jocuri alese foarte bune 2012_teodor neculaes

8/13/2019 Jocuri Alese Foarte Bune 2012_Teodor Neculaes

http://slidepdf.com/reader/full/jocuri-alese-foarte-bune-2012teodor-neculaes 1/46

1



JOCUL – BUCURIA COPILĂRIEI

Ce este jocul?Jocul este mişcare, explorare, comu icare, sociali!are, o"ser#a$ie ş

imita$ie, exerci$iu, %iscipli are, & #'$are şi, mai ales, pl'cere(Esenţa jocului este reflectarea şi transformarea, pe plan imaginar

realităţii înconjurătoare. Jocul nu este numai o simplă distracţie, ci, prin copilul descoperă şi lumea şi viaţa într-un mod accesibil şi atractiv, o cerceteo prelucrează şi o transformă în învăţare, în e perienţă personală. !e aceea,timpul jocului, copilul desfăşoară o variată activitate de cunoaştere.Jocul)

• &i st*r eşte copilului i teresul şi curio!itatea,• &i solicit' ima+i a$ia, i #e ti#itatea, +* %irea, i i$iati#a,•

&i alu +' ur*tul şi l &mpie%ic' s' se plictiseasc',• &i co sum' e er+ia pri mişcare(• este acti#itatea pe care copilul o -ace cu cea mai mare pl'cere(

Jocul este vital pentru copil, este calea cea mai simplă dar i cea mș frumoasă de a intra în lumea celor mici, de a crea legături de prietenie cu emod rapid i spontan, este primul pas în activitatea de animator.șC* % te joci cu copilul)

• .l cu oşti mai "i e şi &i %ai oca!ia s' te cu oasc' mai "i e• /e creea!' mai mult' apropiere & tre #oi• .l & #e$i cel mai "i e şi mai uşor s' -ac' ce#a ou şi po$i, ast-el, s' i

-orme!i %epri %eri şi o"iceiuri "u e & cel mai pl'cut mo% cputi $'

• .i satis-aci e#oia %e ate $ie 0care, pe tru el, se tra%uce pri iu"ire1• .l & #e$i s' sta"ileasc' rela$ii cu cei %i jur• .l aju$i s' explore!e, s' cu oasc' mai "i e lumea & care tr'ieşte• .l aju$i s' se %e!#olte s' 'tos, armo ios, at*t mi tal, c*t şi -i!ic• .l aju$i s' şi %e!#olte ima+i a$ia, creati#itatea, +* %irea lo+ic

a"stract', s' şi %e!#olte sim$ul o"ser#a$iei, #or"irea, memoria,motricitatea, sim$urile

• .l %iscipli e!i & cea mai uşoar' şi mai pl'cut' ma ier' 0 jocul a#* %re+uli ce tre"uie urmate şi pe care copilul, & cep* % %e la #*rsta 2 3 a i le iu"eşte şi le respect'1

"



• .i -aci copil'ria mai -rumoas', mai "o+at' & cu oşti $e, impresii,tr'iri, experie $e(

Juc#ndu-te cu copilul devii prietenul lui, îi capeţi încrederea şi îţiîmpărtăşi $secretele% sale. &jungi să îl cunoşti mai bine dec#t ţi-ai imagina.vrei să cunoşti copilul şi să-l apropii, să-l înţelegi şi să-i dai şansa de cunoaşte, joacă-te cu el. !e dragul unui adult care se joacă frumos cu el, coppoate face tot ce acesta îi cere, fără împotrivire.

4ipuri %e joc.E istă nenumărate forme de joc, însă noi ne rezumăm doar la trei categorii'

1. Jocuri %e crea$ie (care urmăresc dezvoltarea imaginaţiei, creativităţsimţului estetic, g#ndirii logice). !e e emplu jocurile de construcţdesenul, modelajul, bricolajul, jocurile de rol ($de-a cumpărătoruv#nzătorul%, etc.)

". Jocuri %e mişcare (care urmăresc dezvoltarea musculaturii şi motricităcopilului, a ec*ilibrului său, coordonarea mişcărilor, dezvoltaabilităţilor manuale şi disciplinarea copilului). +unt jocuri sportive,reguli pe care adultul trebuie să le e plice şi să urmărească respectarlor. !e aici, valoarea pe care aceste jocuri le au in disciplinarea copilul!ansul şi c#ntecele însoţite de mişcări sunt e celente jocuri de mişcare.

. Jocuri %i%actice (care urmăresc dezvoltarea intelectuală a copilulu

dezvoltarea vorbirii, a vocabularului, însuşirea noţiunilor de gramatmatematică, dezvoltarea spiritului de observaţie, cunoaşterea naturii et

Rolul a imatorului & timpul jocului• ii amuzant şi amuză-te din tot sufletul, fără teama de ridicol. n oc*

unui copil, ridicol este un adult scorţos care se ia prea tare în serios şiimpresia că le ştie pe toate cel mai bine. /ergi fără grijă în patru lab bate din palme cu entuziasm, maimuţăreşte-te, r#zi, c#ntă, acce pelerina făcută de el dintr-un cearceaf şi bea ceai din căni imaginare.

• 0asă-l pe copil să te conducă în lumea lui, să aibă iniţiativă. ţi va spuc#nd s-a saturat de un anume joc şi ce altceva ar vrea să mai joace. !anu ştii jocul, roagă-l să te înveţe. ici că îi faci mai mare plăcere.

• u te împotrivi imaginaţiei lui cu $aşa ceva nu e istă% sau $aşa ceva se poate%. nvaţă de la copil cum poţi suspenda realitatea, cum o înfrumuseţa fără să te amăgeşti. u uita, în lumea copilului, eşti musaffii politicos şi nu o lua în r#s.



• !upă joacă, învaţă copilul să str#ngă materialele din timpul jocului şile pună la loc. u accepta să le lase împrăştiate 2 e începutul unui obic prost. /ai înt#i, arată-i cum să procedeze, apoi cere-i lui acest lucru.

• 3opiii îi adoră şi îi respectă pe cei care se joacă cu ei şi apreciază foamult un adult care ştiecumsă se joace4

Jocul este cea mai importantă formă de activitate a copilului, prin caredestinde i se rela ează.ș

Agasaţi de fotbal Jucătorii se împart în două echipe. Fiecare jucător îşi înfăşoară

picioarele, încălţat, cu mult scotch. Se trasează terenul de joc şi cele douechipe se aşează în jumătăţile lor de teren.

Două echipe se întrec într-o partidă de fotbal... săltător, în care toţijucătorii au picioarele înfăşurate în nenumărate rotocoale de scotch0a fluierul de început, ec*ipele încep să joace fotbal' pentru a se miş

trebuie să sară, şi c*iar şi mingea poate fi mişcată din salt în salt. 5ri de c#teo ec*ipă reuşeşte să ducă mingea dincolo de linia de fund a terenului advc#ştigă un punct.nvingătoare este ec*ipa care, la sf#rşitul partidei, are cel mai mare punctaj.

Materiale: O minge şi multe role de scotch. – ptr. EXTERIOR

Ai ghicit ce-ai auzit?+e formează ec*ipe. +e alege un conducător pentru fiecare ec*i

5biectele se pun pe masă. Jucătorii trebuie să recunoască obiectul alesconducător doar după sunetul produs sau imitat de jucătorii celeilalte ec*ipe

Materiale:o sticlă,un pahar,o riglă,un clopoţel,o minge,un lanţ chei,un pahar,un alon,un ceas etc. – ptr. I!TERIOR

Aici este marea petrecere? Jucătorii, purt!nd pe cap ni te monede mari din carton, "or parcur#e unș

traseu plin de probe. Din carton se "or decupa cercuri cu diametrul de $% cm&u ajutorul benzii se delimitează traseul i probele.ș

Jucătorii, în mod individual sau pe ec*ipe, vor parcurge traseul stabpurt#nd pe cap piesele din carton reprezent#nd monedele care nu trebuie să

pe jos, în caz contrar vor fi nevoi i să ia traseul de la capăt.ț6arcursul este plin de probe'

7



1) un segment cu obstacole peste care trebuie să sări i sau să trece iț ț sub ele4

") un grup de anvelope peste care trebuie să trece i cu picioarele uniteț) b#rnă de ec*ilibru47) aruncarea cu precizie a unei mingi într-un cerc desenat pe păm#nt48) leagăn sau sc#ndură de lemn aşezată pe un buştean pe care să se u

i să se coboare.ș!acă un jucător termină parcursul i reu e te să transporte monedele p#năș ș ș linia de sosire, poate să reînceapă traseul. !acă jocul se joacă pe ec*ipconcuren ii se pot sc*imba între ei. 9raseul este realizat de mai multe persoț în acela i timp. !e asemenea, e istă posibilitatea ca un jucător să poarte mș multe monede în efectuarea traseului, anun #nd această inten ie înainte de sț ț însă, dacă acestea îi cad de pe cap, jucătorul va ie i din joc pentru un număș runde egal cu numărul monedelor pe care inten iona să le transporteț

nvingători sunt jucătorul sau ec*ipa care a transportat c#t mai mumonede p#nă la linia de sosire.

Materiale: "arton, andă de semnali#are al $ro ie, materiale dș di%erite tipuri.

Agentul de circulaţie fără fluier 'nimatorul reprezintă a#entul de circulaţie, care prin mişcarea braţelor

indică jucătorilor ce mişcări trebuie să facă. Jucătorii trebuie să respecteordinele şi să ajun#ă c!t mai aproape şi să atin#ă animatorul.

(oţi jucătorii se "or alinia la e)tremitatea unui c!mp de joc. *ducatorulse "a aşeza în partea opusă, la distanţă de copii

3#nd animatorul ridică braţul, jucătorii pot avansa, c#nd lasă braaceştia se opresc. !acă întinde braţele, jucătorii fac un mic salt. !oi animatocare stau printre jucători, vor fi arbitrii şi vor elimina jucătorii care greşe ecutarea comenzilor. +copul jucătorilor este să ajungă la animator cel mrepede posibil.

3#ştigă cine ajunge primul să atingă animatorul, fără să fie eliminat. &ntrecere

Al treilea afară... Jucătorii stau în cerc ţin!ndu-se de m!nă. Fiecare "a a"ea un număr +de e).

de la l la % important este ca fiecare să-şi amintească bine numărul care aparţine.

8



3a urmare arbitrul va c*ema un număr la înt#mplare care poate să fie de' toţi jucătorii cu acel număr vor trebui să se urmărească unul pe celălfugind în aceeaşi direcţie şi încerc#nd să ajungă la locurile lor înainte de prinşi.

