group-ului norvegian: “Sunt pasionat de istoria EuropeiRãsãritene ºi ºtiu câteva lucruri despre istoria României. Armataromâna a dus lupte grele în cel de-al doilea rãzboi mondial. Armataromânã este profesionistã, dispune de echipamente bune, iar coope-rarea cu alte naþiuni se realizeazã foarte bine. Succes ºi în viitor!”.LTC Gennaro CAROLA – Comandantul Detaºamentului de elicoptere:“Doresc sã-mi exprim admiraþia mea ºi sã împãrtãºesc bucuria cu mi-litarii români, cu ocazia zilei Armatei Române. ªtiu cã armata românãtraverseazã un amplu proces de modernizare ºi cã lucrurile mergfoarte bine. Dovadã stau rezultatele pe care le-au obþinut Scorpioniiroºii aici. La mulþi ani!” LTC Walter CORVAGLIA – ComandantulGrupului Multinaþional de Geniu: “Cunosc multe despre armataromânã. Am colaborat în trecut în nenumãrãte rânduri. Sunt buni pro-fesioniºti ºi au un simþ al datoriei iesit din comun. Întotdeauna am fostimpresionat de prestaþia lor. Acum am lucrat alãturi de scorpionii roºiiºi au confirmat toate aºteptãrile. Armata Românã are cu ce se mândri.Acum, de ziua lor, le urez misiuni fãrã probleme ºi sã ne întâlnim ºi înviitor în alte teatre de operaþii. Succes!” (R.N.)

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005 Pagina 3

Împreunã cu comandantul Batalionului26 Infanterie “Neagoe Basarab” din Kabul,Afganistan, locotenent-colonelul GabrielTOMA, am fost invitaþi de generalulRichard TABOR, consilier special alcomandantului ISAF, în Campul Phoenixpentru a participa la medalierea militarilordin compania “Dragon”, infanteriºti ame-ricani subordonaþi batalionului românesc.Este vorba de Medalia NATO – non article5, oferitã de Secretarul General NATO,Jaap de Hoop SCHEFFER.

Ne-am deplasat în Campul Phoenix ºii-am gãsit pe Dragoni nerãbdãtori sã par-ticipe la acest eveniment. Astfel, cei peste100 de militari infanteriºti americani,dispuºi în formaþie de ceremonial ºi comandaþide ºeful subofiþerilor, au prezentat onorulcomandantului de companie, cãpitanul NoelZARZA, care a raportat generalului RichardTABOR cã toþi Dragonii sunt gata pentruînceperea ceremonialului de medaliere.

Generalul american, în stilul propriu mili-tarilor din aceastã armatã, a început discursulsãu cu un moment care a destins pe loc atmos-fera spunându-le militarilor cã “Dacã ar fidupã mine, aº vrea sã am numai zile ca aceas-ta!”. În continuare, generalul RichardTABOR, le-a mulþumit militarilor americanipentru tot ceea ce au fãcut pânã în acestmoment, pentru modul în care au înfruntatpericolele, i-a asigurat cã faptele lor de armesunt cunoscute de cei care i-au desemnat sãparticipe la aceastã misiune ºi cã “acest lucrueste dovedit ºi de ceea ce se întâmplã astãzi.Aceastã medalie o meritaþi. S-o purtaþi cumândrie ºi sunt sigur cã vor urma ºi altele!” .

La rândul sãu, comandantul battle-group-ului româno-american, locotenent-colonelulGabriel TOMA le-a spus “dragonilor” cã esteo mare onoare pentru un comandant sã aibãsub comanda sa militari din cea mai puternicãarmatã din lume. “Vreau sã subliniez cã, pen-tru mine ºi militarii mei, este o mare onoare sãvã avem alãturi de noi, pe timpul acestei mi-

siuni, ºi trebuie sã fiþi mândri pentru excelen-ta prestaþie a dumneavoastrã aici. ªtiu, cãdupã aceste luni de misiune desfãºurateîmpreunã, am devenit cu toþii foarte apropiaþiºi foarte buni prieteni Aceastã medalie pe careaþi primit-o este o recunoaºtere a implicãriidumneavoastrã în reuºita misiunii noastre ºipentru munca grea pe care aþi fãcut-o aici.”

Dupã încheierea discursului, comandantulDragonilor, maiorul Robert DIXON l-a invitatpe locotenent-colonelul Gabriel TOMA, în ca-litate de comandant, sã-i medalieze pe mili-tarii americani. Cuvinte de mulþumire adresatefiecãruia dintre ei, strângeri de mânã, rãspun-suri hotãrâte, deºi, în glasul fiecãruia se puteaciti emoþia. ªi emoþia era realã aºa cum mi-aspus caporalul Kenneth CRICK, pentru cã“cei mai mulþi dintre noi nu suntem la primadistincþie de acest fel, însã, întotdeauna cândprimim o astfel de medalie ne cuprinde o staresufleteascã deosebitã, inima noastrã ne spunecã o meritãm ºi suntem mândri cã cineva, atâtde important, recunoaºte meritele noastre.Pentru mine înseamnã mult, îmi va amintiîntotdeauna cã am fost aici, cu Scorpioniiroºii, cã am contribuit ºi eu la reconstrucþiaacestei þãri greu încercate”.

Ceremonia s-a încheiat, dragonii ame-ricani “rupând formaþia”, iar flash-urileaparatelor de fotografiat au început sã licãre,

semn cã fiecare dintre eidoreau sã imortalizeze acestmoment, fie individual, fiecu echipa sau plutonul lui.ªi, ca sã înþelegem toþi, de ceaceºti militari, care, fie

vorba între noi, sunt obiºnuiþi cu astfel demomente, se bucurau atât de mult, pot sã vãspun cã, imediat dupã aceastã ceremonie, maimult de jumãtate dintre ei au plecat în mi-siune, în unul dintre cele mai periculoaselocuri din regiunea Kabul, fapt care le insuflã,încã o datã, dacã mai era nevoie, sentimentulcã, ceea ce se întâmplase astãzi, era pe deplinbinemeritat.

Deplasarea în Camp Phoenix nu s-aîncheiat odatã cu acest ceremonial pentru cã,tot în aceastã zi, a fost programatã o partidã devolei între Dragoni ºi Scorpionii roºii. Acestmeci de volei s-a înscris în cele câteva acti-vitãþi sportive organizate de la începutul mi-siunii împreunã cu militarii americani, cu sco-pul de a demonstra cã noi, Scorpionii roºii,putem lupta împreunã cu militarii americani,nu numai în misiunile pe care le avem deîndeplinit, ci ºi în alte genuri de activitãþi, pre-cum cele sportive. ªi a fost un lucru extraordi-nar, pentru cã, de cele mai multe ori, s-a pututobserva – atât în ochii militarilor noºtri, cât ºiîn cei ai militarilor americani – cã astfel deactivitãþi leagã cel mai mult prieteniile, cãbarierele, dacã mai existã, sunt depãºite cumai multã uºurinþã.

Activitatea s-a desfãºurat în linia dejaobiºnuitã, adicã a fost perfect organizatã,dominatã de fair play, iar militarii au fãcut,sport în adevãratul sens al cuvântului, plini deentuziasm. S-au înmânat diplome, cadouri,s-au fãcut fotografii, s-au schimbat numere detelefoane ºi adrese de e-mail, într-un cuvânt,s-au stabilit prietenii de duratã.

Astfel s-a mai încheiat o zi din viaþa Scor-pionilor roºii români ºi a Dragonilor ame-ricani, o zi dominatã de concordie, colaborare,fair play, o zi în care cei merituoºi au fost re-compensaþi ºi, de ce nu, o zi care, alãturi demulte altele, se va înscrie în paginile de istorieale Batalionului 26 Infanterie “NeagoeBasarab”.

Maior Renato NADOLU nrenato1@yahoo.com

Comandantul Scorpionilor roºii a oferit militarilor americani Medalia NATO

Situaþia generalã din zona de responsabili-tate a Batalionului 20 Infanterie “Scorpioniinegri” este relativ calmã, dar cu un grad derisc destul de ridicat. Pânã în momentul defaþã, militarii craioveni ºi-au executat mi-siunile ordonate de la Brigada Italianã “Ari-ete”, cum ar fi: patrulari pe principalele cãi decomunicaþie, asigurarea pazei Campului Mi-ttica, precum ºi misiuni de cooperare civili-militari care au scopul de a contribui lacresterea stabilitãþii ºi dezvoltarea infrastruc-turii în provincia Dhi Qar, farã a fi implicaþi înincidente majore.

În Irak ºi în provincia Dhi Qar, au fostluate mãsuri speciale în vederea desfãºurãriireferendumului istoric de sâmbãtã 15.10.2005privind constituþia. Astfel, frontierele terestreºi graniþele dintre cele 18 provincii au fostînchise. Circulaþia în timpul nopþii a fostinterzisã, iar portul armelor este permis doarforþelor de securitate ºi gãrzilor de corp.

În perioada premergãtoare referendumuluinaþional pentru votarea constituþiei, militariiBatalionului 20 Infanterie Irak au executat oserie de misiuni pentru monitorizareapregãtirii referendumului ºi de întãrire a sigu-ranþei secþiilor de votare din zona noastrã deresponsabililtate. S-au distribuit formulare cuprevederile constituþionale, anumite materialede propagandã prin care s-a încercat atragereapopulaþiei pentru a participa la acest referen-dum.

Una din misiunile executate de militariicraioveni a constat în identificarea locaþiilorsecþiilor de votare aflate în aria de respon-sabilitate, locaþii care trebuiau sã îndepli-neascã anumite condiþii privind securitatea ºisiguranþa.

Patrulele care au executat aceste misiuniau solicitat autoritãþilor locale sã le prezintenu numai dispunerea locaþiilor, ci ºi modul încare populaþia irakianã este informatã cuprivire la importanþa alegerilor legislative.

Pe toatã perioada desfãºurãrii propriu-zisea referendumului irakian, militarii olteni auprimit de la Brigada Italianã misiunea de a-ºidemonstra prezenþa în zona de responsabili-tate, pentru a asigura libertate de miºcare peprincipalele cãi de comunicaþii ºi de a moni-toriza modul de desfãºurare a referendumului,în mãsurã sã sprijine forþele de securitateirakiene astfel încât, la ordin, sã acþioneze învederea sprijinirii acestora încât sã fie evitateincidentele de la secþiile de votare din întrea-ga zonã de responsabilitate.

La nivelul Batalionului 20 Infanterie s-auluat toate mãsurile pentru pregãtirea sub-unitãþilor de intervenþie fiind în mãsurã, laordin, sã acþioneze pentru sprijinirea forþelorirakiene, pentru desfãºurarea în condiþii bunea referendumului constituþional.

Pe tot parcursul desfãºurãrii misiunilor,„Scorpionii negri” au dat dovadã de un ade-vãrat profesionalism ºi o bunã pregãtire, pri-mind numai aprecieri în acest sens de laBrigada Italianã „Ariete”.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

“Scorpionii negri” ajutã la bunul mers

al desfãºurãriireferendumului

Scorpionii roºii au sãrbãtorit Ziua Armatei în misiune

De Ziua Armatei, la Galaþi, a fost decorat, prinDecret prezidenþial, Drapelul de luptã al Bata-lionului 300 Infanterie “Sfântul Andrei” cuOrdinul “Virtutea Militarã” în grad de Cavaler cuînsemn de rãzboi. Distincþia a fost înmânatã desecretarul de stat Ion IOAN, ºeful Departamentu-lui pentru Armamente din cadrul M.Ap.N.

Ordinul a fost conferit pentru rezultateledeosebite obþinute în instruirea forþelor ºi pentruîndeplinirea cu succes a misiunii de stabilizare ºireconstrucþie executatã în Afganistan.

În cadrul ceremonialului militar consacratdecorãrii Drapelului de luptã, episcopul Dunãriide Jos, P.S. Casian CRÃCIUN, a conferit medalia“Vrednicia Andreeanã” comandanului unitãþii,locotenent-colonelului Adrian SOCI, în semn depreþuire faþã de întreaga activitate a militarilor dela Dunãre.

La festivitate au participat, alãturi de militariiBatalionului 300 Infanterie “Sfântul Andrei”,gl.lt. Ioan SAVU, din partea S.M.G., gl.mr.dr.Mihai PALAGHIA, comandantul C. 1 A.Trt.,gl.bg. Iulian PÂRVULESCU, reprezentantulS.M.F.T., reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi aiveteranilor de rãzboi.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Ordinul “Virtutea Militarã”

Pentru rezultatedeosebite

Monumentul de la Carei

(urmare din pag.1)Cu toate acestea, nimeni nu a uitat de transformãrile

în concordanþã cu noile cerinþe ale securitãþii naþionale.Astfel, Armata s-a dovedit a fi tot mai eficientã, maimobilã ºi mai flexibilã, capabilã sã participe la misiuniinternaþionale complexe, alãturi de aliaþi de prestigiu,pentru combaterea noilor ameninþãri la adresa pãcii ºisecuritãþii, în special, a terorismului ºi a proliferãriiarmelor de distrugere în masã.

Fie ca Armata românã sã-ºi respecte ºi de acumînainte trecutul ºi sã fie demnã de el!

La mulþi ani, Armatã românã!

Ziua Armatei României25 - Octombrie

Poligonul Cincu. Dealul Galaþiului. O zi ploaioasã, demarþi, a lunii septembrie 2005. O ploaie care nu se mai opreºteºi care udã totul pânã la oase.

Aflaþi la posturi, militarii Bateriei a-2-a din compunereaDivizionului 288 Artilerie Antiaerianã, au ca misiune sã asi-gure antiaerian bateriile de obuziere ºi LAROM aflate înapropiere, ºi care executã trageri de luptã.

Coeziunea întregii pieseA veni din ºcoalã ºi a ajunge într-o unitate militarã, care are

în dotare tehnicã modernã ºi nu din acea care se vede pe lamuzeu, este cu adevãrat o mare ºansã. Sergentul major AdrianMICHILEIU a avut aceastã ºansã. A absolvit ªcoala Militarã în

august 2003. În luna septembrie aaceluiaºi an va ajunge la Divizionul 288Artilerie Antiaerianã, unitate care are îndotare tunuri antiaeriene OERLIKON.Respectivul tun, l-a vãzut pentru primaoarã în poze, când era elev. Ceea cespera în ºcoalã, acolo, la trupã a devenitrealitate. Îl gãsesc comand piesa de anti-aerianã. Are ataºat de gât un pupitru cuajutorul cãruia conduce tunul. Acolo, subrafalele de ploaie, stãm de vorbã.

„Am participat la douã trageri cuacest tun, în poligonul de la Capu Midia. Sã conduci un sistemperfecþionat cum e tunul Oerlikon, înseamnã o mare respon-sabilitate. Este un lucru nou ºi care cere mult studiu ºi antrena-ment. Dar, l-am învãþat cu plãcere. Cu tunul acesta trãim înprezent. Totul e automatizat la el. Sunt bucuros cã nu am ajunssã lucrez la un tun la care totul e fãcut manual. Aici, în cadrulacestui exerciþiu, avem ca misiune sã îi ajutãm pe artileriºtiitereºtri, din punct de vedere a asigurãrii antiaeriene. Cei de laobuziere nu trebuie sã mai desfãºoare acþiuni antiaeriene pentruapãrarea poziþiei de tragere. Cu noi alãturi, nu trebuie sã îºi maifacã griji. Tunul pe care îl comand, poate trage 550 de lovituripe minut, la o altitudine de 3000 de metri. Atunci, sã vãd eu, eli-copterul sau avionul care vine sã ne atace. Dezlãnþuim împotri-va lor un adevãrat uragan de foc. Cu echipa de servanþi mã înþe-leg bine. Cu multã muncã ºi vorbã bunã, treaba merge strunã.Coeziunea întregii piese este factorul cel mai important. Cu toþiidepindem unii de alþii. Dacã nu suntem uniþi, nu putem îndepli-ni misiunile primite”, îmi declarã comandantul de tun.

Rãbdare ºi calmCu trei ani în urmã, capo-

ralul Gelu ALBERT s-aangajat la Divizionul 288. Aavut ºansa sã fie încadrat pecea mai râvnitã funcþie dincadrul echipei de servanþi, cedeservesc tunul Oerlikon,aceea de ochitor. Sã fii ser-vant 1 la un asemenea tun,trebuie sã demonstrezi cã aipregãtirea necesarã. ªi, aceasta, s-a obþinut dupã mult studiu ºifoarte mult antrenament. Chiar dacã multe dintre operaþiunileprivind executarea tragerilor nu se mai fac manual, tot ochiul ºimâna rãmân de bazã. A demonstrat acest lucru pe timpul trage-rilor de luptã executate în poligonul Capu Midia. „A fi ochitor

la tun înseamnã o mare rãspundere, îmi spune caporalul. Ima-ginaþi-vã cum vine un avion cãtre tun. Este un punct argintiu pecer, care vine cu o vitezã foarte mare. Îl priveºti prin aparatelede ochire ºi îl vezi cum creºte, creºte ºi, dintr-o datã, e deasuprapiesei, fãcând prãpãd. Pentru un ochitor a privi cerul prin lunetãînseamnã o cercetare atentã ºi foarte multã rãbdare ºi calm.Orice strãlucire pe cer trebuie sesizatã. Între ochi, creier ºimâini este o legãturã indiscutabilã. Ochiul vede, creierul ana-lizeazã ºi mâna executã. Atât la instrucþie cât ºi la trageri, toatãlumea e cu ochii pe ochitor. El este elementul principal. Dacã airatat o þintã, ai pierdut ºi încrederea celorlalþi în tine. ªi, odatãpierdutã, nu o mai câºtigi decât cu mare greutate sau deloc.Oerlikonul este un tun performant, nu îi rezistã nici o þintã ae-rianã care evolueazã la joasã altitudine. Când începe sã tragã, îlsimþi cum vibreazã ºi tresaltã. Cum îºi transmite trãirea lui cãtrenoi servanþii. Chiar dacã este fier, are viaþa lui pe care noi, ceicare îl deservim, i-o simþim din plin. Dupã ce vom termina mi-siunea aici în Cincu, mã voi întoarce acasã, la Focºani. Estetoamnã ºi de regulã, toamna se fac nunþi. ªi mie îmi vine rân-dul. Pe 29 octombrie voi face ºi eu nunta. Cavaleri de onoareîmi vor fi colegii din echipã. Împreunã la muncã, împreunã lapetrecere”.

Argintul viuCaporalul Valentin

VIZUROIU este servantdoi la tun. Are respon-sabilitatea de a încãrcaîncãrcãtoarele automate,de a supraveghea spaþiulaerian ºi ajutã la orice enevoie pentru bunulmers al tragerilor. Tot-odatã, trebuie sã fie gataca oricând sã îl

înlocuiascã pe ochitor. În baterie sunt cu toþii instruiþi sã seînlocuiascã unul pe celãlalt. A trebuit sã înveþe ºi sã se instru-iascã pe fiecare funcþie din echipã. Conteazã foarte mult rapi-ditatea alimentãrii tunului cu muniþie. ªi, dacã nu e iute înmiºcãri, pot apãrea incidente pe timpul tragerilor. Privindu-l câte de firav, te întrebi, cã, dacã bate vântul mai cu putere, îl ia pesus. Colegii de piesã, mai fac glume pe seama fizicului lui. Îirecomand sã ia câte douã încãrcãtoare în mâini. Nu o fac însãcu rãutate. VIZUROIU le este coleg de echipã, de doi ani. Aufost împreunã la trageri, ºi acolo, în poligon l-au vãzut cât estede iute, precum argintul viu. Este, de loc, din Fãurei, Brãila.Locuieºte cu chirie în Focºani. Chirie care nu e micã, iar soldaunui caporal nu e prea mare. Se descurcã cum poate. Nevoiaunui loc de muncã în aceste timpuri cere sacrificii. Lucru decare e conºtient. Însã, este optimist. Are speranþa cã va fi maibine. Dacã nu astãzi, poate mâine.

