kenneth treister sucot – 5774 · ţii, la auschwitz, buchenwald şi aşa mai departe. s-au...

Comemorarea Zilei Holocaustului

în RomâniaLa Camera Deputaţilor:

Declaraţie privind comemorarea

Zilei Holocaustului în România„O tragedie umană

care nu trebuie să se mai repete

în România”La Memorialul Victimelor

Holocaustului din Bucureşti

Prin uitare, victimele pot muri încă o dată

În Comunităţi (Braşov, Focşani, Bacău,

Satu Mare, Timişoara, Ploieşti, Biştriţa, Odobeşti, Blaj)

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LVI = NR. 414-415 (1214-1215) = 1 – 31 OCTOMBRIE 2013 = 27 TIŞREI – 27 HEŞVAN 5774 =28 PAGINI – 3 LEI

PAG. 4

Scrisoare deschisă către Comunităţile şi Obştile

evreieşti din România

Dilemele democraţiei israeliene

Pericolele extremismului de dreapta

Omul cu o mie de ochi – Iosif

Berman

Dr. ALEXANDRU ŞAFRAN:

Tact, curaj, refuz

al compromisului

Papa Francisc

pregăteşte o vizită

istorică în Israel

PAG. 17

PAG. 13

PAG. 16

PAG. 21

PAG. 16

PAG. 2,4

PAG. 3

PAG. 5, 12

PAG. 11

S U C O T – 57 74

Memorialul Holocaustului din Miami Beach (Florida), conceput în 1984 de un comitet de supravieţuitori ai Shoah-ului şi realizat de Kenneth Treister. Monumentul este construit integral din piatră de la Ierusalim.

PAG. 6

2 REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.414-415(1214-1215)-1-31octombrie2013

Comemorarea Zilei Holocaustului în România la Camera Deputaţilor

Vorbind despre intrarea în tradiţiaparlamentarăacomemorăriiacesteiZileaHolocaustului,caremarcheazăîmplini-reaa72deanidela”începutuldeportăriiforţateapopulaţieievreieştidinBasarabiaşiBucovinaînTransnistria”,preşedinteleCamereiDeputaţilorValeriu Zgonea, aac-centuatasupraideiicăacesteveniment,organizatdeParlamentprinrotaţie–unanlaCameraDeputaţilor,unanlaSenat–, împreunăcuF.C.E.R.şi Institutul „Wie-sel”,nuesteosimplă„trecereînrevistăaororiloristoriei”,şiacontinuat:”Deaceea,eucredcutăriecăînfamilietrebuiesălespunemcopiilordespreHolocaust.Trebu-iesălespunemces-aîntâmplatatuncişisăleinsuflămacelevaloricareseopuncu fermitate oricăreimanifestări de tiprasial,antisemit,intolerantşidiscrimina-toriu.Şcoala, comunitatea,organizaţiileneguvernamentale,mass-media trebuiesăîşiaducăpropriacontribuţielaeduca-reageneraţiilordemâine.Noiînşine,camembri aiParlamentului, avemdatoriadeamodelalegileşiacţiunile,astfelîncâtsăneasigurămcăfiecarepersoanăaredreptulsădevinăşisăfiediferită.

În1996, statul româna înfiinţatDe-partamentulpentruprotecţiaminorităţilornaţionale,transformatulteriorînDeparta-mentulpentrurelaţiiinteretnice,avândcapartenericivili:ConsiliulMinorităţilorNaţi-onale,InstitutulNaţionalpentruStudiereaHolocaustuluidinRomânia„ElieWiesel”.

În2009,exactacumpatruani,operasculptoruluiPeterJacobia fost introdu-să încircuitulpublicalBucureştiului cunumele deMemorialulVictimelorHolo-caustului. Comunitatea evreiască estereprezentată înParlament, iar acţiunilesalesuntimplementatelanivelulîntregiiţări. Vreau să-imulţumesc ExcelenţeiSale,ambasadorulIsraeluluiînRomânia,pentru superba expoziţie de fotografieisraeliană organizată în Palatul Parla-mentului.

Avemrelaţiiexcelentecutoatestatele,cu Israelul, relaţii active, de substanţă,iarangajamentulRomânieifaţădecom-batereaantisemitismului şi promovareaeducaţiei înmaterie deHolocaust esteparteintegrantăaacestuidemers.

Evocând un proverb evreiesc, carespunecădacăsalvezioviaţă,salveziolume,activămînconştiinţanoastrăfaptulcăpentrutoateceledezbătuteastăzime-rităşitrebuiesăfacemmaimult”.

„SĂ NU PERMITEM REVENIREA EXTREMEI DREPTE ÎN POZIŢIE

OFICIALĂ ÎN ROMÂNIA”PorninddelavolumulIaluneicărţi

noueditatedeF.C.E.R.,subîngrijirealuiSilviuVexler,consilieralpreşedinteluiFe-deraţiei,intitulat„MărturiişiimaginidespreHolocaust”,preşedinteleF.C.E.R.,depu-tatdr.Aurel Vainer,aarătat,încuvântulsău, în faţaCamereiDeputaţilor: „Nu-iprimadatăcândvorbimdespreHolocaustînCameraDeputaţilorsauînSenat.EsteunnouprilejdeafiîmpreunăînaceastăcalitateameadepreşedintealFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomâniaşidedeputat,şisăspuncâtevacuvintedespreHolocaust.Credcămai întâi ebine săspun ce-i cuHolocaustul înRomânia.Vedeţi,aexistatoconcepţiecăHolocaustînseamnăardere totală.Adică n-amairămasniciurmădeevreusauderoma,populaţiecareşieaafostoprimatăfoartetareînaceianidegroaznicăreprimarealibertăţilorumaneşiademnităţii.

Ei,bine,Holocaustulestedefaptun

ansamblu demăsuri, de persecuţii lacare a fost supusăpopulaţia evreiascădinRomânia,lateritoriuldeatunci,adicăinclusiv dinBasarabia, reocupată după’41,şidinUcraina,uneleteritorii,maibinezisdinBucovinaşidinMoldovaînbunăparte. Se adaugă însămaimult decâtpersecuţii,uciderearapidăa135.000deevreidinTransilvaniadeNord,ocupatăatuncidestatulmaghiar.Înnumaidouălunidezile,acolo,acestnumărimpresio-nantdefiinţeumaneestemaiîntâiadusînghetourişi,dupăoperioadădedouăsăptămâni-olună,directîntrenurilemor-ţii,laAuschwitz,Buchenwaldşiaşamaideparte.S-aureîntorsfoartepuţini,circa10%dinceicareauplecatacolo.

DinRomâniacealaltăn-afostvorbadetrimitereaînlagărelemorţii,soluţiifinale,ciafostînprincipaldeportarea.Deporta-reaînTransnistriaaevreilordinBucovina,din judeţulDorohoişidinBasarabia. Înplus, au fost trimişi înTransnistria, dincândîncând,aşa-zişiiostatici.Aşamintideliderulevreilordeanişiani,operso-nalitate deprimordin, care la alegeriledin’36aieşitpelocul3pelistaPartiduluiNaţionalLiberal,dupăBrătieni;evorbadeWilhelm Filderman, care a condusrezistenţaevreiascăînaniiaceia,adicăai

Holocaustului,şidatorităuneiîntâmplăriistorice,şianumeaceeacăafostcolegdeclasăcuIonAntonescu,care-iprimeasă îiciteascămemoriile.Memorii foartemulte,foartedure,aducându-ilacunoş-tinţăsuferinţeleînduratedeevreiatunci.

N-austatpasivinicievreii.Depildă,funcţionauncomitetdeconducereclan-destin,undeeraacestdomnFilderman,căruiais-aalăturatrabinulşefdeatunci,doctorulAlexandruŞafran, care, de lasfârşitulanului1947,afostobligatsăseexilezeşiafost,timpde50deani,marerabinalGenevei.

Săvăspuncamce-amsuferitnoi,ceidinRegat.Înprimulrând,primamăsurăluatăafostcăevreiicareaulocuitînsateau fost aduşi în târguri.Dupăo etapă,ceidin târguriau fostduşi încapitalelede judeţ.Ce însemnaasta?Scoatereadinlocuridebaştină,scoatereadincasă,scoatereadinproprietăţişiaşamaidepar-te,lipsădelocuridemuncă.Înaldoilearând,afostinterdicţiacauncopilevreusăpoatăurmavreoşcoalăpublicăatunci.Deci,dintr-odată,mulţitineriautrebuitsăabandonezeînvăţământul.Amsărevinlaacestaspect.

Apoi,bărbaţiidela16la65deaniaufostpuşisăprestezemuncăobligatorie,fărăniciolegăturăcucalificareaprofesi-onală,îndurândinterdicţiadeaaveaacti-

vităţiînindustriesaucomerţ,cuexcepţiaevreilordecategoriaadoua,respectivceicareaufostdecoraţiîntimpulrăzboaielorRomâniei,şiaşamaideparte.

Ceeaceerafoarteimportantşiţineade supravieţuirea oamenilor, cartelareaproduseloralimentareprevedeacantităţimultmairedusepentruevrei.Amsăvădauunexemplu:eueramcopilatuncişiaveam200degramedepâinepezipecartelă,iaruncopilneevreuavea700degrame.Emult,epuţin?Lavârstaaceeacontafoartemultcemănâncişicâtmă-

nânci.Amavutnoroccăvânzătorul,celcare ţineamagazinul,măcunoşteade-acumşi,cândveneam,îmizicea:«Hai,mă,să-ţimaidauşiţieopâineînplus».Deci,nueravorbadeopomană,cideungestfrumosalunuiomdeomenie.

Şiaşmaispunecăînacestecondiţiigrele au existatmulte comportamenteumanefrumoasedinpartearomânilorşinunumaiaromânilor.Noiamscosacumtreianiocarte,senumea«Demnitateînvremuriderestrişte», încareamarătatcumoamenisimplişioameniimportanţiauvenitînsprijinulevreilor.Aşamintiînmodspecialatunciderelaţiapecarera-binulŞafranşiceilalţiauavut-ocuCasaregalăşi,maicuseamă,cuMaiestateaSaReginaMamăElena,careaajutatîndiferiteformelauşurareasituaţieievreilor.

ÎnTransnistrias-amurit însăpeca-pete, dacăpot să spunaşa, din cauzafoamei,mizeriei,atifosuluiexantematic,aparalizieigeneratedemazăreafurajeră.

Careaufostrezultatele?Peste300demiideevreişi-aupierdutviaţaînaniiHolo-caustuluiînurmamăsurilorderepresiuneşideucidere.Sănuuitămcălapogromulde la Iaşi (o să ne vorbească probabildomnul Ţucărman ce s-a întâmplat),aproape14miideevreiaufostucişiacoloîntreizile.Maimult,acumdoisautreiani,uncercetătordinIaşi,AdrianCioflâncă,adescoperitogroapăcomunăînpădureaPopricani,lângăIaşi.Amavutneşansasămăuitînaceagroapă,undes-augăsit57decadavre,deurmedecadavre,printrecareşiomamăcuuncopilaş înbraţe.Afostgroaznic.Împuşcaţidetrupelero-mâne.Dinpăcate,alăturidegroapăs-augăsitcartuşefabricatelaCugir.

Aurămastotuşi înviaţă înRomâniapeste400demiideevrei.Ces-aîntâm-platcuei?Ceamaimarepartea făcutAlia,cumsespuneînebraică,adicăauplecatspreSion,spreŢaraSfântă,şiceimaimulţiauajunsacolo,uniiauajunsşiînalteţărialelumii,printrecareStateleUnite.

După23august1944,evreiiau fostrepuşi în drepturi totale. S-au restituitproprietăţileşivreausăspuncăproce-sulderestituireaproprietăţilorn-aduratprecumştiţi că dureazăastăzi.Vădauunexemplu:proprietăţiletatăluimeudinŞtefăneşti deBotoşani, le-a luat înapoiîndouăsăptămânisauolunămaximum.Accesul la învăţământulpublics-ades-chistotalşiimediat.Aşasefacecă,după1944, a apărut un număr important deevreicareşi-aupututcontinuastudiile,fielalicee,fiechiarlauniversităţi.

Iatăcăpoporulromâns-aarătatfoartedeschis,săspunaşa,înaneredatoatedrepturiledecetăţeniaiRomâniei.

Auvenit însăaltevremuri,vremurilecomuniste.«A!Ce-afosttata?Micbur-ghez.Nupoţisăintrilafacultateaaia.Poţinumaidincolo.Ce-afost...?»Şiîncepeau

cucriteriiledeclasăpecarelecunoaşteţi,iarăşisuferinţă.Darunapestealta,amtraversatoviaţă.

Maideparte,ce-amfăcutnoi?Şivreausă vorbesc acum în calitate de parla-mentarşi,înacelaşitimp,sămulţumescparlamentarilor deastăzi şi dedinaintecareaureuşitsăadoptelegiînfavoareacelorcareauavutdesuferit.

M-aşreferi,înprimulrând,laDecretul118,careadatdrepturideindemnizareşi launeleserviciigratuitesaureduceripentruceicareausuferitînaniicomunis-

muluişi,prinextensie,şiceicareaufostînlagăredeconcentrare.

Mai departe, a apărut Ordonanţanr.105,Legeanr.189,careaudatdrepturituturorcelorcareausuferitînaniiregimu-luiAntonescu.

Şi,înfine,oreglementareextremdeimportantăafostOrdonanţanr.31,deve-nităLegeanr.107,carevizeazăcombate-rearasismului,xenofobiei,antisemitismu-luişinegareaHolocaustului.Olegecareeînfuncţiune.Dinpăcate,nupreaesteaplicatădeorganeleîndrept.ŞitrebuiesăspunemcărolulParlamentuluiafostextremdeimportantşiprinaceastălegeRomâniadeastăziecotatăprintrecelemai–săzicem–progresisteţăriînma-teriedecombatereaacestorfenomene.

Totuşi,aşvreasărogParlamentulRo-mâniei,pedumneavoastră,stimaţicolegi,săneajutaţisăîmbunătăţimaceastălege.Respectiv,acoloundenu funcţionează.Undeorganeledejustiţienuoaplicădindiferiteinterpretări.Veţiprimiunproiect.Sper,lamomentulrespectiv,săneajutaţi.Deasemenea,casăvămenţineţi–săspunemaşa–suportulşirecunoaştereamorală dată evreilor supravieţuitori aiHolocaustului,darşicelorcareausuferitdin cauzaPactuluiRibbentrop-Molotov,români neaoşi, care s-au refugiat dinBasarabiaînBucovinaşiHerţa,sălisemăreascăindemnizaţiilecaşicelorcarebeneficiazădeLegeanr.118.

Euamfăcut,împreunăcudoicolegi,domniiGanţşiIgnat,unproiectlegislativ,dar,dinpăcate,zacedemulţianişiv-aşruga–spercaîncurândsăvinălaplencuunraportpozitiv,cuajutorulpreşedinteluiComisieipentrumuncă,domnulIordache–şisă-lvotaţi.Foartemulţiaşteaptăşispun:«Suntembătrâni,dacănemailăsaţimult,degeabaveniţiculegea.»

Camacesteaarfipeplanlegislativ.Poatecăarmaifiimportantsăspun

că,înţară,ziuadecomemorareaHoloca-ustuluiesteonoratăaşacumsecuvinedeorganeledestat,înspecialcuimplicareaFederaţiei.

Şi,ultimulaspectalproblemei.SeştiecălaorigineaHolocaustuluilanoi,şiundeamaifost,austatantisemitismul,mişcă-rilededreapta,deextremădreaptă,careînpermanenţăauaţâţatacestflagelcareesteantisemitismul.Noitrebuiesă-lcom-batemmaideparteprinlegeadesprecareamvorbit,darmaialesprintr-unprocesdecunoaşterereciprocă.ŞiaiciaşvreasămulţumesccolegilormeidinCameraDeputaţilor,careaudatcursinvitaţieipecarele-amfăcut-olaosărbătoarefoartefrumoasăaevreilor,SucotsauSărbătoa-reaCorturilor,unden-auavutdecâtsănecunoascălanoiacasă.Suntdeprincipiuldeanecunoaştefiecareîncasalui.

IULIA DELEANUFoto: AL. CÂLŢIA

(Continuare în pagina 4)

„O tragedie umană care nu trebuie să se mai repete în România”„Holocaustul a intrat în conştiinţa publică precum o tragedie umană uriaşă şi

este un lucru incontestabil că nu trebuie să se mai repete vreodată în România”. Aceste cuvinte, rostite de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în deschiderea sesiunii comemorative consacrate Zilei Holocaustului în România la Camera Deputaţilor, au dat numitorul comun al intervenţiilor: asumarea adevărului istoric, receptarea din unghi contemporan, necesitatea transmiterii lui pentru ca trecutul să nu redevină viitor.

În memoria victimelor Holocaustului a fost ţinut un moment de reculegere.

REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.414-415(1214-1215)-1-31octombrie2013 3

Ceremonia de la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti

Supravieţuitorii transmit lacrimi

de dincolo de timp Seria alocuţiunilor a fost deschisă

de Israel Tanner, vicepreşedinte alA.E.R.V.H. (Asociaţia EvreilorRomâniVictimealeHolocaustului),careareme-morattragediasaşiaproprieifamilii,fiindcutoţiideportaţidinCâmpulungMoldo-venesclaŞargorod,înTransnistria:„DinCâmpulungMoldovenescaufostdepor-taţitoţicei1800deevrei.Dupămaibinedetreianidedeportare,s-auîntorscirca700. (…)Singurul farmacistaloraşului,evreul Zarai, cânda auzit de deportăriîncepusesăumblepemijloculstrăzii,mi-rându-se:«Dareuamplătittoatetaxele,impozitele,ceaveţi cumine?Dece-miînchideţifarmaciaşiundemăduceţi?»…ÎnTransnistria.Acolos-aspânzurat.(…)LaŞargorod,capestetotînTransnistria,semureadincauzacondiţiilordeviaţă,amizerieişiafoametei.Eum-amîmbolnă-vitdetifosşiscarlatinăînacelaşitimp.(…)Eupersonalmăconsiderînprimulrândbucovineanşiapoievreuşiromân.Noinuamfostdeportaţipentrucăamcomisvreonelegiuire,niciceilalţi,cinumaipentrucăeramevrei.”

Zeev Schwartz,preşedinteleAsociaţieiEvreilorOriginaridinRomânia,aevocatvremurileceaumarcatopatăneagrăînistoriaromânească:„ÎnfaţaacestuiMo-nument,construitînamintireavictimelorHolocaustului românesc,mă întorc cugândullapogromuldelaDorohoi,cândmareşalulAntonescuadatordin«săsecureţepământulromânescdejidani».Aurmat rebeliuneade laBucureşti, cândlegionarii aumăcelărit bărbaţi, femei şicopiişi trupurile lorneînsufleţiteaufostatârnateîncârligepecarescria«carnecuşer»!MăgândesclamasacreledelaIaşi, la „trenurilemorţii”, undeaumuritasfixiaţipeste14.000deevrei,şi lacei180.000deevrei deportaţi înTransnis-tria.120.000deevreizacînpământurileUcrainei,răpuşideboli,frig,foame,bătăişigloanţelesoldaţilorromâni.PânăastăzitrăieşteînIsraelundomn,penumeDavidHornstein, care a văzut cu ochii lui unsoldatromândinDorohoicareaîmpuşcatunpruncdeşaseluniîntimpcemamaluiîlalăpta.Acestprunceranepotullui.(...)Unuldincei60.000cares-auîntorsdinTransnistria vorbeşte acum în faţadvs.Amstatacolocutatălmeuşicufraţiimei,împuşcaţiînfaţameadecătresoldaţiromâni.(...)Înnumelesupravieţuitorilor,facapellaguvernulromânsăfacătotulpentruapunecapătrevenirilorantisemite,carenuprevestescnimicbun.”

Dr. Aurel Vainer,preşedinteleF.C.E.R.,deputat, a vorbit de această datămaialesîncalitateasade„supravieţuitoralHolocaustului românesc”: „Am trăit aniiHolocaustului de la opt la doisprezeceani.Esteovârstălacarepoţiînţelegeşiosăvădauosingurătemătrăitădemine.Într-odimineaţă,întârguşorulŞtefăneştidinjudeţulBotoşani,renumit,printrealte-le,calocalnaşteriimareluipictorromânŞtefan Luchian, în casa noastră apare

oechipă,aşspunealtfel,uncomando,formatdintr-unlocotenentmajoralarma-teiromâne,untânărpurtândouniformălegionarăşiunsergent.Aceştiaauspuscăauvenitpentruapune înaplicareonouă lege românească, potrivit căreiaevreii din zonele limitrofe oraşelor numaiaudreptuldeaaveaproprietăţi.Dinacelmoment,începsăscrieunproces-verbal de preluare a întregului avut alfamilieimele. Începeundrumgreu, cuevacuări,pentrucăeramîntr-ozonădefront,înaintedeînceperearăzboiului,iarlegeaînvigoarenupermitealocuireade-câtîntr-ocasăaflatăînproprietateauneifamilii evreieşti.A urmat şi undrumdeîntoarcere,undenis-aspus:«da,darnuputeţiintraînŞtefăneşti,avemordinesăvăţinemlamargine».Dupătreizileşitreinopţigrele,amajunsînBotoşani.V-ammărturisitaceastăistoriepentruaînţelegeceaînsemnatHolocaustulînRomânia.Acestanuaînsemnatnumaiexecuţiipeloc,împuşcareacelorcarenumaiputeauavansa,cipurşisimplu,măsuriabuzivedeacestgen.Văpotspuneces-aîntâm-platşilaşcoală,copiiievreinemaiavânddreptul de amerge şi studia la şcoliledestat.HolocaustulnuaînsemnatdoarTransnistria,Buchenwald,Auschwitz şiaşamai departe, acesta a însemnat şiprigonireaevreilordinVechiulRegat,careausupravieţuitîncondiţiiextremdegrele.

La9octombrie1941,aînceputdepor-tareaevreilordinBucovinaşidinjudeţeleDorohoi,Herţa,careseaflausubadminis-traţieromânească,înTransnistria.Acestaestemomentul de debut al deportăriievreilorînTransnistria,careînfapteraoformulăsui generisaregimuluiAntonescudeaucideevreii«cupicătura».Îmiamin-tescdeBucureştiidedupăreîntoarcereacelor dinTransnistria, zonaCăii Văcă-reşti-Dudeşti: era o populaţie afectată,ţintuiţiîncărucioare,paralizaţi,victimealedeportării, îmbolnăviţi din cauza traiuluişiahraneiceconstaînmazărefurajeră.Aceastămazărefurajerăacauzatopara-liziemultoradintresupravieţuitori.

Recent, am fost într-o deplasare înBucovina,laVatraDornei,laGuraHumo-ruluişilaCâmpulungMoldovenesc.Noiavemodatorie,maialeseu,capreşedintealFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,sămergpeurmele lăsatedeevreii dinRomânia, ale numeroaselorpeceţi,extremdevaloroase,într-oţarăcuungraddedezvoltareaşacumafostel.Amdecisîmpreunăcuautorităţilelocalesă refacemTemplulde laVatraDornei,pecarenumaiarecinesăîlfrecventezedincauzăcămaiexistădoartreisaupatruevreiînlocalitate.Acelaşilucrumil-aşdorişilaCâmpulungMoldovenesc.Totodată,aşdorisăpunctezo idee importantăşianumecăautorităţile române, oamenii,românii,cutoţiisuntfoarteinteresaţideacunoaşteistoriaevreilordinRomânia.Auapărutnumeroasecărţidesprecomunită-ţileevreieştidinţară,scrisedeneevrei,careaupusmultsufletpentruadescoperidocumentedearhivă.Dupăopiniamea,esteimportantnudoarsănuuitămororilecares-auîntâmplatînaniiHolocaustului,cişiactelededemnitateumanăaleunor

neevrei aflaţi în diferite poziţii sociale.Îmivinînmintenumedemaripoliticieni,precum IuliuManiu, IonC.Brătianu şialţimulţioamenicareauluatatitudineînfavoareaevreilor.Deasemenea,măreferşilaacţiunileCaseiRegaleaRomâniei,maicuseamălaReginaMamăElena.

Aşadar,Holocaustul a fost o paginăextremde întunecatăa istoriei comunea evreilor şi poporului român, a istorieieuropene şi de cenu, a umanităţii. Săne amintim de aceste suferinţe şi, înacelaşitimp,săconstruimunprezentşiunviitormaibun.Ceeaceceremnoiînmodspecialastăzi,estedeanupermiteforţelor de extremă dreapta să reînvieantisemitismulşixenofobiapentruafaceposibile catastrofe ale omenirii similarecelorpetrecuteîntimpulHolocaustului.“

Lecţia universală a Shoahului

E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorulIsraelului,aarătat: „Înainteaceluide-aldoilearăzboimondial, înRomânia trăiaunadintrecelemaimaricomunităţievre-ieştidinEuropa,contribuindladezvolta-reasocietăţii,economieişiculturiiromâ-neşti,darapoi,anidecrudăpersecuţieşiexterminare, impusedepoliticilerasisteşi antisemite, aproape că au nimicit-o.Holocaustulestecelmaimarerăucomisdeomenire,esterezultatuluneiideologiiauriiîndreptatemaialesspreeradicareapoporuluievreuşiaculturiisale.”Diplo-matul israelianşi-aexprimatapreciereapentru eforturile făcute de autorităţileromâneprivind îmbunătăţirea legislaţieiîmpotriva negăriiHolocaustului, a anti-semitismului şi discriminării sau pentrupredarea informaţiilor despre aceastătragedieînşcoli.

E.S. Werner Hans Lauk,ambasadorulGermaniei,asubliniat importanţa lupteiîmpotriva rasismului: “Chiarşiacum, la70deanidelasfârşitulregimuluinazistal nedreptăţilor, este o obligaţie pentrunoi toţi să resimţim groază şi repulsiefaţădecrimeleprovocatedeoideologieinumană împotriva evreilor şi a altorvictime.Noi, germanii, resimţim într-unmodmaideosebitaceastăresponsabili-tateistorică,atâtînprezentcâtşipentruviitor.Dinrespectfaţădevictime,trebuiesă tragem învăţăminte pentru deciziilenoastredinprezentşisuntemdatorifaţădevictime,pentrucăacesteatrocităţinutrebuiesăsemaiîntâmple.(…)Suntemcutoţiiresponsabilisăacţionămîmpotrivaextremismului,împreună”.

Larândulsău,E.S. Oleg S. Malginov,ambasadorulFederaţieiRuse,aprecizatcă: “Teoriile privind superioritatea unoroameni şi dorinţa de dominaţie, imple-mentareateroriiprinlagărelemorţii,ezi-tărileunorpoliticieni europeni, toateauduslaacesttragicevenimentşiaufăcutHolocaustulposibil.(…)Suntemaicicasăînvăţămşisătransmitemcunoştinţelenoastregeneraţiilorviitoare.”

„Riscul uitării”Valeriu Zgonea,preşedinteleCamerei

Deputaţilor,avorbitdespre„risculuitării”într-oEuropăîncareexistă“politicienişioamenidestatcare folosesc îndiscur-sul lor cuvinte amintind de vremuri pecarecredeamcăle-amlăsatînurmă”şi“agitădinnoustindardele intoleranţeişixenofobiei”.“Ameninţareauităriiesteunafoartegravă.Astăzi,poatemaimultdecâtoricândtrebuiesăneaducemamintedecumplitelecrimealeextremismuluişialexenofobiei.Am convingerea că viitorulnostrudepindeînmaremăsurădeasu-mareagreşelilorşideeducareagenera-ţiilordemâinepentrucaacelegreşelisănusemaiîntâmple”,aprecizatV. Zgonea.

VicepreşedinteleSenatului,Cristian Dumitrescu,aevidenţiatnecesitateadeapreveniasemeneamomentedevasta-toare din istoria omenirii: ”Holocaustuleste un cumplitmoment de referinţă şi

suntemdatorisăîmpiedicămcuoricepreţrepetareauneiastfeldetragedii”.

La rândul său,Dan Şova,ministrudelegatpentru Infrastructurăşi InvestiţiiStrăine, a precizat că: “Ziua de astăzireprezintăooportunitatepentruaregreta,areflectaşianereamintilecţiaHoloca-ustuluişinecesitateadea luaatitudineîmpotrivarasismului”.

Mesaje omagialeÎnmesajultransmisdeconsilierulpre-

zidenţialCristian Diaconescu,preşedinte-leTraian Băsescuaargumentatnecesi-tateaasumăriiacestuiepisodsumbrudinistorianaţională:„ZiuadedicatămemorieivictimelorHolocaustuluidinRomâniaestepentrupoporulromânodatoriedeonoareşiunapellaresponsabilitatefaţădeade-vărul istoric.Esteozicuosimbolisticăaparte, o expresie a faptului căStatulRomâns-aangajatsărespectelibertateaşidrepturilefundamentalealetuturorce-tăţenilorsăi,înspiritulrespectuluifaţădealteritateşiprincipiilorstatuluidedrept”.

Potrivitmesajului transmisdesecre-taruldestatînMinisterulCulturii,Victor Opaschi, premierulVictor Ponta şi-aexprimat “profundacompasiune faţădetoţiceicareausuferitdepeurmapoliti-cilordiscriminatorii,antisemiteşirasistepromovatedeStatulRomân,într-unmo-menttulburealistorieisalenaţionale.Dinperspectivă istorică,Holocaustul a fostmomentuldemaximărătăcireaEuropei,dar şi al unei uriaşe încleştări de forţepentru a depăşi acest capitol tragic alexistenţeisale”.

MesajulMinisteruluiAfecerilorExterneafosttransmisdeMihail Dobre,secretarde stat, care a reamintit: “Inaugurareala 9 octombrie 2009, la Bucureşti, aMemorialului Victimelor Holocaustuluia reprezentat un pas foarte importantpentrurecunoaştereatragediei,arespon-sabilităţiivinovaţilor,darşiarespectuluipentrumemoriavictimelor.Deasemenea,prezenţaunuiasemeneamomument încentrul Capitalei României faciliteazăaccesullamemorie,caexerciţiupublic”.

Tragedia romilor, adesea uitată

Ceiprezenţiauadusunpiosomagiumiilordevictimedeetnieromăcareausuferitdeportărişimasacre înperioadaHolocaustului.Daniel Vasile,preşedinteleAgenţieiNaţionalepentruRomi,aevocattragediaromilordeportaţiînTransnistria,subliniind importanţa cinstiriimemorieivictimelor:“Înperioadaceluide-aldoilearăzboimondial, o parte din populaţiaromăafostsupusădeportăriişianihilării.Aaveaverticalitatea,demnitateamoralădeacereiertare,asumâdu-şieroriletre-cutului,esteoprovocarepecareStatulRomânabiaîncepesăotesteze”.

Flori spre neuitareMemorialulVictimelorHolocaustuluia

fostînconjuratdecoroaneledefloridepu-sedinparteaPreşedinţiei,aCamereiDe-putaţilor,Senatului,Guvernului,PrimărieiCapitalei,anumeroaseministere,institutedecercetaredar şi ambasade– Israel,MareaBritanie,Cehia,Polonia,FederaţiaRusă,Germania,SUA,Suedia.ÎnafarădeF.C.E.R.şiComunitateaEvreilorBu-cureşti,aumai fostdepusecoroanedefloridinparteaunororganizaţiievreieştiprecumForumulB’nai B’rithRomânia,reprezentat de preşedintele ing. JoséIacobescu,Asociaţia EvreilorOriginaridin România, reprezentată de ZeevSchwartz,Centrul pentruMonitorizareaşiCombatereaAntisemitismului, repre-zentatdedirectorulMarcoKatz.Audepusflorireprezentanţiiorganizaţiilorromilor.

DIANA MEDAN DAN DRUŢĂ

P r i n u i t a r e , v i c t i m e l e p o t m u r i î n c ă o d a t ăNumeroasepersonalităţiauadusunomagiucelorcareaupieritînShoah,

într-oceremonieorganizatădeInstitutulNaţionalpentruStudiereaHolocaustuluiînRomânia„ElieWiesel”,desfăşuratălaMemorialulHolocaustuluidinBucureşti,pedatade9octombrie,ZiuaNaţionalădeComemorareaVictimelorHolocaus-tului.FederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniaafostreprezentatălacelmaiînaltnivelde:dr. Aurel Vainer,preşedinteşideputat, ing. Paul Schwartz,vicepreşedinteF.C.E.RşipreşedinteC.E.B,Albert Kupferberg,secretargeneralalF.C.E.R.LaevenimentauparticipatE.S. Dan Ben-Eliezer,ambasadorulIsra-elului,E.S. Werner Hans Lauk,ambasadorulGermaniei,E.S. Oleg S. Malginov,ambasadorulFederaţieiRuse,Valeriu Zgonea,preşedinteleCamereiDeputaţilor,Cristian Dumitrescu,vicepreşedinteleSenatului,şidr.Alexandru Florian,direc-torulInstitutului„ElieWiesel“diplomaţi,jurnalişti,politicieni,oamenidecultură,membriicomunităţilor,darşielevideliceudelacercurideistorie.RabinulRafael Shafferarostitrugăciunilespecialepentrumemoriacelordispăruţi.DesfăşurareacomemorăriiafostcoordonatădeElizabeth Ungureanu,delaInstitutulNaţionalpentruStudiereaHolocaustuluidinRomânia „ElieWiesel“.UndetaşamentalRegimentului30GardăşiProtocol„MihaiViteazul”aprezentatonorul.


studieriiistorieiHolocaustuluiînşcoliledinRomânia;legislaţiaprincareestepedep-sitănegareaHolocaustului.Înîncheiere,ExcelenţaSaşi-aexprimatîncredereacă„ambelenoastreţări,careaurelaţiidiplo-maticeexcelenteşioputernicăcooperare[…],vorcontinuasă-şiuneascăforţeleîneducareatinereigeneraţiiprivindadevărulistoricdespretrecut,înspiritultoleranţeişialpăcii”.„MemoriavictimelorHolocaustu-luitrebuiesărămânăpermanentînminteaşisufletulnostru,promisiunepentrusa-cralitateavieţii”,aconchisambasadorul.

MarearesponsabilitateaGermanieiîn declanşarea şi săvârşireaHolocaus-tului,darşicrearea,dupărăzboi,aunorinstituţii care să vegheze ca niciodatăasemeneaororisănusemairepete înGermania,înEuropaşiniciunde,afosttema centrală a alocuţiunii rostite de Julia Gross,ministrudelegatlaAmbasadaGermanieiînRomânia.

E.S.Oleg S. Malginov,ambasadorulFederaţiei Ruse înRomânia, a arătatcăHolocaustula lovit şi fostaU.R.S.S.ExcelenţaSas-a referit lamasacruldelaBabiYar,crimelesăvârşiteînghetouldinMinsk,darşilaalteasasinateînmasăaleevreilorînzoneleocupatedearmatanazistă.Vorbitorulşi-aexprimatmândriacăArmataRoşieaavutunroldecisivînvictoria asupra nazismului şi a salutatinstituireaZileiHolocaustuluiînRomânia,subliniindrolulunorasemeneacomemo-răriînformareageneraţiilorviitoare.

Dupăunsuccintexpozeualdeportă-rilorpopulaţieievreieştidinBasarabiaşiBucovinacaşia25000deromiînTrans-nistria,săvârşiteprinpoliticadeextermi-nare aplicată de guvernanţi antisemiţi,rasiştiînperioadaHolocaustului,directorulgeneralalInstitutuluiNaţionaldeStudiereaHolocaustuluiînRomânia„ElieWiesel”,dr.Alexandru Florian, a apreciat faptulcăînprezent, începânddin2004,afostinstituită,printr-ohotărâredeguvern,ZiuaHolocaustuluiînRomânia.ComemorareadinaceastăZieste,totodată,„unmomentdereflecţiepentruareacţionalamanifes-tărilerasiste,antisemiteînRomânia”,dealuaatitudinefaţăde„resuscitareavalorilorlegionareîndemocraţiadeazi”.AserţiuneaafostexemplificatăprinacordareatitluluideCetăţean de onoare ai oraşelorTg.Ocna,BaiaSprieş.a.unorfoştilegionari,

existenţaunuibustalluiIonAntonesculaMuzeulJudeţeanArgeş-Piteşti,pierdereaunuiproces,intentatdeMinisterulpublicîn 2012, prin care se solicita dizolvareapartiduluideorientarelegionară„Totulpen-truţară”.Promovândvaloriledemocraţiei,Institutul„Wiesel”atransmisunmesajdeasigurarecăvacontinuasăcombatăoricemanifestări cu caracter antisemit, rasist,xenofob,asociindu-seacţiuniloreducativeorganizateînacestspirit.

„NU NUMAI O TRAGEDIE A POPORULUI EVREU,

CI ŞI UN EŞEC AL OMENIRII”Mulţumindpentruonoareadeafifost

invitatsăiacuvântullaaceastăsesiunecomemorativăînnumeleH.O.R.-Asoci-aţiaisraelienilororiginaridinRomânia-,preşedinteleorganizaţiei,Zeev Schwartz,aevocatmomentedinistoriaHolocaustu-luiînRomânia:pogromuriledelaDorohoi,Bucureşti,masacruldelaIaşi,„trenurilemorţii”, deportările în Transnistria. ÎncalitatedesupravieţuitoralTransnistriei,vorbitorulaamintitclipedeindescriptibilădurere:tatălşifratelesău,împuşcaţidemilitariromânişiaruncaţiîngropicomu-ne.Înacelaşitimp,preşedinteleH.O.R.aprecizatcăisraelieniioriginaridinRomâ-niaîşiiubescţaranatală,iubescpoporulromân şi că vinovaţi de cele petrecuteîn Holocaust sunt conducătorii acelorvremuri.Estenevoiedeneuitareazi,cuatâtmaimultcucâtfenomenulantisemit,xenofob, rasist semanifestămai preg-nant înEuropa, inclusiv înRomânia. Înîncheiere,domniasaarostitînebraicăorugăciunepentruodihnasufletelorcelorucişişiorugăciunedepacepentruIsraelşipentruîntreagalume.

PreşedinteleGrupuluiParlamentardinCameraDeputaţilordePrietenieRomânia-Israel,deputatGabriel Petru Vlase,aară-tatcăaceastăZieste„plinădeînvăţămintepentrunoi,românii.Avemresponsabilita-teadeacombatefaptecondamnabiledereactivareaantisemitismului,xenofobiei,rasismului”.Reamintindcontribuţiaevre-ilor,darşiaaltorminorităţinaţionale, ladezvoltarea României moderne, con-tribuţia lor în cultura română, vorbitorula afirmat că „fărăevrei şi alteminorităţi

naţionale,amfifostmultmaisăraci”.Supravieţuitor din „trenurilemorţii”

înpogromulde la Iaşi,din1941, Iancu Ţucărmanaretrăitcoşmarulacelormo-mente:chestura,locîncarearfitrebuitsăfieapăraţi,devenitălocdemasacrareaunorcetăţeniieşeninevinovaţi;clipeledinvagonul încaremareamajoritateacălătorilorşi-augăsitsfârşitul închinurigroaznice.„DacăvamaifiunHolocaust,acestanuvamaiprivinumaipeevrei,ciîntreagalume”,aconchissupravieţuitorul,reprezentantalAERVH.

ConsiderândHolocaustul „ceamaimaretragedieasecoluluiXX”,deputatulPSD,Sonia Maria Drăghici, aatrasatenţiaasupraindiferenţeicarel-afăcutposibil,dar şi asupramanifestărilor antisemite,xenofobe,rasistedinuneleţăriocciden-tale înprezent, faţădecare liderii lumiitrebuiesă iamăsuri. „Avemodatorieamemoriei în faţa generaţiilor viitoare”,comemorareaZileiHolocaustuluiînRo-mâniafăcândpartedinacţiunilenecesarepentruane-oîndeplini.

Sintetizândprincipalele caracteristicialeHolocaustuluievreiloreuropeni,oma-giind rezistenţacomunităţiievreieştidinRomâniaînacelecondiţii,amintindpaşiipecaredemocraţiaromâneascădedupă1990i-afăcutpentruasumareaoficială,în 2004, aHolocaustului înRomânia,vicepreşedinteleGrupului ParlamentaralPNLdinCameraDeputaţilor,Andrei Gerea,amenţionat iniţiativa legislativă,înaintatăîmpreunăcupreşedintelePNL,CrinAntonescu, şi deputatul GeorgeScutaru, demodificare şi completare aOUGnr. 31/ 2002, privind interzicereaorganizaţiilor şi simbolurilor cu caracterfascist şi cultul unor personalităţi cares-au făcut vinovate de săvârşirea unorcrime împotriva omenirii. „Va trebui săexplicămcopiilorcăasemeneaerorinuvormaifitolerate.Numaiastfelvomputeaconstruiunstatdedrept”.

Citândafirmaţiapreşedinteluiisraelian,din2006-2007,MosheKatsav, potrivit că-ruia „Holocaustulnuestenumaiotragedieapoporuluievreu,cişiuneşecalomeni-rii”,deputatulPDL,Ioan Oltean,aarătatcăZiuaHolocaustuluiînRomâniaesteşiunmomentdedurere,darşidecelebrareavieţii.„Comemorămpentruca,peviitor,săevitămnoieşecurialeomenirii”.

PentrudeputatulPPDD,Liliana Min-că,aceastăZiaînsemnat„unrecurslamemorieprivindtragediaevreilorromâni,acelorşasemilioanedevictimealeHo-locaustului”,darşiunelogiualrezistenţeievreieşti,cureferirespecialălarevoltadin1943dinGhetoulVarşoviei.„Niciodatănuepreatârziusărestabileştidreptatea”,afostconcluziadomnieisale.

Auschwitz-ulafostprefaţatdelegisla-ţiarasialădelaNürnberg,fărăcanimenisăprotesteze, a subliniat vicepreşedin-teleGrupuluiParlamentaralUDMRdinCameraDeputaţilor,Szabó Ödön.Co-memorareaactuală este şi unprilej decombaterearesuscităriiextremeidrepteînEuropa, pentru care este nevoie deaplicareajudicioasăauneilegislaţiiadec-vate.Punerea ei în practică reprezintă„barometruldemocraţiei”.

„Nimeninuiaînconsiderareposibilita-teaunuinouHolocaust,însăreverberaţiisunt în toatăEuropa”,aspusdeputatulPC,Ioan Moldovan.Deaceeanuavemdreptul săuitămcele şasemilioanedevictimealeHolocaustului.

Punând în valoare rolul educaţiei înformarea respectului faţă de celălalt,deputatulGPMN,reprezentantulUniuniiSârbilordinRomânia,Slavomir Gvozde-novici, a dat exemplulTimişoarei, oraşîncares-aformatspiritualşiundetrăiauîn bună înţelegere evrei, români, sârbi,romi,maghiari.DeputatulGPMNavorbitşidespre tragedia „purificăriietnice”dedatămai recentă din fosta Iugoslavie,exprimându-şi speranţa că asemeneaororinusevormairepeta.

Sesiuneacomemorativăs-aîncheiatprin adoptareauneiDeclaraţii, citită desecretarulCamereiDeputaţilor,Nicolae Mircovici,pecareoreproducemalăturat.

„O tragedie umană care nu trebuie să se mai repete în România”

DeputaţiidinParlamentulRomâniei,reuniţiînsesiunedeplenpentruacomemoraZiuaHolocaustuluiînRomânia,aumarcatdinnoufaptulcăactuldecomemorareatragedieiHo-locaustuluiînseamnăomagiereamemorieivictimelor,membriaicomunităţiievreieştişiaicomunităţii rome,şi,deopotrivă,expresiauneiînalteconştiinţeşiresponsabilităţi.

Reprezentându-ipe toţi cetăţeniiRomâniei,noi,membriiCamereiDeputaţilor,neexprimămconvingereacăasumareaînîntregimeatrecutului,înmodonestşilucid,reprezintăunelementfundamentalalresponsabilităţiinoastre,pentrupre-zentşiviitor.

În acest context, ne exprimăm convingerea că este dedatorianoastrăsăneaducemamintedesuferinţelevictimelorcrimelor împotrivaumanităţii, împotrivaevreilor şi a romilor,săvârşiteînaniiceluidealdoilearăzboimondial,înEuropaşiînRomânia.

ÎnprocesuldeconstrucţiedemocraticănouăaRomâniei,recuperareamemorieiistorice,caparteintegrantă,reprezintăodovadăcertăaataşamentuluilavaloriledemocraţieieuropenededicaterespectăriidrepturiloromuluişidiversităţii.

Dupăcumsecunoaşte,ororileHolocaustuluiaurădăciniprofundeînmanifestareasistematicăaşovinismului,rasismului,xenofobieişiantisemitismului,promovatede-alungulanilordeforţelerăuluiexistenteînsocietate,cuefectedintrecelemainociveasuprarelaţiilorinterumane.

FaţădeaceastăfilădureroasădeistorieaRomânieişiaţărilorEuropei,îngeneral,CameraDeputaţilor:

•reafirmăapartenenţaorganicăanaţiuniiromânelaspaţiulgenerosalvaloriloruneicivilizaţiibazatepeegalitateşires-pectuldreptului ladiferenţă, îngăduinţăşipluralismcultural,etnicşireligios;

• reafirmăhotărâreamembrilor săi, deputaţi şi deputate,pentrususţinerea,încontinuare,înplanlegislativşiinstituţional,aacţiunilordecombatereaoricărormanifestărideantisemitismşixenofobie,dediscriminarerasialăşideintoleranţă;

•susţineimportanţadeosebităpecareprocesuleducativîldeţinepentruocorectăinformare,sensibilizareşiresponsabi-lizareacetăţenilor,înspecialatinereigeneraţii.Societatea,caîntreg,trebuiesăfieinformatădeefecteletragicealeuriirasiale,atuncicândaceastadevinepoliticădestatsauţintăstrategicăaunorformaţiunipoliticeşiorganizaţiidinsocietateacivilă;

• reafirmă sprijinul nostru, al deputaţilor dinParlamentulRomâniei,pentrupunerea înpracticăa tuturormăsurilordeînlăturareanedreptăţilorcomisedeautorităţileromâneprivindstatutulmaterial şi deproprietateal celor careausuferit înHolocaust,evrei,romi,cetăţeniromânidinteritoriilepreluatesamavolnicdingraniţeledestataleRomânieiantebelice;

•solicităGuvernuluiRomânieisăacordeîntreagasusţinerepentrucontinuareaprogramelordecomemorareşistudiereaHolocaustului,realizatedeInstitutulNaţional„ElieWiesel”,deFederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomânia,darşialtepro-grameacademicedecercetareaistorieiHolocaustului,dreptmărturie amaturităţii şi responsabilităţii societăţii româneştideastăzi.

Înfine,membriiCamereiDeputaţilor:•reafirmădorinţadeimplicareadeputaţilorşideputatelor

dinParlamentulRomânieiînacţiunişiprogrameiniţiatepeplaninternaţionalcuprivirelaHolocaust,astfelîncâtsăseidentificeşisăsepunăînacţiunemăsuridiversecaresăcontribuielaoprireapentrutotdeaunaacrimelorîmpotrivaumanităţii,izvo-râtemaialesdincultivareaînrândurilepopulaţieiarasismului,xenofobieişiantisemitismului;

• înmod conjugat şi neabătut, pe căile şi cumijloacelecunoscute ale vieţii parlamentare, se va acţiona pentru caasemeneatragediisănusemairepetenicicândşiniciunde.

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 octombrie 2013.

PreşedinteleCamerei DeputaţilorVALERIU ŞTEFAN ZGONEA

Bucureşti, 8 octombrie 2013

CAMERADEPUTAŢILOR

D e c l a r a ţ i e p r i v i n d c o m e m o r a r e a Z i l e i H o l o c a u s t u l u i î n R o m â n i a

(Urmare din pagina 2)

Şiaşmaiaminticăunuldinaspec-tele reuşitealecombaterii fenomenelornegativeînsocietatearomâneascăestecolaborareanoastrăfoartebunăcuinsti-tuţiiledecult,înprimulrândcuPatriarhiaOrtodoxăRomână,cuEpiscopiaRoma-no-Catolicăşicutoatecultele,inclusivcucelmusulman.

Doar dacă ne cunoaştem – nu în-seamnăneapăratsăneiubim,darosăştimpreciscănunemaiurâm–şidacădispare ura, dispar antisemitismul şipotenţialulunuiHolocaust.Sănuuitămcă,înanumiteţărioccidentale,extremadreaptăesteîntr-orevigoraresensibilă.

