piaţa mihai eminescu din iaşi

8/15/2019 Piaţa Mihai Eminescu Din Iaşi

http://slidepdf.com/reader/full/piata-mihai-eminescu-din-iasi 1/341

-

M ă d ă l i n - C o r n e l VALEANU

nr

-

|

- A

PIAŢA MIHAI EMINESCU

DIN

I A Ş I

Repere istorice ş i c e r c e ta r e arheologică

35 -

să

a –

a

-

-s

E

–

;,

es

*

500

p

(E.

- = El

palatul /

culturii 2015,

9 .



Sorin IFTIMI Mădălin-Cornel VĂLEANU

PIAŢA MIHAI

EMINESCU DIN

IAŞI

REPEREISTORICE

ŞI

CERCETAREARHEOLOGICĂ

edituraalatulu l t u r i i i a ș i

2015



Referenţi

ş t i i n ţ i f i c i :

Prof. univ. dr . GheorgheMACARIE

Cercetător ş t i i n ţ i f i c

I

dr. Silviu

VĂCARU

Descrierea

CIP

a

Bibliotecii Naţionale

a

României

IFTIMI,

SORIN

Piaţa Mihai

Eminescu

di n

I a ş i .

Repere istorice

ş i cercetare arheologică

/

Sorin I f t i m i ,

Mădălin-Cornel Văleanu.

-

I a ş i

:

Palatul C u l t u r i i ,

2015

Bibliogr.

ISBN 978-606-8547-08-4

I . Văleanu,

Mădălin

Cornel

902(498

I a ş i )

Volum lansat în cadrul SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL MONUMENTUL –

TRADIŢIEŞI

VIITOR,

ediţia

a

XVII-a,

I a ş i , 1-4

Octombrie 2015.

Toate drepturile rezervate. Nicio parte di n această publicaţie nu poate

f i

reprodusă

s au

f o l o s i t ă

în niciun f e l

ș i

p rin niciun

mijloc–

fotografic,

electronic sau

mecanic, inclusiv

prin

fotocopiere,

înregistrare sau sisteme

de

stocare ș i

interogare a datelor – fără

acordul

prealabil s c r i s

a l

e d i t u r i i

și/sau

a l

autorului.

Autorii

poartă

responsabilitatea

textului

ș i

fotografiilor

conţinute

în

această

publicaţie.

Editura PALATULCULTURII, 2015

Piața Ștefan c e l

Mare

ș i Sfânt,

Nr .

1 , I a ș i 700028, România

T e l . / f a x : 0040 232 218383 www.palatulculturii.ro

www.muzeul-moldova.ro

P ent ru formatul t i p ă r i t

-

ISBN

978-606-8547-08-4

Pent ru formatul

electronic

-

ISBN 978-606-8547-09-1



CUPRINS

INTRODUCERE d r . Mădălin Cornel V Ă L E A N U ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

PIAŢA MIHAI EMINESCU . STUDIU

ISTORIC

d r . Sorin I F T I M I ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Râpa Galbenă.

Evoluţia

i s t o r i c ă a zonei s e c o l e l e

X V I I - X I X ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9

Lucrările de alimentare c u ap ă l a I a ş i . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . 12

Planul zonei

l a începutul secolului X I X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

D e s ch ide r ea d rum ulu i

Botoşanilor

(Bd. C o p o u ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

Uliţa

S t r â m b ă

di n

zona

Pieţei

Mihai Eminescu ...............................

. . . . . . .

20

Piaţa

Mihai Eminescu

în secolele X I X - X X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Clădirile depe strada Păcurari . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 25

Clădirile de

pe strada

Lăpuşneanu

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

45

Clădirile de

pe strada Gheorghe

Lascăr . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . 66

Clădirile

de pe

strada

Elisabeta

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

72

CERCETAREAARHEOLOGICĂ, 2012-2014 d r . Mădălin Cornel VĂLEANU)........77

Rezultatele cercetării a r h e o l o g i c e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

78

Materiale arheol ogice recuperate

ş i

incluse în

patrimoniul

Muzeului de Ist o r i e a Moldove i.................................. 95

CONSIDERAȚII

ASUPRA

RAPEI MUNTENIMII ÎN

CONTEXTUL

DEZVOLTARII

URBANE

A

ZONEI d r .

Mădălin

Cornel VALEANU).........100

I L U S T R A T I I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105



INTRODUCERE

Studiul i s t o r i c

ş i cercetarea

arheologică

au

f o s t r e a l i z a t e î n

cadrul

l u c r ă r i l o r

de

construire

a

Pasajului

r u t i e r

Mihai

Eminescu

din

I a ş i ş i au

avut

l a

bază

contractele încheiate

î n t r e

Primăria

Municipiului

I a ş i ş i

Complexul

Muzeal

Naţional „Moldova”

I a ş i ,

ş i

anume contract

n r .

47146/2011

ş i

contract n r . 118421/2012.

În

baza

avizelor

e l i b e r a t e

pentru autorizarea

l a

construire a

pasajului

r u t i e r

decătre

Direcţia

Judeţeană

pentru Cultură

I a ş i ,

Ministerul Culturii a

e l i b e r a t a u t o r i z a ţ i i l e

de

supraveghere arheologică

cu

n r .

67/2012,

240/2012,

9/2013, 69/2013,

165/2013, 13/2014 ş i 97/2014.

În vederea

r e a l i z ă r i i

c e r c e t ă r i l o r

a

f o s t

c r e a t

un

colectiv

de

s p e c i a l i ş t i

de

l a

Muzeul de

I s t o r i e a Moldovei din

cadrul

Complexului

Muzeal

Naţional „Moldova” I a ş i ,

compus

din:

d r .

Sorin I f t i m i consultant i s t o r i c ,

d r .

Mădălin-Cornel

Văleanu arheolog expert,

d r .

Adriana Moglan (Miron) arheolog s p e c i a l i s t , drd. Costică Asăvoaie arheolog expert,

d r .

Lăcrămioara

S t r a t u l a t

arheolog

s p e c i a l i s t , d r .

Senica

Ţurcanu

arheolog

s p e c i a l i s t ,

d r .

Tamilia Marin arheolog s p e ci a l i s t , d r . Cătălin Iulian Hriban arheolog s p e c i a l i s t ,

d r .

Ioan

Iaţcu

arheolog debutant,

d r .

Loredana-Ştefania Solcan arheolog debutant.

Responsabil ş t i i n ţ i f i c

ş i

coordonator

a l

colectivului

de

arheologi a f o s t i n i ţ i a l

d r .

Adriana Moglan

(Miron), î n perioada martie - s e pt embr i e

2012 ş i

u l t e r i o r

d r .

Mădălin-Cornel Văleanu,

î n

perioada octombrie

2012

-

iunie

2014.

Supravegherea arheologică

a f o s t dependentă

de

graficul

de

l u c r ă r i

a l

constructorului

ş i

de

procesele

ş i

fazele tehnologice

de

r e a l i z a r e a

p r o i e c t u l u i ,

f i i n d r e a l i z a t ă

î n

perioada

martie

2012

- iunie

2014.

Tr e b ui e m e nţi o nat ă

colaborarea

cu

beneficiarul l u c r ă r i l o r , Primăria Municipiului I a ş i ,

reprezentată

a t â t prin primarul

Gheorghe

Nichita

ş i

viceprimarul Mihai

Chirica,

precum

ş i

prin

d i r e c t o r i i ,

ş e f i i de

departamente

ş i

s p e c i a l i ş t i i

di n cadrul

acestora,

precum

ş i

responsabilii

de

p r o i e c t : I u l i u

Cosmin

Coman,

Petru

Tomorug,

Claudia Stoica,

Daniela

Acătănoaie

(Coman),

Cătălin Bejan,

Corneliu

Dimitriu, I r i n a

Anghelache, Cristina

Elena

Popa, Radu

Onofrei,

precum

ş i cu

proiectantul p a s a j u l u i ,

SC

Pod-Proiect SRL, prin

univ.

d r .

i n g .

Cristian-Claudiu Comisu.

De

asemenea, trebuie

amintită

colaborarea

c u

executantul l u c r ă r i i ,

SC

Construcţii

Feroviare

Moldova

SA ş i SC

Loial Impex

SRL,

ş i

menţionăm

p e

ş e f i i

de

p r o i e c t ,

Alexandru

Brănici,

Mihai Moisiuc

ş i

Gheorghe

Rusanovschi,

dar ş i pe ş e f i i de

ş a n t i e r , i n g i n e r i i

ş i

m a i ş t r i i

implicaţi î n l u c r ă r i :

Adrian

Duca,

Dum i t ru Ganea, Gabriel

Caranfil,

C r i s t i Matei,

Marcel

Dumitriu, Laurenţiu

Ancuţa.

Menţionăm

ş i

colaborarea avută

c u

subcontractanţi

a i

l u c r ă r i i ,

precum

SC

Zublin SA, prin

i n g .

I r i n e l

Graur

ş i

i n g .

Mir c ea A i r i n e i .

Trebuie subliniată

colaborarea

deosebită

c u

d r .

Sebastian

Petercă,

d i r i g i n t e

de

ş a n t i e r ,

din

partea

SC

MedosMEDOS

Construct Consulting SRL.

Dorim a menţiona faptul

că

dată

f i i n d

poziţionarea zonei î n

care

s - a

r e a l i z a t

cercetarea

arheologică, l a baza Copoului, î n zonă centrală a u r b e i , ş a n t i e r u l a f o s t î n a t e n ţ i a mass-mediei

care

a r e f l e c t a t constant evoluţia l u c r ă r i l o r

de

c o n s t r u c ţ i e , chiar

dacă

uneori

aceasta

a f o s t î n t r - o

manieră neconformă

cu

r e a l i t a t e a .

Lucrările

au

f o s t

ş i

î n a t e n ţ i a

i n s t i t u ţ i i l o r a b i l i t a t e ale s t a t u l u i ,

care

le-au supravegheat permanent

ş i

constant, dar î n t r - u n mod

care

aduce

î n p re ze nt t i mp ur i

t r e c u t e .

I a r acest

f a p t

r e l i e f e a z ă , o

dată

î n

p l u s ,

dacă

mai

era

nevoie,

că

din

punct

de

vedere

i s t o r i c ,

rădăcinile

morale

sunt

cele

ce

susţin î n v i a ţ ă

a t i t u d i n i

ş i

c o n s t r u c ţ i i

sociale

considerate

anacronice,

depăşite

de

vremuri

ş i

moarte.

I a r

s i t u a ţ i a

actuală din societatea românească

este

o

confirmare

a

acestei

crunte

ş i

t r i st e r e a l it ă ţ i.

5



Şantierul

a f o s t deschis publicului l a r g i n t e r e s a t

de

i s t o r i a o r a ş u l u i ,

dar

mai ales

s p e c i a l i ş t i l o r din domeniu,

care au

f o s t

o prezenţă constantă

p e

ş a n t i e r u l

arheologic.

Mulţumirile noastre

se

îndreaptă

spre

d-nul p r o f . univ.

d r .

Gheorghe Macarie, preşedinte

a l

Asociaţiei

ACREMIS,

care

ne-a

v i z i t a t

î n

permanenţă

ş i

care

ne-a

pus

l a d i s p o z i ţ i e

materiale

documentare

de

i n t e r e s pentru

cercetarea

noastră,

precum ş i spre

d-nul p r o f . univ.

d r . Ioan

Caproşu,

c u care am

avut d i s c u ţ i i

c u

p r i v i r e

l a i n t e r p r e t a r e a i s t o r i c ă a unor

aspecte

relevate

în

timpul c e r c e t ă r i l o r arheologice.

Mulţumim

d-nei

d r .

Stela

Cheptea

care

ne-a

împărtăşit

din

vasta

e i

experienţă

profesională

î n

c ee a c e

priveşte

cercetarea

arheologică medievală,

pentru desele

v i z i t e

făcute

pe

ş a n t i e r u l nostru

ş i

pentru s u g e s t i i l e constructive, fapt

pentru

care

î i suntem

recunoscători.

Amintim prezenţa

î n

mai multe

rânduri

p e

ş a n t i e r u l

nostru

a

doctoranzilor

de

l a

Facultatea

de

I s t o r i e a

U n i v e r s i t ă ţ i i Al.

I .

Cuza

din I a ş i ,

coordonaţi

de

p r o f .

univ.

d r .

Lucreţiu-Ion B î r l i b a ,

a p r o f . univ.

d r .

Victor Spinei,

membru corespondent

a l

Academiei

Române, a

d r .

Silviu

Văcaru,

d r .

Alexander

Rubel.

d r .

Vasile Chirica,

d r .

Vasile Cotiugă,

drd.

B o b i Apăvăloaei

e t c .

Nu

putem

u i t a v i z i t e l e

ş i

d i s c u ţ i i l e

avute

cu

d-nul a r h i t e c t

d r .

Ioan

Sasu, care ne-a pus

l a

d i s p o z i ţ i e

o

c o l e c ţ i e

de

h ă r ţ i

a

oraşului

I a ş i ,

c e

ne-a

f o s t

de

un

r e a l a j u t o r .

Dorim a aminti a i c i

ş i

frumoasele

d i s c u ţ i i avute î n timpul r e a l i z ă r i i l u c r ă r i l o r

de cercetare

arheologică

c u

pasionatul colecţionar Dum i t ru Grumăzescu,

dar

ş i

a

s u b l i n i a , î n

mod

s p e c i a l ,

e f o r t u l

ş i

pasiunea

pentru i s t o r i a

Iaşului

a

d-nului

Adrian

Serghie,

care

a

r e u ş i t

a colecţiona

ş i

a

face publice f o t o g r a f i i deosebit

de

i n t e r e s a n t e , unele dintre

acestea

fiindu-ne

de

un

r e a l

folos

în

documentarea necesară c e r c e t ă r i i arheologice.

Am

l ă s a t l a f i n a l , pentru a

aduce

î n

mod mulţumiri Direcţiei

Judeţene

pentru Cultură

I a ş i ,

c u care am

avut o c olaborare deose bi tă

ş i care

ne-a s u s ţ i n u t

î n

permanenţă. Mulţumim

d - l u i

d r .

Dan

Floareş,

care

a

f o s t

o prezenţă permanentă

pe

ş a n t i e r u l no st ru, p ri n prisma

a t r i b u ţ i i l o r specifice f u n c ţ i e i s a l e

de

inspector

de

s p e c i a l i t a t e ,

dar

mai

ales

pentru schimbul

de

i d e i

deosebit

l e g a t

de

a r i a

sa

de

cercetare

ş t i i n ţ i f i c ă ,

i s t o r i a

medievală

a

Moldovei.

Mulţumirile noastre

se

îndreaptă

î n mod special

către

d-nul

Virgil Băbîi,

directorul

Direcţiei Judeţene p ent ru Cult ur ă

I a ş i ,

care

a t r e b u i t

să

suporte consecinţele unei

vinovăţii

imaginare.

Adevărata

vinovăţie

a d - l u i

Băbîi

este aceea

de

a

se

pune î n slujba p r o t e j ă r i i

patrimoniului c u l t u r a l

ş i de

a

avea

r e l a ţ i i

de

colaborare

profesionale

corecte c u

t o ţ i

s p e c i a l i ş t i i

implicaţi î n protejarea monumentelor

ş i

v a l o r i l o r i s t o r i c e a l e judeţului I a ş i .

Ar

f i

de

nepermis

să

nu

o amintim

ş i să

nu

î i aducem

m ulţ um ir ile c uv eni t e

d-nei

d r .

Aurica Ichim, i n i ţ i a t o a r e a Simpozionului

Monumentul –

Tradiţie

ş i

Viitor

ajuns

a s t ă z i

l a

a

XVII-a

e d i ţ i e ,

f ă r ă

e f o r t u l

ş i

implicarea căreia prezentul volum

nu

ar

f i

văzut

lumina

t i p a r u l u i .

Dr . Mădălin

Cornel

VĂLEANU

6



PIAŢA

MIHAI EMINESCU .STUDIU

ISTORIC.

Piaţa „Mihai Emines cu”

este

locul numit

de

ieşeni „L a Fundaţie”,

deşi cei

mai

mulţi

nu

cunosc

de

unde vine

acest

nume.

D enumirea

păstrează

memoria Fundaţiei

R e gale „R e ge le

Ferdinand

I”

(construită

î n

1934),

c l ă d i r e

emblematică pentru I a ş i ,

c e

găzduieşte

a s t ă z i

Biblioteca Centrală Universitară.

În

perioada anterioară

ac eas ta e ra

p i a ţ a Jockey-Clubului,

loc

î n

care

pulsa intens v i a ţ a

mondenă a o r a ş u l u i , considerată

de

m u l ţ i ,

metaforic,

un

f e l

de

„centru

a l

lumii”

(Vasile Panopol). Înainte

de

jumătatea secolului

a l

XIX-lea

zona

e r a ,

t o t u ş i , o p e r i f e r i e a

târgului

I a ş i l o r .

După

construirea

Casei

Tineretului

ş i

Studenţilor

s t r .

V.

Conta 30), i n t e r s e c ţ i a a primit

numele

de

„Piaţa

Tineretului”

(1959-1980).

În

prezent,

Piaţa

„Mihai

Emines cu”

este

inclusă

î n

perimetrul special

de

protecţie i n t i t u l a t

„Centrul i s t o r i c

ş i Curtea

Domnească”, cefigurează

î n

Lista

monumentelor

i s t o r i c e

din

judeţul

I a ş i ,

a c t u a l i z a t ă

î n

2010)

l a p o z i ţ i a S-I-s-A-03504 Cod RAN: 95079.04).

În

j u r u l

acestei

p i e ţ e civice

există câteva

obiective incluse î n

aceeaşi

l i s t ă a monumentelor

i s t o r i c e ,

c u

t i t l u

individual:

Biserica

S f .

Paraschiva

de

Sus

(1852), s t r . Păcurari

n r .

6

(IS-II-m-B-03965); Biblioteca Centrală

Universitară „Mihai

Emines cu”

(Fundaţia

Regele

Ferdinand

I )

(1834), s t r .

Păcurari

4 ,

(IS-II-m-B-03964); Monumentul

l u i Mihai Eminescu

(1912)

de

I oan Sc hm idt -F aur ,

bd.

Carol

I n r .

2 (S-III-m-B-04282);

S t a t u i l e

Voievozilor

(IS-III-m-B-04283

–

IS-III-m-B-04289),

bd.

Carol

I ,

n r .

2 ,

î n

Parcul

Casei

Tineretului;

Casa

Canano f o s t a închisoare „P oar ta V erde”) ,

a z i corp a l

U n i v e r s i t ă ţ i i „Al.

I . Cuza”,

s t r . Păcurari, n r .

9

(IS-II-m-B-03967);

Casa

Cantacuzino-Cozadini (Palatul Copiilor), bd.

Carol I ,

n r .

12

(IS-II-m-B-03778); H ot elul B inde r ,

s t r .

Vasile

Conta n r .

23

(IS-II-m-B-03814);

Casa

Savagoiu (Procuratura),

s t r .

Vasile Conta n r .

28

(IS-II-m-B-03815);

Casa

Ghica-Chefal

f o s t u l Conservator Filarmonico-Dramatic),

s t r .

Gavril Muz i c e s cu n r .

18

(S-II-m-B-03951);

Esplanada

Râpa

Galbenă

(1896),

denumită cândva

ş i

„Regina Elisabeta”.

Toate

aceste

monumente definesc valoarea i s t o r i c ă a zonei. O perspectivă aeriană oferă imaginea

de

ansamblu

a

acestei

zone

de

i n t e r e s

(Fig. 1 - 2 ) .

Piaţa „Mihai Emines cu” a

f o s t

ş i

mai

bogată î n

monumen te,

unele

dintre e l e

dispărând,

l a

jumătatea

secolului

XX:

Clădirea

Jockey-Clubului

f o s t a

Cofetărie

T u f f l i ) c l ă d i r e

de

r e f e r i n ţ ă a I a ş i l o r

de

a l t ă d a tă , s i t u a t ă l a i n t e r s e c ţ i a s t r ă z i l o r Lăpuşneanu

ş i

Păcurari;

b i s e r i c a

S f . Nicolae

cel

Sărac,

p e

locul căreia

s - a

c o n s t r u i t

Casa

Studenţilor

(1960-1962);

Monumentul Marii

Uniri,

d ă r u i t

oraşului

I a ş i de

Olga

Sturdza,

l a

1924, c e

se

a f l a

pe

locul

actual

a l

s t a t u i i poetului Mihai Eminescu (Fig.

14).

Acestea merită a

f i

r em em o rate pentru a vedea

că

zona p i e ţ e i ş i - a

p l ă t i t

t r i b u t u l

său de

monumente dispărute,

c ee a c e

reclamă

o mai

mare g r i j ă

di n

partea

generaţiei

a c t u a l e .

Studiul i s t o r i c a f o s t întocmit î n s p r i j i n u l c e r c e t ă r i l o r arheologice

c ar e s -au

desfăşurat

cu

p r i l e j u l

amenajării

pasajului subteran

c e acum

străbate

Piaţa

M.

Eminescu.

Era

p r e v i z i b i l

că

s ă p ă t u r i l e

aveau

să

scoată

l a

lumină

numeroase

temelii

ş i

b o l ţ i

de

pivniţe

a l e

unor

c l ă d i r i

di n

secolele

XIX-XX,

pentru a căror înţelegere a f o s t necesară

această

amplă i n v e s t i g a ţ i e î n dosarele

a f l a t e l a Arhivele Naţionale I a ş i . Pentru perioada mai veche, a secolelor XVII-XVIII, e x i s t a

7



şansa

ca

s ă p ă t u r i l e arheologice

să

intercepteze conducte

de

ceramică

(olane)

pentru aducţiunea

apei

din

dealul

Copoului,

dar ş i

a l t e elemente.

Un

r e z u l t a t spectaculos

ar

f i

f o s t

dacă

c e r c e t ă r i l e

ar

f i surprins

acel

„zid

a l

apei”, amintit î n documentele s c r i s e ,

care

ar f i

putut explica sistemul

de

alimentare

cu ap ă

a

vechii

capitale a

Moldovei,

însă

asupra

acestui

subiect

se

vor face unele

c o n s i d e r a ţ i i

î n

cuprinsul l u c r ă r i i

de

f a ţ ă .

*

Analizând Planul

oraşului I a ş i din 1857,

r e a l i z a t

de

F r . Peytavin,

pot

f i

făcute

câteva

observaţii interesante (Fig.

8 ) .

Mai

î n t â i vedem

că

î n

această

zonă,

pe

un

spaţiu

destul de

mic,

se

întâlneau

un

mare număr

de

u l i ţ e ,

dar

e l e nu convergeau

spre un

punct

u n i c ,

care să

genereze

necesitatea

amenajării

unei

p i e ţ e .

Mai

î n t â i

Strada Mare

(Lăpuşneanu)

se

întâlnea

cu

Uliţa

S f .

Spiridon

(Bd.

Independenţei)

ş i apoi c u

u l i ţ a

S f .

Nicolae

s t r .

Vasile Conta)

ş i

abia

apoi

se

întâlnea

c u

strada

Păcurari,

care

î n a i n t a î n

acest

spaţiu

după

î n t â l n i r e a

c u

s t r .

Copou

(Podul

Verde).

Întreaga

r e ţ e a de

u l i ţ e

era

a i c i

destul de

complicată.

O i n t e r s e c ţ i e

sau

o

p i a ţ ă

către

care

converg nu mai

puţin

de

şase

s t r ă z i 1

este

de

natură

să

r i d i c e

numeroase probleme

asupra

t r a f i c u l u i

urban.

La

rezolvarea

acestei

s i t u a ţ i i

încearcă

să

răspundă

ş i

pasajul

subteran

construit

recent

de

Primărie.

La

1857

s t r ă z i l e

cele mai importante

din

acest

„ghem”

erau

Uliţa Sârbească

(Lăpuşneanu)

ş i Copou

(Podul

Verde),

ambele compon en te a l e proiectului

numit Uliţa

Mare (1832). Traseul

acestui

ax a l

o r a ş u l u i ,

numit

Strada Mare,

forma a i c i

un

unghi

incomod („traseu f r â n t ” ) ,

care

se

cerea

rezolvat din punct

de

vedere u r b a n i s t i c , pentru a avea,

de pe

B d.

Copou, capul

de

perspectivă

deschis

spre

Palatul

Ocârmuirii

(Palatul

C u l t u r i i )

aşa

cum

este

a s t ă z i .

Din

acelaşi

Plan

a l

oraşului

de

l a

1857,

vedem

că

perimetrul

supus

c e r c e t ă r i i

nu

căpătase

încă o

i d e n t i t a t e d i s t i n c t ă , nu

alcătuia

un

cvartal

de

c l ă d i r i ,

c i era

o

parte sau un

c o l ţ

a l

caselor

de

p e

partea

stângă

a

U l i ţ e i

Mari.

Doar

eroziunea

de

teren

numită

„Râ pa

Galbenă”,

a f l a t ă

î n

spatele

caselor

de

a i c i ,

contribuia l a delimitarea zonei. Deschiderea a

două

no i

s t r ă z i

a

du s

l a

separarea

unei

zone

construite c v a r t a l ) . Această remodelare a s p a ţ i u l u i a

f o s t efectul

secundar

a l

unui a l t

proiect urban,

c e

a f o s t

pus

î n

operă

î n t r e a n i i

1900-1930.

Mai

î n t â i ,

imediat

după 1900,

a f o s t

deschisă

strada Regina Elisabeta, numită pretenţios

„bulevard”, pentru scurtimea

sa

ş i

pentru modestia c l ă d i r i l o r

c e

o mărgineau. Această

stradă

era

o

continuare a

B d.

Carol

I (Copou),

care

c o b o ra din i n t e r s e c ţ i e

pe

axul

noii

amenajări

de

l a

Râpa

Galbenă,

denumită o f i c i a l

î n

e p o că

„Esplanada

Regina

Elisabeta”.

Al

doilea

moment

a

f o s t

r e a l i z a r e a unei „străpungeri”

care

făcea legătura î n t r e i n t e r s e c ţ i a s t r ă z i l o r Lăpuşneanu

ş i Strada

de Sus (Bd.

Independenţei)

c u

Esplanada „Regina

Elisabeta”. Deoarece

această

m i că

stradă s - a

r e a l i z a t

î n

mandatul primarului Gheorghe

Lascăr,

o v r e m e i - a purtat numele.

Pe

unele planuri

străduţa (sau

o parte a

e i )

apare s ub

denumirea

de

„Principesa Maria”. Astfel a

apărut p e

harta

oraşului

un

nou

c v a r t a l ,

de

sine

s t ă t ă t o r .

Această zonă construită a

f o s t

e l i b e r a t ă

u l t e r i o r

de

imobile

pentru amenajarea p i e ţ e i „Mihai Eminescu”.

Piaţa actuală

este

considerată

a

f i

prea

mare,

l i p s i t ă

de

coerenţă, având

o arhitectură f o a r t e

eterogenă.

S-a

a r ă t a t

că

„Piaţa

Fundaţiei,

i e ş i t ă din

scara

umană,

c u

f r o n t u r i

discontinui

de

c l ă d i r i

pe

contur, prezintă

do i

f a c t o r i

de

concurenţă

ce

merită accentuaţi: ax a formată

de

grupul s t a t u a r

a l

Voievozilor

ş i

vederea panoramică

spre

colinele Galata

ş i

Cetăţuia.

În

p l u s , concordanţa

cu

conotaţii i s t o r i c e dintre s i l u e t e l e b i s e r i c i l o r mănăstirilor

Galata

ş i

Cetăţuia

ş i grupul

s t a t u a r

pune

accent

p e

caracterul

de

oraş

i s t o r i c

a l I a ş u l u i .

Această

deschidere

spre natură

este

un

factor

care

1 În I a ş i mai era cunoscut un nod s i m i l a r , s i t u a t î n t r e Târgul Cucului

ş i

s t a ţ i a Pădure, dinspre T ă t ă r a ş i , numit

din

vechime

chiar „L a cinci

drumuri”.

8



trebuie conservat

ş i

accentuat. D i n

păcate,

s i l u e t a

b i s e r i c i i

Cetăţuia a f o s t acoperită,

î n

unele

puncte

de

vedere a l e p i e ţ e i , prin amplasarea unei

no i

c l ă d i r i î n perioada

a c t u a l ă ” 2 .

Elementul dominant

a l

p i e ţ e i

e s t e ,

î n prezent, clădirea B i b l i o t e c i i

Centrale Universitare,

care

î n momentul

c o n s t r u i r i i

e i era

l i p s i t ă

de

perspectivă,

f i i n d

acoperită

de

c l ă d i r i l e

mai

vechi

din zonă.

Peste ani

a

primit

o r e p l i c ă din beton

ş i

s t i c l ă ,

de

c e a l a l t ă

parte

a p i e ţ i i prin construirea

noului sediu

a l

Romtelecom î n prezent

c o r p

a l

U n i v e r s i t ă ţ i i „Alexandru

Ioan Cuza”).

Dialogul

dintre cele

două


este

însă d i f i c i l

de

observat.

Clădiri

precum Casa

Cantacuzino-Cozadini

nu

făceau

parte

din peisajul i n i ţ i a l

a l acestei

p i e ţ e . Aceasta

era

înconjurată

cu

gard

de

z i d ă r i e

c e

o

ascundeau p r i v i r i l o r .

S-a deschis

perspectiva

spre

Piaţă prin demolarea f o s t e i c l ă d i r i Jockey-Club/Tuffli

(„Cartea

Rusă”),

prin anul

1960. În

a n i i imediat

următori

au

dispărut din

peisajul

s t r a d a l

mai

multe c l ă d i r i din

capătul s t r ă z i i

Lăpuşneanu, î n t r e

care ş i

impunătorul

p a l a t comercial Walter-Diamant

(1962).

RÂPAGALBENĂ.

EVOLUŢIA

ISTORICĂA

ZONEI

(secolele

XVII-XIX)

Do cum entele vechi a l e oraşului

I a ş i

permit r e c o n s t i t u i r e a

evoluţiei

acestei

zonei

pe

timp

de

t r e i - p a t r u s e c o l e . Locul

este

denumit

î n

mai multe f e l u r i

precum

„Râ pa

c ea Mare” sau

„Râ pa

Muntenimii”.

Râpa

a

f o s t

un obstacol

însemnat î n

calea e x t i n d e r i i oraşului

spre

nord,

î n secolul

a l

XVIII-lea.

Două

dinte u l i ţ e l e însemnate a l e I a ş i l o r

se

sfârşeau l a l i m i t a

t r a s a t ă

de

acest

obstacol n a t u r a l : Uliţa

Târgului

de Sus (Uliţa

Hagioaiei,

S f . Spiridon)

ş i

Uliţa Sârbească

s t r .

Lăpuşneanu).

Probabil

t o t

marea

râpă

a

o f e r i t

delimitarea dintre

două

mahalale

p e r i f e r i c e

a l e

vechii c a p i t a l e a Moldovei.

Este

v o r ba

despre

Muntenimea

de Su s ş i

Muntenimea

de

Mijloc,

care

se

învecinau undeva î n

această

zonă.

Poate

f i încercată o

delimitare a

acestei Râpe

„ i s t o r i c e ” ,

documentele

oraşului oferind

informaţii suficiente

î n

acest

sens.

Un asem enea

demers nu

a

mai f o s t

î n t r e p r i n s

până

acum,

aşa

că

r e z u l t a t u l

ar

putea f i unul i n t e r e s a n t pentru

c e i

preocupaţi

de

i s to r i a I a ş i l o r .

Marginea Râ p e i dinspre

mahalaua Sârbească.

P r o p r i e t ă ţ i l e

s i t u a t e

p e

marginea

de

e s t

a

Râpei, dinspre

o r a ş ,

sunt considerate î n a c t e l e epocii

ca

aparţinând

de

Mahalaua Sârbească,

ş i

nu

de

Muntenimile p e r i f e r i c e . A s t f e l , l a

2 ianuarie

1742,

f r a ţ i i Ştefan

ş i

I l i e Şchiopul vindeau

l u i

Gheorghe

t ă l p ă l a r loc

de casă

din

capul

U l i ţ e i Hagioaie, c u

9

l e i

ş i

jumătate3. Locul

era

lângă Adam p i e t r a r

ş i

lângă Andrei cantaragiul.

Ei au

construit

o

casă

pe acest

l o c ,

p e care

au

revândut-o

după

puţină

vreme.

Gheorghe

t a l p a l a r ,

l a

21

iunie

1745,

a vândut l u i Niculai neamţul

o

casă c u

loc

p e

Uliţa Hagioaiei,

c u

120

l e i , descriindu-se hotarnica.

Se

arată

că această casă

e s t e

p e

Uliţa Mare

a

Hagioaiei,

lângă

Râpa

Mare4.

La

6

martie

1774,

preotul

Neculai

de

l a

b i s e r i c a Vulpe, f i u l răposatului

preot

Ion, vindea

l u i

Toma

ciubotar

un

loc

de casă

î n Mahalaua

Sârbească. Locul fusese

cumpărat

de preotul Ion de

l a

Catrina

Buchinoaia.

Acest

loc

se

hotărnicea dinspre r ă s ă r i t

c u

locul C a t r i n i i Ghermănesii

ş i

din f a ţ ă

se

hotăra

cu

Uliţa Sârbească

s t r . Lăpuşneanu), i a r dinapoi

e s t e hotar p âr âul ş i ruptura Râpii c e l e i

Mari5.

Capătul

Râpei,

dinspre

Muntenime.

Straja

Marginii.

Locul din

capătul Râ p e i

c e l e i

Mari

era

s i t u a t însă

î n

Muntenime,

după cum

r e i e s e

di n

documente.

Se

ş t i e

că

Ioniţă

grămătic

de

l a

vamă avea

o

casă

î n

mahalaua

Muntenime, „la

capul Râpii”, p e care

a t r e b u i t

să

o

vândă, pentru

d a t o r i i l e

făcute î n legătură

cu

exploatarea unui

heleşteu.

Pentru

aceasta,

l a

20

i u l i e

1749,

vornicii

2 Maria

Urmă,

Oraşul I a ş i

–

conservarea imaginilor t r a d i ţ i o n a l e , î n

„Monumentul”, X/1, I a ş i , 2009, p . 241-248.

3Ioan

Caproşu,

D ocumentele oraşului

I a ş i .

Acte

i n t e r n e ,

V,

I a ş i , Editura „Dosoftei”,

n r .

146, p .

80.

4DocumenteI a ş i , V,

n r .

484,

p .

278.

5Documente I a ş i ,

VII,

n r . 103,

p . 92-93.

9



de

poartă evaluau proprietate a r ă t a t ă l a

50

l e i „fiind

c u

mult loc

ş i

bună

casă, c u

cămară î n

casă,

cămară

î n t i n d ă ,

c u ogradă, c u

grajd

de

bârne”6.

La 16

iunie

1780,

Anastasie meserciu vindea,

c u

30

l e i , preotului Damian

un

loc

de

casă

„în

capu

Râpei, la

z i d “ , împreună

cu

hotarnica

ş i

zapisele vechi.

Locul

se

învecina

de

l a

vale

c u locul

l u i

Ştefan

c r o i t o r u l

ş i de

l a

deal cu

a l u i

Dinu, f e c i o r l u i Antohi

c r o i t o r u l ,

„ ş i

mai dinspre amiază

(sud,

n .

n s . )

până în malul

Râpii,

ş i despre apus

până î n

drumul v e c h i 7 .

Zidul

amintit

trebuie

să

f i e

acelaşi

c u

cel

menţionat documentar l a

16 65, c a

aflându-se

în

capătul

U l i ţ e i S â r b e ş t i 8 . Multă v r e m e

s - a crezut că

e l

aparţinea

unei

f o r t i f i c a ţ i i

care

indica l i m i t a

o r a ş u l u i ,

dar putea,

l a f e l

de

bine,

să

f i e î n legătură

c u un

rezervor

de apă, un apeduct

sau

o lucrare menită

să

s p r i j i n e terenul

din

capul Râ p e i

c e l e i

Mari. Zidul

acesta

aminteşte

de

amenajarea din p i a t r ă

de

l a

Râpa

Galbenă

(1896),

a f l a t

ş i a s t ă z i

î n

operă:

susţinerea malului

ş i

drenarea apelor f r e a t i c e . Drumul vechi menţionat a i c i ,

ce

c o b o ra

cam

abrupt

spre

Bahlui,

pe

malul dinspre mahalaua

Sârbească, a dispărut î n

timp,

f i i n d probabil

surpat

î n

Râpă,

dar este

desenat

p e

planul din

1807,

despre care va

f i v o r ba mai j o s .

Er a

numit î n docum ente

„Drumul Neamţului

ş i

a

S i r e t u l u i ” .

P r o p r i e t ă ţ i l e

l a

care am

făcut r e f e r i r e

se

aflau

p e

platou,

p e

marginea

Râ p e i

c e l e i

Mari.

Documentele

amintesc

însă

ş i

p r o p r i e t ă ţ i

a f l a t e

sub

malul

Râpei,

î n v a l e .

De

p i l d ă ,

a i c i

avea

casă,

un Ion

Teacă-de-Aramă,

care

a

vândut-o

apoi

l u i

Iorgu

medelnicer

ş i

s o ţ i a

sa

I l i n c a . La

3 martie

1752,

Iorgu

medelnicer vindea

l o c u l ,

cu

80

l e i ,

l u i Nedelcu

v ă t a f . D ocumen tul

arată că această

casă se

a f l a

„în

Muntenimea

de

Mijloc,

de

l a vale

de

S t r a j ă ,

î n

malul

Râpii,

de n

vale

de

S f e t i

Neculai

de Sus”9. Un

a l t

a c t ,

p r i v i t o r

l a

casă,

a r a t ă

că aceasta era

s i t u a t ă „de

l a

vale

de

drum,

î n t r e

r â p i ” 1 0 .

Dintr-un a l t a c t

se

ş t i e

că

Nedelcu v ă t a f u l ,

c e

avea a i c i

casă c u

cârciumă, i n t r a s e

c u

cârciuma

î n drumul Păcurariului,

umblând

apoi să treacă

c h i a r ,

cu aşezarea s a , peste

u l i ţ ă ,

pe

locul l u i Vasile

Şoroagă11,

dar

judecata nu

i - a

dat

d r e p t a t e 1 2 .

Dacă

Nedelcu vătaf

este

a c e l a ş i

cu

Nedelcu

ş e t r a r ,

poate f i urmărită evoluţia p r o p r i e t ă ţ i i

în

continuare.

A s t f e l ,

l a

1782,

un

Mihalache,

f i u l

l u i

Nedelcu

ş e t r a r ,

vindea

această

proprietate

l u i

I o n i ţ ă

Ghindă.

La

25

octombrie

1786,

Ruxandra,

s o ţ i a l u i I o n i ţ ă

Ghindă f o s t

logofăt

de

t a i n ă ,

vinde l u i

Costache

Benescul

f o s t

cămăraş

de

izvoade, casele din mahalaua Muntenimea

de Sus,

c u 660

l e i 1 3 .

Vânzătoarea ţ i n e a

să

precizeze

c ă , deşi

vechiul

zapis

de

cumpărare a f o s t făcut

p e

numele

soţului

său de

a t u n c i ,

Ioniţă

Ghindă,

banii i - a p l ă t it chiar

e a ,

din

averea

rămasă

de l a

soţul

d i n t â i , Tudorii b e c e r i u l ,

t a t ă l

f i u l u i

său

Pascal. Costache

Bănes cu

f o s t cămăraş

de

i z vo ade a

vândut

l u i

I o n i ţ ă Gane f o s t mare c l u c e r , l a

3

noiembrie

1795,

casele

din

I a ş i c u

pivniţă

de

p i a t r ă

ş i c u

j i g n i ţ ă

deasupra,

g r a j d ,

şură ş i

deosebit

c u

cuhne

ş i odăi

pentru calabalâc

ş i c u t o t

l o c u l ,

care p e

l a r g

se

cuprind î n

s c r i s o r i l e vechi,

cu preţul de

4000

l e i .

În

actul de

vânzare

se

precizează

că

„o

căsuţă

c e este

î n afară din

ogradă, în

malul

Râpii,

dinspre

drum,

p e

un

c o l ţ

de

l o c ,

ac e

căsuţă

c u

locul

e i

nu

este

i n t r a t ă

î n

vânzare;

ş i c â t

loc

vine prin

dreptul c ă s u ţ i i

dinafară

de

gardul

o g r ă z i i ,

este

a c ă s u ţ i i ” 1 4 . Astfel a

ajuns

acest

loc

î n

proprietatea f a m i l i e i

Gane, din

care

provenea

ş i

primarul

N.

Gane,

care

avea

să

i n i ţ i e z e l u c r ă r i l e

de

amenajarea a

Râpei,

l a

1896.

Straja

Marginii. Documentele I a ş i l o r amintesc

ş i

a l t e p r o pr i e t ă ţ i s i tu a t e sub malul

R â p e i

c e l e i

Mari.

A s t f e l , se ş t i e

că Ob r e ja a

vândut,

l a 27

mai

1754,

unei anume Lupa

„a

noastră

dreaptă

ocină

ş i

6

Documente I a ş i ,

V,

n r .

605,

p .

384.

7

Documente

I a ş i ,

VII,

p .

478,

p .

627-628.

8

Documente

I a ş i ,

I I ,

n r .

93,

p .

91.

9

Documente

I a ş i , V,

n r .

680,

p .

436.

10Documente

I a ş i ,

V,

n r .

688,

p .

441.

11

Locul

l u i

Vasile Şoroagă

era î n zona B i b l i o t e c i i

Centrale Universitare

de

a s t ă z i .

12

Documente I a ş i , V,

n r .

4165,

p .

379-380.

13

Documente I a ş i , VIII,

n r .

395, p . 493-494.

14DocumenteI a ş i , IX,

n r .

398,

p .

381.

10



moşie

c e

aveam no i a i c e î n I a ş i ,

î n

capul Râpii, de

l a

vale de S t r a j ă 1 5 . Vânzătorii aveau moştenire de

l a Maria Răpotoaie,

care l - a dat

danie l u i Tănase,

i a r Tănase

a

dat

danie l u i Pavel vameş.

Lu pa

ş i

Păvăloaia

s o ţ i a l u i

Pavel

vameş) s-au

judecat

pentru

a c e s t l o c cu I o n i ţ ă Bejan,

c are era

descendent din

aceeaşi

Maria Răpotoaia.

Un

a l t exemplu

e s t e documentul

din 8

mai

1766, prin

care

Gavril

Ciubotaru, seimen

a l

Agiei, a c e r u t de l a

Domnie,

pentru

s l u j b a

s a , o bucată de pământ p e care

s ă - ş i construiască

o

c ă s c i o a r ă .

Locul

era

s i t u a t

î n „mahalaua Sârbească, lângă r â pa ce e s te a l ă t u r i

c u

Straja Mărginenilor,

din

Drumul

c e l Mare, p e

sub

c o s t i ş a

Râpei”16.

Într-un studiu mai vechi

p r i v i t o r

l a

această

zonă a o r a ş u l u i ,

s - a

a r ă t a t

c ă ,

încă din secolul

XVIII, sub Râpa

Galbenă

era un post de

s t r a j ă

de

l a marginea o r a ş u l u i ,

„ s t r a j a

mărginenilor”,

pentru

paza

drumurilor

mari

de

a t u n c i , din d i r e c ţ i a v e s t : drumul Păcurarilor

ş i

drumul

Siret-Neamţ”17. Subiectul p r i v i t o r l a

s t r ă j i l e

urbane

este

puţin

cunoscut,

dar

merită a f i r e l u a t ,

pentru

o anumită relevanţă

p e care

s - a r

putea

să

o

a i b ă 1 8 . La

1776

domnitorul

Grigore I I I

Ghica

a

l u a t măsuri î n

acest

sens: „Hatmanul

să

f i e

dator

a rândui s t r ă j i l e

de

l a mahalale

c u

s l u j i t o r i

deajuns

ş i

zapcii

de

c r e d i n ţ ă ,

ca să

s t r ă j u i a s c ă neadormit

de cu seară

până î n ziuă”.

Ve l aga,

trebuia

să

stabilească

s t r ă j i l e

î n

o r a ş ,

c u

zapcii a f e r e n ţ i , i a r

ve l

căpitanul

de

darabani avea g r i j ă

de

a t r e i a s t r a j a a t â r g u l u i 1 9 .

Cu

a l t e

cuvinte,

dacă

s t r a j a din

capul Râ p e i

c e l e i

Mari sau

din

dreptul

b i s e r i c i i

S f .

Nicolae

din

Sus

era

î n

subo rdinea marelui

agă,

înseamnă

că

zona

era

considerată

de

administraţie

ca

făcând

parte

efectivă din

oraş; dacă

însă

această

s t r a j ă

era sub

controlul

hatmanului,

zona

ţ i n e a

de

mahalalele mărginaşe

(Muntenime).

O

s i t u a ţ i e asemănătoare

era

l a

începutul secolului

a l

XIX-lea,

î n

domnia l u i

Alexandru

M o r u z i

(1803-1806),

când a f o s t organizată

garda

urbană formată din

culuccii

(termen

turcesc) ş i

a

s t r ă j i l o r

mobile.

Culucciii,

puşi

s ub

comanda

vel căpitanului

Agiei,

erau

r e p a r t i z a ţ i

în

principalele i n t e r s e c ţ i i a l e t â r g u l u i . Straja Agiei, formată din r o ş i i , din l e f e g i i

ş i

t â r g o v e ţ i , patrula

numai

prin

o r a ş , sub

comanda vătafului

de

l e f e g i i . S t r a j a Hătmăniei,

era

formată

din

a r n ă u ţ i ,

di n

seimeni

ş i

din bulucbaşei, f i i n d condusă

de

Baş-bulucaş

sau de

vătaful

de

Hătmănie, î ş i exercita

a t r i b u ţ i i l e

numai

î n

mahalale20.

Un post de

culucciu

a e x i s t a t î n

această

zonă

ş i

î n

deceniile următoare.

La

1837 se arăta că

un

asem enea

post de caraulă se

a f l a

î n

Uliţa

Păcurariului:

„în

capătul

dinspre Uliţa

Mare

urmează

a s l u j i culucu

di

l a

Sveti

Neculaiu”21.

Alt

culucciu

era

î n

răspântia

despre

Berăria

Veche,

din

Păcurari, i a r

a l t u l î n

dreptul

Cişmelii Păcurarilor, a f l a t ă

mai

î n vale;

de

acolo

se

apropie

rohatca

b a r i e r a ) ,

care

î ş i

avea

proprii s l u j i t o r i .

Şi

mai t â r z i u ,

î n

1846, un

post

de

culucciu

se

a f l a î n c o l ţ u l dughenelor din

dreptul

b i s e r i c i i S f .

Neculai

cel

Mic. Acesta

avea

î n

g r i j ă

„ l a

v a l i

până l a dugheana

l u i

Bogus ş i dosul

p ână

l a

medeanul

p i a ţ a , n .

n s . )

Sfântului

Spiridon”22.

În

urma c e r c e t ă r i l o r

am

i d e n t i f i c a t o imagine necunoscută a I a ş i l o r ,

care

î n f ă ţ i ş e a z ă chiar

zona

Râ p e i

Galbene.

Este

vorba

despre

o acuarelă r e a l i z a t ă

de

Mihail Mateievici

Ivanov,

l a

1790.

Imaginea

poartă

t i t l u l

Vedere

din I a ş i , capitala Moldovei

(32,1

x

51,2

cm)23. Este

o

15


V,

n r .

784,

p .

513-514.

16

Documente

I a ş i ,

VI ,

n r .

704,

p .

610-611.

17C.

Turcu,

Îmbogăţirea depozitelor

Arhivelor Statului I a ş i , „Revista

Arhivelor” (RA), Bucureşti,

1961,

n r . 2 ,

p .

107.

18

Dan D u m i t ru

Iacob,

Din i s t o r i a

s t r ă j i l o r urbane ieşene: c u l u c i i i

(secolul

XVIII –

mijlocul

secolului XIX), „Ioan

Neculce”. Buletinul

de

I s t o r i e a Moldovei s e r i e nouă), I a ş i (IN), I I - I I I , 1996-1997, p . 125-148.

19

Petre Râşcanu, L e f i l e ş i v e n i t u r i l e boierilor Moldovei

la

1776, I a ş i , 1887, p .

9 .

20

Dan

D u m i t ru

Iacob,

op.

c i t . ,

p .

126-127.

21Ibidem,

p .

140.

22Ibidem,

p .

146.

23

Muzeul

de

Stat

Rus, Saint-Petersburg, Fondul

de

acuarele

ş i desene din secolele din XVII-XIX,

P-30900,

I a ş i , capitala

Moldovei,

P-30126.

Hârtie,

acuarelă,

t u ş ,

32,1x51,2

cm n r .

vechi 9960).

11



perspectivă

asupra

oraşului dinspre v e s t ,

de

l a poalele dealului

Copou

(Fig. 15).

În

p r i m

plan

este

î n f ă ţ i ş a t ă

Râpa

Galbenă. Malurile

l u t o a s e , roase

de

t o r e n ţ i

ş i

năpădite

de

buruieni ofereau

o

imagine

deplorabilă

ş i

pitorească, î n acelaşi timp.

Pe

promontoriul din stânga

se

o b s e rvă punctul

de

control

ş i

observaţie, î n g r ă d i t

c u un gard

din

nuiele î m p l e t i t e .

Probabil

că această

amenajare

era

î n legătură

c u

S t r a j a Marginii.

Marginea Râ p e i dinspre

Păcurari.

Zidul haznalei.

Malul

de

vest

a l Râ p e i

c e l e i

Mari este

cunoscut din a l t e câteva documente, deosebit

de

i n t e r e s a n t e . La 9

octombrie

1756 a i c i î ş i avea

casa

Vasile blănar,

primită

ca zestre de

l a

Iordachi

C r a c t i ţ ă .

Acest

loc

era

î n

mahalaua

Muntenimii, p e

Uliţa

Păcurariului,

la Râpa

de Su s

a

haznali c e i vechi.

Se

a r a t ă

că

locul

casei

„p e

din

sus se

hotărăşte

cu

u l i ţ a

c e

iese

de

la haznaua

c ea v ec he

din

deal,

î n

dreptul

locului

l u i

Ţigănuş24. La facerea

h o t a r n i c i i ,

vornicii „au început î n t â i a măsura din

drumul haznali

de

la

v a l e ,

unde

s-au pus

o p i a t r ă hotar î n c o l ţ

…”.

„Aşijdere

s-au

măsurat locul

ş i

l a mijlocul lungului,

î n

dreptul răsuflătoarei haznalei

(gânsca,

n .

n s . ) ,

di n gi os

de

u l i ţ ă ,

până

î n

locul l u i

Grigore

f u ş t a ş u l , î n c o l ţ u l s t r e a ş i n i i

casei

Sandei, unde

s-au pus

p i a t r ă ” 2 5 .

Un

a l t loc

de

casă

din mahalaua Munt en i mi i

de Sus,

cunoscut dintr-un documen t din

17

mai

1780,

aparţinea l u i

Nastasie

casap.

Mărturia

hotarnică privitoare

l a

acest teren arată că

„ î n t â i

am

pus

două

p e t r i

hotară

c h i o t o r i

l o c u l u i ,

lângă

drumul

c e

vine din

Drumul

Păcurarului,

ce

coboară

p e

lângă

locul

acesta

î n Bahlui

ş i

dintre

aceste

două

p i e t r e

hotară

am purces c u

măsura

l a

v a l e , alăture

c u

drumul,

p ână

unde

s-au

împlinit

14

s t â n j e n i ,

ş i am pus două

p i e t r e hotară

chiotoare

l o c u l u i , lângă drum,

ş i

lângă

hudiţa c e merge peste

z i d u l

haznalei;

ş i de

acole

am

î n t o r s

măsura

p e de

l a v a l e ,

despre

miazăzi, până unde

s-au

împlinit

18

s t â n j e n i ,

ş i

am pus două

p i e t r i

hotară chiotoare î n

malul

R â p e i”

26 .

Este

bine

de

precizat

că

l a v r e m ea respectivă

capătul

Drumului

Păcurarilor

î n a i n t a mult

î n

s p a ţ i u l P i e ţ e i Eminescu,

până

î n

f a ţ a

Casei

Tineretului.

La

16

iunie

1780,

Anastasie meserciu a vândut preotului Damian

un

loc

de

casă

„în

capu

Râpei, la Zid”.

Locul a f o s t vândut

cu 30

l e i , împreună

cu

hotarnica

ş i

zapisele

vechi.

Locul

se

învecina dinspre

amiază-zi

(sud,

n .

n s . )

până

în

malul

Râpii,

ş i

despre

apus

până

î n

drumul

v e c h i 2 7 .

Într-un document din

18

s e pt embr i e

1780

menţionează

Drumul

Aparilor,

s i t u a t

în

Muntenimea

de Sus, care

cuprindea

poalele

dealului

Copou, c u

partea

de sus

a u l i ţ e i

P ă c u r a r i l o r 2 8 .

Lucrările

de alimentare

cu apă

l a I a ş i .

Aducerea

apei

î n

o r a ş ,

î n

secolele

XVII-XVIII,

a

f o s t

un

subiect

care

a p r eo c up at

p e

mai

mulţi i s t o r i c i

sau

pasionaţi

a i

t r e c u t u l u i ,

f i e c a r e aducând o

contribuţie

mai mare

sau

mai m i că

l a

cunoaşterea

acestui

s u b i e c t 2 9 .

Credem că

este

necesară

deschiderea

acestei

paranteze pentru

o

mai bună înţelegere a subiectului

ş i

pentru a

ş t i

mai exact l a

c e

ne

puteam aştepta

din perspectiva

s ă p ă t u r i l o r arheologice. Documentele epocii

se cer

m e r e u s t u d i a t e ,

c u un

r e a l

f o l o s . Considerăm

24

Documente I a ş i , VI ,

n r .

60,

p .

50-51.

25


n r .

60,

p .

51.

26

Documente

I a ş i ,

VII,

n r .

469,

p .

618.

27


VII,

p .

478,

p .

627-628.

28

Documente

I a ş i ,

VII,

n r .

497,

p .

644.

29

I n f o r m a ţ i i

diverse despre

asemenea

l u c r ă r i

sunt

o f e r i t e î n unele

s c r i e r i mai v e c h i :

C. Andreescu, Ş t i r i noui

asupra

a d u c e r i i

apei î n

I a ş i î n

cursul

s e c . XVIII

ş i

l a

î n c e p u t u l

s e c .

XIX, î n Arhiva

Românească,

I I I , 1939,

p.193-273; Dan Bădărău, Ioan

Caproşu, I a ş i i v e c h i l o r

z i d i r i ,

e d i ţ i a

a

doua

r e v ă z u t ă , Casa E d i t o r i a l ă

Demiurg, I a ş i ,

2007, p . 286; Nicolae

P e i u ,

Dionisie

Simionescu, Lungul drum a l apei către I a ş i . I s t o r i c u l aducerii apei

î n

d u l c e l e t â r g , Editura Gamma, I a ş i , 29 0 p .

12



că

subiectul

trebuie rezumat a i c i , pentru a o f e r i contextul

d i s c u ţ i i l o r

despre

„zidul

apei”,

cişmelele

ş i

c e l e l a l t e amenajări specifice din

zona

P i e ţ e i Eminescu.

Se

ş t i e

c ă ,

p e

l a

1730,

Grigore

I I

Ghica vodă a

adus

meşteri s u i u l g i i

de

l a Constantinopol

ş i

a făcut două cişmele, una

dinaintea

Curţii

D omneşti

ş i

a l t a dinaintea Feredeielor30. Apa

era adusă

din dealul

Copoului

pe

conducte

de

ceramică,

t r a s e u l acestora

străbătând î n t r e g o r a ş u l , începând

c u

zona p i e ţ e i

care ne

interesează

a i c i .

Suiul apei era un

şanţ

adâ nc de cca. 1,20

m,

c u

p e r e ţ i i

c ă p t u ş i ţ i

c u

lespezi

de

p i a t r ă , prin

care trec eau

conductele

de

ceramică;

acestea erau

protejate

de

a l t e p i e t r e

s au

cărămizi

aşezate

„în

t r i u n g h i ” 3 1 . Di n

epocă,

a f o s t delimitat

terenul

de

p r o t e c ţ i e din

j u r u l haznalelor

ş i pe t o t

„drumul

suiului apei”, până l a Copou:

de

l a

gura

lagâmului

„drept

î n

s u s ,

alăture

c u

Uliţa

Mare ş i

până l a

gânscă”;

documentul

arată

că

î n a i n t e s u i u l a avut loc slobod

de

o parte

ş i de

a l t a

câte 7,5

s t â n j e n i ,

p e care

nu avea voie nimeni

să

construiască

nimic;

acum

î n s ă , î n

oraş au

rămas

doar câte 4,5

s t â n j e n i ,

„până

la z i d u l

apei

c e e s t e la Râpa Muntenimii,

ş i de

acolo,

din

capul

z i d u l u i apei, s - a

măsurat

câte 6,5

s t â n j e n i

pe partea de

r ă s ă r i t

ş i câte

7,5

s t â n j e n i

p e partea de apus, ca

spaţiu

de

protecţie pentru s u i u l

a p e i ,

f i i n d

t o t

loc domnesc,

câmp deschis;

ş i aşa să

urmeze

până la gânscă32.

Zidul

apei

de

l a

Râpa

Muntenimii

era

important

ş i

pentru

că

a i c i

se

începea „lagâmul”

t u n e l u l )

de

p i a t r ă

prin

care apa

c i r c u l a

p e

t e r i t o r i u l

o r a ş u l u i ,

f i i n d

adusă

prin

conducte

de

ceramică,

până

î n

f a ţ a

Curţii

Domneşti.

În

document

se a r a t ă ,

p r i v i t o r l a s p a ţ i u l

de

protecţie

de 7,5

stânjeni

de

o

parte ş i de

a l t a a

s u i u l u i

a p e i ,

că

„aşa a

f o s t mai

î n a i n t e ,

la facerea haznalei

cele vechi”,

î n

perioada mai nouă

s p a ţ i u l f i i n d

r e s t r â n s

l a

4,5

stânjeni

de

o parte

ş i de

a l t a ,

î n

o r a ş .

Este amintită,

d e c i ,

o

lucrare

similară mai veche,

c e

urma acelaşi

t r a s e u .

Referirea

ar

putea

f i l a aducţiunea

de apă

î n f ă p t u i t ă l a

1677 de

Antonie

vodă

Ruset, c e l care

a c o n s t r u i t cişmeaua

c ea

v eche , din f a ţ a

Curţii

Domneşti,

aducând

apă t o t de

l a

Copou33.

Cu

toate

acestea,

n i c i

această

a

doua

s u g e s t i e , nu

oferă o

e x p l i c a ţ i e pentru menţionarea amintitului zid din

capătul

U l i ţ e i Sârbeşti, mai devreme, l a anul

1665. Dacă

rămânem

p e aceeaşi

ipoteză, putem presupune

că

zidul aparţinea unei

epo c i

mai

vechi,

ş i

anume

domniei

l u i

Vasile

Lupu,

cel

care

a

construit

Feredeul

Turcesc

de pe

Uliţa

Ciubotărească,

din

spatele

Mitropoliei

ş i care

funcţiona

ş i

î n

secolul

a l

XVIII-lea34. Au

f o s t

exprimate

mai

multe ipoteze privitoare l a

sursa

alimentării

c u apă

a

acestei

băi publice,

dar cea

mai

probabilă

este t o t

izvoarele

de

l a

Copou.

Dacă

este

a ş a ,

zidul amintit

ar

f i o

mărturie a

primelor amenajări

de

aducţiune

a

apei

l a I a ş i , efectuate î n

domnia l u i Vasile

Lupu, î n a i n t e

de

1640.

Ama r ă t a t că

s ă p ă t u r i l e

din

a n i i

2012-2014, efectuate pentru

amenajarea

pasajului subteran,

nu

au

i n t e r c e p t a t o asemenea construcţie masivă, din p i a t r ă . Poate

că aceasta

nu a f o s t

p e

t r a s e u l


s au p oat e

a d i s p ă r u t ,

prin r e f o l o s i r e a p i e t r e i ,

f ă r ă

să

l a s e

urme

s u f i c i e n t

de

v i z i b i l e .

În

această

ipoteză,

amintim o

cunoscută

imagine a I a ş i l o r , din

1793,

a t r i b u i t ă

t o t

l u i

M. M.

Ivanov, publicat

de

Dan

Bădărău

(1958).

Vederea

I a ş i l o r dinspre T ă t ă r a ş i ,

de

c e a l a l t ă

parte

a o r a ş u l u i , surprinde existenţa unui

apeduct,

lucrare

masivă din p i a t r ă , din

care

nu

a mai

rămas nimic a s t ă z i ,

decât această

i l u s t r a ţ i e 3 5 .

30

Documente

I a ş i ,

VI ,

n r .

53, p .

43-46.

31

Detalii despre

acest

f e l

de

amenajări

se

oferă Dan Bădărău,

Ioan

Caproşu, op. c i t . ,

p .

286.

32


n r .

53,

p .

45.

33

Dan Bădărău,

Ioan

Caproşu,

op.

c i t . ,

p .

86.

34

Maria

Magdalena Székely, Ştefan

S.

Gorovei,

Contribuţii

la i s t o r i a

Trei-Ierarhilor, î n

Anuarul

I n s t i t u t u l u i

de

I s t o r i e ş i

Arheologie

«A.

D .

Xenopol»,

I a ş i ,

n r . XXX,

1993,

p .

442-443.

35

Dan

Bădărău,

O

vedere

panoramic

a

I a ş i l o r la

1793 datorată pictorului

rus

M.M. Ivanov,

î n

„Monumente

ş i

muzee”.

Buletinul Comisiei Ş t i i n ţ i f i c e a Muzeelor

ş i

Monumentelor I s t o r i c e

ş i

A r t i s t i c e ,

Editura

Academiei,

Bucureşti,

1958,

p .

73-81.

13



Planul

zonei

l a


XIX

În

c o l e c ţ i i l e Arhivelor Naţionale

I a ş i

se

a f l ă

Planul

proprietăţilor

B i s e r i c i i S f . Nicolae c e l

Sărac,

r e a l i z a t

l a

20

iunie

1807 . A ce s t a

nu

este un

documen t

i n e d i t ,

f i i n d publicat î n

1961

de

către

Constantin

Turcu36

(Fig. 5 ) .

Cu

toate

acestea, e l

nu a i n t r a t î n c i r c u i t u l ş t i i n ţ i f i c , rămân ând

aproape

necunoscut37.

Documentele

i s t o r i c e

care

explicau

acest

plan

a l

locului

se

păstrau separat

ş i

au

f o s t

publicate

independent38.

Puse

împreună,

planul

ş i

documentele

amintite contribuie

l a

o

mai

bună

înţelegere

a s i t u a ţ i e i

acestei

zone,

aşa cum se

prezenta

aceasta acum

200

de

a n i .

Biserica S f . Nicolae c e l Sărac, a s t ă z i

dispărută,

se

a f l a l a i n t e r s e c ţ i a

s t r ă z i l o r Vasile Conta,

Lăpuşneanu

ş i

Păcurari

ş i

Bulevardul

Copou

(Podul

Verde,

denumit, din

1866, B d. Carol

I ) 3 9

(Fig. 18). Aceasta

era

s i t u a t ă

p e

locul

Casei

Tineretului.

Prima b i s e r i c ă

de

a i c i a f o s t construită din lemn,

pe

l a

1670,

de către

Lu ca pârcălabul

de

Chişinău,

pe

Uliţa din

Afară”

s t r .

Vasile

Conta).

Biserica

a

f o s t reconstruită din z i d ă r i e ,

p e

l a

1786,

de către

Manolache Balş, f r a t e l e marelui logofăt Constantin Balş, cunoscut

ca

„nazir

a l

podurilor” din

c a p i t a l ă (administrator,

i n s p e c t o r ) .

Pe

l a

1800,

b i s e r i c a

era destul de

a v a r i a t ă ,

aşa

î n c â t ,

după

marele cutremur din

1803

(când

s-au

surpat

multe cupole

ş i

turnuri clopotniţe

î n

I a ş i )

a

t r e b u i t

r e c o n s t r u i t ă . La

1804,

mitropolitul V en iamin

Costachi

a î n c r e d i n ţ a t r e z i d i r e a lăcaşului

t o t

polcovnicului

Manolache Balş,

care

avea c a l i t a t e a

ş i de

epitrop

a l

b i s e r i c i 4 0 .

Biserica a

f o s t

puternic

afectată

de

cutremurul din

1898,

f i i n d

închisă

după acest

eveniment.

Mai

t â r z i u

s - a

decis demantelarea e i ,

spre

a f i r e z i d i t ă .

La

1906,

inginerul

oraşului

I a ş i

a făcut

un

raport pentru demolarea b i s e r i c i i ,

ca

nefiind r e p a r a b i l ă .

După

mai multe dispute,

b i s e r i c a a f o s t demolată î n

191341. În

anul

1960 s-au

făcut

p e acest

loc

săpături

arheologice

l a

construirea

Casei

Tineretului)

ş i s-au

descoperit t e m e l i i l e .

La Arhivele

Naţionale

I a ş i

se

a f l ă

două

pachete

de

documente p r i v i t o a r e l a

această

b i s e r i c ă 4 2 .

S-a

p ă st r a t j a l b a p r e o ţ i l o r

de

b i s e r i c a S f . Nicolae împotriva l u i

Ioniţă

Cerchez pentru

un

loc

de

bezmen

a l

b i s e r i c i i

(10

septembrie

1800)43.

Pe

c ând e ra

biserica s t r i c a t ă

ş i fără

e p i t r o p i , p r e o ţ i i

c e slujeau a i c i s-au

î n v o i t c u

un

jidov

s ă fac ă

o

bina,

o

dugheană pe

locul

b i s e r i c i i

din afara

î n g r ă d i t u r i i , i a r pentru folosirea

locului

avea

să

plătească

b e z m e n

câte

10

l e i

p e

an. Pitarul

Ioniţă

Cerchez, pe

c ând t r ă i a ,

a

c u m p ăr a t ac e a dugheană ş i

a

p l ă t i t b e z m e n câte

5

l e i p e

an,

până în

1784,

c ând

a devenit

epitrop al

b i s e r i c i i .

De

atunci

nu

a

mai

p l ă t i t , arătând c ă ac ea

bina

e s t e

dată

c u c h i r i e ş i

că, după încheierea

anului de învoială,

o

va

face

danie

b i s e r i c i i ;

dar

au t r e c u t 16

ani

ş i

nu

36

C.

Turcu, Îmbogăţirea

depozitelor

Arhivelor Statului I a ş i ,

î n Revista Arhivelor,

1961,

n r . 2 , p .

214-216

(planul

este

reprodus

l a

p .

215).

37Cf.

Sorin

I f t i m i , Vechi planuri privitoare

la

Uliţa

Târgului

de

Su s

di n

I a ş i

(Bd. Independenţei), î n Monumentul.

Tradiţie ş i v i i t o r , XI , partea I , I a ş i ,

2010, p .

61-65

r e f e r i r e

l a

acest

p l a n ) .

38

Gh.

Ghibănescu, D ocumente,

IN,

f a s c .

5 ,

1925, p . 146, documentele

n r .

XIV-XXIX,

comunicate

de N.A.

Bogdan.

Originalele

documentelor

amintite

a i c i republicat

de I .

Caproşu, Documente I a ş i ,

I-X.

39

Constantin

Turcu,

O biserică

din

I a ş i

dispărută: S f . Nicolae ce l

Sărac din

Muntenime,

„Mitropolia

Moldovei

ş i

Sucevei”

(MMS),

XLII,

1966, 1-2, p .

96-108.

Vezi

ş i

Vasile

Sărman, Altare

c u

candele

s t i n s e

din

Iaşul de

altădată,

Editura

Timpul, I a ş i ,

2008, cap.

VII , B i se r ica

„Sf.

Neculai c e l Sărac”,

p .

183-220.

Semnalăm ş i recentul

studiu

semnat

de

Iuliana Stavarachi, Biserica

S f .

Nicolae ce l

Sărac din

Muntenimea I a ş i l o r , publicat

î n „Analele

Ş t i i n ţ i f i c e

ale

U n i v e r s i t ă ţ i i «Alexandru

Ioan Cuza»

I a ş i ”

(AŞUI) s e r i e nouă), I s t o r i e , LIX, 2013,

p .

201-210.

40

Constantin Turcu,

op.

c i t . ,

p . 101.

41

Obiectele

de

c u l t

ale

B i se r i ci i S f . Nicolae

c e l

Sărac a

ajuns

l a

biserica Metocul

Maicilor, i a r

catapeteasma l a

biserica din Româneşti, j u d . I a ş i .

42

Direcţia

Judeţeană

I a ş i

a

Arhivelor

Naţionale

(DJANI),

Documente,

Pachetul

n r .

507,

c u

145

a c t e ,

dintre

a n i i

1690-1915

(donate Arhivelor

de p r .

Vespasian Vasiliu);

pachetul

n r .

793, cu

37

a c t e . Dintre acestea, o

parte

au

f o s t

publicate

de

episcopul

de

Huşi Iacob (Ioan) Antonovici

ş i N. A.

Bogdan,

î n

„Ioan Neculce”.

Buletinul

Muzeului

Municipal I a ş i , f a s c . V,

1925,

p . 122-129; 129-146.

43

IN,

f a s c . 5 , 1925, p .

132-133.

14



a

p l ă t i t această

datorie,

n i c i

binaua nu

a făcut-o danie.

Şi după moartea p i t a r u l u i , urmaşii

s ă i stăpânesc binaua t o t fără n i c i

o

p l a t ă , în tăria l o r . Biserica se află acum în proastă

s t a r e , crăpată încât s ă c adă, agiutor de nicăirea un ban nu are, ş i măcar de p e urma unor

asemen ea binale să

aibă un

v e n i t cu c ar e s ă se a j u t e .

Epitropii

cer

ca

binaua

să

revină î n stăpânirea b i s e r i c i i ,

aşa cum

a f o s t î n a i n t e 4 4 .

În 1804

Manolache Balş, epitrop

a l

b i s e r i c i i S f . Nicolae

cel Sărac (c e ar

f i

a j u t a t î n

două

rânduri l a refacerea e i ) , a

cerut acordul

Mitropoliei

de

a

z i d i

a l ă t u r i ,

p e

terenul b i s e r i c i i , „o

casă

temeinică”,

de

p i a t r ă .

Pe

acel

loc

t o t e l

ţ i n u s e ,

anterior o c r â şmă

veche

ş i

o

băcălie din

p i a t r ă ,

s t r i c a t ă .

De

f a ţ ă

cu

Mitropolitul

V en iamin

s-au

făcut

măsurătorile

ş i s - a t r a s a t

hotarnica locului

v i i t o a r e i

case.

P o t r i v i t l u i Constantin

Turcu,

erimetru

de

116

s t â n j e n i

ş i se

mărginea

cu: poarta

ogrăzii b i s e r i c i i ,

podul

u l i ţ a ) Păcurarilor,Terenul avea fo r ma unui p a t r u l a t e r neregulat,

c u

un

podul

Copoului, locul vornicului Grigore Ghica,

a l

l u i Dumitrachi, f i u l l u i I o n i ţ ă Balş

başceauş

ş i

c u

c i m i t i r u l b i s e r i c i i ” .

Se

cunoaşte

o

mărturie

hotarnică

a

locului

B i s e r i c i i

„Sf.

Neculai”

ş i

a l e g e r i i

l u i

despre

v e c i n i . Epitropii b i s e r i c i i

„Sf. Nicolai”

fac

plângere

l a

Divan

pentru r e c o n s t i t u i r e a p r o p r i e t ă ţ i l o r :

. . .

făcând

arătare că

s c r i s o r i l e

b i s e r i c i i pe

locurile

c e

împregiur le-au

avut dăruite de

la

c t i t o r i i s ă i

prăpădindu-se,

din nepurtare de

g r i j ă

a

celor

mai

vechi c t i t o r i

ai s ă i .

. . .

De

c ând s-au

pus

în bună stare acest lăcaş, zidindu-se

din

temelie

de

p i a t r ă , s-au depus s i l i n ţ ă

ca în baza actelor b i s e r i c i i ş i

a

megieşilor să se îndrepte hotarele acesteia, neavând acum

p r i c i n i c u n i c i

unul

dintre

v e c i n i .

. . .

Iar parte sau margine l o c u i t o r i l o r , dinspre

miazăzi

hotărându-se alăture

c u

Drumul

Mare c e vine de

la

Păcurari

ş i i n t r ă

în

I a ş i , unde de

la

vale de drum din vechime f i i n d

o

mare râpă,

numită

după vremi cu

multe

nume,

din pricina

curgerii

apelor

de

la

deal,

ac ea r âp ă

câte

puţin

s-au

t o t

mâncat

către

drum,

ş i

drumul

ferindu-se de r âp ă

s-au

s u i t

cătră locul

b i s e r i c i i 4 5 .

Nu

de

multă

vreme, Andoni B ineca băcal, care

mai

din j o s

având

o

căsuţă

cumpărată

alăture

c u

u l i ţ a c e să c o b o a ră în I a ş i la f o i ş o r u , au năvălit

c u împresurare de

şi-au

făcut

n i ş t e binale p e locul c e mia rămăsese al b i s e r i c i i , peste

drumul

nou, ş i p e m ar gi ne

drumului vechi, cât

mai

rămăsese către

p om enita

Râpă.

După

starea ş i îndreptarea c e

s

au luat acum

drumul. Se

află

dovedit

p e

locul

b i s e r i c i i .

Epitropii b i s e r i c i i

au l ă s a t după

trebuinţa

o b ş t i i

umblarea

drumului

în curmeziş,

de

4 s t â n j e n i 4 6 .

S-au

c e r c e t a t

a t â t

documentele b i s e r i c i i

cât ş i

a l e v e c i n i l o r ,

după cum

urmează:

o

mărturie

a

unor oamen i

bătrâni

(preotul

Ioniţă P r a l e ,

Petre

iuzbaşa

de

Harem,

Mihalachi ciubotarul)

di n

13

mai

1807.

Aceştia

au

m ă r t u r i s i t

că

drumul

p e

unde

este

acum

podul

l - a u

apucat

î n a i n t e vreme

mai l a

v a l e ,

adică

cap

prin

casa c e este

acum

a l u i

Stoica

cârciumarul, făcută

de

vre o

t r e i ani ş i cu

t o t u l pe

dinafară dughenuţa

c e au

făcut-o numitul băcal (Andoni

Bineca),

mutându-se drumul

di n

pricina

Râ p e i

î n

locul

numitei

b i s e r i c i

ca

t r e i

drumuri,

ş i că pe

unde

este ograda

numitului

băcalau f o s t

ş i

livadă î n g r ă d i t ă ,

care au

căzut

î n

râpă,

măcinându-se

asupra

b i s e r i c i i , din v r e m e

în

vreme47.

Locul Manolache Calmuţchi,

loc

p e care

l - a moştenit s o ţ i a

acestuia

de

l a

răposatul

său t a t ă ,

p i t a r u l

Ioan

Cerchez. Acesta

este

locul

pe care se

a f l ă

a s t ă z i

clădirea B i b l i o t e c i i

Centrale

44Ibidem,

p .

132-133.

45Ibidem,

p .

142-146.

46Ibidem,

p .

142.

47Ibidem,

p .

143.

15



Universitare,

după cum se poate

vedea

ş i

din planul

de

l a

1807. În

veacul

a l

XVIII-lea, terenul

se

megieşea

c u

locul

numitei b i s e r i c i i

pe

din

sus ş i

dinspre

apus,

peste

drumul

Botoşanilor.

Documentele

prezentate sunt

acestea:

La 2 februarie

1724,

Vasile Cioară

ş i

s o ţ i a

s a ,

I l i n c a , f i i ca l ui Gheorghe Giurgiul a

dat

danie preotului

Ioan

Kogălniceanu

un

loc

de casă

î n

mahalaua Muntenimei, î n t r e

S f e t i

Nicolae

de Su s ş i

Prepadoamna Paraschiva

c ea

Nouă,

arătând măsura lungului din

ţ i n t i r i m u l

b i s e r i c i i

Prepadoamna

Paraschiva,

î n j o s

până

î n

locul

Râ p e i

dinspre

S f .

Nicolae

60

stânjeni

domneşti

ş i

l a t u l

35

de

s t â n j e n i 4 8 .

Cartea

domnească din

18

decembrie

1762,

de

l a Grigore

Ioan

Callimachi aminteşte

de

plângerea

l u i Vasile Şoroagă,

mazil din

I a ş i

pentru

locul mai

sus a r ă t a t , c e - l are de

cumpărătură.

Locul m e rgea

din ţ i n t i r i m u l b i s e r i c i i Prepadoamnei

Paraschivei

ş i

până în malul Râpei,

ş i

î n t r e

u l i ţ i

c e

m e rgeau drumurile cele mari,

ş i p e de

o

parte ş i pe de

a l t a .

Peste

u l i ţ ă ,

despre

Bahlui,

având

casă ş i

c r â ş mă

un Nedelcu vătaful (care

acum

era

a clucerului

I oan Gane ); acesta

nu

se

îndestulase,

c i c u

cârciuma

l u i mai i n t r a s e

ş i

î n u l i ţ a ,

de se

mutase

drumul

p e

locul l u i

Şoroagă;

a s t f e l

Nedelcu a

cerut

vornicului

de

poartă

ca

să î i

hotărască

l o c u l ,

care

să treacă

ş i

peste

u l i ţ ă .

Judecata

a dat dreptate

l u i

Şoroagă, î n t ă r i n d u - i hotarnica.

Cartea

aceasta

domnească

face curată

alegere,

că

locul

l u i

Şoroagă au

f o s t

î n t r e

două

drumuri mari, adică

de

l a drumul

care

porneşte

de

l a

Bahlui

ş i trece p e

l a

capul

Râpei,

care

acum

î l

numesc

e i

drumul Neamţului

ş i

a l

S i r e t u l u i

ş i

a l

Păcurarului,

ş i

î n t r - a c e l

drum să

razămă locul

l u i Şoroagă

cu

marginea

sa

dinspre miazăzi

Şi acel

cuvânt

al capului

Râpi,

fără

a

pomen i

de

drum, l-au pus

după

prostime de atunci, căci drumul niciodată n-au

putut

să umble peste râpă,

c i p e

la capul

Râpii, ş i

totdeauna

trebuinţa l-au

cerut

a

f i în locul

acela. I a r

c e l ă l a l t

drum

este

Drumul Botoşanilor, î n

care să

razămă

locul

l u i

Şoroagă

dinspre

r ă s ă r i t .

„Şi

amândouă

drumurile

curat

se

înţelege

că se

împreună

drept

î n

capul

Râpii,

ş i după

vremi măcinându-se

Râpa

le-au

s t r i c a t

p e

amândouă, suindu-le l a deal”

49 .

S c r i s o r i l e

c e

au

a r ă t a t

Ruxandra

Corboaie

ş i

clironomii

(moştenitorii)

l u i

Gavril

Ciubotaru

ş i

Andonie băcalu

sunt

acestea:

O

mărturie hotarnică

din

8 mai

1766:

j a l b a

l u i

Gavril Ciubotaru s e i men

agesc,

a c e râ nd

să

f i e

miluit

de

către

domn

c u

o

bucată

de

loc din

târgul

I a ş i , l a mahalaua Sârbească, lângă

Râpa

c ea Mare, c e

este

lângă

Straja

marginilor

din Drumul

ce l Mare sub

c o s t i ş a Râpii,

s ă - ş i

facă

o

căscioară

î n

care

să

locuiască.

Toţi

martorii

din

vecini

au s pus c ă p e acea

bucată

de

loc niciodată

n-au f o s t

casă.

„Şi puind o

p i a t r ă

despărţitoare dinspre locul preotului Ioan, . . .

pe

hotarnica

a l ă t u r i

c u

drumul

de

s u s ,

c o s t i ş a

pe

malul

Râpei, unde

s-au

împlinit 8 stânjeni

au

pus a l t ă p i a t r ă

h o t a r ,

i a r l a

vale

merge până î n

pârăul Râpei,

cum pre

l a r g

se arată

î n hotarnică”50.

Z ap i sul din

20

noiembrie

1776,

prin

care

Toma Ciubotarul vinde

acel

loc

f r a t e l u i

său

Gavril Ciubotaru, pentru

60

l e i ,

arătând

că este

î n valea strâmbă,

de

l a vale

de

margine,

peste

Drumul

cel

mare

a l

Păcurarilor, l a

Muntenimea

de Sus51. Un

a l t z a p i s , din

12

i u l i e

1777, arăta că

Gavril Ci ub o tar a

vândut

locul l u i Gheorghe

Pâslaru,

pentru

80

l e i 5 2 . Prin Zapisul

de

l a 1 mai

1800,

Gheorghe Pâslaru a vândut

casa

l u i A nt o ni e B i nde c a

băcal,

drept 510

l e i .

