Piaţa României pentru fructe uscate Studiu de confirmare a pieţei ţintă

Realizat de Biroul Central de Informaţii in Agromarketing pentru Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol al USAID/CNFA

Februarie 2007

CUPRINS

Concluzii şi recomandări principale..............................................................................1

Date generale..............................................................................................................2Producţia şi comerţul global cu fructe uscate............................................................2

Cerinţe privind accesul pe piaţă şi tarifele..............................................................8Cerinţe legislative.........................................................................................................8

Inofensivitatea produselor alimentare, aspecte generale.............................................9

Standarde de marketing...............................................................................................9

Alte cerinţe de piaţă....................................................................................................10

Date privind companiile intervievate......................................................................10Canale de distribuţie...................................................................................................13

Cerinţele şi preferinţele faţă de produs......................................................................14

Ambalarea..................................................................................................................14

Etichetarea.................................................................................................................16

Preţul.........................................................................................................................16Concurenţi majori.....................................................................................................18Tendinţe....................................................................................................................18Fructele uscate moldoveneşti: Percepţii şi recomandări.....................................18Anexa 1 . Lista materialelor de referinţă.....................................................................20

Concluzii şi recomandări principale

Acest studiu analizează vânzările de fructe uscate pe piaţa României, inclusiv comercializarea cu amănuntul a fructelor uscate ambalate. Constatările principale sunt următoarele:

Multe ţări exportă fructe uscate în România, printre care se numără şi Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Austria, Belgia, China, Turcia, Taiwan şi Malaezia.

Conform afirmaţiilor companiilor studiate, din fructe uscate moldoveneşti în România se comercializează numai prunele uscate.

Supermarketele şi hypermarketele au preluat o cotă crescândă a cheltuielilor consumatorului, concentrând puterea de cumpărare cu un număr mai restrîns de cumpărători majori, care preferă să procure de la furnizori mari ce oferă o gamă largă de produse.

Importatorii de fructe uscate din România preferă tot mai mult să achiziţioneze produse în vrac şi apoi să le re-ambaleze cu mărcile comerciale/etichetele clienţilor lor – supermarketele.

Se consideră că piaţa industrială deţine cel mai mare segment al consumatorilor finali ai pieţei de fructe uscate, iar exportatorii moldoveni ar putea să încerce să identifice oportunităţi anume în acest domeniu.

Producătorii şi exportatorii moldoveni trebuie să fie conştienţi de faptul că pentru a livra produse pe piaţa română, ei vor trebui să respecte standardele Uniunii Europene privind cerinţele faţă de sănătatea consumatorului şi inofensivitatea produselor (ex. Cerinţele HACCP - Sistem de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control), cerinţele fitosanitare, standardele privind calitatea produselor şi ambalare, şi cerinţele importatorului privind cantitatea şi frecvenţa livrărilor.

Odată cu stabilirea primului centru comercial internaţional în 1996, comercializarea cu amănuntul în România s-a schimbat considerabil şi rapid. La sfârşitul anului 2005, funcţionau 182 supermarkete şi hypermarkete internaţionale noi şi foarte mari1,2, numărul acestora continuând să se extindă pe parcursul anului 2006, iar în 2007 se planifică intrarea pe piaţă a noilor magazine şi comercianţi cu amănuntul (ex. reţeaua franceză Auchan).

Cu toate că iniţial acestea au fost concentrate în jurul Bucureştilor, actualmente reţelele de supermarkete s-au extins către alte orăşele şi oraşe pe tot teritoriul României. Oferind un mediu confortabil pentru cumpărături – cald pe timp de iarnă şi cu aer condiţionat pe timp de vară – acestea au o gamă largă de produse la preţuri competitive pentru a atrage clienţii. La moment, supermarketele şi hypermarketele atrag 33% din toate cheltuielile consumatorilor din România, şi se aşteaptă că până în 2010 acestea vor îngloba 50%.

Majoritatea reţelelor de comercializare cu amănuntul din România deţin centre de achiziţionare şi distribuţie centrale bazate în Bucureşti, care sunt responsabile de achiziţionarea produselor pentru toate magazinele din cadrul reţelei respective. Acest sistem de achiziţionare centralizată, precum şi creşterea volumului de produse comercializate în supermarkete şi hypermarkete, a dus la următoarele consecinţe: i) un număr mic de indivizi/comercianţi cu amănuntul au devenit responsabili de achiziţionarea unor volume enorme de produse alimentare şi ii) o importantă reducere a numărului de cumpărători ai produselor comercializate cu amănuntul în România. Totodată, din cauză concurenţei aspre la preţuri dintre multe reţele de comercializare cu 1 Sursa: Magazin Progresiv

2 14 hypermarkete (Carrefour, Cora, Intermarche, Kaufland); 71 supermarkete (Billa; G’Market; Univers’All, Mega Image –; La Fourmi); 63 magazine de tip discount (Penny Market, ; XXL Mega Discount; Plus Discount; Profi; miniMAX DISCOUNT) şi 34 magazine Cash&Carry (Metro Cash&Carry; Selgros Cash&Carry).

amănuntul - practicată pentru a atrage consumatori - au scăzut mult preţurile achitate furnizorilor.

Acordul de Comerţ cu tarif de 0% dintre Moldova şi România a expirat în ianuarie 2007, când România a aderat la UE. Acum exporturile din Moldova se supun tarifelor UE. Conform sistemului Generalizat de Preferinţe Plus al UE (Sistemul GSP+), un acord comercial între Moldova şi UE, fructele şi legumele uscate produse şi exportate din Moldova către UE vor continua să beneficieze de tariful de 0%.

Recomandăm exportatorilor moldoveni să se familiarizeze cu cerinţele şi standardele pentru fructe uscate organice, deoarece cererea pentru aceste produse creşte, inclusiv în România, şi acest sector reprezintă o oportunitate pentru a intra pe pieţele internaţionale.

Date generale

Producţia şi comerţul global cu fructe uscate

Acest raport examinează piaţa din România pentru principalele fructe uscate ce pot fi produse în Moldova, adică prune (prune uscate), mere, caise şi, într-o măsură mai mică, cireşe. Nu sunt disponibile date statistice exacte şi compilate privind producţia globală a fructelor uscate pentru fiecare ţară în parte. Cu toate acestea, este recunoscut pe larg faptul că nivelele de producţie şi export a fructelor uscate sunt direct proporţionale cu nivelele naţionale a producerii fructelor proaspete.

Producţia prunelor uscateChina este principalul producător de prune proaspete, deţinînd 49% (4,6 milioane tone metrice [TM]) din producţia globală. Germania şi România sunt următorii producători de prune proaspete, urmate de SUA şi Chile (vezi Tabelul 1).

Cu toate acestea, SUA, Franţa şi Chile sunt producătorii importanţi de prune uscate3, şi totodată cei mai mari exportatori de prune uscate din lume. De regulă, SUA şi Franţa exportă 40% din producţia lor de prune; 45.800TM şi 29.700TM respectiv în 2005, iar Chile a exportat 90% din producţie -- 29,400TM în 2005.

În 2004 şi 2005 volumele producţiei SUA au fost joase din cauza recoltelor mici; se prognozează că recolta anului 2006 va fi bună (Serviciul Naţional pentru Statistică Agrară, SUA).

Japonia, Regatul Unit şi Germania reprezintă cele mai mari pieţe pentru prunele uscate produse în SUA; Algeria, Regatul Unit şi Germania reprezintă cela mai mari pieţe pentru prunele franceze. Chile livrează majoritatea prunelor în Mexic, precum şi în UE.

