2 editatd din fondul cultural al Societe&Cartea Rorndneascr.

Publicatiune periodica.Ho. 154-155

Mini de: M. Eminescu, B. Losbuc, Burge] llonetti,I. L. Earogiale, Mitropolitol Um, loom, V. Alecsoudri,

Bolintineanu, Mitropolitul Antim !Oran, S. Fl. Ma-rian, V. Voiculescu, Mania Linton, Petre Ispirescu.

5625 ,. LP/ mi. Pretul Lei 4.

11

76506 .Witligi.P;16014 \

xenrn.4rnen14421mrp.trme_ ,

DINnit! SCREITOR11 RUArg-K73,,gr

Lwor,

flptx

AL

INVIEREA MANTUITORULUI

Th

CUTER ROARFIEP4*&

Cb `1"//-2

PACINI ALM

ri

IXcir

7 h/

vtirN.'AZ4 A hIr

A h kith1 rA

Ho. 154-155

A h A hN N rAh A h9C .-,-.

._...s,,, vit VA h 4?--TAW 1J .AcK97,4 IC r

.Roz.fk,Ah Al%Vr it VA

NVA A $iNir lr

Am,1r NrAssvtr itOAh1r NVwww.dacoromanica.ro

f3IBLIOT tCAOUNOSTINTE FOLOITOAF1'

SUB INGRIJ tlA REDACTIONALL A, ROI I. SIMIGNESCU, Piot. Univershar I Membru a Academie!

Seria "ElINTA PENTRU TOT!o. 1. Omul primitiv, Cum era, de ProfesorI. 8inlionescu

.No 2 Via/a omului ptimitiv, de profesorI, Simionescu.

No 3 Gazurile naturale, de profesor I. SI-mionescu.

No 4. Albinele, dg T. A. Badarau.No, 5 Diabetul, Ingrilfarea ci gdlbinarea

de Dr. M. Cahaneseu-CarlsbadNo. 6 Razele vizibile inviziblle, de C.

Gheorghiu.No. 7, Wata microbilor, de Dr. I. GheorghiuNo. 8. Furnicile, de T A. BadArau.No. 9. Viata plantelor, ProL I. Simionescu.No. 10-11. Pasteur', de C'. Motas. (Viata

si roadele munci sale)No. 12. Soarele si Luna, de Prof. I. Simio-

nescu. -

No. 13, Telifonia Ord fir. de Prof. T. La-lescu.

No. 14. Porumbeli mesageri, de V. Sadoveanu.No 15 Planeta Marte, de I NaNo. 16, Dela Omer la Einstein, de Oen. Pa-

naitescu..Seria B. SFATURI PENTRU 6OSPO5ARINo. 1. Ingrijirea pdsdrilor. Boalele lor de C.

S. Motas, Prof. Universitar.No. 2 Ddspre tovdrdsii de preot C bron.No 3. SCarlatina i alte boale molipsitoare

de Dr. I. Gheorghiu.No 4 livada din sdmburi, de C. Gheorghiu.No. 5. In jurul easel, de M. Lupescu,No. 6. Casa, de Profesor I. Simionescu.No, 7. Morcovul $i alte legume, de P. Roziade.No 8. Stfilisul, de Dr E, Gheorghiu.No. 9. Temeiul intbundtdtirit vitelor, de D.

G. Ghitoiu.No. 10 Votul ob5tesc, de A. Gorovet.No. 11. Cre$terea porcitor, de A. Oescu.No. 12. Viettnii de tndtase, de A. A. Baliirau.No. 13. Oftica. tle Dr. Gheorghiu.No 14, Pelagra, de Dr Babes.No. 15. Alegerea seminielor, de Lacritianu

Profesor

No. 16: .Ingrijirea plisdrilor, de C. S.Motas.Prof. Universitar.

No. 17. Rdtdciri Bolseviste, de Maior I.Mihai.