Se

arată

că

locul

se

hotărăşte

p e

din

sus c u

Drumul

cel

mare

a l

Păcurariului,

i a r

p e

din

j o s , împrejur î l hotărăşte

Râpa,

cum

pre

l a r g

arată

z a p i s u l 5 3 .

48Ibidem,

p .

143.

49Ibidem,

p .

143

-144;

ş i

î n Documente

I a ş i ,

v o l .

VI ,

n r .

416,

p .

379-380.

50Ibidem,

p .

144.

51Ibidem.

52Ibidem.

53Ibidem.

16



Este

invocată

ş i

o mărturie hotarnică

din

23

martie

1769,

pe

a l t

l o c ,

c e

este

din j o s

de

locul

a c e s t a ,

care

a f o s t a u nu i

preot

Ioan

de

l a b i s e r i c a S f . Nicoale, cumpărat

de

l a Catrina Buchiloaie.

Măsurile cele

două,

dinspre miază-noapte

ş i

dinspre r ă s ă r i t le-am g ă s i t întocmai, f ă r ă n i c i o

pricină pentru Biserică.

I a r

l a

partea despre

miazăzi

de

l a v a l e ,

despre casa

l u i

Ioan

Vătaful,

h o t a r n i c i i

au

f o s t

s o l i c i t a ţ i

î n

t r e c u t

pentru locul

numitei

b i s e r i c i i ,

c e

se

împresura

de către unii

megieşi,

c â t ş i

„pentru u l i ţ e l e cele vechi,

c e

sunt cuprinse î n

gardul

unora d i n t r e mahalagii”.

Documentele din

aceasta

s e r i e

aduc

lămuriri suplimentare

p r i v i t o a r e

l a

deschiderea

Drumului spre Copou

v i i t o r u l

Pod

Verde), Bulevardul

Carol

I

de

a s t ă z i :

„Apoi

mai

c u

dinadinsul

am s t ă t u t de

au deschis u l i ţ a aceea c e m e rg e

p e de

la

vale de

locul b i s e r i c i i ,

începând

a

deschide întocmai din locul l u i Enachi Sav a, c ar e acum este

a

f i i c e i s a l e , pităreasa Elena Climentoaie, ş i

mergând în

s u s ,

tăind garduri

ş i l i v e z i de pomi,

care împresurară

u l i ţ a până

unde s-au

s f â r ş i t

locul

l u i Ion

Vătaful,

c e e ra de

la

vale de

locul

numitei b i s e r i c i

S f .

Nicolae,

n .

n s . ) , din

j o s

de

casa unui

Vasile

Mărgineanu, c e era

p e

locul b i s e r i c i i , am pus

o

piatră hotar dinspre b i s e r i c ă , ş i altă piatră am pus din v a l e ,

dinspre locul acelui Ion

Vătaful,

i a r de acolo în sus arată că u l i ţ a e ra deschisă, măcar că

după

răspunderea hotarnici această

u l i ţ ă se

vede i a r ă ş i

închisă la

deal, împresurând-o t o t

aceia

în

urma

h o t ă r â t u r i i ,

însă

cât

veni

drept

locul

b i s e r i c i i

rămâne

ca

în

urmă

s ă - ş i

caute

b i s e r i c a , dar îndestul c e hotarnica aceasta curat

dovedeşte

c ă ac ea u l i ţ ă

deschizând-o,

au

dat

în Drumul

c e l Mare, cari

merge

p e de

la

vale de locul l u i Calmuschi, c e

au

f o s t

al

l u i

Şoroagă,

zicând

că

au

pus piatră

din

j o s de casa l u i

Vasile

Mărgineanu, c i e ra p e locul

b i s e r i c i i ; ş i

foarte bine se

alcătuieşte

hotarnica

p e cei opt stânjeni c i

au f o s t

dat

l u i Gavril

Ciubotarul, f i i n d făcută

c u

puţin înainte ş i zicând

c ă ac ea

bucăţică

de

loc s-au

dat

lângă

Straja mărginenilor, din drumul cel mare sub costişa Râpii, care se înţelege că până s-au

împlinit

c e opt s t â n j e n i ,

până acolo

era ş i

Râpa

ş i ac olo e ra ş i S t r a j a , căci

hotarnica

vorbeşte

pentru marginea

locului

c ea de

la

vale că

m e rg e până la

pârul

Râpei, i a r la

marginea

c ea

din deal

nu

vorbeşte

nimică

de

pârâul

Râpei,

înfundându-se

locul

în

coada

Râpei, unde

nu mai

e ra pârâu54.

Şi

p e

lângă

aceste se aminteşte ş i

mărturia

preotului

I l i e

Prale

ş i

a

c e l o r l a l ţ i bătrâni, care

au

dat-o

c u carte de

blestem.

Apoi

fiindcă de

la

piatra c e

au

pus-o din

j o s

de

casa l u i

Vasile

Mărgineanu

hotarnica

b i s e r i c i i mai în sus numai în v o r b ă arată

că u l i ţ a

e ra deschisă, i a r vreo altă măsură la

locul b i s e r i c i i până

unde

merge spre apus nu

s-au f ă c u t ,

îndestul că dinspre partea

aceea

ne-am

încredinţat din s c r i s o r i l e locului l u i Calmuschi, c e sânt

arătate mai

s u s , p e care loc

curat î l arată

zapisul că e s t e î n t r e S f e t i

Nicolae

ş i

Prepadoamna

Paraschiva,

cum

ş i

cartea

domnească î l lămureşte

că

este cuprins î n t r e două drumuri mari, adică

a

Neamţului ş i

a

Botoşanilor, p r e c u m am arătat mai sus ş i am dovedit ş i groapa p i v n i ţ i i c e făcuse acel

Nedelcu

v ă t a f ,

care

se

află

cuprinsă

în

ograda

clucerului

Ioniţă

Gane55.

Documentele

l u i Ioniţă Gane

nu au putut

f i văzute, deşi divanul

le-a

cerut pentru

această

pricină, arătându-se că sunt

în păstrare la

mănăstirea

S l a t i n a .

La urmă s-a i v i t ş i

o

altă

dovadă,

o

hotarnică

din

5

noiembrie

1780

p e

un loc c e

a

f o s t al

l u i Gheorghe Gage, care acum e s t e

a doftorului

E v s t a t i e ,

alăture

p e din sus c u locul

caselor

spătarului

Ioan

Canano,

de

la

vale de

drum,

în dreptul

b i s e r i c i i

Prepadoamna

Paraschiva,

care loc se arată

că

este

cu

capul c e l

de

l a deal

în

drumul

Păcurarului,

unde

au pus ş i două p i e t r e în c o l ţ u r i . Cercetându-se acum de

Vasile

Bu cu r vornic de poartă,

s-au

a f l a t

atât

p i e t r e l e

acolo

dinspre drum, cât ş i măsurile de jur-împrejur, c u

palma

c e

e s t e

arătată

p e

hotarnică,

ş i

mai

prisosesc

dintr-acele

p i e t r e

până

în

podul

c e

s-au

făcut

54Ibidem,

p .

145.

55Ibidem,

p .

145.

17



acum,

la

c o l ţ u l din

sus

t r e i stânjeni ş i

două palme, i a r la

c o l ţ u l din

j o s ,

dinspre

c o l ţ u l

caselor spătarului Canano t r e i

s t â n j e n i ,

care iarăşi îndestulă

dovadă

este

că cu

27

de

ani

mai înainte umbla

drumul p e

acolo,

p o t r i v i t

în

l i n i e

gropii p i v i n ţ i i c e

făcuse acel

Nedelcu

v ă t a f , p e care cartea

domnitorului

Grigore Calimah

o

dovedeşte că e ra făcută în drum56.

Şi

de

toate

aceste, curat ş i fără îndoială s-au dovedit că numitul

băcal au

făcut

dughenele

e s t e drept

a

b i s e r i c i i

S f . Nicolae.

Ammăsurat ş i l o c u r i l e ce au avut

acel Gavril

Ciubotarul, atât c e i

8

stânjeni ce

cuprinde

hotarnica de

la

1766, care sunt cumpăraţi de

numitul

băcal, cât ş i locul c e

a

f o s t

al

preotului

Ioan, după hotarnica

de

la

7277,

care

locuri

amândouă

s-au

g ă s i t

sub stăpânirea

Ruxandrei Corboaiei,

nepoata

acelui Gavril

Ciubotarul. Şi împlinindu-se suma

stânjenilor

c e se

cuprind

în hotarnici, după p i e t r e l e c e s-au făcut de f a ţ ă , mai rămân la deal alăture

c u Râpa 16

s t â n j e n i ,

unde e s t e acum aşezat podul u l i ţ e i , pe care î i pretinde

numita

b i s e r i c ă ,

după

dovezile arătate, din c ar e s o c ot i m că e s t e c u cuviinţă

a

se lăsa

o

bucată de

loc slobod,

unde au f o s t

Straja

marginii, pentru

deşertarea gunoaielor oraşului

în Râpă,

p r e c u m am a f l a t ş i am dovedit, am dat ac eas tă

mărturie

la numita biserică

a

Sfântului

Nicolae, î m p re u nă c u

o

hartă

inginerească

de starea locului

(1807

iunie

2 3 ) 5 7 .

Deschiderea drumului

Botoşanilor

(Bd. Cop ou ).

Do cum entele invocate mai

sus

oferă informaţii interesante

c u

p r i v i r e l a momentul

amenajării primului

drum de

a i c i , străbunicul actualului bulevard

C o p o u / Carol I / 23

August.

Având

î n

vedere

i n t e r e s u l public

pentru

acest

s u b i e c t ,

se

cuvine

să

p o p o s i m

puţin

asupra

l u i .

I s t o r i c u l

Constantin

Cihodaru

arata

că

î n ve chim e

s e c .

XVII-XVIII): „spre Copou,

prin

Muntenimea

de

Mijloc,

se

m e rgea

prin actuala

stradă

Karl

Marx

(Lascăr C a t a r g i ) 5 8 . Drumul

era

nepracticabil

pentru

c e i

din

Muntenimea

de

Sus.

Locuitorii acestei

mahalale

ş i - a u

deschis prin

anul

1800,

un

drum

nou

p r i n t r e c i m i t i r e l e

b i s e r i c i l o r

S f .

Nicolae

ce l Sărac ş i

Prepadoamna

Paraschiva,

drum care

va

căpăta,

î n

v i i t o r , denumirea

de

„Podul

Verde”

(Bulevardul „23

August”)”59.

La

1921,

Gh. Ghibănescu,

Catastiful

I a ş i l o r

la

1755,

afirma

că

„pentru a deschide

drum

mai l e s n i c i o s

spre

Copou

–

c e l

vechi f i i n d

pe

strada

Lascăr

Catargi de

a s t ă z i

–

s-au

săpat

drum

tăind c i m i t i r e l e

b i s e r i c i l o r

S f .

Neculai

ş i

Prapadoamnei,

s - a

mutat

u l i ţ a

Sârbească mai

s u s ,

după prăpădul de

torente

din

1804

ş i s - a săpat

drumul

Botoşanilor –

azi

strada

Carol.

Toate

acestea

nu

l e

putea

vedea călătorul l a

175560

Do cum entele oraşului I a ş i , recent e d i t a t e

de

profesorul

I oan Cap r o şu ,

oferă

mai multe

informaţii

c u

p r i v i r e

l a

acest

s u b i e c t ,

arătând

că

începuturile poveştii

sunt

mai

vechi

decât

de

credea.

A s t f e l , l a

18

decembrie

1761,

Grigore

Ioan

Calli m ah v o i e vo d

î n t ă r e ş t e l u i

Vasile

Ş o ro agă, mazi l din I a ş i , stăpânirea

asupra

locului

său

dintre c i m i t i r u l

b i s e r i c i i

Prepadoamna

ş i

Râpă, p e care î l

încălcase

Nedelcu v ă t a f 6 1 .

Aici

apare

pentru p r ima

dată

menţionat drumul

Botoşanilor.

56Ibidem,

p .

145-146.

57Ibidem.

58

Înainte

de

1900 ş i

t r a s e u l

a c e s t e i s t r ă z i

era

d i f e r i t ,

ea

f i i n d „împinsă”

puţin mai spre

P o l i c l i n i c ă (vezi Arhivele

Naţionale

I a ş i ,

fond

Primăria

I a ş i ,

dosare

Imobile,

strada

Lascăr

Catargi

(Română),

nr

16).

59

I s t o r i a

oraşului I a ş i ,

I ,

coord. Constantin

Cihodaru, Gheorghe Platon,

Editura Junimea, I a ş i ,

1980, p . 355.

Se

citează ca surse c o n t r i b u ţ i i documentare ale l u i Gh. Ghibănescu, IN,

f a s c .

1 ,

p . 27;

f a s c .

5 , p . 133.

60

Gh. Ghibănescu,

Catastiful

I a ş i l o r

l a

1755, IN, I , 1921,

p .

27.

61


n r .

416,

p .

379-380.

18



Alte lămuriri sunt

aduse

de

o mărturie hotarnică a l u i Andrei Mogâldea vornic

de

poartă

privitoare

l a c i m i t i r u l

b i s e r i c i

Sfântului

Nicolae

din mahalaua

Muntenimea

de

Mijloc:

(15

noiembrie

1786).

Din

porunca l u i Alexandru Ion Mavrocordat, vornicul de poartă

a

venit

la

biserica

S f . Nicolae

din

Muntenimea

de

Mijloc, pentru

a

alege

ş i

hotărî locul

c i m i t i r u l u i

b i s e r i c i i

dinspre

megieşi.

A

adunat martori megieşi:

Ioniţă

baş-bulucbaş,

şetrarul

Sandu Oatul,

p r e o ţ i i de

la S f .

Nicolai ş i

S f . Paraschiva,

I l i e Mărgineanul,

care are casă p e

locul b i s e r i c i i .

Marginea dinspre r ă s ă r i t , după s c r i s o r i l e l u i

Ioniţă

baş-bulucbaş. Am

a f l a t

că

c i m i t i r u l

se

hotărăşte cu casele dumnealui, măcar că printre biserică ş i p ri nt re lo cul caselor

dumnealui

baş-bulucbaş Ioniţă

e s t e

acum u l i ţ ă

care vine

dinsus

dinspre Copou ş i

merge

alăture, pe de

la

vale de ograda

l u i

Ioniţă

baş-bulucbaş.

Şi în

gios printre casele şetrarului

Sandu Oatu ş i printre locul caselor ce-au f o s t

. . .

[loc l i b e r în o r i g i n a l ] , i a r acum se

s tăpâneşte acel loc de şetrarul Toma Cozma; care î n t r e aceste două locuri de casă i a s t e

lăsată

u l i ţ ă

de

patru

s t â n j e n i , de hotarnicii c e

au

hotărât

locul

caselor şetrarului

Sandu

Oatu ş i

a

şetrarului Toma

Cozma.

Dar no i p e


b i s e r i c i i

n-am putut să lăsăm ş i să

deosebim

drum

cu

p i e t r e

hotară

de

v r e m e

c e

în

s c r i s o r i l e

dumnealui

b aş

bulucbaş

Ioniţă

nimică de drum

nu

pomeneşte, c e z i c e că

două

locuri de casă c e l e ar e unde acum sunt

casele dumnealui să hotărăsc cu


b i s e r i c i i ,

p r e c u m î i arată

s c r i s o r i l e .

Dinsus, despre

miazănoapte, să

hotărăşte

ţ i n t i r i m u l b i s e r i c i i c u

un

loc

iarăşi

a

dumnealui

Ioniţă

b aş

bulucbaş, c e - l ar e

de

cumpărătură

de

la

Apostol

ce au f o s t diac

de divan, p e

care loc f i i n d

o

căsuţă p ro as tă s ă află deosebit c u p i e t r e hotară de către


b i s e r i c i i .

D es pr e ap us să hotărăşte

c u

locul c a s i i Zmarandii c e noao ş i mai la

vale drept

pivniţa

căpitanului Ce r c he z c e a de p i a t r ă , să hotărăşte c u Drumul Botoşanilor, care se pogoară la

vale

printre

casăle

Zmărandii

ş i

pintre pivniţa

de

piatră

a

dumnealui

căpitanul

Ioniţă

Cerchez ş i dă în

Drumul

c e l mare

a

Neamţului, unde

aice

în răspântie drumurilor mai ar e

căpitanul Ioniţă Cerchez

o

c â r ci um ă de

lemn

de

cumpărătură ş i

f i i n d p e

locul

b i s e r i c i i

p l ă t e ş t e

bezmăn

p e an la b i s e r i c ă 6 2 .

Din

g i o s , dinspre amiazăzi, să hotărăşte c u

un drum

c e e s t e printre ţ i n t i r i m u l b i s e r i c i i ş i

printre

locul

sterp

al

sulgerului

Vasile

Carp

Pin

păcate, c i m i t i r u l b i s e r i c i i

nu

a

avut

anterior

o

hotarnică s c r i s ă , c ar e s ă lămurească ş i mai bine s i t u a ţ i a . Şi î n t â i am început

a

măsura dintr-o piatră ho tar c e am pus în c o l ţ u l l o c u l u i , lângă c â r c i uma c ea de lemn

a

c ă p i t .

Ioniţă

Ce r che z , c e e s t e

în

răspântiile

drumurilor

ş i înspre soare-răsare,

alăture

c u

drumul de

la deal, până în două p i e t r e hotară în chiotoarea locului

dumnealui

şetrar

Sandu

Oatul,

c e

sânt

de

la

deal

de dr um ,

unde

mai

puind

ş i

no i

a l t e

două

p i e t r e

hotară

chiotoarea locului b i s e r i c i i , s-au

a f l a t

43 stânjeni

(peste

80

m e t r i , n . n . ) .

Drumul mai

vechi, a

f o s t î n g u s t a t prin

abuzurile

megieşilor,

făcându-l

adesea

i m p r a c t i c a b i l ;

aceasta a f ă c u t ca drumul Botoşanilor

să

f i e „îndreptat”

ş i

redeschis

u l t e r i o r . Î n a i n t e

de

a avea

c o n s t r u c ţ i i importante (Teatru, U n i v e r s i t a t e ) , Dealul Copoului reprezenta o a t r a c ţ i e doar

ca

loc de

plimbare, cu diverse a t e l a j e

sau

c ă l a r e .

După

1800,

drumul

spre

Copou

f i i n d pavat

cu

bârne

de

le mn, a dobândit denumirea

de

Podul Verde63.

În

zonă t r e b u i e

să

f i e x i s t a t ,

î n

veacul

a l

XVIII-lea,

ş i un

pod

de

lemn, vopsit î n verde, c o n s t r u i t peste

un

mi c r â u 6 4 . Credem

că

nu întâmplător

62

Documente I a ş i , VIII,

n r .

400, p . 507-508.

63

Io n Mitican, Urcând Copoul

cu

gândul

la

Podul Verde, Ed. Tehnopress, I a ş i ,

f . a .

[2006].

64Mircea Ciubotaru, Lexic

ş i

toponimie

în

Moldova. Podul Alb, Podul

Roşu,

Podul Verde, „Anuarul

de

Lingvistică

ş i

I s t o r i e

Literară”

(ALIL), t . XLVII-XLVIII, 2007-2008, Bucureşti,

p .

311-317 (mai ales

notele 6 ,

7 ) .

19



penitenciarul o r a ş u l u i ,

care

a funcţionat î n

casa

Canano, a f l a t ă vizavi

de

Biblioteca Centrală, purta

denumirea

de

„Poarta Verde”. Începuturile

i s t o r i c e

a l e Bulevardului

Carol

I

de

a s t ă z i pot f i , î n s ă ,

subiectul

unui

a l t s t u d i u ,

aşa

î n c â t ne mulţumim

doar

a

semnala

a i c i p o t e n ţ i a l u l acestui s u b i e c t , f ă r ă

a

ne

putea

permite

dezvoltarea s a , t e ma

beneficiind de

un

spaţiu l i m i t a t

î n

e c o n o mia l u c r ă r i i

de

f a ţ ă .

La

Arhivele

Naţionale

I a ş i s e păstrează

o

s c h i ţ ă a l o c u l u i , din

1826, care

nu

ar e

c a l i t ă ţ i l e

e s t e t i c e

a l e planului

de

l a

1807, dar

o f e r ă ,

t o t u ş i ,

câteva

d e t a l i i

i n t e r e s a n t e .

Planul

ar e

următoarea

însemnare: „Această

închipuitoare

hartă

de

mine s-au

f ă c u t ,

la an 1826 august 24.

Constantin

Timircan

vornic p o r ţ i i ” 6 5 .

Planul reprezintă chiar

c o l ţ u l

p e

care este

amplasată

a s t ă z i

Biblioteca

Centrală Universitară, putând f i

văzute

Uliţa

Mare spre Copou

la

deal,

Uliţa

c e vine

la

Copou,

Păcurari

precum ş i

Drumul S ă r i i , spre

Păcurari.

În

plan

sunt însemnate

Locul b i s e r i c i i

cu

hramul

S f i n t i i

Paraschiva Prepadomna, locul l u i Manolache Calmuschi

BCU).

La

deal

de

acestea este

a r ă t a t

Locul caselor dumnealui aga Ioan Carpu

(beneficiarul

„ h ă r ţ i i ” ) .

Acestea

se

aflau

î n

dreptul

frumoasei c l ă d i r i

c e

găzduieşte

a s t ă z i

I n s t i t u t u l u i

de

Igienă Publică. Locuinţa

agăi Carp era

însă mai î n

s p a t e ,

l a f a ţ a

u l i ţ e i

aflându-se o seamă

de acareturi

a l e gospodăriei s a l e ,

precum

„pivniţa

ş i

cuhniei

ş i

a l t e

două, c u

grajdul”,

după cum arată

planul

de

l a

1826.

Regulamentul

Organic

din

1832

prevedea

î n f i i n ţ a r e a

de

p i e ţ e

publice

î n j u r u l

unor

b i s e r i c i

di n

zona centrală a o r a ş u l u i , a s t f e l

apare

ideea proiectului P i e ţ e i

de

l a S f . Paraschiva66. A b i a î n

1841

se

dă curs acestei

prevederi,

făcându-se

măsurătorile

ş i

proiectele

necesare67. Vizat

pentru

p i a ţ ă

era

terenul

p e c ar e s e

a f l ă

a s t ă z i

Biblioteca

Centrală

Universitară

ce se

învecina

d i r e c t

c u

b i s e r i c a

S f . Paraschiva.

Pe

plan

apare

ca

„locul p i t a r u l u i Ioniţă Cerchez”.

La

1844,

când

se

dezbătea

încă

problema, proprietar

a l

locului

era

căminarul Costache Cazimir, s t a b i l i t î n Basarabia.

De

f a p t ,

s o ţ i a

s a ,

Pulheria Calmuschi, primise

acest

loc

drept

z e s t r e ,

c u

p r i l e j u l

c ă s ă t o r i e i 6 8 .

Pe acel

loc

se

aflau n i ş t e dughene din v ă l ă t u c i , î n c h i r i a t e

de

proprietar unor negustori

e v r e i ;

acestea

fuseseră

demolate

de

Municipalitate,

p e

l a

1837.

Negustorii respectivi

se

angajaseră

să

construiască

dughene

din

p i a t r ă

ş i

cărămidă,

după

modelele

o f e r i t e

de

a u t o r i t ă ţ i .

Datorită

plângerii

B i s e r i c i i

S f .

Paraschiva, a u t o r i t ă ţ i l e urbei

au

decis

ca p e

acel

loc

să

se

amenajeze o

p i a ţ ă

publică69.

„Uliţa

Strâmbă“ di n

z ona

Pieţei

„Mihai Eminescu”

Deşi poate părea

o

chestiune c o l a t e r a l ă ,

c r ed e m că este

necesară a i c i

o

paranteză dedicată

unei

probleme neelucidate s a t i s f ă c ă t o r

până

acum.

Examinând

planul din

1807,

Constantin

Turcu

a r e mar c at

că

u l i ţ a

p e care

este aşezată

b i s e r i c a S f .

Nicolae

cel

Sărac este

denumită a i c i „Uliţa

Strâmbă”,

f ă r ă

să

ofere

ş i

o

e x p l i c a ţ i e

a

acestui

f a p t 7 0 .

Denumir ea

u l i ţ e i

a

f o s t

adăugată p e

plan

c u

s c r i e r e

c h i r i l i c ă ,

de

mână,

folosind o cerneală

puţin

mai deschisă,

l a

1807, de

a l t ă mână

decât

c ea

a

desenatorului

i n i ţ i a l . I n d i c a ţ i a

pare

a f i o greşeală,

dacă

denumirea nu

ar

f i

f o s t

s c r i s ă

încă

din

epocă,

negru

p e

a l b 7 1 .

De

f a p t ,

asupra a c e s t e i

u l i ţ e s t ă r u i e ,

de

m ult ă v re me , numeroase

n e c l a r i t ă ţ i ,

care

merită

să

f i e

readuse

î n d i s c u ţ i e ,

c u

speranţa

l i m p e z i r i i l o r .

65

Planul

de

l a

1826 se

a f l ă

l a

Arhivele Naţionale I a ş i , Colecţia D o cu m en t e,

P.

403/138.

66

Dan D u m i t ru Iacob, Proiecte e d i l i t a r e

în

I a ş i i primei jumătăţi de secol XIX. Piaţa de

la

biserica

Sfânta

Paraschiva,

î n

IN,

IV-VII, 1998-2001,p. 125-140.

67

Ibidem,

p . 125.

68

Dan D u m i t ru Iacob,

op.

c i t . ,

p .

128-129; vezi

ş i

do c . din 1848, Anexa I ,

p .

133-134.

69

Ibidem,

p .

130.

70

DJANI,

D o cu m en t e,

P.793/21.

C.

Turcu, Îmbogăţirea

depozitelor

Arhivelor Statului I a ş i , RA,

1961, n r .

2 ,

p .

214-216

(planul este reprodus a

p .

215).

71

Biserica S f .

Nicolae

nu

este

a r ă t a t ă niciodată î n

documente ca

f i i n d

p e

Uliţa Stâmbă, c i doar

î n

Muntenimea

de

Mijloc. La prima

a t e s t a r e , î n

1690, este a r ă t a t ă ca f i i n d

p e

Uliţa Dinafară.

20



Se

ş t i a

că

î n

oraşul

I a ş i

exista o u l i ţ ă

cu această

curioasă denumire

–

„Uliţa Strâmbă”

– însă

amplasarea

e i

era

f i x a t ă , î n mod t r a d i ţ i o n a l , î n t r - o a l t ă

parte

a o r a ş u l u i ,

ş i

anume î n f o s t a

stradă

Dancu

a s t ă z i

î n zona Uzinei Teatrului Naţional),

care

se

întâlnea

c u

Podul Vechi s t r .

Costache

Negri).

Aşa este

l o c a l i z a t ă Uliţa

St r â mbă

de

Constantin Cihodaru

pentru secolul

a l

XVII-lea.

Se

considera

c ă , de şi e ra

foarte

aproape

de

zona

veche a o r a ş u l u i ,

aceasta era

p r ima u l i ţ ă

c e

aparţinea Târgului

Nou, cu

axul

p e

Uliţa Hagioaiei S f . Spiridon)72.

„Între

oraşul

vechi

ş i Măji

(zona Teatrului,

n . n s . )

s - a

interpus Uliţa

Strâmbă.

În actul

din

6 iunie

1623,

î n

care este

menţionată pentru p r ima

d a t ă , se

notează

că este

s i t u a t ă î n

Târgul Nou.

P o t r i v i t l u c r ă r i i c i t a t e ,

Uliţa

St r â mbă pleca

din

Podul

Vechi, din apropierea e x t r e m i t ă ţ i i apusene a acestuia ş i ,

după ce

cotea

î n

dreapta

mănăstirii

S f .

Sava,

ieşea

lângă

Teatrul

Naţional

de

a s t ă z i ,

î n f a ţ a

Conservatorului. Corespundea actualei

s t r ă z i

Dancu.

A p r oa p e

de

capăt,

lângă

clădirea Teatrului

Naţional

de

a s t ă z i ,

se

a f l a b i s e r i c a Dancu, datând din secolul

a l

XVI-lea, i a r î n c o l ţ u l

p e

c a r e - l

făcea

c u

Uliţa Golia

s t r .

Cuza

Vodă)

era

un

ha n

(cărvăsărie)

a l

mănăstirii

Golia.

Ca ş i

strada

Pantelimon, Uliţa St r â mbă

se

mai numea

ş i

Uliţa Chervăsăriei”73.

Vom

relua

documentele veacurilor

XVII-XVIII

pentru a încerca

elucidarea

amplasării

U l i ţ e i Strâmbe,

pentru

care

sunt

propuse

cele

două

l o c a ţ i i

d i f e r i t e . Există,

î n t r - a d e v ă r ,

mai

multe

documente

care

i d e n t i f i c ă

Uliţa

St r â mbă c u

strada Dancu

de

mai

t â r z i u ,

dintre

Teatrul

ş i

Maternitate,

aşa

cum

am văzut.

A s t f e l ,

documentul

din

17

august 1648, se

r e f e r ă l a

o

casă cu

p i v n i ţ ă ,

c e

o ţ i n e

I s t r a t e

Măciucă

„p e

Uliţa Strâmbă,

î n

c o l ţ u l U l i ţ i i , împotriva chervăsăriei

mănăstirii Golia”74.

Alt

document, din

15

s e pt embr i e

1662,

arată

că Iorga,

f i u l l u i Caraiane f o s t

vornic

vinde doctorului M o i s e casele s a l e

de „p e

Uliţa Strâmbă,

lângă

Podul Vechi, î n t r e

casele

l u i Palade

aga

ş i

Hariton

cel

b ă t r â n ” 7 5 .

Lângă casele doctorului

Moise

erau ş i

a l t e l e ,

c e

aparţineau

Mănăstirii

Trei I e r a r h i

(1669

noiembrie

1 9 ) 7 6 .

La

4

i u l i e

1671,

Condrea

negustor

vinde l u i

Teodosie,

epi s c o p

de

Rădăuţi, o

casă

c u

p i v i n i ţ ă

de

p i a t r ă „p e Uliţa Strâmbă,

aproape

de

b i s e r i c a l u i Danco“77. Aceeaşi l o c a ţ i e

este

susţinută

ş i

de

documentul din

20

a p r i l i e

1664,

prin

care

I s t r a t e

Dabija

î n t ă r e a

l u i

Miron

Costin

mare

c o mi s

(cronicarul)

casele

c u

pivniţă

de

p i a t r ă

dedesubt

ş i

b e c i ,

ş i c u

a l t e

pivniţe

deosebit f o s t e a l e ş e tr a r ul ui Andriaş,

f i u l

logofătului

Toderaşco),

pe

U l i ţ a

Podului

Vechi

f o s t e

a l e l u i Dumitraşco Solomon mare

s u l g e r ) 7 8 .

Publicarea documentelor

oraşului

I a ş i

î n t r - o

preţioasa s e r i e

de

volume,

de către

profesorul

Ioan Caproşu

oferă

o perspectivă mai

cuprinzătoare

ş i

mai

completă

asupra acestei

c h e s t i u n i .

Putem

a s t f e l

constata

că

numeroase

documente

din secolele

XVII-XVIII

menţionează

existenţa

U l i ţ e i

St r â mb e

î n legătură

c u Târgul de Sus, c u

extremitatea Uliţa Hagioaiei dinspre Piaţa „Mihai

Emines cu“

de

a s t ă z i .

Chiar prima menţiune documentară,

c ea

din

6 iunie

1623, ni se

pare

a

f i

elocventă î n

acest

sens: Dumitraşco Ştefan mare vornic

de Ţara de Jos

primea danie n i ş t e

dughene

c u

locul l o r ,

„c e

este

î n

târgul

I a ş i l o r ,

pre Uliţa

Strâmbă,

în

Târgul

Nou”79,

de

l a mătuşa

s a ,

S i n t i c l i c h i i a B i l ă i ,

pentru a

o

î n g r i j i l a

bătrâneţe.

Alte documente

au

venit î n s p r i j i n u l

acestei

l o c a l i z ă r i ,

aducând

mai multe d e t a l i i .

A s t f e l , l a

1 mai

1662,

I s t r a t e

Dabija vodă î n t ă r e a l u i

Stamatie f o s t

mare

postelnic stăpânirea

asupra

caselor

de p e

Uliţa

St r â mbă

ş i şase

dughene din

Târgul de Sus.

Se

arăta

că acestea erau „case gata ş i c u

loc

c u t o t c e este p e

u l i ţ a [Strâmbă]

ş i şase

dughene

gata

72

I s t o r i a oraşului I a ş i , v o l . I , Editura Junimea, I a ş i ,

1980, p .

53.

73

Ibidem,

p .

53.

74DocumenteI a ş i ,

v o l .

I , n r .

351, p .

421-423.

75

Documente

I a ş i ,

v o l .

I I ,

n r .

34,

p .

29.

76

Documente I a ş i , v o l .

I I ,

n r .

293,

p .

271.

77

Documente I a ş i , v o l . I I ,

n r .

357,

p .

331. Vezi

ş i

documentul din

10

i u l i e 1673,

n r .

404, p . 371.

78

Documente I a ş i , v o l .

I I ,

n r .

64,

p .

66-67.

79

Documente I a ş i , I ,

n r .

150,

p .

201-202.

21



c e

sunt î n

Târgul de

Sus, unde

se

împreună Uliţa

c e

vine

dinspre Braşoveni

c u

Uliţa Târgului

de

Sus,

c e se

cheamă

Podul

Hagioaiei”. Acestea

erau

„case

g a t a ,

pre

U l i ţ a St r â mbă

(…) c e

sunt

în

Târgu de Sus,

c e să

cheamă

Podul

Hagioaiei,

unde e s t e împreunarea u l i ţ e l o r ” 8 0 .

Uliţa Strâmbă

ş i u l i ţ a

Pârvuleştilor.

Documentele oraşului

I a ş i

a t e s t ă două

denumiri

ale

acestei

u l i ţ e , nume pentru

care

este

d i f i c i l

de

s t a b i l i t

o

succesiune, e l e

f i i n d f o l o s i t e ,

p r a c t i c , î n

p a r a l e l . P r i ma menţiune a c e l e i l a l t e denumirii a

u l i ţ e i

apare

î n

actul

din

23

mai

1666,

prin

care

Ieremia

dascăl

a vândut

„u n

loc

de case de

la Zid,

pr e

Uliţa

Pârvuleştilor”81.

D enumirea

apare

ş i

î n a l t e documen te u l t e r i o a r e :

1681

a p r i l i e

6 8 2 , 1681

octombrie

2683,

1703

martie

3 8 4 .

Importantă

este

însă

precizarea

din

7

s e pt embr i e

1736,

cuprinsă

î n

actul

em i s

de

Grigore I I

Ghica,

prin

care

î n t ă r e a l u i

Dumitraşco ispravnicul

marelui grămătic stăpânirea

asupra

unor locuri

de

casă

p e

Uliţa P â r v u l e ş t i l o r .

În

document

este

amintită

o hotarnică

î n

care

vorbea

despre

n i ş t e „locuri

de

casă p e

U l i ţ i a

P â r v u l e ş t i l o r ,

la capul

z i d u l u i

h a z n a l i i ,

din g i o s ” 8 5 .

„malul Râpii”.

I d e n t i t a t e a U l i ţ e i St r â mb e

c u

Uliţa

P â r v u l e ş t i l o r ,

c e l

puţin

p e un

anumit

segment

a l

a c e s t e i a , a

f o s t

pusă

î n

evidenţă,

c u

mulţi

ani

în

urmă,

ş i de

profesorul

Mihai

Costăchescu,

î n t r - u n

a r t i c o l

dedicat caselor a f l a t e , î n vechime,

p e

locul Colegiului Naţ i onal din

I a ş i 8 6 .

Documente

f o l o s i t e

de

acesta se

aflau

î n c o l e c ţ i a B i b l i o t e c i i

Centrale

Universitare

din

I a ş i .

A s t f e l , l a

26

octombrie

1681,

p re ot ul Vas ile,

de

l a

b i s e r i c a

Talpalari („Naşterea

În

hotarnică

este

menţionat

ş i

Născătoarei”), f i u l preotului Gligorie,

c u

f r a ţ i i s ă i ,

au

vândut o

casa

părintească

de p e

Uliţa

Pârvuleştilor, l u i Alexandru Armaşul,

c u

33

l e i b ă t u ţ i .

Casa

se

a f l a î n t r e

casa

l u i

Petre

căpitanul

ş i c ea

a

serdarului

Gheorghiţă Albotă,

peste drum de casa

l u i Ştefan F e ş t i l ă ? ) 8 7 . La

14

februarie

1731 un

anume Costin

ş i

s o ţ i a

sa

Măriuţa vindeau preotului

Ursu

Zugravul

o

casă cu

loc

cu

t o t ,

din

Uliţa

Strâmbă,

î n t r e

casa

l u i

Petre

căpitanul

ş i

casa

l u i Gheorghiţă Albotă s e r d a r u l ,

cu

preţul

de 20

l e i 8 8 .

Un

a l t document, din

20

mai

1710 arată că

Silion feciorul

l u i Neculai, nepotul

P e t r i i ,

ce-au

f o s t

c ă p i t a n , a

vândut preotului

Ion de

l a

b i s e r i c a

răposatului Iordache

Cantacuzino mare

v i s t i e r n i c T a l p a l a r i ) ,

ş i

f i i l o r

a c e s t u i a , un

loc

de

casă

p e

Uliţa

Strâmbă,

î n t r e

locul

l u i

V o i c u

ş i

locul

casei

l u i

Vasile

f o s t armaş,

până

î n

locul

l u i

Mihalache Terlea

c e

a f o s t

hotnog, pentru

18

l e i

bani

g a t a 8 9 .

La

14

februarie

1731 un

anume

Costin

ş i

s o ţ i a

sa

Măriuţa vindeau preotului

Ursu

Zugravul

o

casă c u

loc

c u

t o t ,

din

Uliţa Strâmbă, î n t r e

casa

l u i

Petre

căpitanul

ş i

casa

l u i

Ghe o rghi ţă Alb o tă s e r d a r u l ,

c u preţul de 20

l e i 9 0 .

Într-un document din

21

s e pt embr i e

1750,

preotul Ioan

Zugrav

mărturisea

că

a moştenit

de

l a p ă r i n ţ i

locul

de p e

Uliţa

Strâmbă,

p e care

ş i - a

c o n s t r u i t

casa:

„am o

casă c u

locul

pe

Uliţa

Pârvuleştilor,

c e

se

z i c e

acum Uliţa Strâmbă“91.

Biserica Banu ş i

Uliţa

Strâmbă.

Uliţa

St r â mbă

u rm a, o ar e cu m,

t r a s e u l

s t r ă z i i

Banu

(Gavriil Muzicescu).

Biserica Banu,

l a începutul secolului

a l

XIX-lea,

era

denumită

ş i

„Biserica

Calicilor”

deoarece

era

patronată

de

Breasla c a l i c i l o r c e r ş e t o r i l o r ) ,

care

î ş i avea s ă l a ş u r i l e

80

Documente I a ş i , v o l . I I , nr.24,

p .

22-23.

81

Documente

I a ş i ,

I I ,

n r .

130,

p .

118-119.

82

Documente I a ş i , I I ,

n r .

550,

p .

490-491.

83

Documente

I a ş i ,

I I ,

n r .

563,

p .

501.

84

Documente

I a ş i , I I I ,

n r .

220, p .

189-190.

85

Documente I a ş i , IV ,

n r .

296,

p .

215-216.

86

M.

Costăchescu,

Din

actele vechi ale caselor

c e

au f o s t

p e

locul Liceului

Naţional din

I a ş i , î n „Anuarul

Liceului Naţional

di n

Iaşi“

p e

a n i i

ş c o l a r i 1942-43, 1943-44, 1944-45,

(Omagiu

profesorului

Mihai Costăchescu),

I a ş i ,

p .

38-44.

87

Ibidem,

p .

39-40.

88

Ibidem,

p . 31-44.

89

Ibidem, p . 41-42.

90Ibidem,p . 31-44.

91

Documente I a ş i , V,

n r .

634,

p .

405.

22



undeva prin apropiere92. I n s c r i p ţ i a unei cădelniţe

de

a r g i n t donate b i s e r i c i i pentru pomenirea

spătarului Alecu Bran,

se arată că

b i s e r i c a Banu

se

a f l a „lângă

u l i ţ a

Strâmbă”93.

Din

vechile

docum ente

aflăm, î n t r - a d e v ă r ,

că

Biserica Banu

se

învecina

c u

Uliţa

Strâmbă94.

A s t f e l ,

l a

12

octombrie

1800

c t i t o r i i

ş i

poporeni

depun

j a l b ă

precum

că

„locul

c e

l - a

avut

b i s e r i c a din vechi,

cel

mai

mult

s - a r

f i împresurat a t â t de dumnealui

spătar Ion

Canano

ş i

dumnealui b an

Grigore

Başotă, c â t

ş i despre

locul l u i

Vârnav,

luându-le ş i

o

u l i ţ ă care n-ar f i

f o s t drum

vechiu,

numindu-se Uliţa

Strâmbă”95.

Vecinii c i m i t i r u l u i

erau:

de

l a d e a l ,

Uliţa

Sârbească,

de

l a vale Uliţa Strâmbă; din

j o s

Şerban Constantin Canano, i a r din

sus Ioan

Canano.

S-a

p ă s t r a t hotarnica c i m i t i r u l u i b i s e r i c i i Banului

de p e

u l i ţ a Strâmbă, din

12

octombrie

1800,

î n

c ar e s e arată

hotarnice

din

a n i i

1736

(7244),

1767

(7275) ş i 1762.

D ocumen tul

arată că

l o c u l , „din

s u s ,

î n

capătul

ţ i n t i r i m u l u i

de

l a

d e a l , se

megieşeşte

c u

u l i ţ a Sârbească

ş i capătul


de

l a vale

se

megieşeşte

c u

Uliţa Strâmbă”96.

Informaţii interesante

oferă

ş i

actele

banului

Grigore Başotă, c u

o hotarnică

de

l a

1767

(7275)

iunie

26:

marginea

din j o s

a locului

ş i c ea

din

sus

a c i m i t i r u l u i

era de

30

stânjeni

c c a .

60

m).

Se

arată că

această

proprietate i n t r a s e

c u

6 stânjeni

ş i

4 palme

pe

locul c i m i t i r u l u i ,

„ i a r lungul marginii

ce i

din

sus este despre biserica din u l i ţ a Strâmbă”97.

Marginea din j o s a

c i m i t i r u l u i ,

dinspre

banul

Başotă

ş i

slugerul

Vârnav,

măsurată

„din

Uliţa

Sârbească

până

î n

Uliţa

Strâmbă,

49

stânjeni

ş i

2

palme“,

i a r

î n c e l ă l a l t

capăt

37

de

s t â n j e n i ,

î n t r e cele

două

u l i ţ e .

Uliţa

St r â mbă

era

împresurată

de

slugerul

Vârnav

ş i

de

spătarul

Ş er ban Cantacuzino

[sau

I o n i ţ ă ] 9 8 .

Marginea din

sus

a c i m i t i r u l u i

se

învecina

c u

spătarul Ioan

Canano,

care

cuprinsese vreo cinci

locuri

de casă; după

documente nu

s - a

putut

s t a b i l i marginea c i m i t i r u l u i ,

dar

martorii

arată că

acesta

a

mai

dat

din locul

ogrăzii

s a l e

o

parte

pentru îndreptarea marginii

de sus

c i m i t i r u l u i

b i s e r i c i i . A s t f e l , din Uliţa St r â mbă

până î n

u l i ţ a Sârbească

s-au

măsurat

37

de

s t â n j e n i .

Capul

locului

de

l a

Uliţa Sâr bească

[ î n t r e

l o c u r i l e

Canano

ş i Başotă]

a i e ş i t

de 50

s t â n j e n i ;

Măsurat

capul

locului

de

l a

vale

[din

s p a t e ] ,

d i n t r e l o c u r i l e

spătarului

Ion

Canano

ş i

sulgerului

Vârnav

ş i

au

i e ş i t

26

s t â n j e n i .

A s t f e l ,

locul


a

f o s t

s t â l p i t

c u

8

p i e t r e

hotare, câte

două

l a

cele

patru

c o l ţ u r i .

I a r

pentru

împresurarea

U l i ţ e i Str âm b e

din hotarnica

de

l a

7244

a p r i l i e ,

s-au

g ă s i t

împresurat a t â t

despre

o

căsuţă

a b i s e r i c i i

c â t ş i

despre

grajd

ş i un

bordei

a l

dumnealui

s p ă t .

Ion

Canano,

pentru

care

a

răspuns

vechilul

că

a

z i s însuşi

dumnealui

spătarul [Ion

Canano]

că l e va

ridica ş i va deschide u l i ţ a ,

Uliţa

St r â mbă mai

era

împresurată

ş i de

spătarul Ş er ban

Canano.

Este

amintită o mărturie hotarnică

de

l a

1792

octombrie

25,

de

l a vornicii

de

poartă

Andrei

Mogâlde

ş i

Ştefan Ciogolie, î n

care se arată că

hotarnica

cea

veche [din 7244],

dar

n i c i

o

urmare

după

dânsa

nu f a c e ,

c i au

hotărât

cum

l i s - a

părut

împresurat,

ş i p e

Uliţa St r â mbă numind-o u l i ţ ă ,

f ă r ă

să

caute

urmare

c e

înapoi

c â t este

de

l a r g ă ,

p r i n t r e locul sulgerului V â rnav

ş i

locul

sulgerului

Ion

Bran.

Având

î n vedere toate

aceste

informaţii documentare, aparent c o n t r a d i c t o r i i ,

Gh.

Ghibănescu

încercase

ş i e l să

schiţeze

t r a s e u l

U l i ţ e i Strâmbe,

după

cum

urmează: „Din

dosul

Podului

Vechi

ş i a l

Bărboiului plecau

spre

nord-est două

u l i ţ i ” :

Uliţa St r â mbă

ş i

Uliţa Hagioaiei.

„Uliţa Strâmbă,

c e

m e rgea şerpuind î n

dosul

l o c u r i l o r

de casă, c e dădeau

î n

Uliţa

Mare ş i

m e rgea

spre

Măji,

adică

spre

S f . Sava,

mănăstirea

Dancu

ş i trecea (…), spre

S f .

Ioan

Botezătorul

di n

92

Paul Mihail, Contribuţii

documentare

la

i s t o r i a oraşului I a ş i

(Biserica Banu), I , î n AIIAI,

XXIV,

1987/1,

p .

418.

93

Ibidem,

p . 472.

94

Ibidem,

p .

419, 446.

95

Paul Mihail, op. c i t . , p . 446.

96

Ibidem,

p .

446-447.

97

Ibidem,

p . 447.

98

Ibidem,

p . 447.

23



Măji”99. P o t r i v i t l u i Ghibănescu „în

sus

această

u l i ţ ă ,

c e

şerpuia până

î n

locul C a l i c i l o r ,

înconjurând

toate r â p i l e

c e cădeau

î n Bahlui,

se

deschidea

noua u l i ţ ă

a

Hagioaiei, după

o

veche

boieroaică

–

probabil

o

Prăjească

–

care

atingea hindichiul

despre

nord,

c e

mărginea Uliţa

Târgului

Dinafară…“.

Cunoscându-se

configuraţia veche

a

o r a ş u l u i ,

este

greu

de

imaginat

ca

o

u l i ţ ă

care

începea zona Teatrului

Naţional

de a s t ă z i

să

ajungă

c u un

capăt

de

c e a l a l t ă

parte

a

bulevardului Independenţei, p ână l a poalele Copoului.

Acest

t r a s e u ,

d i f i c i l

de

urmărit, încerca

să

reunească

cele

două

ipoteze p r i v i t o a r e l a Uliţa

Strâmbă.

P o t r i v i t

Catastihului

de

l a

1755,

Uliţa St r â mbă cuprindea

68 de case,

f i i n d p r i n t r e cele mai

s c u r t e 1 0 0 .

Î n t r e a c e ş ti a

se

mai

a f l a î n c ă ,

un

Costandin

Pârvu101

diac l a V i s t i e r i e

ş i

Alexandru

Pârvu102,

care

s l u j e a

t o t

l a V i s t i e r i e .

Probabil

că e i

reprezentau familia

după care

u l i ţ a

(sau un

segment

a l

e i )

s - a

numit

ş i

Uliţa

P â r v u l e ş t i l o r .

PIAŢA

„MIHAI

EMINESCU”

ÎN

SECOLELE

XIX-XX

Amenajarea P i e ţ e i „Mihai Eminescu” a

du s

l a d i s p a r i ţ i a unui î n t r e g

cvartal

de

imobile,

precum

ş i

a

două

mici

s t r ă z i :

Gh.

Lascăr

ş i

aleea Principesa Maria. Î n f ă ţ i ş a r e a

de

a s t ă z i

reprezintă r e z u l t a t u l s i s t e m a t i z ă r i i u r b a n i s t i c e , s ă v â r ş i t ă

î n

mai multe

etape.

I n i ţ i a l , l a poalele

Copoului

se

a f l a

o

mi că p i a ţ ă , denumită

neoficial T u f f l i , i a r

apoi,

spre

s f â r ş i t u l secolului

a l

XIX-lea, „Piaţa

Carol

I ” . În

prima

jumătate a secolului

a l

XIX-lea,

această

p i a ţ ă

era

inclusă

în

t r a s e u l aşa

numitei „Uliţe Mari”,

care

pleca din

f a ţ a

Palatului Ocârmuirii” (Palatul

Culturii

de

a s t ă z i ) ;

aceasta

cuprindea

t r a s e e l e actualelor

s t r ă z i

Ştefan

cel Mare,

Lăpuşneanu

ş i

Carol I ,

un

adevărat

ax a l

o r a ş u l u i .

Spre

s f â r ş i t u l secolului

a l

XIX-lea, p i a ţ a a f o s t cuprinsă î n t r - u n a l t proiect

e d i l i t a r ,

care

reunea denumiri

de s t r ă z i

dedicate

membrilor familiei

r e g a l e .

Noul traseu

pleca

di n

Copou

ş i

se

îndrepta, simbolic,

spre

gară

(adică

spre

noua

c a p i t a l ă ) .

Acesta

cuprindea

s t r ă z i l e

Carol

I

(Copou),

Aleea

Regina

Elisabeta,

Aleea

principesa

Maria,

Esplanada

„Regina

Elisabeta”

(Râ pa

Galbenă)

ş i B d.

Regele

Ferdinand I

(strada

G ă r i i ) .

În

u l t i m i i

ani a i

secolului

a l

XIX-lea a

f o s t elaborat

un

plan urbanistic

d e t a l i a t

a l

oraşului I a ş i ,

c e

urmărea îndreptarea

ş i

l ă r g i r e a

s t r ă z i l o r oraşului;

acest

plan a modelat,

î n

mare parte

oraşul

modern. Dosarele

păstrate

a

Arhivele

Naţionale

I a ş i

cuprind numeroase planuri fragmentare

c e

î n f ă ţ i ş e a z ă vechile

trasee

ale

s t r ă z i l o r oraşului

ş i

f e l u l

î n

c ar e ac es te a au

f o s t

r e c t i f i c a t e

t r e p t a t ,

î n

cadrul

procesului

de

„ a l i n i e r e ” a s t r ă z i l o r .

Poves t ea c l ă d i r i l o r

a f l a t e

odinioară

î n

acest

perimetru

este destul

de

greu

de

r e c o n s t i t u i t .

Întreprinderea

presupune

o

cercetare

aprofundată

ş i de

durată

î n

fondurile a r h i v i s t i c e

ieşene, mai

a l e s î n

cele

a l e i n s t a n ţ e l o r

j u r i d i c e ,

care

stau

mărturie

pentru

moştenirea

ş i

vânzarea

de

c l ă d i r i .

Ceea c e

este

r e l a t i v

l a

îndemână sunt dosarele

de

imobil din fondul Primăriei oraşului I a ş i ,

care

acope ră

perioada

1900-1940, c u

unele r e f e r i r i l a deceniile a n t e r i o a r e .

P o t r i v i t

formulei t i p ă r i t e

p e

coperta

acestor

dosare,

e l e sunt d e f i n i t e

ca

„Dosarul

autorisărei pentru

c o n s t r u c ţ i i ,

r e p a r a ţ i i ,

îngrădiri

(…)

corespondenţă privitoare la acele

lucrări de dărâmări,

exproprieri

s au v â nz ar e a

imobilului, f i e din partea Comunei, f i e din partea proprietarului”.

În

cele

c e

urmează,

vom încerca

să

rezumăm, informaţiile documentare

cuprinse

î n

aceste

dosare.

Câteva planuri

de

d e t a l i i

sau

faţade

de

c l ă d i r i

contribuie

substanţial

l a

r e c o n s t i t u i r e a

99

Gh.

Ghibănescu,

Catastihul

I a ş i l o r

din

1755,

IN ,

f a s c .

1 ,

1921,

p .

9 ,

26.

Catastiful

a

f o s t

republicat

de

Ioan

Caproşu, Mihai-Răzvan

Ungureanu,

Documente s t a t i s t i c e

ale oraşului I a ş i , v o l .

I ,

I a ş i ,

1999.

100

Ibidem, p.10.

101

Ibidem, p .

31.

102

Ibidem,

p .

32.

24



î n f ă ţ i ş ă r i i

e d i f i c i i l o r

care

î m p od o b e a u altădată s t r ă z i l e din perimetrul actualei Pieţe „Mihai

Eminescu”,

a s t ă z i

dispărute. Aceste

dosare

dezvăluie

un

î n t r e g

mecanism

pus

l a

punct

de

Primărie:

modul î n

care

municipalitatea

urmărea

starea de

s o l i d i t a t e

ş i de

igienă a c l ă d i r i l o r ;

f e l u l

î n

care se

acordau

a u t o r i z a ţ i i l e pentru l u c r ă r i l e

de

î n t r e ţ i n e r e

curentă

sau

modificările

aduse

c l ă d i r i i ;

procesul

i n t r o d u c e r i i i n s t a l a ţ i i l o r sanitare modern e

ş i

a luminii e l e c t r i c e ;

standardele

i mp us e

pentru c l ă d i r i l e zonei I a o r a ş u l u i ; capacitatea

Primăriei

de

a urmări,

c u

perseverenţă,

r e a l i z a r e a planului

de

a l i n i e r e

a s t r ă z i l o r oraşului;

mecanismul

administrativ, j u r i d i c

ş i

financiar

pus

î n

funcţiune pentru exproprierile

de

u t i l i t a t e publică. Din când

î n

când, i e s l a iveală oamenii:

p r o p r i e t a r i

sau

c h i r i a ş i , poveşti

de

v i a ţ ă ,

d e t a l i i

c e

dau

culoare

i s t o r i e i

urbane.

Pe

l a

1900

î n

acest

spaţiu

era

amplasat

un

întreg c v a r t a l

de

c l ă d i r i ,

c e adăposteau

magazine, a t e l i e r e diverse

ş i

l o c u i n ţ e .

În

paginile

c e

urmează, vom urmări

î n

d e t a l i u pove s t ea

f i e c ă r e i c l ă d i r i î n

p a r t e .

Sunt mici i s t o r i i

care

fac

parte

din i s t o r i a

c ea

mare a o r a ş u l u i .

În

vechea

i n t e r s e c ţ i e

de

l a

poalele

Copoului,

un

r o l

proeminent

l - a avut

strada

Păcurari,

a l cărui capăt

î n a i n t a foarte mult,

aproape

de Casa

Tineretului

de

a s t ă z i .

Strada

Copou

(Carol

I )

deschisă

după

1804,

p r i n t r e c i m i t i r e l e b i s e r i c i l o r S f . Paraschiva

de Su s

ş i

S f . Nicolae

cel Sărac;

anterior

era

a i c i

doar

o potecă

c e

traversa s p a ţ i u l

dintre cele

două

ţ i n t i r i m u r i .

Am

amintit

de

paradoxul

c ă , deşi

s

a

plecat

de

l a

o

singură parcelă

i n i ţ i a l ă ,

palatul

Tuffli

a

ajuns

p e

s t r .

Păcurari,

î n

timp

c e

b i s e r i c a

S f . Nicolae

cel Sărac, p e

s t r .

V.

Conta, f o s t a u l i ţ ă

S f .

Nicolae. Având

î n

vedere aceste

r e a l i t ă ţ i ,

vom începe descrierea c l ă d i r i l o r amintite din

acest capăt a l

u l i ţ e i Păcurarilor.

Imobilele de p e strada

Păcurari

Palatul Jockey-Club/ Cofetăria

Tuffli

s t r .

Păcurari

nr. 2 ) .

Această elegantă

construcţie

e r a ,

î n

mod t r a d i ţ i o n a l , clădirea i s t o r i c ă

dominantă

a P i e ţ e i

prin

î n f ă ţ i ş a r e a

sa

arhitectonică

ş i

r o l u l

său

social

î n a i n t e

de

construirea Palatului Fundaţiei Ferdinand) (Fig.

21-22,

35).

Neoficial,

m i ca

p i a ţ ă

de

a i c i

era

numită

de

i e ş e n i ,

chiar „Piaţa

T u f f l i ” .

Memorialistul

Vasile Panopol s c r i a ,

p r i v i t o r

l a

terasa

c o f e tă r i e i T u f f l i : „Unii i e ş e n i

credeau

că

Piaţa Unirii

este

buricul

o r a ş u l u i ,

a l ţ i i

gândeau

că e l

se

a f l ă

î n

dreptul

acestei t e r a s e ; e u eram

p r i n t r e

a c e ş t i a . Într-adevăr, î n

vecinătatea

e i

se

î n t r e t ă i a u mai multe u l i ţ e .

Strada

Lăpuşneanu î ş i sfârşea parcursul,

aceea

a l u i Vasile Conta

ş i - l

începea.

Păcurarii plănuiau

o

lungă c a l e ,

strada

Carol

(Bd.

Copou, n . n s . ) î ş i termina

scoborârea,

pe

când drumul dinspre

Râpa

Galbenă ş i - l

pregătea”103.

Clădirea

care

asigura

capul de

perspectivă

a l

s t r ă z i i Lăpuşneanu

de

a l t ă d a t ă ,

Jockey-Clubul,

era

p r i v i t ă

d i f e r i t

de

ieşeni

ş i de

administraţie.

P o t r i v i t numerotării

s t r ă z i l o r

ieşene, acest

imobil

se

a f l a

p e

s t r .

Păcurari

n r .

1

ş i

nu

p e

s t r .

Lăpuşneanu,

reflectând

o

s i t u a ţ i e

veche,

î n

care

Păcurarii

erau strada

mai importantă

î n

această


ş i

nu

vechea u l i ţ ă

Sârbească (Lăpuşneanu)

s au c ea care urcă spre

Copou.

Fiind o c l ă d i r e i s t o r i c ă , reprezentativă, t r e c u t u l

e i

poate f i r e c o n s t i t u i t mai

complet

ş i di n

mai multe

categorii

documentare,

spre

deosebire

de

majoritatea c l ă d i r i l o r

din

zonă. Această

i s t o r i e începe î n

1804,

când Manolache Balş, epitrop

a l

b i s e r i c i i S f . Nicolae

ce l

Sărac (c e ar f i

a j u t a t î n

două

rânduri l a refacerea

e i ) a

cerut

acordul

Mitropoliei

de

a z i d i a l ă t u r i ,

p e

terenul

b i s e r i c i i , „o

casă

temeinică”,

de

p i a t r ă .

Pe

acel loc

t o t

e l

ţ i n u s e ,

anterior o c r â şm ă v e che

ş i

o

băcălie din p i a t r ă ,

s t r i c a t ă .

De

f a ţ ă

cu

Mitropolitul Veniamin

s-au

făcut măsurătorile

ş i s - a t r a s a t

hotarnica

locului

v i i t o a r e i

case.

P o t r i v i t

l u i

Constantin

Turcu, „Terenul

avea

fo r ma

unui

103

Vasile

Panopol, Pe

u l i ţ e l e

I a ş u l u i , e d i ţ i e î n g r i j i t ă ş i introducere

de

Mihai Sorin Rădulescu, Editura

A l l f a ,

2000, p .

107.

Aici

se

a f l ă o i s t o r i e documentată, c o m p le t ă a casei ş i a celor care o frecventau.

25



p a t r u l a t e r neregulat,

cu

un

perimetru

de

116 stânjeni ş i se

mărginea

cu: poarta

ogrăzii b i s e r i c i i ,

podul

u l i ţ a ) Păcurarilor,

podul

Copoului,

locul vornicului

Grigore

Ghica,

a l

l u i Dumitrachi, f i u l

l u i

Ioniţă

Balş baş-ceauş

ş i c u

c i m i t i r u l b i s e r i c i i ” .

Se pare că această

c l ă d i r e

a f o s t construită

după

planurile

tânărului

Gheorghe Asachi, prin

a n i i 1804-1807.

Casa

l u i Manolache B alş a f o s t

dată ca

zestre

Ecaterinei, f i i c a a c e s t u i a , c ă s ă t o r i t ă

cu

Iordache

Filipescu,

c e

avea

pe

atunci

rangul

de

căminar.

Aceasta

a vândut

casa

banului

Alecu

Beldiman, l a

22

noiembrie

1812, cu

p r i l e j u l

mutării

s a l e

l a

Bucureşti104.

În actul de

vânzare

se

menţionează

că

locul

era

împrejmuit

cu

ziduri

ş i că

î n

curte

e x i s t a

o

c l ă d i r e

de

p i a t r ă „c u

ap a ce

vine l a

cişmelele

oraşului

ş i

afară

din

ogradă, după

izvodul î m p ă r ţ i r i i

apei

c e este

făcut î n t r e

t o v a r ă ş i i

apei

a c e ş t i a .

De

l a f e r e a s t r a

casei

s a l e a p r i v i t vornicul Beldiman

cum

a f o s t d i s tr u s ă , l a

1821,

s t a t u i a

de

l a cişmea,

care

reprezenta

un

călugăr eremit; a i c i a s c r i s

„Jalnica

Tragedie”.

Casa

a f o s t moştenită

apoi

de

marele postelnic Vasile Beldiman105.

În

martie

1839,

Elena,

c ea de-a

doua

s o ţ i e a p o s t e l n i c u l u i , a vândut

casa

boierului Lupu Balş.

Pe

l a

1845,

proprietară

a

case era

Elena Sturdza-Păstrăvanu,

f i i c a

logofătului

Iordache

Catargiu,

c e

fusese

măritată mai

î n t â i

cu Iorgu

Ghica, i a r

apoi c u

beizadea

Gheorghe, f i u l

domnitorului

I o n i ţ ă Sandu Sturdza106.

Din

această

epocă, se

ş t i e

că

locuinţa avea „două rânduri”

p a r t e r ş i

e t a j ) ,

şapte

odăi

ş i

două

saloane.

Elena

Sturdza

a

vândut

clădirea avocatului Vasile Scully.

După 1872, acesta

a

dat

e d i f i c i u l u i ,


cunoscută din

vechile v e d e r i ,

c u

frumoasele

s t a t u i

î n s t i l

a n t i c

de p e

faţade

ş i

f r o n t i s p i c i u .

Vasile

Scully

a

adus

modificări c l ă d i r i i , transformând f e r e s t r e l e

mici

ale

parterului

î n v i t r i n e

luminoase,

î n

vederea găzduirii unor magazine moderne.

La

1867

a i c i

s-a

i n s t a l a t

„Hotel d'Angleterre”, ţ i n u t

de

I o s i f

Holştein. Prin

1876

saloanele

de

l a

e t a j au

f o s t

î n c h i r i a t e

Jockey-Club-ului,

i a r

l a

parter era

găzduit

un

r e s t a u r a n t .

În

septembrie

1885,

cofetarul

elveţian Richard T u f f l i

se

muta l a

parterul

a c e l e i a ş i c l ă d i r i , deschizând v e s t i t a c o f e t ă r i e

c e - i purta

numele.

Pe

l a

1910,

cădirea f i i n d

scoasă

l a

vânzare

de

Creditul

Urban, a f o s t cumpărată

de

j o c k e i ş t i ,

care

au

stăpânit-o

până

l a

1945.

Prin

a n i i

1960

clădirea

încă

mai

găzduia

Librăria

„Cartea

Rusă”,

„A.L.R.U.S.”

ş i

„S.R.S.C.”-ul. Clădirea a f o s t demolată prin

1966,

lăsând locul

micului

scua]

î n

care este

amplasat

Grupul s t a t u a r

a l

Voievozilor

ş i

deschizând

perspectiva

casei


asupra

P i e ţ e i .

Dosarul

de

imobil

c r e a t

de

Primărie oferă no i d e t a l i i

asupra

i s t o r i e i

acestei

case.

Clădirea

din

s t r . Păcurari

n r .

2

apare ca

având

drept

p r o p r i e t a r i succesivi

Creditul Urban

I a ş i

ş i

Cofetăria

T u f f l i .

La 18

iunie

1899,

Creditul Urban

I a ş i , Serviciul

Contencios, c omunică

Primăriei

I a ş i

faptul

c ă ,

î n

urma


de

a l i n i e r e a s t r ă z i i ,

„din

cauza

î n g u s t ă r i i t r o t u a r u l u i

din f a ţ a

i mo b ilului no st r u di n

s t r . Păcurari

n r . 2 c o f e t ă r i a Tuffly) suntem nevoiţi a schimba

poarta

de

acces

din

c u r t e . Vă

rugăm, d e c i ,

să

binevoiţi a ne

da

cuvenita autorisaţiune pentru

aşezarea e i în

s t r .

Păcurari ş i

astuparea

b o r t e l o r ” 1 0 7 . Recomandările

semnate

de

a r h i t e c t u l oraşului

I .

Vignali

ş i

inginerul

şe f

Ch. Chaigneau,

arată că

s o l i c i t a r e a

se

referea l a „a z i d i

ş i

a închide poarta a c t u a l ă ,

c e cată spre

p i a ţ a din f a ţ a

c a s e i , deschizând o a l t ă

poartă

ş i

p o r t i ţ ă î n

g r i l a j u l dinspre

strada

Păcurari,

însă

c u

condiţiunea

de

a

se aşeza

întreaga l i n i e a

g r i l a j u l u i

p e

l i n i a indicată

p e

a l ă t u r a t u l

extras

de p e

planul

de

aliniament,

adică paralel

ş i

îndepărtat

c u 13.00

m

de

l i n i a

c e

pleacă

dinspre c o l ţ u l

de

r ă s ă r i t a zidului

de

împrejmuire, a

Penitenciarului

Central trecând

prin

colţul

despre

r ă s ă r i t a

casei

n r .

3 .

După

i e ş i r e a temeliei soclului

î n

f a ţ a pământului

nu

va continua

104

Direcţia

Judeţeană

I a ş i

a Arhivelor

Naţionale

(DJANI),

D o cu m en t e,

P.

793/22.

Odată cu

casa, Ecaterina

Filipescu

n .

Balş)

a v ândut

ş i

toată

mobila

dinăuntru,

p o t r i v i t

unui

inventar separat

P .

793/24).

105

DJANI,

D o cu m en t e,

P.

793/26. În

acest document, din 1839,

se

face

ş i

un i s t o r i c

a l

p r o p r i e t ă ţ i i .

106

Rudolf

Şuţu,

I a ş i i de

odinioară, v o l .

I I ;

Io n

Mitican,

Strada

Lăpuşneanu de

altădată, I a ş i , Ed. Tehnopress, 2002,

p .

9-10. Vasile Panopol, op. c i t . ,

p .

107-118.

107

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare

de

imobile 90/2, f . 5 .

26



l u c r ă r i l e , până

nu

va cere

mai î n t â i

a r h i t e c t u l u i

Comunei

s ă - i

v e r i f i c e a l i n i e r e a

ş i a c e s t a - i

va

c e r t i f i c a

de

v e r i f i c a r e ” 1 0 8 .

La

dosar

este

anexat

ş i un Extras din planul de aliniament

al

stradelor

Păcurari

ş i Carol

I ,

aprobat prin

Decret

Regal n r .

2233,

din

19

iunie

1889109.

Este

haşurată suprafaţa

supusă

exproprierii

pentru l ă r g i r e a

B d. Carol

(Copou),

f â ş i e l a t ă

de

10

m.

Pentru

B d.

Copou

era

prevăzută o lăţime

de

16

m;

strada Păcurari se prevedea

o lăţime

de

13

m(Fig.

24).

Serviciul

de

Igienă

semnala,

l a

3 mai

1900, că

l a

Cofetăria

Tuffli

î n

ograda se

face

m urdăr i e mar e ,

aceasta

nefiind

pavată,

precum se

cuvenea pentru zona I a o r a ş u l u i . Creditul

Urban

I a ş i ,

ca

proprietar

a l

imobilului,

este

somat

ca de

urgenţă

să

paveze

această

curte

i n t e r i o a r ă ,

aşa

cum

prevede

regulamentul

de

urbanism110. La

14

i u n i e ,

Creditul Urban

răspunde

că

„Societatea

nedispunând pentru moment

de

mijloace

ad-hoc,

pentru a face

din

nou pavarea

ogrăzei

caselor

unde

e i n s t a l a t ă

c o f e t ă r i a T u f f l i ,

. . . ,

c o n s i l i u l

de

administraţie, căruia

i

s - a

supus

cazul

î n

d e l i b e r a r e , a decis

ca această

lucrare

să se

e xe cute

mai t â r z i u ” 1 1 1 .

La

13

s e pt embr i e

1906,

Creditul

Urban

din

I a ş i cerea

a u t o r i z a ţ i e pentru a face unele l u c r ă r i l a imobilul

său din

s t r .

Păcurari

n r .

2

(Jockey

Club): „1.

Reparatul

acoperământului p a r ţ i a l

c u

t a b l ă

nouă;

2 .

Văpsitul l u i ;

3 .

Reparatul

ulucelor;

4 .

Şi

a l t e l u c r ă r i

de

r e p a r a ţ i e

ş i

î n t r e ţ i n e r e ” 1 1 2 .

Avizul

tehnic

de pe

verso

revedea

că:

„Înlocuirea

câtorva

t a b l e

de pe

acoperământ

prin

a l t e l e

no i

ş i

văpsirea l u i î n o l o i ,

repararea

hogeagurilor,

repararea

t e n c u i e l i l o r

e x t e r i o a r e ,

ş i

vopsirea l o r

cu

l a p t e

de

var

î n

culoare,

se

pot a u t o r i z a ” 1 1 3 .

Cofetarul Richard

N.

T u f f l i , l a

31

martie

1910,

s o l i c i t a o a u t o r i z a ţ i e din

partea

Primăriei

pentru l u c r ă r i

de

î n t r e ţ i n e r e a imobilului din

s t r . Păcurari

n r .

2

(Jockey

Club)114.

Din t e x t u l

a v i z ă r i i ,

se

vede

că

imobilul

se

a f l a î n

continuare

sub

ipoteca Creditului

Urban;

petentul

era

autorizat „să

repare

t e n c u i e l i l e

casei

l a exterior

ş i

să

deie

o culoare

din

l a p t e

de

var”.

La

27

i u l i e

1912

Primăria soma

p e

Richard Tuffli

ca

î n t e rm en

de

8 z i l e

să

i n s t a l e z e

un

contor l a

i n s t a l a ţ i a

de apă

din c o f e t ă r i e ;

acesta s - a

conformat115.

O

c u r i o z i t a t e

administrativă

este

faptul c ă ,

deşi

construite

p e

aceeaşi

proprietate

i n i ţ i a l ă ,

clădirea

J ock ey

Clubului f o s t a

casă

Th. Balş)

ş i

Biserica

S f .

Nicolae

cel Sărac

ajung

să

f i e

amplasate

î n

două

d e s p ă r ţ i t u r i

d i f e r i t e a l e o r a ş u l u i . Primarul I a ş i l o r i n v i ta , l a

20

mai

1921,

pe


să

v e r i f i c e

dacă

l o c a l u l

Jockey

Club

ş i

Epitropia B i s e r i c i i S f . Nicolae

cel

Sărac

(imobilele

a l ă t u r a r e , din d e s p ă r ţ i t u r i l e

I

ş i I I I ,

s t r .

Păcurari

n r .

2

ş i s t r .

V.

Conta)

s-au

conformat somaţiei

c a ,

î n

t e rm en

de

48

de o r e ,

„să

se

închidă locul desgrădit

din f a ţ a

acelor imobile”116.

La

30

iunie

1921,

antreprenorul

Iosub Cohn

a executat

l u c r ă r i l e

de

refacere a gardului

ş i

cerea

p l a t a din

partea

Primăriei, inclusiv pentru l u c r ă r i l e

care

nu

erau

cuprinse

î n

devizul

i n i ţ i a l ,

dar au

f o s t

cerute de

a r h i t e c t u l o r a ş u l u i 1 1 7 . Scoaterea a

t r e i

rădăcini

de copaci ş i

nivelarea

t e r e n u l u i ; subzidire

c u

p i a t r ă

deasupra

s t r a t u l u i

de

beton

a l

fundaţiei

gardului,

p e

d i s t a n ţ a

de

21,60

m

(c u

înălţimea

de

l a

0,00

l a

0,30

m);

două gropi

î n p i a t r ă pentru fixarea s t â l p i l o r

de

f i e r

l a

poartă,

de

2x 2

ş i

140

cm; refacerea p o r ţ i i

de

f i e r ,

care

l i p s e a .

Să

i

se

plătească

ş i

cele

16

z i l e

de

108

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/2,

f . 7 .

109

DJANI,


de

imobile

90/2, f . 14.

110

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/2, f .

9 .

111

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/2, f .

13.

112

DJANI,

Primăria I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/2,

f . 34.

113

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/2,

f .

34v.

Autorizaţiunea,

l a

f .

35.

114

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/2,

f . 36.

115

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/2, f . 38, 41.

116

DJANI,


de

imobile 90/2, f . 44.

117

DJANI,


de

imobile

90/2, f . 53.

27



muncă „care le-am pierdut

cu săparea

s t â n c i l o r

de

p i a t r ă

pentru fixarea s t â l p i l o r

de

f i e r ” 1 1 8 .

Lucrările

au costat

7708,70 l e i . Devizul

acestor

l u c r ă r i

arată

că

a f o s t „remontat” g r i l a j u l

de

f i e r

ş i

soclul

de

p i a t r ă ,

pe

noul aliniament. Soclul

de

p i a t r ă

a l

gardului metalic a f o s t

aşezat

p e

fundaţie

de

beton;

au

f o s t completate l i p s u r i l e g r i l a j u l u i m e t a l i c 1 1 9 . Refacerea zidului despărţitor

dintre

J ock ey

Club

ş i

Epitropia S f .

Neculai

cu

cărămida

existentă

r e f o l o s i t ă ) ,

p e

fundaţie

de

p i a t r ă

ş i

t e n c u i t

p e

amândouă

p ă r ţ i l e .

Consolidarea r e s t u l u i

de

g r i l a j

care

a

f o s t

scos ş i

î n

urmă

reaşezat

l a

l o c 1 2 0 .

Din

poarta metalică

l i p s e a

o

jumătate, care

a

f o s t

î n l o c u i t ă

prin

modificarea

unei porţiuni

de

gard

vechi.

Pe

l a

1928,

proprietar

a l

imobilului

era

cofetarul Constantin Vlădescu.

Un

c h i r i a ş

a l

său,

p e care

voise

s ă - l

evacueze, l - a reclamat Primăriei, arătând

c ă :

„în

s t r . Păcurari

n r .

2 ,

zona

I ,

î n

ograda

Cofetăriei

C.

Vlădescu,

. . .

proprietarul

se

foloseşte

de un

ş i r î n t r e g

de

magazii,

bucătării

de

vară, comodităţi

e t c . ,

insalubre î n ultimul

grad

posibil

ş i

foarte

primejdioase târgului

î n

caz de

incendiu,

f i i n d

a l i p i t e

de

c l ă d i r i l e

vecine

ş i de

marea

c l ă d i r e a

Jockey-Clubului. Toate

aceste


au

f o s t construite f ă r ă a u t o r i z a ţ i e .

Subsemnatul consider

că

prin

această

reclamaţie

aduc

un r e a l

serviciu Comunei”121.

I .

Ciure, delegat din

partea

Primăriei, c o n s e mn a

că

a

g ă s i t

l a

f a ţ a

locului

„două

magazii

vechi

de

scândură

de

brad,

una

care

serveşte

de

bucătărie

de

vară, l i p i t ă

de

clădirea Jockey-Clubului

ş i

a

doua

care

serveşte

de

depozit

de

s t i c l e , lemne,

l ă z i

e t c .

Lipită

de

casele din

curtea

Jockey-Clubului. Ambele sunt

v i z i b i l e

din

s t r .

Lăpuşneanu, având

un aspect

f o a r t e u r â t , neregulamentare

ş i

f ă r ă a u t o r i z a ţ i e executate”122.

La

16

mai

1932,

proprietarului Constantin Zamfirescu, domiciliat î n Bucureşti,

s o l i c i t a o

a u t o r i z a ţ i e

pentru

„amenajarea

unui

local

de

consumaţie (numai

l a

p a r t e r ) , s i t u a t

î n

clădirea

J o c ke y-Clu b , c o ns t â nd î n : schimbarea

tâmplăriei,

pardoselilor

ş i

z u g r ă v e l i l o r ” 1 2 3 . Primăria

acorda


c a ,

l a proprietatea din

s t r .

Păcurari n r .

2 ,

să

s ch i mb e u ş i l e

ş i

f e r e s t r e l e

în

dimensiunile e x i s t e n t e ,

p e

unde va

t r e b u i ,

având

spre stradă

deschiderea î n i n t e r i o r ; asem enea

va

înlocui

duşumelele

ş i

repara

t e n c u i e l i l e ,

şlefuind

ş i

văruind124.

La

dosar se

mai

a f l ă

ş i un

deviz

de

l u c r ă r i pentru

i n s t a l a ţ i a canalului

l a Cofetăria

d - l u i

C.

Zamfirescu, din

s t r . Păcurari

n r .

2 ,

proprietatea Jockey

Club125.

Executantul

l u c r ă r i i

a f o s t I o s i f S t r e i t , a

cărui

firmă

de

I n s t a l a ţ i i

de apă,

canal

ş i

c a l o r i f e r e

se

a f l a

p e

s t r .

Mitropoliei

n r .

10.

Este

anexată

ş i

o

planşă: Planul

racordului la canal la Cofetăria C. Zamfirescu,

la

reţeaua

din

B d.

Carol

(Copou)126

(Fig. 23). Desenul făcut

c u această

ocazie

oferă

imaginea

planului

acestei case.

Pe

faţadă

era

marele salon, desfăşurat î n

lungime,

c u şase

f e r e s t r e mari

ş i

o

uşă

l a

mijloc.

În

j u r u l

unui

ho l

c e n t r a l ,

sunt a l i n i a t e ,

p e

două rânduri,

t r e i

camere

mici.

În

partea

din

s pat e s e de taşe az ă,

spre

exterior absida

semicirculară

a

salonul oval.

Acesta

este

planul

p a r t e r u l u i ,

c u

unele

f e r e s t r e

anulate, probabil. La

e t a j

trebuie

să

f i

avut

mai

multe

f e r e s t r e ,

care

să

ofere lumina necesară.

118

DJANI,


de

imobile

90/2, f . 53.

119

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/2, f .

55.

120

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/2, f .

56;

58-59.

121

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/2,

f . 67-67v.

122

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/2,

f .

67v.

123

DJANI,


de

imobile 90/2, f . 83.

124

DJANI,


de

imobile

90/2, f . 82.

125

DJANI,


de

imobile

90/2, f .

1 .

126

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/2, f .

84.

28



Palatul

Fundaţiei

Universitare

„Regele

Ferdinand I ” /

Biblioteca Centrală Universitară

„Mihai

Eminescu”. Clădirea monumentală

care

domină

a s t ă z i

peisajul P i e ţ e i „Mihai Emines cu”

este

aceea

a b i b l i o t e c i i u n i v e r s i t a r e ,

care

s t r ă j u i e ş t e poalele Copoului,

un

adevărat

Palat

a l

C ă r ţ i i .

În

Arhivele ieşene, i s t o r i a locului

ar e

două

p ă r ţ i

d i s t i n c t e ,

cărora

l e corespund

două dosare:

î n a i n t e

ş i după

construirea

Fundaţiei Ferdinand.

Perioada

anterioară

anului

1930

reprezintă

un

f e l

de

„ p r e i s t o r i e ” a impo zantului Palat

a l

Fundaţiei.