Fotografia de pe telefonAflat în partea stângã a tunului, servantul trei, caporalul

Costel HARBUZ, tocmai a terminat de introdus lamelele cumuniþie (de exerciþiu) în încãrcãtoarele automate ale tunului. κiºterge cu mâneca de la veston apa de ploaie ce se prelinge de pecasca metalicã, pe faþã. Mã dau alãturi de el ºi, când se dãrepaus la piesã, îmi vorbeºte despre ceea ce face la tun. „Înprimul rând, îl ajut pe comandantul de piesã la orientarea

tunului pe direcþie învederea executãriitragerii. În al doilearând, încarc tunul culovituri pe care le preiaude la servantul patru.Însã, sunt pregãtit sã trecpe orice funcþie, dacãsituaþia o cere. Eu, deexemplu, îl pot înlocuipe comandantul de tun,

dacã acesta nu mai poate lupta. Cu tunul ãsta m-am obiºnuitdestul de repede. La prima tragere am avut oarece temeri. Sezguduia tunul cu mine pe timpul tragerii. Însã, a trecut ºi m-amobiºnuit cu el. Am mai fost ºi la alte exerciþii. Aici, la Cincu,însã e ceva mai greu. Ploaia care nu se mai opreºte. Frigulpãtrunzãtor. Suntem obiºnuiþi cu greul. Dar sã porþi acelaºiechipament ud ºi sã nu ai unde sã îl usuci, nu e bine deloc. Pânãcând voi ajunge acasã, la familie, va mai trece ceva timp. Am ofetiþã care are un an ºi trei luni. Îmi este dor de ea. Pe telefonam fotografia ei. Tot greul de acasã a rãmas pe umerii soþiei. ªisunt destule de fãcut, acum toamna, în gospodãrie. Sunt culocuinþa în Râmnicu Sãrat. Zilnic fac naveta cãtre Focºani. Nestrângem mai mulþi la o maºinã. Varã, iarnã, trezit la prima orã,plec la navetã. E greu, dar asta e. M-am obiºnuit. Am o familiede întreþinut ºi orice sacrificiu fãcut pentru ea, meritã din plin”.

Timpul lucrului manual a trecutLa câþiva metri, înapoia tunului, sub o plasã de mascare, se

aflã un grup electrogen.Observ cã sunt luatemãsuri privind mascareaºi protecþia acestuiaîmpotriva ploii. La fel ºipentru personalul care îldeserveºte. Având înmâini, mãnuºi de cauciuc,în picioare cizme elec-troizolante, iar sub tãlpile acestora, un covor de cauciuc protec-tor ºi urmãrind cu atenþie modul de funcþionare al grupului, sol-datul Adrian FEDELEª, mã informeazã asupra prezenþei aces-tui agregat în poziþia de tragere.

„Îndeplinesc funcþia de grupist electrogen. Grupul asigurãenergia electricã necesarã funcþionãrii tunului. Pentru noi el estedeosebit de important. De buna funcþionare a acestuia depindeºi reacþia noastrã. Una e sã manevrezi tunul cu braþele ºi alta sãfie acþionat electric. Timpul lucrului manual a trecut. Dupã cumse vede, aici este tehnicã nouã, care a trebuit învãþatã. Dacã nuai studiat corespunzãtor, nu te poþi apropia de grup. Aici nu estepermis sã vii cu improvizaþii. Orice activitate de acest gen poatepune în pericol siguranþa noastrã. La fiecare activitate, fie ea deinstruire sau de tragere, mãsurile de protecþie sunt respectate cusfinþenie. Am fost la trageri, ºi acolo în poligon am vãzut de cee în stare acest tun. E un tun foarte bun. Sunt mândru cã suntîncadrat la o asemenea tehnicã. Nu trebuie sã mã mai uit la Dis-covery, ca sã vãd ce au unii în dotare ºi ce nu avem noi. Cu ceavem acum în dotare, facem faþã cu succes la orice misiuneprimitã. Numai sã fim puºi la încercare”.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005Pagina 4

SSttrrããjjeerr ii ii cceerruulluuii ddee llaa CCiinnccuu

“FFiieeccaarree ddiinnnnooii ee uunniicc ººii ddee

nneeîînnllooccuuiitt..Miguel DeUnamuno.

Încã de lavenirea Scorpi-onilor roºii, aici,în Kabul, am doritsã scriu despre omânã de oamenicare îºi desfãºoarãactivitatea încadrul batalionu-

lui. Însã ceea ce fac ei, nu este întotdeauna vãzut, cât despre medi-atizare nici atât. Oameni, care au o prezenþã discretã, care nu se lasãobservaþi, pe care de multe ori îi vezi trecând pe lângã tine, pre-ocupaþi, care te fac sã te întrebi dacã nu cumva au nevoie de ajutorsau de un sfat pentru rezolvarea problemelor care îi frãmântã .

A venit timpul sã le acordãm atenþie ºi lor ºi cred cã, acum, pefinal de misiune, trebuie sã “dãm Caesar-ului ce este al Caesa-rului”. Cine sunt aceºti ““ddooccttoorrii””? Sunt o echipã sudatã, care, dedimineaþa ºi pânã seara, uneori ºi noaptea, desfãºoarã o muncãfoarte grea, într-un colþ al taberei , într-un loc special destinat . Nuau avut aer condiþionat, atunci când a fost extrem de cald, nu auavut nici aeroterme pentru cãldurã, atunci când a venit frigul. Aulucrat sub cerul liber, sub soarele dogoritor al deºertului afgan. Aufãcut acest lucru pentru cã au fost obligaþi, însã, nu de comandanþisau ºefi, au fost obligaþi de pasiunea pe care o au pentru meseria lor,pentru ceea ce modeleazã cu mâinile lor. Li se spune “doctorii”,însã nu sunt doctori de oameni, ci sunt doctori în maºini, motoare ºitot ceea ce înseamnã tehnica auto. Da, aþi înþeles foarte bine, estevorba de maiºtrii de la atelierul auto al Batalionul 26 Infanterie“Neagoe Basarab”, de acei oameni cãrora, cei mai mulþi dintre noile spunem “maestre” sau “doctore”. Pentru cã, nu-i aºa, putem sã-inumim în acest mod, nu din obligaþie, ci din respect, pentru cã ºi eireparã, nu oameni, ci maºini, fãrã de care noi nu am putea sã facemceea ce trebuie, fãrã de care am fi legaþi de mâini ºi de picioare.

Am avut foarte multã nevoie de ei ºi cred cã, indiferent cetehnicã am avea în dotare, vom avea întotdeauna nevoie de ei. Decele mai multe ori, succesul misiunilor noastre, ale Scorpionilorroºii, a depins de ei . ªi, trebuie sã mã credeþi pe cuvânt, pentru cãbatalionul a avut zilnic foarte multe misiuni, aproape întreagatehnicã blindatã ºi neblindatã fiind angrenatã în acestea ºi atuncicând una dintre ele se defecta, era foarte greu sã fie înlocuitã. Ast-fel, la orice orã din zi ºi din noapte, aceºti oameni trebuiau sã fie

pregãtiþi sã intervinã. Ca la un spital de urgenþã, unde viaþa unui omdepinde de rapiditatea cu care doctorii intervin aºa ºi în cazul lorîndeplinirea unei misiuni, succesul ei, depindea în mare mãsura decum pregãteau tehnica, cum o verificau înainte de plecarea în mi-siune, dar ºi de cât de repede o reparau, atunci când apãreau pro-bleme de naturã tehnicã.

I-am vãzut de cele mai multe ori cu mâinile pline de vaselinã,de ulei, cu salopetele care pãstreazã vie mãrturia luptei lor pentrusupravieþuire, pline de “sângele” motoarelor, cu sudoarea ºiroindu-le pe frunte, sub soarele nimicitor. Nu i-am auzit niciodatã plângân-du-se de ceva, chiar niciodatã, iar când comandantul batalionului seducea la locul de muncã ºi îi întreba dacã au probleme, dacã îipoate ajuta cu ceva, rãspunsul lor era invariabil – “Totul este binedomnule colonel”.

Într-una din zile, l-am însoþit pe comandant în vizita lui la ate-lier. Primul care ne-a apãrut în cale a fost mm Nicolae CIUICAN,nea’ Ciuican, aºa cum îi zic toþi militarii. Avea mâinile negre devaselinã ºi ulei, având agãþate de gât niºte fire. Îl întreb “Ce faci«doctore»?”. S-a uitat la mine puþin mirat, dar imediat ºi-a datseama ºi a intrat în joc . “Ce sã fac, tocmai am pus diagnosticul laun pacient de-al meu ºi acum îmi chem echipa de asistenþi pentru aîncepe operaþia”. “«Doctore» te rog frumos salveazã-l”. Am râs cutoþii cu poftã ºi, totodatã, am vãzut în ochii maistrului o licãrire debucurie, bucuria faptului cã ºi-a dat seama cã noi, toþi eramconºtienþi de importanþa muncii lor. Lt. col. Gabriel TOMA îi facesemn cã poate sã-ºi vadã în continuare de treabã. Mergem sã vedempacientul, un TAB abia întors din misiune, din munþi, care avea oproblemã la direcþie. Alþi doi maiºtrii militari, Dumitru CORNEAºi Marinel ALDEA, împreunã cu mecanicul conductor, plt.maj.Traian BÃRÃSCU, deja începuserã lucrul la el. Comandantul i-aîntrebat dacã reparaþia poate fi fãcutã repede pentru cã, dimineaþãla orele 04.00, maºina blindatã era planificatã pentru a pleca dinnou în misiune. Rãspunsul lor a fost ca, în cel mult trei ore, TAB-ul poate pleca pe locul de parcare al subunitãþii, cu reparaþia ºi ve-rificãrile fãcute. Pe drumul de înapoiere în tabãrã, mi-am întorsprivirea cãtre locul unde era atelierul ºi i-am vãzut pe doi dintreaceºti oameni miºcând o roatã imensã, altul bãgat sub imensitateade oþel încercând sã repare ceva. M-am oprit ºi m-am întrebat ce îideterminã pe “doctori” sã facã aceastã muncã, cu atâta pasiune, cuatâta efort. ªi mi-am rãspuns singur, amintindu-mi ceea ce îmispunea odatã, demult, bunicul meu, ºi anume, cã atunci când ceeace faci, faci cu pasiune, nimic nu mai conteazã, nu-þi mai estefoame ºi nici sete, nu te mai odihneºti pânã nu vezi acel lucru binefãcut sau terminat. În aceeaºi situaþie cred cã sunt ºi ei, pentru cã,de multe ori nu mãnâncã, nu le este sete, nu au nevoie de odihnãpânã când nu-l vad pe “pacient” pe picioare.

L-am întrebat pe comandantul lor de pluton, lt. Marius

VIMAN, dacã poate sã-mi facã un bilanþ al activitãþii lor, dupã celetrei luni de misiune . Mi-a rãspuns cã ºtie aproape pe dinafarã totceea ce s-a întâmplat în acest atelier pentru cã a fost în permanenþãlângã maiºtrii, lângã gradaþii profesioniºti care încadreazã aceastãgrupã de reparaþii. Mi-a explicat modul cum s-au fãcut verificãrilela plecarea în fiecare misiune, modul cum se fãceau alte verificãrila venirea din fiecare misiune. Mi-a vorbit despre câteva operaþiuniobligatorii care se fãceau la autovehicule, spre exemplu,demontarea ºi curãþirea filtrelor de aer ºi a radiatoarelor de rãcire,operatiuni executate din cauza prafului existent în atmosferã. Mi-avorbit despre multe alte astfel de probleme. Multe detalii tehnicecare poate ar plictisi, dar care, pentru un cunoscãtor, spun foartemult, vorbesc despre profesionalismul cu care aceºti oameni auînþeles sã-ºi facã meseria.

Lt. VIMAN mi-a avansat ºi o cifrã, aproximativ 200 dereparaþii de nivel I fãcute în 90 de zile, defecþiuni în mare parteapãrute la sistemele de frânare ºi de transmisie, din cuza solicitãriifoarte mari a acestor autovehicule, dar ºi adrumurilor, nu foartebune din Afganistan, reliefului muntos cu pante abrupte, teren tareºi accidentat, cu curbe stânse, dar ºi a circulaþiei autovehiculelorlocalnicilor, care, fie vorba între noi, nu prea respectã regulile decirculaþie. Într-un cuvânt, solicitare la maximum a acestor maºiniºi, de aici, ºi apariþia defecþiunilor. Dacã mai adãugãm ºi schim-bãrile bruºte de temperaturã, de la zi, la noapte, aceste schimbãriafectând componentele din cauciuc care intrã în compunerea sis-temelor ºi instalaþiilor autovehiculelor blindate (ducând lafenomenul de îmbãtrânire prematurã) avem un tablou aproape com-plet despre ceea ce s-a întamplat cu aceastã tehnicã ºi la cât desolicitaþi au fost aceºti oameni.

Statisticile nu spun întotdeauna realitatea, foarte multe amã-nunte, deosebit de semnificative, nu pot fi cuprinse în astfel deevaluãri ºi, astfel, nu avem o idee de ansamblu asupra unei acti-vitãþi ca aceasta. De aceea, meritã întotdeauna ca aceste statistici sãfie însoþite ºi de relatãri, povestiri. Cifrele, operaþiunile executate,tipurile de defecþiuni apãrute, cantitãþile de piese înlocuite, nu potreda starea sufleteascã a oamenilor, nu pot sã vorbeascã despreefortul depus de aceºtia. Ceea ce este foarte important, este faptulcã noi toþi trebuie sã ºtim de importanþa muncii acestor meºteri,acestor „doctori” de maºini, ºi nu numai. Pentru cã ei au mai reparatºi diferite tipuri de armament ºi instalaþii, altele decât cele aleautovehiculelor. Meritã toate laudele noastre aceºti oameni care,dupã cum spuneam la începutul acestui material , au o prezenþã dis-cretã, nu se fac simþiþi, dar pe care, câteodatã, îi vedem printre noi,preocupaþi, poate uneori îngrijoraþi, de ceea ce au de fãcut, de câtde repede au de fãcut, preocupaþi de soarta celui care va beneficiade ceea ce va ieºi din mâinile lor. Aceºti nea’ Aldea, nea’ Ciucan,nea’ Cornea, la care, chiar dacã sunt mai tineri decât noi câteodatã,ne uitãm cu mult respect, ne uitãm ca la niºte oameni cu multãexperienþã, oameni de care avem nevoie.

Mr. Renato NADOLU

„Doctori i” din Camp Jul ien

Nu vrem sã devenim cu toþii “soldaþi uni-versali” ºi nu vrem nici sã ne înrolãm în Arma-ta Statelor Unite, dar, parcã, am avea nevoie decâteva lecþii de orientare, dat fiind faptul cã,urmeazã sã avem ºi noi o armatã de profe-sioniºti. Oricine poate constata, din experienþalui sau a altora, cã un sergent american seimpune în faþa subordonaþilor cu foarte mareuºurinþã, subordonaþi care îl privesc cu respectºi chiar teamã uneori. Nu vrem sã facem o com-paraþie, dar nu ai cum sã nu admiri o atare con-duitã nedisimulatã care este rezultatul unuiantrenament riguros ºi de netãgãduit. ªi, cumrespectul se câºtigã, se pare cã vom avea multde muncã! Nimic nu este însã imposibil! Ca sãatingi un asemenea nivel de profesionalism,neapãrat, trebuie sã treci printr-un proces for-mat din mai multe etape, etape care te schimbãîn bine pentru totdeauna!

Sã ajungi un soldat profesionist reprezintã oadevãratã provocare pentru toþi tinerii care suntinteresaþi. În plus, o astfel de carierã îþi oferã oviaþã plinã de satisfacþii. Procesul în sine sereduce la “numai” trei paºi. Primul se referã lastabilirea unui contact cu cel care te recruteazã.Odatã ce þi-ai dat acordul ºi ai jurat credinþã,eºti înscris automat în Antrenamentul de Bazãpentru Luptã (Basic Combat Training). Dupãaceea, urmeazã ultima etapã în care înveþi câte-va secrete ale profesiei, Antrenamentul Indivi-dual Avansat (Advanced Individual Training).Bineînþeles cã, nu vom trece aºa de uºor pesteaceºti trei paºi, ci îi vom explica în detaliu maijos, pentru ca fiecare sã înþeleagã întreagaevoluþie.

Legãtura cu cel care terecruteazã (Recrutatorul)

Numai dupã ce stai pe scaun în faþa celuicare te recruteazã ºi îl asculþi cu atenþie, îþi daiseama cã Armata este ceea ce þi se potriveºte.Fie cã este vorba despre forþele active saudespre cele de rezervã, împreunã cu recruta-torul vei gãsi cea mai bunã cale pentru a-þi serviþara ºi vei alege locul de muncã care este com-plementar abilitãþilor, dar ºi planurilor tale deviitor.

De ce ai nevoie de un recrutator?

Pentru cã numai el îþi poate arãta cã anumiteexperienþe din armatã coincid cu ceea ceurmãreºti, cu dorinþele ºi nevoile tale. Vrei pen-tru tine un avantaj financiar sau educaþional? Ainevoie de o slujbã sigurã? Recrutatorul îþi oferãcele mai bune informaþii despre beneficiile pecare þi le asigurã Armata ca instituþie, care tevor ajuta sã dai ceea ce este mai bun din tine peparcursul unei cariere militare.

Discuþia cu cel care te recruteazã

Recrutatorii sunt, de cele mai multe ori sol-daþi foarte experimentaþi, fapt care îi face sã fiedestul de pregãtiþi pentru a purta o discuþie cutine, sã îþi dea toate detaliile de care ai nevoie.Mulþi dintre ei poate cã ºi-au servit patria pestehotare, alþii poate chiar au luat parte la conflictearmate, aºa cã tu poþi sã îi întrebi absolut oricedespre ceea ce înseamnã sã fii soldat profesio-nist. Mai mult, poþi sã îi întrebi cum de se simtîmpliniþi din toate punctele de vedere, fiindtotuºi înrolaþi, ºi cum va reuºi Armata sã te facãºi pe tine sã ai parte de acelaºi sentiment.

Ant renamentu l de Bazãpen t ru Lup tã

Fascinaþia celor nouã sãptãmânicare te transformã din civil, în militar

Antrenamentul de Bazã pentru Luptã este ocursã de nouã sãptãmâni de pregãtire, unde

recruþii suferã un proces dedevenire, convertindu-se lasfârºitul perioadei de timpalocate în adevãraþi soldaþiai Armatei americane. Veiavea de-a face cu noi regulide la care nu poþi sã te abaþi,vei învãþa sã ai încredere întine ºi vei înþelege ceînseamnã sã faci parte dintr-o armatã bine închegatã.

La început, existã operioadã de ºapte zile (carenu se pun!), de acomodare,timp în care, viaþa ta civilãdevine parte a lumii mi-litare; îþi iei la revedere dela familie ºi de la prieteni ºiadopþi fãrã sã eziþi nici oclipã tunsoarea scurtã speci-ficã…, toate acestea dupã cete asiguri cã fizicul tãu nu teva lãsa baltã în faþa noiiprovocãri.

Sãptãmâna 1: Prinsîn mrejele cazone

Odatã ce ai trecut pesteperioada de acomodare, avenit timpul sã înþeleginoile reguli care îþi vorguverna viaþa de acum înco-lo, noile regulamente ºi totceea ce þine de viaþa înmozaic. Acum debuteazã ºiprimele lecþii de … instrucþie!

Sãptãmâna 2: OrientãriP ã r ã s e º t i

clasa plinãde… teorie ºifaci cunoºtinþãcu câmpul încare îþi vor fi

testate rezistenþa fizicã ºi rezistenþa la stres.Dacã scapi, vei afla ºi cum poþi sã acorzi primulajutor celui de lângã tine ºi cum sã citeºti ohartã. Interesant, nu?

Sãptãmâna 3: RezistenþaVei rea-

liza un sin-gur lucru înaceste ºaptezile fãrãsfârºit: cãtrebuie sã crezi în propria ta kharmã! “Spirituldominã materia!” – se va rãsti sergentul la tine,iar, ºi iar, ºi iar… Diferite provocãri fizice ºimentale te vor cãli în aºa fel încât, întâlnireafaþã în faþã cu inamicul îþi va pãrea un picnic laiarbã verde! Vei avea parte ºi de alte delicii... deluptã simulatã…

Sãptãmâna 4: ÎndemânareSã ºtii

cum sã teporþi cu op u º c ãî n s e a m n ãmult maimult decât

sã ºtii sã apeºi pe trãgaci! Vei face niºte cursuricare te vor învãþa sã mânuieºti o armã ºi sãrespiri aºa cum trebuie, în timp ce tragi - lucruri

foarte importante în egalã mãsurã.

Sãptãmâna 5: TriereaA c u m ,

sãptãmâna cetocmai s-aîncheiat îºiplãteºte tribu-tul! Teste derezistenþã ºi

îndemânare îi aºteaptã pe toþi recruþii. Cei cemai rãmân vor fi fraþi de sânge!

Sãptãmâna 6: CamaraderieFiecare

recrut estela fel deputernic caºi întregulpluton. Pedurata acestei sãptãmâni, sunt implementateexerciþii de testare a încrederii ºi sunt greuîncercate legãturile de prietenie care s-auînchegat. Nu e bine sã te faci frate cu dracul!

Sãptãmâna 7: “Exorcizarea”A n t r e n a -

mente de arun-care a gre-nadei, exerciþiide tragere,m a r º u r i

forþate. Cu alte cuvinte, limita rezistenþei fiziceeste împinsã la extreme.