No 18. 0 stupind Intr'un roiu, de N. Ni-colaescu.

No. 19. C'um se Intemeiazd o vie, de D. CAdere.No 20. Ritsadnita cj Plantele din rdsati

de- V Sadoveanu Profesor.No. 21. Lehuzia, de E. Gheorghiu.No. 22. AleOesugui vopsituluide A GoroveiNo. 28. 'Cum prbim, de 1. Glavan.No. 24: C'onservarea camel, de A. Gheorghiu..No, 25. Calul, de Prof. E. Udrischi.No. 26. Doctoral In casd, de Dr, 0. Apostol.No. 27. Cum trebue sd ne hrdnint, de E.

Severin.No. 28. Ldmurirea legei ddrilor, de 1. Pascu.No. 29. Befit; de Dr. Emil Gheorghiu.No 30. Ldmurirea Constitutiei, de Artur

Oorovei.Seria C. DIN LUMEA LARGA

No. 1. Ucraina, de G. Nastase, asistentversitar.

No. 2. Cehoslovacia, de Prof. 1 SimionescuNo. 3, Mutitil apuseni, de Prof. D. David,No. 4. Finlanda, de Profesor I. Simionescu.No. 5. Bucovina,4 P9 71No. G. Basarabia, de G. Nastase.No. 7 Dobroged, de Dr. C. Bratescu.No. 8, Spre polul sud, de Prof. I. Simionescu.No-. 9 Olanda, de Apostol Culea. (Tara si

Poporul).No. 10. viata In addncul mdnilor, de MattisNo. 11-12. Mitropolitul aguna. de Prof,- I. Lupas.

No, 13. Cdtre Everest, de I Simionescu.No. 14: Romani de peste Nistru, de, V. Harea

Seria J. PINTA APLICATANo, 1 Fabricarea sdpunului,de log, ASchorolNo. 2. Motoare Diesel, de log. Ca sseti.No. 3. Despre partumuri,,(Indus. y arfuniultd)

de Prof. Severin.No f-5. Aerul Iichid, de Iliei Mafei.No 5. lndustria azotului, de Laurentiu Ca on

In (teempot face

abeam/Ina va apace un numae Ce cuprinde 32 pagini cu figurl zI se vinde lu 3 Lei.Se abonamente pentru 20 numere trimitand 50 tel prin mandat Op al Ia Societ tea CAR MAftONIFINESSCA- - Bucurevti Bulevardul academie' 3De VAnzart la tome iibrariele at depozitaril de gazete din lava

uni-

.

.

si

.

www.dacoromanica.ro

PA.GINI ALESE DIN SCRIITORII. ROMANI

RUGACIUNEde M. EIVIINESCUI)

Craiasa alegdndu-teIngenunchiam, rugndu-le,Ina10-ne, ne mntuieDin valul ce ne bcintuie,Fii scut de intrireji zid de mntuire,Privirea-ti adorataAsupra-ne coboara0, maidi preacurataji pururea fecioard

Marie.

Noi ce din mila sflintuluiFacem umbra pardntuluiRugamu-ne 'ndurarilorLucealdrului rnarilor,Ascultd-a noastre pliingeriRegina peste 'Inger!,Din neguri te arataLumina' dulce, clard,0, maica preacurata

i pururea fecioareiMarie.

I) Operele complecte de M. Eminescu se gsesc la tCartea Romneasa,.Bulev. Academiei 3.

www.dacoromanica.ro

447:.-it .. 1'44

K6

ISUS LA IMPARATULde G. COVSLIC

Pe-o stradd largd 'n NazaretCopiii se fucau grdmadd,Si-afunserd din foc la sfadd.0 tandrd femee 'ncet

Venia spre ei pe stradd.