Aşadar, noi, ca parlamentari, săveghem, prin legile pe care urmeazăprobabilsăleadoptăm,sănupermitemrevenirea extremei drepte ca o poziţieoficialăînRomânia.

Vămulţumesc foarte mult pentruatenţieşivădorescsuccesînactivităţiledumneavoastrăşialenoastre.”

ROLUL EDUCAŢIEI ÎN FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE

„Holocaustulacutremuratnunumaitemeliaînsăşiacivilizaţieimoderne,dar,din cenuşa celuimaimare rău comisîmpotriva umanităţii s-a ridicat StatulIsrael,căminalpoporuluievreu”,aspusE.S.Dan Ben-Eliezer, ambasadoruluiIsraelului înRomânia. „De la creareasa, Israelul şi-a asumatmisiuneadeaasiguraprotecţieevreilordepretutindenişidealuptafărăîncetareîmpotrivadis-criminărilor oriunde în lume, împotrivaantisemitismului,xenofobiei,rasismului”.Evidenţiind rolul educaţiei în formareauneimentalităţi lipsitedecalomniile in-citândlaurăşiviolenţă,careaunetezitdrumul spre Holocaust, ambasadorulIsraelului a arătat că „antisemitismulpoate fi simţit încă şi în zilele noastre”iarîmpotrivalui„Israelul,întregulpoporevreu,poartăobătălielacareartrebuisăseasociezeguvernanţiişicetăţeniidintoatălumea”.Înacestcontext,ExcelenţaSa a salutatmăsurile de combatere aacestuiflagelluatedeautorităţileromâne,treptelefăcuteînasumareadeschisăaHolocaustuluiînRomânia:introducerea


Braşov

S e m i n a r p e t e m a H o l o c a u s t u l u i

S ă p ă s t r ă m a m i n t i r e a v i c t i m e l o r

Memoria Holocaustului – o obligaţie a prezentului

Comemorarea Zilei Holocaustului în Comunităţi

BacăuCasa Corpului Didactic „Grigore

Tăbăcaru”Bacău amarcatmiercuri, 9octombrie2013,ZiuaNaţionalădeCo-memorare a Victimelor Holocaustului.Seminarul educaţional ”Holocaustul ro-mânesc-opaginădeistorierecentă”s-adesfăşurat laCentrul „AmericanCornerBacău”,fiindorganizatîncolaborarecuColegiulTehnic “Anghel Saligny” şi cuColegiulNaţional“GheorgheVrânceanu”,ambeledinBacău.Auparticipatelevidinclasele aX-a şi aXI-a, de laColegiulTehnic “AnghelSaligny”, coordonaţi deprof.Oana-MădălinaCruceanuşiRalucaGâdioi-Călinescu,şidelaColegiulNaţio-nal”GheorgheVrânceanu”,coordonaţideprof.MaraMerfeaşiprof.DumitruFicuţă.“Laevenimentaufostinvitaţişireprezen-tanţiaiComunităţiiEvreilordinBacău.Afost vizionat filmul documentar „BlackSunday”,realizatdeMihneaChelariuşideCasadeproducţie„PrincessMedia”,încolaborarecuInstitutulNaţionalpentruStudiereaHolocaustului din România

“ElieWiesel”.Documentarulreflectămo-mentetragicedin timpulPogromuluidela Iaşi.Totodată,participanţilor le-a fostprezentată,înpremieră,expoziţia”Legen-dacopiilordinghetoulLodz”,organizată

cu sprijinulMemorialuluiHolocaustuluidelaYadVashem,dinIsrael.MulţumimprofesoruluiGabrielStan,directoralCa-seiCorpuluiDidactic dinBacăupentruinformaţie.(B.M.M.)

ZiuaHolocaustuluiînRomâniaafostmarcatălaBraşovprintr-oceremoniere-ligioasăşioadunarelamareasinagogăaoraşului,înprezenţaenoriaşilorşiinvita-ţilor-reprezentanţiaiinstituţiilorstatului,aicultelorreligioase,cadredidacticedinşcoli şiuniversităţi,elevi şi studenţidinjudeţeleBraşovşiCovasna.

Ing.Tiberiu Roth, preşedintele Co-munităţii Evreilor dinBraşov, a scos înevidenţănecesitateapăstrăriimemorieivictimelorHolocaustului: ”Strigătul dis-peratalvictimelorHolocaustuluiestene-cesarsăfieauzitmereuşimereupentrucaoroareasănuserepete.Vinovaţii,înmareparte,aumuritşiei….Foartepuţiniauplătitcupropriaviaţăpentrumiiledevieţilaacărorpustiireauparticipatzeloşi.Pentrucei135.000deevreitransilvănenişicca.250.000deevreimoldoveni,ba-sarabeni,bucovinenişiucraineni,adicăpentrumoarteaa385.000depersoaneaufostgăsiţivinovaţişipedepsiţi380deindivizi.Uncriminallaomiedevictime!

Pedepsireaesteunmijlocumandeaîncercarestabilireadreptăţiişiadevărului,dardacăeanuesteînsoţitădeispăşire,careînseamnărecunoaştereavinovăţieişiasumareaei,nuavemniciunmotivsăsperămcănusevorrepetacrimelesauabuzurilepe care le-amcondamnat”, aspusTiberiuRoth.

Vorbitorul a amintit apoi despre“NoapteadeCristal”,careaavutloccu75aniînurmă.Peste30.000deevreiaufost arestaţi şi tot ei au fost obligaţi săplăteascăpentrureparareadistrugerilorfăcutedemulţime. Înacelaşian,1938,guvernul român, condus deOctavianGogaapublicatDecretulderevizuireacetăţeniei, prin careerauprivaţi dece-tăţenie225.222evrei(36,5%dintotalulevreilordinRomânia).Pestedoiani,subguvernulIonGigurtu,sedădeaDecretulreferitorlastatutulevreilordinRomânia,

copiealegiirasialedelaNüremberg,olegeantisemităcarepracticîiscoteapeevrei în afara societăţii, privându-i detoatedrepturile(lamuncă,laînvăţăturăşilaproprietate).

Cu72deaniînurmă,la9octombrie1941, regimul antonescian a începutdeportareaevreilordinBucovinadeSud(Dorohoi),învagoanedevite,închisepedinafară.Înaceastămaterieexistadejaoexperienţăoribilă,cucelebrul„trenalMorţii“, care a circulat timpde zeci deoredelaIaşipânălaPoduIloaieişidincare, dupăceaajuns ladestinaţie, aufost scoase sute de cadavre ale celormorţi pe drumde foame şi de căldurasufocantă.Cu73deaniînurmă,regimulhorthyst,aflatlaputereînUngaria,aob-ţinutadministrareaTransilvanieideNordcaurmareapartajuluiimpusprinDictatulde laViena. ÎnArdealuldeNordcedat,din cei 2. 577291 locuitori, 1 066353 erau români şi 164 052 erau evrei. Până la 19martie 1944, data ocupăriiUngarieidecătretrupelegermane,evreiiau trăit într-o relativa siguranţă, dupăcareauurmatdeportărilelaAuschwitz”,aarătatpreşedinteleComunităţiibraşo-vene.(E.G.)

Luni,7octombrie,ComunitateaEvre-ilordinFocşaniaorganizat,lasinagogadin localitate, o amplămanifestare cuocaziaZileiNaţionaledecomemorareaHolocaustului înRomânia. Lăcaşul s-adoveditafineîncăpător,participândatâtevrei,câtşimulţineevrei,elevişiprofe-sori,membriailumiiscriitoriceşti,oamenideculturăşiprieteniaicomunităţii.

Reuniuneaafostmoderatădepreşe-dinteleComunităţiiEvreilordinFocşani,Mircea Rond,şideprof.Nina Plopeanu,de laColegiulTehnic “Gh.Asachi” dinFocşani.SesiuneacomemorativăafostdeschisădepreşedinteleMirceaRond,careaevocat celemai importantemo-mentedinistoriaHolocaustului.Referin-du-se cu precădere la destinul evreilordinRomânia, inclusivalcelorvrânceni,aafirmatcăaceastăacţiunese înscrieîntr-oserieamplădeevenimente,orga-nizatepentruanufiuitatătragediafărăprecedent,careamarcatsecolulalXX-lea,şipentruacunoaşteadevărulistoricastfelîncâtasemenealucrurisănusemairepetevreodată.

EleviaiColegiuluiTehnic“Gh.Asachi”dinFocşani,precumşiaiColegiuluiNaţi-onal“Al.Vlahuţă”auprezentatcomunicăripe temaHolocaustului, despre condiţiaevreilordinspaţiulromânescşidestinulcopiilorevreide-alungulceluide-aldoilearăzboimondial.OgrupădeeleviaiCole-giuluiNaţional“Al.Vlahuţă”dinRâmnicuSăratamontatunscurtmomentartistic,sub formăde teatruscurt, intitulat “Mo-mentedinistoriaHolocaustului”.

Cărţi prezentate publicului vrâncean

Parteaadouaa fost rezervatăunorlansărişiprezentăridecarte.Unadintrelansăriafost“Personalităţivrâncenedeierişideazi”,deNinaPlopeanu,desprecareGh.Andrei Neagu a apreciat căprezintă activitatea unor personalităţievreieştivrâncene,precumscriitoriiCa-milBaltazarşiCilibiMoise,cărturarulşiebraistulSolomonSchechtersaubinecu-

noscutulneurochirurgOscarSager,darşiaunorneevrei,dintrecareîiamintimpeing.AnghelSalignysauistoriculConstan-tinC.Giurescu.Desprecarteaaceleiaşiautoare,NinaPlopeanu, intitulată “Viseîncioburideoglindă”,lansatăcuacelaşiprilej,avorbitcriticulliterarMioaraBahna,elogiindvocaţialiterarăaautoarei.

Prof.PlopeanuPetracheşiŞtefaniaOproescuau lansatşiprezentatcartea“Aventuralecturii”.

Personalitatea luiNormanManeaafost prezentată înmod inedit de prof.MioaraBahna.

La final, preşedintele ComunităţiiEvreilor dinFocşani amulţumit tuturorparticipanţilor, reiterând însemnătateaorganizăriiunorastfeldeevenimenteşiaevocăriiepisoduluitragicalHolocaustului.

DAN DRUŢĂ

Program muzical literarEleviidelaLiceuldemuzicăşiartăplastică“AurelPop”şidelaŞcoalagenerală

“AvramIancu”dinSatuMare, înprezenţacolegilor lorde laalteşcolidinoraşşiîmprejurimi,aucomemoratZiuaHolocaustuluidinRomâniacuunprogrammuzical-literar.Moderatoriiprogramuluiauexplicatsemnificaţiazileide9octombrie–începutuldeportăriiîn1941aevreilordinRomâniaînTransnistria–şiauprezentatevenimenteleistoricecareauavutcarezultatacestproces.S-aarătatcădeportareaşinimicireaevreiloreuropeni,lagăreledeconcentrare,inclusivceldelaAuschwitz,nusuntşinutrebuiesăfieoproblemădoaraevreilorsauagermanilor,ciunaeuropeană,iarfelulîncareseasumărăspundereapentruceeaces-aîntâmplatvadeterminaviitorulEuropei.

Dupăprogramulartistic,eleviiauaşezatcâteopietricicămemorialălaMonumentulHolocaustuluidincurteaSinagogiisătmărene.

Satu Mare

Să nu uitaţi!ComunitateaEvreilor dinTimişoara

amarcat ZiuaHolocaustului înRomâ-nia prin douămomente care au vizateducaţia celor tineri, prin prezentareaexperienţei directe a celor care au su-pravieţuitatrocităţilordinurmăcuşaptedecenii.Unprivilegiu,demndeapreciat,esteprezenţaacestorpersoanecarepotdepunemărturieşiazidespresuferinţapersonalădarşidesprerudele,prieteniişinecunoscuţii,pecarei-auvăzutadeseaucişisubochiilor.

Elevidinşcolişi liceetimişoreneauavutpartededouăîntâlniricarecredemcălevorrămâneînmemorieşipecarele vor putea transmite nealterate,maideparte. În cimitirul evreiesc dinTimi-şoara,AndreiGidali, oficiant de cult alcomunităţii,i-aîntâmpinatpeadolescenţicupovesteaacesteicomunităţi,darşiaevreilordinRomânia, îngeneral.Astfeltinerii, poatemai puţin familiarizaţi cuaceste realităţi, au aflat despre contri-buţiaevreilorladezvoltareaeconomică,ştinţificăşiculturală,despreperioadeleîncareînrelaţiileinterumaneadomnitunclimatdenormalitatedarşidespreacelevremuriîncare„afievreu”aînsemnatoimplicităcondamnare lamoartesau, încelemaibunecazuri,laprigoanăşitea-mă.Pedealtăparte,înCentruldezialC.E.Timişoaraaavutlocoîntâlnireîntrepensionariicareparticipălaprogrameleacestuiaşinumeroşielevitimişoreni.Subcoordonareaprofesorilorlor,copiiiauavutprilejulsădialoghezecusupravieţuitoriaiHolocaustului.Eile-auadresatîntrebăridespreacelevremuriiarvârstniciile-aurăspunscutoatădeschidereaîntrebărilorlor.Trecândpesteaceadurerecarenusestingevreodată,conştienţidemisiuneapecareoaudeatransmitemaideparteceletrăiteşivăzute,vârstniciiauintratînacestdialogcutinerii.(L.F.)

Timişoara

Stimaţi cititori,Redacţia revistei „Realitatea

Evreiască” îi roagă pe abona-ţii individuali să ne transmită urgent dovada efectuării plăţii abonamentului pe anul 2013, în vederea corelării situaţiei scriptice de la difuzare cu cea financiară.

Cu regret precizăm că de la 1 decembrie a.c. nu vom mai putea expedia abonamentele pentru cazurile în care nu primim copia documentelor de plată.

Vă rugăm să trimiteţi in-formaţiile respective la email [email protected] sau pe adresa Bucureşti, 020481, Str. Maria Rosetti 17, apt.5.

Vă mulţumim.

Focşani


S U C O T – 5 7 7 4La Sinagoga

MareSucot,sauSărbătoareaCorturi-

lor,esteosărbătoarebiblicăşimar-cheazăceipatruzecideaniîncareevreiişi-aucroitdrumprindeşert,după ieşireadin robiaegipteană.Ca şi în alţi ani, celebrarea ei afost organizată deComunitateaEvreilordinBucureştilaSinagogaMare, unde numeroşi enoriaşi,dar şi neevrei s-au reunit pentrua cinsti această sfântă seară.Sucot-ulreprezintăşiunmomentalbucuriei,al liniştii,alpăcii,darşi al conştientizări căDumnezeua purtat demână poporul Său,îngrijindu-sedeel.

Alăturidemembriaicomunităţiibucureştene,reuniţiîntr-oastfeldesearăspecială,s-aumaiaflatE.S.Dan Ben-Eliezer, ambasadorulStatuluiIsraelînRomânia,preşe-dinteleC.E.B.,ing.PaulSchwartz,vicepreşedinteleec.AttilaGulyás şi José Iacobescu, preşedinteleForumuluiB’naiB’rithRomânia

RabinulRafael Shafferavorbittuturorcelorprezenţidespresem-nificaţiasărbătoriişiceeaceaduceaceastanouînsufletultuturorcelorcecredşiînţelegsimbolisticasa,despre bucurie şi despre datoriadeaînţelegenoţiuneadeliberta-te,deaopreţui,dându-iastfelunsensreal.

După încheierea oficiului reli-gios, participanţii s-au îndreptatspreSuca amenajată în curteaSinagogii Mari, împodobită dinbelşugcufructedetoamnă,potrivitcomandamentelorbiblice.

Cu această ocazie, vicepre-şedintele F.C.E.R. şi preşedintealC.E.B., ing.Paul Schwartz, atransmistuturorparticipanţilorHag Sameach, îndemnându-i să sebucure şi să se lasepătrunşi despiritulacesteifrumoasesărbătoria iudaismului,evocândmomentedinaniitrecuţişimulţumindtuturorcelor implicaţi pentru exemplaraorganizare.

Vicepreşedintele ec. Attila Gulyásaevocatsemnificaţiasăr-bătorii şi amulţumit echipei dincadrulComitetuluiC.E.B.,cares-aimplicatactiv în totceeaceaîn-semnatorganizareameseifestive.

RabinulRafael Shafferavorbitdespre cele patru plante folositecu ocazia sărbătorii, precum şidespresimbolisticalorşiasubliniatunitateaatâtdenecesarăînrândulpoporuluiluiIsrael.

AmbasadorulStatuluiIsraelînRomânia,E.S.Dan Ben-Eliezer,s-a referit în discursul său la oposibilă paralelă întrechupah şisukkah, ambele simbolizând unadăpostpecareevreii,înmomen-telecelemai importantealevieţiilor,îlutilizeazăşi,totodată,ocasăasemănătoareTemplului,cândva–unsimbolalIerusalimului,vizitatdetoatepopoarelelumii.

Preşedintele Forumului B’naiB’rithRomânia,José Iacobescu,aevocatimportanţasărbătoriipentrufiecareevreu,darcuatâtmaimultpentru întreaga comunitate şi aenunţat o parte dintre planuriledeviitor,printrecareşiosesiuneintitulată „PodurileToleranţei”, cesedoreşteafiunmodeldeinter-culturalitateşidialog.

Întreaga atmosferă deSucota fost însufleţită de cânteceletradiţionale, interpretate de corulComunităţiiEvreilordinBucureşti,atâtînebraică,câtşiînidiş.

DAN DRUŢĂ

SărbătoareadeSucotesteunbunprilejca,înjuruluneimesebogate,împodobităcu simbolurile sărbătorii, se te întâlneştişisăstaidevorbăcuprietenii.Pelângăsearaorganizatăpentrumembriicomuni-tăţii,putemconsemnaşialtedouăastfelde evenimente. Preşedintele F.C.E.R.,dr.AurelVainer, i-a invitat, încalitatededeputat,pecolegiiluidinParlamentpentruaparticipa,însuca,laomasătradiţiona-lă.Maiîntâi,leguitorii,dintoategrupurileparlamentare(amremarcatprintreeipeV.Pambuccian,liderulGrupuluiParlamentaral Minorităţilor, pe Radu F.Alexandru,ClaudiaBoghicevici,fostministru,dr.So-niaMariaDrăghici,FlorinIordache,AndreiGereaşimulţialţii),auasistatlaoscurtăceremonielaSinagogaMare.Gazda,dr.Aurel Vainer,i-ainformatpeoaspeţiipar-lamentarică înaceastăsearăvorputeacunoaştemaibineesenţareligieimozaice,una dintre cele trei religii avrahamitice,subliniind cămonoteismul a început cuevreii.SărbătoareadeSucot,sauaCor-turilor,unadintrepuţinelesărbătoriveselealeevreilor,estededicatăstrângeriirecol-telor.Dar,aarătatvorbitorul,multesărbă-torievreieştiauşisemnificaţieistorică,iaracumevreiiretrăiesccondiţiileîncareautrăitevreiibiblici.

Poporulevreu,acontinuatpreşedinteleF.C.E.R.,asuferitmultde-alungulistoriei,dacăesăamintimnumaiHolocaustul,încareapierit jumătatedinpopulaţiaevre-iască a globului din vremea respectivă.Înaintedecelde-aldoilearăzboimondialtrăiauînlume13milioanedeevreiiarîn1945, dupăororile deportărilor, cifra s-areduslaşaptemilioane.Acum,s-aajunsdinnoulacifrade13milioane,deaceeasuntemmaiîncrezătoriînviitorulnostru,îndestinulnostrupecare-lputemfăurişiîncadrulactivităţiidesfăşurateînParlament,aconchisdr.A.Vainer.

Dupăcânteculdebunvenit,intonatdecantorulIosifAdler,ing. Paul Schwartz,încalitatedepreşedintealComunităţiiEvre-ieşti dinBucureşti (C.E.B.), a prezentatpescurtactivitateacomunităţiişisituaţiasinagogilordinBucureşti,darşidin ţară.Dacă înainte de cel de-al doilea războimondial, în România funcţionau peste1550desinagogi,azimaisunt88.Opartedintreeleaufostincendiatedelegionari,oparte–demolatedecomunişti,alteles-auprăbuşit,neavândcinesă le îngrijească.Federaţia,diferiteleorganismedestatsaulocaledepuneforturipentrualerefacepeceleexistente.

PreşedinteleC.E.B.arecomandatpar-lamentarilor să consulte frumosul albumeditatdeHasefer „SinagogiledinRomâ-nia”,darşiRaportulComisieiWiesel,caredocumenteazăsoartaevreilorromânidintimpulceluide-aldoilearăzboimondial.

Rabinul Shaffer: rugăciunea în comun te inspiră mai mult RugăciunileMinhaşi celepentruRo-

mâniaşiIsraelaufosturmatedeoscurtăprelegerearabinuluiRafaelShafferdespresemnificaţiasinagogiiîniudaism,carenuesteuntemplu,ciunlocdeadunare,deînvăţăturădarşiderugăciunedeoarece,potrivit religieimozaice, acestea pot firostiteindiferentdeloc,dacăsuntprezenţi10bărbaţi.Desigur,existăşimoduldeaterugaindividualdarrugăciuneaîncomun,împreună, estemai inspirată. La fel caoclădire frumoasă,şipereţiisinagogiişiîmbinareastudiuluişirugăciunii,cearelocînea,teinspiră.

Ing.Mihai Gălăteanu, „custode” alSinagogiiMari, împreună cu arhitectA.Streja,aprezentatpescurtistoriaclădirii,menţionândşiexpoziţiadespreHolocaustcaresegăseşteaici.

Feluri tradiţionale şi cântece în Suca

Oaspeţii au fost apoi invitaţi înSucafrumos aranjată, împodobită cu roadeletoamnei.Înfaţafiecăruiinvitatsegăseauaşezate simbolurile Sucotului, iar sem-nificaţia lor a fost explicată de rabinulShaffer. Preşedintele F.C.E.R. a salutatoaspeţii înSuca şi amenţionat din nouimportanţa pentru această sărbătoare aroadelor pământului.DinparteagrupuluiparlamentarilorarăspunsdeputatulFlorin Iordache,careamulţumitpentruinvitaţie.AtâtpreşedinteleVainercâtşiJanina Ilie, managerdeproiect, i-aumenţionatşiaumulţumit sponsorilor -Alina Marinescu,CorporateAffairsManagerlaJapanTobac-co International,dr.Dana Oprişan,medicspecialistlaJapanTobaccoInternational,Ilie Ionel Ciuclea,preşedinteleConsiliului

deAdministraţiealSupercomSA,Corina Gaftoi,directordeAdesgo,dr.Stanca Cis-maru,directorgeneralalGerocossenSA,careaufăcutposibilăorganizareaacesteimese, unii dintre aceştia fiind de faţă lasărbătoare.

Atmosfera de veselie, de adevăratăsărbătoarea fostcreatăşi întreţinutădeformaţiunileartisticealeC.E.B.şiJCC–noul Bucarester Klezmer Band şi corulreunitalJCCşiC.E.B.-precumşidesolişti(dirijorBogdan Lifşin).Unminunatprogramdemelodiiidişşiisraelienei-aîncântatpeinvitaţi.Lareuşitaacesteimesetradiţionaleaucontribuitmaeştriibucătariaicomunităţiişitotpersonalulcarei-aservitcuprofesi-onalismpeceidefaţă,printreorganizatorievidenţiindu-se, ca întotdeauna, Jean BercuşiZwi Hascal.

B’nai B’rith a oferit o masă rezidenţilor Căminului „Rosen”

Caînfiecarean,deSucotB’naiB’ritha oferit omasă rezidenţilor Căminului„Rosen”.Au fost de faţă rabinulRafaelShaffer şi rabinulBeniaminben Isai, dinIsrael, cantorul IosifAdler,membri dinconducereaBB–preşedintele ing. JoséIacobescu, vicepreşedintele ing.AnetteVainer,etnosociologdr.HaryKuller,sub-secretar de stat IrinaCajalMarin şi alţimembriaiorganizaţieicareaudoritsăpe-treacăacesteclipesărbătoreştiîmpreunăcurezidenţii.Ec.Attila Gulyas,directorulDASM,amulţumitBBpentruacestgestiaring. Anette Vainerauratcelordefaţăsărbătorifericiteşiaarătatcăevenimentuls-apututorganizadatorităunorsponsori(AdrianBarbu,dinElveţia,şialţii),careausentimente deosebite faţă de activitateaB’naiB’rithdeajutorareavârstnicilor.

EVA GALAMBOS

P r i l e j d e î n t â l n i r e c u p r i e t e n i i

Îna şapteasearăasărbătorii deSucot, denumităHoşanaRaba,careîncheieciclulsărbătorilordetoamnă,afostorganizatăSearasinagogilordeschiseşiaînvăţăturiievreieşti.Binevenituleveniment,ceconstituieopremieră,afostorganizatdeComu-nitateaEvreilordinBucureşti,înparteneriatcuFundaţiaHabadLyubavitchRomâniaşiCentrulComunitarEvreiescdinBucureşti,subauspiciileFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomâniaşiaAmericanJewishJointDistributionComittee.

Sinagoga Mare a fost prima care şi-a deschis porţilemaivechilorvizitatori,darmaialescelorcareaupăşitpentruîntâiaoarăşiauavutocaziadeaodescoperi.Îndeschidere,auluatcuvântulpreşedinteleF.C.E.R.,deputatdr.Aurel Vainer,repre-zentanţiiC.E.B.,respectivpreşedinteleing.Paul Schwartzşivi-cepreşedinteleec.Attila Gulyas,directorulJOINTRomânia,Israel Sabag,rabinulRafael ShafferşirabinulNaftali Deutsch,dinparteaHabadRomânia.Aceştiaauistorisitparticipanţilor,aflaţiîntr-unnumărrelativmare,despremodelulacestuieveniment,iniţiatînPolonia,oţarăcuocomunitateevreiascăfoarteactivă,înpofidanumăruluiextremderedusdemembridupăcelde-aldoilearăzboimondial.Subliniindsimbolisticaserii deHoşanaRaba, rabinulRafaelShafferavorbitdesprevocaţiaiertăriişiimportanţaunuinouînceput.Întreguleveniments-abucuratdeprezenţaE.S.DanBen-Eliezer,ambasadorulStatuluiIsraelînRomânia.

Următoareaoprirea fost făcută laSinagoga Credinţa, unlăcaşfondatîn1926,despreacăruiistorieşiarhitecturăavorbitdr.Anca Ciuciu,cercetătoralCentruluipentruStudiereaIstorieiEvreilor dinRomânia.DirectorulCancelarieiRabinice,Eduard Kupferberg,arostitoemoţionantăcuvântaredespreviaţă,bucurieşiiertare,calegiuniversale.SinagogaCredinţa,închisădinanul2007,afostredeschisă,prilejcucareamasistat lareînnoireajurămintelor de căsătorie ale unui cuplu care aniversa 55 deanidecăsătorie.Ceidoiaupăşitdinnousubhupa,înprezenţarabinuluiRafaelShaffer,aconduceriiF.C.E.R.,C.E.B.,darşiaunorprietenişicunoscuţi.

Templul Ieşua Tova afostceade-atreiasinagogăvizitată,gazdăfiindrabinulNaftali Deutsch,carearostitocuvântaredes-presimbolisticaunităţiipoporuluiluiIsraelşiimportanţamisiuniiFundaţieiHabadLyubavitch,labazacăreiastămişcareaHabad-unacronimde laHochmah (înţelepciune),Binah (Înţelegere)şiDa’at(Cunoaştere),fondatăînsecolulalXVIII-leaderabinulSchneurZalman.

UltimaoprireafostlasediulJCC,undeparticipanţiiauavutocaziadeaadmirafotografiidintimpulcelortreiviziteşiafostorganizatunbufetîncinsteareuşiteiacestuiprimevenimentdeacestgen.(D.D.)

H o ş a n a R a b a - s e a r a s i n a g o g i l o r d e s c h i s e ş i a î n v ă ţ ă t u r i i e v r e i e ş t i


Ediţiadinacestanadecernăriipremi-ilor„Dr.AlexandruŞafran”aavutsemni-ficaţiaunuiadagiolaZiuaHolocaustuluiînRomânia, spuneamoderatorul cere-moniei,preşedinteleF.C.E.R.,dr.Aurel Vainer,referindu-selacelcareapăstoritobştea evreiască între 1940-1947,ŞefRabinuldr.AlexandruŞafranz.l.Suntem„un tăciune smuls flăcărilor” şi datorităzbaterilor, diplomaţiei, curajului săudea „înfrunta furtuna”.Ceremonia a fostsimbolicorganizatălaSinagogaMare,oceremonieonoratădeE.S.Dan Ben-Eli-ezer,ambasadorulIsraeluluiînRomânia,notabilităţiculturale,religioase,originaredinRomâniatrăindînIsraelşiDiaspora,lideri F.C.E.R., C.E.B., BBR. Dacă eadevărat că atunci când, pe pământ,seaudenumelecuivadevenitamintire,ecoulfacesăcânteharfacereascăaluiDavid,dragosteafilialăacopiilorMareluiRabin,prof.univ.dr.Avinoam Şafranşiprof.univ.dr.Esther Starobinski Şafran,prelungeştecântecul.

În faţaAron Kodeş-ului deschis,rabinulRafael Shaffer şi prim-cantorulIosif Adleraurostit rugăciunipentrubi-neleRomânieişialIsraelului.Discursulrostit de ing.Baruch Tercatin a conti-nuat în aceeaşi tonalitate: „Doamne,îţimulţumesc căm-ai ţinut în viaţă săajung să trăiesc această clipă”.Apoiau venit amintiri: Şef Rabinul ŞafranlaSinagogaMareşi laSinagoga „Mal-bim”–demolatăînaniitotalitarismului-, vorbindenoriaşilor cu braţele întinseabinecuvântare;modul în care, în aniiHolocaustului, liderulspiritualdeatuncis-abucuratdesprijinulCaseiRegaleînacţiunidesalvareapopulaţieievreieştidinRomânia.VorbitorulamulţumitPri-mărieişiliderilorF.C.E.R.,careaufăcutposibilăinaugurareascuaruluişiaobe-lisculuimemorial.TraducătorulînromânăalmultoradincărţileMareluiRabin,Ţicu Goldstein,apus înecuaţiedatelecarel-auconduscătreacestdemers:propriaBar Miţva–subauspiciiledr.AlexandruŞafran;prieteniacubiografulsău,binecu-noscutulistoric,profesorlaUniversitateadinMontpellier,CarolIancu.Vorbitorulafăcutoparalelăîntredestineleadoiiluştricărturarievreiromâni,dr.AlexandruŞa-franşidr.MosesGaster:exilaţidinţaradebaştină,continuândlegăturasufleteascăcuRomânia şi acţionândpentrubineleei.Alături de dr.Wilhelm Filderman,A.L.Zissu ş.a., dr.AlexandruŞafranafăcutpartedinconducereaclandestinăa

evreilorromâniînperioadaHolocaustului,salvândopartedintreei,ceilalţipierindînpogromurişiîndeportărileînTransnistria.Supravieţuitoriiauplecat,majoritatea,înIsrael.Şi-unîndemn:„Lăudaţi-lmaipuţinpedr.AlexandruŞafran,citiţi-lmaimult,urmaţi-iexemplul!”.Moderatorul,dr.Aurel Vainer,aprecizatcauzelecarei-audeter-minatexilul,având,restulvieţii,calitateadeMareRabinalGenevei: refuzul– lapresiunileregimuluicomunistpecaledeinstaurare înRomânia–deasemnaopetiţieprincaresesolicitacondamnarealamoarteaconducătoruluiPartiduluiŢă-rănist,IuliuManiu,unuldintreapărătoriievreilorînaniideurgie;refuzuldeacedastatuluibunurileculturaleevreieşti.

A FI TALMID HAHAM – A ÎNVĂŢA ÎNTREAGA VIAŢĂ

Anulacesta,înpremieră,aufostacor-date şiCertificate deexcelenţă „pentruservicii importante aduse comunităţiievreieştiînspiritulideilorşiacţiunilorŞefRabinuluidr.AlexandruŞafran”.Certifica-teleaufostcititedeconsilierulpreşedinte-luiF.C.E.R.,şefalOficiuluiCultură,Ştiin-ţă,Artă,dr.ing. José Blum.Aufostdistinşi:colaboratoareasalaOficiulsusmenţio-nat,Sybil Benun;directoruldeCabinetalpreşedinteluiFederaţiei,ec.Silvian Horn;directorulCentrului F.C.E.R. deEditurăşi Publicistică,Alexandru Marinescu;directorul CAPI, ing.Rudy Marcovici;

arh.CEB,Zsuzsana Kovacs;consilierulpersonalalpreşedinteluiFederaţiei,Silviu Vexler;directorulTeatrului„Karov”dinTelAviv,Nico Nitai;ziaristaIulia Deleanu.AufostadusemulţumiriconduceriiF.C.E.R.şifamilieiŞafran,s-aufăcutcrochiurideportretdr.AlexandruŞafran.

InterludiulaadouaparteaceremonieiafostmişcătoareaevocarearabinuluiIoel Tobias,dinIsrael,descendentaluneiim-portantefamiliirabinicedinPiatraNeamţ,plecatdinRomâniaînurmăcu50deani;aşchii, într-o impecabilă limbă română,aleproprieicopilării:responseleGaonuluiBeţalel Şafran,tatălviitoruluiŞefRabin,studiateîncasalorcuprofundăadmiraţie.Înzestrările intelectuale paterneau fostmoştenitededr.AlexandruŞafran. „Nuşi-apierdutseteadeînvăţăturăpânălaadâncibătrâneţi”.În1940,cândŞefRa-binulŞafraneraîncăsenator,afostame-ninţatcumoarteadacăintrălaSenat,darcurajulşidemnitateai-aufostmaipresus.Afostuntalmid haham:–literal,înţelepttalmudic;înprofunzime–fidelstudiului.

Dr. ing.José Blum a dat apoi citirebrevetelorpentrumedaliaţii„Dr.Alexan-dru Şafran” ai actualei ediţii: primarulSectorului3alCapitalei,Robert Negoiţă;arhitectşefŞtefan Dumitraşcu;consilierlaPrimăriaGeneralăaCapitalei–pentrucontribuţiilarealizareascuaruluişiobelis-cului;dr.Radu Negrei–pentrusprijinînrealizareafaţadeiTempluluiCoral;rabinulIoel Tobias–pentruactivitateadepromo-vareaideilorMareluiRabindr.AlexandruŞafran.Aufost,deasemenea,acordatemedaliipost mortem avocatuluiMihai Marina.Diplomat,fostconsullaOradeaînperioadaîncareTransilvaniadeNordafostocupatădeUngariafascistă,MihaiMarinaaajutatfamiliievreieştisătreacăgraniţaînVechiulRegat,salvându-ideladeportarealaAuschwitz-Birkenau.TotelatrimisrapoarteînOccident,princare,pentruprimadată,reprezentanţiaiFor-ţelorAliateauaflatdespreororilesăvâr-şiteînghetouldinOradea.Fundaţia„Al.Şafran”facedemersuricaMihaiMarinasăfietitularizat”DreptîntrePopoare”laInstitutul„YadVashem”dinIerusalim.Aldoileamedaliatpost mortem:fostulprimaralHârlăului,Ioan Agapie,celcare„aevitatevacuareapopulaţieievreieştidinacestoraşlaBotoşani,prevăzutădeautorităţiletimpului”.LaceledouănumedeprimaricareauajutatevreiiînaniiHolocaustului,TraianPopovicişiIoanAgapie,modera-

torul a adăugat încăunul: subprefectuldeBotoşani,fostşefalPlaseiŞtefăneşti,GheorghePanu,careasalvatdeinaniţiepopulaţiaevreiascădinŞtefăneşti,refu-zândsăpunăînaplicareinterdicţiapentruevreideacumpăraprodusealimentaredinpiaţaoraşuluinumaidupăora10.

NU PUTEM ÎNDEPLINI COMANDAMENTELE DIVINE

DECÂT AICI, PE PĂMÂNTÎn 1947, ŞefRabinul dr.Alexandru

Şafranparticipa laConferinţade laSe-elisberg, jucând, împreună cu istoriculfrancez Jules Isaac, un rol hotărâtor înmodificareaperceperiiiudaismuluiînîn-văţământulreligioscreştin,înpromovareaecumenismului.Pacificareareligiilorafostunuldinţelurileîntregiisalevieţi,fărăcon-cesiiînfaţaunorinterpretărigreşiteare-ligieimozaice.Aşas-aîntâmplatîn1949când, invitatfiind la „Întâlnirile internaţi-onaledelaGeneva”,lacareluaupartepersonalităţiliterare,filosofice,religioase,MareleRabinaavutoconfruntarecuuncunoscut teolog protestant,Karl Barth.Acestaaafirmatcă„evreii,caşipăgânii,trăiesc,fărăsăştie,pringraţiamesajuluicreştin”.Înexcelentainterpretarearenu-mituluiactorisraelianNico Nitai,originardinRomânia,i-amascultatrăspunsul:„Înenumerarealui,profesorulBarthacordaunlocsuperiorevreilorînraportcupăgâ-nii.Credcăînforulsăuinterior,şi-aspuscă,totuşi,evreiil-aurevelatpeDumnezeuomeniriişii-audatBiblia[…].Darcăeitrăiescgraţiemesajuluicreştin?Decândcreştinismul şi-a aflat sprijin în putereatemporală,oarepersecuţiile, inchiziţiile,autodafeurile şi pogromurile, dirijate,înmajoritatea cazurilor, de Bisericilecreştine,şipreluate-pentruaactualizatermenii, - prin camerele de gazare şicrematoriiledemareputereinventate-deolumecaretrăieştesubegidacreştinis-mului,acesteaauavutdreptidealsădeaevreilorviaţa?[…]

Dr.KarlBarthaafirmatcăiudaismulnua luatumanismul înserios. […]Iu-daismulnuaredogme,nucereabdica-rea judecăţiinoastre,ci,dimpotrivă,osolicită.[…]ŞtimcăDumnezeuexistă.Cum? Simţindu-L, trăindu-L.Eu sunt Cel ce este[…].

IULIA DELEANU(Continuare în pag. 21)

Dr. ALEXANDRU ŞAFRAN: Tact, curaj, refuz al compromisuluiDimineaţazileide14octombrieafost

unaobişnuitădetoamnă,dartotuşimaicaldădecâtdeobicei.ÎnfaţaSinagogiiMari dinBucureşti, o atmosferă linişti-toare,caatuncicândteafliînainteaunuievenimentsolemn.

Multe personalităţi, intelectuali demarcă,invitaţidinIsrael,Franţa,Elveţia,dinRomâniaşinunumai,s-auadunatînscuarulcaredeacumîncolovapurtanu-mele„Dr.AlexandruŞafran”.Aud,fărăsăvreau,frânturidediscuţiidesprecâtdefrumosafostamenajatăpiaţeta,desprecâtdemultaînsemnatAlexandruŞafranpentruistoriaevreilordinRomâniaşiaţăriiînseşi.

PrintreoaspeţiozărescpePrincipesaMargareta,zâmbind,alăturidePrincipeleNicolae.Urmeazăca,dupăoscurtăce-remonie,săsedezveleascăunobelisccuoplachetăpecareestegravatchipulfostuluişef-rabinalevreilordinRomânia,MareRabinalGenevei,SenatorînPar-lamentulromânşiMembrudeOnoarealAcademieiRomâneşiîncămultealtele.

Seîndeplineşte,prinacestgest,fă-cutdeFederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniaşiPrimăriaSectorului3,odatoriedeonoarefaţădecelcareafostAlexandruŞafran,şiasta–îmbucurătorgând–înprezenţafiuluisău,profesorulAvinoamŞafran.

Încuvântuldedeschidere,dr.AurelVainer, preşedintele F.C.E.R., a spus,printrealtele,căAlexandruŞafran„afă-cutenormpentrucanoi,evreiicaresun-temaziaici,sămaitrăim,prinrezistenţa

sa,prineforturilesalesupraomeneşti”.Dr. Vainer amai anunţat că, datorităbuneicolaborăricuPrimăriaSectorului3,înianuarie2014,înacestspaţiuvafiinauguratunmonumentdedicatevreilorcăzuţi înurmapogromuluiantievreiescdinianuarie1941.

PrimarulSectorului3,RobertNegoiţă,aafirmat,laeveniment,că„avemnevoieuniidealţii,aşacumavemnevoiesănepromovămvalorile”.Şiedilula ţinutsăsubliniezebunacolaborarecuF.C.E.R.

Ing.PaulSchwartz, vicepreşedinteF.C.E.R.şipreşedinteleC.E.B.,asubli-niatcăasistămlaunmomentistoric,launmomentnecesar.Elşi-aamintitcăîncopilăriea fost, împreunăcu tatălsău,încasaşef-rabinuluiŞafranşi l-aauzitspunândcăesteforţatsăplecedinţară.

Prof. univ. dr.AvinoamŞafran, fiulfostului Şef-Rabin, a afirmat că placadezvelită în piaţeta, care poartă acumnumeletatăluisău,ardecaoflacărăvie,înmemoriaunuiomcareaapăratvalorilespiritualităţiievreieşti.

Dupădezvelireaplăciicomemorativedin scuarul ”Dr.AlexandruŞafran” decătreAlteţeleLorPrincipesaMargaretaşi PrincipeleNicolae, primarulRobertNegoiţă, dr.Aurel Vainer, ing. Paul Schwartz,prof.AvinoamŞafranşipro-fesorul Carol Iancu, împreună cu toţicei prezenţi la eveniment, au intrat înSinagogaMarepentruaparticipalaacor-dareaPremiilor„Dr.AlexandruŞafran”.

GEORGE MATIN

„KOL HAK AVOD! – TOATĂ CINSTEA!”Convorbirecuing.BARUCH TERCATIN

După ambele ceremonii – inaugurarea scuarului şi obeliscu-lui şi decernarea distincţiilor „Dr. Alexandru Şafran” – statornicul colaborator şi prieten al revistei noastre, israelian originar din România, ing. Baruch Tercatin, a simţit nevoia unei confesiuni despre ce l-a determinat să participe la aceste evenimente, ce impresii i-au lăsat, cum vede prezentul şi viitorul obştii noastre:

„AmvenitlainaugurareascuaruluişiobelisculuilaBucureşti,înmemoriafostuluiŞefRabindr.AlexandruŞafran,dindouămotive.Înprimulrând,pentrucăl-amcunoscutpeGaonulAle-xandruŞafrandinfragedăcopilărie:familiileReinhartzşiŞafrandinIaşi.Aufost,apoi,relaţiidefamilie:sorameas-acăsătoritcunepotulGaonului.Eramprofundimpresionatascultându-ipredi-cileînsinagogidinBucureşti.L-amvizitatadeseorilaGeneva.DupăceGaonuls-areîntorsînRomânia,amparticipatlatoateonorurilecucareafostprimitlaTemplulCoral,Senat,AcademiaRomână.PăstrezşiacumzeciledescrisoridelaEminenţaSa.Câtatrăit,GaonulAlexandruŞafranmi-aprefaţattoatecărţile.Înaldoilearând,în2002,capreşedintelaYadZikaron„RavGutman”,dinIsrael,amapelatlaconducereaF.C.E.R.pentru

ridicareaunuimonumentînCapitalaRomânieiînmemoriacelor120deevreimasacraţiînpogromuldelaBucureşti,înianuarie1941.Răspunsulafost:«nuemomentul»şiatrebuitsămăresemnezcuplacamemorialădincurteaTempluluiCoral.Azi,mareleomdebineaflatînfrunteaF.C.E.R,deputatdr.Aurel Vainer,ajutatdeing.Paul Schwartz,preşedinteleC.E.B.,şideAlbert Kupferberg,aureuşitsăconvingăPrimăriadenecesitateaunuiasemeneamonument:Scuarul„Dr.AlexandruŞafran”.Amfostfoartebucurossăaudcăînianuarie2014,lacomemorareapogromuluidinBucureşti,sevaridicaunmonumentînamintireacelormăcelăriţi.Kol Hakavod!–CinstefruntaşilorF.C.E.R.şiPrimăriei!

AmrămascutotulimpresionatcăşiCasaRegalăafostre-prezentatăprinPrincipesaMargaretaşiPrincipeleNicolae.CâtăpreţuireşiajutorauacordatRegeleMihaişiReginaMamăElenaGaonuluiAlexandruŞafranpentrusalvareauneipărţiapopulaţieievreieşti,aflatăînpragulmorţii!ScuarulşiobelisculstaumărturiedeveşnicăamintireaGaonuluidr.AlexandruŞafran.(I.D.)

(Continuare în pag. 18)


IUDAICA

ÎntimpulSucot-uluievreiiauobligaţiade“alocui”însuca(colibă),nudoardeamânca, ci şi dea dormi acolo.Dacăîn diaspora se amenajează sucamaicu seamă în curtea sinagogilor sau acentrelorculturale,înIsraelatmosferaecuadevăratunică.Zecidetipuridesucaumpludeunfarmecaparte Ierusalimul,darşioraşecaTelAvivsauHaifa.Privi-torule încântatdeovarietateunicădeforme,culorişidecoraţiuni:delasucot-urilecelormici,pânălacelefamilialedincurţileblocurilorsauuneleterasecompletdescoperite(cerinţaconstrucţieiprevedesituareauneisucasubcerulliber),pânălacelemaimari,dinparcuri,celeridicateîncurteahotelurilorsauasinagogilor.Re-staurantelecaşeramenajeazăneapăratcâteosucaîncurtesauchiarpetrotu-areledin faţa localurilor.Nu rămânmaiprejosnicichiaruneleinstituţiisaufirme,care înalţăcâteosucapentruangajaţii

nevoiţi să lucreze înzilele intermediareale sărbătorii.Dormitul în suca rămâneunobiceipăstratcustricteţemaialesînIsraelsauînaltezone“călduroase”,dinmotive“termice”clare.Nopţileparfumateşiblândealeclimeiisraelienedinaceastăperioadăpermitîndeplinireaacesteimiţva(n.r. – poruncă religioasă) fără reţineri.Dormitulînsucaadevenitşiunprilejdepetrecere cu vecinii, de distracţie,maialespentrucopiişiadolescenţi.Tradiţiamilenarăadevenitunobiceicuoputerni-căîncărcăturăsocială,păstratchiarşideisraelieniiseculari,nudoardeceireligioşi.Deasemenea,seara,însucot-urilemari,sinagogilesaualteinstituţiiorganizeazădiverseconferinţe,lacaresestrângeunpublic numeros.Câţiva israelieni ne-auistorisitexperienţelelor:

„Amdormitdenenumărateoriînsuca,maialesdecândamvenitînIsrael,acumcinciani.ÎnAnglianatalăîndeplineammult

maigreuacestobicei, dar semai întâmplasăfieuneoriosearădetoam-năcaldă,cândputeamdormi,bineînţeles,îm-brăcatadecvat.ÎnIsraelesteoatmosferăînăl-ţătoarelafieca-re sărbătoare.Amenajezsucaînfiecareanînfaţa blocului.Existăşisaltelespeciale.Credcăede-adrep-tulminunat săadormi privindcerul Ierusali-

muluiprintrecrengişisăsimţiparfumulflorilor,alfructelorpârguite.”(Daniel G., muzician).

„Amfăcutalia decurând,familiamealocuindînSUAşiCanada.N-amdormitniciodatăînsuca,fiindcăeramereude-osebitdefrig,daraici,înIsrael,eoaltăatmosferă,totulediferitşiîncântător.Nucredcăaşputeatotuşidormiefectivîntr-osuca,credcămi-arlipsiconfortulobişnuit.Înschimb,îmiplacesăstaupânăsearatârziuînsuca,alăturideprieteni,săpo-vestim.Cusiguranţă,Sucot-ulînIsraeleminunat!”(Mia F., studentă).

„M-amnăscutînIsrael,lafelşipărinţii.BuniciierauoriginaridinEuropa,iaracolofrigul emultmai puternic. Când erammică,taregreureuşeamsă-iconvingemsăvinăînsucaşinoaptea.Euşipărinţiimeiadorămacestobicei.Credcăemi-nunat,relaxantşidistractiv.Maialescăsuntemînvacanţăşiputemstatrejipână

searatârziu.AmfostadeseacucolegiideclasăîntaberespecialedeSucotşiafostsuperbdefiecaredată.”(Lior S., elev).