Jucătorul prins trebuie eliminat, în timpul jocului, care poate dura 1:-18 mfiecare număr ar trebui să fie c*emat de două sau de trei ori.

'lergare

Alarmă avioane+e joacă cu două ec*ipe pe un teren asemănător celui de volei. iec

ec*ipă stă în terenul ei. ;n copil al unei ec*ipe va merge în terenul celeilascoţ#nd un sunet asemănător unei alarme. n timp ce scoate acest sunetîncearcă să atingă c#t mai mulţi copii din ec*ipa adversă. !acă sunetul

întrerupt în timp ce el este în terenul celeilalte ec*ipe a pierdut toate punc&rbitrul trebuie să fie atent pentru a nota c#ţi copii au fost atinşi de celec*ipa cealaltă doar pe timpul sunetului.

'lergare – ptr. EXTERIOR

Aruncarea cu mazăre Jucătorii se înfruntă într-un concurs de abilitate în aruncarea de boabe

de mazăre +sau ce"a mic în... farfurii, în care, pentru fiecare ţintă atinsă, sc!şti#ă un anumit punctaj.

Fiecare jucător primeşte at!tea boabe de mazăre, c!te aruncări trebuiesă facă. Farfuria, farfurioara şi ceaşca se pun una sub alta.

!e la o distanţă de c#ţiva metri, jucătorii aruncă c#te o boabă. 3ireuşeşte să nimerească ceşcuţa (înseamnă că boaba să răm#nă înăuntru), prim1" boabe, cel care nimereşte farfurioara primeşte <, cine nimereşte farfuria, 7

Jucătorul care, la sf#rşitul aruncărilor prevăzute, are cel mai mare pun

sau care are în m#nă cel mai mare număr de boabe. Materiale: "am (umătate de )ilogram de ma#ăre* ceaşcă, %ar%uri%ar%urie.

Aruncarea mingii Jucătorii se aşează în semicerc. nul din ei stă în faţa lor şi aruncă

min#ea. &eilalţi jucători încearcă să o prindă şi alear#ă din nou la locul lor.

Jucătorii se aşează în semicerc, în timp ce unul răm!ne în afară şi aremin#ea. Fiecare jucător îşi marchează locul cu un obiect.Jucătorul care are mingea o aruncă în sus. 3eilalţi jucători încearcă s

=



prindă sau să se ducă să o ia. &poi aleargă la locul lor. 3ine ajunge ultimulcel care încă se mişcă, este eliminat.

Jucătorul care a prins-o, o poate arunca din nou.3# tigă ultimul jucător care răm#ne în joc.ș&ltă variantă' Jucătorul care aruncă mingea, în loc să stea în faţa lo

aruncă răsucindu-se. Materiale: Mingea – ptr. EXTERIOR

Ascunzătoarea – ştafetă Fiecare echipă pleacă în căutarea unuia dintre componenţii săi, care

este ascuns c!nd toţi l-au #ăsit, începe o scurtă ştafetă de "iteză, care stabileşt#rupul c!şti#ător.

Se formează două echipe de dimensiuni e#ale fiecare îl trimite pe unu

dintre componenţii ei să se ascundă, în timp ce toţi ceilalţi se întorc sau îacoperă ochii, pentru a nu-l "edea.0a startul animatorului, fiecare ec*ipă pleacă în căutarea colegu

fiecare merge în altă direcţie, pentru a putea $peria% zona. 3el care îl găseşopreşte în picioare în faţa lui, la circa zece metri, în linişte. 3ei care sosulterior, se aşează la coadă, în spatele primului. 3#nd s-a adunat toată ec*începe ştafeta' primul din r#nd fuge către colegul ascuns, merge în jurul lui şiîntoarce, ating#nd m#na celui de-al doilea, care pleacă şi el, urm#nd actraseu.

nvingători ec*ipa care înc*eie prima ştafeta.>&?@& 9E' !acă sunt mulţi jucători, se pot face mai multe ec*ipe.9rebuie subliniat că ştafeta nu poate porni p#nă nu este adunată toată ec*colaborarea i unitatea ec*ipei sunt, de fapt, obiectivele acestui joc.ș

'lergare – ptr. EXTERIOR

Atinge ceva?ugati toti participantii sa se ridice in picioareE plicati-le ca trebuie sa caute un obiect albastru in jurul lor si cand

gasesc trebuie sa il atinga. 5biectul albastru poate fi o bluza, o esarfa saupantof de aceasta culoare al unui participant.

+e continua cautarea cu alte culori. !upă aceea (optional) se poate striga' Aatingeti-va degetele de la picioareAAatingeti urec*ea cuivaA, Aatingeti copacul de acoloA etc.

' ilită i ț

B



Baba Cloanţa porunceşte culorilor;n jucător este Caba 3loanţa şi începe jocul cu următoarea frază' ACa

3loanţa porunceşte culorii' galbene...A !eci toţi jucătorii aleargă către obieccare are culoarea strigată, pentru a o atinge, înainte de a fi ajunşi de C3loanţa.

+rinsa

Baloane!istribuiţi c#te un balon şi o bucată de sfoară fiecărei persoane participan

+puneţi-le persoanelor să-şi umfle fiecare balonul după care să-l lege la gle+copul este de a sparge c#t mai multe baloane. 3#ştigă bineînţeles cel crăm#ne cu balonul întreg. +e poate juca pe fond muzical, aşa devine distractiv.

Materiale: alon pentru %iecare persoană, s%oară, %oar%ece

Bombardierul Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe, în terenuri diferite şi bine delimitate6e r#nd, fiecare ec*ipă trimite în terenul adversarilor unul sau doi jucă

(bombardier). Combardierii ţip#nd c#t îi ţine gura, încearcă să atingă cu m#nmai mulţi adversari, în timp ce aceştia fug pentru a nu se lăsa pri!acă bombardierii încetează să c*iuie, pentru că nu mai au aer, sunt elimin!e aceea le convine să păstreze mereu puţin aer pentru a putea reintra în bază

3#ştigă ec*ipa care elimină c#t mai mulţi adversari. 'lergare – ptr. EXTERIOR

BombeleJucătorul va trebui să treacă peste c#mpul minat din

fig. (desenat pe teren) fără să calce nici o $mină%

(minele sunt desenate pe foaia din m#na animatorului2 fig. 3. Este bine ca animatorul să aibă 8-= varianteale terenului minat, alese din înt#mplare)D

"oncurs

Care plantă?&rbitrul pregăteşte următorul set de întrebări'

- 3are plantă poartă numele unei părţi din corpul vieţuitoarelor !e e p' piciorucocoşului, oc*iul boului, limba mielului.

<



- 3are plantă poartă numele unei cozi de animal !e e p' coada calului, coadşoricelului, coada racului, liliac.- 3are plantă poartă numele unui instrument muzical !e e p' clopoţeltrompeţică, sunătoare.- 3are plantă denumeşte o unealtă !e e p' toporaş, degetăruţ, traista ciobanulu- 3are plantă a dat prenumele fetelor !e e p' Cr#nduşa, >iorica, /argareta.- 3are plantă poartă numele de culoare !e e p' albăstrele, gălbenele.- 3e plantă îţi aduce aminte de îmbrăcăminte !e e p' roc*ia miresii, roc*iţr#ndunicii, pălăria şarpelui, ciuboţica cucului.- 3are plantă îţi aduce aminte de stări şi sentimente !e e p' nu mă uitalăcrămioare.Fi alte întrebări pregătite de voi. Cineînţeles că e emplele le ştiţi doar voi. !ue pirarea timpului stabilit se compară răspunsurile.

Materiale: h-rtie, creioane. – ptr. I!TERIOR

Caruselul5pt jucători stau în cerc ţin#ndu-se de m#ini. Ei numără din doi în doi, iar

care au nr./ se lasă jos, fără să dea drumul la m#ini, şi îşi apropie tălppicioarelor, sprijinindu-se de călc#ie. Jucătorii cu nr.l îi ţin zdravăn de m#iîncep să înv#rta caruselul. !upă c#teva ture, rolul jucătorilor se inversează.

oc de contact – ptr. EXTERIOR

Catena !oremi"mflaţi tot at!tea baloane c!ţi jucători sunt + plus c!te"a de rezer"ă 0 . 1e

fiecare balon scrieţi cu un marcher, numele unui jucător. 2aloanele "or fîmprăştiate prin sală.

Jucătorii îşi continuă dansul normalG. !ar cu atenţie, pentru a nu sparbaloanele. n momentul în care muzica se întrerupe, fiecare jucător va trebu

ia un singur balon, căut#nd jucătorul indicat de numele scris pe aceprinz#ndu-l de m#na dreaptă în care ţine şi balonul4 se va forma astfel o cacatena $doremi%. n momentul în care un balon se sparge, jucătorul care îl ţm#nă este eliminat şi împreună cu el şi partenera. !e fiecare dată c#nd se va muzica, ultimul care se prinde în această catenă va fi eliminat împreunăpartenerul său. 3#ştigă perec*ea care răm#ne p#nă la sf#rşit.

Materiale: aloane. – ptr. I!TERIOR

Cărămizile nebune&oncurs între jucătorii care trebuie să parcur#ă un traseu fără să atin#ă însă

H



păm!ntul cu picioarele. 'ce tia pot sta numai pe trei cărămizi, în timp ce un alș treilea jucător "a muta cărămida pentru fiecare pas ce trebuie făcut.

'nimatorul formează echipe de c!te trei jucători i îi aranjează la linia deș start în felul următor doi jucători pe cărămizi, cu re#ula ca o cărămidă să fiemereu ocupată de c!te un picior al ambilor jucători, iar un al treilea jucătoreste liber să se deplaseze unde "rea.

3#nd animatorul dă startul, jucătorii din fiecare ec*ipă încep traseul' cei jucători din fiecare ec*ipă vor efectua întregul parcurs pe cărămizi, fără să atsolul, nici să cadă de pe cărămizi, nici să le mute (de acest lucru se va ocuptreilea jucător care este liber să se mi te i să deplaseze cărămizile cum doreș ș ș

nvinge ec*ipa care ajunge prima la linia de sosire. Materiale: / carami#i sau ucă i de #iare0..ț – ptr. I!TERIOR

Cercul distractiv Jucătorii a eza i în cerc încearcă să realizeze un tur complet al acestuiaș ț a ez!ndu-se în locul următor de fiecare dată c!nd animatorul "a e)tra#e carteaș care le corespunde.