Sãptãmâna 8: Victorie!Tot ceea ce ai

învãþat ºi ai deprins,îþi va fi de un marefolos atunci când veifi aruncat în cruda

realitate a… junglei. Urmeazã trei zile de terenpe lângã care iadul nu înseamnã decât sânul luiAdam!

Sãptãmâna 9: AbsolvireaMunca grea te-a împins exact spre aceastã

zi! Familia ºi prietenii te aºteaptã sã finalizeziantrenamentul de bazã. Ei sunt luminiþa de lacapãtul tunelului!

Ant renamentu l I nd i v idua l Avansa t

PPrreeggããtteeººttee-ttee ppeennttrruu nnoouuaa ttaavviiaaþþãã!!

Dupã ce ai trecut cu brio de prima parte aantrenamentului, eºti numai bun pentru urmã-torul pas. Antrenamentul Individual Avansateste etapa în care îþi sunt încredinþate acele“secrete” care te vor ajuta sã îþi faci datoria lacel mai înalt nivel de performanþã.

În cadrul acestor ºcoli (pentru cã existãniºte scoli pentru aºa ceva!), vei primi toateinstrucþiunile necesare, teoretice ºi practice,care, odatã acumulate, vor face din tine unexpert. De asemenea, vei dobândi disciplinã înmuncã ºi etica profesionalã fãrã de care nu temai poþi lipsi pe tot parcursul vieþii tale de sol-dat profesionist!

VIAÞA DE SOLDATCa soldat american, trebuie sã te supui Con-

stituþiei ºi sã aperi libertatea Statelor Unite.Acest lucru nu înseamnã însã cã eºti sclavul ser-viciului; soldatul are ºi el timp liber ca oricinealtcineva, poate sã stea cu familia, sã se întâl-neascã cu prietenii, sã practice sporturilepreferate ºi sã aibã propriile lui hobby-uri. Eltrebuie însã sã îºi menþinã forma fizicã ºi men-talã printr-un antrenament continuu.

(continuare în nr. viitor)

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005 Pagina 5

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

CUM DEVII UN SOL-DAT PROFESIONIST

ÎN ARMATASTATELOR UNITE?

Tancul LECLERC, construit de compania GIAT, esteprincipalul car de asalt al Armatei franceze. Ultima con-figuraþie a acestuia este modelul SXXI, care a fost lansatîn anul 2004. Þeava tunului are calibrul de 120mm/52cal., mitraliera coaxialã este de 12,7 mm, iar cea de 7,62mm poate fi acþionatã manual de cãtre comandant sau decãtre ochitor. Panorama comandantului acoperã 360 degrade printr-o imagine termalã dublã, susþinutã de un sis-tem laser pentru ghidaj.

Perspectiva ochitorului a fost ºi ea îmbunãtãþitã înversiunea SXXI, model care, în momentul de faþã estepropus, având în dotare ºi un canal TV. De asemenea, tan-cul este echipat cu un sistem de comanda ICONE ºi cu oretea radio activate pe timpul luptei. Încãrcãtorul este întotalitate automat, iar muniþia este stocatã undeva, înspatele turelei. Se pot trage 22 salve de foc, existând

muniþie de rezervã pentru înca 16 salve, aceastã muniþiefiind stocatã în principalul compartiment de depozitare.Leclerc cântãreste 56,5 de tone ºi are înãlþimea de 2,53 m,lungimea de 6,88 m ºi lãþimea de 3,60 m. Luând încosideraþie toþi aceºti parametri fizici, Leclerc este con-siderat a fi o platformã compactã. Motorul are 1500 de caiputere, iar rezervorul are o capacitate de 1300 litri decombustibil diesel, suficient pentru o autonomie dedeplasare de 550 km. În cele douã rezervoare externe seaflã încã 400 litri de combustibil. Viteza maximã pe careo poate atige este de 72 km/h, iar în teren variat de 55km/h. Leclerc poate escalada un obstacol vertical de1,25m ºi poate traversa cursuri de apã cu o adâncime deaproximativ 2 metri.

Bilndajul tancului este multifuncþional, ceea ce îi con-ferã acestuia un mare potenþial.

T a n c u l L E C L E R C

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005Pagina 6

VV EE NN II MM PP RR II MM II II ªª II PP LL EE CC Ãà MM UU LL TT II MM II IIInterviu cu comandantul Batalionului 168 Logistic, domnul locotenent-colonel Aurel BANDRABUR

PPrriimmiiii ppaaººii pprriinn pprraaffuull aannttiiccuulluuii BBaabbiilloonn“La sosirea noastrã – îºi aminteºte pãrintele POSTOLEA –

vremea nu era cu mult diferitã de cea din þarã. Era la jumãtatealui februarie ºi în Irak încã mai ploua, iar temperatura nu seridica la mai mult de 35 de grade Celsius. Este adevãrat cã amplecat pe zãpadã, iar când am coborât pe aeroportul din Tallilne-am îmbrãcat cãmãºile cu mânescã scurtã.” Trecerea de laambianþa aeroportului bucureºtean “Henri Coandã”, unde dom-nea forfota, la liniºtea care domnea în aeroportul din Tallil, afost ca ºi cum ar fi traversat graniþa dintre douã lumi, iar primulgând ce i-a trecut prin minte pãrintelui a fost: “Doamne, ce cauteu aici?”.

ªocul impactului cu noul peisaj a trecut repede. Au venitdouã autobuze ale forþelor italiene ºi i-au transportat în bazaromâneascã din Camp Mittica. Lucrurile au intrat apoi în firesc,pentru cã militarii au început sã plece imediat în misiuni, trans-ferul de autoritate se realizase deja, iar ei erau pregãtiþi.

“Acesta a fost începutul, dupã care, mersul lucrurilor a fostlin, fãrã incidente majore. Iar misiunea mea s-a regãsit maimult decât oricând, însã puþin schimbatã. Pentru cã, dacã lapace, oamenii tind sã vinã cãtre preot, acolo lucrurile se schim-bã. Oamenii sunt obosiþi, solicitaþi fizic. Pe mãsurã ce a trecuttimpul, ºi condiþiile climaterice au devenit tot mai vitrege pen-tru noi, cu temperaturi ce nu au scãzut, în timpul zilei, sub 56de grade Celsius la umbrã.” Mai mult, continua pãrintelePostolea, în luna iulie, între 9-10 ºi 17-18 bãtea vântul ºi erapraf, timp în care fiecare stãtea ascuns în cortul sãu, dacã nu eraîn misiune. În aceastã situaþie, pãrintele a ales sã îºi viziteze zil-nic militarii la locurile de odihnã. “Avantajul meu era cã, fiindbãrbat, îmi executam misiunea într-un mediu masculin, caatare, aveam acces tot timpul la ei în cort unde eram, de fiecaredatã, bine primit, chiar dacã ei erau într-o þinutã mai lejerã.”

ÎÎnnttrree aallttaarruull bbiisseerriicciiii ººii ccoorrttuurriillee mmiilliittaarriilloorrA trecut ºi de faza cu “Sã trãiþi domnule maior!” deoarece

“le-am explicat cã sunt preot ºi, pot sã mi se adreseze cu «Sãtrãiþi pãrinte!» sau, dacã considerã, «Sãru’ mâna pãrinte!»,

deoarece gradul militar îl primisem temporar. Ei au înþeles situ-aþia ºi m-am bucurat de respect din partea lor, de la sosire ºipânã la plecare. Oamenii au fost alãturi de mine, dar ºi eu amfost alãturi de ei.“ A fost un dialog permanent pentru cã, afir-ma pãrintele, acest dialog l-a ajutat mult în misiunea sa. O mi-siune ineditã pentru dumnealui care, în cele din urmã, s-a trans-format într-o experienþã de viaþã. Chiar dacã nu suplineaprezenþa familiei, pãrintelui Postolea îi place sã creadã cã, dia-logul permanent cu militarii a reuºit mãcar sã atenueze lipsalegãturii permanente cu familia. Aceasta, alãturi de posibili-tatea de a discuta permanent cu cei de acasã, a contribuit laechilibrul sufletesc al militarilor, putând astfel sã se concen-treze mai mult asupra misiunilor. “Iar asupra acestui aspectvreau sã insist, sã spun cã au fost perioade când s-au executatmisiuni 24 de ore pe zi. Erau epuizante pentru oameni ºi solici-ta foarte mult tehnica militarã.” Discuþiile cu militarii nu sedesfãºurau în domeniul strict bisericesc, spunea preotul NicolaePOSTOLEA, ci erau mai mult de naturã socialã: despre modulîn care se descurcã cei de acasã, ce mai fac copiii, dacã arelocuinþã, ce îºi propune sã facã în viitor, dacã relaþia pe care oare cu prietena evoluezã cãtre o eventualã cãsnicie.

“Am aflat multe lucruri noi ºi mi-am dat seama cât de multconteazã familia pentru fiecare.” A constatat cã sunt uniioameni care nu sunt atraºi de dorinþa de a-ºi întemeia o familiedatoritã lipsurilor materiale. Am descoperit ºi oameni care nuîºi doresc o familie, din cauza unor mentalitãþi sau a unor anu-mite eºecuri sentimentale. Cei mai mulþi însã erau cãsãtoriþi ºi,unii dintre ei, aveau copii. Aceºtia, dincolo de executareaordinului primit, de a apãra interesele þãrii acolo unde estenecesar, plecaserã ºi pentru ca, din acea misie lunarã primitã,sã realizeze ceva pentru casã.

“Acum, la sfârºitul misiunii, pot sã spun cã Batalionul 2Infanterie «Cãlugãreni» a fost încadrat cu oameni de bunã ca-litate, oameni de valoare. ªtiam cã unitatea este încadratã cubuni profesioniºti. Dealtfel, este prima unitate din þarã care aexecutat misiuni în afarã, ei fiind acele celebre «cãºti albastre»de la începutul anilor ‘90.” Pãrintele a apreciat gestul militarilorbucureºteni de a-ºi intitula unitatea cu un nume de rezonanþãistoricã. “Contrar obiceiului actual de orientare cãtre numeleunor insecte sau a unor animale, ei au revenit la vechiul obiceiromânesc ºi ºi-au numit unitatea «Cãlugãreni». Un loc din þarãcu rezonanþe profunde în istoria neamului nostru.”

BBiijjuutteerriiaa oorrttooddooxxãã ddiinn mmiijjllooccuull ddeeººeerrttuulluuiiBiserica din tabãra a fost construitã de cãtre militarii

craioveni ºi a fost pictatã în manierã naivã. Nu au fost pictoride biserici ca sã realizeze o frescã în manierã profesionistã, cinumai imaginile zugrãvite de niºte simpli militari. Poate deaceea valoreazã enorm. Pentru cã ilustreazã aplecarea sprecredinþã a românului; iar când este departe de ai sãi, bisericaeste singurul loc unde se simte ca acasã. Militarii bucureºteniau continuat munca celor ce au ridicat micuþa bisericã ºi ºi-auadus contribuþia la înfrumuseþarea ei, încercând sã o transformeîntr-o micã bijuterie. “Acolo, candelele ºi lumânãrile ardeau tottimpul, iar culoarea albã, picturile, veºmintele preoþeºti creau oatmosferã de intimitate în pustietatea aceea” mai declara pãrin-tele Postolea, amintind cã în bisericã avea acces toatã lumea,americanii fiind cei care îi vizitau cel mai des, pentru cã le

plãceau slujbele noastre. “Probabil, protestanþii, care nu au cul-tul icoanelor ºi al picturilor, simt ceva gol în suflet. Or «bijute-ria» noastrã, construitã din lemn, i-a apropiat ºi i-a fãcut foartecurioºi. Nu pot sã spun cã veneau neapãrat pentru cultul nostru,deoarece ºtiu prea puþin despre ortodoxie, dar am observat cã leplãcea foarte mult slujirea. ªi, într-adevãr, cultul nostru creºtin-ortodox, este de o imensã bogãþie. Avem o tradiþie pe care ar fipãcat sã o pierdem. Chiar dacã slujba de dimineaþã sau a Sfin-tei Liturghii par lungi – ele dureazã câte douã ore – trebuiemenþinutã, prentru cã slujirea lui Dumnezeu nu trebuie supusãconstrângerilor timpului. “Americanii ºi italienii au participat la slujba deÎnviere. Pragul bisericii nu era trecut doar de cãtre americani;ºi italienii o vizitau destul de des, iar pãrintele Postolea spunecã, în cele ºase luni, au venit sute de italieni care au participatefectiv la slujbe. Pentru noi, creºtinii, nu trebuie sã contezedata la care sãrbãtorim Învierea Domnului, spunea pãrintele.Cel mai important pentru noi este minunea Învierii lui Hristosºi mãrturisirea acestui miracol. Este vorba de ideea în sine, nudata pe care au calculat-o oamenii. De aceea, slujba Învierii, afost una ecumenicã, la care au participat capelanii americani ºicapelanii italieni. “La slujba de la Învierea a doua, din ziua dePaºte, de la ora 10, la citirea Evangheliei în divese limbi, ºi-auadus contribuþia ºi capelanii italieni: unul a citit Evanghelia înlimba latinã iar celãlalt în limba italianã.” Pãrintele îºi maiaminteºte cã oaspeþii strãini au rãmas profund impresionaþi deritualul noastru, cã au primit ºi ei luminã – lucru nou pentru ei– apoi s-au retras la o masã pacalã româneascã, unde au ciocnitun ou roºu, dupã tradiþia românescã, ºi au servit pascã ºi frip-turã de miel.

Pe parcursul întregii misiuni, biesrica a reprezentat un locde reculegere sufleteascã pentru militarii noºtri. Ea reprezentao micã insulã de ortodoxie în marea aceea musulmanã ºi a fostvizitatã de cãtre comandanþi ai armatei irakiene. Deºi musul-mani, au fost impresionaþi de slujire, de modul în care esteîmpodobitã biserica. Pãrintele le-a prezentat mai multe pasajedin Sfintele Scripturi care constituie o punte de legãturã întrecele douã religii. La rându sãu, a aflat de la ei, cã numele Sfin-tei Fecioare Maria ºi al Mântuitorului Iisus Hristos se repetã depeste 20 de ori în Coran, iar Iisus Hristos este recunoscut ºi demusulmani ca fiind fiul lui Dumnezeu, iar Mahomed un mareprofet, ce îi va chema pe musulmani (care în limba arabãînseamnã “trãitori ai pãcii lui Allah”) la judecata lui Hristos,care este Fiul lui Dumnezeu.

La sfãrºitul discuþiei, l-am întrebat pe pãrintele dacã ar maipleca într-o astfel de misiune cu militarii bucureºteni. Rãspun-sul a venit prompt, fãrã nici o clipã de gândire: “Alãturi deBatalionul 2 Infanterie «Cãlugãreni», inima îmi spune cã aºpleca oricând! Dar, eu nu sunt preotul batalionului. Acolo amîndeplinit temporar aceastã misiune, iar eu sunt preotul între-gului corp de armatã, cu misiunea mea pentru oamenii de aici.Deja, unii dinte ei mi-au spus cã în luna martie au rãmas fãrãsfeºtanie, anumite persoane nu s-au mai spovedit în aceastãperioadã ºi nu pot sã uit cã datoria mea se îndreaptã ºi asupraacestor oameni. Cu siguranþã cã mai sunt ºi alþi preoþi militaricare vor dori sã meargã. Dar, dacã situaþia va fi de aºa naturã ºivoi primi ordin, atunci nu mai încape discuþie, pentru cã, înmomentul în care am venit în sistemul militar, mi-am asumattoate responsabilitãþle ce decurg de aici!”.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro

Un slujitor al Domnului la porþile BabilonuluiPãrintele Nicolae POSTOLEA, ºeful asistenþei

religioase din Corpul 1 Armatã Teritorial, a însoþit mili-tarii Batalionului 2 Infanterie “Cãlugãreni” în misiuneadin teatrul de operaþii irakian. Pregãtit pentru a merge înBosnia-Herþegovina, pãrintele Postolea a aflat, cu sur-prindere, cã va trebui sã însoþeascã militarii bucureºteni înmisiunea cu numele de cod “Antica Babilonia 2005”.

“Emoþiile au fost suficient de mari, deoarece aveaminformaþii despre o climã destul de greu de suportat pentrunoi, la care se adãuga ºi instabilitatea politicã din Irak” îºiamintea pãrintele POSTOLEA la sosirea în þarã. Era vorbade ºase luni care trebuiau petrecute în Irak în astfel decondiþii, ceea ce “te punea serios pe gânduri. La toate aces-tea se mai adãugau ºi multe alte elemente care privescfamilia. Lucruri pe care, fiecare om, înainte de a pleca într-o astfel de misiune, încearcã sã ºi le punã în ordine”. Cutoate acestea, a hotãrât sã urmeze militarii în praful încinsal anticei Mesopotamii. Din fericire, nu au fost eveni-

mente nefericite.

- ÎÎnn uullttiimmaa ppeerriiooaaddãã,, aaccttiivviittããþþiillee BB..116688 LLooggiissttiicc aauu ccrreessccuuttpprriinn aammppllooaarreeaa lloorr.. VV-aaºº rruuggaa ssãã vvãã rreeffeerriiþþii llaa eellee..

- Într-adevãr, de la începutul anului 2005, volumul acti-vitãþilor desfãºurate de cãtre unitatea noastrã pot spune cã s-adublat. În primul rând, Batalionul 168 are misiunea de a asigu-ra suportul logistic al comandamentului Brigãzii 34 InfanterieUºoarã ºi a unitãþilor din compunerea acesteia. În al doilea rând,asigurã mentenanþa tehnicii care tranziteazã zona Dobrogei pen-tru misiuni de încãrcare, descãrcare a diferitelor materiale, latransportul internaþional de la Mihail Kogãlniceanu ºi în danaRO.RO. a portului Constanþa. Iar, în al treilea rând, sunt acti-vitãþile pe care le primim pe linie de garnizoanã. Sã nu uitãm,cã acest batalion este singura unitate din compunerea ForþelorTerestre, care se aflã în oraºul Constanþa. Având aceastã situ-aþie, primim misiuni de îndeplinit pe specificul nostru, de ladiferite eºaloane superioare.

- AAþþii pprriimmiitt mmiissiiuunneeaa ddee aa pprreelluuaa ccaazzããrrmmiillee ddeezzaaffeeccttaattee ddeellaa mmaaii mmuullttee uunniittããþþii ccaarree ss-aauu ddeessffiiiinnþþaatt ssaauu rreeddiissllooccaatt.. CCuumm aarreezzoollvvaatt bbaattaalliioonnuull aacceeaassttãã mmiissiiuunnee??

- Este cunoscut faptul cã un batalion cu specificul nostru aremai puþin de-a face cu instrucþia pe care, de exemplu, odesfãºoarã un batalion de infanterie sau de tancuri. De aceastãdatã a trebuit, datoritã misiunii primite, sã trecem la instruireamilitarilor, atât cei angajaþi, cât ºi cei în termen, în vederea exe-cutãrii serviciului de pazã. Serviciul de pazã este o misiune deluptã pe timp de pace. Se executã cu armament ºi muniþie derãzboi. Am primit ordin sã preluãm în administrare mareamajoritate a cazãrmilor ce au aparþinut Comandamentului 9Operaþional Dobrogea ºi pe cele care au aparþinut Brigãzii 34,la Mihail Kogãlniceanu, cu toate anexele sale. Este îmbucurãtorfaptul cã s-a reuºit predarea unei cazãrmi din judeþul Tulceacãtre un alt minister. Pentru a asigura paza acestor cazãrmi secer eforturi mari. A trebuit sã reorganizãm în întregime servi-ciul de pazã. A trebuit sã luãm mãsuri ca sã asigurãm securi-tatea acestor cazãrmi cu un minim de posturi care sã asigure opazã eficientã. Am reuºit sã punem în aplicare un sistem depazã electronic. Ne ajutã foarte mult. Dar numai în câtevalocuri. La celelalte, executãm serviciul de pazã cu m.a.c. ºi mi-litari în termen. ªi aici sunt probleme. Prima, mulþi dintre mili-tarii angajaþi, aflaþi în serviciu de pazã, sunt ºoferi. Batalionulare de executat misiuni de transport. A doua, militarii în termenvor trece în rezervã în luna octombrie. Va trebui ca din nou sãreanalizãm modul cum se va asigura paza.

- TToott îînn ccuurrssuull aacceessttuuii aann,, aaþþii mmaaii pprriimmiitt ººii mmiissiiuunnii îînn ccaaddrruull

SSEEEEBBRRIIGG aallccããrruuii ccoommaannddaa-mm ee nn ttffuunnccþþiioonneeaazzãã llaaCCoonnssttaannþþaa.. ÎÎnn cceeccoonnssttaauu aacceesstteeaa??