„Am78deanişinuexistăSucotsănudormînsucamăcaronoapte.Aşaetradiţiapărintească,aşafăceaşi tataşiaşami-amînvăţatşibăieţii, iaracumşinepotul.Celmicîmiseamănăleit.Îiplaceenorm.Are9ani.Dejavinelasinagogăcuminemai cevaca taică-su, fiulmeucelmare.Dacănurespectămnoireligianoastrăevreiascăşitradiţiileasteavechidemii deani, atunci cine?!” (Moşe M., proprietar restaurant).

„Înainten-aveamvoiesădormînsuca,sănu răcesc,dardecândamvenitcumamişicutatiînIsrael,mergemcutoţiiînsucaşietareplăcut.Lanoi,înUcraina,erafrigşiuneoriningeadeSucot,daraicieaşacaldşibine...Toţicopiiivinjosseara,efoarteplăcut.”(Anna L., elevă)

DIANA MEDAN

D o r m i t u l î n s u c a – d e l a t r a d i ţ i e l a o b i c e i î n I s r a e l

Sute demii de per-soane – aproximativ ozecimedinpopulaţia Is-raelului – au participat,în seara zilei de 7 oc-tombrie, lafuneraliiledelaIerusalimalerabinuluiOvadia Iosef, decedatîn aceeaşi zi, la vârstade 93 de ani. RabinulOvadiaafostconducătoral comunităţii sefarde şiliderspiritualalpartiduluireligios Shass. Potrivitobservatorilor citaţi depresa israeliană, toatesegmentele populaţieiisraeliene, de la evreiiultraortodocşi, sioniştireligioşi până la laici, au fost de faţăla înmormântare.PoliţiaaafirmatcăafostceremoniafunerarăcuceimaimulţiparticipanţidinistoriaIsraelului.

Zecidevorbitori,reprezentândcomu-nităţilesefardă,aşkenazăşihasidă,auţinutsăaducăunultimomagiuuneiadin-trecelemaimaripersonalităţireligioasealeIsraelului.Printreprimiicareauluatcuvântul s-aaflatşi rabinul Iţac Yosef, unuldintrefiiiceluidecedat,carealuatlocul tatălui lui,devenind rabinul-şefalcomunităţiisefarde.Elaafirmatcă“dinepocaluiBetYosef(rabinulYosefKaro,careatrăitînsecolulalXVI-leaşiafostautorulcoduluiŞulhanAruh)nuaexistatoaltăpersonalitatecaresă-legalezeperabinulOvadia…careaexercitatoputer-nicăinfluenţăasupraistorieiIsraelului”.Întestamentulsău,amaispusIţacYosef,tatăl lui a cerut camarea comunitatesefardă să rămână unită şi să nu seconfruntepentrumoştenirealui,respec-tivpentrusuccesiune.Unaltfiualsău,rabinulDavid Yosef,aspuscătatălluia

fost“unMoisealgeneraţieinoastre,carene-aînvăţatlegeamozaică”şicăacumcomunitateasesimteorfanădeoarecenumai are cui să seadresezepentruproblemede legislaţie iudaică.RabinulYisrael Meir Lau, şef-rabinul oraşuluiTelAviv şi fost şef-rabin al comunităţiiaşkenaze,aconsideratcăOvadiaafost“rabinul întregului Israel, iubit de „toţisemenii” şi că numărulmare al celorcareauvenitlaînmormântarearatăcătoţierauconştienţideînţelepciunea luiîninterpretareaTorei”.

Dincauzamaseiimensedeoameni,careauvrutsăatingăambulaţacareatransportatsprecimitirtrupulneînsufleţitalrabinului,vehicolulnuapututavansadecâtcâţivacentimetripeminut,înpofidaîncercăriipoliţiei,aforţelordeordineşiaorganizatorilorfuneraliilordeaţineladistanţămulţimea.

RabinulafostînmormântatlacimitirulSanhedriadinIerusalimalăturidesoţialui,Margalit, decedatăcucâţivaani înurmă.(E.G.)

C U M A B O R D Ă M C A R T E A B E R E Ş I TÎncarteaBereşitcitimdespremăreţia

omuluiaşacumsedezvăluieînlegăturasacuDumnezeuşicusemeniisăi.Ocitiregrăbitănuesteînsăsuficientă.StilulToreiestedeomodestiedusăpânălacriptic.Toranupuneînevidenţăşinureliefează.Eanetransmitecâtsepoatedesuccintunminimumdeinformaţieşiîllasăpefiecaredintrenoisătragăpropriileconcluzii.

Ocitire,oricâtdeatentă,nuesteînsăsuficientă.Numai cel care încearcă săse transpună în situaţiile cu care s-auconfruntatpatriarhii, îşipuneîntrebareacumarfireacţionatelşiapoiciteştecareafostreacţialor,începesă-şifacăooa-recareimpresieasupramăreţieiacestorpatriarhi. Faptele cunoscute încă dincopilărieîşidezvăluiesubstraturilacarenuamfostpânăacumatenţi.

CaexempluvoiaduceuncomentariuscrisdeRabinulMosheFeinstein,unuldintremarii erudiţi ai secolului trecut,careatrăitînUniuneaSovieticăşiapoiînStateleUnite.Despreelsepovesteştecăatunci cândaajuns laNewYork, afostprimit cumareonoaresăconducăo ieşiva.Acoloelaprimito locuinţădeprotocol,dararefuzatsălocuiascăînea,afirmândcănuestecapabilsătrăiascăînasemeneacondiţiidelux.

ÎnpericopaVaieracitimdespreospi-talitateaPatriarhuluiAvraham.Deşiaveadureriaprige,latreiziledupăcefăcuseBritMila,elnuarenunţatlaospitalitate.Cândavăzuttreicălătorisăraci,afugitînîntâmpinarealor,i-ainvitatlamasăşiatăiatîncinstealortreitauri.Cunoaştemcu toţii povestea şi nu este nevoie săintrămîndetalii.

În următorul paragraf,Dumnezeu îlanunţăpePatriarhulAvrahamcăinten-ţioneazăsănimiceascăoraşulSodomaşi cele patru oraşe de lângă acesta,toatedinvalealargăaIordanului(astăziMareaMoartă) din cauza păcatelor ce

lesăvârşeaulocuitorii lor.Conformlegiidin Sodoma ospitalitatea era ceamaigravăcrimă,pedepsităchiarcumoartea.Avrahaminterpreteazăacestanunţcapeopermisiunedeacontestadecizia.Cureverenţă,darcufermitate,eladuceunşirlungdeargumentecăacesteoraşenuar trebui nimicite datorită drepţilor carelocuiescînele.Pentrucănusegăsescnicimăcarzecedrepţi în totoraşulSo-doma,PatriarhulAvraham rămâne fărăargumenteşiestenevoitsărenunţe.

Fiecarerelatareînparteuimeştepânăundepoatesăajungămăreţiaomului.Ra-binulMosheFeinsteinneatrageatenţiaasupraunuiaspectînplus.Cucâtomulse înalţă prin faptebune, cuatât el sedistanţeazădeceicepăcătuiesc.Celceadusospitalitateapeculmideneînchi-puit,nupoatesănufierevoltatdeceiceocondamnălamoarte.Chiardacănusebucurăcăeivorfipedepsiţi,înadânculinimiielvajustificapedeapsaşinusevazbatepentrua-isalva.Pedealtăparte,celcaresezbatepentrua-isalvapepă-cătoşinupoateevitasăfieinfluenţatcâtdecâtdepăcatelelor.Chiardacănuvapăcătui,cevadinzelulluideafacebine,desigur,sevaştirbi.

PatriarhulAvraham,neatrageatenţiaRabinulMoshe Feinstein, a reuşit săunească înmăreaţa sa personalitateacestedouăextreme.Ela reuşitsăfieavocatul celor carepedepsescospitali-tateacumoarteafărăcaprinaceastasăpiardănimicdinfelulîncareîiprimeaelpeoaspeţi.

Ne-adezvăluitRabinulMosheFein-steinvreotaină?Daşinu.Dezecideoriamcititpericopa,fărăsăobservacestfaptatât de impresionant.Pedealtă parte,totul estedeschis, totul este la vedere,doarcănuamcititcusuficientăatenţie.

RAFAEL SHAFFER

Sute de mii de persoane la înmormântarea

şef-rabinului sefard OVADIA IOSEF


Nu ştiu dacă, de la dispariţia lui Mihail Sebastian, în urmă cu 68 de ani, oraşul său natal i-a dedicat vreodată o evo-care multidimensională cum a fost cea care s-a desfăşurat pe 11 şi 12 octom-brie, în cadrul „Zilelor Sebastian”. Şi-au adunat forţele, cu acest prilej, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (cu implicarea directă a preşedintelui dr. Aurel Vainer şi a sectorului de cultură – José Blum şi Sybil Benun), Comunita-tea Evreilor din Brăila (preşedinte David Segal Iancu), primarul acestui oraş, ing. Gabriel Aurel Simionescu, erudi-tulautoralvolumului„DimensiuneaSebastian“,Geo Şerban,entuziastul director al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, Lucian Szabados, Centrul „Petre Ştefănescu Goangă”, dar şi actori de la TES, cu directoarea teatrului, actriţa Maia Morgenstern, precum şi un mare îndrăgostit de Sebastian, venit din Isra-el, actorul şi directorul teatrului „Karev” din Tel Aviv, Nico Nitai, şi orchestra klezmer a Comunităţii Bucureşti. Enu-merarea nu este exhaustivă deoarece multe alte persoane, participante la cele două mese rotunde, inclusiv elevii liceului „Mihail Sebastian”, care au fost şi actori, au contribuit la succesul mani-festării, care se doreşte a fi repetată.

Sebastian în sala de expoziţie

a Teatrului brăileanPentruplacheta,basoreliefulşiexpo-

ziţia permanentăSebastiannuputea figăsitunlocmaipotrivitdecâtspaţiuldinTeatrul „Maria Filotti”. Dupămomentulsolemnal dezvelirii plachetei (realizatăcuajutorulCAPI,arhitectLuciaApostol),preşedinteleF.C.E.R.,dr. Aurel Vainer,avorbitdespreintenţiapermanentizării„Zi-lelorSebastian”iarprimaruloraşului,ing.Gabriel Aurel Simionescu, amenţionatiniţiativamunicipiuluiderealizareînPia-ţaPoligonaunuiansambludestatuicucelemaiimportantepersonalităţibrăilene,printre carevafiguraşi scriitorulMihailSebastian.Lucian Szabados a amintitpopularitateateatruluiluiSebastian,afir-mândcă,într-untopinsolit,scriitorulseaflăpeloculpatru.

Dezbaterea care a urmat în jurulvolumului „Dimensiunea Sebastian”,moderatădedr.Aurel Vainer,ascoslaluminăactivitateamaipuţincunoscutăascriitorului,deşiapracticat-o înperma-nenţă,ceadepublicist.

IstoriculliterarGeo Şerbanaexplicatmotivelecarel-audeterminatsăseocupedeaceastălaturăaactivităţiiscriitorului,adevăratasapasiunepentruSebastianmaterializându-seşiînediţiilespecialealerevistei„RealitateaEvreiască”din2007,cuprilejulCentenaruluiSebastian.GeoŞerbana vorbit despredrumul parcursdescriitor,multilateralitateaactivităţiisalepublicisticeşiamenţionatcăSebastiannuafăcutpoliticăpropriu-zisă(prinforma-ţialuipsihică,nu-iplăceaînregimentareaniciladreapta,nicilastânga),afostundemocrat,careţinealamoralitateaomuluipolitic, şi de aceea a scris numeroasearticole critice la adresa clasei politicedinvremealui.

Încuvântulsău,Alexandru Marinescu,directorulEdituriiHasefer, a amintit căGeoŞerban se ocupă de peste 60 deanideSebastianşiasubliniatcăacestscriitortrebuieevaluatnudupădezbate-rilecareauavutlocînjurullui,singurulcriteriutrebuiesăfierealitatea,ceeaceascris.Iardescriereasocietăţiiromâneştiînarticolelesaledemonstreazăvaloareapublicistului,faptulcăsepoatesituaîntreceimaimari.

Ceamai bună ilustrare a acesteiideiafost făcutădeceidoimariactoriinvitaţi,Maia MorgensternşiNico Nitai, care au citit fragmente din scrierile luiSebastian.Actorul israelian l-a evocatpeSebastian, care i-a fost profesor laliceul „Cultura2”. „Amfostchiar invitatacasă deSebastian, un om genial, însimplitatealui”,aspusel.

Prieteni brăileni ai comunităţii evreieştiCasemnderecunoştinţăşiapreciere

faţădeentuziasmulcucares-aualăturatideiiorganizării„ZilelorSebastian”,efortu-rilordeprezervareaculturiişiobiceiurilorminorităţillornaţionaledinoraş,precumşipentrurealizareaexpoziţieipermanentededicate luiMihailSebastian,promova-reaînteatruapieselorluişiaprietenieifaţădecomunitateaevreiască,F.C.E.R.aacordattitlulde„PrietenalComunităţiiEvreieşti” primaruluimunicipiuluiBrăila,ing.GabrielAurelSimionescu, şi direc-torului Teatrului „Maria Filotti”, LucianSzabados.

Manifestareas-aîncheiatcuvernisa-julexpoziţieipermanenteconsacrateluiMihailSebastianşiamplasatăînfoaierulTeatrului„MariaFilotti“,salăcarevapurtanumelemareluibrăilean.

Muzica evreiască i-a ridicat în picioare

pe elevii Liceului „Mihail Sebastian”

Sala Studio aTeatrului s-a umplutpână la refuz cu spectatori, în primulrândcueleviiliceului„MihailSebastian”,darşicualţibrăileni,veniţisăasiste laun program care a cuprins: piesa „Jo-cul de-a vacanţa”, interpretată în treivariante–deactoride laTES,deNicoNitaişideungrupdeelevi–,urmatădeconcertulformaţieiklezmeraComunităţiiBucureşti, „Bucharest Klezmer Band”.DirectorulTeatrului,LucianSzabados,aarătatcăacestprogramesteoîntâlniredesuflet, inspiratădeunmarecreator,MihailSebastian.Brăilaadatspiritualităţiiromâneştimarinume,Sebastianfiindunuldintreele.

DacăTESşiNicoNitaiauprezentato variantă „clasică” a fragmentelor din„Jocul de-a vacanţa”, elevii de liceuauabordatpiesaîntr-oviziunemodernă,atâtcainterpretare,câtşiregizoral,uniidintretineridovedindrealecalităţiactoriceşti.

Prestaţiileactoriceştiaufostapreciateşiaplaudatedepublic,darsuccesulmuzi-ciievreieştiîninterpretareaformaţiei„Bu-charestKlezmerBand”afostde-adreptulcopleşitor. Formaţie destul de tânără aComunităţiiBucureşti(ocontribuţieapre-ciabilăînapariţiasaaavut-oSilvianHorn,şefdecabinetalpreşedinteluiF.C.E.R.şimembruînconducereaC.E.B.),inter-pretareaorchestrei,împreunăcuacelordouăsoliste,Mihaela CuniţăşiCarmenIoviţu,aridicatsalaînpicioare,maialespeelevii liceului „Sebastian“;uniidintreei,aflaţiînrânduriledinspate,auînceputsădanseze!Melodiile„auprins”şi,chiardacă tinerii nu înţelegeau ceea ce secântaînidiş,ausimţitcăecevafrumos,apropiat de sufletele şi temperamentullor.Probabilcăde-acumînainte,cândvorauzicuvântul„evreu”,îlvoridentificacuaceamuzicăfrumoasăcarele-amerslasuflet.Cusiguranţăcăaceşticopiinuvor

deveniantisemiţi.Dinnou,artaşi-ado-veditcalitateadeapropiereîntreoameni.Discuţie lansată de F.C.E.R. la Brăila:

Evreu de la Dunăre, dramaturg, critic şi jurnalistPrimaziaprogramuluide„readucerea

luiMihailSebastianînoraşulcusalcâmi”s-a încheiat laTemplulCoral dinBrăila,undeceremoniareligioasăafostsusţinutădeoficiantulSuchar Goldstein,împreunăcu cantorul F.C.E.R., Iosif Adler, ambiisecondaţideoasistenţănumeroasăşibu-curoasăsăoîntâmpinepeReginaŞabat.

Evreii brăileni şi oaspeţii de la Bu-cureşti şi din Israel au fost salutaţi degazdă, preşedintele CEBrăila,David Segal Iancu,şidepreşedinteleFedera-ţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,drAurel Vainer, deputat. „Am venit laBrăila să îl aducemacasăpeunmareautorbrăilean,MihailSebastian,prilejcucareHaseferne-aoferitcarteaintitulatăDimensiunea Sebastian,subsemnăturaluiGeoŞerban”,aspuscelde-aldoilea.Din programul editurii pe 2013,AurelVainer amai amintit volumul lui SamaSalzberger,Adevăruri despre Talmud şi iudaism,consideratafi„oarmăînluptaantisemitismului”.

Exprimându-şiadmiraţiapentrulăca-şuldecultbrăilean,preşedinteleF.C.E.R.a trecut în revistă situaţia sinagogilordobrogene, laTulcea sinagoga fiind înrefacere,ceade laGalaţiesteaproapegata,darevreiiconstănţeninumaiau,dinpăcate,niciosinagogăînoraş.

O remarcă specială pentru cantorulIosifAdler, care a cucerit inimile celorcare l-au ascultat atât la slujba de laTemplulCoral,câtşiîntimpulmeseideOnegŞabat.

La o „şuetă“Dimineaţa celei de-a doua zile s-a

deschisculucrărileunei„şueteliterare”.Moderatorul, preşedintele F.C.E.R., dr.Aurel Vainer,aspuscăaalesaceastăformămai liberă pentru ca participanţiisă ofere câtmaimulte idei, informaţii,

sugestii,impresiidespreMihailSebasti-an.„Şueta”afostaxată,bineînţeles,pediscutareaopereiluiMihailSebastian,arelaţiilor luicuNaeIonescu, inclusiv lu-crareacontroversatăaMarteiPetreu,darşiaoportunităţiideaamplasaunbustalscriitoruluiînpiaţaPoligon,undePrimăriadoreştesărealizezeopiaţetăamariloroameni politici şi de cultură brăileni şiundeesteamplasat,deocamdată,numaibustulluiNaeIonescu,unuldintremariicorifeiaigândiriilegionare,darşimentorşidescoperitoralluiMihailSebastian(peatunciîncăIosifMendelHechter).

Sebastian – profil de scriitor şi jurnalist remarcabil

Unintelectualveritabilnupoatefiin-diferentlacurentelepoliticeiarSebastiannuafostindiferent,darnus-aînregimen-tat,nu„voiasăpoarteuniformă”.Mani-festa omare exigenţă faţă de oameniipolitici şiera împotrivastandardizării îngândire (Geo Şerban). Sebastian arelucruri geniale în Jurnal, în teatru şi înpublicistică(Nico Nitai).MihailSebastianesteunscriitormodern,cuoconcepţieeuropeanăpotrivităcumomentulactualde integrare europeană (Liviu Rotman,directorCSIER). „Sebastian a respinsextremele,avenitla«Cuvântul»dinmo-tiveintelectualeşiarămasacolopânălaascensiunealegionarismului,careapro-dusunclivajlacaretrebuiesăfimatenţişiazi”,aadăugatL.Rotman.

OaltăideedesprinsădeLiviu Rotman dinlectura„Jurnalului”luiSebastianafostcăacesta fuseseateu,darcă în1942,cândarevenitlaBrăila,pentrucăsocie-tatearomâneascăîiînchisesetoateuşile,arevenitşilaTemplulCoral,deIomKipur.

„NuştiudacăSebastianestesaunugenial,poatecă romanele lui suntcamsimpliste,darîntotceascristrebuiere-marcatomul”,asubliniatWeiss Mishlim.Citându-lpeIordanChimet,vorbitorulaarătatcănaţionalismul,carel-afăcutpeSebastiansăsuferede trauma trădării,din cauza comportamentului prietenilorsăi Nae Ionescu şi Mircea Eliade, asusţinut toate regimurile extremiste dinRomânia,inclusivpecelcomunist.

Camelia Crăciun, cadru didactic laUniversitateadinBucureştişicercetătorlaCSIER,asubliniatcăsediscutăpreamultdespreNaeIonescuşipreapuţindespreromaneleluiSebastian,exemplificândcuvolumul„De2000deani”.Şiacolo,caşiînaltescrierialesale,Sebastianpuneşiproblemadubleipersonalităţi,deevreuşiscriitorromân,şiarefuzuluideaselăsaînregimentat,afirmândcănicidincalitateadeevreu,nicidinceadeomdelaDunăre,nusepoatedemisiona.Poziţiasa,sus-ţineCameliaCrăciun,estecomparabilăcuceaaluiLeonBlum.„Dacăîn1927,SebastianfăceapartedinreţetaliterarăreprezentatădeEliadeşiEugenIonescu,prin anii ’30 încep să apară textele deinspiraţie evreiască, dupămodelul luiIsaacPeltz,IonCălugăruşiUriBenador”,aafirmatC.Crăciun.

EVA GALAMBOSN. ALEXANDRU

Foto: AL. CÂLŢIA(Continuare în pag. 20)

M I H A I L S E B A S T I A N S E Î N T O A R C E L A B R Ă I L A


Cooperareaisraeliano-chinezăîndo-meniulcercetăriitehnologiceafostcon-firmatădeorecentădecizieaoficialilorchinezi dea încuraja deschidereaunuicampustehnologicînShantou.Proiectul,finanţat de partea chineză, valoreazănumaipuţinde280milioanededolari.Această sumăeste destinată înfiinţăriiuneiliniidecercetaretehnologicăînregi-uneachineză,pusălapunctdespecialiştiiisraelieni de la Institutul deTehnologieTechniondinHaifa.Proiectulestecuatâtmai interesantcucâtChinaesteprima

ţarămaredinAsiacareîşideschidepor-ţile savanţilor israelieni, aici urmândcaînviitorsă funcţionezeouniversitateşiuncentrudecercetaredeelită.Proiectulcomun este privit cu încredere şi estedeosebitdeapreciatdemediulştiinţific,datfiindcăprestigiosulinstitutdinIsrael,alocă sumemari dezvoltării cercetării.Domeniile predilecte sunt reprezentatedeingineriacivilăşidemediu,precumşideindustriaIT,carevacunoaşteonouărevoluţie după anul 2016, potrivit unuioficialisraelian.

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

C a m p u s T e c h n i o n î n C h i n a

Savanţii israelieni au reuşit, în pre-mierămondială, să transforme celuleleepitelialeprelevatedelapacienţisuferinddeinsuficienţăcardiacăînţesuturicardi-acecontractilesănătoase,carearputeafifolositeînviitorpentruatrataboliledeinimă.Cercetătorii de laUniversitateadinHaifa afirmă însă că, deşimai aunevoiedeoseriedeteste,carevorduraprobabilmulţiani,mediciivorputeagraţiedescopeririilor,săreprogramezecelulelepacienţilorpentruareparainimilebolna-ve.Prinaceststudius-ademonstratcăesteposibilsăpreleveziceluleepitelialedelaunpacientînvârstă,caresufereadeoinsuficienţăcardiacăcronică,şisăobţii în laborator celule cardiace sănă-toaseşitinere,aexplicatLiorGepstein,de laTechnion Institute ofTechnology,

coordonatorulstudiului.Potrivitsavantuluiisraelian,alcăruistudiuafostpublicatîn“EuropeanHeartJournal”,testeleclinicecarevorfolosiaceastătehnicăvorputeasăînceapăpeste10ani.Insuficienţacar-diacăesteomaladiecronică,provocatădefaptulcăinimanumaiestecapabilăsăpompezesuficientsângeîncorp.

Graţie progreselormedicale înregis-trateînultimeledecenii,totmaimulţipa-cienţireuşescsăsupravieţuiascăinfarc-tului.Cercetătoriistudiazăcelulele-suşăproveninddindiversesursedemaibinede un deceniu, sperând să foloseascăabilitatea lor de a se transforma într-ovarietate largă de alte tipuri de celule,cuscopuldeatrataastfelogamălargădeboli.

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Nobel 2013 – şapte laureaţi

evreiAceştia au

fost laureaţi lasecţiunileChi-mie, Fizică şiMedicină.Ast-fel,AcademiaRegală Sue-dezăaacordatPremiul NobelpentruChimie cercetătorilorArieh Warshel,delaUniver-sitateadinStrasbourg,Michael Levitt,delaUniversitateaStanford,şiMartin Kar-plus,delaUniversitateaCarolina,„pen-tru dezvoltareamodelelormultiscalareaplicabile în cazul sistemelor chimicecomplexe”.Toţiceitreilaureaţisuntevreişi deţin dublă cetăţenie, americană şiisraeliană.WarshelşiLevittaustudiatşilucratpentruInstitutulWeizmanndinRe-hovot(Israel),întimpceMartinKarplusaemigratdinAustriaînStateleUnitealeAmericii,întimpulprigoaneinaziste.

CercetătoriiPeter Ware Higgs şiFrançois EnglertauprimitPremiulNobelpentruFizicăpe2013,fiindrecompensaţipentru „descoperirea teoreticăameca-nismului care contribuie la omai bunăînţelegere a originiimasei particulelorsubatomice”. FrançoisEnglert,careesteevreubelgian,supravieţuitoralHoloca-ustului,aderulatimportanteproiectedecercetareîncolaborarecuUniversitateadinTelAviv,încădinanul1984.ÎnprezentesteprofesorlaDepartamentuldeFizicăşiAstronomieşideţinetitluldeprofesor emeritusalUniversităţiidinBruxelles.

PremiulNobelpentruMedicinăafostacordatunuinumărdetreisavanţi:James Rothman, Randy Schekman şiThomas Sudhof, primii doi fiind evrei.Acestale-a fost acordat pentru “descoperirilelorasupramecanismului care regleazăcirculaţia veziculară, un sistemmajordetransportîncelulelenoastre”.JamesRothmanestedirectorulDepartamentuluideBiologieCelularăde laYale (SUA),Randy Schekman este cercetător laUniversitateaCalifornia,Berkeley(SUA),iarThomasSudhofesteprofesorlaUni-versitateaStanford(SUA),are58deanişis-anăscutlaGottingen,înGermania.

Alţidoiprofesori israelienis-auaflatpe lista scurtă a nominalizărilor pentruNobel, aceştia fiind HowardCedar şiAharonRazin,delaUniversitateaEbraicădinIerusalim.

NumărultotaldelaureaţiaiPremiuluiNobelisraelienişievreiajungela173,dincei865decâştigătoriairâvnituluipremiu.

Primul evreu laureat al PremiuluiNobelafostchimistulAdolfvanBaeyer,înanul1905.Dincei173delaureaţi,16suntcetăţeniaiStatuluiIsrael.

Nouă metodă de diagnosticare

a maladiei Parkinson

Unrecentstudiuisraelian,ceacon-stat încomparareascrisuluimaimultorpacienţi,arelevatfaptulcăaceiacaresu-ferădemaladiaParkinsonprezintă,spredeosebiredeceisănătoşi,oseriedespe-cificităţi. Folosindaceastă descoperire,specialiştiiafirmăcăafecţiuneaarputeafidepistatăîncădintr-ofazăincipientăşiastfelratadesuccesatratamentuluiarputeaficumultîmbunătăţită.

Lanivelmondial,seestimeazăcăexis-tăpeste10milioanedecazurideParkin-son,aceastămaladiefiindînprezentînca-tegoriacelorincurabile.Cutoateacestea,savanţii de laUniversitateadinHaifa şidelaCentrulMedicalRambamafirmăcăstudiullorvafacilitaometodătimpurieşinoninvazivădediagnosticare.Prof.SaraRosenblumaafirmatcădescoperirilesale,publicate în revisteledespecialitatedinîntreagalume,austârnituninteressporitînrândulcomunităţiiacademicemedicaleinternaţionale.Studiilecontinuă,folosindungrupdecirca40desubiecţi,alecărormostredescrisvorfianalizatecuajutoruluneitehnologiiavansateşiauneitabletespecialecareva indicapotenţialelemu-taţiişiabateriledelanormelecorectedinpunctdevedereclinic.Scopulcercetărilorestedeavalidaaceastămetodăşideaoaplicapescarălargă,ratadesuccesfiindestimatălacirca97,5%.

Tehnologii avansate şi

imprimante 3DIsraelulîşipro-

pune să devinălider de piaţă înceea ce priveş-te tehnologia detipul self-manu-facturing. Dacăaceastăţintă,rea-listă,dupăpărereaspecialiştilor, vafi atinsă, cercetă-torii israelieni vor

contribuisubstanţiallaviitorultehnologicrevoluţionar al umanităţii. Principalulobiectiv îl reprezintăcreareaaşa-numi-telor imprimate3Dsautridimensionale,carearputea facilitaobţinereaoricăruiprodus,cucondiţia,desigur,deadeţineschiţaacestuiaşideaoimprima,afirmăRoyKeydar,CEOalInstitutuluiReut.Elsusţinecăfiecaretehnologiepecareînprezentomulofoloseşteîntr-unscopne-gativsaudedistrugerevaputeafiutilizatăpentrufabricareaunorbunuri.Tocmaideaceea,Keydarîiîncurajeazăpeisraelienisăaibă încredere şi sădevinăparte aacestorproiecte.

Această imprimantă 3D, denumităXLN,vaputeafiprodusăînlaboratoarelesituateînHaifa,iartehnologiisimilarevorfiutilizate înKiryatShmona.Potrivit luiKeydar,acestnouconceptrevoluţionarnusereferăstrictlaconstruireauneiim-primate,ciaunuiinstrumentdecreareaunorobiectestrictnecesarecomunităţiişicarevaaveaunimpact100%pozitiv.

V a c c i n î m p o t r i v a h e p a t i t e i BBiologiiisraelienisuntpecalesăpună

lapunctunvaccinîmpotrivahepatiteiB,otemutăboală,careucideînfiecarean,înlume,500.000deoameni.Maiprecis,estevorbadespreunvaccindegeneraţiaa treia, care va conţine un amestec alcelortreiproteinedinstructuravirusuluihepatitei B.Vaccinurile folosite în pre-zent, degeneraţia a doua, conţin doaro singură proteină.Creatorii vaccinuluisunt convinşi căel va fieficient100%.„Putemcombatebolicavariola,difteria,tetanosul,bolicarenusemaiîntâlnescînlume.CredcăacestvaccinnevascăpadehepatitadetipB”,afirmăbiologulMi-chalBenAttar.Noul vaccin are şi alteavantaje:vorfifolositecantităţimaimici

şivaeliminaincertitudinea.Vaccinuldegeneraţiaadouafolositastăzinuprodu-ceanticorpi în toatecazurile. „TrimitemfoartemultedozeînAfricaşiAsiapentruasalvacâtmaimultevieţi.Deîndatăceprimimaprobarea autorităţilor federaleamericane, vaccinul vaajunge în toatălumea”,adaugăbiologul.

VirusulhepatiteitipBesteprezentînspecialînţărilelumiiatreia.Noulvaccinestedestuldegreudevândut înAfricaundesuntpreferatevariantemaiieftine.Specialiştii credca400demilioanedeoameni sunt infectaţi sau prezintă riscdeinfectare.

N o i p o s i b i l e t r a t a m e n t e p e n t r u b o l i l e d e i n i m ă

„Menora”, nr.9/2013Amprimit la redacţie ediţia pe luna

septembrie a revisteiMenora, editatăîn coordonarea preşedinteluiComuni-tăţiiEvreilordinFocşani,MirceaRond.Conţinutulestelafeldediversşiactual,cuprinzândinteresantearticole,ştiridinactivitatea comunităţii vrâncene, dinţară şi corespondenţe din Israel. Re-vistaarepagini tematicededicateunorsfaturi practice demedicină clasică şihomeopată,scurtemomenteumoristice,precum şi articole inedite de istorie şipolitică.RubricaInfo Clubinformeazăcuprivire laultimeleacţiuni întreprinsedeC.E.Focşani,precumSeara de lectură Aharon Appelfeld, un prolific autor, su-pravieţuitoralHolocaustului,sauSeara de Film,cuaceastăocaziefiindvizionatăpelicula“Haifa”, trimisăprinbunăvoinţalui EliasRiven. Ca de obicei,Pagina de istorieesteprezentăgraţiecercetă-toruluiBogdanC.Dogaru, care evocămomentedinistoriacomunităţiievreieştidinPanciu.Succesşi la câtmaimulte apariţii!(D.D.)


Da,lasfârşitulluniiiunie, teii la Iaşi suntînfloare,trimiţânddin-spreCopouameţitoareefluvii parfumate asu-

pra întregului oraş. În lumina irizată adimineţii, bujorii râd îngrădini şi pomiigemsubgreutateadulceacireşelor.Darnuspreanebucurademireasmateilorsaudedulceaţaprimelorroadedescin-demnoi,andean,înbătrânacetateaMoldovei.Neaduceauaiciteribileadu-ceriaminte,veneamlachemareamutăamormintelor.Şinueradelocsimplusăfacemaceastădeplasare.

...La începutul anilor ’70, se ajun-sese departe cu rescrierea istoriei înRomânia.Pe linia reabilitării trecutului,abominabilulpogromdin1941devenise,în versiune oficială, „regretabile exce-se”,iarnumărulmorţilor–reduslavreo 2000.Aceasta era linia imprimată desus,înacestsenspublicase„Scânteia”orelatarecunumaiţinminteceprilej.Deaiciaversiuneaoficialităţilorfaţădeco-memorare.Nu,nueradorităreaducereaînactualitateaunor „întâmplări” pestecareseurmăreaaseaşternevăluluitării.Îniunie1971,cândseîmplineau30deanidelasângerosulpogrom,înfruntareadintreceicedoreausăcomemorezeşiceicedoreaucaelsăfietrecutsubtăce-res-aproduscuvehemenţă.Promotorulideiideanutăceaeraşef-rabinulMosesRosen. El ajunsese cu chestiunea lavicepreşedinteleEmilBodnăraş.

-Ajunge, cu comemorările! obiectăînaltuldemnitar.Autrecutdeatunci30de ani.Morţii au fost îngropaţi, lăsaţi-isăseodihneascăînpace.Câtăvremeosă-imaiplângeţi?

-Omiedeani,deaiciînainte!Dacăalţiin-ofacaşacums-arcuveni,celpuţinfie-neîngăduitnouă.

-Osămergeţi la Iaşi,osăadunaţilumea şi la comemorare o să faceţilegătura cu evenimentele dinOrientul

Apropiat,aruncă,maliţios,Bodnăraş.-Nu văd cumaş putea să n-o fac,

răspunseprompt rabinulRosen.Ca laIaşi,acum30deani,duşmaniiucidşiazievreinumaipentrucăsuntevrei.

-Dacăîncuvântareveţifacereferirideacestgen,veţifiîntrerupt.

-Înacestcazvoigăsimoduldeafacepublicăsursaacesteiîntreruperi.

Perseverenţa a dat roade. Come-morareaaavutloc.Înfaţauneimulţiminumeroase,aproapetotalitateaevreilordinIaşişiadelegaţilordincomunităţiledinMoldova,rabinulRosenaspusceeaceaavutdespus.Aevocatsângeroaseleevenimente din 1941, în desfăşurarealorreală,afirmândrăspicatcălapogromau fostexterminaţi11000şinu2000deevrei.Or,ştieoricinecănupreaseobişnuiaacoloasecontrazice,şiîncăînpublic,otezăoficială.Şi,bineînţeles,nuapregetatsăfacălegăturacurealitatea.

ÎnfaţamormintelorcomunearăsunatKadiş-ulpateticalcelorcarenuauuitat,nicinus-aulăsatintimidaţi.Ceremonias-arepetat,cuacelaşisobrudramatism,laPoduIloaieişiTg.Frumos,undesuntînhumaţi cei ce au pierit în trenurilemorţii.

Lupta împotriva uitării, împotrivabagatelizării tragediei nu s-a încheiataici.ReveniţilaBucureşti,afostnevoiedeaceeaşiintransigenţăpentruarelatafaptelenunumaiopinieipubliceevreieşti.Fiecarefotografie,fiecarepasajdintex-tulmenitpublicăriiautrebuitdisputate,uneoricuvehemenţă.

În1976istorias-arepetatchiardacănuîncircumstanţecutotulasemănătoa-re.Pedeoparte, intenţiadearescrieistoria, de a elimina tot ceea ce con-travine imaginii de inocenţă se afirma,bachiar încăşimai impetuosdecât în1971.Insolenţamergeapânăacolocă,cel puţin în unele cercuri ultranaţiona-

listeşiantisemite,nusemaivorbeade2000demorţi,ci„decâtevasute”.Pede altă parte, considerente de politicăexternă făceau oportună organizareacomemorăriia35deanidelapogrom.Dedata aceasta, ea s-a desfăşurat îndoi timpi.Dimineaţa, în fastuoasasalăaTeatruluiNaţionalaavutlocadunareacomemorativăorganizatădeoficialităţi.Printre vorbitori, CorneliuMănescu, înaceavremevicepreşedintealFrontuluiDemocraţieiSocialiste,generalulBurcă,dinparteaasociaţieivictimelorfascismu-lui, Ion Iliescu,peatunciprim-secretaral Comitetului judeţean de partid. Şi,bineînţeles,şef-rabinulRosen.Laamia-ză, lacimitir,s-adesfăşuratceremoniareligioasă şi evreiască. Şi aici ne-amreculesînfaţamormintelorcomunedelaPăcurari,PoduIloaieişiTg.Frumos.

Teiiînfloareîmprăştiauînvăzduhultransparentsuavullorparfum,bujoriişitrandafiriirâdeauîngrădini,darînsufle-telenoastreerafrigşipustiudemoarte.

Aşputeasămăoprescaici.Simtînsănevoiasăadaugunamănuntcare,dacăesteadevărat,merită,cred,săfiecunos-cut.Mi l-apovestit, înfaţamormintelorcomunede laPodu Iloaiei, unuldintreeforiicomunităţiidinIaşi.În1941seaflaîntr-unuldinceledouătrenurialemorţii.Când,dupăinfernalacălătorie,trenulaajuns îngaraPoduIloaieişiobloanelevagoaneloraufostdatelaoparte,dez-văluindoroareainexplicabilăîngraiome-nesc,unuldinmilitariigermanipostaţiînjurultrenuluiascospistoluldinteacă,apusţeavaîngurăşiaapăsatpetrăgaci.

Aş dori ca faptul demai sus să nufifosthalucinaţiaunuiomînnebunitdesete,arşiţăşigroazamorţii,cisăsefipetrecutcuadevărat.Deşinucredosin-gurăclipăcăautosacrificiulunuisingurindividreabiliteazăconştiinţaunuipopor.

VICTOR RUSU

LaGenevas-aîncheiatrecentprimarundă de convorbiri dintre reprezen-tanţii Teheranului şi ţărilemembre aleConsiliului deSecuritate.Aşteptate cusperanţaunorconcesiiiranienelegatedeprogramuldeînarmarenucleară,eles-audoveditdezamăgitoare,deşi,laîncheiere,părţile au folosit un limbaj “diplomatic”.Delegaţia iranianăs-a întorsacasă,ur-mândsăraportezenuatâtpreşedinteluiRouhani, cât ayatollahului Khamenei,liderul spiritual al ţării, care are ultimulcuvânt.GărzileRevoluţionare iranieneau cerut deja întrerupereanegocierilor.AceastăprimărundădemonstreazăclarcăsejustificăneîncredereaIsraeluluifaţădeintenţiileiraniene.Cuconcesiiminore,Teheranulardoriridicareasancţiunilorşimenţinerea,cumicimodificări,aprogra-muluisăunuclear.

OluaredepoziţieaMinisteruluiisrae-liandeExterne,transmisădeAmbasadaIsraeluluidinBucureşti, clarificăşicon-cretizeazăcondiţiilepecareOccidentular trebui să le impună Iranului pentruacontinuadialogulşiaseajungelaunrezultatfavorabil.Astfel,sesubliniazăcăprogramuliraniandeînarmarenuclearăeste ceamaimare ameninţare pentrupacealumiişiaceastanusereferănumaila armanucleară pe care doreşte săoproducă, ci şi la dezvoltarea sistemuluiderachetecurazălungădeacţiune,careameninţănudoarOrientulMijlociu,cişiEuropa.

Măsuri necesare împotriva programului nuclear iranian

Israelul,searatăînluareadepoziţie,susţine soluţiadiplomatică iar aparentadorinţă de negociere aTeheranului cu

privirelaprogramulsăunucleardemon-streazăcăsancţiunileinternaţionaleşi-auatinsscopul.Deaceea,artrebuicontinua-tepresiunileinternaţionalepânălaobţine-reaunuirezultatfavorabil.Pentruaîmpie-dicaIranulîndobândireaarmeinuclearesuntnecesarepatrumăsuri:desfiinţareatuturorcentrifugelordinNatanzşiQom,desfiinţareareactoruluicuapăgreadinArak,încetareaîmbogăţiriiuraniuluiindi-ferentdenivelulacesteiaşiscoatereadepeteritoriuliranianauraniuluiîmbogăţit,ţinândcontdefaptulcăenergianuclearăpentruscopuricivilesepoateproduceşifărăîmbogăţireauraniului.

Dar toate acţiunile Iranului demon-strează că programul său nuclear nuurmăreşte producţia de energie paşni-că şi căTeheranul încalcă numeroaserezoluţiialeConsiliuluideSecuritateşialeAIEAînacestdomeniuşi,înpofidasancţiuniloreconomice,aconstruitfaci-lităţisubteranedeîmbogăţireauraniuluişi îşi dezvoltă în continuare sistemulde rachete balistice intercontinentalepentruatransportacuelarmenucleare.De aceea, comunitatea internaţionalătrebuie sămenţină sancţiunile, chiarsălefacămaidure,dacă,înparalelcunegocierile, Iranul continuă programulsăunuclear;săajungălaunaranjamentatotcuprinzător,şinuunulparţial,carear renunţa la sancţiunile internaţionaleîn schimbul unor concesii aparente, acăror respectare ar putea dura doarcâteva săptămâni. Sancţiunile trebuieridicatenumaidupărenunţareacompletălaprogramulnuclear.

ÎnluareadepoziţieseatrageatenţiacăliderulsupremalţăriiesteayatollahulKhamenei,caredoreştemenţinereapro-gramuluinucleariarpreşedinteleRouhaniafost,între2003şi2005,negociatorul

şefalIranuluiîndomeniulnuclearşi,înaceaperioadă,areuşitsăapliceostra-tegiededezvoltareaprogramuluinuclearascunzând-o subunangajament diplo-maticşiinducândîneroarecomunitateainternaţională.

Iranul promovează terorismul

Înplus,searatăîndocumentulMinis-teruluiisraeliandeExterne,Iranulpromo-veazăterorismulînlumeprinintermediulForţeiQuds, aparţinândGărzilorRevo-luţionareIraniene,şialmişcăriiHezbol-lah,pecareosusţinefinanciar.IranulşiHezbollahaufostimplicaţiînnumeroaseacţiuniteroristesauîncercărideatentateînBulgaria,Thailanda,Kenya,Nigeria,Cipru,SUA,Turcia,India,Georgia,Azer-baidjan,Africa deSud,Bahrain, Irak şiEgipt, şi caută să lovească intereseleoccidentaleşiamericane,regimurileara-beşievreiidinIsrael.Teheranulcontinuăsă ameninţe cu distrugerea Israelului,noulguverninstalatmenţinândopoziţieagresivă faţă de Israel şi opunându-setratativelordepacecupalestinienii.Deasemenea,esteprofundimplicatînSiria,susţinânddirectşiprinintermediariregi-mulBasharalAssad.FolosireadecătreSiriaaarmeichimiceesteunavertismentfaţădedeţinereadecătrestatelerebele,carenurespectăreglementărileinterna-ţionale,aceleimaipericuloasearmededistrugereînmasă–armaatomică.Dacăarmelechimiceameninţămiidepersoa-ne,celenucleareameninţămilioane.Pedealtăparte,Iranulcontinuăsăîncalcecelemaielementaredrepturialeomului,semaisubliniazăîndocument.

EVA GALAMBOS

P r e m i s e a l e d i a l o g u l u i c o m u n i t ă ţ i i o c c i d e n t a l e c u I r a n u l

Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic”C o m e m o r a r e l a I a ş i

Iudaism şi sionism în discuţie

la BraşovÎn zilele de 18, 19 şi 20 octombrie, la

Braşov a avut loc un eveniment organi-zat de Asociaţia Sionistă din România, cu sprijinul Organizaţiei Sioniste Mon-diale, intitulat „Actualitatea Sionismului în sec. XXI, în România”. Preşedintele C.E. Braşov, Tiberiu Roth, ne-a răs-puns la câteva întrebări despre desfă-şurarea amintitului seminar:

R.E.: Din program, am înţeles că manifestarea a fost o premieră în Ro-mânia. De ce acum?

Tiberiu Roth:Astfeldedezbatericonstituieoobişnuinţă înviaţaorga-nizaţiilor sioniste din lume dar, dincauzaunorlipsuripecareatrebuitsăledepăşim,noiamreuşitacum,pentruîntâiadată,săpunempepicioareunastfeldeeveniment.Sperămînsăcaaceastăprimăediţiesăfieurmatădealtele.

Ne-ampropuscreareaunorlegăturidirecte întreparticipanţi şiacadruluipropiceunuischimbdeidei,maialescăamvrutsăseîntâlneascăceimaitinerimembriaiorganizaţiei.Evident,datăfiindsituaţiacomunităţiievreieştidinRomânia, i-amavutînvederepe„tinerii” sub50deani,darau fost şi„tineri”depeste60-65deani.

Lucrăriles-audesfăşuratîncadrulmaimultorpanel-uri,cucâtedoispea-kerifiecare,dar toţiceicareaudorits-aupututînscrielacuvânt.

R.E.: Desigur că e greu de făcut o sinteză după trei zile de dezbateri dar, în câteva cuvinte, care au fost princi-palele idei formulate?

T.R.:Primulpanels-anumit„Iuda-ism şi/sau sionism”, cel de-al doilea– „Sionismul şi religia, de la ateismlaortodoxieşinunumai...“,celde-altreilea – „Sionismul şi politica, de lastângaladreapta”,iarcelde-alpatru-lea–„SionismînIsraelşiDiaspora”.Speaker-iiaufostoamenicuprofundecunoştinţeprofesionaleîndomeniu.

Dupăcumsevedechiardinacestedenumiri, am vrut să lămurim întrenoirelaţiadeincluziuneasionismuluiîn iudaism,şianumedacă iudaismuleste un cadru pentru sionism, sauacestadinurmătranscendeiudaismultradiţional şi religios, dacăexistă unmoment în care sionismul, Israelul,limbaebraicădevinnoielementedelegăturăîntreevreiidinîntreagalume.

Interesantă a fost şi dezbatereaprivindevoluţiareligieidelaortodoxismpânălaateismşinunumai,datfiindcăexistămaimultecurentereligioaseîncadruliudaismuluişicăacestaarpu-teaficonceputmaimultcaocredinţă,decâtcaoreligie.

Activitatea politică a sionismului,problemele politice ale Israelului aufost teme care au suscitat un viuschimbdepăreriîntreparticipanţi.

Caopărerepersonală,potsăvăspun că dezbaterilemi s-au părut aavea profunzime şi fluenţă, ceea ceafăcutcaaceastăprimăediţiesăfieo reuşită remarcabilă.Au fostşimo-mente de destindere, inclusivmesegustoase, deşi nu copioase, şi clipeemoţionante,şisecţiunitradiţionale,săspunaşa,pentrucăamţinutŞabatulîmpreună,aşacumşadebineoricăreiorganizaţiievreieşti.

Deaceeaspuncăseminarul şi-aatinsscopuldeaneîmprospătaideileşiaconsolidalegăturaspiritualăîntremembrii noştri, s-a desfăşurat într-oatmosferădeemulaţieşiprietenieiar,pe viitor, vom continua organizareaunorastfeldemanifestări.