Am văzut

c ă ,

î n vechime, locul a aparţinut l u i

Vasile Şoroagă,

i a r

apoi

l u i Manolache

Calmuschi.

S t u d i i l e

u r b a n i ş t i l o r

au

evidenţiat faptul

că

a i c i ,

p e

locul

actualei

Biblioteci

Universitare,

s - a

î n c e r c a t ,

p e

l a

1845,

amenajarea c e l e i

d i n t â i p i e ţ e civice („de

paradă”)

din

capitala

Moldovei.

Chiar

dacă

t e n t a t i v a nu a

putut f i

m a t e r i a l i z a t ă , i n i ţ i a t i v a

merită

a

f i

consemnată127.

Regulamentul Organic din

1832

prevedea

î n f i i n ţ a r e a

de

p i e ţ e publice

î n j u r u l

unor b i s e r i c i

din zona

centrală a o r a ş u l u i .

A b i a î n

1841 se

dă curs acestei

prevederi,

făcându-se

măsurătorile

ş i

proiectele necesare. V iz at p ent r u p i a ţ ă

era

terenul

p e care

se

a f l ă

a s t ă z i

Biblioteca

Centrală,

c e se

învecina

d i r e c t

cu

b i s e r i c a S f . Paraschiva.

Pe

plan

apare ca

„locul

p i t a r u l u i

Ioniţă

Cerchez”.

La

1844,

când

se

dezbătea încă problema,

proprietar

a l

locului

era

căminarul Costache

Cazimir, s t a b i l i t

î n

Basarabia.

De

f a p t , s o ţ i a

s a ,

Pulheria Calmuschi, primise

acest

loc

drept

z e s t r e ,

c u

p r i l e j u l c ă s ă t o r i e i 1 2 8 .

Pe

acel

loc

se aflau

n i ş t e

dughene

din

v ă l ă t uc i , î n c h i r i a t e

de

proprietar unor negustori e v r e i ;

acestea

fuseseră

demolate

de

Municipalitate,

p e

l a

1837.

Negustorii respectivi

se

angajaseră

să

construiască

dughene din p i a t r ă

ş i

cărămidă,

după

modelele

o f e r i t e

de

a u t o r i t ă ţ i .

Datorită

plângerii B i s e r i c i i S f . Paraschiva, a u t o r i t ă ţ i l e urbei

au

decis

ca p e acel

loc

să se

amenajeze o p i a ţ ă p u bl i c ă 1 2 9 .

La

28

martie

1900,

proprietarul terenului

de

l a i n t e r s e c ţ i a s t r ă z i i

Păcurari

c u

B d.

Carol

I ,

profesorul

A.C.

Cuza,

cunoscută

persoană

publică.

Acesta

era

somat

de

primărie

să

îngrădească

l o c u l ,

pentru

ca

să

poată

f i construit

î n

mod d e f i n i t i v t r o t u a r u l 1 3 0 .

Se

ş t i e

că

l a

8/21

iunie

1911

p e

acest

teren

v i r a n , î n g r ă d i t

c u

gard

de

lemn,

era

i n s t a l a t Circul Henry131.

In

iunie

1912,

p e

acest loc

a l

l u i

A.

C. Cu za,

do i

a s o c i a ţ i ,

Marcel

Dudek e w i c i

ş i

Luca

Bogdan

cereau


pentru a

construi

un

„teatru

r e f l e c t o - o p t i c ” ,

după

proiectul

inginerului

P r i m ă r i e i 1 3 2 .

La

23/5

mai

1914,

agentul

Primăriei

semnala

că p e

locul viran

a l cărui

proprietar

era

A.

C. Cuza

s - a

i n s t a l a t Circul „Könyöt Brothers”,

cu un

număr

de

40

de

c a i ,

t r e i

e l e f a n ţ i ,

patru

u r ş i , mai mulţi câini

ş i 150

oameni,

care produc

z i l n i c

o

c a n t i t a t e en ormă

de

gunoi,

pe care

refuză

s ă - l

îndepărteze, î n

ciuda

s o m a ţ i i l o r 1 3 3 .

La

15

noiembrie

1923

era

încheiat

un

proces-verbal, î n

care

se

constată existenţa unor

magazii din lemn

p e

proprietatea

d - l u i

P.

I l i e s c u ,

din

s t r . Păcurari

n r .

4 ,

numită „Arenele

Romane”.

Se

constata

existenţa

mai

multor barăci din lemn î n

care se o cu pă cu

comerţ

de

f r u c t

domnul

D . D .

Miron, i a r domnul

V.

Lunganu

ar e

o cizmărie. Alături

de acestea era

proprietatea

vecină a domnului

Beer,

care

ameninţa

cu

prăbuşirea.

Zăplazurile

de

scânduri

erau

foarte

d e t e r i o r a t e , î n c â t

au ş i căzut.

Asemenea

l u c r ă r i din le mn nu sunt permise î n

zona I ,

recomandăm

dărâmarea

de

urgenţă a tuturor

c o n s t r u c ţ i i l o r

din lemn

ş i

a

z ă p l a z u r i l o r ,

a t â t

spre s t r .

Păcurari,

c â t ş i

spre

s t r .

Carol.

Se

va construi

un

a l t

gard,

regulamentar,

c u

avizul P r i m ă r i e i 1 3 4 .

127

Dan D u m i t ru Iacob,

Proiecte

e d i l i t a r e

în

I a ş i i primei jumătăţi

de

secol

XIX. Piaţa de

la

biserica Sfânta

Paraschiva,

IN,

IV-VII, 1998 –

2001, p .

125-140.

128

Ibidem,

p . 128-129; vezi

ş i

doc.

din 1848,

Anexa

I ,

p .

133-134.

129

Ibidem,

p . 130.

130

DJANI,

Fond

Primăria Municipiului

I a ş i ,

Dosare

imobile, 26/46,

f .

2 , 3 .

131

DJANI,

Fond

Primăria Municipiului I a ş i ,

Dosare

imobile, 26/46, f .

17.

132

DJANI,

Fond


Dosare

imobile, 26/46, f .

22.

133

DJANI,

Fond Primăria Municipiului I a ş i , Dosare imobile, 26/46, f .

29.

134

DJANI,


43.

29



Dl. Nathan Natanz ohn s o l i c i t a ,

l a

30

i u l i e

1923,

aprobare pentru a î n f i i n ţ a

un

depozit

de

desfacere a benzinei

ş i

a u l e i u r i l o r

minerale

pe

terenul

din

s t r .

Carol c o l ţ

c u s t r . Păcurari

(„Arenele

Romane”), proprietatea d - l u i

I l i e s c u 1 3 5

(Fig. 25).

Serviciul

tehnic

se

pronunţă pentru

respingerea

acestei

i n i ţ i a t i v e .

La

20

decembrie

1923,

era

em i să o

a l t ă

somaţie pentru

ca

P.

I l i e s c u

să

dărâme toate c o n s t r u c ţ i i l e din lemn136.

Luigi Proserpi,

director

de

c i r c ,

l a

4

decembrie 1926,

dorea să

i n s t a l e z e

p e

locul viran

di n

s t r .

Carol

c o l ţ

c u

s t r .

Păcurari, proprietatea domnului I l i e s c u ,

un

c i r c , construcţie provizorie

de

scânduri,

pe

timp

de şase

l u n i ,

pentru

a - ş i

desfăşura

a c t i v i t a t e a începând

de

l a

25

decembrie

1916.

Proprietarul

cerea


de

i n s t a l a r e

ş i

funcţionare137.

Raportul expertului,

consemnat

pe

verso, punea următoarele c o n d i ţ i i : construcţia va f i provizorie,

p e

durata sezonului

de

i a r n ă .

Se

va face din lemn

de

brad,

acoperişul

f i i n d p r o t e j a t

de carton

gudronat. Direcţiunea c i r c u l u i

se

obligă

ca

z i l n i c

s ă s e c ur eţe

grajdurile

pentru animale,

i a r

gunoiul r e z u l t a t

să se

transporte afară

din

o r a ş . Este a t a ş a t

un

plan

p e

o z a l i d ,

din

care se vede că

c i r c u l

urma

să

aibă

o

formă

dreptunghiulară

(32x26

m);

î n

spatele

aceste


se păstra

„scena

veche”138.

Alături

este

ş i

o a l t ă planşă

cu

reprezentarea

acestei

amenajări (Fig. 26, 27). I n t e r i o r u l Circului

era

de

fo r mă

rotundă; l a

i n t r a r e ,

lângă

cele

două case de

b i l e t e , existau standuri pentru băuturi

ş i

c o f e t ă r i e .

În

vârful

acoperişului

conic

f l u t u r a

un

steag

a t â r n a t î n

fo r mă de

banieră.

Ar ena

avea

un

diametru

de

12

m, i a r l o c u r i l e s p e c t a t o r i l o r

erau

dispuse, concentric, î n

Stal

I ,

Stal

I I ş i

Galerie.

În

mai

1927,

G.

Bella, director

ş i

proprietar

a l

Circului

„Naţional”

cere


pentru

a

se

i n s t a l a

î n

I a ş i , l a

Arenele Romane,

vizavi

de

Cofetăria „ T u f f l i ” , pentru

ca

r e p r e z e n t a ţ i i l e

să

poată

începe

de

l a

1

iunie

1927139.

Condiţiile

puse de

municipalitate

erau

următoarele:

c i r c u l va

f i

de p ânz ă p e

schelet

de

lemn; grajdul pentru

cei

15

cai a i

c i r c u l u i va

f i

de

asem enea

din

pânză.

Se cerea ca

terenul

să

aibă closete regulamentare, grajd

de

z i d , i n s t a l a ţ i e

de

apă ş i

lumină140.

La

22

martie

1928,

a r h i t e c t u l

şef cere

primarului

să

aprobe somarea d - l u i

P.

I l i e s c u ,

domiciliat î n

s t r .

Ştefan

ce l Mare,

fundacul b i s e r i c i i S f . Dum i t ru

Balş

care

este

proprietarul

terenului

viran

din

s t r .

Carol

c o l ţ

c u

s t r .

Păcurari,

să

împrejmuiască

acel teren

î n

t e rm en

de

30

z i l e . „Acest teren

este aproape

î n întregime desprejmuit,

i a r

împrejmuirea

c e

mai există

în

picioare

este

distrusă

complet, dând

un aspect

foarte

u r â t

s t r a d e i

î n

acest

punct; totodată

acest

t e r e n , a t â t

î n timpul

z i l e i

c â t ş i

î n

timpul n o p ţ i i

serveşte t r e c ă t o r i l o r pentru

facerea

n e c e s i t ă ţ i l o r ” 1 4 1 .

La

25

iunie

1926,

D .

I l i e s c u

adresa

următoarea s o l i c i t a r e :

„Domnule

Primar, î n anul

1923

Majestatea

Sa

Regele, venind î n

I a ş i spre a - l

v i z i t a , ş i - a exprimat

dorinţa

către

f o s t u l

domn

primar

a l

Comunei,

de

a

clădi î n

acest

oraş

o fundaţie

universitară c ar e s ă po ar te nu me le de

Fundaţia

„Regele

Ferdinand”.

În acest s c o p

majestatea

sa

a

ales terenul proprietatea

mea,

di n

s t r .

Carol c o l ţ

c u

s t r .

Păcurari,

fiindcă

se

a f l ă

peste drum de

palatul

Majestăţii Sale Regina Maria,

p e de

o

p a r t e ,

i a r

pe

de

a l t ă

p a r t e ,

de

palatul Căminului studenţesc. Această dorinţă e xp re să a

Majestăţii Sale Regele mi-a f o s t comunicată

de

însuşi

domnul primar

a l

Comunei,

care

l a rândul

său

m-a

rugat

de

a nu vinde

terenul

nimănui

ş i c u

n i c i

un p r e ţ , căci

va

f i

cumpărat

de către

Comună

ş i

o f e r i t

Majestăţii

Sale

î n

scopul

sus-numit.

În

timpul din urmă începusem

serioase

t r a t a t i v e

de

vânzare

î n s ă ,

aceasta

nu

s - a putut

efectua

din

cauza

căderii

de

l a

guvern

a f o s t u l u i

p a r t i d .

În

consecinţă,

am

onoarea

de

a o f e r i

terenul spre

vânzare Comunei

I a ş i .

Acesta

este

un

135

DJANI,

Fond Primăria Municipiului I a ş i , Dosare

imobile,

26/46, f .

48.

136

DJANI,

Fond

Primăria

Municipiului I a ş i , Dosare

imobile,

26/46, f .

49.

137

DJANI,

Fond


I a ş i ,

Dosare

imobile, 26/46,

f .

55.

138

DJANI,

Fond


Dosare

imobile, 26/46, f .

56.

Autorizaţia

l a

f . 58.

139

DJANI,

Fond

Primăria


imobile,

26/46,

f .

61.

140DJANI,

Fond


Dosare

imobile, 26/46, f .

62

a u t o r i z a ţ i a ) .

141

DJANI,

Fond

Primăria


imobile, 26/46, f .

63.

30



teren de

c o l ţ

c u două

f a ţ a d e ,

p e

s t r ă z i l e

Carol

ş i

Păcurari;

ar e

o

suprafaţă t o t a l ă

de

2500

m.p.,

c u

faţadă

de 123

m.

Preţul este de 2200

l e i / m . p . 1 4 2 .

Acelaşi

D.

I l i e s c u , l a

23

februarie

1928, adresa

o

plângere Prefectului judeţului

I a ş i :

„Cu

ocazia

devastărilor studenţeşti din

decembrie

1927

mi

s - a

devastat

de c ă t r e

studenţi întreaga

împrejmuire, adică

gardul

terenului proprietatea mea din

s t r .

Carol

c o l ţ

cu

s t r .

Păcurari”.

Reclamantul

arăta

că s - a

prezentat l a f o s t u l prefect

de

P o l i ţ i e , Lăzărescu,

c e

l - a

asigurat

că

va

f i

despăgubit,

dar

nu

a primit n i c i

un

f e l

de

compensaţii,

precum

c e i l a l ţ i p r o p r i e t a r i a f l a ţ i

î n

aceeaşi

s i t u a ţ i e .

D .

I l i e s c u

arată

că este

a

patra

devastare

p e care

o

suferă

această

proprietate a

s a .

El

aminteşte

că

a

mai

s u f e r i t

o

mare pagubă când

s-au

masat

trupe

î n

curtea

Comisiei

I ,

cu

p r i l e j u l a l t e i demonstraţii s t u d e n ţ e ş t i . Atunci

t r u p e l e ,

f i i n d nevoite

să stea

acolo mai multă

vreme,

mi-au murdărit

o

scenă care era p e acel

t e r e n , i a r

parte

din

aceasta au ars-o ca să se

încălzească,

căci

nu aveau lemne.

În

urmă proprietarul susţine

că

a f o s t nevoit

să

demonteze

scena

c u

t o t ul , i a r

materialul rămas

să

î l

vândă

pe

un preţ

de

nimic. Suma

l a

care se

r i d i c ă

paguba

s u f e r i t ă î n ziua

de

10

decembrie

1927

î n t r e c e valoarea de 30.000 l e i 1 4 3 .

Proces-verbal

încheiat

c u acea

ocazie

arăta c ă :

„Din


făcute

s - a

s t a b i l i t

de

no i

că

î n adevăr, î n ziua

de

10

decembrie

1927, au

f o s t

mişcări

de

stradă

petrecute

p e

s t r .

Păcurari,

de

către

s t u d e n ţ i ,

c u

care ocazie

s t u d e n ţ i i

au

devastat

o

parte

din

gardul

reclamantului,

î n

lungime

de

aproximativ

80 de

metri,

î n a l t

de

aproximativ

3

metri; l a

care

mişcări studentul Bordeianu

Ioan

din

anul

I I de

l a

Facultatea

de

Chimie

a

l o v i t

c u

scânduri provenite

din

acel

gard

p e

s o l d a ţ i i

Rotaru

Constantin,

Costea

Vasile

ş i

I ţ i c

Şm il, di n Regimentul

13

I n f a n t e r i e ,

care

menţineau

ordinea

pentru

care

f a p t a f o s t î n a i n t a t ă

adresa

noastră

n r .

1384

din

10

decembrie

1927

către

Parchetul Tribunalului I a ş i ” 1 4 4 .

Serviciul

Arhitecturii

din

cadrul

Ministerului Finanţelor

s o l i c i t a

Primăriei, l a

data

de

23

ianuarie

1929,

o

copie

de p e

Planul oraşului

I a ş i

a locului viran

f o s t

Cuza-Iliescu,

care

aparţinea

acum

Fundaţiei „Regele Ferdinand”, din s t r . Carol c o l ţ

c u

s t r .

Păcurari,

cu

v e c i n ă t ă ţ i l e

l u i

ş i

a

c l ă d i r i l o r

respective

de

peste

s t r a d ă ,

precum

ş i

v e c i n ă t ă ţ i l e

din

B d.

Elisabeta,

s t r ă z i l e

Lăpuşneanu, Vasile Conta”;

se

cerea ş i

indicarea

l i n i e i

de

aliniament

din

aceste

zone145.

În

iunie

1929

se

s o l i c i t a demolarea

unor


vechi de

lemn rămase

p e acest

l o c :

o magazie

de

scânduri

s i t u a t ă

pe s t r .

Păcurari, lângă

Circumscripţia

I

(Comisia

I ) ,

unde î ş i

exercită mese r ia

de

cizmar d l .

D .

Ungureanu, neavând n i c i o a u t o r i z a ţ i e pentru

această

mese r i e

î n

această

gheretă;

un corp de

gherete

de

lemn

c e

fuseseră amenajate

mai

demult pentru

bufeturi

l a c i r c u r i l e

car e s e

i n s t a l a u

pe acel

l o c . Acestea

fuseseră construite mai demult

de

proprietarul

l o c u l u i , d l .

D.

I l i e s c u ,

f ă r ă

a u t o r i z a ţ i e 1 4 6 .

Se

decide

ca

ghereta

cizmăriei

ş i

closetele

de p e

acest

loc

să

f i e l ă s a t e

spre

a

f i

f o l o s i t e î n

viitoarea

organizare

de

ş a n t i e r 1 4 7 . La

10

septembrie

1929

a

f o s t

î n r e g i s t r a t ă

s o l i c i t a r e a

l u i Dum i t ru

Ungureanu,

de

profesie

cizmar, c h i r i a ş

a l

gheretei

de p e

t e r e n u l , domnului I l i e s c u , lângă Comisia

I ,

s t r . Păcurari n r .

6 .

Acesta a r ă t a

că

e s t e „om sărman

ş i

am

ş i

d a t o r i i

c u

familie”, rugând a u t o r i t ă ţ i l e

să accepte

o

amânare a evacuării s a l e până l a

S f . Dum i t ru

(25

octombrie)148.

Cizmarul

arătă că lucra

î n

acea

gheretă

de opt ani

(locuia î n

s t r . Zugravi, n r .

70)

ş i avea de

î n t r e ţ i n u t

o

familie

c u şapte

copii minori149.

El

a obţinut

o

ultimă

142

DJANI,

Fond

Primăria


imobile,

26/46, f .

74.

143

DJANI,


imobile,

26/46, f .

75.

144

DJANI,

Fond

Primăria


imobile,

26/46, f .

77.

145

DJANI,

Fond


I a ş i ,

Dosare

imobile, 26/46,

f .

78.

146

DJANI,

Fond


Dosare

imobile, 26/46, f . 80v.

147

DJANI,

Fond

Primăria


imobile,

26/46,

f .

82.

148

DJANI,


84.

149

DJANI,

Fond Primăria Municipiului I a ş i , Dosare imobile, 26/46, f . 92-92v.

31



amânare până l a

15

martie

1930, după

care

trebuia

să

părăsească

ghereta

deoarece

aveau

să

înceapă l u c r ă r i l e

de

ş a n t i e r .

La

5 mai

1930,

Primăria

Comunei

I a ş i

autoriza

de

d l .

G.T.

Kirileanu

de

a e xe cut a

construirea

Palatului Fundaţiei Universitare „R ege le F e rdi nand

I ” ,

î n

s t r .

Carol c o l ţ

cu

s t r . P ă c u r a r i 1 5 0 . Palatul Fundaţiei

Universitare

„Regele

Ferdinand

I ” ,

clădirea dominantă a

P i e ţ e i ,

apare

î n

peisajul

urban după

1930151.

Imobilul

era

s i t u a t î n Despărţitura

I , 46

b i s ,

B d. Carol

I ,

n r .

46

a n t e r i o r

s t r .

Păcurari

n r .

5 ) 1 5 2 .

Inginerul

Emil

Prager,

antreprenorul l u c r ă r i l o r

de

construcţie a

Palatului

Ferdinand, începe

organizarea

de

ş a n t i e r 1 5 3 . La

14

a p r i l i e

e l cerea

să

i

se

fixeze

punctele

de

a l i n i e r e dinspre

s t r ă z i l e

Carol

ş i

P ă c u r a r i 1 5 4 . La

18

a p r i l i e

1930,

G.

T.

Kirileanu,

secretarul

general

a l

Fundaţiei

Ferdinand,

s o l i c i t a

Primăriei

I a ş i

examinarea planurilor a f l a t e l a

dosar ş i

cerea

a u t o r i z a ţ i a

de

construcţie necesară demarării l u c r ă r i l o r .

El cerea ca un

exemplar avizat

a l

planurilor

să

f i e

dat

apoi


G.

Boria,

împuternicitul antreprenorului155. La

analiză

se

semnala faptul

că

încadrarea î n

teren

este

f o a r t e s t r â n să , s c ă r i l e din f a ţ ă ieşind î n

stradă

i a r t r o t u a r e l e rămân ând

prea

înguste

pentru

c i r c u l a ţ i a

din zonă.

Se

s t i pu l a o b l i g a t i v i t a t e a

ca

imobilul

să

aibă

fundaţii solide

din beton

ş i

planşee

din

b e t o n

armat

(Fig.

31-32).

Deşi

terenul

de

construcţie

fusese

cumpărat

de

Primărie

ş i

pus

l a

dispoziţie

cu

t i t l u g r a t u i t ,

se

calculau

taxele

de

construcţie cuvenite

M u n i c i p a l i t ă ţ i i .

Planurile Palatului

au

f o s t r e a l i z a t e

de

a r h i t e c t

C. Iotzu;

o

parte

d i n t r e

acestea

se regăsesc

l a

dosarul

imobilului:

plan

de

s i t u a ţ i e

a l

terenului Fundaţiei f .

18),

p e

ozalid

f u n d a ţ i i l e

c l ă d i r i i f .

12),

subsol

f . 7 ) ,

parter

f .

14), e t a j

f .

8 ) ,

releveu

a l

f a ţ a d e i

dinspre

s t r .

Carol. f .

15)

s t r . Păcurari

f .

10);

secţiune

longitudinală

prin

ax (c u

s t a t u i a regelui Ferdinand

p e

p o z i ţ i e )

(Fig. 28).

Din planurile anexate l a

dosar

se

vede

că

p e

a t t i c u l c l ă d i r i i , î n j ur u l cupolei, urmau

să

f i e

amplasate o

s e r i e

de

s t a t u i .

Astăzi

se

ş t i e

că au

f o s t comandate î n

acest s c o p

s t a t u i l e Voievozilor,

amplasate î n t r e timp

î n

scuarul

din apropiere.

Schiţele

din

dosar arată

însă

c ă ,

ideea

i n i ţ i a l ă

era

de

a

pune

s t a t u i

de

s o l d a ţ i

romani

(Fig.

29-30).

Clădirea Păcurari nr. 1-3

(Kaufmann,

Iacubovici, Hermina

Rameder).

S i t u a t î n

Despărţitura

I ,

p e

c o l ţ ,

imobilul

ar e două

f a ţ a d e ,

una

pe

s t r .

Păcurari

n r .

1-3 ş i

a l t a

p e

s t r . Lăpuşneanu n r .

2

(Fig. 47) .

Pe

c ope r ta dosarului sunt menţionaţi

ca

p r o p r i e t a r i succesivi

A.

I .

Kaufmann, Iacubovici

ş i

Hermina Rameder156.

În

u l t i m i i

ani a i

secolului

XIX,

imobilul

era

deja vechi, având nevoie

de

r e p a r a ţ i i . Proprietarul

de

a t u n c i ,

A.

I .

Kaufmann

s o l i c i t a

Primăriei,

l a

8

a p r i l i e

1896,

a u t o r i z a ţ i e , „voind a

repara

acoperământul,

pe

unde răzbate p l o a i a ,

precum ş i

a

repara

tencuiala exterioară,

boindu-se

c u

o coloare

de

l a p t e

de

var

p o t r i v i t ” 1 5 7 .

În

urma

r e f e r i n ţ e l o r

favorabile

făcute

de

a r h i t e c t u l

o r a ş u l u i ,

J .

Vignali, Primăria a

acordat această

a u t o r i z a ţ i e .

150

DJANI,

Fond

Primăria


imobile,

26/46, f .

97.

151

I s t o r i c u l

construcţiei

localului

Fundaţiunei Universitare

„R e ge le F e r di nan d

I” din

I a ş i , (lucrare

î n

manuscris),1933,

Biblioteca

Centrală Uuniversitară

I a ş i ,

Ms. VI-209;

Nicoleta

Popescu,

Liviu Papuc, Radu

Tătărucă, Biblioteca Centrală

Universitară „Mihai

Eminescu”.

Monografie,

I a ş i , 1989;

George Căileanu,

Palatul

Fundaţiei

Regale „Ferdinand

I ” ,

î n v o l . Patrimoniu Naţional

ş i

Modernizare

în

societatea rom ân ească: i n s t i t u ţ i i ,

a c t o r i ,

s t r a t e g i i , e d i t o r i D u m i t ru

Ivănescu,

Cătălina

Mihalache, Editura Junimea,

I a ş i , 2009, p .

285-294.

152

DJANI,

Fond

Primăria


imobile, 26/46

b i s .

153

DJANI,

Fond


I a ş i ,

Dosare

imobile,

26/46

b i s ,

f .

5 .

154

DJANI,


imobile,

26/46 b i s , f .

20.

155

DJANI,

Fond Primăria Municipiului I a ş i , Dosare imobile, 26/46 b i s , f .

19.

156

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3.

157

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

1 .

32



Din

anul

următor,

1897,

imobilul apare

ca

f i i n d proprietatea doamnelor Caterina

Weisengrün

ş i

Henriette Vexler, probabil moştenitoarele

l u i A.I.

Kaufmann. La

6

mai

1897,

I .

Corjescu

arăta că

a

î n c h i r i a t

un

apartament

î n

acest

imobil, l a e t a j ,

ş i

s o l i c i t a Primăriei

acordul

pentru a construi

un

balcon

din lemn

care

să

reunească

locuinţa

sa

c u

l a t r i n e l e , a f l a t e î n t r - u n

a l t

corp

din

curtea

i n t e r i o a r ă 1 5 8 . Raportul a r h i t e c t u l u i

arată

că se

poate autoriza o asemenea

c o n s t r u c ţ i e ,

c u

condiţia

ca

t r a v e r s e l e

c e t r e c peste

curte

să

f i e din

şine

de

f i e r ,

bine

consolidate159.

Avocatul

P.

Sion,

care

locuia

ş i e l

î n

acest

imobil, î n

urma

somaţiilor

repetate

a l e

Primăriei

s o l i c i t a , l a 1 iunie

1902,

„reparaţiunea balconului

de

l a

numitele

case,

prin înlăturarea

materialelor

de

lemn

c u

elemente din

f i e r ” 1 6 0 .

Arhitectul Primăriei,

N.

Cugler,

cerea să

nu

se

mai

accepte

deloc amenajarea balconului

de

l a

s t r a d ă , i a r

cerdacele din

curtea

i n t e r i o a r ă

să

f i e

reconstruite

c u

materiale

n o i ,

p e

console

ş i

t i r a n ţ i

din

f i e r , protejate

c u

vo ps ea

î n u l e i .

Se

constată

că

cerdacele din

curte erau

din

lemn

vechi ş i putred,

devenind o ameninţare pentru l o c a t a r i 1 6 1 .

În

f i n a l u l n o t i ţ e i s a l e , Cugler

cerea

c o n s t i t u i r e a

unei

comisii

speciale

c ar e s ă

analizeze

starea

de

s o l i d i t a t e

a c l ă d i r i i .

La

22

i u l i e

1902

s - a

î n t r u n i t comisia s o l i c i t a t ă ,

din

care

făceau

parte

i n g .

Em.

Constantinescu

ş i G.

A. Ulrich,

i a r aceasta a f ă c u t următoarele c o n s t a t ă r i : „Zidurile c o n s t r u c ţ i e i sunt

de

dimensiuni

chiar

prea

mari

î n

raport

cu

înălţimea

l o r ,

î n s ta r e

bună,

f ă r ă

c r ă p ă t u r i ,

neameninţând

c u

căderea

î n

n i c i

un

punct. Lemnăria

balconului

de

l a stradă e s t e î n

s t a r e putredă

ş i

ameninţă

cu

căderea

î n

caz

de uz a l

a c e s t u i a .

Balconul

este

puţin s t a b i l

î n

z i d ă r i e , sistemul

de

f i x a r e

a l u i

î n perete

e s t e

defectuos.

Lemnăria cerdacului din ogradă,

î n

p a r t e , sunt

î n

rea

s t a r e .

Lemnăria acoperământului

(şarpanta)

e s t e

bună,

neprezentând

piese p u t r e d e ” 1 6 2 .

În

f i n a l , Comisia

cere

ca

„să

se

oblige

doamnele proprietare

ca

î n

cel

mai s c u r t

t imp

p o s i b i l

să

procedeze l a

refacerea

balconului

de

l a

s t r a d ă , după

un

plan apro bat

de

Serviciul

Tehnic

a l

Comunei

I a ş i ş i

î n

care

plan

să

prevadă

ş i

modul

de

consolidare a consolelor î n z i d ,

să

înlocuiască parte din lemnăria cerdacului din ogradă

ş i

e s t e

de

d o r i t ca

să se

d e s f i i n ţ e z e

g ă ş t i l e

de

lângă

scară ş i de sub

s c a r ă ” 1 6 3 . La f i n a l

este

consemnată

ş i

o

opinie

separată:

„Din

f a p t u l

că

unele

uşi

ş i

f e r e s t r e

sunt

cam

strâmbate,

nu

găsesc

că

z i d u r i l e

sunt extreme

de

s o l i d e

ş i

s t a b i l e ,

cum ar

r e z u l t a

de

l a p c t . 1”.

O imagine mai bună

asupra

corpurilor

acestui

imobil

este

o f e r i t ă

de un

raport

a l

comisiei

de

i g i e n ă , din

22

iunie

1904,

î n

care se arată că

imobilul

din

s t r . Păcurari

n r .

1-3,

aparţinând

doamnelor

Wechsler-Weisengrün,

a r e , pe

cele

două

n i v e l e ,

11

camere,

2

a n t r e t u r i

ş i

2

b u c ă t ă r i i .

La

acestea

se adaugă ş i t r e i

atenanse:

I .

do uă c ame re (umede);

I I .

o cameră (umedă);

I I I .

4 camere.

Curtea


era

doar

p a r ţ i a l

pavată,

i a r îngrăditura p r o p r i e t ă ţ i i

era

considerată

proastă.

În curtea


se

aflau

ş i două

l a t r i n e ,

una

de

zid

ş i

una

de

scânduri, ambele î n

s t a r e

foarte p r o a s t ă 1 6 4 . La

27

februarie

1905,

Primăria emit ea o somaţie, î n baza

Regulamentului

pentru c l ă d i r i , îngrădiri ş i a l i n i e r i : se cerea ca

î n t e rm en

de

o

lună

să se

dărâ me

scara care da

acces

l a e t a j u l I

ş i să

se

construiască

una nouă165.

Firmele găzduite

l a

parter au

f ă c u t ,

î n timp,

diverse

modificări

asupra

î n f ă ţ i ş ă r i i i n i ţ i a l e a

imobilului. O a s t f e l

de

s o l i c i t a r e

era

f ă c u t ă , l a

28

mai

1908,

de

firma austriacă Union

Baugesellschaft,

care

avea

antrepriza l u c r ă r i l o r

de

alimentare

c u apă ş i

canalizare a oraşului I a ş i ,

158

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

7 .

159

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f . 7v .

160DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

8 .

161

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

10.

162

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

13.

163

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

13.

164

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

15.

165

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

23.

33



î n

1907,

pentru alimentarea din

sursa

T i m i ş e ş t i 1 6 6 . Această

firmă

a î n c h i r i a t o prăvălie din

imobil, „vizavi

de

Cofetăria

R.

Tuffli“ d e c i ,

pe

l a t u r a

de p e s t r .

Lăpuşneanu),

ş i

voia

„să

amenajeze o expoziţie

de

d i f e r i t e p i e s e ,

aparate ş i

u s t e n s i l e ,

c e se

întrebuinţează pentru

i n s t a l a ţ i u n i

de apă

î n

case

p a r t i c u l a r e ” .

F i r ma

dorea

„a înfrumuseţa faţada prăvăliei

ş i

anume a

l ă r g i

ş i

prelungi

f e r e s t r e l e e x i s t e n t e ,

a

aşeza

un

cadru

ş i

o

uşă

no uă, a tencui

ş i

ş l e f u i

f a ţ a d a ,

adăugând

un portal

frumos”167. D ocumen tul

era

semnat

de

A.

Jacubowitz, conducătorul

f i r m e i .

N.

Cugler,

a r h i t e c t u l o r a ş u l u i ,

a r ă t a ,

î n avizul

său, că

„se admite l ă r g i r e a f e r e s t r e l o r f ă r ă a

se

atinge picioarele

de

zid dintre

uşă ş i

f e r e s t r e ,

c a r e ,

având a

purta

două

e t a j e

ş i

cordoanele

plafonului

nu

se pot

s l ă b i prin c i o p l i r e ,

aşa

că

f e r e s t r e l e

se

vor

mări p ână l a

1,80

m,

pe

aceeaşi

înălţime.

Asemenea

ş i uşa, care

însă va rămâne

c u

aceeaşi

lăţime,

se

va

pune

traversă

de

f i e r

în

locul b o l ţ i l o r

de

z i d .

Se

va tencui exteriorul

ş i

i n t e r i o r u l ;

se

va vopsi

apoi

î n

c u l o r i . Treptele

se

vor

aşeza

î n i n t e r i o r u l z i d u r i l o r ” 1 6 8 .

Se

mai preciza

că

„în

caz

că s - a r

capitona faţada

c u

lemn

peste t o t ,

ornamentaţia

va

f i

î n s t i l d o r i c ,

c u

l i n i i drepte,

ş i

vor

f i

acoperite

c u

lemn

de

culoare

deschisă”. Taxa

cuvenită Primăriei

pentru

această


a

f o s t

de

7500

l e i . Autorizaţia,

în

care

sunt enumerate

toate

l u c r ă r i l e

aprobate,

a

f o s t

emisă l a

19

mai

1908169.

În

a n i i

următori imobilul a devenit proprietatea doamnelor

Eliza

B e r e a ş i

Alice căpitan

Ghenovici, ca

t u t o r i

a i

minorului

Ernest Berea.

Clădirea

a

f o s t

ipotecată

ş i ,

din

cauza

d a t o r i i l o r

neonorate, a ajuns

să

f i e

administrate

de

Creditul Urban,

care

încasa

ş i

c h i r i i l e 1 7 0 .

Un

raport

a l

Serviciului S a n i t a r , din

18

iunie

1913,

a r a t ă

că

„acest imobil, proprietatea

Creditului Urban,

era

l o c u i t

de

un

mare număr

de

c h i r i a ş i

ş i

l o c a l u r i publice

(…).

Sunt

î n

această

ogradă

două rânduri

de

l a t r i n e , din

care

unul î n fundul

o g r ă z i i ,

de care se

serveşte a t e l i e r u l

de

s t o l e r i e

(…).

As em enea,

un

rând

de

l a t r i n e

compus

din

4 cabine,

sus ş i

j o s

(…) care au

i n s t a l a t e

c l o s e t e , însă sunt s t r i c a t e

ş i

nu funcţionează”171.

Întreaga

curte i n t e r i o a r ă

era c â t se

poate de

insalubră.

Un

raport

s i m i l a r , din

19

i u l i e

1913, arăta că

„în

fundul o g r ă z i i , unde

se

a f l ă Atelierul

de

S t o l e r i e ,

este

o l a t r i n ă

de

lemn

c u

poloboc,

ruinată aproape complet, (…)

î n

c ea

mai

rea s t a r e .

Lângă

a t e l i e r u l

de

Cofetărie se

a f l ă

un

rând

de

l a t r i n e

c u

două

rânduri sus

ş i

două

rânduri

j o s ;


de apă de

l a closete

este

s t r i c a t ă

ş i

nu

funcţionează”172.

În

c l ă d i r e ,

p e

lângă c o f e t ă r i e ,

mai

funcţiona

cu

c h i r i e ,

pe

l a

1916, un

magazin

de

f r u c t e ,

ţ i n u t

de

Moise

Mair,

acuzat de

vânzarea unui

l o t

de

lămâi

l a

s u p r a - p r e ţ 1 7 3 . În curtea

i n t e r i o a r ă , î n

afara S t o l e r i e i ,

s - a

mai

i n s t a l a t

un

a t e l i e r

de

vulcanizare. La

8 iunie

1918,

Teodor Ionescu,

de

profesie vulcanizator

de

cauciucuri, s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i e

de

funcţionare din

partea

P r i m ă r i e i 1 7 4 .

Pe

verso

se

precizează

că

a t e l i e r u l

de

vulcanizare

o cu pă

„do u ă c am e re

î n

fundul

c u r ţ i i

di n

s t r .

Păcurari

n r .

3 .

Drept orice

i n s t a l a ţ i e

ar e două

maşini

de

l i p i t

ş i

vulcanizat l a cald) î n c ă l z i t e

c u

maşina „Primus”;

lucrează

patru

l u c r ă t o r i . Camerele sunt

de

z i d , pardosite

c u

scânduri,

luminoase”.

Se

recomandă

autorizarea a t e l i e r u l u i ,

c u

precizarea

că

„petiţionarul

nu

ar e

voie a

extinde

întreprinderea

sub

n i c i

un

cuvânt;

orice intenţiune

ar

avea a

mări

întreprinderea

să

ceară

o

nouă

a u t o r i z a r e ;

î n

caz de

neconformare, i

se

va închide a t e l i e r u l ” f ă r ă n i c i

o

a l t ă f o r m a l i t a t e 1 7 5 .

Autorizaţia

de

funcţionare a

f o s t emisă, l a

27

iunie

1918176.

166

Vezi Nicolae Peiu,

Dionisie

Simionescu,

op . c i t . . ,

p .

95,

101-106.

167

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

27.

168

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

27.

169

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

28.

170DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

41.

171

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

31.

172

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

33.

173

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

41.

174

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

51.

175

DJANI,


Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

51.

176

DJANI,


Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

52.

34



În acest

an,

1918,

proprietarul imobilului

era

Gh.

Popa

Radu,

i a r

adresa

c l ă d i r i i

nu

mai

era

Păcurari

n r .

3 , c i

Bulevardul „Elisabeta“ n r .

3 .

Acesta a r ă t a

că

a î n c h i r i a t

un

apartament compus

din

patru

odăi

domnului

Ion P o p e s c u ş i se

arăta

nemulţumit

că

noul c h i r i a ş a deschis î n s p a ţ i u l

d e s t i n a t l o c u i n ţ e i

un

a t e l i e r

de

vulcanizare a cauciucurilor, f a p t

nepermis

de

Regulamentul

Comunei,

f i i n d

un

permanent

pericol

de

incendiu. Prin urmare,

cerea ca

Primăria

să

i n t e r z i c ă

această

a c t i v i t a t e

î n

s p a ţ i u l

a r ă t a t 1 7 7 .

La

17

iunie

1920,

Ion

Popescu,

proprietarul Atelierului

„Expresul”,

care

avea

ca

obiect

de

a c t i v i t a t e „reparaţia cauciucurilor

de

automobile din

Iassy”

cerea

Primăriei a u t o r i z a ţ i e

de

funcţionare

l a

adresa

din

B d.

Elisabeta

n r .

3 ,

î n s p a ţ i u l

„cesionat

de

f o s t u l meu a s o c i a t , Teodor Ionescu”178.

La

30

i u l i e

1923

imobilul

din

B d.

Elisabeta n r .

3 avea

acelaşi p r o p r i e t a r , Gh.

Popa Radu,

care

depunea o

p lâ nge re î mp ot ri va imobilului

Iacubovici

de

a l ă t u r i ,

care

găzduia

Cercul

Vânătorilor179.

În

anul

următor

e l

a făcut anumite r e p a r a ţ i i l a

pivniţa

din

c u r t e ,

căreia i - a

c o n s t r u i t

ş i un

g â r l i c i nou,

z i d i t

din p i a t r ă . Planul

pe

calc

a l

acestui

g â r l i c i ,

c u

o s c h i ţ ă privitoare

l a amplasarea

s a ,

poartă

data

de

16

i u l i e

1924180.

M o i s e Iacubovici

avea adresa

t o t

î n imobilul

de

pe s t r . Păcurari

n r .

1-3 (acum B d.

Elisabeta)

ş i

Lăpuşneanu n r .

2 , cerea

Primăriei, l a

13

mai

1929,

o


pentru

v ă r u i e l i

ş i

t e n c u i e l i

c e

urmau

să

f i e

efectuate

asupra

a c e l e i a ş i

c l ă d i r i 1 8 1 .

După 1930 acest

imobil a devenit

proprietatea

doamnei Henriette Rameder. Aceasta

e r a ,

de

f a p t , coproprietară a

imobilului, împreună

c u Iosup

Iacubovici,

c ee a c e

înseamnă

că

moştenise

partea

stăpânită

anterior

de

Gh.

Popa Radu.

S o ţ i i Rameder locuiau

pe s t r .

Ştefan

cel Mare,

l a

n r .

21,

folosind clădirea

din

s t r . Păcurari 1-3

doar

ca sursă de

v e n i t u r i .

Johann Rameder

era un

inginer a u s t r i a c , născut l a Viena, î n anul

1866. În 1908,

f r a ţ i i

Johann

ş i

Franz

Rameder

s-au

s t a b i l i t l a I a ş i , unde

au

î n f i i n ţ a t Fabrica

de

cărămidă din

Tătăraşi

(de

lângă

Abator),

construită

special pentru a furniza

cărămizile necesare

c o n s t r u i r i i Palatului

de

J u s t i ţ i e (Palatul C u l t u r i i ) 1 8 2 . Johann Rameder a condus

ş i

l u c r ă r i l e

de

construcţie a l e P a l a t u l u i .

La

13

martie

1933,

Henriette

Rameder,

„c u

consimţământul

soţului

meu

Ioan

Rameder”,

cerea

Primăriei a u t o r i z a ţ i e

pentru

r e p a r a ţ i i

ş i

modificări

destul de

însemnate183: înlocuirea unui

perete de

scânduri, despărţitor l a prăvălia

de

Ceasornicărie

a

l u i Albert Goldstein,

c u un

zid

s u b ţ i r e ,

de

½ cărămidă; a înlocui o

uşă

veche; a înlocui duşumelele

putrede

a l e

acestei

încăperi

de

l a

parter

(spre

s t r . Păcurari). La Tutungeria (Regia) l u i

Tudose se dorea,

de

asemenea,

construirea unui

perete

d e s p ă r ţ i t o r ,

de

½ cărămidă

grosime î n locul paravanului

de

lemn)

ş i

înlocuirea u ş i i

de

i n t r a r e .

Se cerea

modernizarea u ş i l o r

de

l a

stradă

a a l t o r

două

p r ă v ă l i i , î n tr e

care

magazinul

de

f r u c t e

a l

l u i

Saul ş i

a l t a

„care

să

rămână

de

î n c h i r i a t

după

mutarea l u i

Tudose”.

Proprietara

dorea să

facă aceleaşi

l u c r ă r i

de

amenajare

ş i

l a

prăvălia domului Elias

Şaraga, după

23

a p r i l i e

1933,

dacă se

va muta”184. Henriette

Rameder

mai

avea

î n plan

să

transforme peretele

de

scânduri

de

l a Atelierul l u i Gheorghe Ianca î n t r - u n zid

de

cărămizi,

s ub

a c e l a ş i acoperiş.

Ea

mai voia, prin

aceeaşi

a u t o r i z a ţ i e ,

să

transforme

două

camere din

curtea


destinate lemnelor

de

f o c ,

care

aveau

să

f i e reconstruite

t o t cu p e r e ţ i

s u b ţ i r i

de

½cărămidă,

î n

locul celor

de

le mn. Pe nt r u ap r o b ar e a

l u c r ă r i l o r ,

se

puneau proprietarului mai

177

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

52.

178

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

58.

179

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

71.

180DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

72.

181

DJANI,


de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

74.

182

C.

Ostap,

Cine

a

construit

Palatul

de

J u s t i ţ i e

din

I a ş i ? , î n

C ons tantin Ostap, I on

Mitican,

I a ş i i

– î n t r e

legendă

ş i

adevăr, I a ş i , Editura Tehnopress,

2000,

p .

122-125. Johan

Rameder

a decedat î n 1940

ş i

a f o s t înhumat î n Cimitirul

„Eternitatea”,

parcela I/ C

c a t o l i c i ) .

183

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

77.

184

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

77.

35



multe c o n d i ţ i i ,

de către

s e r v i c i u l

s p e c i a l i z a t

a l

Primăriei:

„Va

construi l a

p a r t e r ,

î n locul p e r e ţ i l o r

de

s c ându ri din

i n t e r i o r ,

l a

două

camere,

câte un perete

despărţitor

de

½ cărămidă

grosime.

În

locul unei v i t r i n e

va

înlocui „ v i t r i n a ”

c u

o

uşă

nouă,

cu tocul

respective.

Va repara

magazia

din fundul c u r ţ i i , făcându-i

o

uşă

nouă. To t î n c u r t e , î n

locul

magaziei

vechi

din scânduri,

va

construi a l t a din

cărămidă

ş i

acoperită

c u

material n e a r z ă t o r ” 1 8 5 .

La

dosar

este

a t a ş a t Planul

reparaţiilor radicale

ş i de


la imobilul din

s t r .

Păcurari

n r . 3 ,

cuprinzând mai multe

s c h i ţ e :

P a r t e r u l ,

Fundaţia

ş i

p i v n i ţ a ,

precum ş i

o

secţiune v e r t i c a l ă a c l ă d i r i i 1 8 6 (Fig. 43-44).

La

17

decembrie

1934,

Henriette Rameder a

depus

o

a l t ă

cerere de


a unor

l u c r ă r i

c e

urmau a f i efectuate l a

acelaşi

imobil: pentru a construi

un

perete

d e s p ă r ţ i t o r , a

repara

bolta

de

l a p i v n i ţ ă , a

coborî nivelul

duşumelei

c u

20

cm

l a una din cam e r e

ş i

a de s c hide

o nouă

uşă spre

curtea

i n t e r i o a r ă 1 8 7 .

Este

a t a ş a t

ş i

planul,

p e

o z a l i d ,

î n

care

se observă,

î n stânga,

vecinătatea

cu

Magazinul Nagler (Fig. 45). Pot f i remarcate

forma

ş i

dimensiunile u ş i l o r .

În

cele din urmă, l a

13 august 1937,

Henriette Rameder a

depus

o nouă s o l i c i t a r e

de

a u t o r i z a ţ i e , p o t r i v i t

căreia

aceasta

dorea

facerea

a

şase

portale l a

imobilul

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r . 2

ş i

Păcurari

n r .

1-3. În

acest

document

sunt enumerate p r ă v ă l i i l e ,

c u

menţionarea

p r o f i l u l u i

ş i

a p r o p r i e t a r i l o r

l o r :

„prăvălia

ocupată de

Gh. Zane, Cofetărie;

prăvălia

ocupată de

Goldstein,

Ceasornicărie;

prăvălia

ocupată

de

Gh.

Tudose,

a c h i t .

C.A.M.;

prăvălia

ocupată

de

Bercovici

Fruchtare ? ) ; prăvălia

ocupată de

Gh.

Curcă,

Cizmărie”188. Este a t a ş a t l a

dosar

ş i

Planul

p r o p r i e t ă ţ i i

Hermina

Rameder,

r e a l i z a t

de

a r h i t .

Mihai S t o i a n 1 8 9 .

Pe

faţada

de p e s t r .

Lăpuşneanu

se

văd v i t r i n e l e mari, i n s c r i p ţ i o n a t e

c u

denumirile

de „Bodegă”

(4,7

m)

ş i

„Cofetărie”

(4,5

m).

Faţada

de p e s t r .

Păcurari

ar e

î n s c r i s e firmele: „Ceasornicărie”

(3,10

m), „Regie”

(Tutungerie)

(3,10

m),

„Fructe”

(3,14

m)

ş i

„Încălţăminte”

(3,15

m). La

16

august

1937

a f o s t e l i b e r a t ă

ş i


de

construcţie

care

prevedea „să

se

înlocuiască u ş i l e

ş i

f e r e s t r e l e

de

l a

s t r a d ă ,

l a

p a r t e r ,

c u

portale modern e

(6

b u c ă ţ i ) ,

deasupra cărora se

vor

aşeza două

traverse

de

f i e r , „dublu

T”,

î n

dimensiuni suficiente

pentru

a

r e z i s t a

s a r ci n i l o r d a t e ” 1 9 0.

*

Clădirea di n s t r . Păcurari, nr.

5

(Kahane Dude, ing.

Kana).

Acesta

era

s i t u a t ă

în

continuarea c l ă d i r i i

din

s t r .

Păcurari n r .

1-3, p e aceeaşi parte

a

s t r ă z i i , făcând

parte

din cvartalul

de

c l ă d i r i dispărut.

Dintr-un raport

a l

Comisiei

de

igienă

a l

Primăriei, întocmit l a

22

iunie

1904,

redactat

de

Dr.

I .

B o t e z ş i D.

Burghele, aflăm

câteva

d e t a l i i

privitoare

l a clădirea veche din

Păcurari

n r .

5

a l u i

Dudi

Kahane: „casa

este

compusă

din

4

camere,

umede

ş i prost

luminate,

p e r e ţ i i

c r ă p a ţ i ;

l a t r i n a

este de

z i d ” .

În curte

mai

existau

atenanse,

reprezentând

7

camere.

Curtea

era

p a r ţ i a l

pavată,

i a r

îngrăditura


era

considerată bună.

Se

impun

r e p a r a ţ i i

radicale

ş i

asanarea

l o c u i n ţ e i .

A

se

pava

curtea

ca

pentru zona

I 1 9 1 .

La

11

martie

1905,

Dunde Cane

arată că

a adunat

materiale pentru construcţia nouă,

cerută

de

Primărie,

dar

invocă

starea

de

boală

ş i

c r i z a

economică, pentru a

cere

un răgaz

de

3

a n i ,

după

care va construi noul i m o b i l 1 9 2 .

La

15

februarie

1906,

proprietarul

Dude

Cana

s o l i c i t a

Primăriei a u t o r i z a ţ i a

pentru a

reconstrui

imobilul din

s t r . Păcurari

5 ,

p o t r i v i t

planurilor

anexate. P r i n t r - o notă adăugată,

inginerul

M.

I . Cana

declara

că

va conduce

ş i

va

i s p r ă v i

l u c r ă r i l e proiectate

de

t a t ă

său, pe

r i s c u l

185

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

77v.

186

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

80.

187

DJANI,


Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

81.

188

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

85.

189

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3, f .

86.

190DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

n r .

90/1-3,

f .

87.

191

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

69.

192

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5,

f . 71.

36



ş i p e

răspunderea

s a 1 9 3 . În

avizul

Serviciului

Tehnic

se

arată c ă ,

p o t r i v i t planului

de

a l i n i e r e

aprobat prin

Decret

r e g a l ,

acest

imobil

de p e

s t r .

Păcurari nu suferă n i c i o a l i n i e r e , f i i n d exact

în

prelungirea

casei c u

n r .

3 ,

indicată

ca

bază, i a r

despre

s t r .

Elisabeta

(strada

nouă venind

de l a

Râpa

Galbenă) î n

urma

modificării

a l i n i e r i i

supus

avansărei,

î n anul

1902,

a

răscumpărat

de

l a

Comună

porţiunea

de teren care era

expusă

avansărei194”.

Avizul

este

acordat,

cu

următoarele o b l i g a ţ i i :

1 .

Clădirea actuală veche, necorespunzând c u amenajările clădirei no i

proiectate,

se va

dărâma

până în

temelii ş i se vor construi

temelii

n o i , c o nfo r m planului, aşezându-le pe

teren v e r i f i c a t, r e z i st e n t,

lucrată în

piatră de calcar

aleasă,

cu

mortar

de var hidraulic ş i

n i s i p . Nivelul

soclurilor

ş i

a

duşumelelor

parterului vor f i

c u ce l

puţin 0,30

m

deasupra

nivelului stradelor, iar p e s t r a t u l superior se va aşterne un s t r a t i z o l a t o r contra umezelii,

de a s f a l t sau de ciment, de c e l puţin

2

cm gros. Subsolurile vor f i cât se poate de luminate

ş i v e n t i l a t e .

2 .

În sus clădirea, la

parter

ş i e t a j , se

va

executa

cu

zidărie

de

cărămidă, în grosimile

indicate de plan ş i d i s t r i b u ţ i i l e ş i dimensiunile încăperilor, asemenea.

Frontonul

despre

vecin va

f i

t o t de zidărie masivă ş i

se

va ridica deasupra

acoperământului,

c u c e l

puţin

0,20

m.

3 .

Plafoanele

dintre

subsol

ş i parter vor f i

în

b o l ţ i

î n t r e şine de f i e r ,

t i p

dublu

T

în

p r o f i l ,

calculate

s u f i c i e n t , p o tr i v i t

c u

g r e u t ă ţ i l e

c e vo r

avea

de

suportat.

Restul plafoanelor

. . .

vor f i din grindă de brad.

4 .

Acoperământul

ş i

turnul

de

la

c o l ţ u l stradelor vor

f i c o nfo r m

planului ş i vor

f i acoperite

c u

t a b l ă .

Se

vor aplica

a t i c e

de

z inc p re sat , lucarne ş i a l t e decoraţiuni

de

z i n c ,

iar

scurgerile vor f i numai către curtea

p e t i ţ i o n a r u l u i 1 9 5 .

5 . Scările vor

f i

i n t e r i o a r e , c u

parapete

metalice, suporturile de

z i d ă r i e ,

i a r dedesubtul

scărilor va

f i t e n c u i t bine

cu mortar de

var ş i

n i s i p .

6 .

În

i n t e r i o r u l

c l ă d i r i i

se

vor

amenaja

câte

două

cabine

de

l a t r i n ă ,

la

parter

ş i

e t a j ,

i a r la

subsol

se va amenaja rezervorul. Aces ta va f i bine

t e n c u i t

la

i n t e r i o r ş i p e fund c u mortar

de ciment bine s c l i v i s i t c u

mali

de f e r .

Pardoselile

cabinelor vor f i de b e t o n de ciment sau

de

b o l ţ i

de

cărămidă.

Cab in ele v o r

f i

bine luminate ş i

aerate, având

v e n t i l a ţ i i

sistematice,

scoase

de

la rezervor până deasupra

acoperişului.

Dimensiunile


i n t e r i o a r e ,

lumina

i n t e r i o a r ă a

camerelor

vor

f i

c o n f o r m

p l a n u r i l o r .

De

asemenea,

se

menţionează

că

se

vor

aplica

acestei

c l ă d i r i toate c o n d i ţ i i l e prevăzute

î n

Regulamentul

de c l ă d i r i

a

Comunei I a ş i ,

î n a r t i c o l e l e posibil a p l i c a b i l e unei asem enea c l ă d i r i .

Clădirea f i i n d

de

oareşicare importanţă, Dl. Inginer

I .

Cana

se

obligă a

supraveghea

construirea

e i de

l a

început până

l a terminare196. O a l t ă notă

arată ca

a

f o s t respins

planul acoperişului,

din

cauza

unor

deficienţe

de

proiectare,

ce l

anexat

l a

dosar f i i n d deja

a l

t r e i l e a desen.

Se

aprobă

planul

c l ă d i r i i

î n

p r i n c i p i u ,

dar

se

cere

un

proiect

special pentru acoperiş.

Planul

pentru reconstruirea caselor

din

s t r .

Păcurari

n r .

5

ş i

s t r . Elisabeta, proprietatea

domnului Dudi Cana,

executat

de

inginer

I . Cana, dresat de I .

Tăutu. Planşa

de

calc

cuprinde

planurile subsolul

f u n d a ţ i e i , parterului

ş i

e t a j u l u i , planul î n

secţiune

(subsol,

p a r t e r , e t a j ş i pod),

faţada dinspre

s t r .

Elisabeta

ş i

faţada mai m i că

de p e

s t r .

P ă c u r a r i 1 9 7 .

Pe

acoperişul c l ă d i r i i

este

s c r i s

„Nu

se

aprobă”.

193

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/5,

f .

83.

194

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/5,

f . 83v.

195

Întreg

paragraful

4a f o s t eliminat prin t ă i e r e .

196

DJANI,


de

imobile 90/5, f . 84.

197

DJANI,


de

imobile 90/5, f .

85

(planul

p e

c a l c ) .

37



Autorizaţia

de

construcţie a f o s t em i să

de

Primărie l a

29

a p r i l i e

1906198.

Planurile

modificate a l e celor

două

faţade

(copii

p e

ozalid a l b a s t r u ) ,

s p r e . B d.

Elisabeta

ş i spre

s t r . Păcurari,

au

f o s t

aprobate

p e 30

a p r i l i e

1906199.

La

o

simplă comparaţie,

se

o b s e rvă

că

nu

doar

acoperişul

ar e

o

a l t ă formă,

mai p o t r i v i t ă

pentru

a face f a ţ ă p r e c i p i t a ţ i i l o r (Fig.

53).

Planurile

după

care

a f o s t construită clădirea

au

f o s t întocmite

de

a r h i t e c t ul F a b i n i 2 0 0 .

La executarea l u c r ă r i l o r ,

Dude

Cana

ş i - a permis o

mi că extindere

care

nu

era prevăzută în

p r o i e c t :

e l

a construit

un

g â r l i c i

de

7 m pentru accesul l a

încăperile

de

l a

subsol (despre care

afirma

că

sunt l o c u i b i l e ) ,

apoi

a c o n s t r u i t

deasupra

g â r l i c i u l u i

de

i n t r a r e î n subsol

o încăpere

de

3.00

x

2,50

m,

l a

nivelul p a r t e r u l u i , i a r

s c ă r i l e

l e - a

făcut î n

imediata apropiere a

s t r .

Elisabeta

ş i

nu l a

1,80

m,

aşa cum

prevedea p r o i e c t u l . Primăria a reacţionat

foarte

prompt,

dispunând

demolarea l u c r ă r i i

care depăşea

l i m i t e l e a u t o r i z a ţ i e i .

În

contencios, judecătorii

au dat

dreptate

P r i m ă r i e i 2 0 1 .

P r a c t i c , Primăria a stopat

toate

l u c r ă r i l e

ş i

abia î n

25

a p r i l i e

1907

a

dispus

că acestea pot

f i

continuate,

c u

condiţia

renunţării

l a extinderea i l e g a l ă

de deasupra

g â r l i c i u l u i 2 0 2 .

La

19

septembrie

1907

se constata că

t r o t u a r u l

din c o l ţ u l s t r ă z i i

Elisabeta

c u

s t r . Păcurari

a

f o s t

d e t e r i o r a t

p e

timpul l u c r ă r i l o r

l a

casa

do m nu lu i Da v i d Cahane

ş i

s e c er ea

ca

r e p a r a ţ i i l e

să f i e

făcute

p e

c h e l t u i a l a

a c e s t u i a 2 0 3 .

Î n t r - o

notă

din

20

s e pt embr i e

se

arăta

că

t r o t u a r u l

a

f o s t

s t r i c a t

din

cauza

depunerii materialelor

de


dar ş i

„din

cauza unei hrube c e

a

f o s t

s ub

t r o t u a r u l

mai

sus

numit,

ş i care

hrubă, î n timpul

construcţiei

c a s e l o r , nu a f o s t bine

t a s a t

pământul

l a

astuparea

e i ” 2 0 4 . La

25

iunie

1909,

f i i n d

pus

l a plată pentru r e p a r a ţ i i l e t r o t u a r u l u i ,

Dude

Cahane

arăta că

„ t a s ă r i l e

sunt provenite din

aşezarea

umpluturilor

c e s-au

făcut

c u

ocazia

a s t u p ă r i i

hrubelor

c e erau sub

imobilul

care

a

f o s t

a l

l u i Alter

J .

Olivenbaum (expropriate

de

Comună pentru a amenaja

acea

s t r a d ă ) ” 2 0 5

La

8

a p r i l i e

1908, Dude

Cana

cerea acordul

Primăriei

ca


de

canalizare amenajată

pentru noua

sa

c l ă d i r e

să

f i e

racordată

l a

canalul

principal

a l

Comunei206.

La

30

august

1943,

Regia

Autonomă

C.F.R.

Bucureşti

făcea

cunoscut

Primăriei

I a ş i

că a

f o s t autorizată

să

c u m p e r e i mo b ilul din

s t r .

Păcurari n r .

5 , de

l a

Alexandru

Al.

Căpăţână

ş i

Aurelia

C.

Măldărescu.

Căile

Ferate

Române

intenţionau

să

i n s t a l e z e î n

acest

imobil S e r v i c i i l e

P o l i t e h n i c i i C.F.R.

ş i

Serviciul Medical

a l

C.F.R.

din

I a ş i 2 0 7 .

Înainte

de

a face

acest

pas,

C.F.R.

cerea

Primăriei

să

c omunic e

î n

t e rm en

cât

mai

scurt

s i t u a ţ i a imobilului

î n

raport cu

planul

actual

de

sistematizare

sau

cel

puţin

dacă acest

imobil

cu

terenul

aferent urmează a

f i

supus,

î n curând,

vreunei exproprieri.

Imobilul

aflându-se î n f a ţ a

Palatului

„Ferdinand

I”

a z i

Biblioteca Centrală

Universitară), noii beneficiari

se

interesau

dacă

e x i s t ă

cumva

vreun proiect

de

degajare

ş i

deschidere a unei perspective

mai l a r g i

Palatului F u n d a ţ i e i 2 0 8 .

La

8 mai

1901, N.

Cugler, inginerul

şef a l

Primăriei, semnala

faptul

c ă ,

î n

urma unei

i n s p e c ţ i i ,

s - a

constatat

c ă ,

l a imobilul din

s t r .

Păcurari n r .

5 ,

c o l ţ

c u

s t r .

Elisabeta,

s - a

văzut

că

„şura de

paiantă

ş i

apendicele

de

lemn”

de

l a

această

c l ă d i r e ameninţa

c u căderea.

Inspectorul

198

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

86.

199

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5,

f . 87.

200DJANI,


de

imobile

90/5, f .

119.

201

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

93,

105-106.

202

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

118.

203

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/5,

f . 123.

204

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/5,

f .

125v.

205

DJANI,


de

imobile 90/5, f . 144-144v.

206

DJANI,


de

imobile

90/5, f .

125.

207

DJANI,


de

imobile

90/5, f .

265.

208

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

264.

38



s o l i c i t a a l c ă t u i r e a

unei

Comisii

care să

decidă demolarea a c a r e t u r i l o r r e s p e c t i v e 2 0 9 .

S-a

decis

ca

acea

Comisie

să

f i e formată

de

a r h i t .

Cugler,

O.

Albineţ

ş i Eug.

Filipescu.

O

copie

a

acestei

d e c i z i i a f o s t trimisă proprietarului

imobilului. Membrii Comisiei

au

constatat l a f a ţ a l o c u l u i ,

în

ziua

de

14

mai, faptul

că

„şura

î n

chestiune

este

s i t u a t ă chiar

pe

l i n i a

s t r a d e i

Elisabeta.

Se

compune dintr-o z i d ă r i e mixtă,

de

lemn

ş i

cărămidă,

c u

t o t u l putrede, ş i

i e ş i t ă din v e r t i c a l ă ,

ameninţând din moment î n moment a

s e s ur pa. Acestea

f i i n d ,

comisiunea

este de părere că şura

aceasta

trebuie

imediat d e s f i i n ţ a t ă ” 2 1 0 .

Pe 19

mai, p r o p r i e t a r u l ,

Dude

Cane, s c r i a primarului

că

nu

şura

este

î n

pericol

de

a

se

prăbuşi

c i un perete

dinspre

s t r .

Elisabeta, î n urma s u r p ă r i i pământului din

acea

zonă,

c u

p r i l e j u l


de

amenajare a s t r ă z i i .

Cu

toate acestea,

e l arata că

nu

se

o pune deciziei Primăriei,

c i

s o l i c i t a

doar un

t e rm en

de

câteva z i l e pentru a muta

şura

respectivă,

c u

acordul

m u n i c i p a l i t ă ţ i i ,

î n

partea

opusă

a o g r ă z i i , „deoarece

am

avut destule pierderi

cu

deschiderea

s t r ă z e i Râpa

Galbenă”211.

Se

arată că şura

este

aşezată pe

f u r c i

de

s t e j a r

ş i

acoperită

c u

t a b l ă ;

numai

peretele

c e

dădea

l a

stradă

era

făcut

p e

jumătate din

cărămidă.

Proprietarul

Dude

Cana,

nu locuia

l a

adresa

din

s t r .

Păcurari

n r .

5 , c i

î ş i avea domiciliul

î n

s t r .

Golia n r .

2 8 2 1 2 .

La

20

iunie

1902,

un

raport

c ă t r e

inginerul-şef

a l

o r a ş u l u i ,

N.

Kugler,

a r ă t a :

„c u

ocaziunea

i n s p e c ţ i u n i i


c e se e xe cută

l a

Râpa

Galbenă,

am

constatat l a

casa

n r .

5

a domnului

David Cahana

crâşmar,

cum

că gardul de

l a

acele

case

ameninţă

c u

căderea

ş i ,

prin

urmare

p e r i c l i t e a z ă

v i e ţ i l e l o c a t a r i l o r . As em enea,

l a n r .

7

se

a f l ă

n i ş t e baratce a domnului

I ţ i c Olivenbaum,

ş i

î n

care

D-sa

ar e

i n s t a l a t

un

debit

de

băuturi alcoolice (crâşmă). Aceste

baratce

nu

se pot

t o l e r a din

cauza

d e f e c t u o z i t ă ţ i i , ceia

c e

l e face inapte pentru

un

l o c a l

v i z i t a t

de

o numeroasă c l i e n t e l ă

ş i c a r e - ş i

p e r i c l i t ă v i a ţ a , l a

un

moment-dat, prin

surparea

acelui l o c a l , mai

a l e

că

terenul

este

unul accidentat”.

Dude Cana

obţinuse, î n noiembrie

1902

a u t o r i z a ţ i e din

partea

Primăriei

pentru a construi

o

magazie de

zid

î n

curtea

casei

s a l e

din Păcurari

n r .

5 ,

de

dimensiunile

6,80

x

3.00

m;

d a r ,

constatând

că

i n t r a r e a

p e

unde

urma

să se

introducă butoaiele

c u

vin

este prea

îngustă,

cere

permisiunea

Primăriei

de

a

mări

dimensiunile

acestei

magazii, l a

10.00x3,80 m,

plătind diferenţa

de

taxă c u v e n i t ă 2 1 3 .

Dude

Cana

(c e

domicilia î n

s t r .

Goliei n r .

28)

dorea

să

facă anumite modificări l a

casa

cea

veche,

din

s t r . Păcurari

n r .

5 ,

moştenită

de

l a

t a t ă l său.

A s t f e l , î n

1903,

e l

cerea

Primăriei

a u t o r i z a ţ i e „pentru preschimbarea t o c u r i l o r

de

s t o l e r i e l a

şapte

ochiuri f e r e ş t i )

ş i

două

u ş i ,

după

modelul

cel

nou,

precum

ş i

a

tencui

ş i

b oi f a ţ a d a ,

dându-i

o

formă

mai frumoasă

ş i

totodată

a

c h i t u i

ş i

b oi acoperământul. Toate

acestea

c e

voiesc a l e

fac e s unt

pentru proprietatea mea

di n

s t r .

Principesa

Elisabeta

(Râ pa

Galbenă)

n r .

1 (din

vechiu,

Păcurari 5 ) ” 2 1 4 .

Primăria a

răspuns

că

nu

poate

autoriza a

se

face mai multe r e p a r a ţ i i l a

această casă,

f ă r ă

ca

proprietarul

să se

conformeze votului

Consiliului

Comunal din

1895,

r e l a t i v l a

c o n s t r u c ţ i i l e

de p e

s t r . Principesa

Elisabeta

(Râ pa

Galbenă), a f l a t ă î n modernizare.

Dude

Cana

arată că se va

c onfo r ma acelui vot,

intenţionând

să

construiască o

casă

nouă, „având lumina regulamentară”,

l a

adresa

din

Păcurari

n r .

5 ,

pentru

care

aduna materialele necesare;

acesta

arăta

însă

că

f e r e s t r e l e

pentru

care

ceruse


de

înlocuire sunt î n

do s, s pr e

s t r .

E l i s a b e t a 2 1 5 . La

30

a p r i l i e

1904,

209

DJANI,


de

imobile

90/5, f .

1 .

210

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

6 .

211

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/5,

f .

9 .

212

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/5,

f . 12.

213

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/5, f . 49.

214

DJANI,


de

imobile 90/5, f . 53.

215

DJANI,


de

imobile

90/5, f . 59.

39



Serviciul

Tehnic

a l

Primăriei punea

un

aviz d e t a l i a t

p e

spatele

acestei

c e r e r i , arătând

că

imobilul

a f l a t î n

discuţie

a f o s t

pus p e

noua

a l i n i e r e

dinspre s t r . Elisabeta, i a r dinspre

Păcurari este

s t a b i l i t

un

t e rm en

de

2 a n i ,

după care

imobilul va

f i

reconstruit î n

două

e t a j e . Atenansele no i

cât

ş i cele

vechi,

din

dos,

f i i n d

independente

de

condiţionările

de

mai

s u s ,

recomandă

să se

autorizeze

l u c r ă r i l e s o l i c i t a t e 2 1 6 .

1 .

Conform

planului,

în una din

încăperi

se va

face

un cuptor de pâine

P i t ă r i e ) .

Coşul va

f i din z i d mas iv , s co s de

la

pardosea, ş i

până la

c e l

puţin

1,20 m

deasupra nivelului

superior al acoperământului.

Va

f i

făcut din

zidărie

masivă, de c e l

puţin

0,30

m

grosime,

trebuie

t e n c u i t ş i

f e r i t de

lemne.

2 .

În încăperile de lângă cuptorul

vechi

se

vor

d e s f i i n ţ a t r e i din z i d u r i l e actuale i n t e r n e ,

dobândindu-se a s t f e l , din t r e i ,

o

singură încăpere,

pentru odaia

de lucru. În această odae

se vor

scoate

duşumelele

vechi,

se va modifica

intrarea

în

b e c i , ş i se va face

un

paviment

de

b e t o n

de var hidraulic ş i

se

va acoperi c u

o

şapă

de ciment. To t c u

ciment se

vor tencui

ş i p e r e ţ i i ,

de

j o s , împrejur,

p e

o

înălţime

de

2,00 m

de

la

paviment

în

s u s .

3 . Se vor repara t e n c u i e l i l e degradate, at ât la i n t e r i o r cât ş i la e x t e r i o r , ş i vărui în

culoare.

4 .

A

s ch i mba

la corpul

central

vechi 7

f e r e s t r e ş i

o

uşă,

aşezând a l t e l e no i

în

tocuri nouă,

după

model”217.

Plan

pe

coală

de

calc

ş i

copie

p e

ozalid a l b a s t r u ) 2 1 8 :

Proprietatea

D-lui

Dude Cane din

s t r .

Principesa

Elisabeta n r . 3 .

Planul

parterului ş i s i t u a ţ i a l o c u l u i .

Pe

plan sunt indicate

Magazia

de

f ă i n ă ,

Odaia l u c r ă t o r i l o r ,

Cuptorul

vechi,

Odaia

de

lucru

ş i Cuptorul

nou

c u

dimensiunile

acestora. Pe

varianta desenată

pe

c a l c , cuptorul nou

este

colorat

c u

roşu (Fig.

141).

Printr-o adresă

din

7 mai

1904,

Primăria anunţa

p e Dude

Cane

că ş i

Dl.

I .

Frost

a cerut

să

facă

un cuptor

nou

ş i

oarecare

reparaţiuni l a imobilul Dv . din

Păcurari

5 ,

c o l ţ

c u

s t r .

Elisabeta,

dar că

s o l i c i t a r e a acestuia a f o s t respinsă, a s t f e l î n c â t

cel

d i n t â i va trebui

să se

conformeze

votului Consiliului

Comunal

ş i

să

realizeze

construcţia

după

proiectul aprobat

de

Consiliu219.

Planul unui

cuptor

la

Pităria

domnului

I .

Frost,

s t r .

Păcurari

n r .

5

(p e

ozalid

a l b a s t r u ) 2 2 0

La

22

iunie

1911,

Primăria

acorda

a u t o r i z a ţ i e domnului

M.

Korinfeld

de

a face l a imobilul

din

strada Păcurari

n r .

5 ,

c o l ţ

c u

esplanada „Principesa Maria”, următoarele

l u c r ă r i :

„a repara

t e n c u i e l i l e s a l e l o r ,

î n

i n t e r i o r

c â t

e x t e r i o r ,

î n

urmă a

da c u

culoare

de

var l a e x t e r i o r , i a r

l a

i n t e r i o r

coloare

de

o l o i . A reface cuptorul vechi

după

f e l u l cuptorului nou, din cărămidă aparentă

ş i

prevăzut

c u

g u r i l e

necesare de

v e n t i l a r e

ş i

i n s p e c t a r e ” 2 2 1 .

Cooperativa

de

Consum

a

Corpului

Didactic

a r ă t a ,

l a

16

noiembrie

1923,

„p e lângă unele

mici reparaţiuni

p e care

dorim a efectua î n i n t e r i o r u l l o c a l u l u i

c e

ocupăm î n

s t r .

Păcurari n r .

5 ,

avem

neapărată nevoie

a

deschide

o

uşă

î n peretele

de

cărămidă aparentă dinspre

bulevardul

Elisabeta,

precum

ş i

refacerea f e r e s t r e l o r subsolului,

t o t

spre

bulevardul Elisabeta, pentru a avea

mai

multă lumină”222.

În

f i n a l

se

s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i a Primăriei pentru efectuarea

acestor

l u c r ă r i .

Un

proces-verbal din

18

a p r i l i e

1932,

m e m b r i i comisiei i n v e s t i t e

să

examineze

starea

imobilului i n g . Cahane din

B d.

Elisabeta

n r .

1 ,

s o si ţ i l a f a ţ a locului

au

constatat

următoarele:

această

p r o p r i e t a t e , r e tr a s ă

c u

4

m

de

l a bulevard,

este un

ş i r

de case

numai

c u

p a r t e r .

„Construcţia

este

foarte s o l i d ă , însă din

c auz ă c ă


s-au

făcut f o a r t e t â r z i u , adică

în

toamnă

ş i

i a r n ă ,

încăperile

au căpătat

miros

de

mucegai. P e r e ţ i i

spre

vecin prezintă puţină

216

DJANI,


de

imobile

90/5, f .

59v.

217

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

59v.

218

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/5,

f .

62

o z a l i d ) . ,

63 (p e

c a l c )

219

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

65.

220

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5,

f . 57.

21

DJANI,


de

imobile 90/5, f . 108.

222

DJANI,


de

imobile

90/5, f .

160.

40



umezeală, din

cauza

defectărei conductei

de

apă

de

l a vecin. Construcţia însă

este

s o l i d ă ,

nu ameninţă

cu

dărâmarea

ş i

nu

poate

f i

declarată n i c i

ca

insalubră,

putând

f i

l o c u i t ă ” 2 2 3 .

Clădirea di n s t r . Păcurari nr .

7

I . Olivenbaum).

Aceasta

este

clădirea

învecinată

c u c ea

din

s t r . Păcurari

n r .

6 ,

c o l ţ

c u

s t r .

Elisabeta. La 6 octombrie

1898,

I ţ i c Olivenbaum, domiciliat î n

Despărţitura

I ,

s t r .

Păcurari

n r .

7 ,

s o l i c i t ă

Primăriei a u t o r i z a ţ i a necesară pentru a construi

p e

locul

său, c e

i - a rămas

din cumpărătura

de

l a

Comună

ş i care am

avut condiţie

î n

d e c l a r a ţ i a făcută

înaintea dumneavoastră,

acum

voiesc a face

t r e i odăi pe acel

loc

ş i

a l ă t u r i

ş i

o cămară . . . . 2 2 4 .

Este

a t a ş a t

ş i un

plan

p e

c a l c :

Proprietatea D-lui

Olivenbaum p e strada

Păcurari

ş i prelungirea

stradei Carol.

Fâşia

de teren

existentă

permitea construirea unei

c l ă d i r i foarte înguste (Fig. 138). P o t r i v i t

planului anexat, e s t vorba

despre

o c l ă d i r e f ă r ă e t a j ,

c e se

întindea

p e

15,50

m, având

t r e i

camere

de 5,00

m

lungime

ş i doar 2,04

m lăţime

l a

i n t e r i o r ) . Camerele

erau

î n a l t e

de 2,70

m.

Fiecare

cameră avea

câte

o

uşă ş i

o

f e r e a s t r ă

spre s t r a d ă . În capătul

din

vale

se

făcea

accesul

p e

o

scară

z i d i t ă ,

c u

9 t r e p t e , i a r î n t r e camere

erau uşi

de acces,

ca

l a locuinţele

t i p

„vagon”. Ac op e r i şul a

f o s t conceput

c u

o

singură î n c l i n a r e , s t r e a ş i n a f i i n d l a

înălţimea

de 4,20

m

(partea

din

spate avea

înălţimea

de

5,00

m)225.

Pe

acoperiş

se

văd

ş i

două

hogeaguri

pentru

sobe.

Planul redă

ş i

faţada

c l ă d i r i i ,

c u

o

arhitectură c l a s i c ă ; aliniamentul f a ţ a d e i

se

a f l a l a

8,50

m

de

axul

„Stradei

proiectate

Carol spre R â pă”

v i i t o a r e a

stradă

E l i s a b e t a ) .

P o t r i v i t

a l t u i plan

general

a l

l o c u l u i ,

p e aceeaşi

f â ş i e

îngustă

se

a f l a , î n spatele c l ă d i r i i ,

o

şură de

4,00 x1,50

m,

i a r

apoi

o curte foarte

a l u n g i t ă ,

c u

lăţimea

de

doar

2,50

m226.

La

2

martie

1901a

f o s t

redactată o

a l t ă s o l i c i t a r e prin

care

„subsemnatul

I ţ i c

Oliven baum

comerciant, domiciliat î n

s t r .

Carol,

voind

a-mi

construi o

pivniţă

c u

ziduri

de

p i a t r ă ,

p e

locul

meu din

Bulevardul

Elisabeta,

n r . (…)227

sau

s t r .

Păcurari

nr.15;

cere ş i

învoire a îngrădi

provizoriu l o c u l , până va

reuşi

să

construiască pivniţa

ş i casa, ş i

va nivela l o c u l ; anexează

ş i

o

s c h i ţ ă

de

p l a n 2 2 8 .

Petiţionarul a ane xat ur măt oar ele docum ente privitoare l a i s t o r i c u l t e r e n u l u i :

1 .

copie l e g a l i z a t ă

după actul

din

28

iunie

1850,

prin

care

„Mendel Zisovici

ş i

Leizer t a p i ţ e r

au

cumpărat prin mezat o bucată

de

loc

de

aice

di n

c a p i t a l i e ,

aflătoare î n

dosul

dughenelor

di n

u l i ţ a care duce la

biserica

S f . Nicolai

p o r e c l i t

„Sărac”) spre

Păcurari”,

2 .

Ac t a u t e n t i f i c a t l a

19

decembrie

1900, c u care

p e t i ţ i o n a r u l cumpără

de

l a

Mendel Zisovici o porţiune

de teren

în


de

253

mp, din

trupul

locului

c e posedă

î n

s t r . Păcurari

n r .

15,

a s t ă z i

numită

s t r .

Elisabeta.