- Începând culuna iunie a aces-tui an, Batalionu-lui 168, i-a fostataºat printr-unstat anexã, douãsubunitãþi careaparþin Brigãziidin Sud-EstulEuropei, respectivCompania StatMajor ºi Compa-nia Transmisiuni.În plus, s-a primitºi Biroul de pri-

mire responsabilitate ºi nucleul activ, mã refer la partea românã,care deserveºte comandamentul brigãzii. Toþi sunt alocaþi ladrepturi financiare ºi materiale la acest batalion. Cele douã sub-unitãþi au fost preluate, atât administrativ, cât ºi operaþional,ulterior, fiind predate comandamentului SEEBRIG. Din acestpunct de vedere, pot sã declar cã nu este o misiune grea. Noi amoperaþionalizat de la înfiinþare Compania Stat Major care a asi-gurat materialele pentru Compania Transmisiuni. Tot referitorla cele douã subunitãþi, s-a primit misiunea sã le pregãtim pen-tru o viitoare participare la o misiune internaþionalã într-unteatru de operaþii.

- LLaa „„RROOMMEEXX-22000055”” ccee ccoonnttrriibbuuþþiiee aa aavvuutt bbaattaalliioonnuull??- La exerciþiul bilateral româno-american, desfãºurat pe

parcursul lunilor iulie ºi august, în poligonul Babadag, am par-ticipat cu personal ºi tehnicã de deservire constând în trei auto-camioane, o autospecialã ºi un autotractor. Activitatea perso-nalului din unitate, care a participat la acest exerciþiu a fostapreciat într-un mod deosebit de cãtre codirectorul exerciþiului.Mãrturie în acest sens fiind certificatul de apreciere primit. Aºdori însã sã mai spun ceva aici. Noi, cei de la logisticã nualergãm dupã glorie. La fiecare exerciþiu venim primii ºiplecãm ultimii. Tot timpul suntem plasaþi acolo, undeva, mai înspate. Nu ne deranjeazã. Însã, de vãzut se vede numai luptã-

torul, logisticianul ceva mai rar sau deloc. Merg treburile, totule în ordine. Nu funcþioneazã însã grupul electrogen, s-a întârzi-at cu masa, plouã în cort sau cisterna cu apã nu a ajuns la timp,logistica e de vinã. ªtim, cã misiunea noastrã este de a-i asigu-ra luptãtorului tot ceea ce are el nevoie, pornind de la echipa-ment, hranã, cazare, muniþie ºi armament. Cu toþii suntemimportanþi, nu numai unii. ªi noi purtãm cascã ºi vestã antiglonþºi avem în dotare armament. Deci, ºi logisticianul poate fi unluptãtor.

- CCuumm ssuunntt rreezzoollvvaattee cceerriinnþþeellee MMaarriiii UUnniittããþþii ddiinn ccoomm-ppuunneerreeaa ccããrreeiiaa ffaacceeþþii ppaarrttee??

- Printr-o planificare riguroasã ºi o muncã susþinutã. Chiardacã raportat la distanþã, aceasta fiindu-ne un mare adversar,reuºim sã satisfacem cerinþele brigãzii. Bineînþeles cã, înfuncþie ºi de cum primim resursele necesare, ne confruntãm ºicu probleme. Echiparea personalului. Toate fiºele de echipa-ment sunt la batalion. Asigurarea cu echipament se face înfuncþie de necesitãþi ºi fondurile alocate. Nefiind asigurate însãtoate fondurile, la articolul bugetar respectiv apar ºi dis-funcþionalitãþi. Avem promisiuni cã în viitorul apropiat vor fiasigurate sumele necesare. Executarea transporturilor. Pentrutoate unitãþile brigãzii tot noi efectuãm aceastã activitate. Dis-tanþele sunt mari. De fiecare datã când executãm o asemeneamisiune o analizãm cu multã atenþie. Pe cât posibil, încercãm carespectiva cursã sã fie folositã la maxim. Dacã nu este eficien-tã, se renunþã ºi se reia atunci când nu atingem scopurile pro-puse. Nu ne putem permite sã scoatem camioanele ºi sã con-sumãm carburantul, ca sã ne aflãm în treabã. Cine plãteºte apoi?

- ªªttiiþþii ccuummvvaa ddaaccãã mmaaii eexxiissttãã vvrreeuunn bbaattaalliioonn ddee llooggiissttiiccããaattââtt ddee bbooggaatt pprriinn rreessppoonnssaabbiilliittããþþiillee ppee ccaarree llee aarree BB..116688??

- Nu ºtiu dacã mai existã vreun batalion atât de bogat înresponsabilitãþi. Dar aceasta e situaþia. Fiind singura unitate dincompunerea Forþelor Terestre din acest oraº, nu are cine sã leîndeplineascã. Atunci, e firesc sã ajungã la noi, pentru a fi rezol-vate. Important este faptul cã personalul batalionului înþelegeacest lucru. Sunt foarte buni profesioniºti. Mã mândresc cu ei.Fãrã aportul ºi puterea lor de muncã, rezultatele nu s-arcunoaºte. Odatã cu noul stat de încadrare pe care l-am primit înacest an, am avut ºi posibilitatea de a face o selecþie riguroasã.Suntem un colectiv unit. Iar când e vorba sã facem treabã, sãºtiþi cã facem. Rezultatele obþinute ne stau mãrturie.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005 Pagina 7

La sfârºitul lui octombrie s-a desfãºurat, în spaþiile RO-MEXPO, cea de-a patra ediþie a expoziþiei de tehnicãºi echipamente militare. Activitatea, sprijinitã de Mi-

nisterele Apãrãrii Naþionale ºi Economiei ºi Comerþului, are periodici-tate bienalã, iar anul acesta s-a desfãºurat în perioada 20-23. EXPOMILa reunit 156 de expozanþi din þarã ºi strãinãtate, dintre oaspeþii strãini,numãrându-se 69 de firme care provin din 20 de þãri.

În ceea ce priveºte producþia autohtonã de armament ºi tehnicã mi-litarã, au fost prezenþi “greii” industriei de apãrare: firme vechi, cutradiþie de aproape un secol, precum Uzinele Mecanice din Plopeni ºiCugir sau cele ce s-au dezvoltat în perioada de dupã cel de-al doilearãzboi mondial, aºa cum sunt Sadu, Orãºtie, Mija, ori ElectromecanicaPloieºti. Pentru a rãmâne tot în domeniul producþiei autohtone, pot fimenþionate ºi acele firme care au abordat producþia de niºã ºi oferãcomponente ale unor echipamente militare, realizeazã software militar,ori îºi adapteazã o parte a producþiei curente, civilã, la domeniul mili-tar.

În ceea ce priveºte firmele strãine, au fost prezente renumitele Mer-cedes, în domeniul transporturilor, Walther ºi Sig Sauer în domeniularmamentului portativ, Harris în domeniul comunicaþiilor, Aqua Lung,Saratoga, Panter ºi lista poate continua.

Vârful de lance al cercetãrii româneºtiNu putea lipsi de la acest eveniment Academia Tehnicã Militarã

(ATM), care a avut un stand aparte. În cadrul ATM sunt înfiinþate douãcentre de excelenþã: laboratorul de explozivi ºi muniþii ºi cel pentrutestarea motoarelor. Potrivit preºedintelui consiliului de conducere,general de brigadã (rez.) Tudor CHERECHEª, centrele de excelenþãlucreazã pe proiecte câºtigate în urma unor competiþii naþionale.“Existã o competiþie naþionalã, publicatã pe Internet, iar atribuirea seface descentralizat, pe baza punctelor obþinute în urma competiþiei”explica domnul general. În cadrul centrelor de excelenþã proiectele sedezvoltã pe echipe, care sunt conduse de cãtre directorii de proiect.Aceºtia rãspund din punct de vedere financiar, juridic, tehnic, iar înechipe sunt implicate cadre didactice ºi studenþi. Domnul generalCHERECHEª argumenta cã aceºtia din urmã “vin în astfel de echipedeoarece au observat cã majoritatea aparaturii de laborator cu carelucrãm, majoritatea tehnicii de calcul, provin din aceste proiecte.Înþelegem cã nu sunt posibilitãþi financiare, de aceea am hotãrât cãputem lucra ca sã câºtigãm bani pentru dotarea laboratoarelor, dar ºipentru noi “.

Acestea fiind datele de lucru, în privinþa cãrora publicaþia noastrãare deja o invitaþie pentru a realiza un material mai amplu, am remar-cat pe standul instituþiei militare o serie de produse realizate în labora-toarele ATM, rod al creaþiei centrelor de excelenþã. “Unele dintre pro-dusele prezentate aici sunt de-a dreptul noi – remarca domnul general.De exemplu, bateria termochimicã pentru proiectilele reactive ºi, îngeneral, pentru sisteme electronice”. A fost expus, de asemenea, foco-sul de proximitate, cu timpul de blocare comandat prin cablu de la cen-trala de conducere a focului ºi focoase de proximitate pentru bombelede aviaþie ºi de aruncãtor. În ceea ce priveºte muniþia trasoare, cercetã-torii ATM au realizat compoziþii pirotehnice care fac imposibilã ve-derea acesteia cu ochiul liber, ci numai cu anumite sisteme: infraroºusau amplificare de luminã rezidualã. În acest fel, trãgãtorul este prote-jat, deoarece poziþia lui de tragere nu este demascatã.

“Greii” industriei de apãrare româneºtiÎntr-o discuþie anterioarã, atât comandantul ATM, generalul de

flotilã aerianã Jan GAVRILÃ, cât ºi generalul CERECHEª, precizau cãproiectele sunt dezvoltate în parteneriat. Partenerii sunt universitãþi dinþarã, institute de proiectare, societãþi comerciale, institute departamen-tale, în total, aproape 40 de asemenea entitãþi. În ceea ce priveºte imple-mentarea produselor, instituþia militarã colaboreazã cu co-finanþatori,care suportã cheltuielile de introducere în fabricaþie, produsul devenindastfel proprietatea sa. Acest program a fost gândit pentru relansareaindustriei naþionale de apãrare dupã cum aratã ºi numele programului:RELANSIN.

Astfel, pe standurile S.C. Uzina Mecanicã Plopeni S.A., s-a pututvedea, alãturi de muniþia de artilerie – care acoperã o plajã de calibrecuprinsã între 20 mm ºi 152 mm – ºi un produs la care este co-finanþa-tor al ATM: componenta de luptã cu submuniþii pentru lovitura reactivãcal. 273 mm cu bãtaie minimã de 80 km.

Plopeniul face parte dintre uzinele cu tradiþie din þara noastrã,“actul de naºtere” fiind datat 25 februarie 1937, când s-a semnat con-

tractul dintre statul român ºi so-cietatea RIMMA, Regiile Industrialeale Minelor ºi Mineritului din Ardealpentru a se construi o uzinã care sãasigure fabricarea de muniþie de arti-lerie de rãzboi, producþia efectivãîncepând în 1941. Cu o cifrã de afa-ceri pe care oficialii întreprinderii ositueazã la 24.000 mii RON în 2004ºi o estimeazã la 33.000 mii RON în2005, uzina din Plopeni face partedintre întreprinderile-fanion ale þãriinoastre în domeniul producþiei mi-litare. La EXPOMIL, au fost prezen-tate produsele clasice de muniþie deartilerie destinate aviaþiei, marinei,artileriei terestre ºi aruncãtoruluiautomat de grenade AGA-40, la carese adaugã produsele în curs de asi-milare, precum muniþia cal. 35 mmtip Oerlikon , muniþie cal. 100 mmtip sãgeatã, muniþie tip Cargo dediferite calibre ºi sistemul de con-tramãsuri electronice pentru aero-nave cu capcanã termicã CHAFF ºicu capcanã dipol FLARE.

“Am trecut acum la realizareaunor sisteme complexe de protecþiepentru blindate, avioane ºi elicoptere, iar una dintre performanþele mairecente ale uzinei este realizarea, prin forþe proprii, a unei instalaþii pen-tru depunerea prin sudurã a brâului forþator. Acesta, practic, este ele-mentul de obturaþie al muniþiei” declara directorul general al între-prinderii, dr. ing. Petre VASILE. Dumnealui adãuga cã astfel de utilajesunt rare, iar achiziþia lor din strãinãtate se poate realiza numai cu acor-dul guvernelor respective.

La fel, S.C. Uzina Mecanicã Cugir S.A. s-a prezentat la EXPOMILcu o serie de produse noi din domeniul armamentului portativ. Direc-torul general, ing. Ulise TOADER declara cã în acest an, Cugirul seprezintã cu produse bazate în special pe calibre NATO: “o mitralierãcal. 12,7 mm NATO, un pistol automat calibru 9 x 19 mm, un pistolsemiautomat, tot calibru 9 x 19 mm, de asemenea, muniþii de 5,54 mm,7,62 mm, 12,7 mm NATO. Toate acestea se fac pe o investiþie nouã,care s-a pus în practicã de trei luni.” O noutate în domeniul armamen-tului de infanterie pe care domnul director o amintea, se referã la pis-tolul produs de firma Walther, cu care se aflã în colaborare ºi cu care seîncearcã încheierea unui contract. În urma încheierii acestuia, Cugirulva realiza piesele metalice, în timp ce partea de compozite (corpul pis-tolului) va fi produs de firma Walther. Trebuie amintit cã pistoaleleautomate ºi semiautomate de 9 x 19 mm produse la Cugir au ajuns dejaîn rastelele unitãþilor, iar militarii le folosesc în misiuni internaþionale.

Electromecanica Ploieºti a venit la standuri cu produsele specifice.Chiar dacã întreprinderea a trecut printr-o restructurare severã, încãmai are un cuvânt de spus în industria de apãrare româneascã unde, celpuþin în domeniul rachetelor, nu are concurenþã. “Avem rachete dirijateprin laser, fãcute în colaborare cu firma Elbit”, preciza inginerul RaduSOROCHIN. Ploieºtiul produce partea de motor ºi componenta deluptã, în timp ce firma Elbit relizeazã partea de dirijare laser. Între-prinderea prahoveanã a mai avut pe standuri racheta dirijatã îninfraroºu A 95, al cãrei lansator a fost expus în parcul din aer liber, ºiracheta portativã A 94, expusã pe manechin. O altã realizare a între-prinderii ploieºtene este racheta antigrindinã, singurul sistem de acesttip aflat în stare de operativitate. “Mai avem avionetele pe care lafolosim ca þinte la tragerile din poligonul Capu Midia ºi rachete-þintãcare se lanseazã de pe mare, tot pentru tragerile de la Midia.” De reþi-nut cã, potrivit inginerului SOROCHIN, întreprinderea prahoveanãîncã mai face prelungirea de resursã la rachetele antiaeriene ruseºtiexistente la aceastã orã în dotarea armatei. “Le ataºãm un sistem de si-guranþã pentru autodistrugere ºi le facem testele pentru prelungirea deresursã” explica dumnealui.

Costume de scafandru pentru tanchiºtiCentrul de scafandri “Carpatica” a venit cu produsele specifice,

destinate în special marinei. O serie dintre costumele prezentate suntdestinate “nespecialiºtilor”, aºa cum sunt echipamentele de scafandrupentru ieºire din tanc, echipamente cu care se poate executa ºi cer-cetarea la adâncime micã, de pânã la 7 m. Sunt aparate mici, cu oxigenpur, care au o autonomie de la una, la douã ore ºi dimensiuni reduse, de40 x 38 cm.

Cercetaºilor profesioniºti, firma le oferã un aparat cu circuit semi-închis pentru scufundãri pânã la 80 m. Pentru adâncimea maximã,buteliile se încarcã cu un gaz compus din 23% oxigen, 36% azot ºi 41%heliu. Însã, preciza un specialist de la firmã, întotdeauna se presta-bileºte adâncimea maximã la care trebuie sã aibã loc acþiunea, dupãcare se încarcã buteliile cu amestecul potrivit. În plus, costumul dis-pune ºi de un computer de bord care realizeazã mixtura potrivitã pen-tru adâncimea respectivã.

Cercetaºii ºi paraºutiºitii au un echipament asemãnãtor, însã dedimensiuni mai reduse, care cântãreºte 6,400 kg în afara apei. Piloþii depe elicoptere ºi echipajele de pe vehiculele amfibii pot beneficia, dacã

armata are destui bani pentru astfel de achiziþii, de o micã butelie cudetentor, conceputã pentru paraºutãri de urgenþã ºi ieºiri din diferitevehicule aflate accidental sub apã.

De reþinut, pentru cadrele militare cu astfel de aptitudini ºi caredoresc o eventualã reconversie în viaþa civilã, centrul de scufundãri“Carpatica” organizeazã cursuri pentru investigatori subacvatici.Aceasta înseamnã cã scufundãtorii nu se mai limiteazã doar la recupe-rarea cadavrului, ci se ajunge pânã la procedurile specifice criminalis-ticii, pentru a se stabili cauza exactã a decesului. Aceste acþiuni pre-supun, printre altele, luarea amprentelor digitale, expertize balistice,recuperare de muniþie ºi armament, conlucrarea cu procuratura.

Rãzboiul digital a devenit realitateFirma UTI Systems SA a venit cu primul sistem de comandã ºi con-

trol românesc realizat în 2003. La ora actualã, precizeazã inginerulConstantin NICA, firma se aflã în faza a treia de dezvoltare, sistemulfiind deja implementat, folosit ºi testat în medii de interoperabilitate,cu alte þãri din NATO.

Sistemul are posibilitatea de a asigura imaginea comunã a câmpu-lui de luptã (common operational picture) ºi capacitatea de a folosi hãrþiraster ºi vectoriale. Este interoperabil, prin replicare la nivel de date ºi,în plus, respectã standardul de mesagerie STANAG 4406. Pentru pla-nuri ºi ordine se foloseºte tot un standard NATO (NATO five points),un sistem folosit intens.

Sistemul a fost folosit în aplicaþii cu þãri NATO, pentru verificareainteroperabilitãþii, ºi la nivel naþional, la aplicaþia militarã Cetatea 2005,condusã de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale. A fost sistemul care aasigurat, practic, fluxul de informaþii pe orizontalã ºi pe verticalã.

Aparaturã de cercetare ºi protecþie NBCFirma Bruker a prezentat, la EXPOMIL, printre altele, un spec-

trometru cu detecþie în infraroºu pentru nori de gaze toxice de luptã, pecare îi poate detecta de la o distanþã de 5-8 km. Aparatul are posibili-tatea sã detecteze toatã gama de STL ºi aproape 30 de substanþe toxiceindustriale. Reprezentantul autorizat al firmei, fiz. Laura DÃMOC,declara publicaþiei noastre cã “am testat aparatul în þarã, la întreprinderichimice, precum Victoria Fãgãraº ºi la Oltchim Rm. Vâlcea, iar, la oraactualã, un astfel de aparat este instalat la Statul Major General.”

Alt aparat pentru detectarea STL prezent pe stand a fost RAID-M100, care a fost livrat în foarte multe unitãþi din þarã. Acesta are douãlibrãrii: una pentru STL ºi alta pentru substanþe toxice industriale, carefuncþioneazã pe principiul mobilitãþii ionice. Fluxul de aer este trecutprintr-o camerã de ionizare, unde se aflã o sursã de radiaþii care io-nizeazã particulele ºi, în funcþie de masa molecularã, se detecteazã tipulde substanþã.

RAID XP, un aparat de detecþie nuclearã, are o sensibilitate de 70kev, prevãzut cu un dozimetru intern pentru detecþie gama ºi neutroni.Funcþioneazã chiar ºi atunci când spectrometrul este închis, deoarececalculeazã doza acumulatã din momentul iniþializãrii (de când secumpãrã aparatul, ori de la plecarea în misiune). Energia minimã aradiaþiilor gamma este de 75 kev ºi mãsoarã debitul de radiaþie gammaîntre 0,5 µGy/h ºi 20 Gy/h.

Brandul Saratoga a prezentat costumul de protecþie NBC din mate-riale filtrant-absorbante, singurul acceptat de armata SUA. În afarã deprodusele destinate armatei, Saratoga a mai expus ºi costume de pro-tecþie ºi filtre absorbante destinate protecþiei civile – echipamente carese poartã pe sub uniforme. Important este materialul din care este fãcutcostumul. Acesta este realizat prin laminare, dintr-un strat filtrant, cu unstrat de carbon activ, care permite aerului sã treacã, datoritã micropo-rilor dintre sferele de carbon activ. Microporii au rolul de a lãsa mate-rialul sã “respire”, de aceea luptãtorul nu transpirã atunci când esteîmbrãcat cu echipamentul de protecþie.