A consemnatALEXANDRU MARINESCU


C o m u n i tAt i La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R. născuţi în luna

noiembrie!GABRIELAJELENICI–1noiembrie1935(C.A.P.I.)TEODORBODARLAU– 1 noiembrie 1943 (Sector

Management Mijloace de Transport)VICADOBRA–1noiembrie1952(Ajutor gospodăresc)CONSTANŢAJAPA–1noiembrie1956(Centrul de

Ajutor Medical)FLORENTINRUSE – 1 noiembrie 1973 (Salariat

C.E.B.)LAURENTIUZILBERMAN–2noiembrie1969(Oficiul

Relaţii, Cultură, Informatizare)DANSAVU–2noiembrie1971(Salariat C.E.B.)MIŞUSCHACHTER–3noiembrie1939(Valorificări

C.E.B.)SIMONGLANGHER–4 noiembrie 1955 (Complex

alimentar „M. Băluş”)NICULINASTAN–4noiembrie1956(Centrul Comu-

nitar Naţional Evreiesc, JCC)VIORICADINA ZAN – 4 noiembrie 1969 (Cămin

„Dr. Moses Rosen”)MIHAELA IACOB– 4 noiembrie 1971 (Cămin „Dr.

Moses Rosen”)FELIXKOPPELMANN–6noiembrie1945(preşedinteC.E.Oradea)

IVANSCHNABEL – 8 noiembrie 1949 (preşedinteC.E.Reşiţa)

FLOAREALUPU–8noiembrie1955(Ajutor gospo-dăresc)

MIHAELASTAN–8noiembrie1961 (Ajutor gospo-dăresc)

CAROLFRIEDMAN–9noiembrie1937(preşedinteC.E.Constanţa)

ELENATUNSU– 9 noiembrie 1961 (Ajutor gospo-dăresc)

ALINAGRIDEANU–9noiembrie1974(C.I.R)NICULAE BRATU – 10 noiembrie 1953 (Salariat

C.E.B.)CEZARCLAUDIUCONSTANTIN–10noiembrie1982(Oficiul juridic)

CATIIBREA–12noiembrie1958(Cămin „Dr. Moses Rosen”)

RODICA IONICA– 12 noiembrie 1963 (Cămin „Dr. Moses Rosen”)

ELENAJANETTENICHIFOR– 12 noiembrie 1973(C.S.I.E.R.)

DANIELAMILITARU – 14 noiembrie 1954 (Ajutor gospodăresc)

ALEXANDRUCÂLŢIA–15noiembrie 1951 (Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare)

ELISABETADUMITRESCU–15noiembrie1963(Că-min „Dr. Moses Rosen”)

NECULAIBUTNARIU– 16 noiembrie 1946 (Oficiul administrativ, pază)

VIORICAOANAURMUZ–16noiembrie1979(Oficiul administrativ, pază)

ALEXANDRU ILIE – 16 noiembrie 1988 (Cabinet preşedinte)

SANDABOROVINA – 17 noiembrie 1950 (Ajutor gospodăresc)

RODICABLENDEA–17noiembrie1951(Sector finan-ciar contabil şi control financiar intern)

OCTAVIAMIHALCEA– 17 noiembrie 1961 (Ajutor gospo dăresc)

BORISMEHR–19noiembrie1941(Revista „Reali-tatea Evreiască”)

VIORELSABAU–19noiembrie1952(Complex ali-mentar „M. Băluş”)

SORINABĂNESCU–20noiembrie1955(Asistenţă)ELENADUMITRU–20noiembrie1967(Asistenţă)DANOVIDIURĂDULESCU – 20 noiembrie 1975(C.A.P.I.)

EMILIANANDREIMARINESCU–21noiembrie1935(Oficiul administrativ, pază)

NICOLAEGOCIU–21noiembrie1953(Oficiul admi-nistrativ, pază)

AURELIADITULESCU–23noiembrie1960(Asistenţă)FELICIACROITORU–24noiembrie1963(Centrul de

Ajutor Medical) ALEXANDRUOLTEANU–24noiembrie1988(Salariat

C.E.B.)ADRIANAPINTILIE – 26 noiembrie 1966 (Cămin

„Dr. Moses Rosen”)ANDREI STAMATE – 26 noiembrie 1986 (Cămin

„Dr. Moses Rosen”)MIRCEAROND–27noiembrie1955(preşedinteC.E.Focşani)

MIRCEADANSINGER–27noiembrie1969(Sector financiar contabil şi control financiar intern)

CARMENANDREEAPAULENCO – 27 noiembrie1987(C.I.R.)

CONSTANTINANGHELOVICI–28noiembrie1951(Salariat C.E.B.)

BOGDANSOLOMONOVICI – 28 noiembrie 1968 (Salariat C.E.B.)

EMILDIAMANT–29noiembrie1963(Salariat C.E.B.)IONELABAJAN – 29 noiembrie 1977 (Centrul de

Ajutor Medical) MARIANARUSEN – 29 noiembrie 1984 (Cămin

„Dr. Moses Rosen”)LUCICABUTURCA–30noiembrie1957(Ajutor gos-

podăresc)SILVIUDAN–30noiembrie1965(Oficiul administrativ,

pază) PERI BLĂNARU

Bistriţa

„ E v r e i i d i n O d o b e ş t i . F i l e d e I s t o r i e ”Seriaevenimentelorcomemorative

dedicateZileiHolocaustuluiînRomâ-niaaincluslansareauneiinteresanteşi completemonografii aparţinândcercetătoruluiBogdan Constantin Do-garu, intitulată ,,EvreiidinOdobeşti.FiledeIstorie”.Evenimentul,găzduitdeCasadeCultură ,,AnaGeorges-cu”dinOdobeşti,afostorganizatdeComunitateaEvreilordinFocşani,înparteneriatcuPrimăriaoraşuluişis-abucuratdeunrealinteres.Lamani-festareauparticipatprimaruloraşuluiOdobeşti,Gheorghe Daniel Nicolaş,directorul Casei de Cultură “AnaGeorgescu” dinOdobeşti,Valentin Muscă, primarul localităţii Jariştea,Cătălin Toma, cadre didactice, darşi un număr impresionant de elevi,interesaţidecunoaştereaistorieiuneicomunităţicareafostcândvaextremdeînfloritoare.

Întâlnirea a fost moderată dedirectorulV. Muscă.Acesta a evi-denţiat valoarea volumului semnatdeBogdan C. Dogaru, consideratolucraredeosebită,constituităînbazacercetării unor documente inedite,

caresurprindemomenteedificatoareşimaipuţincunoscutedinistoriaevre-imii odobeştene. Primarul oraşuluiOdobeşti,G. D. Nicolaş,aafirmatcăapariţia acestui volum completeazăfilele de istorie a comunităţii locale,deschizânddrumulpentrualteviitoaredemersurisimilar.Els-aarătatîncân-tatdeasemeneacolaborări,menitesăaducăcunoaştere.

Neta Natan,delaF.C.E.R.,asub-liniatimportanţaproblematiciiistorieievreilor şi tragicului episodalHolo-caustuluiromânesc,afirmândcăestevitalcatinerelegeneraţiisădezbatăşisăînveţedespreacestepisodcomun,tragic,alistorieievreilorşipoporuluiromân.Mircea Rond, preşedinteleComunităţii Evreieşti din Focşani, amulţumitautoruluipentruefortulde-puspentrueditareaacesteipreţioasesurse de cunoaştere, afirmând călucrareaoferăopanoramăcompletăasupraevoluţieiacesteicomunităţişiainfluenţeisaledenecontestatînde-venireaoraşuluiOdobeşti.ScriitorulAndrei Gh. Neaguaprecizatcălucra-reaseînscrieîntr-uncurajosdemers

pentru revelarea interesantei istoriiacomunităţiievreieştidinOdobeşti,reuşindsăscoatălasuprafaţădocu-mente inedite şi informaţii care vorfacecusiguranţăobiectulunordez-baterişiviitoarecercetări.Dan Druţă,redactorla“RealitateaEvreiască”,aevocatcelemai relevantemomentedin istoriaevreilordinRomâniaşiareliefat specificitatea acestei comu-nităţi,datădeconfluenţadintreceledouăculturi,aşkenazăşisefardă.Elasubliniat,totodată,importanţastu-dierii Holocaustului încă dinmediulpreuniversitar.

În încheiere, autorulBogdan C. Dogaruamulţumittuturorantevorbi-torilor săi, confirmând interesul săupentru cercetarea documentelor dearhivăprivitoareladestinulşievolu-ţiacomunităţiievreieştivrâncene.Elşi-a exprimat dorinţa de a continuaaceastănobilămisiunedeascoatela luminăaspecteîncănecunoscutedespre ceea ce a însemnat istoriaevreilor din Focşani, ideologiile şicapriciile istoriei pe care aceştia autrebuitsăledepăşească.(D.M.)

SinagogaMare dinBistriţa a fostgazdaunuievenimentculturaldeose-bit,prilejuitdeapropiereacomemorăriiHolocaustului.Circa300depersoanei-au aplaudat frenetic,minute în şir,pemareaactriţăMaia Morgensternşipemuzicieniicareauprezentatspec-tacolul „Leac de suflet”, duminică, 6octombrie, la sinagoga bistriţeană.Într-o interpretare de excepţie,Maia Morgensternaadusînfaţaspectatoriloruncolajpoeticaparte,avândcatemăcredinţaomuluiînAtotputerniculşifrământărileinerentealecredinciosuluiînfaţavieţiisauaistorieioprimante.DiscursulpoeticacuprinsfragmentedinBereşit(CarteaGenezei),Tehilim (Psalmii luiDavid),dar şi poezii deR.M.Rilke.ClapelepianuluiauplânssfâşietorsubefectulmâinilordeauraleTatianei Moroşanu,artistromânapreciatpeplaninternaţional.SopranaCristina Radu,solistăaopereidinBraşov,laureatăamultorpremiiinternaţionale,i-aemoţi-onatpeceiprezenţicuvoceasadeosebită,deoclaritatetulburătoare.VioloncelistulFilip Papa,membruînformaţiişi filarmonici de renume,a întregit acestadevărat regalmuzical.Înprogramaufigurat„ColNidrei”deMaxBruch,darşicreaţiiineditecaceledeBeethoven–„VariaţiunipeotemădinoratoriulJudasMaccabeusdeHandel”–,Mozart,Bach,SchubertşiPaulConstantinescu.

Spectacolulafostprecedatdelansareacărţii„Evreiiso-meşeni”deDiana MedanşiViorica Medan,recentapărutălaEdituraHasefer.ManifestareaafostprezentatădeFredi Deac,preşedinteleComunităţiiEvreilordinBistriţa,caresemneazăşiprimulcuvânt introductival lucrării, intitulat„Sinagogasperanţelor”.F. Deacasubliniatimportanţaapa-riţieiacesteicărţiîncolecţia„Hroniculconvieţuirii”aEdituriiHaseferaF.C.E.R.,dedicatăistorieicomunităţilorevreieştidinRomânia, adresândmulţumiri conducerii F.C.E.R şiediturii,tuturorcelorcareaucontribuitlarealizareaacestuiminunatproiectdepăstrareamemorieievreieşti.F. Deac a evidenţiat colaborarea fructuoasă dintre comunitateabistriţeană,Fundaţia„SocietateadeConcerteBistriţa”şiCentruljudeţeanpentruculturăBistriţa-Năsăudînrealiza-reaevenimentului,caşiaaltormomenteculturaleoferitepubliculuilocal.

Dr.Gavril Ţărmure,directorulCentruluijudeţean,apre-cizatcă,deşitemaevreilordinnordulTransilvanieiamaifostabordatăînvariatelucrări,inclusivînuneleceauvăzutluminatiparuluilaBistriţa–„MartirisubSteaualuiDavid”,cumărturiialesupravieţuitorilordinTransilvania,Basarabia,BucovinaşiprogromuluidelaIaşisau„Ofamiliesubtreiterori–hitleristă,horthyistăşibolşevică”−,„merituldeosebitalcărţii«Evreiisomeşeni»estedeafiprima lucraredenivelacademicdestinatăintegralşiînexclusivitateevreilordinariafostului judeţinterbelicSomeş,dinBistriţa,Dej,Becleanşiîmprejurimi.LucrareaaapărutlaprestigioasaediturăHasefer, într-o ţinutăgraficădeexcepţie.Esteoprezentarecomplexă,de-alungulveacurilor,acomunităţilorşiinstituţiilorevreieştilocale,arabinilorşişcolilorevreieştideodinioară, aprofesiilor şi ocupaţiilor specifice, istoriaevreilorfiindoparteînsemnatăaistorieiacestorlocuri”.

Făcândoamplărecenzie,scriitorulGeorge Ţâraare-marcatfaptulcă„lucrareaestescrisăîntr-olimbăromâneas-cădeosebitdefrumoasăşifluentă,uşordeparcurs,fiindîn

acelaşitimpşibinedocumentată,cuextrasedinsurseautorizate,statisticigenerale,compendiialeunoristoriciconsacraţi,darşicutrimiteri lado-cumenteinedite,maipuţinaccesibilepubliculuilarg.Inevitabil,carteami-aîmbogăţitcunoştinţeledespreistoriaTransilvaniei.Esteunexcursistoriccareîncepecuprimeleatestărialeprezenţeievreilorînzonă,cuvalurilesuccesivedestabilireaici,încădinjurul anului 1600.Este prezentată

viaţa evreilor din zonele rurale, apoi înfiinţarea, luptapentru recunoaştereoficială şi dezvoltarea comunităţilororăşeneşti,culminândcuperioadaînfloritoaredinsec.alXIX-leaşiînceputulsecoluluialXX-lea.CapitolespecialesuntconsacratetragedieiHolocaustului,făcândoanalizăprofundăacauzelorantisemitismuluilocal.”Deasemenea,G. Ţâraa remarcat faptulcă „existăo importantă laturăeseistică,uncomentariupermanentaldestinuluitragicalevreilordinaceastăzonăa ţării,alcauzelorantisemitis-muluiîngeneral,oincursiunepsiho-socialăîncauzalitateafenomenuluiistoric.”

PreşedinteleComunităţiiEvreilordinDej,Iosif Farkaş,carese luptă înprezentcuproblemedesănătategravecenu i-aupermisdeplasarea lamanifestare,semneazăcelde-aldoileacuvântintroductivallucrării,intitulat„Dejulevreiescalmemoriei”.ObşteadejeanăafostreprezentatălaevenimentdeMişu Rosenberg.

DianaşiViorica Medan,membrealeComunităţiiEvreilordinBucureşti,locuindîncapitală,daravândoriginifamilialeînzonabistriţeană,au iniţiataceastă lucrareînurmăcupestetreiani,dindorinţadeaaduceunprinosderecunoş-tiinţămemorieiînaintaşilor.Încădelaprimelerânduriaflămcă:„Sutedemiideardeleniaupieritdintr-odatăînfumulistoriei,doarpentrucăerauevrei,într-unnefastsecolalurii,cândShoahulafostposibil.Înuneleoraşe,cândvaplinedestrăzişicartiereevreieşti,audispărutdefinitivbătrâniiîncaftanedezbătândproblememilenarepevreobancă,laumbră,zumzetulnegustorilor,privireafilozoficăastudenţilorde la ieşiva, adânciţi în descifrareaTalmudului, familiileveselemergândlasinagogă,luminiledeHanukadelafe-reastră.AdispărutlinişteaŞabatuluideodinioară.Încazurifericite,sinagogileaudevenitmuzeesaucentreculturale.Micilecomunităţirămase,cumembritotmaibătrânişitotmaipuţini,sezbatsăpăstrezecesemaipoateşisănulaseuitareasăcuprindătotul...Indiferenţaucideuneorilafeldesigurcaglonţulsaugazul.Indiferenţaucidepânăşimemoria...Cugreulumeadeaziseobişnuieştecugândulcămemoriaevreilortrebuieonoratămaides,căedificiileevreieştisuntunbunturisticşiculturalalîntregiiurbe,căevreiiaufăcutpartenudoardinistoriaoraşuluirespectiv,ci,decelemaimulteori,auînlesnitdezvoltareasa...că...Povesteaevreilordeodinioarăeadeseauitată,iarprezentalucrareeste,înaintedetoate,unapelcătretoţicititorii,deoriceetniesaureligie:haideţisăn-ofacemuitatădetot...Atâtmaiputemfacepentrucopiiiaceiaîngrozitordemulţi,cuochimari, triştişicusteluţegalbenecusutepepiept,carenuştiaudeceprieteniidejoacăîiocolescdintr-odatăşidecepărinţiiplângşiîistrânglapieptatâtdetare,deparcăn-osă-ivadăiarmâine...”.

DAN DRUŢĂ

Pe urmele evreilor someşeni de odinioară...


Dilemele democraţiei israelienenicedintreAmbasadăşiSNSPA.Aceastăsesiuneeste ilustrarea interesului deacunoaşte Israelul contemporan în toatăcomplexitatea sa, respectiv politica na-ţionalăînproblemesociale,strategiceşialteaspecte,pentruaelucidamultipleledilemealedemocraţieiisraeliene.Israe-lulestesinguraţarăstabilă,oinsulădedemocraţie,oţarăpluralistăşiinovativă,cuo societatemulticulturală, cuoeco-nomiesolidăşio tehnologiedevârf. Înpofida conflictelor cu palestinienii şi oseriedestatearabe,Israelulîşirespectăîn continuare angajamentul de a oferidrepturi sociale şi politice egale tuturorcetăţenilor,indiferentdereligie,rasăsausex.DanBen-Eliezer a arătat că, dincauzaameninţărilorteroristeşiainstabi-lităţiiînregiune,cândstatultrebuiesă-şiprotejezecetăţenii,seîntâmplăcaacestemijloacedeprotecţiesăintreînconflictcudrepturileindividualealecelorangajaţiînactivităţiteroriste.Aceastaesteunadindi-lemeledemocraţieiisraeliene,aapreciatvorbitorul,careapoiaamintitexcelentelerelaţiidintreRomâniaşiIsrael,extindereaandeanacolaborăriiînmultipledomenii,careaculminatcuosesiunecomunăacelordouăguverne,desfăşuratăînIsrael.Înîncheiere,ambasadorulamulţumitatâtconduceriiSNSPAcâtşiinvitaţilorpentruorganizareasesiunii.

În intervenţiile lor,membrii condu-ceriiSNSPA i-au salutat peparticipanţi(Cristian Pârvulescu, Alina Bârgăoanu),au vorbit despre importanţaCentrului,activitateacaresedesfăşoarăşiplanuriledeperspectivă,faptulcăsedoreşteorga-nizareaunuicursdemasteratşisecautăatragereaunorcercetătoridinlumeinte-resaţideproblemeleisraeliene(prorectorLiliana Popescu). În ceea ce priveştealegerea temei sesiunii,Liviu Rotman,directorulCentrului,aatrasatenţiaasupradificultăţilorpecareleîntâmpinăStatulIs-raelînimplementareaînviaţăaprincipiilordemocraţiei,recunoscuteînDeclaraţiadeIndependenţă,dincauzadiferenţelor înpoliticaculturalădemocraticăalocuitori-lorţării.Suntoseriedecontradicţiicareauproduspolemicidarapolemizaesteo caracteristică a educaţiei evreieşti, aconchisvorbitorul.

Înprelegerea”LikuddelaJabotinskyla Lieberman”, dr. Joseph Olmert, delaUniversitateadinCarolinadeSud,aprezentat şi analizat traseulparcursdeideologiamişcării revizioniste susţinutedeZeevJabotinsky,pecarepartidulLikudsusţinecăapreluat-o,considerându-se

moştenitorul acestui curent. ProfesorulOlmert,subliniindmodificărileideologiceintervenitede-alungultimpuluiîntr-oseriedeproblemefundamentale,considerăcăaceastătezănusejustificăînrealitate,laoraactualăexistândpreapuţine lucruricomune întremişcarea originară, ima-ginatădeJabotinsky, şi Likud, ceamaidramatică schimbare intervenind odatăcurealizareauniuniielectoraledin2013dintreIsraelBeytenu(partidulluiAvigdorLieberman)şiLikud.

Ce poate şi ce nu poate face un prim-ministru israelianDr.Dan Korn,delaUniversitateaTel

Aviv, a abordat în conferinţa sa tema”Puterea şi constrângerile premieruluiisraelian”. El s-a referit la un fenomencarenuestecaracteristicnumaiIsraelului:modulîncareunguvernîşipierderolulesenţialdeluareadeciziei,acestaajun-gânddinceîncemaimultoprerogativăa premierului care-şi formează unmicgrupcucarediscutăproblemele.Aceas-tăsituaţieaexistatşiînIsrael.Totuşi,încondiţiileîncaredeciziileluatedepremiersau demicul grup din jurul lui trebuievotate înKnesset,dincauzanumăruluimaredepartideînParlamentulisraelian,demulteoriNetanyahunuapututobţinesuficientăsusţinere.Prof.Kornasubliniatşidiferenţadintrepoziţiaşiputereaunuiprim-ministru,carepoatesădeţinăaceas-tăînaltăfuncţieînstat,fărăînsăadeţineşiputereanecesarăexercităriieidepline.

Prelegereadr-uluiMark Goldfeder,delaUniversitateaEmory(SUA),intitulată”Adefinişiaapăragraniţele:războaiejusteşi legale în gândirea iudaică”, a fost oabordareistorico-teoreticăaproblemelorrăzboiuluiîngândireaiudaicăde-alungultimpului,confruntareadeideidinliteraturarabinicăîntreceicaresepronunţauîm-potrivafolosiriiforţeişiceicaresusţineau

că, potrivit înţelepţilor războaiele erauimperative.

Din acest programnu a putut lipsiproblemapalestiniană.Prelegereaprof.dr.Ido Zelkovitz,delaUniversitateadinHaifa,”IsraelulşipalestinieniidupăPrimă-varaArabă: gânduri despredemocraţieşiprocesuldepace”,aanalizatefectelemişcărilorgeneratede”primăvaraarabă”asuprasocietăţiipalestinieneşi,înacestcontext,încemăsurăschimbărileinter-venitearinfluenţaprocesuldepacedintreisraelienişipalestinieni.

Lucrărileconferinţeiaucontinuatpe3octombrie,sesiuneadesfăşurându-sesubtitlul „Concepte democratice şi practicipoliticeînIsrael”,moderatădeprorectorulSNSPA,conf.univ.dr.Liliana Popescu. Eaa cuprins două prelegeri, susţinutedeprof. Ori Arbel Ganz,de laBeitBerlCollegeşidr. Adina Babeş,delaSNSPA.

Prelegerea profesoruluiOri Abel Ganz,“ResponsabilitateapublicăînIsra-el:maipuţinzgomotpentruorice”,apusîn luminăproblematica responsabilităţiipublice,caparteaîndatoririlorcivicealefiecăruicetăţeanfaţădesineşisocietate.De asemenea, a fost abordată o inte-resantă perspectivă comparatistă întrenormeledemocraţiilormoderne,precumStatul Israel şi configuraţia socială, canormăveterotestamentară.

Dr.Adina Babeş a prezentat comu-nicarea “Conceptualizarea cetăţeniei şipercepţiasalanivelulsocietăţiişistatuluiisraelian”,relevândaspectedespreceeaceînseamnăistoriaşiconceptualizareatermenuluişipracticiiacestuia,încădelaîntemeiereaStatuluiIsraelmodern,core-latcudoctrinasionistăşi fundamentelelegislativeadoptatedeKnesset,precumşidiferitelemanierederaportarealeter-ţelorfacţiunipoliticeşireligioase.

Toate prelegerile au fost urmate deîntrebărişidiscuţii.

EVA GALAMBOS, DAN DRUŢĂ

Înzilelede2şi3octombriea.c.,Cen-truldeStudiiIsraelienedincadrulŞcoliiNaţionaledeStudiiPolitice şiAdminis-trative(SNSPA),împreunăcuAmbasadaStatului Israel, au organizat cea de-adouasesiuneştiinţificăcareaavutunsu-biectinteresant:„Dilemealedemocraţieiisraeliene”.Prezentărilepecareoseriedemembriaicomunităţiiacademicedinţarăşidinstrăinătatele-aufăcutauavutdrept scop să reflecte şi să elucideze,printre altele, evoluţiile ideologice dinpolitica israeliană, dinamica instituţiilorpublice,definireaşiapărareagraniţelorşisecuritateaIsraelului.

Sesiunea de deschidere,moderatăde prof. univ. Cristian Pârvulescu, de-canulFacultăţiideŞtiinţePolitice,afostsalutatădeprof.univ.Alina Bărgăoanu,rectorulSNSPA,E.S.Dan Ben-Eliezer,ambasadorulStatului Israel, conf. univ.Liliana Popescu,prorector,şiprof.univ.Liviu Rotman, directorul Centrului deStudiiIsraeliene.Printreparticipanţis-aaflatE.S.Eduard Iosiper,fostambasadoralRomânieiînIsrael.

E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel:

Colaborare rodnică între Ambasadă şi SNSPAÎncuvântulsău,ambasadorulisraeli-

anasubliniatcăceadeadouasesiuneaCentruluiesterezultatulcolaborăriirod-

Fundoianu revine la Iaşi

Începând din 19 septembrie 2013,datorităiniţiativeiconduceriiComunităţiiEvreilor din Iaşi, susţinută de InstitutulFrancez,InstitutuldeFilologieRomână„AlexandruPhilippide”şiEdituraUniver-sităţii „Alexandru IoanCuza”, iniţiativăaprobată deConsiliul local şi PrimăriaMunicipiuluiIaşi,ostradădincentrulIa-şiuluiaprimitnumeleluiBenjaminFundo-ianuşiaceasta,înajunulîmpliniriia115anide lanaştereapoetului.CeremoniadepunereaplăciicunumelestrăziiafostdeschisădeBenjamina Ides Lozneanu,secretaraComunităţii Evreilor din Iaşi,careadatcitireuneiscrisoritransmisedeing.AbrahamGhiltman,preşedinteleco-munităţii,şiunuimesajadresatasistenţeidecătreing.MihaiChirica,viceprimarulMunicipiuluiIaşi.

Prof.univ.dr.Andrei Hoişie-Corbea,directorulEdituriiUniversităţii„Al.I.Cuza”dinIaşi,avorbitdespreviaţaşioperaluiBenjaminFundoianu-Fondane,punctândcelemaiimportantemomentedinviaţaşicreaţiaacestuia,atâtdinRomânia,câtşidinFranţa,undes-astabilitdefinitivşideundeafostdeportatînlagărulmorţiidelaAuschwitz-Birkenau,murindîncamereledegazare.Elarfipututscăpa,deoareceprietenidinFranţaîiobţinuserăeliberareadarnuavrutsă-şipărăseascăsora,aflatăînlagăr.ProfesorulAndreiHoişie-Corbeaa subliniat că cercetătorii ieşeni LeonVolovici şiRemusZăstroiu (prezent laceremonie)aufostpionieriistudiilorfon-danieneînRomâniaşinunumai.

Prezent la ceremonia de la Iaşi,preşedinteleF.C.E.R.,deputatdr.Aurel Vainer,avorbitdespreimportanţacinstiriimemorieimarilor intelectualievrei,per-sonalităţideseamăaleştiinţeişiculturiievreieştişiromâneşti.Afostmenţionatăapartenenţaşi rolul luiB.Fundoianu laavangarda românească şi prietenia cel-alegatdeEmilCioran.

Dr.A.Vaineracalificatcafiindspecificfrăţietăţii evreieşti faptul căFundoianunuşi-aabandonatsora.AtâtprofesorulA.Hoişie-CorbeacâtşipreşedinteleA.VainerauarătatcăpeplacacunumelestrăziiBenjaminFondanetrebuieadău-gatşinumeleFundoianu,deoarecepo-etulaparţineculturiiromâneşifranceze,deopotrivă.

MARTHA EŞANU

Înmai2011, laHaifa,ne-amîntrunit270deevreicarene-ampetrecutanimulţidin viaţă laTimişoara.Emoţia regăsirii,valul de nostalgie care ne-a năpădit şievidentanevoielăuntricădeaîmpărtăşibagajulnostrudetrăirimi-audatideeasăînregistrezpovestirideviaţăaleevreilortimişoreni.Laîndemnulprietenilor,aldi-rectoruluiJOINTpentruRomânia,IsraelSabag,şialSmarandeiVultur,ampornitladrumcasăstaudevorbăcuoamenidin diferite generaţii, între 35 şi 97 deani,laTimişoara,înIsrael,SUA,Canada,Germania,Suedia, Franţa.Cursul con-vorbirilorşerpuiaînvoie,darseîntorceamereulaîntrebările-cheie:Ceneleagă?Cenedefineşte?CeînseamnăTimişoarapentrunoi?Ce lecţiideviaţăne învaţăexperienţa?

Ce ne leagă?Împărtăşim un destin istoric. S-au

evocatmăsurileantisemite,pericolulde-portării, himerapromisiunilor comunisteşispulberarea iluziilor,diferite formedediscriminări. Remarcabilă este capaci-tateaderezistenţădecaredaudovadămaitoţi.Cuaceeaşienergieşicreativitatecucares-auafirmatîntoatedomeniileînperioadainterbelică,într-ocaracteristicăreacţiedeHopa Mitică,dupărăzboi,mulţis-auavântat pe căile carepromiteauoexistenţă demnă, spre comunism sau/

şi spresionism.Homo faber prinexce-lenţă,implicaţiînviaţasocialăşipolitică,evreii timişoreni au vrut să introducănormalitateaînexistenţalormilenarădeexcepţie.Opţiuneacomunistăîncontextulfascismuluişialrăzboiuluieradeînţeles,dardezmeticireaasurvenitmaidevremesaumaitârziu.Majoritateaaalesatuncidrumul emigraţiei pentru a evada dincomunism,mulţi s-au stabilit în Israel,pentrucasă-şiconstruiascăoţarăalor,undeistoriasănuserepete.

Un liant puternic, alături dedestinulimpusdesocietateşidecursul istoriei,sunt sinagoga şi tradiţia. Serbarea deBarMiţva, denuntă, ceremonia înmor-mântării, marile sărbători, festivităţilecomunitare sunt evenimentemarcante,caretimpde63deaniaufostlegatedepersoanaRabinuluidr.ErnestNeumann,tatălmeu,figurăluminoasăînjurulcăreiagravita comunitatea.Prezent înmajori-tateamărturiilor,personalitatearabinuluisedefineştecaprofesorşirabin,vorbitorcarismatic în vremuri grele, gardian altradiţieiiudaice,celcarealăsatamintirideneuitatînmemoriamembrilorcomunităţii.Străluceaprininteligenţăşibunătate,prindăruireşiiubiredesemeni.Uniişi-lamin-tesccaprofesorcarei-aîndrumat,carele-adeschisorizonturinoi,alţiicarabin,cuvorbaînaripată,saucaprietencald.Aveadarulsăsetranspunăîneulceluilaltşisădeaglassentimentelordebucurie

sautristeţe,desimpatieşiafecţiune.Eracunoscut pestehotareleComunităţii, înoraş,întoatăţara.„FiguraRabinuluiNeu-mannarămascaunmodel,caoimagineemblematicăacomunităţii timişoreneşiearezistăîntimp,”spuneLucianaFried-mann, preşedinteleComunităţiiEvreilordin Timişoara.

Identificareacuoraşul,cupersonalităţilocaleestedeasemeneaunfactorunifi-catorşiidentitarpentruevreiitimişoreni.Timişoara-loculcopilărieişialtinereţii,alprimeiiubiri,loculundeceidragiîşidormsomnuldeveci,oraşulundeparfumuldetei tebuimăceştecanicăierialtundeva.Timişoara celestă - frumoasă, caldă şiimuabilă, cumnumai în amintire poateexista.Trăirileneplăcutesunt,îngeneral,depozitatepemormanuldedeşeurialeuităriiterapeutice.

Lecţii de viaţăSă înveţi şi să fii util, să ajuţi şi să

creezi, îmiexplicatata,maitârziunepo-tuluisăuDaniel.Aceleaşiprincipiile-amreţinutdinconvorbiri.Estefrapantîncâtepovestirirăsareun om cumsecadecare,cutoatecăstrăinsorţiievreilor,dăomânăde ajutor şi, prin prisma recunoştinţei,câştigădimensiunideerou.

GETTA NEUMANN

(Continuare în pag. 27)

„ D e s t i n e e v r e i e ş t i l a T i m i ş o a r a ”


JCC BUCURESTI,

Realizatorii voluntari de la RadioShalomRomâniaaducînfaţapubliculuiascultătoremisiunidinceîncemaidiver-se.Emisiunimuzicale, dedivertisment,consilierejuridică,medicală,psihologică,dezbaterişisfaturipetemeiudaice,emisi-unipentrucopiişipensionariseregăsescîngriladeprogrameapostului.Recent,pepaginadefacebookaRadioShalomafostpremiatăpersoanacareadatlike-ulcunumărul1000.EstevorbadeGabrielaEzri, dinOradea, care a primit o cartecunoscutădepsihologie,simbolalcelei

mainoiemisiuni,„Shalompsihologia”.Şilaaceastăemisiune,realizatădespeci-aliştiîndomeniu,ascultătoriipotadresaîntrebăriîndirect.

Ceidoirealizatori,încompaniaîntregiiechipedelaRadioShalom,vorurma,cala începutulfiecăruinouan,uncurscujurnalişti profesionişti. Este unul dintrecelemaiimportantemomentealesezo-nului, încaredragosteapentruaceastăprofesiunedevinepentruuniiunadevărat„microb”,decarecugreusepotdespărţi.

În timpul Festivalului Ierusalim dinBucureşti şi cu ocazia altor festivaluriurbane,laomicăreproducereaKotelului-ZidulPlângerii,participanţiişi-aupututscrie gândurile şi dorinţele adresate luiDumnezeu,caşicums-arfiaflatchiaracolo, în inima Ierusalimului. Prin bu-năvoinţa lui IsraelSabag,directorJointRomânia, am aflat că aceste bileţele,strânsecumaregrijădeorganizatori,auajunsundeleestelocul–laZidulPlân-

geriidinIerusalim.Eleseaflăacumacoloşiceicarele-auscrispottrăisenzaţiacăaucălătorit încentrulvieţiievreieştidinîntreagalume.

Tradiţia aşezării bileţelelor în ZidulPlângeriiesterespectatădeaproapeori-cinevineînacestlocspecialalCredinţeiIudaiceşiareosemnificaţiedesufletpen-truceicepăşescînspaţiulundeoameniidepretutindeni ridicăcelemaimulte şimaifierbinţirugăciuni.

Peste300depersoaneauluatpartelapicniculdedicatluniiTişrei.Evenimentul,desfăşuratîntr-ostrălucitoarezidetoam-nă, a avut numerosemomente pentrutoatevârsteleşipreocupările.ConcursulpeechipepentruconstruireauneiSucaînminiaturăs-abucuratdesuccesşiapus la încercarenudoar imaginaţia, cişicunoştinţelereligioasealeparticipan-ţilor.CorulHazamir alC.E.B. şi JCCaevoluatînfaţaparticipanţilorcare,dacă

nuaucântatîmpreunăcuel,aupututsăînveţedansuriisraeliene.Copiiiauavutprogramededicatedoarlor,încompaniamadrihimi-lor.Confecţionareadedeco-raţiuni şi bijuterii a fost oaltăactivitateinteresantă.Concursuri, jocuri, întrecerisportives-audesfăşuratpetotparcursulzilei,nelăsândniciunminutdeplictisealăsăsestrecoareînacestprogram,aşteptatcuîncântarelaJCCBucureşti.

Radio Shalom România, emisiuni apreciate la nivel naţional

O promisiune onorată: dorinţele au ajuns la destinaţie

Picnic cu numeroase surprize pentru toate generaţiile

F e m e i l e e v r e i c e î n a n s a m b l u l v i e ţ i i u r b a n eProiectulcomunitar“EshetHail”afost

inclusdeJCCBucureştiînfestivalulurban“FemeipeMătăsari”.Doamnelecareaurealizataceastăsecţiuneşi-aupropussăpromovezeînfaţapubliculuibucureşteanvaloareafemeiiînIudaism,darşiîncul-turaşicivilizaţiauniversală.PrezentareaainclusoexpoziţiecufemeicelebredinRomâniaşistrăinătate,doamnecareau

influenţatsoartasemenilorlor.Caoaltăapreciere pentru contribuţia femeii laevoluţialumii,aufostprezentateşicitatedin femei celebre.Cei careau venit înaceastă veche zonăurbanăa capitaleis-auprinsîntr-ohorăisraelianăoriauluatpartelaatelieruldeconfecţionatbijuterii.Desigur,nuputeaulipsibunătăţilespeci-ficebucătărieievreieşti.

„Săptămâna porţilor deschise“ la Căminul RosenAdevenito tradiţieca înfiecarean,

în luna octombrie, JCC să organizeze„Săptămânavârstnicului”.Cadeobicei,înacestcadruaavutlocşi„Ziuaporţilordeschise”laCăminul“Rosen”.

Oaspeţideseamă:ing.PaulSchwartz,vicepreşedinte F.C.E.R. şi preşedinteC.E.B.,Attila Gulyas, vicepreşedinteC.E.B. şi director D.A.S.M., ing.NiluAronovici,prof.dr.ing.SaşaIonescu,dr.MonaBejan,consilierC.E.B.şidirectorulPoliclinicii F.C.E.R.Sala a fost neîncă-pătoarepentrunumărulmaredeprietenidin“generaţiadeaur”delaJCC,veniţi,subconducereaSandeiWolf,săiapartelafestivitate.

DomnuldirectorGaetano Perrottale-aurattuturorbunvenitşiaexprimatbucurianoastrădeafiîmpreună.

ÎnprezentareavieţiilaCămin,pecareamintitulat-o“CăminulRosen-oamenişifapte”,amvorbitdesprecondiţiilede-osebitedetraipecareleavem,desprebogataactivitatecultural-educativăcesedesfăşoarălanoi,precumşidesprecolegideainoştricucarenemândrim.

DeexempludoamnaMediWechslerDinu, în vârstă de 104 ani, şi doamnaAretinaKlarfeld, în vârstă de 101 ani.AmmenţionatcăMediDinu,înperioada

încareseaflalaCămin,afostdeclarată“Cetăţean de onoare” al municipiuluiRâmnicu Vâlcea şi faptul că a primitMarelePremiupentrupictură launfes-tival internaţional desfăşurat laMadrid.La fel, doamnaEvaSzemler Lendvaya fost declarată “Cetăţean de onoare”almunicipiului Braşov.Un alt exempluineditesteMargaretaEschenazi,acăreibiografieainspiratunpersonajdinpiesa“Nune-amnăscutlaloculpotrivit”,scrisădeDavidSchwartzşiMonicaMarinescu,piesăpremiatălaunfestivalinternaţional.Pedealtăparte,amvorbitdesprecelepatruspectacolescriseşiinterpretatederezidenţiinoştri,prezentateatâtlaCămin,darşilaDASM,laJCCşichiarlaTES.

Am spus câteva cuvinte şi despreoamenii care au grijă de rezidenţi: dr. StelianaAnghel, Marcela Golda,AndreiStamate şi “careul de aşi” careactiveazălaClubulnostru:RodicaDumi-trache,IlieZan,CristianaPopaşiClaudiaNegoiu.

NuseputeasănuamintescvizitelevoluntarilorF.C.E.R.precumşialeunorgrupuridevoluntaridinGermania,Belgia,Olanda,Spania,Austria,Suedia,Polonia,Ungaria,Letonia,Belarus, împreunăcucareamorganizatacţiunidesocializare.

Însfârşit,amrelatatdespreproiectuldeartăcomunitară“Vârsta4”şidespreblo-gulcuacelaşinume,careesteunfeldecronicăavieţiidinCăminul“Rosen”.Acestblogaînregistratpânăacum37.898deaccesări,dincare11.165dinSUA,Rusia,Germania,Israel,Franţa,Danemarca,R.Moldova,MareaBritanie,Ucraina, etc.EstelimpedecăvesteadespreCăminulRosens-aduspestemărişiţări!

Evident, Căminul nostru deţine operformanţăexcepţionalăpentruunco-lectivdeoamenibătrânişi reprezintăoexperienţăpreţioasăpentrualteinstituţiisimilare.

Luând cuvântul, ing.Paul Schwartz ne-atransmisunsalutdinparteadr.AurelVainer,reţinutdeobligaţiioficialelegatedevizitaunordelegaţiidepestehotare.Ne-a adresat totodată felicitări şi ne-aasigurat că rezidenţiiCăminului sunt ogrijăpermanentăpentruF.C.E.R.

Doroteia Weissbuch,unadintrecelemaiactivecolege,adatglassentimen-telorde linişte şi siguranţăale reziden-ţilor,datorităsupravegheriimedicaledecare beneficiem.Dr. StelianaAnghel,care răspundedesănătateanoastră, aconstruitunîntregsistemdecolaborarecarecuprindeatâtmediciinoştri,câtşipe

ceidelaPoliclinicaDASM,precumşialţimedicispecialiştideladiferitespitaleşipoliclinicidinCapitală.“Putemspunecăsănătateanostrăseaflăpemâinibune!“,aafirmatDoroteia.Aşae!

Încontinuare,dinpartea rezidenţilors-au exprimatmulţumiri tinerilor artiştivoluntari,iniţiatoriiproiectului“Vârsta4”, caresuntalăturidenoi:David,Mihaela,Monica,PaulşiKatia.

Adomnitpermanentoatmosferădeveselieasiguratăşideprogramuldemu-zicăclasicăşimodernă,oferitdecolonelMariusFrica,dirijorulOrchestreideEstra-dăAngely’s,unvechiprietenalCăminuluinostru.Ne-audelectat sopraneleElenaDincaşiLuizaDan,precumşisaxofonistulOvidiuParaschiv,îndelungaplaudaţideceiprezenţi.

OaspeţiiauvizitatCăminulşiauvizio-nat,cuzâmbetulpebuze,oexpoziţiedecaricaturi, aparţinând luiMandyCostin,învârstăde96deani,carealocuitşieloperioadălaCămin.

Oziplină,amprimit felicitări, iarnoiammultumitF.C.E.R.–luiAurelVainer,luiAttilaGulyas, luiGaetanoPerrottaşiîntreguluipersonalalCăminului.

POMPILIU STERIAN

Reuniune comunitară în SucaAtmosferaplăcutăaputut fi simţităde cei careau venit săpetreacă înSuca

aceastăsărbătoare,înfiecareseară.Launpahardevinsaudemust,participanţiiaupututgustadinbucatelecareînsoţescşedereanoastrăîncortpeparcursuluneisăptămâni.Noineamintim,încercândchiarsăsimţimcumsălăşluiaustrămoşiinoştriînvremurileieşiriidinEgipt.


JCCOradeaaîntâmpinattoamnacunumeroase programe dedicate tuturorgeneraţiilor. Beneficiind de frumuseţilearhitectonice şi demoştenirea istoricăa oraşului de peCrişuri, cei care iaupartelaacesteprogramesepotbucuraşideofertaculturalăamunicipiului,careodinioară găzduia una dintre celemaimarişiputernicecomunităţievreieştidinTransilvania.Copii, tineri, reprezentanţiai vârsteimedii şi pensionari iau partela programededicate, înmulte cazuri,întregii familii. Prezenţa rabinuluiSraiaKavasigurăoviaţăevreiascămaicon-stantăşiinteresantăînacelaşitimppentrumembriicomunităţii.Estefoarteimportantpentrutoţiparticipanţiisăasculteglasulcutotulspecialalprofesoruluişirabinuluiisraelian.Copiiiparticipălaprogramelelacaremadrihimiiîiinvităînmodconstant–cântă,sejoacă,gătesc,sebucurăîm-preunădetotceeaceleoferăfrumoaselesărbătoriiudaice.

Membrii comunităţii orădene fac şivizitelacimitirşifaceforturisăîlîntreţină.Vârstniciiiaupartelaprogrameinteresan-teşi,alăturideorganizatori,acesteasedesfăşoarăatâtînCentrulComunitarcât

şi înafara lui. ÎnviaţaevreiascăaJCCOradea,unroldeosebitîlareHakeshetKlezmerBandcare,şi înanulevreiesc5774vaaveaunciclubogatdeconcerte.Muzicaevreiascătransmisăpeaceastăcaleajungeladestinari–evreişineevrei–şiaducedintimpuriîndepărtatesenti-menteleşi viaţaevreilorperegrini, caretrăiauîndiverseţărieuropene.

JCC TIMISOARA,

JCC ORADEA

ComunitateaEvreilorTimişoara s-aalăturatproiectuluiSoundczech,festivaluldemuzicăcehăcontemporană,organizatdinCentrulCehdinBucureşti.DespreIvaBittova,protagonistauneiseriincredibilelaSinagogadinCetate,pesite-ulUSNa-tionalRadioscrie:„Rafinatăşiautentică,pasionalăşireţinută,eaaresufletulunuiţigan,voceaunuitrubadurşiminteaunuigeniu”.ConcerteleeiauumplutCarne-gieHallşimarilesălidinîntreagalume,pentruaajungeacumşiînRomânia.Deaceastădată,aconcertatdoarlaBucu-reştişi laTimişoara,undeComunitateaEvreilorşiSocietateaFilarmonicăaufostparteneriiprogramului.„Nuexistănimenipescenamuzicalăcehălaacelaşinivel”,spuneRenéKubášek,directorulCentruluiCeh,organizatorulevenimentului.

FestivalulSoundczech,organizatdecătreCentrulCeh,aflatlaceade-adoua

ediţie,acuprinsunmixalcelormaiinte-resanteproiectemuzicalecontemporanedinRepublicaCehă.Delastilulelectro-popalformaţiei„MidiLidi”,trecândprinrock-ulatmosfericalcelordela„PleaseTheTrees”saumuzicaetnoalui„Gadjo.cz”,pânălajazzulproaspătalformaţiei„FanfanTulipan”. Festivalul a începutcu un spectacol special, care i-a aduspeaceeaşiscenăpeacordeonistulromnevăzătorMarioBihari,cunoscutdejapu-bliculuiromân,şiuncelebruDJpraghezalpostuluiRadio1.

Concertul de laTimişoara, la careauparticipatpeste400depersoane,nupoatefiîncadratînvreungen,elpurtândmarcaclarăşiunicăaIveiBittova.Searas-aîncheiatcuohalbădebere,servităpentrutoţidoritoriideprincipalulsponsoralevenimentului,Staropramen.

PensionariicarefrecventeazăCentruldezialJCCşiComunităţiiEvreilordinTimi-şoaraaupartedeprogramecaresălesusciteatenţiaşisălepună,adesea,minteaşisensibilitatealaîncercare.Înurmaunorfoarteutilecursuriurmaterecent,celedouăorganizatoare,IuditHirschlşiVeronaBotiş,s-augânditsăpunăînaplicareoidee“năstruşnică”.Dedouăoripelună,încadrulunuiprogramdevoluntariat,vârstniciivorfivizitaţide”câinisalvatori”şideantrenorullor.Vorasistalademonstraţiipracticeşisevorputeaapropiadeacesteanimalecareajutăîntr-adevăromulînsituaţiifoartecritice,sprijinindu-ipeceicarepotsalvavieţi.

Unaltproiectîncursdeconsolidareesteîntâlnireapensionarilorcuceimici.Ast-fel,bunicilesuntîncurajateca,înanumitezile,săvinăcunepoţeiilorfoartemici,decareaugrijăacasă.Esteobucuriepentrutoţiceilalţiparticipanţi,iarpentrueleesteoposibilitatedealuaparteşilaunprogramrelaxant.

AndreeaDobra,realizatoareaprogra-melorpentruvârstamedieîncadrulJCCTimişoara, i-a invitat recentpemembriicomunităţiibănăţenesădescopereunadintrecelemaiutile,hrănitoareşisănă-

toaseprodusealenaturii-seminţeledechia.Dupăceauauzitdesprebeneficiilelor, unice pentru organism, participanţiiau putut degusta produsul, în câtevacombinaţiifoarteinteresante.

Iva Bittova, la Sinagoaga din Cetate

Prieteni de suflet ai pensionarilor

Despre sănătate, pentru vârsta medie

Pagini realizate de LUCIANA FRIEDMANN

P r o g r a m e l e t o a m n e i

Seară de poezie Z . TaubergÎnciudacelorpesteoptdeceniicareautrecut„cavântul”,profesorulZigmund

Taubergîşipăstreazăvioiciunea,dragosteadeviaţă,deoameni,depoezie,fărănicioreţinere.Încadrul“Săptămâniivârstnicului”,organizatădeJCC(SandaWolf)vineri,4octombriea.c.,aavutlocoadevăratăsărbătoaredepoezie-muzică,cuocazialansăriiceleideadouacărţia„tânăruluipoet”-„Petaledegând”(graficadr.MariaCristinaCârjă, IolandaGabrielaAnghelescu, tehnoredactareMarianaRăbâncă).Volumulcuprindepoeziiscriseînultimiiani,dupăprimacarte„Cer,om,pământ”,fiinddedicatsoţieiEdithşifiicei,dr.LianaTauberg,careafostsufletulacesteimanifestări.