Tendinţele de import a prunelor uscate 2001 – 2005

3 Sursa: Atlasul Comerţului Global emis de Serviciul Agrar al ţărilor străine, Ministerul Agriculturii SUA

Tabelul 1: Producţia prunelor proaspete şi exportul prunelor uscate în funcţie de ţările lideri 2005Ţara Producţia

prunelor proaspete, mii TM

Exportul prunelor uscatemii TM

Cota % a valorii globale a exportului de fructe uscate

Glob 9,458 154.7 100China 4,635 0.6 <1Germania 568 1.6 2România 409 - -SUA 300 45.8 31Chile 255 29.4 19Spania 218 0.5 <1Turcia 215 1.2 1Franţa 215 29.7 23Italia 185 0.3 <1Federaţia Rusă 185 - -Ucraina 180 0.05 <1Iran 147 1.2 <1Argentina 127 23.0 14Polonia 100 0.9 1Rep. Moldova 35 2.3 1Sursa: Statisticile ONUAA /CIC COMTRADE

2

Volumele de prune uscate importate au crescut lent, cu 1% pe parcursul perioadei, din 2001 pînă în 2005, cînd au ajuns la 146.290TM, în timp ce valoric creşterea a fost de 9%, ajungînd la 340 milioane $SUA (vezi Tabelul 2).

Federaţia Rusă a importat cea mai mare cantitate (16.751TM în 2005) dar la cea mai joasă valoare - 533 $SUA pe tonă. În 2005 importurile ruseşti au provenit din Tadjikistan (3.545TM), Chile (4.021TM) şi Argentina (2.237TM).

Volumul importului german a scăzut cu 2% până la 12.700TM în 2005, dar valorile au crescut cu 5% până la 36,9 milioane $SUA – echivalent cu 2.902 $SUA pe tonă metrică. În 2005 furnizorii majori către Germania au fost SUA (5.089TM) şi Chile (4.703TM).

În 2005 Japonia a înregistrat cea mai înaltă valoare pe unitate – 3.433 $SUA pe TM. În 2005 importurile nipone au provenit din SUA (9.058TM, comparativ cu 17.512TM în 2004) şi Chile (598TM).

Reducerea de către SUA a volumului produs local în 2004 şi 2005 a condus la o creştere valorică de 100% a importurilor străine, între 2001 şi 2005, ajungînd la 8.183TM şi 19,9 milioane $SUA respectiv (2005). Importurile SUA (2005) au provenit primordial din Franţa (4.150TM), Chile (1.567TM) şi Argentina (1.346TM).

Producţia merelorÎn 2005, principalii producători de mere proaspete au fost China (20,5 milioane TM), SUA (4,8 milioane TM), Turcia (2,5 milioane TM), Franţa (2,2 milioane TM) şi Italia (2,2 milioane TM) (vezi Tabelul 3).

Majoritatea merelor utilizate pentru procesare sunt utilizate în industria sucurilor. Spre exemplu, în 2004, în SUA, 19% (circa 920.000TM) din merele proaspete s-au folosit pentru producerea sucului şi cidrului, şi doar aproximativ 2% din recolta proaspătă, adică 97.000TM, s-au utilizat în industria de uscare4.

În 2005 principalii exportatori de mere uscate se numărau printre cele 10 ţări majore producătoare de mere, inclusiv: Chile (5.560TM), SUA (3.920TM), Italia (2.120TM), Argentina (1.170TM) şi Germania (910TM). În 2005, China, cel mai mare producător de mere proaspete, a exportat un volum relativ mic de mere uscate – 1.120TM în 2005, cu 6% mai mult decât în 2004.

4 Sursa: Centrul de Resurse privind Marketingul Agricol al SUA

Tabelul 2: Importul global al prunelor uscate 2005 (t)

PRUNE Valoare mii $SUA Cant. TM

Valoarea unei unităţi ($SUA/t)

Estimare globală 340,297 146,290 2,326Federaţia Rusă 8,924 16,751 533Germania 36,853 12,700 2,902Japonia 37,433 10,904 3,433Mexic 20,856 8,685 2,401Brazilia 18,311 8,568 2,137USA 19,852 8,183 2,426Regatul Unit 23,275 7,374 3,156Italia 20,012 6,529 3,065Spania 12,435 5,673 2,192Belgia 14,704 5,581 2,635Olanda 13,071 4,877 2,680Poland 9,567 4,538 2,108Canada 12,688 4,410 2,877Sursa: Calculările CIC în baza statisticilor COMTRADE

Tabelul 3: Producţia merelor proaspete şi exportul merelor uscate în funcţie de ţările lideri 2005

Ţara Producţia merelor

proaspetemii TM

Exportul merelor uscate mii TM

Cota % a valorii

globale a exportului de fructe uscate

Glob 59,444 20.75China 20,406 1.12 3Statele Unite 4,477 3.92 20Turcia 2,550 1.38 3Franţa 2,222 0.21 1Italia 2,192 2.12 15Fed. Rusă 2,050 -Polonia 2,050 0.36 2Germania 1,600 0.91 6Chile 1,350 5.56 32Argentina 1,262 1.17 5România 478 - -Rep. Moldova 350 0.15Surse: Statistiile ONUAA /CIC COMTRADE

3

Tendinţele de import a merelor uscate, 2001 – 2005Între anii 2001 şi 2005 importurile globale au crescut cantitativ cu 7%, până la 25.792TM, şi cu 13% în termeni valorici, până la 74,3 milioane $SUA (vezi Tabelul 4).

Germania este cea mai mare ţară importatoare; volumele au crescut cu 3% între 2001 – 2005, până la 6.135TM, şi cu 12% în ceea ce priveşte valoarea, până la 16,7 milioane $SUA. În 2004 furnizorii majori au fost China (2.255TM), Turcia (1.328TM), Italia (684TM), şi Chile (959TM).

Cele mai înalte valori pe unitate importată au fost cele către Elveţia (5.951 $SUA/TM), dar volumele au fost joase (488TM în 2005).

România a înregistrat cea mai joasă valoare pe unitate de import (261 $SUA/TM în 2005). Furnizorii majori către România sunt Moldova (500 TMîn 2004), 8 tone metrice provenite din Ungaria şi 13 tone metrice din China.

Producţia caiselor

Turcia şi Iran sunt producătorii majori de caise proaspete, producând 370.000TM şi 285.000TM respectiv în 2005.

Turcia este cel mai mare exportator al caiselor uscate -- 80.700 tone metrice în 2005, (72% din exportul global în termeni valorici), urmată de Tadjikistan (11.400TM), şi Franţa (3,400TM) (vezi Tabelul 5).

SUA cuprinde circa 2% (74.000TM) din producţia globală de caise proaspete, dintre care aproape 75% sunt utilizate pentru procesare, în mare parte pentru conservare, iar 1.200 t din producţia uscată este exportată.

În 2005, producţia de caise proaspete a scăzut brusc, de la 42.000TM în 2003 la 6.000TM în 2005, fără careva export de caise uscate.

Tabelul 4: Importurile globale de mere uscate 2005

MERE Valoare mii $SUA

Cant., TM

Valoarea unei

unităţi ($SUA/T

M)Estimarea globală 74,372 25,792 2,884Germania 16,698 6,135 2,722SUA 13,077 4,451 2,938Regatul Unit 9,491 2,820 3,366Canada 6,163 1,694 3,638Australia 2,501 1,102 2,270Federaţia Rusă 558 1,054 529Franţa 3,484 700 4,977Mexic 2,462 648 3,799Polonia 1,141 590 1,934Arabia Saudită 537 585 918România 137 524 261Elveţia 2,904 488 5,951Austria 2,455 433 5,670Sursa: Calculările CIC în baza statisticilor COMTRADE

Tabelul 5: Producţia caiselor proaspete şi exportul caiselor uscate în funcţie de ţările lideri 2005

Ţara Producţia caiselor

proaspetemii TM

Exportul caiselor uscate mii TM

Cota % a valorii

globale a exportului de fructe uscate

Glob 2,821 107.0 100Turcia 370 80.7 72Iran 285 0.4 <1Italia 233 0.4 <1Pakistan 215 0.2 <1Franţa 181 3.4 8Spania 133 0.01 <1Siria 101 0.1 <1China 90 0.8 <1Grecia 84 0.4 1Fed. Rusă 82 0.03 <1Africa de Sud 82 0.9 2SUA 74 1.2 2Tadjikistan 30 11.4 3Germania 7 1.7 3România 6 0 0Rep. Moldova 6 0.02 <1Surse: Statisticile ONUAA /CIC COMTRADE

4

Tendinţele de import ale caiselor uscate, 2001 – 2005La nivel global, între 2001 şi 2005 volumul importat de caise uscate a scăzut cu 1%, pînă la 106.652TM, dar valoarea a sporit cu 16% şi a atins 213 milioane $SUA (vezi Tabelul 6).

