GUDERIAN:GENERAI,UI, PANZERETOR

autor

Kenneth Macksey

traducere

lrina GristescuGlaudiu Oancea

edituraMiidecdrli

Bucureqti - 2Ol7

n ll-1 7

Limited,

rmine aparlin

Cuprins

Cuvdnt inainte

1. Un tip ciudat

2. Decizii care au influenfat viitorul

3. Cele mai negre zile

4. in cdutareaunui Mdntuitor

5. Crearea Panzertruppe

6. Rdzbunarea din Polonia

l. Cale liber[ prin Fran{a

8. Soarta unui erou

9, Drumul cdtre Lotzen

10. Ultimul la rAnd

11. Ultima redutd

12,Yizionar, tehnician, geniu sau cel maibun general german?

Bibliografie

Tabel comparativ al gradelor militarede ofiferi in armatele german6, britanicd qi

americand

Index

1

lI7

31

42

61

85

102

t32

t67

T95

213

2t9

227

229

oferit la analizarea

;i biblioteci caredocrrmente li citid Corps Museum.

Ministeruluifine. ca de fiecare

dactilografiereapentru hd4i, qi

Un tip ciudat

in data de 21 mai 1940, un general gennan obosit dup[ lunga-i cbldtorie,mic de staturi, dar insuflefit de un mare entsziasm, ajunse la AbbevilleEi iEi indreptd privirea peste Canalul Mdnecii. La finalul acestei ,,zileremarcabile", cum avea si o descrie ulterior, iqi permise si savureze pentruo clipd faptul cd i se indeplinise un vis. in[untruf qi in afara oraEului, io4etearmate create de el, puternice, in vehiculele lor blindate, erau victorioasein urma unei prestalii unice in istoria militard. Fdrd. a zdbovi mai multde o clip[, tancurile gennane iqi croiserd calea prin cbrdrile ocolite alemunlilorArdeni, spdrgAnd linia fortificat[ de-a lungul unui rdu qi invingdndun segment important din cele mai bune trupe duEmane. Cu forlele incdrelativ proaspete, ele cuceriseri oraEul Abbeville, fdrd sd intdmpine practicnicio opozifie, intrucdt, la finalul unui avans de aproape 220 de mile, inunsprezece zile, acestea iqi 1[saser6, simplu prin viteza cu care inaintaser[,adversarii cu mult in urmd. Armatele anglo-franceze qi belgiene, pe carenemlii le intrecuserd atdt de evident, zdceat distruse in spate; cdt desprerestul porturilor de-a lungul Canalului, acestea rimdseseri practic neapdrate,gata si fie ocupate, iar forlele aliate depdqite de moment nu mai puteau facealtceva decdt sd priveasci uimili cum erau pe cale sd fie cucerifi cu totul.

General der Panzertruppe Heinz Wilhelm Guderian se afla la apogeulcarierei sale. El reugise - cu costuri neglijabile qi implicAnd doar trei divizh,cu sprijinul ocazional al altora, ajutali spasmodic de forfele aeriene - s[-iarunce pe alialii anglo-franceziin haos qi fbcuse in doar cdteva zile ceeace intreaga armatd, germanS nu reuqise in toli cei patru ani de rdzbor, maiinainte de 1918. De-a lungul acestui proces, Guderian a ajuns un fel deGustav Adolf, creAnd inilial un concept gi o armi cu adevdrat revolutionarepe timp de pace, pentru a le impune cu succes in rbzboi: faptul cI ofilerulera inc[ tdndr,la vremea in care iqi concepuse planul, nu a frcut decAt s6 iisublinieze capacit[file in raport cu monarhul suedez. Forlele armate createde el erau motivate de vitez6., combinatd cu proteclia pe care blindajul ooferea combatanfilor, iar diviziile de panzere comandate de general eraudominate de ,,tanc", o armd care nu prea iqi demonstrase potenfialul ?naintede 1918. Cu toate acestea, pe 21 mai 1940, ritmul avaniului iui Guderianamelise armatele anglo-franceze, mai ales prin selecfia rapidd ;i discretda obiectivelor, uimind totodatd strategii qi tacticienii mai conservatori dinStatul Major gernan, in timp ce priveau incredibila desfrqurare de fo(e

KM2003

Guderian : Generalul Panz erelor

de,pe hbrlile dinaintea.lor qi dldeau agcultarg rapoartelor venite pe calearadioului, de la tancurile aflbte in vdrful ofensivei.