Firma Eurovinil a prezentat un cort logis-tic de 30 mp, care poate fi extins, la nevoie,pânã la 90 mp ºi configurat dupã cerinþeleclientului. Configurarea poate fi foarte variatãdeoarece se pot folosi sisteme mai mici ce sepot uni prin sasuri de trecere. Acestea sunt sis-teme modulare, dotate cu aer condiþionat, sis-teme de încãlzire a aerului cu termostat ºimonitor pentru monoxid de carbon, foliiinterne de izolaþie termicã ºi folii ignifuge,plus sistem de iluminare. Sunt modele dediverse tipuri, în funcþie de terenul pe care esteamplasat cortul. Din aceleaºi tipuri de corturi,cu aceleaºi facilitãþi, se pot amenaja puncte dedeconataminare personal, singurele modificãrifiind sistemul de încãlzire a apei ºi de injecþiea agentului decontaminant.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

EXPOMIL 2005

Locul cu cea mai mare densitate de tehnicã militarã din România

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005Pagina 8

“Tatãl nostru care eºti în Ceruri...” , suntcuvintele cu care orice creºtin îºi începe rugã-ciunea sa, rugãciune pe care o rosteºte de maimulte sau mai puþine ori. Asemenea tuturorcreºtinilor ortodocºi, ºi militarii Batalionului 26Infanterie, aflaþi acum în misiune în Kabul, cerajutorul divin pentru ei, pentru familiile lor, pen-tru rude ºi prieteni. Mulþimea misiunilor ºi difi-cultatea lor îi fac pe aceºtia sã se roage, deºi demulte ori nu au posibilitatea de a participa la sluj-ba Sfintei Liturghii ce se oficiazã în fiecare zi deduminicã sau în zilele de sãrbãtoare în micacapelã încropitã într-un cort.

Apropierea de Dumnezeu, prin rugãciunilelor, le dã siguranþa cã toate greutãþile prin caretrec nu îi pot împiedica sã îºi atingã þelul, acelade a-ºi îndeplini cu bine misiunile ºi de a seîntoarce sãnãtoºi la familiile lor. Chiar dacã nupot participa la toate slujbele ce se oficiazã lacapelã, pãstreazã permanent asupra lor o iconiþã,iar în rugãciunile pe care le fac oriunde s-ar afla,nu uitã sã cearã ajutor pentru toþi cei dragi, dar ºipentru vrãjmaºi, cu speranþa cã Bunul Dumnezeuva întoarce mintea acestora de la rãu, cãtre bine.

Deºi nu sunt practicanþi riguroºi, la loc decinste, în cort, ori în buzunare ºi chiar în autove-hiculele sau în blindatele lor, stau iconiþele ºifirul de busuioc, iar stropirea cu apã sfinþitã estegaranþia cã rãul dispare de lângã ei. Greutãþileprin care trec – ca un fel de încercãri ale credinþei– îi fac sã apeleze la Sfintele Taine; o spovedanieºi împãrtãºire fiind binevenitã pentru liniºtireasufletului, iar ungerea cu Sfântul Mir fiindpecetea ºi pavãza împotriva rãului. Dumnezeueste lângã ei ºi prin prezenþa preotului. Asemeneatuturor batalioanelor româneºti aflate în misiuneºi Scorpionii roºii au lângã ei un preot militar. Pelângã slujbele ºi serviciile religioase, discuþiile ºisfaturile morale au întãrit în sufletul militarilorliniºtea sufleteascã. Rugãciunile de dimineaþa ºide seara, rostite zilnic, vin sã menþinã în minteafiecãruia divinitatea. Prin Sfintele Acatiste dinfiecare miercuri ºi vineri se cere ajutor împotrivatuturor necazurilor care se pot abate asupra sufle-tului ºi a trupului fiecãruia dintre noi.

Deºi mereu pe drum, toþi pãstreazã obiceiulde acasã ºi ºtiu cã tot ceea ce se vrea trainic tre-buie sfinþit. De aceea, “casa” tuturor pentru celetrei luni de misiune, dupã ce a fost aranjatã, a fost

binecuvantatã prin stropirea cu apã sfinþitã.Sfinþirea Micã a apei de la începutul fiecãrei luniºi obiceiul de a o bea dimineaþa, înainte de masã,dupã sfaturile preotului, este þinut de mulþi dintreei cu rigurozitate.

Întâlnirile ºi discuþiile cu ceilalþi capelani aibattle-group-urilor din cadrul ISAF, cu care s-auluat contacte, au adus credinþa creºtinã ortodoxãîn atenþia tuturor. Astfel de întâlniri au fost sãp-tãmânale, însã, nu am putut participa la toatedatoritã faptului cã, uneori, în zilele prevãzute,au fost sãrbãtori sau alte evenimente importantecare cereau prezenþa mea alãturi de Scorpioni.Cele patru întâlniri ce au avut loc pânã acum lacampurile Eggers ºi Phoenix din Kabul au dus lacunoaºterea capelanilor din teatrele de operaþiidar ºi a modului lor de lucru ºi gândire. AndreasMeyer, Alex Varga, Jim Hardwick, Charles Bai-ley, Donald Castelien, James Fogle Miller,baptiºti, catolici, protestanþi, canadieni, ameri-cani, belgieni, danezi, francezi sunt numai câþivadintre cei care, în numele credinþei, însoþescarmatele în teatrele de operaþii. Toþi aceºtia, subîndrumarea capelanului ºef din Afganistan,Michael Langston, vin sã punã pe primul planomul. El are nevoie, în momentele uºoare, dar ºiîn cele dificile, de o persoanã cãreia sã-i mãr-turiseascã bucuriile sale, dar ºi de un umãr pecare sã-ºi sprijine capul la necaz. Lãsând de-o

parte unele mici discuþii între religii ºi având înfaþa tuturor militarul ºi nevoia sa de credinþã, sepune tot mai mult problema asigurãrii asistenþeireligioase printr-un preot din cultul sãu, deºiacesta nu este de aceeaºi naþionalitate cu el. Li-bertatea aceasta de miºcare vine sã ajute pe mili-tar în misiunea sa, dar ºi sã arate tuturor valoareafiecãrei religii.

Rugãciunile care au avut loc au arãtat cã, celpuþin în rândurile capelanilor din armatã, cre-dinþa nu este un punct de dezbinare. Multe desprecredinþa ortodoxã nu erau cunoscute, dar ºidespre credinþa militarilor români, de asemenea.Nu toþi au acest obicei ca, la festivitãþile ºi întâl-nirile lor, totul sã înceapã cu o rugãciune sau oslujbã. De fiecare datã, cu fiecare întâlnire, seobservã cã prezenþa lui Dumnezeu în mintea ºisufletul militarului român este mult mai vizibilãfaþã de alþii, vizibilitatea credinþei fiind ºi numaiprin faptul cã îºi fac Sfânta Cruce ori de câte oriau gândul întors cãtre El.

Harnici, profesioniºti ºi credincioºi, aceºtivajnici slujitori ai armelor în sprijinul pãcii, ori-unde s-ar afla, rostesc, din orice colþ al pãmântu-lui, cu ochii ridicaþi cãtre Dumnezeu: “CredDoamne, ajutã necredinþei mele!”.

Cãpitan preot Nicu LULÃ

Nu trebuie sã mire cã “lupta pentru putere în Valahia ia formehidoase”. La periferia Europei, unde Orientul strãnutã prea des decincizeci de ani încoace peste chipurile noastre, “cutumele satrapice ºidespotice sunt mai tari decât principiile constituþionale ºi administra-tive”. Astfel cã totdeauna “capetele cultivate anapoda ºi sufletele deneo-iobagi din puturoºenia meleagurilor noastre” au suspinat “dupãdespoþi luminaþi, dupã egalitarism rãu înþeles ºi dupã biciul vãtafului”.Aceasta probabil ºi din cauza faptului cã “existã multã ereditate taratãîn Valahia: tâlhari, aventurieri-fantaºti, psihopaþi religioºi al unuiimperiu antic în decãdere, ca acela roman, psihopaþi sectanþi ai unuiImperiu în creºtere, cel rus”.

În perpetua “miºcare a cadavrelor” dupã putere, se distinge cuuºurinþã “fauna cea mai monstruoasã ºi flora cea mai rãu mirositoare”.De mai bine de trei generaþii, omul sãnãtos “tinde la satisfacþii ele-mentare, în centrul cãrora se aflã sexualitatea ºi alimentaþia. Nici mãcarmunca nu este la el primul plan. Omul sãnãtos se epuizeazã în pat ºi lamasã. Iar restul energetic îl depune în muncã anodinã. Inventivitatea,creaþia propriu-zisã încep din momentul unui surplus de energie, al unuineastâmpãr cerebral, scãldat de lichid seminal, indiferent dacã fiziolo-gia este mizerã sau sãnãtoasã”. Se constatã mai pretutindeni o atitudineagresivã a majoritarului faþã de omul activ, care-ºi respectã programulºi principiile, o atitudine anti-veselie faþã de semenul care se bucurã deviaþã. Omul activ este împins cãtre o “tacticã a supravieþuirii” deoarece,“în Valahia, totul este frazã, existã o milenarã împuþiciune levantinã,asiaticã, fanariotã, fãrã valorile aferente mandarinale ºi mistice ale Ori-entului, un pospai occidental pretenþios ºi moftangiu, care-i face (pemajoritari n.m.) incapabili de viaþã realã viguroasã”.

Dintre toþi cei care supravieþuiesc pe meleaguri valahe, “româniisunt cei mai laºi, având tradiþii iobage, ºi dintre români, regãþenii ºi, maiales þiganii”. Din “învãþãmintele cantemireºti” reþinute de Pandrea, înMoldo-Valahia, rãzeºii ºi moºnenii au fost “singurele categorii umanecare nu erau supuse unor ºocuri psihice derivate din continua obedienþãpolitico-socialã ºi spaime intermitente”. Liderii societãþii, domnitorii,prelaþii ºi boierii, cunoºteau “o înjosire moralã fãrã de asemãnare”.

În secolul valah care tocmai s-a încheiat, Partidul heghemonic aspart naþiunea “în grupe de proletari heghemoni care conduc pe þãrani,pe micii burghezi ºi pe intelectuali. Când privesc pe proletarii au-tohtoni, îmi vine sã râd. Nu sunt nici mãcar proletari adevãraþi. Sunt unfel de tinichigii, fiindcã nu lucreazã, în majoritatea lor, în oþel, ci întinichea. Iar oþelarii sunt idiotizaþi de munca grea fizicã ºi de trãscãu,

vinars sau adio-mamã. Au bicepºi pe braþe, pi picere ºi pe creier”. Dariatã cã aceºti “broscoi metafizici, fariseici” care au predicat “o doctrinãde satrapie asiaticã în beneficiul unor tinichigii nemernici” au gâtuittotul: þãrãnimea ºi pãturile sociale mijlocii. A lãsa pe mâna plebei care“nu are niciodatã dreptate”, destinul þãrii tale unde soarta te-a lãsat prinhazard, viitorul societãþii în care supravieþuieºti ºi, în ultimul rând, paºiipe care vrei sã-i realizezi în scurta ºi imprevizibila ta viaþã valahã, esteo sinucidere anticipatã ºi traumatizantã.

Marea plebe care decide se structureazã în interiorul ei precum osocietate: avem o plebe “cu titluri, aºa-ziºii inculþi cu diplomã” (subl.red.); avem o plebe conformistã” adicã “terna plebe guvernamentalã” ºiapoi, marea masã, “fiara dezlãnþuitã” de iobagi, ºerbi ºi robi, “cuinstincte nezãgãzuite”.

România aflatã întotdeauna “în bãtaia tuturor vânturilor istorice, cutradiþii de instabilitate politicã ºi economicã”, o cunoaºtem în perpetuaimagine a unei fiinþe “asuprite ºi canonite”. Aceastã suferinþã continuãa creat douã subterfugii de existenþã: mascaraua ºi letargia protois-toricã: “mascaraua este la oraº ºi protoistoria în ruralitate”.

Este foarte adevãrat faptul cã nicãieri, în nici un sistem, “câinii nualeargã cu covrigi în coadã”, dar numai în România, existã o cumplitãtradiþie care depãºeºte istoria ºi antropologia de bun simþ: “doi la sutã(2%) din populaþia þãrii trãieºte din belºug. Ceilalþi se uitã ºi înghit însec”.

ªi apoi, rãmân “formele ilegale” care înspãimântã ºi dezgustã“fiindcã sunt crime contra umanitãþii, ne degradeazã la forme primitive,tribale, de canibalism penitenciar”.

În concluzie, “þara mea este o þarã de hapsâni ºi leneºi. Fiecare sãaibã cu minimum de efort, maximum de beneficii. Când leneºului i seprezintã ocazia sã aibã profituri mari, devine hapsân. Hapsân ºi leneºsunt cele douã faþete ale unei singure medalii: definþia românismului”.Între hapsâni ºi leneºi, “licheaua românã înfloreºte în putregaiul tuturoridealurilor sfãrâmate”. Idealuri distruse de o pecingine “de naturã pursociologicã”. În Valahia contemporanã gãseºti la fiecare pas “disperareaclocotitoare în afunduri, ieºitã, la suprafaþã, sub formã de bolboroselichinuite. Fiecare vrea sã ajungã în alt post, toþi îºi urãsc meseriile ºi voralt loc sub soare. Lipsa de stabilitate creeazã psihoze sociale. Nimeni numai aderã în branºa lui”. Nu-i de mirare cã “licheaua a devenit pro-totipul cetãþeanului din patria mea. E dureros. E adevãrat”. Faptul cã neaflãm “în inaniþie culturalã” nu mai surprinde pe nimeni, ce sã mai vor-bim de alarmare? Vom rãmâne aici “înzãpeziþi ºi vegetativi, cu braþeleîncruciºate, în inacþiune, pasivi ºi resemnaþi” asemeni unui “gandhismvalahic” ca singurã soluþie la înzãpezirea în care ne gãsim”. Cât în ceeace ar privi iluziile legate de schimbãri politice, nu uitaþi “un singurlucru: partidul este o ficþiune juridicã ºi are exact valoarea oamenilorcare-l conduc ºi-l îndrumã”. De aceea, “lupta pentru putere în Valahiaia forme hidoase” iar “miºcarea cadavrelor” împrospãteazã mereu clicade lichele, în “þara mea de hapsâni ºi leneºi”.

Adrian MAJURUadimajuru@yahoo.com

CARNETCULTURAL

"Miºcarea cadavrelor"în "þara mea

de hapsâni ºi leneºi"

PPeettrree PPaannddrreeaa

Romanul lui Lucian Dan Teodorovici, prefaþat de DanielCristea-Enache, are drept temã centralã ironia: faþã deromanul clasic, faþã de temele lui majore, faþã de literaturã,

în general. Protagonistul, untânãr, mereu în cãutareanefericirii, pentru a gãsi moti-vaþia autocompãtimirii, esteprins în diverse situaþii cependuleazã între comic ºitragic, trecând prin grotesc,iar personajele care-l secon-deazã ascund poveºti aseme-nea. Rezultatul e o carte ce seciteºte dintr-o suflare. Oprozã despre voluptatearatãrii ºi despre comediasuferinþei.

Lucian Dan Teodorovici(n. 1975) este redactor-ºef al

Editurii Polirom, membru al colegiului de redacþie al sãp-tãmânalului “Suplimentul de culturã”, redactor al revistei“Timpul”. Volume publicate: “Cu puþin timp înainteacoborârii extratereºtrilor printre noi” (1999); “Lumea vãzutãprintr-o gaurã de mãrimea unei þigãri marijuana” (2000),“Circul nostru vã prezintã:” (2002), “Atunci i-am ars douãpalme” (2004).

Romanul face parte din colecþia “Ego” a editurii Poliromºi poate fi cumpãrat la preþul de 17,90 lei.

Joi, 20 octombrie 2005, ora 12.00, în holul de onoare alMuzeului Militar Naþional a avut loc vernisajul expoziþiei„Destin... Horia Boambã” (1889-1923).

Sculptorul, discipol al maeºtrilor Paciurea ºi Artachino,coleg la Belle Arte cu Ion Jalea ºi Oscar Han, a fost consi-derat de cãtre Tonitza, unul dintre cei mai subtili portretiºtiai noºtri.

ªi-a îndeplinit îndatoririle faþã de þarã, fiind combatant înprimul rãzboi mondial. A cãzut prizonier în luptele de la Tur-tucaia. Din perioada internãrii în lagãrul de la Hascovo (Bul-garia) s-au pãstrat mape cu desene , peisaje sau chipuri alecamarazilor de suferinþã. O parte dintre acestea constituiesubiectul expoziþiei anunþate.

Vernisajul expoziþiei a fost urmat de un scurt concert alorchestrei de camerã „Philarmonia” al Centrului Naþional deArtã „Tinerimea Românã”.

Locotenent-colonel dr. Vasile POPA

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnããCu puþin timp înaintea coborârii

extratereºtrilor printre noi

Dumnezeu ºi prezenþa Sa în rândul Scorpionilor roºii

MMuuzzeeuull MMiilliittaarr NNaaþþiioonnaall

Vernisajul expoziþiei: „AARRMMAATTAA RROOMMÂÂNNÃÃ

11994411-11994455””Marþi, 25 octombrie 2005, la Budapesta, a avut loc

vernisajul expoziþiei de fotografie „Armata românã 1941-1945”, activitate cuprinsã în cadrul programului bilateral decolaborare culturalã dintre Muzeul Militar Naþional ºiMuzeul Naþional de Istorie din Budapesta. Delegaþia românãcondusã de domnul lt.col. Vasile POPA, directorul MuzeuluiMilitar Naþional, a prezentat semnificaþia Zilei ArmateiRomâne, participarea acesteia la cel de-al doilea rãzboi mon-dial, bunele raporturi existente între armatele celor douã þãrimembre NATO, precum ºi necesitatea aprofundãrii acestorape multiple planuri, inclusiv în domeniul cultural-militar.

Pe parcursul vizitei au avut loc, de asemenea, întâlniri ºischimburi de experienþã pe probleme profesionale ºi demanagement al instituþiilor, cu reprezentanþi ai unor instituþiide profil din þara vecinã.

VernisajExpoziþia „DESTIN...HORIA BOAMBÔ

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005 Pagina 9

25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împlinirenaþionalã, ziua când armata românã ºi-a îndeplinit menireafireascã, aceea de a readuce în hotarele ei patria care a zãmislit-o.

Devenitã simbol al tuturor bãtãliilor ºi eroilor neamuluiromânesc, data de 25 Octombrie a rãmas întipãritã în sufleteleromânilor ca zi în care þara îºi sãrbãtoreºte armata ºi pe cei careau fost sau sunt în slujba ei.

Din 1830, anul înfiinþãrii armatei române moderne, pânã în1951, în tradiþia româneascã nu a existat o zi dedicatã exclusivsãrbãtoririi acestei instituþii. Aflatã în centrul atenþiei publice,mai ales dupã Rãzboiul de Independenþã din 1877-1878, armataa participat anual la manifestãrile prilejuite de Ziua ÎnãlþãriiDomnului, devenitã, dupã Primul Rãzboi Mondial, Ziua Eroilor,ºi la cele din Ziua Naþionalã a Regatului României (10 Mai).

Dacã armata, ca organism al statului român nu a avut propriazi aniversarã, în schimb, categoriile de forþe armate, respectivdiferitele genuri de arme, unitãþi ºi mari unitãþi îºi sãrbãtoreauziua odatã cu praznicele propriilor patroni spirituali. Aceºtipatroni au fost confirmaþi pentru categoriile de forþe armate prinÎnaltul Decret Regal nr. 1621 din 24.05.1929, iar pentru unitãþilece aparþineau aceluiaºi tip de armã, prin Înaltul Decret Regalnr.1343 din 17.04.1931. În martie 1948, acest gen de sãrbãtoarea fost abandonat, fiind apoi reluat din anul 1994.

În prezent, categoriile de forþe ale armatei ºi cele alegenurilor de armã ºi specialitãþilor militare sunt stabilite prinRegulamentul onorurilor ºi ceremoniilor militare, R.G.-4, apro-bat prin ordinul ministrului apãrãrii naþionale nr. M.119 din27.09.2000.

Sãrbãtorirea zilei armatei în lume s-a instituit, în mod dife-renþiat, de la o þarã la alta, dupã primul rãzboi mondial, cu scopulde a oferi societãþii civile posibilitatea evocãrii faptelor de armesau evenimentelor hotãrâtoare din viaþa fiecãrei oºtiri. De regulã,aceste zile au fost stabilite în corelaþie cu momentele semnifica-tive din istoria modernã ºi contemporanã.

În general, armatele din Occident nu sãrbãtoresc o datãanume ca zi a armatei. În aceeaºi situaþie se încadra ºi armataromânã în perioada interbelicã. Excepþie de la aceastã regulã facFranþa care îºi serbeazã armata la data de 11 noiembrie (ziuaarmistiþiului din 11.11.1918 dintre Antanta ºi germani) ºi dintreItalia ºi Austro-Ungaria, la 4 noiembrie, (armistiþiul de la VillaGiusti din 04.11.1918).