Au vorbit prof. dr.ŞtefanCazimir şi poetulBorisMarian, care s-au referit laoriginalitateaautorului,matematiciandeprofesie,iubitordepoezieşiştiinţă.S-auprezentatvideoclipurialeartisteiMariaCristinaCârjă.AurecitatmasteranzidelaUniversitateaNaţionalădeArtăTeatralăşiCinematografică:LiviuChiţu,HoriaBut-naru,AidaAvieriţei;formaţiaAUDBANDainterpretatmuzicămodernă.Carteaafostdifuzatănumerosuluipublicprezent,spresatisfacţiaautorului,careamulţumitorganizatorilor.SerbareaapremersOnegŞabatului,lacareaufostinvitaţimembrişiprieteniaicomunităţiievreilordinBucureşti.Înconcluzie,ofrumoasăîntâlnireinterculturală,multietnică.(B.M.M.)

O... „chestiune tipic evreiască”

Viceprimarul Timişoarei insultă spiritul proverbial al Timişoarei

în timp ce primarul îl afirmăRecent,oafirmaţieaunuiadintrevice-

primariioraşuluiTimişoara,TraianStoia,a iscat o adevărată furtunămediaticăîn oraşul de peBega iarComunitateaEvreilorTimişoaraşiTeatrulNaţionaldinTimişoaraaureacţionatprompt.Citatdepublicaţia„ZiuadeVest”şiapoipreluatşidealţicolegitimişoreni,acestaaspus:„Construcţia (SinagogaFabric n. red.)aparţinedefaptuneisocietăţicaritabilecare până acuma închiriat o serie deedificiiprimăriei,inclusivliceuldearte.Eiprimescbanidelaprimărie,darnuşi-aupermissărenovezesinagoga.Eochestietipicevreiască”.

Afirmaţia,făcutăîncontextulîncaresemenţiona amendarea proprietaruluipentru neîntreţinerea edificiului, a fostcomplet eronată şi, în acelaşi timp, aavut o evidentă conotaţie discriminato-rie,completstrăinăspirituluicosmopolitrecunoscut al Timişoarei. În realitate,F.C.E.R.,respectivComunitateaEvreilordinTimişoara,aoferit–fărăasolicitavreoplată–SinagogaFabricpentruoperioadăde35deaniTeatruluiNaţional,unadintrecelemai importante instituţii culturalealeoraşului,nostru,considerândcă, înabsenţamijloacelorpropriifinanciaredeaorenova,vaaduceunbeneficiuvieţiiculturale a oraşului.Comunitatea nu aînchiriatnicioclădirePrimăriei.

Despreafirmaţia“chestiunetipicevre-iască”,preşedintacomunităţii,dr.LucianaFriedmann,afirma:„Aceastaareocono-taţie evident discriminatorie, injurioasăşi nedemnă de un edil almunicipiuluiTimişoara,aicăruicetăţeniloialisuntemînmozaiculetnicaloraşului.”

Pânăacum, deşi comunitateaevre-iascălocalăasolicitatacestlucru,vice-primarulnuşi-aretractatcuvintele.Pedealtă parte, primarul, prof.dr.ing.NicolaeRobu,arăspuns într-unmodfermscri-soriiadresatedeconducereacomunităţii.Considerândcăesteunexempludere-acţieimediatăşifermă,citămdinaceastă

scrisoare,careafirmă înmodclarcareesteatmosferacivică,demnădeaceastăcetatemultietnicăeuropeană.

„Punctele de vedere în speţă, ex-primate de dl. viceprimarTraianStoia,reprezintăopiniipersonaleşinuimplicăînniciunfelPrimăriaMunicipiuluiTimişoara.Subsemnatul, ca primar alMunicipiuluiTimişoara, dar şi ca persoană privată,regretcăuncetăţeanromânşi,cuatâtmaimult,untimişorean,înplusviceprimaralTimişoarei,afăcutasemeneadeclaraţiişimădelimiteztotaldeele,totodatăres-pingându-lecutărie.

Timişoaraesteunoraş încare tole-ranţa,solidaritatea,respectulşipreţuireareciprocăîntreoamenideetniidiferite,cucredinţe, limbimaterneşiculturidiferitesuntlaeleacasă,într-uncuvânt:unoraşalunităţiiîndiversitate.Şiasta,desecole!Acest spirit alTimişoarei reprezintă, înopiniamea,unadintrevalorilesalecelemaidepreţ. Iarnoi,ceideastăzişidemâine,avemobligaţiadea-lprezervaşiducemaideparte.

Ştiţibine,stimatădoamnăpreşedinteLucianaFriedmann,căeuvăportunres-pectşiopreţuiredeosebită,dumneavoas-tră,concitadinilorevreişico-etnicilordvs.deoriunde,apreciindistoriazbuciumatăaetnieidvs. şi contribuţiaei la zestreade valori fundamentale, precum şi laaceeadedescopeririştiinţificeşicreaţiiartisticealeumanităţiiiar,înTimişoara,laaducereaoraşuluilaceeacevedemcăelreprezintăastăzi.(...)

Vămulţumescpentrumodul încareaţirăspunslaapelulmeudeafimembrufondatoralConsiliuluiMinorităţilorEtnicedinTimişoara, înfiinţat la iniţiativa sub-semnatului,înideeadeaconferiunmaibuncadrudedialogşi conlucrare întrePrimăriaMunicipiuluiTimişoara,respectivsubsemnatul ca primar, pe de o parte,şi reprezentanţiiminorităţilor etnice dinTimişoara,pedealtăparte.”(L.F.)


Pericolele extremismului de dreaptaInstitutul pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, SNSPA şi

Fundaţia „Friedrich Ebert” au organizat pe 10 octombrie a.c. conferinţa internaţională „Extremismul de dreapta din România şi Europa”. Acţiunea a fost dedicată comemo-rării Holocaustului din România, deoarece aşa cum a afirmat dr. Alexandru Florian, directorul general al Institutului „Elie Wiesel”, a vorbi despre extrema dreaptă actuală este un gest de memorie pentru victimele şi supravieţuitorii Holocaustului, tocmai pentru a evita în perspectivă manifestările extremei drepte împotriva minorităţilor de orice fel. El a mai subliniat că astăzi criza economică europeană este un context favorabil pentru ascensiunea extremei drepte, foarte vocală şi prezentă în Grecia, Ungaria şi chiar şi în Franţa. În România ea este prezentă mai ales în mediul virtual. Aceeaşi idee a fost susţinută de Matthias Jobelius, de la Fundaţia Friedrich Ebert, care a arătat că pentru elaborarea contrastrategiilor vizând combaterea acestui fenomen este necesară înţelegerea cauzelor. De aceea, la această conferinţă au fost invitaţi experţi din diferite ţări.

Un discurs extremist şi la membrii partidelor

mainstreamConf.dr.Liliana Popescu,prorectoral

SNSPA,asubliniatcăînRomâniaextre-madreaptăsemanifestămaialesîmpotri-vahomosexualilorşiaromilor.Eaaatrasatenţia şi asuprapericolelor discursuluianticomunist,careneagăoseriedevaloriumanistenumaifiindcăaufostsusţinuteîncomunism.Larândulsău,prof.univ.dr.Cristian Pârvulescu, referindu-se la as-censiuneaextremeidrepte,careaînceputcamprinanul2000,aatrasatenţiaasupraprezenţeiacesteiideologiişilapartidelemainstream,respectivmarilepartidepo-litice. ÎnceeacepriveşteRomânia,s-aintensificat atitudinea antiromă.Potrivitopinieivorbitorului,nutotulsedatoreazăcrizei.Pentru a lupta împotriva acesteiideologii,trebuiesăieşimdinspaţiileîn-chiseşisăneconfruntămpubliccuceicesusţinastfeldeidei,aconchisvorbitorul.

În prelegerea „Dreapta radicală înEuropa, tendinţe, structuri şi provocăripolitice”, prof.dr.Michael Mikenberg (Germania)aprezentatuntablouvastaldiferitelor grupări şi partidedeextremadreaptă, cuelementele lor comunedarşi cu diferenţele lor, principalele cate-gorii fiind fasciştii, rasiştii, etnocentriştiişipopuliştiireligioşi,măsuraîncareeleexercită presiuni asupra unor partidepolitice,evoluţiadiferitelormişcări.ÎnEu-ropadeEst,aarătatel,semanifestămaidegrabăvaiantafascistăaextremismuluidedreapta,prinetnocentrismşidorinţarestaurăriitrecutului,reluareaproblemeigraniţelorşiatitudineaantiromă.

O analiză în acelaşi spirit, aplicatăextremei drepte româneşti a fost reali-

zatădeziaristulWilliam Totok,plecatdinRomânia.Demonstrândo excepţionalăcunoaştereafenomenului,elaprezentatevoluţiapeetapeadiferitelorgrupărişiformaţiunipolitice româneşti careapar-ţinacestei orientări,manifestările lor înspaţiulpublic,încercareadereînvierealegionarismului, dar şi a altor ideologii.Membrii acestor grupări şi partide suntantieuropenişianti-NATO,antimaghiari,antisemiţişianti-gayşigrupurilelorsuntconectatecualtegrupărideacestfeldinEuropa.

Traseismul politic– cauza intoleranţei în discursul public

Dr.Radu Cinpoes(MareaBritanie)adezbătutproblemaintoleranţeiînmediulpoliticromânesc,afirmândcăacestsen-timentesteprezentchiarşiîndiscursurilepublicealepartidelormainstream.Forme-ledeintoleranţăcuprindoseriedeste-reotipurinegative,folositeîndiscursurilepublice.Vorbitorulaopinatcăpătrunde-reaintoleranţeiînrândurilemarilorpartidepoliticeseexplicăşiprintraseismulpolitic.Prinschimbareaformaţiuniipolitice,foştimembriaipartidelorextremisteinoculea-ză intoleranţa în ideologianoului partidîncares-auînscris.Aceastătendinţăseintensifică şi este greu de contracarat,deoareceeste insidioasă,asusţinutdr.Cinpoes.

Totdespre impactulextremeidrepteasupramarilor partide politice a vorbitşianalistulpoliticTamas Boros,dinUn-garia,prezentândo istoriea formaţiuniiJobbik.Elaexplicatsuccesulînalegerişiînsondajealacestuipartidprindeza-măgireafaţădepartideledestângaşide

O z i n e f a s t ă p e n t r u o m e n i r e

centru,prinlipsasiguranţei,prinfaptulcăunguriisuntdeschişilaextremadreaptăşiexistănumeroaseprejudecăţicareseregăsescînîntregspectrulpolitic.Potrivitopinieilui,deşirespingealianţacuacestpartid,premierulungarViktorOrbanapusîn aplicareo serie de idei susţinute de„Jobbik”,maialesîndomeniuleconomic.

Problema combaterii extremismuluidedreaptaafostabordatădedr.Harald Weinblöck,careacreatRAN,reţeauadeconştientizareafenomentelorextremiste,şi careapropusoseriedemetodedelucruconcrete.

La rândul său, prof.univ. dr. Liviu Rotman(SNSPA,CSIER)asubliniatcăînRomâniaproblemaextremismuluidedreaptaafostneglijată,căsetolereazămanifesatrea lui în spaţii publice şi căesenţapericoluluiextremeidrepte,caredepăşeştexenofobiasauantisemitismul,este atacul împotriva statului de drept.Combaterea acestui fenomenar trebuifăcutăînprimulrândprineducaţie,apoiprinpresăşiprinrealizareaunuipactîntrepartidele politice de opoziţie împotrivaextremismului.

ZiaristulMircea Toma a analizatevoluţiaatitudiniiantiromeînsocietatearomânăşiprezenţaei înpresă,slabeleluăridepoziţieşiîncercareadeaschimbaimaginearomilorprinlansareaunorcam-

panii.Concluzia vorbitorului a fost însădestul de pesimistă, el afirmând că, încontinuare,discursulpopularesterasist.

Înprelegerea„Memoriebunăşime-morie«rea».Cumsereflectămemoriaco-lectivădespreHolocaustînspaţiulpublic”,Alexandru Florianacomparattendinţadeaaduceînspaţiulpublicdocumentelele-gatedeHolocaustcuceaprivindcultulluiIonAntonescuşinegareasaudenigrareaHolocaustuluişiaconstatatcămesajeledespreAntonescuaufostmultmaiper-cutantedecâtcelelegatedeHolocaust.Ceicareîlsusţinsuntmultmaivocalişimaiprezenţi,inclusivpeinternet.ÎnceeacepriveşteHolocaustul,chiardacăexistătreifeluridememorie–statală,publicăşiceeacefaceF.C.E.R.–implicareasocie-tăţiicivileesteminimă.Înschimb,existăONG-urilegatedeextremadreaptăcarepromoveazăideologiaceleidinurmă.

Prelegerileaufosturmatedeîntrebări,discuţiişidezbateri.Concluzia trasădereprezentanţii celor trei organizatori aiconferinţeiafostnecesitateaunorastfelde dezbateri, a promovării lor publice,precumşiainformăriiopinieipublicedes-pre fenomenelecarearputeasubminademocraţia.

EVA GALAMBOS

„Ziuade9octombrie1942aînsemnatodatănefastăpentruumanitatepentrucăamarcatînceputuldeportărilorpopulaţieievreieştiînTransnistria”,afirmăLacziko Enikö Katalin,secretardestatlaDepar-tamentulpentruRelaţiiInteretnice,într-oscrisoareadresatăF.C.E.R.

În scrisoare semai arată că datade9 octombrie 2004a fost importantăpentru Româniamodernă, pentru căatunci s-a hotărât, prin lege, să fiede-cretatăZiuaNaţionalădeComemorareaHolocaustului.„Comemorareaacesteizileesteunaplinădeînvăţămintepentrunoitoţişireprezintăunactdeasumareaproprieinoastreistorii.Avemobligaţiasăînţelegemaceastăistorie,iaratrocită-ţilecomiseasuprapopulaţieievreieştişiromenutrebuiesăfieuitate”,precizeazăLaczikoE.K.

„Marcareaacestuimomentreprezintămodulprincaresocietatearomâneascăştie sămenţină viememoria victimelorHolocaustului,darşimanieradeaprevenireeditareacrimelorşipersecuţiiloranima-tedeurăşiintoleranţă.Româniaagăsitputereadeapriviînurmă,deacercetaşideadescoperiadevărulcuprivirelaaces-tecrime.Aavutputereadea-şiasumaînmodpublicororilepecarestatulromânle-aîntreprinsasuprapropriilorcetăţeni,evrei şi romi. Era singura soluţie de amergemaidepartepecaleaeuropeanăasocietăţilordemocratice,prinasumareatrecutuluişicinstireamemorieivictimelor.

Aş vrea să îmi exprimprofundadu-rere faţădecei careaupierit în timpulHolocaustuluidinRomâniaşisăaducunomagiututurorcelorcareausuferitdepeurmapoliticilordiscriminatorii,antisemiteşirasiste.Pentrucaastfeldelucrurisănu semai întâmple, trebuie să facemîmpreunăfrontcomunîmpotrivaoricărormanifestărideintoleranţăpecriteriirasi-ale,etnice,religioasesauoricealtfeldecriterii.Singuracaleprincareputemsăîmpiedicămproducereaunorasemeneaevenimente tragice este să respectămşi să promovămvalorile toleranţei, alesolidarităţii şi libertăţii”, semai arată înscrisoare.

Înfinal,LaczikoEniköKatalinafirmăcă„educaţia,cunoaştereaistoriei,atra-diţiilorşiaculturiietniilorcaretrăiescînaceastăţară,constituieunpasuriaşspreînţelegereaşirespectulpentruidentitateafiecăreiminorităţi,iarprinaceastaspreoconvieţuire armonioasă cumajoritatea.Estedatorianoastrăsălăsămgeneraţiilorviitoareadevărul,sătransmitemmesajulcăpoliticileantisemite,rasiale,discrimi-natoriitrebuiesăfierespinse.

VreausăvăasigurdeîntregulsprijinalDepartamentuluipentruRelaţiiInteret-niceînrealizareacomunăaobiectivelorlegatedepromovareadiversităţiietniceşilingvistice,decultivareavalorilorcomuneşidorescsătransmitfelicitărituturorcelorcareaucontribuitlapăstrareaşiconser-vareatradiţiilorşiobiceiurilorevreieşti.”

P a p a F r a n c i s c p r e g ă t e ş t e o v i z i t ă i s t o r i c ă î n I s r a e l

Papa Francisc şiprietenul său, rabinulargentinian Skorka,carealocuitcâtevazilelaVatican,audiscutatdespreposibilitateacaPapasăvizitezeIsrae-lulîncursulanuluiviitor,informează„VaticanIn-sider”.„Visămsămer-gemîmpreunăînIsra-el,încurând,iarPapastudiazăacestproiect”,adeclaratpentrusursacitată rabinul Skorka,rector al SeminaruluiRabinic Latino-Ameri-can, care a adăugat:„Mă gândesc la cumarfisăîlpotîmbrăţişa(pepapaFrancisc,n.red.)înfaţaZiduluiPlângeriişisăîlînsoţesclaBethleem,înteritoriilepalestiniene.Prezenţasaacoloarfidemareajutoracum,cândîncepdinnounegocieriledepace”.

Autorităţile evreieşti şi cele pales-tiniene au adresat deja invitaţii PapeiFrancisc, iar Patriarhul Ecumenic alConstantinopolului,BartolomeuI,doreş-tesăsărbătoreascăa50-aaniversareaîntâlniriiistoricedintrepredecesorulsău,Atenagoras,cuPapaPaulVI,laRoma.

„Nuvremsăfiedoaroocaziepentruo şedinţă foto, ci una pentru a lansaun proces de reconsiderare a unorlucruri.Noi nu avemo relaţie de băutceaiîmpreună.Vremsăacţionămcasăavansăm, dar nuputemavansadecâtdacă reuşimsă clădimpunţi pebazăde dialog”, a afirmatSkorka , a căruiprietenie cuactualul papădateazădin1997.Austrăbătutîmpreună„ocălătoriespirituală”,ambiifiindoamenipreocupaţideaspecteleesenţialeşinude„proto-

col”.„Eurămân,încontinuare,unevreupentruel,iarelcontinuăsă-şipăstrezepropriacredinţă”,aspusrabinulargenti-nian,careafostoaspetelePapeitimpdepatruzile.„Luămmasaîmpreunălamiculdejun,laprânzşilacină.Elţinelamineşicontroleazătoatealimentelepecarelemănânc,săseasigurecăsuntcaşer.Amstatîmpreunădesărbătorileevreieştişieuatrebuitsărostescrugăciunilelamasă,apoiamtradusultimarugăciune.Elşiceilalţicomeseni–secretariisăişiun episcop –mi se alătură şi rostescamin lasfârşit”,adeclaratrabinulpen-tru„VaticanInsider”, subliniindcăafostprimaoarăcândunpapăşiunrabinaulocuitîmpreunălaVatican.

În final, rabinul Skorka a adăugatcă „probabilDumnezeuare cevade-afacecuprietenianoastrăşicuceeacefacem”şicăesteconştientdefaptulcămulţievreidinEuropaşiSUAnuînţelegaceastăprietenie,bachiarsesimtşocaţideea.

A. NANU


Manifestarea “Podurile Toleranţei”

şi-a îndeplinit menireaÎnzilelede20-22

octombriea.c.,înor-ganizareaB’naiB’rithRomânia, Forumul“Dr.Moses Rosen”(BBR),aavut loc laBucureşti manifes-tarea “Podurile To-leranţei”. Iniţiată deB’nai B’rith Europa,acţiunea se desfă-şoară în ţăridinEu-ropaCentrală şi deEst, unde funcţio-nează loji aleBB şiaremenireaca,prinprezentarea istoriei,credinţeişipersonali-tăţilorevreieştidinfiecareţară,să-iapropiedeevreideneevrei,stabilindîntreceledouăcomunităţiadevărate“PodurialeToleranţei”.Porninddelaideeacăa-lcu-noaştepecelălaltesteceamaibunăcaledeaelimina,deadesfiinţaprejudecăţile,programulelaboratdeBBRomâniaaurmărittocmaiacestscop.

Pentrucomunitateaevreilordinţaranoastră,aceastăiniţiativăreprezintă,defapt,continuareaacţiunilorcaresedesfăşoarădeanidezile,subegidaFederaţieiCo-munităţilorEvreieştidinRomânia,aComunităţiiEvreilordinBucureşti şi a comunităţilor locale, vizândpopu-larizarea contribuţiei evreieşti la dezvoltarea culturii,civilizaţieidinRomânia.Latoateacesteprogramesuntinvitatepersonalităţiromâneşti,atâtpentrua-şiaducecontribuţia,câtşipentruaasculta.PoliticaFederaţiei,acomunităţilorpromoveazăaceleaşiobiectivecaBBEu-ropaşiBBRomânia–deadeschidelargporţilepentruceidornicidecunoaştere,considerândcăaceastaesteunuldintrecelemaibuneinstrumentedecombatereaantisemitismului.

ProgramulprezentatdeBBRomâniaîncadrulmani-festării“PodurileToleranţei”s-aînscrisclarpeaceastălinie.Nereferim,maiîntâi,lacapitolul“cultură”,respectivconcertuldedeschideredelaAteneulRomân,încareaufostprezentateşicreaţiialeunorcompozitorievreisaupetemeevreieşti,laconcertuldejazzdela“Arcub”,cuparticipareaadoimariartiştievrei,A.G.WeinbergerşiB.Barbera,alăturideunaltartist,deaceastădatărom,mareprietenalevreilor–DamianDrăghici,şispec-tacoluldelaTeatrul“ConstantinTănase”,încareşi-agăsitlocşiumorulevreiesc.Înprogramaufostincluseşi dezbateri de idei, legate de tendinţele actuale dinlume–antisemitism,xenofobie,urăderasă–încadrulworkshop-ului „Discriminare şi antisemitism, stereoti-puri,prejudecăţi”,precumşiderolulpecarepopulaţiaevreiascădinRomânial-ajucatde-alungultimpuluiînţaranoastră,încadrulmeseirotunde„ContribuţiaetnieiiudaiceladezvoltareaRomâniei”.

Desfăşurarea pe larg a acesteimanifestări va fiprezentatăînnumărulviitoralrevistei.

EVA GALAMBOS

DistinşimembrişilideriaievreilordinRomânia!

Cunoaşteţi, fără îndoială, existenţaunuiconflictdejapreaîndelungatşilipsitderaţiune,careaculminatcuoacţiuneînjustiţieintrodusădedl.M.M.Katz,şefulMCA,împotrivapreşedinteluiFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,dr.AurelVainer,deputat.Fiecarearedreptullajustiţie,darrecurgerealaaceastăso-luţie pentru rezolvareaunor divergenţedeopinii întredouăorganizaţiievreieştieste nu doar nemaiîntâlnită, ci şi totalcontraproductivă.

Problemaestecă,înprezent,acuzaţii-leadusededl.M.M.Katzaudepăşitchiarşi această limită şi s-au transformat înjigniriaduseorganelordeconducereco-lectivăaleF.C.E.R.şimembriloracestora.

A vorbi într-o scrisoare despre „su-puşii”preşedinteluiVainer,caşidespreinducereaîneroareaautorităţilorşides-pre cheltuirea netransparentă a banilorcomunitari îi implică, deja, în războiulpersonalaldluiKatzpemembriiComite-tuluiDirectoralF.C.E.R.,careparticipălaluareadeciziilor, inclusivacelorprivindcheltuireafondurilorcomunitare.

În ultimii ani, cu sprijinul F.C.E.R.,condusădeAurelVainer,pecareM.M.KatzîlcomparăcuNicolaeCeauşescu,au fost aprobate, inclusiv de cătreCo-mitetulDirector,investiţiilecareaufăcutposibile,întrealtele,restaurareasinago-gilordinFocşanişiRoman,aTempluluidelaRădăuţişiaTempluluiMeseriaşilordinGalaţi,continuarearenovăriiTemplu-luiCoraldinBucureştişiaSinagogiidinTulcea,casădămnumaicâtevadintre

celemai recente exemple, fără amaimenţionamodernizarea Centrelor deInstruire şiRecreerede laEforieNord,CristianşiBorsec,ridicareastandarduluideasistenţămedicală şi socialăpentruevreii vârstnici dinRomânia, în specialpentrusupravieţuitoriiHolocaustului.Toa-teacesteanus-aufăcutdepepoziţiade„voivod”şinicidepeceaaunuilaşcarese făleştecurealizărilesale,dupăcumîlnumeşteM.M.KatzpeAurelVainer.ŞieleaufostaprobatedecătreunComitetDirectorcarenuestealcătuitdin„supuşii”luiAurelVainer.

Nuamfirăspunsacestorinjuriidacăprezentarea preşedinteluiAurel Vainerînpoziţiadedictatorcareconducedis-creţionar şi îi tratează preferenţial pemembriicomunităţii,conformintereselorsalepolitice,nune-arimplicaşipenoi,încalitateanoastrădemembriaiComitetuluiDirectorşi,caatare,deco-autorilaceeacedl.M.M.Katzdescriecafiindacţiunişideciziilipsitedetransparenţăşiechitatefaţădemembriicomunităţiievreieşti.

Caatare,amsimţitnevoianunumaide a vă informa direct asupra acesteiregretabilestăridelucruri,darşideanemanifestapublicatâtdezacordulfaţădelimbajulfolositdedl.Katzînacestconflict,câtşisolidaritateanoastrăcupreşedinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,unomcarenicinuesteşinicinuseconsiderăafiperfect,darcarenumerităacuzeledelaşitateşiorgoliu,dupăcumnoi,membriiComite-tuluiDirector,numeritămşinuacceptămacuzele de participanţi la o conducerenetransparentăşidiscreţionară.

Avândînvederecelemenţionatemaisus,considerămcăestenormalşidedoritsăvăexprimaţiatitudinea,derespingeresau de aprobare a acuzaţiilor şi defăi-mărilor aduse, dar şi de solidarizare adumneavoastrăcurezultateleimportanteobţinute înaceştidinurmăani, înviaţacomunitarăevreiascădinRomânia.

Custimă,COMITETUL DIRECTOR

AL F.C.E.R.

S C R I S O A R E D E S C H I S ĂcătreCOMUNITĂŢILEŞIOBŞTILEEVREIEŞTIDINROMÂNIA

Comitetul Director al FederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomâniaatransmis recent oScrisoareDeschisăcătre comunităţile şi obştile evreieştidinRomânia,înintenţiadealeinformadespre evoluţia unui conflict apreciatdesemnataricafiind„preaîndelungatşi lipsit de raţiune”.Redămconţinutulintegralaldocumentului.

Cronica B.B.R.

La începutul lunii septembriea.c.,laFederaţiaComunităţilorEvre-ieştidinRomânia(F.C.E.R)asositoinvitaţiemaipuţinobişnuită.Călugă-riţaromano-catolicăNeculaiIuliana,membrăaCongregaţieiNotreDamedeSiondinIaşi,solicitaopersoanăcare să ţină o conferinţă despreistoria evreilor din România şi prezenţa lor de astăzi.Expunereaurma să fie susţinută la întâlnireainternaţionalăacălugăriţeloracesteiCongregaţii. Surorile sunt intere-sate,sescrieîn invitaţie,deacestsubiect, fiind implicate în dialoguliudeo-creştin.Eleaucunoştinţe îndomeniuliudaismului,temaintrândîn formarea lor de bază. În acestscopeleşipetrecuntimpînIsrael.

La întâlnire au participat apro-ximativ 30 de surori dinAustralia,Canada, Franţa, Brazilia,Anglia,CostaRica.

Onorândinvitaţia,la8octombriea.c., s-au deplasat laMânăstirea„CarmelitanelorDesculţe”cusediulîncomunaSnagov,satulCiofliceni,ing.PaulSchwartz,vicepreşedinteal F.C.E.R., preşedinte alC.E.B.,istoriculLyaBenjamin,prof.GeorgeBotescu,etnosociologulHaryKuller.Invitaţiiauabordatogamăvariatădeprobleme: ing.P. Schwartz s-aopritasupraunormomenteesenţialealeistorieievreilordinRomâniaşiailustratcucifredinamicademogra-ficăaevreilorromâni,consecinţeletragicealeHolocaustului.AevocatimpresiilesalezguduitoaredelaocălătorielaAuschwitz,undeaupieritşievreiidinTransilvaniadeNord,te-ritoriuromânescaflatîntreanii1940-1944subocupaţiaregimuluifascistdin Ungaria.A prezentat situaţiadeastăziacomunităţilorevreieşti,activitatea lor îndomeniul cultelor,alculturiişialasistenţeisociale.Laora actuală, a arătat vorbitorul, înRomânia există 38 de comunităţi,

28deobşti,88desinagogişi827decimitire.

Având în vedere apartenenţaromano-catolică a auditoriului,istoricul Lya Benjamin a făcut oscurtăexpuneredespreactivitateaîn România a nunţiului apostolicAndreaCassulo,reprezentantalVa-ticanuluiînaniiHolocaustului,careadesfăşuratogeneroasăactivitatepentruuşurareasituaţieipopulaţieievreieştidinRomâniaînaceianidetragicăsuferinţă.Aintervenitîmpo-triva aplicării unor legi rasiale, s-adeplasatînTransnistriapentruajuto-rareamaterialăaevreilordeportaţi.Conformdocumentelor de epocă,afostprintreceicareauintervenitîmpotrivadeportăriievreilordinRo-mâniaînlagăruldeexterminaredelaBelzec.VorbitoareaaevidenţiatbunelerelaţiialeluiAndreaCassulocuşef-rabinulAlexandruŞafran,cucare a avut nenumărate întâlniri,şef-rabinul informându-l sistematicdespresituaţiatragicăaevreilordinperioadarespectivă.

EtnosociologulHary Kuller afăcut o incursiune în psihologiaevreului dinRomânia, în pluriling-vismulsău,învarietateasazonalăşimodul său de viaţă.A insistatasuprafaptuluicăRomâniaafostoţarădeimigraţiepentruevreiisefarzişiaşkenazi,iarînadouajumătateasecoluluiXX–oţarădincareauemigrat 90%din cei rămaşi după

Holocaust.A caracterizat evreulromâncafiindpejumătateorientalşipejumătateoccidental.

Prof.George Botescuasubliniatatitudinea fraternă a comunităţi-lor catolice din România faţă decomunitatea evreiască.Atât ritulromano-catolic, cât şi cel greco-catolic au respins antisemitismulextremist,manifestat în perioadaHolocaustului, au înfierat crimelecomise împotriva populaţiei evre-ieşti. Însusţinereaafirmaţiilor saleaevocatexempluladoiînalţiprelaţidinTransilvania:alepiscopuluiIuliuHossu (greco-catolic) şi al episco-puluiMartonAron(romano-catolic),ambii luând atitudine în public înapărareaevreilorîmpotrivaororilorHolocaustului.Referindu-selasitu-aţiaactuală,prof.Botescuaarătatcă, deşimanifestările antisemitesunt incriminate, totuşi, există orecrudescenţăamişcăriilegionare.Înîncheiere,şi-aexprimatsperanţacăviitorulsevabazapeSHALOM şipe Ierusalim ca„axis-mundi”.

Intervenţiile vorbitorilor au sus-citatunviuinteres,faptpentrucareîntâlnirea,programatăsădureze90deminute,adurat190deminute.CălugăriţaNeculai Iuliana, organi-zatoareamanifestării, amulţumitvorbitorilorpentruparticipare,expri-mându-şidorinţauneicolaborăricucomunitateaevreiască.(L.B.)

„Iudaismul intră în formarea noastră de bază”declară membrii Congregaţiei Notre Dame de Sion

Dr.AurelVainer, deputat, preşedinteleFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,împreunăcuprof.AvinoamŞafran(fiulfostuluişef-rabinalRomâniei,dr.AlexandruŞafran)şiprof.CarolIancu,delaUniversi-tateadinMontpellier(Franţa),aufostprimiţirecentdePreafericitulPărinteDaniel,PatriarhulB.O.R.Discuţi-ile,apreciatedeşefulF.C.E.R.ca foarte interesante,s-aureferitlapersonalitateafostuluişef-rabin,pecarePatriarhul l-a cunoscut personal, precumşi la relaţiaştiinţă-religie.

Gazdaşiceitreioaspeţiauconvenitcădezvoltareacontactelorbilateraleesteînbeneficiulreciproc,motivpentrucareluiAvinoamŞafranis-asolicitatsăelabo-rezeunstudiudesprerelaţiadintreştiinţăşireligie,iaristoriculuiCarol Iancu i s-apropussăcolaborezecuPatriarhiaşisăfacăunstudiudespreimplicareaşef-rabi-nuluidr.AlexandruŞafranîndialogulinteretnicreligiosşiînpromovareacontactelordintrepersonalităţidinlumeareligioasă.Dupăcevorfifinalizate,ambelelucrărivorvedealuminatiparuluiînpublicaţiilePatriarhiei.(A.M.)

D i s c u ţ i i l a P a t r i a r h i e d e s p r e ş e f - r a b i n d r. A l e x a n d r u Ş a f r a n

I M P O R T A N TÎncepândculunaoctombrie2013,sumeleceurmeazăafiviratede

beneficiariipublicaţiilorCentrului IudaicdeEditurăşiPublicisticăcătreFederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniasăseordonanţezeîn:

BANK LEUMI ROMÂNIASUCURSALA MOŞILORAdresa băncii: CALEA MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTIContul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAFB108000090989EU02swift: DAFB RO22


Un domol accent slav, nume depoeţi, dintre careunii celebri, care i-austrăbătutviaţa,frânturideimaginidrama-ticederăzboişidecomunism,literaturărusă, iubire,suferinţeleeroiceale unuitată înşelat în idealismul său,Ucraina,literatură română, prietenie, pasiune,Moscova,trădare,putereadeoluadelaînceput...doamnaMargareta Eschenazy.

S-anăscutla27septembrie1937,laBucureşti.Destinuli-afostînsătraversatimediat de război. Îşi aduce aminte şiacum,înimaginidurerosdelimpezi,depribegiafamiliei(părinţiişisoramaimică)spreUcraina, apoi spreUzbekistan şiMoscova(numedelocalităţicusonorităţicând suav-slave, când colţuroase, sederulează:Seravo,Kokand,Pokrov,etc.,tot atâtea opriri şi episoade de viaţă).Şcoalaprimară,începutălaMoscovacaelevăeminentă(talentatălalimbarusăşimatematică),vaficontinuatălaBucureşti(ŞcoalaPedagogicăcupredareînlimbarusă), concentrând într-un ritmameţitordouă clase într-un an,muncind să-şiajutefamilia(dădeameditaţiielevilormaimari;doreasă-iaducăpecolegiilipoveni,

vorbitoriauneirusearhaice,pedrumullimbii ruse literare contemporane).Arememoriasurprinzătoareanumelorcole-gilorşiprofesorilordragi(NinaVasilievnaSofronova,profesoară,şiValea,Svetlana,Galea-colege,unele,maitârziu,poete)dar şi a evenimentelor istorice.Avândreferinţeexcelentecaelevăşistudentă,apututplecaapoidinanulaldoilea,printransfer, laMoscova,pentruaurma laUniversitateaLomonosov studii de filo-logierusă.

Dinpozeleacelorani,măpriveşteofatăfrumoasă,cuochimari,adânci,vii,plini de speranţă, încadraţi de umbraîntunecatăaunuipărbogat,ondulat. Îizâmbescşimăsimtsolidarăcu luptelesale interioare şi cele cu împotrivireavremii,pentruaurcatreptelevieţiisaledetânărăintelectuală.DupăreîntoarcereaînRomânia,alucrattreizecideanilaEdituradeStatpentruLiteraturăşiArtă(ESPLA)ca redactor.Deatunci,s-anăscutprie-teniatrainicăcuMarinSorescu,dincareaurămascărţicudedicaţieşiamintireaplimbărilorconsacratepolemicilorliterare.Îşi aminteşte cu plăcere şi de cea cu

BujorNedelcovici.Atradusreprezentanţiai literaturii rusecontemporanepecarei-a selectat pe baza corespondenţeisufleteşti şi pe care i-a cunoscut apoipersonal:MihailDudin,AnatoliCepurov,AnnaAhmatova.“Traducereaînseamnăo compoziţie”, îmi spune.Mai târziu, acolaborat şi la Editura Eminescu şi laEditura pentru LiteraturăUniversală.Acolaboratcupoetul IoanPop.Ascrisşipoezie,nepublicatăînsă.

Aici, lacămin,şi-afăcutnoiprieteni.Îi place să lucrezegoblenuri (îmi aratăcâteva frumoase creaţii florale, expusepe pereţii camerei, alături de poze de

familie),săaibăgrijădeanimale.PrintreprieteniieisenumărăDavid,Mihaela,Ka-tiaşiMonica,aceitinerisuperbi,fondatoriiCentruluideArtăComunitarăVârsta4,laalecăruiprogrameparticipăcubucurie.Îmidestăinuieunproiectdeviitorpecareîlare: traducereacărţii lui IosifBrennerLehaim, Birobidjan!,careabordeazăis-toriaconstituiriistatuluievreiescstalinistsiberian,propuscaalternativăsocialistă(comunistă) pentruEreţ Israel. În ea adescoperitnumeleunuicolegdragdefa-cultatedelaMoscova(desprecarenuştiacăesteevreu).Îmiaratăcarteaşiîmitra-ducecupasiuneunpasajcarevorbeştedesprenebuniaunuiidealismneaprobatdemulţidarcareaavutsuficientăforţăpentruadovedicăomotivaţieprofundăşi disperată – sionismul – poate zdrobiorice obstacol. Cu aceeaşi tenacitate,cu o anumită ardoare a cerebralităţii,drumul doamneiMargaretaEschenazycontinuă printre confruntărimai puţinameninţătoare,careuneorisepottrans-formaatâtdeuşorînjovialeritmuriludice,aceleaalecuvintelor...

ANDREEA DAVIDOVICI

P o v e s t e a u n e i t r a d u c ă t o a r e

Trei cărţi de la Hasefer premiateCentrul Cultural Israeliano-

Român din TelAviv și revista„MAXIMUM” au premiat recentcelemai bune cărți apărute înanul ebraic 5773. „De aceastădată premiile sunt numeroasedatorităproducțieineobișnuitdebogate și valoroase de carte”,au precizat organizatorii, careaudecernatnumaipuținde21dedistincții unor lucrări apărutela edituri dinRomânia și Israel.Dintre acestea, trei au revenitunor volumeapărute laEdituraHasefer,șianume:Premiulcărțiide istoriea religiilor „Al.Șafran”a fost acordat prof.Moshe Idelpentrucartea„Lumivechi,oglinzinoi”;Premiuldeeseistică„MihailSebastian” – lui ZoltanTernerpentru„Destinuliudaicîntreluminișibezne”;Premiul„Al.Sever”–luiHarryBarShalompentru„Soarelededupăcurcubeu”.

Ceremonia de premiere vaavea loc sub egidaAsociațieiScriitorilor Israelieni de LimbăRomână(ASILR).

Aumaifostacordate:Premiulcărțiiteatrale„IoanMassof”–prof.AndreiStrihanpentrucartea „OaventurăesteticăcuTeodorMa-zilu”;Premiulcărțiideistorie„A.L.Zissu”–dr.ShlomoLeibovici-Laiș pentrulucrarea„EvreiidinRomâ-niafațădeunregimdeschimbări(1944-1950)”; Premiul de poezie „Ilarie Voronca”–BiancaMarcovicipentru„Artanuduluipoetic”(Ed.Familia);Premiuldepoezie„TristanTzara”–RiriSy-lviaManorpentruvolumul„Încă”;Premiuldepoezie„BenjaminFundoianu” –AdrianGrauenfels pentruvolumele„Grupulcelor7”;Premiuldeproză„I.Peltz”–FranciscaStolerupentruromanul„Katia,monamour”(Ed.Vremea”);Premiul „FelixAderca” –MadeleineDavidsohn pentru volumul „Învață-mă să trăiesc”;Premiul”IonCălugăru”–MagdalenaBrătescu,pentruromanul„Chipul”;Premiul„Al.Mirodan”–G.Mosaripentru „Miniaturiumoristice” (Ed.Familia”);Premiul„F.Brunea-Fox”–RoniCăciularupentru„Dragosteșiparfumdeportocale”;Premiul„IonPribeagu”–LicăBluthalpentruvolumuldecroniciumoristice”Talmeș-Balmeș”;Premiul„SadiRudeanu”–DorelSchorpentru„Zâmbește,mâine va fimai rău” (Ed. 24ore, Iași);Premiul„AurelBaranga”–PetruCioclupentruvolumul„Epigrama–punteîntrețări”(Ed.Napoca-ClujStar);Premiul„VictorRusu”–HarryRosspentruromanul„Alergânddupăhimere” (Ed. 24 ore, Iași); Premiul„ShaulCarmel”–MariaGăitan-Mozespentruvolumuldepoezie„Subtâmplacerului”;Premiul„MarcelBle-cher”–AbermanTellupentru„Viața,oiluzie”;Premiul„CamilBaltazar” –AdaShaulovEnghelberg pentru„Aici și acolo” și Premiul dememorialistică „Ovid.S.Crohmălniceanu”–ErnestHușanupentrucartea„Jurnalpedouămeridiane”(Ed.24ore-Iași).(T.S.)

La mulţi ani, Andrei Oişteanu! La 65 de aniAndreiOişteanu(n.18octombrie

1948)esteunuldintreceimaibinecotaţicărturariromânicontemporani,ca etnolog, antropolog, istoric alreligiilorşialmentalităţilor.Membrufondator, cercetător şimembru înConsiliul ştiinţific al Institutului deIstorieaReligiilordincadrulAcade-mieiRomâne.Este,deasemenea,profesorasociatlaCentruldeStudiiEbraice (Universitatea din Bucu-reşti), fiind şimembru înConsiliulştiinţificalCentrului.Estepreşedin-teleAsociaţieiRomânedeIstorieaReligiilor.

S-anăscutînBucureşti,cafiualluiMihail şiBellaOişteanu, fratelesăufiindpoetulpost-avangardist,cu-noscutînSUA,ValeryOişteanu.EstemembruînComitetuleducaţionalalInstitutuluiNaţionalpentruStudiereaHolocaustuluidinRomânia“ElieWie-sel”,membrualboard-uleditorialalpublicaţiilor“JournalfortheStudyofAntisemitism”(USA),“StudiaHebrai-ca”şialEdituriiHasefer,colaboratorpermanent la revista „22”.Aurmatîn 1974 cursuri post-universitarede studii orientale laUniversitateadinBucureşti (profesori:SergiuAl-George şiAmita Bhose). În 1997aurmat cursurile de studii ebraicelaCentralEuropeanUniversity dinBudapesta(profesori:MosheIdelşiMichaelSilber). În perioada 1997-1999 a beneficiat de o bursă decercetare laUniversitateaEbraicădin Ierusalim,Centrul InternaţionaldeStudiere aAntisemitismului. În

2002 a fost invitat cu o bursă dedocumentare înGermania (Berlin,München, Frankfurt, Düsseldorf),oferitădeInstitutulGoethe,cutema„IdentitateevreiascăşiantisemitismînEuropaCentralăşideSud-Est”.Înperioada2005-2006abeneficiatdeobursădecercetare(„guestoftherector”AndreiPleşu) laNewEuro-peCollege- InstituteforAdvancedStudies,cutema„IstoriareligiilorînRomânia”.A fost co-organizator alCongresuluiInternaţionaldeIstorieaReligiilor,cares-aţinutlaBucureştiînseptembrie2006.

În 2006, preşedinteleRomânieii-aconferitOrdinulNaţionalSteauaRomâniei în grad deCavaler, „însemn de înaltă apreciere pentrucontribuţia deosebită în domeniulistorieireligiilorşipentrupromovareaopereiluiMirceaEliade”,iarîn2005preşedinteleItalieii-aconferitOrdinulStelladellaSolidaritàItaliana.

Înlucrărilesale,reabiliteazăstu-

diilevizândpracticilemagico-ritualeşisimbolisticamito-religioasă,studiigravprejudiciatede imensamacu-latură comercială care s-apublicatîn ultimul timp.Studiile şi eseurilesale au fost traduse şi publicateîn SUA, Franţa, Marea Britanie,Germania, Italia,Austria,Olanda,Belgia, Israel, Croaţia, Polonia,Cehia,Ungaria,RepublicaMoldovaetc.A participat cu studii la peste30devolumecolectivepublicateînRomânia,Germania,Olanda,Belgia,Italia,Franţa,Suedia,SUA.Autorula fost invitatsă-şi lansezescrierilela târgurile internaţionale de cartedelaBucureşti,Budapesta(2005),Paris (2008, 2013),Torino (2009),Ierusalim (2011), Frankfurt (2011)ş.a.Pentrustudiileşicercetărilesalei-aufostconferitepremiişidistincţiiînRomânia, Italiaşi Israel.Dinmai2012, Editura Polirom a începutsă publiceSeria de autor «AndreiOişteanu»,dincarepânăacumauapărut următoarele volume: „Gră-dinadedincolo.Zoosofia.Comen-tariimitologice” (2012); „Imagineaevreului în cultura română.Studiudeimagologieîncontextest-centraleuropean”(2012);„Cutiacubătrâni”(roman), (2012); „Ordine şiHaos.Mit şimagie în cultura tradiţionalăromânească”(2013).

Mereu activ, dotat cu un talentremarcabil de cercetător,AndreiOişteanufacecinsteatâtculturiiro-mâne,câtşicomunităţiievreilordincarefaceparte.(B.M.M.)

(Urmare din pag. 7)

TrebuieamintitcăşiPremiul„Dr.AlexandruŞafran”, acordat de fiulGaonului, prof. univ. dr.Avinoam Şafran, este cea mai frumoasăfaptăcesepoatefaceînamintireaunuipărinte:prilejcareadunăsutedeoamenisăascultevorbindu-li-sedespreviaţaşioperasa.Anulaces-ta,premiulafostoferitprof.univ.dr.Carol Iancu.RabinulIoel Tobias,dinBneiBrak,aprimitMedaliaF.C.E.R.„Dr.AlexandruŞafran”.

Azi,înRomânia,numaisuntmulţievrei,dar,aşacumspuneaMareleRabinŞafran,„nucantitatea,cica-litateaarevaloare”. Înafarădeceiamintiţi, voci importante din sânulF.C.E.R.suntrabinulRafael Shaffer,directorulCancelarieiRabinice,Edi Kupferberg,consilierulpreşedinteluiFederaţiei, dr. ing.José Blum.Cu

aceştia să ne străduim sămenţi-nemflacăraiudaismuluişisăputemexista.Româniaafost,întrecut,unimportantcentruiudaicşihasidic.Să

nestrăduima-lmenţineprinEdituraHasefer,prinrevistaRealitatea Evre-iască,prinzeciledeacţiuniculturaleevreieştiînîntreagaţară!”(I.D.)

„ KO L H A K AV O D ! – T O AT Ă C I N S T E A ! ”Convorbirecuing.BARUCH TERCATIN


n e s c ” ,Ed i tu raOrion, acondusr e v i s t a“A r i e l ” ,FundaţiaIzvoare.A co la-borat şico labo-reazăcun u m e -r o a s epublicaţiidin ţarăş i d i nstrăină-tate.

Ceeac e i m -p r es i o -nează în formaţia culturală a luiRaduCârneciesteîmpletireauneiiubiripasio-nalepentrunatură,tradiţiaromâneascăşiculturaaltorpopoare,dinEuropa,Africa,Israel.MagdaşiCarmenCârneci şi-auurmattatălînpasiuneapentrufrumosşicultură,primacapoetşieseist,adouacamuzician.Poetuladebutatîn1950la“Lu-ceafărul”,apoi,editorial,laEdituraPentruLiteratură(condusădeMarcelBreslaşu).I-auapărutcircatreizecidevolumedepo-ezieoriginală,traduceri,antologii,multeîncununatecupremiideprestigiu.Amin-timaici doar câteva titluri – „CântareaCântărilor”(douăediţii),„Cântânddintr-unarbore”,„Scrieri”,„Sonete”,ş.a.Esteuniubitoralclasicismului,alfrumosuluiînstarenealteratădeinovaţiisubcultura-le,unidealistcarecredeînperenitateapurităţiiversului.AtradusşiaantologatpoeziideLeopoldSedarSenghor,poetde limbă franceză şi fost preşedinte alSenegalului,KhalilGibran,Baudelaire,poeţiisraelienidelimbăromânăşiebra-ică,sud-americani,etc.FostulpreşedinteSenghorşiMareleRabinalGenevei,dr.AlexandruŞafran, i-au fost prieteni. Încarteestereprodusăoscrisoare-facsimil,demulţumireadresatăpoetuluidecătreMarele Rabin. Numeroşi poeţi, artiştiplastici l-auelogiat, i-au făcut portrete.Este o personalitate bine cunoscută înstrăinătatecaşiînţară.Unbărbatfrumoslasufletşi latrup,născutpemeleaguriîncărcatedeistorie,peundeactitoritşiVodăBrâncoveanu,iubitornunumaidePoesie,darşideculturapopoarelor,fărănicioprejudecată,RaduCârneciesteunmodeldemndeurmat.