Jucătorii se a ează în cerc, pe ni te scaune.ș șn centrul cercului stă animatorul, care distribuie c#te o carte pentru fiec

jucător care va trebui să-i memoreze semnul. 0a semnalul de start, animatodupă ce a amestecat căr ile, va e trage c#te una i o va arăta tuturor. 6enț ș fiecare carte e trasă, jucătorii cu semnele corespunzătoare, se vor ridica şi semuta pe scaunul din dreapta lor. n cazul în care scaunul este ocupat, acesta sa eza pe picioarele celui care îl ocupă. n cazul în care pe picioarele celui ș trebuie să se ridice mai este o persoană, nu vă puteţi muta.

3# tigător este jucătorul care reu e te primul să realizeze întregul turș ș ș cercului i apoi se întoarce să se a eze pe scaunul pe care a stat iniţial.ș ș

Materiale: 1n scaun pentru %iecare (ucător, un pachet de căr i de po)er ț

Cercul naturii+e împart copiilor bile ele cu numele unor plante şi animale cum ar fi' lț

gr#u, vierme, pasăre, şoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb, bufniţă, inseoameni. &ceste etic*ete se prind de piept. 3opiii se vor apropia unii de alț funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. 3opilul care bile elul ,,iarbaII se va apropia de copilul care are bile elul ,,cerbII, carț ț va prinde apoi de m#nă cu elevul care are bile elul ,,oameniII, etc. n finalț copiii se vor prinde de m#ini form#nd cercul naturii.

' ilită i ț 1:



Cucerirea scobitorilor3 nouă ştafetă Fiecare trebuie să culea#ă % scobitori(oate echipele se aşează în şir indian în spatele liniei de start. 4a celălalt

capăt al sălii se împrăştie bine de tot, pe jos, scobitorile. 3#nd se dă startul, pleacă primul jucător cu farfuria în m#nă, culeg

scobitori pe care le pune în farfurie, se întoarce şi dă farfuria cu scobitourmătorului jucătorG jocul continuă p#nă la ultimul jucător.'tenţie arfuria trebuie transportată întotdeauna în mod elegant, aşa cum fc*elnerii în restaurantele selecte, adică cu v#rful degetelorD !e fiecare dată farfuria cade, jucătorul respectiv trebuie să adune scobitorile înainte dcontinua cursa.

nvinge ec*ipa care termină prima ştafeta, cu condiţia să aibă cele mai mscobitori.

Materiale) "-te2a cutii de sco itori şi o %ar%urie de plastic pentru %iechipă

Cursa iepuraşilor3olectivul este împărţit în două ec*ipe aşezate în formaţie de şir. 0a semn

primii jucători din fiecare ec*ipă, cu o minge între glezne, se deplasează sărituri pe ambele picioare p#nă la o linie situată la 1: metri distanţă, se întopredau mingea următorilor. 3#ştigă ec*ipa care termină parcursul fără a scmingea.

Materiale) două mingi

Cursa pe numere cu mingi6entru acest joc, formăm c#teva ec*ipe de c#te < 1" jucători, egale ca num

ec*ipele se dispun paralel una faţă de alta, la un interval de " paşi, înapoia linii de plecare, jucătorii st#nd aliniaţi pe un şir, la distanţă de un braţ. în fieec*ipă se face numărătoarea jucătorilor de la capul şirului spre coada acestucontinuare, fiecare jucător primind un număr.

Jucătorii stau în picioare, în formaţia arătată mai sus, sau şez#nd cu picioaîncrucişate, în cazul c#nd jocul se desfăşoară într-o sală. în faţa fiecărei ec*ipl - " m de la linia de plecare se trasează un cerc, cu diametrul de 8: cm, în cse pune c#te o minge, iar la 1: -18 m mai departe se înfige un ţăruş în pămsau se face un semn. @nstructorul strigă un număr.

Jucătorii cu numărul respectiv din fiecare ec*ipă pleacă la locul lor, aleaprin dreapta şirului, culeg mingea din cerc şi o conduc (prin dribling) p#nţăruş4 ocolesc ţăruşul şi se înapoiază în acelaşi fel, depun mingea în cerc

1"



întorc la locurile lor pe care le ocupă, aşez#ndu-se în poziţia din care au plJucătorul care a ajuns mai repede la locul său aduce un număr de puncte ec*sale, în funcţie de numărul ec*ipelor.

3#ştigă ec*ipa care p#nă la sf#rşitul jocului totalizează cele mai multe pun Materiale) mingie

Cutia vie&rbitrul pregăteşte o cutie de carton în aşa fel înc#t

copiii să nu poată vedea conţinutul acesteia şi doar printr-un orificiu să poată băga m#na în aceasta. n cutie punediferite obiecte din natură' o piatră, o bucată de lemn, ocrenguţă, un con de brad, diferite seminţe, paie, o scoică, o

frunză uscată, un bulgăre de lut, o pană, etc. dar şi ceva viu'de e emplu o floare. &rbitrul va atrage atenţia copiilor căîn cutie este şice"a "iu.

?#nd pe r#nd fiecare copil de la ambele ec*ipe bagă m#na în cutie, pipobiectele într-un interval de timp stabilit de la început şi apoi notează pe o fde *#rtie ce a descoperit. +e compară răspunsurile şi se punctează fieelement recunoscut corect cu un punct şi elementul viu cu cinci puncte.

Materiale: o cutie din carton, di%erite o iecte din natură, h-rtie, creion.

Cu#* tul i ter!is +e poate face cu orice cuvant e '5 a %oua 6(nu se spune cuvantul doi)

ntrebare ' - n ce clasă sunteţi voi ?ăspuns ' - oi suntem în clasa care urmează după clasa @ .ntrebare ' - n ce bancă stă elevul @onescu ?ăspuns ' - Elevul @onescu stă în banca din spatele elevului K .ntrebare ' - n ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a @@@-a ?ăspuns ' - &nul trecut elevii din clasa a @@@-a au fost în clasa în care

suntem noi acum .!ans printre sticle +e aranjează 1: sticle într-un r#nd, lăs#nd între ele o distanţă de lungimunei sticle. 3ine poate să parcurgă r#ndul de sticle fără să răstoarne nici o stic

3ine doreşte să încerce, este lăsat mai înt#i să treacă printre sticle fără legat la oc*i. !upă ce a făcut această probă, este legat la oc*i. 6e furiş cineîndepărtează sticlele. Lazul va fi foarte mare, pentru că temerarul va e ecutaadevărat dans, balans#ndu-se în toate direcţiile, de teamă să nu răstoarne sti

1



care oricum nu mai e istă. (proba se mai poate face şi cu -7 participansimultan)

'mu#ament

!ansul tipografilor# 1erechile sunt in"itate pe rin#ul de dans Jocul este simplu0. 5ulţi dintre

"oi îl cunosc deja0. Doar că e puţin modificat Fiecare pereche primeşte o pa#ină de ziar împachetată bine, pe care o "a

ţine ca"alerulncepem cu muzicaG toţi danseazăD n momentul în care se opreşte muz

fiecare cavaler trebuie să desfacă cu grijă pagina de ziar şi să o întindă pedupă care va trebui, împreună cu partenera lui, şi să urce pe ziar. !upă ce surcat toate perec*ile pe ziarele lor, cel care conduce jocul dă cu banul' dacă

$marca% va fi eliminată ultima perec*e care a urcat pe ziar, dacă iese $biese din joc perec*ea care a şifonat (sau a rupt) cel mai mult pagina de ziar.6erec*ile eliminate vor răm#ne fără pagina de ziar, dar pot continua

danseze alături de celelalte. Jocul continuă în acelaşi mod, altern#nd difegenuri muzicale.

'tenţie 1a#ina de ziar nu poate fi înlocuită sau schimbată în timpul jocului,iar de fiecare dată c!nd o pereche este eliminată, celelalte "or trebui săîmpacheteze din nou +înainte de a reîncepe muzica pa#ina de ziar, ca început ltima pereche rămasă "a c!şti#a

Materiale: #iare, mu#ica

!e-a ulcicutele0a joc participă un număr impar de copii, de e emplu, 18. Fapte se aşază

roată, în jurul focului, ei reprezintă ulcicutele. &lţi şapte stau în picioare, fieîn dreptul ulcicuţei sale. 3el de-al cinsprezecelea jucător se apropie de u

dintre ei şi-1 întreabă'- & cui e ulcicuţa asta- & mea, răspunde acela.- Ca-i a meaD îl contrazice el.Fi încep a alerga în sens contrar în jurul cercului, 3el care ajunge prim

devine posesorul ulcicuţei de la care sau certat. u se poate trece prin mijlocercului pentru că aici e focul şi ar fi vai şi amar de cel care ar răsturna o ulccu apă în foc.

'lergare

17



!eco$irea" %arpeluiEc*ipele se aşează în şir indian la un pas distanţă unul de celălalt4 m

dreaptă pe umărul persoanei din faţă, picioarele distanţate. &cum persoanafaţa va uni m#na sa dreaptă, printre picioare, cu m#na st#ngă a persoanespate, şi tot aşa fac şi ceilalţi din spate' se formează aşa, un $şarpe uman%trebuie $decojit% astfel' primul trece înapoi cu picioarele se peste ceilalţisunt în spate, fără să desprindă m#na. 9ot astfel fac şi ceilalţi (atenţie' fără sădesprindă nici o m!nă, altfel c!şti#ă echipa ad"ersă p#nă c#nd trec cu toţii şirăm#n în picioareD 6rimul grup care va reuşi să se ridice, va c#ştiga.

"ompeti ie, a ilită i ț ț

!etectivul şi informatorul,,!etectivul% iese din clasă. n lipsa lui este ales un ,,informator% şi se ascun obiect. ,,!etectivul Mare sarcina de a-l găsi, g*idat de indicaţiile' rece, c

frige, în ma imum minute.!acă nu reuşeşte ,,detectivul Mva îndeplini o poruncă şi jocul continuă c

alt ,,detectiv%. Materiale:o iecte di2erse

!ublu slalom+e formează două ec*ipe ce se vor alinia în faţa barelor de poartă la 8 2metri de acestea. Jucătorii vor fi numerotaţi, iar mingea pusă în locul de lovspre poartă. &nimatorul c*eamă un număr, şi cei doi jucători vor fugi în dirbarei din faţa lor.

5C@E39@>;0, primei faze a jocului este de a atinge prima bară, a fugi spdoua bară ating#nd-o şi fugind pentru a atinge cu m#inile, mingea pusă în m6rimul ajuns are dreptul să bată lovitura de pedeapsă, şi celălalt jucător trebuo apere. !acă dă gol, ec*ipa c#ştigă un punct, dar dacă mingea e apărată părăseşte terenul, ec*ipa portarului primeşte un punct.