Vdzu d tocmai fiul eiPlangea si se sbdtea, i kalifSpre el sbiera 'nglotita gloatd.lar ea a 'ntrat sd vadd ce-i

fiul sd si-1 scoald

Porni cu el apoi pe drumblandd i-a vorbit cuvinte:

Sant rdi, Ii stiu, si fdrd minte,Ori tu esti vinovat acum,

Ori toatd gloata minte"

Abia vorbia de multul plansRdspunse rugdtor certatul:M'au dus legat la impdratul,

m'a durut cd prea m'a strinsCu lanful lui, soldatul.

,,Dar nu e, mamd, vina med.Et se jucau aici de-a holii,Dup'un talhar fugeau 9 totif,

duth Ia 'mplirat, sa-si iaPedeapsa 'n rind cu tofii

."

i

;i,

;i

Sd'l

www.dacoromanica.ro

8Acesta, mama, mai #rengarFugi din joc, pe camp alaM.Si toti soldatii-atunci strigard:Pe cine'om duce acum tlhar,

Sd-1 batern jos, la scard.

Le trebuia un hot mipl,Si-atunci vdzui cd unul vine,S'opri qi ardtd spre mine:Sd-1 ducem p' dsta mititel.

Si iese jocul bine,

Eu mama', nu eram in jocPriveam asa, ca .1altel data',Si and mi-au zis; Ei haid la plaid!Eu n.'am vrut sd ma' mix din loc

Cd n'am vrut sii Ind bald.

Si-atunci cu ghionturi m' au impinsSd merg cu hotii la 'mpdratulSi m' a legat de mdni soldatulfar eu pldngeam de ce m' au prins

Sci-i prindd vinovatul I

Asa i-a zis. ,,Si-1 ascultaMaria cu dureri ascunse.Dar ea tdcu, nu rdspunse,Ci 'n suflet, in adeinc Oa

De-o jale ce-o pdtrunse.

Eu cred, cd presimtia de-atunclCd jocul lor o sd mai vie:Hristos cdnd fiul a sd lie,Va fi ',Nut qi pus la munci

Si dus la impdrdtie.

si

www.dacoromanica.ro

4copii, cnd vor fi marl,La Hannalor au sd-I pirascd,lar El va sta rdstigneascdDe bund-voe 'ntre tlhari,

Ca scrisul sd 'mplineascd

Operele compleete ale marelni poet G. Copbue se giUdgis fa LibrkiasOartea Bon:Lax:mescal, Buley. Acaderaiei, 8.

sd-I

www.dacoromanica.ro

LA PASTIde I. L. CARAGIALE1)

10 ceasuri 0 jumitate seara, in sambta Patelui...,,Marele magazin de coloniale,' delicatese, comesti-

bile et colori i mare depou de vinuri et bauturi indi-gene et strine", cu firma La trei struguri tricolori",i-a lasat obloanele i Inchis gazometrul.

Tnrul Lache, funclionar comercial In acest mare.magazin, 10 pune costumul cel nou i cravata cea nou,10 Inca lfa ghetele cele nou cu bizeluri, 10 ia plgriacea nota i pornete.

Doublzeci 0 patru de ore de absoluta libertate...S4-1 urmarim ceas cu ceas 0 pas cu pas.11 0 jumbitate, sambata noaptea.Clopotul dela Mitropolie...Un tun...La ohe trece podul dela Palatul Justipei in direc-I

tia Sud.Al doilea tun...Lache a intrat In curte la Doamna BAlaa.In biseric nu mai e loc.Lache st gall Se inchinsa.... Cuprins de o adnc5.

evlavie, 10 aduce aminte cu dor de parinVi lui delaOtopeni.

Incet-Incet, tot varndu-se, reuete s suie trep-tele dela intrarea templului.

1) I. L. Caraeia le: Opere complecte, ae 0- esc la 4 Cartea Romneasap,

www.dacoromanica.ro

8kbilmr..als

Aude corul... dar nu poate vedea cleat marele po-licandru, Invelit Inteo ceata gr6asal.,

Se ridica In varful picioarelor rezemandu-se cu mai-nile Intai pe urnerii unei cucoane, carol face obrasnic0 magar, pe urma pe una dintre coloanele de marmora-imitatie.