În 2005 cel mai mare importator de caise uscate a fost Federaţia Rusă – 30.418TM în 2005, dar valoarea înregistrată a fost joasă – 544 $SUA/TM. Furnizorii majori ai Rusiei au fost Tadjikistan (11.048TM în 2005) şi Turcia (17.159TM).

SUA este un importator major (14.632TM), urmat de Regatul Unit (10.653TM), Franţa (8.597TM), şi Germania (8.929TM). Turcia este un furnizor important către aceste trei ţări. În 2005, Turcia a exportat 14.022TM către SUA, 8.587TM către Regatul Unit, 8.349 TM către Franţa, şi 7.898TM către Germania.

În 2004 importul caiselor proaspete în România a valorat 138.000 $SUA (cifra volumului nu este disponibilă). În 2004 furnizorii majori către România au fost Turcia, exportând în valoare de 107.000 $SUA, şi Olanda – 24.000 $SUA.

Producţia cireşelorLa nivel global, Turcia este la fel producătorul major de cireşe proaspete, urmată de Iran, SUA şi Germania (vezi Tabelul 7).

Din cele 260.000TM de cireşe proaspete produse în Turcia în 2005 (cireşe şi vişine), aproximativ 15% din cantitatea totală (39.000TM), echivalentă cu 85% din producţia vişinelor, au fost utilizate în industria de prelucrare, de conservare, gemuri, sucuri, etc. (Sursă: Raportul Reţelei informaţionale privind agricultura globală, Ministerul Agriculturii SUA).

Producţia cireşelor proaspete în China este relativ joasă – 1% din producţia globală din 2005 (17.000TM), dar cu o creştere constantă a producţiei - de la 12,000TM în 2001.

În anii recenţi, puţin mai mult de jumătate din cireşele produse în SUA sunt cireşe dulci, două treimi dintre acestea sunt comercializate în stare proaspătă, iar o treime sunt procesate. 99 procente din vişine sunt procesate, dintre care 71 procente sunt congelate, 22 procente sunt conservate şi restul sunt utilizate pentru suc, vin sau produse murate sau uscate (Serviciul Naţional pentru Statistica Agrară, SUA).

Nu sunt disponibile date statistice privind importul internaţional al cireşelor uscate.

Tabelul 6: Importurile globale ale caiselor uscate 2005

CaiseValoare

mii $SUA

Cant., TM

Valoarea unei unităţi ($SUA/TM)

Estimarea globală 212,853 106,652 1,996Federaţia rusă 16,552 30,418 544SUA 36,403 14,632 2,488Regatul Unit 32,020 10,653 3,006Germania 23,237 8,929 2,602Franţa 23,770 8,597 2,765Ucraina 2,470 4,853 509Australia 11,086 4,508 2,459Polonia 4,061 2,254 1,802Canada 5,424 2,188 2,479Noua Zeelandă 6,105 2,107 2,897Elveţia 5,568 1,436 3,877Italia 3,445 1,313 2,624Sursa: Calculările CIC în baza statisticilor COMTRADE

Tabelul 7: Producţia cireşelor proaspete şi cota % a exportului global a cireşelor proaspete, 2005

Ţara Producţia cireşelor

proaspete mii TM

Cota % a valorii globale a

exportului de fructe uscate

Glob 1,828 100Turcia 260 14Iran 224 12SUA 205 11Germania 120 7Federaţia Rusă 110 6Italia 101 6Spania 89 5Ucraina 88 5Franţa 69 4Grecia 46 3Siria 40 2Polonia 39 2Liban 34 2Chile 33 2România 32 2China 17 1Rep. Moldova 8 0Sursa: Datele statistice a ONUAA

5

Producţia şi comerţul cu fructe uscate în România

În România se produce o anumită cantitate de fructe uscate, dar nu sunt disponibile date oficiale privind volumul comercializat. Conform afirmaţiilor respondenţilor la acest studiu, cultivatorii români aprovizionează reţelele de comercializare cu amănuntul şi pieţele, în special cu prune uscate.

Importul de fructe uscate în RomâniaCifra inclusă în Baza de date ONU privind Statistica comerţului internaţional cu mărfuri (COMTRADE) pentru anul 2005 privind importul în România a caiselor uscate, prunelor, merelor, altor fructe şi amestecurilor de nuci şi fructe a constituit 1.396TM, iar raportul Serviciului Agricol al ţărilor străine al Ministerului Agriculturii SUA, a estimat că volumul total al importului fructelor uscate în România a constituit 1.136 TM5 în 2005

Prune uscateVolumul importurilor de prune uscate în România a

crescut de la 36TM în 2002 la 121TM în 2005. În aceiaşi perioadă, valorile medii au oscilat de la 0,83 $SUA/kg în 2002 la 2,25 $SUA/kg în 2003, 2,42 $SUA/kg în 2004 şi 1,52 $SUA/kg în 2005. În 2005, furnizorii majori au fost Moldova, (66TM), Argentina (20TM), şi Ungaria (9TM).

Valoarea pentru 1 kg variază în dependenţă de an şi de sursă, dar în general, importurile din Franţa (cantităţi mici) au înregistrat cele mai înalte valori: între 3,0 şi 6,1 $SUA/kg, Ungaria - 2,4 $SUA/kg (2005), Turcia - 3,0-3,77 $SUA/kg (din 2003 până în 2005), comparativ cu Moldova - 0,3 -1,6 $SUA/kg (din 2002 până în 2005), (vezi Tabelul 8).

5 Numărul raportului Reţelei informaţionale privind agricultura globală: RO6019. Sectorul produselor alimentare comercializate cu amănuntul din România, actualizare 2006

Tabelul 8: Importul prunelor uscate în RomâniaSursa Statistica 2002 2003 2004 2005

ArgentinaValoare comercială ($)   $6,000   $59,913

  Masa netă (kg)   20,000 20,000  Media $/kg 0.3 3.0

FranţaValoare comercială ($) $12,000 $8,424 $5,820 $13,068

  Masa netă (kg) 4,000 1,750 957 2,755  Media $/kg 3.0 4.8 6.1 4.7

UngariaValoare comercială ($)       $21,701

  Masa netă (kg)   9,110  Media $/kg 2.4

Olanda  

Valoare comercială ($)   $93,147 $37,415 $9,328Masa netă (kg)   25,996 9,750 2,500Media $/kg 3.6 3.8 3.7

Rep. Moldova 

Valoare comercială ($) $2,000   $6,192 $55,728Masa netă (kg) 6,000 3,875 66,327

  Media $/kg 0.3 1.6 0.8

TurciaValoare comercială ($) $3,000 $1,477 $2,694 $6,068

  Masa netă (kg) 3,625 500 804 1,623  Media $/kg 0.8 3.0 3.4 3.7

SUAValoare comercială ($) $2,000 $2,230 $4,303 $7,967

  Masa netă (kg) 2,437 644 972 1,850  Media $/kg 0.8 3.5 4.4 4.3Glob Valoare

comercială ($) $30,000$113,45

1 $60,727$184,57

6Masa netă (kg) 36,249 50,474 25,126 121,188Media $/kg 0.83 2.25 2.42 1.52

ursa: Baza de date ONU privind statistica comerţului internaţional cu mărfuri (COMTRADE)

6

Mere uscateÎn 2005 importul merelor uscate în România a constituit 783TM, dintre care 500TM au provenit din Moldova (valoare medie 0,10 $SUA/kg), 13TM au provenit din China (valoare medie 2,0 $SUA/kg), şi 7,6TM din Ungaria (valoare medie 4,7 $SUA/kg), (vezi Tabelul 9).

Caise uscate

În general, volumul caiselor importate în România este foarte mic, de circa 90TM în 2002, crescând până la 105TM în 2005 (cu o scădere la 63TM în 2004). Din 2002 până în 2005 valorile totale s-au mărit de cinci ori – de la 40.000 $SUA la 207.000 $SUA. Valoarea medie de import pentru 1 kg , conform datelor din 2002, a fost foarte joasă (0,45 $SUA/kg), dar a oscilat de la 1,96 la 2,19 $SUA în perioada 2003 – 2005. În 2005, furnizorii majori au fost Turcia (91TM), Iran (4TM), Olanda (3,3TM) şi Franţa (2,5TM), (vezi Tabelul 10).