28

m

despre sud,

învecinat

c u

r e s t u l locului rămas vânzătorului

ş i cu

imobilul l u i

Johan

Capucinsky,

f o s t

mai î n a i n t e a l u i

Loghin

Bogome

(…);

12

m r ă s ă r i t u l învecinat

c u

imobilul domnului Avram I ţ i c Kaufmann,

25

m învecinat

cu

imobilul

succesorilor

l u i David

Olivenbaum,

2,60

m

spre

nord, învecinat

t o t

c u

imobilul

domnului

David Olivenbaum;

ş i

. . .

t o t spre

nord

c u

fundul imobilului p e t i ţ i o n a r u l u i ,

p e

lungime

de 3,00

m229.

La

22

martie

1901

proprietarul

arăta că

vrea

să

îngrădească provizoriu

locul

p e care î l

posedă

î n

B d.

Elisabeta

(Păcurari 15),

c u

g r i l a j î n a l t

de 1,60

m,

vopsit î n o l o i , stachetele l a

vârf

vor f i s t r u n j i t e ,

poarta ş i

p o r t i ţ e l e

cu

deschidere înăuntru. G r i l a j u l va

f i

s i t u a t l a nivelul

t r o t u a r u l u i

ş i p e

aliniamentul bulevardului.

D e s p r e

vecini zăplazul

va

f i

aşezat p e

hotarele

223

DJANI,


de

imobile

90/5, f .

194.

224

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

1 .

225

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/7,

f .

3 ;

a l t

plan,

p e

ozalid,

l a

f .

6 .

226

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

4 .

227

Loc l i b e r

î n

t e x t .

228

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/7, f . 7 .

229

DJANI,


de

imobile 90/7, f . 7v-8.

41



l o c u l u i , î n a l t

de

1,80

m, văpsit

p e

oloi

pe

ambele p ă r ţ i . Asemenea

este

a u t o r i z a t a construi o

pivniţă

de

zid

masiv, c onf o rm planului

v i z a t , nu va

putea t r e c e , sub

n i c i

un

cuvânt,

pe sub

terenul

public.

Petiţionarul

va scoborî mai

î n t â i

suprafaţa locului

său

l a nivelul t r o t u a r u l u i , săpând

t o t

malul

ş i

îndepărtând pământul230.

Este

anexat

ş i

Planul

p i v n i ţ e i

de pe

proprietatea

domnului I ţ i c Olivenbaum,

care

era

o

pivniţă

c u

g â r l i c i ,

care

coboară

14

t r e p t e , b o l ţ i l e f i i n d

î n a l t e

de 1,80

m;

avea fo r mă

de

„L ”

(12,00

m

x

6,00

m),

c u

l a t u r a mi că

de-a

lungul s t r ă z i i

E l i s a b e t a 2 3 1 .

La

19

iunie

1901

proprietatea din

s t r .

Păcurari

n r . 15

aparţinea

doamnei Popovici,

nu

a

domnului

I ţ i c

Olivenbaum,

după cum se

arată

î n

adresă,

ş i

nu

se

construieşte

n i c i

o

p i v n i ţ ă . . . 2 3 2 .

I ţ i c Olivenbaum a primit

o somaţiei

de

l a Primărie,

prin

care

i

se cerea să

dărâme

g ă ş t i l e

din

ograda

caselor s a l e din

B d.

Ferdinand ? )

n r .

7 ,

fiindcă

ar

ameninţa

cu

căderea

. . .

„acele baratce,

deşi

sunt

vechi,

dar

sunt

bune

ş i

vin

î n

i n t e r i o r u l

o g r ă z i i ,

ş i

informaţiunea

dată

dumneavoastră

nu

este agreată”. Cere

a

f i

l ă s a t î n

pace deoarece

acele c o n s t r u c ţ i i sunt bune233.

Primăria

î i ac o rdă doar

un

răgaz de

6 l u n i . Proprietarul

s o l i ci t a , l a

29 august

1901,


pentru a

construi

s t r .

Ferdinand, f o s t ă Păcurari)

î n

locul g ă ş t i l o r

de

scânduri dărâmate o cămară

de

z i d ă r i e masivă,

deasupra

p i v n i ţ e i ,

c u

dimensiunea

de 5,00

x

6,00

m234.

La

30

august

1902,

C.

Iamandi

arăta

că

locul

din

s t r .

Elisabeta

f o s t

din vechi Păcurari

n r .

7)

p e care

p e t i ţ i o n a r u l voieşte a construi odaia p r o i e c t a t ă , f i i n d

c l a s a t î n

zona

I ,

c onf o rm

a r t . 22

din Regulamentul

de

c l ă d i r i , nu

se poate

învoi

decât

clădirea

de case c u

două

e t a j e ,

ş i

numai

cu

aprobarea Consiliului Comunal

s - a r

putea

învoi construirea unei

case

c u

un

singur

r â n d 2 3 5 . Arhitectul

N.

Cugler

adăuga ş i

e l : „Domnule Primar,

nu

se pot

autoriza

construcţiuni

c u

un

singur

e t a j (doar

p a r t e r ) î n zona I

ş i p e

una din

cele mai

prezentabile

s t r ă z i

a oraşului”.

La

21

s e pt embr i e

1902,

Consiliul Comunal

acorda

însă

această

dispensă236. Anexate

două

planuri

p e

calc

a l acestei

odăi,

s t r .

Elisabeta n r .

7 2 3 7 .

Autorizaţia

este

em i să

de

Primărie

p e

25

septembrie

1902238.

Comisia

locuinţelor

insalubre

constată,

l a

22

iunie

1904,

p e

proprietatea

l u i

I . Olivenbaum

o

locuinţă

de

zid

c u două

camere,

o

l a t r i n ă

de

scânduri,

rău

î n t r e ţ i n u t ă ; 6

camere, î n

s t a r e

veche,

şură de

scânduri veche

ş i rău

î n t r e ţ i n u t e ;

curte

nepavată,

îngrădire

p r o a s t ă 2 3 9 .

Agentul s a n i t a r

consemna, l a

2 martie

1907, că

l a

proprietatea domnului

I .

A. Olivenbaum, crâşmar, din

strada

Râpa

Galbenă, l a t r i n a f i i n d

r e a ,

îngropate două poloboace vechi,

ş i

p ă r e ţ i i

dinafară

de

scânduri,

care

l a t r i n ă serveşte

ş i

pentru Sinagoga I s r a e l i t ă ,

c e este

î n

ogradă ş i

pentru a l ţ i c h i r i a ş i .

Proprietarul

să

f i e

somat

a - ş i

face

o

l a t r i n ă s i s t e m a t i c ă 2 4 0 .

I .

Olivenbaum

cere

a u t o r i z a ţ i e , l a

16/29

martie

1907,

pentru

a

construi

o l a t r i n ă

sistematică,

c u două

cabine (conform planului

Serviciului

Tehnic),

ş i

pentru a

repara

învelitoarea

de

t a b l ă l a

casa

veche, înlocuind

p e

cele

uzate,

chituind

ş i

vopsind a c o p e r i ş u l 2 4 1 .

Toate

d e t a l i i l e

tehnice

(rezervor din z i d ă r i e

de

p i a t r ă , iluminat, v e n t i l a ţ i e

e t c . )

sunt precizate

pe

spatele

documentului

ş i

reluate î n

a u t o r i z a ţ i e 2 4 2 .

Planul

acestei


frumos

executat

de

s e r v i c i u l

230DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

10.

231

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7,

f . 11, 12.

232

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/7, f . 16.

233

DJANI,


de

imobile 90/7, f . 17.

234

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

19.

235

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7,

f . 19v.

236

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/7, f . 20.

237

DJANI,


de

imobile 90/7, f . 23, 24.

238

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/7,

f .

25.

239

DJANI,


de

imobile

90/7, f . 40.

240DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

41.

241

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

42.

242

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7,

f . 43.

42



Tehnic

a l

Primăriei,

este ş i

e l

anexat243. D i n planul

de

s i t u a ţ i e

a l

acestei

planşe

se

vede bine

amplasarea

casei

vechi,

l a

care

urma

să se repare

acoperişul, s i t u a t ă

de-a

lungul

s t r ă z i i Elisabeta,

ş i casa

nouă, amplasată

spre s t r .

Păcurari.

Se

vede

ş i

învecinarea

c u

Dude

Kana. Proprietatea e

s i t u a t ă

pe

partea

c e a l a l t ă

a s t r ă z i i Elisabeta.

Cu

toate acestea, l a

12

mai 1909,

agentul

s a n i t a r constata, din

nou

c ă :

„în

strada

Râpa

Galbenă, proprietatea doamnei Ruhla Oliv en baum, unde

este un

stabiliment

de

băutură, una

Sinagogă

de

rugăciuni

ş i

mai

mulţi c hi r i g i i , l a

acea

proprietate l a t r i n e l e sunt

foarte

r e l e

ş i

n i c i

până

î n

prezent

nu

le-au

c o n s t r u i t ;

deşi posedă


de

construcţie

din

partea

Primăriei,

termenul

de

execuţie a

e x p i r a t 2 4 4 .

La

26

iunie

1909,

Ruhla Oliven baum

arată

că

l a

imobilul

din

Păcurari

n r .

7 ,

e s t e

proprietăreasa

doar c u

numele,

î n r e a l i t a t e f i i n d ipotecat

c ă t r e

domnul

H.

Hellman,

care

i - a

ş i

t r i m i s î n ş t i i n ţ a r e

că

a început

procedurile

de

executare a

a c e s t e i

i p o t e c i

ş i de

vânzare

a

p r o p r i e t ă ţ i i .

„Eu

ca

văduvă, l i p s i t ă

de

mijloace,

nu

am de

unde

construi această

l a t r i n ă ,

ş i

deoarece

imobilul

este scos

î n vânzare” vă

rog să acordaţi

o amânare până

ce se

va

s t a b i l i

cine

este

proprietarul l o c u l u i 2 4 5 .

Dr. C. I s a c ,

s t r .

Păcurari

n r .

7 , c e r e ,

l a

13

mai

1938,


de

separaţie

de

lumină

e l e c t r i c ă ,

c o n f o r m

planului

anexat246.

Din

acest

plan

se

vede

că

este

vorba

despre

casa dispusă

perpendicular

pe s t r .

Păcurari.

Se

văd

patru

camere

ş i

încă

o

încăpere dispusă î n

capătul

mai

îndepărtat

a l

c l ă d i r i i . Primăria

a

acordat

a u t o r i z a ţ i a s o l i c i t a t ă , pentru i n s t a l a r e a unui

contor

s e p a r a t 2 4 7 .

Fundaţia „Regele

Ferdinand

I”

(B.C.U.)

răspundea Primăriei, l a

16

martie

1930,

că

nu

are

cunoştinţă

despre

vreo i n t e n ţ i e

de

expropriere î n

privinţa c l ă d i r i l o r

a f l a t e î n vecinătatea

Fundaţiei,

aşa

că

p e t i ţ i o n a r e l e

c e

s-au adresat

Primăriei nu

pot

f i expuşi l a vreo expropriere248.

Blockhaus

-

Casa Artenie s t r . Păcurari

nr. 7 ) .

La

24

febr

1939,

s o ţ i i

Emilia

ş i

Gheorghe

Artenie

s o l i c i t ă


din

partea

Primăriei

ca

l a

proprietatea

l o r

din

I a ş i ,

„imobilul

de p e

s t r .

Păcurari

n r .

7 f o s t

Sofia

Rouner?)

pentru r e p a r a ţ i i r a d i c a l e ,

ridicarea mansardei dinspre

s t r .

Păcurari

l a

aceeaşi

înălţime

c u partea

din

c u r t e ,

precum ş i

unele

transformări c o n f o r m

anexatului

p l a n ” 2 4 9 . Avizul tehnic

de p e

verso

arată că

imobilul

din

s t r . Păcurari

n r .

90/17/7,

s i t u a t

î n

f a ţ a Fundaţiei Ferdinand

este

s i t u a t

pe

l i n i a

de

a l i n i e r e , însă a u t o r i z a ţ i a s o l i c i t a t ă

nu

se

poate

acorda

din următoarele motive:

„1.

Cum

imobilul

se

a f l ă î n f a ţ a

Fundaţiei,

c r ed e m că este

cazul

a

se cere

ş i

avizul

Fundaţiei.

2 . Deoarece

Fundaţia

este

l i p s i t ă

de

perspectivă, va

f i

necesar

a

se

expropria

t o t

l a n ţ u l

de

c l ă d i r i

de

v i s - a - v i s , pentru a

se

degaja faţada

despre

s t r .

P ă c u r a r i ” 2 5 0 .

Fundaţia Ferdinand răspundea Primăriei

că

nu

există

n i c i

un

plan

de

expropriere a


de

v i s - a - vi s , a s t f e l î n c â t p r o p r i e t a r i i acelor imobile

nu

se

a f l ă

î n pericol

de

a f i e x p r o p r i a ţ i 2 5 1 .

Pe

această

bază Serviciul

de

Arhitectură recomandă autorizarea e t a j ă r i i imobilului

di n

s t r .

Păcurari

n r .

7 .

La

8 mai

1939,

Primăria

acorda


ca

„să consolideze

ş i să

î n a l ţ e

peretele

de l a

parterul

e x i s t e n t , i a r

î n

urmă va suprapune

un e t a j c u două

camere din z i d ă r i e

de

cărămidă.

Acoperişul va

f i

î n v e l i t

c u

material nearzător. Construcţia

va

o cu pa

o

suprafaţă

de 57

mp,

243

DJANI,


de

imobile

90/7, f . 46.

244

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

49.

245

DJANI,


de

imobile

90/7, f . 53.

246

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

77.

247

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/7,

f .

79.

248

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/7,

f . 80, 81.

249

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/7, f . 85.

250DJANI,


de

imobile 90/7, f . 85v.

251

DJANI,


de

imobile 90/7, f . 87.

43



c onf o rm planului anexat. Asemenea va executa l a

parter

transformări

ş i casa

s c ă r i i ,

cu parter

ş i

un

e t a j ,

p e

o

suprafaţă

de

9

mp. Balconul va

f i

din material

nearzător.

Vederile

spre

proprietatea

vecină

se

vor

executa c onf o rm normelor

î n vigoare. Faţada

casei spre s t r . Păcurari ş i

Căminul

studenţesc

se

va executa e s t e t i c , având

o arhitectură

plăcută, i a r calcanul

spre

cămin

se va

d e s f i i n ţ a , făcându-se

t o t

o f a ţ a d ă , însă nu

ca cea

a c t u a l ă ,

c i

c o n f o r m zonei

ş i

s i t u a ţ i e i

p e

care

o

are p e

t e r e n ” 2 5 2 .

Este

a t a ş a t

un

plan

pe

o z a l i d :

Proprietatea

Emilia ş i

Gheorghe Artenie,

s t r . Păcurari

n r .

. . . 2 5 3 .

O planşă cuprinde faţadele c l ă d i r i i ,

c ea

m i că f i i n d

spre s t r . Păcurari ş i c ea

alungită

spre

căminul studenţesc

de

a l ă t u r i 2 5 4 .

Este

o

c l ă d i r e s t i l „block-haus”,

care

va

căpăta

o

mare

amploare

î n

următoarele

2-3

d e c e n i i .

Planşa conţine planurile parterului

ş i

e t a j u l u i ,

c u

dimensiuni

ş i

d e s t i n a ţ i a î n c ă p e r i l o r 2 5 5 .

Nivelele

par

a

f i

două

locuinţe p a r a l e l e .

Parterul

are

ca

ax

un

lung hol numit „ o f i c i u ” ;

de

o

parte

este

bucătăria, cămară,

baia

ş i un

birou, i a r

de partea

c e a l a l t ă dormitor,

cameră

de

z i

ş i

s u f r a g e r i e .

La e t a j , î n mod

neaşteptat, p a r t i ţ i o n a r e a

este

d i f e r i t ă i a r unele

f u n c ţ i o n a l i t ă ţ i

se

repetă:

un

mi c

hol-oficiu

f l a n c a t

de două

bucătării

simetrice,

două

s u f r a g e r i i

ş i două

dormitoare

simetrice,

ca ş i

cum

a i c i

ar

locui

două

f a m i l i i d i f e r i t e .

La

dosar

se

a f l ă

o

planşă:

Extras

Co p i e de p e

planul

Oraşului

I a ş i

din

anul

1896-1987,

a

p r o p r i e t ă ţ i i din

s t r .

Păcurari

17/7.

Este

un

plan

de

s i t u a ţ i e mai amplu,

care

oferă o viziune

de

ansamblu

asupra

zonei,

până

î n

s t r .

Anastasie F ă t u 2 5 6 . Imobilul s o ţ i l o r Artenie, s i t u a t chiar l a

s t r . Păcurari,

este

marcat î n

culoare verde.

Gh.

Artenie, domiciliat î n

s t r .

U n i v e r s i t ă ţ i i n r .

1 2 2 5 7 ,

se ceruse

d i r e c t

g a r a n ţ i i

Fundaţiei

Ferdinand,

dar

reprezentantul acesteia a

a r ă t a t că

nu

ar e

competenţe pentru a angaja a s t f e l

de

promisiuni258.

La

7

i u l i e

1939,

Emilia

ş i

Gh. Artenie

cer

Primăriei a u t o r i z a ţ i e pentru a

r i d i c a ,

î n

s t r . Păcurari

n r .

7 ,

o construcţie

c u

subsol,

parter

ş i două

e t a j e , c o n f o r m

planurilor anexate259.

Este

a t a ş a t

un

plan

ozalid

faţadele

c l ă d i r i i ,

spre

s t r .

Păcurari

ş i

l a t e r a l

(mai

amplă)260.

Această c l ă d i r e a f o s t construită î n s t i l „block-haus”, f o a r t e răspândit l a v r e m ea respectivă.

Este

a t a ş a t

un

Plan

subsol a r

i n t e r e s a

mai

mult s ă p ă t u r i l e arheologice)261;

un

a l t plan reprezintă

p a r t e r u l ,

e t a j ş i

mansarda262.

Primăria,

l a

15

i u l i e

1939,

se

adresa

s o ţ i l o r

Artenie:

„vă

rugăm

să

binevoiţi a

lua

măsurile

necesare pentru executarea c o n s t r u c ţ i e i

ş i

dărâmării imobilului, stropind

f o a r t e

des, pentru a

nu

se

face

p r a f ,

a face

c u

scânduri împrejmuirea f a ţ a d e i imobilului, l a înălţimea necesară pentru a

se

e v i t a căderea molozului î n d ă r ă t , pentru a

nu

se

împiedica


publică.

Se

a r a t ă

că

proprietatea

s o ţ i l o r

A rt eni e di n s t r .

Păcurari

n r . 7 , l a

23

august

1939,

avea i n s t a l a ţ i e

de ap ă ş i

apometru, montat l a 2 noiembrie

1938. Se

etalează

Planul pentru prelungirea i n s t a l a ţ i e i

de

apă

ş i

canal l a imobilul din

s t r .

Păcurari n r . 7 , anul 1939263. Este

anexat

ş i

devizul d e t a l i a t

a l

l u c r ă r i l o r ,

252

DJANI,


de

imobile

90/7, f . 84.

253

Loc

l i b e r î n t e xt u l documentului.

254

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

83.

255

DJANI,


de

imobile

90/7,

f .

82.

La

f .

90

aceleaşi planşe

sunt

mai c l a r e ,

p e

c a l c ,

ş i

cu marcaje

î n

culoare.

256

DJANI,


de

imobile

90/7, f . 98.

257

La

17

i u l i e

1939 c e i

doi s o ţ i

comunicau ca

domiciliu strada Cişmeaua

Păcurari

n r . 1 ,

vezi

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile 90/7, f .

104.

258

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

91.

259

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/7,

f .

92.

260DJANI,


Dosare

de

imobile

90/7,

f . 95.

261

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/7, f . 96.

262

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/7, f . 97.

263

DJANI,


de

imobile 90/7, f . 102.

44



cu

materiale

ş i

c a n t i t ă ţ i

necesare

c i s t e r n ă

de

beton

de

2,00 x1,00 m,

două camere

de

v i z i t a r e

de

0,70

x

0,70

m,

sifon general, tuburi

de

f o n t ă , chiuvete

de

f o n t ă ,

ţeavă

galvanizată,

lavoare

de

f a i a n ţ ă , b o i l e r pentru

î n c ă l z i r e a

a p e i , e t c . ) 2 6 4 .

La

9

martie

1940,

Emilia

ş i

Gh. Artenie

cer

a u t o r i z a ţ i e Primăriei

pentru a i n s t a l a

lumină

e l e c t r i c ă

ş i

cinci contoare

separate,

l a imobilul l o r din

s t r . Păcurari

n r .

7 2 6 5 ;

urm ează a u t o r i z a ţ i a

em i să

de

Primărie266.

La

22

octombrie

1940,

Emilia

ş i

Gh. Artenie, î n c a l i t a t e

de

f o ş t i p r o p r i e t a r i

a i

imobilului

s i t u a t

î n I a ş i ,

s t r . Păcurari

n r .

7 ,

construcţie executată

î n anul

1939,

având i e ş i r e numai

prin

B d.

Elisabeta,

ş i care

proprietate

am

vândut-o

l u i

I .

Moscu

Stern ? ) , pentru a putea

întocmi o

nouă

carte de

imobil

. . . ,

vă

rugăm să

ni

se

c omunic e

noul număr l a

proprietatea

vândută”267.

La

30

octombrie

1940,

Primăria c omunica faptul

că

s - a

f i x a t

adresa

„Bd.

Elisabeta, n r .

2 b i s ” ,

f i i n d

t r e c u t sub acest

număr

î n

Registrul

de

numerotare

a l

Serviciului Planului

a l

acestei

P r i m ă r i i 2 6 8 .

Clădirile

de p e strada

Lăpuşneanu

Strada

Lăpuşneanu

era

u l i ţ a

de

promenadă a

I a ş i l o r

de

a l t ă d a t ă , echivalentul l o c a l

a l

mult

mai î n t i n s e i

s t r ă z i

bucureştene

Calea V i c t o r i e i . Această veche

a r t e r ă pietonală

a i n s p i r a t

mai multe

opere

l i t e r a r e , din

care

am int i m: Mi hai l

Sadoveanu,

Strada

Lăpuşneanu.

Cronică

din

1917,

I a ş i ,

1921;

Liviu Rebreanu, pretextul romanului

Adam

ş i

Eva; Cezar

Petrescu, La

Paradis

general.

Strada

o cu pă

de

multă v r e m e

un

loc p r i v i l e g i a t î n memoria afectivă a

i e ş e n i l o r .

Pentru cunoaşterea e v o l u ţ i e i i s t o r i c e a s t r ă z i i Lăpuşneanu b enefic i em

de

câteva

valoroase

c o n t r i b u ţ i i

r e c e n t e 2 6 9 . D enumirea s t r ă z i i a f o s t

dată

î n amintirea domnitorului

Alexandru

Lăpuşneanu,

c a r e , p e

l a

1564,

a

aşezat

c a p i t a l a

M o ldo v e i „m ai

c u

t emei

l a

I a ş i ” . Faptul

trebuie

să

se

f i

petrecut

l a

1866,

când,

sub

primarul Dimitrie Gusti,

mai

multe

s t r ă z i

din

I a ş i

au

primit

numele unor

p e r s o n a l i t ă ţ i

i s t o r i c e . P r i ma menţiune sigură a noii denumiri

datează

însă

di n

1873270. În

secolele anterioare,

strada purta

numele

de

Uliţa Sârbească; documentele o amintesc

începând

cu

anul

1665.

Planul oraşului I a ş i ,

întocmit

l a

1819,

de

inginerul Giuseppe Bayardi,

arăta

că

Uliţa

Sârbească începea

din c o l ţ u l dughenelor

agăi

Greceanu (din

Piaţa

U n i r i i ) ,

p ână

î n c o l ţ u l caselor

postelnicului

Beldiman,

lângă b i s e r i c a

S f .

Nicolae

cel Sărac

(p e

locul

Casei

Studenţilor);

u l i ţ a avea

270

s t â n j e n i , adică

602 m271.

Astăzi constatăm

strada este

mult mai

s c u r t ă ,

ea

pierzându-şi,

î n

timp, ambele

capete.

În t r e c u t , această stradă

î nc ep ea di n

capătul s t r ă z i i

Vasile Alecsandri,

unde

se

a f l a ,

p e

vremuri,

b i s e r i c a

S f .

I l i e ;

t r a s e u l

e i

se

pierde

î n

Piaţa Unirii

de

a s t ă z i . C e l ă l a l t

capăt a l

s t r ă z i i Lăpuşneanu,

aproape

o treime din dimensiunea a c t u a l ă , a dispărut

prin amenajarea

„ P i e ţ e i

Tineretului”

a s t ă z i

„Mihai Eminescu”), î n actualele s a l e dimensiuni.

Pe

întreaga lungime i n i ţ i a l ă , Uliţa Sâr bească

a f o s t i n c l u s ă ,

după

1832

(Regulamentul Organic)

264

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7,

f . 107.

265

DJANI,


de

imobile

90/7,

f . 1 1 5 .

266

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

114.

267

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/7, f .

116.

268

DJANI,


Dosare

de

imobile

90/7,

f . 117.

269

Io n

Mitican,

Strada

Lăpuşneanu

de

altădată,

Editura

Tehnopress,

I a ş i ,

2002,

44 p;

Aurica

Ichim,

Strada

Lăpuşneanu. Schiţă i s t o r i c ă , î n „Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului

de

I s t o r i e a M o ldo v e i,

VIII-IX,

2002-2003,

p .

95-108.

270

Aurica Ichim, op. c i t . ,

p .

95-108. D i n acest studiu

am

preluat mai multe informaţii incluse

î n

paragraf.

271

N. A . B og dan,

Oraşul

I a ş i . Monografie

i s t o r i c ă

ş i socială i l u s t r a t ă , I a ş i , 1913, p . 228

45



î n

Uliţa

Mare

a I a ş i l o r ,

Strada Mare c e

c o n s t i t u i a

axul

c a p i t a l e i Moldovei. A ce as ta p or ne a

din f a ţ a Palatului Ocârmuirii

(p e

locul

Palatului C u l t u r i i )

ş i

ajungea

până l a Grădina Copou,

contopind t r a s e e l e s t r ă z i l o r Ştefan

cel Mare,

Lăpuşneanu

ş i Carol I .

Strada ş i - a r e l u a t

i d e n t i t a t e a ,

sub

denumirea

de s t r .

Alexandru Lăpuşneanu,

după 1866, după cum am văzut.

P o t r i v i t administraţiei ieşene

de

odinioară,

strada

Lăpuşneanu nu începea dinspre

Piaţa

U n i r i i ,

aşa cum

o

vedem

no i

a s t ă z i ,

c i

dinspre

Păcurari. C o b o r â n d

uşor,

puteau f i

găsite

numerele

c u soţ p e

partea

dreaptă,

i a r cele f ă r ă

so ţ pe

partea

stângă.

Imobilele

a f l a t e cândva

p e

locul c l ă d i r i i

c e a s t ă z i adăposteşte

l a

parter

Biblioteca F a c u l t ă ţ i i

de

Filozofie aparţineau

t o t de strada

Lăpuşneanu,

mai importantă cândva

decât

Strada

de

Sus

(Bd.

Independenţei).

Pe

acest

mi c

spaţiu

dintre

strada V.

Conta

U l i ţ a

S f .

Nicolae)

ş i B d.

Independenţei

U l i ţ a Târgului

de

Sus) se

î n ş i r u i a u

localul

l u i Cozma, Academia Liberă

ş i

Magazinul Smirnov,

î n f a ţ a

v e s t i t u l u i

Han

Binder,

singurul

care

s - a

mai

p ă s t r a t

până

a s t ă z i .

Clădirea

di n s t r .

Lăpuşneanu nr.

2

(A.

Kauffmann). Acest imobil, s i t u a t

p e

c o l ţ u l a

două

s t r ă z i , a f o s t a n a l i z a t odată

c u adresa

din

s t r .

Păcurari

1-3,

a s t f e l î n c â t nu vom

mai relua

a i c i

acele

informaţii documentare.

Vom

sublinia

doar că

î n

aripa

p e s t r .

Lăpuşneanu

a

funcţionat celebra

Librărie

ş i

Aniticărie

a

f r a ţ i l o r

Şaraga272, care

a

j u c a t

un

r o l

bine determinat

î n v i a ţ a c u l t u r a l ă

a

I a ş i l o r . Stabilimentul f a m i l i e i

Şaraga,

implicat î n numeroase i n i ţ i a t i v e c u l t u r a l e , a c o n t r i b u i t

di n

p l i n

l a

generarea

atmosferei specifice s t r ă z i i Lăpuşneanu

de

a l t ă d a t ă .

Clădirea

di n

Lăpuşneanu, nr.

4 (maior

V. A.

Vasiliu, actor M i lu ţă G he o r ghi u ).

Prima

r e f e r i r e

l a

acest

imobil, cuprinsă î n

dosar, datează

din

22

mai

1904

ş i este

o

sesizare

către

Primărie. Petentul

arată

că

„în

s t r .

Lăpuşneanu n r . 4

este casa

domnului maior Vasiliu,

ocupată

de

c h i r i a ş i i

Iancu

Moscovici crâşmar

ş i

A. Baron.

Casa este

a l i p i t ă

de

imobilul

doamnelor Vexler

ş i

Weisengrün, a

cărui

p e r e ţ i

f i i n d

î n

r u i n ă , ameninţă

cu

căderea

ş i

c o n s t i t u i e

un

pericol pentru

t r e c ă t o r i i

prin

s a l ă ” .

Se

cerea

Primăriei să

dispună

măsurile

necesare273.

Dintr-un raport

a l

Comisiei

de

i g i e n ă ,

întocmit

l a

22

iunie1904, aflăm

unele

d e t a l i i

privitoare

l a

imobilul

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

4 .

„casa

locuinţei

este

compusă

din

6

cam e r e

î n

2 e t a j e , cele

de

j o s întunecoase

ş i

umede;

l a t r i n a

este

de

z i d , î n

s t a r e

umedă

ş i prost

î n t r e ţ i n u t ă ;

atenansele sunt 4 camere

î n

2 e t a j e , umede

ş i

nelocuibile;

curtea

e s t e nepavată”274.

În

s o l i c i t a r e a pentru a u t o r i z a ţ i e

de


din i u l i e

1905, se a r a t c ă :

„Subsemnatul

maior

V.

A. Vasiliu,

voiesc a face o r e p a r a ţ i e l a acoperişul caselor mele

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

4 ,

urmând

ca

acoperişul

să se

facă din t a b l ă nouă

ş i

v ec he , di n actualul acoperiş”275.

Pe

spatele

s o l i c i t ă r i i

Serviciul Tehnic

a l

Primăriei

face următoarele

recomandări,

l a

29

i u l i e

1905:

„1.

Se

vor înlocui toate t a b l e l e

c e se

vor

găsi

improprii

c u

a l t e l e n o i ,

p e

acoperământul

casei

principale

ş i

p e

cel

a l

atenanselor din

c u r t e ,

ambele

cu

două

e t a j e .

2 .

Se

vor reface

ulucele

ş i

ţ e v i l e

de

scurgere

ş i

se vor

vopsi

c u

culoare”.

Ecaterina V a s i l i u , s o ţ i a răposatului

maior V a s i l i u , domiciliată î n

casa

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

4 ,

s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i e din partea P r i m ă r i e i , l a data

de

7 i u n i e

1910,

pentru a face mici l u c r ă r i

de


ş i un

mi c balcon l a această c l ă d i r e 2 7 6 (Fig. 69-70).

Pe

verso,

raportul

c ă t r e inginerul

ş e f a l

Primăriei a r a t ă

că

a c e s t

imobil

se

conforma a l i n i e r i i s t r a d a l e î n

vigoare,

avea

l a t r i n e

de

z i d ,

a f l a t e

î n

s t a r e

bună, i a r

curtea

i n t e r i o a r ă era

pavată

ş i

c a n a l i z a t ă ,

p o t r i v i t standardelor

din zona

I ,

272

Ioan

Massoff,

Strădania

a

cinci g e n e r a ţ i i .

Monografia

f a m i l i e i

Şaraga,

Bucureşti

1941.

273

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/4, f .

1 .

274

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/4, f .

2 .

275

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/4,

f .

3 .

276

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile,

58/4, f .

16.

Cerere

î n r e g i s t r a t ă l a

9/21iunie

1910.

46



prin urmare, lucrarea s o l i c i t a t ă putea f i a u t o r i z a t ă . Autorizaţia a f o s t e l i b e r a t ă l a 11/24 i u n i e 1910.

Prin

acest document

se

autoriza „refacerea t e n c u i e l i l o r l a e x t e r i o r

ş i

i n t e r i o r ,

i a r l a f i n a l

să se

de a

c u

o culoare de l a p t e

de

v a r ;

să se

repare î n v e l i t o a r e a

de

t a b l ă l a acoperământ, u l u c e l e ,

ş i să

vopsească

cu

oloi

î n culoare. La

balconul

de

l a stradă

se

va

schimba

duşumeaua

de

scândură,

înlocuind-o prin o t ă b l i e

de

f i e r

p e

traverse

din

f i e r ” 2 7 7 .

La s o l i c i t a r e a primarului, din

15

decembrie

1915, s - a

c o n s t i t u i t o

c om i s e

care

să

constate

starea

acestui

imobil, din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

4 .

Această

c omis i e î n a i n t a

un

raport

l a

27/11

februarie

1916

(Direcţiunea Serviciul Apelor

ş i

Canalelor).

Un

proces-verbal, din

17

februarie

1916,

c onsemnează mai multe informaţii privitoare

l a

starea

c l ă d i r i i 2 7 8 . M e m b r i i comisiei, s o s i ţ i

l a

f a ţ a

l o c u l u i ,

constată că

proprietatea

doamnei

Ecaterina

Vasiliu

este

un

imobil compus

din

parter ş i

e t a j .

Acesta

ar e

î n

subsol

un

sistem

de

pivniţe

suprapuse, după

cum

se

vede

în

planul a l ă t u r a t , una

din

aceste

ramuri,

care

trece pe sub

calea publică

ş i

e

î n

parte

r e z i d i t ă , vine

aşezată

imediat

sub

conductele publice

de

alimentare

c u apă ş i

canalizare.

Zidurile

principale

de

elevaţie

ale acestei c l ă d i r i ,

perpendiculare

pe ax a s t r ă z i i

Lăpuşneanu,

servesc de

z i d u r i comune ş i

proprietăţilor

vecine,

ale domnilor

F r a ţ i i

Iacubovici,

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

2 ,

cât

ş i

doamnei

Anette

Diamant,

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 ,

i a r z i d u r i l e p i v n i ţ e l o r , care sunt de

o

construcţie veche ş i rudimentară, servesc

în

parte ş i

de

fondaţii c l ă d i r i i .

Se

constată

că z i d u r i l e comune prezintă n i ş t e crăpături însemnate

în

sens v e r t i c a l ,

crăpături

care au tendinţă

de

continuare

ş i

care pun în

pericol s t a b i l i t a t e a

atât

a

acestui

imobil

cât ş i

a

imobilelor învecinate. Ramura

de

pivniţă c e trece

p e

sub calea

publică

ar e

o

porţiune în

parte prăbuşită

(însemnată

pe

plan

c u „A”) de dimensiunile 3,50

x

3,00

x

2,20 m, care vine aşezată exact sub

conductele publice

de

alimentare

c u

apă

ş i sub canalul

colector.

Din

constatările

făcute

rezultă

că:

a .

crăpăturile

z i d u r i l o r

de

e l e v a ţ i e

sunt

o

consecinţă

a

t a s ă r i i fundaţiilor de construcţie

rudimentară ş i veche;

b .

Prăbuşirea

din

porţiunea

de

pivniţă s i t u a t ă

sub

uvragiile publice

trebuie

a t r i b u i t ă

faptului că asemen ea

p i v n i ţ e

ne z i d i t e

nu se pot menţine un t imp

îndelungat,

mai ales

î n t r - o

stradă aşa de circulată cum este

s t r .

Lăpuşneanu.

Având

în

vedere că

această

stare de lucruri cere

o

remediere imediată,

opinăm:

1 .

Doamna maior Catinca

Vasiliu

să f i e

obligată a

f a c e ,

de

urgenţă, consolidarea

fundaţiilor

z i d u r i l o r de e l e v a ţ i e perpendiculare p e ax a s t r ă z i i

Lăpuşneanu

ş i

a

celor de

legătură, adâncindu-le ş i

întărindu-le

ş i

făcându-le

solidare

printr-un sistem de ancoragii.

2 .

Doamna proprietară să f i e obligată

a

consolida întreaga ramură

de

pivniţă care

trece

sub

stradă,

deocamdată

în

mod

provizoriu, ş i

î n

urmă,

sub

scutul acesteia,

a începe

imediat

o

consolidare d e f i n i t i v ă , în aşa f e l ca

uvragiile

publice să nu f i e expuse.

3 . Consolidarea de

mai

sus

odată

terminată,

ramura

c e trece sub

stradă

să f i e i z o l a t ă de

r e s t u l

de p i v n i ţ e ,

printr-un z i d

puternic ş i bine l e g a t , de ambele p ă r ţ i ,

în

terenul

dindărătul

picioarelor drepte ale

p i v n i ţ e i ” .

Semnează membri

comisiei,

i n g .

M.V.

Protopopescu,

Al.

Velciu

ş i

i n g .

M. V e l t .

Este anexat

ş i

Planul

p i v n i ţ e l o r

ş i

a l

p r o p r i e t ă ţ i l o r F r a ţ i i Jacubovici, D-na Maior Vasiliu ş i D-na Adela

Diamant, din s t r . Lăpuşneanu c o p i e ) 2 7 9 . Planul a r a t ă p i v n i ţ e l e

de

sub

t o a t e c l ă d i r i l e ,

277

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/4, f . 17.

278

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/4, f . 19-19v; 20-20v (copie pentru contencios).

279

DJANI,


de

imobile, 58/4, f . 21.

47



de

l a numerele

2 ,

4 , 6 ,

p r e c u m

ş i

o

prăbuşitură

a

canalului

colector

din

f a ţ a p r o p r i e t ă ţ i i

de

l a n r .

4 F i g . 72).

Pivniţa doamnei Vasiliu, Secţiunea v e r t i c a l ă

AB: Scara

g â r l i c i u l u i

c o b o ra

25 de

t r e p t e ,

î n

l i n i e

dreaptă,

până

l a

un

nivel intermediar;

apoi urca

7

t r e p t e

până

l a

nivelul

de

călcare

a l

p i v n i ţ e i n r . 1 (corespunzător

c u

nivelul

t r e p t e i

a

15-a

de

l a suprafaţă)

ş i

c o b o ra

7 t r e p t e până

l a

nivelul

de

călcare

a l

p i v n i ţ e i nr 2

(care

ajungea a s t f e l ,

l a

adâncimea

t o t a l ă

de

32

de

t r e p t e ) .

Nu

se

dau

dimensiunile

î n

metri. Ambele niveluri a l e p i v n i ţ e l o r

erau

construite

pe

sistemul

de

argea

(plafoane din bârne

de

lemn).

Este

anexat

ş i

planul faţadei c l ă d i r i i Lăpuşneanu

4 ,

c u

balconul

de

l a

e t a j

(foaie

de

c a l c ) 2 8 0 .

De

asemenea,

e x i s t ă

l a

dosar un

plan

general

a l

î n t r e g i i

zone,

c u

nume

de

p r o p r i e t a r i ,

i n t e r e s a n t 2 8 1 .

Ecaterina Vasiliu, făcea

un

apel către

Primărie,

l a

data

de

7 septembrie

1936,

arătând

că

„viind

apa

î n b eciul caselor mele din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

4 ,

vă

r og să

binevoiţi a di sp une

Companiei

de

Pom pi e r i

să

delege

să se scoată apa, care

provine

de

l a canalizarea defectă a

s t r ă z i i

ş i

ar

putea să

mi

se

dărâme clădirea din

acea cauză”282.

La

12

martie

1930 era

î n a i n t a t ă următoarea c e r e r e :

„Domnule

Primar,

subsemnatul

Miluţă

Gheorghiu, proprietarul imobilului din I a ş i ,

s t r .

Lăpuşneanu

nr

4 ,

f o s t

proprietatea

defunctei

Ecaterina

maior

Vasiliu,

vă

r og

să

binevoiţi

a-mi

acorda

o


pentru

a

curăţa

ş i

zugrăvi

faţada”.

Cerer ea

poartă semnătura actorului Miluţă Gheorghiu.

Clădirea

di n s t r .

Lăpuşneanu nr.

6

(Carol Walter,

M.

Diamant).

Cea

mai impozantă

c l ă d i r e

p e

s t r .

Lăpuşneanu,

cel

puţin din

partea de

sus

a

a c e s t e i a ,

a s t ă z i

dispărută)

este c ea

c u

două

e t a j e , construită

de

c r o i t o r u l

de

lux

Carol

Walter (Fig.

73-76, 83).

La

30

mai

1899, Car ol

Walter

s o l i c i t a Primăriei

a u t o r i z a ţ i e pentru a c o n s t r u i , l a imobilul

său

din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 ,

o

c i s t e r n ă pentru

scurgerea

apelor,

după

planul

a l ă t u r a t 2 8 3 .

Bruionul a u t o r i z a ţ i e i

arată că era

vorba

despre

o c i s t e r n ă

subterană z i d i t ă

din p i a t r ă având

p e r e ţ i i

t e n c u i ţ i

c u

mortar

de

ciment,

c u

b o l ţ i

p e

şine

de

f i e r ,

prevăzută

l a

partea

superioară

c u

un

grătar

s o l i d

de

f i e r ;

două

rezervoare

pentru l a t r i n e ,

construite

î n

c o n d i ţ i i l e c i s t e r n e i , având

câte

un capac

de

fontă pentru

c u r ă ţ e n i e 2 8 4 .

Este

anexată o planşă c a l c : Planul

pentru construirea unei cisterne c u două hasnale de l a t r i n ă la

proprietatea domnului

Walter,

din s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 2 8 5 .

D i n

planul imobilului

se

vede că

c i s t e r n a , având dimensiunile

de

2,20x2,20 m,

era

amplasată î n m i ca grădină din spatele

p r o p r i e t ă ţ i i ,

chiar

p e

axul i n t r ă r i i ,

i a r cele

două

l a t r i n e

erau

dispuse

l a t e r a l ,

t o t

î n zona din

s p a t e .

La

28

iunie 1900, proprietarul

Carol

Walter

cerea

a u t o r i z a ţ i e „pentru a face mici r e p a r a ţ i i l a

casele

c e posed”286.

În a n i i

următori proprietarul caselor din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6

era

M.

Diamant.

La

27

martie

1902 acesta adresa

o

cerere

Primăriei, î n

care arăta

că

a început „a

destupa ş i c u r ă ţ i

canalul

de

l a

atenanse,

c e trece

prin cămările

de

lemn,

î n vecinătate

c u

proprietatea

domnului

I ţ i c k

Schwartz,

n r . 8 , î n

s c o p ca

toată

apa c e

provine

din p l o i ,

de pe

acoperământ,

s ă - ş i

aibă

cursul

e i

r e g u l a t ,

spre

a

n u i nc o m o da

v e c i n u l ” 2 8 7 . L uc r ar e a a

f o s t

oprită deoarece

fusese

începută

f ă r ă a u t o r i z a ţ i a Primăriei. Preavizul

de p e

verso

arată

că

„se va e l i b e r a a u t o r i z a ţ i a pentru a

280DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/4,

f .

32.

281

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/4,

f .

34.

282

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/4, f . 40.

283

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

58/6,

f .

1 .

284

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f .

2 .

285

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6, f .

5 .

286

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

7 .

287

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

10.

48



înlocui ţ e v i l e

de

scurgere

din

ogradă

c u

tuburi

de

b a z a l t ,

precum ş i

a

repara

ţeava pentru

scurgere

de ape

menajere

ş i să

pună

un grătar ş i

sifon

regulamentar l a

gura

canalului”.

La

25

s e pt embr i e

1902, M.

Diamant

cerea

Primăriei

o

a l t ă a u t o r i z a ţ i e „pentru a schimba

l a

acoperământul caselor t ă b l i a

p e

a l o c u r i , unde e s t r i c a t ă ,

ş i

a o înlocui

î n

câteva l o c u r i ,

p e

unde

curge”288.

Avizul

de pe

verso

arată

c ă

„aceste

case

f o s t e

Walter)

sunt s i t u a t e î n f a ţ a t r o t u a r u l u i

ş i

servesc

ca

bază

de

a l i n i e r e î n

partea

l o c u l u i ” ,

aşa că

a u t o r i z a ţ i a poate

f i

acordată (N.

Cugler).

Proprietarul

revine

c u

o a l t ă s o l i ci t a r e ,

î n

2 mai

1902,

cerând a u t o r i z a ţ i e „pentru

aşezarea

a

patru

balcoane î n i n t e r i o r u l o g r ă z i i , î n lungime

de patru

metri f i e c a r e ,

aşezate p e

ş t i ţ u r i

de

f i e r ,

împreună

cu parapete de

f i e r ” ,

l a casele din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 2 8 9 .

Dintr-un proces-verbal

a l

Comisiei

de

i g i e n ă , din

22

iunie

1904, se

constată

că

imobilul a

f o s t i p o t e c a t , deoarece l a proprietar figurează

Creditul Urban

Bucureşti.

„Casa

locuinţei

este

compusă

din

36

camere,

3

a n t e t u r i

ş i

3

e t a j e ”

(P+2);

l a atenanse

este

menţionat a t e l i e r u l

f o t o g r a f i c ;

se

precizează

faptul

că

ograda


era

p a v a t ă 2 9 0 .

Dr.

Peride, decanul F a c u l t ă ţ i i

de

medicină,

cerea

Primăriei, l a

23

martie

1905, să

i a

act de

faptul

că

„voiesc a

zugrăvi

apartamentul

ş i

a

curăţa

sobele

casei

î n

care

voiesc

a mă muta, din

s t r . Lăpuşneanu”291.

În

avizul

de p e

verso,

N.

Cugler

arăta că

„pentru zugrăvitul

camerelor

î n

i n t e r i o r

nu

se

impune

autorizare

ş i

n i c i

t a x e ,

aşa

că

d l .

d r .

Peridi

să

nu

f i e

o p r i t

de

P o l i ţ i a

care

poate

ar

i n t e r p r e t a g r e ş i t regulamentul”.

La

20

a p r i l i e

1906,

doamna Adela

Diamant

a r ă t a

că

o furtună a dezvelit t a b l a acoperişului

de p e

n i ş t e

cam e r e din imobilul

z i s

„Casa

Walter”, din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 , ş i cerea


pentru

a

bate l a

loc acele

t a b l e 2 9 2 .

D i n avizul

de p e

spatele

c e r e r i

se

vede însă

că

nu

este

vorba

de

clădirea p r i n c i p a l ă ,

c i de

t a b l a

de pe

n i ş t e cămări

de

lemn,

s i t u a t e

î n t r - u n

c o l ţ

a l ogrăzii

i n t e r i o a r e .

Doamna Adela Diamant, revenea, l a 16 mai

1907,

c u

o a l tă s o l i c i t a r e

de

a u t o r i z a ţ i e pentru

„a face mici reparaţiuni

de

t e n c u i e l i l a

p ă r e ţ i ş i repararea ş i

vopsitul

ulucilor

ş i

burlanelor

de

l a

imobilul meu”293. Este

v o r ba

despre

simple

l u c r ă r i

de

î n t r e ţ i n e r e ,

tencuiala

c l ă d i r i i

f i i n d

î n

bună

s t a r e .

La

10

ianuarie 1909,

soamna

Adela

M.

Diamant, proprietara

caselor

Walter

di n

s t r . Lăpuşneanu, s o l i c i t ă a u t o r i z a ţ i e

„pentru

a repara s t r i c ă c i u n i l e

produse de

incendiu l a

o

parte

din i n t e r i o r u l c l ă d i r e i , asem enea

de

a construi

î n

i n t e r i o r u l o g r ă z i i , l a e t a j u l

I ,

două

balcoane,

c onf o rm

planului

ce

î l anexez”294.

N.

Cugler notează

p e verso

c o n d i ţ i i l e î n

care se

vor

executa

r e p a r a ţ i i l e :

„se

vor reconstrui l a e t a j u l a

I I I - l e a p ă r e ţ i i

d i s t r u ş i

de

incendiu,

l a

apartamentele

dinspre

s t r a d ă .

Lucrarea

se

va

efectua

după

s c h i ţ a

de

plan

a l ă t u r a t ă

ş i

văzută

de

n o i ,

c u

următoarele modificări

de

r e z i s t e n ţ ă : g r i n z i l e

de

lemn

se

vor

aşeza opus

prescripţiunei

planului

ş i

anume

c u

capetele

p e

z i d u r i l o r

externe. Aceste grinzi

vor

avea

dimensiunea

de

18x20 cm;

aceste

grinzi

c â t

ş i

p ă r e ţ i i p r o i e c t a ţ i

se

vor

odihni

pe

traverse

de

f i e r

B ,

p r o f i l

0,30

ş i

p r o f i l

0,22.

În punctul

A

se

vor

aşeza

asem enea

două

traverse p r o f i l

0,22 sub

capetele t r a v e r s e i

B , spre

a e v i t a lunecarea. Poate aceste traverse vor

f i duble,

aşezate pe

cuzinete

de

p i a t r ă

ş i

f i e r

ş i

bine

betonate.

Pe

aceste

traverse

se

vor

r i d i c a

z i d u r i l e

despărţitoare, f i e

di n

cărămidă î n grosime

de 0,15 s au

gips armat. Se vor construi din

nou

duşumelele î n

aceste

camere,

precum

ş i

mici reparaţiuni

l a

uşi

ş i

f e r e ş t i .

Se

mai autorizează construcţia unor balcoane,

288

DJANI,


de

imobile,

58/6, f . 12.

289

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

13.

290DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

58/6,

f .

17.

291

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 19.

292

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 27.

293

DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 29.

294

DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 31.

49



prevăzute

î n

plan, dinspre

c u r t e ,

aceste

vor f i efectuate din b e to n ar mat

p e

traverse

de

f i e r ,

p r o f i l

0,16

î n d i s t a n ţ ă

maximă

de 0,70,

e l e vor i n t r a î n zid î n

adâncime

de

0,30

f i i n d

bine

consolidate

c u beton de

ciment”.

Este

anexată

a u t o r i z a ţ i a 2 9 5

precum ş i un

Plan

pentru

reconstruirea

părţilor

distruse de incendiu ş i construirea

a

două

balcoane

la

imobilul

D-nei

Adela

Diamant,

din s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 f o s t ă

casă

Walter), întocmit

de

i n g .

I .

Tăutu296.

Planşa conţine planul e t a j u l u i

I I (c u

cele

două

balcoane n o i ) , e t a j u l u i

I I I

(camera

de

p e

faţadă

unde a avut

loc

incendiul)

ş i

o

secţiune v e r t i c a l ă a

c l ă d i r i i

(Fig.

77-78).

La 1 a p r i l i e

1912,

Adela Diamant obţinea a u t o r i z a ţ i e pentru l u c r ă r i

de


l a

imobilul din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 .

P o t r i v i t

acestui

document,

se

„v a

repara


casei ş i

atenanselor, l a exterior

ş i

l a i n t e r i o r

ş i se

va

da cu

culoare

de

l a p t e

de

v a r .

Va

repara

poarta l a

f i e r ă r i e

ş i să

o

văpsească

cu

o

culoare

de

o l o i ;

asemeni toate

s t o l e r i i l e

l a

uşi ş i

f e r e s t r e ” 2 9 7 .

La s o l i c i t a r e a conducerii Primăriei,

s - a

format o

c omis i e

pentru

constatarea

s t ă r i i

de

s o l i d i t a t e a imobilului

din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 ,

a

doamnei

Adela Diamant.

„Comisia

prescrie

ca

proprietara

să

i a

o

s e r i e

de

măsuri î n

s c o p de

a consolida p ă r ţ i l e slabe a l e

imobilului,

pentru a f e r i

de

eventualele

pagube imobilele

vecine

ş i

uvragiile publice.

Credem

oportun

ca

proprietara

să

f i e

somată a executa

de

urgenţă

aceste

l u c r ă r i

ş i

să

i

se

puie

î n

vedere

că

pentru

o r i ş i c e

daune

cauzate,

f i e

p r o p r i e t ă ţ i l o r

vecine,

f i e

uvragiilor publice,

este

ş i

răm âne

responsabilă”298.

Procesul-verbal din

2 martie

1912

oferă mai

multe d e t a l i i

asupra

imobilului

ş i

a

problemelor s a l e

de

r e z i s t e n ţ ă 2 9 9 .

Se

a r a t ă

că

„imobilul, compus din

parter ş i

e t a j ,

ar e

un

subsol

d e sp ă r ţ i t î n

mai multe

camere,

servind

de

depozite

de

lemne

ş i

a l t e r e c h i z i t e ;

t o t

din

acest

subsol

se

bifurcă o ramură

de

pivniţă

î n

d i r e c ţ i a a r i p e i imobilului (însemnată

pe

planul a l ă t u r a t

c u

A1)

ş i p e s ub

fundaţia

acestui p e r e t e , care ar e

crăpături î n

dreptul

c l o s e t e l o r .

Fondaţiile z i d u r i l o r

principale

de

e l e v a ţ i e a l e

acestui

imobil, până l a

care se

î n t i n d

ş i

s u b s o l u r i l e , sunt paralele

c u

axa s t r ă z i i Lăpuşneanu

ş i

î n imediată apropiere

de

conductele

de

alimentare

c u ap ă

din menţionata

s t r a d ă .

Zidul comun

c u

proprietatea

doamnei

maior

Catinca

Vasiliu,

c e e

perpendicular

c u

axa

s t r ă z i i

Lăpuşneanu,

prezintă

de

asemenea

crăpături

însemnate

ş i cu

tendinţă

de

continuare, punând î n pericol a t â t s ta b i l i t a te a

acestui

imo b il

c â t ş i

a celui a

doamnei maior Catinca Vasiliu, din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

4 .

Din

c o n s t a t ă r i l e

făcute

l a f a ţ a

locului r e z u l t ă

c ă :

a)

c r ă p ă t u r i l e zidului principal

a l

a r i p e i

drepte

a atenanselor imobilului, sunt o consecinţă a

t a s ă r e i

f u n d a ţ i i l o r

de

construcţie veche

ş i

p l a s a t

î n

apropierea

p i v n i ţ e i

a l e

cărei

picioare

drepte

sunt

mişcate;

b) c r ă p ă t u r i l e zidului principal

comun

c u

proprietatea doamnei maior Catinca

Vasiliu, sunt

de

asemenea

o consecinţă a faptului

că

f o n d a ţ i i l e sunt plasate

p e

un

teren de

umplutură

ş i

sunt o construcţie rudimentară

ş i

veche”300.

La

24

i u l i e

1920,

doamna Anette

B u c u r aducea

l a

cunoştinţa

Primăriei

faptul

că

„ l a imobilul

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 ,

proprietatea doamnei Diamant,

s - a

dărâmat î n

curte

o

parte

din pavaj chiar lângă peretele apartamentului l o c u i t

de

d - l

orghist

Cupper,

un

c l o s e t

cu

o

magazie î n

rând

cu

acest

apartament. „Closetul

ş i

magazia sunt l o c u i t e

de

mine, prin contractul

de

î n c h i r i e r e .

Din

cauza

dărâmărei,

care datează de

câţiva

a n i ,

e u

sunt

l i p s i t ă

de dreptul de

f o l o s i n ţ ă

ş i

e xpu să l a accidente grave.

Am

cerut

p r o p r i e t a r e i ,

î n

mai multe rânduri

să

închidă

acel

c l o s e t ,

f i i n d foarte periculos,

dăunându-mi mie, î n a l t ă

p a r t e ,

dreptul

de

f o l o s i n ţ ă ” .

Proprietarul

refuză categoric.

„Acum,

din

cauza

p l o i l o r ,

s-a

dărâmat

ş i

mai

mult,

însă personalul

di n

magazinul meu,

cum ş i

din a l t e magazine (majoritatea f i i n d c o p i i ) frecventează z i l n i c

acest

295

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

33.

296

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

58/6,

f .

34.

297

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 41.

298

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 47.

299

DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 49.

300DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 49.

50



c l o s e t , unde

se

prevede sigur

un caz

f a t a l ” . Reclamanta s o l i c i t ă

repararea

sau

închiderea urgentă

a respectivului c l o s e t 3 0 1 . Deplasat l a f a ţ a l o c u l u i ,

reprezentantul

Primăriei

constata

personal

faptul

c ă :

„1. B o l ţ i l e f e r e s t r e l o r

de

l a aripa

dreaptă

a c l ă d i r i i s i t u a t ă

spre curte

sunt

t a s a t e ş i

crăpate,

ameninţând

cu căderea; 2 .

Pavajul din

j u r u l

soclului

este

t a s a t

î n mai

multe locuri

cu

tendinţă

de

prăbuşire;

3 .

Closetul p a r t e r u l u i ,

cu

pardosele

de

beton

de

ciment l i p s ă

ş i degradată,

f i i n d î n pericol

de

accidente pentru

l o c a t a r i ;

4 .

Vec in

c u

c l o s e t u l ,

două

magazii

de

lemn

î n

s t a r e

de

murdărie,

c u

lemnăria învechită

ş i

degradată

c u

t o t u l ;

5 .

În

pivniţa

ocupată de

doamna

Anette

Bucur,

prin i n f i l t r a ţ i a p e r e ţ i l o r , pătrunde

apa

înăuntrul imobilului, din

cauza

conductei

de apă

sau

canalului, f i i n d s t r i c a t e ” 3 0 2 .

În

f i n a l

se

s o l i c i t ă

numirea

unei

comisii

care să

examineze

aceste

probleme l a f a ţ a locului

ş i să

propună măsurile necesare.

La

19

i u l i e

1920 d r . Jean

Guttman

s o l i c i t a Primăriei, î n numele doamnei Adela Diamant,

proprietara imobilului din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 ,

a l c ă t u i r e a unei

Comisii

formate din


care să

examineze

starea

imobilului

mai

sus

menţionat303.

Procesul-verbal din

14

i u l i e

1920

arăta

următoarele: „am constatat

că

î n t r e g

corpul

de

c l ă d i r e din

dreapta c u r ţ e i este

d i s l o c a t

de

clădirea vecină, prezentând

crăpături

imense

ca ş i

o

periculoasă

t a s a r e .

Ferestrele

au

l u a t

p o z i ţ i e o b l i c ă ,

î n

genere

o

complectă

desfigurare a

î n t r e g u l u i

corp”.

Latrinele

erau

î n s t a r e i n f e c t ă

de

î n t r e ţ i n e r e .

„Curtea

prezintă

numeroase

gropi

pronunţate . . .

În

subsolul

r e s p e c t i v ,

a l

p i v n i ţ e i ,

î n

care apa curge

încontinuu,

f i e din

izvoare,

f i e

din

conductă,

î n

special

argeaua

de

s ub corpul

p e r i c l i t a t .

Corpul

prezentând

pericol iminent

de

prăbuşire,

î n

t e rm en

c e

nu

se

poate

p r e c i z a , hotărâm imediata e vac uar e a f a m i l i i l o r Kupfer,

Diamnant

ş i

Bădărău,

precum ş i

s i g i l a r e a ” 3 0 4 .

O a l t ă c omis i e

de

expertiză, formată din i n g . Mihai

Enea,

a r h i t e c t Marcovici

ş i

i n g . Mallenski,

a formulat

p r o p r i i l e constatări î n procesul-verbal din

28

i u l i e

1920:

„L a c o l ţ u l

a r i p e i

drepte,

din

c u r t e ,

l a o d i s t a n ţ ă

de

3 m

de

l a c o l ţ ,

se

o b s e rvă l a

parter

lăsarea z i d u l u i .

La

o

d i s t a n ţ ă

de

c i r c a

4 m,

din

cauza

l ă s ă r e i ,

se

o b s e rvă

crăpături

pronunţate,

l a e t a j e l e

de s u s ,

p e

o

d i s t a n ţ ă

de

8

m, c o l ţ u l

însă

de

3

m

rămân ând

i n t a c t ,

f ă r ă l ă s a r e

ş i

f ă r ă

i e ş i r e

din

v e r t i c a l ă .

Pivniţa

conţine

apă,

nu prezintă

n i c i o crăpătură.

Încât

priveşte

crăpătura

î n t r e proprietate

ş i

zidul

vecin,

aceasta

n-are n i c i o însemnătate, deoarece zidul

este

independent

ş i

prezintă

siguranţă

de

s t a b i l i t a t e .

Deci,

am putut

constata

că corpul

c a s e i ,

nepresentând pericol

iminent

de

prăbuşire

ş i

tasarea

poate f i făcută

î n

cursul

unei l u n i , f ă r ă

a

lua

vreo măsură

de

evacuare”305.

La

31

i u l i e

1920 se

încheia

un

proces-verbal: „Domnule preşedinte, a l ă t u r a t u l ,

proces-verbal,

cu

r e z u l t a t u l c e l e i

de-a

doua

Comisiuni

c e a ţ i

menit l a casele doamnei Diamant,

încarcă comuna

de

o

mare

răspundere,

dacă

imobilul

nu

se

s p r i j i n e ş t e ? ) imediat

ş i

nu

se

evacuiază, a s t f e l

cum s - a

decis î n prima Comisiune. Subscrisul, f i i n d

dator

c u

orice mijloc

ca

o

z i ,

o

o r ă ,

o l u n ă ,

i n d i f e r e n t

c â t

voi

s t a

î n scaunul

c e o cup , să

f i u

un

aprig

apărător a l

i n t e r e s e l o r

numai a Comunei,

î n

c e

priveşte a t r i b u ţ i u n i l e

mele,

c u

onoare

vă rog

a

aproba

acest

raport

a l

meu, prin

care vă rog

a

numi

o nouă

Comisiune,

c e de

urgenţă

să păşască

l a f a ţ a

l o c u l u i ,

spre

a

lua

hotărârea d e f i n i t i v ă , î n

sensul

că

Comuna

să f i e

degajată

de

orice răspundere

de

orice natură.

I a r

Art.

101

din Regulamentul

de


a l

I I - l e spune

c ă ,

pericolul f i i n d iminent, Comisia

va

f i convocată

ş i

i n v i t a t ă

să

lucreze

î n

aceeaşi z i

c h i a r .

I a r

a r t . 103

spune:

dacă

ancheta

ar

găsi

că

se

poate

e v i t a

primejdia

făcându-se oricare lucru permis

de acel

regulament”

să se procedeze

î n consecinţă306.

301

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

68.

302

Continuarea

documentului

l a

f .

73.

303

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 75.

304

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 78.

305

DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 85.

306

DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 93.

51



Adela

Diamanat s o l i ci t a , l a

16

august 1920, a u t o r i z a ţ i e din partea P r i m ă r i e i , pentru a repara

aripa dreaptă, din c u r t e , a imobilului

său

din s t r .

Lăpuşneanu

n r . 6 ,

p o t r i v i t

c u

recomandările

p r i m i t e 3 0 7 .

Pe

v e rs o e rau făcute

următoarele

recomandări t e h n i c e : „va repara p e r e t e l e

de

l a aripa

de

c l ă d i r e

p r i n c i p a l ă , s i t u a t ă s pr e no rd,

c e

e s t e

i e ş i t ă din v e r t i c a l ă

ş i

prezintă mai

multe

c r ă p ă t u r i ,

desfăcând z i d ă r i a temeliei î n partea unde e t a s a t ă , construind

două

picioare din b e t o n

de

ciment

ş i

cu

traverse

din

f i e r .

Va ancora

p e r e ţ i i

de

l a partea

de sus

a e t a j u l u i

ş i

p a r t e r u l u i

ş i

va d e s f i i n ţ a

b o l ţ i l e

de

l a f e r e s t r e

c e

sunt i e ş i t e

din

v e r t i c a l ă , înlocuindu-le prin

traverse din

f i e r .

Va

repara

pardoselile

de

b e t o n

de

l a

c l o s e t e l e

p a r t e r u l u i

ş i

va vărui

cu

l a p t e

de

var r e s t u l imobilului.

Va

repara t a b l a l a acoperământ, l a jgheaburi

ş i

burlane”.

Doamna Anetta

Bucur,

domiciliată î n

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 ,

l a

15

octombrie

1823,

nu numai

en-gros c i

ş i

e n - d e t a i l ,

î n magazin, conformându-mă l e g i i ” 3 0 8 . Serviciul

de

sănătate

publică a

im pu s s o l i c i t a n t e i

c a ,

î n

t e rm en

de 10

z i l e

să

introducă conducte

cu apă

curentă î n

l o c a l ,

după care

vânzarea

cu

amănuntul va

putea

f i

a u t o r i z a t ă 3 0 9 .

La

17

i u l i e

1931,

Emanoil Marcovici310, proprietar din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 ,

s o l i c i t a

a u t o r i z a ţ i e pentru a c o n s t r u i , î n fundul c u r ţ i i ,

o

cameră

care

va

servi

de

b u c ă t ă r i e 3 1 1 . Este a t a ş a t

p l a n u l ,

o

planşă

de

o z a l i d 3 1 2 .

Bucătăria,

o

construcţie

de

cărămidă

de

3,00

×

4,00

m,

urma

să

f i e

construită

chiar

î n c o l ţ u l

stâng

din spatele p r o p r i e t ă ţ i i .

Vasile

Lăzărescu,

cerea

a u t o r i z a ţ i e pentru a face r e p a r a ţ i i l a faţada l i b r ă r i e i s a l e ,

cerea


„c a mărfurile

de

cofetărie

ce

l e desfac î n magazinul

meu

să

l e

pot

desface

„Cartea

Românească”,

c e

funcţiona

î n

clădirea din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 ,

proprietatea d - l u i Emanuel

Marcovici313.

La

10

noiembrie

1942,

i n g . Paul

Sădeanu

s o l i c i t a Primăriei delegarea

ş e f u l u i

Serviciului

tehnic

pentru a p a r t i c i p a l a recepţia


de

r e p a r a ţ i i

executate

î n

regie proprie

de către

Secţia

I I I Poduri

C.F.R. I a ş i , l a i mo b ilul din s t r . Lăpuşneanu n r .

6 ,

apartamentele

10 ş i 11,

proprietatea

C.F.R., î n

care s - a

i n s t a l a t Secţia

I I I

Poduri

C.F.R.”314.

*

În

curtea

i n t e r i o a r a a

acestui imobil

au

e x i s t a t , succesiv, două a t e l i e r e f o t o g r a f i c e .

B .

Chaland s o l i c i t a

P r i m ă r i e i ,

l a

25

o c t ombr i e

1903, o


pentru

a construi

un

a t e l i e r f o t o g r a f i c

(B . Chaland Co.)

,

din

cărămidă,

î n

ograda imobilului

din

s t r . Lăpuşneanu

n r . 6 (Casa W a l t e r ) 3 1 5 .

Pe

verso

se

a r a t ă

că

pavilionul urma a

se

construi

î n

fundul c u r ţ i i imobilului:

„se va

construi

p e

t e m e l i i

de

p i a t r ă , soclul

f i i n d î n ă l ţ a t

c u c e l

puţin

0,30

m deasupra

nivelului

o g r ă z i i .

Se

va f o l o s i

un

s t r a t i z o l a t o r împotriva umezelii,

p e

bază

de

ciment

sau

a s f a l t . P e r e ţ i i ,

a t â t

a i

a t e l i e r u l u i

c â t

ş i

a

cămăruţei

de

a l ă t u r i

vor

f i din

z i d ă r i e

de

cărămidă, executaţi

cu

mortar de

var

gras

ş i

n i s i p .

Se

vor face î n i n t e r i o r duşumelele; plafonul nu

se

f a c e , din

cauza

d e s t i n a ţ i e i

pentru

care

se

c o n s t r u i e ş t e . Acoperământul

se

va construi

c u

şarpantă

din lemn, parte î n v e l i t

cu

t a b l ă , i a r parte v i t r a j din s t e c l ă .

Uş i

ş i

f e r e s t r e

se

vor

aşeza î n

l o c ur i l e a r ă t a t e

î n

p l a n , păstrându-se

t o a t e dimensiunile c l ă d i r e i ,

î n

conformitate cu p l a n u r i l e a l ă t u r a t e ”

(C.

Iamandi). Avizul

este

s em nat de a r h i t e c t u l

l u i

N.

Cugler. Es t e ane xată

ş i

o Schiţă

pentru

construirea

unui

a t e l i e r

de

f o t o g r a f i e

în

curtea caselor din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6

t u ş

p e

c a l c ) ,

amplasat î n

partea dreaptă

307

DJANI,


de

imobile,

58/6, f . 90.

308

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

99.

309

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

100.

310

Emanoil

Marcovici

î ş i

avea

domiciliul î n strada

Ştefan

c e l

Mare

n r . 15

ş i

î n strada

Cuza Vodă,

n r .

18).

311

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile,

58/6,

f .

105.

312

DJANI,


de

imobile, 58/6, f . 104.

313

DJANI,


de

imobile, 58/6, f .

108.

314

DJANI,


de

imobile,

58/6, f .

117.

315

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

14.

52



a c u r ţ i i (Fig.

8 4 ) . 3 1 6 .

La dosar

e x i s t ă

ş i

o antemăsurătoare a acestui a t e l i e r ,

c u

c a l c u l u l materialelor

de

construcţie

necesare (întocmit

de

C. Iamandi

ş i

contrasemnat

de

N. C u g l e r ) 3 1 7 . Pavilionul avea

dimensiunile

de

8,60 × 4,60

m,

i a r camera o b s cură

era de

1,30 × 3,30

m.

B .

Chaland

este un

fotograf

c u

notorietate l a

I a ş i .

El

a r e a l i z a t o cunoscută c a r t e

poştală

c u

imaginea

Casei

Walter î n

curtea

i n t e r i o a r ă a căreia î ş i avea propriul a t e l i e r ) (Fig.

81).

La

1907

Chaland

ş i

Wei s s

au

r e a l i z a t

f o t o g r a f i i l e o f i c i a l e

de

l a ceremonia î n

care

primarul

Gh. Lascăr

săpa

primele pene

de

h â r l e ţ pentru l u c r ă r i l e

de

aducţiune a

apei

potabile a

Iaşului

de

l a T i m i ş e ş t i 3 1 8 .

Atelierul foto Rosenthal.

La

17

a p r i l i e

1920,

Solo Rosenthal s o l i c i t a

primăriei


pentru construirea

unui a t e l i e r fotografic

î n

curtea

imobilului din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 ,

„dimensiunile f i i n d

a r ă t a t e

î n a l ă t u r a t u l p l a n ” 3 1 9 .

Serviciul

tehnic

a l

Primăriei

im punea

ca

noua

construcţie

să

f i e

de

z i d ă r i e

de

cărămidă,

p e

fundaţie

de

p i a t r ă

sau

beton

ş i

acoperită

c u

t a b l ă ,

după

fo r ma

ş i

dimensiunile

din a l ă t u r a t u l plan.

La

dosar

este

anexată o planşă calc c o l o r ) . Planul

construirei Atelierului

de

Fotografie

din

s t r .

Lăpuşneanu nr

6 ,

a

D-lui

So lo R o s e nt hal

cuprinde

patru

s c h i ţ e : plan general

de

amplasare,

plan

orizontal

ş i

secţiune v e r t i c a l ă a c o n s t r u c ţ i e ,

precum ş i

faţada

principală

(Fig.

82). Pe aceasta

din

urmă

este

i n s c r i p ţ i o n a t ă

denumirea

a t e l i e r u l u i :

„Rembrandt”.

Atelierul

avea

să

f i e

amplasat

î n fundul p r o p r i e t ă ţ i i Diamant, a l i p i t

de

proprietatea Iacubovici

ş i

dispus invers

(de-a

lungul)

decât

a t e l i e r u l

foto e x i s t e n t

anterior

pe acel

l o c .

Er a

v o r ba

despre

o construcţie

de 11,24

×

4,60,

î n

care era

cuprins

a t â t

salonul

c â t ş i

camera obscură. Încăperea

principală

avea un

luminator î n

acoperiş

l a înălţimea

de 3,30

m), pentru

a asigura lumină naturală s u f i c i e n t ă

f o t o g r a f i e r i i ,

i a r

peretele f a ţ a d e i

e r a ,

î n

p a r t e ,

t o t

din s t i c l ă ,

c u

a c e l a ş i

scop.

Clădirea di n

s t r .

Lăpuşneanu, nr.

8

I . Schwartz, ing.

L.

Cana).

Aceasta

era

învecinată

c u

n r .

6 ,

f i i n d

amplasată î n acelaşi

f r o n t

de

c l ă d i r i (Fig.

84).

La

22

iunie

1904,

Comisia

Locuinţelor

Insalubre

consemna

că

„imobilul din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 ,

proprietatea

l u i

I ţ i c

Schwartz,

este

o

locuinţă

c u patru

camere

dispuse

p e două

e t a j e ;

încăperile

din

do s

sunt

umede

ş i

întunecoase.

Latrina

este

din scânduri.

Atenansele

sunt

10

camere

p e două

e t a j e , puţin luminate; cele

de

l a

parter

sunt

umede.

Curtea


era

pavată, dar îngrăditura


era

p r o a s t ă 3 2 0 .

Printr-o

adresă a n t e r i o a r ă , din

30

iunie

1905,

Primăria

î i

im punea

să

facă „borduri din z i d ” .

Proprietarul

cerea

o

amânare a l u c r ă r i l o r

c e r u t e ,

invocând l i p s a

de

mijloace: „cum

însă

eu

sunt

bătrân

ş i

timpurile

sunt

foarte

g r e l e ,

apoi

imobilul

este

deja amanetat”.

El

cerea

o prelungire

de

3 l u n i pentru a

se

conforma, t e rm en

p e care

Primăria i - l acordă321.

La

8

a p r i l i e

1910,

inginerul

şef a l

Primăriei,

N.

Cugler, semnala

î n

s c r i s

c ă ,

„ l a

casele

proprietatea domnului I ţ i c S f a r t z ,

s t r .

Lăpuşneanu n r .

8 ,

grevate

l a

Creditul

Urban

din I a ş i ,

ar e

parterul

a r i p e i din

curte

î n t r - o

s t a r e

de

i n s a l u b r i t a t e

c e depăşeşte

orice

margină

p o s i b i l ă ,

ş i

anume:

lumina

ş i

soarele

este

complet l u a t ă

de

un

zid î n a l t

aşezat

l a

depărtare

de

1,5

m,

aşa că aceste

l o c u i n ţ i sunt adevărate morminte,

umede,

f ă r ă lumină

ş i a e r . Cred că este

s t r i c t

necesar

să se

i n s t i t u i a s c ă

o comisiune

c a r e ,

c o n f o r m

a r t .

151

din

Legea

s a n i t a r ă ,

să

decidă

dacă

încăperile

acestui

parter

mai

pot

f i

l o c u i t e

de

oameni”322. La

data de

3 mai

1910,

comisiunea

deplasată

l a f a ţ a locului

constata

că

„camerele

parterului din aripă

ş i

camerele dindărătul

316

DJANI,


de

imobile,

58/6, f . 15.

317

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile, 58/6,

f .

16.

318

Nicolae

Peiu,

Dionisie

Simionescu,

Lungul

drum

a l

apei

către

I a ş i ,

p .

102.

319

DJANI,


Dosare

de

imobile, 58/6, f . 64.

320DJANI,


Dosare

de

imobile 58/8, f . 4 .

321

DJANI,


Dosare

de

imobile 58/8, f . 6 .

322

DJANI,


de

imobile 58/8, f . 15.

53



băcăniei sunt

f ă r ă

lumină

ş i

umede;

curtea

f o a r t e mică,

l i m i t a t ă

de un

zid î n a l t ,

aşa că aerul este

cu t o t u l

v i c i a t ” 3 2 3 . Comisia

decide

că aceste

camere

sunt insalubre

ş i

nu

pot

f i

l o c u i t e .

O a u t o r i z a ţ i e pentru l u c r ă r i l a

acest

imobil a f o s t em i să l a

5/11

noiembrie

1911. Prin

aceasta

Iosip I ţ i c Schwartz

era

autorizat

să

e xe cute următoarele l u c r ă r i

l a

imobilul

său

di n


8:

„a construi o l a t r i n ă din z i d ă r i e masivă, î n conformitate

cu

planul

a l ă t u r a t ” 3 2 4 . Este

a t a ş a t

planul unei l a t r i n e

c u t r e i

cabine

(p e

c a l c ) 3 2 5 . La

7/20

iunie

1914 se

constata însă

că aceste

l a t r i n e

nu

erau

construite regulamentar

ş i

se

s o l i c i t ă

ca

proprietarul

să

f i e

obligat

să

l e reconstruiască, î n

t e rm en

de 20 de

z i l e , p o t r i v i t normelor,

cu

c l o s e t ,

apă

curentă

ş i

racordare

l a canalizarea o r a ş u l u i 3 2 6 .

La

14/27

iunie

1918,

Adolf Schwartz, unul dintre moştenitorii răposatului I ţ i c Schwartz,

cerea

Primăriei

să

i a măsuri împotriva

„chiriaşului

M o i s e Zingher, cârciumar, din

acel

imobil,

care

din neglijenţă

ş i

rău

tratament condus

de d-sa

asupra

cârciumei

c e

o

a r e ,

lăsând robinetele

de

ap ă

deschise, timp

de

vreo

8-9

z i l e ,

c â t

a ţ i n u t

l o c a l u l

î n c h i s , din

care cauză ap a s - a scurs în

p i v n i ţ ă ,

surpându-se

bolta

p i v n i ţ e i

de

s ub

duşumeaua l o c a l u l u i

de

consumaţie;

ş i

cum

z i l n i c

în

acel

l o c a l

este

continuă aglomeraţie

de

consumatori, ameninţând

asupra

î n t r e g u l u i l o c a l . Deci,

subsemnatul, neavând n i c i

un

amestec î n t r - o eventuală

nenorocire,

degajându-mă

de

o r i ş i c e

răspundere,

vă

rog

a

ancheta

l a

f a ţ a l o c u l u i ,

rugându-vă

a

opri funcţionare

localului

p ână

l a

repararea

d e f i n i t i v ă

a p i v n i ţ e i ,

de c ar e d-s a este

răspunzător f a ţ ă

de

n o i ” 3 2 7 . Reprezentantul

Primăriei, deplasat l a f a ţ a l o c u l u i ,

constata

că

„o

parte

din bolta p i v n i ţ e i unde

se

a f l ă

deasupra

Birtul Zingher, din

cauza

conductei

de

ap ă

î n pivniţă a

căzut,

a s t f e l î n c â t duşumeaua dughenei

unde

c i r c u l ă

multă lume

p e deasupra

b o l ţ e i

căzute

a rămas f ă r ă multă siguranţă,

ameninţând

ş i un

perete

de

l a mijloc a

se

l ă s a ,

după cum se

vede

din

c r ă p ă t u r i l e pronunţate

din

e l ” 3 2 8 .

Se cer r e p a r a ţ i i

urgente, î n

caz

contrar recomandându-se închiderea

ş i

evacuarea p r ă v ă l i e i ,

p o t r i v i t

a r t .

1

din Regulament.

În

procesul-verbal

a l

Comisiei

însărcinate

c u

constatarea s t ă r i i

de

s o l i d i t a t e a c l ă d i r i i

di n

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 ,

proprietatea Hana

Svarţ

ş i

Avram

Svarţ, încheiat

l a

3

i u l i e

1918,

se

constata

c ă :

„o

parte

din bolta

p i v n i ţ e i

a

căzut,

din

cauza

conductei

de apă

din

care cauză

ş i

păretele

care

este

aşezat p e

boltă e

crăpat

ameninţând

cu căderea”.

Comisia recomandă

ca

„d-l

c h i r i a ş

M.

Zingher

să

pună

de

urgenţă ş p r a i ţ u r i

de

s t e j a r î n pivniţă pentru susţinerea

peretelui

ş i

a

o parte din boltă

. . .

) mai

î n t â i

va

aşeza

o grindă

din

f i e r

bine

f i x a t ă

î n

ambii

p e r e ţ i

ş i

î n

urmă a

repara

crăpăturile

prin

ţesătura de

cărămidă făcută

cu

mortar

de

ciment

ş i

asta

î n

cel

mult c i n c i z i l e , î n

caz

contrar

se

va

cere

închiderea

p r ă v ă l i e i ” 3 2 9 .

M o i s e Singer,

proprietarul magazinului

de

băuturi

spirtoase

ş i

a restaurantului

di n


8 ,

a r a t ă , l a

4/17

decembrie

1918, că

a făcut r e p a r a ţ i i l e

cerute

l a bolta p i v n i ţ e i

încă

din luna i u l i e , l a

somaţia

Primăriei,

deşi acestea

trebuiau făcute

de

p r o p r i e t a r .