Asta nu inseamnd insi cd ofitrerii din Statul Major rdm6seser[ inurmd cu imbundtd{irile ce trebuiau aduse la nivelul "r-"i"i. ii*p i"generafii. inlregf, aceqtia se ocupaseri cu dezvoltarea ceto, mai noltehnici qi tehnologii, astfel incdt heciziile rapide in ffia J conducd larezolvarea problemelor politice, totul sub paidza unor iezboaie de scurtldurat[. cu toate acestea, av6nd in vedere perspectiva razboiului ce aveasd inceapd, ultimele retuquri la design-ui panzerelor fusesera marcate{e yngle paradoxuri. Liderii prudenfi-ii puieserd tot soiul de fr0ne luiGuderian, de teamr c[ acesta s-ar fi"intins prea mult intr-un moment incare incd un avans rapid ar fi dus la inconjLryea duEman"t"i. nii"liroili s-a pg.rmis:. pQna I urm[, sd !rg6, yia Ounkirk.' Totodatd, i"*1iumai-marilor din ierarhia german[ rdu-a" succesul lui cuderian a f<isieuforicd. Generalobersr Alfred Jodi, chef des oberkoimandos derY".hff::lt (OKW), ? lgtat cury $qfiil Statului qi Comandantuf S"pr.-,Adolf Hitler, ,,de abia igi incdpea in piele de bucurib, prevdzid,deia vi'ctoiiiqi pacea ce aveau s[ urmezet'.^ Este- adevdrat c[ Fr'anfa uu.u .a iapinlezi,dar triumful nu era absolut. in ceea ce ii privea p" u.it-rni"i, il;*j"tifijnd dg faptul cd propria armatd reuqise sd'se retraga, u".qit au refszatsr se. dea b[tu{i:_tancurile nu puteau decdt cu gr.r, jd't..uc[ canalul, iar{o4ete aeriene, altfel decdt arm-atele,.nu puJeau ia duca ri"g"." h o t;;;;;finald'.a luptelor. .Triumful metodei lui Guderian a.ro"tti"r.,-d" pt;;;,ingredientul principal al unui viitor dezastru. odat6 cu dobandi..u unoicAgtiguri ?ntr-atdt de mari comparativ cu eforful depus, Hiilff gi me-uriientuziasmali ai anfurajului .sdu^au inceput si crea'dd cb-nimic nu puteas[ stea in calea tancurilor_qi a.forfelor aeriene gefinane. in scurtd vieme,l1-11y1?

t:-{"$tiayqay sI iqi lase urmele adAnii prin intreaga Europ[, inprotunzrmile Rusiei gi de-a lungul coastelor nord_africane. Si"nicioditl"uaveau s[.mai provoace distrugerea unei intregi naliuni atdt'de irnportu"t",impreund cu armata din care Sce_au parte. LeEliile'invrfate Je Guderian inurma studierii tacticilor folosiLe.imfotriva Germaniei, hn tgts, p"teau fi,la rdndul loE copiare. Dezechilibrui militar cotosai ;i; ;tui neagteptat,constatat pe campurile de luptd in 1940, avea s[ fie indreptat.

Drumul care l-a purtat pe Guderian spre Abbeville incepuse ?ns[ cumult inaintea momentului in care el a inieput practic se 1i-iarcurga. caprusac' Guderian se identifica cu tribul .T";il "poca

medieriald, ;;p";;p[mdnturile dintre vistula gi porfiunea inferioarr ; ,t"i;i N.id;i-;c[rui expansiune treptatd, d:uod, anul 1462, reflicta i"""ii" naturald aunei populalii aflate multd vreme sub stricta dominalie a p6Lnezilor. Cutoate. ace_stea, chiar dac[ familia lui Guderian era de Lrigirie o]andeza sau- chiar dacd putin probabil - de sorginte scofianr, un lfic*lgui

"rir;;aceasta nu avea mai deloc experien{d cu profesia militard. oarmenii erauproprietari de pdmdnturi gi, aiemenea cel6r mai m"ltri Jintre iatifundiariilocall, nu drspuneau de averi.importante. Str[moqii cu veleitrli militarear fi putut veni din partea familiei bunicii lui Guderia",-B--" Hiller von

Gaertringen. Familirluptaserd sub FrederFrantei. Rudolf Freihqi luptase in cadrul r

dup[ ce devenise Cocu distinclie impotrifinalI impotriva luiHiller von Gaertringsd organizeze un marDietei.