În þara noastrã, pe data de 20 iulie 1951, Prezidiul MariiAdunãri Naþionale a emis Decretul nr.125 în vederea declarãriizilei de 2 octombrie, pentru prima oarã, ca „Ziua Forþelor Armateale Republicii Populare Române”. Motivul acestei alegeri îl con-stituia faptul cã, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase înfiinþarea(la Dalnik în U.R.S.S.) Diviziei „Tudor Vladimirescu”, din pri-zonierii de rãzboi români (capturaþi la Stalingrad ºi Cotul Donu-lui) devenind „sâmburele” viitoarei „Armate Populare” dinRomânia.

Timp de aproximativ un deceniu, sãrbãtorile oficialeromâneºti au cãpãtat un profund caracter prosovietic, anulându-se, practic, aproape toate simbolurile naþionale ºi mistificându-se

evident aspectele de ordin istoric.În 1958, prin Ordin al mi-

nistrului forþelor armate, s-arevenit la tradiþiile unitãþilor ºimarilor unitãþi cãrora li s-a per-mis sã-ºi sãrbãtoreascã sau sãcomemoreze principalelemomente din toatã perioada exis-tenþei lor. Ideea dupã care întrea-ga armatã românã îºi avea „sâm-burele” în Divizia „TudorVladimirescu Debreþin” deveneaastfel de domeniul trecutului.

În anul urmãtor retrageriiarmatei sovietice din România,prin Decretul nr.381 din01.10.1959, Ziua Forþelor Armatea fost mutatã pe data de 25Octombrie. În Decret nu se facenici o referire explicitã la motivulacestei decizii. La vremea respectivã, ea a reprezentat un act decuraj. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armateitrebuie cãutat în faptele de arme ale Armatei Române ºi în rezul-tatul acestora; reîntregirea graniþei de Vest a României ºi anu-larea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena, din 30august 1940. Acesta a fost singurul obiectiv strategic naþional,realizat efectiv de Armata Românã pe câmpul de luptã, peparcursul a patru ani de rãzboi, recunoscut juridic în articolul 2al Tratatului de pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asoci-ate, încheiat la 10 februarie 1947, la Paris.

Recunoaºterea importanþei zilei de 25 octombrie 1944 pentruistoria Armatei Române ºi istoria naþionalã în ansamblul ei, estepusã în evidenþã ºi de faptul cã autoritãþile timpului ºi-au asumatchiar riscul unor speculaþii nefavorabile, dar ºi favorabile lor,care puteau asocia faptele de arme cu ziua regelui Mihai, nãscutla 25 octombrie 1921 sau cu forma de guvernãmânt existentãînainte de 30 decembrie 1947 ºi, de ce nu, cu 25 octombrie 1917,ziua Marii Revoluþii Socialiste din Octombrie. Deci, 25Octombrie 1944, semnificã data eliberãrii totale a Ardealului deNord de sub ocupaþia ºi administraþia ungarã. Chiar dacã acestteritoriu a fost preluat iniþial de administraþia sovieticã, fiindretrocedat României, pe 9 martie 1945 (la câteva zile dupã insta-larea guvernului Petru Groza, pe 06.03.1945, impus de Mosco-va), în ziua de 25 Octombrie 1944, Armata Românã a trãit unmoment înãlþãtor, prin atingerea hotarului firesc al patriei sale.

La momentul respectiv, comandantul Armatei a 4-a române,generalul de corp de armatã Gheorghe AVRAMESCU, adresân-du-se militarilor din subordinea sa, consemna în Ordinul de zinr.104 din 25.10.1944, urmãtoarele: „La chemarea þãrii pentrudezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aþi rãspunscu însufleþire ºi credinþã în izbânda poporului nostru, tineri ºibãtrâni aþi pornit spre hotarele patriei ºi cu piepturile noastre aþifãcut zãgaz neînfricat duºmanului care voia sã ajungã la Carpaþi.Zdrobit de focul nãpraznic al artileriei ºi de necontenitele noas-

tre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberândastfel ultima palmã de pãmânt sfânt al þãrii”.

Cele consemnate mai sus pun în evidenþã faptul cã ZiuaArmatei este legatã efectiv ºi afectiv de Transilvania, leagãnulgenezei ºi evoluþiei istorice a poporului nostru, de obiectivele ºisentimentele Armatei Române, care au vizat întotdeaunaîndeplinirea idealurilor naþionale; unitate, independenþã,suveranitate, integritate teritorialã.

* Pagina web a mapn (www,mapn.ro/tradiþii)

ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI – 25 OCTOMBRIE

Vineri, 14 octombrie a.c., la Tg. Jiu s-au desfãºuratmanifestãrile comemorative dedicate eroicei bãtãlii de laPodul Jiului. În cadrul unui ceremonial de o discreþieaproape desãvârºitã, organizat de veteranii gorjeni aiA.N.V.R., la Mausoleul slt. Ecaterina TEODOROIU ºi lamonumentul amplasat la podul de peste râul Jiu, înmemoria eroilor gorjeni, au fost depuse coroane de floridin partea Instituþiei Prefectului, Consiliului judeþeanGorj, Primãriei mun. Tg. Jiu, a A.N.V.R. Gorj, filialaGorj a UNCMRR ºi unitãþilor militare din garnizoanãprecum ºi din partea cohortei de cercetaºi „NicolaePÃTRêCOIU”.

În contextul acestor manifestãri, Muzeul Judeþean „Alexan-dru ªTEFULESCU” a gãzduit simpozionul – evocator organizatde Asociaþia gorjeanã «Cultul Eroilor», Asociaþia Naþionalã a ve-teranilor de Rãzboi – filiala Gorj, muzeografi, cadre militare înrezervã sau retragere, cu tema „Luptele de pe Podul Jiului – pag-inã glorioasã în istoria Gorjului”. Au participat la acest eveni-ment elevi de gimnaziu ºi din clasele de colegiu, reprezentanþi aiInstituþiilor publice locale, cadre militare din garnizoanã, profe-sori, reprezentanþi mass-media. Despre importanþa istoricã aluptelor de la Podul de fier de peste Jiu ºi despre eroismullocuitorilor acestei urbe precum ºi despre acþiunile desfãºuratede armata românã în perioada 1916-1918, au susþinut comu-nicãri ºtiinþifice, emoþionante, generalul de brigadã (r) Constan-tin ISPAS – preºedintele filialei gorjene a ANVR, dl col. (r)Costinel LOGA, neobositul preºedinte al Asociaþiei gorjene«Cultul Eroilor», muzeografi.

Asistenþa a fost plãcut impresionatã de bogãþia informaþiilor,variatele izvoare istorice abordate – cronici naþionale de o

manierã absolut emoþionantã prin care col.(r) Costinel LOGAs-a adresat tinerilor, dar mai ales de stilul elevat, academic cucare a prezentat campania militarã din anii 1916-1918, dlgl.bg.(r) Constantin ISPAS. „Prin manifestãrile desfãºurate ammarcat împlinirea a 89 de ani de când în ziua de 14 oct. 1916locuitorii oraºului au reuºit sã þinã piept unitãþilor germane pânãla sosirea forþelor noastre militare. Aceste maniferstãri evoca-toare reprezintã un omagiu adus înaintaºilor noºtri, locuitorilormunicipiului Tg. Jiu, oraº decorat de regele Carol al II-lea cu«Virtutea Militarã de Rãzboi». De asemenea, acþiuniledesfãºurate de noi reprezintã o lecþie de istorie adresatã tinerilorpe care îi îndemnãm sã nu-ºi uite istoria. Sã studieze permanentºi participând la astfel de evenimente evocatoare, prin învãþãturãsã-ºi cinsteascã memoria eroilor, iar prin studiu intens sã fie laînãlþimea imperativelor actuale” a mai declarat dl col.(r)Costinel LOGA.

Maior Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

OOmmaaggiiuu aadduuss lluupptteelloorr ddee llaa JJiiuu

Cu 200 de ani în urmã, la 21 Octombrie 1805, înOceanul Atlantic, la Capul Trafalgar, se desfãºura unadintre cele mai mari bãtãlii navale din istoria omenirii.

În vara anului 1805, Napoleon Bonaparte, devenitprimul împãrat al Franþei, (2 decembrie 1804), hotãrãºtetrecerea la înfãptuirea unui plan mai vechi vizând odebarcare de trupe în Anglia. La începutul lunii august1805, împãratul francez trecea în revistã la BOULOGNEo armatã de 120.000 de soldaþi gata sã fie îmbarcaþi pe2.343 de nave. Acoperirea navelor de debarcare pe tim-pul traversãrii Canalului Mânecii trebuia sã fie fãcutã deflotele de rãzboi reunite din Oceanul Atlantic ºi MareaMediteranã ale Franþei ºi Spaniei, realizându-se astfel osuperioritate numericã în nave de luptã pe acest teatrumaritim. Urmãrind sã realizeze o concentrare maximã deforþe navale franco-spaniole în Canalul Mânecii ºi, deci,ºi superioritatea numericã, Napoleon uita un lucruesenþial: marea superioritate combativã a navelor derãzboi engleze cu douã ºi trei punþi faþã de navelefranceze ºi spaniole.

Flota francezã din Marea Mediteranã era comandatãde vice-amiralul VILLENEUVE, ale cãrui miºcãri erauîn permanenþã urmãrite de o flotã englezã aflatã subcomanda amiralului HORATIO NELSON. Flotafrancezã reuºeºte la 30 martie 1805 sã plece din portulTOULON neobservatã, îndreptându-se spre portul spa-niol, CADIZ, unde face joncþiunea, la 9 aprilie, cu o flotãspaniolã.

Flota aliatã franco-spaniolã va executa o cruciadã înANTILE, unde trebuia sã facã joncþiunea cu escadra dinROCHEFORT, dar aceasta plecase între timp în Europa.

La 14 aprilie 1805, VILLENEUVE ajunge înMartinica. Aici, aflã detalii despre planul lui Napoleonde a inunda Anglia, primind, totodatã, ºi ordine în acestsens. Flota de acoperire ºi sprijin a debarcãrii trebuia sãfie alcãtuitã din escadra din BREST, ºi cu escadrelespaniole din ROCHEFORT ºi EL FERROL.

Amiralul francez primeºte ordin sã revinã în Europa,unde urma sã facã joncþiune cu escadra dinROCHEFORT ºi apoi cu escadra spaniolã din EL FE-RROL, iar ulterior sã deblocheze escadra din BREST ºiapoi sã intre în Canalul Mânecii. La 10 iunie 1805, VIL-LENEUVE porneºte din Antile spre Europa în frunteaunei escadre franco-spaniole formatã din 20 de nave derãzboi.

La 22 iulie, flota franco-spaniolã întâlneºte în largulCapului FINISTERE o flotã englezã compusã din 15nave. Angajamentul este confuz ºi, totodatã, indecis.Flota aliatã se îndreaptã spre EL FERROL, însã, dincauza unei furtuni cu vânt potrivnic, abia la 27 iulie,reuºeºte sã intre în golful VIGO cu echipajele obositedupã o traversadã de 58 de zile, fãrã hranã ºi apã, cupierderi în nave ºi oameni ºi cu moralul foarte scãzut.Calvarul amiralului francez abia acum începea. Doar 86de zile îl mai despãrþeau de marea bãtãlie navalã de laTRAFALGAR.

Dupã o îndelungatã urmãrire a flotei franceze de subcomanda amiralului VILLENEUVE, începutã în aprilie1805, în Marea Mediteranã, continuatã apoi în Antile ºidin nou pe coastele europene, amiralul Nelson avea sã-ºiîntâlneascã în sfârºit adversarul, la 21 octombrie 1805, înapropiere de Gibraltar.

(continuare în nr. viitor)Gabriel PÃTRAªCU

patrascu.gabriel@forter.ro

OO vviiccttoorriiee ddeecciissiivvãã

EErrooii ssmm

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005Pagina 10

Poate titlul este puþin cam pretenþios, darfiltrarea informaþiilor utile din reþeaua Internetconstituie o provocare, atât pentru dezvoltatoriide aplicaþii specifice rezolvãrii acestei pro-bleme, cât ºi pentru utilizatorii lor.

Una din soluþiile gãsite, prin care sã aveþitoate noutãþile care vã intereseazã într-un singurloc ºi doar la orele preferate, o reprezintã RSS.RSS este acronim pentru Rich Site Summarysau Really Simple Syndication, un format XML(Extensible Markup Language), pentru dis-tribuirea noutãþilor pe Web sau, altfel spus,RSS-ul este o nouã formã de partajare a conþi-nutului site-urile web dinamice prin careultimele evenimente importante ajung la utiliza-torii Internet fãrã ca aceºtia sã acceseze directsursele.

Practic, pentru a putea beneficia de aceastãtehnologie, trebuie sã folosiþi un “agregator”(denumire datã aplicaþiilor care ºtiu sã inter-preteze formatul RSS) pe care sã-l configuraþiîn mod corespunzãtor:

1. Descãrcaþi un “cititor de RSS-uri” (a sevedea lista de mai jos) ;

2. Instalaþi aplicaþia descãrcatã;3. Adãugaþi canale sau grupuri de canale.

Pentru a adãuga un canal, încãrcaþi cu naviga-torul web site-ul dorit ºi daþi click pe imagineacare conþine textul RSS sau XML. Veþi obþine opaginã numai cu cod XML. Folosiþi combi-naþia de taste CTRL+C pentru a copia URL-uldin bara de adrese a navigatorului ºi adãugaþi-oîn cititorul dumneavostrã într-un nou canal sauîntr-unul deja existent prin selectarea opþiunilordin meniul principal.

4. Personalizaþi aplicaþia.Dacã instalarea s-a fãcut cu succes, la prima

rulare ar trebui sã aveþi deja evidenþiate, precumîn clienþii de email, ultimele ºtiri la care v-aþiînscris în penultimul pas al procedurii. ªtirileprimite pot fi rãsfoite, citite ºi procesate chiardupã deconectarea PC-ului dumneavoastrã de lareþeaua Internet.

Cu ajutorul protocolului RSS puteþi evita

informaþiile nerelevante pentru subiectul cãutat(înscrierea doar pe site-uri care trateazã temadoritã) ºi, de asemenea, puteþi determina cali-tatea informaþiei primite (în funcþie de nivelulde încredere acordat autorilor articolelor).

În reþelele interne (intraneturi) agrega-toarele pot fi folosite pentru a informa angajaþiidespre ultimele modificãri aduse procedurilor,regulamentelor sau politicilor interne.

Aplicaþii care ºtiu sã “citeascã” formateleRSS:

RssFeeder;RssFeedEater 1.0.2.4;FeedMon 1.0;Mighty Ticker 1.0.23;MedReader 4.0.

Navigare plãcutã în continuare ºi cât maimultã informaþie utilã pe calculatoarele dum-neavoastrã!

Locotenent ing.Cãtãlin CÂRSTEA

carstea.catalin@forter.ro

Sonda japonezã Hayabusa, care va avea în curând o întâlnire istoricã cu un aste-roid, a fost uºor destabilizatã datoritã defectãrii parþiale a sistemului de stabilizare, ainformat Institutul japonez de ªtiinþe Spaþiale ºi Aerospaþiale (ISAS). Hayabusa, de-numit iniþial Misiunea MUSES-C, s-a apropiat la 8 kilometri de asteroidul Itokawa,situat la peste 300 de milioane de kilometri de Pãmânt.

La sfârºitul lunii iulie, una dintre volantele sale inerþiale s-a defectat, dupã care,luna acesta, a urmat ºi cea de-a doua. Astfel, de la începutul lui octombrie, sonda mai

funcþioneazã doar cu un singur astfel de dispozitivcinetic. Aceste volante constiuie o masã de echilibrucare se învârte în jurul unei axe, ceea ce permite sta-bilizarea direcþionãrii sondei spaþiale. Hayabusa tre-buie acum sã îºi foloseascã peste normal sistemulchimic de propulsie pentru a se direcþiona.

ISAS precizeazã cã partea cartograficã a mi-siunii este îndeplinitã aproape în totalitate. Rãmânede vãzut dacã sonda va putea executa manevrele decoborâre pe asteroid aºa cum este prevãzut în planulmisiunii. În noiembrie, Hayabusa ar trebui sã atingãasteroidul fãrã a coborî definitiv pe suprafaþa aces-tuia, dupã care va trimite câteva proiectile pe astru cuscopul de a preleva eºantioane de rocã. Acestea vortrebui aduse pe Pãmânt în 2007, fiind astfel o pre-mierã în domeniu. (D.A.)

ªTIRILE IT&C

Se pare cã nimic nu poate rãmânenecontaminat de publicitate, mai ales unmediu atât de activ cum este blogul. Astfel,cotidianul francez “Le figaro” relata înediþia electronicã din 7 septembrie cum L’O-real, spre exemplu, a dorit sã promoveze maiagresiv Vichy, una dintre mãrcile sale, princrearea, în luna în mai, a unui blog intitulat“Le Journal de ma peau” (Jurnalul pieliimele). Acolo, o femeie imaginarã, pe numeClare, îºi “fãcuse” un jurnal despre modul încare, timp de 21 de zile, folosea un produsdermoabraziv. Însã, aceastã iniþiativã s-adovedit total neinspiratã, deoarece a provo-cat furtunã în “blogosferã”.

Numãrul unu în cosmetice nu respectasereguluile bunului simþ care se impun în acestunivers. Un blogger declara care suntcauzele acestei nemulþumiri: “Pe Web, pu-blicitatea ascunsã are un «miros» specific pecare navigatorul îl poate simþi de departe ºipe care îl evitã din reflex, din instinct, dinprincipiu.” Faþã de valul de insulte ºireproºuri venite de la bloggeri, un respon-sabil de la “Vichy” ºi-a cerut scuze pe siteiar în septembrie a fost lansatã o nouã versi-une, de data aceasta adevãtratã.

Acelaºi cotidian relata ºi un alt mod deabordare a problemei. Pentru a face marke-ting fãrã a da impresia acestei acþiuni, marcade îmbrãcãminte masculinã Celio a optatpentru o strategie opusã. Sponsorizeazã unblog intitulat “Voi, bãrbaþii”. Acolo abor-

deazã actualitatea culturalã, stilurile ºi sho-ppingul, iar numele de Celio este citat alãturide alte mãrci, pentru a nu-i speria pebloggeri.

Un alt mijloc de a face zgomot în comu-nitatea navigatorilor pe Internet l-a gãsitSimens, care – informeazã “Le Figaro” – adeschis în primãvarã un blog pentru a-ºi pro-mova unul din telefoanele sale mobile,SK65. Au fost recrutaþi în jur de cincis-prezece conducãtori de întreprinderi pentrua testa aparatul ºi a “crea un spaþiu de dia-log” în privinþa necesitãþii telefoniei mobileîn întreprinderi. Însã, imediat ce au fostprinºi de vraja blogului, jurnalul de bord alaparatului a fost dat uitãrii.

Ultima activitate la care facem referireîn articolul de faþã îmbogãþeºte lumea cre-atorilor de bloguri: se comenteazã ceea ce sescrie pe Net. În acest fel, firmele “trag cuurechea” ºi ºtiu în permanenþã ceea ce secomenteazã despre ele”. Bun sau rãu. Deci,pentru a-l aminti pe Orwell, nimic nurãmâne în afara controlului, mai ales unmediu indecent de liber, aºa cum este Inter-netul. Pentru cã, îmi este greu sã cred cã,dacã firme private se pot infiltra acolo, ser-viciile mai mult sau mai puþin secrete nu aufãcut-o demult. Aºa cã, atenþie! Orice scriiacolo, se citeºte!

Lt. col. Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@forter.ro

Orange lanseazã Orange WebShop ºi Orange WebCarePrin aceastã ofertã, clienþii au acces rapid ºi uºor la pro-

dusele Orange, având posibilitatea de a cumpãra online tele-foane, accesorii, produse promoþionale sau produse PrePay. Ser-viciul este disponibil abonaþilor Orange, utilizatorilor PrePay,dar ºi celor care nu au ales încã serviciile Orange. AbonaþiiOrange pot beneficia online de avantajele programului OrangeThank You, întrucât prin Orange WebShop se pot plãti cu puncteThank You – integral sau parþial – produsele cumpãrate. PrinOrange WebCare abonaþii au posibilitatea sã îºi administrezesinguri contul, îºi pot modifica oricând planul tarifar, pot sã-ºiactiveze opþiunile de care au nevoie (voce, mesaje scrise, mesajemultimedia, date mobile), pot reîncãrca un cont PrePay, pot aflainformaþii despre facturã, costurile suplimentare sau pot plãtiabonamentul ºi opþiunile activate cu punctele Thank You acu-mulate. Utilizatorii cartelelor Orange Prepay îºi pot schimbaplanul tarifar ºi pot afla informaþii despre creditul disponibil.Cei care nu au ales încã serviciile Orange, se pot înregistra înaplicaþie doar cu adresa de e-mail, pe baza unei parole de unicãfolosinþã, cu care pot cumpãra produse din Orange WebShop.