Conform afirmaţiilor companiilor intervievate pentru acest studiu, fructele uscate sunt importate în România din următoarele ţări: Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Austria, Belgia, China, Turcia, Taiwan, Malaezia şi Moldova.

Tabelul 9: Importul merelor uscate în România Sursa Statistica 2002 2003 2004 2005

ChinaValoare comercială ($) $3,000 $7,180 $3,021 $26,506

  Masa netă (kg) 8,000 9,625 1,437 13,390  Media $/kg 0.4 0.7 2.1 2.0

UngariaValoare comercială ($) $2,000   $37,282 $36,131

  Masa netă (kg) 11,687 8,250 7,625  Media $/kg 0.2 4.5 4.7Republica Moldova 

Valoare comercială ($) $21,000 $31,500 $69,454 $60,650Masa netă (kg) 200,000 300,000 600,062 500,000

  Media $/kg 0.1 0.1 0.1 0.1Glob Valoare

comercială ($) $41,000 $74,441 $121,911 $136,796Masa netă (kg) 239,186 345,750 613,690 783,110Media $/kg 0.17 0.22 0.20 0.17

Sursa: Baza de date ONU privind statistica comerţului internaţional cu mărfuri (COMTRADE)

Tabelul 10: Importul caiselor uscate în RomâniaSursa Statistica 2002 2003 2004 2005Franţa Valoare comercială ($)   $835 $2,884 $7,535  Masa netă (kg)   214 1,000 2,500  Media $/kg   3.9 2.9 3.0Iran Valoare comercială ($) $2,000 $5,581 $2,550 $4,649  Masa netă (kg) 8,000 11,062 3,000 4,000  Media $/kg 0.3 0.5 0.9 1.2

Olanda Valoare comercială ($)  $104,92

9 $24,278 $11,749  Masa netă (kg)   29,148 8,062 3,300  Media $/kg 3.6 3.0 3.6

Turcia Valoare comercială ($) $32,000 $60,716$107,30

3$174,73

7  Masa netă (kg) 76,000 42,191 50,605 91,763  Media $/kg 0.4 1.4 2.1 1.9Glob

Valoare comercială ($) $40,000$172,57

2$137,73

1$206,87

7Masa netă (kg) 89,500 82,942 62,866 105,403Media $/kg 0.45 2.08 2.19 1.96

Sursa: Baza de date ONU privind statistica comerţului internaţional cu mărfuri (COMTRADE)

7

Datele statistice ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind volumul de fructe uscate exportate în România în perioada 2001–2003 prezintă o tendinţă descendentă. Din 2003 până în 2005 exporturile din Moldova către România au crescut, spre exemplu, de la 3,5 t în 2004 la 67,3TM – o creştere de 19 ori. Cu toate acestea, creşterea valorii totale în 2004-2005 a depăşit 10 ori, de la 5.000 $ la 57.000 $ – având ca rezultat faptul că preţul unei unităţi (preţul pentru 1 kg) a scăzut de la 1,58 $/kg la 0,9 $/kg (vezi Graficul 1).

Cerinţe privind accesul pe piaţă şi tarifele Conform prevederilor Acordurilor de Comerţ Liber dintre Moldova şi România, exporturile de fructe şi legume, inclusiv a fructelor uscate, din Moldova către România se supuneau tarifului de zero procente. Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la UE, produsele moldoveneşti exportate către România se supun tarifelor standarde ale UE.

Pentru unele produse s-au stabilit tarife comerciale preferenţiale în conformitate cu un acord comercial UE/Moldova – Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus (GSP+), care este valabil pe perioada 1 ianuarie 2006 - 31 decembrie 2008. Acesta stabileşte un tarif general de 0%, pentru anumite produse, inclusiv fructe uscate (coduri vamale internaţionale: 0813.20 – prune, 0813.30 – mere uscate, 0813.50 – amestecuri de fructe uscate, 0813.40 – altele – ex. cireşe) cu condiţia că cota produselor moldoveneşti pe piaţa UE nu va depăşi 15% din totalul volumului de import6, ceea ce reprezintă un avantaj competitiv pentru producători şi exportatori.

Tabelul 11 de mai jos oferă o prezentare generală a tarifelor de import convenţionale şi GSP+ pentru fructe uscate7.

Tabelul 11: Tarifele UE pentru produse din ţări cu statut convenţional şi GSP+ Codul mărfii Produs Convenţional GSP+0813 20 00 prune uscate 9.6% 0%0813 30 00 mere uscate 3.2% 0%0813 40 70/95 alte fructe uscate 2.4% 0%0813 50 12/15/19/91/99 amestec de fructe uscate 4-9.6% 0%

Sursa: http://export-help.cec.eu.int

Cerinţe legislativeExportatorii către ţările UE, inclusiv către România, trebuie să respecte cerinţele legislative. Acestea includ, printre altele, ‚următoarele:

1. Cerinţe privind inofensivitatea produselor alimentare ex. HACCP (Sistem de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control)

2. Cerinţe privind ambalarea (Aspecte ale inofensivităţii produselor alimentare şi de mediu ambiant)

3. Cerinţele privind protecţia mediului în ţara de producţie

4. Cerinţe privind siguranţa muncii lucrătorilor

6 Sursa: Lista produselor ce beneficiază de sistemul GSP PLUS al UE7 Tarifele de import se schimbă frecvent şi depind de acordurile de comerţ dintre UE şi ţările cu statut GSP+, şi de senzitivitatea produsului pentru producătorii UE. Lista actualizată a tarifelor de import poate fi descărcată de pe: http://exporthelp.cec.eu.int.

Graficul 1: Importul fructelor uscate din Moldova în România 2005

Sursă: Serviciul Vamal de Stat, Republica Moldova

8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2001 2002 2003 2004 2005ar

t/$SU

A

Import t Valoare mii $SUA

Inofensivitatea produselor alimentare, aspecte generaleExportatorii către ţările UE trebuie să fie conştienţi de următoarele fapte:

Începând cu 1 ianuarie 2006, conform Regulamentului (CE) 852/2004, importatorilor UE li se permite să achiziţioneze doar de la producători de produse procesate – oriunde din lume – care au sisteme de inofensivitate alimentară de tip HACCP (Sistem de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control).

Directivele şi Regulamentele UE existente privind inofensivitatea produselor alimentare stabilesc limite pentru:

Aditive şi nivelul aditivelor în produsele alimentare, ex. nivelul dioxidului de sulf

Fructe uscate Aditiv Concentraţia maximă

Caise, piersici, struguri, prune, smochine

Dioxid de sulf 2000 mg/kg

Banane Dioxid de sulf 1000 mg/kgAltele Dioxid de sulf 500 mg/kgSursa: Directiva UE 95/2/CE privind aditivele alimentare (Prezentare scurtă a pieţei EU, Centrul pentru promovarea importului din ţările în curs de dezvoltare – Fructe uscate - Noiembrie 2005)

Nivelele de contaminare microbiană sau contaminare cu toxine microbiene, ex. alfatoxine, Ochratoxin A

Nivelele maxime de metale grele în fructe (ex. mercur, cupru, cadmiu etc.)

Nivelele maxime de reziduuri (MRL) de pesticide în produse alimentare

Toate ambalajele ce contactează cu produsele alimentare trebuie să respecte legislaţia UE privind inofensivitatea produselor alimentare, referindu-se primordial la componentele utilizate în producerea ambalajelor.

Actualmente, cerinţele şi nivelele de reziduuri variază în dependenţă de statul membru UE, şi trebuie să fie discutate cu importatorii/clienţii potenţiali în ţările destinatare pentru export. (În cazul în care nu există nivele individuale specificate pentru o ţară anume, se aplică nivelele standarde UE). Alte date generale, o prezentare generală în engleză şi analiza cerinţelor pot fi găsite în Ghidul de Acces al Centrului pentru promovarea importurilor din ţările în curs de dezvoltare8, (h ttp://www.cbi.nl/marketinfo/cbi/?action=showDetails&id=61 ).