FamiliaGuderiarprusac aflat in plino Sparta modernd s1806, Gerhard SchClausewitz, Albrechbdrbafi proveneau toproprietarilor prusacgi in ceea ce un viitcnumeasc[ ,,lipsa wein mod tradi{ional,guvernului - asta da

Tatdl lui Heinz,,lipsd a vrerii". P6rilqi Ease copii. MamalaHansdorfNetz, dir(cei din familia Gurdeosebit de strdnse)inscrie la $coala deaare a priit, de altfemai importantl camforlele armate prusain cursul extinderii i:

nu era de acord cu imdnuqd in planul hde a il cregte pe celocuparea poziJiilor iStatul Major erau titin cadrul armatei entehnice, inclusiv albdrbat va cobori trer

Cu toate acesteiuEoare, tn Leutnantcel mai mult cavalela urmd, artileria. helement ale forfelorreprezintd consecinlofensive. Proaspdt

r rmtei. Timp dene celor mai noihfri sa conduci la

venite pe calea

rimdseserd in

rizboaie de scurtdffioiului ce aveafils€s€r[ marcate

riul de frdne luih-un moment inprului. Alia{ilor

L Toroda6, reactiaH Grderian a fost

derrtul Suprem,deja victoria

Guderian : Generalul Panzerelor

Gaeftringen. Familia Hiller produsese o serie de generali prusaci careluptaserf, sub Frederic cel Mare qi in R[zboaiele Revolu{ionare impotrivaFranfei. Rudolf Freiherr Hiller von Gaertringen fusese cdpitan de cavalerieqi luptase in cadrul evenimentelor din 1806, cu toate c[ ceva mai tdrzil,dupd ce devenise Comandantul Landwehr-ului Neumark, iqi servise patriacu distincfie impotriva francezilor, in campania din 1813,^dar qi ?n luptafinald impotriva lui Napoleon de la Waterloo, din 1815. In 1861, un altHiller von Gaertringen fusese cdpitanul de cavalerie c[ruia i se ordonases[ organizeze un mar$ c[tre Berlin, pentru a susline Statul Major impotrivaDietei.

Familia Guderian s-a dovedit un suporter civil timpuriu al militarismuluiprusac aflat in plin proces de expansiune, un cult care a inflorit precumo Sparta modern[ sub comanda salvatorului armatei de dup[ momentul1806, Gerhard Scharnhorst, qi al notabililor s[i succesori, Carl vonClausewitz, Albrecht von Roon gi Helmuth von Moltke cel B6trdn. Aceqtiblrbali proveneau tot din mediul relativ sdrac al aristocraliei Junkerilor, alproprietarilor prusaci de pimAnt, gi credeau cu tdrie in pregdtirea militardgi in ceea ce un viitor $ef al Statului Major, Paul von Hindenburg, avea sInumeascl ,,lipsa vrerii". Simleau fiorul unui patriotism care le permitea,in mod tradi{ional, bun6oar6, s[ organizeze o loviturb de stat impotrivaguvemului - asta dacd monarhul nu avea obiecfii in acest sens.

Tatll lui Heinz Guderian, Friedrich, qtia prea bine ce insemna acea,,lipsd a vredi". Pdrintele lui ii murise de tdn[r, llsdnd in urma lui o viduvdqi gase copii. Mama lui s-a vdzut nevoitd sb vdnd[ proprietd{ile familiei dela HansdorfNetz, din Warthegau, pentru a-qi putea creqte copiii cum trebuie(cei din familia Guderian intre{in pdnd in zita de astdzi rela\ti familialedeosebit de str0nse). Dorin{a tatblui fusese insd ca tdnlrul Friedrich sd seinscrie la $coala de Cadeli, ceea ce acesta a gi frcut, in anul l872,lucrucate a priit, de altfel, qi bugetului familiei. A ajuns acolo chiar dupd ceamai importantd campanie victorioasd a lui Moltke, intr-un moment in carefo4ele armate prusace se aflau in plin[ glorie, iar Moltke tocmai ce se aflain cursul extinderii inova{iilor tehnice din sdnul acesteia.Vechea aristocra{ienu era de acord cu acest lucru, astfel incAt Friedrich Guderian s-a potrivitmdnugd in planul lui Moltke de a dilua num5rul nobililor din armatd qide a il creqte pe cel al apartenenfilor clasei mijlocii, mai potrivifi pentruocuparea poziliilor in branga armelor tehnice. In 1872, doar doud treimi dinStatul Major erau titrate, iar procentul ofi{erilor provenili din clasa mijlociein cadrul armatei era intr-o crestere continuS, indeosebi in cadrul diviziilortehnice, inclusiv al diviziilor de ingineri, despre care se spunea c[ ,,unb[rbat va cobori treaptd, dupd treaptd,, pdnd, ce va ajunge inginer".