Materiale: pe teren de %ot al, o minge

!uel cu eşarfaEc*ipele trebuie să stea de o parte şi de alta a terenului. &rbitrul atribuie

un număr fiecărui copil şi i se pune o eşarfă la spate. &rbitrul strigă unul, d

sau trei numere şi copiii care au numerele respective vin la mijlocul terenul

18



încearcă să ia adversarului eşarfa. Ec*ipa care a luat c#t mai multe eşarfe c#ştigătoare.

?eguli' nu se împinge şi nu se loveşte adversarul. Materiale: eşar%e pentru %iecare (ucător, cronometru, %luier.

&ă asta' fă aşaJucătorii se aşează în formaţie de cerc sau semicerc. 3onucătorul jocului

în mijlocul cercului sau în faţa semicercului şi e ecută o serie de mişcăre erciţii uşoare însoţite de cuvinte'-' asta sau -' aşa . !intre mişcările şie erciţiile arătate, jucătorii trebuie să e ecute numai pe acelea care au foînsoţite de cuvintele'-' aşa . 3el care e ecută şi e erciţiul la comanda' fă astaeste penalizat cu l punct.

' ilitate

&ereşte capulJocul se desfăşoară din formaţie' pe un şir. 3opilul care stă în faţa şirului

c#ţiva metri, are o minge. El o aruncă pe r#nd fiecăruia. 3el care o primeşînapoiază imediat şi se g*emuieşte. 3ine greşeşte (scapă mingea sau nînapoiază corect) este obligat să spună o g*icitoare sau un c#ntec.

Materiale: o mingie

&otbal cu măturaEc*ipe' ". &rbitrul atribuie c#te un număr fiecărui copil din fiecare ec*

/ingea şi măturile se pun la mijlocul terenului şi arbitrul strigă un număr. 3opcare au numerele respective, vin în centru i-au mătura şi trebuie să driblezmătura.

?eguli' dacă mingea iese afară din teren, se procedează ca la fotbal. /ingese repune cu mătura, nu cu m#na sau piciorul. Este interzis să se loveascmătura sau să lovească cu piciorul.

3#ştigă ec*ipa care a ajuns prima la 1: sau 18 goluri sau a făcut c#t mai mgoluri într-un anumit interval de timp.

Materiale: teren de %ot al 3456/5 m7, două mături, un %luier,cronometru

&otbal cu numere3ele două ec*ipe sunt aşezate una în partea dreaptă a porţii, iar cealaltăpartea st#ngă, cu faţa spre centrul terenului. 3opiii se aşează în linie. &rb

1=



atribuie c#te un număr fiecărui copil din fiecare ec*ipă. /ingile se pun mijlocul terenului şi arbitrul strigă un număr. 3opiii care au numărul respevin la centru c#t mai repede, ocolesc scaunul şi trebuie să lovească mingea se află în partea opusă ec*ipei sale. 3ine înscrie primul c#ştigă un punct.777arbitrul poate striga c*iar şi două, trei numere consecutiv. 9oţi copiii carenumerele respective vin la centru şi primul care ajunge trebuie să dea gol.

Materiale: teren de %ot al mic, două scaune, un %luier, cronometru, 4 mşi o poartă de %ot al.

&otbal pe scaune+e vor aşeza pe teren at#tea scaune c#ţi copii sunt. (se poate juca şi în pici

cu un teren delimitat fără ca jucătorii să se mişte de la locul lor). 3#te un scse va pune în capătul culoarului. &rbitrul va repune mingea în joc c#nd e nev

Materiale: un %luier, mingie&ructele

Nrupul aşezat pe scaune puse în cerc. 9oţi participanţii unul după altul snumele fructul preferat. 5 persoana în centru spune grupului' merg la pia ăț cumpăr mere, pere, cireşe etc... enumără fructele care îi vin în minte. M 0a sspune M3oşul de fructe% şi doar fructele nominate trebuie să-şi sc*imbe loccazul în care se spune macedonia toate fructele vor sc*imba locul), şi celcentru va sc*imba locul, cel rămas fără loc va reîncepe la mijloc să facă lista

oc de sociali#are

&uga din faţa orbilor+e delimitează un cerc sau teren nu prea mare. 5 ec*ipăA va sta în interior,

iar ec*ipaB va sta în afară. 9oţi jucătorii de la ec*ipa din interior (A) vor filegaţi la oc*i. 6e r#nd, c#te un jucător de la ec*ipa C care va fi legat cu m#la spate şi va avea un clopoţel la g#t, va intra în teren şi va evita să fie prinec*ipa adversă fără să iasă din teren. Ec*ipa & va încerca să-l prindă pe jucg*id#ndu-se de sunetul clopoţelului. !upă trecerea timpului stabilit, se sc*imrolurile. 3#ştigă ec*ipa care a prins c#t mai mulţi jucători în timpul stabilit.

Materiale: clopo el, eşar%e pentru toţi (ucătorii.ț

&uga pe cartoane 6ista de alergare traversează camera. 6entru fiecare jucător sunt necesdouă coli cartonate &7. 3#nd cel care comandă jocul dă startul, concurenţi

1B



aşază un picior pe unul din cartoane şi aranjează repede celălalt carton în primului pentru a putea aşeza şi al doilea picior tot pe carton. &poi, se riprimul carton, se aşază în faţa celuilalt şi astfel se continuă jocul, călc#nd nupe cartoane p#nă la atingerea ţintei. u este permis să se lase distanţă încartoane, ele trebuie aşezate cu marginile una l#ngă alta. u este permis săsară sau să se t#r#ie cartoanele cu picioarele.

Materiale: 8 cartoane %ormat '8

(ăseşte gheataJucătorii se aşează în cerc, pe jos, cu genunc*ii apropiaţi de piept, în aşa f

sub genunc*i să răm#nă un loc liber. 6e sub genunc*ii jucătorilor se transmg*eată, pe care trebuie să o găsească jucătorul din mijlocul cercului. !acă pm#na pe ea, atunci ia locul celui la care a găsit-o.

' ilitate(im)ana *parcurs cu obstacole+

iecare ec*ipă trebuie să parcurgă c#t mai repede şi bine toate rundele jocuri. 3#ştigă ec*ipa care a făcut cel mai bun timp. ?enunţarea la un joc nerealizarea lui se depunctează.Joc 8) etapa cu scaune' jucătorul trebuie să treacă pe sub trei scaune. +caunesunt aşezate la o distanţă de 1m între ele. 5rice mişcare a scaunului e depunct'ltă "ariantă în loc de scaune se poate trece pe sub picioarele a unui numărcopii.Joc 9) puzzle' jucătorul trebuie să refacă o poză ruptă sau o frază.Joc :) sacul ' jucătorul trebuie să găsească c#t mai repede în sac obiectul indide arbitru. !acă e scos alt obiect se depunctează.Joc ;) bas6et ' jucătorul trebuie ca din alergare (7 m) să arunce în coş dintr-anumit punct ( m distanţă de coş).

Joc 2) can#urul ' jucătorul cu picioarele într-un sac trebuie să parcurgă o distande 8 m. 5rice cădere este depunctată.Joc 3) mărul în apă' jucătorul trebuie să scoată cu gura mărul dintr-un vas apă.Joc <' morarul ' jucătorul trebuie să scoată cu gura dintr-o farfurie cu făinămonedă.Joc =) roaba' aici e nevoie de doi jucători. ;nul trebuie să meargă în m#ini fiinţinut de picioare de un coec*ipier.!istanţa de parcurs' 8 m. 5rice cădere sau scăpare a picioarelor se depunctează

1<



Joc >) "olei doi sau mai mulţi coec*ipieri trebuie să sc*imbe 18-": de pasîntre ei. 5rice cădere a mingiei e depunctată.Joc 8 ) coarda doi jucători ţin o coardă peste care restul ec*ipei trebuie să sde 1: ori. 5rice oprire e depunctată.Joc 88) spargerea balonului într-un timp c#t mai scurt umfl#ndu-l cu un pai.Joc 89'într-un timp c#t mai scurt pune ": de grăunţe într-un pa*ar cu ajutounui pai.Joc 8:) g*iceşte g*icitori fără timp de g#ndire.Materiale: scaune, cărămi#i 3sau ucăţi de sc-ndură7, pu##le, sac, o ming

2olei, una de %ot al, o coardă, orice00..

(reierii!ouă ec*ipe. Ec*ipele se aşează în şir cu m#inile pe spatele jucătorului

faţă. 0a start, greierii încep să sară. !acă unul din jucători îşi i-a m#inile despatele celuilalt, o iau de la capăt. 3#ştigă ec*ipa care ajunge prima la linisosire. *chipa poate să-şi facă #rupuri de c!te 7.

"ompeti ieț

,ntrarea n fort Jucătorii unei echipe trebuie să tra"erseze un traseu plin de obstacole

reprezentate de concurenţii ad"ersari, care reprezintă porţile de acces cu rol dîntrerupere a traseului.

Jucătorii unei echipe se aşează în spatele liniei de plecare, în timp cjucătorii echipei ad"erse formează perechi şi se aşează în picioare pe traseu.

Jucătorul aflat un spatele liniei de plecare începe să fugă. !e-a lungtraseului înt#lneşte perec*ile adverse care reprezintă porţile de acces' numsingură poartă din acestea este desc*isă. Jucătorul continuă cursa numai dupa găsit şi a trecut de poarta desc*isă. 6erec*ile singure sunt acelea care, din c

în c#nd, decid care este perec*ea care permite accesul. 6entru a descoperi este poarta desc*isă, jucătorul se aşează în faţa fiecărei perec*i şi $ciocăating#nd un braţ' dacă ec*ipa răm#ne nemişcată înseamnă că poarta este încdacă, în sc*imb, perec*ea se desparte, atunci aceea este poarta căutată. Jucăva face aşa p#nă ajunge la linia de sosire. n acel moment pleacă următorul cşi tot aşa p#nă la ultimul jucător. &cum se sc*imbă rolurile' jucătorii care înaau reprezentat obstacole pe traseu, acum îl înfruntă.

nvingători ec*ipa care completează traseul în cel mai scurt timp posibil."ompeti ieț

1H



Ec*ipele se aşază la linia de start. 0a semnal, jucătorii aleargă în plucompact (altfel ec*ipa pierde punctele) spre ţinta aflată la o distanţă stabdinainte, o ocolesc şi revin la locul de plecare. Ec*ipa care termină prc#ştigă.