Standarde de marketing Nu există standarde UE pentru fructe uscate. Totuşi, regulamentele ce gestionează standardele minime UE pentru prune (care fac parte din schemele de asistenţă desemnate pentru cultivatorii UE – Nu standarde de marketing) pot fi găsite în 20 de limbi pe: http://europa.eu.int/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!CELEXnumdoc&numdoc=31999R0464&lg=en Aceste standarde trebuie să-i intereseze pe producătorii de fructe uscate.

În toată lumea există standarde de marketing şi exportatorii moldoveni ar trebui să procedeze corect şi să le cunoască, pentru a nu livra importatorilor din UE produse de calitate mai inferioară decât cea solicitată de aceste standarde.8 Această pagină se poate accesa gratis, şi conţine multe informaţii interesante. Totuşi, vizitatorii trebuie să-şi înregistreze datele de contact pentru a obţine un nume de acces şi o parolă.

9

1. Standardele CEE/ONU

Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite a stabilit standarde pentru comercializarea şi controlul calităţii unui spectru de fructe uscate, inclusiv mere, caise, curmale, smochine, struguri, pere şi prune.

Aceste standarde corespund cerinţelor ţărilor UE şi pot fi obţinute în engleză, franceză sau rusă de pe pagina web: http://www.unece.org/trade/agr/standard/dry/dry_e.htm

2. Standarde SUA

Aceste standarde sunt oferite doar în engleză şi nu se aplică de jure ţărilor europene. Cu toate acestea, ele merită atenţia exportatorilor moldoveni deoarece acestea prezintă standardele minime aplicate de SUA în calitate de producător, consumator şi exportator major de fructe uscate către pieţe ce reprezintă interes pentru moldoveni.

Standardele SUA pentru prune uscate: http://www.ams.usda.gov/standards/drdprune.pdf

Standardele SUA pentru caise uscate: http://www.ams.usda.gov/standards/driaprco.pdf

Standardele SUA pentru mere uscate: http://www.agribusinessonline.com/regulations/grades/grades_us_dried/dhapples.pdf

3. Standarde comerciale

La fel, exportatorii trebuie să fie conştienţi de faptul că întreprinderile individuale de procesare şi comercializare cu amănuntul au propriile specificaţii pentru produsele pe care aceştia le achiziţionează. În general, aceste specificaţii comerciale sunt de un standard cu mult mai înalt decât cele ale ONU sau a unei anumite ţări, având şi un nivel mai jos de toleranţă pentru defecte.

Alte cerinţe de piaţăAspectele sociale, de sănătate şi de siguranţă a muncii lucrătorilor în ţările producătoare devin din ce în ce mai importante pentru cumpărătorii UE, la fel ca şi protecţia mediului. Prin urmare, aceste aspecte sunt importante şi pentru exporturile potenţiale către UE. Există protocoale a comercianţilor cu amănuntul din UE şi din anumite ţări – ex. EUREPGAP® şi Ghidul etic al Consorţiului britanic al comercianţilor cu amănuntul, respectarea căruia este solicitată pe larg.

Regulamentele din România la fel solicită ca importatorii locali să obţină aprobarea anticipată a autorităţilor fitosanitare.

Date privind companiile intervievateSupermarkete

1. Cora SRL - Există 81 hypermarkete Cora în Franţa, România, Ungaria, Belgia, şi Luxemburg. Cifra anuală de afaceri a supermarketelor Cora însumează 4.8 mld €. În România există trei supermarkete: Cora Pantelimon, Cora Lujerului şi Cora Cluj-Napoca.

2. Billa SRL - Grupul Eurobilla este reprezentat în România de către reţeaua de supermarkete Billa. La moment, reţeaua Billa cuprinde 18 filiale pe tot teritoriul României, fiecare centru comercial are o suprafaţă de circa 1.000-2.400 m². Reţeaua Billa face parte din concernul german REWE, ce cuprinde circa 1.000 supermarkete în Austria şi, prin intermediul Eurobilla, 300 supermarkete în Italia, Republica Cehă, Slovacia, România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria şi Rusia.

3. Univers'all - Univers’all este marca comercială a primei reţele de supermarkete exclusiv naţionale din România. Primul supermarket a fost deschis în 2002. Univers’all este un participant relativ nou la comerţul cu amănuntul, oferind un sortiment mare de produse

10

alimentare şi ne-alimentare. Reţeaua Univers’all are 6 supermarkete pe tot teritoriul României şi un hypermarket în Bucureşti.

4. Kaufland Romania SCS - Concernul Kaufland este una dintre companiile germane cu amănuntul, care se bucură de mult succes, fiind reprezentat de 600 supermarkete în Germania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Croaţia, şi un magazin în România. Aceste supermarkete au o suprafaţă de comercializare totală între 2.500 şi 12.000 m² şi poartă denumirile de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi „Handelshof“.

5. Pic SRL – a fost fondat în Piteşti în 1991. Această întreprindere se ocupă cu producerea, achiziţia, transportare şi comerţ. Actualmente, canalele de distribuţie ale Pic acoperă oraşele Piteşti, Bucureşti, Braşov, Craiova, Sibiu, Constanţa şi Cluj. Produsele distribuite de PIC sunt disponibile în Metro, Carrefour, Selgros, Billa, XXL, Mega Image etc. Cifra anuală de afaceri constituie 0,3 mld lei româneşti (RON), şi pe viitor, compania planifică să se extindă.

Comercianţi angro1. METRO CASH&CARRY Metro cash&carry poate fi găsit în douăzeci şi şapte de ţări, în

Europa, Asia, Africa de Nord şi CSI. Aceasta a fost prima întreprindere internaţională de comercializare angro care a intrat pe piaţa românească (în 1996). Planul iniţial era de a crea doar 10 magazine cash & carry, dar la sfârşitul anului 2005 reţeaua s-a extins până la 23 magazine, 4 dintre care sunt amplasate în Bucureşti, având o cifră anuală de afaceri de peste 800 mln/1 mld EURO. În 2007, Metro va fuziona cu subsidiarul său REAL, şi speră să aibă o reţea de 40 de centre comerciale Metro/REAL combinate.

2. SC “Orlando Import Export 2001” SRL a fost fondată în 1994. Compania aprovizionează întreprinderi de comercializare cu amănuntul bine cunoscute în România, inclusiv: Selgros, Carrefour, Cora, Kaufland, Univers'all, La Fourmi, Pic, etc. Cifra de afaceri a companiei la 31 decembrie 2005 a constituit 334.200 Euro.

3. SC “FIRMA BATUL MICRO IMPEX” SRL este unul dintre cei mai mari importatori de fructe uscate din România, importând o gamă largă de produse, inclusiv caise uscate, stafide, ananas uscat, pepene verde, cireşe, prune, piersici, mango, papaya şi nuci.

4. SC “3SYS SOLUTIONS” SRL. Este o companie de tip Business-to-Business, care organizează furnizarea materiei prime, comerţul cu produse finite şi prestarea serviciilor. Compania are peste 500 parteneri de afaceri din diferite ţări, cum ar fi China, Taiwan, Malaezia, Turcia, Vietnam şi altele.

5. SC “PARTENOPE FRUTTA” S.R.L. este o fabrică modernă şi dinamică cu tehnologii moderne, ce oferă fructe uscate, inclusiv cireşe, de calitate înaltă, pe care le distribuie în toată lumea (America, Europa, Asia, Australia, Africa de Sud etc.).

FurnizoriToate companiile intervievate (inclusiv 3SYS Solutions Srl, Batul Micro Impex SRL, Partenope Frutta S.R.L., METRO Cash&Carry şi Selgros Cash & Carry) comercializează prune, mere şi cireşe uscate. Conform afirmaţiilor acestor companii:

80% din prunele, merele şi cireşele uscate comercializate sunt produse local, şi doar 20% sunt importate din alte ţări.

Prunele, merele şi cireşele uscate, şi amestecurile acestora cuprind 20% din volumul total al pieţei de fructe uscate.

Dintre aceste 20%, prunele uscate au o cotă de piaţă de 70%, merele uscate - 20% şi cireşele uscate - 10%.