O carte despre frumuseţe şi înţe-lepciune, cu şi despre un împătimit alfrumosuluimoralşiestetic.

BORIS MARIAN

Ş a m a S a l z b e r g e r v e r s u s p r o f . d r. N . P a u l e s c uPuţini ştiu cine a fost

ŞamaSalzberger.S-anăs-cutlaBurdujeni(Suceava)în1885,într-ofamilierabi-nică.Afăcutstudiirabinice,darapreferatsănuurmezecaleatatăluisău,şiafăcutstudii laice, limbi străine,pentrucaapoisăpracticemeseria de negustor decuie şi alte obiectemeta-lice. Ceea ce i-a adus ooarecarepopularitateafostcartea „Adevăruri despreTalmudşiiudaism”,publica-

tăîn1923şireeditatăîn1938,atreiaediţiedatorându-seEdituriiHasefer,acumşicuoprefaţăexcelentăsemnatădedr.AdrianCioflâncă,cercetătorlaInstitutulXenopoldinIaşi.ŞamaSalzbergerascriscarteasacaoreplică,lazeceanidelapublicarea,în1913,auneiadintrecelemai răuvoitoare scrieri antisemite apărute în secolulXX,semnatădeprof.dr.NicolaePaulescu,celcareadescoperitinsulina,numitădesavantpancreatinină.

Dinmotiveprocedurale, luiPaulescu i s-a refuzatPremiulNobel,acordatulteriorpentruaceastădesco-perireunorcercetători canadieni.S-aexploatatacestrefuz, recurgându-se la un fals pretext – declasarea

profesorului,consideratantisemit.Căafostantisemit,bunprietencuA.C.Cuza,nuestenicioîndoială,darnuexistădovadacă„evreiis-arfirăzbunatpePaulescu”.Descoperireainsulinei„pluteaînaer”,zecidecercetătorieraudejapeurmeleacestuifermentvital.Înplus,autori-tăţileromâneauîntârziat,cumdemulteoriseîntâmplă,cuîndeplinireaprocedurilorlegatedenominalizărilecelorceconcureazălaPremiileNobel.

Deci,unevreudinBurdujeniîlcombatepemareleprofesor,într-ocartedeaproape300depagini,extremdebineîntocmită,peotemăcepareinepuizabilă–auevreiidreptullaexistenţă,suntei„utili”societăţiiumanesautrebuiestârpiţicanişte„paraziţi”,cums-auexprimatmulţiantisemiţidinmulteţări,darînspecialporninddelaMarrşiH.Chamberlain,înGermaniasec.XIX,apoiHitler, iar lanoi,A.C.Cuza,operioadăN. Iorga,apoiZeleaCodreanu,Goga,ş.a.?

Paulescu a încercat „să fundamenteze ştiinţific“imoralitatea iudaică, după cea citit o abjectă lucrarescrisă, evident înGermania, deunoarecareRohlingşiintitulată„DerTalmudjude”.Lucrarea„ştiinţifică”aluiPaulescu se intitulează „Spitalul,Coranul,Talmudul,Cahalul,Franc-Masoneria”.Titlulestecutotulaiuritor,iarvehemenţaantiiudaicădintextodepăşeştepeceadin„MeinKampf”aluiHitler.MultescrieriantisemitepornescdelaelucubraţiileluiPaulescudesprecomplotulevre-iescmondial.Unexempluderătăcireîntr-undomeniu

totalnecunoscutaunuiomderealăvaloaremedicalăşiştiinţifică.PaulescunuaripostatlaapariţiacărţiiluiSalzbergerîn1923,iarîn1931atrecutînlumeacelor„drepţi”.A lăsatomoştenireştiinţificăvaloroasă–arestatuieînBucureşti–darşiundocumentantiumanist,decare,dacăarfiprinsHolocaustul,poates-arfiruşinat.

NuvomparcurgetextulluiŞamaSalzberger.CineacititPirkeiAvot,scrierileînvăţaţilorevreidinceledouămiideanideexil,VechiulTestament,scrieresacrăpentruevreişicreştini,cinei-acunoscutpeevreinudinbroşu-rileantisemite,cipeviu,poatesăînţeleagăcenedrept,pernicicios,poatefiuntextscrisînspiritantitalmudic,antiudaic.Maimult, ignoranţa areun cuvânt greudespus,deoarecemulţinuaucititnicimăcaropaginădinTalmud.NuseştienicidacăPaulescuînsuşiapusmânapeTalmud,careesteuncomentariu laVechiulTesta-ment.Oricetextpoatefifalsificatprincitareselectivăşiincompletă,scoateredincontextaunorfragmente,cadepildă–„pecelmaibundintregoisă-lomori”(Paulescuspune„creştini”,darcuvinteleaufostscrisecusutedeaniînaintedeChristosşisereferălaceicareseaflauatunciînluptăcuiudeii).

Recomandămcucăldurăaceastăcarte,iariniţiativaEdituriiHaseferdeaoreeditaestelăudabilă.

B. MEHR

M ă r t u r i a u n u i e v r e u r e ş i ţ e a nÎn1941,RomânialuiIonAntonescuaîntreprinspregătiriîn

vedereadeportăriievreilorînlagăredemuncăsaudeextermi-nare.Unadinmăsurilecelemaiimportanteafostconcentrareapopulaţieievreieşti înoraşe,deundetransportulsprelagărearfifostmaisimpludeorganizat.Încarteasa“Domiciliuforţat,formăpregătitoareasoluţieifinale“,EmericMikiMarosirela-teazăevenimenteledinaceiani.

Cei267deevreidinReşiţaauprimitordinuldea-şipărăsidomiciliulşibunurile.AuajunscutrenullaOraviţaundeîiaş-teptaureprezentanţiaimiciicomunităţilocale.Auurmattreianidemuncăîncondiţiiaspreşiumilitoare,anipetrecuţicuspectruldeportării.23august1944aaduseliberarea,darînceputurilepentruoameniifărăvenit,fărălocdemuncăaufostdure,iarînseptembrie1944,defricainvazieigermane,aufostnevoiţisăserefugiezeînafaraoraşului.

Martorşisupravieţuitoralacelorvremuri,autorulpovesteşteîntr-unritmalertşicuamănuntecolorateşisemnificative,pecarenumai cineva carea trecut prin aceste încercări poatesălecunoască.Naraţiuneaestepătrunsădeonotădeopti-mismşiunsuflutonic.Înciudagrozăvieiexperienţei,Marosireuşeşte să releveaspectele pozitive şi se arată sensibil laacteledeumanismînacelecondiţiivitrege.EsteimpresionatdemanifestăriledesolidaritatealeevreilordinOraviţacuceidinReşiţa,estemişcatşigăseştecuvintecaldederecunoştinţă

pentrucomportamentulpopulaţieicreştinedinoraşşipentruactedecurajcivic,cumafostcazulunormedicineevreicareauefectuatoperaţiichirurgicale,cutoatecăîngrijireaevreilorînspitaledestaterainterzisă.

M-afrapatelogiuladuscomportamentuluievreilordiscrimi-naţişiostracizaţi, trăindsubameninţareadeportăriişimorţii.„Populaţiaevreiascăafostsuficientdeinteligentăcasăînţelea-găcănumaiprintr-opurtareexemplarăşiodisciplinăriguroasă,curespectareastrictăadispoziţiilor,vaputeasupravieţui”(p.27).Este limpedecăcelmaimicgestderăzvrătirearfifostpenalizat,eventualchiarcudeportareaindividuluicaresere-voltase,poateantrenândpedepsepentruîntreagafamilie.Cuatâtmaipronunţatestesentimentuldevictoriedinfinalulcărţii,undeE.M.MarosivorbeştedespreemigrareaînIsraelşiundeîlputemvedea,într-ofotografie,cuunuldintrenepoţiînuniformaTsahal-ului(ForţeledeApărarealeIsraelului).

CarteaaapărutcusprijinulşisubegidaCentruluideStudiiIudaicedincadrulUniversităţiideVest„VasileGoldiş”dinArad,în2013,editatădeconf.univ.dr.SperanţaMilancovici.EmericMikiMarosiestedeasemeneaautorulvolumului „Paginidinistoriaevreilor laReşiţa”,distinscuPremiul IakovGroper laUniversitateaEbraicădinIerusalim.

GETTA NEUMANN

Geopoemele lui Toma George Maiorescu

R a d u C â r n e c i l a 8 5 d e a n i

Recent,aapărutlaEdituraHaseferunnouvolumalluiTomaGeorgeMaiorescu,„Geopoemerătăcitoare,halteşimomentepeoceaneşicontinente”.Pecoperta1–chipulfermecătoralunuitânărofiţerdemarină,iarpeultima–unvasdeluptăşiportretuldeazialautorului,cuaceeaşiprivirescrutătoare.Oviaţă,unomcevaîmpliniîncurând85deani.

Născut la Reşiţa, la 8 decembrie1928,absolventalstudiiloruniversitaredeLitereşiFilosofie,caşialInstitutuluideLiteratură“MaximGorki”dinMoscova (a fost colegcumari poeţi ca EvgheniEvtuşenko,BellaAhmaduli-naş.a.),cuospecializarelaUniversitateadinCleveland(SUA),mareglobe-trotter,fostdeputatşişefdepartid(MER),TomaGeorgeMaio-rescuareînurmăocarierăprodigioasădescriitorşipu-blicist,larevista„Contempo-ranul”(1954-1971),condusădeGeorgeIvaşcu,la„Româ-nia pitorească”.Creator aluneinoiramuri,Ecosofia,membrualunorînalteforuriştiinţifice,esteautorapeste40devolumedeversuri,proză,publicis-tică,filosofie.Aavutcatraducătorinumecelebre–PabloNeruda,Evtuşenko,ş.a.

Carteapecareoprezentămaiciesteunveritabiljurnaldeviaţă,scrisînversuri.Înanexe–fotografiidinetapelesucce-sive ale unui itinerar demnde invidiat. Ne desprindem de ţărm cu pleoape ră-

nite… conturul trupului săpat în umbra nisipului, în ciobul de oglindă din interior – sunt versurile care însoţescdesprin-dereademaluloriginar(1963). Intervinmomentelecălătorieiprinspaţiuşitimp–Conversie energetică în depresia ge-tică, din amonte-n aval prin satul global.TrecemprinBosfor,prinbarierele negre,prin Turcia şi Grecia, prin antichitateşi actualitate, prin Sicilia, unde a fostîngropatBălcescu,batemdrumulluiHa-nibal,luiAttila,suntemuluiţideGrădinaHesperidelor,poetulseaflăîntreocean

şi stele, ce sentimentmaideplin de libertate şi beţiea nesfârşitului… Se audeplânsetul viorii, parcurgemîntr-oclipă istoriapoporuluiBibliei, apoi, din nou, peîntinsulmărilorşioceanelorspaţio-temporale. Citim cuemoţie poemele dedicatetradiţiei iudaice – Ierusha-laim, Trumpeldor, Lehaim,Ioshua,PutereaCuvântului,ş.a. În carte se regăsesc,firesc, şi preocupările deecologist consecvent,mai

bine zis de ecosofist (termen introdusdeTGM).Ceeacedeterminăvaloareaartistică, morală, culturală a acesteiantologii personale este iubirea pentruCreaţie,”optimismulpesimist”,îndemnullaintrospecţieşilaimplicareaînviaţaCe-tăţiicaresuntreperelescriitorului,omuluiTomaGeorgeMaiorescu.

Lamulţiani,Maestre!B.M.M.

RaduCârnecideclarăcumândriecăeste„celmaivârstnicpoetdinRomânia”.

LaEdituraAnamarolaapărutocarteceestededicatăvieţiisale–„Bibliotecadesentimente”(322p.),cudatebio-bibli-ografice,ecouridincritică,ilustraţiicuva-loaredocumentar-istorică,textepoetice.Săoparcurgemşivomaveaoglindauneivieţideartistautentic.Copertaesteilus-tratăcuunfragmentdintabloulluiIser– Peisaj (Balcic).Peultima copertă esteportretul-fotografierealizatdeLiviuPen-defunda,laChişinău,lacareseadaugăuncitatdinRaduEnescu: „Operasa–amestecrafinatdesensibilitateşiinteli-genţăartistică,devirtuozitatedeorfevruşide inspiraţie tumultoasă”.Redactorulcărţiiesteunadintreceledouăfiicealescriitorului,muzicianaCarmenCârneci.

O definiţie care traversează ca unreperoperaluiRaduCârneciesteversul„Iubirea-i axul cerurilor toate”. În 1997,regretata ZoeDumitrescu-Buşulengascria:„ViaţaşicreaţialuiRaduCârnecise întrepătrund– talentul şi dorinţa deîmplinire prin dăruire totală sunt ca oîmbrăţişaredătătoaredeenergii”.

Poetuls-anăscutla14februarie1928însatulValea luiLal, comunaPardoşi,judeţulRâmnicuSărat(Buzău).Modestial-aîmpiedicatsăseimpliceîntr-osărbăto-rirebinemeritată,laîmplinireauneivârstedemnedeinvidiat.Estelicenţiatînsilvi-cultură,laBraşov.Nuîntâmplător,aeditatînurmăcucevaanioAntologieapădurii,încincivolume.Nuestenaturaceacarenenaşteşineesterefugiulfinal?În1964a fondat revistadecultură “Ateneu”, laBacău.Înanii1972-76afostsecretaralUSR,afondatapoirevista“Neamulromâ-


A c a d . E U G E N S E G A L ( z . l . )O mare pierdere pentru România şi pentru comunitatea evreiască

Acad. Eugen Segal a însemnat oepocă;revistanoastrăseconectalaso-cietatearomânească,laviaţaeiculturală,lavaloricontemporane,oamenicarefacmândria obştii evreieşti dinRomânia –plecaţi,preamulţi,dincolo–continuândsăfiinţezelaprezentuletern.ProfesorulEugen Segal z.l. a fost unul dintre ei.Omaredeoameni, omarede flori auconfirmat-ofărăcuvinte,laCimitirul„Fi-lantropia”,veniţisă-iomagiezememoria,să împărtăşeascădurerea lor cuceaamembrilorfamiliei.

Dinmărturisirile fiecăruia dintre vor-bitorisecoagulaportretulsavantului,aldascălului,dar,maiales,alomuluiEugenSegal.Prinfaţaochilorminţiiîmitreceauscenedeviaţă.Cuml-amcunoscutlaCa-tedradeChimieFizicăaUniversităţii,vor-bindu-midesprelucrurirămaseafund:Ia-şiicopilăriei,aniideformare,urmărindu-l îndrumspreşcoală, roşulsângeluidinpogromuldelamiezulveriilui’41,bucu-riilemuziciialăturideIosifSava,amândoicolegilaŞcoalademuzică;aniistudenţieibucureştene şi întâlnirea providenţialăcuprofesorul şimentorul IlieMurgules-cu,creatorulCatedreideChimieFizică,operăpreluată,diversificată,adusălazidediscipolulcarei-afost.Îmirăsunauînurechidiscursulderecepţiealdiscipoluluiomagiindu-şimagistrullatitularizareacamembrualAcademieiRomâne,comenta-riimuzicale,înpauze,laAteneu…

„Nedespărţimdeunadintrecelemaiproeminentepersonalităţialecomunităţiinoastre”, spunea– în dublă calitate devicepreşedintealF.C.E.R.şipreşedintealCEB–ing.Paul Schwartz.„M-amuitatpeCV-ulsău:eformidabil”.Domniasaacitit,deasemenea,mesajultransmisdepreşedinteleFederaţiei,dr.Aurel Vainer,şi soţia sa, ing.Anette Vainer, adresatîndurerateifamilii;schiţădeportretdespre„rigoarea, obiectivitatea” cercetătoruluiştiinţific,„vorbelededuh,înţelepciunea,delicateţea,modestia”omului,artadeafisoţ,părinteşibunicminunat,plecareaacademicianuluiEugenSegaldintrenoiînsemnând „omare pierdere nu numaipentru familie, ci şi pentru comunitateaevreiascădinRomânia”.

Simptomatică–nevoiamultoradintreoameniideştiinţă,foştistudenţi,deveniţicolaboratorişiprieteni,veniţisă-lconducă

peultimuldrum–dea-şirosticuvocetaredurerealadespărţireadeunOmcare-şimeritanumele,admiraţiapentruOperă,afecţiuneapentruProfesor.„L-amcunos-cutînanultreidefacultate.Cursurileluidegeneticăfizicăm-auformat,m-audecissăalegchimiafizică.[…]Erafoarteapropiatdestudenţi,îiconsideracolegi.N-aşenu-meracărţilelui,caresuntfoartemulte,darnupotsănu-iamintesccomportamentul–lecţiededelicateţe,calitateadeastrângeoameniicucarelucraînjurulsău,modulîncares-aocupatdetineri–acoordonatpeste20dedoctorate–,peuniii-atrimissă-şiperfecţionezestudiileînstrăinătate.Acad.EugenSegalafondatdisciplinadeanalizătermică,afostdistinscunumeroa-seşiimportantepremii,afostdecoratcuOrdinulNaţionalSteauaRomânieiînGraddeCavaler.AfostDoctorHonorisCausaalmaimultoruniversităţidinţară,apubli-catsutedearticoleşistudiidespecialitateînRomâniaşiînlume,afostapreciatlaUniversitateaStanforddinSUA,undeşi-aîmbogăţitstudiile”,aspusprof.univ.dr.Dumitru Oancea,delaDepartamentuldeChimieFizică.

Reţinându-şi emoţia, prof. univ. dr.Maria Zaharescu,membrucorespondentalAcademieiRomâne,alăsatfaptelesăvorbească despre împlinirile de primamânăaleceluicare„aştiutsăpreţuiascăzilelevieţiisale”,cumscrieînPsalmi.

Prof.univ.dr.Vlad Popa,delaInstitu-tuldeChimieFizicăalAcademieiRomâ-ne,aexplicat,înesenţă,acestsentiment:acad.EugenSegaladăruit„rudelorpro-fesionale,copiilorşinepoţilordebreaslă”maimulttimpdecâtrudelorpropriu-zise.„Noisuntemailui,el–alnostru.CeeaceammoştenitdelaprofesorulEugenSegalvomtransmitegeneraţiilorviitoare”.

Semnificative– luăriledecuvântaleunorreprezentanţiaiobştii.Ataşamentulfaţă de comunitatea căreia-i aparţinea,educaţia în acest spirit dată băiatului,preceptuliudaicdeatrăiînaşafelîncâtsă avem cu cemuri, au fost punctatede fostulpreşedintealC.E.B., ing.Osy Lazăr:„Acad.EugenSegalne-alăsatoneînchipuitdefrumoasămoştenirespiri-tuală”.Lecţiiledeviaţăprimitedelacelcarepleca–tactuldeaştisă„aplanezeconflictele”şilecţiiledeartă,„introducereaînlumeamuzicii”–aufocalizatdiscursul

consilierului personal al preşedinteluiF.C.E.R.,Silviu Vexler.

Nimic n-a fost conjunctural.Dovadămesajeledelaprof.univ.dr.Viorica Mu-şat,Universitatea„DunăreadeJos”dinGalaţi:„căldurasufletească,umorul,iro-niaşiautoironia”profesorului;lectoruldr.Bogdan Jurcă,UniversitateaBucureşti:carierapecarei-odatorează,„discuţiilelaoceaşcăcuceai,pe fonddiscretdemuzicăclasică”.

El Male Rahamim,psalmodiatderabi-nulNaphtali Deutsch, Yeduda Livnat, Alin Boingiu,Kadiş-ulrostitdefiulprofesorului,Dan Segal,aufăcutsătreacăunfiorsacruprinsufletelesolidarecudurereafamiliei.

Soţia lui, ing.Sandra Segal, ceacareapuspepicioareO.T.E.R.-ulşil-acoordonatanibuni,ne-aremis,lafinalulceremonieifunerare,untextplindesen-sibilitate,pecareîlreproducemmaijos:

„Înstareadeirealitateîncaremăaflamstândlângăsicriulceluicucareamîm-părtăşitaproapeojumătatedesecoldeviaţă,amrealizatîncăodatăcâtdeiubitafost,nunumairespectatcişiiubit.ErauînjurulnostrununumaimembriiComunităţiidincarefacemparteşiprieteniicucaredintinereţeamfostalăturişilabune,şilarele;eraualăturicolegii,prieteniişicopiiispiritualiaisoţuluimeu,dinFacultate,dinAcademie,dinInstitutuldeChimieFizică,cepoartănumeleceluipecaresoţulmeul-avenerat,acad.prof. IlieMurgulescu.Au venit din Bucureşti, au venit de lamarginile ţării, au venit de lamarginileEuropei.Şiceicareauluatcuvântul,aşacumseobişnuieşteînasemeneaocazii,aupovestitcea făcut,cearealizat,ceafost. Iarpemine,fiecare«afost»,«afăcut»m-astrăfulgeratşim-asăgetatşim-acutremurat.CredcădespreEugenSegalnutrebuievorbitlatrecut.

Sespunecăcinenuafăcutuncopil,nuaconstruitocasă,nuasăditunco-pac,afăcutumbrăpământuluidegeaba.Soţulmeuşicumineamrealizatacestelucruri,darastaînseamnădoarcătrece-reanoastrăprinviaţănuafostzadarnică.Amîndeplinitciclulnormalaloamenilor:naştere,viaţă,moarte.

Dacă spun însă că despreEugenSegalnutrebuievorbitlatrecut,astaestecu totul altceva, şi nu este exprimareanechibzuită a durerii de la despărţire.

Estereluareavechiipoveştiaunuipopor.AtuncicândpoporulluiIsraels-aaşezatînţaraCanaanuluipecarei-opromiseseDumnezeu,fiecaretribşi-aprimitteritoriulsău,înafarădetribulluiLevi.Leviţiiauavutroluldeatrăiprintrecelelaltetriburişideatransmiteînvăţătura,Cuvântul.Acumvreopatrumiideani,cândsepetreceauacestelucruri,învăţăturaeraudoarCeleZecePorunci, cuvântul luiDumnezeu,carelecereaoamenilorsănuseînchinelaidolişisărespectelegileomeniei.Leviţiiauavut în continuareacest rol şi dupădouămiideani,atuncicând invăţăturaevoluasemult,cândcomentariilelaCeleZecePorunci-Talmudul-auajunssăînglobeze toate regulile vieţii omeneşti,delaspălatulpemâiniînaintedemasăpânăladespăgubireavecinului,alcăruiogor fusese călcat în picioarede vitelealtuiproprietar.

Suntem în secolulXXI, ştiinţa şi în-văţăturaaudevenitceeacesuntastăzi,darrolulleviţilorarămasacelaşi.IartoţiSegaliidinlumesuntleviţi.EugenSegalafăcutceeaceerapredestinatsăfacă,aîmprăştiatînlumeCuvântulDomnuluide omenie şi de învăţătură. Cu oricerisc,fărăniciuncompromis.Căsuntemsaunureligioşi,înfaţaevidenţeitrebuiesăneplecăm.Şiatâttimpcâtexistăînlumeacestenoţiuni,omenieşiînvăţătură,precumşioamenidrepţicaresă-ieducepesemeniilorînacestspirit,EugenSegalvatrăi–casimbolalroluluisăudelevit.”

IULIA DELEANU

(Urmare din pag. 9)

DupăpărerealuiZamfir Bălan,directoradjunctlaMu-zeuldinBrăila,existăundezechilibruînprezentarealuiSebastian:sepuneaccentulpebiografie,peoproblemălegatădeevreitatealuişimaipuţinpeliteraturalui.Estefoarteimportantăpublicisticalui,iarînceeacepriveşteabordareacronicii dramatice,elpoatefi comparat cuEminescu.Areaceeaşiopinieîncepriveşterepertoriileteatrelor.Unteatrunaţionalcareserespectănupoatesăignoreautoriiromâni.Sebastiantrebuievăzutînansam-blu,cutoateaspectele,nunumailaturaextraestetică,aspusvorbitorul.

Rolul lui Nae IonescuProblemarelaţiilorcuNaeIonescuafost,deaseme-

nea,abordatădevorbitori.Nusepoatepuneînparan-tezăcarteaMarteiPetreu,careatrageatenţiaasupraunorderapajeşiarelaţiilorluiSebastiancuNaeIonescu.Existăaspecteundeceidoiaumanifestatidentitatedevederi,depildăînconcepţiadespreDumnezeu,asus-ţinutetnosociologdr.Hary Kuller.Aceastăabordareafostrespinsădemoderator.NaeIonescuocupăunlocnemeritatîndiscuţiadespreSebastian.Elnuaavutniciunfeldeinfluenţăasuprascriitorului(Nico Nitai).TrebuieelucidaterelaţiileluiSebastiancuNaeIonescuşiMirceaEliade(dr.Ionel Saviţescu).CarteaMarteiPetreuesteinteresantădarfalsificătexteleluiSebastian(Mihail Io-vănel,cercetătorlaInstitutul„GeorgeCălinescu”).MartaPetreunuaavutlaîndemânătoatetextelepublicistice.Carteaeivafianihilatăcândvorfieditateoperelecom-pletealeluiSebastian(Zamfir Bălan).

Unde este locul bustului lui Sebastian?Înaintea începeriidezbaterilor legatede realizarea

unuibustal luiSebastian,Suhar Goldstein,oficiantul

decultalComunităţiidinBrăila,apusproblemadacănucumvaseaplicăaiciinterdicţialegiiiudaicedeanu-ţifacechipcioplit.Explicaţiadatăafostcăinterdicţiasereferă la idoli.Dilema,pusă îndouăcuvinte,estenudacă trebuie saunu realizat unbust al scriitorului, cidacăloculacestuiaesteînpiaţetacelebrităţilorbrăilenesauînaltlocdinoraş.

Caşialţiparticipanţi,Liviu Rotman,directorulCentru-luideStudiereaIstorieiEvreilordinRomânia(CSIER),credecă„MihailSebastiannutrebuieapropiatdeNaeIonescu,deşiceldintâiafostatrasdecarismamentoru-luisău,fărăa-iîmpărtăşişiideilepolitice.NaeIonescuveneadinmediulunic,multiculturalalBrăilei,unlocdesinteză, nu de conflicte, dar tocmai datorită carismeisaleşitalentuluideoratorareuşitsădiseminezeideileextremiste,careauadusatâtasuferinţăînRomânia”.

Ideeanuafostîmpărtăşitădedr.Aurel Vainer,careaîntrebatretoric„decesănuacceptămcărelaţialuiMihail Sebastian a fost cu părţile bune ale lui NaeIonescu?”NiciWeiss Mishlimnua fostdepărerecăbustulluiSebastianartrebuisăstealângăcelalluiNaeIonescu,întrealtele,pentrucăacestadinurmăi-aspusscriitoruluicănuera„unomdelaDunăre,ciunevreudelaDunăre”,deundesepoatededucecăpentruNaeIonescuevreulnueraom.

O casă memorială „Mihail Sebastian” la Brăila

Propunereaînfiinţăriiuneicasememoriale„MihailSebastian”laBrăilaafostşieadezbătutădemaimulţiparticipanţi la„Şuetă”.DacăLiviu Rotmanseîntrebacumdeaceastanuafostîncăînfiinţată,Aurel Vainer a replicat că problema financiară rămâne esenţialăpentrurealizareaunuiastfeldeproiect.Geo Şerbanaarătatcă„înoraşulcusalcâmiîncăexistăcasaîncarealocuitfamiliaHechter,daracumareunaltproprietar,

carea renovat-oşide lacare imobilul trebuiesăfierăscumpărat”.Înschimb,Zamfir Bălanaatrasatenţiaasupradificultăţilorunuiastfeldedemersdeoarecenuestesuficientăclădireacaatare,estenevoieşideunpatrimoniu,deobiectecareauaparţinutfamilieiscrii-toruluisaului,ceeace,practic,nuexistă.

Absolvent al unui liceu brăilean de prestigiu

Periplul cultural prin Brăila s-a încheiat la Liceul„NicolaeBălcescu”,înfiinţatîn1863şiundeaustudiat,întrealţii,şiIlarieVoronca,AnastasieSimu,Perpessicius,PetreŞtefănescu-Goangă,ConstantinSanduAldea,MinaMinovici,MariaFilotti.Depebăncileacestuiliceuaupornitnumaipuţinde19viitorimembriaiAcademieiRomâne.După cumamaflat de la actualii profesoriai liceului,MihailSebastianafostunelevbun,avândmedia9,08laromână,7,67lalatină,8,83lafranceză,8lafilozofieşiaşamaideparte.Înacelaşicatalogeramenţionataspectulîngrijitalviitoruluiscriitor,iardirec-toareaşcoliine-aexplicatcănoteleelevuluicareafostSebastianeraufoartemaripentrurespectivaperioadă.

În loc de finalÎnlocdefinalşideconcluzii,estesuficientsăcităm

cuvintelerostitedeNadia Ustinescu, vicepreşedintaC.E.Brăila,înultimasearăpetrecutăînlocalitatedeechipaF.C.E.R.:„Vreausămulţumescîntreguluicolectiv,inclu-sivcelorcarenusuntacumaici,celorcareaugânditacest eveniment, pentru a-l aducedin nouacasăpeMihailSebastian.Eiaureuşitsăneaducăînoctombriemirosuldesalcâm,sădeschidăofereastrălargă,princare, de acum încolo, acestmiros va dăinui în casanoastră.Încăodată,mulţumesc”.

M i h a i l S e b a s t i a n s e î n t o a r c e l a B r ă i l a


Pagină de jurnalIn memoriamdispuseîntr-unsemicerc,cufaţalate-levizor.Nuurmăreştecesepetrecepeecran.Parecăs-aabandonatgândurilorei,probabiltoateîndreptatespreintenţiaevadării din cămin.Sămeargăacasă,deşinumaiştieunde i-a rămascasa.Se destrămase orice alt gând. Poatestăruiadoarideearefugiului...Măaşezlângăea,osărutpefrunte,îiiaumânaînpalmameadreaptă.Areofierbinţealăaparte,credcănuesteunsemndeboa-lă.Poatedeemoţiecămăvedealături,deşinuştielimpedecinesunt.Spuneaşoptitcăsunt„alei“,peurmăcredeacăsunt„vecinul“...

Tac.Taceşiea.Mienu-mivinesăcredcăboalaastaaizbutits-odevastezeatâtdecumplit.

Parcăovădcândamluatînprimireapartamentul cumpărat prin I.C.V.L., înrate,pe20deani...

Nu i-avenitsăcreadăcăvomlocuiatâtdeconfortabil.Erautreicamere,cubaie.Evenimentul, îmi amintescbrusc,avea loc la30august 1967.A izbucnitînplânsdefericire.Aplânsdinadânculfiinţei,ea,careacopilăritîntr-ocurtecu26deodăişicutotatâteafamilii.

...Iată,suntemîmpreunălauncapătdedrum.Începsăcredcăsupliciulnumaipoateduramult.Marilenarespirărar,cineştiedacărealizeazăundesuntem?Saucumaajunsaici.

Îicuprindumeriicubraţulstâng.Selasăblând, uşor, în voia gestuluimeu.Suntatâtdetulburatdetotcetrăimîm-preunăîncât,crâncencumineînsumi,numaiştiucemiseîntâmplă.Suntsecundemutatedinmicaloralveolă.Devintăieturiîncarnevie.

Din calendar aflu că suntem în14 octombrie 2011. Sună telefonul.Mi sespunesec:„Soţiadumneavoastrăade-cedatînurmăcupatruzecideminute.“

Aşaaluatsfârşitchinul.Măîmbraclarepezeală.Cuuntaxi,

ajunglacămin.Trupulei,suptdepacosteadeAlzhei-

mer,stăîntinspepat,acoperitdeuncear-şaf.Ridicuncolţsă-iprivescchipul.Unochiarămasdeschis,holbatspretavan,celălaltacedat,acoperitdepleoapă.Nu-irecunosctrăsăturile,cândvadulci,acummistuitedesuferinţă...

Plecdelacămin,potopitdegânduri.De remuşcări.De regrete.Pânăm-amlămurit, nu sunt sigur că am făcut totposibilulsăluămdinscurtmaladiables-temată.

Cutoatecăm-amdusla„camerapen-trumemorie“dela„AlexandruObregia“,casăpunctez,dinnou,aniidecăderiînfoameperpetuă...

...Cândvinetramvaiul20,urcînva-gon.Egolpecâtpoatefigolunvehiculcare zăngăne din toate încheieturile.Simtcădurereameaurcăsprecreştet,măclatinădeparcăvreasă-mispunăcăşinelesedeplaseazădelalocullor.Abiaacum, abia de-acum încolo, fărăMari-lena,începedeşertulsingurătăţiimele.

HENRI ZALIS

La10anide laexpoziţiaorganizatădeMuzeulŢăranuluiRomân,dedicatăluiIosifBerman,MuzeulNaţionalCotrocenioferăpubliculuioexpoziţiecarecuprindeîntreagatematicăaopereiceluisupranu-mitDecanul fotoreporterilor români.

AfostfotografuloficialalRegeluiCarolalll-leaşialCaseiRegale,dupăcefăcusereportajeînRusiarevoluţieicomunisteşilaConstantinopol,darşiînleprozeriadinRomânia,alăturideF. Brunea Fox.Afost, printre altele,încampaniileetno-grafice ale lui Di-mitrieGusti.A fostprietenbuncuGeoBogza şi BruneaFox şi era nelipsitdelaconcerteleluiEnescu,cucareeraprieten din timpulrefugiuluiînMoldova,dintimpulprimuluirăzboimondial,darşidelaŞcoaladevarăaluiIorgadelaVăleniideMunte,saudelamitingurile aviatice, unde, în acelaşiavioncuBâzuCantacuzino,fotografiaîntimpcezburaucucapulînjos.

ExpoziţiadelaMuzeulCotrocenifacepublicepentruprimadatăşifotografiidefamilie,pe lângă toatecelelalte imaginiextraordinare, ce realizeazăo frescăauneiepoci.

Unamănuntfoarteimportantpecarel-amaflat,nucupuţinămirare,însearade25septem-brie,lavernisajulexpoziţiei,delaprofesorulAdrianIonescu,estecă Iosif Berman s-ar fi născutîn1890şinuîn1892,aşacumaratămaitoatedocumentelecu-noscutedesprefotograf.Desco-perireaa făcut-ocercetătoareaAdriana Dumitran, cercetândarhiveledelaSuceavaşigăsindun certificat de naştere careatestăacestlucru.

Jurnalista şi colecţionaraAdinaŞte-fan,ceacareaoferitexpoziţieiopartedin colecţia Luizei Berman, cu care afostprietenăvremede10ani,apovestitînaceeaşisearăavernisajului,cums-aapropiatdefotografieşicumacunoscutfamiliaBermandinpoveştileLuizeiBer-man,fiicaceamareafotografului.

Timpdepestedouăzecideanicâtaactivat,IosifBermanalucratlapublicaţiile

“ D i m i n e a ţ a ” ,“Adevărul”, “Reali-ta tea I lus t ra tă”ş i m u l t e a l t epublicaţiidin ţară ;înstrăinătateafostcolaboratorla“Na-tionalGeographic”,“The New YorkTimes” şi cores-pondentlaagenţiileAssociatedPress şi

ScandinavianNewspaperPress.Promul-gareaprimelorlegicucaracterantisemit,dupăvenirealaputereaguvernuluiGoga-Cuzaîn1937,aduslaînchidereaziarelor„Adevărul“şi„Dimineaţa“,luiIosifBermanfiindu-iinterzissămaifotografieze.Acestlucrui-adeclanşatoputernicădepresie,ceeaceadus,alăturidealteproblemedesănătate,lamoarteasaprematură,la17septembrie1941.

GEORGE MATIN

Omul cu o mie de ochi: IOSIF BERMANLuni, 10 ianuarie 2011ÎncercsăstaudevorbăcuMarilena.

Pestecâtevazilesevorîmplinidoianidecândesteinternatăîncăminuldinstra-daJimbolia.Peodiagonală imaginară,suntemladouăextremităţialeoraşului.Eu, cu domiciliul în cartierulTitan, ea,lamarginea de nord a capitalei, undese termină parcul Bazilescu, ia sfârşitbulevardulBucureştiiNoi, iar tramvaiul20ajungelacapătdelinie.

Simtnevoiasăîiaudglasul.Nuîmifacmariiluziicăamsăizbutesc.Boalaei înaintează cu paşi repezi.Când seîntâmplăsămărecunoască,eventualsăşiînţeleagăce-ispun,asta,dupăpauzeţintite răbdător, pe un arc eminamentecompatibil cu starea ei de năuceală.Aşteptunsemn.Acelsemncăsuntemîncomunicare,deşilaniveluridiferitedeemisieşirecepţie.

Eoaredestulsă-şideaseamacinesunt?Aş vrea să cred că va fi posibilsărefacexperienţadacăoratez iniţial.Mis-amai întâmplat.Credcădacăneauzim,îişitransmitsentimentulmeudeapropiere,deprofundăafecţiune.Nuestedeglumitcunenumăratelepiedicipecaremilepuneîncale,îndorinţameadea-ispunecâtsuntemdecompatibili,boala,penumeleei,Alzheimer.Luptcâtpotcudemenţialaeiputeredenimicireafiinţeiumane, chiar prevenit că ieşim învinşi,înciudaconcesiilorpecare i le facem.TotmaispercăMarilenaşicumine,celcareîisuntsoţde49deani,săînşelămprognoza.

...Doamne,terogumil,ajut-opeMa-rilenasătreacăşipesteîncercareaasta.

Nuaudde lacelălaltcapătalfiruluivreo reacţie. Mi-o închipui cum ţinetelefonul laureche.Şopteşteceva?Casă-idau temeisămăasculte, inventezomicăistorie.Spersă-itrezesc,câtdecât,curiozitatea.

Cândşicândtuşeşte.Pesemnecăarăcit.Astamaitrebuia...Parcăiserupecevaînpiept.Facpauzesă-şitragăsu-fletul.Darfirulserupe.Tuseanuomaislăbeşte.

Miercuri, 12 ianuarie 2011Revintelefonicînsperanţacăoinfir-

mieră,poatechiarasistentadezi,să-mispunădacăMarileneiîimergemaibine.

Afarăfriguls-adomolit;arfişiăsta,oare,unmotivcarăcealaeisădeaîn-apoi?

Nuştiulimpedecumstaulucrurilelacăminul-azil,faptlavedereestedificulta-teacucaresedescurcăpersonalulme-dicalînabsenţadoamneidoctorAnghel,plecatăînconcediu,pentrudouăluni,lafiicaei,înCanada.Ştiucâtdeînţelegă-tor,deempaticsepoartădoamnadoctorcu soţiamea. Îi insuflă curaj, încearcătenacesă-i trezeascăunminim interespentruprofesiapecareMarilena,came-dicpediatru,apracticat-odeceniilarând.

18 martie 2011Am venit „în vizită“ laMarilena. E

puţintrecutdeora10.Cadeobicei,stăaşezată în rândulaldoileadin fotoliileFoto Berman: Familia regală

(Urmare din pag. 7)

NereînnoimforţelespiritualeînEl,nestrăduimsăni-Lapropiemşisă-irespec-tămpreceptele.[…]IudaismulesteTora,învăţăturăavieţii.Esteînvăţăturădespreom, considerat unitatea samaterialăşi spirituală.Şi le voi face cunoscute legile Mele, pe care omul trebuie să le împlinească […], să trăiască prin ele. […]Dr. Barth a afirmat: «Omul existăprinaceeacăvinede laDumnezeuşimergecătreEl»[…].Daradaugă:«Totrestulţinededimensiuneaposibilităţilorumane».În«totrestul»,iudaismulvedenudoarposibilităţileumane.Elvede,deasemenea,nevoiumane.Aîndeplinico-mandamenteleluiDumnezeun-oputemfacedecâtaici,pepământ.[…]Iudaismulnuîngăduieomuluirefuzuldearealiza

pepământ. Iudaismulare încredere înom.[…]Dumnezeuliubiriieste,dease-menea,Dumnezeuletic.Iudaismulcerenunumaiîntâlnireaîntreomşiaproapelesău,cumaafirmatdr.Barth,între«EuşiTu»,cişiîntreEuşiNoi.Caritateajoacăunmarerolîniudaism.Comandamenteleevangheliceaufostenumerate,înprimulrând,înBibliaebraică,înacinceaşiatreiadinCărţileluiMoise:«SăiubeştipeDomnulDumnezeultăudintoatăinima»,«Săiubeştipeaproapeletăucapetineînsuţi». În cartea a treia a luiMoise,preceptul iubirii aproapelui e încadratdelegileprivindjustiţiasocialăşiegali-tateaîntrecetăţeanulautohtonşistrăin.[…]Monoteismuluispiritualtrebuiesă-icorespundăunumanismuman”.

Lecturaapreludiatmomentuldevârf:decernarea Premiului „Dr.Alexandru

Şafran” pe anul 2013 profesoruluiCa-rol Iancupentrumonografia „EvreiidinHârlău.Istoriauneicomunităţi”.„Aceastămonografie–aevidenţiatprof.univ.dr.Avinoam Şafran–esteconsacratăvieţiiuneimicicomunităţicumarirealizări.Ocarteremarcabilăprinprofesionalism.UnomagiuaduspărinţilorprofesoruluiCarolIancu”.Dealtfel,aapreciatmoderatorul,autorul a instituit, la Hârlău, Premiulanual„ClaraşiIţicIancu”.Cuvântullau-reatuluis-aconstituitîntr-oremarcabilăsintezăacărţii:„Amscrisaceastăcartedintr-odatoriedesuflet faţădepărinţiimei,faţădedascăliimei.[…]Amdoritsătrecdelamarealamicaistorie.Istoriaacesteimicicomunităţiesteofereastrăspre istoriamultor comunităţi evreieştidinMoldova.Amcercetatarhivelocale,dinFranţaşiSUA,creândobancăde

dateprincareoriginariidinHârlăusă-şiredescopererădăcinile.Esteocartedeistoriesocială.Amdat listaevreilordinHârlăucăzuţipefrontpentruRomânia,m-amreferitlaechipesportiveevreieşti,lamişcareasionistă.AmscrisdespreHo-locaust,darşidespreacteledeomeniedinaceiani […] Înafarăde tensiunişiviolenţe,amsubliniatvoinţadeatrăiîncomunaoamenilordinHârlău.“

DelacânteceleleviţilorînTemplulIe-rusalimuluianticpânălamariimuzicienievrei contemporani,muzica face partedinviaţanoastră.Iatădeceşiceremoniaaceastas-aîncheiattotprinmuzică:sa-cră–psalmodierileprim-cantoruluiIosif Adler,şiprofană–minirecitalulformaţieiklezmerbucureştene,„BucharestKlez-merBand”,condusădeBogdan Lifşin.

Dr. ALEXANDRU ŞAFRAN: Tact, curaj, refuz al compromisului


Dr. Wilhelm Filderman –

noul preşedinte al Comunităţii Evreilor

din Bucureşti (1931)Număruldin6septembrie1931alziarului„Curierul

Israelit” aduceao veste neaşteptată pentru istoriculComunităţiiEvreilordinBucureşti:ElyBerkowitz,preşe-dintealComunităţiitimpdezeceani,şi-adatdemisia.Afostoareopremoniţieasfârşituluilui?Căcipestedoiani, în 1933,ElyBerkowitz înceteazădin viaţă.Nu.Motivul demisiei pare să fi fost o consecinţă a crizeieconomicemondiale,cu repercusiuni şiasuprasitu-aţieieconomicedinRomânia,provocândmarigreutăţişipentrucunoscutulbanchercareafostElyBerkowitz,faptceadeterminatdecizialuideaseretragedinviaţaobşteascăevreiască.DeşiadunareaconduceriiComu-nităţiiarespinscerereadedemisie,motivândcăeavaînsemnaogrea lovitură pentru activitatea instituţiilorevreieştidecult,cultură,învăţământ,asistenţă,totuşiE.B.nuarenunţatlahotărîrealuată.

Onouăadunareaconducerii,întrunităla5noiembrie1931,aducea lacunoştinţă înmodoficialdemisia luiE.B.şihotăraalegereaunuinoupreşedinte.InginerulS.Gross,membru în conducere, dă citireurmătoruluitextsemnatdepreşedinţiişivicepreşedinţiidiferitelorsecţiunialeComunităţii:„rugămpedomnuldr.W.Fil-dermansăbinevoiascăaacceptafuncţiadepreşedintealComunităţiiEvreilordinBucureşti,ţinândseamadesituaţiuneagreaîncareseaflăComunitateaşidenevoiauneiactivităţimai intensepentrusalvarea intereselorobşteştialeevreilordinBucureşti.”Pebazaacestorre-comandăris-apropuscandidaturadoctoruluiFilderman,carepânăatuncideţinusefuncţiadevicepreşedintealComunităţii.S-aconstituitunbirouelectoral.Rezultatulalegerilor:50devoturipentrudr.Fildermanşi7voturipentruSigmundBirman.Mulţumind pentru alegereasa,dr.Fildermanaadresatunapeldeunireatuturorevreilor,fărăculoarepolitică.

Alegereadr.W.F.afostprimităcumultăsatisfacţiedeorganizaţiileevreieştidinCapitalăşidinprovincie,denumeroasepersoaneparticulare.In„CurierulIsraelit”din16decembrie1931,publicistulşiunadinpersonalităţilemarcantealeobşteievreieşti,HoriaCarp,asemnatunarticol impresionant despre activitatea lui Filderman,care,începândcuprimeledeceniialesecoluluiXX,adevenitliderulprincipalalobştiievreilornudoardinBu-cureşti,cişidinîntreagaţară.AreuşitsăobţinădrepturipoliticeşicetăţeneştipentruevreiidinRomânia,eman-ciparealorcivică.DupărefacereaComunităţii,devenindvicepreşedinte,dr.Fildermans-aafirmatcaprincipalulexponentallupteipentrulegalizareastatutuluijuridicalComunităţii,pentrureglementareasituaţieişcolilorevre-ieşti,pentruasigurareauneisubvenţiicorespunzătoaredinparteastatului.Conformevocărilorsaleîn„Memoirsetcomp.Diares”vol.1,aavutocontribuţieimportantălaalcătuireaLegiiCultelor,promulgatăîn1928.Aînaintatguvernului 15amendamente, propunândo serie demodificăriîncadrullegii.Trebuiauasiguratepentrucultulmozaic,caşipentrucelelalteculte:1.statutuljuridicdedreptpublic;2.organizareareligieimozaicecaoentitateunitară;3.dreptulcelorcarevorsăseorganizezese-paratdeaobţinestatutuldepersoanăjuridicădedreptprivat.ApropusoprevederespecialăpentruCodulPenalprivindpedepsireacelorcareameninţăsauîmpiedicăunasaumaimultepersoanesă-şipracticepropriareli-gie,să-şirespectesărbătorileconformpropriilortradiţii.Apropuspedepsireaprofanăriiobiectelorşi lăcaşelordecult.Propunereaeranecesarăîncondiţiileîncareauavutlocastfeldeatacuriîmpotrivalăcaşurilordecultmozaicdinpartealegionarilor.Cuoastfeldeactivitatepentrusoluţionareaunorproblemeesenţialealevieţiicomunitareevreieşti,erafiresccaalegerealuiW.F.săfieîntâmpinatăcuosatisfacţiegenerală.Dupăceadevenitpreşedinte,unadinprimelesalegrijiaufostechilibrareasituaţieifinanciareacomunităţiişigăsireadenoisursedevenit.Înaceastăidee,apropusmontareaunorpa-nouricomemorativepepereţiitemplelordinBucureştipecare,contrauneitaxefixate,săfiegravatenumeledefuncţilor, asigurându-se totodată comemorarea lor.AstfeldeplăcipotfivăzuteşiastăziînTemplulCoralşiînSinagogaMaredinBucureşti.UnsuccesimportantalluiFildermanafostobţinereaînanul1932,dinparteaGuvernului Iorga, a recunoaşterii statutului juridic dedreptpublicnudoaracomunităţii dinBucureşti, ciatuturorcomunităţilordinţară.Prinmeriteleactivităţiisale,nudoarîncalitatedepreşedintealC.E.B.-ului,darprintoatecelelaltefuncţiipecareledeţinea,încădinaceaperioadădr.W.F.erarecunoscutcaopersonalitateavieţiievreieşti,careacontribuitlafăurireaistorieievreilordinRomânia.