Cu toate acestea, Friedrich Guderian a devenit membru al infanterieiuqoare, tn Leutnant alBatalionului 9 Vdndtori, intr-o armat[ care prefuiacel mai mult cavaleria, apoi infanteria de gdrzi, infanteria uqoard qi, abiala urm[, artileria. Infanteria uqoard era, aldturi de cavalerie, cel mai rapidelement ale for,telor combatante. Moltke insista, de altfel, cd victoria in luptbreprezintd, consecinla naturald a unui grad sporit de mobilitate qi a acfiunilorofensive. Proaspit intrat in anttatd,, neintinat de credinfele tradilionale in

raca si capituleze-Lihic| incurajali

ffi Canalul, iarqre Ia o trangare

m$fia au refuzat

de pe acum,&bdndirea unor

Itr€r gi membrii

bhrl neaqteptat,

bepuse insi curl-il parcurgd. Ca6ra1f,, oCUpaSeffi- Neman gi arFa naturald aI e polonezilor. Cufuie olandezd sauhm sigur este cd

fu€ latifundiariiwleiteti militareFEna Hiller von

ci_nimic nu puteac- h scurta vieme,hEega Europd, inn- Si niciodatd nutl de importante,.lrr (E tmportante,Fde Guderian info 1918, puteau fi,

Guderian: Generalul Panzerelor

felul in care trebuiau sd decurgd lucrurile, Friedrich a intdmpinat fiecareschimbare frrl ranchiun[, fiind departe de a fi Eocat de Moltke, atunci cdndacesta declara ,,nu mai construili fortificafii, construifi cii ferate". Aceastbdeschidere spre nou a fost transmisS mai apoi de Friedrich flilor sdi solda{i.

Anul 1888 a fost un moment de riscruce atdt pentru Friedrich Guderian,cdt qi pentru intreaga Germanie.

In octombrie 1887 s-a cdsltorit, iar pe 17 iunie 1888 lui Friedrich qisofiei sale, Clara,li s-a ndscut primul flu, Heinz. Cu doui zlle mai inainte,in data de 15, fusese insclunat un nou monarh, Kaiser Wilhelm II, careavea s[ susfind in curdnd nechibzuita Weltpolitik, care inlocuia vicleana giabila politicl a cancelarului Bismarck.

Ar fi gregit sb sugerdm cd Germania avea parte de o atmosferdbeligerantd in anii 1890, chiar dac[ Fran{a nutrea dorinfe de rdzbunaredup[ momentul 1871 qi chiar dac[ prin porturi se nutreau gdnduri vizdndprovocarea supremaliei navale britanice. Comerful Germaniei era inplind expansiune, iar forfota din zonele industriale, precum qi semneleprosperitdlii din oraqele principale, al[turi de progresele fbcute in educajiade mas[, incepeau sd inlocuiasc[ vechea austeritate. Schimbdrile la nivelulpoliticilor guvernamentale au avut efecte minime asupra solilor Guderian,care se bucurau de rutina vie{ii de gamizoand la fel ca mai toate cuplurile deproaspdt cdsdtori{i care iqi g[siserd locul ?ntr-o societate privilegiat[.Fritz,fratele lui Heinz, s-a n5scut in octombrie 1890, iar in anul urmdtor, familias-a mutat la Colmar, in Alsacia, unde a rdmas pdnd in 1900, c6nd au fostreloca{i la St. Avold, in Lorena.

Pdnd atunci, atdt Heinz, cdt qi Fritz se deciseserd si devinl ofiferiin armatd, o alegere sus{inutd cu bucurie de tatll lor, avdnd in vederecb familia avea nevoie s[ fie sus{inut5. La St. Avold nu existau condi{iipotrivite de qcolarizare, in timp ce la gcolile de cadefi din Germania, detipul Real Gymnasium. se predau subiecte moderne (inclusiv franceza,engleza, matematica qi istoria). Agadar, intre anii 1901 gi 1903, Heinz qiFritz at urmat $coala de Cadeli de la Karlsruhe, din Baden, iar in 1903,Heinz a fost transferat la $coala de Cadeli din Gross Lichterfelde, Berlin,unde a fost urmat, ceva mai tdrzit, qi de Fritz.