El arată că

demersurile Primăriei sunt o urmare a i n t e r v e n ţ i i l o r

proprietarului

imobilului,

cu

care

se

a f l ă

în

proces

ş i

care

urmăreşte evacuarea

sa

din i m o b i l 3 3 0 .

P r o p r i e t a r i i imobilului, Hana

Schwartz

ş i

I ţ i c Schwartz,

răspundeau,

l a

13

s e pt embr i e

1919, că după

primele măsuri

de

consolidare a p i v n i ţ e i

c u

bârne

de

s t e j a r , nu

se pot

angaja

l a

l u c r ă r i mai ample

de

consolidare a c l ă d i r i i , deoarece mai existau

ş i

a l ţ i moştenitori

(care ar

avea

323

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

25.

324

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

30.

325

DJANI,


Dosare

de

imobile

58/8,

f . 31.

326

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

58/8,

f .

32.

327

DJANI,


de

imobile 58/8, f . 37.

328

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

37v.

329

DJANI,


de

imobile

58/8, f . 42.

330DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

73.

54



această

o b l i g a ţ i e ) ,

d i n t r e

care

u n i i mobilizaţi

pe

f r o n t .

Ei

afirmau

c ă ,

î n

contextul i s t o r i c

d a t ,

nu

reuşesc să

obţină

un

împrumut ipotecar

care

să

acopere

o c h e l t u i a l ă foarte mare, necesitată

de

consolidarea imobilului. „Având î n vedere s i t u a ţ i a

precară ş i costul

exorbitant

a l

materialelor

precum ş i a l

manoperei”

p r o p r i e t a r i i

cereau

o

nouă

amânare, până

î n

primăvară,

pentru

efectuarea l u c r ă r i l o r 3 3 1 .

La

11

octombrie

1920,

Curtea de

Apel

I a ş i

respingea

acţiunea Anei Schwartz împotriva

c h i r i a ş u l u i

Moise

Singher, decizând

că

e a ,

î n c a l i t a t e

de

proprietar

a l

imobilului, avea obligaţia

de

a

face

ş i de

a p l ă t i

l u c r ă r i l e

de

consolidare

a p i v n i ţ e i

i m o b i l u l u i 3 3 2 . Tribunalul Judeţului

I a ş i ,

l a

23

octombrie

1925,

lua

aceeaşi

decizie î n

cazul

plângerii l u i Schwartz Avram, considerându-se

că

proprietarul

este

cel care

este

obligat

să

facă r e p a r a ţ i i l e 3 3 3 .

I mo b ilul di n

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 ,

l a

data de 27

mai

1933, se

a f l a î n

proprietatea

avocatului

P.

Sion.

Acesta obţinea a u t o r i z a ţ i e din

partea

Primăriei pentru

„a

repara


p e

unde

va necesita

ş i

î n

urmă ş l e f u i

ş i vărui

imobilul”334.

Din s o l i c i ta r e a s c r i s ă

de

mâna proprie,

constatăm

că

avocatul

P.V.

Sion

era

beneficiarul succesiunii Capucinski,

i a r

a u t o r i z a ţ i a s o l i c i t a t ă

se

referea

doar

l a

o parte

din

imobilul

a m i n t i t , nu l a

întreaga

c l ă d i r e 3 3 5 .

La

9

iunie

1936,

Valeria

Ştefănescu,

î n

c a l i t a t e

de

administrator

a l

imobilului din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 ,

cerea Primăriei


necesară pentru

a

face


necesare

l a

tencuiala exterioară a c l ă d i r i i , din

s t r .

Lăpuşneanu

ş i s t r .

Gh. Lascăr336.

Mihai

Cana, reprezentant

ş i

administrator

a l

moştenitorului

Şchfartz din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 s o l i c i t a ,

l a

data de

7

decembrie

1936,


pentru

a construi î n

fundul c u r ţ i i

a

două

cabine

de

c l o s e t

cu parter

ş i

e t a j

ş i

o magazie

de

cărămidă,

10

metri

de

gard

î n t r e vecini

ş i

c u r ă ţ i r e a f a ţ a d e i

l a

stradă

ş i

î n

c u r t e ” 3 3 7 . Este

anexat

un

plan

p e

calc

a l acestei

i n s t a l a ţ i i 3 3 8

(Fig. 85).

Alături

se

a f l ă

ş i


de

c o n s t r u c ţ i e 3 3 9 .

La

21 august 1937,

Primăria soma

p e

doamna Leia

Cana să

consolideze

de

urgenţă piciorul

de

zid

a imobilului din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

8 (Magazin

Mihalache)340. Leia Cana nu locuia a i c i ,

c i

domicilia

î n

s t r .

Cuza

Vodă

n r .

2 7 3 4 1 .

La

15

februarie

1938,

inginerul

I .

Cana

era sancţionat

pentru l u c r ă r i făcute f ă r ă a u to r i z a ţ i e l a imobilul

di n s t r .

Lăpuşneanu n r . 8 3 4 2 .

La 6 iunie

1938,

„Valeria Ştefănescu,

î n

c a l i t a t e

de

sechestru

j u d i c i a r

a l

imobilului din

I a ş i


8 ,

proprietatea Kapucinschi,

cere

Primăriei


cuvenită

pentru a

repara

balconul

din extremitatea

c l ă d i r i i , c o l ţ

cu

s t r . Gheorghe Lascăr.

Această r e p a r a ţ i e

este

absolut

necesară, î n t r u c â t ,

p e

lângă

aspectul

i n e s t e t i c , prezintă

ş i un

pericol

pentru l o c a t a r i ;

însă

având

un caracter

provizoriu,

deoarece această

parte

a c l ă d i r i i

este supusă

e x p r o p r i e r i i ” ,

se cere

acordul

pentru efectuarea r e p a r a ţ i i l o r

de

s t r i c t ă n e c e s i t a t e ,

„pentru

ca

balconul

să

f i e

u t i l i z a b i l

temporar, c h e l t u i e l i

prea

mari nefiind j u s t i f i c a b i l e , din cauza provizoratului

p e

care

eventuala

expropriere

î l

impune”343.

Se

mai

cerea

a u t o r i z a ţ i e pentru t e n c u i t

ş i

v ă r u i t

r e s t u l

f a ţ a d e i .

331

DJANI,


de

imobile

58/8, f . 83.

332

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

90.

333

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

92.

334

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8,

f . 100.

335

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

101.

336

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

105.

337

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

107.

338

DJANI,


Dosare

de

imobile

58/8,

f . 109.

339

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

58/8,

f .

110.

340DJANI,


de

imobile 58/8, f . 112.

341

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

115.

342

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

102.

343

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

118.

55



La

10

iunie Primăria

acorda

a u t o r i z a ţ i a s o l i c i t a t ă ,

peste t o t, ş i

văruirea


imobil”344.

„v a înlocui pardoseala balconului e x i s t e n t ,

Inginerul Gheorghe I r i t z s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i e , l a

30

noiembrie

1938,

pentru a

face o

separaţie

e l e c t r i c ă pentru

reclamă

luminoasă

l a

proprietatea

moştenitorilor

Schwartz

din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

8 ,

î n conformitate

c u


p l a n 3 4 5 .

Planşa

de

o z a l i d ,

cu data de

2 decembrie

1938,

cuprinde

un

plan

de

s i t u a ţ i e a imobilului, din

care se poate

vedea contextul

urban

a l

amplasării s a l e î n t r e imobilul

de

l a n r .

6 .

Gh.

Marcovici

ş i cel de

l a n r .

10,

Axinte)

ş i un

plan

în

secţiune a c l ă d i r i i ,

c u

firma

„Radio

Telefunken. La i n g . I r i t z “ 3 4 6 (Fig. 86-87).

La

5

i u l i e

1939,

î n

urma

somaţiei

Primăriei, proprietarul

cere


pentru r e a l i z a r e a

unui planşeu

de

beton l a balconul imobilului

di n s t r .

Lăpuşneanu n r .

8 ,

precum ş i

repararea

gangului

principal

ş i

văruirea f a ţ a d e i 3 4 7 .

La

17

iunie

1939,

Serviciul

Arhitecturii

din

cadrul

Primăriei s o l i c i t a

somarea doamnei

Liza Cana (domiciliată

î n

s t r .

Cuza

Vodă)

ca

să

desfiinţeze

de

urgenţă balconul

de

scânduri

de l a

imobilul

său

din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

8 ,

„care este

î n

s t a r e

foarte

rea ş i

ameninţă

să cadă

î n

s t r a d ă ,

peste

p i e t o n i ” 3 4 8 . Proprietara

urma

să

s o l i c i t e a u t o r i z a ţ i e

pentru a

construi

un

b alc o n no u,

„din

material nearzător”

ş i

să

repare

faţada

c l ă d i r i i .

O

armeancă

Arşaluis

Aslanian, cere


l a

29

ianuarie

1940,

pentru

a

amenaja

o v i t r i n ă

î n

locul f e r e s t r e i

ş i u ş i i

existente l a imobilul domnişoarei

Valeria Ştefănescu

di n


8 ,


a l ă t u r a t 3 4 9 .

Pe

verso,

c o n d i ţ i i :

„v-a executa

un portal


a l ă t u r a t ;

z i d u r i l e

de

deasupra

vor

f i s p r i j i n i t e

prin

traverse

de

f i e r

î n

dublu

T,

î n dimensiuni s u f i c i e n t e pentru a r e z i s t a s a r c i n i l o r date” a r h .

C.

Ciurea). Este

a t a ş a t

planul

desenat

p e

c a l c 3 5 0 (Fig. 88). A f o s t

emisă

ş i


necesară,

l a

30

ianuarie

1940351.

La

24

octombrie

1940,

Valeria Ştefănescu

aducea

l a cunoştinţa Primăriei

c ă ,

î n urma

cutremurului din

data de 22

octombrie

1940,

imobilul

din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

8

„a

s u f e r i t

s t r i c ă c i u n i

l a faţada din

stradă

ş i

anume:

de

l a

o cornişă

s-au detaşat

n i ş t e lespezi

de

p i a t r ă

care

ar

p e r i c l i ta c i r c ul a ţ i a ,

î n

caz

când

nu

s - a r

repara

imediat”352. Ea

s o l i c i t a

să facă aceste

r e p a r a ţ i i

foarte

repede,

f ă r ă

să

mai f i e nevoie

de

obţinerea

a u t o r i z a ţ i e i

necesare. La 25 octombrie

1940

i

se

eliberează a u t o r i z a ţ i a s o l i c i t a t ă 3 5 3 .

Doi

c h i r i a ş i , Valeria

Grosaru ş i

Vasile

G ro s ar u, c e

locuiau

î n

acest

imobil, semnalează

în

s c r i s Primăriei, l a

data

de

12

noiembrie

1940,

c ă ,

în

urma cutremurului din

9/10

noiembrie

1940,

„imobilul î n

care

locuim a s u f e r i t

mari

s t r i c ă c i u n i , căzând plafoanele,

c o ş u r i l e , dislocându-se

p e r e ţ i i

ş i

căzând

cornişa zidului dinspre

s t r .

Gh.

Lascăr.

Ei

s o l i c i t a u c o n s t i t u i r e a

unei Comisii

care

să

constate

„dacă imobilul

mai

poate

f i l o c u i t f ă r ă a

prezenta

un

pericol

i mediat p ent r u

l o c a t a r i , î n t r u c â t vedem

cum

crăpăturile

se

măresc, î n c â t dărâmarea întregului imobil

este

iminentă”354.

La

25

ianuarie

1941,

i n g .

Cana este

anunţat

c ă ,

î n

ziua

de

30

i a n u a r i e , Comisia va

sosi l a

f a ţ a locului

pentru

a

constata

s t a r e a

de

r e z i s t e n ţ ă a imobilelor din

s t r .

Lăpuşneanu, n r .

8

ş i 1 0 3 5 5 .

344

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

119.

345

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

120.

346

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8,

f . 121.

347

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

123.

348

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

125.

349

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

130.

350DJANI,


Dosare

de

imobile

58/8,

f . 131.

351

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

58/8,

f .

132.

352

DJANI,


de

imobile 58/8, f . 133.

353

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

137.

354

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

119.

355

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

141.

56



În

aceeaşi z i este

anunţat

ş i

i n g .

Gh. I r i t z (domiciliat

î n

s t r . Râ p e i

n r .

4 ) ,

procuratorul d - l u i

i n g .

Cana, despre

deplasarea comisiei356.

Serviciul E l e c t r i c i t ă ţ i i din

cadrul

Primăriei autoriza, l a 3 octombrie

1941,

p e

domnii

Th. Gh. Raicu

ş i C.P.

Sofincu

să

i n s t a l e z e

un

contor e l e c t r i c

separat

pentru consumul

i n d u s t r i a l 3 5 7 .

Este a t a ş a t ă

ş i

planşa

p e

c a l c : Planul

separaţiei de curent

i n d u s t r i a l

al

Magazinului

„Energia”, proprietatea domnilor

Th. Gh.

Raicu

ş i

C.P.

Sofincu358.

Clădirile Johann Kapucinski

(strada Lăpuşneanu

nr. 10-12).

C l ă d i r i l e

de

a i c i

erau

ş i

e l e

destul de

vechi,

poate

anterioare

anului

1860.

Un

plan

a l

l o r

oferă

o imagine mai

exactă

asupra acestor

imobile (Fig.

116).

Ce l

puţin

l a

1903,

când Municipalitatea

se

i n t e r e s a

de

starea

acestor

imobile,

se

constata

că

a c a r e t u r i l e

erau aproape

de

r u i n ă ,

i a r l a t r i n e l e

î n

cea

mai

rea s t a r e ;

pentru

acestea

din urmă

s-au

întocmit proiecte n o i 3 5 9 (Fig.

92-93). În

perspectiva deschiderii noii

s t r ă z i

„Gh. Lascăr”,

o

Co m i si e de s e mna tă

de

Primărie a descins l a f a ţ a locului

(17

noiembrie

1903)

pentru

a constata

dacă,

î n i n t e r e s u l l ă r g i r i i

noii s t r ă z i ,

se

im punea exproprierea

imobilului”,

de

l a moştenitorii l u i Johann Kapucinski360.

La

12

mai

1906

o a l t ă c omis i e evalua

starea

de

s o l i d i t a t e a c l ă d i r i i

din

strada

Lăpuşneanu

n r .

12,

proprietatea

doamnei

I u l i a

Kapucinski, constatând

mai

multe

crăpături

l a

zidul

dinspre

miazăzi

s u d ) ,

„cele a l e frontonului

casei

mari, provenind din c a l i t a t e a

rea

a z i d ă r i e i ” .

To t

frontonul trebuia

să

f i e

demolat,

deoarece

ameninţa

cu

căderea.

„Atenansele

acestei

c l ă d i r i ,

dinspre imobilul f o s t Zaigher, prezintă multe

crăpături ş i

chiar

b u r d u j e l i , f i i n d

scos

din

v e r t i c a l ă ,

mai ales

l a

e t a j u l

de s u s , de

ambele

p ă r ţ i

a l e hogeagului”361.

La

20

februarie

1907,

inginerul

şef

a

oraşului

arăta

că

a r a p o r t a t

că

„zidăria

casei

Kapucinski

de pe

strada

Lăpuşneanu n r .

12,

dinspre

strada

Gh.

Lascăr, este crăpată,

parte

chiar d i s l o c a t ă , măcinată

de

umezeală

ş i poate

p e r i c l i t a

cu

căderea”362.

La

20

martie,

acelaşi

an, I u l i a Kapucinski, având nevoie

de


pentru

repararea acestei case,

ş i - a

dat acordul

pentru demolarea frontonului

casei

p r i n c i p a l e , pentru a

f i

r e c o n s t r u i t 3 6 3 .

Erezii

Kapucinki

s-au

pus

de

acord

să

consimtă

l a

o

eventuală

expropriere,

dacă

l i

se

oferea suma

de 97.000

l e i .

Ei

arătau c ă

imobilul

produce

î n

prezent

un

venit

de

6000

l e i

p e

an,

„se găseşte

s i t u a t î n centrul

o r a ş u l u i ,

î n

unul

din c a r t i e r e l e

cele mai

plăcute

ş i

frecventate,

pe

strada

p r i n c i p a l ă ” 3 6 4 .

Primăria a făcut o ofertă

de

doar

52 500

l e i , nimic mai mult.

Un

raport mai amplu

a l

Serviciului

Tehnic din Primărie

(N.

Cugler), din

20

s e pt embr i e

1907,

oferă multe

informaţii

i n t e r e s a n t e 3 6 5 . Consiliul Comunal

aprobase

încă din

3 martie

1898

proiectul

de

canalizare

ş i

amenajare a

Râpe

Galbene,

elaborat

de

Ch. Chaigneau, f o s t u l

inginer

şef a l

o r a ş u l u i ,

care

a î n a i n t a t tabele

ş i

planuri î n

care

figurează

acest

imobil, l a

a r t . 14, ca

f i i n d

necesară

o

expropriere î n

i n t e r e s

public. Atunci

se pr o puse s e

exproprierea

doar

a

unei

p ă r ţ i di n

c l ă d i r e ,

c u

suprafaţa l a

sol

de 6,40

mp, considerată

s u f i c i e n t ă pentru r e a l i z a r e a noului aliniament.

Exista chiar

ş i

o decizie a Tribunalului

I a ş i

n r .

154,

din

18

august

1898)

care

se

l i m i t a l a

această

suprafaţă

expropriată.

În

r e a l i t a t e , e s t e

necesar

să

f i e expropriată

o

parte mai m ar e a c l ă d i r i i

ş i

terenului

de

sub

e a ,


î n a i n t a t .

Lărgimea s t r ă z i i

se

prevedea a

f i de

8

m

(p e

Planul

de

aliniere

a l c ă t u i t

de

Gr .

Bejan

din

1898, erau

doar

6 m);

acum ar

f i

necesară

chiar o

356

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8,

f . 143, 147.

357

DJANI,


de

imobile

58/8, f .

161, 162.

358

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

58/8, f .

163.

359

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f .

37,

49, 61.

360DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12. f . 50.

361

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f .

66.

362

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 58/10-12. f . 108.

363

DJANI,


364

DJANI,


imobile,

D o s . 58/10-12. f . 120.

365

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f . 139-142.

57



stradă

cu

lăţimea

de

10

m,

având î n

vedere


intensă

din

zonă.

În acest

caz,

ar

trebui

expropriaţi

38, 40

mp din suprafaţa c l ă d i r i i

de

l a n r .

12.

Serviciul i n s i s t ă pentru

această

lăţime

max imă. Comisia numită

de

Primărie, deplasată l a f a ţ a l o cu l u i , a f o s t

de

părere că

lărgimea

actuală a s t r ă z i i

este

s u f i c i e n t ă

ş i că

nu

se

impune exproprierea imobilului

de

l a n r .

12,

pentru

a i

se retrage

faţada

pe

un

nou

aliniament366.

Serviciul

Tehnic revenea, l a

12

noiembrie

1907,

c u

un

r e f e r a t , î n s o ţ i t

de

un

plan

c u

t r e i

variante

de

aliniament l i n i i l e r o ş i e , verde,

a l b a s t r ă ) .

Se

i n s i s t a pentru

varianta

l ă r g i r i i v i i t o a r e i

s t r ă z i

„Gh. Lascăr”. „De p r i n c i p i u ,

c u c â t

o

stradă

este

mai

l a r g ă ,

c u

a t â t


este

mai

l e s n i c i o a s ă , c l ă d i r i l e s t a b i l i t e

p e

ea

mai

sănătoase,

privind lumina

ş i

căldura, i a r

strada se usucă

mai

uşor,

nepăstrând umezeala

mult timp,

cum

se

întâmplă

c u

cele înguste

ş i c u

c l ă d i r i î n a l t e

de

ambele p ă r ţ i . Tendinţa generală

este

de

a l ă r g i s t r ă z i l e

o r , aceasta se

va

putea

face mult mai

greu

mai t â r z i u .

Strada

nouă trebuie

să

f i e

c â t

mai l a r g ă ,

deoarece

va f i

ş i

o

„stradă

de

degajament”

pentru t r a f i c u l

de p e strada

Lăpuşneanu („Strada

Mare”). Cu

o

stradă

îngustă,

„cotirea

t r ă s u r i l o r

va

f i

mult mai

d i f i c i l ă ”

(vezi

Fig.

115).

Revăzând s i t u a ţ i a l a f a ţ a l o c u l ui ,

corpul

de

c l ă d i r e

de

l a n r .

12

avea o expunere

de

5 m

p e

strada

Lăpuşneanu

ş i 40

m

spre Râpa

Galbenă,

pe t r a s e u l

noii

s t r ă z i

Gh. Lascăr. Aceasta

era

o

construcţie

veche

ş i

î n

rea

s t a r e

de

î n t r e ţ i n e r e .

„Zidul

exterior

dinspre

strada

c e

urm ează

a

se

deschide prezintă î n

mai

multe

locuri

crăpături

v e r t i c a l e ,

p e

toată înălţimea e i ,

i a r

z i d i r e a

este

degradată

î n mai multe

p ă r ţ i

, p r o b â nd prin

aceasta că


au cedat ş i

modul

de

construcţie

este

defectuos. Clădirea

nu

pare

să f i

f o s t

construită

d i n t r - o d a t ă ,

c i

prin

adăugiri t r e p t a t e ” .

Corpul

principal

ar e

înălţimea

de

10

m

p ână

l a cornişă, f i i n d construit

p e

două e t a j e

ş i

având „u n

subsol

f ă r ă d e s ti n a ţ i e , r e z ul t a t din

necesitatea

de

a pune parterul l a nivelul

s t r ă z i i ,

f ă r ă a face

umpluturi

de

pământ

î n t r e z i d u r i l e

f u n d a ţ i e i ” .

Camerele parterului

erau

joase

ş i

întunecoase367.

Proprietara

imobilelor,

I u l i a

Kapucinski, făcea

un

nou demers, l a 1 mai

1908,

pentru

a i

se

autoriza l u c r ă r i l e

de

r e p a r a ţ i i necesare l a imobilele s a l e

de p e

strada

Lăpuşneanu n r .

10-12,

mai

a l e s

p e

partea

unde

s - a

deschis

strada

Gh.

Lascăr368.

Pe 17 mai

i - a

f o s t

acordată


s o l i c i t a t ă 3 6 9 .

Pe

9

august 1908,

proprietăreasa

cerea

ş i

o a l t ă a u t o r i z a ţ i e , pentru

refacerea atenanselor imobilului din

strada

Lăpuşneanu

n r .

12,

d i s t r u s e

de un

incendiu.

Acestea aveau

să

f i e

construite

după

planurile a r h i t e c t u l u i

J .

Reinicke370; sunt anexate

ş i

planşele

a c e s t u i a 3 7 1 (Fig. 117).

În s c u r t

timp,

apar ş i

s o l i c i t ă r i l e comercianţilor.

La

5

noiembrie

1908,

fotograful

L. Marcovici

cerea

a u t o r i z a ţ i e p ent ru „a aranja

un

galantar

c u

f o t o g r a f i i

pe

peretele

casei

doamnei

Kapucinski,

care

a f o s t

de acord să

expună

această

g a l e r i e ,

având o

grosime

de

15 cm

ş i

î n a l t ă

de 2,50

m372.

La

14

mai

1908,

Robert

O.

Catargi cerea


din

partea

Primăriei

pentru a vo ps i faţada parterului c l ă d i r i i din

Strada

Lăpuşneanu n r .

12,

unde urma

să

i n s t a l e z e

un

depozit

de

accesorii pentru automobile373.

În a n i i

următori

(1913-19014),

M.H.

Schienfild,

domiciliat î n

strada

Lăpuşneanu n r .

10

cerea

o

a l t ă

a u t o r i z a ţ i e : „aprovizionându-mă

de

sărbători

c u

a r t i c o l e

de

J u c ă r i i ,

doresc

să

i n s t a l e z o

firmă

în dreptul

v i t r i n e i

mele, î n c l i n a t ă ,

cum

au

mai

t o ţ i

comercianţii

de

p e

s t r a d ă ” 3 7 4 . F i r ma avea

să

f i e e t a l a t ă

doar

î n perioada s ă r b ă t o r i l o r

de

i a r n ă .

366

DJANI,


imobile,

D o s . 58/10-12. f . 150.

367

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f . 150-154.

368

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f . 178.

369

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12. f . 180.

370DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f .

184.

371

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 58/10-12. f . 189, 190.

372

DJANI,


373

DJANI,


imobile,

D o s . 58/10-12. f . 192.

374

DJANI,


58



Având cunoştinţă

despre

eventualitatea demolării f a ţ a d e i c l ă d i r i i

de

l a n r .

12,

Serviciului

Telefonic

a l

Judeţului, subordonat

P r e f e c t u r i i ,

se adresa

Primăriei,

cerea să

i

se

c omunic e

di n

timp

aceste

i n t e n ţ i i pentru a lua măsurile cuvenite, arătând

că p e

faţada

casei

Kapucinski

se

a f l ă

o consolă

c u

f i r e

de

t e l e g r a f ,

care t r e c ş i peste

f i r e l e

de

tramvai375. Chestiunea

nu

a

dobândit

o

rezolvare imediată, deoarece l a

30

decembrie

1915,

Comisia

de

s o l i d i t a t e semnala

că

a g ă s i t

consolele

de

f i e r

c e poartă

f i r e l e

t e l e g r a f i c e

ş i

telefonice f i x a t e

pe

c o l ţ u l

casei

din

strada

Lăpuşneanu n r .

12. Cerea ca

aceasta să

f i e demontată pentru a

se

e v i t a orice

p e r i c o l 3 7 6 .

Două

comisii

de

s o l i d i t a t e

au

întocmit no i rapoarte

asupra

r e z i s t e n ţ e i c l ă d i r i i

de

l a n r .

12.

Cea

din

6

s e pt embr i e

1912

semnala

cornişa

dislocată

p e

o

lungime

de 10

m; plăci

de

tencuială

detaşate de

z i d ,

b o l ţ i l e l ă s a t e

ş i c r ă p a t e 3 7 7 .

Comisia

din

15

martie

1913

a examinat ambele

i m ob ile Kapuc ins k i,

de

l a

n r .

10

ş i

12. Se

arăta că

l a pivniţe

ş i

l a

parterul


au

f o s t

efectuate

l u c r ă r i

de

consolidare

destul de

bune. La

e t a j

sunt

semnalate încă multe

crăpături

ş i

d i s l o c ă r i .

La

imobilul

de

l a n r .

10 acestea pot

f i

reparate,

dar

l a n r .

12 era

necesară demolarea

ş i

reconstruirea

peretelui

e x t e r i o r 3 7 8 .

Mai

d e t a l i a t

este

procesul-verbal

din 4 ianuarie

1916,

î n

care

se

arată

că

„ z i d u r i l e

casei

n r .

12

a l i p i t e

de

n r .

10)

au

s u f e r i t o mişcare

de

î n c l i n a r e

spre

strada

Gh.

Lascăr, pentru

că au

f o s t

ancorate

de

peretele

casei

c u

n r .

10

ş i

a

început

să tragă

ş i acest

zid

după

s i n e ” 3 7 9 .

La

23

a p r i l i e

1920

a

f o s t

em i să


pentru

l u c r ă r i l e

de

ancorare a


corp de

c l ă d i r i n r .

10

şi12) din

strada

Gh. Lascăr

c u ş i spre strada

Lăpuşneanu, mergând până l a

gangul i m o b i l u l u i 3 8 0 .

Se

cerea să se

refacă

sau să

f i e î n l o c u i t plafonul.

Clădirea Iacubovici

(strada

Lăpuşneanu nr. 16-18).

Primăria Comunei

I a ş i

emitea,

l a

9

februarie

1896,

a u t o r i z a ţ i a s o l i c i t a t ă

de I .

Iacubovici, pentru a face l u c r ă r i

de r e p a r a ţ i i l a

imobilul

său

din

strada

Lăpuşneanu

n r .

16.

Urmau

să se

consolideze

p e r e ţ i i

p i v n i ţ e i

ş i

temeliile

c l ă d i r i i , pentru

că

avea

p e r e ţ i c e aveau

tendinţa

de

a i e ş i din v e r t i c a l ă 3 8 1 . La 1 octombrie

1897,

a c e l a ş i proprietar

cerea

aprobare pentru

a

putea să

construiască

două odăi ş i să

refacă

g â r l i c i u l

p i v n i ţ e i

imobilului

din

strada

Lăpuşneanu

n r .

1 8 3 8 2 .

La

5 mai

1905,

Iacubovici cerea


pentru a

muta

g â r l i c i u l p i v n i ţ e i

de

l a imobilul

c u

n r .

14

(demolat

pentru deschiderea

s t r ă z i i ) ,

l a

n r .

16,

î n zona

care

nu urma

să

f i e

supusă

e x p r o p r i e r i i 3 8 3 .

Mai

multe planuri

se

referă

l a

această

p i v n i ţ ă ,

c u

30

de t r e p t e (c e

cobora, d e c i ,

l a

cca.

6-7m).

În

s c h i ţ e

apare ş i un

traseu

c i r c u l a r

sau

e l i c o i d a l

a l

vechii p i v n i ţ e ,

deosebit

de

i n t e r e s a n t 3 8 4 .

La

11

decembrie

1906,

inginerul

şef

Savul

semnala

că

nu

poate

continua l u c r ă r i l e l a t e rasam entul din

strada

Gh.

Lascăr,

deoarece

proprietarul Iacubovici

nu

a

demolat

b o l ţ i l e

de

acces

î n

pivniţă a f l a t e

p e t r a s e u l

v i i t o a r e i s t r ă z i 3 8 5 .

La

25

a p r i l i e

1906 se arăta că

imobilul

Iacubovici din

strada

Lăpuşneanu nr

18

va

f i

demolat

ş i

r e c o n s t r u i t 3 8 6 .

Primăria s o l i c i t a

planul noii

faţade

a c l ă d i r i ,

care

a

ş i

f o s t î n a i n t a t

l a

20

i u l i e

1906387.

Clădirea Kapu c ins k i avea

un dosar ş i

l a

Creditul Funciar

Urban,

dar

banca nu

permitea

accesul

l a documentaţie f ă r ă

acceptul

proprietarului

de

a t u n c i . La

dosarul

imobilului

375

DJANI,


imobile,

D o s . 58/10-12. f . 275.

376

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f . 327.

377

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f . 275.

378

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12. f . 285.

379

DJANI,


imobile,

D o s . 58/10-12. f . 329.

380DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/10-12.

f . 367.

381

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/16-18.

f .

1 , 2 .

382

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

58/16-18. f . 3 .

383

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

58/16-18.

f .

111.

384

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

58/16-18. f . 119, 121, 125,

127

(planuri

p e

o z a l i d ) .

385

DJANI,


Dosare

imobile, D o s . 58/16-18. f . 139.

386

DJANI,


387

DJANI,


59



sunt t r a n s c r i s e

ş i

câteva

acte

mai vechi,

c e

permit r e c o n s t i t u i r e a poveştii dughenei din

strada

Lăpuşneanu n r .

16, c e l

puţin pentru

secolul

a l

XIX-lea.

La

1829,

postelnicul

Costache

Cănănău

vindea

dughenele

s a l e

de

l a f a ţ a U l i ţ e i

Sârbeşti

neguţătorului evr eu

Iancu

Rachieru. Dugheana a

f o s t

vândută mai

departe,

î n

septembrie1832,

ătre

un

a l t

negustor evreu. D ocumen tul

arăta că

prăvălia

avea

pivniţă

de

p i a t r ă

ş i că

s - a

p l ă t i t

pentru

ea

preţul

de

322

galbeni.

Locul l a

Uliţa Sârbească

era de

2 stânjeni

ş i

6 parnace, i a r

în

adâncime,

spre Râpa

Galbenă, avea

12

stânjeni („din

t â r n a j u l

dughenii

l a

v a l e ” ) .

Erau

amintite

hrubele

vechi

a l e

c l ă d i r i i

ş i

faptul

că

noul

proprietar

este

l i b e r

să scoată

r ă s u f l ă t o r i l e cele

vechi

ş i

să

construiască o a l t ă p i v i n i ţ ă ,

după

cum

va

d o r i .

Un

a l t

propretar a

f o s t Iordache Constantin,

care

a vândut

locul

u nu i F r anz X av i er I a s i n s k i .

La 18

decembrie

1875,

Iasinski

vindea „locul

c u

toate c l ă d i r i l e

ş i

îmbunătăţirile a f l a t e

p e

e l ” ,

către un

anume

Şumuleanu388.

*

În

s t u d i u l

de

f a ţ ă i n t e r e s u l

documentării

s - a

axat

p e

imobilele

de p e partea

dreaptă

a

strada

Lăpuşneanu,

deoarece acestea

s-au

a f l a t

p e

t e r i t o r i u l

care

a i n t r a t u l t e r i o r

î n compon enţa

P i e ţ e i „Mihai Eminescu”, odată

c u

l ă r g i r e a a c e s te i a . Pentru imaginea

de

ansamblu,

am

inclus

ş i

documente vizuale

care

i l u s t r e a z ă frontul

de

c l ă d i r i

de p e

partea

stângă a

acestei

s t r ă z i ,

c ea

dintre

Blocul

„Expres”

ş i

f o s t u l

Han

„Binder”

a s t ă z i

p e B d.

Independenţei).

Axul

s t r ă z i i

reprezenta

ş i

l i n i a

de

despărţire î n t r e

două

„Despărţituri”

administrative a l e o r a ş u l u i .

Dosarele

de

imobil

care

păstrează

memoria

acestui

ş i r

de

c l ă d i r i

se

a f l ă l a

Despărţitura I

ş i

nu l a Despărţitura I I I ,

ca

cele

de

v i z a v i ,

despre

care

a f o s t vorba a n t e r i o r ) .

La

cele mai

multe

dintre

acestea au

f o s t

refăcute

f a ţ a d e l e ,

după

m ar e le c ut r e mu r

di n

toamna anului

1940.

Astăzi

sunt

dispărute

toate aceste

c l ă d i r i ,

r e c o n s t i t u i r e a

faţadelor

f i i n d

un

demers

de

i n t e r e s

i s t o r i c .

Clădirea

Şpaner

/Marcu

(strada

Lăpuşneanu

nr.

1 ) .

Imobilul

cu

n r .

1 ,

din capătul

s t r ă z i i

Lăpuşneanu

se

a f l a l a i n t e r s e c ţ i a

c u

vechea

stradă

S f .

Nicolae

u l t e r i o r

strada

Vasile Conta),

în

f a ţ a b i s e r i c i i S f .

Nicolae

cel Sărac,

demolată î n

1913.

Imobilul,

care

aparţinea,

p e

l a

1900,

l u i

Ancel

Şpaner,

avea

expunere l a ambele

s t r ă z i ,

corespunzând

c u

n r .

23

a l

s t r a z i i

S f .

Nicolae389.

Er a

o c l ă d i r e deja veche,

c e ea ce

presupune măcar jumătate

de secol de

existenţă a n t e r i o a r ă .

În 1900

necesita o

renovare

exterioară,

c u

v ă r u i e l i

ş i

r e v o p s i r i . La

1903 este

reclamată,

de

i n g .

N.

Cugler,

starea

proastă

a lemnăriei

din

curtea


s c ă r i ,

cămări,

zăplazuri)

ş i

marea

înghesuială a acestora,

c e

c o n s t i t u i a

un

r i s c

de

incendiu390. Cămările

de

lemn vor f i r e c o n s t r u i t e ,

t r e p t a t , din z i d ă r i e 3 9 1 .

La 2 iunie

1911, un

c h i r i a ş

de

l a

p a r t e r ,

A. Aiz em b e rg,

care

ţ i n e a o cârciumă,

era

somat

de

Primărie

să

introducă î n prăvălie i n s t a l a ţ i e

modernă

de

apă

curentă

ş i

c a n a l i z a r e 3 9 2 . Acesta

arăta

că

î i expiră contractul l a

26

octombrie

a . c . ş i că

urmează

să se

mute

î n a l tă l o c a ţ i e . A s t f e l ,

o b l i g a ţ i a

revenea

proprietarului c l ă d i r i i ,

care era

somat

să

îş i m onte z e

ş i

contoar pentru


de ap ă (30

august 1912).

Din

1924,

imobilul

avea

un

nou

p r o p r i e t a r , M o i s e

Marcu

Weintaub,

c ar e c e re a

a u t o r i z a ţ i i

pentru

a

reface balcoanele

c l ă d i r i i ,

nu

de

lemn,

c i

din

metal,

precum

ş i

să

înlocuiască t a b l a

a c o p e r i ş u l u i 3 9 3 .

Noul

proprietar stăpânea

ş i

a l t e imobile învecinate, s i t u a t e

p e strada

Vasile Conta

388

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

58/16-18.

f . 190-192.

389

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

337/1.

f .

1 .

390DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/1. f .

9 ,

13.

391

DJANI,


Dosare

imobile, D o s . 337/1. f . 26.

392

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/1. f . 55, 56.

393

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/1. f . 75, 83.

60



f o s t ă

S f . Nicolae), n r .

23, 25 ş i 27,

care

pot

f i i d e n t i f i c a t e

p e

planul

de

s i t u a ţ i e

a l

zonei,

a f l a t l a

d o s a r 3 9 4 .

Comisia

de

Igienă a imobilelor, i n s t i t u i t ă

de

Primărie, î n t r u n i t ă

special

l a

2

noiembrie

1939,

a declarat imobilul

din

strada

Lăpuşneanu n r .

1 drept o

c l ă d i r e

insalubră, a

cărei s t a r e

necesita măsuri urgente395. Imediat

după

cutremurul din noiembrie

1940,

Comisia

de

S o l i d i t a t e a

C l ă d i r i l o r

a

examinat imobilul,

încheind

un

proces-verbal. P o t r i v i t a c e s t u i a ,

casa

de

p e strada

Lăpuşneanu n r .

1 , era

o c l ă d i r e

cu parter ş i

e t a j ,

z i d i t ă

din

cărămidă

a r s ă , p e

fundaţie din p i a t r ă ,

acoperită

c u

t a b l ă . La

e t a j

avea

t r e i

camere

ş i

o bucătărie, i a r

l a

parter t r e i

încăperi

ş i un

a n t r e t .

Clădirea

prezenta

ş i

anumite f i s u r i 3 9 6 .

Serviciul

de

Arhitectură

a l

Primăriei a

c e r u t ,

l a

12

decembrie

1940,

demolarea imobilului,

c ee a c e s - a ş i pus

î n

p r a c t i c ă ,

î n

luna septembrie,

a c e l a ş i

a n 3 9 7 .

A f o s t demolat c o l ţ u l

c l ă d i r i i

de

l a i n t e r s e c ţ i a s t r ă z i l o r Lăpuşneanu

ş i

S f . Nicolae,

f i i n d

r e t r a s p e

noul

aliniament s t r a d a l , i n d i c a t

de

Serviciul

Tehnic

a l

Primăriei

(1941)398.

Clădirea Silberstein

/Marcu

Fain/Moraru

(strada

Lăpuşneanu nr.

3 ) . La

27

octombrie

1903,

p e

când proprietar

a l

c l ă d i r i i

era

Toni

S i l b e r s t e i n , imobilul a f o s t inspectat

de

o Comisie a

Primăriei, constatându-se

că

„balcoanele sunt

î n t r - o

s t a r e proastă, ameninţând

c u căderea”,

i a r

pavajul

c u r ţ i i

i n t e r i o a r e

trebuia

să

f i e

r e f ă c u t ,

f i i n d

foarte

uzat

(N.

Cugler)399.

Comisia

convocată l a

1

noiembrie

1903

decidea dărâmarea urgentă a cerdacelor

de

lemn

ş i

refacerea

pavajului,

reamenajarea

igienică a l a t r i n e l o r 4 0 0 . Doamna

Silberstein

r e p l i c a ,

arătând

că

balcoanele

c u r ţ i i

i n t e r i o a r e sunt î n bună

s t a r e , c u

g r i l a j e

de

f i e r , f i i n d

executate de

un

i n g i n e r ,

după

planurile

recomandate

de

Primărie. Balcoanele s u n t , într-adevăr înghesuite,

dar

asta

pentru

că

cerdacele imobilului

de

l a nr.1

au

f o s t construite

t o t

î n

ograda s a 4 0 1 .

Aceasta

cerea

o nouă

comisie,

care să

reevalueze s i t u a ţ i a

imobilului.

În

anul

următor,

l a

7 mai

1904, Toni

Silberstein a

obţinut a u t o r i z a ţ i e

pentru

ş l e f u i r e a faţadelor

c l ă d i r i i

ş i

zugrăvirea

acestora,

precum

ş i

efectuarea

de

r e p a r a ţ i i

l a acoperişul

de

t a b l ă 4 0 2 .

Din

1909,

ca

proprietar

a l

imobilului

este

menţionat

Mayer

(Marcu)

Fain,

care

avea

ş i

imobilul

a l ă t u r a t ,

de

l a

n r .

5 4 0 3 .

La

29

mai

1923, acesta

s o l i c i t a


pentru a

face

o

uşă

nouă

î n

locul

c e l e i

vechi,

precum

ş i

mici

r e p a r a ţ i i

l a


exterioare

ş i

i n t e r i o a r e , refacerea

celor

două

balconaşe

de

l a

stradă

ş i

refacerea acoperişului

de

t a b l ă a l e c l ă d i r i i s a l e din

strada

Lăpuşneanu n r .

3 4 0 4 .

Din

1933 este

menţionată

ca

proprietară a imobilului doamna Rameder.

Un

control

a l

Primăriei

c onsemnează faptul

că

e t a j e l e

erau

deservite

de

o

scară de

lemn s i t u a t ă î n

curtea

i n t e r i o a r ă .

Deşi

scara era

protejată

de cu

paravan

de

scânduri, î n

1933 se

a f l a î n

s t a r e

avansată

de

degradare405.

Un

a l t

p r o p r i e t a r , Ioan

Moraru,

a

cumpărat imobilul, l a

7 iunie

1939406.

La

7 martie

1940,

Ioan ş i

Elena Morariu

cereau


construirea

unui

balcon

nou,

c u

v i t r a j

de

s t i c l ă ,

s c ă r i de

beton armat, schimbarea

u ş i l o r

ş i

f e r e s t r e l o r ,

construirea

unor closete din z i d ă r i e 4 0 7 .

394

DJANI,


imobile,

D o s . 337/1. f .

106.

395

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/1. f .

101.

396

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/1.

f . 1 0 8 .

397

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

337/1. f . 112, 114.

398

DJANI,


imobile,

D o s . 337/3. f .

100.

399

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/3. f .

5 .

400

DJANI,


imobile,

D o s . 337/3. f .

9 .

401

DJANI,


imobile,

D o s . 337/3. f . 11.

402

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

337/3.

f .

17, 18.

403

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/3. f .

22.

404

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/3.

f . 43, 44, 48.

405

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/3. f . 52.

406

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/3. f . 77.

61



După

cutremurul

din

9-10

noiembrie

1940,

Comisia

de

s o l i d i t a t e a întocmit

un

raport

asupra

imobilului.

În

documen t

se

arată

că

imobilul din

strada


este

unul

c u

e t a j ,

c o n s t r u i t din cărămidă

p e

fundaţie

de

p i a t r ă , f i i n d acoperit

cu

t a b l ă . „La

parter

sunt

două

p r ă v ă l i i ,

p e

l i n i a

s t r ă z i i

ş i două

camere

î n

dos.

La e t a j

sunt

două

camere

l a

stradă ş i

o

cameră î n

spate.

Zidul dinspre

strada

Lăpuşneanu

este crăpat ş i

deplasat

spre s t r a d ă ,

ameninţând

cu

prăbuşirea”.

Se

cere

demolarea

de

urgenţă a

acestui

perete ş i

refacerea l u i 4 0 8 . A s t f e l , vechea c l ă d i r e a p r i m i t ,

î n

1941

o

nouă f a ţ a d ă , f ă r ă legătură

c u c ea

anterioară

sau

(Fig.

94).

Este

o faţadă

î n

s t i l

block-haus,

după cum se

vede

din planul inclus l a

d o s a r 4 0 9 .

F aţ ada a f o s t

refăcută

p e

noul

aliniament

a l

s t r ă z i i ,

odată

c u

cele a l e c l ă d i r i l o r

a l ă t u r a t e 4 1 0 .

Clădirea Tudoran/ Petr ea

/

Nichita

(strada

Lăpuşneanu

nr.

5 - 7 ) . La

21

februarie

1897,

proprietar

a l

c l ă d i r i i

din

strada

Lăpuşneanu n r .

7

era

Dimitrie Tudoran411. Proprietatea

se

î n t i n d e a ,

ca ş i

î n c e l e l a l t e

c a z u r i ,

până î n

strada

S f . Nicolae

(strada

Vasile Conta)412. Acesta

nu

domicilia î n imobil,

c i

avea locuinţa

p e

strada

Toma Cozma n r .

12 (deci

s p a ţ i u l

era

destinat

î n c h i r i e r i i ) 4 1 3 .

La

27

a p r i l i e

1901,

proprietarul

cerea


a mon ta o

uşă

î n

locul

uneia

dintre

f e r e st r e l e f a ţ a d e i 4 1 4 .

La

cererea

a u t o r i t ă ţ i l o r ,

e l

anexează

ş i

un

plan

a l f a ţ a d e i ,

din

a l

cărui

desen se poate

remarca feroneria elegantă a balconului (Fig.

96,

9 7 ) 4 1 5 .

La

12

iunie

1913,

Dimitrie

Tudoran

semnalează a p a r i ţ i a unei

surpări de

pământ l a

fundaţia

z i d u l u i ,

spre curtea

vecină,

de

l a n r .

9 ,

unde locuia Mendel Goldstein.

S-au

produs

serioase d i s l o c ă r i a l e z i d ă r i e i c l ă d i r i i

s a l e .

El

cerea

analiza unei

o comisii specializate a

Primăriei,

care

să

evalueze s i t u a ţ i a

c r e a t ă .

Din

1921, apare ca

proprietar

a l

imobilelor

de

l a

nr 5

ş i

7 Constantin

Petrea.

La

20

mai,

acesta

s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i i

pentru

r e p a r a ţ i i

r a d i c a l e , anexând planşele

necesare416.

În

planul

de

a l i n i e r e

a l zonei se

c o n s e mn a

c ă , p e

v i i t o r , faţada c l ă d i r i i ,

cu

o desfăşurare

de 10,

va trebui

r e t r a s ă

de

l a

stradă

cu

0,75

m417.

Este

anexat

ş i

un

proiect

de

faţadă

a

c l ă d i r i i

(29

august 1922),

c e

avea o frumoasă î n f ă ţ i ş a r e ,

dată

de

componentele a r t i s t i c e a r h i t .

I .

Tăutu)418. Aceasta

prevedea o c l ă d i r e

c u t r e i

v i t r i n e generoase l a p a r t e r , pentru s p a ţ i i comerciale, i a r l a

e t a j

şase

f e r e s t r e , l a camerele destinate a

f i

l o c u i t e (Fig.

95).

Di n

12

i u l i e

1939,

este

menţionată

ca

proprietară doamna Olga

Petrea.

Şi acest

imobil

a f o s t a f e c t a t s e r i o s

de

cutremurul

din no i em b ri e 19 40.

Comisia

de

s o l i d i t a t e a evaluat c l ă d i r e a , l a

12

decembrie

1940,

con semn ând

că aceasta este

„foarte

veche”; l a

parter

avea

t r e i

p r ă v ă l i i , i a r

l a

e t a j t r e i

camere

î n

partea

de

l a

s t r a d ă .

Peretele din f a ţ ă

se

înclinase

foarte mult

spre s t r a d ă ,

î n

urma seismului.

Se

cerea

dărâmare urgentă

a

f a ţ a d e i

ş i

a calcanului atenanselor419.

407

DJANI,


imobile,

D o s . 337/3. f . 86.

408

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/3. f .

91.

409

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/3. f . 97-99.

410

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

337/3. f . 100.

411

DJANI,


imobile,

D o s . 337/7. f .

1 .

412

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/7. f . 4 p l a n ) .

413

DJANI,


imobile,

D o s . 337/7. f . 40.

414

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/7. f . 5 .

415

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

337/7.

f . 7 .

416

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/7. f . 5 5 .

417

DJANI,


Dosare

imobile, D o s . 337/7. f . 5 7 .

418

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/7. f . 5 8 .

419

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/7. f . 1 0 5 .

62



La 5 martie

1941,

moştenitorul f a m i l i e i

P et re a e ra

somat

de

Primărie

să

demoleze

în

întregime

zidul

f a ţ a d e i imobilului420.

Comisia

de

S o l i d i t a t e a c l ă d i r i l o r soma din

nou

pe t o ţ i

moştenitorii f a m i l i e i

Petre,

l a

23

i u l i e

1941 dă

demoleze

ş i să

reconstruiască faţada

acestui

imobil421.

Din s e pt embr i e

1941,

noii p r o p r i e t a r i ,

I .

Nichita

ş i C. P o p e s c u

s o l i c i t ă a u t o r i z a ţ i i pentru

refacerea

f a ţ a d e i

imobilului

de

l a n r .

5-7, p e

noul aliniament, im pu s

de

Primărie422. Comisia

Tehnică

a Primăriei

arată

î n

d e t a l i u c o n d i ţ i i l e

ş i

parametrii î n

care

trebuiau

să se

încadreze

aceste

l u c r ă r i , inclusiv a l i n i e r e a

cu casa

Morariu din

strada

Lăpuşneanu n r .

3 4 2 3 . Se

anexează

ş i un

plan

de

s i t u a ţ i e lămuritor.

Clădirea

de

l a n r .

5-7 se

păstrează

î n

vechile

e i

z i d u r i ,

primind

doar

o

faţadă

nouă, mai t r a i n i c ă . Decoraţiunile f a ţ a d e i

nu

mai

au

însă n i c i o

legătură

c u

frumosul proiect

a l

a r h .

I .

Tăutu.

Este

preferată

o

faţadă minimalistă,

modernă,

î n s t i l block-haus424.

În a n i i

următori

au

f o s t introduse

ş i

u t i l i t ă ţ i l e modern e î n imobil: l a

1941

a f o s t prelungită i n s t a l a ţ i a

de

apă

curentă,

i a r î n

1942

a f o s t

introdus iluminatul e l e c t r i c

a l

c l ă d i r i i 4 2 5 .

Clădirea Mendel Goldstein (strada Lăpuşneanu nr.

9 ) . Mendel

Goldstein

este

menţionat

ca

proprietar

a l acestei

c l ă d i r i l a

20

septembrie

1899426. Şi

aceasta era

o c l ă d i r e

învechită, c o n s t r u i t ă ,

probabil,

p e

l a

jumătatea

secolului

a l

XIX-lea.

La

27

o c t o mb r i e 1903,

a r h i t e c t u l o r a ş u l u i ,

N.

Cugler semnala

că

balcoanele

ş i

cămările

de

scânduri din

curtea


ameninţă

cu

căderea427.

Comisia Primăriei constata, l a rândul e i ,

î n

ziua

de

1

noiembrie

1903, că

balcoanele

ş i

cămările

sunt

prea

înghesuite,

din lemnărie

veche,

prezentând

un

pericol

însemnat

î n

caz

de

incendiu.

Se

decide demolarea de urgenţă a p ă r ţ i l o r

de

lemn428.

M.

Goldstein

a r ă t a ,

l a

25

iunie

1904, că

a

dărmat

cămările

de

lemn

ş i că ograda

e s t e l i b e r ă î n toată

lărgimea

e i 4 2 9 .

În

octombrie

2012

a

f o s t

i n s t a l a t

î n

c l ă d i r e

un

cuptor,

i a r

î n

decembrie

1912

a

f o s t

introdusă i n s t a l a ţ i a

de

c a n a l i z a r e 4 3 0 . La

27 august

1915

se

arăta

că

l a

parterul

c l ă d i r i i funcţiona o

Băcănie431.

M.

Goldstein

s o l i c i t a


î n

s e pt embr i e

1928,

pentru

a

monta o

nouă

v i t r i n ă

ş i

de

a construi atenanse l a

imobilul

său

din

strada

Lăpuşneanu n r .

9 ,

p o t r i v i t planurilor anexate432.

La

4

septembrie

1935,

a c e l a ş i

cerea

aprobare pentru a

vărui imobilul

l a

e x t e r i o r 4 3 3 .

În

decembrie

1939,

proprietarul

era

s e s i z a t

de

Primărie

că

cercetând

problema

i n f i l t r a ţ i i l o r

de apă

din pivniţa p r o p r i e tă ţ i i a l ă t u r a t e , a

d r .

A bu r el n r .

11), s - a

constatat

că acestea

provin din scurgerile

c e se

produc

din

c i s t e r n a

veche de

p i a t r ă

de

l a

proprietatea

Goldstein434.

Este

somat

să

î ş i construiască

un

a l t rezervor, din beton.

420

DJANI,


imobile,

D o s . 337/7. f . 7 7 .

421

DJANI,


422

DJANI,


423

DJANI,

Primăria

I a ş i .

424

DJANI,

Primăria

I a ş i .

425

DJANI,

Primăria

I a ş i .

426

DJANI,


427

DJANI,

Primăria

I a ş i .

428

DJANI,

Primăria

I a ş i .

429

DJANI,


430DJANI,

Primăria

I a ş i .

431

DJANI,


432

DJANI,


433

DJANI,


434

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare imobile, D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare imobile, D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

Dosare

imobile,

D o s .

337/7.

337/7.

337/7.

337/7.

337/7.

f .

4 .

f .

6 .

f . 10.

f .

20.

337/9.

f . 44.

f .

46

f . 47 plan o z a l i d ) .

f . 50.

337/9.

337/9.

337/9.

337/9.

337/9.

337/9.

337/9.

337/9.

f . 8 1 .

f . 8 3 .

f . 84.

f . 8 6 .

f.95-100.

f .

29, 39.

f . 60.

63



La

12

decembrie

1940, după

m ar e le c ut r em ur din noiembrie

1940, este

examinat

ş i

imobilul

s o ţ i l o r M o i s e

ş i

Maria

Goldstein.

Raportul

Comisiei

c onsemnează

că această

c l ă d i r e

este

o construcţie foarte veche, construită din cărămidă

pe

fundaţie

de

p i a t r ă 4 3 5 .

Clădirea

Drauttel/ F o i ş o r /A b ur el (strada

Lăpuşneanu nr. 11).

Proprietara

c l ă d i r i i

e r a ,

l a

11 august 1898,

Ecaterina D r a i t t e l 4 3 6 .

Î n dat a de 16 august

1900,

aceasta

s o l i c i t a


pentru r e p a r a ţ i i l a faţada

p a r t e r u l u i ,

î n

urma s c o a t e r i i firmei unui

f o s t

c h i r i a ş

a l

p r ă v ă l i e i 4 3 7 .

La 1 septembrie

1904,

proprietara

cerea

a u t o r i z a ţ i e pentru a reface

scara; era

o

scară

mică,

c u doar

nouă t r e p t e , necesară din

cauza

nivelului t e r e n u l u i 4 3 8 .

În

a n i i următori

(1910)

a

continuat

c u repararea


p e r e ţ i l o r

e x t e r i o r i

ş i

a

a c o p e r i ş u l u i 4 3 9 ,

i a r î n

1911

a s o l i c i t a t

acordul

pentru

construirea

unei

bucătării

î n

ogradă440.

În 1913

a mai construit

î n

curte

un

r e ze rv or di n

p i a t r ă

cu

fundul din beton441.

Din februarie

1920

este

amintit

un

nou

proprietar

a l

imobilului, Constantin

F o i ş o r 4 4 2 .

Acesta

s o l i c i t a

Primăriei a u t o r i z a ţ i e pentru efectuarea unor

r e p a r a ţ i i

generale. Sunt a l ă t u r a t e

ş i

planurile

acestor

l u c r ă r i 4 4 3 (Fig.

99,

100).

Planul noii

faţade

arată t o t

o

c l ă d i r e î n

s t i l

block-haus444,

precum

au

dobândit

ş i

c l ă d i r i l e învechite renovate

î n

acei ani

(Fig.

98).

La

15

iunie

1934,

proprietar

a l

c l ă d i r i i

era

cunoscutul

medic

Eugen

Aburel.

Acesta

cumpărase imobilul

l a

o l i c i t a ţ i e publică

c e

a avut loc

î n

anul

1932.

Î n t r e 1

a p r i l i e

1932

ş i

1

a p r i l i e

1933

clădirea a f o s t n e l o c u i t ă 4 4 5 .

În acea

perioadă,

o

încăpere a

casei

a f o st f o l o s i t ă

de

Cercul

studenţesc

„M.

Eminescu”446.

Dr.

Aburel domicilia î n

strada

Enescu n r .

2 ,

imobilul

de p e

strada

Lăpuşneanu f i i n d f o l o s i t

doar

pentru

î n c h i r i e r e ,

pentru

p r ă v ă l i i

ş i

l o c u i n ţ e 4 4 7 .

Clădirea Smirnov

/

Pogor/

Cercul

Didactic (strada Lăpuşneanu nr.

13). Clădirea a

s e r v i t

ca

sediu celebrei firme

de

băcănie „ F r a ţ i i Smirnov”,

care

a f o s t u l t e r i o r administrată

de

f r a ţ i i

Pogor.

La

21

august 1922, P.

Pogor

cerea


pentru

vopsirea

f a ţ a d e i magazinului

din

strada

Lăpuşneanu

n r .

1 3 4 4 8 .

O mare

parte

din existenţa

sa

imobilul a

s e r v i t

drept

sediu

Cercului Corpului

Didactic,

devenit p r o p r i e t a r . La

1

mai

1928 se arăta că

Ministerul

I n s t r u c ţ i e i a aprobat l u c r ă r i l e

necesare

l a

l o c a l u l

Corpului Didactic,

c e

includea

ş i repararea

balcoanelor449.

Un

plan

de

s i t u a ţ i e ,

anexat l a

dosar,

permite o mai bună

imagine

asupra

evoluţiei

z o n e i 4 5 0 . La

10

iunie

1932 se

autorizau

l u c r ă r i l e

de reparare

a acoperişului

de

t a b l ă 4 5 1 .

În

octombrie

1936,

Cercul

Didactic

reclama

că

î n

beciul

sediului

său se

i n f i l t r e a z ă

apă

urât

mirositoare

de

l a imobilele învechite

de

l a n r .

9

(Doamna

Petrea) ş i

n r .

11

d r . Aburel)452.

435

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

337/9.

f .

71.

436

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/11. f . 1 .

437

DJANI,

Primăria I a ş i . Dosare imobile, D o s . 337/11. f .

6 .

438

DJANI,


imobile,

D o s . 337/11. f . 22.

439

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/11. f . 50.

440

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/11. f .

53.

441

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

337/11. f . 64.

442

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/11. f . 66.

443

DJANI,


444

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/11. f .

76.

445

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

337/11. f . 80, 83.

446

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/11. f . 87.

447

DJANI,


448

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

337/13.

f .

1 , 3 .

449

DJANI,


imobile,

D o s . 337/13. f .

50DJANI,


imobile,

D o s . 337/13.

f .

51

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/13.

f .

52

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/13.

f .

4 .

6 .

8 .

9 .

64



Cercul

Didactic mai reclama,

a l

10

noiembrie

1938, că

î n

vecinătatea

sa se

a f l ă o

u l i c i o a r ă

îngustă

c e

făcea legătura

dintre

strada

Lăpuşneanu

ş i strada

Vasile

Conta n r .

21.

De

acolo

se

degaja

un

miros p e s t i l e n ţ i a l ,

deoarece t o ţ i

v e c i n i i ş i - a u

amplasat l a t r i n e l e î n

acea

p a r t e ; p e

u l i ţ ă

se

uşurau

b i r j a r i i

ş i

t r e c ă t o r i i î n t â r z i a ţ i .

Mai

mult, î n

ulicioară

funcţiona

ş i

o

casă

de

t o l e r a n ţ ă ,

c ee a c e

nu

era

admis

î n centrul

unui

o r a ş 4 5 3 .

Un

plan

de

s i t u a ţ i e

anexat

l a

acest dosar

a r a t ă

extinderea p r o p r i e t ă ţ i i

Corpul

Didactic

ş i asupra

imobilelor

de

l a n r .

11

ş i 9 ,

precum

ş i

modul

de

reglementare

a a l i n i e r i i frontului

s t r a d a l

(1939)454.

Casa

Corpului

Didactic

construia, l a

1939, un

g r i l a j

de

f i e r

p e

soclu

de

beton, pentru

sediul său

de

l a n r .

1 3 4 5 5 .

După

cutremurul

din

1940

imobilul

a

f o s t

controlat

c e

Comisia

de

S o l i d i t a t e a c l ă d i r i l o r .

Se

arată

că

preşedintele Cercului

era

p r o f . univ. Grigore Popa (domiciliat

î n

strada

Păcurari,

n r .

32).

Imobilul Cercului Didactic avea

parter

ş i

două

e t a j e , plus mansarda.

S-au

g ă s i t

numeroase c r ă p ă t u r i , f i i n d

recomandate

l u c r ă r i

urgente456.

La

28

mai

1941 se

cerea


pentru demararea l u c r ă r i l o r

de

consolidare457. Lucrările nu

au

avansat

foarte

repede;

l a 5 mai

1942,

Centrul Didactic primea o somaţie din

partea

Primăriei, î n

care

se

arăta

că

a căzut

o

bună

parte

din

cornişa c l ă d i r i i 4 5 8 .

Clădirea Carol Konya (strada

Lăpuşneanu

nr.

15).

Frum oasa c l ă d i r e

a Farmaciei

Konya, s i t u a t ă l a c o l ţ

c u Strada de Sus

s t r a d a

I . C .

Brătianu)

era un

„cap

de

perspectivă”

a l

s t r ă z i i Lăpuşneanu,

privind dinspre

f o s t u l Jockey-Club (Fig.

105). Deşi a s t ă z i

B d.

Independenţei

a devenit mai

important, î n

acea

e p o că

strada

Lăpuşneanu

avea î n t â i e t a t e

f i i n d

un

fragment

a l

U l i ţ e i Mari, axul o r a ş u l u i ) . A s t f e l , Farmacia Konya avea

adresa

p e

strada

Lăpuşneanu,

deşi

imobilul

se

desfăşura, î n

egală

măsură, ş i p e

strada

I . C .

Brătianu.

La

15

a p r i l i e

1903, Carol

Konya

senior s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i e pentru ş l e f u i r e a

ş i

zugrăvirea

faţadelor

Farmaciei s a l e 4 5 9 .

Pe

c e r e r e ,

Serviciul Tehnic consemna

faptul

că

p o t r i v i t

Planului

de

a l i n i e r e

a

s t r ă z i l o r

oraşului

I a ş i ,

casele

Konya

„sunt

supuse

r e t r a g e r i i a t â t

dinspre

strada

Lăpuşneanu

c â t ş i

dinspre

strada

I . C .

Brătianu (Strada

de

S u s ) 4 6 0 .

Farmacistul Konya

cerea


16

a p r i l i e

1908,

pentru

r e p a r a ţ i i l a casele

s a l e

din

strada

Lăpuşneanu n r .

15

ş i

15bis. O a l t ă a u t o r i z a ţ i e

de

acelaşi

ge n

a

f o s t

s o l i c i t a t ă l a

15

iunie

1915461.

Carol Konya

avea

domiciliul

p e

strada

Lăpuşneanu, l a n r .

1 7 4 6 2 .

To t e l

însă făcea

r e p a r a ţ i i

l a imobilul

de

l a n r .

11

b i s (devenit

u l t e r i o r n r .

13).

La n r .

13

ş i - a amplasat Atelierul foto

ş i

Alfred Launy463

(Fig. 102).

La

13

martie

1924, un

a l t proprietar

a l

imobilului,

Mendelson, a s o l i c i t a t a u t o r i z a ţ i e

pentru renovarea faţadelor

Farmaciei dinspre strada

I . C .

Brătianu n r .

199-201,

unde

se

a f l a

depozitul

de

medicamente

a l

Farmaciei „Konya”464.

Este

anexat

ş i un

plan,

p e

o z a l i d , pentru

înlocuirea u ş i l o r

ş i

v i t r i n e l o r 4 6 5 .

453

DJANI,


imobile,

D o s . 337/13. f . 17.

454

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/13. f .

26.

455

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/13. f .

28.

456

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s .

337/13. f . 32.

457

DJANI,


imobile,

D o s . 337/13. f . 36.

458

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/13. f .

37.

459

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

imobile,

D o s . 337/15. f .

1 .

460

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/15. f . 1 r .

461

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

imobile,

D o s .

337/15.

f .

41.

462

DJANI,


463

DJANI,


Dosare

imobile, D o s . 337/15. f . 35-37 (c u un plan a l

a t e l i e r u l u i

f o t o ) .

464

DJANI,


465

DJANI,


65



În 1927, un

a l t proprietar

a l

c l ă d i r i i

din

strada

Lăpuşneanu n r .

15

ş i

17,

Solomon Wachtel,

cere

aprobare

să

răzăluiască t e n c u i e l i l e celor

două

imobile,

să

văruiască f a ţ a d e l e ,

să repare

acoperişul

de

t a b l ă

ş i să

schimbe cercevelele f e r e s t r e l o r , doar acolo unde

este

c a z u l 4 6 6 .

U l t e r i o r , proprietar

a l

c l ă d i r i i

de

l a n r .

15

a

devenit

Emil Grozea467.

Acesta

cerea

a u t o r i z a ţ i e pentru a

i n s t a l a

două

uşi

c u

v i t r i n ă

de

3 m î n locul f e r e s t r e l o r e x i s t e n t e . La

dosarul

imobilului

este

anexat

ş i un

plan

de

s i t u a ţ i e

a l

zonei

î n

care

se

a f l ă

imobilul

(Fig.

103, 107).

După 1940,

imobilul a devenit moştenirea urmaşilor d r . Emil

Grozea.

Clădirile de p e strada

Gheorghe

Lascăr

Gheorghe

Lascăr

(1857-1929)

a f o s t

primar

a l

Iaşului

î n t r e

24

decembrie

1904

ş i

9 a p r i l i e

1907,

rămânând î n

memoria

i e ş e n i l o r

ca un gospodar

d e s t o i n i c ,

un

primar

c u

r e a l i z ă r i

notabile

(Fig.

109).

Gheorghe

Lascăr

organizează,

a l ă t u r i

de

a l t e p e r s o n a l i t ă ţ i p o l i t i c e a l e vremii,

f e s t i v i t ă ţ i l e

p r i l e j u i t e

de

împlinirea a

400

de ani de

l a moartea

l u i Ştefan

cel

Mare

ş i

Sfânt.

La

15

octombrie

1906,

Gheorghe Lascăr

participa

l a inaugurarea s ta t u i i l u i Vasile Alecsandri,

amplasată

î n f a ţ a Teatrului Naţional. Statuia fusese executată, l a i n i ţ i a ti v a l u i

Vasile

Pogor,

de

sculptorul

Wladyslaw

C.

Hegel.

P ri mar ul L as c ăr a obţinut

un

împrumut

de 13,5

milioane

de

l e i pentru

alimentarea

c u apă

din

sursa

Timişeşti

ş i

pentru

canalizarea o r a ş u l u i . Proiectul

de

canalizare, aprobat î n şedinţa

di n

13

mai

1906,

includea

ş i

l u c r ă r i l e

de

r e c t i f i c a r e

a a l b i e i Bahluiului. La

9 februarie

1907, primarul

a

încheiat contractul

c u

firma

Union Baugesellschafz

din Viena pentru l u c r ă r i l e

de captare ş i

aducţiune a

apei

din Timişeşti,

i a r

î n şedinţa Consiliului Primăriei din

6

a p r i l i e propune

ş i este

î n f i i n ţ a t Serviciul Lucrărilor

de

Alimentare

c u apă

a

oraşului

de

l a Timişeşti.

Cercetările

arheologice

r e a l i za t e î n perimetrul P i e ţ i i Mihai Eminescu

au

condus l a

descoperirea

î n

zona

a

unor conducte

din

aducţiunea

de

ap ă

(Fig.147-148,

155-160,

331/1-2).

În

mandatul

acestui

primar

s - a

derulat

un

proiect

de

r e am e najar e a a

z one i, p rin

care

s - a

deschis o mi că

stradă

c e

lega

Strada

de

Su s

(Bd. Independenţei)

de

Esplanada

Regina

Elisabeta

(Râpa Galbenă). Strada, a s t ă z i d i s p ă r u t ă , avea

să

poarte numele

de

„Gheorghe Lascăr” F i g . 117).

Strada

Gheorghe

Lascăr

a f o s t

deschisă

î n

principal

prin demolarea imobilelor

de pe

strada

Lăpuşneanu

numerele

14

ş i

16,

dar au

f o s t

afectate

ş i

imobilele

n r .

12

ş i

18,

după

cum am

a r ă t a t l a

locul

r e s p e c t i v .

Clădirea

di n s t r .

Gheorghe

Lascăr,

nr.

1 (Gheorghiu,

Gr . Bejan). Se

înaintează

planul

de

construcţie

a l

unei

cam e r e

pentru

birou

ş i un

şopron,

î n

strada

Gheorghe

Lascăr,

i a r

pentru

depozitul

meu

de

lemne,

cerut

de

Serviciul s a n i t a r ,

se

cere

separat


de

c o n s t r u c ţ i e 4 6 8 .

Va

construi

o

magazine închisă din toate p ă r ţ i l e ,

din z i d ă r i e

masivă,

p e

temelie

de

p i a t r ă

ş i

acoperită

c u

t a b l ă

(…)

Proprietarul

nu

s - a

conformat

c e r i n ţ e l o r ,

construind

un

şopron

de

lemn

p e

picioare

de

z i d ă r i e , pentru

care

va

f i somat

î n

repetate

rânduri

să

o

demoleze469.

La

dosar

sunt a t a ş a t e mai multe s c h i ţ e : Planul se s i t u a ţ i e a depozitului de

lemne

din Esplanada

Elisabeta ş i Esplanada Principesa

Maria,

16/7,

proprietatea

domnului inginer

Grigore Bejan

p e

care v o i e ş t e

a

construi un şopron,

una

cameră

b i r o u ) ş i o l a t r i n ă conform

c e r i n ţ e l o r S e r v i c i u l u i

466

DJANI,


Dosare

imobile,

D o s .

337/15. f . 47.

467

DJANI,


Dosare

imobile, D o s . 337/15. f . 50.

468

DJANI,


de

imobile 63/1, f . 1 .

469

DJANI,


de

imobile

63/1, f . 44.

66



s a n i t a r 4 7 0

F i g .

108); Plan de s i t u a ţ i e a imobilului din s t r . Gh. Lascăr, proprietatea d - l u i inginer

Grigore Bejan

F i g .

114);

t e r e n u l avea suprafaţa

t o t a l ă

de 578,35 mp; suprafaţa supusă

e x p r o p r i e r i i ,


s t r ă z i i Gheorghe

Lascăr e s t e

colorată

î n r o ş u 4 7 1 F i g . 112).

Căminul

studenţesc.

În

urma diverselor d i s c u ţ i i

ş i

r e p r o ş u r i ,

l a

31

ianuarie

1940,

i n g .

Gr .

Bejan oferea g r a t u i t clădirea Căminului pentru

cazarea

a

200

de

„ i z o l a ţ i “ (acolo

nu

aveau

c e

s t r i c a , n i c i

c e

f u r a ) . Clădirea aparţinea

S o c i e t ă ţ i i

Căminul Cultural

Creştin,

reprezentată

prin domnul

A.

C.

Cuza

(Fig.

132-133).

Când

va

prelua

din nou

acel

cămin va avea

o r i cum

numeroase r e p a r a ţ i i

ş i

c h e l t u i e l i ,

deşi

Codreanu (Zelea) când

l - a

ocupat

era c u t o t u l

nou472.

El do r ea să

e v i t e

ca acei

i z o l a ţ i

să

f i e

cazaţi

chiar

î n

Hotelul

său.

Clădirea

di n s t r .

Gheorghe Lascăr, nr.

3

S . Marcovici,

Sinagoga

Spaner J u r i s t ) .

La

21

mai

1919

Mendel

Marcovici,

p r o p r i e t a r ,

„în

c a l i t a t e

de

epitrop

a l

Sinagogei din

strada

Gheorghe

Lascăr

n r .

3 , cere


pentru a face n i ş t e

r e p a r a ţ i i

de

î n t r e ţ i n e r e l a

acea

sinagogă: a

repara


ş i

a

vărui

f a ţ a d a , a

repara ş i

vopsi

acoperişul

de

t a b l ă

a l

c l ă d i r i i ” 4 7 3 .

Se

constată

că

imobilul

nu

cade

î n zona

de

a l i n i e r e ,

a s t f e l î n c â t a

f o s t e l i b e r a t ă a u t o r i z a ţ i a

s o l i c i t a t ă .

Joseph

Z o l l e r ,

î n

c a l i t a t e

de

epitrop

a l

Sinagogii

Şloim

J u r i s t ,

din

s t r a d a

Gheorghe

Lascăr

n r .

3 ,

cere a u t o r i z a ţ i e ,

l a

6

i u l i e 1921, pentru a împrejmui cu gard

de

lemn curtea

a c e s t u i i m o b i l ,

p r e c u m

ş i

de a construi

un

c o r p

de l a t r i n e cu 3 cabine

ş i

o cămară

pentru

ţ i n u t

lemne474.

La

15

i u n i e 1921 se

a r ă ta c ă : „ î n t r u c â t Comuna are dreptul l a t r e c ă t o a r e p e sub b o l t a c a s e l o r din amont de sinagogă, v e ţ i

cere

a c t e l e sinagogei,

spre

a

se ş t i cum să se

deie aliniamente

ş i

să se fixeze

l i m i t e l e 4 7 5 . Funcţionarii

î n s ă r c i n a ţ i cu

această problemă

consemnau

că

nu er a nimeni de g ă s i t l a Sinagogă, n i c i măcar

p e t i ţ i o n a r u l .

Este

a t a ş a t ă o planşă p e c a l c : Plan pentru

construirea

a unui c l o s e t cu 3 cabine ş i o

magazie, proprietatea Sinagogei Şloim J u r i s t 4 7 6 F i g . 115). Magazia amintită urma să aibă

dimensiunile de 4,5 ×

4

m,

i a r

anexa d e s t i n a t ă c l o s e t u l u i

avea să f i e

de 4,5 × 2,0 m.

Epitropia

Spitalului

I s r a e l i t

din

I a ş i

anunţa

î n

s c r i s

Primăria,

l a

24

i u l i e

1923,

„c ă

ultima

furtună

c e

a bântuit

deasupra

oraşului

nostru

a descoperit

ş i

sinagoga

proprietatea

a c e s t e i

E p i t r o p i i ,

din

strada

Gh. Lascăr

n r .

3 ,

făcându-se imposibilă

efectuarea

rugăciunilor, l i p s i n d

o

mare

parte

dintre c o r e l i g i o n a r i i

n o ş t r i

de

p o s i b i l i t a t e a

de a - ş i

s a t i s f a c e c e r i n ţ e l e

l o r s u f l e t e ş t i ” 4 7 7 .

Se

cere

acordarea

de

urgenţă a a u t o r i z a ţ i e i necesare e f e ct u ă r i i l u c r ă r i l o r

de

r e p a r a ţ i e .

În

anul

1924,

e p i t r o p i i

Sinagogei „Sturdza” din

strada

Gheorghe Lascăr

(R âpa

Galbenă)

cer


pentru a îngrădi

cu

gard

de

lemn

acest

i m o b i l 4 7 8 .

Pe

verso c o n d i ţ i i l e

de

a u t o r i z a r e .

„Se

va

construi

despre strada

Gheorghe Lascăr

ş i

esplanada Principesa Maria

un

g r i l a j

de

ştachete

fasonate

de

s t e j a r e c a r i s a t e , având

capetele

care

i n t r ă î n pămân t carbonizate

sau

e c a r i s a t e .

Înălţimea g r i l a j u l u i

nu va

trece de 2,00

m; poarta

ş i

p o r t i ţ a

se

vor

deschide

către

i n t e r i o r ” 4 7 9 .

Autorizaţia a

f o s t

e l i b e r a t ă l a

26

s e pt embr i e

1924480.

A

f o s t

anexat

ş i un

plan

p e

c a l c :

Extras

din planul de a l i n i e r e

a

s t r ă z i l o r Gh.

Lascăr

ş i

Principesa

Maria.

Acesta

este un

plan

de

s i t u a ţ i e ,

î n

care

proprietatea Comunităţii i s r a e l i t e

este

marcată

c u

albastru î n

partea

din vale a

470

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/1, f .

3 .

471

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/1,

f . 21.

472

DJANI,


de

imobile

63/1, f . 48.

473

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3,

f . 1 .

474

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3, f .

3 .

475

DJANI,


Dosare

de

imobile

63/3,

f . 4 .

476

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

63/3,

f .

5 .

477

DJANI,


de

imobile 63/3, f . 9 .

478

DJANI,


de

imobile

63/3, f . 12.

479

DJANI,


de

imobile

63/3, f .

5 .

480DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3, f .

18.

67



rondului

esplanadei

Maria) (Fig.

113).

La

1924

A nc e l R o t e mb e r g,

repară

acoperişul imobilului

de p e strada

Gh. Lascăr n r .

6 4 8 1 .

La

14 august 1924, s-au

s t a b i l i t l i m i t e l e

de

f i x a r e a gardului

Sinagogii,

l a

1,5

m

de l a

bordura t r o t u a r u l u i 4 8 2 , pentru a asigura

trecerea

p i e t o n i l o r . Autorizaţie l a

26

i u l i e

1923483.

S.

Marcovici, domiciliat î n

strada

Gheorghe Lascăr n r .

3 ,

cerea,

l a 26 i u l i e

1926,


pentru a c o n s t r u i ,

l a

acea adresă,

două

camere

ş i

o

l a t r i n ă ,

c onf o rm planurilor

Planşa amintită cuprinde planul c l ă d i r i i , secţiunea

ş i

faţada v i i t o a r e i c l ă d i r i 4 8 5

(Fig.

115).

Casa,

c u

faţada

spre strada

Lascăr, avea

să

f i e

amplasată

chiar lângă sinagogă.

Latrina

era

l i p i t ă

de

corpul

c a s e i ,

dar cu acces

din

e x t e r i o r ,

lângă

uşa de

i n t r a r e .

În


de


e mi să

l a

data

de

29

i u l i e

1926, se arată că se

va

construi

din z i d ă r i e masivă

de

cărămidă

p e

fundaţie

de

p i a t r ă ,

a

c ă r e i

adâncime

să

f i e „până când

se

va

da de

pământ sănătos”.

Closetul

va

f i prevăzut

c u

un

capac de

fontă

pentru

c u r ă ţ i r e

ş i

v e n t i l a t o r pentru

a e r i s i r e 4 8 6 .

În

anul

1928,

Iosip

Leibovici

cerea

a u t o r i z a ţ i e pentru a deschide

un

depozit

de

lemne

de

f o c , l a imobilul din

strada

Gh. Lascăr n r .

3 , spre

Râpa

Galbenă.

La 18

mai

1928 se

constata

„terenul

ca

suprafaţă

ş i

s i t u a ţ i e îndeplineşte c o n d i ţ i i l e ” . „1.

Se va

construi

un

şopron

cu

picioare

de

z i d ,

acoperit

c u

t a b l ă , l a

10

m

depărtare de

stradă

ş i

l a 4 m

de

hotarul vecin;

2 .

Un

c l o s e t

regulamentar

c o n f o r m

zonei;

3 .

Una

cameră

pentru

custode

ş i

una

pentru

l u c r ă t o r i ;

4 . Curtea să

f i e pavată

p e partea

c a r o s a b i l ă ” 4 8 7 .

Este ataşată

o planşă

de

c a l c : Planul

de s i t u a ţ i e

a

terenului pentru depozit

de lemne, strada Gh.

Lascăr,


620

mp

(c u

dimensiunile

l o c u l u i ; sinagoga,

c u r t e , c l o s e t e ,

l o c u i n ţ e ) 4 8 8 .

La

30

mai

1929,

Io si b L ei bo vi ci , comerciant, domiciliat

î n

s t r .

Gheorghe

Lascăr

n r .

3

(casele comunităţii e v r e i e ş t i ) ,

se

obligă

să

desfiinţeze toate l u c r ă r i l e

ş i

c o n s t r u c ţ i i l e

pe care

l e - a

făcut

î n

strada

Lăpuşneanu

n r .

26

î n

curtea

din

dos) ş i

pentru

care era

autorizat

de

Primăria

I a ş i

î n vederea î n f i i n ţ ă r i i

ş i

f u n c ţ i o n ă r i i unui depozit

de

lemne î n

acel

l o c , î n

cazul

î n

care

Primăria,

prin noul regulament

pe care

î l

va

pune

în

vigoare,

va hotărî

d e s f i i n ţ a r e a depozitelor

de

lemne

din

o r a ş , f ă r ă

a

avea

vreo

p r e t e n ţ i e ,

de

n i c i

o

n a t u r ă 4 8 9 .