LYA BENJAMIN

Top 3 din 30O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile C.E

.B.

Ferească Dumnezeu de-aşa succese!

Senatorul liberalTeodorAtanasiudeclară senin că privatizareaCFRMarfă„este,defapt,unsucces”carevacontribuila„atragereaunorinves-titoriserioşi”.Desigurcă,vorbapoe-tului,„ceanume-afost,ce-amvrutsăfie,noinuvomşti-opoateniciodată...”, darunlucruesigur:astfeldesuccesenu vor atrage niciodată investitori,decâtpoatedeteapaluiDanDiaco-nescu.

Şiastanupentrucănus-avândutCFRMarfă.Ci pentru că,de labunînceput,contractulafostastfelfăcutîncâtcompaniasănupoatăfivândută,ceeaceaşipermisGFRsă-şiiabaniiînapoi.NoulministrualTransporturilor,RamonaMănescu, n-amai prididitsăexplicepreseicăGruiaStoicaarfipututplăticele172demilioanedeeurorestante,dacăarfifostdeacordsă renunţe la condiţiile suspensive.Drepteste,darînacelcazGFRnuarfipututintraînposesiaCFR,iarstatulromânnuarfipututîncasabaniidinrespectivul cont, până ceConsiliulConcurenţei nu şi-ar fi dat acordulprivindeventualapoziţiedemonopolalGFR pe piaţa transporturilor dinRomânia.Aşa că,GruiaStoicaar fipututplătibaniinumaidacăarfidoritsăcontribuielaimagineaMinisteruluiTransporturilor camare campion alprivatizărilorînţaranoastră.

Afirmammai sus că „succese” à la Atanasiunupotatragenicidecuminvestitoripentrucărespectivele„reu-şite”schiţeazăoimagineaautorităţilorromânedindomeniu(concret,aComi-sieidePrivatizaredelaTransporturi)fiecaincapabilesăelaborezeuncon-tractcorectdeprivatizare,fiecalipsitedeonestitateşiîncercândsă„iafaţa”FMIcuoprivatizaredeformă.Niciuninvestitor serios, român sau străin,nu ar dori să fie implicat în vreunadintresituaţiiledemaisus.Explicaţia?Simplă:legeaprevedeauntermende60-180dezileîncaresăserealizezevânzareaCFR,dar„specialiştii”delaComisieaustabilittermenulminim,dedouăluni,încarenuseputeaîncadra

anchetaConsiliuluiConcurenţei, re-glementată,totdelege,lamaximum150dezile.

Şi,casăpunemcireaşapetort,sămaiamintimcăocunoscutăfirmădeavocatură,selecţionatăsăfieconsul-tantuljuridicalComisieidePrivatizareîncazulCFRMarfă,declarăcunon-şalanţă:„NefinalizareaContractuluideprivatizareesteosituaţiepentrucarenupoatefiţinutăculpabilăvreunadinpărţile contractante sau consultanţiilorjuridici.”

Ceeace, în limbajulpoliticienilor,setraduceprincuvântul„succes”!

Primăvara nu le prieşte arabilor

Dinentuziasmulsuscitatacumdoiani de „primăvara arabă”, din iluziademocraţiei,pecaremişcărileparcătraselaindigodinTunisiaşiEgipt(darşi din alte ţări dinOrientulMijlociu)păreau săo anunţe, acuma rămasdoarungustamar.

Recent,economistulşefalBănciiEuropene pentru Reconstrucţie şiDezvoltare(BERD),instituţiecaresegrăbisesărăspundăsolicitărilordeaincluderespectivelestateînzonasadeactivitate,aanalizatsituaţiadinre-giuneîntr-unarticolintitulat„TheArabAwakeningAftermath” (Consecinţele dureroase ale primăverii arabe),publi-catdeblogulProjectSyndicate.

„Puţinedintreproblemelecareauduslaînlăturarealiderilorautocraţiaufostapoirezolvate”,constatăBergloff,careaminteştesuccesiuneaunorgu-verneinterimare,insuccesulînorga-nizareaunoralegerilibere,creştereaşomajului,scădereainvestiţiilorpentrucombaterea sărăciei, accesul greoila finanţare al firmelor private. „Peacestfundal,oriceşocexternarputeaîmpinge economiile ţărilor arabe înrecesiune”,comenteazăeconomistulşefalBERD,careadaugăcăpentrurelansarea lor ar fi necesare sumemultmaimaridecâtceleinvestitedeja.

Astfel, în2011statelebogatedinG8aupromissăacorde38demiliardede dolari americani, într-un intervaldetreiani,ţărilorcaretrecuserăprinaşa-zisa „primăvară arabă”, iar cele

dinConsiliuldeCooperarealGolfului,în specialArabiaSaudită,EmirateleArabe,QatarşiKuweit,aupus28demiliardededolari ladispoziţia ţărilorarabeafectatedemişcărilepopulare.NumaicătoţiaceştibaniaufostdoaropicăturădeapăînSahara,iarpentruuşurareaefectelor„primăveriiarabe”arfinevoiedecirca30-40demiliardededolariînfiecarean,plusaltemăsuridesprijintehnicşieconomic,resursecarenuvindenicăieri.Celpuţinde-ocamdată.

Economia e bine, noi - faliţiOpriviresumarălacifreleprivind

starea economiei româneşti este înmăsurăsăîţicreezeunşoc.Nelău-dăm,înmultedomenii,cuosituaţiedeinvidiat,iarautorităţiledelaBruxellesconfirmăcăaşastaulucrurile.Avemunuldintrecelemaiscăzutenivelurideîndatorarepublică,ocupândloculpatru din cele 28 de statemembreale UE, după Estonia, Bulgaria şiLuxemburg(notabene,LuxemburgularecelmairidicatniveldetraidinUni-une).AvemunuldintrecelemaimicideficitebugetaredinUE,sub3%,decimultmaibinedecâtţăricaFranţasauMareaBritanie.

La ce ne servesc acestemăreţerealizări?Lablazon,pentrucălabuzu-nar,nicivorbă.Astfel,produsulinternbrutalRomâniei reprezintă49%dinmedia europeană, de-a lungul celor24deanidetranziţieizbutindnoiper-formanţadearămâneînpermanenţăpe penultimul loc înUE la capitolulbunăstare.

Înprezent,avem1,45milioanedeoameni caremuncesc la negru, nunemaiplătimcreditele,aşacăavem740.000derestanţieri,caredatoreazăbăncilor33,3miliardedelei,iarvolu-muldatoriilorcreştedelaolunălaalta.

Aşa că revin şi zic: toate perfor-manţele economicealeRomâniei şisacrificiile populaţiei din ultimii aninuaureuşitdecâtsăcreascănivelulsărăciei, deşi la nivel naţional avemrealizăricarefacţărimultmaimarişimaiprosperesăpăleascădeinvidie.

ALEXANDRU MARINESCU

ActivitateacomercialădesfăşuratădeevreiidinRo-mâniaoputemafladindocumentelepublicateînpaginileMonitoruluiOficialdela1895.MonitorulOficialnr.15/20Aprilie (2Maiu) cuprinde (p.769)hotărâreasecţiei co-mercialeaTribunaluluiIlfovprincaresecertificăfaptulcă„în registrul firmelor individuale la No 20344 din 1895 s’a înscris firma „Hers Iacobsohen” cu comerciul de pielărie şi făină, cu magazinul central la Bucureşci, str.Patria No 14 şi cu sucursală în oraşul Giurgiu, neavând procurator”. Separecăestevorbadeomicăfirmăauneipersoanemodestecarelucrezăsingur,fărăprocurator,avândcaobiectalcomerţuluisăuocombinaţiecelpuţinoriginală,ocupându-seatâtdevânzareadefăină,câtşiceaaobiectelordepielărie.

ÎnnumărulurmătoralMonitoruluiOficialaflăm(p.517)despre hotărâreaTribunaluluiTeleorman: „Se publică spre generală cunoscinţă că D.Adolf Abeles, prin jurnalul acestui tribunal No 1943 din 1895 şi’ a radiat firma sa particulară, înscrisă la acest tribunal sub No 1574 din 1893, cu sediul principal în comuna Zimnicea şi cu o sucursală la Alexandria, cu comerciul de cereale şi casă de scompt şi incaso şi la care are de procurator general pe D.Samuel Gerstl.” Din scurta informaţie se poateapreciacăfirmad-luiAbelesaveaunobiectmaiampluşidiversificat,darduratadefuncţionareafirmeiafostrelativscurtă,decirca2ani(1893–1895),neputândşticeadeterminatpatronulsăradiezefirmasa.

ÎnvolumelecuprinzândMonitorulOficialgăsimmultereferiri la evrei comercianţi intraţi în faliment. În acestsenssepublicădelaanunţuricucaracterinformativlahotărârialeunorinstanţejudecătoreşticaremenţioneazăinclusivproceduralegalăaplicabilălamomentulresec-tiv.Lap.443seaflăsentinţaNo689aTribunaluluiIlfov,secţiacomercială,care„hotărăsce: Declară în stare de

faliment pe Ancel et Hirsch Goldemberg, comercianţi de haine pentru dómne, în strada Lipscani. Fixéză în mod provisoriu epoca încetării plăţilor lor din diua de 13 Aprilie 1895, data depunerii bilanţului.

Ordonă sigilarea averei mobilă a numiţilor.Numesce jude-comisar pe D.G.A.Mavrus şi sindic pro-

visoriu pe D.advocat Gr.Andronescu. Se va scrie bursei a trece numele faliţilor în tabelul ţinut în sala acelei onor bursei, conform art.710 din codul comercial.

Fixéză diua de 22 Aprilie 1895 orele 12 în di pentru când creditorii se vor aduna la tribunal pentru alegerea membrilor delegaţiunei de supraveghere a creditorilor şi a sindicului definitiv.

Acordă creditorilor termen până la 2 Maiu 1895 pe ntru a depune la grefă declaraţiunea de verificarea creanţelor;

Acéstă disposiţiune se va comunica parchetului cu copie de pe sentinţă şi acţiune. Extract de pe această sentinţă se va publica prin Monitorul Oficial, se va mai afişa în sala tribunalului, la bursă, la primăria Capitalei, la camera de comerciu şi la domiciliul faliţilor.

Sentinţa este executorie provisoriu.Dată şi citită în şedinţă publică, la 13 Aprilie 1895.”Dupăcumsepoateobserva,sentinţasecţieicomer-

cialeidentificăcomercianţiifaliţi,obiectuldeactivitatealfirmeişisediulacesteia.Eastabileştemăsurilepecarele ia instanţa: numirea judecătorului şi a celui sindicprovizoriu,înscriereaîntabellabursăanumelorfaliţilor,fixareatermenuluipentruadunareacreditorilorînvedereacelorcarevorconduceoperaţiunileîncadrulfalimentului,câtşimoduldepublicitateaplicabilînasemeneasituaţii.PeparcursulfilelorMonitoruluiOficialvomaflaanunţuricuprivirelaacestfaliment,carevorarătafelulîncareacestasederulează.

I. SILBERSTEIN

Existenţa evreilor reflectată în Monitorul Oficial al Regatului României (XII)


Expoziţia unor artişti israelieni

de origine românăLaSinagogadinSatuMareşiapoila

secţiadeartăaMuzeuluiJudeţeanafostorganizatăexpoziţiaacinciartişti isra-elienideorigineromână:ArieBerkovitz,DigiDekel,BeluSimonFăinaru,YehudithMatzkelşiPhilipRantzer,toţinăscuţiînRomânia,darformaţiînIsrael,aparţinge-neraţiei1948-1966.Suntartiştimoderni,careseocupădegrafică,desen,obiecte,instalaţiiiaroperelelorsuntcunoscuteînîntreaga lume,prinexpoziţii degrupşiindividuale.Lucreazăînstiluridiferite,dartoţipracticăşiartafotografică.Iniţiativaorganizării acestei expoziţii a aparţinutAmbasadeiIsraeluluidinRomânia.

De altfel, SinagogaShareTora dinSatuMareesteunlocdedesfăşurareavieţiiartistice.ÎncadrulZilelorMuzicaleSătmărene,pe13octombriea.c.Filar-monicadinoraşaorganizatunconcertdemuzică de cameră, în care au fostprezentatecreaţiialecompozitorilorWa-genseil,Couperin,Schubert,Şostakovicişi Max Bruch. Violoncelistul austriacRudolfLeopolds-aalăturatcvartetuluideinstrumentiştidinSatuMare,oferindunprogramdeînaltnivelartistic.

RudolfLeopoldamaiconcertatşilasalaFilarmonicii, împreună cupianistadeorigine românăRalucaŞtirbăţ,caretrăieşte laViena.Ceidoiau interpretatpiesedeEnescu,BartokşiKodaly.ZileleMuzicaleSătmărenes-auîncheiatcuunrecitallacastelulKarolyidinCarei,undevioloncelistulRăzvanSumaşipianistulspaniol Josu Okinena au interpretatSonatelepentrupianşiviolonceldeJo-hannesBrahms.(E.G.)

Satu Mare

Bacău

C o m u n i t A t iSfârşitulluniiseptembrieafostoperioadădeactivitateinten-

săîncomunitateaevreiascădinBacău.Astfel,pe22septembrieaavutlocdeschidereacursurilordeTalmudTora,peanul5774.

LaMoineşti,oraşînfrăţitculocalitateaRoşPinadinIsrael,aavut loc inaugurarea lucrărilor de reabilitare şi renovareaCapeleişiagarduluidelaCimitirulEvreiesc.LucrărileaufostefectuatedeF.C.E.R., înparteneriat cuPrimariaMoineşti şiAsociaţiaActivMoineşti.Valoareatotalăalucrărilorafostde56.700lei,dincare10.000leiaufostsuportaţidecătreF.C.E.R.

Inaugurarealucrăriloraavutlocla25septembrie,înprezenţaing.AlbertKupferberg, secretar general F.C.E.R., ing.RudyMarcovici,directorCAPI,ing.ViorelIlie,primarulmunicipiuluiMoineşti, ing.Butnaru Izu, preşedinteC.E.Bacău, ing.BriffHainrich,reprezentantCAPI,JosephineşiBeatriceKohlenberg,membre în conducereaFundaţiei Leolam,precumşi a unorpersonalităţidinviaţaculturalăaMoineştiului.

Încuvântulsău,ing.A.KupferbergaapreciatparteneriatuldintrePrimăriaMoineştişiF.C.E.R.BucureşticâtşifaptulcăprimarulViorelIlieafostreceptivlaproblemeleobştiievreieştilocale.Deasemenea,secretarulgeneralalFederaţieiaapreciatfaptulcăprimărialocalăatransformatnumeleluiTristanTzara(SamuelRosenstock),originardinMoineşti,înbrandturistic.

PrimarulViorelIlieareliefatcăprimăriavacontinuaeforturilede reabilitareşiamenajareaCimitiruluiEvreiescşi transfor-mareaacestuiaîntr-unpunctistoricşituristicalmunicipiului.

Ing. IzuButnarua elogiatmemoria fostului preşedinte alobştiimoineştene,RaphaelKohlenberg.Încuvântulsău,preotulAndrioaieapovestitamintiridincopilăriasaşidespreprieteniisăievrei.Dr.Ivan,unbunprietenalluiRaphaelKohlenberg,asăditunpomînmemorialui.

ZiuaacontinuatcuunprogramartisticoferitdecătrePrimăriaMoineşti,lacareşi-auaduscontribuţiatinerimuzicienidinRoşPina(Israel),artiştidelaTeatrul“Bacovia”dinBacăuprecumşidiversegrupurideelevitalentaţidelaşcoliledinmunicipiu.Tineriimuzicienieraumembriiuneidelegaţiide25elevielevidelaoşcoalădeartedinRoşPina,invitaţi,întimpulvacanţei

deSucot,deprimăriadinMoineşti.Aşacumseştie,RoşPinaafostîntemeiatdeemigranţiidinMoineşti.

LaC.E.Bacău,copiiidinRoşPinaaufostprimiţicumultăcăldurădecursanţiiTalmudTora-Bacău,pregătiţicurăbdareşipasiunedeprof.HermanMariana.Toţitinerii,înfrăţiţideîndată,auinterpretat,cuharşidedicaţie,celemaifrumoasemelodiidinfolclorulevreiesc.

Joi,26septembrie2013,delegaţiadetineridinRoşPina,îndrumatăpe toată perioada vizitei înRomânia de consilierViorelCostea,delaPrimăriaMoineşti,aurevenitlaBacăuşiauparticipat,alăturideenoriaşiibăcăuani,laslujbareligioasădeŞminiAţeret,delaSinagoga“Rosen”dinBacău.

Laplecare,tineriiauafirmatcăaufostprimiţifoartecălduroslaBacăuşicăvorrevenidecâteorivoraveaocazia,ne-auspuspreşedinteleC.E.Bacău,IzuButnaru,şireprezentantulCAPI,oficiantulHainrichBriff.

Activităţi intense în beneficiul comunităţii

„Am fost profund impresionat de viaţa comunităţii”Într-oscrisoareadresatăcătreing.Fe-

lix Koppelmann,preşedinteleComunităţiiEvreilordinOradea,şiluiAndrei Seidler,directoralJCCOradea,Bruce P. Kleiner,consilierpentrupresăşiculturădincadrulAmbasadeiSUA, şi-a exprimat bucuriapentruclipeletrăiteînmijloculmembrilorcomunităţiicuprilejulsărbătorilordeRoşHaşana.„Amfostprofundimpresionatşiînduioşatdeexperienţapecareamavut-oîmpreunăcudumneavoastrăînOradea.

şiafostomareonoarepentruminesăfiuinvitat laslujbadeRoşHaşanaşi larecepţiacareaurmatînsalacentralăasinagogii”, a scris B.P. Kleiner, care aafirmatcăs-asimţitminunatşiaînvăţatmultedesprereligiaşicivilizaţiaiudaică,inclusivdesprecomunitateadinOradea.Elşi-amanifestat,deasemenea,satisfac-ţiapentruprogresulînregistratlaşantierulproiectuluisusţinutdinFondulAmbasa-dorialpentruConservareCulturală,„unul

dintrecelemaibuneexempledeutilizareeficientăîntr-unproiectcomunitaraunorfonduri limitatepentrua realizaomarelucrarederestaurare”.„Văfelicitpentrutotceaţireuşitpânăacumşivădorescmultsuccespânălafinalizareaproiectului”,amaiarătatsemnatarulscrisorii.ElsperăsămaipoatăvenilaOradeacasăvadăprogresele care vor urma în proiectulsinagogii-muzeu.

Eveniment comemorativ

Membri ai comunităţii evreilor plo-ieşteni,profesorişielevide laColegiulTeoretic „Al. I.Cuza” şi Liceul „GrigoreMoisil”,autorităţilocaleşijudeţeneauco-memoratZiuaHolocaustuluiînRomânia.Preşedintelecomunităţii,ing.Adela Her-dan,aprezentattragediaevreilorromâniîn acei ani.Unul dintre supravieţuitori,Gilu Iuftaru, a vorbit despre suferinţeleproprieifamilii, iarprofesorulAlexandru Bădulescu–despreimpresiileînfaţaunuimemorialalHolocaustuluidinPolonia.Înnumeleelevilor,avorbitDorian Obrejan.

Coresp. ing. ADELA HERDAN,preşedinte al C.E. Ploieşti

Ploieşti

Oradea

Cu prilejul Zilei Europene a Limbilor scriitorul Gheorghe Schwartz a citit din creaţia lui

Între 26-28 septembrie a.c.,Repre-zentanţaComisieiEuropeneînRomânia,AgenţiaNaţionalăpentruProgrameCo-munitareîndomeniulEducaţieişiFormăriiProfesionale, Departamentul pentruRelaţiiInteretnice,dincadrulGuvernuluiRomâniei,şioseriedeinstitutecareîşidesfăşoară activitatea înRomânia auorganizatuncicludemanifestăridedicateZileiEuropeneaLimbilorîncadruleve-nimentuluidenumit„LinguaFEST2013”.

Ladeschidereaoficială,cares-ades-făşuratlasediulReprezentanţeiComisieiEuropeneînRomânia,Niculae Idu,şefulReprezentanţeiComisieiEuropene,Enikő Katalin Laczikó, secretardestat laDe-partamentulpentruRelaţiiInteretnice,şialtepersonalităţiausubliniatimportanţamarcăriiacesteizile.Easesărbătoreştecuînceperedin2001şiaremenireadea scoate în evidenţă bogăţia lingvisticăaEuropei,cucele24delimbioficialeşicucelepeste60delimbiregionalesau

aleminorităţilor,sensibilizareapubliculuifaţădeplurilingvismînEuropa,cultivareadiversităţiiculturaleşilingvisticeşiîncura-jareaînvăţăriilimbilorstrăinedecătretoţieuropenii.Aceloraşiobiectivele-aservitşiacordareapremiilorEuropean Language Label (Certificatul lingvistic european),pentru proiecte în domeniul predării şiînvăţăriilimbilorstrăine.

Cafenea literară interculturală

Înaceeaşiziafostorganizatăşica-feneaua literară interculturală, intitulată„Cetăţenieeuropeanăşidialogintercultu-ral”.LaaceastămanifestareauparticipatscriitoriaparţinândminorităţilornaţionaledinRomânia.Astfel,aucititdinoperelelor,înlimbamaternăşiînlimbaromână,prozatorul şi poetul Joachim Wittstock (Sibiu), din parteaminorităţii germane,dramaturgul român de etniemaghiarăCsaba Séekely (TârguMureş), poetulSlavomir Gvozdenovici (Timişoara),careesteşideputatalminorităţiisârbe,prozatorulGheorghe Schwartz (Arad),dinpartea comunităţii evreilor, scriitorulromândeetnieucraineanăCorneliu Irod şiSorin Sandu,actor lateatrul“Masca”şipoetînlimbaromani.

Fiecarescriitorşi-aprezentatpescurtpreocupărileşiactivitatealiterară,măsuraîncareliteraturaminorităţilordinRomâniaestesusţinutăşicunoscută.Astfel,Slavo-mirGvozdenoviciasubliniatcoexistenţa

etniilor din Banat şi eforturile depusepentruafacecunoscutăculturasârbilordinRomânia.Unadintreideilerelevatedeelafostimportanţavaloriişiapromovăriiautorilorpentrutalentullorşinufiindcăarfacepartedintr-ominoritatesaualta.Scri-itorulGheorgheSchwartz,autor,printrealtele,alcicluluiîn11volume“Ceiosută”,pecareareuşitsă-ltermineînacestan,aprezentatdouăpovestiri.Elarecunoscutcănuvacitiînlimbaetnieisale,ebraica,deoarecenuo cunoaşte, activitatea luiliterarădesfăşurându-seexclusivînlimbaromână.Primapovestirecitită,“Partizanşitrădător”,arecasubiectavatarurileunuievreuîncontextulistoricactual.

DemnădeatenţieafostşiapariţialuiSorinSandu,careavorbitdespreacti-vitateape careodesfăşoară împreunăcualţi artişti în rândul etniei rome,unadintre iniţiative, foartebineprimită,fiindreprezentareaînlimbaromani,îndiferitecomunităţialeromilor,apiesei“Onoaptefurtunoasă”deI.L.Caragiale.DacăGhe-orgheSchwartz scrie în limba română,scriitorul Corneliu Irod este bilingv şicreazăşiînlimbaromână,iaralteopereşiletraducedinucraineanăînromână.

În dezbaterea care a urmat, atâtscriitoriicâtşipubliculaurecunoscutim-portanţaunorastfeldemanifestări,carevor contribui la promovarea cunoaşteriireciproceacreaţiilorliterareşialimbilorminorităţilor,unuldintreobiectivelema-jorealeZileiEuropeneaLimbilor.(E.G.)

Lecţie de toleranţă etnicăLaBibliotecaMunicipală“ŞcoalaArde-

leană”dinBlajaavutlocluni,7octombrie,comemorareaintitulată“EcouridinHoloca-ust”,organizatădeŞcolileGimnaziale„Pe-truPavelAaron”,„TomaCocişiu”şi„SimionBărnuţiu”.Auparticipat elevi şi profesori,înfruntecudirectoareaŞcolii„P.P.Aaron”,CarmenGabriş,bibliotecariiinstituţieicon-duse deSimona Frâncu şi viceprimarulLiviaMureşan,careatransmisşimesajulprimaruluiGheorgheRotar.

Dupăunmomentdereculegereînme-moriavictimelorHolocaustuluişioscurtărugăciune rostită în ebraică şi în limbaromână,Avram Faibis a făcut o scurtăprezentareaevoluţieicomunităţiievreieştidinspaţiulromânescşiasubliniatcă“Ho-locaustulaînsemnatodeciziecareaprivitunpopor,oriundes-arfiaflat:afinăscutevreuechivalacuocondamnarelamoarte”.Eleviiaususţinutreferateştiinţifice,iarpro-fesoriideistorieauavutintervenţiidespreetapelederulăriiHolocaustuluiînEuropaşiînRomâniaantonescianăşimaicuseamădesprepogromuriledelaDorohoişiIaşi.Înîncheiere,auavutlocunrecitaldepoezieşioaudiţiedemuzicăevreiască.(A.F.)

Blaj


J E W I S H R E A L I T YPope Francis

prepares a historical

visit in IsraelPope Francis and h is f r iend,

ArgentinianRabbiSkorka,whowasforseveraldaysinVatican,havediscussedthe possibility that the Popewill visitIsrael in the course of the next year,“VaticanInsider”informs.“WedreamtogotogetherinIsraelsoon,andthePopeis studying this project,” said for thequotedsourceRabbiSkorka,rectoroftheLatin-AmericanRabbinicSeminary,whoadded:“I thinkabouthowitwouldbetoembracehim(PopeFrancis,editor’snote)infrontoftheWailingWallandtoaccompany him to Bethlehem, in thePalestinianterritories.Hispresencetherewouldbehelpfulnow,whentheystartedagainthepeacetalks”.

TheJewishandPalestinianauthoritieshave already sent invitations to PopeFrancis,andtheEcumenicalPatriarchofConstantinople,Bartholomew I,wishestocelebratethe50thanniversaryofthehistoricmeetingbetweenhispredecessor,Atenagoras,withPopePaulVIinRome.

“Wedonotwanttobejustanoccasionfor a photo shoot, but one to launchaprocessofreexaminationofsomethings.Wedon’thavearelationshipofdrinkingtea together.Wewant to act tomakeprogress, but we can’tmove forwardunlesswemanage to build bridges ofdialogue,”Skorkasaid,whosefriendshipwith the currentPope started in 1997.Theymade along together “a spiritualjourney”, both being concerned abouttheessentialaspectsofpeopleandnotbyformal“protocol”.“IstillremainaJewforhim,andhecontinuestomaintainhisfaith,” said theArgentinianRabbiwhowastheguestofthePopeforfourdays.“We takemeals together at breakfast,lunchanddinner.HecaresaboutmeandcontrolsallthefoodIeat,toensurethattheyarecasher.WestayedtogetherfortheJewishholidaysandIhadtouttertheprayersatmeals,and then I translatedthelastprayer.Heandhismealsfellow-hisSecretariesandaBishop-joinmeanduttertheAmenattheend“,saidRabbifor“VaticanInsider“,pointingoutthatitwasthefirst timeaPopeanda rabbiwerelivingtogetherattheVatican.

Finally,RabbiSkorkaaddedthat“Godprobablyhassomething todowithourfriendshipandwithwhatwedo”andthatheisawareofthefactthatmanyJewsinEuropeandtheUSdonotunderstandthisfriendship,andevenfeelshockedbyit.

The Commemoration of the Holocaust Day in Romania

InthepresenceofremarkableguestsfromFrance,Israel,Switzerland, of PrincessMargarita andPrinceNicholas, ofRobert Negoiţă,Mayor of Bucharest’s sector 3, of FJCR,JCB,B’naiB’rithRomanialeaders,thesquareandobeliskinmemoryoftheformerChiefRabbioftheJewishcommunityinRomaniabetween1940-1947,Dr.AlexandruŞafran(z.l.),wasinauguratedinBucharest.

Dr.AurelVainer,FJCRpresident,theMayorofBucharest’ssector 3,RobertNegoiţă, Eng. Paul Schwartz, FJCRVicepresidentandPresidentofJCB,heldspeeches.Theceremonyofawardingthedistinctions“Dr.AlexandruŞafran”wasattendedbyHisExcellencyDanBen-Eliezer, Israel’sAmbassador,byprominentculturalandreligiouspersonalities,originatingfromRomania,fromIsraelandDiaspora,FJCR,JCB,BBRleaders.InfrontoftheopenedAron Kodesh,RabbiRaphaelShafferandprimecantorIosifAdlerprayedfortheprosperityofIsraelandRomania.FormerChiefRabbi’spersonalitywascommemoratedbyEng.BaruchTercatin,awell-knownnameoftheRomanianAllyiah,thetranslatorinRomanianofmanyoftheworksofChiefRabbi,byŢicuGoldsteinandbyDr.AurelVainer.

For the first time, there were awarded Certificates ofExcellence“forimportantservicestotheJewishcommunityinthespiritoftheideasandactionsofChiefRabbiDr.AlexandruŞafran” to: Sybil Benun, the coordinator of cultural actionsof FJCR; to the director ofCabinet of theFJCRPresident,economistSilvianHorn;totheDirectoroftheCenterforPrintingandPublishing,AlexandruMarinescu;CAPI director, Eng.RudyMarcovici; arch.JCB., ZsuzsanaKovacs;SilviuVexler,Counsellor; theDirectorof the theatre “Karov” fromTelAviv,NicoNitai; IuliaDeleanu, journalist.Rabbi IoelTobias, fromIsrael, pointed the deepmeaning of the concept of talmid hecham - the duty to study - life-fulfilled byDr.Alexandru

Şafran.FJCRCounsellorEng.JoséBlumreadthelaureateslistfor“Dr.AlexandruŞafran”distinction:theMayorofsector3,RobertNegoiţă;thechiefarchitectatBucharestMunicipality,ŞtefanDumitraşcu; theCounsellorat thesameMunicipality,Dr.RaduNegrei;RabbiIoelTobias.Post mortemmedalswereawardedtothediplomat,lawyer,formerprefectMihaiMarina,formerconsulinOradea,andtotheformerMayorofHârlău,IoanAgapie,forhumanitarianactsduringtheHolocaust.ThefamousIsraeliactorNicoNitai,anativeofRomania,presentedinhomageatextabouttheessenceofJewishhumanismwrittenbyChiefRabbiŞafran.ProfessorCarolIancureceivedthe“Dr.AlexandruŞafran” prize for themonograph “The Jews fromHârlău,ahistoryofacommunity”.TheceremonyendedwiththesmallrecitalsofprimecantorIosifAdlersongsandoftheklezmergroup,ledbyBogdanLifşin.

Mihail Sebastian returned to Brăila

The events ded ica ted to theremembrance of theHolocaustDay inRomaniabeganwiththecommemorativesessionintheChamberofDeputies.ItsPresident,ValeriuZgonea,paidhomageto thevictims’memory,warnedagainstthe resurrection of the extreme rightwing.FJCRPresident,Dr.AurelVainer,presentedabriefhistoryoftheHolocaustinRomania,herelivedmomentsof theracial laws,rememberedthenightmareandalsothehumangesturesofkindnessof some non-Jews. He reiterated therightsofthepersecutionvictimsbetween1940-1944atequalbenefitstothosewhohavesufferedafter 1945, showing thattheextremerightwingshouldnotofficiallyreturninthepoliticallifeofthecountry.

The importance of education toprevent the repetition of the past inthe future represented the commontopicinthespeechesofHisExcellencyDanBen-Eliezer, Israel’sAmbassador,Julia Gross,Minister delegate of theGermanEmbassy,HisExcellencyOlegS.Malginov,AmbassadoroftheRussianFederation. The general director of

the “Wiesel” Institute, Dr.AlexanderFlorian, drew attention to the acts ofresuscitationofthelegionarymovement.HORchairman,ZeevSchwartzandtheARJVHrepresentative,IancuŢucărman,Holocaust survivors, they relived thenightmareofthepastwiththeimperativeofpreventingitsreturninthepresent.TheimportanceofstudyingthehistoryoftheHolocaust inschools for the trainingofyoungpeopleinthespiritofdemocracybecame outlined in the words of thedeputies Gabriel Petru Vlase, SoniaMaria Drăghici,Andrei Gerea, IoanOltean,LilianaMincă,SzabóÖdön,IoanMoldovan,SlavomirGvozdenovici.

The Statement adopted on thisoccasion,readbyNicolaeMircovici,theSecretaryoftheChamber,stressedthesupportforfurthermeasurestocombatanti-Semitism,xenophobia,racism.

Near theMemorialof theHolocaustvictimsinthecapitalspokeIsraelTanner,ARJVH Vice-President, President ofHOR,ZeevSchwartz,FJCRpresident,Dr.Aurel Vainer, His Excellency DanBen-Eliezer, Israel’sAmbassador, His

ExcellencyWernerHansLauk,Germany’sAmbassador,OlegS.Malginov,RussianAmbassador,ValeriuZgonea,Presidentof theChamber of Deputies, CristianDumitrescu, Vice-President of theSenate, Dan Şova, DelegateMinisterforinfrastructure,DanielVasile,PresidentoftheNationalAgencyforRoma.CristianDiaconescu, presidential counsellor,read themessage ofTraianBăsescu,President ofRomania.VictorOpaschi,statesecretary in theStateSecretariatfor religious affairs, read themessageof PrimeMinister Victor Ponta.MihailDobre,statesecretaryintheMinistryofForeignAffairs,conveyedthemessageof theMinister of ForeignAffairs,TitusCorlăţean.

Wreaths of flowerswere depositedon behalf of the Presidency, theChamber of Deputies, the Senate,the City Hall, ministries, researchinstitutions, embassies, FJCR, JCB,B’naiB’rithRomania,HOR,MCA,Romaorganizations.HolocaustdayinRomaniawasmarked inmany cities across thecountry.

The inauguration of the square and official memorial, the awarding of “Dr. Alexandru Şafran” distinctions

OnOctober 11th -12th in Brăila “MihailSebastian’sDays”tookplace.OrganizedbyFJCR,theJewishCommunityinBrăilaandthe local authorities, the event becameatruecomebackofthewriterinhisnativecity,acelebrationthat includedmoreevocativeandmemorablemoments.Thus,inaHallofthe“MariaFilotti”Theatre,inthepresenceoftheMayor,Eng.GabrielAurelSimionescu,LucianSzabados,Director of the theatreand FJCRPresident Dr.Aurel Vainer, amemorialplatededicatedtoMihailSebastianwas revealed and a permanent exhibitiondedicatedtothewriterwasorganizedwiththe support of the Municipal Library.Apanelwasorganizedontheoccasionofthepresentationofthevolume“TheSebastian’sDimension” by the literary historianGeoŞerban,acollectionofessays,little-knowntothereaders,followedbythepresentationof texts by theactressMaiaMorgenstern,Director of the JewishStateTheatre, andNicoNitai,Romanian-bornIsraeliactorand

theatreDirector.FJCRPresidentconferredtheMedal“FriendoftheJewishCommunity”totheMayoroftheMunicipalityofBrăilaandtotheDirectorof“MariaFilotti”Theatre.

ThepublicinBrăilahadtheopportunitytoassistintheStudiohallofthetheatretothreevariantsoftheplay“TheHolidayGame”bySebastian:anexcerptperformedbyNicoNitai,oneby theJewish theateractorsaswellasanotheronebyHighSchool“MihailSebastian” students.A concert ofklezmer orchestra of JCB followed.The public inthehall,mostofthemhighschoolstudents,cheered on the actors and especially the klezmermusicinterpreters.

ThenextdayanotherdebateaboutMihailSebastian’slife,workandideastookplace.TheparticipantswereguestsfromBucharestand Brăila. In the afternoon, a group ofparticipantsfromBucharestandBrăilavisited“NicolaeBălcescu”HighSchool,wherethewriterstudied,and theymetwith teachersandstudents.


COMEMORĂRI•3noiembrie1936–amuritlaParispianistulşicompozitorul

FilipLazăr,născutlaCraiovaîn1894.AfostmembrufondatoralSocietăţiiCompozitorilorRomâni(1920)şialSocietăţiimuzi-cale”Triton”dinParis.În1931aobţinutPremiulRadiodifuziuniifranceze.Acompusmuzicăsimfonică,deoperă,decameră,vocală,corală.

•La4noiembrie1847amuritlaLeipzigcompozitorulşidiri-jorulFelixMendelssohnBartholdy.La17aniacompusUverturala„VisuluneiNopţideVară”deShakespeare,careadezvăluitlumiiprofunzimeageniuluisăucreator.Înscurtasaviaţăacreatreputateopere,simfonii,concertepentruvioară,oratoriiş.a.

•La7noiembrie1944afostexecutatălaBudapestaHannaSzenes,dingrupuldeparaşutiştitrimişidinPalestinaînEuropa,pentrua-iajutapeevrei.

•La11noiembrie1916amuritlaZimnicea,pefront,criticulliterar IonTrivale,omaresperanţăaculturii româneşti.Poetînzestratdetimpuriucuocapacitatedeosebitădeadiscernevalorileliterare.I.T.aparticipatcasublocotenentînprimulrăzboimondialşiamuritîn1916,pecâmpuldeluptă.În1933,osemin-telesaleaufostreînhumatelacimitirulFilantropia.Cuprilejulacesteireînhumări,M.Sebastian,alăturideosuităîntreagădescriitori,evreişi români,auapreciat înunanimitateculturaşidarurileacestuidispărutcăruia,dacăviaţanui-arfifostcurmată,„criticaromâneascădininterbelicarfiavutaltaspect”.

•La17noiembrie1990amuritlaStanford(SUA)fizicianulRobertHofstadter,laureatalPremiuluiNobel.

•La20noiembrie1860amuritlaFrankfurtpeMainistoriculIsaakMarkusJost,acăruioperăprincipalăşifundamentalăafost„Istoriaisraeliţilor”,apărutăîn1820.

•27noiembrie1996amurit,într-untragicaccident,ValentinSilvestru(1924-1996),opersonalitatedenotorietateînepocă:teatrolog,prozator,eseist.Scriereasa„Antologiapieseiromâ-neştiîntr-unact”,apărutăîn4volume,acoperă,aproapeînîn-tregime,analizacreaţiilordeacestgendinultimeledouăsecole.

ANIVERSĂRI•2noiembrie1924–s-anăscutprozatoareaLianaMaxy,

fiicapictoruluiM.H.Maxy.•3noiembrie1924–s-anăscutlaBucureşticriticulşiistoricul

literarPaulCornea•4noiembrie1926–s-anăscutîncomunaŞăineni(jud.Cluj)

scriitorulOliverLustig,doctorînştiinţeeconomice.Generalînrezervă.AsupravieţuitlagărelornazisteAuschwitzşiDachau.ArelaactivulsăunemeroaselucrăricuprivireladeportărileşisoartaevreilordinArdealuldeNord.

•4noiembrie1930–s-anăscutlaIaşiscriitorulHoriaAramă,culucrărimultagreatedeconfraţiisăi.

•7noiembrie1872–s-anăscutlaBucureştiIon-AurelCan-drea,dialectolog,filologşifolclorist.

•10noiembrie1932–s-anăscut istoriculşicriticul literarŞtefanCazimir,autordelucrăridespecialitate.EstepreşedinteleComisieideEticăşiMediereaF.C.E.R.

•18noiembrie1932–s-anăscutJoséIacobescu,preşedintealForumuluiB’naiB’rithRomânia.

•23noiembrie1906–s-anăscutlaBucureştiMoţiSpakov,fostcampiondeboxalRomâniei.

•23noiembrie1920–s-anăscutlaCernăuţipoetuldelimbăgermanăPaulCelan(PaulAntschel).AsupravieţuitHolocaus-tului.

•27noiembrie1928–s-anăscutLiviuBeris,preşedintealA.E.R.V.H.,supravieţuitoralHolocaustului.

EVENIMENTE GLOBALE•La27noiembrie1914a luat fiinţăorganizaţiaAmerican

JewishJointDistributionCommittee(JOINT)1944•Începe,laordinulluiHeinrichHimmler,distrugereacremato-

riilorşiacamerelordegazaredelaAuschwitz.Pe26noiembrie,ultimii 204membri aiSonderKommando (evreii care curăţaucrematoriile)suntucişi.

•AmiralulHorthy,conducătorulUngarieiînaceaperioadă,opreştedeportareaevreilorlaAuschwitz,dupăprotestulîntregiilumicivilizate.Elpermiteemigrareacopiilorevreisub10ani,careaveauvizepentrualteţărişiacelorcareaveauvizepen-truPalestina.LotulpentruAuschwitz,caretrebuiasăcuprindă 170000deevreilocalnici,arămasîncapitalaUngariei.RaulWallenberg,omdeafacerişidiplomatsuedez,acontribuitenormlasalvareamultorevreidelaaceastăultimădeportareproiecta-tă.ÎnacţiuneasaestesprijinitdeJOINTşidepropriulguvern.

•WinstonChurchill,prim-ministrulbritanic,îidescrieministru-luideexterneAnthonyEden„soluţiafinală”cafiind„ceamaimareşimaioribilăcrimăcomisăvreodatăînîntreagaistoriealumii”.

EVENIMENTE LOCALE1944• 5 noiembrie – se reorganizeazăUniuneaComunităţilor

EvreieştidinVechiulRegat(UCE),încaremembriievreidinPNL,PNŢ,UER,PEşireprezentanţiidiverselororganizaţiisionistedeţineaulocuriînforurideconducere(18membri,iarînFrontulUnic10membri).

•10noiembrie–grupulidişistdinRomâniaşiAsociaţiaPri-eteniiIdişuluiaulansatunmanifest,carecuprindeşiprogramul„grupului”.Semnează,printrealţii,oseamădescriitoricaU.Benador,I.Călugăru,E.Dorian,actoricaBeateFredanov,aca-demicieniiBarbuLăzăreanuşiA.Toma,pictorulMaxy.

HARY KULLER

CALENDARUL LUNII NOIEMBRIE

Y DECESE Y COMEMORĂRI Y

CumultătristeţeneamintimdeBENO HOIŞIE,soţ,tată,medic,omexemplar,decedat în24octombrie2011(25Tişrei).Dr.SilviaHoişie,prof.dr.AndreiHoişie,prof.dr.MagdaJeanrenaud,dr.MirjamBercovicişifamilia.

Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna septembrie: VAISGLAS SAN-DU (84deani,CimitirulGiurgiului),PEIA MIRUNA(57deani,CimitirulGiurgiului), ZILBERMAN EUGEN (72deani,CimitirulGiurgiului),BEER MARCU (77deani,CimitirulGiurgiului),STOFFEL MAGDALENA (92deani,CimitirulGiurgiului),MICLE SUZANE LIDIA (93deani,CimitirulSefard).

Anunţăm cu adâncă durerestingereadinviaţă,dupăolungăşigreasuferinţă,cupuţinînainteaîmplinirii vârstei de 94 de ani,a iubitei noastremătuşiSONIA SIMION (NITA). Înhumarea aavut loc în ziuade6octombrie2013, la Cimitirul Sefard dinBucureşti.Nepoţii, strănepoţii şitoţiceicareaucunoscut-oîivorpăstraoamintiredeneuitat.Dum-nezeus-oodihneascăînpace!

Irina(soţie),Eva(soră),Livia(fiică),Sorin (ginere)anunţăcutristeţe rudele şi prietenii că la5 octombrie 2013 s-au împlinit13anidelatrecereaînnefiinţăaceluicareafostprof.univ.dr.SOLOMON VAIMBERG.

Condoleanţe colegei noastre, Luciana Friedmann!Colegiidinredacţia„RealitateaEvreiască”şidelaEdituraHasefer

suntalăturidedraganoastrăcolegăLucianaFriedmann,preşedintealC.E.TimişoaraşiredactorlaR.E.,îngreauapierderesuferităprindecesultatăluiei.Sincerecondoleanţeeişiîntregiifamiliiîndurerate.Să-ifienumelebinecuvântat!

Aîncetatdinviaţă,lavârstadepeste80deani,regizorul,scenaristulşiactorulGEOSAIZESCU.

S-avorbitmultşis-ascrisşimaimultdespreactivitateadeosebitdefructuoasăîndomeniulfil-muluişialcariereididacticealuiGEOSAIZESCU.

Trebuie să amintim neapărat de activitateamareluiregizorşiîndomeniulapărăriimediului,aldrepturiloromuluişialminorităţilornaţionale.

AfostmembrufondatoralMIŞCĂRIIECOLO-GISTEDINROMÂNIA,pânăladesfiinţareaaceste-ia,militândpentruoecologiementalăacelorcare

dorescsăfacăcevapentruRomânia.A fostunmilitantpermanentpentrudrepturile

omului,pentruegalitateaîntreminorităţilenaţionaleşimajoritate,un luptător împotrivaoricărui feldediscriminareîntreoameni.

Apromovatînfaţastudenţilorsăi(afostdecanalFacultăţiideteatrudelaUniversitateaHyperion)toleranţa,respectulfaţădesemenişirecunoşterearealăaadevăratelortalenteşivalori.

Dumnezeulsă-lodihnescăînpace!IVAN TRUŢER

Ne-a părăsit un mare regizor: GEO SAIZESCU (1932-2013)

Secvenţe fotografice trimise „Realităţii Evreieşti“ de regizorul Andrei Călăraşu, cu menţiunea de suflet: „a murit cel mai bun student al meu, Geo Saizescu“.

EPITAF PENTRU RADU NEGREANU Z.L . - 10 ani de la moarte -

PeRaduNegreanu z.l. l-am cunoscut, preatârziu pentru mine, prin ’97-’98, când Dan Mizrahiîşilansaunalbumdelieduri,însalaanumedestinatăunorasemeneaevenimentelaMagazinul„Muzica”.Atâţiaoamenicarenumaisuntcunoiopopulau…Numelemi-eracunoscut.Compoziţiilelui–maipuţin.Ieşisedin„modaepocii”,ştiutfiindcăfiecaremomentideologicîşiselecteazăpersonajelecucaredefilează.RaduNegreanuafost,alăturideAlfredMendelsohnşiM.H.Maxy,directorlaŞcoalaEvreiascădeArteîntimpullegislaţieirasiale.Ne-greanunueraunnumeluatdupărăzboi,cums-aîntâmplatcuuniiartiştievrei români,crezândcănumele„neaoş”le-arfaceuitatăetnia.Îlaveade

labuniculdinparteatatălui,IsacNegreanu,carealuptatpentruemancipareaevreilor.Nepotul,adap-tându-iideilelavremealui,veniselaacealansareîmpreunăcusoţialui,actriţa,regizoarea,pictoriţaElenaNegreanu.Depeperetelesufrageriei–amvizitat-ocândelnumaitrăia-ne„priveşte”portretulîncreiondesenatdeea.

RaduNegreanuaplecatDincoloîntr-unoctom-brie–suntzeceanideatunci-,cândnaturasepreschimbă.Poate că există premoniţiaTrecerii într-una din compoziţiile lui. Să fie adevărat că,lanaştere şimoarte, auzimoclipăarmoniaFirii eterne?(I.D.)