Aici, cei doi fra{i au fost q5jr{i de disciplina prusacd in cea maiinsistentd qi sofisticat[ formd a sa. In contrast cu absurditdfile manifest[rilorexterioare ale regimului s[u militar - rigiditatea instrucJiei, a uniformei qi aformalitdtrilor -, aceastd qcoali insufla o filozofie, o atitudine qi o flexibilitatede neimaginat de c[tre cei care reu$esc astdzi sd igi inchipuie stilul prusacdoar in formele sale cele mai rigide. Dincolo de caracterul uniform alsistemului, exista - indeosebi in beneficiul ofilerilor - o recunoaqtere adreptului qi a dorin{ei de exprimare a unor opinii clare, chiar qi in felul incare erau exprimate ordinele. Astfel, procesele mentale ale cadelilor erauantrenate spre a recunoagte autoritatea suprem6, dar doar dupd epuizareatuturor argumentelor. Trebuie observat aici c[ acest lucru nu este prea diferitde metodele folosite de majoritatea celorlalte arrnate. De fapt, multe armateau copiat sistemul prusac, deosebirea dintre ele fiind doar mdsura in careaplicau cele copiate. Temeinicia meticuloas[ a germanilor a fost, de altfel,

motivul pentru care t

urasc[ aceast5meto<s-a conformat sistetconJinutul efectiv alcdnd a trebuit sd se aa fost ins[ mereu p€iar rapoartele sale s.

dezvolte entuziasmuparcursul intregii viln Panzer Leader,Gross-Lichterfelde 'in schimb, despre ir1907: ,,Sistemul numediocri. Este de-ade-a dreptul nep[sicursului, se pare cdespre care spuneauonorabil, un bun cilinteresat de profesitvedere cele ce aveatslabd la examenul dsrgerat€ de atac.

Spre imensa-i sz

Fdhnrich, la BitcheJdger, condus, la aiubit qi temut atft drLeutnant, cufundAniubea animalele, ciaceasEi perioadE" qi

nrale, apreciind totera cu totul afon qiobservat cd sunetelgolegii sii. Poate cE

In tot cazul, jurnahnu era exprimatii dtsale, Guderian vortextraordi4arl" put6tmilitare. In acela5ibatalionul sub comsi il copiel', a scri!

Mai mult, Gudrobsesia privitoare Ide singurltate, notaar fi fost mai atenlrEpar6m striciciuniun introvertit.-.darnoiembrie 1909:,J

t0

iriryinat fiecareatunci cdnd

ftlile". AceastdqgTs1i soldali.

Guderian,

Guderian : Generalul Panzerelor

motivul pentru care duqmanii umiliJi ai acestora au inceput sd se teamd gi sdurascl aceastd metodd superioar5. In exterior, cel pu{in la inceput, Guderians-a conformat sistemului. Rezervele lui privind spiritul - dacd nu chiarconlinutul efectiv al acestuia - aveau sd transpard mult mai tdrzil, atuncicAnd a trebuit sd se adapte ze rrnot situalii dificile. Flexibilitatea rdspunsuluia fost insd mereu pe sufletul qi in acfiunile sale. El nu s-a revoltatlmediat,iar rapoartele sale s-au imbunFttdlit pe mdsurd ce progresa, incepAnd sd-qidezvolte entuziasmul necesar pentru subiectele care aveau sd il subjuge peparcursul intregii vieli. De regulS, reuEea sd aib[ o pozi{ie buni in clasi.In Panzer Leader, el qi-a amintit despre instructorii qi profesorii de laQross-Lichterfelde "...cu sentimente de profund5 recunoqtin![ qi respect".tn schimb, despre instructorii de la $coaia de Rdzboi de'la M"i, r.iiu, irt1907: ,,Sistemul nu este croit pentru persoane ambilioase, ci doar pentrumediocri. Este de-a dreptul plicticos.", adlugdnd c[ superiorii i se pbreaude-a dreptul nep[sdtori. Cu toate acestea, din cele scrise de el la finalulcursului, se pare cd aceiaEi superiori fuseserd impresionali de cadetuldespre care spuneau cb era serios si privea mereu infa!6, aare eraambilios,onorabil, un bun cdldre[, cu o personalitate puternicl, qarmant qi,,profundinteresat de profesia aleasd Ei foarte onest". Ca o ironie a sor,tii, avdnd invedere cele ce aveau s[ se intdmple mai tdrzitt, Guderian a alrrt o prestalieslab[ la examenul de tacticS, alegdnd o postur[ defensivd in locul solufieisugerate de atac.