Petentul

trebuia

să construiască

o

cameră

de

z i d ă r i e

din cărămidă masivă,

p e

fundaţie

de

p i a t r ă ,

având

acoperişul

din lemn,

anexate484.

acoperit

cu

material

nearzător. Un

şopron

p e

picioare

de

z i d , acoperit

c u

t a b l ă .

Lucrările

se

vor

executa

p e

locul i n d i c a t

pe

planul

de

s i t u a ţ i e , adică l a

4

m

de

hotarul

vecinilor

ş i

l a

10

m

de

s t r a d ă .

Va

executa

un

c l o s e t regulamentar

de

z i d ,

c u apă ş i

legătură

l a canal. O cameră pentru

l u c r ă t o r i ,

de

3

×

3

m,

c u

înălţimea

de

3 m,

p e

fundaţie

de

beton, r e s t u l

de

cărămidă, acoperită

cu

t a b l ă .

Se

va

pava

c u r t e a ,

pe

partea c a r o s a b i l ă .

Va

avea

i n s t a l a ţ i e

de apă c u

f u r t u n ,

pentru

care

se

va

cere

a u t o r i z a ţ i e s p e c i a l ă 4 9 0 .

Iosub

Cahana

cerea


12

i u l i e

1938,

pentru

a

face

r e p a r a ţ i i

radicale necesare

l a

sinagoga din Bulevardul Elisabeta,

de

lângă

Hotel

Bejan491. Autorizaţia, em i să î n

27

i u l i e

1938,

arăta că

„v a r e c o n s t r u i ,

sub

acoperişul

e x i s t e n t , peretele l a t e r a l din

c u r t e ,

cu

cărămidă

arsă

p e

fundaţie

de

p i a t r ă

ş i

beton;

va repara

acoperişul chituind t a b l a

pe

unde

va

necesita

ş i

vopsind-o

peste

t o t, ş i

reface

toate c h e l t u i e l i l e , l a

i n t e r i o r

ş i

e x t e r i o r .

481

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3, f .

12-14.

482

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3,

f . 17.

483

DJANI,


de

imobile

63/3, f . 10.

484

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3, f .

28.

485

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3, f .

29.

486

DJANI,


Dosare

de

imobile

63/3,

f . 30.

487

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

63/3,

f .

22.

488

DJANI,


de

imobile 63/3, f . 23.

489

DJANI,


de

imobile

63/3, f . 24, 25.

490DJANI,


de

imobile

63/3, f . 26.

491

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3, f .

64.

68



Printr-o

adresă

din 9 decembrie

1938,

Primăria

era

anunţată

că

Serviciul

Agricol

a l

Ţinutului

Prut ş i

Serviciul Agricol

a l

judeţului I a ş i , ş i - a u

mutat b i r o u r i l e

î n imobilul

din

Aleea

Principesa

Maria

n r . 5 . Cum

accesul

t r ă s u r i l o r

ş i

maşinilor

se

face

greu,

din

cauza

drumului d e t e r i o r a t , vă

rugăm să

binevoiţi a soma

p e

domnul Emanoil Marcovici

să repare acel

Pe

verso

se

a r a t ă

că

Serviciul

Agricol

era

c h i r i a ş

a l

domnului Marcovici, proprietarul

grupului

de

imobile denumite

„Aleea

Principesa

Maria”

ş i ,

din

această

p o z i ţ i e

cerea ca

Primăria

să î l

s o m e z e

p e

domnul

Marcovici

să repare

drumul

c e - i

de se rv eşt e i mo bi le le

sau să

î l

repare

Primăria.

„Nu avem c a l i t a t e a

ca

să

î l somăm

pe

proprietar

ş i

î ş i

repare

proprietatea

s a ,

i a r Primăria

nu

poate

repara

un

drum

p a r t i c u l a r . Inspectoratul Agricol trebuia

să prevadă

î n

contractul

de

î n c h i r i e r e o b l i g a t i v i t a t e a proprietarului

de

a

repara acel

drum”493.

drum sau

eventual

să

î l

repare

Primăria

î n

contul a c e s t u i a 4 9 2 .

Clădirea di n s t r . Gheorghe Lascăr,

nr.

4

(Inginer Gr.

Bejan).

La

22

s e pt embr i e

1939:

Serviciul Arhitecturii informa Primăria

că

i n g .

Gr .

Bejan nu

s - a

conformat somaţiei

de

a îngrădi

proprietatea

din

strada

Gheorghe

Lascăr

n r .

4

(depozit

de

lemne).

Se cerea să

f i e somat

di n

nou494. „Pentru

s t r ă i n i i

care

vin

de

l a

gară

este un

aspect c u t o t u l

n e c i v i l i z a t ,

când

da u c u

ochii

de

o

îngrădire

aşa

rudimentară”495.

La

28

martie

1940,

i n g .

Gr .

Bejan

cere

a u t o r i z a ţ i e pentru a face

l u c r ă r i l e semnalate

de

Primărie496. Planşa

p e

calc anexată (executată

de

a r h .

I .

Tăutu)

a r a t ă

un

plan

de

s i t u a ţ i e , planurile

orizontale a l e construcţiei

ş i

faţada

a c e s t e i a ,

care

seamănă mai mult

cu

aceea

a

unei locuinţe

decât c u c ea

a unui depozit497 (Fig.

116).

Clădirea destinată depozitării

lemnelor,

era

una

de

mici

dimensiuni,

9,00

×

5,00

m;

aceasta

avea

două

încăperi din

care doar

una,

de 5,90

×

5,00

m,

era

pentru

lemne.

O a l t ă

c l ă d i r e

era

destinată b i r o u l u i , pentru

v i z i t a t o r i .

Consiliul

de

i g i e n ă ,

î n t r - o şedinţă din

29

s e pt embr i e

1939,

decide închidere depozitului

de

lemne a l u i

Gr .

Bejan,

care

funcţiona î n c o n d i ţ i i improprii „ c o n d i ţ i i

insalubre,

i n u t i l i z a b i l e

ş i

i n e s t e t i c e ) 4 9 8 .

La

o

a l t ă

cerere

de

funcţionare

a

depozitului,

î n r e g i s t r a t ă

î n

1940,

primarul

răspunde că

„ î n t r u c â t depozitele

de

lemne

de

fo c s unt c l a s i f i c a t e

ca

i n d u s t r i i

de

categoria a do ua, nu

vi se

poate permite funcţionarea depozitelor

p e acel

t e r e n ” 4 9 9 .

La

4

decembrie

1941,

Serviciul Sanitar

arăta că

„prin

prezenta vă

facem cunoscut

că s-au

dărmat, c onf o rm ordinului n r .

1/1940

a Inspectoratului General S a n i t a r , c o n s t r u c ţ i i l e din

curtea

depozitului

de

lemne din Bulevardul

Elisabeta

n r .

8 ,

proprietatea

domnului

i n g .

Gr .

Bejan500.

Clădirea

di n s t r .

Gheorghe Lascăr, nr.

5

(Dr.

D.

Romano). La

5

februarie

1938,

d r .

D.

Romano

cere


pentru

a

construi

un

imo b il

p e

terenul

său

din

strada

Gheorghe

Lascăr

n r .

5 ,

p o t r i v i t

planului anexat. Imobilul va

f i

compus din subsol,

parter ş i

e t a j ,

î n

suprafaţă

de

138

mp501.

În avizul tehnic se

cere

o c omis i e

de


care

să

î ş i

de a

a v i z u l ,

deoarece este

foarte

important

de

a n a l i z a t

dacă

t e r e n u l , f i i n d umplutură,

se

poate c o n s t r u i .

Se

recomanda

să

facă

faţada

spre Râpa

Galbenă,

deoarece

ar e

perspectivă deschisă

spre gară.

Urma

să se

analizeze

dacă

f a ţ a d a , simplă

cum

este

t r a t a t ă ,

corespunde importanţei s t r ă z i i ,

văzute

din Lăpuşneanu.

492

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/3,

f . 73.

493

DJANI,


de

imobile

63/3, f .

73v.

494

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/4, f .

1 .

495

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/4, f .

4 .

496

DJANI,


Dosare

de

imobile

63/4,

f . 8 .

497

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

63/4,

f .

9 .

498

DJANI,


de

imobile 63/4, f . 15, 16.

499

DJANI,


de

imobile

63/4, f . 11.

500DJANI,


de

imobile

63/4, f . 21.

501

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/5, f .

1 .

69



A f o s t v e r i f i c a t

ş i

aliniamentul

p e care

va trebui

să se

lucreze, pentru a

se

c o nfo r ma planurilor

de

urbanism502.

La

dosar

sunt prezente

ş i

o s e r i e

de

planşe, precum:

Copie de p e planul de a l i n i e r e

a

s t r .

Gheorghe

Lascăr (strada

t r a s a t ă

cu

r o ş u ) 5 0 3 .

Planşă o z a l i d :

Proprietatea

Dr.

D .

Romano,

s t r .

Gheorghe Lascăr

n r . 5 .

Este vorba

despre

o locuinţă î n s t i l „block-haus”,

cu

subsol,

parter ş i

e t a j 5 0 4 .

Sunt reprezentate faţadele dinspre

strada

Gheorghe

Lascăr

ş i

dinspre

strada

nouă,

precum

ş i

planurile parterului

ş i

e t a j u l u i , f i i n d

date

ş i

dimensiunile (Fig.

118-119).

P o t r i v i t planurilor

o r i z o n t a l e ,

se

o b s e rvă

că

una

dintre

faţade

urma

o

l i n i e î n

ar c de c e r c ,

p o t r i v i t l i n i e i p i e ţ i i

(Gh. Lascăr) (Fig. 120-121).

Autorizaţia, em i să l a

10

februarie

1938, p re ve de a că

se

va construi

acest

imobil,

cu

25

de

î n c ă p e r i ,

cu

suprafaţa

de

198

mp. Clădirea va f i z i d i t ă din cărămidă

pe

fundaţie

de

beton

sau

p i a t r ă , i a r acoperişul

va

f i

din

material nearzător. Planşeul betonului va

f i

obligatoriu

di n

beton armat505.

La

11

a p r i l i e

1938

a

f o s t

depusă

cererea

de


pentru a

face i n s t a l a ţ i a

de apă ş i

canal, î n conformitate

c u

planul a l ă t u r a t 5 0 6 . F i r ma i n g . Gh. I r i t z a f o s t

c ea

aleasă pentru r e a l i z a r e a

i n s t a l a ţ i e i

de apă ş i

canalizare,

precum ş i

„ i n s t a l a ţ i a

e l e c t r i c ă

ş i de

s o n e r i e i ” . La

dosar este

prezentă

o

„convenţiune”

î n t r e

p ă r ţ i ,

de

f a p t

un

deviz

d e t a l i a t

asupra

materialelor

necesare pentru

aceste

l u c r ă r i , a manoperei

ş i

a taxelor

c e

trebuiau

să

f i e

p l ă t i t e 5 0 7 .

Este a t a ş a t ă

ş i

o

planşă î n

o z a l i d :

Schiţă de

plan pentru

i n s t a l a ţ i a de

apă

ş i canal508.

Autorizaţia a f o s t em i să l a

12

a p r i l i e

1938509. 15

septembrie

1938:

S o l i c i t a

ca


de

lumină

e l e c t r i c ă

să

f i e construită

c u t r e i

s e pa r a ţ i i , p o t r i v i t planului a l ă t u r a t 5 1 0 .

La

dosar

e x i s t ă

ş i un

a l t plan

p e

o z a l i d :

Dr . D.

Romalo,

s t r .

Gheorghe

Lascăr

n r .

5 .

Una i n s t a l a ţ i e ş i t r e i separaţii e l e c t r i c e .

Planşa conţine

t r e i

planuri: subsol,

parter ş i e t a j ;

un

tabel special

indică d e s t i n a ţ i a î n c ă p e r i l o r .

Planşa mai

are ş i un

plan

de

s i t u a ţ i e

a

p i e ţ i i

Gheorghe

Lascăr, c u

amplasarea c l ă d i r i l o r ;

se

vede proprietatea

Romano,

de

l a n r .

5 ,

a l ă t u r i

de

sinagoga

de

l a

n r .

3 5 1 1 .

A

f o s t

emisă


s o l i c i t a t ă

î n

acest

s e n s 5 1 2 .

Clădirea di n s t r . Gheorghe Lascăr, nr.

6

(A. I . Iacubovici).

La

16

i u l i e

1909,

„vrând a

construi

p e

locul nostru din

strada

Gheorghe Lascăr

c o l ţ

cu

strada

Elisabeta,

loc rămas nouă

după

exproprierea făcută

de

Onor Comuna I a ş i ,

două

case de

locuinţă

c u

atenanşele

e i

a r ă t a t e

î n


plan”513

,

F r a ţ i i

Iacubovici

s o l i c i t a u


de

construire

(Fig.

111). Ei

cereau

ş i

s c u t i r e a

de

taxă pentru c o n s t r u c ţ i i .

În

avizul tehnic

de p e

verso


arăta

c ă :

„După

cum

se

vede

din

planul

de

s i t u a ţ i e

a l acestor

c l ă d i r i p r o i e c t a t e ,

corpul

A

este

a s t f e l s i t u a t

din

cauza

formei

g r e ş i t e

c e

s - a

dat

a c e s t e i

s t r ă z i ,

î n c â t

numai s a t i s f ă c ă t o r e s t e t i c e i

nu

poate

f i .

Am

cercat


să

da u

a l t ă poziţiune c l ă d i r i i , mai avantajoasă, însă mi-a f o s t imposibil

din

cauza

rondului

prea

mi c

a l acestei

s t r ă z i ,

ş i

unde

c e r c ând

a

adapta

clădirea

pe

p r o f i l u l

a l i n i e r e i , ne-ar

da

o

fo r mă r i d i c o l ă

ş i

chiar

imposibilă

de

executat.

I a r

partea

despre

v a l e , unde

502

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/5, f .

1v.

503

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/5, f .

3 .

504

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/5,

f . 5 .

505

DJANI,


de

imobile

63/5, f .

6 .

506

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/5, f .

8 .

507

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

63/5, f .

9-10.

508

DJANI,


Dosare

de

imobile

63/5,

f . 11.

509

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

63/5,

f .

12.

510DJANI,


de

imobile 63/5, f . 13.

511

DJANI,


de

imobile

63/5, f . 14.

512

DJANI,


de

imobile

63/5, f . 15.

513

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

6 3 / f . n . , f .

1 .

70



am

avea o

l i n i e

dreaptă,

este

impr o pr iu pentru c o n s t r u c ţ i e , f i i n d umplutură mai

adâncă

de

15

m.

Cu t o t u l

a l t f e l

ar

f i

dacă acest

mi c rond

ar

dispărea,

ş i ar

rămâne numai c o l ţ u l

spre

exterior

r o t u n j i t l a î n t r e t ă i e r e a

acestor

t r o t u a r e , atunci

am

aşeza

clădirea

p e

aliniament,

c ee a c e ar f i

mult

mai

avantajos e s t e t i c e i .

În caz

însă

dacă

D-Voastră

aprobaţi

aşa

cum se

cere de

proprietar

ş i după

planul

de

s i t u a ţ i e

c e - l

alăturăm, atunci c o n d i ţ i i l e

de

autorizare sunt următoarele:

Se

va

construi

din z i d ă r i e masivă

de

cărămidă

a t â t

corpul A

c â t ş i corpul B , p e

fundamente

de

p i a t r ă ,

aşezat

p e

teren s o l i d . Ambele

corpuri vor

f i acoperite

c u

material

nearzător. Proprietarul

renunţă l a

subsolurile prevăzute

î n

plan,

aceasta

din

cauza

terenului vicios

a l

acelei regiuni

ş i

î n

acest

caz

clădirea

se

va

aşeza

p e

picioare

de

z i d ă r i e

(„arce

de

descărcare”?)

care

nu vor

f i mai mici

î n dimensiune

de 1,50

m,

mai

înguste

de 0,60

m,

aşa ca să

depăşească

cu 0,12 cm

grosimea z i d u r i l o r

ce au de

suportat, i a r

l a

bază

v or av ea

un s t r a t de

b e t o n

ş i

ciment, î n grosime

de 0,40 cm ş i

mai

l a r g

c u 0,30 cm decât

p i c i o r u l .

Coarda

î n t r e picioare nu

va

f i

mai mare

de

3 m, i a r clădirea va f i

aşezată p e

traverse

de

f i e r

c u

p r o f i l u l necesar

a l

g r e u t ă ţ i i

c e

l i

se

va impune514. Uşile

ş i

f e r e s t r e l e vor

avea

deschiderile

înăuntru, l a t r i n e l e

vor

f i

c u

rezervor impe rmeabil, pavimentele

ş i

p e r e ţ i i

cimentaţi

ş i

î n z e s t r a t e

c u

v e n t i l a ţ i i

c u s e c ţ i i de 0 , 20

c m. C l ă d i r i l e vor

f i

ornamentate c onf o rm planului, tencuite

ş i

z i d i t e

c u

mortar

de

var gras

sau

hidraulic

î n

proporţie

de

½. Porţiunile

de

teren

l ă s a t e

î n

curte

vor

f i

pavate

c u

beton

de

ciment î n grosime

de

0,10 c m. Restul terenului se va îngrădi

cu

g r i l a j

de

f i e r

p e

aliniamentul

c e se

va

da de acest

Serviciu.

Proprietarul mai

era

obligat a amenaja

scurgerea

apelor

naturale

de

l a

vecin,

a s t f e l

ca

c l ă d i r i l e s a l e

să

nu provoace

stagnaţiuni”.

„Asemenea,

va

construi un

zid

de

f o r t i f i c a ţ i e

către

vecin,

acolo unde taluza

va c e r e ,

i a r

r e s t u l î l

va

îngrădi

cu

lemn, c onf o rm regulamentului”515.

La

31 august 1909,

A.I. Iacubovici

arată

c ă ,

l a

recomandarea

Serviciului Tehnic, a

renunţat

l a

subsolurile c l ă d i r i l o r

p e care

voia

să

l e

construiască

î n

strada

Gheorghe Lascăr,

c r e zând

că

terenul

este

v i c i o s . Făcând însă

un

sondaj sistematic, pentru a

se

î n c r e d i n ţ a , a constatat

că

terenul

este f o a r t e

sănătos.

În

consecinţă,

cere


pentru

a

construi

ş i

acele

subsoluri,

aşa

cum

prevedeau planurile i n i ţ i a l e 5 1 6 .

La

dosar

a

f o s t

anexat

un

Plan

pentru

c onstruirea caselor

de

locuinţă proprietatea

D-lor

F r a ţ i i Jacubovici,

s i t u a t e

în

s t r .

Elisabeta ş i Gh. Lascăr517.

Faţada lungă

era

s i t u a t ă

p e

strada

Elisabeta, i a r

c ea scurtă p e strada

Gheorghe

Lascăr.

Deasupra

i n t r ă r i i , din c o l ţ ,

se a f l a

chiar i n s c r i p ţ i a „ F r a ţ i i Jacubovici“. Aces t o r s c h i ţ e l i

se adaugă

două

planuri

ş i

două

s e c ţ i u n i a l e


(c u

dimensiunile r e s p e c t i v e ) .

În

unele

c a z u r i ,

este

indicată d e s t i n a ţ i a încăperilor a n t r e t ,

odaie,

salon,

cămară,

ş . a . ) .

O a l t ă

planşă

a t a ş a t ă

este

Planul

de s i t u a ţ i a

a

locului din s t r .

Elisabeta c o l ţ

cu s t r .

Gheorghe Lascăr

prop. D-lor

Fraţii Jacubovici518. În

spatele

acestui

teren

era

proprietatea moştenitorilor e r e z i l o r ) Kapucinsky. Clădirea A

se

a f l a

p e

strada

Gheorghe

Lascăr, i a r clădireaB

după

c o l ţ ,

p e

strada

Elisabeta,

lângă

o

pivniţă existentă a n t e r i o r .

În

a u t o r i z a ţ i a em i să l a

5

s e pt embr i e

1909, se accepta ca

proprietarul

să

construiască

cele

două

imobile

a l e s a l e

cu

subsolurile

prevăzute

i n i ţ i a l .

Partea de

e l e v a ţ i e avea

să

f i e construită din

cărămidă

de c e a

mai

bună

c a l i t a t e . Subsolurile

vor

f i

din

z i d ă r i e

de

p i a t r ă , l u c r a t

c u

mortar

de

ciment.

Se

arăta

că

„acest subsol

însă

va

f i

n e l o c u i b i l ” 5 1 9 . Pentru zona

I ,

c l ă d i r i l e trebuiau

să

aibă

e t a j ,

p o t r i v i t

regulamentului. Suprafaţa locului

Jacubovici

era de 683,

58

mp.

514

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

6 3 / f . n . , f .

2 .

515

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

6 3 / f . n . ,

f .

2 .

516

DJANI,


de

imobile

6 3 / f . n . , f .

2 .

517

DJANI,


de

imobile

6 3 / f . n . , f .

4 .

518

DJANI,


de

imobile 6 3 / f . n . , f .

5 .

519

DJANI,


de

imobile 6 3 / f . n . , f .

6 .

71



Planşa

p e

calc din

28

mai

1913

reprezenta Planul

general al

proprietăţilor

Jacubovici

de

p e strada

Gheorghe Lascăr, Esplanada Principesei

Maria

ş i strada

Elisabeta

(c u

indicarea

d i s t a n ţ e l o r , î n m e t r i ) 5 2 0 . La

25

ianuarie

1915,

Moisă Iacubovici

obţine a u t o r i z a ţ i a

de

a îngrădi

proprietatea

c u

gard

de

lemn,

de 1,60

mî n ă l ţ i m e 5 2 1 .

Clădirile

de p e strada Elisabeta

Aleea

c e

coboară

de

l a Fundaţia Ferdinand

spre

Râpa

Galbenă, î n ax , primise denumirea

de

„ s t r .

Elisabeta”,

după

numele reginei

României.

Spre

confuzia

celor

de

a s t ă z i , aleea

se

numeşte

acum

„Gheorghe

Lascăr”,

precum strada

din apropiere,

dispărută î n t r e timp. Această

s t r ă d u ţ ă ,

denumită

uneori ş i

„bulevard”, făcea legătura

î n t r e

bulevardul

Carol

I (Copou)

ş i

bulevardul

Ferdinand I

(strada

G ă r i i ) .

Bine

concepută

u r b a n i s t i c ,

i n i ţ i a l ,

strada

va

f i

u l t e r i o r compromisă,

prin

măsuri neinspirate a l e

administraţiei

locale

din

acea

epocă.

S i t u a ţ i a

a c t u a l ă ,

de

alee fără

c l ă d i r i ,

pare

mult mai p o t r i v i t ă din punctul

de

vedere

a l

amenajării

urbanistice;

strada

c u

s p a ţ i i

verzi oferă

un

spaţiu

care

pune

î n

valoare amenajarea monumentală

de

l a

Râpa

Galbenă

(Esplanada

Regina Elisabeta).

Clădirea di n

s t r .

Elisabeta nr .

3

(Gheorghe Popa Radu).

La

19

s e pt embr i e

1918,

Gheorghe

Popa Radu

s o l i c i t ă

a u t o r i z a ţ i e pentru a construi

„u n

chi o şc din lemn f i n i s a t ,

î n

f a ţ a

prăvăliei mele din

B d.

Elisabeta n r .

3 ,

pentru a

s e r v i ca

l o c a l

de

consumaţie î n timpul v e r i i ” 5 2 2 .

Er a

vorba

despre

o

construcţie provizorie,

c u

dimensiunile

de 6,50

x6,50

m.

Este

prezent

ş i un

plan

p e

c a l c , reprezentând faţada „pavilionului portativ din

lemn”,

cu

o frumoasă a r h i t e c t u r ă 5 2 3 .

La 5 a p r i l i e

1922 se

constata

că

e x i s t ă o baratcă din

lemn î n f a ţ a prăvăliei

din

p e

B d.

Elisabeta, n r .

3 ,

dar

nu

mai

serveşte l a depozitarea benzinei, î n t r u c â t

aceasta

urmează a

f i

depozitată

î n

p i v n i ţ ă 5 2 4 .

Se

decide

că

baraca

poate

f i

demolată.

Proprietarul

primeşte

somaţie,

l a

12

a p r i l i e

1922,

pentru a demola baratca

î n

t e rm en

de

10

z i l e 5 2 5 .

I .

Ciurea raporta


o r a ş u l u i , l a

21

martie

1925,

c ă ,

deplasându-se personal

l a

proprietatea

din

B d.

Elisabeta

n r .

3 ,

a constatat

că

„în

fundul

c u r ţ e i , lângă proprietatea

v e c i n i l o r ,

s - a

c o n s t r u i t f ă r ă a u t o r i z a ţ i a Primăriei, o mi că

şură de

scândură, î n dimensiune

de

2,10

x

1,80

m,

care

î n

i n t e r i o r

este

l i p i t ă ,

având o

p l i t ă l a

c are s e găteşte

mâncare

de către

c h i r i a ş u l

Bempasat.

Având

î n

vedere pericolul

permanent,

c â t ş i

a r t . 53

din

Regulament,

care

nu permite

a s t f e l

de

l u c r ă r i

î n

zona I

ş i

zona I I ,

va

rog

să

binevoiţi a

dispune”526.

La

11

iunie

1925,

c omis ia

deplasată


constata

că „s-a

construit

o

gheretă din scânduri, alipind-se

de

corpul

l a t r i n e l o r

di n

i n t e r i o r u l

c u r ţ i i ,

amenajându-se

î n bucătărie,

având

un

coş de

t a b l ă

scos

deasupra

acoperişului,

ş i

f i i n d l i p i t ă

c u

l u t î n i n t e r i o r ” 5 2 7 . Comisia

r e c omandă

demolarea micii c o n s t r u c ţ i i . La

31

i u l i e

1926,

proprietarul s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i e pentru a construi

o

bucătărie

de

3x4

m, î n i n c i n t a

i m o b i l u l u i 5 2 8 . Planşa

pe

calc

anexată

reprezintă Planul

bucătăriei,

o construcţie

de

16

mp

f a ţ a d ă ,

plan, secţiune

ş i

s c h i ţ ă

de

amplasare)529.

În

a u t o r i z a ţ i a e l i b e r a t ă

p e 15 august, se arată că

520DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

6 3 / f . n . ,

f . 1 9 .

521

DJANI,


de

imobile

6 3 / f . n . , f . 2 0 .

522

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

36/3, f .

1 .

523

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

36/3, f .

2 .

524

DJANI,


Dosare

de

imobile

36/3,

f . 8 .

525

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

36/3,

f .

9 .

526

DJANI,


de

imobile 36/3, f . 12.

527

DJANI,


de

imobile

36/3, f . 20.

528

DJANI,


de

imobile

36/3, f . 26.

529

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

36/3, f .

27.

72



această

construcţie va

trebui

să

f i e

z i d i t ă din cărămidă bine

a r s ă , p e

temelie

de

beton

ş i

acoperită

c u

material n e a r z ă t o r 5 3 0 .

La 8 martie

1928,

i n g .

I .

Cana, proprietarul imobilului din

B d.

Elisabeta n r .

3 ,

a r ă t a

că

acesta

„ s t ă

d e s c h i r i a t

ş i

nelocuit

de aproape t r e i ani ş i

pentru

care am

f o s t

scăzut

ultimul

an de l a

p l a t a

d ă r i l o r

comunale. Localul f i i n d actualmente

nefuncţionabil

pentru b r u t ă r i e , neavând

poziţiune

ş i

l o c a l pentru desfacerea pâinei

ş i

stând

a t â t a timp d e s c h i r i a t , negăsindu-se amatori

pentru

l o c a l

de

b r u t ă r i e , vă

r og să

binevoiţi a elibera

a u t o r i s a ţ i e

de

a

face

reparaţiuni i n t e r i o a r e

ş i


î n

t e n c u i e l i , ş l e f u i e l i , v ă r u i e l i , reparaţiuni l a f e r e s t r e

ş i

u ş i , duşumele,

repararea

acoperişului

de

t a b l ă

ş i

vopsirea,

repararea

u l u c i l o r ,

burlanelor

ş i

d e s f i i n ţ a r e a

cuptoarelor, pentru

a

putea

î n c h i r i a

acest

l o c a l (imobil) pentru o a l t ă

d e s t i n a ţ i e ,

având

î n

acest

caz ş i

Comuna

un

p r o f i t , l a

impunere”531.

Cu

efectuarea

r e p a r a ţ i i l o r

a r ă t a t e a f o s t î n s ă r c i n a t i n g . a r h i t e c t Neculai

Ribalski. Autorizaţia prevedea

ca

„să reconstruiască

plafoanele,

înlocuind

pe

unde va

f i

necesar

g r i n z i l e ,

f ă r ă a

î n ă l ţ a construcţia

ş i

acoperişul; d e s f i i n ţ a r e a

cuptoarelor, refacerea

pardoselelor

din

beton, construirea î n

i n t e r i o r a p e r e ţ i l o r din

cărămidă,

p e

fundaţie

de

p i a t r ă .

Să

înlocuiască

t o c u r i l e l a u ş i , f e r e s t r e , a jgheaburilor, burlanelor, t a b l a

de p e

acoperiş. Refacerea tuturor


i n t e r i o a r e

ş i

exterioare

c u

mortar

de var ş i

n i s i p

aspru. Va

c o n s t r u i ,

pe

l i n i a a c t u a l ă ,

un

g r i l a j

de

stachete

fasonate,

p e

f u r c i

de

s t e j a r .

Poarta

ş i

p o r t i ţ a

se

vor

deschide

înspre

i n t e r i o r .

Ghereta

de

lemn

din f a ţ a

casei

se

va

da de

Comună

î n

contul

p r o p r i e t a r u l u i ” 5 3 2 .

La

25 august 1931, se

arăta

că

Vasile Volintiru, domiciliat î n

B d.

Elisabeta n r .

3 ,

de

profesie

cizmar, î n e t a te

de 58 de

a n i ,

c u

s o ţ i e

ş i do i

c o p i i ,

nedispunând

de

n i c i

un

f e l

de

avere, ţ i n

î n c h i r i e

o cameră

î n

curte de

l a proprietarul inginer

Cane,

ş i

odăiţa

f i i n d

mi că

ş i

f i i n d

imposibil a o întrebuinţa pentru mese r i e

ş i

pentru l o c u i t ,

am

făcut î n f a ţ a

e i

un

mi c paravan,

care o cu pă

suprafaţa

de

3

mp, l a

distanţa

de

8

m

de stradă ş i

î n

care

încap

e u c u

l u c r u .

Neştiind

că

pentru

un

mi c

paravan

trebuie numaidecât a u t o r i z a ţ i e , nu

am

f ă c u t - o ,

ş i

acum,

din

acest

motiv

ar

urma

să

mi

se

s t r i c e . Petentul face

apel

l a bunătatea D-lui

Primar,

rugând

di n

s u f l e t

să

nu

l a s e î n

părăsire

p e

un

cetăţean

român

muncitor

c i n s t i t ,

ş i

a

da

ordin

ca

să

mă

l a s e

să

pot

câşliga

o bucată

de

pâine

pentru

c o p i i ” 5 3 3 . La

16

septembrie

1931,

Primarul

i - a acordat

un

t e rm en

de

6 luni „pentru a locui

î n

ghereta

c e

a c o n s t r u i t

neregulamentar534. La

7 i u l i e

1932,

cizmarul

era

din

nou

somat

„să

evacueze

ghereta

c e

a construit neregulamentar,

deoarece

i - a

expirat

termenul

acordat,

trebuind

dărâmată”535.

În

urma reclamaţiei Depozitului Regional

de

Echipament

a l

Corpului

IV

Armată,

l a

17

septembrie

1943,

proprietarul

Popa Radu era

somat

să

dărâme magazia

de

scânduri

de

8,00

x

2,30

m,

l i p i t ă

de

clădirea f o s t u l u i proprietar i n g . Bejan,

aşezată p e

l i n i a

s t r ă z i i ,

l a

proprietatea

din

strada

Elisabeta n r .

3 , care

î n

prezent

serveşte

de

bucătărie

pentru

c h i r i a ş u l

Johan

Scherlovschi,

constituind

un

permanent pericol

de

incendiu, f i i n d veche

ş i

construită

f ă r ă


ş i

neregulamentară536.

Răgazul

acordat

pentru

demolare

era

de

cinci z i l e . Somaţia

era

adresată

doamnei Iuliana

Dr.

Popa

Radu,

domiciliată î n apropiere,

pe strada

F l o r i l o r , l a n r .

36.

Clădirea

di n s t r . Elisabeta

nr.

5-9 Christea

(Tameles). La 6

i u l i e

1920,

proprietarul

Christea Temelis s o l i c i t a a u t o r i z a ţ i e pentru a transforma

baraca

de

scândură frumos construită

în

B d.

Elisabeta n r .

3 ,

pentru d i st r i b u ţ i a p â i n i i , într-una

de

cărămidă;

aceasta

fiindu-mi

necesară

530DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

36/3, f .

28.

531

DJANI,


Dosare

de

imobile

36/3,

f . 30.

532

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

36/3,

f .

31.

533

DJANI,


de

imobile 36/3, f . 36.

534

DJANI,


de

imobile

36/3, f . 37.

535

DJANI,


de

imobile

36/3, f . 39.

536

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

36/3, f .

44.

73



î n t r u c â t

ş i

d i s t r i b u ţ i a p â i n i i

se

face mai bine

ş i

mai

uşor;

ş i

pâinea o deţin

î n

l o c a l mai

departe, de

cuptoare care ar

face

să se usuce

mai

curând

decât

t r e b u i e ” 5 3 7 . Este

anexată o

planşă

p e

c a l c :

Plan

pentru construirea unei

camere

pentru vânzare de pâine la Brutăria domnului Christea

Tameles,

Bulevardul

Elisabeta n r . 3 ,

p l a n ,

secţiune

ş i

f a ţ a d ă ,

c u

firma

„Brutăria Tameles”)538.

Urmează a u t o r i z a ţ i a acordată î n urma s o l i c i t ă r i i 5 3 9 .

Brutăria

Olivenbaum/Kahane

s t r . Elisabeta

. Proprietarul

Dude

Cana

locuia l a

adresa

din

strada Păcurari

n r .

5 .

La

5

iunie

1901, acesta

î ş i

manifestă dorinţa

de

a cumpăra

o

f â ş i e

de

teren

din

strada

Elisabeta, învecinat

c u

proprietatea

sa

din

strada Păcurari

n r .

5 . El

s c r i a

Primăriei

că doreşte

să

c u m p e r e locul

care

aparţinuse l u i I ţ i c

Olivenbaum,

„care se

megieşeşte

cu

proprietatea mea

ş i c u strada

Elisabeta

(Râ pa

Galbenă), ofer

10

l e i

p e

m.p.”540.

Pe

spatele

acestei

o f e r t e ,

inginerul

şe f

N.

Cugler: „Locul

ce se

oferă

p e t i ţ i o n a r u l a cumpăra

de

l a

Comună

este

menit

a ne l ă r g i

cu e l

i n t r a r e a î n

strada

Elisabeta,

care

este

actual

prea

strâmtă,

ş i

apele

nu

pot f i

captate

î n t r - u n

canal c e n t r a l . Prin noul plan

a l

Pieţei

Carol

I

este

deja comptat

p e această

l ă r g i r e

ş i

r i g o l e l e

aşa

f e l aranjate

î n c â t

să

f i e

scara Râ p e i

Galbene,

c â t ş i

t e r e n u r i l e

slabe

din

care este

compusă

acea

maloperă,

să

f i e

c â t se

poate mai

uscat

ţ i n u t e . Aşa f i i n d ,

părerea

subsemnatului

ar

f i

că

această vânzare, care

r e l a t i v

ar

produce

p u ţ i n ,

să

nu

se

efectueze

c u

orice

p r e ţ ,

căci

pentru

e s t e t i c a acelei

p ă r ţ i de

o r a ş ,

c â t ş i

pentru consolidarea


care au costat

milioane,

este

de

neapreciată

valoare

ş i

n e c e s i t a t e ” 5 4 1 .

La

24 august

1901,

p e t i ţ i o n a r u l revenea

c u

oferta

s a :

„Subsemnatul

Dudi

Kana,

comersant

î n

oraşul

I a ş i ,

strada

Golia, voind a cumpăra o porţiune

de teren

l a

Râpa

Galbenă,

î n

suprafaţă

de

122

m.p.,

c e

v ine lângă casele mele,

ce

l e

am

î n

strada

Păcurari-Lăpuşneanu, dând

p e Râpă,

vă

r og să

binevoiţi

a

f i x a

preţul ş i

a di s p une

întocmirea actelor

de

vânzare.

Am

onoarea

de

a o f e r i

până l a

10

l e i

p e

m.p., mai mult

decât

a o f e r i t Comuna î n

acel

loc

pe

t e r e n u r i l e apropiate,

cu

c l ă d i r i

p e

e l e ,

ş i

l a

caz de

l i c i t a ţ i e mă

ofer

ca

concurent”542.

Rezoluţia

era ca

Serviciul

Tehnic

a l

Primăriei

să

întocmească

planul

acelui loc

ş i

să

se

de a

avizul

asupra

p r e ţ u l u i ,

î n

regim de

urgenţă.

La

25 august,

i n g . Gh. Stamatian î n a i n t a

planul terenului r e s p e c t i v , întocmit

de e l

(Fig.

140).

„Acest

teren

este

î n

suprafaţă

de 143,15

m.p.

ş i

se

distinge

p e

plan

prin l i n i i haşurate

c u

roşu.

În

suprafaţa

aceasta, după cum se poate

o b s e rva

pe

plan,

este

cuprinsă

ş i

½

din porţiunea

ocupată

de

zidul

c a s e l o r , d - l u i

Dudi

Cahane

ş i care

zid

este

comun. Rămâne

ca acum

dumneavoastră

să

decideţi

î n

privinţa i n t e r e s e l o r

c e

comuna

poate

avea acolo,

dacă acest

loc

se

Planul

p e

calc

permite

să vedem că

suprafaţa s o l i c i t a t ă

era

o

f â ş i e

de

teren

lungă

de

47

m

ş i c u

o lăţime cuprinsă î n t r e

3,60

m

ş i 2,70

m, s i t u a t ă

de-a

lungul

trotuarului

din f a ţ a p r o p r i e t ă ţ i i l u i

Dudi

Cahane544.

poate

sau

nu vinde”543.

Inginerul o r a ş u l u i ,

N.

Cugler, revenea

cu

un

nou r e f e r a t ,

l a

6

octombrie

1901,

către

primarul Penescu, insistând

să

nu

se

vândă

acest

t e r e n , deoarece

„s-au c h e l t u i t

milioane

c u

esplanada

ş i

bellvederul

de

l a

Râpa

Galbenă,

s - a

c h e l t u i t

c u

Piaţa

„Carol

I ” . Toate acestea ar

pierde

valoarea l o r

dacă

pentru

o minimă

sumă

c e ar

încasa Comuna

de p e

f â ş i a

de

t e r e n ,

ar

îngusta bulevardul „Elisabeta”,

care ş i aşa

nu

este

s u f i c i e n t

de

deschis.

Aşa

f i i n d ,

sunt

de

537

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

36/5-9, f .

1 .

538

DJANI,


de

imobile

36/5-9, f .

2 .

539

DJANI,


de

imobile

36/5-9, f .

3 .

540DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/5,

f .

12.

541

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

12v.

542

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5,

f . 13.

543

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/5, f . 13v.

544

DJANI,


de

imobile 90/5, f . 15.

74



părere

a

se

refuza

vânzarea acelui t e r e n ,

ş i

pentru

ca

mai

t â r z i u

să

nu

se

comită

această

mare

greşeală, î n detrimentul o r a ş u l u i ,

să

ne binevoiţi a ne autoriza

să

asfaltăm”545.

Cu

toată

această

argumentaţie, Consiliul Comunal emit ea o d e c i z i e , l a

data de

12

noiembrie

1901,

semnată

de

primarul

C.B. Penescu,

prin

care

„admite î n principiu a

se

vinde

domnului

Dude

Kana, î n suprafaţă

de 143,15

mp,

a f l a t dinaintea

p r o p r i e t ă ţ e i

s a l e

de p e

bulevardul Elisabeta,

ş i

fixează l a

12

l e i m.p.

de

t e r e n ,

c u

condiţia însă

c ă ,

până

î n

t e rm en

de do i

ani de

l a

data acestui

v o t , domnul Kana

să

construiască

p e acel

l o c ,

după

planul

care se

va

aproba

de

Primăria

I a ş i ” 5 4 6 .

Decizia a f o s t

adusă

l a

cunoştinţa cumpărătorului.

Dude

Cana răspunde

l a

adresa

Primăriei n r .

1234

din

22

iunie

1902 c ă :

„L a proprietatea

mea din

B d.

Ferdinand n r .

5 ,

nu

sunt construite deloc g ă ş t i ,

c i

există o cameră construită din

lemn

ş i

acoperită

c u

acoperiş

de

t a b l ă ,

î n

s t a r e

foarte

bună.

De

asemenea, zăplazul

meu

este

într-adevăr vechi,

dară

nu ameninţă

deloc

c u căderea,

. . . ,

c e ea ce vă p u t e ţ i

convinge

ordonând

o

descindere l a f a ţ a locului

. . . . În c e ea ce

priveşte

reconstruirea

zăplazului,

l - a ş

f i

făcut demult, p ent r u înf rum us e ţar ea s t r ă z i ,

dară

sunt î n t r a t a t i v e

c u

Onor. Primăria, . . .

pentru cumpărarea terenului

c e se

megieşeşte

c u

proprietatea mea”

ş i care se

a f l a î n f a ţ a

acestui

zăplaz.

Dude

Cana

arăta c ă ,

p o t r i v i t

î n ţ e l e g e r i i

c u

Primăria,

din

14

noiembrie

1901,

e l

a

acceptat să plătească

preţul

im pu s

de

Primărie pentru

acel

t e r e n ,

adică

12

l e i

p e

m.p.,

dar

nu

a f o s t

de acord c u

angajamentul

de

a construi

ceva

p e ac el te re n

î n următorii

do i

a n i .

Se

angajează

doar

l a

îngrădirea

l o c u l u i , c o n f o r m

Regulamentului

Serviciului Tehnic

a l

P r i m ă r i e i 5 4 7 .

Va

putea î n ă l ţ a o c l ă d i r e

p e ac el t er en

abia î n

t e rm en

de 3-4

a n i ,

s o c o t i ţ i

de

l a

momentul

î n

care

va primi

actul

de

p r o p r i e t a t e , i a r zăplazul î l va

putea

r e c o n s t r u i , p o t r i v i t

normelor î n vigoare, î n primăvara anului

1903548.

Contractul

de

vânzare

a l

terenului de 143,15

mp,

p o t r i v i t

a r t . 87

din Legea pentru

organizarea comunelor urbane (publicată î n „Monitorul Oficial” n r .

96

din

31

i u l i e

1894),

arată că preţul

a c h i t a t î n f i n a l

de Dude

Cana a f o s t

de 1717

l e i

ş i 80 b a n i 5 4 9 .

La

20

iunie

1902,

un

raport către inginerul-şef

a l

o r a ş u l u i ,

N.

Kugler,

i n s p e c ţ i u n i i


c e se e xe cută

l a

Râpa

Galbenă

consemna

că

imobilul

de

l a n r .

15

„c u o c az i une a

este

o

sinagogă evreiască,

pusă sub

epitropia domnului

H.E.

Helman;

această casă ar e un gard

i e ş i t

deasupra

nivelului s t r a d e i ,

ca peste

2mî n ă l ţ i m e ” 5 5 0 .

*

Urc ând

strada

Elisabeta

de

a l t ă d a t ă ,

strada

Gheorghe

Lascăr

de

a s t ă z i ,

am

ajuns î n

strada

Păcurari,

î n f a ţ a

B i b l i o t e c i i Centrale Universitare „Mihai Eminescu”,

de

unde a început

acest

periplu i s t o r i c . Privind rondul

acestei

i n t e r s e c ţ i i ,

este greu de

imaginat

că acest

perimetru,

a t â t

de

l i m i t a t t o t u ş i , a putut

să

cuprindă odinioară

a t â t

de

multe

c l ă d i r i

ş i

o

v i a ţ ă

urbană

a t â t

de

tumultuasă. Oameni

de

rând

sau

p e r s o n a l i t ă ţ i ,

p r o p r i e t a r i

ş i

c h i r i a ş i , negustori

ş i

meşteri,

au

făcut

din

acest

spaţiu scena v i e ţ i i l o r .

Credem că este

o

datorie a noastră, a celor

de

a s t ă z i ,

să î i

descoperim

prin

vechile

documen te

ş i

prin

dosarele

de

arhivă

o r i de câte o r i

î n

I a ş i

se

desfăşoară

l u c r ă r i

care

s ch i mbă

radical


unei

zone.

545

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

14.

546

DJANI,

Primăria

I a ş i .

Dosare

de

imobile

90/5,

f .

14.

Formular

t i p ă r i t ,

c u s t em a

ş i

antetul

Primăriei

I a ş i .

547

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5, f .

24.

548

DJANI,

Primăria

I a ş i . Dosare

de

imobile

90/5,

f . 26.

549

DJANI,


Dosare

de

imobile 90/5, f . 37.

550DJANI,


de

imobile 90/5, f . 39.

75



Orice l u c r ă r i

de

anvergură

ar

trebui

să

aibă l a bază o documentaţie d e t a l i a t ă ,

precum

cea

de

f a ţ ă . Aşa

se

cuvine, pentru s t a t u t u l

de oraş

i s t o r i c

a l

I a ş i l o r ,

care

pretinde

că ar e

memoria

devenirii s a l e . Aşa

putem

r e a l i z a

că

o r a ş u l , î n

devenirea

s a ,

nu ne aparţine î n t o t a l i t a t e

ş i că

avem

o

datorie morală f a ţ ă

de cei

din

t r e c u t ş i de

c l ă d i r i l e î n ă l ţ a t e

de

e i .

Doar

aşa putem

înţelege

ce

i s t o r i e răscoleşte

cupa

escavatorului

sau

uneltele arheologilor.

Pot

i e ş i l a lumină v e s t i g i i

care

merită a f i

conservate,

pentru

c e i

din v i i t o r .

Săpătura

arheologică

este

o

carte care

poate

f i c i t i t ă o singură

d a t ă .

Dezvoltarea urbană

poate

c e r e ,

î n

multe c a z u r i , renunţarea l a asem enea v e s t i g i i .

Dar,

atunci când punem argumentele

î n

balanţă,

trebuie

să

o facem

î n cunoştinţă

de cauză.

Trebuie

să

ştim

întotdeauna

exact

care este

s a c r i f i c i u l

cerut

ş i

dacă

preţul

merită

să

f i e p l ă t i t .

76



CERCETAREA

ARHEOLOGICĂ

(2012-2014)

Pentru

documentarea

necesară

a b o r d ă r i i


arheologice

a

zonei,

s - a

avut

î n

vedere,

a t â t s t u d i u l

i s t o r i c

a l

z o n e i ,

cu

t o a t e

elementele de i n t e r e s

cuprinse

î n

amplul material r e a l i z a t

de

d r .

Sorin I f t i m i , c â t

ş i

c o r e l a r e a ,

p e c â t a

f o s t

p o s i b i l a

acestora

cu

i n f o r m a ţ i i l e

cuprinse î n

diverse

planuri

a l e oraşului I a ş i ,

f a p t

ce a

permis

e d i f i c a r e a contextului i s t o r i c

ş i

arheologic

a l

z o n e i .

Ce l

mai vechi plan

a l

I a ş u l u i ,

care

cuprinde

ş i

zona i n v e s t i g a t ă , a f o s t r e a l i z a t

î n anul

1769,

dar

elementele

de

conţinut

cuprinse

î n

acesta

sunt

f o a r t e sumare

F i g . 3 ) .

În aceeaşi

s i t u a ţ i e

e s t e ş i

planul r e a l i z a t

î n

anul 1790 F i g . 4 ) , însă din ambele documente r e z u l t ă doar

f a p t u l

că

l a s f â r ş i t u l

s e c . a l

XVIII-lea, târgul I a ş i l o r ajunsese cu extinderea t e r i t o r i a l ă

î n

această zonă.

Un

document deosebit

de

i n t e r e s a n t ,

sub

raportul elementelor

de

conţinut,

este

planul

zonei,

datat

20

iunie

1807

(Fig.

5 ) ,

î n

care

sunt

r e d a t e ,

a t â t poziţionarea

imobilelor

ş i

informaţii

despre

p r o p r i e t a r i ,

c â t

ş i

elemente

de

conţinut

topografic.

A s t f e l ,

aflăm o

s e r i e

de

informaţii legate

de

p r o p r i e t a r i i

t e r e n u r i l o r din zonă,

precum cei

de p e

Uliţa

Păcurariului -

spătarul Ioniţă

Canano,

clucerul

Ioniţă

Gane,

p i t a r u l

Ioniţă Cercez,

sau

de

p r o p r i e t ă ţ i l e B i s e r i ci i

Prăpădoamnei Paraschiva ş i

a B i s e r i c i i

Sfântului Nicolae,

c o l ţ

c u

Uliţa Strâmbă. De

asemenea,

este

redată

scara

lungimilor, f i i n d notate p ent r u unele

p r o p r i e t ă ţ i

ş i

dimensiunile

acestora.

Raportând l a planurile

r e a l i z a t e

î n a doua jumătatea a

s e c . a l

XX-lea,

scara

lungimilor

redată

î n

acest

plan

ar e

însă

un grad

r i d i c a t

de

imprecizie.

În acest

plan s unt c up r ins e

ş i

câteva

elemente deosebite,

care au

f o s t importante

în

demersul

de

i n t e r p r e t a r e a descoperirilor

făcute

prin

cercetarea

arheologică r e a l i z a t ă . Primul

dintre

acestea este

reprezentarea î n

această

zonă a r â p e i , cunoscută

sub

numele

de Râpa

Muntenimii

sau

Râpa

Galbenă

(Fig.

5 ) .

Ea

este

redată

până

î n

apropierea

U l i ţ e i

Păcurariului,

f i i n d f i g u r a t

ş i un curs de apă, care se

mai

ş i

ramifică.

Această

râpă, sub

raportul

dimensiunilor

s a l e r e l a t i v mari,

impresionante,

a

f o s t surprinsă

ş i

î n

două

tablouri

de


s e c . XVIII

(Fig. 15-16).

Un a l

doilea element i n t e r e s a n t

este

marcarea

î n plan,

c u

l i n i e

î n t r e r u p t ă ,

t r a s e u l

u l i ţ e i

Păcurariului

în vechime, aşa cum

r e z u l t ă

din documentele anexate planului (Fig.

5 ) .

Nu

î n ultimul

rând,

redarea p e

proprietatea clucerului

Ioniţă

Gane

a

unei

pivniţe

(Fig.

5 ) ,

r e p r e z i n t ă ,

aşa cum

vom vedea,

o informaţie

deosebit

de

importantă,

care

a c o n t r i b u i t l a

o

corectă

i n t e r p r e t a r e a

datelor

de

natură

arheologică.

Cronologic,

urmează

planul

r e a l i z a t

î n

anul

1819

de

G.

Bayardi

(Fig.

6)

ş i

cel

r e a l i z a t

în

1844

de

I . Raşec

(Fig.

7 ) ,

dar

informaţiile

cuprinse î n

acestea

nu sunt

d e t a l i a t e . Trebuie notat

faptul

că

î n

aceste

două

planuri

este redat un

front continuu

de

imobile l a

s t r .

Păcurari,

spre

deosebire

de

s i t u a ţ i a i l us t r a tă

î n

planul r e a l i z a t

de

F.

Peytavin

din

anul

1857

(Fig.

8 ) ,

care

cuprinde mai multe d e t a l i e r i , inclusiv f i i n d redate l i m i t e l e unor p r o p r i e t ă ţ i din zona c e r c e t a t ă .

Un a l t plan

e s t e c e l

r e a l i za t î n t r e 1896-1897 de i n g . Gr . Bejan

ş i

care a f o s t

t i p ă r i t

î n anul

1900 F i g . 9 ) , dar n i c i acesta nu

cuprinde

elemente de d e t a l i u din zona

c e r c e t a t ă .

La baza a c e s t u i a a

s t a t un

a l t

p l a n , mult mai d e t a l i a t , asemănător (sau i d e n t i c ? ) cu

c e l

care ne-a f o s t pus l a d i s p o z i ţ i e

de

d-nul a r h i t e c t d r . Ioan Sasu, din care

s-au p ă s t r a t

c c a .

100

de f o i .

Pentru

zona

c e r c e t a t ă ,

din

p ă c a t e ,

s-au

p ă s t r a t

doar c e l e două f o i de h a r t ă , de l a sud de z ona c e r c e t a t ă F i g . 1 0 ) ,

e x t r a s e

sau

copii

după/din

a c e s t

plan

se

găsesc

î n

numeroase

dosare

de

imobile

ce

se păstrează

l a

Arhivele S t a t u l u i

din

I a ş i .

77



Un

a s t f e l

de

plan

a l

zonei,

datat

1903,

dar

pornind evident

de

l a s i t u a ţ i a

din

teren de

dinaintea s i s t e m a t i z ă r i i

zonei

prin construirea Esplanadei

Râpa

Galbenă

(1901-1902),

ne oferă

câteva informaţii

suplimentare. A s t f e l , sunt

redate cu

e x a c t i t a t e imobilele existente î n

acea

perioadă î n zona

de

i n t e r e s , din cvartalul cuprins

î n t r e

s t r .

Păcurari ş i s t r .

Lăpuşneanu (Fig.

11),

precum

ş i

conturul

Râ p e i Galbene

l a

acea

d a t ă .

To t

l a

Arhivele Statului

din

I a ş i se

mai

găseşte un

plan

a l

zonei din anul

1940, dar acesta

ar e

un grad

r i d i c a t

de

imprecizie

î n

c e ea

ce

priveşte

scara

de

reprezentare.

Planul

l a

scara

1:2000,

n e d a t a t ,

r e a l i z a t

î n a n i i

1950-1960,

c e l

mai

probabil

î n

anul

1955,

conţine informaţii

importante

pentru zona c e r c e t a t ă F i g . 12). Corelarea

acestora

cu cele din planul

o r a ş u l u i ,

t o t

l a

scara

1:2000,

r e a l i z a t u l t e r i o r ,

î n anul

1972

(Fig.

13),

dar

ş i cu

cele

din planul

r e a l i z a t î n anul 1984, dar l a

scara

1:1000 F i g . 14), permit descrierea

ş i

înţelegerea e v o l u ţ i e i urbane

î n

acest

perimetru

î n ultima parte a secolului

a l

XX-lea. Dar mai

important e s t e f a p t u l

că

i n f o r m a ţ i i l e din

aceste

planuri ne-au permis l o c a l i z a r e a exactă

ş i

i n t e r p r e t a r e a corectă

a

s t r u c t u r i l o r

constructive

puse î n evidenţă prin


arheologice r e a l i z a t e î n perioada 2012-2014.

Alături

de acestea,

ortofotoplanurile zonei r e a l i z a t e

de

ANCPI î n a n i i 2005

ş i 2010,

precum

ş i

imaginile

s a t e l i t a r e a l e

zonei,

o f e r i t e

de

portalul

www.bing.com

ş i de

portalul

w w w .google. c om,

a t â t

î n a i n t e

de

demararea


c â t ş i

î n

timpul

acestora,

au

f o s t

instrumente

u t i l e

î n

demersul

de

analiză

ş i

i n t e r p r e t a r e

a

datelor

o bţi nut e p ri n

cercetarea

arheologică,

dar ş i

pentru

i l u s t r a r e a acestora.

REZULTATELE

CERCETĂRIIARHEOLOGICE

Pentru

o mai

bună

prezentare a

informaţiilor

arheologice, perimetrul

efectiv

a l

pasajului

r u t i e r

care

a f o s t i n v e s t i g a t

prin

c e r c e t ă r i

arheologice

a f o s t

împărţit

î n cinci

sectoare

(Fig. 142),

coordonatele exacte a l e

acestora

î n

STEREO

70

f i i n d menţionate l a f i e c a r e

î n

p a r t e ,

separat

de

acesta

f i i n d

prezentate

informaţiile pentru zona

exterioară

p a s a j u l u i , acolo

unde

au

f o s t

r e a l i z a t e

l u c r ă r i

de

excavare

necesare

d e v i e r i i u t i l i t ă ţ i l o r e d i l i t a r e ,

c a n a l i z a ţ i i ,

trasee

pentru conducte

de

apă,

gaze,

r e ţ e l e e l e ct r i c e ,

de

comunicaţie

e t c .

Facem precizarea

că

pentru

o

mai bună înţelegere a t e x t u l u i î n descrierea s t r u c t u r i l o r

constructive i d e n t i f i c a t e prin c e r c e t ă r i l e arheologice

ş i

î n

i l u s t r a ţ i a aferentă

am

u t i l i z a t pentru

denumirea

acestora

termenul

de

imobil,

acestea

f i i n d

notate

după sectorul

î n

care au

f o s t

i d e n t i f i c a t e .

În

subcapitolul

privind

datarea

imobilelor,

s - a

făcut

legătura dintre

informaţia

i s t o r i c ă

ş i c ea

r e z u l t a t ă î n urma c e r c e t ă r i l o r arheologice.

SECTORUL

1

(vest)

Amplasare:

În

partea

de

vest

a

Pasajului

M.

Eminescu,

corespunzător

s t r .

Păcurari,

aproximativ

î n

dreptul

c l ă d i r i i

B i b l i o t e c i i

Universitare M.Eminescu,

c u

o suprafaţa

de

c c a .

680

mp

F i g . 143).

Coordonate perimetrale:

Nr.

c r t .

E(Y) N(X)

1 695285,96 633256,27

2

695306,35 633252,80

3

695306,81 633254,95

4 695347,21 633248,41

5

695347,92 633235,46

6

695304,92 633243,29

7

695305,24 633245,61

8

695284,76 633248,76

78



Stratigrafie:

În acest

s e c t o r , s i t u a ţ i a s t r a t i g r a f i c ă

î n r e g i s t r a t ă a f o s t una

deosebit

de

simplă

sub


de

i n t e r e s arheologic.

Cea

mai mare

partea

a

acestui

sector s - a

a f l a t î n

perimetrul

f o s t e i

s t r . Păcurari

(Fig.144-145),

care se

suprapune

cu t r a s e u l

anterior

a l

s t r ă z i l o r reprezentate

î n

documentele cartografice

de s e c . XIX-XX.

Deasupra

s t r a t u l u i

de

loess

se

a f l a

un

s t r a t

de

s o l ,

de

culoare

brun-neagră,

nederanjat,

din

care s - a

p ă s t r a t

doar

un

s t r a t

c u

o grosime cuprinsă

î n t r e

0,20 ş i 0,30

m

(Fig.23-24),

a l t e o r i absent

din

cauza

i n t e r v e n ţ i i l o r antropice

(Fig.149). În

acest

n i v e l , brun-negru, nu

au

f o s t

i d e n t i f i c a t e materiale arheologice. Deasupra

acestui

nivel

se

a f l ă

un

nivel

de

acumulări

antropice,

modern e

ş i

contemporane,

care au

c o n s t i t u i t , î n marea

l o r

majoritate i n f r a s t r u c t u r a

s t r ă z i i .

Acumulările antropice

erau

c o n s t i t u i t e din

umpluturi

de

pământ

amestecate,

uneori

c u

materiale

de

s e c .

XX, ş i

din

pături de

prundişuri

ş i

p i a t r ă

spartă

(Fig.147-149).

În acest

s e c t o r , nivelele

de

deasupra

loessului

aveau,

î n

general,

grosimi

reduse,

variind î n t r e

1,20-1,30m ş i

1,70-1,80m. Nivelul

redus a l

acumulărilor antropice î n

acest

s e c t o r ,

poate

f i

observat

ş i p e

o fotografie r e a l i z a t ă

î n timpul l u c r ă r i l o r

de

construire a c l ă d i r i i

Fundaţiei Regale Regele Ferdinand,

a s t ă z i

sediul B i b l i o t e c i i Centrale Universitare

Mihai

Eminescu

(Fig. 31).

Aceste

nivele

de

deasupra

loessului

au

f o s t

secţionate

de

t r a s e e l e

unor c a n a l i z a ţ i i

din beton r e a l i z a t e

î n

a

doua


a l

XX-lea

(Fig.148-149),

de

t r a s e u l

conductei

de apă

potabilă

c e

alimenta

Iaşul

din

sursa

Timişeşti, c o n s t r u i t l a


a l

XX-lea,

î n t r e

1907 ş i 1911

(Fig.147-149),

de

racorduri

e l e c t r i c e

sau

de apă

(Fig.148),

precum

ş i

de

gropi pentru

s t â l p i

e t c .

(Fig.150).

In acest s e c t o r ,

a e x i s t a t

ş i

o

l i n i e

de

tramvai

care

a

funcţionat

până

î n

a n i i 1970,

dar

î n

p r o f i l u l

s t r a t i g r a f i c nu

au

f o s t

semnalate

elemente a l e

i n f r a s t r u c t u r i i

a c e s t e i a .

Structuri

constructive:

În

acest

s e c t o r ,

l a

i n t e r i o r u l v i i to r u l u i

p a s a j ,

au

f o s t i d e n ti f i c a t e

următoarele

c o n s t r u c ţ i i :

Imobilul

1A.

În

acest

perimetru,

a t â t

î n

planul

din anul

1955, dar ş i

î n t r - u n

a l t plan

a l

zonei, din anul

1940, era

reprezentată

o

c l ă d i r e

c u

dimensiunile

de cca.

4,50

x

3,00

m

(Fig.145, 151-152). Cercetarea

arheologică

a i n d i c a t

faptul

că

lungimea

c l ă d i r i i

l a

strada

Păcurari era de cca. 4,20

m, i a r


s a l e

se adânceau

p ână l a

cota de

2,20-2,30

m

de

l a suprafaţa a s f a l t u l u i (Fig.145-146, 153-154). Clădirea a f o s t

pusă

î n evidenţă î n

etapa de

deviere a u t i l i t ă ţ i l o r ,

i a r

l a

cercetarea

î n i n t e r i o r u l pasajului

s - a

constatat

faptul

că

peretele

mulat

a l

v i i t o r u l u i

pasaj

a

f o s t

c o n s t r u i t chiar

î n

spatele

peretelui

de

l a

stradă

a l

c l ă d i r i i .

Piatra din fundaţie

era

z i d i t ă

c u

un

mortar

de

slabă c a l i t a t e , f r i a b i l .

Imobilul

1B .

La

e s t

de

Imobilul

1A, dar

î n

afara

perimetrului v i i t o r u l u i

pasaj

(Fig.143-146, 151-152),

au

f o st i d e n t i f i c a t e fragmente a l e fundaţiei p ă r ţ i i

de

nord a

c l ă d i r i i

existente

din proprietatea


I .

Cuza,

parte

a imobilului

care

a f o s t demolată

după

a n i i 2000,


s t r .

Păcurari.

79



SECTORUL

2

(vest)

Amplasare:

În partea de

vest a p a s a j u l u i ,

corespunzător

s t r .

Păcurari, î n

dreptul

c l ă d i r i i

B i b l i o t e c i i

Centrale Universitare

M.

Eminescu,

î n

continuarea

Sectorului

1

v e s t ) ,

l a

e s t

de

a c e s t a ,

cu

o

suprafaţa

de cca.

370

mp

(Fig. 159).

Coordonate

perimetrale:

Nr.

c r t .

E(Y) N(X)

1

695347,21 633248,41

2

695379,51 633240,06

3 695378,28 633226,26

4

695347,92 633235,46

Stratigrafie:

Şi

î n

acest

s e c t o r ,

ca ş i

î n

sectorul a n t e r i o r , Sectorul 1

v e s t ) ,

s i t u a ţ i a

s t r a t i g r a f i c ă î n r e g i s t r a t ă a f o s t una deosebit

de

simplă

s ub


de

i n t e r e s

arheologic.

Spre

deosebire

de

sectorul

a n t e r i o r ,

doar

cca.

1/3

din

suprafaţa

cercetată

s - a

a f l a t

î n

perimetrul f o s t e i

s t r . Păcurari

(Fig.

163),

care

se suprapune

c u

t r a s e u l

anterior

a l

s t r ă z i l o r

reprezentate î n documentele cartografice

de

s e c .

XIX-XX,

r e s t u l f i i n d î n tr - o zonă î n

care în

decursul

timpului

au

f o s t construite

imobile.

Şi

î n

acest

s e c t o r , ca ş i

î n

ce l

a n t e r i o r ,

deasupra

s t r a t u l u i

de

loess

se

a f l ă

un s t r a t de

s o l ,

de

culoare brun-neagră,

nederanjat,

din

care s - a

p ă s t r a t

doar

un

s t r a t c u

o grosime cuprinsă î n t r e

0,70 ş i 0,80

m (Fig.169), mai mar e

decât

î n

Sectorul 1

v e s t ) ,

a l t e o r i absent din

cauza

i n t e r v e n ţ i i l o r antropice, a t â t pentru r e a l i z a r e a


s t r ă z i i ,

c â t ş i

pentru edificarea

c o n s t r u c ţ i i l o r din zonă

(Fig.170).

În

acest

nivel

de

sol

nu

au

f o s t

i d e n t i f i c a t e materiale

arheologice.

Deasupra

acestuia

se

a f l a

un

nivel

de

acumulări antropice, modern e

ş i

contemporane,

care au

c o n s t i t u i t , î n marea

l o r

majoritate i n f r a s t r u c t u r a

s t r ă z i i ,

dar ş i

umpluturi

de

l a

realizarea

sau de

l a

demolarea

c o n s t r u c ţ i i l o r din

zonă. Acumulările

antropice

erau


pături de

prundişuri

ş i

p i a t r ă

s p a r t ă ,

umpluturi

de

pământ

amestecate

c u

materiale

de


ş i

diverse

a l t e elemente (Fig.169-170).

În acest

s e c t o r ,

nivelele

de

deasupra l o e s s u l u i ,

aveau î n

general

grosimi

mai

reduse

decât

cele din

Sectorul

1

v e s t ) ,

variind î n t r e 1,20-1,30 m

ş i 1,40-1,50

m,

ş i au

f o s t

s e c ţ i o n a t e ,

în

perimetrul s t r ă z i i ,

de

t r a s e e l e

unor

c a n a l i z a ţ i i din beton

ş i de t r a s e u l

conductei

de apă

potabilă

care

alimenta

Iaşul

din

sursa

Timişeşti (Fig.169),

de

racorduri

e l e c t r i c e

sau de apă e t c . În

zona

în

care

au

f o s t

construite

imobile,

nivelele

s t r a t i g r a f i c e

au

f o s t

secţionate

de

s t r u c t u r i l e

constructive

r e a l i z a t e , observate î n p r o f i l e r e a l i z a t e s u b s o l u r i , f u n d a ţ i i , gropile pentru f u n d a ţ i i

e t c . )

(Fig.170,

177-178).

In acest

s e c t o r , a e x i s t a t

ş i

o

l i n i e

de

tramvai

care

a funcţionat

până

î n

a n i i 1970, dar

în

p r o f i l u l s t r a t i g r a f i c

nu

au

f o s t semnalate elemente

a l e


a c e s t e i a .

Structuri constructive:

În acest

s e c t o r ,

au

f o s t i d e n ti f i c a t e două c l ă d i r i .

Imobilul

2A.

Edificat

î n

perioada

i n t e r b e l i c ă

(Fig.55), a

f o s t

c o n s t r u i t l i p i t

de

imobilul

vecin

de

l a

e s t

(Imobilul 2B).

A

f o s t

demolat

î n a n i i

2000

pentru

a

permite

l ă r g i r e a

s t r .

Păcurari.

Ultima

adresa

a

imobilului

era s t r . Păcurari

n r . 5 .

80



Majoritatea p i e t r e l o r r e f o l o s i t e

erau

reprezentate

de

roci locale -

calcar

de

Repedea,

multe

c u

o f a ţ ă

c i o p l i t ă ,

i a r

a l t e l e

aveau încrustate

ş i un

model c ruciform

(Fig.330/1-2).

În

f a p t ,

această

p i a t r ă

r e f o l o s i t ă

a f o s t i d e n t i f i c a t ă

aproape

exclusiv,

c u

unele excepţii

doar

î n t r - o

porţiune a zidului imobilului,

c ea

din c o l ţ u l

de

nord-vest

a l

a c e s t u i a , acolo

unde

zidul

prezenta o structură r e l a t i v d i f e r i t ă

de

r e s t u l

c l ă d i r i i ,

c u

o grosime mai mare

ş i

a

cărui bază

c o b o ra

sub cota de

7,00

m.

Zidăria imobilului

era

r e a l i z a t ă r e l a t i v

bine,

c u

mortar din n i s i p

ş i

var

de

bună

c a l i t a t e ,

î n t r - o manieră unitară

ş i

coerentă,

aşa

cum

o dovedeşte

ş i

modul

de

îmbinare

a l

z i d u r i l o r

î n

zona

c o l ţ u r i l o r construcţiei

(Fig.186-197).

G ro s im ea z i d u r i l o r varia î n t r e

0,70-1,10

m.

Colţul

de

nord-est

a l

c l ă d i r i i ,

prezenta

baza fundaţiei

puţin

i e ş i t ă î n exteriorul aliniamentului general

a l

c l ă d i r i i (Fig.167,

185-186),

având

pusă

l a

baza

fundaţiei o

p i a t r ă

c u

simbol c ruciform

(Fig.186, 330/1).

Clădirea

avea

un ar c de descărcare

î n fundaţie,

p e

l a t u r a

de

l a

stradă

(Fig.183,

196),

ş i

l a

i n t e r i o r ,

î n zona c e n t r a l ă , a l t e

t r e i

(Fig.183-184,

187, 189,

192), evident

cu

r o l u l

de

a proteja

pivniţa

a f l a t ă î n

subsolul c l ă d i r i i (Fig.166-167,

198-200).

La

r e a l i z a r e a construcţiei î n s ă ,

piciorul

de e s t

a l

arcului

de descărcare

î n fundaţie

de

l a

s t r a d ă , care

ar

f i

t r e b u i t

să

f i e

lângă

una

din

g a l e r i i l e p i v n i ţ e i ,

protejând

a s t f e l

p i v n i ţ a ,

a

f o s t

r e a l i z a t

peste

aceasta,

străpungând

arcul

b o l ţ i i

(Fig.198-199).

Un

a l t

ar c de descărcare

î n fundaţie, r e a l i z a t l a i n t e r i o r u l c l ă d i r i i ,

avea

p us s ub

p i a t r ă

un

pat de

cărămizi s u b ţ i r i ,

r e a l i z a t e

manual (Fig.192,

329/8-9),

două d i n t r e

acestea

f i i n d incluse

în

patrimoniul

Muzeului

de

I s t o r i a a Moldovei (piesele

c u

n r .

i n v .

23389

ş i

23390).

La

cota de

-7,00 ma f o s t i d e n t i f i c a t ă

o

p i v n i ţ ă , c o n s t i t u i t ă din

g a l e r i i

dispuse paralel

ş i

perpendicular unele

c u

a l t e l e (Fig.165,

168,

198-200),

r e l a t i v

bine

conservată.

Aflându-se

sub

cota

de

r e a l i z a r e a a i n f r a s t r u c t u r i i r u t i e r e din i n t e r i o r u l p a s a j u l u i , pivniţa nu a f o s t

cercetată decât

l a

partea

superioară,

deoarece

fusese colmatată

c u

bentonită

ş i apoi c u

beton, î n

procesul de

r e a l i z a r e

a

p e r e ţ i l o r

mulaţi

a i

pasajului (Fig.200).

Clădirea

a

cunoscut

ş i

unele

modificări u l t e r i o a r e ,

moderne,

prin

r e a l i z a r e a unor depozite

subterane din cărămidă pentru cărbunele

u t i l i z a t

l a î n c ă l z i r e a imobilului (Fig.201).

SECTORUL

3 (centru)

Amplasare: În p a r t e a c e n t r a l ă a p a s a j u l u i , aproximativ î n zona cuprinsă î n t r e l i n i i l e de tramvai

ş i

rondul

p i e ţ e i , î n continuarea Sectorului

2

v e s t ) , l a e s t de a c e s t a , cu

o

s u p r a f a ţ a de c c a .

600

mp

F i g . 2 0 2 ) .


Nr.

c r t .

E(Y) N(X)

1 695379,51 633240,06

2

695378,28 633226,26

3

695397,30 633217,18

4 695412,60 633207,49

5

695419,37 633219,12

6 695420,64 633221,20

7

695408,18 633229,32

8

695406,93 633226,87

82



Stratigrafie: Din punct

de

vedere s t r a t i g r a f i c ,

î n

perimetrul

acestui

sector

nu

s-au putut

face observaţii

de

acest

f e l .

S i t u a ţ i a a f o s t generată

de

poziţionarea

î n

cadrul

contextului urban,

unde edificarea s t r u c t u r i l o r constructive

ş i

a r e ţ e l e l o r e d i l i t a r e

au

condus

l a

îndepărtarea

ş i

perturbarea contextului s t r a t i g r a f i c (Fig.204-207). Singurele observaţii

de

natură

s t r a t i g r a f i c ă

au

f o s t legate

de

poziţionarea

peste

nivelul

de

umpluturi

r e z u l t a t e î n

urma

demolării imobilelor

di n

zonă a nivelelor

de

p i a t r ă

spartă

legate

de

sistemul r u t i e r (Fig.208)

sau

de

s t a b i l i r e a l i m i t e i

superioare

l a

care

a

apărut

nivelul loessului

î n

anumite

zone

a l e

sectorului

(Fig.214-215,

224-225,

231-232, 236, 240-242).

Deşi

î n

timpul

e f e c t u ă r i i c e r c e t ă r i i

arheologice

s-au

î n r e g i s t r a t

perioade

c u

c o n d i ţ i i meteorologice nefavorabile,

ş i

chiar

extreme

(Fig.207-208),

acestea

nu

au

a f e c t a t

sau

perturbat derularea

i n v e s t i g a ţ i i l o r .


În acest

s e c t o r ,

au

f o st i d e n t i f i c a te fragmente

de

z i d u r i a f l a t e

î n t r - o

s t a r e

de degradare

accentuată, determinate

de

construirea r e ţ e l e l o r

de

u t i l i t ă ţ i

î n

zonă.

Imobilul

3A .

Edificat î n zona

de

vest a s e c t o r u l u i ,

spre

l i m i t a

c u

Sectorul 2

(vest)

(Fig.209-211),

l a

cca.

3,00

m

de

Imobilul

2B

(Fig.214). Zidul

de

vest

a l

imobilului îngloba

în

structura

sa

fragmente

de

ziduri provenite din c o n s t r u c ţ i i e d i f i c a t e anterior c o n s t r u i r i i

acestui

imo b il

(Fig.215-218), care

mai

păstrau

l a

exterior

ş i

fragmente

de

arce

din

cărămidă

(Fig.215).

La i n t e r i o r , zidul

prezenta

spre

nord structura unui

subsol

(beci)

c u

bolta din

cărămidă

c u

o

grosime

de

7-8

c m,

presată

mecanic

(Fig.216-217).

Sp re s ud de această

b o l t ă , zidul

era

construit

din p i a t r ă r e f o l o s i t ă , din

care

câteva aveau

o

tencuială

de

culoare a l b a s t r ă ,

identică

c u

p i a t r a

f o l o s i t ă l a Imobilul

2B .

P ă s t r a t

î n bune c o n d i ţ i i

era

zidul

de e s t a l

subsolului,

care ş i acesta

prezenta o fundaţie din p i a t r ă

sub

bolta

de

cărămidă (Fig.219-220).

În

f a p t , l a

e s t

de

acest

subsol

(beci?)

se

mai

a f l a

un

a l t

subsol,

care

a f o s t însă

foarte

a f e c t a t

de

i n f r a s t r u c t u r a

de

u t i l i t ă ţ i

di n

zonă (Fig.205,

220-222), ce

a

d i s t r u s î n

t o t a l i t a t e

partea

de

e s t

a

acestui

imobil.

Partea

mai bine

păstrată a

acestui

imobil a f o s t

c ea

de

sud

(Fig.209,

216-217,

223). Din subsolul din zona

centrală

pornea

un

g â r l i c i

de

acces

spre

pivniţa casei

(Fig.209),

g â r l i c i

care

avea

bolta

di n

cărămidă

presată

mecanic

c u

o fundaţie

de

p i a t r ă (Fig.232-233).

La

e s t

de

acest acces

g â r l i c i ) ,

dar

î n

subsolul

din

partea

de e s t

a

imobilului (Fig.210) mai

era un

a l t u l ,

construit

t o t din

cărămidă

presată

mecanic (Fig.234-236),

care

conducea

spre

o

pivniţă

care avea

o

mi că fundaţie

din

p i a t r ă ,

i a r peretele

ş i

bolta din cărămidă, l a f e l ,

presată

mecanic

(Fig.237-239).

La ambele

căi

de acces spre

pivniţă

au

putut f i i d e n t i f i c a t e

t r e p t e

(Fig.233-235).

Mai

trebuie menţionat faptul

că cercetarea

arheologică a condus l a i d e n t i f i c a r e a p a r ţ i a l ă a

zidului

de

e s t

a l

imobilului a

cărui bază era

l a

cca. 3,50

m

sub

nivelul a s f a l t u l u i î n

acea zonă

(Fig.224).

Ce l

mai

probabil, l e g a t

t o t de

zidul

de e s t a l

Imobilului

3A , este ş i

fragmentul

de

zid

pus

î n

evidenţă

p e

l a t u r a

de sud

a

p a s a j u l u i ,

a

cărui

bază

se

a f l a l a

doar 1,50 sub

nivelul a s f a l t u l u i

(Fig.225),

deşi

din

suprapunerea

planului

zonei

din

anul

1955,

dispunerea imobilelor

ar

putea

sugera

o a l t ă construcţie (Fig.213).

Existenţa

sub acest

z i d , a

unui

a l

t r e i l e a g â r l i c i

c u

p e r e ţ i i

t o t

din

cărămidă

presată

mecanic,

asemănătoare

c u

cărămida pentru r e a l i z a r e a g a l e r i e i , paralel

c u

c e l e l a l t e

două

(Fig.240-241),

care

i n t e r s e c t a

o

g a l e r i e

dispusă perpendicular, c o n s t i t u i e

argumente pentru

includerea

acestei

s t r u c t u r i

t o t

l a Imobilului

3A .

Construcţia peretelui mulat

de sud a l

pasajului

(Axul B)

nu a permis

ş i cercetarea

g a l e r i e i

s pr e c ar e dădea a t â t

primul

g â r l i c i menţionat

mai

s u s , c â t ş i ce l de-al

t r e i l e a

sau

g a l e r i a dintre

acestea.

Dispunerea


constructive i d e n t i f i c a t e prin

cercetarea

arheologică

(Fig.209-210),

coroborate

cu

datele

din

arhivă, inclusiv

c u

planul

c l ă d i r i i

a u t o r i z a t

pentru

construire î n anul

1906

(Fig.54) c o n s t i t u i e argumente î n favoarea ipotezei

că

e l e făceau

parte

di n

aceeaşi r e ţ e a

subterană

de

p i v n i ţ e .

83



Diferenţele dintre cărămida u t i l i z a t ă pentru r e a l i z a r e a primului g â r l i c i

ş i c ea

u t i l i z a t ă

pentru

c e l e l a l t e

două

g â r l i c e

ş i

g a l e r i e ,

sugerează

faptul

că acestea au

f o s t e d i f i c a t e î n

momente

d i f e r i t e ,

dar

temporal

r e l a t i v

apropiate.

Î n ac eas tă

d i r e c ţ i e , fragmentul dintr-o

s t i c l ă

de apă

minerală

c u

e f i g i a Regelui

Carol

I (Fig.327/10), descoperit l a baza fundaţiei din p i a t r ă a p i v n i ţ e i

(Fig.239),

după cum

vom vedea,

permite

datarea

c o n s t r u c ţ i e i imobilului

ş i

care

a f o s t î n r e g i s t r a t

î n patrimoniul Muzeului

de

I s t o r i e

a

Moldovei

cu

n r . i n v .

23371.

Imobilul

3B .

La

e s t de

Imobilul

3A ,

l a

exteriorul

p a s a j u l u i , î n

malul

de

nord, î n p r o f i l ,

au apărut

fragmente

de

ziduri

din

p i a t r ă ,

c u

tencuială

l a

i n t e r i o r ,

f a p t

c e

dovedeşte

existenţa

unui

subsol,

care

aparent

î n

i n t e r i o r u l

pasajului

păreau

a

nu

se

mai continua (Fig.226).