11

Conform datelor oferite de respondenţi, divizarea furnizorilor importatori majori pe perioada ianuarie-septembrie 2006 a fost următoarea: Moldova (45%), Olanda (30%), Ungaria (10%), Polonia (7%), Germania (6%) şi Belgia (2%). Volume nesemnificative de import au provenit din Turcia (0,5%), Austria (0,5%), Franţa şi Argentina.

Sezonalitatea

Sezonalitatea fructelor uscate produse local (merelor uscate, prunelor uscate şi cireşelor uscate în special), depinde practic totalmente de sezonalitatea fructelor proaspete. Comercianţii au menţionat că în sezonul fructelor proaspete, iunie-octombrie, fructele uscate produse local/regional sunt disponibile pe piaţă în cantităţi reduse.

În perioada noiembrie-mai, pe piaţa românească sunt disponibile cantităţi mari de fructe uscate produse local, împreună cu produse de origine moldovenească. Importurile din alte ţări sunt disponibile pe tot parcursul anului, dar în cantităţi mai mici (vezi Tabelul 12).

Clienţi şi pieţe principaleDeşi comerţul modern cu amănuntul din România rămâne în urmă comparativ cu ţările vestice vecine, acesta se dezvoltă rapid odată ce consumatorii cheltuiesc mai mulţi bani în magazinele moderne de comercializare cu amănuntul. Cu toate acestea, comerţul cu amănuntul tradiţional încă mai cuprinde circa 70% din comerţul total (vezi Tabelul 13).

Se prognozează că în 2006 sectorul modernizat de comercializare cu amănuntul, cu supermarkete şi hypermarkete, va atinge o cifră de afaceri de 37 mld $SUA, dintre care mai mult de jumătate îi va reveni sectorului de produse alimentare.

Se estimează că în 2010 acest sector va depăşi 50% din totalul vânzărilor cu amănuntul,

comparativ cu 33% în 2006.

Comercianţii angro furnizează produse primordial reţelelor de supermarkete şi altor clienţi, aşa ca magazine alimentare medii şi mici, hotele şi restaurante pe tot teritoriul ţării.

Conform rezultatelor prezentului studiu, majoritatea supermarketelor au o reţea de magazine pe tot teritoriul ţării, iar reţelele sale de distribuitori/distribuţie sunt bazate în Bucureşti.

Tabelul 13: Structura pieţei cu amănuntul, 2006Format de comercializare cu amănuntul*

2006**

Supermarkete 17%Comercianţi angro/C&C

6%

Hypermarkete 6%Magazine de tip Hard discount

4%

Boutique-uri 42%Chioşcuri 1%Vânzători de stradă 4%Magazine alimentare 4%Alte formate 16%Sursa: GfK Romania;*FMCG categorii monitorizate;* *ianuarie-iunie 2006 

12

Recent au început să se dezvolte vânzările prin intermediul reţelei Internet. Actualmente există circa 600 de magazine virtuale, şi cu toate că doar 10% din acestea comercializează produse alimentare, se prognozează că în câţiva ani acest procentaj se va dubla.

În România, liderii pieţei pentru fructe uscate importate sunt magazinele de tip cash & carry, aşa ca “METRO Cash & Carry”, “Selgros Cash & Carry ”.

Alţi clienţi majori pentru fructe uscate în România sunt:

Industria fructelor uscate şi a nucilor, care comercializează amestecuri de fructe uscate, care conţin fructe tropicale uscate şi alte fructe uscate şi nuci, sau ambalaje cu un singur tip de fructe uscate.

Industria cerealelor pentru dejun. Industria cerealelor pentru dejun foloseşte nucile şi fructele uscate pentru producerea cerealelor şi a muesli. Fructele uscate utilizate în cereale şi muesli sunt în mare parte bucăţele de banane şi stafide, dar din ce în ce mai mult se folosesc şi papaya, guava şi mango. De asemenea, pe piaţă există un tip de cereale pentru dejun cu zmeură uscată.

Şi alte industrii alimentare folosesc fructele uscate, spre exemplu pentru cofetărie (bomboane şi batoane din cereale), şi în produse de brutărie. În batoanele de cereale deseori se folosesc stafidele, coacăza, caisele şi merele. În brutărie se folosesc merele uscate, caisele uscate, bucăţele de banană, coacăza, curmalele ş.a.

Canale de distribuţiePrelucrătorii/ambalatorii desfăşoară careva activităţi limitate de procesare şi condiţionare a produsului, dar sunt implicaţi mai mult în re-împachetarea în ambalaje mai mici pentru comercializarea cu amănuntul, catering (deservirea cu alimente a diferitor evenimente) şi în sectoarele industriale. Dimensiunile şi mărcile comerciale ale acestor produse depind de strategia de marketing a întreprinderii de prelucrare/ambalare. Unii dintre aceştia au propria marcă comercială, pe când alţii ambalează conform specificaţiilor clienţilor săi, spre exemplu, pentru supermarkete. Prelucrătorii/ambalatorii mai mari achiziţionează din ce în ce mai mult direct de la prelucrători/ambalatorii din ţara de origine.

Piaţa industrială este probabil cel mai mare utilizator final. Creşterea lentă a vânzărilor fructelor uscate importate reflectă creşterea cererii pentru produse de convenienţă, şi în special pentru acele produse percepute ca având în conţinut ingrediente "sănătoase".

Sectorul de catering este un cumpărător relativ neimportant al fructelor uscate, utilizarea fiind limitată în special la producerea bucatelor.

Conform datelor acestui studiu, vânzările din sectorul de comercializare cu amănuntul sunt dominate de segmentul de supermarkete, care comercializează peste 85% din totalul de fructe uscate comercializate direct consumatorilor din România. Supermarketele achiziţionează pachete pre-ambalate cu marcă comercială pentru consumatori, sau câteodată angajează împachetatori să le ambaleze pachete pentru consumatori utilizând propria marcă comercială sau eticheta supermarketului. În sectorul de comercializare cu amănuntul rareori se mai comercializează fructe uscate/deshidratate la kilogram; acestea pot fi găsite doar în magazine de alimente sănătoase, magazine specializate pentru fructe uscate şi nuci, şi la tarabe în pieţele de stradă.

Schema 1. Canalele de distribuţie pentru fructele uscate importate

13

Cerinţele şi preferinţele faţă de produsCerinţe faţă de dimensiuni

Printre companiile intervievate, cele mai mici prune ce pot fi acceptate au în diametru 30-40 mm. Cu toate acestea, unii importatori solicită dimensiuni de 40-50 mm. Clienţii intervievaţi nu au menţionat cerinţe speciale în privinţa merelor şi cireşelor uscate.

Mai jos sunt prezentate exemple de specificaţii pentru furnizorii de fructe uscate exportate în România:

Produs Specificare PozăCuburi de mere

Umiditate: 18-22 % Max SO2: 2000PPM Max.

Vişine uscate

Umiditate:18-22%  SO2:300ppm Max  Glucoză:65%+/-5%

Inele din mere

Umiditate: 18-22 % Max SO2: 2000PPM Max

Inele din mere

Umiditate 24% Max. So2:1700ppm Max.600ppm Max.

Prune 30-40 mm40-50 mm

AmbalareaAspectul produsului, în special cel al ambalajului este important, făcând produsul mai mult sau mai puţin vandabil. Atunci când se oferă produse similare, de calitate şi preţ similar, ambalarea şi aspectul devin foarte importante. Ambalajele atractive comercializează marfa, iar ambalajul bine realizat poate creşte cifra de afaceri a fabricantului.

Conform rezultatelor acestui studiu, produsele româneşti încă sunt prost ambalate.