Spre imensa-i satisfaclie, Guderian fusese trimis, in februarie 1907, caFrihnrich, la Bitche, pentru a se aldtura Batalionului 10 al HannoverianJciger, condus, la acea vreme, de tatdl sdu - up comandant ,,deopotriv[iubit Ei temut atdt de familie, c6t qi de batalion". In ianuarie 1908, a devenitLeutnant, cufunddndu-se in viala normald a unui tdndr ofiler tipic, careiubea animalele, cbldrea bine, indrigea vdndtoarea qi trasul cu puqca. Inaceast[ perioadd, qi-a dezvoltat gi pasiunea pentru arhitecturd qi peisajelerurale, apreciind totodat[ teatrul qi dansul. Muzica insb nu ii era pe plac:era cu totul afon qi a fost dat afard. din corul cadefilor, cdnd profesorii auobservat cd sunetele scoase de el erau cu totul altele decdt ceea ce cdntaucolegii sii. Poate cE toate acestea au avut o oarecare semnificatie pentru el.in to-t cazul, jurnalul sdu oferd pasaje de criticd sdnbtoasd, rur., d. altfel,nu. era exprimat[ decdt de prea pufini dintre contemporanii sdi. In paginilesale, Guderian vorbegte despre studiul istoriei militare. El avea o memorieextraordinar[, putdnd cita pasaje intregi din operele clasicilor sau din celemilitare. In acelaqi jurnal, se vorbeqte qi despre exercifiile profitabile cubatalionul sub comanda pdrintelui sdu, de la care a invd\at atatea: ,,incercs[ ?l copiez", a scris el.

Mai mull Guderian inregistreazd aici qi gdnduri fugare, care reflect[obsesia privitoare la statornicia prieteniilor. In iulie 1908, intr-un momentde singurdtate, nota: ,,Prietenii ?mi cer sd petrec mai mult timp cu ei. Dacdar fi fost mai atenli, nu s-ar fi creat ruptura aceasta. Acum este greu sdreparim stricdciunile. Mi-am pierdut respectul pentru ei. M[ actzd cd suntun introvertit...dar nu este nici o mdndrie sd mergi cu gloata." Apoi, innoiembrie 1909: ,,De mi-aq putea gdsi un prieten adevdrat. Camara2li mei

ihi Friedrich siaih mai inainte,mlheh II, care

ia vicleana qi

& o atmosferdde rlzbunare

gfoduri vizdndfgmaniei era in

qi semneleEEte in educalia

ile la nivelulnfilor Guderian,mecuplurile derir"ilegiatS. Fritz,rmitor, familia

IXtr cdnd au fost

si &vin[ ofi1erier€nd in vedere

r existau conditiii rln Germania, delirlusiv fuanceza,[ $i 1903, Heinz gihden, iar in 1903,

li'herfelde, Berlin,

1n cea marmanifestdrilor

a uniformei gi agi oflexibilitate

stilul prusacuniform al

- o recunoaqtere ac'hiar 9i in felul inale cadeJilor erau

&c dupd epuizarearunu este prea diferitIh frpt, -ult" arrnate&pr 6[gu1a in care

a fost, de altfel,

11

Guderi an : G eneralu I p anz erel or

sut.foarte buni, dar nu este niciunul prinffe ei pe care sd m[ pot bizuideplin...Pretutindeni domnegte neincre'derea." un an mai tdrzii, pur.iaaib[ un

^dram de speran{I, odatl cu sosirea unor noi ofiteri in bablionul

s[u, astfel nemaiflind cel mai tanrr membru al acestuia: ,,Se dezvoltdprietenii de calitate...cei mai tineri ofiteri ai noqtri, i".iu.ii, fBodewinjKeitel, sunt foarte plbcu{i. cred cd cel mai promlJator-li""r^"ur. are celery1i muftg aptitudini de soldat, dar gi in alte privinie este Keitel,,. Devenisedeja evident cd Guderian se inlelegea mai'bin" .u subordonatrii dec6t cusuperiorii, o altd, tema recurentd ce avea sd transpara mai taniu. Existaraagadar, mari deosebiri intre Guderian gi persoanei"

"ur", din multe p.rn.t"

de.vedere, lveau sd joace un rol echivaient in dezvoltareasolufiilor blindatebrrtanice -Percy Hobart gi J.F.C. Fuller. Hobart era chiar un -'are admiratoral artelor, fiind la fel de onest in dedicarea sa profesional[ qi av6nd un sim!critic spumos - deqi era cu mult mai dur qi'mai nepolititos atunci cdndvo.ia si iqi impund punctul de vedere. cu toa-te acestea, Hobart qi-a petrecutprima_parte a carierei acceptand relativ uqor standardele profesionale alecolegilor sri ofi1eri. D.ar el se,numbra printre ingineri, un corps d'dtite incadrul armatei britanice- Guderian, pe oe altd,"parte,'consid6ra c[ mulJidintre.colegii^ sri, ofileri de. infanterie, nu erau suficient de interesali diproiesla lor. In aceastd privinld oglindea, astfel, opiniile lui J.F.c. runer,la randu-i membru al infanteriei ugoare, care se-sirirlea gi el izolat la nivelmintal de colegii sii ofiferi, ,-...un crluglr intr-o mdnbstire trapisti, p"nt-cb atunci cand toatd tp:." din jurul tiu vorbeqte despre aceieagi'r""-ri(*Jpi, rafe qi-pistrbvi), dimineaqa,la prdnz qi ieara, u, face mai bine sdtaci din gurd." Invectivele lui Fuller eiau la ret oe acide ca cele ce aveaus[ fie enunfate de Guderian, iar incerc[rile lor de depdqire a mediocritrlii,similare (Fuller aqlg1n{nenfu opoTifie la coregiut^statului Major). ' 2