IN MEMORIAM Z v i Ya v e t z , i s t o r i c i s r a e l i a nComunitatea israelienilor originari din România se pregătește să-l omagieze pe profesorul Zvi Yavetz,

care a fost cel mai important istoric contemporan israelian. Cu prilejul împlinirii unui an de la moartea sa (7 ianuarie 2013), conducerea A.M.I.R., în frunte cu președintele organizației, fostul deputat și ministru Micha Harish, va organiza comemorarea.ZviYavetzafostrecunoscutdreptcelmaibun

istoriccontemporanallumiianticeromane.Istoricul şi profesorul universitar ZviYavetz

(născutla26aprilie1925,Cernăuți)s-anumăratprintre fondatoriiFacultăţiideŞtiinţeUmanisteaUniversităţiidinTelAviv,afostdeceniide-arânduldecanulȘcoliideIstorie,fiinddistinsîn1990cuPremiul „Israel”.Se specializase în istoria Impe-riuluiRoman,publicândnumeroasecărţişiarticolepeaceastătemă.SespunecănimeninuștiaatâtdemultșiatâtdeprofunddespreCezariiRomeișidesprepersonalitățilelumiiromaneantice.Înparalelcustudiul istorieiCezarilor,profesorulacercetatviața oamenilor simpli din Roma, publicând în1969,laeditura„OxfordUniversityPress”,faimoasa

carte„PlebeișiCezariînRomaantică”.TotdespreRomaimperialătrateazășialtecărțialeemerituluiprofesor, precum „IuliusCaesar și imaginea sapublică”(CornellUniversityPress,1983),„CaesarAugustus – o biografie” și „Tiberius –Caesar-ultragic”(1999)etc.

ZviYavetznu-șiascundeaoriginearomâneas-că.AvizitatadeseaRomâniaşiascrisocartedes-preevreimeadinBucovina(„Cernăuțiulmeu”,TelAviv,2007).OaltăcarteimportantăaprofesoruluiYavetzseintitulează„AntisemitismșiviațapoliticăînRomâniaînvremearegeluiCarolalII-lea.1930-1940”(publicatălaTelAviv,în2004).

TEŞU SOLOMOVICI

Aîncetatdinviaţăprof.ing.ITZHAC BEN ZWI,fratelerabinuluiEfraimGutman.LaceremoniafunerarădelaTelAvivauluatcuvântulrabinulEfraimGutman,fostulministruArensşiamb.dr.Meir.


מיכאיל סבאסטיאן חזר לעיר בראילה

zicedid ze`ivndכ"ז תשרי תשע"ד - כ"ז מר-חשוןתשע"ד כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

האפיפיור פראנצ'יסק מכין ביקור היסטורי בישראל

ה י נ מ ו ר ב ה א ו ש ה ם ו י ב ה ר כ ז א י ס ק ט

האפיפיור פראנצ'יסק וידידו הרב הארגנטינאי סקורקא, שהתגורר בוותיקן

כמה ימים, דנו באפשרות שהאפיפיור יבקר בישראל בשנה הבאה, כך מודיע

"ותיקן אינסיידר". "אנחנו חולמים לנסוע לישראל ביחד בקרוב, והאפיפיור

חושב על תוכנית זו", אמר הרב סקורקא, המכהן גם כרקטור הסמינר

הרבני הלאטינו-אמריקאי והוסיף: "הנני חושב על הרגע שבו אוכל לחבק אותו

(את האפיפיור, לדברי המערכת) אל מול

הכותל המערבי וללוות אותו לבית לחם, בשטח הפלשתיני. נוכחותו שם תהיה לעזר רב עכשיו, כאשר מתחיל שוב

המשא ומתן לשלום".רשויות יהודיות ופלשתיניות כבר שלחו הזמנות לאפיפיור פראנצ'יסק והפטריארך האקומנטי של קושתא,

בארטולומיאו הראשון, רוצה לחגוג 50 שנה מאז המפגש ההיסטורי של קודמו, אתנאגוראס, עם האפיפיור פאול השישי

בעיר רומא."אנחנו לא רוצים רק הזדמנות

להצטלם, אלא הזדמנות של תחילת תהליך התחשבות. הקשר בינינו לא נועד ללגום יחד תה, אנחנו רוצים לפעול על מנת להתקדם, אבל לא נוכל להתקדם אלא אם כן נצליח לבנות גשרים על

יסוד דו-שיח", אמר הרב סקורקא, שידידותו עם האפיפיור הנוכחי

נמשכת מאז שנת 1997. הם יצאו יחד ל"מסע רוחני" היות ששניהם אנשים שמתעסקים בהיבטים מרכזיים ולא

בענייני "פרוטוקול". "אני ממשיך להיות יהודי בשבילו והוא ממשיך לשמור על

אמונתו האישית שלו", אמר הרב, שהיה אורחו של האפיפיור משך ארבעה ימים.

"אנחנו סועדים יחד בארוחת הבוקר, בארוחת הצהריים ובארוחת הערב. הוא

מחבב אותי ובודק את כל המאכלים שאני אוכל על מנת להיות בטוח שהם

ה-12-11 באוקטובר בעיר בראילה היו "ימי מיכאיל סבאסטיאן". ימים אלה מאורגנים על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, קהילת

יהודי בראילה והרשות המקומית. אירועים אלה היו חזרה אמיתית של הסופר בעיר מולדתו, חגיגה שכללה

רגעי זיכרון רבים. כמו למשל באולם התיאטרון ע"ש "מארייה פילוטי",

בנוכחותם של ראש העיר, המהנדס גבריאל אאורל סימיונסקו, מנהל

התיאטרון, לוצ'יאן שאבאדוס, ושל יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר, נחנך גל עד זיכרון למיכאיל סבאסטיאן וכן נפתחה תערוכה קבועה מוקדשת לסופר

זה, בסיוע של הספרייה העירונית. לאחר מכן התקיים שולחן עגול לרגל השקת הספר (בשפה הרומנית) "הממד

סבאסטיאן", שערך ההיסטוריון של הספרות גיאו שרבאן, ספר זה הנו קובץ מאמרים של הסופר, שהם פחות ידועים לקוראים. לאחריו קראו קטעים אחדים

השחקנית מאיה מורגנשטרן, מנהלת התיאטרון היהודי הממלכתי, והשחקן ומנהל התיאטרון הישראלי ממוצא

חג הסוכות בבוקרשט ובקהילות אחרותכמו בכל שנה, חג הסוכות נחגג

בשמחה על ידי חברי הקהילות היהודיות מרומניה. היות שזה אחד החגים היהודיים השמחים המעטים, הם באו במספר רב גם לבית כנסת וגם לסעודה החגיגית שנערכה בערב החג בסוכה. על השולחן היו הסמלים

המסורתיים – אתרוג ולולב. חג הסוכות מציין את איסוף התבואה ואכן הסוכה הייתה מקושטת בפירות, פרחים וענפי

ערבה.על מנהגים וסמלים אלה של החג

הסביר הרב רפאל שפר גם בבית הכנסת הגדול וגם בסעודה החגיגית בבוקרשט. בבית הכנסת הוא דיבר

על תולדותיו וסמליותו של חג זה, ועל העלייה לרגל הקשורה בו. בסעודת ערב חג הסוכות הוא הסביר את

סמליות ארבעת המינים. יו"ר פדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר

אאורל ויינר, שהוא גם חבר בפרלמנט מטעם הקהילה שלנו, אירגן סעודת חג מיוחדת, אליה הזמין את עמיתיו

חברי הפרלמנט. אחרי טקס קצר בבית הכנסת הגדול, שבו נשאו דברים ד"ר אאורל ויינר והרב רפאל שפר, שדיבר על חשיבותו של בית הכנסת ביהדות, עברו חברי הפרלמנט לסוכה. בסוכה

הראה להם הרב את האתרוג ואת הלולב ודיבר על סמליותם. לאווירת השמחה תרמו גם מקהלת הקהילה

ולהקת כליזמר.בעקבות החג, אירגן הפורום של בני ברית סעודה לתושבי בית האבות ע"ש

"עמליה וד"ר משה רוזן".חג הסוכות נחגג גם בקהילות אחרות

שברומניה.

טקס קריאת כיכר בשמו של הרב ד"ר אלכסנדרו שפרן,

חנוכת אובליסק על שמו והענקת האותות

על שמולטקס קריאת כיכר על שם הרב הראשי של יהודי רומניה בתקופת 1947-1940, ד"ר אלכסנדרו שפרן

ז"ל, וחנוכת אובליסק על שמו, הגיעו מישראל, צרפת ושווייץ אורחי כבוד

חשובים; וכן הנסיכה מרגארטה והנסיך ניקולאי, ראש עיריית רובע ג' של העיר

בוקרשט הבירה, מר רוברט נגויצא, ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות

מרומניה, נציגים של קהילת יהודי בוקרשט וארגון בני ברית.

בטקס נשאו דברים יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר; ראש עיריית רובע

ג' של הבירה בוקרשט, מר רוברט נגויצא, סגן יו"ר הפדרציה וראש

קהילת יהודי בוקרשט, המהנדס פאול שוורץ. טקס הענקת האותות נערך

בנוכחותם של שגריר ישראל ברומניה, מר דן בן אליעזר, של אנשי רוח ודת

חשובים, יוצאי רומניה המתגוררים בישראל ובתפוצות ושל ראשי הפדרציה,

קהילת יהודי בוקרשט, וארגון בני ברית. הרב רפאל שפר והחזן הראשי

יוסף אדלר התפללו לפני ארון הקודש הפתוח לטובתה של רומניה ולטובתה

של מדינת ישראל. על אישיותו של הרב הראשי לשעבר דיברו המהנדס

ברוך טרקטין, שם ידוע בקרב העלייה מרומניה בישראל ומתרגם לרומנית של ספרים רבים של הרב; מר ציקו גולדשטיין, יו"ר האירוע; ד"ר אאורל

ויינר. בתחילת האירוע הוענקו תעודות

הוקרה "בשביל שירותים חשובים שנתנו לקהילה היהודית ברוח דעותיו ופעולותיו של הרב הראשי ד"ר אלכסנדרו שפרן".

תעודות ההוקרה הוענקו למארגנת פעולות תרבות של הפדרציה סיביל

בנון; מנהל הלשכה של יו"ר הפדרציה, הכלכלן סילביאן חורן; מנהל המרכז להוצאה לאור ולפרסומים, אלכסנדרו

מארינסקו; מנהל קאפ"י, המהנדס רודי מרקוביץ; האדריכלית של קהילת יהודי בוקרשט, ז'וז'אנה קובץ'; היועץ סילביו וקסלר; מנהל התיאטרון "קרוב" מתל

אביב, ניקו ניתאי; וליוליה דליאנו. הרב יואל טוביאס מישראל דיבר על המובן העמוק של הביטוי "תלמיד-

חכם", שחובתו ללמוד כל החיים – חובה שמילא הרב ד"ר אלכסנדרו שפרן. יועץ יו"ר הפדרציה, המהנדס יוסי בלום,

קרא את ההחלטות להענקת האותות ע"ש הרב ד"ר אלכסנדרו שפרן לאנשים

הבאים: ראש עיריית רובע ג' של בוקרשט, מר רוברט נגויצא; האדריכל

הראשי של העירייה הכללית של בוקרשט, שטפאן דומיטראשקו; היועץ באותה עירייה, ד"ר ראדו נגריי; הרב יואל טוביאס. כן הוענקו אותות כבוד לאחר המוות בשביל מעשים אנושיים

של הצלת יהודים בתקופת השואה למיכאי מארינא – עו"ד, דיפלומט,

ממונה על המחוז וקונסול לשעבר של רומניה בעיר אוראדיה, וליואן אגאפי – ראש העיר לשעבר של העיר הארלאו. השחקן הידוע ניקו ניתאי קרא קטע

מיצירתו של בעל החגיגה ז"ל על מהות ההומניזם היהודי. פרופסור קארול ינקו קיבל את פרס "ד"ר אלכסנדרו שפרן"

בשביל ספרו בשפה הרומנית "יהודי הארלאו: תולדותיה של קהילה". הטקס הסתיים עם רסיטלים

מוזיקאליים קטנים של החזן הראשי יוסף אדלר ושל להקת כליזמר

מבוקרשט, בניצוחו של בוגדאן ליפשין.

רומני ניקו ניתאי. יו"ר פדרציה העניק את האות "ידיד הקהילה היהודית"

לראש עיריית בראילה ולמנהל התיאטרון ע"ש "מאריה פילוטי".

לקהל הצופים מן העיר בראילה הייתה הזדמנות לראות שלוש גרסאות

של המחזה "המשחק על החופשה" מאת מיכאיל סבאסטיאן: קטע בביצוע ניקו ניתאי; קטע בביצוע שחקני התיאטרון

היהודי הממלכתי; קטע בביצוע תלמידי בית הספר התיכון ע"ש מיכאיל

סבאסטיאן שבעיר בראילה. אחרי זה נערך קונצרט של להקת כליזמר של

קהילת יהודי בוקרשט. האולם היה מלא ברובו בתלמידי התיכון הנ"ל. הצופים

הביאו תשואות לשחקנים ולמבצעי מוזיקת הכליזמר במיוחד.

למחרת נערך דיון נוסף על חייו, יצירתו ודעותיו של מיכאיל סבאסטיאן. השתתפו מוזמנים מן הערים בוקרשט

ובראילה. אחר הצהריים ביקרה קבוצה מבין המשתתפים בבית הספר ע"ש ניקולאי באלצ'סקו, בו למד הסופר

מיכאיל סבאסטיאן ונפגשו עם המורים והתלמידים שבאותו בית הספר.

כשרים למהדרין. כך ישבנו יחד בחגים היהודיים ואני אמרתי את ברכות

הסעודה והמזון ולאחר מכן תירגמתי את הברכה האחרונה. הוא ושאר

הסועדים – המזכירים שלו ובישוף אחד – הצטרפו אליי ואמרו 'אמן' בסוף",

הרחיב הרב בדבריו ל"ותיקן אינסיידר", והדגיש שזו הפעם הראשונה שאפיפיור

ורב גרים ביחד תחת קורת גג אחת בוותיקן.

בסוף דבריו הוסיף הרב סקורקא: "כנראה לקב"ה יש דבר מה ביחס

לידידות שלנו ולמעשים שלנו". וכן, הוא מודע שיהודים רבים באירופה וארצות-הברית כנראה אינם מבינים ידידות זו

ואף מזדעזעים ממנה.

אירועי יום השואה ברומניה התחילו בישיבת אזכרה בבית הנבחרים. יו"ר בית הנבחרים, ואלריו זגוניא, כיבד את זכרם של הקורבנות והזהיר מפני תחיית הימין

הקיצוני. יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר אאורל ויינר,

הציג היסטוריה קצרה של שואת יהודי רומניה, חי מחדש רגעים מתקופת חוקי הגזע, הזכיר את סיוט השואה ולצד זה

גם מעשים אנושיים וסיוע של לא-יהודים באותם ימים, ציין את זכותם של הנרדפים בשנים 1944-1940 לקבל

קצבאות שוות לנרדפים בשנים שלאחר 1945, וכן ציין שהימין הקיצוני לא צריך

לחזור לשלטון.חשיבות החינוך על מנת שהעבר

לא יהפוך לעתיד הייתה נושא מרכזי בדבריהם של מר דן בן אליעזר, שגריר

ישראל ברומניה, גברת יוליה גרוס, שר-שליח בשגרירות גרמניה ברומניה; מר אולג ס' מאלגינוב,שגריר הפדרציה

הרוסית ברומניה. מנכ"ל מכון "ויזל", ד"ר אלכסנדרו פלוריאן, הזהיר לגבי מעשי תחייה של התנועה הליגיונרית בימינו.

יו"ר התאחדות עולי רומניה בישראל, מר

זאב שוורץ ונציג אגודת יהודי רומניה קורבנות השואה, מר ינקו צוקרמן,

שניהם ניצולי שואה, חיו מחדש את סיוט העבר עם צורך שלא יחזור. על חשיבות

לימוד תולדות השואה בבתי ספר על מנת לחנך את הצעירים לרוח הערכים הדמוקראטיים דיברו חברי הפרלמנט גבריאל פטרו ולאסה, סוניה מאריה

דראגיצ'י, אנדריי גראה, יואן אולטיאן, ליליאנה מינקא, שאבו אודון, יואן מולדובאן, וסלאבומיר גבוזדניוביץ.בהצהרה המשותפת שהתקבלה

בהזדמנות זו, שנקראה על ידי מזכיר בית הנבחרים מר ניקולאי מירקוביץ',

הודגש ההמשך בתמיכה באמצעי מאבק באנטישמיות, שנאת זרים וגזענות.

באנדרטה לזכר קורבנות השואה שבעיר הבירה בוקרשט, נשאו דברים

סגן יו"ר אגודת יהודי רומניה קורבנות השואה, מר ישראל טאנר; יו"ר התאחדות

עולי רומניה בישראל, מר זאב שוורץ; יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר אאורל וייינר; שגריר ישראל ברומניה, מר דן בן אליעזר;

שגריר גרמניה ברומניה, מר ורנר

חאנס לאוק; שגריר הפדרציה הרוסית ברומניה, מר אולג ס' מאלגינוב; יו"ר בית הנבחרים, מא ואלריו זגוניא; סגן

יו"ר הסנאט, מר קריסטיאן דומיטרסקו; השר-השליח לתשתיות, מר דן שובה;

יו"ר הסוכנות הלאומית למען הצוענים, מר דניאל ואסילי. היועץ הנשיאותי,

מר קריסטיאן דיאקונסקו, העביר את המסר של נשיא רומניה, מר טראיאן

באססקו. מזכיר המדינה במשרד הדתות, מר ויקטור אופסקי, קרא את המסר של ראש ממשלת רומניה, מר ויקטור פונטא. מזכיר המדינה במשרד החוץ, מר מיכאיל

דוברה,העביר את המסר של שר החוץ, מר טיטוס קורלאצ'יאן.

כן הונחו זרי פרחים מטעם נשיאות רומניה, בית הנבחרים, הסנאט, עיריית

בוקרשט הבירה, משרדי ממשלה אחדים, ועדות מחקר, שגרירויות, הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה, קהילת יהודי בוקרשט, התאחדות עולי רומניה בישראל,

בני ברית, מצ'ייא, ארגונים של הצוענים.יום השואה של יהודי רומניה צוין גם

בערים אחרות ברומניה.


C O N C U R S I N T E R N A Ţ I O N A L D E B A N C U R I

P e ş t e m a r o c a n

ZAI FREIL|H!Fii vesel!

Arta divertismentului

INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE

Dezlegareaintegrameidinnumărultrecut,peraster,ZERUYASHALEV,SOŢŞISOŢIE.

Priete-nească

Nume (foto)

Zăpadă

AtmosferăFluviu

Prenume (foto)Nume real Determi-nări

Început de zarvă!

A scris versurile melodiei

Vers

Copiată

Primite în cămăruţe!

Floare

În pian!

Străduţe

Din nou

Radu Beligan

Bold

Spin

În stup!

Ofensivă

Căruţă

Pământ

Intacte la centru!

Trăsură

Ales

Sporadic

Poreclită

A lectura

Intimidat

Prima notă

Explicat

Gastronomica

Ş A H ! M A T !

Ingrediente (şase porţii): olingurădeulei,oceapămijlociefeliată,uncăţeldeusturoifeliatsubţire,doiardeiroşii,tăiaţisubţire,unmorcovmarefeliatsubţire,treiroşii tăiate înbucăţi,patrumăslinemă-runţite,oceaşcădemazăregalbenă,unsfertdecanăpătrunjelproaspăt,tăiat,treilingurideboia,patrulinguriţedechimion,olinguriţăpiper,douălinguriprafdesupădepasăre,saredupăgust,2,5kg.filedepeştedeapădulce(sepoateşicrap).

Preparare:Înuleiulîncălzitlatempe-raturămediesecălescceapaşiusturoiul,aproximativcinciminute,seadaugăardeiiroşii,morcovul,roşiile,măslineleşima-zăreaşisecălescîncăaproximativcinciminute.Pesteacestelegumesepresarăpătrunjelul,boiaua,piperul,chimionulşisupadepui,sesăreazădupăgustşise

amestecă.Peşteleseaşeazădeasupralegumelorşiseadaugăapacasăacope-relegumele.Sedăfocullamicşisefierbepânăcândfeliiledepeşteseînmoaieiarzeamadevinetransparentă,aproximativ40deminute.SemănâncădeŞabatşisepoateconsumaşirece.

E.G. (DinAllreceipes Jewish Cookbook)

R u b r i c a l u n i i o c t o m b r i e e s t e d e d i c a t ă m a t u l u i é t o u f f é

Reamintim cămatulà ľétouffé (su-focat,întraducere...)areloccândtoatepiesele ce înconjoară regele sunt deaceeaşiculoarecuelşideciîiblocheazătoate câmpurile de refugiu!Atunci, unsimpluşahalunuicaladverscenupoateficapturatducelacâştigareapartidei...

Încontinuarevomexemplificaacestlucruprindouădiagrame;îndiagrama 1 avemoproblemăaparţinândcompozito-ruluiK.Ianiş(1849),ceaveadreptmotto„cuşcadefieraluiTimurLenk”.

PentruceicenuîşimaiaducaminteprecizămcăTimurLenk(careîntradu-cereînseamnăTimurcelşchiop)dupăcel-aînvinsîn1402peBaiazid,l-aintrodusîntr-ocuşcădefierpentruafiarătatco-piilorsăi...

Iată cele 10mutări în urma căroraregele negru este făcutmat: 1.f3+gf2.ed+cd 3.Nf5+ef 4.Te6+de 5.Td4+cd6.a8D+Dd5 7.Da8:d5+ed 8.Cf6+gf9.De5+fe10.Cg5mat!(v. diagr. 2)

Diagrama 3 este urmarea ultimeimutărifăcutedegenialulşahistamericanPaulMorphy,cândajucatîmpotrivaluiBrein.

Iatăcumaudecursostilităţile:1.e4e52.Cf3Cc63.Nc4Nc54.b4

N:b45. c3Nc56.0–0d87.d4Nb68.dede9.Db3Df610.Nb5Ne611.Da4

Diagrama 3

Diagrama 2Diagrama 1

Cge7? (trebuia...11Nd7) 12.Ng5Dg613.N:e7R:e714.N:c6bc15.C;e5Df616.C:c6+Rf8

În acestmoment totul pare pregătitpentruunmatétouffédacădamanea-gră ar părăsi diagonala h4–d8... Deci17.e5!Dg518.h4!Dg4odatăalungatăaurmat19.Da3+Rg820.Ce7+Rf821.Cg6++Rg822.Df8+!T:f823.Ce7mat,şiastfels-ascrisunadincelemaifrumoasepartidedingambitulEvans!

Prof. ing. SAVIN CABIAGLIA

PrietenulşIcolaboratorulmeu,DorinAnastasiumi-atrimisurmătorulmesaj:

Revista “Reader’s Digest” a orga-nizat un concurs internaţional pentru adesemna„Celmaibunbancdin lume”.În competiţie s-au înscris peste 15miideparticipanţidintoatecolţurilelumii,iarpremiul,învaloarede1000dedolari,aajunsînfinalînSuedia,laJorgenJossen.

Celmaibunbancdinlumeaavutunsuccesatâtdemare lanivelglobalda-torită subiectului abordat: „omul simplucarereuşeştesăîideaolecţieticălosuluiarogant”-estedepărereAndySimmons,coordonatorulsecţiuniideumordelaedi-ţiaamericanăarevistei“Reader’sDigest”.

Celmaibunbancdinlume:La o partidă de vânătoare, un bărbat

elegant din Stockholm împuşcă o raţă. Pasărea cade însă în ograda unui fermier, care susţine că vânatul îi aparţine.

- E pasărea mea, insistă orăşeanul.Fermierul sugerează să fie tranşată

disputa în stil vechi, cu un “şut neaoş”:- Eu îţi trag un şut cât pot de tare în

fund, apoi tu faci la fel cu mine. Cine urlă

mai puţin ia pasărea. Bărbatul e de acord. Fermierul îi trage un şut straşnic în păr-ţile sensibile. Când îşi revine, oraşeanul şopteşte cu greu:

- Bine. Acum e rândul meu.- Lasă, zice ţăranul. Poţi să păstrezi

raţa.ŞiRomâniaaparticipatlaconcurs,iar

banculcareaobţinutcelmaimarepunctajîiaparţineluiClaudiuEnacheJiroveanu,uninginerînvârstăde32deani.

CelmaibunbancdinRomânia:Un şofer gonea cu 150 km/oră. Vede

girofarul unei maşini de poliţie în oglindă şi accelerează. După o vreme, vede că nu poate scăpa de poliţist şi trage pe dreapta. Poliţistul îi spune:

- Am avut o zi groaznică şi vreau să ajung acasă. Dar mi-a plăcut urmărirea. Aşa că zi-mi o scuză bună şi te las să pleci.

- Acum trei săptămâni, nevastă-mea a fugit cu un poliţist, zice şoferul. Când te-am văzut în spate, am crezut că vrei să mi-o aduci înapoi.

OCTAVIAN SAVA

(Urmare din pag. 13)

Calificativul om cumsecade/om de treabă, în idişa mentsh, OM cu literemari,estecomplimentulcelmaimare,deundeurmeazăinjoncţiuneasăfiituînsuţiunombun.

Lagreuşi lanecazuri,scutulcelmaieficacesuntumorulşivoia-bună.Despreororiserelateazăcureticenţă,cupudoare,iaruneleevenimente înfricoşătoaresuntpovestite ca anecdote în care se puneaccentulpeaspectulilar,absurd.Umorulnu tepăzeştede traume,darajutăsă-ţipăstrezidemnitatea.Cândparcursulnor-mal este perturbat de evenimente care

scapăcontroluluiindividului,surprizaestecuatâtmaimarecândnenorocireatrecepelângătine.„Ce noroc am avut !”,exclamămulţi.Peparcursul interviurilor, cuvântul„noroc”aparede67deori,bucurie–de17ori,pecândde„durere”sau„suferinţă”seaminteştedoarde25deori.Adoptândoviziunepozitivă,oameniidevindinînvinşiînvingători.

Înmunca la această carte am avutprivilegiuldeaaveadouăexcelentepar-teneredediscuţii:SmarandaVultur,careacontribuitcudouăinterviurilavolum,şiIrinaStern,cucareredactezopaginădewebpentruevreiitimişoreni.Mi-aînlesnitcomunicarea cu cei intevievaţi, astfel că

amavutobazăcomunădereferinţe,delalimbajultipicTimişoareiunmixderomână,maghiarăsigermană,condimentatcuidişşi ebraică, până la reţeaua noastră deprietenişiprieteniaiprietenilorcarefuncţi-oneazăcaîntr-unştetl. Oameniis-audes-tăinuitcuvervă,printrerâseteşilacrimi,aureflectatasupraexistenţei,încercândsă-igăseascăun rost.Pentrumine, ghidatăfiinddedictonultatăluimeu, Numai cine e însufleţit, poate să însufleţească, procesuldeelaborareaacestuivolumafostoaven-turăpasionantă,cudescoperirişiîntâlnirideomare intensitate.Amîncredereacăacestemărturiivorfiolecturăcaptivantăşiemoţionantăpentruunpubliclarg.

„Destine evreieşti la Timişoara”A N U N ŢAsociaţiaEvreilordinRomâ-

nia Victime ale Holocaustului(A.E.R.V.H.)văinvităsăvizitaţisite-ulwww.survivors-roma-nia.org undeputeţivizionafilmul“Holocaust sub guvernulAnto-nescu” precum şi documenterecentedespreHolocaust.

Totodată,esteexpusăgaleriade tablouri realizate de artiştievrei care au trăit şi înfăţişatrealităţileHolocaustuluidinRo-mânia.


Piese vechi, dar fără riduri Înţelepciunea de a şti când să NU taci

Unuldintremarilecusururialepoliti-cienilornoştriesteacelacăobunăpartedintreeinupreaştiunicicândtrebuiesătacăşicândnu,nicicesăspună,atuncicândartrebuisăvorbească.

Ceamairecentădovadăesteinflama-readisproporţionatăascandaluluiprivindexploatareagazelordeşist,generată,înmaremăsură,deolipsădecomunicareaautorităţilorcucomunităţilelocale,ceeacealăsatlocdeacţiuneunuinoutipdeextremism,celecologic.

Cum vi se pare când la Câmpeni,PungeştişiBucureştisestrigă,launison,peritmuldetristăamintireallozincilormi-nerilor(„muncim,luptăm,peCosma-lapă-răm”),numaicăacum,înlocdeCosma,avem„România”„Pungeşti”sau„Roşia”.Darînmentalulcolectivaldemonstranţi-lordeazipersistăzbiereteleortacilorluiMironCosmaşiafiliaţiacumineriadelenuparesăîideranjeze.

Şiastapentrucăşiîntâi-stătătoriiţăriivorbesc poporului în lozinci, dar de alttip:„sănumaiauzimnu ne vindem ţara sausă plece americanii din ţară”.Ceeacear trebui priceput este căputerea şipoporulnusuntdouăgaleriilameci,careserăzboieschuiduindu-sereciproc.Şicăpedemonstranţinuîipoţiinvitalaunse-minar,casăîişcolarizezipetemagazelordeşistsauaRoşieiMontana.Arficazulcaguvernulsăaloceniştebanipentruocampanieîncelemaicitite,ascultatesauvizionatemediideinformare,campaniepeînţelesultuturor,nuargumentaţiipartizanedelacatedrăoriunsetdelozincicusutecuaţăalbăunadecealaltă.Iaraceastanueopledoarieprodomo,pentrucănus-arpunevreodatăproblemaca revistanoastrăsăgăzduiascăvreocampaniedevreunfel,datfiindînsuşipubliculsăuţintă.

Carevasăzică,problemagazelordeşistarfiunmomentîncareconducătoriiţăriiarfitrebuitsănutacă,cisăvorbeascăînmodconcretşiinteligibil,şiastaînainteca vreo firmă, româneascăsaustrăină,săîşifitrimiscamioaneleşiaparaturapecâmp,înjudeţulVaslui,Constanţa,Sibiusauoriundealtundevaînţară.

Ceanumearputeaeisăspună?Depildă,BancaEuropeanăpentruRecon-strucţieşiDezvoltare(BERD)apublicat,laînceputulluniioctombrie,unstudiuîncaresearatăcă,deşiînSUAexploatareagazelordeşistesteeficientă,nuacelaşi

lucru se poate afirma despre Europa,unde adâncimea depozitelor estemaimaredecât înAmerica,decişicosturiledeproducţievorfimaimaripebătrânulcontinent.Elimpede,înacestcaz,căşicapacitateaRomânieideaexportagazedeşistvadepindedepreţulacestora,faţădealţicombustibilifosili,cumarfigazullichefiat.

Apoi, este probabil ca entuziasteleaprecieriiniţialealevolumuluidegazedeşistdinRusia,Ucraina,Polonia,RomâniaşiLituaniasăfierevizuitedrastic.Aşas-aîntâmplat,depildă,înPolonia,undedupăprimele foraje s-a dovedit că rezerveleeraucu...90%maimici.

Nicidinpunctdevedereecologic,ga-zeledeşistest-europenenusuntomareatracţie,pentrucălaarderealor,emisiiledecarbonsuntcu10%maimaridecâtîncazulgazelornaturaleextrasedinEuropa.„Ceamaimarepreocupareo stârneşteînsăefectul fracturăriiasuprapânzeideapăfreatică,deoarecefracturareanece-sitămaimultăapă, chimicaleleutilizatepot contamina sursele de apă şi suntnecesaremaimulteinstalaţiideepurareaapei”,afirmăBERD.

Însfârşit,darnuînultimulrând,pentruRomânia,carenuimportădecâtcirca18%dinnecesităţilesaledegaz,exploatareagazuluideşistarputeacontribuilainde-pendenţaenergeticăaţării.Ceeacenuepuţinlucru,este–cumspuneV.Ponta–unobiectivnaţionaldeimportanţăstra-tegică.Şiasta,completămnoi,maialesdacănegândim căRusia îşi utilizeazăresurselenaturalecametodedeainflu-enţadeciziilepoliticedinstateleeuropene.

Nunumaipopulaţia,darşiparlamen-tariiaraveanevoiedeosolidăinformarepe acest subiect.Altfel, votul pe legeautilizăriigazelordeşist,aflatăpeagendaSenatului,sevadapecomandăpoliticădelapartid,nupecunoaştereainteresuluinaţional.

AcestanuestedecâtunexempludeinformaţiipecareExecutivularfitrebuitsăleutilizezeîntr-ocampaniemedia,înaintecadiferitecompaniienergeticesăînceapăexplorărileînRomânia.Şiatunci,cusigu-ranţănuammaifiavutnicimanifestaţii,dar,edrept,poateniciforaje.Daramfiavutlinişte.Celpuţin,deocamdată.

ALEXANDRU MARINESCU

RomanulChipul,al scriitoareiMagda-lenaBrătescu,aduceonotănouăînpeisajulliteraturii române dinIsrael.

Şi aceasta, deoa-rece autoarea iesecu dezinvoltură dinuniversulevreo-romândincaresealcătuieş-te,deregulă,materiacelormaimulteproze

scrisedeceicare,fiindsiliţisăplecedinRomânia,auconfiguratde-alungulaniloroadevăratăpunteculturalăîntreţaralordeorigineşiŢaraSfântă.MagdalenaBră-tescuscrieunromandedragoste,înbunatradiţiearomanelornoastreinterbelice,şiofacecusiguranţaşidezinvolturaunuiautoraflatîncentrulliteraturiiromâne,nulamiidekilometridistanţă.

Înconsecinţă,romanulseciteştepe

nerăsuflate,fiindconstruitcaonaraţiuneîncareabundăfaptuldeviaţăşi,înoglin-dă,radiografiapsihologică.Onaraţiunedominatădeiubiresubtoateformele,delaeroslaiubireadecopiişifamilie.Darşi de suferinţă, trădare, secrete păziteacerb.Romanulesteatâtdedensşidealert(fărăsăfiedelocstufossauîncăr-cat),încâta-lpovestipespaţiulrestrânsal unei cronici ar însemna să-i ştirbesctocmaicalitateaesenţială,careesteau-tenticitatea.

MagdalenaBrătescusemişcă, spu-neam,cudezinvolturăînromanulei,dinIsrael înBrazilia şi deacolo înEuropa(Viena este, într-un fel, centrul în carese înnoadă şi sedeznoadă firele nara-ţiunii), preocupatămereudepsihologiapersonajelorpecare le imaginează,deevoluţia lor încadrul familieişi înafaraei.Dacăarfisăgăsescoasemănareînafaraliteraturii,aştrimitelaunbunserialdeteleviziune,dinceleîncaredragostea,

aventurileşicon-flictele de familiene fac să stămcu ochii ţintuiţide ecran searădeseară.Totaşaface şi romanulChipul:neţinepri-zonieriilecturii,lacapătulcăreianetrezimcadupăorevelaţie.Revela-ţiauneiconstrucţiibinegândite şi auneipoveşticap-tivante.

Totuşi,MagdalenaBrătescu este oscriitoareromână,iarscriitorulromân,seştie,nupreagustăscenariuldetiphol-lywoodian.Chipul este,dincolodetramacaptivantăşiplinădesuspans–aducândaminte, cum spuneam, de serialele decalitate–,unromanpsihologicfoartebineconceputşiscris.PersonajeleMagdale-neiBrătescu (şi în primul rândWanda

Mohn,personajul-cheiealromanului)auadâncime sufletească, iar prozatoareaîmpleteştecufineţeînjurullorunhaloudedescripţierealistăşianalizăpsihologică,princareChipul neevocă,subtil,mareatradiţiearomanului românesc interbelicşi în special prozaHortensieiPapadat-Bengescu.

Ne aflăm, prin urmare, în prezenţauneiscriitoarecuunprofilliteraraparte,încadrulliteraturiiromânecaresescrieaziînIsrael.Oprozatoarecarereuneştecunaturaleţeharulconstrucţieirealisteşiabi-litatea analizei psihologice, capacitateadeaimaginaopovestecaptivantăşideascoatelaivealăelementuleternumandindestineleapartealepersonajelorei.

UnromanşiunautorcarearmeritasăfiemaibinecunoscuţişipubliculuidinRomânia.

RĂZVAN VONCU_______*MAGDALENABRĂTESCU–Chipul,Editura

RevistaFamiliei,RishonLetzion,2013.

U n r o m a n p a s i o n a n tRealitatea

cărţii

Naţionalul bucureşteanşi-a deschis stagiunea cudouăpiese de succes aleunorfaimoşidramaturgidin

perioada interbelică.Şi iată, revigoratedetalentul,deenergiaşiumorulartiştilordeazi,atâtOmul care a văzut moartea, deVictor Eftimiu, câtşiMicul infern,deMircea Ştefănescu,îşidezvăluievitalita-teaşichiaroneaşteptatăactualitate,prinmesajullormoralşiprinmizelesatirice.

Micul infern (1948), subbagheta re-gizoruluiMircea Cornişteanu, propunesagauneiperechi(defaptaunuitrio,căciSoacraeunpersonaj„teribil”,nelipsitdinteatrulromânesc!).Urmărimpefirultim-pului(evocarea„dinamintire”adaugălafarmeculvieţiidealtădatălirismullui„iatăcumseduceviaţa!”)istoriaconvieţuiriişiasupravieţuiriiunuicuplu–urmăritde-alungul a patru decenii şi surprins la treivârstediferite.Înciudatitluluisău,Micul infernpledează(cuironiedarşiculirismşitandreţe)pentruvalorileşiidealulunităţiişicontinuităţiifamilieicaşansăaîmpliniriisufleteşti,aechilibruluişiarmoniei,şiin-sistăpemiracolulrezistenţeiacesteiala„intemperii”.Pentrucă,aşacumbineştim,căsniciilenusunt scutitedemonotonie,uzură,dezacorduri,tensiuni,conflicte,bachiar de trădări ori periculoaseavânturicentrifuge.Pentrucăşiaici,niciElşiniciEanuvorrămânestrăinidetentaţii(ba–„fatala”secretară„Didina”,ba–arătosulşiseducătorulofiţerMavrodi).Şifiecaredintreeroivafiînsituaţiadeadesfăşuraabilestrategii–simetrice–dedezamor-sareabombelorcuexplozieîntârziatăşideîndepărtareapericolelor.

Spectacolul–desigur,viu,antrenant,spiritualcreatdeMircea Cornişteanu(sce-nografă:Clara Labancz)–seremarcăprinpitorescşiatmosferă(uncomicpermeabillaemoţie),prinfructificareamodern-ironi-că(înacordcustilizăriletextului)şicuce-reşteprinritm,cadenţă,efectescenice.Cadeobicei,inspirat,Cornişteanuaselectatşiasudatcumăiestrieoechipăexcelentă,caredăreliefenergicsituaţiilorşistrălucireideală„badinajului”.RegăsimaicipeIlinca Goia şi peLiviu Lucaci, într-o formă ceatestăpersonalitate,farmec,dezinvoltură,exuberanţăşihaz.ApreciemtipologiileşijoculconvingătorpropusdeMarius Rizea (Doctorul),Dragoş Stemate(Curtezanul),Daniel Badale (Ordonanţa)şiFulvia Fo-losea(Secretara).Caîntotdeauna,frişcadepetortrevinepersonajului(secundar!)

al „DoamneiArbore”,Soacraculimbăascuţită,mereusavuroasă,mereuvie – chiar şi în scenafinală,cândparecăzutăînminteacopiilor.Înrolulfăcut celebru de SilviaDumitrescu-Timică (250dereprezentaţii,ultimele lapeste80deani!) apar azi douămari interprete dingeneraţia de aur aNaţionalului. Ileana Stana Ionescu şiRodica Popescu Bită-nescuoferă,fiecare în felulei,un regalactoricescdeneuitat.

ŞiOmul care a văzut moarteanetrans-puneînatmosferapatriarhalăaunuioraşdeprovincie.Uneveniment(salvareadelaînecaunuinecunoscut)facedinboga-tulpodgoreanAlFilimonuneroualurbeişimăreşte speranţele acestuia – pânăatunciiluzorii–deadeveniprimar.Sur-prizelesevorţinelanţ,deoarecestrăinulîşidezvăluieopersonalitateaparte,întregeniuşiimpostură.Nunumaicănuesterecunoscător faţădecelcare l-asalvat,dar pretinde, cu un tupeu ce frizeazăneruşinareaşiabsurdul,variidauneîntrusupravieţuire.Dar tot el – fost actor şiînzestrathistrion–sevădeştecapabilsăapelezelaresurseleeficacealetravesti-uluişischimbărilordeidentitate.Trezeşterevoltaşienergiile tinerilor,preadepen-denţidepărinţi.ÎnfrângeprinconstrângerişipromisiunicerbiciaadversaruluipoliticalluiFilimon.Sevădeşteunidealşefdecampanie electorală, având la degetulcelmicştiinţacreăriide„imagine”oridediscursuriîmpănatecueternelepromisiuni(apă,canalizare,pavajeetc.).Stăpâneşteexcelentretoricamanipulăriielectoratului.

RegizorulDan Tudor semnează oreînvieremeritorieasevelortextului.Cu-noaştemînrolulVagabondului–careceredeopotrivă sinceritate şi nebunie ludică,dramă şi persiflare, revoltă autentică şiinsolenţă,metodăşifantezie,îndârjireşielasticitate – pe tânărulLari Giorgescu (stimabil,darfărăcarisma,farmeculşine-buniacerutedepartituraacestui„omcareaduceploaia”).Undebutsusţinutgenerosdeinterpreţidemareexperienţăşiţinută:Costel Constantin şiAdela Mărculescu (careaintratînrolul„RalucaFilimon”îndoartreizile,Ilinca Tomoroveanufiind,lapremieră,indisponibilă!),Marius Bodochi,precum şiRăzvan Oprea şiFlorentina Ţilea.

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

Preţulunuiabonamentpeunanestede30lei.Abonamentelepentrucititoriidinprovinciesevorfacelacomunităţileevreieştidinlocalitatearespectivă.ABONAŢIISUNTRUGAŢISĂCOM-PLETEZEADRESAEXPEDITORULUIPECUPON!PentruceidinBucureşti–lasediulF.C.E.R.dinstr.SfântaVinerinr.9–11,codpoştal030202.AbonamentelesemaipotachitaşiprinmandatepoştalefiepeadresaF.C.E.R.–laoficiilepoştaledinlocalitate,fieînconturile:BCR2511.A01.01195275.0074.ROL.1RO51R-NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074.EUR.3RO94RNCB0074011952750003(EURO),sauBANKLEUMIROMÂNIA,SUCURSALAMOŞILOR,Adresabăncii:CALEAMOŞILORNR.280,SECTOR2,BUCU-REŞTI,ContulIBAN:RO89DAFB108000090989RO02,RO06DA-FB108000090989US02,RO46DAFB108000090989EU02,swift:DAFBRO22.PentruEUROPA,unabonamentpeunancostă45deeuro(cutoatetaxeleincluse).PentruEXTRAEUROPA,unabonamentcostă95dedolariUSA(cutoatetaxeleincluse).PentruIsrael,unabonamentpeunancostă40dedolariUSA.

REALITATEA EVREIASC|REDACŢIA: Bucureşti,

str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel. / fax: 021-322.75.60www.fcer.jewish.ro

[email protected] nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată în 1956

de Şef-Rabin dr. Moses Rosen

Redactor-şef: ALEXANDRU MARINESCU

Consilier editorial onorific: DOREL DORIAN

Secretar general de redacţie:ELENA MARINESCU

Redactori: IULIA DELEANUDAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN

EVA GALAMBOS (senior editor), GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN,

BORIS M. MEHR

Corectură: MIHAELA OBERSCHIFoto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER

Traducători:Ebraică: SARIT BLONDER

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICIEngleză: SANDA LEPOIEV

Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIUTelefon: 021-314.96.90

DTP: GABRIEL IONESCUCOSMIN MIUŢE

Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRLGHEŢA ROBERT

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto-rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice.

Gândul scris


Contents„O tragedie umană care nu trebuie să se mai repete în România” 2Prin uitare, victimele pot muri încă o dată 3„O tragedie umană care nu trebuie să se mai repete în România” 4

Declaraţie privind comemorarea Zilei Holocaustului în România 4

Să păstrăm amintirea victimelor 5Braşov 5Seminar pe tema Holocaustului 5Bacău 5Satu Mare 5Program muzical literar 5

Memoria Holocaustului – o obligaţie a prezentului 5Focşani 5Să nu uitaţi! 5Timişoara 5La Sinagoga Mare 6Prilej de întâlnire cu prietenii 6

Hoşana Raba - seara sinagogilor deschise şi a învăţăturii evreieşti 6Dr. ALEXANDRU ŞAFRAN: Tact, curaj, refuz al compromisului 7„KOL HAKAVOD! – TOATĂ CINSTEA!” 7CUM ABORDĂM CARTEA BEREŞIT 8Dormitul în suca – de la tradiţie la obicei în Israel 8

Sute de mii de persoane la înmormântarea

şef-rabinului sefard OVADIA IOSEF 8Mihail Sebastian se întoarce la Brăila 9

Nouă metodă de diagnosticare a maladiei Parkinson 10Tehnologii avansate şi imprimante 3D 10Campus Technion în China 10

Noi posibile tratamente pentru bolile de inimă 10Vaccin împotriva hepatitei B 10Nobel 2013 – şapte laureaţi evrei 10

Premise ale dialogului comunităţii occidentale cu Iranul 11Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” 11Comemorare la Iaşi 11

Iudaism şi sionism în discuţie

la Braşov 11Bistriţa 12„Evreii din Odobeşti. File de Istorie” 12Pe urmele evreilor someşeni de odinioară... 12La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R. născuţi în luna noiembrie! 12Dilemele democraţiei israeliene 13

Fundoianu revine la Iaşi 13„Destine evreieşti la Timişoara” 13

Radio Shalom România, emisiuni apreciate la nivel naţional 14

Femeile evreice în ansamblul vieţii urbane 14Reuniune comunitară în Suca 14„Săptămâna porţilor deschise“ la Căminul Rosen 14

O promisiune onorată: dorinţele au ajuns la destinaţie 14

Picnic cu numeroase surprize pentru toate generaţiile 14Iva Bittova, la Sinagoaga din Cetate 15Prieteni de suflet ai pensionarilor 15Despre sănătate, pentru vârsta medie 15Programele toamnei 15

Viceprimarul Timişoarei insultă spiritul proverbial al Timişoarei în timp ce primarul îl afirmă 15Seară de poezie Z. Tauberg 15Pericolele extremismului de dreapta 16O zi nefastă pentru omenire 16

Papa Francisc pregăteşte o vizită istorică în Israel 16

Manifestarea

“Podurile Toleranţei” şi-a îndeplinit menirea 17SCRISOARE DESCHISĂ 17„Iudaismul intră în formarea noastră de bază” 17

Discuţii la Patriarhie despre şef-rabin dr. Alexandru Şafran 17La mulţi ani, Andrei Oişteanu! La 65 de ani 18„KOL HAKAVOD! – TOATĂ CINSTEA!” 18Povestea unei traducătoare 18

Trei cărţi de la Hasefer premiate 18Geopoemele lui Toma George Maiorescu 19Mărturia unui evreu reşiţean 19Şama Salzberger versus prof. dr. N. Paulescu 19Radu Cârneci la 85 de ani 19Acad. EUGEN SEGAL (z.l.) 20

O mare pierdere pentru România şi pentru comunitatea evreiască 20Mihail Sebastian se întoarce la Brăila 20Omul cu o mie de ochi: IOSIF BERMAN 21Dr. ALEXANDRU ŞAFRAN: Tact, curaj, refuz al compromisului 21Pagină de jurnal 21

Existenţa evreilor reflectată în Monitorul Oficial al Regatului României (XII) 22

Dr. Wilhelm Filderman – noul preşedinte

al Comunităţii Evreilor din Bucureşti (1931) 22Bacău 23Activităţi intense în beneficiul comunităţii 23Oradea 23„Am fost profund impresionat de viaţa comunităţii” 23

Cu prilejul Zilei Europene a Limbilor scriitorul Gheorghe Schwartz a citit din creaţia lui 23Satu Mare 23Expoziţia unor artişti israelieni de origine română 23Ploieşti 23Eveniment comemorativ 23Blaj 23

Lecţie de toleranţă etnică 23The Commemoration of the Holocaust Day in Romania 24

The inauguration of the square and official memorial, the awarding of “Dr. Alexandru Şafran” distinctions 24Mihail Sebastian returned to Brăila 24

Pope Francis prepares a historical

visit in Israel 24Ne-a părăsit un mare regizor:

GEO SAIZESCU (1932-2013) 25

EPITAF PENTRU RADU NEGREANU Z.L. 25„Destine evreieşti la Timişoara” 27ŞAH! MAT! 27

Rubrica lunii octombrie este dedicată matului étouffé 27Peşte marocan 27Piese vechi, dar fără riduri 28Un roman pasionant 28

Înţelepciunea de a şti când să NU taci 28

kenneth treister sucot – 5774 · ţii, la auschwitz, buchenwald şi aşa mai departe. s-au...

Documents