Google testeazã un serviciu de ºtiricu fluxuri personalizate

Google a lansat o versiune-test a unui nou serviciu careadunã informaþii de pe diferite site-uri. Aceasta se numeºteGoogle Reader (http://reader.google.com/) ºi combinã ºtirile depe site-urile alese, prezentându-le într-o formã prescurtatã. Sepermite abonarea pentru a primi materiale provenite de pe site-uri ºi crearea unei liste care poate fi apoi personalizatã. Dinmaterialele preluate, utilizatorii pot posta noi intrãri pe blog-urile lor sau le pot trimite cunoscuþilor via e-mail direct dinsite-ul Google Reader. Funcþionarea lui Google Reader sebazeazã pe formatele RSS (Really Simple Syndication) ºi Atom,fiind gândite pentru a anunþa utilizatorii de Internet atunci cândapar articole noi pe diverse site-uri.

Samsung lanseazã telefonul mobil SereneSamsung Electronics ºi compania Bang & Olufsen, cu se-

diul în Danemarca, au lansat, dupã aproape doi ani de colabo-rare, un telefon mobil unic prin forma sa în ceea ce priveºtedesignul ºi preferinþele utilizatorilor. Fiecare trãsãturã de designare un corespondent într-o funcþie a telefonului, Serene fiindalcãtuit din douã pãrþi simetrice, unite prin intermediul uneibalamale de aluminiu într-un design de tip clamshell. Ecranul ºimicrofonul sunt poziþionate în partea de jos a “scoicii”, dis-play-ul fiind orientat în poziþie orizontalã. Telefonul este dotatcu un încãrcãtor ce îndeplineºte ºi rolul de suport fix. Dacã esteplasat în suport, modelul poate fi folosit ca mini laptop,deoarece ecranul poate fi rotit la 180 de grade pentru o utilizarecomodã. Serene va fi prezent, în cel de-al patrulea trimestru alacestui an, doar pe un numãr restrâns de pieþe din Europa, Rusiaºi Ucraina. Preþul de vânzare în magazinele Bang & Olufsen vafi de aproximativ 1.100 euro ºi va include ºi staþia DECT. Lanivel internaþional, Serene va fi distribuit în magazinelepartenerilor Samsung, fãrã staþia DECT ºi va costa aproximativ1.000 euro (3.400 RON).

Yahoo va lansa un site de cãutare pentru podcast-uriYahoo va oferi un serviciu ce va permite accesul la mate-

riale aflate pe web în format audio streaming, oferind clasificãriale utilizatorilor ºi informaþii adiþionale pentru materialelerespective. Yahoo Podcasting va permite regãsirea de pod-cast-uri cu ajutorul cuvintelor cheie, ori navigând printre cate-gorii sau etichete. Versiunea beta a site-ului scoate în evidenþãmaterialele populare, alãturi de cele recomandate de utilizatori,a declarat Geoff Ralston - Yahoo chief product officer. Utiliza-torii vor putea asculta sau se vor putea abona la fluxuri RSS pen-tru emisiuni individuale, episoade sau serii complete. În cele dinurmã, Yahoo va oferi ºi instrumente care sã permitã celor intere-saþi crearea propriilor podcast-uri, a mai menþionat Ralston.

Unitate USB flash de la PrestigioPrestigio International a lansat un nou produs care com-

pleteazã linia de produse mobile de stocare. Noua unitate USBPrestigio este disponibilã în România prin distribuitorul auto-rizat ASBIS. Echipamentul suportã bootarea din BIOS, similarcu unitatile USB ZIP ºi hard disk-urile USB, care permit uti-lizatorului sã booteze de pe respectiva unitate în orice computer,profitând de setãrile personalizate. În plus, unitatea asigurã aºanumita Zonã Dualã definitã de utilizator, permiþând protejareaprin parolã ºi codificarea datelor pentru a pãstra confidenþiali-tatea informaþiilor.

Yahoo ºi Microsoft vor finaliza un pactpe zona mesageriei instantanee

Microsoft ºi Yahoo sunt aproape de finalizarea unui contractcare ar permite utilizatorilor serviciilor lor de mesagerie instan-tanee (IM), sã schimbe mesaje unii cu alþii. Se ia în calcul, atâtschimbul mesajelor text, cât ºi al celor vocale, chiar dacã, deo-camdatã, detaliile contractului nu sunt finalizate. Cei trei impor-tanþi furnizori de IM - Yahoo, Microsoft ºi AOL - au purtat, deceva vreme, discuþii legate de interoperabilitatea serviciilor pecare le oferã, însã, pânã acum, nu s-a înregistrat vreun progressemnificativ în aceastã direcþie.

Grupaj realizat deLocotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Sursa: www.agora.ro

C ine îºi închipuie cã cercetãtorii suntniºte oameni încruntaþi, care îºipetrec întreaga viaþã numai printre

retorte ºi aparate de mãsurã sofisticate, seînºealã. Cel puþin în parte! Pentru cã Oscarul(negativ) din cinematografie, celebra “Zmeurãde aur”, îºi are omologul ºi în lumea cercetãto-rilor: Premiul Ig Nobel. Revista francezã “Sci-ences et avenir” informeazã, în ediþia electro-nicã din data de 7 octombrie, cã preimiile IgNobel din 2005, au fost remise pe 6 septembrie laUniversitatea Harvard.

Premiul Ig Nobel pentru pace a fost con-ferit la doi cercetãtori britanici de la universi-tatea din Newcastle care au înregistrat activi-tatea neuronalã a unei lãcuste în timp ce aceastase uita la filmul Star Wars.

În chimie, Ig Nobelul a revenit cercetãto-rilor Edward Cussler ºi Brian Gettelfinger, de launiversitatea din Minnesota, care ºi-au pussubiecþii sã înoate într-o piscinã plinã cu unlichid siropos, pentru a vedea dacã se înoatã mai

repede în apã sau în sirop. Rãspunsul: în sirop.În domeniul fizicii, cercetãrile sunt ºi mai

surprinzãtoare. Ig Nobelul a revenit unui studiuînceput în 1927, prin care se dorea sã se demon-streze cã un gudron adevãrat este un lichid, darse comportã ca un solid. Gudronul a fost topitîntr-un picurãtor ºi prima picãturã a cãzut... optani mai târziu. În anul 2000, cercetãtorul care apreluat ºtafeta a colectat cea de-a opta picãturã,în timp ce a noua încã se mai lasã aºteptatã.

Identificarea ºi clasificarea mirosurilordegajate de cãtre broaºtele stresate, ce aparþin a131 de specii diferite, este demersul ºtiinþificpentru care o echipã australo-franco-elveþianã aprimit Premiul Ig Nobel pentru biologie.

Punerea la punct a protezei de testicule pen-tru câini, disponibilã pe trei talii, a fost recom-pensatã cu Ig Nobelul pentru medicinã.

Mai poate fi menþionat Ig Nobelul pentrudinamica fluidelor, primit de Victor BennoMeyer-Rochow ºi colegii sãi, care au fãcut unstudiu teoretic privind propulsarea excremen-

telor de cã-tre pinguin.Potrivit cer-cetãrilor e-fectuate, pa-sãrea estecapabilã sãîºi trimitãgãinaþul la40 cm dis-tanþã ceeace, luându-iîn calcultalia ºi ana-tomia, pre-supune op r e s i u n einternã de10 la 60 kilopascali.

Lt. col. Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@for ter. ro

"Zmeura de aur" în lumea ºtiinþei

Întâlnire cu un asteroid

Internet

Blogul infestat de marketingCând se instaleazã pentru prima datã Windows XP, desk-

top-ul este aproape gol, iar pictogramele uzuale, precum celepentru My Computer, My documents, Network Places ºiInternet Explorer rãmân ascunse.

Pentru a le adãuga, este necesar un click dreapta pe oricespaþiu gol de pe desktop, dupã care se alege Properties, apoieticheta Desktop, iar de acolose activeazã butonul CustomizeDesktop.

Dupã acti-varea butonului,în fereastra carese deschide,sunt ºi patru cã-suþe pãtrate carevor fi bifatepentru a adãugapictogramele pedesktop. Evi-dent, pentru îndepãrtarea acestora, se va ºterge bifa. Tot dinaceastã fereastrã se activeazã ºi opþiunile care permit schim-barea aspectului fiecãrei pictograme.

NNaavviiggaarree ppee WWeebb

CCoonnttrroolluull fflluuxxuulluuii ddee iinnffoorrmmaaþþiiii

Secrete Windows pentru începãtori (XP)

Adãugarea pictogramelor pedesktopul standard

Satelitul european CryoSat, care trebuia sã mãsoare stratulde gheaþã de la poli, a fost pierdut în zbor ca urmare a uneidefecþiuni a rachetei purtãtoare ruseºti Rockot. AgenþiaSpaþialã Europeanã, citatã de publicaþia “Sciences et avenir” ainformat cã ansamblul format din satelit ºi ultimele douã etajeale rachetei a cãzut în apropierea Polului Nord, în Groenlan-da, într-o zonã nelocuitã.

Racheta Rockot a fost lansatã sâmbãtã, 8 octombrie, de pecosmodromul rus Pleseþk, la ora localã 17:00 (15:00 GMT).La aproape douã ore de la lansare, era imposibil de stabilitcontactul cu racheta. Distrugerea acesteia a fost confirmatã înseara aceleiaºi zile de cãtre ESA. Constructorul rus a precizatcã cel de-al doilea etaj al rachetei nu s-a oprit la timp datoritãunei defecþiuni a unui sistem de control. În consecinþã, acestetaj de propulsie nu s-a desprins de etajul superior ºi a antre-anat satelitul în cãdere. Autoritãþile ruseºti au anunþat cã se vaefectua o anchetã pentru a ºti cu exactitate cauzele care au dusla ratarea lansãrii. (D.A.)

S-a ratat lansareasatelitului CryoSat

Premiile Ig Nobel

MOZAICCurierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005 Pagina 11

Au trecut mai mulþi ani de la apariþia primului Battlefield,un joc de mare succes printre fanii FPS-urilor ºi a celor WWII.EA Games a continuat cu un joc de acelaºi calibru. Aceasta afost Battlefield Vietnam, acum doar un an, care a reuºit sãpropulseze seria în 2005, fãrã a-i ºtirbi cu nimic din renume.Într-un timp foarte scurt, de doar un an, a apãrut ºi Battlefield2. Tehnica modernã ºi experienþa pot face totul posibil.

Deºi titlul nu a fost unul tocmai inspirat, fiind în realitatevorba despre cel de-al treilea joc al seriei ºi nu al doilea, EAGames a dat din nou o loviturã de graþie, aducând pe ecranelecomputerelor poate unul dintre cele mai reuºite jocuri din ulti-mul timp.

Aºa cum era de aºteptat, dupã Battlefield 1942 unde sce-nariul a fost bazat pe cel de-al doilea rãzboi mondial ºi Battle-field Vietnam (…), acþiunea a fost mutatã în întregime cu maibine de jumãtate de secol în viitor, tocmai în epoca modernã.Arme noi, vehicule noi, peisaje urbane ºi rurale din secolul XXIºi un motor grafic de ultimã generaþie, capabil sã le redea maiceva decât într-un film hollywoodian.

Deºi Battlefield 2 are ºi o campanie single player, care me-ritã a fi terminatã, adevãrata sa valoare va fi scoasã la ivealãdoar jucând online sau în reþea. În funcþie de numãrul maxim dejucãtori acceptat de fiecare hartã - 16, 32 sau 64, vor creºte ºidimensiunile acesteia. În realitate existã mai multe hãrþi dintrecare se poate alege, fiecare fiind limitatã ca spaþiu în funcþie dejucãtori. Diferenþa la aceeaºi hartã, între 16, 32 ºi 64 de jucãtorieste extinderea ei pe o suprafaþã mai mare pentru ultimele si-tuaþii. Fiecare hartã, chiar ºi cele pentru 16 jucãtori, va conþineelemente diversificate. Teren pentru luptele de gherilã, câmpdeschis ºi spaþii urbane, adevãrate orãºele în care conflictele potdeveni incendiare.

Acest joc este unic, pe partea de multiplayer, în primul ºi înprimul rând, datoritã acurateþii ºi realismului graficii, simþite pedeplin de sistemul pe care a fost instalat jocul. Cerinþele de sis-tem sunt pe mãsurã, Battlefield 2 necesitã echipamente hard-ware de ultimã orã pentru a putea funcþiona. Nici o placã videomai veche de 2 ani nu va face faþã: ecranele albastre sau erorilesunt de domeniul trecutului. Jocul nici nu se va obosi sã sedeschidã. Revenind la unicitate: producãtorii nu s-au oprit însã

aici! Tot mecanismul jocului a fost inspirat din tacticile militarecurente. Un sistem “voice over IP” permite comunicarea în timpreal între membrii unei echipei. Sistemul este primul de acestfel, care sã urmeze întocmai lanþul comenzilor militare. Fiecareechipã va trebui sã îºi desemneze un comandant, iar acesta vaorganiza jucãtorii în mai multe unitãþi, fiecare formatã din ma-ximum ºapte oameni, fiecare unitate având la rândul sãu pro-priul conducãtor.

Comandantul poate vorbi doar cu ºefii echipelor, iar aceºtiavor transmite mai departe ordinele membrilor unitãþilor. Acestsistem permite organizarea eficace a mai multor oameni simul-tan, fãrã pierderi de timp sau confuzii. Comandantul poate fiales de cãtre membrii echipei sau, în cazul jocurilor online, vafi ales cel mai experimentat jucãtor. Fiecare cont este unic, iartoate datele sunt înregistrate pe server, astfel încât gradulfiecãrui jucãtor este þinut minte. Totul se pãstreazã sub formã destatistici, de la arma sau harta favoritã pânã la numãrul de “kill-uri”. Acestea permit evoluþia caracterului în funcþie de perfor-manþele din joc prin câºtigarea unor puncte. Un grad maiavansat are prioritate în a fi comandant ºi pe lista de aºteptare,atunci când serverele sunt pline. Pe deasupra, mai multe puncteînseamnã ºi accesul la câteva arme mai speciale.

Pentru a fi un joc cât mai apropiat de realitate, sarcinile suntîmpãrþite într-o echipã în funcþie de caracteristicile fiecãruia.Jucãtorii au de ales între ºase caractere. Fiecare dintre acesteaare proprietãþi unice ofensive, defensive sau de suport.

Comandantul este poate cel mai important din-tre toate caracterele, el va sta ascuns dacã îºi ia slu-jba în serios ºi va avea grijã sã comunice în perma-nenþã ºefilor de pluton poziþia inamicilor ºi ordineleaferente. Poate comanda un foc de artilerie, sã tri-mitã muniþie celor care au nevoie ºi sã coordonezecãile de atac sau apãrare. Pentru asta, are la dispo-ziþie o hartã satelit ºi un dispozitiv care scaneazãtimp de 60 de secunde o anumitã porþiune a hãrþii.Bineînþeles, totul depinde de echipamentele pe carele foloseºte, echipamente ce pot fi sabotate de cãtreinamici.

Un membru al forþelor speciale este responsabilîntr-un pluton de distrugerea echipamentelor de acest tip:vehicule, artilerie, antena satelit, poduri, etc.. Inginerul esteexact opusul sãu, fiind cel care trebuie sã repare toate stricãciu-nile fãcute. Medicul este cel care va reanima jucãtorii cãzuþi ladatorie ºi îi va însãnãtoºi pe cei rãniþi . “Suport”-ul are rolul dea oferi muniþie celor care au nevoie, iar cel “anti-tank” de a sedebarasa de vehiculele nedorite. Mai rãmân încã douã perso-naje: de asalt ºi lunetistul.

Fiecare jucãtor îºi poate alege personajul dorit, însã pentrua câºtiga, trebuie sã existe o balanþã finã între membrii uneiechipe, fiecare caracter fiind indispensabil într-un pluton.

Battlefield 2 nu este doar un joc de infanterie sau de luptestradale ºi de gherilã... Peste 30 de vehicule stau la dispoziþiepentru a fi folosite în luptã! Jeep-uri cu mitraliere montate peele, tancuri, elicoptere, avioane… Toate acestea oferã accesul lastrategii nelimitate. Spre exemplu, un medic într-un tanc saujeep va vindeca camarazii din jur, fiind ferit de gloanþe! Uninginer într-un tanc îl va repara automat, atât pe acesta, cât ºi pecelelalte vehicule din raza sa. Un membru “suport” într-un eli-copter va putea ajunge rapid sã ducã muniþie unui pluton aflatla ananghinã. Sunt doar câteva exemple, toate având la rândullor contra tactici ce pot fi folosite de cãtre inamici.

Pentru a avea parte de un joc intens ca nici un altul, pe câtse poate de apropiat de luptele militare moderne, trebuie încer-cat modul multiplayer sau cel online, adevãratele atuuri aleacestui joc. (D.A.)

SSSS HHHH OOOO WWWW BBBB IIII ZZZZ ZZZZ

FIRESC

MULÞUMIT

CÃZUT

AMÂNAT

A SUSPINA

CIURÃRI

PROTECTORI

CAP AURORA!

VEDETÃ

TALAZ

TÃCUTE

PERIOADÃ

IMN

ÎN FRUNTE

A DA GREª

NECLAR

ECHIPÃARÃDEANÃ

ALGEBRÃ(abr.)

PREVESTIRE

PLÃGI

LINGOU METAL DUR

INSTABIL

ARTERÃ

MIEZ

SCLAV

PEªTERÃ

A LA CARTE

DEFECT

VOLANTÃSE FACE

PILAF

C, D, M, M, L, JUDECÃTORI, NEDUMERIT,MOBILIZAÞI, SOÞIE, ARMÃ, ACRE, UU, AZ, ADIA,RS, A STA, EVITA, ONOR, ZARE, ARTÃ, VALID

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. ªtiþi cum a fost realizat (constructiv) Colosul dinRhodos?

2. Ca ºi statuia Athenei Parthenos, cea a lui Zeus afost criselefantinã. Ce modalitate constructivã semnificãacest termen?

3. Când ºi cine anume a înfiinþat prima legãturã re-gulatã între Europa ºi America?

4. Cine a construit primul vagon de dormit?5. Unde se aflã situate urechile greierului pe corpul

lui?6. Cine a spus: “Sunt leneºi fãrã suflet, care trãiesc

în liniºte; celor cu suflet le cresc în el buruieni veninoase,ca pe o þarinã bogatã ce nu s-a învrednicit de lucru”?

Rãspunsurile testuluidin nr.19 (183)

1. Una dintre cele mai complete descrieri aleColosului din Rhodos este aceea a lui Pliniu celBãtrân, care a vizitat insula Rhodos în sec. I î.Ch.:“Admirabilã, mai mult ca oricare alta, era statuiacolosalã care se înãlþa odinioarã, opera lui Charlesdin Lindos, înatã de nu mai puþin de 70 de coþi...”Era, deci, înaltã de 31,50m, reprezentând aproxima-tiv înãlþimea unui bloc cu zece etaje!

2. Statuia lui Zeus a fost realizatã de Phidias.Unii cercetãtori fixeazã execuþia statuii între anii456-447 î.Ch., însã majoritatea considerã cã Phidiasa realizat-o cãtre sfârºitul vieþii sale, când se afla înOlimpia, adicã între anii 437-432 î.Ch. Soclul sta-tuii, cu o suprafaþã de peste 65m.p., avea 9,93mlungime, 6,65m lãþime ºi 1,09m înãlþime ºi era exe-cutat din marmurã de Eleusis, de culoare albastrudeschis. Dupã dimensiunile templului, s-a dedus cãînãlþimea statuii era de aproximativ 12m, iar cusoclu nu depãºea 14m.

3. Fredric Sauvage a inventat elicea de vapor în1832. Se spune cã la 21 iunie 1843, când se sãrbã-torea la Le Havre invenþia sa, el era închis deoarecenu-ºi putuse plãti datoriile fãcute ani în ºir pentru ada viaþã invenþiei sale.

4. Primul “campionat naþional” de fotbal a avutloc în 1909. Numãrul echipelor fiind foarte mic s-aujucat numai douã tururi ºi douã retururi.

5. Piþigoiul cu cap negru are în cântecul sãu 17tonalitãþi, fiecare având o anumitã semnificaþie.

6. T. MAIORESCU (1840-1917), Articole citite,1908.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Fãrã a fi maliþios, trebuie sãamintesc cititorilor noºtri cã a-tunci când un interpret începe sãscoatã best of-uri este cam pe fun-dul sacului. Dar, þinând seama cãse apropie Crãciunul ºi genul îºigãseºte tot mai mulþi cumpãrãtori,Eminem nu putea sã facã excepþie

de la regulã, drept care va scoate de Moº Neculai unalbum numit Curtain Class. În afarã de cele mai cunos-cute hituri ale rapperului (de la The Real Slim Shady laJust Lose It, trecând prin Stan ºi Lose Yourself) acest bestof va conþine ºi douã piese noi, despre care Eminem nu avrut sã spunã nimic. Ar putea fi cântecul de lebãdã al unuiIepure? “Gurile rele” spun cã Rabbit a cam obosit sãalerge ºi îºi pregãteºte o fastuoasã ieºire la pensie.Oricum, în 6 ani de crierã a vândut 65 de milioane de dis-curi. Cunoaºteþi performanþe asemãnãtoare la vedetelefonfãite de pe malul Dâmboviþei?