In octombrie 1909, Batalionul 10 vAnatori Jfost transferat ia Goslar,j1 ltunlii Harz,una 91ntt" cele mai pitoreqti regiuni din Germania, iar aiciHeinz Guderian a intalnit-.o qi s-a indrdgosiit de"Margarethe co.*i,. c6nd,in decembrie 1 91 1 , au decis s[ se cbsdtoieascd, au apirut ?nsd Ei problemele.Gretef cum ii spunea el, avea doar optspr ezece ani,'iar tatil ei credea cd esteprea tanir6 pen!ru m6ritiq. Hginz a fost convins s^i aqtepte doi ani, cu toate:d :.i do_i s-au logodit oficial in februarie 1912. in ionr."in1a, Guderian ahotirdt c[ era.nedrept sd rdmdnd in Goslar. in plus, sim{ea

"."oiu si urmeze

ceva cursuri de tehnic6 militard pentru a-qi ldigi fundamentul cunostintelorsale profesionale. A identifi.cat, dgapal dou6 cirsuri, unul a;;Gffi;ii;;;qi unul pe tema comunicaJiilor. Friediich, care tocmai fusese'promovat larangul de Generalmaj.or,la comanda B'|'g1tzii de Infanterie 35;i-;;fil];sd nu urmeze cursul despre mitraliere, ,,n9ngru c[ nu prea sunt-de viitor';,dar a adus laude sistemelor de comuniiilii gi mai ur.r'.irG-"i.ri norr-rouide comunicare fard fir, care_se impusese dela inceputut nouJui ,..ot qii;domeniul c[ruia Germania deveniie,po rtdrapel. nirir i-u oJ oi"ptut..

Pe 1 octombrie, Hein' s-a angajit la compania de radiotransmisiuni aBatalionului 3 de TelegraF din Kobren z, iar aici a inc.pula;ilil1*;;r;avea sd il duc[ pe culmile gloriei.

Anul urmdtor -activitdfi. Timpul a tfiecare clip[. ln propr

,,Neavdndvreo ex1qi fiind, in plus, qi rede obliga{iile ce imiqeful Statului Major,de la Koblenz au forKriegsakademie lAciintense...Mai mult, itde camaraderie, fbcdrpl6cute. Programa ac<consolidate, tehnicd d

Ni s-a permis sd ne r

geografiei Ei istoriei."In scurt timp, Gu

devenind fluent qi inluat examenul Acaderqi cinci de ani, cel mcursurile de trei ani drla data de 5 octombrnivelul de maturitateo altd problemd imp<succesului lui Guderieastfel incdt, pe 1 octourmat, nu a fbcut delcSchneller Heinz (}JeiMoltke, pe care ii pldrmai apoi riqti". Aveaa metodelor flolosite,gi impulsuri subite, pg0ndit, de o importalmdngdietoare, s-a obicontrast puternic cu tAavdnd in vedere energiscria despre ea c[ era rautorului cd i-a fost crcare o avea Heinz Gu,o necesitate absolutdprogresat. In plus, chitmari ale lui Margaretedestinul mdref al sofulva vedea, nu a fost intpe c[rdri mai sigure ccu totul de p[rndnt. Ctceea ce avea sd le re:Bodewin Keitel (vbr

l2

rd drziu, pare sdff in batalionul

f,eitel". Deveniseii decdt cu

rei 6rziu. Existau,

si mi pot bizui

h ,,Se dezvolt[

radiotransmisiuni aactivitatea care

h{usiv fBodewinlg cel care are cele

din multe punctesolqiilor blindare

noului secol si indat dreptate.