Exportatorul trebuie să ţină cont de următoarele reguli generale referitoare la ambalare:

14

Magazine de comercializare cu amănuntul(supermarkete, magazine, cofetării)

Consumatori

Companii mici de prelucrare Comercianţi angro de produse de cofetărie

Importatori

Companii mari de prelucrare

(Utilizare comercială)

(Utilizarea de către consumator)

Comercianţi angro de produse alimentare

Întreprinderi de prelucrare

Producători străini

Materialul de ambalare trebuie să fie suficient de rezistent pentru a proteja produsul pe timpul transportării;

Ambalajul trebuie să asigure faptul că produsul nu se va contamina, nu va apărea mucegai; Trebuie să se evite ambalarea excesivă (acesta măreşte costul şi este mai dăunător pentru

mediul ambiant); Exportatorul trebuie să cunoască amănunţit şi să utilizeze materiale ce dăunează cât mai

puţin mediului ambiant; Exportatorul trebuie să încerce să reducă utilizarea PVC-ului – polivinil clorid, Clor-ului,

Cadmiu-lui şi CFC-lui - Cloro-Fluor-Carbon (în UE, concentraţia maxim posibilă pentru plumb, cadmiu, mercur şi crom în ambalaje este de 100ppm începând cu 30 iunie 2001);

Trebuie evitată utilizarea capselor, cuielor şi altor metale; Dacă este inevitabilă utilizarea diferitor tipuri de materiale de ambalare, acestea trebuie să

fie separabile; Trebuie să se ofere informaţii privind natura şi cantitatea materialelor de ambalare; Uneori se solicită ambalarea în vid şi/sau spălarea cu azot pentru ambalarea în vrac pentru

export. Eficienţa ambalajului la conservarea calităţii bune a produsului depinde de condiţiile foarte curate de ambalare, un minim absolut de întârziere dintre etapele de prelucrare şi ambalare şi ermetizarea completă a sigiliilor ambalajului.

Ambalaje pentru comercializare cu amănuntul şi angro: Cel mai des utilizat ambalaj pentru ambalarea în vrac pentru fructe uscate exportate sunt cutiile de carton a câte 10-12,5 kg. Unii respondenţi au afirmat că prunele uscate sunt importate în România în sacoşe de hârtie a câte 20-25 kg, iar cireşele şi merele în cutii de carton a câte 3-5 kg.

Cel mai des utilizate ambalaje pentru comercializarea cu amănuntul includ: ambalaje din celofan, tave şi sacoşe din plastic cu o capacitate de 200g, 250g sau 500g. Ambalajele pot fi transparente, permiţând vederea produsului sau complet opace, imprimate în culori.

Cutii de plastic 200gr, 250gr

Mere uscate în sacoşe de plastic a câte 250g,

500 g

Tavă a câte 200gr, 250gr

Mere uscate în sacoşe de plastic a câte 250g,

500 g

Amestec de fructe în ambalaje

a câte 200g, 250g, 500g, 1kg*

Fotografii preluate de pe pagina web românească www.orlandos.ro , (imprimate cu permisiunea Orlando).

Unele reţele de comercializare cu amănuntul preferă să vândă produsele sub propria lor marcă comercială. În România, acestea includ: Carrefour (Marca 1), METRO (două mărci comerciale, Aro şi METRO Quality), BILLA (CLEVER), Cora (Winny), Mega Image (365), KAUFLAND (K-Classic), PROFI şi PLUS.

Mostre de logo-uri/ mărci comerciale utilizate pe piaţa de fructe uscate din România:

15

EtichetareaCerinţele principale privind etichetarea fructelor şi legumelor uscate sunt următoarele: Numele produsului(lor) şi tipul Numele şi adresa (codul) împachetatorului/exportatorului Conţinutul produsului (ingrediente, inclusiv coloranţi şi aditivi) Masa netă sau cantitatea de unităţi ambalate Producător, ţara de origine Data fabricării, termenul de valabilitate şi – unde este necesar – condiţiile de păstrare Codul european de bare al produsului (şi numărul partidei) Instrucţiuni de consum

PreţulConform datelor statistice vamale oficiale din România, pe parcursul ultimilor cinci ani, valorile medii de import au oscilat în dependenţă de ţara furnizoare. Cele mai ieftine prune uscate au provenit din Polonia în 2004 (0,09 €/kg), iar cele mai scumpe – din Germania în 2001- 7,66 €/kg.

Fără îndoială, preţurile reflectă calitatea, ambalajul, volumul expediat şi caracteristicile mărcii comerciale ale importurilor existente. Spre exemplu, prunele importate din Germania s-au clasat în gama de preţ de la 0,77 până la 7.66 €/kg (vezi Tabelul 14), preţurile diferite reflectând cantităţi, mărci comerciale, ambalaje diferite, etc.

Tabelul 14: Preţurile de import pentru prune uscate în dependenţă de ţară, înregistrate la birourile vamale, 2001-2005

Anul/Sursa 2001 2002 2003 2004 2005

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

AUSTRIA 1,8 2587 1,44 0,4 378 0,95                  

BELGIA       0,4 2024 5,06 0,2 891 4,46       0,5 1295 2,59

GERMANIA 0,4 3063 7,66 18,2 14000 0,77 1,9 6677 3,51 2,6 9812 3,77 5 20130 4,02

ESTONIA       0,2 260 1,3                  

UNGARIA                         9,1 15494 1,7

OLANDA 2,3 8804 3,83 3,1 8017 2,59 21,9 68374 3,12 9,7 29891 3,08 49,2 13593 0,28

POLONIA                   7 642 0,09 13,5 1729 0,13Surse: Comerţul intern şi extern al UE, Biroul Statistic al Comisiei Europene

Preţurile pentru merele uscate importate de ţările furnizoare majore au fost în general mai stabile. Preţurile pentru merele din Germania (2002-2005) au fost între 4.34-4.52 €/kg, iar din Austria - 4.19 – 4.32 €/kg (vezi Tabelul 15). Importurile olandeze au scăzut în valoare de la un preţ ridicat de 8.72 €/kg în 2001, la 1.30 €/kg în 2004, şi 2.55 €/kg în 2005.

Tabelul 15: Preţurile de import pentru mere uscate, înregistrate la birourile vamale, 2001-2005

16

Anul/Sursa 2001 2002 2003 2004 2005

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

AUSTRIA 1,8 2587 1,44 0,4 378 0,95                  

BELGIA       0,4 2024 5,06 0,2 891 4,46       0,5 1295 2,59

GERMANIA 0,4 3063 7,66 18,2 14000 0,77 1,9 6677 3,51 2,6 9812 3,77 5 20130 4,02

ESTONIA       0,2 260 1,3                  

UNGARIA                         9,1 15494 1,7

OLANDA 2,3 8804 3,83 3,1 8017 2,59 21,9 68374 3,12 9,7 29891 3,08 49,2 13593 0,28

POLONIA                   7 642 0,09 13,5 1729 0,13Comerţul intern şi extern al UE, Biroul Statistic al Comisiei Europene

Preţurile de import pentru caise uscate din Polonia şi Olanda s-au mărit cu 57% şi 8% respectiv în 2005, comparativ cu 2004 (vezi Tabelul 16). În aceeaşi perioadă preţurile la caisele uscate din Germania au scăzut cu 9%.

Tabelul 16: Preţurile de import pentru caise uscate, înregistrate la birourile vamale, 2001-2005Anul/Sursa

2001 2002 2003 2004 2005

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

Volum,TM

Valoare, €

Preţ€/kg

AUSTRIA 0,6 450 0,8 0,3 388 1,3GERMANIA 0,3 2556 8,5 0,5 1421 2,8 0,7 2025 2,9 2,3 8490 3,7 1,8 6050 3,4UNGARIA 0,1 234 2,3

OLANDA0,3 11283 37,6 3,8 7625 2,0 26,6 85330 3,2 9,1 21589 2,4 5,8 14840 2,6

POLONIA 0,2 635 3,2 0,2 999 5,0Comerţul intern şi extern al UE, Biroul Statistic al Comisiei Europene

Conform statisticilor vamale, nu s-au înregistrat importuri de cireşe.

Studiul principalilor participanţi de pe piaţa din România a elucidat că preţurile pentru fructe uscate (prune uscate, mere uscate şi cireşe uscate) oscilează sezonier, cele mai joase revenind perioadei noiembrie - decembrie.

În 2005 şi 2006 preţurile de comercializare oferite de exportatorii/furnizorii moldoveni supermarketelor şi comercianţilor angro din România au fost cuprinse între un minim de 0,7 €/kg şi un maxim de 1,5 €/kg. Producătorii români locali au oferit reţelelor de comercializare cu amănuntul preţuri cuprinse între 0,3 €/kg şi 1,8 €/kg (vezi Tabelul 17).