>ariante'a) aflaţi în şir, jucătorii se ţin de mijloc.b) jucătorii se ţin de m#nă, alcătuind un şir indian.c) jucătorii alcătuiesc un cerc sau un şir, unindu-se prin încrucişarea braţelor.

"ompeti ieț

ntrecere ncrucişată!ouă ec*ipe & şi C. Ec*ipa & împărţită în cele două colţuri ale terenului

la fel şi ec*ipa C.0a startul arbitrului fiecare parte din ec*ipă trebuie sa ajungă în cealaltă paiecare jucător nu trebuie să uite care sunt coec*ipierii săi. 3and copiii ajungjumătatea terenului, arbitrul trebuie sa fie atent, ca ec*ipele să nu se încurce.

3opiii pot e ecuta diferitle comenzi ale arbitrului' alergat, mers înapomersul piticului, săritura broaştei..etc.

"ompeti ieț

/ocul cu batista3ele două ec*ipe sunt dispuse pe două r#nduri în colţurile careului de fot

fiecare fiind numerotat în functie de numărul jucătorilor.3and arbitrul strigă un număr, şi jucătorul respectiv ia eşarfa primul,

dreptul la o lovitură de pedeapsă.Jocul se continuă p#nă ce toţi jucătorii sunt c*emaţi. Materiale: o eşar%ă şi o minge.

/ocul cu nasul 5 cutie goală de c*ibrituri se aşază pe nas. Ea trebuie dată următorului jucfără a fi luată de pe nas, fără să o atingem cu m#inile. ;rmătorul jucătoprimeşte cu nasul. !acă sunt mai mulţi jucători, se pot forma două ec*ipe. !auna din cutiuţe cade, este permis să fie ridicată, fără a se considera greşeală.

Materiale: o cutiu ă.ț

":



/ocul cu paiul iecare jucător trebuie să ia cu paiul său o *#rtiuţă de pe paiul celuilL#rtiuţa va fi dată jucătorului următor. @ese învingătoare ec*ipa la care *#ajunge mai repede la ultimul jucător.

Materiale: pai, h-rtiu ăț

/ocul cuvintelor+cop' - activizarea vocabularului , dezvoltarea rapidităţii în deprinderea d

scrie corectnvăţătorul certe elevilor ca , p#nă la semnalul M gata % pe care îl va

scrie în caiete cuvinte cu sens opus.E emplu ' mare - mic

frumos - ur#tvesel - tristt#năr - bătr#n

!upă cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mmulte asemenea perec*i de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe, le citfiind declarat căştigător .

Inteligen ăț

/ocul numelor &cest joc ajută copiii să reţină mai uşor numele celorlalţi sau sussentimente pozitive. 8arianta $ copiii şi animatorul sunt aşezaţi în cerc. 'nimatorul îşi spunenumele 95ă numesc ... 9 ,iar copilul din dreapta sa continuă 95ă numesc ...,iar tu te numeşti ...: şi se continuă p!nă la ultimul copil. >arianta " ' se solicită fiecăruia să-şi atribuie o calitate alături de nume' $numesc ... şi ştiu să c#nt.%, iar copilul din dreapta spune' $/ă numesc ... şiplace să compun poezii, iar tu te numeşti .... şi ştii să c#nţi.% @aria ta : ) co st' & exprimarea st'rii %e spirit, a se time telor, al'turi%e ume( ' mesc ((( şi su t -ericit6( +e poate aplica fiecare variantă fie spun#ndu-şi fiecare numele său şi pvecinului din st#nga sa, fie 2 cerinţă care solicită şi mai mult memoria şi ate2 spun#ndu-şi numele său şi pe ale tuturor participanţilor la joc.

oc de cunoa tereș

"1



0abirintulEfectivul care poate lua parte la acest joc variază între "" şi 81 de jucăt

jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală. Jucătorii se aşează în coloană d8 2 = (în funcţie de numărul lor) şi se apucă de m#ini, form#nd culuare lungul r#ndurilor. 0a semnal, ei dau drumul la m#ini, se întorc la dreapta sast#nga după cum s-a stabilit în prealabil şi se apucă din nou de m#ini tor#nduri, form#nd culuare perpendiculare pe cele vec*i.

!oi jucători, care nu au intrat în formaţia de mai sus, se fugăresc unul pe aprin aceste culuare. 3#nd urmăritorul se apropie mai mult de cel urmăconducătorul jocului dă semnalul de întoarcere. 6rin această manevră se intelanţuri de braţe între urmăritor şi cel urmărit şi jocul continuă.

u este permis celor doi jucători care se urmăresc să rupă lanţul de braţe ssă treacă pe sub ele

+rinsa0-ai văzut pe 1etruţ?

3onducătorul jocului aşează copii în r#nd apropiaţi unul de altul, îl întrepe primul' A0-ai văzut pe 6etruţ A Jucătorul răspunde' A3are 6etr3onducătorul spune' AOla care este aşaA şi se str#mbă. 6rimul jucător vacelui de-al doilea' A 0-ai văzut pe 6etruţ A şi al doilea răspunde' A 3are 6etrOla care este aşaA şi va imita gestul conducătorului de grup... şi aşa mai dep#nă c#nd tot r#ndul va imita pe conducător.

&poi conducătorul va relua jocul cu aceleaşi cuvinte, dar adăug#nd primgest un altul (a se g*eboşi, a întinde un picior în faţă sau un braţ în spatscoate limba...) Nesturile vor fi făcute unul după altul, fără întrerupere.

Este important ca la sf#rşitul jocului conducătorul să facă să se aplece sase g*eboşeze toţi, copiii fiind c#t mai apropiaţi unul de altul, într-o pozinstabilă, în aşa fel înc#t, după două sau trei ture c#nd spune AOla aşaA, în

adauge un nou gest, să dea un g*iont puternic primului care să dăr#me tot r#la păm#nt. 3onducătorul jocului este singurul care trebuie să cunoască jocunu terbuie să divulge nimic participanţilor.

0anţurilen funcţie de număr, jucătorii se împart în două, trei sau mai multe grup

egale intre ele. 3omponenţii fiecărui grup se ţin foarte str#ns de m#nă form

un cerc, c*iar lanţul. 0anţurile astfel formate sunt în continuă mişcare şi tresă încerce să se apropie unul de celălalt.

""



3a surpriză, toţi jucătorii unui lanţ, ridic#nd m#inile, trebuie să cauteprindă un jucător din lanţul adversar. &cesta, fiind prins, va lăsa propriul lase va uni cu lanţul care l-a prins.

+e continuă în acest fel, pină la eliminarea tuturor lanţurilor adversare."ompeti ieț

0ectura comică+e ia c#te un jucător de la fiecare ec*ipă şi i se dă o minge de ping-pon

care va trebui să o pună în gură. @ se dă un te t pe care va trebui să-l citeastimp ce ceilalţi vor încerca să transcrie această $dictare% particulară.3#ştigă cine face cel mai puţine greşeli.

' ilită i ț

0ocuitorii 3biecti"e &unoaşterea numelor. ;apiditate, reacţie imediată. &ooperare.&oordonare. < 1articipanţii se împart în #rupuri de trei.

!ouă persoane formează o casă st#nd una în faţa celeilalte şi pun#împreună m#inile ridicate astfel înc#t să se facă acoperişul4 a treia persoanpune în mijlocul celor doi colegi fiind locuitorul. 6entru a da comenzile, unul dintre copii va răm#ne în afara spaţiului de El va fi înlocuit de următorul care va fi eliminat la turul său. 3#nd cel eliminat spune' $6eretele drept (sau st#ng) sc*imbăD%, persoanele de la dreapta (sau st#nga) sc*imbă poziţia şi caută o altă casă. !acă spune $0ocuitoriiD%, toate persoanele din mijloc îşi caută o altă !acă spune $3utremurD%, toate casele şi locuitorii se amestecă şi formeazănoi. !upă fiecare comandă, persoana rămasă afară caută să se introducă întcasă iar cine este eliminat, va fi noul conducător. Jocul se termină c#nd voinţa şi tensiunea scade.

5bservaţii' iind un joc dinamic merge bine la începutul unui lucru de grupentru a rupe g*eaţa. uncţionează bine cu adolescenţii şi adulţii. Fi unde este cunoaşterea 0a fiecare sc*imbare de $casă%, se poate lăstimp pentru a face 3; 5F9@ QO (nume şi multe alte...) cu noul $locuitor% snoii $pereţi%D

oc de cunoastere

0upta cocoşilor6e perec*i, sărituri pe un picior cu dezelic*ibrarea adversarului pîmpingere cu m#inile. 6ierde cel care pune primul piciorul suspendat pe sol.

"



"ompeti ieț

0upta pentru cartof +e desenează, pe jos, cu creta, un cerc. 3ei doi jucători stau în cerc şifiecare, într-o m#nă o lingură cu un cartof, iar în cealaltă o lingură goală. iecîncearcă să-i fure celuilalt, cu ajutorul lingurii goale, cartoful.

Materiale: lingură, carto%i

2aşina de spălat +e formează două şiruri de copii, faţa în faţă. ;n voluntarRcel care rămfără perec*e sau animatorul trece printre cele două şiruri ($maşina de spăl3#nd ajunge în dreptul primei perec*i din şir se opreşte şi aşteaptă să $spălat%' fiecare participant la joc îi pune m#na pe umăr şi îi spuncaracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. 3el $spălat% mulţumetrece mai departe. &tenţie' se va insista de la început pe caracterul poziticomunicăriiD eapărat trebuie să treacă prin $maşina de spălat% copiii ttimizi, negativişti, pentru a le ridica moralul, pentru a le dezvolta încrederesine sau pentru a-i determina să g#ndească pozitiv.

JOC E CO UDICARE PO I4I@Ă - ?E35/& !&9

2emorie vizualăiecare ec*ipă trebuie să aibă un pi şi o foaie pe care trebuie să noteze cmai multe date (ordinea, culoarea, forma etc.) despre obiectele pe care arbitrva scoate din sac. 5biectele vor fi arătate rapid, după care vor fi introduse înaîn sac. &rbitrii vor stabili dinainte ordinea e tragerii obiectelor.&n2ingător:3#ştiga ec*ipa care scrie cele mai multe date corecte despre obiect

Materiale: 1n sac cu mai multe o iecte care pot %i recunoscute uşor, %pi6uri.