Guderian: Generalul Panzerelor

Anul urm[tor - ba chiar tot deceniul urmrtor - a fost incdrcat deactivitati.. Tiqput a trecut repede, intrucdt locul nou de muncd ii ocupafiecare clipd. ln propriile cuvinte:

,,Neavdnd vreo experien{5 prealabild in ceea ce privea radiocomunica{iileS.i fii1{, in.plus, 9i responsabil cp instructajul reirutrilor, am fost coplegitde obligaliile ce imi reveneau. In conforrnitate cu directivele emise de$.efi1l qlaglui Majqa Corpul VIII de Armatd..., ofi{erii din garnizoanade la Koblenz art fost_ insdrcinali cu predarea cursuiui pregdti-tor pentruKriegsakademie lAcademia de Rrzboil. Pregdtirile au fosi deosebit deintense...Vui mult, instructorii au insuflelit salile de clasd cu spiritul lorde camaraderie, frcand astfel ca relaJiile noastre sociale sd fie deosebit depldcute._Pro grama acoperea tactici pand la nivelul unei brigdzi de infanterieconsolidate, tehnic[ de front, inginerie gi instructaj pentru diverse arrne...Ni s-a permis sb ne alegem propria metodr de studiu al limbilor strdine,geografiei gi istoriei."_ In scurt timp, Guderian s-a calificat drept interpret de limba francezd,,devenind fluent gi in limba englezd,. Datoritr dedicaliei sale frenetice, aluat examenul Academiei din prima incercare, devenind astfel, la dotdzecigi cinci de ani, cel mai tdndr dintre cei 168 de ofitreri selecta{i sd urmezecursurile de trei ani de la Academia de Rlzboi de la Berlin, cafe au inceputla data de 5 octombrie 1913. Acest fapt a fost un argument solid pentrunivelul de maturitate la care ajunsese. Mai intdi insd-, trebuia sb rezolveo alt[ pJoblemi important[. Pdrinlii logodnicei sale s-au inclinat in fa[asuccesului lui Guderian, consim{ind la devansarea datei cdsdtoriei celor doi,astfel incdt, pe 1 octombrie, Heinz s-a cununat cu Margarete. in anii ce auurmat, nu a fbcut deloc dovada meritului de a purta poiecla de mai tdrziu,schneller Heinz (Heinz cel iute). Nici nu a aderut la una din vorbele luiMoltke, pe. c?re ii pl[cea sI o citeze: ,,Mai intAi ili faci socotelile gi de abiamai apoi riqti". Avea sd devinr celebru pentru juxtapunerea contradictoriea. metodelor folosite, un amestec de contemplalie studiati, pe de o parte,qi impulsuri subite, pe de-alt[ parte. cdsdtoia a fost insb un pas pri,nrndgandil de o importanld fundamentalb. Margarete, cu firea ei tinigtita gimdngaietoare, s-a obiqnuit cu toanele gi aspira{iile lui, pozifionAndu-se incontrast putemic cu tdnirul ofi{er care se alesese deja cu o anumit[ reputaJie,av6nd in vedere energia lui debordantb qi impetuoziiatea sa teribil[. Guderianscria despre ea cd, eraun ,,partener perfect"f iar primul lor fiu avea sd declareautorului ci i-a fost cu totul esen{ialb sofului ei. De fapt, aceastd nevoie pecare o atreaHeinz Guderian, de un partener gi un gef calmi, avea s[ deviirao necesitat-e absoluti gi pentru armata germand, pe misurd ce cariera sa aprogre.sal. in plus, chiir mai importante"s*,, oo""oit u rgiu-uiliile tot maimari ale lLri Margarete cale, odatd cu trecerea timpului, aajuns ji cread[ indestinul m[reJ al solului ei qi a c[rei influen{d asupra ucesti,iu, dupr cum seva vedea, nu a fost intenfionati doar s6 incurajeze-, dar gi sd ii.ghideze paqiipe cbrdri-mai sigure_cand, in momentele sale furtunoase, amdninla re d"ucu totul de pimdnt. ceremonia nup{ial[ a confinut, ea insdqi, indicii despreceea ce avea sd le rezerve viitorul celor doi: printre invitafi s-a num[ratBodewin Keitel (vbr de-al doilea cu MargareG;, al cdrui frate; wilhelm,

n nrare admirator

-gi avdnd un simf

ms atunci cdndIbbart gi-a petrecut

prrofesionale aletA corps d'elite incmsidera cd multiI de interesali dLh lui J.F.C. Fuller.$ el izolat la nivei

Uapisti, pentruaceleaqi lucruri

r fice mai bine sEca cele ce aveau

i Major).- sferat la Goslari Germania, iar aici

rhe Goerne. CAnd,ine Si problemele.El ei credea cI este

Fea sunt de viitor',,sslemului nou-nouf

doi ani, cu toatein!5" Guderian a

neroia si urmezentrl cunogtintelordespre mitraiiere

i fuese- promovat laie 35, l-a sfrtuit

13