Tabelul 17: Preţurile de comercializare a fructelor uscate oferite de producătorii români, €/kg 2005-2006

Prune uscate Mere uscate Cireşe uscateMinim 0,3 0,5 0,8Maxim 1,5 1,7 1,8Sursa: datele oferite de respondenţi

Preţurile de comercializare oferite de exportatorii din alte ţări supermarketelor şi comercianţilor angro din România între 2005-2006 erau în general mai joase decât preţurile medii de import oficiale, dar mai înalte decât preţurile moldoveneşti (vezi Tabelul 18).

Tabelul 18: Preţurile de comercializare a prunelor uscate oferite de diferiţi exportatori României, 2005- septembrie 2006, €/kg

Preţ/ Ţara  Olanda Ungaria Germania Belgia Polonia Austria Turcia

17

Minim 1,80 1,50 2,00 2,00 2,30 2,00 2,00

Maxim 3,00 3,20 3,50 3,20 3,00 3,00 3,00Sursa: datele oferite de respondenţi

Preţurile de comercializare pentru mere uscate oferite de către exportatorii din alte ţări supermarketelor şi comercianţilor angro din România între anii 2005 şi 2006, au fost cuprinse între un minim de 2,0 €/kg până la un maxim de 4,5 €/kg (vezi Tabelul 19).

Tabelul 19: Preţurile de comercializare pentru mere uscate oferite de diferiţi exportatori României, 2005- septembrie 2006, €/kg

Preţ/ Ţara

Olanda Ungaria Germania Belgia Austria Turcia

Minim 2,30 2,50 3,50 2,00 2,50 2,50

Maxim 4,50 4,30 4,50 3,20 4,50 3,50Sursa: datele oferite de respondenţi

Studierea cumpărătorilor majori a elucidat faptul că cele mai înalte preţuri pentru toate tipurile de fructe uscate sunt plătite în perioada iulie – octombrie. Sezonul nu reprezintă unicul factor ce determină preţurile. Acestea sunt influenţate şi de soiul şi dimensiunea produsului, precum şi de situaţia/preţurile pe piaţă la momentul importării.

Reprezentanţii supermarketelor intervievaţi au declarat în timpul studiului că din Moldova achiziţionează doar prune uscate.

Concurenţi majoriAcest studiu a demonstrat că principalii concurenţii pentru exportatorii moldoveni de fructe uscate sunt furnizorii din Olanda, Ungaria, Polonia şi Germania. Trebuie la fel luaţi în consideraţie furnizorii turci, austrieci, francezi şi argentinieni, în calitate de concurenţi pe piaţa românească – produsele acestora au un aspect bun, arată atractiv şi sunt ambalate frumos cu o identitate clară în ceea ce priveşte marca comercială/ logo-ul.

TendinţePe parcursul ultimului deceniu s-a înregistrat o tendinţă pentru producţia şi consumul ascendent al fructelor uscate organice, tendinţă apărută şi în România. Exportul fructelor uscate organice oferă exportatorilor o posibilitate mai mare de a intra pe pieţe noi şi existente. Pentru a fi etichetat drept produs organic, fructele trebuie să fie cultivate, uscate şi manevrate în conformitate cu regulile şi standardele unei scheme de acreditare organică, ce este acceptată de cumpărător şi trebuie să fie revizuit şi certificat de

aceeaşi schemă de acreditare.

Fructele uscate moldoveneşti: Percepţii şi recomandări

Conform afirmaţiilor respondenţilor la studiu, se pare că produsele moldoveneşti încă mai au reputaţia de a fi savuroase şi nutritive. Cu toate acestea, produsele moldoveneşti sunt neatractive când sunt comparate cu produsele din alte ţări. Acest aspect negativ le diminuează valoarea atât pe pieţele de export, cât şi în Moldova. Conform rezultatelor studiului, supermarketele din România comercializează prune moldoveneşti în cantităţi mari, livrate în vrac. Actualmente, supermarketele achiziţionează doar prune moldoveneşti. Nu se cunosc alte produse uscate provenite din Moldova. Supermarketele re-ambalează prunele uscate în ambalaje mici şi adaugă propriile etichete. După cum au demonstrat interviurile, supermarketele sunt interesate de fructe cu aspect bun, curate (fără materii străine), şi uscate fără fum.

18

Respondenţii au recomandat exportatorilor moldoveni să elaboreze metode îmbunătăţite de ambalare pentru a adăuga valoare şi să dezvolte o marcă comercială, aşa cum deja au procedat concurenţii. De asemenea, se recomandă să se încerce stabilirea contactelor directe cu supermarketele pentru a livra direct cumpărătorului fructe uscate în ambalaje mici pentru comercializare cu amănuntul, posibil cu marcă comercială.

Pentru a fi competitivi pe piaţa din România, exportatorii de fructe uscate din Moldova vor trebui să respecte standardele Uniunii Europene privind cerinţele de sănătate şi siguranţă a consumatorului, cerinţele fitosanitare, standardele privind calitatea şi ambalarea produsului, precum şi cerinţele importatorului privind cantitatea şi frecvenţa livrărilor.

Exportatorii moldoveni de fructe uscate trebuie să fie conştienţi de cerinţele privind producţia organică deoarece cererea pentru aceasta creşte pe pieţele internaţionale, inclusiv în ţările UE precum sunt Franţa, Germania şi Danemarca; această tendinţă la fel creşte în România, şi pe pieţe mai îndepărtate, inclusiv cea din Japonia.

Pe parcursul desfăşurării acestui studiu a cumpărătorilor români, respondenţii au declarat clar că actualmente utilizarea fructelor uscate este în creştere, iar industria procesării produselor alimentare este cumpărătorul major, fructele uscate fiind achiziţionate în vrac. Cumpărătorii consideră că ar exista oportunităţi ca furnizorii moldoveni să colaboreze direct cu fabricile de prelucrare.

NOTĂ: Informaţia de contact a cumpărătorilor de pe această piaţă poate fi obţinută de la Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA): str. Bulgara 33/1, Chişinău, Republica Moldova 2001; Tel: (373 22) 577-930, Fax: (373 22) 577-931; adresă electronică: info@moldova.cnfa.org pagină web: www.cnfa.md

19

Anexa 1 . Lista materialelor de referinţă

1. Departamentul Vamal de Stat, Moldova

2. www.kompass.md – catalog internaţional de afaceri

3. www.ghidafaceri.ro – catalog românesc de afaceri

4. www.ghidul.ro – catalog românesc de afaceri

5. http://www.cotidianul.ro/index.php?id=45&art=9815&cHash=9c350c19e6 – informaţii privind cele mai mari hypermarkete din România

6. http://exporthelp.cec.eu.int

7. Studiu de piaţă pentru prunele uscate moldoveneşti pe piaţa germană, CNFA, 2005

8. Serviciul Agricol al ţărilor străine al Ministerului Agriculturii SUA, Raportul anual al Reţelei informaţionale privind agricultura globală privind drupele, Turcia

9. Comerţul intern şi extern al UE, Biroul Statistic al Comisiei Europene

10. http://www.hotnews.ro/articol_34150-Marile-lanturi-de-magazine-o-duc-foarte-bine-in- Romania.htm

11. Numărul Raportului Reţelei informaţionale privind agricultura globală: RO6019 8 Sectorul de comercializare cu amănuntul a produselor alimentare, România Actualizat 2006

12. Baza de date în regim on-line a serviciului vamal a UE, taxele de import http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/tarhome.htm.

13. Ghidul de Acces al Centrului pentru promovarea importurilor din ţările în curs de dezvoltare – prezentare generală şi analiză completă a cerinţelor aplicabile la exportul către ţările membre UE http://www.cbi.nl/accessguide.

14. Legea generală privind produsele alimentare - http://www.europa.eu.int/comm/food/index_en.html

15. Standardele UE pentru producerea şi etichetarea produselor alimentare organice http://www.imo.ch/imo_services_organic_eu_standard_en,1205,998.htmlAgriculturaL

16. Centrul de resurse în Marketing: Profiluri pentru mărfuri

17. Centrul pentru promovarea importurilor din ţările în curs de dezvoltare PACKit - Profilul produsului de export: Fructe şi legume uscate

20