2ersul de-a buşilea+e împarte jucătorii în ec*ipe. iecare ec*ipă se aşează în şir indian într

colţ îndreptaţi spre centrul încăperii sau al terenului unde este poziţioobiectul. 0a comandă, fiecare membru al ec*ipei se aşează în 7 labe în timultimul membru se deplasează în faţă, trec#nd cu picioarele peste ceilalţi me

aşezaţi, după care se aşează şi el în 7 labe. !upă ce se aşează, porneşte următdin spate şi procesul continuă pană c#nd ec*ipa se apropie din ce în ce mai

"7



de obiect. Jucătorul din faţă îl poate prinde de gleznă pe cel care vine din spentru ca acesta să nu trişeze. Jucătorii se pot întinde c#t pot ei de mult penatinge obiectul.

Materiale necesare: orice o iect de mici dimensiuni care nu e casa3o iect care nu se sparge sau care nu se poate strica7.

2ingea invizibilă 'nimatorul arată cu m!na dimensiunile unei min#i in"izibile, apoi o aruncăjucătorilor care trebuie să fie atenţi să n-o deformeze.

Jucătorii se aşează în cerc.&nimatorul începe jocul descriind bine dimensiunile mingii pe care vrea

folosească, ţin#nd-o în m#ini. !estinatarul încearcă să primească mingeaaceleaşi dimensiuni cu cele descrise de animator. &poi o poate mări sau mic

înainte de a o pasa altui jucător. Jocul continuă p#nă c#nd mingea presuputrecut pe la toţi jucătorii, care au avut astfel posibilitatea de a o modifica şi dtransforma.>&?@& 9E - @ !@3& @@ Ț

/ingea poate să- i sc*imbe şi greutatea. +e poate imagina şi un alt obieș este important doar să fie lansat şi prins în manieră corectă (o găină se prindse pasează mai departe ca atare).

ocul este util pentru a coordona tehnica 2er ală cu cea gestuală. Ese%icace pentru a eli era capacitatea de a gesticula şi comunicarea non2er a

2iriapodul!in formaţia de şir, cu m#inile pe umerii celui din faţă , sau pe şoldurparticipanţii se deplasează prin sărituri pe ambele picioare.

3avigare oarbă 3um oarte simpluD &dună mai multe ec*ipede c#te 7-8 persoane. Este nevoie de " eşarfepentru fiecare ec*ipa (una pentru cel ce mergeînainte şi una ajutătoare, adică pentru a douapersoană care urmează la r#nd), cretă, c#te un

scaun pentru fiecare ec*ipă, un burete, o cutie de

"8



c*ibrituri şi un măr. &lte obstacole pe traseu' cutii de ouă (sau oricum ccomic). +e desenează circuitul pe păm#nt

;n membru al ec*ipei este legat la oc*i şi va trebui să traverseze circuiurm#nd instrucţiunile celorlalţi membri ai ec*ipei. n cercurile desenate enişte obiecte pe care jucătorul va trebui să le mute dintr-un cerc în altul' primul în al doilea, apoi în al treilea şi tot aşa. 6articipă pe r#nd toţi membrii ec*ipei. 3ea mai rapidă ec*ipă c#ştigăDc#teva comenzi utile' stop, porneşte, ridică, lasă jos, st#nga, dreapta, înaiînapoi , ridică-te, stai jos, jos, sus, da, nu, etc. !.9.: Este ne2oie de puţină ncredere, aşa că se potri2eşte ine celor ce cunosc de puţin timp;

3imereşte gaura+e aşează la o anumită distanţă cutii de diferite mărimi sau cofraj ouă, în jucătorii trebuie să nimerească cu mingea. iecare are 8 încercăriD 6unctajul

diferit ptr fiecare cutie +reci#ie

3u e4istă ... fără ...6articipanţii formează un cerc. 6articipantul care are mingea, i-o aruncă a

jucător, spun#nd' $ u e istă ... fără ...% (spre e emplu' $ u e istă vară fărăflori%. ;rmătorul jucător aruncă mingea si spune următoarea frază' (e emp$ u-i fum fără foc%, $ u-s copii fără gălăgie% etc.). !acă vreun participantpoate inventa vreo frază, ceilalţi pot să-l ajute.

Materiale: o minge sau un o iect moale, <$45 minute ' concentra atenţia participanţilor. '$i %ace să asculte atent si s

gandească.

3ume comune(oate persoanele se aşează în cerc.Nrupul, alcătuit din ma im 1= persoane, se aşează în cerc. ;nei persoane

este dată o minge. /ingea va fi pasată de la o persoană la alta şi fiecare îşi spunumele în momentul în care o prinde. 3#nd toată lumea şi-a spus numele, jcontinuă dar cu o mică modificare' cel care prinde mingea trebuie să spnumele celui care i-a pasat-o. Jocul continuă p#nă c#nd toţi s-au familiariz

numele celorlalţi. Materiale: O minge oc de cunoaştere. =copul (ocului: memori#area numelor.

"=



3umeşte animalul#3onducătorul jocului aruncă la înt#mplare o minge către jucătorii aşezaţ

cerc în jurul său, rostind în acelaşi timp ,,păm#nt, ,,apă, sau ,,aer. 3el care prmingea trebuie să rostească numele unui animal, al unei păsări sau al unei inscare trăieşte în mediul rostit de el, aruncănd mingea spre conducător. !agreşeşte, jucătorul este eliminat. 3#ştigă jocul cel care răm#ne ultimul în joc.

Materiale:o minge

5 lectură periculoasă+ă se citească un te t (acelaşi pentru ambele ec*ipe) fără să pronunţe

anumită literă (de e . ?). 3#ştigă cine reuşeşte să citească cel mai multe cuvifără nici o greşeală.

' ilită i ț

5limpiada săculeţelor+e confecţionează c#teva săculeţe cu fasole. +e pune un săculeţ jos şi fie

copil trebuie să arunce cu sacul lor de la " m distanţă, c#t mai aproape de punmarcat, dar fără să-l atingă.

&ltă variantă' întindem o sfoară la " m în faţa jucătorilor. 3#ştigă cel care

aruncă sacul c#t mai aproape de sfoară, dar fără să o depăşească.+e mai poate juca şi basc*et cu săculeţe. 3opii trebuie să arunce săculeîntr-un vas aflat la " m distanţă. 3#ştigă ec*ipa care a aruncat cele mai msăculeţe la AcoşA.

>i ăcie

5mida3ele două ec*ipe se aşează pe păm#nt unul în spatele celuilalt, încerc#n

meargă cu ajutorul m#inilor p#nă la locul stabilit înainte. Ec*ipa să meargămai unită. +e poate reface traseul în funcţie de starea copiilor şi de locul în se face.

Mi careș

1ac#1ac#9oti jucatorii sunt asezati in forma de cerc în picioare. ;n jucator se afla

mijlocul cercului i din maini simuleaza ca are un pistol cu care va indica dș ce se învarte pu in spre to i cre#nd pu in suspans, spre un jucator i îi va stț ț ț ș

"B



numele. &cesta va trebui sa se lase în jos. >ecinii lui din dreapta i din stanș care sunt i ei Mînarma i% cu două pistoale (simulate cu degetele mainiloș ț vor trebui să se împu te reciproc strigand numele adversarului. 3el care pieș (sau daca persoana indicata de jucatorul din centru nu se lasa jos) va intrmijlocul cercului i va continua jocul. (se poate i prin eliminare)ș ș

oc de cunoa tere i de aten ieș ș ț

1ădurea sălbatică n interiorul unui teren se aşează copiii unei ec*ipe c#t mai răsfiraţi. 3eildin ec*ipa adversă stau la una din marginile terenului. 6rimul copil al ec*ipepe margine aruncă o minge în teren şi fuge trec#nd prin mijlocul celorlalţi pea ajunge în celălalt capăt. n acest timp copiii care sunt aşezaţi în teren încesă prindă mingea şi să îl lovească pe cel care trece prin teren. &stfel

procedează p#nă la ultimul copil după care se sc*imbă ec*ipele.Ec*ipa care a atins cei mai mulţi copii a c#ştigat. &ntrecere

1amant-cer-mare+e joaca cu minim " ec*ipe si ma im patru (ma im 8: copii). +e traseaza tr

linii, fiecare reprezentand' pamant, cer, mare. Ec*ipele sunt asezate pe liniamijloc, care reprezinta cerul. n momentul în care arbitrul spune cuvaMmare%, ec*ipele trebuie sa alerge catre linia care reprezinta marea. ;ltimii copii care ajung sunt eliminati. 0a fiecare linie stă c#te un arbitru pentru a vecine răm#ne ultimul. 3astigatorii sunt cei care au mai multi copii în aceeș ec*ipă.

'ten ieț 16nza de păian$en

Jucătorii descurcă şi desfac o min#e de sfoară. Jucătorii şi animatorul se aşează în cerc. 'nimatorul îşi lea#ă #hemul de

sfoară de un braţ sau de un picior.3onducătorul de joc aruncă g*emul unui jucător, care şi-l trece rapid în ju

uneia sau a două părţi ale corpului şi apoi îl aruncă altuia. Fi tot aşa p#nă toţi legaţi. &nimatorul invită atunci jucătorii să desfăşoare g*emul, repeprocedura anterioară, dar în sens invers.

Materiale: un ghem de s%oară

"<



1iatra si boabele de fasole+e pun toate in borcan si copilul trebuie sa aleaga prima oara cu oc

desc*isi, pe urma cu oc*ii inc*isi, toata fasolea. Materiale necesare: orcan mare 3in care sa incapa ine mana copilului

oa e de %asole, pietre de aceeasi marime

1iramida paharelor+e construieşte o piramidă cu pa*arele deplastic. 3opilul cu mingea va tre

să dăr#me piramida. +e marc*ează distanţa de la care se aruncă mingea Materiale necesate : /= pahare de plastic şi o min#e mică.

1ortocalan fiecare ec*ipă se aleg c#te două persoane, care vorconcura între ele, cele din prima cu cele din a doua+e va pune o portocală (sau o mingeG) între frunţileperec*ilor şi acestea vor trebui să danseze pe un gen demelodie3ei care scapă primii portocala vor pierdeEc*ipa a căror perec*i au rezistat cel mai mult va c#ştiga

Materiale: portocală, minge, etc.

1oştaşul şi scrisorile6rima ec*ipă împrăştiată pe teren. 3ealaltă pe marginea terenului.3ei din mijloc trebuie sa ia numai c#te o scrisoare din coşul din mijloc şi

a fi lovi i de cei de pe margine va trebuie să duca scrisoarea pe margină întț coş.Materiale: .... 4 mingii sau mai multe n %unc ie de numarul (ucătorilor ț

..... coşuri pe marginea terenului. ?i unul n centru cu scrisori.1oveşti improvizate

+e pun cărţile cu faţa în jos şi se începe cu formula ' S & fost odatăG T, ase trage o carte şi se începe povestea în funcţie de imaginea de pe cartea de3opiii povestesc pe r#nd, se completează unii pe alţii p#nă c#nd se epuiztoate ideile apoi trag o altă carte proced#nd la fel p#nă vor epuiza toate cărţijoc primite.