Sta cateva minute cu capul Intim i in varful pi-cioarelor.

,

gheata,Par'ca ar vedea mai bine aa, Insa o a dindreapta, 11 supara cand sta In varful picioarelor.

Lache rabda cat rabda, apoi se hotarate sa se mailase 0 pe calcae.

Lumanarile se aprind.Lache scoate din buzunar o portocala, II trage cQada

1 ia, dela cucoana care 1-a facut magar 0 obraznic,lumina.

12 1 un sfert.Lache sue la Mitropolie cu portocala aprinsa.Suind gandete... La ce? La un Jucru loarte ciudat :

de ce totdeauna gheata din dreapta supara mai taredecat cea din stanga? *i apoi : de ce la sui, suparagheata din dreapta mai tare decat pe drum drept ?

1 0 trei sferturi.Lache coboara dealul Mitropoliei, tinand strans por-

tocala aprinsa...Ciudat lucru la cobor4, gheata din dreapta par'ca

supara 0 mai mult ca la su4...Cu cat 11 strange gheata, cu atat Lache strange por-

tocala... 0 strange pana o sparge.Sufla, o stinge i o pune In buzunar.5 0 jumatate dimineata...Lache umbra pe strada fara sa. ;tie exact unde vrea

sa mearga, gr s fi hotarat cum s inceapa- petfe-cerea de Pati.

rliidat lucru Ina 1

www.dacoromanica.ro

7pe loc drept, gheata din dreapta supara tot gade tare ca 0 la sui ori cobora.

7 ceasuri dimineata....Lache se intalnete cu un amic, alt funcSionar co-

mercial, tot comestibile et colori.Christos a 'nviat !Adevarat a'nviat !

Ori cat sa zici, teribila potriveala !Ghete la fel !Da, dar pe amicul, nu'l supara gheata a din dreapta,

Il supara a din stanga.A ! carevasdzid, atunci ce e de facut ?E lucru simplu. Lache ia la bras In stanga pe amicul

sau, care primege bucuros, 0 ga pornesc Inainte re-zemandu-se unul de altul In partea piciorului la carenu-i supara gheata.

8 ceasuri dimineala.Sunt pe bulevard...Lache are o idee ; s aza pe o bandAmicul aproba ideea lui Lache...ed, 0 unul Intinde piciorul din dreapta, adica Lache,

iar celalt Intinde piciorul din stanga, amicul, care va-sazica...

sed ga foarte melancolici, privind cum trec fel-de-fel de trecatori i de trecatoare, unii mai Incet,allii mai iute, ba unii chiar alearga, par'ca ar fi cupicioarele goale.

9 ceasuri.Lache zice :

Ai sa mai umblAm... mai rau e and ezi !i. amicul zise :

i mie mi se pare...Se ridid 0, mucandull fiecare buza de jos, iar.

se iau la brat.

Si

Si

www.dacoromanica.ro

8Spre Ci;megiu...Coborand, vad cadre atarnate pe grilagiul grdinii...Athandoi, amatori de bele-arte, au de odata acela;

gand : sa stea putin sa se uite la cadre.Se opresc, rezemandu-se bine unul de altul ridicand

picioarele de afara : Lache pe .cel din dreapta, cumtine pe amic de brat In stanga ; iar amicul, pe celalalt.

Dar o galerie de pictura este cea mai obositoaredistractie intelectuala.

Dupa cateva momente de admiratiune, Lache zice :Ai s'a umblam... e rau cand stai I

Si amicul zice :Si mie mi se pare.

Atunci pornesc ca doui f rap din Siam 0 Incet-Incettrec la maidanul Duca.

10 ceasuri.Lache 0 amicul se dau In leagOn, fiecare Intinzand

piciorul din partea unde s'au tinut la brat...Par'ca vantul face bine, la Inceput...Dar peste cateva momente, cei doui amid se satura

de leagan 0 pornesc dupa metoda lor.