Sub

acestea

au

f o s t i d e n t i f i c a t e r e s t u r i l e unui b e c i ,

r e a l i z a t

î n

i n t e g r a l i t a t e

din cărămidă

presată

manual, d i s t r u s

de

o canalizare contemporană din beton.

B a z a

peretelui beciului

era

l a

cca.

5,00 m

s ub

nivelul

a s f a l t u l u i .

Imobilul

3C .

La

e s t de

Imobilul

3B ,

a f o s t descoperit

un

zid robust

de

p i a t r ă

(Fig.209, 227-230),

a

cărui

fundare a

f o s t

r e a l i z a t ă

î n t r e p t e

(Fig.228)

ş i

a

cărui

adâncime

atingea

cota

de

-4,00

m sub

nivelul

a s f a l t u l u i

din

acea

zonă

(Fig.229-230).

La

partea


din

modul

de

r e a l i z a r e a

a l

z i d u l u i , prevăzut

cu

un

go l

pentru

scurgerea apei

(Fig.227,

229),

c â t ş i

din prezenţa

unui

fragment

de ar c

din

cărămidă

presată

mecanic, r e i e s e

că

s p a ţ i u l respectiv

a

f o s t funcţional

ca un

subsol

a l

c l ă d i r i i .

La

e s t de

acest

z i d ,

s - a

i d e n t i f i c a t groapa

unei

l a t r i n e

(Fig.230).

Cercetarea

arheologică

efectuată nu a permis

i d e n t i f i c a r e

ş i

s t a b i l i r e a r e l a ţ i i l o r

c u

c e l e l a l te s t r uc t u r i constructive din apropiere.

Cel

mai probabil,

acest

zid a f o s t parte c om ponentă

a

unui

a l t imobil

c e l

i l u s t r a t î n planul din anul

1807?

-

Fig.5,

212), peste

c a r e ,

l a s f .

s e c .

a l

XIX-lea, a

f o s t

c o n s t r u i t imobilul

de

l a n r .

3

de pe

s t r . Păcurari, din

a

cărui

c om ponenţă

s-au

p ă s t r a t

fragmentele

de

ziduri

descrise

l a

Imobilul

3B .

Imobilul 3D .

În zona

de s u d - e s t a s e c t o r u l u i au

f o s t

i d e n t i f i c a t e câteva fragmente de

z i d u r i din

p i a t r ă F i g . 2 3 1 ) , c e l

mai

probabil î n c o r e l a ţ i e cu p i v n i ţ a , c o n s t r u i t ă t o t din

p i a t r ă ,

care a f o s t descoperită

sub acestea (Fig.240,

242). În

umplutura

p i v n i ţ e i

au

f o s t

i d e n t i f i c a t e

m a t e r i a l e

de s e c . XX.

SECTORUL

4 (centru)

Amplasare:

În partea

centrală a p a s a j u l u i ,

spre

e s t ,

aproximativ î n zona

cuprinsă î n t r e

rondul p i e ţ i i , l a

e s t de

a c e s t a ,

î n

continuarea Sectorului 3 (centru)

ş i

trecerea

de

pietoni din f a ţ a

blocului,

c u

o suprafaţa

de

cca.

1040

mp (Fig.243).


Nr.

c r t .

E(Y) N(X)

1 695412,60 633207,49

2

695419,37 633219,12

3

695443,60 633200,77

4 695481,19 633175,97

5

695476,27 633162,12

6 695443,78 633184,67

7

695442,24 633183,08

8

695430,46 633191,59

9 695431,54 633193,30

84



Stratigrafie: Chiar

dacă

r e a l i z a r e a c o n s t r u c ţ i i l o r

î n

acest

perimetru a condus l a

înlăturarea t o t a l ă

a nivelelor

de deasupra

l o e s s u l u i ,

î n

acest sector au

f o s t făcute unele

dintre

cele

mai importante

observaţii

de

ordin s t r a t i g r a f i c î n

cadrul

i n v e s t i g a ţ i i l o r

arheologice

efectuate l a

l u c r ă r i l e

de

r e a l i z a r e

a Pasajului

Mihai Eminescu.

Acestea

sunt legate

de

existenţa î n

acest

perimetru a r â p e i , cunoscută

sub

numele

de

Râpa Muntenimii sau Râpa Galbenă.

I l u s t r a t ă

î n

două

tablouri

de

l a s f â r ş i t u l secolului

a l XVIII, râpa

din

această

zonă

surprinde prin dimensiunile s a l e mari (Fig.15-16). Aceste reprezentări vin

să

confirme s i t u a ţ i a

redată

î n planul zonei

de

l a

1807,

când

râpa este

cartografiată

ca

extindere până î n apropierea

s t r .

Păcurariului, având

o lăţime

de cca.

12-13 s t â n j e n i

=

29-30

m F i g . 5 ) .

În

planul

din anul

1857, râpa

este

reprezentată terminându-se l a

cca. 75-80

m

de

aliniamentul

s t r . Păcurari

(Fig.8,

245),

pentru

ca

î n j ur u l

anilor

1900

aliniamentul

e i să

f i e

redat

î n planul zonei, î n

apropierea actualei

amenajării urbanistice -

Esplanada

Râpa

Galbenă

(Fig.11),

deci

î n

aval

de

p o z i ţ i a anterioară

cu

încă

cca.

50

m.

Toate acestea r e l i e f e a z ă faptul

că

î n

aproximativ

100

a n i ,

peste

100

m

a i

f o s t e i

râpe

au

f o s t umpluţi,

a s a n a ţ i ,

s i t u a ţ i e

care pare

surprinzătoare

l a

o

primă

vedere,

avându-se î n

vedere

dezvoltarea urbanistică

u l t e r i o a r ă

a zonei,

care

nu

ar

f i permis r e a l i z a r e a

unor c o n s t r u c ţ i i

p e un

a s t f e l

de

t e r e n .

Cercetarea

arheologică r e a l i z a t ă

l a

construcţia

p a s a j u l u i , dovedeşte

faptul

că

reprezentarea

râpei

din planul zonei

de

l a

1807

a f o s t făcută

î n

l i m i t e modeste f a ţ ă

de

r e a l i t a t e a

i d e n t i f i c a t ă

î n

teren

(Fig.247-256).

În

r e a l i t a t e , lăţimea r e a l ă a v ă i i

î n

dreptul

pasajului

era

de

cca. 48

m,

având

o

adâncime a v ă i i

de peste 11

m (Fig.255)

ş i cu un

debit

a l apei

subterane

foarte mare.

Traseul

râpei pus

î n

evidenţă

a t â t î n

i n t e r i o r u l p a s a j u l u i ,

c â t

ş i

î n timpul

etapei de

deviere a

u t i l i t ă ţ i l o r exterioare acestuia

(Fig.256), confirmat

u l t e r i o r

ş i

prin

r e a l i z a r e a

f o r a j u l u i

pentru

c a n a l i z a ţ i a

de

e vac uar e a

apei

din

pasaj (care s - a

executat

doar î n nivelele loessului -

plasându-se

deci

s ub

versantul

r â p e i ) ,

este

uşor

curbat,

aşa

cum a

f o s t

reprezentat

ş i

î n

planul

di n

anul

1807,

f i i n d

sesizată o

diferenţă

de peste 10

m

spre e s t

a

f i r u l u i

v ă i i î n t r e

cei do i p e r e ţ i a i

pasajului (Fig.255).

În râpă au

f o s t

depuse t o t

f e l u l

de

umpluturi antropice,

î n

c ea

mai mare

parte

gunoaie


p a i e , lemne,

d e j e c ţ i i , molozuri, pământ

e t c . ,

i a r

î n

încercarea

de

s t a b i l i z a r e

ş i

î n t ă r i r e

a t e r e n u l u i , pentru

a - l

face bun

pentru a e d i f i c a

pe e l


au

f o s t

î n f i p ţ i

ţ ă r u ş i

din

lemn (Fig.259).

Şi

c u

aceste

măsuri, documentele păstrate

î n

arhivă reliefează faptul

că s-au

produs t a s ă r i

a l e terenului

care au

condus l a f i s u r a r e a c l ă d i r i l o r construite a i c i .


În acest

s e c t o r , au

f o s t i d e n t i f i c a t e , a t â t î n

etapa de

deviere a

u t i l i t ă ţ i l o r ,

c â t ş i

l a construcţia efectiva a p a s a j u l u i , fragmente

de

ziduri a f l a t e î n tr - o s t a r e

de

conservare

mai bună (Fig.244), f i i n d i d e n t i f i c a t e următoarele:

Imobilul

4A. Acesta

f o s t i d e n t i f i c a t î n etapa

de

deviere a u t i l i t ă ţ i l o r (Fig.257).

În

perimetrul

efectiv

a l

pasajului

e ra par tea

din

spate

a a c e s t u i a , unde

se

a f l a

c u r t e a .

Acesta

este

î n

f a p t f o s t u l imobil

care

se

a f l a

p e

s t r .

Lăpuşneanu n r . 4 -

casa

Vasiliu, i d e n t i f i c a b i l

în

f o t o g r a f i i l e

de

l a începutul secolului

XX

(Fig.71).

Pentru

acesta s-au p ă s t r a t

inclusiv planurile

c a s e i ,

c u

o secţiune

î n

care

sunt

r e d a t e , a t â t poziţionarea conductelor

de apă

din ceramică

c u

diametrele

de 80 ş i

respectiv

250

mm, planul

p i v n i ţ e l o r ,

dar ş i

nivelul h i d r o s t a t i c din zonă,

a f l a t

l a

adâncimea de

cca.4-5

m

(Fig.72).

În cadrul


au

f o s t

dezvelite

fragmente

de

ziduri

din zona centrală a

imobilului,

doar

î n zona î n

care

a f o s t

amplasată conducta

de

canalizare

zidul

f i i n d demantelat (Fig.257).

85



Imobilul

4B .

Reprezintă

î n f a p t f o s t u l imobil

a f l a t

p e s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 ,

Palatul

comercial Walter-Diamant, una

dintre

cele

mai impunătoare

c l ă d i r i

de p e această stradă

(Fig.73),

care

a

f o s t

demolată

î n

a n i i

1980

(Fig.76).

In

Arhivele

Naţionale

de

l a

I a ş i

s-au

p ă s t r a t

nu me r o as e do c u me n t e

despre acest

imobil, inclusiv planuri a l e

c l ă d i r i i

(Fig.77,

258/1-2).

În aceste

documente,

se

aminteşte

ş i de

faptul

că această

c l ă d i r e

avea

z i d u r i groase c a de c e t a t e ,

c u

multe

subsoluri

ş i

prezenta

numeroase f i s u r i

din

cauza

t a s ă r i i

pământului, mai ales

în

partea

din

spate

a imobilului.

Structura

de

r e z i s t e n ţ ă a imobilului

era

r e l a t i v impresionantă,

aşa cum

r e z u l t ă

ş i

din

planul acestuia (Fig.258/3),

dar ş i

din grosimea z i d u r i l o r s a l e

(Fig.260-266).

Constructorii

au

d o r i t probabil

să

construiască

p e teren

s t a b i l , c o b o r â nd

cu

fundaţia mult

î n

adâncime

î n

partea

din

spate

a imobilului, realizând o fundaţie î n t r e p t e a c l ă d i r i i ,

aşa

cum

a f o s t surprinsă

p e

l a t u r a

de

vest a c l ă d i r i i

(Fig.288).

Dar

poziţionarea construcţiei

î n zona f o s t e i

râpi

a

făcut

ca acest

deziderat

să

nu f i e

r e a l i z a t , adâncimea f u n d a ţ i i l o r c l ă d i r i i f i i n d

deasupra

terenului s t a b i l , reprezentat a i c i

prin

depozite t i p i c e

de t e r a s ă , sub care se

aflau nivele

de

a r g i l e .

În

c o l ţ u l

de

sud-vest

a l

imobilului, treapta

c ea

mai

adâncă

a

fundaţiei

atingea

adâncimea

de

-12,50

m f a ţ ă

de

partea

superioară a r a d i e r u l u i , f i i n d l a

cca.

-

10,50

m

s ub

cota

topografică

a

zonei.

De

a i c i

urca

î n

t r e p t e ,

aşa

cum

am

menţionat, a t â t

de

l a i n t e r s e c ţ i a zidului

c u

peretelui

de sud a l

pasajului (Axul

B), c â t ş i p e l a t u r a de

vest (Fig.288).

De

asemenea,

au

mai

f o s t i d e n t i f i c a ţ i

ş i

3 c o n t r a f o r ţ i

p e

peretele

de sud a l

imobilului

(Fig.258,

287,

289),

r e a l i z a ţ i

t o t c u

r o l u l

de

a î n t ă r i structura imobilului.

Deşi au

l u a t anumite măsuri

de

î n t ă r i r e

a solului

c u

ajutorul unor

ţ ă r u ş i

(Fig.259),

s o l u ţ i a

aleasă nu

a

dat

r e z u l t a te l e a ş t e pt a t e , s o l u l cedând

s ub greutatea

c l ă d i r i i ,

producându-se

f i s u r ă r i a l e

z i d u r i l o r ,

aşa cum

o

a t e s t ă

ş i

documentele din arhive.

De

asemenea,

au

f o st r e a l i z a t e

arce

de

descărcare

î n

fundaţie

deasupra

unor

g a l e r i i

a l e

unor beciuri

ş i

pivniţe

(Fig.265-266).

La structura i n i ţ i a l ă a

c l ă d i r i i

s-au adus

î n

decursul

timpului

unele modificări,

cum

sunt

cele surprinse

î n

partea

de

e s t

a imobilului,

unde

l a construcţia

imobilului

vecin,

de

zidul

de

fundaţie a

acestui

i mo b il a f o s t

l i p i t

practic

zidul noii c l ă d i r i (Fig.260-262),

rezultând

un

zid

c u

o

grosime

maximă

de 1,75m

(Fig.260-262,

264-265).

To t

î n

cadrul

modificărilor

u l t e r i o a r e

se

includ

ş i

racordarea

imobilului l a

reţeaua

de

canalizare a o r a ş u l u i , i d e n t i f i c a t ă î n

partea

din

spate

a imobilului (Fig.267),

care

probabil

deservea

ş i un

a l t

imobil

din vecinătate. To t î n

această

zonă

a

mai

f o s t


o

fântână

(Fig.252, 289), r e a l i z a t ă

u l t e r i o r e d i f i c ă r i i

acestui

imobil

ş i

care păstra un

canal din olane

p r o t e j a t

de

cărămizi

groase

presate

mecanic.

De

asemenea,

t o t

a i c i

au

mai

f o s t

i d e n t i f i c a t e fragmente

de

ziduri

de

l a

un

a l t imobil,

denumit Im o b ilul

4D, c e

prezenta

un ar c de

descărcare î n fundaţie (Fig.252, 289).

Subsolurile

imobilului

impresionează

prin

complexitatea r e ţ e l e i

(Fig.77,

258, 286-285)

prin numeroasele

s p a ţ i i

c r e a t e ,

prin dimensiunile s a l e

ş i

nu î n

ultimul rând prin c a l i t a t e a bună a

z i d ă r i e i .

Reţeaua

de

subsoluri

a imobilului a f o s t r e a l i z a t ă

ş i sub s t r .

Lăpuşneanu,

aşa cum

reiese

din s i t u a ţ i a din c o l ţ u l

de

nord

a l

imobilului

(Fig.275).

Este

c l a r

că

f i e c a r e din s p a ţ i i l e

de

l a nivelul subsolului a avut d e s t i n a ţ i i p r e c i s e ,

ca

s p a ţ i i

de

depozitare a

alimentelor,

a

vinului

sau

a cărbunelui pentru î n c ă l z i t ,

cum este cazul

marelui

spaţiu

din

partea

de

sud

a

imobilului,

unde

a

f o s t

i d e n t i f i c a t

un

s t r a t

gros

de

cărbune

(Fig.260,

264-265).

86



Dacă

s p a ţ i i l e

subsolului

a f l a t e mai l a suprafaţă

erau

r e l a t i v

uscate

(Fig.268-269,

272-272,

275-276), odată

c u

creşterea

adâncimii

se

o b s e rvă prezenţa

apei

subterane (Fig.273),

care

p r a c t i c l e inundă

(Fig.278-279).

Nu

am

putut

s e s i z a

c u

e x a c t i t a t e

dacă

t o a t e

s p a ţ i i l e subsolului

au f o s t

e d i f i c a t e

odată cu

c l ă d i r e a , cum

e s t e

cazul unui beci

din

partea de v e s t a i m o b i l u l u i ,

c u

p e r e ţ i

din

cărămidă

presată

mecanic (Fig.268-269), menţionat

ş i

î n p l a n u r i l e c l ă d i r i i p ă s t r a t e î n arhive F i g . 7 7 , 258/2).

O a l t ă s i t u a ţ i e , însă

de această dată

f o a r t e

c l a r dovedită s t r a t i g r a f i c ,

este

prezenţa

unei g a l e r i i

a f l a t ă î n

partea

dinspre

strada

Lăpuşneanu

a imobilului,

î n

c o l ţ u l

de sud-est

(Fig.258/5,

280-284).

Relaţia

c u

zidul

imobilului,

care

p r a c t i c

străpunge

g a l e r i a (Fig.281-283),

unghiul

p e care aceasta

î l

face

spre

nord

c u

o

a l t ă

g a l e r i e (Fig.258/5,

280),

modul

de

racordare

ş i

t i p u l

d i f e r i t

de

z i d ă r i e

a l

g a l e r i e i

î n

partea de

nord

ş i

î n

c ea de e s t

(Fig.280,

284)

ne

indică

faptul

că aceasta

a

f o s t e d i f i c a t ă înaintea


acestui

imobilul

ş i că

făcea

parte

din

a l t ă c o n s t r u c ţ i e .

Această

s i t u a ţ i e

poate f i

susţinută

ş i

prin f a p t u l

că

suprapunerea p l a n u r i l o r din anul

1807

ş i

din anul

1955

peste

planul pasajului

(Fig.246), ne

sugerează

că

î n

perimetrul

acestui

imobil

este

reprezentată

o

a l t ă

c l ă d i r e ,

dar

care

s - a r

f i

a f l a t

p e

marginea

r â p e i .

Deşi

s i t u a ţ i a


prin

c e r c e t ă r i l e arheologice scoate î n evidenţă

că

î n

această

zonă

nu ne aflăm

p e

marginea

r â p e i ,

c i uşor

avansat spre i n t e r i o r u l e i ,

ca

ipoteză

de

lucru nu p u t e m exclude varianta

ca

această g a l e r i e


să

f i f ă c u t parte din s t r u c t u r a imobilului reprezentat î n planul din anul

1807

F i g . 5 ) .

Un

a l t argument e s t e acela

că

versantul

de

e s t

a l

r â p e i ,

care

are o î n c l i n a r e

mai redusă,

poate sugera

ş i

f a p t u l

că s - a

î n c e r c a t o

a r a n j a r e / î n d r e p t a r e / t e r a s a r e a t e r e n u l u i , î n a i n t e

de

umplerea

râpei

î n

această

z onă, pentru

a - l

face b un

de

c o n s t r u i t ,

i a r această

operaţiune

să

f i l ă s a t impresia

c e l u i

care

a r e a l i z a t planul

în

anul 1807

că

imobilul

î n d i s c u ţ i e s - a r f i a f l a t

p e

marginea r â p e i .

Imobilul

4C.

Spre

sud-est

de

Imobilul

4B

-

palatul

Walter-Diamant,

p e

aceeaşi partea

a

s t r ă z i i Lăpuşneanu

era ş i

imobilul

de

l a n r .

10 (Fig.83),

f i i n d


câteva

fragmente

din

f u n d a ţ i i l e acestuia (Fig.294).

Î n t r e

cele

două

imobile

de p e s t r .

Lăpuşneanu,

de

l a

n r .

6 (Imobilul

4B) ş i de

l a

n r .

10

(Imobilul

4B), se

a f l a imobilul

de

l a n r . 8 (Fig.83),

despre

care am

amintit a n t e r i o r ,

că

unul dintre p e r e ţ i i

s ă i

a f o s t r e a l i z a t p r a c t i c

l i p i t

de

peretele palatului Walter-Diamant (Fig.291).

Sub

acest

imobil

se

a f l a

un subsol

r e a l i z a t

din

cărămidă

presată

mecanic, d i s t r u s

aproape în

t o t a l i t a t e

de

conducta

magistrală

de

aducţiune a

apei

(Fig.291-294),

pentru p r o t e c ţ i a c ă r e i a ,

dar ş i

pentru

siguranţa

c l ă d i r i i

de p e s t r .

Lăpuşneanu

nr.6

(Imobilul

4B)

a f o s t c o n s t r u i t

un

c ub

de

beton s o l i d

(Fig.291).

Deşi

c o n d i ţ i i l e

de

lucru

au

f o s t

foarte

d i f i c i l e

(Fig.292-293),

s - a

r e u ş i t

cercetarea

r e s t u r i l o r

acestei

p i v n i ţ e ,

care se

continua

p e sub s t r .

Lăpuşneanu, prin

dreptul

palatului

comercial

Walter-Diamant

(Fig.258/6).

Imobilul

4D.

La

sud de

Imobilul

4B

au

f o s t i d e n ti f i c a t e fragmente

de

ziduri

c e

prezentau

un

ar c de

descărcare

î n

fundaţie

(Fig.252,

289),

a

cărui

bază

era

î n

dreptul cotei

i n f e r i o a r e a

r a d i e r u l u i i n f r a s tr u c tu r i i r u t i e r e .

Se

o b s e rvă faptul

că acesta

a f o s t r e a l i z a t

după

umplerea

râpei

în

această

zonă,

c o n s t i t u i t e

a i c i din acumulări

de paie c u

d e j e c ţ i i , molozuri

e t c . ,

fiindcă secţionează

s t r a t e l e / n i v e l e l e

de

umplere

î n t r - u n

mod evident

(Fig.252).

87



SECTORUL

5

e s t )

Amplasare:

În partea de e s t

p a s a j u l u i , î n

continuarea

Sectorului

4

(centru), l a

e s t de

a c e s t a , c u

o

suprafaţa

de cca.

900

mp

(Fig.297).


Nr.

c r t .

E(Y) N(X)

1 695481,19 633175,97

2 695476,27 633162,12

3

695500,42 633148,67

4 695521,98 633137,95

5

695522,81 633139,65

6 695540,77 633131,18

7 695544,93 633139,42

8

695526,91 633148,24

9 695527,87 633149,91

10

695500,44 633163,69

Stratigrafie:

Din

punct de

vedere s t r a t i g r a f i c ,

s i t u a ţ i a

din

aces t se cto r

e s t e

foarte

asemănătoare

cu c ea

sesizată

î n

cadrul

Sectorului 1

v e s t ) , cu aceeaşi

menţiune

că ş i

î n

acest

sector

c ea

mai mar e suprafaţă a

sa s - a

a f l a t

î n

perimetrul f o s t e i s t r ă z i ,

c a r e ,

î n

doua parte

a

secolului

a l

XIX-lea

s - a

numit Uliţa Spiridon (Fig.7-8)

ş i Strada

de Su s

F i g . 9 ) , î n p r ima

parte

a

secolului

a l

XX-lea

I . C .

Brătianu, i a r ,

după cel de-al

doilea

război

mondial Dimitrov (Fig.12),

b-dul Independenţei

de a s t ă z i

f i i n d mult l ă r g i t

f a ţ ă

de acestea,

prin

demolarea

f r o n t u r i l o r

de

imobile l a t e r a l e (Fig.298).

Nivelul geologic

nederanjat,

c o n s t i t u i t

din

loess

(Fig.299-302),

a

f o s t

î n t â l n i t

î n

general,

l a adâncimea

de

1,60

m

sub

nivelul a s f a l t u l u i din zonă î n a i n t e

de

începerea l u c r ă r i l o r l a pasajul

r u t i e r ,

peste care era un s t r a t de sol de

culoare

brun-neagră,

nederanjat, din

care s - a p ă s t r a t

doar

un s t r a t c u

o grosime

0,30-0,40

m.

La

partea

superioară a acestuia a

putut f i însă observat

un

nivel

de a r s u r ă ,

c o n s t i t u i t

î n principal din

elemente lemnoase, dispus r e l a t i v uniform

peste a c e s t a .

La

partea

superioară

a p r o f i l u l u i ,

se

a f l ă

un

nivel

de

acumulări

antropice, modern e

ş i

contemporane,

c o n s t i t u i t e

din umpluturi

de

pămân t amestecate,

ş i

din

pături de

prundişuri

ş i

p i a t r ă

s p a r t ă ,

care au

c o n s t i t u i t , î n marea l o r m a j o r i t a t e , i n f r a s t r u c t u r a

s t r ă z i i .

Deşi

î n

acest sector

a e x i s t a t

ş i

o

l i n i e

de

tramvai

care

a funcţionat

până

î n

a n i i 1970,

î n

p r o f i l u l

s t r a t i g r a f i c nu

au

f o s t

semnalate

elemente

a l e


a c e s t e i a .

Deşi s-au

făcut atente

observaţii l a

cercetarea

arheologică,

doar p e

o

m i că secţiune,

dispusă

transversal

p e

t r a s e u l

v i i t o r u l u i p a s a j ,

s - a

putut r e a l i z a

un

p r o f i l

s t r a t i g r a f i c

p e

toată

lăţimea p a s a j u l u i , dar

ş i

a i c i , a r i a

de

observaţie f i i n d r e l a t i v

r e s t r â n s ă

ca

suprafaţă

(Fig.299-302).

Această s i t u a ţ i e a f o s t

cauzată de

multiplele l u c r ă r i efectuate î n perimetrul

c e r c e t a t ,

l u c r ă r i necesare pentru r e a l i z a r e a

u t i l i t ă ţ i l o r

c a n a l i z ă r i ,

conducte

de apă, gaz,

cabluri

e l e c t r i c e ,

t e l e f o n i c e ,

e t c . ) .

A s t f e l ,

p e

suprafeţe mari din

perimetrul

c e r c e t a t ,

p r a c t i c , nu

am

mai putut

o b s e rva elemente

care

să

permită reconstituirea

evoluţiei

i s t o r i c e ,

sub

raportul

evoluţiei

tramei

s t r a d a l e

sau

a a l t o r elemente constructive î n zonă.

D int r e ele ment ele

s e s i z a t e ,

enumerăm

prima

dată aducţiunea

de

apă

de

l a

Timişeşti

construită l a începutul

s e c . XX

(Fig.299-301), a l ă t u r i

de

conducta magistrală

de apă

din

a n i i

1970

(Fig.302-303),

care au

produs cele mai mari perturbări a l e s t r a t i g r a f i e i .

88



Pentru r e a l i z a r e a acesteia din urmă,

care era di n

f i e r ,

c u

diametru

de

800mm, a f o s t

necesar

r e a l i z a r e a

unui

şanţ

c u

dimensiuni v a r i a b i l e , cuprinse î n t r e

2-4

lăţime

ş i cu

adâncimea

de

până

l a

5 m, şanţ

care

a f o s t î n t â l n i t î n

acest

perimetru,

a t â t

transversal

p e t r a s e u l

v i i t o r u l u i

pasajul

(Fig.302),

c â t ş i

longitudinal

(Fig.303),

p e aceasta, pe

un traseu

care

a în suma t

cca.

60

m

l i n i a r i . Amplasarea

conductei

a n e c e s i t a t

ş i

demolarea imobilului

de pe

s t r . Lăpuşneanu,

n r . 8 ,

aşa

cum

am

amintit a n t e r i o r .

Alături

de această

conductă

magistrală,

aşa

cum

aminteam,

a

mai

f o s t î n t â l n i t ă î n

acest

sector

ş i

aducţiunea

de ap ă de

l a

Timişeşti

construită l a începutul

s e c . XX(1907-1911),

r e a l i z a t ă

din elemente

de

fontă

c u

diametrul

de

355

mm

ş i

c u

lungimea

de

4 m. Această conductă

de apă

a

f o s t i n t e r s e c t a t ă

de

a l t e l u c r ă r i modern e î n special

de t r a s e u l

unor cabluri e l e c t r i c e

ş i

t e l e f o n i c e ) ,

f a p t

c e

a

produs

distrugerea

e i ,

î n

acest

perimetru

f i i n d g ă s i t

i n t a c t

doar

un

singur

element

a l

a c e s t e i a ,

r e s t u l

f i i n d

distruse

sau

păstrate fragmentar.

Transversal

p e t r a s e u l

s t r ă z i i

au

f o s t descoperite

o s e r i e

de

c a n a l i z ă r i , unele dezafectate,

a l t e l e active

care au

f o s t mutate, precum

una

magistrală (Fig.304),

precum ş i

o multitudine

de

cabluri e l e c t r i c e

ş i

t e l e f o n i c e ,

unele a f l a t e

î n

s t r u c t u r i constructive speciale

de

protecţie

(Fig.300, 304), a l t e l e

î n

simple tuburi

PVC

(Fig.305).

De

asemenea,

î n

perimetrul care

a

f o s t

supravegheat

arheologic

au

mai

f o s t

s e s i z a ţ i s t â l p i

de

lemn, dispuşi

neregulat

spre

axul

actual a l

bulevardului

(Fig.306). Aceştia provin

de l a

sistemul t e l e f o n i c ,

do i

dintre

e i

f i i n d montaţi

după

îngroparea conductei magistrale

de

apă

c u

diametrul

de

800mm,

deoarece

prin p o z i ţ i a l o r ,

aproape

de

grinda

de

ghidaj, suprapuneau

t r a s e u l

acestei

conducte (Fig.306).

Pe

o

m i că porţiune din

acest

s e c t o r ,

spre partea de

e s t ,

sub

n i ş t e conducte

din

PVC

pentru

c a b l u r i l e telefonice a

f o s t

i d e n t i f i c a t ă o conductă din olane din l u t

a r s ,

a f l a t ă

l a adâncimea

de

-1,20 sub

nivelul a s f a l t u l u i din

acea zonă,

c u

diametrul

de

100 mm

(Fig.307),

care

era

protejată

de

cărămizi s u b ţ i r i

presate

manual,

aşezate

î n

triunghi

(Fig.307,

j o s ) .

Cel

mai probabil

avem

de

a

face

c u

conducta

menţionată

î n

p r o f i l u l

r e a l i z a t

î n

f a ţ a

imobilului

de

p e

s t r . Lăpuşneanu, n r .

4

(Fig.72).


În

perimetrul

acestui sector

nu

au

f o s t

descoperite

s t r u c t u r i

constructive,

deoarece

t r a s e u l

pasajului

a s up rap us

f o s t u l

aliniament

a l

s t r ă z i i . Aliniamentul

frontului

de

c l ă d i r i ,

de p e

partea dreaptă

a s t r ă z i i ,

î n

d i r e c ţ i a

v e s t - e s t

(Fig.105) a

rămas î n

afara

peretelui

sudic

a l

pasajului (Axul

B) ş i s - a

încercat

o

conservare a

acestuia

l a construirea

elementelor s t r u c t u r a l e

a l e

pasajului r u t i e r

(Fig.308-309),

deşi

unele

demantelări a l e

z i d u r i l o r

c om ponente

a l e imobilelor

s-au

im pu s î n

etapa de

deviere a u t i l i t ă ţ i l o r (Fig.301).

ZONA

EXTERIOARĂ

PASAJULUI

P o t r i v i t

proiectului

de

relocare

a

r e ţ e l e l o r

e d i l i t a r e

î n zona

exterioară

pasajului

au

f o s t

necesare l u c r ă r i

de

excavare pentru devierea u t i l i t ă ţ i l o r e d i l i t a r e ,

ş i

anume:

c a n a l i z a ţ i i ,

trasee

pentru conducte

de apă, gaze,

r e ţ e l e

e l e c t r i c e ,

de

comunicaţie

e t c .

(Fig.311).

A s t f e l ,

au

f o st r e a l i z a t e ş a n ţ u r i

care

au

avut

î n

general l ă ţ i m i î n t r e

0,50

m

ş i

2,50

m,

c u

adâncimi

v a r i a b i l e î n t r e

0,80

m

ş i 3,20

m,

î n

unele

cazuri ş i

sub

această c o t ă ,

î n funcţie

de

u t i l i t a t e a

acestora, dar ş i de

r e a l i t a t e a din t e r e n .

Pe

toată

lungimea

ş a n ţ u r i l o r

a

f o s t

r e a l i z a t ă o decapare mecanică

c e

avea

r o l u l

de

a

îndepărta

s t r a t u r i l e

succesive

de

a s f a l t

ş i

s t r a t u r i l e

suport

pentru

acestea,

având

o

adâncime de

până

l a -

0,80

mf a ţ ă

de

nivelul

actual de

c ă l c a r e .

Pe

măsura e f e c t u ă r i i

săpăturilor

s - a

constatat

că

perimetrul avut

î n

vedere

a

f o s t

supus,

mai a l e s începând din

prima


89



a l

XX-lea,

unui

pro c e s

amplu

de

introducere

a u t i l i t ă ţ i l o r s p e c i f i c orăşeneşti:

canalizare

ş i

alimentare

cu apă

p o t a b i l ă ,

apoi

nenumărate magistrale

e l e c t r i c e , t e l e f o n i c e ,

gaze

n a t u r a l e ,

ce au

a f e c t a t grav

s i t u a ţ i a s t r a t i g r a f i c ă

din zonă.

Multe dintre s t r u c t u r i l e constructive

descoperite î n zona exterioară

pasajului

î n

etapa de

deviere a u t i l i t ă ţ i l o r

erau

parte

compon en tă a imobilelor

care

u l t e r i o r

au

f o s t

cercetate

d e t a l i a t

în

i n t e r i o r u l p a s a j u l u i . Aceste

s i t u a ţ i i

au

f o s t

incluse

î n

c a p i t o l e l e a n t e r i o a r e ,

aşa

cum

a

f o s t

cazul

Imobilului

1A,

1B ,

2A ş i 2B

î n

partea de

vest

a

pasajului

(Sectorul

1

ş i 2 ) , dar ş i

l a

Imobilele

4A,

4

B

ş i 4C, precum ş i

l a f o s t u l f r o n t

de

imobile

de p e partea

dreaptă

a

b-dului Independenţei,

î n

partea de

e s t

a pasajului

(Sectorul

4

ş i

5) (a se

vedea

ş i

Fig.258,

274,

310).

Î n t r - o

primă

etapă

a l u c r ă r i l o r pentru devierea r e ţ e l e l o r

de

u t i l i t ă ţ i a f o s t

investigată

zona

de

l a

e s t de

pasajul r u t i e r -

partea dreaptă

a b-dului

Independenţei,

î n zona

c l ă d i r i i

no i

R om t elec om,

a s t ă z i corp a l


I . Cuza, aceasta

f i i n d extinsă

până

î n f a ţ a i n t r ă r i i

în

această

c l ă d i r e ,

ş i

p ână

î n f a ţ a vechiului

p a l a t

a l

telefoanelor

(Fig.311 - Zona

1 ) ,

unde

au

f o s t

surprinse fragmente

de

z i d u r i ,

f u n d a ţ i i ,

pivniţe

e t c .

Dem olarea caselor

care au

e x i s t a t

a n t e r i o r

pe acest

amplasament

s - a

făcut

numai

până

l a

adâncimi

cuprinse î n t r e

0,60m

ş i 1,00

m

f a ţ ă

de

nivelul

actual de

c ă l c a r e , nivel

s u f i c i e n t

pentru

amenajarea

s t r a t u l u i

suport

ş i

a

a s f a l t u l u i , a s t f e l

că

z i d u r i l e

subterane

ş i

a l e

unor

pivniţe

s-au

p ă s t r a t

până

s ub

planşeul

sau

bolta

de

peste

acestea.

Cu

materialele r e z u l t a t e

î n urma

demolărilor

au

f o s t umplute

aceste

s p a ţ i i ,

ce

cuprindeau cărămizi

de

f a b r i c a ţ i e recentă, p i a t r ă , moloz,

f ragm ent e c e ram i c e

ş i de

s t i c l ă , piese

ş i

fragmente metalice

de uz

gospodăresc, toate a t r i b u i t e

epocii

contemporane.

Dintre


de

z i d ă r i e mai importante descoperite

p e acest

tronson

amintim:

structura

unei c o n s t r u c ţ i i

subterane

de

fo r mă rectangulară

c u

dimensiuni

de 4,50

x

3,80

m,

având

z i d u r i l e

c u

o grosime

de

0,60

m, r e a l i z a t e din p i a t r ă fasonată, legată

c u

mortar

de var

ş i

n i s i p .

Sub

zidul sudic

a l acestei

camere (Fig.312),

care

a s u f e r i t numeroase i n t e r v e n ţ i i

de-a

lungul

u t i l i z ă r i i

construcţiei

(închiderea

cu

cărămidă

i n d u s t r i a l ă

a u nu i go l

de

uşă

spre

o

scară

c e

m e rgea

l a

parterul

c l ă d i r i i ) ,

se

a f l a

o

pivniţă

din p i a t r ă din

care

se păstra

bolta acesteia

p e

lungimea

de

1,5

m (Fig.313). Datorită

s t ă r i i

avansate

de degradare

a zidului

c e se

constituia

ş i

î n

timpanul

nordic

a l

p i v n i ţ e i

ş i

a molozului necompactat

c e

umplea s p a ţ i u l delimitat

de acesta

nu

s - a

putut

avansa

cu săpătura

mai

j o s

de -3,80

m

(Fig.314).

Restul

p i v n i ţ e i ,

ca ş i

construcţia

ce

o suprapunea,

a f o s t demolat î n momentul c o n s t r u i r i i

c l ă d i r i i no i

a

Romtelecom-ului

(Fig.315).

Traseul

şanţului pentru canalizare,

care

a

avut cele

mai mari dimensiuni (adâncime 3,20

m

ş i

lăţime

2,00

m),

s - a

continuat

spre

v e s t ,

î n exteriorul peretelui

sudic

a l

pasajului

(axul

B ),

c e ea ce

a permis surprinderea a l t o r tronsoane

de

z i d ă r i e

c e

reprezentau

t o t

nivele subterane

a l

unei c l ă d i r i

de

mari

dimensiuni.

Dacă

avem î n

vedere

că

î n

săpătura

pentru

noua

c a n a l i z a ţ i e ,

zidul surprins

î n

peretele excavaţiei

avea

lungimea

de

9 m

ş i

lăţimea

de

2,10

m, reprezentând

zidul nordic

a l

unei

travee

de

p i v n i ţ ă ,

c e

avea bolta prăbuşită

(Fig.210

ş i

Fig.316),

aceste

date

ne

permit i d e n t i f i c a r e a

exactă

a c l ă d i r i i căreia i - a u aparţinut (Fig.105

s u s ) .

Zidul

de

nord amintit mai

sus era

construit din p i a t r ă , observându-se

î n

spatele a

do i

p i l a ş t r i

un ar c

mare

de descărcare, cu

deschiderea

de 3,20

m.

Au f o s t

surprinşi

t r e i

p i l a ş t r i

a i

arcelor

de

susţinere a b o l ţ i i

ce au

lăţimea

de

0,50

m

ş i

se ţ e s

c u

zidul nordic.

Pe

p r o f i l u l sudic

cel

mai

bine

era

v i z i b i l p i l a s t r u l

a l

doilea

(Fig.317).

Nivelul

de

călcare î n

acest

spaţiu

era

l a

-2,80

m f a ţ ă

de

nivelul

actual de

c ă l c a r e .

I n t e r i o r u l

acestei

pivniţe

era

umplut

c u

gunoi

ş i

moloz provenit din demolarea p ă r ţ i i

supraterane

a

c o n s t r u c ţ i e i .

Spre

v e s t ,

l a

3,50

m

de

acest subsol, construcţia

se

închidea

c u

un

zid

t r a n s v e r s a l .

Şi

î n continuare,

pe t r a s e u l

c a n a l i z a ţ i e i

au

mai

f o s t surprinse î n p r o f i l

ş i

a l t e fragmente

de

z i d u r i ,

de

l a o c l ă d i r e învecinată

cu c ea

anterioară (Fig.318-319).

90



Însă d i f i c u l t ă ţ i importante

au

f o s t întâmpinate atunci când excavaţia pentru conducta

de

c a n a l i z a ţ i e

a

ajuns

î n

perimetrul

f o s t e i

râpi

(Fig.311 -

Zona

2 ) ,

unde a n e c e s i t a t

o adâncire

a

ş a n ţ u l u i . A i c i ,

din

cauza

s t r u c t u r i i s o l u l u i ,

foarte i n s t a b i l ,

marcat

ş i de

o c i r c u l a ţ i e

puternică a

apei

subterane,

au

f o s t

necesare

i n t e r v e n ţ i i s p e c i a l e ,

care

nu

au

mai permis efectuarea

de

observaţii

s t r a t i g r a f i c e

(Fig.320).

Î n t r e v e s t i g i i l e

arheologice

descoperite

p e t r a s e u l

u t i l i t ă ţ i l o r ,

remarcăm conductele

di n

olane

arse

din l u t pentru aducţiunea a p e i . O s i t u a ţ i e

de

acest

t i p a

f o s t

î n t â l n i t ă l a începutul

b-dului

Carol I ,

î n apropierea parcului din f a ţ a grupului

s t a t u a r a l

voievozilor,

s ub

vechiul

drum

c e

m e rgea

î n

Copou

(Fig.311 -

Zona

2 ) ,

unde a f o s t i n t e r s e c t a t l a

adâncimea

de -1,30

m f a ţ ă

de

nivelul

actual de

călcare din

acea zonă

- nivelul a s f a l t u l u i ,

t r a s e u l

unei

aducţiuni

de

apă

r e a l i z a t ă

din olane

c u

dimetrul

de

210mm (Fig.322-324,

329/12),

unul dintre

aceste

olane f i i n d î n r e g i st r a t

î n patrimoniul Muzeului

de

I s t o r i e a Moldovei

c u

n r .

de

i n v .

23392.

În

imediata

apropiere a

mai

f o s t surprinsă

o conductă

de

aducţiune a a p e i , r e a l i z a t ă din

olane

c u

diametrul

de

100

mm,

c e era

l a

-1,40

m

f a ţ ă

de

nivelul

actual de

c ă l c a r e . Olanele

erau

aşezate

p e

pat

de

n i s i p

ş i

acoperite

c u

cărămizi dispuse î n t r i u n g h i , pentru îmbinarea

acestora

f i i n d f o l o s i t

un

l i a n t

r e a l i z a t din

v a r .

Acelaşi ultim

t i p

de

olan,

c u

aceeaşi

amenajare, a

f o s t

i n t e r c e p t a t

ş i

î n

f a ţ a

f o s t u l u i

Hotel

Binder, amintit

anterior î n

cadrul

Sectorului

5

e s t )

(Fig.307

ş i

Fig.329/11),

unul dintre

aceste

olane f i i n d î n r e g i s t r a t î n patrimoniul Muzeului

de

I s t o r i e a Moldovei

c u

n r . de i n v .

23391,

precum

ş i

una dintre cărămizi

(Fig.307

jo s

ş i

Fig.329/6),

c u

n r .

de

i n v .

23387.

După

modul

de

amenajare,

acest

t i p

de

aducţiune a

apei

a f o s t u t i l i z a t

î n

secolul

a l

XIX-lea,

aşa

cum

am

mai

menţionat, probabil

avem de

a

face

c u

conductele

trecute î n p r o f i l u l

din

f a ţ a imobilului

de p e

s t r .

Lăpuşneanu,

n r .

4 (Fig.72).

Pe

lângă

de

cele

descrise

mai

s u s ,

mai

dorim a

adăuga

faptul

că

l a

r e a l i z a r e a

excavaţiilor

pentru

reţeaua

pentru

alimentare

cu

energie

e l e c t r i c ă a pasajului r u t i e r ,

lucrare

care

a

f o s t

inclusă

î n

cadrul

unei

a l t e

i n v e s t i g a ţ i i

arheologice,

coordonate

de

cercetător

ş t i i n ţ i f i c

p r i n c i p a l ,

d r .

Stela

Cheptea,

a f o s t i d e n t i f i c a t f o s t u l imo b il î n

care

a funcţionat

Jokey

Club - Cofetăria Tuffli

(Fig.311 - Zona

4

ş i

Fig.325), păstrându-se anumite fragmente din z i d u r i l e

acestei


mai

a l e s

subsolurile

a c e s t e i a .

DATAREAIMOBILELORDESCOPERITE

Imobilul

1A: Nu au

f o s t

i d e n t i f i c a t e elemente

care

să

permită o

datare

exactă a

acestei

c l ă d i r i .

Din

informaţiile r e z u l t a t e î n

urma


arheologice, coroborate

cu

cele

obţinute

prin

compararea

surselor cartografice

pentru

această

zonă

ş i

a

documentelor

din

arhivă,

datarea

acesteia

e s t e ,

probabil,

s f â r ş i t

de secol

XIX

- începutul

s e c . XX,

f i i n d

demolat î n a i n t e

de

a n i i 1970.

Imobilul

1B:

Probabil,

s f â r ş i t

de secol XIX

- începutul

s e c .

XX,

f i i n d demolat î n

a n i i

2000

pentru a permite

l ă r g i r e a

s t r .

Păcurari, f i i n d

parte

di n i mo b ilul

c e

se

păstrează

î n c ă ,

proprietate a U n i v e r s i t ă ţ i i

A l . I .

Cuza.

Imobilul

2A.

Este

î n r e a l i t a t e f o s t a

casă

Artenie

de p e

s t r .

Păcurari

n r . 7 , e d i f i c a t

în

perioada


ş i

a

f o s t

demolat

î n a n i i

2000.

91



Imobilul

2B .

Pentru

datarea

a c e s t e i


s - a

avut î n vedere corelarea

datelor

obţinute

din

cercetarea

arheologică,

c u

cele

din

docum ente

ş i

sursele c a r t o g r a f i c e ,

deoarece

date

de

arhivă pentru

acest

imobil

nu

au

f o s t

i d e n t i f i c a t e .

Cercetarea

r e a l i z a t ă a

evidenţiat

faptul

că


imobilului


î n

sectorul di n

i n t e r i o r u l pasajului

au

f o s t construite

î n t r - o manieră u n i t a r ă ,

aşa cum

o evidenţiază

r a p o r t u r i l e

dintre p e r e ţ i i c l ă d i r i i

î n zona

de


a acestora,

p i a t r a u t i l i z a t ă

l a construire f i i n d

ţesută

(Fig.184-195).

Cercetării c o l ţ u r i l o r

ş i

a zonelor

de

i n t e r s e c ţ i a a z i d u r i l o r

i

s - a

acordat o

a t e n ţ i e

deosebită

(Fig.186

ş i

Fig.194),

dat f i i n d

ş i

aspectul

v i z i b i l

d i f e r i t

a l

unor

porţiuni

de

z i d u r i ,

dar ş i a l

unor

zone

î n

care

s - a

f o l o s i t

aproape

exclusiv p i a t r ă r e f o l o s i t ă ,

cum este

cazul

l a t u r i i

de

nord-vest a

imobilului

de

l a

s t r a d ă .

Relaţia

s t r a t i g r a f i c ă dintre

f u n d a ţ i i l e imobilului

ş i

pivniţa

p e care acestea

o

suprapuneau,

r e l i e f e a z ă faptul

că

pivniţa a

f o s t e d i f i c a t ă

î n t r - o etapă anterioară c o n s t r u i r i i imobilului.

Utilizarea l a r e a l i z a r e a fundaţiei a unor p i e t r e r e f o l o s i t e dintr-o gresie mai

dură

c u

tencuială

de

culoare a l b a s t r ă , similare

cu

unele


î n structura Imobilului

3A

(Fig.192

195, 217-218), sugerează

faptul

c ă

aceste

două

imobile

au

f o s t

construite

simultan.

Pe de

a l t ă

p a r t e ,

a t â t din planul zonei din anul

1807

F i g . 5 ) , c â t

ş i

din

cel

din anul

1857

F i g . 8 ) ,

ar

r e z u l t a

că

î n

perimetrul

acestui

imobil

ar

f i e x i s t a t a n t e r i o r c o n s t r u c ţ i i .

Prelucrarea

grafică a planului

din anul

1807

ş i

suprapunerea

l u i peste

planul

din anul

1955,

având

ca repere

Biserica S f . Paraschiva

ş i

clădirea

Jo ke y

Club, relevă

faptul

că

modul

de

reprezentare

ş i redare

f o l o s i t pentru

r e a l i z a r e a planului

din anul

1807 avea

un grad

r i d i c a t

de

eroare.

Aceste

e r o r i

de

reprezentare sunt evidenţiate

uşor

prin interpolarea

s c ă r i i

grafice

dată în

plan,

c u

v a l o r i l e indicate pentru p r o p r i e t ă ţ i l e

măsurate. Ţinând cont

de

elementele c a r t o g r a f i c e ,

de

a l i n i e r e a

s t r ă z i l o r ,

dar ş i de

contextul s t r a t i g r a f i c , luând

î n

calcul valoarea strânjenului

domnesc

l a

1790,

de

2,376

m,

cel

mai

probabil

grupul

celor

t r e i


era

poziţionat

în

perimetrul

Imobilelor

2A ş i

2B

(Fig.164). Având

î n

vedere dimensiunile

acestor


aşa

cum

r e z u l t ă

din

planul

din anul

1807, cel

mai probabil


acestora

au

f o s t

î n l ă t u r a t e

în

t o t a l i t a t e l a r e a l i z a r e a Imobilului

2A ş i

a Imobilului

2B .

Un

element relevant din

planul

de

l a

1807

(Fig.5) î l

c o n s t i t u i e

reprezentarea

d i s t i n c t ă

a

p i v n i ţ e i , poziţionată l a distanţă

de

r e s t u l

imobilelor

di n

zonă

(Fig.164),

acest

lucru

indicându-ne

însemnătatea mai impo r tantă a

acestora.

În

f a p t , despre o pivniţă din p i a t r ă a f l a t ă

s ub un

hambar

se

aminteşte î n anul

1795

î n

actul de

vânzare

a l


către

I o n i ţ ă Gane.

Din

coroborarea datelor

prezentate

mai

s u s ,

r e z u l t ă

că

g a l e r i i l e

p i v n i ţ e i


î n

i n t e r i o r u l pasajului

erau

parte

a

p i v n i ţ e i

c e

a f o s t vândută

î n anul

1795

ş i

reprezentată

î n

planul

zonei din anul

1807,

construită probabil l a s f .

s e c . a l

XVIII-lea, î n legătură

c u

dezvoltarea

l o c u i r i i umane î n

această parte

a I a ş u l u i .

Edificarea

Imobilului

2B s - a

r e a l i z a t simultan

cu

construirea Imobilului

3A , ş i după

cum

se

indică mai

j o s ,

ce l

mai p r o bab il

după anul 1880,

f i i n d demolat î n j u r u l

anilor

1980.

Imobilul

3A . Cercetarea

arheologică r e a l i z a t ă , coroborată

c u

informaţiile

păstrate

î n

dosarul de

imo b il

de

l a Arhivele Statului din

I a ş i ş i cu

sursele c a r t o g r a f i c e ,

au

permis

i d e n t i f i c a r e a etapelor

de

construire

ş i

modificare

a

acestui

imobil,

construit

î n zona î n

care s e

aflau p r o p r i e t ă ţ i l e Kană (Kahane)

ş i

Olivenbaum s t r . P ă c ur a r i , n r . 5 - 7 ) .

În

primul

rând,

trebuie

amintită

existenţa

unor

p i e t r e

c u

tencuială albastră identice

c u

cele

descoperite î n fundaţia Imobilului

2B

(Fig.192-195, 217-218),

c e ea c e s uge r eaz ă

î n mod evident

că

cele

două

imobile

au

f o s t construite

simultan.

92



În

cazul

Imobilului

3A ,

păstrarea

unor mici fragmente

de

z i d u r i , confirmă faptul

că în

acest

perimetru

au

mai e x i s t a t a n t e r i o r

ş i

a l t e

imobile,

dar c u

o

importanţă

redusă, care au

f o s t

p r a c t i c ,

t o t a l

d e s f i i n ţ a t e prin

construcţia

s a . Un

a l t

element

este

l e g a t

de

descoperirea

l a

baza

zidului p i v n i ţ e i din zona centrală a

acestui

imobil a u nu i fragment d i n t r - o

s t i c l ă

de

apă

minerală

c u

e f i g i a Regelui

Carol

I

(Fig.324/10).

Construirea

l a începutul

s e c . a l

XX-lea

a Esplanadei

Râpa

Galbenă

ş i

amenajarea b-dului

Elisabeta a condus l a d e s f i i n ţ a r e a p a r ţ i a l ă a

acestui

imobil

î n anul

1902, aşa cum

reiese

ş i

di n

documentele

de

arhivă

ş i

cum

uşor se poate deduce

din

planul

de

s i t u a ţ i e a z one i din anul

1903

(Fig.11), m ot iv pentru

care

proprietarul s o l i c i t ă

î n

anul

1906

o noua a u t o r i z a ţ i e

de

c o n s t r u i r e , l a

care ataşează

planurile

ş i

s c h i ţ e l e v i i t o r u l u i imobil (Fig.53-54).

Primăria î ş i

dă acordul c u

menţiunea

că

proprietarul

să

demoleze

până la t e m e l i i clădirea

actuală ş i să

construiască

p e

pământ sănătos.

Planul n o i i

c l ă d i r i

aprobat

de

Primărie nu a f o s t

respectat de

p r o p r i e t a r ,

e l

f i i n d amendat pentru

construirea

unui g â r l i c i

de

acces

spre

p i v n i ţ ă .

În

f a p t ,

această

informaţie

confirmă

cele


prin

cercetarea

arheologică,

ş i

anume

că

a exista

un

g â r l i c i

de

acces

mai

vechi c e l

din

partea

centrală a imobilului)

ş i

a

două

mai

no i

î n

partea

de

e s t )

c ă t r e p i v n i ţ e l e

imobilului,

dar

cu

o

poziţionare

d i f e r i t ă

f a ţ ă

de

planul

aprobat

de

primărie (Fig.54).

Concluziile

care

se

desprind sunt

că

Imobilul

3A

a f o s t c o n s t r u i t simultan

c u

Imobilul

2B ,

î n

baza u t i l i z ă r i i

de

p i e t r e

r e f o l o s i t e

s i m i l a r e , când a f o s t construită

ş i

pivniţa

Imobilul

3A ,

pivniţă

care

avea

l a baza

zidului

un

fragment d i n t r - o

s t i c l ă

de apă

minerală

cu

e f i g i a Regelui

Carol

I ,

fragment

c e

poate f i

datat

u l t e r i o r anului

1880.

Imobilul

3A

a f o s t demolat î n t o t a l i t a t e î n anul

1902,

u l t e r i o r , î n anul

1906,

î n

partea

de

e s t

a

amplasamentului

a f o s t e d i f i c a t ă

o

nouă c l ă d i r e ,

care

l a

1911 era

f i n a l i z a t ă (Fig.53)

ş i c a r e ,

c onf o rm documentelor din

arhivă, î n

perioada


a mai s u f e r i t unele modificări.

Această

c l ă d i r e

a

f o s t

demolată

î n a n i i

1970.

Imobilul

3B .

Reprezintă o parte

a imobilului

care se

a f l a

p e s t r . Păcurari

n r .

1-3,

dar cercetarea

r e s t u l u i c l ă d i r i i

nu

a

f o s t posibilă

deoarece se

a f l ă

î n

afara perimetrului v i i t o r u l u i

p a s a j .

Utilizarea

cărămizii

presate

mecanic pentru

construirea

subsolului

ne

indică faptul

că

ş i

acesta

a f o s t r e a l i z a t

spre

s f â r ş i t u l

s e c .

a l . XIX-lea.

Imobilul

3C . Nu

există

date care să

ne permită

o

încadrare cronologică exactă.

Cel

mai

probabil, fragmentul

de

zid

descoperit

a f o s t

parte integrantă

a

unui

imobil e d i f i c a t l a

s f .

s e c . XVIII

-

începutul

s e c . XIX.

Imobilul

3D . După aspectul

z i d ă r i e i ,

a t â t a l

p i v n i ţ e i ,

c â t ş i a l

fragmentului

de

fundaţie ? )

descoperite,

coroborat

c u

datele din arhivă,

acesta

a

f o s t

e d i f i c a t

cel

mai probabil

l a începutul

s e c .

a l . XX-lea.

Imobilul

4A. Este casa

Vasiliu,

de p e

s t r . Lăpuşneanu, n r . 4 .

În

documentele

de

arhivă

nu

este

menţionată

o

dată

exactă

a c o n s t r u i r i i ,

dar

i n d i r e c t r e z u l t ă

că acesta

a f o s t c o n s t r u i t l a

s f .

s e c . a l XIX,

f i i n d demolat l a s f â r ş i t u l

anilor

1970

- începutul

a n i l o r

1980.

93



Imobilul

4B .

Palatul comercial Walter-Diamant din

s t r .

Lăpuşneanu n r . 6 .

Co r o b o r ând

datele din

săpătura

arheologică

efectuată

c u

cele din arhivă, din

care

amintim

planul

r e a l i z a t

î n anul

1807 ş i

1857, edificarea

acestei

c l ă d i r i nu

ar

f i

putut

f i r e a l i z a t ă

decât

abia

după

umplerea

râpei

î n

această

zonă,

cel

mai probabil

după a n i i 1860. Î n s ă ,

elemente

legate

de

modul

de

construire

a l

imobilului, modul

de

prelucrare a p i e t r e i

sau

u t i l i z a r e a

cărămizilor

presate

mecanic,

conduc

spre

concluzia

că acesta

a f o s t e d i f i c a t

mult mai

t â r z i u ,

probabil î n j u r u l a n i l o r

1880-1890.

Anterior,

p e acest

loc

au

e x i s t a t

ş i

a l t e c o n s t r u c ţ i i , d i n t r e

care s - a

p ă s t r a t

o

g a l e r i e a

unei p i v n i ţ e ,

p e care

peretele din

partea de sud-est

a imobilului a

s e c ţ i o n a t - o ,

i a r

partea de

l a

i n t e r i o r u l c l ă d i r i i g a l e r i e i a

f o s t

încorporat

î n structura

subsolului c l ă d i r i i .

Cel

mai probabil,

pivniţa a aparţinut c o n s t r u c ţ i e i trecută

î n

planul

de

l a

1807,

f i i n d

deci

r e a l i z a t ă probabil l a s f .

s e c .

a l

XVIII-lea - începutul

s e c . XIX.

Imobilul

4C.

Este

imobilul din

s t r .

Lăpuşneanu

nr.10.

În

documentele

de

arhivă nu

este

menţionată o

dată

exactă a

c o n s t r u i r i i ,

d a r ,

i n d i r e c t , r e z u l t ă

că acesta

a

f o s t

c o n s t r u i t

l a

s f .

s e c . a l

XIX,

f i i n d demolat l a s f â r ş i t u l a n i l o r

1970

-

începutul

a n i l o r

1980.

Imobilul

4D.

S i t u a ţ i a

s t r a t i g r a f i c ă

indică edificarea

l u i

după

umplerea

râpei

î n

acest

s e c t o r ,

probabil

spre

s f .

s e c . a l

XIX-lea,

f i i n d

o

construcţie e d i f i c a t ă î n i n t e r i o r u l palatului

Walter-Diamant.

P r i v i t o r l a frontul

de

imobile

de p e partea

dreaptă

a

b-dului Independenţei,

î n

zona

c l ă d i r i i no i R om t elec om,

a s t ă z i

Corpul

R

a l


I .

Cuza, care

cuprinde imobilele

până

î n f a ţ a i n t r ă r i i î n

această

c l ă d i r e ,

dar ş i p ână

î n f a ţ a vechiului

p a l a t

a l

t e l e f o a n e l o r , zona nu a

f o s t cercetată î n

i n t e g r a l i t a t e

pentru

a

se

emite opinii d e f i n i t i v e .

Deşi

din

documentele

din

arhivă

r e i e s e

că

majoritatea


c e

c o n s t i t u i e

acest

f r o n t

de

imobile a f o s t construit l a s f .

s e c . XIX

- începutul

s e c .

XX, aspecte

sesizate

ş i

î n

cadrul

i n t e r v e n ţ i e i

arheologice

l a

etapa

de

deviere a u t i l i t ă ţ i l o r , nu

este

exclus

ca

î n

structura acestora să

f i

f o s t

incluse p a r ţ i a l

ş i

fragmente din s t r u c t u r i constructive

anterioare. Numai


v i i t o a r e ,

cu

r o l exhaustiv,

vor

putea

c l a r i f i c a

d e f i n i t i v

aceste

aspecte.

MATERIALE

ARHEOLOGICE

RECUPERATE

ŞI INCLUSE

ÎN

PATRIMONIULMUZEULUI

DE

ISTORIE

AMOLDOVEI

În cadrul


arheologice r e a l i z a t e

l a

construcţia

pasajului

M.

Eminescu

au

f o s t

descoperite

obiecte modern e

ş i

contemporane

s e c .

XIX

-

XX).

Majoritatea d i n t r e

acestea erau

fragmentare,

prost

conservate,

care

nu prezentau i n t e r e s ş t i i n ţ i f i c

sau

c u l t u r a l .

Piesele mai

importante,

sub

raport ş t i i n ţ i f i c

ş i

c u l t u r a l ,

au

f o s t

preluate

ş i

introduse

în

patrimoniul

Muzeului

de

I s t o r i e a Moldovei,

dar ele

sunt bunuri culturale c omune, nesusceptibile

de

a

f i c l a s a t e

î n

cadrul

c a t e g o r i i l o r fond

sau tezaur

a patrimoniului

c u l t u r a l ,

după

cum

urmează:

1 .

Cartuş

descoperit

î n

umplutura

s t r .

Păcurari,

î n

f a ţ a

BCU,

î n

Sectorul

2

v e s t ) .

Ar e

marcat:

1907

M

93

PAR. A f o s t r e s ta u r a t ,

s t a r e de

conservare

foarte

bună.

Nr .

i n v .

23360

(Fig.326/1).

94



2 .

Pipă

c u

găvan

rotund descoperită î n umplutura b-dului

Independenţei,

î n

Sectorul 5

e s t ) .

Este

fragmentară, din

pastă

r o ş i e ,

de

bună c a l i t a t e ,

c u

angobă r o ş i a t i c ă . Găvanul

decorat

c u

mici

ovale

c u

l i n i i r a d i a l e , i a r l a

partea

superioară

este

un

decor

din palmete dublate. Gamba

este

groasă ş i

prezintă

o

ştampilă

de

meşter,

de

formă rotundă,

cu

g r a f i e osmană -

YKTA

YEKTA,

c e

o

încadrează î n

s e c . XIX

(determinare

d r .

Ioan

I a ţ c u ) .

Dimensiuni: lungime

(fragm.)

6,0

cm; grosime (fragm.)

4,0

c m.

Deşi

este

fragmentară

este

î n

s t a r e de

conservare

bună.

Nr .

i n v .

23361

(Fig.326/2).

S t i c l u ţ ă - recipient din s t i c l ă , transparent,

de 30 ml

(marcat

p e

baza a c e s t u i a ) , f o l o s i t

în

farmacii.

Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

c u

l i t e r a E

ş i

XvX.

Înălţime

7,8

c m,

diametru

bază

3,2

.

cm; diametru gură

1,9

c m.

Stare de

conservare bună. A f o s t descoperit

î n

perimetrul

frontului

de

imobile

de pe partea

dreaptă a bulevardului

Independenţei,

î n zona unde

se

a f l a

farmacia Konya.

Datare: sec.XX.

Nr .

i n v .

23362

(Fig.327/1).

4 .

S t i c l u ţ ă

-

recipient

din s t i c l ă ,

c u

bu za

uşor

c i o b i t ă , transparent,

de

30

ml.

(marcat

p e baza

a c e s t u i a ) , f o l o s i t î n

farmacii.

Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

c u

XvX

ş i c u un

a l t

semn

i l i z i b i l .

Înălţime

7, 4

c m,

di ame tr u b az ă

3,4

cm;

diametru

gură

2,0

c m. A f o s t

descoperit

î n

perimetrul frontului

de

imobile

de pe

partea

dreaptă

a bulevardului Independenţei,

î n

zona

unde

se

a f l a

farmacia

Konya.

Datare:

sec.XX.

Nr .

i n v .

23363

(Fig.327/2).

S t i c l u ţ ă -

recipient

din s t i c l ă , transparent,

de

30 ml

(marcat

p e

baza

a c e s t u i a ) , f o l o s i t

în

farmacii.

Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

cu

XvX. Înălţime

7,4

c m, diametru

bază

3,3

cm;

diametru

gură 2,0

c m.

Păstrează

l a i n t e r i o r dopul din

p l u t ă .

A f o s t descoperit

î n

perimetrul

frontului

de

imobile

de p e partea

dreaptă a bulevardului Independenţei, î n zona unde

se

a f l a

farmacia Konya.

Datare:

sec.XX.

Nr . i n v .

23364

(Fig.327/3).

S t i c l u ţ ă

- recipient

din s t i c l ă ,

c u

bu za

uşor

c i o b i t ă ,

transparent,

de

culoare brună,de

30

ml.

(marcat

p e

baza

a c e s t u i a ) , f o l o s i t î n farmacii.

Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

c u

l i t e r a A.

Înălţime

7,6

c m,

di am et r u b az ă

3,3

cm;

diametru

gură 2,0

cm. A f o s t

descoperit

î n

5 .

6 .

perimetrul

frontului

de

imobile

de pe

partea

dreaptă

a

bulevardului Independenţei,

î n

zona

unde

se

a f l a

farmacia

Konya.

Datare: sec.XX.

Nr .

i n v . 23365 (Fig.327/4).

7 .

Eprubetă - r e c i p i e n t din s t i c l ă , transparent, f o l o s i t î n farmacii. Înălţime

7,6

c m, diam e tr u ba ză

3,3

c m; diametru gură

2,0

cm. A f o s t descoperit î n

perimetrul

f r o n t u l u i

de

imobile

de p e

partea

dreaptă a bulevardului Independenţei,

î n zona

unde

se

a f l a farmacia

Konya.

Datare:

sec.XX.

Nr .

i n v .

23366

(Fig.327/5).

8 .

S t i c l u ţ ă -

recipient


de

culoare brună,

de 100

ml. (marcat

p e

baza

a c e s t u i a ) ,

f o l o s i t

î n farmacii.

Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

c u SB ş i

8

I I .

Înălţime

10,9

c m,

diametru bază

4,8

cm;

diametru

gură 2,4

cm. A

f o s t descoperit

î n


de

imobile

de p e partea dreaptă

a


î n zona unde

se

a f l a farmacia

Konya.

Datare:

sec.XX.

Nr .

i n v .

23367

(Fig.327/6).

9 .

S t i c l u ţ ă -

recipient


de

culoare brună,

de 125

ml. (marcat

p e

baza


Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

c u SB ş i E.

Înălţime

14,3

c m, baza

dreptunghiulară

de

5,2x3,6 cm; diametru

gură

2,5

c m . A f o s t descoperit

î n

perimetrul

frontului

de

imobile

de

p e partea

dreaptă a bulevardului Independenţei, î n zona unde

se

a f l a

farmacia Konya.

Datare:

sec.XX.

Nr . i n v .

23368

(Fig.327/7).

10.

S t i c l u ţ ă - recipient


de

culoare brună,de

50

ml. (marcat

p e

baza


Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

GT.

Înălţime

13,3

c m, diametru

3,8

c m; diametru gură

1,9

c m. A f o s t descoperit î n

perimetrul

f r o n t u l u i

de

imobile

de p e

partea

dreaptă

a


î n

zona

unde

se

a f l a

farmacia

Konya.

Datare:

sec.XX. Nr .

i n v .

23369

(Fig.327/8).

95



11.

S t i c l u ţ ă - recipient


cu

f i l e t

p e gâ t

pentru

capac,

f o l o s i t

ca

recipient

de

parfum.

Înălţime

8,7

c m,

baza dreptunghiulară

de 6,0

x2,5

cm;

diametru

gură 1,1

c m . A

f o s t descoperit î n perimetrul

frontului

de

imobile

de p e partea


Independenţei.

Datare:

sec.XX. Nr .

i n v .

23370

(Fig.327/9).

12.

S t i c l ă - recipient din

s t i c l ă ,

fragmentar,

transparent,

f o l o s i t

ca

recipient

de apă

minerală

în

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

farmacii.

Partea

l a t e r a l ă

este

erodată, dar

se

o b s e rvă

monograma regelui

Carol 1 ,

JASSY

ş i

semnul farmaciei,

cu

t e x t u l

DEPUSĂ.

Înălţime fragment

11,6


6,6

c m .

Fragmentar

ş i c u

suprafaţa

uşor

erodată, dar bună. A f o s t descoperit l a baza fundaţiei

p i v n i ţ e i

de

sub

Imobilul

3A

din Sectorul

3 (centru).

Acest

t i p

de

o b ie c te s unt r e a l i z a t e

începând

c u

anul

1881,

î n patrimoniul

Muzeului de

I s t o r i e a Moldovei f i i n d recent

i n v e n t a r i a t

un

obiect similar i n v .

23303),

foarte bine conservat, provenit din s ă p ă t u r i l e

r e a l i z a t e l a ridicarea c l ă d i r i i Tribunalului

ş i

a Curţii

de

Apel din

Tg.

Cucu,

care

ar e

marcată

data:

septembrie

1883. Nr .

i n v . 23371(Fig.327/10).

B o r c an

- r e c i p i e n t din

s t i c l ă ,

transparent,

c u

f i l e t

p e gât

pentru

capac.

Înălţime

fragment

6,4

c m,

diametru

bază

6, 7

c m. A f o s t

descoperit

î n


de

imobile

de p e

partea

dreaptă a bulevardului Independenţei. Datare:

sec.XX.

Nr . i n v .

23372

(Fig.327/11).

S t i c l ă

-

r e c i p i e n t

din

s t i c l ă ,

transparent,

de

culoare

verzuie,

fragmentar,

transparent,

de

500ml.

Pe

partea

l a t e r a l ă

este

s t ema

RPR cu

t e x t u l

INDUSTRIA DE

STAT A

BERII.

Înălţime fragment

23,6

c m, diametru bază

7, 4

c m. Fragmentar

ş i c u

suprafaţa

uşor

erodată,

dar

bună. A f o s t

descoperit

î n


de

imobile

de p e

partea dreaptă

a

bulevardului Independenţei.

Datare:

1948-1964. Nr . i n v .

23373

(Fig.327/12).

S t i c l ă -

recipient


fragmentar,

c u

suprafaţa

uşor

erodată,

transparent.

Pe

partea

l a t e r a l ă

este

t e x t u l :

OITUZ,

TELEFON

252-92,

BUCUREŞTI,

PROPRIETATEA

EXCLISIVĂ A

FABRICII,

i a r

p e

fundul e i , TURDA, SL. Înălţime fragment

17,1

c m,

diametru bază

6,7

c m.

Fragmentar

ş i c u

suprafaţa

uşor

erodată,

dar

bună. A f o s t

descoperit

î n

perimetrul

frontului

de

imobile

de pe

partea dreaptă

a


Datare: după

anul

1960. Nr .

i n v .

23374

(Fig.328/1).

S t i c l u ţ ă

-

recipient


de

250

ml.

(marcat

pe

baza

a c e s t u i a , unde

mai

are

t r e c u t

2P

2 ) .

Înălţime

15,4

c m.

A f o s t

descoperit

î n


de

imobile

de p e

partea

dreaptă a bulevardului Independenţei.

Datare:

după

anul

1960. Nr .

i n v .

23375

(Fig.328/2).

S t i c l u ţ ă - r e c i p i e n t din s t i c l ă , transparent,

c u

f i l e t

p e

gâ t pentru

capac,

de

125

ml. (marcat

p e

baza

a c e s t u i a ) .

Partea

l a t e r a l ă

este

marcată

c u SB ş i

8

I I .

Înălţime

14,8

c m,

baza

ovală

de

5,7x3,4

cm;

diametru

gură

2,2

c m. A f o s t

descoperit

î n


de

imobile

de

p e

partea


Datare:

s e c .

XX.

Nr .

i n v .

23376

(Fig.328/4).

B i b e r o n - r e c i p i e n t din s t i c l ă , transparent,

fragmentar,

cu

suprafaţa

uşor

erodată,

c u

gradaţie

din

10

î n

10

ml,

până

l a

200

ml.

Pe

fund

este

marcat

N.I.D 21485-63

89

EH.

Înălţime

fragment

17,9

c m,

diametru bază

5,1

c m. Fragmentar

ş i cu

suprafaţa

uşor

erodată,

dar

bună.

A f o s t descoperit î n perimetrul frontului

de

imobile

de pe partea

dreaptă

a bulevardului

Independenţei.

Datare:

după

anul

1960. Nr .

i n v .

23377

(Fig.328/3).

S t i c l ă -

recipient


de 750

ml,

c u

suprafaţa

c u decor

uşor

s t r i a t ,

f o l o s i t

pentru

siropuri

de

f r u c t e .

Pe

fund

este

marcat

NI 8810-62

I

67

750

SS. Înălţime

28,0

c m,

diametru bază

7,3

cm;

diametru

gură 2,5

cm. A

f o s t descoperit

î n


de

imobile

de p e

partea

dreaptă

a

bulevardului Independenţei. Datare:

după

anul

1970.

Nr .

i n v .

23378

(Fig.328/9).

96



20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

B o r can - r e c i p i e n t din s t i c l ă , transparent,

de

1500

m l . ,

c u

f i l e t

p e

gât pentru

capac ş i

c u

suprafaţa

c u decor

t i p fagure

ş i c u

o a l b i n ă ,

c e ea

c e s uge re ază c ă

a f o s t

produs

pentru

mierea

de

a l b i n e .

Pe fund

este

marcat STAS

4113-53

1500.

Înălţime

20,7

c m, diametru

bază

10,8

cm;

diametru

gură 9,3

c m.

A f o s t

descoperit

î n


de

imobile

de

p e

partea


Datare: după

anul

1970. Nr .

i n v .

23379

(Fig.328/7).

S t i c l ă - recipient din

s t i c l ă ,

transparent,

de

100

ml,

c u

b uza f i s u r a t ă , u t i l i z a t pentru vin

sau

l i c h i o r u r i .

Pe

fund

este

marcat

NII

22696-68

1000

3 SP . Înălţime

25,0

c m, diametru

bază

7,8

c m; diametru

gură

2,5

c m. A f o s t

descoperit

î n

perimetrul f r o n t u l u i

de

imobile

de p e

partea


Datare:

după

anul

1970. Nr .

i n v .

23380

(Fig.328/8).

S t i c l ă

-

recipient


de 250

ml,

c u corpul uşor

f i s u r a t ,

care păstrează

dopul

din

plută l a i n t e r i o r .

Pe

fundul

este

marcat STAS1334-

63

250.

Înălţime

19,3

c m,

diametru bază

5,0

cm; diametru

gură 2,5

cm. A f o s t descoperit î n perimetrul frontului

de

imobile

de pe partea

dreaptă

a bulevardului Independenţei.

Datare:

după

anul

1970.

Nr .

i n v .

23381

(Fig.328/5).

Capac

pentru

fumuri

l a

s o ba

de

t e r a c o t ă ,

c u

smalţ

de

culoare

a l b ă s t r u i e .

Ar e

trecută

menţiunea: Coop. Muncitorul I a ş i ,

ş i

i n d e s c i f r a b i l MUNCITO??. Diametrul

13,0

c m,

grosime

3,7

c m .

Stare

r e l a t i v s a t i s f ă c ă t o a r e ,

dar

necesită

conservare.


î n

perimetrul Imobilului

4B

din Sectorul 4 (centru). Datare:

după

anul

1948-1964.

Nr .

i n v .

23382

(Fig.329/1).

Cărămidă

presată

mecanic,

c u

semnul

c r u c i i

î n c r u s t a t . Păstrează urme

de

fum

ş i de

tencuială

a l b ă .

Dimensiuni: lungime

26,8

c m,

lăţime

12,5 cm ş i

grosime

6,8

c m. Bună,

dar

necesită

conservare. A f o s t descoperit î n perimetrul frontului

de

imobile

de p e

partea dreaptă

a


Datare: s e c .

XX.

Nr .

i n v .

23383

(Fig.329/2).

Cărămidă

presată

mecanic,

cu

semnul

c r u c i i î n c r u s t a t .

Păstrează

urme

de

fum

ş i

de

t e n c u i a l ă

a l b ă . Dimensiuni: lungime

27,5 cm,

lăţime 13,0cm

ş i

grosime 6,8

c m.

Stare de conservare

r e l a t i v

bună.


î n

perimetrul f r o n t u l u i de imobile

de

p e partea dreaptă a

bulevardului Independenţei. Datare: s e c . XX. Nr . i n v . 23384 F i g . 3 2 9 / 3 ) .

Cărămidă

presată

mecanic.

Păstrează

urme

de

t e n c u i a l ă .

I n s c r i p ţ i o n a t

G M.

Dimensiuni:

lungime

25,5

c m, lăţime

12,5cm

ş i

grosime

6,5

c m.

Stare

de

conservare r e l a t i v

bună. A f o s t

descoperit î n perimetrul frontului

de

imobile

de p e

partea dreaptă a bulevardului

Independenţei.

Datare:

s e c .

XX.

Nr .

i n v .

23385

(Fig.329/4).

Cărămidă fragmentară

presată

mecanic.

Păstrează

urme

de

t e n c u i a l ă . I n s c r i p ţ i o n a t

H.R.

Dimensiuni: lungime

(fragm.)

21,5

c m, lăţime

13,5cm ş i

grosime

7,5

c m.

Stare

de


bună. A f o s t

descoperit

î n


de

imobile


a bulevardului Independenţei.

Datare:

s e c .

XX. Nr .

i n v .

23386

(Fig.329/5).

Cărămidă s u b ţ i r e

presată

manual.

Păstrează

urme t e n c u i a l ă ,

precum

ş i

o amprentă

de

labă

de

câine

p e

o f a ţ ă

ş i de

plante

pe

c e a l a l t ă .

Dimensiuni:

lungime

26,0

c m,

lăţime

14,0 cm ş i

grosime

3,5

c m. Stare

de

conservare r e l a t i v bună.

A f o s t

descoperită

î n f a ţ a f o s t u l u i

Hotel

Binder, î n perimetrul Sectorului 5

e s t ) ,

acoperind conducta

de

olane s u b ţ i r i

(Fig.307),

c u

diametrul

de 100

mm.

Datare:

s e c .

XIX.

Nr .

i n v .

23387

(Fig.329/6).

97



29.

30.

31.

32.

33.

34.

34.

35.

36.

37.

38.

39.


presată

manual.

Păstrează

urme t e n c u i a l ă . Dimensiuni: lungime

25,0

c m,

lăţime

12,5 cm ş i

grosime

3,5

c m .

Stare de


bună. A f o s t

descoperit

î n

perimetrul

frontului

de

imobile

de pe partea


Independenţei.

Datare:

s e c . XIX.

Nr . i n v .

23388

(Fig.329/7).


presată

manual.

Păstrează

urme t e n c u i a l ă . Dimensiuni: lungime

29,0

c m,

lăţime

14,5

cm

ş i

grosime

4,5

c m. A f o s t descoperită

sub un ar c de descărcare

î n fundaţie

a l

Imobilului

2B

din

Sectorul 2

(vest)

(Fig.78). Stare

de păstrare

bună.

Datare:

s e c . XIX. Nr .

i n v .

23389

(Fig.329/8).

Cărămidă

s u b ţ i r e

presată

manual.

Păstrează

urme

t e n c u i a l ă . Dimensiuni: lungime

28,0

c m,

lăţime

15,0cm

ş i

grosime

4,0

c m .

A f o s t

descoperită

sub un ar c de

descărcare

î n

fundaţie

a l

Imobilului

2B

din Sectorul

2

(vest)

(Fig.192).

Stare

de

păstrare bună,

dar

necesită

conservare.

Datare:

s e c .

XIX. Nr .

i n v .

23390

(Fig.329/9).

Olan

din

l u t

a r s , p ă s t r a t

fragmentar,

c u

urme de l i a n t

a l b .

Dimensiuni: lungime

32,0

c m,

diametru

10,0

c m. A f o s t

descoperit

î n f a ţ a f o s t u l u i

Hotel

Binder, î n

perimetrul

Sectorului 5

e s t )

(F ig.203). St ar e

de

păstrare

bună.

Datare:

s e c .

XIX.

Nr .

i n v .

23391

(Fig.329/11).

Olan

din

l u t

a r s ,

c u

urme

de

l i a n t

a l b .

Dimensiuni:

lungime

32,5

c m,

diametru 22,0

c m .