"H



Materiale necesare: (etoane, siluete cu locuri, persona(e dpo2eşti,animale, mi(loace de transport, o iecte de mo ilier,legume,%ructedecupea#ă şi se con%ecţionea#ă cu ele cărţi de (oc.

1rinde peştele cu zahăr&oncurenţii se întrec pescuind cu #ura capace cu zahăr dintr-un recipien

plin cu apă. După ce am umplut recipientul cu apă se pun capacele cu zahăr ca săna"i#heze libere.

Qin#nd m#inile la spate, jucătorii încearcă să pescuiască cu gura c#t mai mcapace din apă' arbitrul cronometreazăD

nvingător este jucătorul care reuşeşte, într-un timp prestabilit, să pescuiamai multe capace.Materiale: 1n recipient cu apa şi o du#ină de capace 3de la idoanele

plastic7 n care puneţi nişte #ahăr.1rinde-l dacă poţi

+e poate juca în aer liber pe un teren cu orice număr de participanţi, foloo sfoară lungă de 1: - 18m şi un ţăruş. Jucătorii se aşează într-un cercdiametrul de 1" - 18m. !intre jucători se alege un prinzător şi un urmărit.centrul cercului se fi ează ţăruşul, de care se leagă sfoara la mijlocul ei, în fel înc#t cele două capete să fie egale. 6rinzătorul şi urmăritul afl#ndu-se în părţi opuse ale cercului, se leagă la oc*i şi apucă fiecare de un capăt al sforii

0a comanda de începere, prinzătorul caută să prindă pe urmărit, amdelas#ndu-se în acelaşi sens şin#ndu-se de sfoara întinsă. !acă cel urmărit prins, rolurile se sc*imbă cu alţi jucători din cerc.

"ompeti ieț

1rinde-l pe cel cu şapcă6e un loc de joc delimitat, jucătorii se răsp#ndesc în voie. +e alegeprinzător şi un urmărit, ultimul av#nd pe cap o şapcă. 6rinzătorul urmăreşt

cel cu şapcă, iar urmăritul scapă prin transmiterea şepcii altui jucător, în timjocului, aleargă toţi jucătorii nu numai prinzătorul şi urmăritul.

+rinsa

1rizonierul dispărut+e desfăşoră în întuneric. Este un joc care place copiilor pentru atmosfermisterioasă. 5bişnuieşte copiii să observe caracteristicile partenerilor. Jucăt

:



Inteligen ăț

8ă prindem fluturele # +e agaţă, pe spatele a doi copii, c#te o *#rtiuţă colorată fiecare cu o culoare. ici unul din cei doi nu ştie ce culoare are *#rtia. &m#ndoi ăşi vor m#inile la spate şi vor încerca să se uite peste umărul celuilalt pentru $a prfluturele%, adică pentru a vedea ce culoare are *#rtia de pe spatele celuilaltbine ca partenerii să fie de aceeaşi înălţime. Este important, mai înt#i, să reusă vezi culoarea *#rtiuţei adversarului, dar şi să-ţi fereşti propria *#rtiuţă. Jse poate desfăşura şi sub formă de concurs între ec*ipe cu număr egalparticipanţi. 3#ştigă ec*ipa care a $prins cei mai mulţi fluturi%.

>i ăcie

8alata de fructe6articipantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna, pepene, strugucaisa etc.). ;nul dintre participanti va fi in mijloc si scaunul se scoate din ce6articipantul din mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel ftrebuie sa-si sc*imbe locul între ei. 0a semnalul Asalata de fructeA, ț participantii trebuie sa-si sc*imbe locul, răm#nand mereu un participant fărăspre *azul tuturor.

Materiale: scaune

8alata de oameni6articipantii stau aseza i pe scaune în cerc. &nimatorul, care nu are un loț

scaun, spune ' A+ă- i sc*imbe locul toate feteleR baietii R cei cu pantaloni Rș tricouriR cei blonziR cei care s-au spalat pe dinti de dimineataR cei care s-aasearaR cei care au frati mai mari etc A.6articipantii vizati incep sa-si sc*imbe locurile, un scaun fiind ocupat in atimp de animator. 3el ce va ramane in picioare va da tonul unui nou sc*imblocuri. +e continua pana ce animatorul ajungand in fata, spune' A+alatoameniA si toata lumea isi sc*imba locurile.otaD &cest joc este folosit atunci cand observam ca intr-un grup incep s

formaze bisericute si dorim sa-i amestecam in timpul momentelor de lucru. oc pentru a strica grupule eleț

8aluturile doriten mod ori#inal de a face cuno tin ă, salut!ndu-se cu h!rtie, pi) i multăș ț ș

"



ima#ina ie0Jucătorii primesc h!rtie i pi)uri.ț șJucătorii î i scriu numele pe bilet şi un mod de a saluta neobişnuit şi origiș

&poi, biletele sunt colectate, amestecate şi redistribuite. iecare jucător caproprietarul biletului pe care l-a ales şi îl salută în modul indicat.>&?@& 9E - @ !@3& @@ Ț

!acă grupul de jucători este foarte mic, arbitrul jocului poate invita pe r#c#te un jucător să e tragă un bilet, să caute proprietarul acestuia i să-l salutș modul indicat pe bilet. 6ersoana care este astfel salutată va continua jocul.

Jocul se pretează bine pentru începerea unei reuniuni cu grupurile care încse cunosc.

Materiale: h-rtie i pi6 pentru %iecare (ucător ș oc de cunoa tereș

8chiimbă-9i casaJucătorii se împart în grupuri de c#te trei, doi se ţin de m#nă făc#nd o casterilea stă în mijloc (c*iriaş). ;n jucător trebuie să răm#nă afară, pentru a ceresc*imb în timpul căruia va căuta să ia locul unui Ac*iriaşA. +e va stA+c*imbă-şi c*iriaşulA. 3asele vor răm#n pe loc, în timp ce c*iriaşii îşsc*imba locul. 3ine va răm#ne afară, va ordona următorul sc*imb.

0a strigătul A+c*imbă-ţi casaA, c*iriaşii vor răm#ne pe loc, casele sedespărţi şi se vor reface între alţi jucători şi în jurul unui nou c*iriaş.A+c*imbaţi totulA toţi trebuie să găsească un nou partener (pentru casă) şi uc*iriaş.

+entru a strica grupule ele %ormateț

8chimbul0ocul de desfăşurare poate fi un teren plat sau o sală, iar numărul celor c

pot lua parte la joc sete de ": - : de persoane. Jucătorii se aşează în cerc,

interval de un pas unul de celălalt şi se numerotează în continuare. Jocătorii poartă ultimele două numere ies în afara cercului, aşez#ndu-se în părţi opuseun semnal al conducătorului, jocul începe.

;nul din cei doi jucători dinafară cercului urmăreşte pe celălalt, şi anumjucătorul care poartă numărul fără soţ urmăreşte pe ce cu număr cu soţ. în timurmăririi, care se face numai în afara cercului, jucătorul urmărit poate să intinteriorul cercului şi să strige un număr cu soţ.

Jucătorul care poartă numărul strigat devine acum urmăritul şi este obligaşi părăsească locul şi să iasă în e teriorul cercului, continu#nd cursa. osurmărit se aşează în locul celui strigat. 0a r#ndul său, urmăriorul poate să



acelaşi lucru, adică să intre în cerc şi să strige un număr fără soţ, care devinîndată urmăritor, iar el să ocupe locul celui strigat.

!acă în timpul cursei jucătorul urmărit este prins, devine el urmăritor şdată cu el se sc*imbă şi rolul numerelor, adică numerele cu soţ deurmăritoare.

Jocul se termină după ce toţi jucătorii aleargă cel puţi o dată. +rinsa

8coate-ţi prietenul din cerc3opiii sunt împărţiţi în două ec*ipe şi stau aşezate astfel 2prima ec*ipă oc

mijlocul unui cerc desenat pe sol, a doua stă în afara cercului. &ceştia cautcomanda educatoarei, să-i tragă afară pe cei din cerc. ntre tracţiuni se acopauze de odi*nă . 6e parcurs se sc*imbă locurile între ec*ipe. 3#ştigă ec*

care reuşeşte să tragă din cerc un număr c#t mai mare de aversari."ompeti ieț

8tai' eşti prins aşează-te:0a start, copiii se împrăştie pe teren, odată opriţi (nu se vor putea mişca) s

mingea unui jucător care trebuie să lovească adversarii. 3ine este prins trebuise aşeze şi cine recuperează mingea lansată poate lovi la r#ndul său pe altci(poate lovi doar cine a rămas în picioare, cine a fost deja prins, dacă primingea, trebuie să o paseze coec*ipierului său în picioare).3UF9@NO cine aşează c#ţi mai mulţi adversari.

8ta9i la coadă ?n acest joc concurenţii din fiecare echipă "or forma un r!nd în cel mai scu

timp posibil, e)ecut!nd un ordin precis, su#erat de animator. Jucătorii se răsp!ndesc prin cameră.Jucătorii încep sa se plimbe liber prin cameră p#nă c#nd animatorul in

criteriul pe baza căruia jucătorii se vor a eza la r#nd, de e emplu, în func ieș ț înălţime, de dimensiunea pantofilor, de lungimea părului, în funcţie de v#rstordine alfabetică, după nume. !e îndată ce se dă indica ia, jucătorii au zț secunde la dispozi ie ca să se aranjeze într-un r#nd. !upă e pirarea timpulț animatorul verifică dacă ordinea este corectă şi acordă un punct ec*ipei caformat r#ndul în timpul cel mai scurt, fără a face greşeli. !upă aceea, jucăt

încep din nou să se plimbe liber prin cameră, a tept#nd o nouă indica ie.ș țnvinge ec*ipa care realizează cele mai multe puncte."ompeti ieț

7



8tingerea lum6nării+e aprind lum#nările şi se pun în gîtul sticlei. 9rebuie să se încerce să

stingă lum#nările de la o anumită distanţă cu mingile de ping-pong. Materiale: sticle, lum-nări, mingi de ping$pong

%oarecele şi pisica Jocul se desfăşoară pe teren sau în sală, cu un #rup de /= - 7= de copii

Jucătorii, cu faţa spre interior, ţin!ndu-se de m!ini, formează un cerc. &ercuare $-/ porţi +jucătorii lasă o trecere, nefiind prinşi de m!ini . 4a centru se aflăun jucător denumit @ şoarecele@, iar în e)terior altul - @ pisica@.