Annie Lennox et DaveStewart s-au reunit pe scenãcu ocazia live-ului din 8iunie ºi, dupã succesulobþinut, s-au gândit cã n-arfi rãu sã mai scoatã ceva pepiaþã, mai ales cã nu mairãspunseserã la apel de vreo5 ani. Aºa cã au fãcut undisc single cu douã piese inedite; câte una pe fiecare faþã.Cântecele vor fi imprimate ºi pe best of-ul (iarãºi!!!)Ultimate Collection, ce va ieºi pe 14 noiembrie pe CD ºiDVD. Din meniu vor face parte cele mai mari hituri alegrupului, emblematic pentru anii 80: Sweet Dreams,Here Comes The Rain Again, There Must Be an Angel(bãtrânii ºtiu de ce!).

La zece ani de la piesa de debut, Jagged Little Pill, ºidupã ce a scos o versiune unplugged a albumului sãu,Alanis Morissette o sã scoatã ºi ea pe 15 noiembrie un(ce altceva?) best of, primul din cariera sa. Acesta se vanumi The Collection, iar compilaþia se doreºte a fi ceeace canadianca numeºte evoluþia sa ca ºi cantautor. Albu-mul va conþine 19 piese, printre acestea fiind ºi cover-uriale cunoscutelor Seal ºi Crazy. The Collection se va gãsipe piaþã ºi sub formã de DVD care va avea un documen-tar de o orã.

Eurythmics scot un nou single

Alanis Morissetteîºi strânge hiturile

Eminem imprimãun album Best off

Battlefield 2GAMESMANIA

Verificaþi-vvãcunoºtinþele !Rugãciunea

celor stresaþiDoamne, dã-mi puterea de a

accepta lucrurile pe care nu le potschimba ºi curajul de a le schimbape acelea pe care nu le accept.

Dã-mi înþelepciunea de aascunde bine cadavrele celor pecare i-am omorât azi, fiindcã m-auscos foarte tare din sãrite.

Ajutã-mã sã fiu atent la bãtã-turile picioarelor pe care calc azi,fiindcã ar putea fi legate de fun-durile pe care trebuie sã le pupmâine.

Ajutã-mã sã dau 100% din ce-imai bun în mine la serviciu, dupãcum urmeazã: luni 12%, marþi 23%,miercuri 40%, joi 20% ºi vineri 5%.

ªi, Doamne, când am o zi cuadevãrat proastã la serviciu ºi ceidin jur mã enerveazã îngrozitor, terog, ajutã-mã sã-mi amintesc cã,pentru a mã încrunta trebuie sãfolosesc 42 de muºchi, pe când, casã pot ridica degetul mijlociu de lamânã folosesc numai 4. AMIN!

Cristina FRATU

DE LA LUME ADUNATE...Douã þestoase bãteau un melc.

Dupã ce-l lãsarã varzã, într-obaltã de chestii lipicioase ºi cucasa spartã, apare un poliþai:

- Cine te-a bãtut, bã?- Nu ºtiu frate, s-a întâmplat

aºa de repede...

☺☺La Radio Erevan, un ºofer

român întreabã: - O Dacia poate lua o curbã de

90 de grade cu o vitezã de 120 kmla orã?

- Bineînþeles cã poate, darnumai o datã.

☺☺Înaintea anesteziei, pacientul

îl întreabã pe doctorul chirurg:-Domnule doctor, ce ºanse am?- Fac operaþia asta a suta oarã!- Oh, atunci sunt liniºtit!- E ºi normal! Odatã ºi-odatã

trebuie sã-mi reuºeascã.

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 20 (184) din 31 octombrie 2005Pagina 12

ªeful diplomaþiei române, Mihai-Rãzvan UNGUREANU,însoþit de o delegaþie a Ministerului Afacerilor Externe, i-avizitat, în seara zilei de luni, 10 octombrie a.c., pe militariiBatalionului 20 Infanterie, aflaþi în Camp “Mittica”, lângã AnNassiryah.

Pe aeroportul Tallil, oficialul român a fost întâmpinatde comandantul Brigãzii “Ariete”, generalul de brigadãRoberto RANUCCI, în subordinea cãruia se aflã militariiolteni care, cu aceastã ocazie, i-a transmis ºefului diplomaþieiromâne numai cuvinte de laudã despre modul de îndeplinire amisiunilor, conlucrarea ºi cooperarea cu “Scorpionii negri”.

Comandantul scorpionilor, locotenent-colonelul IOANNicolae, a prezentat Ministrului de Externe, UNGUREANU,în cadrul unui briefing misiunile executate de militariicraioveni în provincia Dhi Qar, situaþia din aria de respon-sabilitate, posibilele riscuri ºi ameninþãri existente în zonã,precum ºi unele aspecte legate de modul de colaborare cupartenerii italieni din cadrul Brigãzii “Ariete”.

Ministrul UNGUREANU a fost interesat de imagineape care o au trupele româneºti în rândul populaþiei irakiene,comandantul Batalionului 20 Infanterie, locotenent-colonelulIOAN precizând cã infanteriºtii din subordinea sa au reuºit, sãcâºtige simpatia localnicilor prin seriozitate, respect pentrutradiþiile islamului, precum ºi prin derularea unor proiecteCIMIC, umanitare extrem de necesare populaþiei ºiautoritãþilor locale.

Reprezentanþii delegaþiei române au dorit în mod spe-cial sã vadã tabãra militarilor craioveni, corturile unde suntcazaþi militarii, capela militarã, precum ºi celelalte facilitãþiexistente în tabãrã.

ªeful diplomaþiei a fost plãcut impresionat de capela

militarã româneascã, iar, pe timpulvizitãrii campului, a discutat cumilitarii de la subunitãþi, întrebân-du-i de problemele cu care se con-fruntã ºi dorindu-le în final sãajungã întregi ºi sãnãtoºi acasã

unde îi aºteaptã cu drag familiile. ªeful diplomaþiei române s-a declarat mulþumit de

condiþiile de viaþã ale militarilor, cãrora le-a declarat cã, laBagdad, atât generalii americani, cât ºi reprezentanþii admi-nistraþiei irakiene au avut numai cuvinte de laudã la adresatrupelor româneºti. “Plec cu gândul cã un asemenea fel de aface treaba pânã la sfârºit bine, temeinic ºi fãrã rabat este ceamai înaltã ºi sincerã formã de patriotism “, a spus ministrulUNGUREANU referitor la activitatea militarilor români aflaþiîn Irak.

Ministrul de Externe s-a arãtat deosebit de încântatde modul de prezentare al militarilor Batalionului 20 Infan-terie, promiþând cã va reveni la militarii olteni pentru apetrece mai mult timp împreunã.

A consemnat în Cartea de Onoare urmãtoarele:”Bravilor noºtri ostaºi, întotdeauna la datorie, gândul cel maibun al colegului lor de generaþie, care le apreciazã ºi laudãefortul ºi dãruirea”.

Pe tot parcursul vizitei, delegaþia Ministerului român alAfacerilor Externe a fost însoþitã de ambasadorul României laBagdad, Mihai STUPARU, oficiali din cadrul Ministerului deExterne român precum ºi un grup de jurnaliºti români cum arfi: Radio România Actualitãþi – domniºoara CarmenGAVRILÃ, Agenþia de Presã Rompres – domnul MariusFRÃÞILÃ, T.V.R. – domnul Dragoº TÃBÃRAN, RealitateaT.V. – domnul Emil HUREZEANU ºi domniºoara IoanaMOLLA, PRO – T.V. – domnul Cosmin STAN, care au fostdeosebit de încântaþi ºi dornici sã mai revinã în rândurile mi-litarilor craioveni.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

Ministrul de Externe în vizitã la “Scorpionii negri”

Sport ºi sãnãtate îninima Afganistanului

Pe sumarulde lucru alredacþiei, aminserat un itine-rar de docu-mentare. Roman.Oraº istoric, spi-ritual, cu perso-nalitate urbanã.O garnizoanã cuvechi tradiþiimilitare, un locîn care, în 1883,a luat fiinþãComandamentulDiviziei 7 Infan-terie. Anul 1911a reprezentatpentru militariiromaºcani dinDivizia 7 Infan-terie speranþa

istoricã. Atunci, a venit la comanda marii unitãþi generalul Con-stantin Prezan. De fiecare datã, când ajung în oraºul mitropolitu-lui Dosoftei ºi al lui Miron Costin, îmi este imposibil sã nu mãgândesc la ostaºii Regimentului 12 Cãlãraºi, cei care ºi-au datviaþa pentru binele nostru. Astãzi, pe locul unde s-au pregãtitcãlãraºii, vedem o altã structurã militarã. Batalionul 43 Transport.Caii frumos crescuþi ºi îngrijiþi de atunci au acumulat urmaºi.Curaj, profesionalism ºi satisfacþii. Caii putere. Cadrele militare ºipersonalul civil din Batalionul 43 Transport sunt conºtienþi demisiunile lor. Acþioneazã în sprijinul tuturor unitãþilor dislocate înzona Moldovei. Deºi au doar trei ani de când s-au înfiinþat, aureuºit sã-ºi câºtige un capital de simpatie demn de invidiat. ªi nicinu-i de mirare, pentru cã „toate misiunile planificate au fost gân-dite într-o concepþie modernã, iar subordonaþii au demonstrat cãau capacitãþi fizice, psihice, curaj ºi experienþã profesionalã”,ne-a lãmurit locþiitorul comandantului, maiorul Ioan CHIFU.

Mentenanþa tehnicii, o prioritateLa o unitate specializatã pe misiuni de transport, mentenanþa

(întreþinerea ºi exploatarea tehnicii) este o prioritate. Cu ºtiinþã, cuvoinþã, cu eforturi, cu resurse financiare, militarii romaºcani ºi-audotat parcul cu tehnicã operativã. Maistrul militar Adrian STRA-TULAT mi-a fãcut chiar o demonstraþie. Trei autovehicule DAC ºidouã autoturisme de teren au pornit la prima rotire a cheii. Încursul anilor 2003 ºi 2004, unitatea a achiziþionat mijloace detransport de la foarte multe structuri militare. Odatã aduse înperimetrul propriu, s-au pus în discuþie prioritãþile. Operativitateatehnicii a dominat. Multe luni, pe soare, pe vânt, pe ploaie, aufuncþionat maºinile unelte, instalaþiile de sudurã ºi cele pentruvopsit. Era o uzinã în adevãratul sens al cuvântului. O uzinã vie,în care oamenii de meserie, nu voiau sã se dezmintã. Fiecare tipde maºinã le-a devenit copil. ªi orice pãrinte îºi vrea copilul câtmai frumos.

Muncã planificatã, zero evenimente rutiere

Echipa de comandã s-a implicat în planificarea muncii de pre-venire a evenimentelor rutiere. La rândul lor, comandanþii de sub-unitãþi au tradus în practicã ordinele. Cãpitanul Iulian GAFTONºtie ce au fãcut subordonaþii lui: „La toate operaþiunile de verifi-care a tehnicii, am fost specialiºti. De trei ori pe sãptãmânã, timpde opt ore, am desfãºurat ºedinþele teoretice ºi practice pe liniacunoaºterii principiilor de construcþie auto, exploatare, întreþinere,legislaþie rutierã”. Tot la eliminarea evenimentelor rutiere, a con-tribuit ºi plutonierul Daniel PLAªCAN, transmisionist. A con-ceput un sistem de încãrcare rapidã pentru telefoanele mobile aleºoferilor, a întocmit un grafic al acoperirilor acestora, iar, lafiecare misiune, ºeful de maºinã îºi nota particularitãþile pe liniede transmisiuni. În orice caz, romaºcanii nu-ºi ignorã preocupãrilepentru profesiune. Aºa cum au fãcut-o ºi înaintaºii lor, cavaleriicãlãraºi. Diferenþa constã doar în aceea cã s-au schimbat rapor-turile de forþã. Un cal putere îl protejeazã mult mai bine pe ca-valerul care îl mânuieºte.

Maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Itinerar de documentare

- CCAAVVAALLEERRIIII CCAAIILLOORR PPUUTTEERREE -

Suntem la începutul lunii octombrie ºi, aici, înKabul, Afganistan, cãldura a început sã se risipeascãlãsând loc rãcorii , mai ales noaptea ºi furtunilor de nisip.250 C ziua ºi 60 C noaptea au devenit temperaturileobiºnuite în aceastã zonã care se aflã la aproximativ2000 de metri altitudine. Îmbucurãtor pentru noi este cãploaia încã nu ºi-a fãcut apariþia, sezonul urmând sãînceapã la sfârºitul lunii. Într-un cuvânt, vreme excelen-tã pentru Scorpionii roºii.

Militarii Batalionului 26 Infanterie „NeagoeBasarab” executã în continuare misiunile încredinþate deISAF ºi, în acelaºi timp, desfãºoarã ºi alte activitãþi cumar fi, spre exemplu, cele sportive. Timpul liber este ded-icat aproape în exclusivitate de cãtre Scorpionii roºiisportului pentru cã, dupã cum bine ºtiþi, fiecare om tre-buie sã aibã grijã de imaginea ºi sãnãtatea lui, cu atât maimult cu cât acest om este militar ºi, deci, trebuie sã fiesãnãtos ºi sã aibã o constituþie fizicã robustã. Miºcareaeste deosebit de importantã, atât pentru fizic, cât ºi pen-tru psihic. “Fãcând exerciþii, creierul se oxigeneazã maibine, te simþi mai relaxat, eºti mult mai mulþumit de tine.Fãrã sã faci miºcare, încet-încet, va interveni depri-marea, iar de aici apar foarte multe alte probleme”, aspus lt.col. Marian POPA , un înverºunat practicant alsportului.

Militarii fac sport, atât organizat, în cadrul orelorplanificate de pregãtire fizicã militarã, dar ºi individual.Alergare pe traseul de cros din Camp Julien, fitness înexcelenta salã de fitness a campului, pusã la dispoziþiede partea canadianã, dar ºi volei, fotbal ºi alte sporturipe terenurile special amenajate în interiorul campului.Bineînþeles cã toatã aceastã activitate sportivã nu estefacutã haotic. Militarii sunt îndrumaþi de instructori careîi îndeamnã sã facã sport ºi cu mintea, nu numai cutrupul. Sã nu uitãm ºi un alt element esenþial avut învedere pentru reuºita acestui gen de activitate: alimen-taþia. Pot sã spun cã foarte mulþi militari au eliminataproape complet din hrana lor zilnicã pastele fãinoase ºidulciurile. “Încerc sã am o alimentaþie cât se poate desãnãtoasã, evitând pe cât posibil alimentele cu un conþi-nut ridicat de glucide ºi lipide. Acest tip de alimentaþieasociatã cu miºcarea pe care o practic zilnic mã face sãmã simt mult mai bine, iar din punctul de vedere alraportului înãlþime/greutate acum mã aflu la parametrinormali”, mi s-a destãinuit cpt. Alin LILA , un alt “obse-dat” al sportului.

La iniþiativa comandantului batalionului, lt.col.Gabriel TOMA, au fost planificate ºi organizate com-petiþii sportive, atât între subunitãþile batalionului, dar ºiîntre militarii români ºi militarii americani din companiaDragon, aflatã în subordinea Batalionului 26 Infanterie.“Dorim prin aceste competiþii sã creãm o stare deosebitãîn sufletul militarilor. Încerc sã-i fac sã nu se gândeascãnumai la misiuni, ci ºi la alte activitãþi care sunt în folo-sul lor. Ocupaþi fiind tot timpul ºi fãcând sport nu dãmvoie minþii sã îmbãtrâneascã”.

Astfel, militarii români ºi americani s-au întrecut înaceste competiþii sportive unde rezultatul în cele dinurmã nu conteazã. Cel mai important lucru l-a constituitfaptul cã s-a fãcut miºcare, cã s-au închegat relaþiile decooperare ºi chiar de prietenie.

L-am întrebat pe un partener american, pe sergentul(US) Jacobs JAMES, cum a vãzut el aceste activitãþicomune ºi ce au însemnat ele pentru ei. “Sunt excelente.În primul rând, v-am cunoscut mai bine, iar în al doilearând, am legat ºi prietenii cu militarii români. Din punctde vedere al exerciþiului fizic este o treabã excelentãpentru cã existã o legãturã între exerciþiul fizic ºi sãnã-tatea minþii. Exerciþiile fizice mãresc cantitatea de sub-stanþe chimice din creier care determinã o mai bunãfuncþionare a acestuia. De asemenea, menþine corpultânãr, energic, înlãturã plictiseala ºi combate stresul.”

În sala de fitness militarii lucreazã la aparate de forþãºi biciclete, aleargã pe benzi, executã exerciþii complexepentru abdomen ºi pentru celelalte grupe de muºchi, con-sumã foarte multã apã pentru a evita deshidratarea.Mulþi dintre ei îmi spuneau cã se simt altfel dupã acesteºedinþe, parcã mai uºori ºi, cu toate cã depun un efortconsiderabil, finalitatea exerciþiilor duce la o relaxare ºio putere mai mare de muncã. “ Nu trebuie sã ne mai îm-pingã nimeni de la spate pentru a face sport, am ajunssã-l facem din plãcere. În zilele în care nu pot, din lipsade timp, sã-mi fac programul, parcã simt cã-mi lipseºteceva. ªi s-a mai schimbat ceva în stilul meu de viaþã.Înainte, la fiecare început de iarnã, rãceam sau fãceamgripã, acum de câþiva ani, de când fac mult sport parcãboala nu se mai lipeºte de mine” spunea cap. NicuADRIAN.

Un alt aspect îmbucurãtor este faptul cã în ultimii anis-a putut constata în rândul militarilor din aceastã unitatecã a dispãrut cu totul acea mentalitate de lâncezealã, deplictisealã - stare care nu þine de spiritul adevãrat militar.S-a instaurat acea dorinþã de a face ceva din proprieiniþiativã, de a te afirma prin ceva, inclusiv prin condiþiata fizicã.

Muncã, sport, sãnãtate, toate acestea se întâmplã îninima, în munþii Afganistanului, unde, câteva sute demilitari români ºi americani trãiesc împreunã , muncescîmpreunã , fac sport împreunã dovedind astfel cã nimicnu poate constitui o barierã între oameni, atunci cândaceºtia gãsesc puncte comune în activitatea lor zilnicã .ªi încã ceva foarte important. Se pot realiza foarte multe,mai ales atunci când se vrea. ªi în vocabularul Scor-pionilor roºii, cuvântul VREAU a intrat definiv ºi pentrutotdeauna.

Maior Renato NADOLU

Luni 10.10. a. c., militarii Batalionului 20 Infanterie Irakau executat conform planificãrii, exerciþiul tactic cu trageri deluptã cu grupa în Poligonul Garibaldi continuând astfel programulde instrucþie ºi pregãtire desfãºurat înaintea plecãrii în misiune.Militarii craioveni au executat în cadrul acestui exerciþiu tactic,trageri cu toate categoriile de armament existente, cel individualprecum ºi cel de pe tehnica de luptã aflatã în dotarea „ScorpionilorNegri”.

În cadrul acestui exerciþiu, militarii craioveni au executattrageri cu lansatoarele de grenade fumigene de pe T.A.B. B-33Zimbru. Prin lansarea acestor grenade se creeazã o perdea deaerosoli (fum), prin care se împiedicã vizibilitatea trupelor ºitehnicii prin observare terestrã ºi în spectrul infraroºu de cãtreadversar.

Prin planificarea exerciþiului s-a încercat ºi s-a reuºit cascenariul fiecãrei subunitãþi sã fie diferit ºi specific fiecãrui tip demisiune, conform cu realitatea existentã în teatrul de operaþii.

ªedinþa de tragere ºi-a atins scopul dorit, ºi anume, cel de

verificare ºimenþinere anivelului depregãtire a sub-unitãþilor luptã-toare pentruî n d e p l i n i r e amisiunilor ce lerevin.

Coman-dantul Bata-lionului 20Infanterie, locotenent-colonelul Nicolae IOAN s-a arãtat deosebitde mulþumit de pregãtirea ºi executarea tragerilor executate degrupele de infanterie subliniind faptul cã aceste trageri vor contin-ua deoarece numai aºa se pãstreazã ºi se îmbunãtãþeºte pregãtireaîntr-un teatru de operaþii, „prin muncã”.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

Trageri în Poligonul “GARIBALDI”