A f o s t descoperit l a începutul b-dului

Carol

I ,

î n

apropierea parcului din f a ţ a grupului

s t a t u a r

a l

voievozilor (Fig.219-221). Stare

de păstrare

bună,

dar

necesită

conservare.

Datare:

s e c .

XIX. Nr .

i n v .

23392

(Fig.329/12).

P i a t r ă din

z i d .

Gresie

o o l i t i c ă

de Repedea.

Ar e

s c u l p t a t

un

semn cruciform.

A f o s t

descoperită î n

c o l ţ u l

de

nord-est a

Imobilului

2A

din

Sectorul 2

(vest)

(Fig.185-186).

Dimensiuni:

L=

40cm; l=

32

c m,

g r . 13

cm.

Stare

de

păstrare

bună,

dar

necesită conservare.

Nr .

i n v .

23393

(Fig.330/1).

P i a t r ă din

z i d .

Gresie

o o l i t i c ă

de

Repedea.

Ar e

s c u l p t a t

un

semn cruciform.

A f o s t

descoperită

î n z i d ă r i a

Imobilului

2A

din

Sectorul

2

v e s t ) .

L=

46cm;

l=

35 c m,

g r .

12

c m.

Stare de

păstrare bună,

dar


Nr .

i n v .

23394

(Fig.330/2).

Piatră

din zid

c u

tencuială albastră

ş i c u decor

s c u l p t a t :

bordură

de

unghi. Gresie

dură.

A f o s t

descoperită î n

z i d ă r i a

Imobilului

2A

din

Sectorul 2

v e s t ) .

Dimensiuni: L= 50cm; l=

31

c m,

g r . 24

cm.

Stare de

păstrare

bună,

dar


Nr .

i n v .

23395

(Fig.330/3).

P i a t r ă din

zid

cu

tencuială albastră

s i c u decor

s c u l p t a t :

b o rdură, canal

ş i decor

f l o r a l .

Prezintă

urme

a l e

unui

element

de

f i x a r e . Gresie

dură.

A f o s t descoperită î n

z i d ă r i a

Imobilului

2A

din

Sectorul

2

(vest)

(Fig.195). Dimensiuni:

L=

48cm; l=

34

c m,

g r . 23

c m.

Stare

de

păstrare bună,

dar


Nr .

i n v .

23396

(Fig.330/4).

Piatră

din zid

c u

tencuială

albastră

s i c u decor

s c u l p t a t : bordură,

canal

s i

fragment

de

posibil

decor

f l o r a l .

Prezintă urme a l e

unui

element

de


dură.

A f o s t

descoperită

î n

z i d ă r i a

Imobilului

2A

din

Sectorul 2

(vest)

(Fig.193,195).

Dimensiuni: L= 70cm; l=

46

c m,

g r . 21

cm.

Stare de păstrare

bună,

dar


Nr .

i n v .

23397

(Fig.330/5).

P i a t r ă din

zid

cu

tencuială a l b a s t r ă ,

c u decor

s c u l p t a t : bordură

ş i

canal. Prezintă

urme

a l e

unui

element

de


dură.

A f o s t

descoperită

î n

z i d ă r i a Imobilului

2A

din

Sectorul 2

(vest)

(Fig.193). Dimensiuni: L= 76cm; l=

26

c m,

g r . 22

c m .

Stare de

păstrare

bună,

dar

necesită

conservare.

Nr .

i n v .

23398

(Fig.330/6).

Fragment

dintr-o

mufă

de

c one c tar e din fontă

de

l a conducta

de

aducţiune a

apei

de l a

Timişeşti

(1907-1911) c u

diametrul nominal

de 355

mm. Ar e i n s c r i p ţ i o n a t t e x t u l : IASI

RM Co.

A

f o s t

recuperat din perimetrul

Sectorului

1

v e s t ) .

Stare

de

păstrare

bună,

r e s t a u r a t .

Nr . i n v .

23399

(Fig.331/1).

98



40.

Fragment

dintr-o

mufă

de

c one c tar e din

fontă

de

l a conducta

de

aducţiune a

apei

de l a

Timişeşti

(1907-1911), c u

diametrul nominal

de 355

mm. Ar e i n s c r i p ţ i o n a t t e x t u l :

JA 29

IASI

RM Co. 1908.

A f o s t

recuperat

din

perimetrul

Sectorului

1

v e s t ) .

Stare

de păstrare

bună,

r e s t a u r a t .

Nr .

i n v .

23400

(Fig.331/2).

41.

Mufă

de

conectare din fontă

de

l a conducta

cu

diametrul nominal

de

145

mm

de

d i s t r i b u ţ i e a

apei

î n

o r a ş ,

din conducta

de

aducţiune a

apei de

l a Timişeşti

(1907-1911).

A f o s t

recuperată

di n p er ime tr ul

Sectorului

1

v e s t ) .

Stare

de

păstrare bună, r e s t a u r a t ă .

Nr .

i n v .

23401

(Fig.331/3).

42.

Mufă

de

conectare din fontă î n conexiune,

de

l a

conducta

c u

diametrul

nominal

de

145

mm

de


apei

î n

o r a ş ,

din conducta

de

aducţiune a

apei

de

l a

Timişeşti

(1907-1911).

A f o s t r e cuperată din perimetrul Sectorului

1

v e s t ) .

Stare

de păstrare

bună, r e s t a u r a t .

Nr .

i n v .

23402

(Fig.331/4).

43.

Anvelopă

pentru autocamion,

cu

urme

de uzură ş i reşapată.

Produsă

de

fabrica Vict o r ia

F l o r e ş t i ,

jud.Prahova),

cu

menţiunea

Fabricat

în

R . P. R . D i am e t ru e x t .

115

c m, i n t .

60

c m.

A f o s t descoperită într-unul din subsolurile Imobilului

4B

din Sectorul 4 (centru).

Datare:

după

anul

1948-1964.

Stare

de

păstrare r e l a t i v bună.

Nr .

i n v .

23403

(Fig.331/5).

44.

Cărămidă

presată

mecanic.

Păstrează

urme

de

t e n c u i a l ă . Inscripţionat

T.L.

Dimensiuni:

lungime

30,3

c m,

lăţime

15,1

cm ş i

grosime

6,5

c m.

Stare de

conservare bună.

A f o s t

descoperită

î n perimetrul f â n t â n i i

de

l a

sud de

Imobilul

4B ,

f i i n d

una

din cărămizile

care

proteja canalul

de

olane

c e

i n t r a

î n

fântână.

Datare:

s e c .

XX. Nr .

i n v .

23404

(Fig.329/10).

45.

Rec i pi e nt di n

s t i c l ă . Ar e

s c r i s

p e

e l : MOUTARDE DIAPHANE LOUIT FRERES

CO.

Dimensiuni: înălţime

10,5


4,5

cm;

diametru

gură 4,0

c m.

Descoperit

în

i n t e r i o r u l f â n t â n i i Imobilului

4B

din Sectorul 4

(centru).

Datare:

produs începând

c u

anul

1870,

l a

B o rdeau x

(Franta).

Nr .

i n v .

23405

(Fig.328/6).

46.

S t i c l ă

-

recipient

din

s t i c l ă

pentru

v i n ,

transparent,

uşor

v e r z i u ,

c u

fundul

b om bat.

Înălţime

29,7

cm, diametru

bază

7,2

c m; diametru

gură

2,5

c m . Descoperită

î n

i n t e r i o r u l f â n t â n i i

Imobilului

4B

din

Sectorul

4 (centru). Datare:

s f â r ş i t u l

s e c .

XIX-

începutul

s e c .

XX.

Nr .

i n v .

23406

(Fig.328/10).

******

La f i n a l ,

facem

menţiunea

că

r e z u l t a t e l e

preliminare a l e c e r c e t ă r i l o r

arheologice

au

f o s t

prezentate

s p e c i a l i ş t i l o r din

domeniu

l a

Simpo z i onul

-

I n s t i t u t u l de A rhe ologi e din

Iaşi

î n t r e prezent ş i

v i i t o r . Rezultat

ale c e r c e t ă r i i arheologice

ieşene

di n

ultimii

ani,

organizat

la

I a ş i ,

î n

data

de

28

iunie

2013,

î n

cadrul

comunicării

Cercetări arheologice în

zona

Piaţa

Mihai

Emines cu I a ş i

susţinute

de

M.C.

Văleanu,

precum

ş i

î n

cadrul Sesiunii Naţionale de R ap o ar t e

Arheologice,

e d i ţ i a

49,

P i t e ş t i ,

28-30

mai

2015,

cu

comunicarea

Cercetarea arheologică

realizată

î n t r e 2012 ş i 2014 la construcţia

Pasajului

M.Emines cu

din

Municipiul I a ş i .

99



CONSIDERAŢII

ASUPRARÂPEI

MUNTENIMII

ÎN

CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII

URBANE

A

ZONEI.

Dacă

î n

c e ea ce

priveşte

t r a s e u l Râ p e i Muntenimii

î n

aval de

pasajul

r u t i e r ,

t r a s e u l ş i

l i m i t e l e

s a l e ,

aşa

cum

au

f o s t e l e

presupuse (a se

vedea Fig.256),

nu

c o mp o r tă

ş i

nu

generează

d i s c u ţ i i î n raport

c u

dezvoltarea urbană î n

acest

perimetru, nu

aceeaşi este

s i t u a ţ i a

pentru zona

din amonte

de

p a s a j , prin prisma dimensiunilor

acestei

v ă i , dimensiuni

care

au

f o s t

puse în

evidenţă

î n

cadrul

i n v e s t i g a ţ i i l o r

arheologice r e a l i z a t e .

Având o lăţime

de

aproximativ

50

m

ş i

o adâncime

de

peste 10

m,

aşa cum

a

f o s t

surprinsă

pe

peretele

de

nord

a l

p a s a j u l u i ,

este

evident

că

l i m i t a nordică a

r â p e i 5 5 1 , aşa cum

a f o s t

ea

reprezentată

î n

planul

din anul

1807,

nu

este

c e a

n a t u r a l ă .

Plecând

de

l a

dimensiunile

constatate

î n

cadrul


arheologice,

l i m i t a

naturală

a

râpei ar

trebui plasată mult mai l a nord

de t r a s e u l s t r .

Păcurariului,

aşa cum

a f o s t

e l

redat

î n

planul din anul

1807.

I a r această

s i t u a ţ i e r i d i c ă

mai

multe î n t r e b ă r i .

Primele

două

î n t r e b ă r i

care se pun

sunt:

care era t r a s e u l râpei

î n amonte

ş i care era

l i m i t a

de

nord

a

a c e s t e i a .

Răspunsul

l a

aceste

p r im e

î n t r e b ă r i l - a r

putea da c u

siguranţă

s t u d i i l e geotehnice a l e

zonei,

care

î n

mod sigur

ar

i d e n t i f i c a

în

coloana

de

f o r a j acele elemente

care să

definească

modificările specifice

prezenţei

f o s t e i

r â p e în

subsol.

Dar,

din

păcate,

nu deţinem

a s t f e l

de

date

pentru

această

zonă.

Răspunsuri l a

aceste

î n t r e b ă r i

ar

putea

f i

furnizate

prin

analiza curbelor

de

nivel

de

p e

planurile

recente

sau

actuale a l e

zonei

(Fig.13-14). Deşi, l a o

p r imă

vedere, antropizarea

p e i s a j u l u i

urban

a condus l a o modificare a

suprafeţei

naturale a

t e r e n u l u i ,

având

ca

reper

centrul

rondului f o s t e i

Pieţe

Mihai Eminescu, calculul pantei maxime ne indică faptul

c ă ,

î n

această

zonă,

aceasta

vine

uşor

dinspre nord-nord-est,

p e

d i r e c ţ i a

220E

(Fig.332).

Deci, avansarea î n amonte

a v ă i i

ar

trebui

să se

facă

pe această

d i r e c ţ i e ,

chiar

ş i c u

unele mici i n f l e x i u n i ,

i a r

din

punctul

nostru

de

vedere, plecând

de

l a dimensiunile constatate

în

cadrul


arheologice,

râpa ar

f i

putut

î n a i n t a î n amonte

maximum

200

m, adică p ână

în

zona i n t e r s e c ţ i e i

actuale

dintre

s t r . N.

Gane

ş i

s t r .

V.

Pogor.

Pe de

a l t ă

p a r t e ,

mecanismul

care ar

f i putut

genera

o

a s t f e l

de

vale î n

această

zonă,

c u

c ea

mai

mare

lungime dintre

toate v ă i l e

care

erodează

versantul sudic

a l

Copoului,

ar

f i

f o s t

determinată

de

existenţa

unor

i z voare subte rane

puternice.

I a r

geologia

zonei,

aşa

cum a

f o s t

evidenţiată

î n

i n t e r i o r u l p a s a j u l u i ,

prin

prezenţa

unor

depozite t i p i c e

de t e r a s ă ,

precum

ş i

fo r ma

ş i

c a r a c t e r i s t i c i l e

pantelor

generale a l e

r e l i e f u l u i

din

acest

a r e a l , c o n s t i t u i e f a c t o r i favorizanţi

pentru

prezenţa unor

izvoare

puternice

î n zonă.

Acest

f a p t

a

f o s t constatat

p e

d e p l i n ,

a t â t

l a construcţia propriu-zisă a p a s a j u l u i ,

c â t

ş i

după

f i n a l i z a r e a a c e s t u i a , când î n urma r e a l i z ă r i i l a i n te r i o r ,

p e

peretele

de

nord

a l

p a s a j u l u i , a

unui

sistem

de

drenuri

o r i z o n t a l e ,

debitul apelor

subterane

î n

dreptul

f o s t e i văi

era

unul

deosebit

de

puternic.

Aceşti f a c t o r i favorizanţi sunt

ş i ce i care

determină

ca

izvoarele

de

a i c i

să

f i e mult

mai

puternice

decât

izvoarele

care ar

putea

e x i s t a

l a

partea

superioară

a

Dealului

Copoului,

până

în

zona U n i v e r s i t ă ţ i i

de

Agronomie.

551

Mult

mai

corect

sub

raportul d e f i n i ţ i i l o r geografice

este

termenul

de

v a l e .

100



I a r

î n

opinia noastră,

aceste

aspecte

a n t e r i o r menţionate,

credem că

nu

au putut

să

nu

f i

f o s t observate

ş i

î n

s e c .

XVII-XVIII, c â nd

s-au

r e a l i z a t aducţiunile

de

apă

pentru

o r a ş .

Dar

numai î n baza elementelor geografice

se poate

presupune î n mod

corect t r a s e u l

f o s t e i

văi?

În

opinia noastră,

ş i

evoluţia

urbanistică a

zonei

din

s e c . XIX

- începutul

s e c . XX

este

c ea care

poate

să

o f e r e ,

dacă

nu

elemente concrete, măcar i n d i c i i

care

să

ne permită definirea

unor ipoteze

de

lucru până l a momentul c o n s t a t ă r i i , f ă r ă echivoc, a r e a l i t ă ţ i i

care

a f o s t .

A s t f e l , î n documentele

care

însoţesc planul

de

l a anul

1807

F i g . 5 ) ,

se

aminteşte faptul

că t r a s e u l

în

vechime

a

u l i ţ e i

Păcurariului

ar

f i f o s t

mai l a v a l e ,

acesta

f i i n d

redat

punctat

î n

plan,

i a r

mutarea

l u i mai l a

deal ar

f i f o s t

cauzată

de

o alunecare a r â p e i .

Un

a l t

aspect

petrecut

pe parcursul s e c . XIX, aşa cum

reiese

din analiza comparativă a

documentelor cartografice

de

l a 1807,

1857

ş i

1896,

a f o s t umplerea

î n t r - u n

ritm accelerat a

Râ p e i

Muntenimii,

î n

cca. 100 de ani

f i i n d umpluţi

peste 100

m

de

v a l e ,

c u t o t

f e l u l

de

materiale

(a

se

vedea

Fig.5,

8 , 10,

11).

Umplerea v ă i i a condus l a

crearea

unui

teren

nou pentru extinderea zonei urbane

l o c u i b i l e .

Dar, acest

nou teren

era

impr o pr iu pentru r e a l i z a r e a

unor


deoarece

nu avea

o

tasare

care

să

permită o portanţă a eventualelor e d i f i c i i .

Şi

t o t u ş i ,

a i c i

s - a

c o n s t r u i t ,

considerându-se

că

dacă

s-au

l u a t

anumite

măsuri

pentru

î n t ă r i r e a

ş i

s t a b i l i z a r e a

t e r e n u l u i ,

precum

cele

c u ţ ă r u ş i

din lemn -

aşa cum au

f o s t i d e n t i f i c a ţ i prin c e r c e t ă r i l e efectuate (Fig.259),

s o l u l

va

suporta

greutatea

z i d u r i l o r .

I a r

e f e c t e l e

acestor

e r o r i

de

construire

au

f o s t

imediate:

sub

efectul g r e u t ă ţ i i


s-au

produs

t a s ă r i

a l e

s o l u l u i ,

care au

generat

avarierea

imobilelor.

I a r

unul dintre

cazurile

cele

mai bine documentate, p r i v i t o r l a lăsarea solului f u n d a ţ i e i , din punct

de

vedere

a l

informaţiilor

din arhivă,

este cel a l casei

Walter

de p e

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 , dar ş i

a c e l o r l a l t e

imobile,

de

l a

nr.2

ş i 4 , de pe

aceeaşi

s t r a d ă , care

se

aflau

ş i

e l e

p e

f o s t u l

traseu

a l

r â p e i .

În

s e c . XIX,

l a nord

de s t r .

Păcurariului,

se

aflau

două

c o n s t r u c ţ i i importante,

repere

a l e

zonei:

Clubul

Jokey,

construit

l a

1804

ş i

Biserica

S f .

Nicolae

cel

Sărac,

construită

din

p i a t r ă

î n anul

1786. Deşi c u un

regim

a l

î n ă l ţ i m i l o r

r e l a t i v

s i m i l a r ,

Biserica

S f .

Nicolae

cel Sărac

a f o s t

mult mai

afectată

de

cutremurele

de

pământ, mai

ales

de

cel

din anul

1898,

î n

urma căruia

este

ş i

dezafectată.

Efectul

mai

mare

a l

cutremurelor

asupra

b i s e r i c i i

ar

putea

avea

drept

cauză

ş i un teren

de

fundare

neadecvat,

i a r

î n contextul

geologic

a l

zonei,

cauza

unui a s t f e l

de teren

este

cel a l

amplasării b i s e r i c i i

p e t r a s e u l

f o s t e i

râpe.

Amplasarea B i s e r i c i i

S f .

Nicolae

cel Sărac

peste

o

porţiune

umplută a r â p e i , chiar

ş i ca

ipoteza

de

l u c r u , conduce d i r e c t

ş i spre

o

a t r e i a întrebare legată

de

informaţiile

despre această

zonă cuprinse

î n

documentele

de sec.XVII-XVIII, ş i

anume:

P odu l V er de

ş i

z i d u l apei

din

Muntenime.

Înainte

de

a i n t r a

propriu-zis

î n

excursul

nostru

asupra

celor

două elemente

menţionate

î n paragraful

a n t e r i o r , dorim

să

precizăm faptul

că

r e a l i z a r e a unui

pod

peste

o

vale

sau un râu

pleacă

a t â t de

l a anumite c e r i n ţ e

de

ordin e d i l i t a r ,

dar ş i de

l a anumite considerente tehnice,

geografice

e t c . ,

f i i n d

d i c t a t ă nu î n ultimul

rând

ş i de

r a ţ i u n i comerciale

sau

p o l i t i c e .

I a r

în

contextul dezvoltării urbane a I a ş u l u i

î n

s e c .

XVII-XVIII, r e a l i z a r e a unui

pod,

din

lemn

sau

di n

p i a t r ă ,

peste

o

v a l e ,

chiar

ş i c u

o adâncime

de

cca.

10-12

m,

nu

ar

f i r i d i c a t

probleme

tehnice

insurmontabile.

Plecând

de

l a datele r e z u l t a t e î n

urma


arheologice r e a l i z a t e , prin

dimensiunile

Râ p e i

Muntenimii,

a t â t

sub

raportul

l ă ţ i m i i

ş i

a l

adâncimii,

c â t

mai

a l e s

prin

puternica

c i r c u l a ţ i e

a

apei

subterane

pe t r a s e u l

f o s t e i v ă i , coroborat

c u

importanţa drumurilor

care

ple cau din

aceasta

101



zonă, traversarea

Râ p e i

Muntenimii

nu

numai l a s f â r ş i t u l

s e c . XVIII

- începutul

s e c .

XIX,

c i

ş i în

secolele a n t e r i o a r e ,

comporta, î n mod o b l i g a t o r i u , construirea unui

pod.

Deci, existenţa unui

pod de trecere

peste Râpa

Muntenimii era

o

necesitate

de

ordin

pur

t e h n i c , având o condiţionare

ş i

o j u s t i f i c a r e bine determinată

de

aceasta

s i t u a ţ i a din t e r e n ) , f ă r ă a

lua

î n

d i s c u ţ i e

ş i

a l t e

aspecte

legate

de

drumurile

care

traversau

această

zonă

ş i

importanţa

acestora.

Dar

problema

care

se

pune

este că

î n

do c u me n te nu

se regăseşte

nicio

informaţie

certă

despre

existenţa î n zonă a unei a s t f e l

de

c o n s t r u c ţ i i , a unui

pod

de

trecere

peste Râpa

Muntenimii, deşi

unii

autori

susţin

existenţa î n

zonă

a

unui

pod.

Şi

amintim î n

această

d i r e c ţ i e

studiul

l u i

M.

Ciubotaru

din

2008

-

Lexic

ş i

toponimie în

Moldova.

Podu

Alb,

Podu

Roşu

ş i

Podul Verde,

c a r e ,

făcând t r i m i t e r e î n nota

6

a s t u d i u l u i

l a

planul din anul

1807

F i g . 3 ) ,

dar ş i

l a a l t e

docum ente

(a se

vedea nota 7 ) , susţinea

că

cităm:

la

marginea

t â r g u l u i , fusese

la

s f â r ş i t u l s e c .

al

XVII-lea

un

Pod Verde

[…]. D en u m i r ea

Podul

Verde

se

va

transfera asupra

porţiunii de pe

traseul

drumului

mare al Botoşanilor

a s t ă z i

b-dul

Carol I ) .

Nu

dorim a i n t r a

î n t r - o

polemică

asupra

e x i s t e n ţ e i

sau

nu

a

unor

informaţii

sau

menţiuni

documentare

certe

despre

existenţa

sau

nu

a

unui

pod

peste

Râpa

Muntenimii

sau a

i n t e r p r e t ă r i i

acestor

d a t e , fiindcă nu

acesta este

obiectivul nostru. Dar,

ş i

î n

cazul

î n

care am

exclude toate

ac es te s ur se

documentare

sub

raţiunea o f e r i r i i

unor

informaţii

neconcludente, l i p s a

menţiunilor

documentare

certe

r e f l e c t ă

o dovadă

a i n e x i s t e n ţ e i unei a s t f e l

de

c o n s t r u c ţ i i î n

această

zonă?

În

această

s i t u a ţ i e ,

nu

putem

să

nu

amintim

de

opinia i s t o r i c u l u i

polonez

Jerzy

Topolsky,

care

î n

lucrarea

sa tradusă

î n limba

română

î n anul

1987 sub

t i t l u l

Metodologia i s t o r i e i

s c r i a :

absenţa

dovezii

nu

e s t e ş i dovada

absenţei.

I a r

pentru I a ş i , există

un

bun e x e m plu î n

acest sens :

apeductul

peste

Valea Cacainei,

surprins

î n stampa din anul

1793,

a t r i b u i t ă l u i

M.M.

Ivanov,

despre care

nu

există

niciun f e l

de

menţiuni

documentare.

Având î n

vedere

datele

pur

tehnice a l e problemei, dimensiunile

Râ p e i

Muntenimii

constatate prin

cercetarea

arheologică

r e a l i z a t ă , opinia noastră nu

poate

f i

decât

una

singură:

traversarea

acesteia

im punea

î n mod obligatoriu existenţa unui

pod

î n zonă.

Dacă

î n

docum ente

s-au p ă s t r a t

sau

nu

menţiuni

certe despre acest

l u c r u ,

este un

aspect

care excede

obiectivelor noastre. Singurul

aspect care

rămâne î n

discuţie

este

unde

era

amplasat

acest

pod

ş i care

a f o s t

evoluţia

urbană a z o ne i

generată de a c e s t a .

Cercetarea

arheologică r e a l i z a t ă l a construcţia

pasajului nu

a

pus

î n

evidenţă niciun f e l

de

dovadă a e x i s t e n ţ e i î n

acel

perimetru a vreunui pod.

În

aval

de

a c e s t a , creşterea

dimensiunilor

v ă i i exclude,

cel

puţin

din

punct

de

vedere t e h n i c ,

probabilitatea

ca

o a s t f e l

de construcţie

să f i

f o s t

r e a l i z a t ă a i c i .

De c i

singura zonă

î n

care putea

f i

construit

un

pod

peste

vale

ar

f i t r e b u i t

să

f i e

l a nord

de

amplasamentul actualului

pasaj

r u t i e r .

D e c i

î n

acel

perimetru

ar

trebui

să se găsească

r e s t u r i l e unei a s t f e l

de


dar acea

zonă nu a făcut obiectul

unor i n v e s t i g a ţ i i exhaustive.

Alunecarea terenului

î n zonă

spre

s f â r ş i t u l

s e c .

XVIII-lea552

ş i

mutarea aliniamentului

s t r ă z i i mai l a d e a l ,

aşa cum

reiese din documentele

care

însoţesc planul din

anul

1807,

a condus

i m p l i c i t l a abandonarea

podului.

Această

s i t u a ţ i e

a impus obligatoriu r e a l i z a r e a unui

nou pod

de

trecere

peste

Râpa

Muntenimii,

i a r

locul unde

acesta

a f o s t

amplasat,

trebuia

să

f i e

în

552 A s up ra unor

fen omen e

de

alunecare

a terenului

î n zonă nu

a

f o s t

s e s i z a t ă

î n

cadrul

c e r c e t ă r i l o r arheologice î n t r e p r i n s e l a r e a l i z a r e a pasajului r u t i e r .

102



concordanţă

c u

aliniamentul s t r ă z i l o r

care

î l

deserveau

ş i să genereze ş i

o noua a l i n i e r e a

f r o n t u r i l o r de

i mo b ile din z onă.

Şi

nu

putem

să

nu o b se rv ăm

că

momentul mutării mai l a

deal

a t r a s e u l u i

U l i ţ e i

Păcurariului

este

sincron

c u

a p a r i ţ i a

î n

docum ente a

denumirii

de

Podu Verde

- sfârşitul

secolului

al

XVIII-lea.

O a l t ă observaţie

care

trebuie

să

o

facem

este ac ee a c ă

termenul

de pod

u t i l i z a t pentru

s t r ă z i l e

pavate

cu

podini

de

lemn,

este

un

t e rm en

care

apare

î n documen te

pe


secolului

a l

XVI-lea, intens u t i l i z a t

î n

documentele

de

secol XVII,

dar care

p r a c t i c dispare

ca

u t i l i z a r e î n a

doua

jumătate a

secolului

a l

XVIII-lea.

Ori,

din coroborarea tuturor

argumentelor

de

mai

s u s ,

singura

concluzie

care

se

poate

desprinde

este că podul

r e a l i z a t pentru traversarea

Râ p e i

Muntenimii, după

alunecarea terenului

din zonă

de

l a s f â r ş i t u l secolului

a l

XVIII-lea,

se

numea

Podul Verde.

Deci,

t r i m i t e r i l e

din documen te l a

Podul

Verde

descriu

î n f a p t

o construcţie

de trecere

a

Râ p e i Muntenimii ş i

nu

o

stradă

podită,

cum este

cazul,

î n p r i n c i p a l ,

l a u l i ţ e din

zona

centrală a

I a ş u l u i . U l t e r i o r , numele

acestui pod

a f o s t

transferat

ş i

asupra

drumului

spre

Bo t oşani, opinie

avansată

ş i de

a l ţ i

c e r c e t ă t o r i

din

domeniu,

aşa cum am

a r ă t a t a n t e r i o r ,

ipoteză

care

prin

prisma

argumentelor

prezentate,

devine

a s t ă z i

mult

mai

c e r t ă .

*

Dacă

existenţa unui

pod

peste

o v a l e ,

î n

s i t u a ţ i i

extreme,

ar

putea

conduce l a colmatare

a v ă i i î n amonte, r e a l i z a r e a unui viaduct pentru

o

conductă

de apă, care poate

foarte

uşor

a

f i

asimilat

unui

z i d al

apei,

ar

f i

f a c i l i t a t

mult mai

uşor acest

proces,

a t â t î n

mod n a t u r a l ,

c â t

ş i ca

urmare a

i n t e r v e n ţ i e i f a c t o r u l u i

antropic.

În

acelaşi

timp, amenajarea

unei


hidrotehnice

c u r o l de captare

a

izvoarelor

pentru generarea

unei

surse

de

apă sub

forma

unui

zid

care

să

bareze

o

mi că

v a l e ,

reprezintă

c o n s t r u c ţ i i cunoscute încă din a n t i c h i t a t e a romană. Având î n vedere datele prezentate a n t e r i o r ,

privitoare

l a prezenţa unor izvoare puternice a i c i ,

o

a s t f e l

de

construcţie

ar

avea

o

raţiune mai

mult

decât

evidentă.

Ş i ac eas tă


ar

f i

condus, a t â t î n mod n a t u r a l ,

c â t

mai a l e s

ca

urmare a i n t e r v e n ţ i e i f a c t o r u l u i

antropic,

l a o

colmatare î n amonte

de

această

construcţie a

v ă i i

respective.

Întrebarea

care se

pune,

este c e

reprezenta, î n

f a p t ,

z i d u l

din

Râpa

Muntenimii,

amintit

î n documen te

încă

din anul

1665? Un

viaduct

sau

o amenajare

de captare

a izvoarelor?

Realizarea unui

viaduct

pentru aducţiunea

ap ei p es te râpa

din zona

Muntenimii

de

Su s

ar

avea

o

raţiune obiectivă, din

punct

de

vedere ingineresc, f i i n d

o

construcţie din

p i a t r ă ,

care ar

f i putut

f i

construită

doar

p e

un teren

s t a b i l ,

care

să

permită c i r c u l a ţ i a

apei

p e

s ub

e l ş i c a r e ,

în

conformitate

c u

modul

de

construire

ş i

c o n s t r u c ţ i i l e din

e p o că

din I a ş i ,

ar

f i avut

un

regim

de

înălţime r e l a t i v

redus.

Realizarea

unei c o n s t r u c ţ i i

t i p viaduct,

cu

o

înălţime

de

cca. 10

m,

cum ar

f i

f o s t

necesar

dacă aceasta

ar

f i f o s t construită

peste Râpa Muntenimii,

î n

dreptul

t r a s e u l u i pasajului

r u t i e r ,

sau de peste 10

m,

dacă ar

f i

f o s t construită î n aval

de

locul

pasajului

r u t i e r ,

c u

siguranţă

ar

f i avut

ecouri î n

documentele

e p o c i i ,

c e ea

ce

nu

este

cazul.

Chiar

ş i c u

unele

dimensiuni

mai modeste,

de

numai câţiva

metri

înălţime, o a s t f e l

de

construcţie

ar

f i

semănat mai mult

c u un pod, decât c u un

z i d .

I a r

c o n d i ţ i i l e optime pentru

am plas ar e a unu i

viaduct

c u

acest

regim

de

înălţime,

ţinând

cont

de

c a r a c t e r i s t i c i l e

v ă i i

evidenţiate

prin

cercetarea

arheologică

l a

construcţia p a s a j u l u i ,

ar

f i

f o s t

î n d e p l i n i t e numai

l a

103



nord

de

aliniamentul

U l i ţ e i

Păcurariului,

aşa cum

a f o s t

e l

marcat

î n

planul din

anul

1807, unde

adâncimea v ă i i

ar

f i

putut să

aibă

maxim

5-7

mînălţime

ş i

o lăţime

de

20-25

m.

To t

î n acelaşi l o c ,

ar f i

f o s t c o n d i ţ i i o p t im e

ş i

pentru amplasarea unei amenajări,

s ub

fo r ma unui

zid

care să

bareze

valea

ş i care să

permită

captarea

apelor

ş i

d i s t r i b u ţ i a

l o r

î n

o r a ş ,

deoarece ar

f i avut

ş i

acea

diferenţă

de

nivel

care ar

f i permis

curgerea apei

spre

o r a ş .

I a r

î n

anumit e docum ente, descrierea

z i d u l u i apei

cuprinde elementele unei a s t f e l

de

amenajări.

Indiferent

de c e

f e l

de

construcţie

a f o st e d i f i ca t ă ,

un

viaduct

peste Râpa

Muntenimii

pentru o aducţiune

de ap ă

din

Copou sau un

zid

de barare

a

Râ p e i

Muntenimii

pentru

captarea

apei

pentru

o r a ş ,

e f e c t u l d i r e c t

a l

ambelor c o n s t r u c ţ i i

ar

f i

f o s t umplerea v ă i i î n amonte.

Această

umplere

a

v ă i i

s - a r

f i

putut

r e a l i z a

î n

doar

câteva decenii, i a r

u l t e r i o r

umplerii,

să

f i

f o s t e d i f i c a tă , î n

acea

zonă,

peste

t r a s e u l

f o s t e i

râpi din

Muntenime,

ş i

Biserica

S f .

Nicolae

cel Sărac.

În acest

stadiu

a l

c e r c e t ă r i i , nu

putem

preciza

ş i

indica

cu

e x a c t i t a t e

c e

reprezenta

z i d u l

apei

din

Muntenime, dar

nu

putem

exclude niciuna din ipotezele prezentate: viaduct pentru o

conductă

de apă sau

o

construcţie pentru captarea a p e i ,

cum

nu

putem exclude faptul

c ă p oat e

suntem

î n f a ţ a

a

două

c o n s t r u c ţ i i d i s t i n c t e .

Ceea

c e

însă

putem i n d i c a , î n

mod

j u s t ,

este faptul

că

z i d u l

apei

ar

f i

putut

f i

e d i f i c a t

î n zona delimitată l a

sud de

aliniamentul

U l i ţ e i

Păcurariului

ş i spre

nord

de

Biserica S f .

Nicolae

cel Sărac.

104



ILUSTRAŢII



Fig. 1

Piaţa Mihai

Eminescu

înaintea

l u c r ă r i l o r . Vedere

aeriană

dinspre B d.

Independenţei.

Fig.

2

Piaţa Mihai Eminescu

înaintea l u c r ă r i l o r .

Vedere

aeriană

dinspre Copou.



Fig.

3

Extras din planul din anul 1769, c u

marcarea

zonei

actualea

P i e ţ i i

M.Eminescu.

Fig. 4

Extras din

planul

din

anul 1790,

c u marcarea

zonei

actuale

a P i e ţ i i

M.

Eminescu.



Fig. 5

Planul

zonei din anul 1807. 1 -

Râpă;

2 - P i v n i ţ ă ; Linia punctată -

t r a s e u l

u l i ţ e i

î n

vechime.

Fig. 6

Planul oraşului I a ş i ,

r e a l i z a t

de G.

Bayardi

(1819)

d e t a l i u ) .



Fig. 7

Copi e după planul

r e a l i z a t

de

I .

Raşec

(din

anul

1844),

c u z o na P i e ţ i i M.

Eminescu.

Fig. 8

Copi e după planul

r e a l i z a t

în

anul

1857

-

Planul

Peytavin

d e t a l i u ) .



Fig. 9

Planul oraşului

I a ş i d e t a l i u ) ,

r e a l i z a t

de

i n g . Gr . Bejan

(1896-1897).

Fig. 10 Extras dintr-un plan a l zonei, r e a l i z a t în perioada 1896-1897

? ) ,

c u

Râpa Galbenă.



Fig.

11

Extras

dintr-un

plan

r e a l i z a t

anterior


Esplanadei

Râpa Galbenă

p r e l u c r a r e ) .



Fig. 12 Extras din

planul

I a ş u l u i

r e a l i z a t în

1955, c u z ona P i e ţ i i M. Eminescu.

Fig.

13 Extras

din

planul

I a ş u l u i

r e a l i z a t în

1972, c u z o na

P i e ţ i i M.

Eminescu.



Fig.

14

Extras din planul

I a ş u l u i

r e a l i z a t

în

1984, c u

zona P i e ţ i i M.

Eminescu.



Fig.

15

Oraşul

I a ş i văzut

dinspre Râpa

Galbenă, 1790.

Acuarelă de

Mihail

Mateievici

Ivanov

(Muzeul

Rus din

S t .

Petersburg).

Fig.

16

Oraşul

I a ş i

văzut

dinspre

Râpa

Galbenă, 1790.

D e s e n de

Mihail

Mateievici

Ivanov

(Muzeul Rus din

S t .

Petersburg).



Fig.

17 Vedere

spre

Piaţa

M.

Eminescu,

c o l a j

de

I . Miclea, 1971.

Fig.

18 Biserica

S f . Nicolae

c e l

Sărac.



Fig.

19

Dem olarea

B i s e r i c i i S f .

Nicolae

c e l

Sărac (1913).

Fotografie

i n e d i t ă

din

colecţia

Muzeului

de

Antichităţi

din

I a ş i ,

i n v .

n r .

2165.

Fig.

20

Vedere

dinspre

Copou

spre

b i s e r i c a S f .

Nicolae

cel

Sărac

c .

1908).



Fig.21JockeyClub(CofetăriaTuffli).

Fig.

22

J ock ey Club,

vedere dinspre

Fundaţia Ferdinand.



Fig.

23

Cofetăria Zamfirescu (Jockey

Club).

Planul r a c o r d ă r i i c l ă d i r i i

l a

reţeaua de apă-canal.



Fig.

24 Planul

r e a l i z ă r i i a l i n i e r i i

l a i n t e r s e c ţ i a

s t r ă z i l o r Păcurari

ş i

Carol I

(Jockey Club).

Fig.

25

Proiectul

unei

pompe

de

d i s t r i b u ţ i e

benzină

ş i u l e i în capătul s t r .

Păcurari.



Fig.

26

Planurile

Circului

Proserpi

(acoperiş

ş i

arena).



Fig.

27

Amplasarea

Circului

Proserpi

în locul

p e care

se

va construi

Palatul

Fundaţiei

Regale

„Regele

Ferdinand”.

Fig.

28

Planul

Palatului

Fundaţiei

„Regele

Ferdinand”.



Fig.

29

S t a t u i de s o l d a ţ i

romani

pentru a t i c u l

P a l a t u l u i Fundaţiei „Regele Ferdinand” p r o i e c t u l i n i ţ i a l ) .

Fig. 30 Palatul Fundaţiei

„Regele

Ferdinand”. Secţiune.



Fig.31 Fotografie

r e a l i z a t ă în

timpul


de

construire a

Palatului

Fundaţiei

„Regele

Ferdinand”.

Fig. 32 Palatul

Fundaţiei „Regele Ferdinand” î n timpul

c o n s t r u c ţ i e i .



Păcurari ş i Copou.

t r ă z i l o rig.

33

I n t e r s e c ţ i a

Fig.

34


s t r ă z i l o r

Păcurari ş i Copou cu Palatul

J ock ey

Club

în

anul

1944.



Fig.

35

I n t e r s e c ţ i a s t r ă z i l o r Păcurari

ş i Copou cu

Palatul J ock ey Club devenit

Librăria

„Cartea

Rusă”

c .

1960).

Fig.

36Palatul

Fundaţiei „Regele Ferdinand” /

Biblioteca

Centrală Universitară.



Fig.

37 S t a t u i l e

Voievozilor

p e vechiul

amplasament,

din

f a ţ a


Paraschiva

de

lângă

Biblioteca

Centrală

Universitară.

Fig.

38

S t a t u i l e

Voievozilor,

p e

amplasamentul

actual

de

lângă

casa


(Palatul

Copiilor).



Fig.

41

Casa

Tineretului construită

pe

locul


Nicolae

ce l

Sărac

a r h i t .

Norbert

Zilberman, 1960-1962).

Fig.42PiaţaTineretuluiînanii1960.



Fig.

45

Imobilul Kaufmann/Rameder. Planul r e p a r a ţ i i l o r r a d i c a l e ,

1937

(Păcurari

n r . 3 ) .

Fig.

46

Biblioteca Centrală

Universitară

f o s t u l

Palat

a l

Fundaţie

„Regele Ferdinand”),

1969.



Fig.

47

Imobilul Kaufmann

din

Păcurari

n r .

3

ş i Lăpuşneanu

nr.2

în

1969.

Fig.

48

Imobilul Kaufmann

din

Păcurari

n r .

3

ş i

Lăpuşneanu nr.2

în 1969.



Fig.

49


s t r ă z i l o r Păcurari ş i Copou

î n a n i i 1960.

Marcat

cu săgeată

Imobilul

2B

-

SECTORUL

2

v e s t ) .

Fig.

50


s t r ă z i l o r

Păcurari

ş i Copou

î n a n i i 1960,

cu

Imobilul

2B

- SECTORUL2

v e s t ) .



Fig.

51


s t r ă z i l o r

Păcurari

ş i Copou

î n anul 1969,

cu Im o b ilul

2B

-

SECTORUL

2

v e s t ) .

străzilorPăcurari

ş i Copou

(Carte p o ş t a l ă

–

1911). Casa Dude Kahane ş iig.

52


Jockey

Club. M ar c at c u săgeată Imobilul

2B

-

SECTORUL2

v e s t ) .



Fig.

53

Planul Casa Dude

Kahane

(1906),

faţada

dinspre

s t r .

Elisabeta: faţada

propusă

s u s )

ş i cea

aprobată

j o s ) .



Fig.

54

Planul Casa

Dude

Kahane

(1906).

Planuri

ş i

s e c ţ i u n i propuse

pentru

construire

(1910).



Fig. 55 Clădire block-haus - Casa Gh. Artenie, s t r . Păcurari n r .

7 .

Fig.

56

Clădire

block-haus-casaGh.

Artenie,

str.Păcurarinr.

7.

Faţada

dinspre casa Canano

(Corpul

U n i v e r s i t ă ţ i i ) .



Fig.

57

Clădire

block-haus

-

casa Gh.

Artenie, s t r .

Păcurari

n r .

7.

Faţada dinspre stradă Păcurari.

Fig.

57

Clădire block-haus - casa Gh. Artenie, s t r . Păcurari

n r .

7 .

Faţadă l a t e r a l ă .



Fig.

59

Zona

P i e ţ i i

M . e m in e s c u ş i

a

Râ p e i Galbene. Extras din Planul

Oraşului

I a ş i

de l a 1940.



Fig.

60

Planul

a l i n i e r i i t r a s a t cu l i n i e r o ş i e )

l a

i n t e r se c ţ i a s t r ă z i l o r

Lăpuşneanu

ş i

Păcurari (1928).



Fig.

61

Strada Lăpuşneanu

l a

i n t e r s e c ţ i a

cu

strada

Păcurari.

Lăpuşneanu

n r .

2

ş i s t r .

Păcurari n r .

3 .

ig.

62

Imobil

Vexler, c u cele două f a ţ a d e , l a s t r .



Fig.

63

Imo bil

Vexler,

plan

r e s t a u r a r e ,

faţada

l a

s t r . Păcurari n r .

3 .

Fig.

64

Casa

Iacubovici,

în

curtea i n t e r i o a r ă s t r . Lăpuşneanu n r .

2 .



Fig.

65

Imobilul

din

Lăpuşneanu

n r . 2 .

Plan de s i t u a ţ i e .

Fig.

66

Faţada imobiluluiRamederdinstr. Lăpuşneanu nr.2.



Fig.

67

Plan-secţiune a l atenanşelor din curtea


p e


2 .

Fig.

68 Plan

e t a j u l u i

atenanşelor din curtea


pe


2 .



Fig.

69

Imobilul

din

s t r . Lăpuşneanu n r . 4

în anul 1969

(casa Vasiliu, Miluţă Gheorghiu).

Fig.

70

Planul

imobilului

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

4

(casa

V a s i l i u ) .



-

Casa Vasiliu.

ăgeată

imobilul

de l a n r .

4

r . 2-6. M ar c at c u

ăpuşneanu,

ig.

71

S t r .

Fig.

72

Imobilul din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

4

-

Casa

Vasiliu.

Planurile

casei

(1-

c a n a l i z a ţ i e ;

2,3

conducte de

a p ă ) . .



Lăpuşneanu nr.6 .

Cărţi

poştale

(începutul s e c .

XX).

alter-Diamant

din

s t r .ig.

73 Palatul



Fig.

74 Palatul

Walter-Diamant

în anul

1969,

s t r .

Lăpuşneanu n r .

6 .

de p e

s t r .

Lăpuşneanu n r .

2-8

în anul 1969.

ig.

75 Palatul

Walter-Diamant

ş i

f r o n t u l

de

c l ă d i r i



a n i i 1980.

6

Palatul

Walter-Diamant

în

timpul

demolării,

ig.

Fig.

77 Planul p a l a t u l

Walter-Diamant

ş i

a

casei Vasiliu s t r .


ş i

n r . 4 ) .



Fig.

78 Palatul

Walter-Diamant,

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 .

Secţiune.

Fig.

79

Palatul

Walter-Diamant,

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 .

Construirea

unei

c i s t e r n e

ş i

a

două

l a t r i n e .



Fig.

80 Casa

Marcovici

di n curtea Palatului

Walter-Diamant, s t r . Lăpuşneanu

n r .

6 .

Planul


unei magazii c u

e t a j .



Fig.

81

Construirea a t e l i e r u l u i

foto

Chaland

din

curtea

Palatului

Walter-Diamant,

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

6 .



Fig.

82

Atelierul foto

Rembrandt, a

fotografului

Rosenthal

din

curtea Palatului

Walter-Diamant, s t r . Lăpuşneanu

n r .

6 .



Fig.

83

Fotografii

a l e

imobilelor

de p e


n r . 10,

8

ş i

6 .



Fig.

84 Atenanşe din

curtea

casei

Schwartz

din s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 .

Fig.

85

Casa

Schwartz

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r . 8 .

onstruirea unei

l a t r i n e

cu

t r e i

cabine

1 9 3 6 ) .

Fig.

86

Magazinul

Telefunken

din

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

8 .

Planul s e p a r a ţ i e i

e l e c t r i c e

(1938).



Fig.

87

Planul s e p a r a ţ i e i de

curent

l a

Magazinul „Energia”

din


8 .

Fig.

88

Imobilul Ştefănescu

din


n r .

8 , c u

amenajarea

unei

v i t r i n e

(1940).



Fig.

89

Extras

din planul

a l i n i e r i i

s t r a d a l e

(marcat

cu

l i n i e

r o ş i e )

a

oraşului

I a ş i (1897).



Fig.90PlanulimobiluluiKapucinski dinstr. Lăpuşneanu

10-12.



Fig.

91

Planul atenanselor

Capucinschi

din s t r .

Lăpuşneanu n r .

10-12.



Fig.

92

Planul

l a t r i n e l o r imobilului

Capucinschi

din s t r . Lăpuşneanu n r .

10-12.



Fig.

93 Planul l a t r i n e l o r imobilului

Kapucinsky

din

s t r .

Lăpuşneanu n r .

10-12.



Fig.

94

Imobilul f a m i l i e i

Moraru

din

Lăpuşneanu

n r .

3 .

Fig.

95

Imobilul

C.

Petre

din

Lăpuşneanu

n r . 5-7.



Fig.

96

Imobilul Teodoreanu

din


5-7.

Fig.

97

Imobilul

Teodoreanu

din


9 .

Fig.

98

Imobilul

C.

Foişor

din s t r .

Lăpuşneanu

n r .

11.



Fig.

99

Imobilul

C. F oişor din s t r .

Lăpuşneanu n r .

11. Secţiune.

Fig.

100

Planuri a l e imobilul C.

Foişor

din s t r .

Lăpuşneanu

n r .

11.



Fig. 101

Atelierul

fotografic

a l

l u i

Alfred

Launay

din


11bis.

Fig.

102

Atelierul

fotografic

a l

l u i

Alfred

Launay

din s t r .

Lăpuşneanu

13.



Fig.

103 Montarea

uneinoivitrinelaimobiluldinstr.

Lăpuşneanu

15.

Fig.

104

Extras din planul de

a l i n i e r e

(marcat cu

l i n i e

r o ş i e )

a s t r ă z i l o r oraşului

I a ş i

(1897).



Fig.

105

Farmacia Konya de l a i n t e r s e c ţ i a s t r . Lăpuşneanu c u s t r . Strada de Sus c ă r ţ i p o ş t a l e ) .

Fig.

106

Locul

f o s t e i farmacii Konya de l a i n t er s e cţ i a

s t r .

Lăpuşneanu custr.Dimitrovînanii1970.



Fig.

111

Planurile

imobilului Iacubovici

din

s t r .

Gh.

Lascăr, n r . 6 .



Fig. 112 Plan

de s i t u a ţ i e a imobilului i n g . Gr . Bejan

(zona

Râpa

Galbenă).

Fig. 113 Extras

din planul de

a l i n i e r e

din 1897, cu

s t r ă z i l e

Gh.

Lascăr n r .

3) ş i

Principesa Maria.



Fig.

114

Plan de s i t u a ţ i e

p r i v i t o r

l a amplasarea depozitului de lemne.

Fig.

115 Casă

a Sinagogii Tapiţerilor

din

s t r .

Gh.

Lascăr,

n r . 3 . Amenajarea

t o a l e t e l o r

(1921).



Fig.

116

Imo bil Gr .

Bejan din

s t r .

Gh.

Lascăr

n r .

4 .

Fig.

116

Extras din

planul

de

a l i n i e r e

a l

oraşului

(marcat

c u

l i n i e

r o ş i e )

p r i v i t o r

l a

deschiderea

s t r ă z i i

Gh.

Lascăr.



Fig.

118

Planuri a l e Casei Romano din

s t r .

Gh.

Lascăr

n r .

5 .

Fig. 119

Planuri

a l e

Casei

Romano

din s t r . Gh. Lascăr

n r .

5 .



Fig.

120

Planuri

a l e Casei Romano din

s t r .

Gh.

Lascăr

n r . 5 .

Fig.

121

Plan

de s i t u a ţ i e

a

s t r ă z i i Gh.

Lascăr.



Fig.

122

Hotelul

Bejan văzut dinspre Râpa Galbenă.

Fig.

123

Hotelul

Bejan ş i

„CasaVerde”.



Fig.

124 Proiectul i n i ţ i a l

a l

Hotelului Bejan,

vedere

dinspre Râpa

Galbenă.

Fig.

125 Hotel

Bejan,

faţada spre

s t r . Lăpuşneanu.



Fig.

126

Hotel Bejan. Terasa-Berarie

ş i garajul

auto.

Fig.

127

Hotelul

ş i

t e r a s a

Bejan. Faţada dinspre

Râpa

Galbenă.



Fig.

128

Planul

subsolului

Hotelului

ş i

Terasei

Bejan.

Partea

prăbuşită

l a cutremurul

din

1940.

Fig.

129

Propunere

pentru

construirea

Cinematografului

Bejan,

p e

Esplanada Regina

Elisabeta (zona Râpa

Galbenă).



Teatru-Cinema

Bejan.

ig.

131

ig.

130 Hotel Bejan,

e t a j u l

I

ş i terasa

din

s t r .

Elisabeta

n r .

8 .

Partea

căzută l a

cutremurul

1940.



Fig.

132 Căminul

Studenţilor Creştini

din

s t r .

Elisabeta

n r .

9 . Faţadă.



Fig.

133

Planurile

Căminului Studenţilor Creştini din

s t r .

Elisabeta n r .

9 .



Fig. 134

Sinagoga

Tapiţerilor

din s t r .

Elisabeta n r .

15.

Faţadă.

Fig. 135

C as a G r o s w ald

din

s t r .

Elisabeta.



Fig.

136

Brutăria Tameles

din

s t r . Elisabeta.

Fig.

137

Uşa

unui

pavilion

de

lemn

din s t r .

Elisabeta n r .

3 .



Fig.

138 Imobilul

Olivenbaun

din

s t r . Elisabeta (1904).

Fig. 139

Plan

pentru

extinderea imobilului

Olivenbaum din

s t r . Elisabeta

n r . 17.



Fig.

140

Fâşia

de

teren

cedată de

Primărie

l u i

Dude

Cane

din

s t r .

Elisabeta

(1901).

Fig.

141

Proprietate

Dude Cane

din

s t r .

Elisabeta

n r .

1 ,

c u

noul

cuptor

pentru

brutărie

(1904)



Fig.

14 2 Planul

p a s a j u l u i M.Eminescu suprapus p e imaginea s a t e l i t a r ă din

2009

(www.google.com),

cu marcarea c e l o r s e c t o a r e l o r de c e r c e t a r e

arheologică

(Sector 1 , Sector2, Sector 3 , Sector 4 , Sector 5 ) .



Fig. 143 Delimitarea

SECTORULUI

1 v e s t ) .

Fig.

144

SECTORUL

1

v e s t ) î n a i n t e de începerea l u c r ă r i l o r .



Fig.

145

SECTORUL

1

v e s t ) .

Plan

general.

Legendă:

a .

l i m i t ă ;

b . peretele

pasajului

(peretele

mulat);

c .

dren;

d . t r a s e u l

s t r . Păcurari,

până

în

anul

2000;

e . t r a s e u l

conductei

de apă de l a

Timişeşti,

construită

l a

începutul

s e c . XX;

1A ,

1B .

imobile; 1 - 1 secţiune.

Fig.

146

SECTORUL

1

v e s t ) . Secţiunea

1 - 1 .



Fig.

147

SECTORUL

1

v e s t ) . P r o f i l s t r a t i g r a f i c

transversal pe

s t r a d ă . Se

o b s e rva

nivelul

de

s o l

brun-negru

ş i conducta din

fontă

cu

diametru

de 400mmde

aducţiune a

apei

de l a

Timişeşti.

Fig.

148

SECTORUL

1

v e s t ) .

P r o f i l


transversal

p e s t r a d ă .

Se

o b s e rva

nivelul

de

sol

brun-negru, conducta

din

fontă

c u

diametru

de

355

mm

de

aducţiune

a

apei de l a

Timişeşti

(1907-1911)

ş i c u canalizarea din beton.



Fig.

149

SECTORUL

1

v e s t ) . P r o f i l s t r a t i g r a f i c transversal

pe

s t r a d ă .

Se

o b s e rva

nivelul de so l

brun-negru,

conducta din

fontă

cu

diametru

de 355mmde

aducţiune a

apei de l a

Timişeşti

(1907-1911)

ş i

groapa

c a n a l i z ă r i i din

beton.

Fig.150

SECTORUL

1

v e s t ) .

Groapă

pentru s t â l p .

Vedere

generală

ş i d e t a l i u .



Fig.

151SECTORUL

1

v e s t ) . Planul

z one i din anul 1955 (stânga) ş i 1940

d r e a p t a ) ,

c u

indicarea imobilului

a l e cărui fundaţii au

f o s t i d e n t i f i c a t e

prin


r e a l i z a t e .

Fig.

152

SECTORUL

1

v e s t ) . Suprapunere imagine s a t e l i t a r ă a

zonei

(2009)

c u planul zonei

din anul

1955,

c u

indicarea Imobilului

1A.

Marcat

c u roşu zona c e r c e t a t ă .



F

S

A

.

A



Fig.

155

SECTORUL

1

v e s t ) . Operaţiuni de

recuperare a

conductelor

de

f o n t ă .

Fig. 156

SECTORUL

1

v e s t ) .

Conducta

de

fontă marcată

c u

anul

1908.



de

e

recuperare

a

conductelor

ig.157SECTORUL1(vest).Operaţiuni

f o n t ă .

Fig.

158

SECTORUL

1

v e s t ) .

Operaţiuni de recuperare

a

conductelor

de

f o n t ă .



Fig. 159

SECTORUL

1

v e s t ) . Operaţiuni de

recuperare a

conductelor de f o n t ă .

Fig.

160

SECTORUL

1

v e s t ) .

Conducta

de

fontă

marcată.



Fig. 161 Delimitarea SECTORULUI

2

v e s t ) .

Fig.162

SECTORUL2 (vest)

î n a i n t e

de începerea

l u c r ă r i l o r .



Fig.

163

SECTORUL

2

v e s t ) .

Plan general. Legendă:

a .

l i m i t ă ;

b .

peretele pasajului p e r e t e l e mulat);

c .

dren;

d .

t r a s e u l

s t r .

Păcurari, până î n

anul 2000;

e .

t r a s e u l

conductei

de

apă de

l a

Timişeşti, construită

l a

începutul

s e c .

XX;

2 - 2

secţiune.

Imobilul

2A: Clădire

block-haus -

Casa

Gh.

Artenie, s t r .

Păcurari n r .

7

(a se vedea

Fig. 55-57).

Imobilul

2B:

casă

s t r .

Păcurari,

n r .

7(?) (a se vedea

Fig.

49-51).

Fig.

164

SECTORUL

2

v e s t ) .

Comparaţie

d i n t r e

planul

Imobilelor

2A

ş i

2B

c e r c e t a t e

s t â n g a )

ş i

conturul

redat

în

planul

zonei din 1955,

suprapus

de planul z one i din 1807 c u

poziţionarea

probabilă a

celor

t r e i

case ş i

a p i v n i ţ e i (P) d r e a p t a ) .



Fig.165

SECTORUL

2

v e s t ) .

P r o f i l u l

longitudinal

2 - 2 .

Legendă:

2 1 - 2 1 * , 2 2 - 2 2* , 23-23* planuri

ale Imobilelor 2A ş i 2B la

adâncimea indicată

(vezi

Fig.44-046).

Fig.

166

SECTORUL

2

v e s t ) .

Planul

Imobilelor

2A ş i

2B

l a

cota -1,00m

s ub

nivelul a s f a l t u l u i .



Fig.

167

SECTORUL

2 v e s t ) . Planul Imobilului

2B

l a

cota -2,00m

sub nivelul

a s f a l t u l u i .

Fig.

168

SECTORUL

2

v e s t ) .

Planul beciurilor

Imobilului

2B

l a cota

-7,00m

sub nivelul

a s f a l t u l u i

ş i

s e c ţ i u n i v e r t i c a l e

prin acestea.

Linia

neagră

î n t r e r u p t ă

contururi

presupuse.

Notă: Conturul g r i

redă

planul

Imobilului

2B

l a cota

-2,00

m.



Fig.

169

SECTORUL

2

v e s t) . P r o f i l s t r a t i g r a f i c transversal

p e axul

v i i t o r u l u i

p a s a j ,

în

partea

de vest a l

Imobilului

2A .

Fig.

170

SECTORUL

2

v e s t ) . P r o f i l


longitudinal

pe

axul

v i i t o r u l u i

p a s a j , în

partea

de vest a l

Imobilului

2A .



Fig.

17 1 SECTORUL

2

v e s t ) . Imobilul

2A. Detaliu

fundaţie

l a

s t r .

Păcurari.

Fig.

17 2 SECTORUL

2


2A. Detaliu demisol l a s t r .

Păcurari.



Fig. 1733 SECTORUL2 v e s t ) . Imobilul

2A .

Detaliu fundaţie din beton ciclopian

l a

s t r . P ă c u r a r i .

Fig. 17 4 SECTORUL2 v e s t ) . Imobilul 2A . Detaliu fundaţie

din

beton ciclopian l a s t r . P ă c u r a r i .



r e s t u r i a l e s u b so l u l u i .ig.175SECTORUL2(vest).Imobilul 2B

Fig.

17 6 SECTORUL

2


2B

r e s t u r i

a l e

s u b s o l u l u i .



Fig.

17 9 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i i n t e r i o r

c u

marcarea nivelului

de

c ă l c a r e .

Fig.180SECTORUL2(vest). Imobilul

2B .

D e t a l i i

i n t e r i o r ,

cu

umpluturi

ş i

nivel

de cărbune.



Fig. 18 1 SECTORUL2 v e s t ) . Imobilul 2B . D e t a l i i i n t e r i o r , c u umpluturi ş i nivel de cărbune.

Fig.

18 2 SECTORUL

2

v e s t ) . Imobilul 2B . D e t a l i i i n t e r i o r .



2B .

Fundaţiile imobilului

l a cota

-2,00

m.

ig.183SECTORUL

2


Fig.184 SECTORUL

2


2B .

Fundaţiile imobilului

l a cota

-2,00

m.



Fig.

18 5

SECTORUL2

v e s t ) .

Imobilul

2B . D e t a l i i .



Fig.

18 6 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

18 7 SECTORUL

2

v e s t ) .

Imobilul




Fig. 18 8 SECTORUL2

v e s t ) .

Imobilul

2B .

D e t a l i i .



Fig.

18 9 SECTORUL

2

v e s t ) .

Imobilul




Fig.

19 0 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

19 1

SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

19 3

SECTORUL

2

v e s t ) .

Imobilul

2B . D e t a l i i c u

p i e t r e

c u

tencuială

de culoare

a l b a s t r ă .

Dreapta -

sus

ş i

j o s ,

piesa

c u

n r .

i n v .

23397;

Stânga

-

sus

ş i

j o s ,

piesa

cu

n r .

i n v .

23398.



Fig.

19 4 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

19 5

SECTORUL

2

v e s t ) .

Imobilul

2B .

D e t a l i i

c u

p i e t r e l e

c u tencuială de

culoare

a l b a s t r ă

ş i c u modul de

z i d i r e .

Cu

săgeată

v i o l e t ă ,

piesa

c u

n r .

i n v .

23397;

c u

săgeată

galbenă,

piesa

c u

n r .

i n v .

23396.



Fig.

19 6 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

19 7 SECTORUL

2

v e s t ) .

Imobilul




Fig.

19 8 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

19 9 SECTORUL

2

v e s t ) .

Imobilul




Fig.

200 SECTORUL

2


2B .

D e t a l i i .



Fig.

202

Delimitarea

SECTORULUI

3

(centru).

Fig. 203

SECTORUL

3 (centru) î n a i n t e

de începerea




Fig. 204

SECTORUL

3 (centru).

Deranjamente

antropice

recente

a l e

zonei.



Fig.

205

SECTORUL

3 (centru). Deranjamente antropice

recente a l e

zonei.



Fig.

206

SECTORUL

3 (centru).

Deranjamente

antropice

recente

a l e

zonei.



Fig.

207

SECTORUL

3

(centru). Condiţii meteorologice nefavorabile.

Fig.

208

SECTORUL

3 (centru). S t r a t i g r a f i e .



Fig.

209

SECTORUL

3 (centru).

Planul

general

a l

s t r u c t u r i l o r constructive

descoperite

l a

cota -1,00m

sub

nivelul a s f a l t u l u i . Legendă:

2B ,

3A , 3B , 3C , 3D

-

imobile.

3 - 3 secţiune.

Fig.

210

SECTORUL

3 (centru).

Planul

general

a l s t r uc t ur i l o r c o n s t r u c t i v e descoperite î n t r e

c o t e l e

-2,50

ş i

-6,00m

sub

nivelul a s f a l t u l u i . Legendă:

2B , 3A , 3B , 3C , 3D

-

imobile.

3 - 3 secţiune.



Fig.211 SECTORUL

3 (centru).

Secţiunea

3 - 3 ,

cu


constructive

descoperite.



Fig.

212

SECTORUL

3

(centru). Suprapunerea planurilor

zonei

din

anul

1807

ş i 1955,

peste

planul pasajului ş i a l

ortofotoplanului

zonei

(2012).

Fig.

213

SECTORUL

3 (centru).

Corelarea

s t r u c t u r i l o r constructive

evidenţiate

în

perimetrul

pasajului

peste

conturul

imobilelor reprezentate

în

planul

zonei din

1955.



Fig.

214

SECTORUL3

(centru). Imobilul

2B

ş i

Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.

215

SECTORUL

3 (centru). Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.216 SECTORUL

3 (centru).

Imobilul 3A d e t a l i i ) .



Fig.218 SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.

219

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.

220

SECTORUL3 (centru). Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.

222

SECTORUL


3A

d e t a l i i ) .



Fig.

223

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.

225

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A

d e t a l i i ) .



Fig.

226

SECTORUL

3

(centru). Imobilul

3B

d e t a l i i ) .



Fig.

227

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3C

d e t a l i i ) .



Fig.228 SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3C

d e t a l i i ) .



Fig.

229

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3C

d e t a l i i ) .



Fig.

231

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3D

d e t a l i i ) .



Fig.232 SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A .

Gârlici

c ă t r e

pivniţă d e t a l i i ) .



Fig.

233

SECTORUL3 (centru).

Imobilul

3A .

Gârlici c ă t r e

pivniţă d e t a l i i ) .



Fig.

234SECTORUL

3

(centru). Imobilul

3A.

Gârlici

către

pivniţă

d e t a l i i ) .



Fig.

235 SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A .

Gârlici

c ă t r e

pivniţă

d e t a l i i ) .



Fig.

236

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3A.

Gârlici

către

pivniţă

d e t a l i i ) .



Fig.

237

SECTORUL


3A .

Pivniţă

d e t a l i i ) .



Fig.238SECTORUL3(centru). Imobilul

3A.

P i v n i ţ ă d e t a l i i ) .



Fig.

239

SECTORUL

3

(centru). Imobilul

3A .

Pivniţă d e t a l i i ) .



Fig.

240

SECTORUL


3A

ş i

3D .

D e t a l i i

p i v n i ţ e .



Fig.

241

SECTORUL

3

(centru). Imobilul

3A. D e t a l i i

p i v n i ţ ă .



Fig.

242

SECTORUL

3 (centru).

Imobilul

3D.

D e t a l i i

p i v n i ţ ă .



Fig. 243 Delimitarea SECTORULUI 4 (centru).

Fig.

244

SECTORUL

4

(centru)

î n a i n t e

de

începerea




Fig.

245

SECTORUL

4

(centru).

Planul

general

a l


constructive

descoperite.

Legendă: 4A, 4B ,

4C,

4D

- imobile; F -

fântână;

N4-N4',

S4-S4'

s e c ţ i u n i .

Imobilul

4A

–

Casa

Vasiliu

de p e

s t r .

Lăpuşneanu

n r .

4

(a se vedea

Fig.69-72).

Imobilul

4B

–

Palatul

Walter-Diamant

de p e

s t r .


a

se vedea

Fig.73-79).



Fig.

246

SECTORUL

4 (centru).

Suprapunerea p e planul

pasajului

a planului

z one i di n anul

1955

(sus) ş i

a

planurilor din

1807

ş i

1955

j o s ) .



Fig.

247SECTORUL

4 (centru).

Peretele de nord a l pasajului (Axul A) c u

amprenta

r â p e i .



Fig.

248

SECTORUL

4 (centru). Peretele

de

nord

a l

pasajului (Axul

A)

cu

amprenta

r â p e i .



Fig.

249

SECTORUL

4 (centru).

Peretele de

nord

a l pasajului (Axul

A)

c u

amprenta

r â p e i .



Fig.

250SECTORUL


de nord a l

pasajului

(Axul

A)

c u

amprenta r â p e i .



Fig.

251

SECTORUL

4 (centru).

Peretele de

sud

a l pasajului (Axul B) c u

amprenta

r â p e i .



Fig.

252

SECTORUL


de

sud

a l

pasajului

(Axul

B)

cu


Sus -

baza

Imobilului

4D;

j o s

-

Fântâna ş i

Imobilul

4B

(stânga)

ş i

Imobilului

4D

d r e a p t a ) .



Fig.

253

SECTORUL4

(centru).

Peretele de

sud

a l pasajului (Axul B) c u




Fig.

254

SECTORUL


de sud a l

pasajului

(Axul

B) c u amprenta r â p e i .



Fig.

255

SECTORUL4 (centru).

Secţiuni

v e r t i c a l e - peretele

de

nord

(Axul

A) ş i

de

sud

(Axul

B),

c u

p r o f i l u l r â p e i .



Fig.

256

SECTORUL

4 (centru).

Râpa Galbenă

- imaginea

s a t e l i t a r ă din 2012

(w w w .google. c om )

suprapusă

de

planul z one i di n anul 1807.

Legendă: l i n i a

r o ş i e

punctată

-

p a s a j ;

l i n i a

a l b a s t r ă

-

f o r a j u l

r e a l i z a t

pentru

canalul

de

evacuare a

apei

din

p a s a j ;

l i n i a

albă

ş i

neagră

punctată

- l i m i t e l e probabile

a l e

r â p e i ; l i n i a neagră

punctată

s u b ţ i r e ) - deviere u t i l i t ă ţ i .



Fig.

257

SECTORUL4 (centru).

I mo b il

4A

-

casa

Vasiliu

din


n r .

4 .



Fig.

258

SECTORUL4 (centru).

Imobil

4B – P a l a t u l Walter-Diamant

din

s t r . Lăpuşneanu n r . 6 .

p l a n u r i : 1.Reconstituirea

planului

p a r t e r u l u i

du pă do c u m e nt e de arhivă; 2 . Planul

subsolului

după

documentele

din

arhivă;

3 . Planul

s t r u c t u r i i

de r e z i s t e n ţ ă

a

imobilului;

4 . Planul

beciurilor


în

săpătura

arheologică;

5 .

Planul

p i v n i ţ e l o r


în

săpătura

arheologică;

6 .

Pivniţă

(beci?) e x t e r i o r

imobilului.

Legendă:

a -

acces spre

nivel i n f e r i o r ;

b

-

acces spre

g a l e r i i

de sub

s t r .

Lăpuşneanu.



Fig.

259.

SECTORUL

4 (centru).

Ţăruşi

pentru

s t a b i l i z a r e a

pământului.



Fig.

260

SECTORUL

4

(centru).

I mo b il

4B

- d e t a l i i .



Fig.

261SECTORUL

4 (centru). I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

262

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

263

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

264SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

265

SECTORUL

4 (centru).

I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

266

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

268

SECTORUL


4B

- d e t a l i i . .



Fig.

269

SECTORUL

4 (centru).

I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

270

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

271

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

272

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

273

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

274

SECTORUL

4

(centru). I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

275SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

276

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

277

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

278

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

279

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

280

SECTORUL

4

(centru). I mo b il

4B

- d e ta l i i .



Fig.

281

SECTORUL

4

(centru). I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

282

SECTORUL

4 (centru). Imobil

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

283

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

284

SECTORUL

4

(centru). Imobil

4B

- d e t a l i i .



Fig.

285

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

286

SECTORUL


4B

-

d e t a l i i .



Fig.

287

SECTORUL

4

(centru). I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



Fig.

288SECTORUL

4 (centru).

I mo b il

4B

-

d e t a l i i .



4D;

mobilul

us

-

d e t a l i i

cu

Imobilul

4B ,

fântâna

ş i

ig.

289

SECTORUL

4

(centru).

Jo s

-

d e t a l i i

Imobilul

4B

ş i

fântâna.



Fig.

29 0

SECTORUL

4

(centru). Secţiuni longitudinale

N4-N4'

ş i

S4-S4'

(vedere

spre

nord)

a

se

vedea Fig.246), cu reprezentarea s t r u c t u r i l o r

constructive

d e s c o p e r i t e .

Linia punctată

- p r o f i l u l

r â p e i .



.

Fig.

291

SECTORUL4

(centru). Zona d i n t r e Imobilul

4B

ş i

Imobilul

4C. D e t a l i i .



Fig.

292 SECTORUL

4 (centru).

Zona dintre

Imobilul

4B

ş i

Imobilul

4C. D e t a l i i .



Fig.

293

SECTORUL

4 (centru).

Zona

d i n t r e

Imobilul

4B

ş i

Imobilul

4C. D e t a l i i .



Fig.

294

SECTORUL

4

(centru). Imobilul

4C

-

d e t a l i i .



Fig.

295

Delimitarea

SECTORULUI

5

e s t ) .

Fig.

296

SECTORUL

5 e s t ) î n a i n t e

de începerea l u c r ă r i l o r .



Fig. 297

SECTORUL

5

e s t ) .

Planul general a l p a s a j u l u i .

Fig.

298

SECTORUL

5

e s t ) . Planul pasajului

suprapus

de planul imobilelor din anul 1972.



Fig.

299

SECTORUL

5

e s t ) .

P r o f i l s t r a t i g r a f i c transversal

p e

t r a s e u l

p a s a j u l u i .

Fig.

300

SECTORUL

5

e s t ) . P r o f i l

s t r a t i g r a f i c transversal

p e t r a s e u l pasajului

- d e t a l i i .

Se

o b s e rvă

nivelul de sol

negru-brun, conducta

din

fontă

cu

diametru

de 355mm de aducţiune

a

apei

de

l a

Timişeşti

(1907-1911)

ş i

cea

de


a

apei

în

oraş

c u

diametrul

de 145mm

(dreapta)

ş i conducte telefonice (stânga).



Fig.

301

SECTORUL

5 e s t ) .

P r o f i l


transversal p e

t r a s e u l

pasajului

- d e ta l i i .

Se

o b s e rvă nivelul de sol

negru-brun,

conducta din

fontă

cu

diametru

de 355mm de aducţiune

a

apei de l a

Timişeşti

(1907-1911) ş i c ea de


a

apei

în

oraş

cu

diametrul de

145mm

d r e a p t a ) .

- d e t a l i i .

ig.

302

SECTORUL

5

e s t ) .

P r o f i l


transversal

p e

t r a s e u l

pasajului

e

o b s e rvă

nivelul

de

so l

negru-brun

ş i

groapa

pentru

conducta

magistrală

de

apă

(800mm).



cu

diametrul

de 800mm

e apă

ig.

303

SECTORUL

5

e s t ) . Conducta

magistrală

(diverse

aspecte).



Fig.

304

SECTORUL

5

e s t ) .

Canalizare

magistrală.



Fig.

305

SECTORUL

5

e s t ) .

Diver s e

aspecte:

cabluri e l e c t r i c e

ş i

t e l e f o n i c e , canalizare,

e t c .



Fig.

306

SECTORUL

5

e s t ) .

Stâlpi de lemn

pentru

iluminare

publică.



Fig.

307

SECTORUL

5

e s t ) .

Conducta

de

olane

c u

diametrul

de

100mm,

protejată

de

cărămizi

s u b ţ i r i

presate manual

aşezate în

triunghi j o s ) .



Fig.

308

SECTORUL

5

e s t ) . Frontul

de

imobile

rămas

în afara

perimetrului

p a s a j u l u i .



Fig.

309

SECTORUL

5

e s t ) .

Frontul

de imobile

rămas

în

afara

perimetrului

p a s a j u l u i .



imobile

rămas

în

afara

perimetrului

p a s a j u l u i ,

ig.

310

SECTORUL

5

e s t ) .

Frontul

de

i d e n t i f i c a t e în

timpul

etapei de

deviere a

u t i l i t ă ţ i l o r .



Fig.

311 Zona exterioară

a pasajului. Etapa - devierea u t i l i t ă ţ i l o r .

Legendă: Zona

1 -

p e

partea

dreaptă

a b-dului Independenţei,

în zona c l ă d i r i i no i Romtelecom ş i

până

în

f a ţ a

vechiului

p a l a t

a l

t e l e f o a n e l o r ;

Zona

2

-

f o s t a

râpă

a

se

c o r o b o r a

cu

Fig.

146); Zona

3 - începutul b-dului

Carol

I ;

Zona

4 - f o s t a

clădire

a

Jo ke y

Club.



Fig.312Zona1.Zidulsudicaldemiso luluiclădiri idindrept ulclădiriinoiaRomt elecom.

Fig.

313

Zona

1 .

Vedere

dinspre

nord

a

rămăşiţelor

p i v n i ţ e i

de

sub

construcţia

din

dreptul

c l ă d i r i i

no i

a

R om t elec om .



Fig.

314 Zona

1 .

Zidul

sudic a l demisolului

c l ă d i r i i

din dreptul

c l ă d i r i i

no i

a

R om t elec om,

c e

prezintă

c u

i n t e r v e n ţ i i l e

s u f e r i t e

în timp.

Fig.

315 Zona

1 .

P r o f i l

nordic a l

gropii pentru f u n d a ţ i i l e

c l ă d i r i i no i

a

R om t elec om .



Fig.

316

Zona

1 .

Zidul

nordic

c u

p i l a ş t r i i p i v n i ţ e i


a

b-dului

Independenţei.

Fig.

317

Zona

1 .

Fig.

6 .

P i l a s t r u l

sudic

a l

t r a v e e i p i v n i ţ e i

din b-dul

Independenţei



Fig.

318 Zona

1 .

Zidurile

a l e

unui

imobil de p e

partea

dreaptă

a b-dului

Independenţei,

demolat pentru

extinderea

c a r o s a b i l u l u i .

Fig.

319 Zona

1 .

d e t a l i u

a l

imobilului

de p e

partea

dreaptă

a

b-dului

Independenţei,

demolat pentru

extinderea c a r o s a b i l u l u i ,

cu p i v n i ţ a .



Fig.

320

Zona

2 .

Umpluturi

în

zona

f o s t e i

r â p i .



Fig.

321 Zona

3 .

Zona

de jocţiune

a f o s t e i

c a n a l i z ă r i

c u

noua canalizare.

Fig.

322 Zona

3 .

Conducta

de

210mmdin

olane din

l u t a r s .



Fig. 323 Zona

3 .

Conducta

de

210mm

din

olane

din l u t

a r s .

Fig. 324 Zona

3 .

Conduc ta de 210mmdin olane din l u t a r s d e t a l i u ) .



Fig.

325

Zona

4 .

Fosta c l ă d i r e

Jokey

Club,

c u

d e t a l i i a l e

subsolului.



Fig.

326

Obiecte r e z u l t a t e

în urma


arheologice,

incluse

în

inventarul

Muzeului

de

I s t o r i e a Moldovei.

1 .

Cartuş

- INV

23360;

2 .

Pipă

- INV

23361.



Fig.

327


în urma c e r c e t ă r i i

arheologice,

incluse în

inventarul

Muzeului

de

I s t o r i e a Moldovei.

R ec i pi ent e din s t i c l ă : 1 .

- INV

23362;

2 . - INV

23363;

3 .

- INV 23364;

4 .

-

INV

23365;

5 .

- INV

23366;

6 .

- INV 23367;

7 .

- INV 23368;

8 .

-

INV

23369;

9 .

- INV

23370; 10.

- INV

23371; 11.

- INV

23372; 12.

- INV

23373.



Fig.

328


în urma


arheologice,

incluse

în

inventarul

Muzeului

de

I s t o r i e a

Moldovei.

Recipiente

din

s t i c l ă :

1 .

- INV 23374; 2 . - INV

23375;

3 .

- INV

23377;

4 . -

INV

23376;

5 . -

INV

23381;

6 .

–

INV

23405;

7 . -

INV

23379;

8 . -

INV

23380;

9 .

-

INV

23378;

10

–

INV

23406.



Fig. 329

Obiecte r e z ul t a t e î n urma c e r c e t ă r i i

arheologice,

incluse

în

inventarul Muzeului de

I s t o r i e

a

Moldovei.

1 .

Capac

de

s o bă

-

INV

23382;

Cărămizi:

2

-

INV

23383;

3 .

-

INV

23384;

4 .

- INV

23385;

5 .

- INV

23386;

6 . - INV 23387;

7 .

- INV 23388;

8 .

-

INV

23389;

9 .

-

INV

23390; 10.

-

INV

23404;

Olane:

11.

- INV 23391;

12.

- INV

23392.



Fig.

330


în urma


arheologice,

incluse

în

inventarul

Muzeului

de

I s t o r i e a

Moldovei.

Pietre

din

z i d u r i l e s t r u c t u r i l o r constructive:

1 .

- INV

23393; 2

- INV

23394;

3 .

-

INV

23395;

4 .

-

INV 23396;

5 .

-

INV

23397;

6 .

-

INV

23398.



Fig.

331

Obiecte

r e z u l t a t e

în

urma c e r c e t ă r i i arheologice, incluse î n inventarul

Muzeului de

I s t o r i e a Moldovei. Conductă din

fontă cu diametrul no minal de 355

mm

de

aducţiune a

apei de

l a Timişeşti

(1907-1911):

1 .

-

INV

23399;

2 .

-

233400; Conductă

din

fontă

c u diametrul

nominal

de

145

mm

de


apei în

oraş

din conducta

de

aducţiune

a

apei de l a Timişeşti

(1907

1911):

3 .

- INV

23401;

4 .

-

233402;

Anvelopă Victoria

Fabricată

în RPR:

5 .

- INV

23403.



Fig.

332

Reprezentarea pantelor versantului

dealului

pornind

din zona P i e ţ i i

M.

Eminescu.



Fig.

333 Piaţa

„Mihai

Emines cu”

ş i pasajul r u t i e r

(2015).

piaţa mihai eminescu din iaşi

Documents