6isica încearcă să prindă şoarecele. Jucătorii uşurează fuga şoarecepermiţ#ndu-i intrarea sau ieşirea din cerc prin ridicarea braţelor. 6isica însă împiedicată să treacă în acest fel, ea put#nd folosi numai cele două pe istente. !acă pisica a prins şoarecele, altă perec*e începe jocul. (6ot fi alese pisici şi toţi at#ţia şoareci.)

+rinsa

%tafeta cu cartofiiecare ec*ipă va avea la dispositie patru cartofi. 3opii vor fi aşezaţi în r#

şi fiecare copil va lua c#te o cartofă şi o va aduce la o anumită distanţă, dupase va întoarce la punctul de plecare pentru a-i preda ştafeta următorului. Ecc#ştigătoare va fi cea care a transportat toţi cartofii la locul stabilit de arbitruva aduce înapoi de la locul de unde au fost transportaţi.

Materiale: carto%i sau alte o iecte

%tafeta cu coarda!istanţa de alergare se marc*ează prin două linii. Jucătorii se grupează

spatele liniei de plecare. 6rimul jucător din fiecare ec*ipă se deplasează săcoarda p#nă la linia de sosire şi înapoi, predă coarda următorului şi trecspatele coloanei.

3#ştigă ec*ipa care a parcurs mai repede traseul. Materiale: c-te o coardă pentru %iecare echipă

%tafeta cu mingile de ping-pongn două vase diferite, sunt c#te 1: mingi de ping 2 pong D iecare jucă

trebuie să fure mingile celuilalt, aduc#ndu-le în propriul vas, folosindu-se 8



la loc, ceilalţi jucători îl împiedică, mişc!ndu-se rapid de pe un scaun pe altupentru a nu lăsa niciunul #ol. Jucătorii se aşează în cerc, pe scaune.

;n voluntar, care îşi lasă scaunul gol, trebuie să încerce să se întoarcă, în tice ceilalţi jucători fac tot ce pot pentru a nu-i permite asta, mişc#ndu-sescaune rapid. !ar, dacă jucătorul căruia i s-a furat scaunul, îl fură de la jucător, acesta se duce la mijlocul cercului şi reîncepe. !acă jucătorii nu reuşsă ia un scaun după trei încercări, pot spune $*aosD% şi toţi sc*imbă travers#nd cercul. ;ltimul care se aşează începe un nou tur.>&?@& 9E - @ !@3& @@ ȚJucătorul din mijloc poate arăta direcţia, de e emplu, $toţi la dreapta, toţdreapta%. 0a comanda $*aos%, toţi se amestecă şi cine se aşează ultimul, sla centru.

Materiale: 1n scaun pentru %iecare (ucător.

>nde a ciocănit beţişorul3opiii stau pe scăunele aşezate în cerc. ;nul dintre copii stă în mijloc

cercului şi i-se leagă oc*ii. ?estul copiilor trebuie să stea în cea mai mare linEducatoarea, cu un beţişor în m#nă, trece pe la spatele copiilor, se opreşte la dintre ei şi bate cu beţişorul în speteaza scăunelului apoi ascunde beşiţişorspatele copilului, în aşa fel ca să fie văzut de ceilalţi copii. Educatoarea tapoi la o parte şi împreună cu toţi copiii strigă 2Nata

3el care stă în mijlocul cercului trebuie să g*icească după sunetul proc#nd educatoarea a bătut cu beţişorul în speteaza scăunelului unui copil, la este ascuns beţişorul. El îşi dezleagă oc*ii, se duce la copilul dinspre care cel că a venit sunetul şi caută băţul. !acă-l găseşte, ocupă locul copilurespectiv, iar acesta vine în mijloc, se leagă la oc*i şi jocul reîncepe.!acă ngăsit beţişorul, jocul reîncepe încă o dată, copilul dim mijloc av#nd voie săîncerce o dată.

Materiale: un scaun de %iecare copil >rsul somnoros

Jucătorii, se prind lanţ de braţe, formează un cerc mai mare, în interiocăruia se delimitează, printr-un cerc mic, vizuina ursului. +e alege prinzător- ursulA, care pe patru labe dormitează în vizuină. Jocul începedeplasarea cercului într-un sens stabilit -dreapta sau st#nga- jucătorii din rostind următoarele cuvinte' A;rsul doarme, ursul doarmeRFi-a uitat bietufoameR!e el poţi scăpa uşor, R !acă eşti prevăzător.A

H



0a rostirea cuv#ntului A prevăzătorA ursul se trezeşte, se ridică în picioacaută să prindă jucătorii care încearcă să fugă. Jucătorul prins dublează ursulajută la prindere. Jocul se continuă p#nă se prind trei - patru jucători, după se alege alt urs.

+rinsa

boară: boară:&rbitrul rosteşte rar c#te un nume de animal, de insectă, de obiect. Jucătrebuie să ridice o m#nă de c#te ori aud numele unui animal sau obiect zboară. 3ei care greşesc sunt eliminaţi.E ' zboară0 zboară0 masa zboară B

@ de metri broască#+e face ştafeta între broscuţe umaneG fiecare dintre jucători trebuie

parcurgă traseul cu gura plină de apă, sărind ca broscuţele. +copul este dumple un vas cu această apă.

&nimatorul va trasa o linie de pornire si una de sosire, în timp ce ec*ipelvor aşeza în şir indian în spatele liniei de plecare av#nd cu ei şi bidonul cu ap

iecare va fi legat la picioare cu scalpul. 0a start, primul din fiecare ec*ipălua c#t mai multă apă în gură şi va ţopăi p#nă la linia de sosire unde va găsi v

gol al ec*ipei în care va depozita apa transportată în gură. &l doilea jucătopleca şi el doar în momentul în care primul s-a reîntors la ec*ipăG c#ndîntoarce al doilea, va pleca al treilea, şi tot aşa p#nă se goleşte bidonul.nvingător' Ec*ipa care umple cel mai mult vasul.Materiale: +entru %iecare echipă un idon cu apă şi un 2as pe care 2or tresă$l umple. &n plus, un scalp pentru %iecare (ucător.

7:



3;6?@ +'

&gasaţi de fotbal........................................................................................................

&i g*icit ce-ai auzit ..................................................................................................

&ici este marea petrecere ...........................................................................................

&gentul de circulaţie fără fluier..................................................................................

&l treilea afară............................................................................................................

&larmă avioane..........................................................................................................

&runcarea cu mazăre..................................................................................................

&runcarea mingii.......................................................................................................

&scunzătoarea 2 ştafetă..............................................................................................&tinge ceva .............................................................................................................

71



Caba 3loanţa porunceşte culorilor..............................................................................

Caloane.......................................................................................................................

Combardierul..............................................................................................................

Combele......................................................................................................................

3are plantă .................................................................................................................

3aruselul......................................................................................................................

3atena $!oremi%.........................................................................................................

3ărămizile nebune.......................................................................................................

3ercul distractiv..........................................................................................................

3ercul naturii..............................................................................................................

3ine-i primul .............................................................................................................

3iteşte şi g*iceşte........................................................................................................

3u toţii atenţiD...........................................................................................................3ucerirea scobitorilor .................................................................................................

3ursa iepuraşilor.........................................................................................................

3ursa pe numere cu mingi...........................................................................................

3utia vie......................................................................................................................

3uv#ntul interzis ........................................................................................................

!ans printre sticle........................................................................................................

!ansul tipografilorD....................................................................................................

!e-a ulcicutele.............................................................................................................

$!ecojirea% Farpelui..................................................................................................

7"



0-ai văzut pe 6etruţ ....................................................................................................

0anţurile......................................................................................................................

0ectura comică............................................................................................................

0upta cocoşilor ...........................................................................................................

0upta pentru cartof......................................................................................................

/aşina de spălat............................................................................................................

/emorie vizuală ..........................................................................................................

/ersul de-a buşilea ......................................................................................................

/ingea invizibilă..........................................................................................................

/iriapodul.....................................................................................................................

avigare oarbă.............................................................................................................

imereşte gaura...........................................................................................................

u e istă ... fără ...........................................................................................................ume comune .............................................................................................................

umeşte animalulD......................................................................................................

5 lectură periculoasă...................................................................................................

5limpiada săculeţelor..................................................................................................

5mida..........................................................................................................................

6acD6acD...................................................................................................................

6ădurea sălbatică........................................................................................................

6amant-cer-mare.........................................................................................................

6#nza de păianjen.......................................................................................................

77



6iatra si boabele de fasole..........................................................................................

6iramida pa*arelor......................................................................................................

6ortocala.....................................................................................................................

6oştaşul şi scrisorile...................................................................................................

6oveşti improvizate....................................................................................................

6rinde peştele cu za*ăr ..............................................................................................

6rinde-l dacă poţi.......................................................................................................

6rinde-l pe cel cu şapcă..............................................................................................

6rizonierul dispărut....................................................................................................

6rovocarea..................................................................................................................

?oata............................................................................................................................

+ă g*icim D................................................................................................................

+ă prindem fluturele D................................................................................................+alata de fructe...........................................................................................................

+alata de oameni ..................................................................................................

+aluturile dorite..........................................................................................................

+c*iimbă- i casaț ............................................................................................................

+c*imbul.....................................................................................................................

+coate-ţi prietenul din cerc.........................................................................................

+tai, eşti prins aşează-teG..........................................................................................

+ta i la coadăț ................................................................................................................

+tingerea lum#nării....................................................................................................

78



Foarecele şi pisica......................................................................................................

Ftafeta cu cartofi........................................................................................................

Ftafeta cu coarda........................................................................................................

Ftafeta cu mingile de ping-pong ................................................................................

Ftafeta cu sc#nduri.....................................................................................................

Ftafeta cu variante......................................................................................................

9renuleţul muzical......................................................................................................

9unelul........................................................................................................................

Qară-ţară, vrem ostaşD...............................................................................................

Qinta ..........................................................................................................................

omapant Ț ......................................................................................................................

;ltima perec*e fuge.....................................................................................................

;n prieten adevărat....................................................................................................;nda cercului...............................................................................................................

;nde a ciocănit beţişorul .............................................................................................

;rsul somnoros............................................................................................................

YboarăG YboarăG.....................................................................................................

8: de metri broascăD..................................................................................................

jocuri alese foarte bune 2012_teodor neculaes

Documents