1 0 jumatate dupa amiazi.Lache s'a desfacut pentru un moment de bratul

amicului, care sta rezemat de un perete al vestibululuiTeatrului National.

Lache cumpar_dela casa doua staluri III la Sin-zeana 0 Pepelea".

E imbulzeala la casa.Un glas sf4ietor :

Nu mai ma calca 0 d-ta, domnule 14 0 jumatate dupa amiazi.S'a ispravit spectacolul...Lache coboara, cu amicul ski la brat, cele trel trepte

ale vestibulului.Se opresc In fata bancli, pe trotuar.

www.dacoromanica.ro

'9

0 inspiratie trece prin mintea lui Lache :Hai sa ;edem 1

ed, 0 Lache zice :Eu o scot.i eu o scot, zice amicul.

Atunci fiecare I0 scoate gheata dela piciorul dinpartea unde nu se tinusera de brat, adica Lache pe adin dreapta, r,,i. amicul pe a din stanga.

0 sfanta libertate !Am putea ca sa zicem ca nu e ceva mai slant pe

lume ! si putem pentru ca sa afirmam ca n'au fost vreodata cloud picioare mai fericite decat acum picioruldrept al lui Lache 0 piciorul stang al amicului 8Au.

Din fericire, ele nu mai ;tiu ce sa faca cu degetelelor, par'ca ar canta la clavir.

Si teribila potriveala, domnule ! amandoua poart .ciorapi crem 0 cam largi, care vin de fac cute ;i, fire;te, daca face cute ciorapul, e mai rail cand e gheatastramta.

Foarte frumos pe piata Teatrului stai ma'-ntelegi laumbra ;i te uiti... 0 vorbesti 0 razi, 0 se mai sbicesc0 ghetele de lacrimile picioarelor...

5 ceasuri dupa amiazi.Lache zice :

Hai sd mergem lAmicul zice :

. Hai !amandoi I0 potrivesc cioraput crem tragandu-1

bine 0 facand o cuta sistematica subt calcaiu... Apoi,fiecare Isi ia gheata si yard piciorul in ea...

Varful merge... calcaiul nu vrea, scartaie, 0 picjoa-rele, cari au gustat oda-Ca libertatea si lumina, Incepsa palpite 0 sa svacneasca nebuneste la ideea ca onoua era de sclavie si de'ntuneric trebue sa Inceapa :o adevarata revolta, care nu ar putea fi nabu;it decatcu praf de federvais ; dar praful lipse;te, 0 revoltatriumf.

Si

www.dacoromanica.ro

JO

Lache zice :Nu merge !Nu merge ! zice 0 amicul.amAndoi las ghetele jos, fiecare In partea lui 0

amandouA picioarele Incep iar sA joace din degete can4te maini de harfonistA.

8 ceasuri dup amiazi.Lache 0 amicul beau bere la Gambrinus, unde e

lume destul.Amandoi sunt cu pictorul respectiv liber 0 cu" cate

o gheata alAturi.PlAtesc 0 vor sA plece.Se apleacA sA-0 ia fiecare gheata.Cautd In zadar : ghetele lipsesc amindouA.Un mare hohot de ras porne.ste dintr'un colt al

berAriei. Toat lumea se uit Inteacolo.Ce e?... Un caine englezesc al unui ofiter, caine

dresat la circ s serveascd pe stApan ca fecior In casie,face sluj tinand dou ghete In gurA.

9 ore seara.Lache 0 amicul stau In trAsur picior peste picior,

cel de deasupra numai In ciorap crem.Lache zice :

Hai sA le schimbAm ! sA vedem;Haide... Oprete birjar.

GenialA inspiratie a avut Lache !Ghetele schimbate merg minunat. Dau drumul bir-jarului i se Intorc Intart cu tranvaiul la Mita Geor-

gescu.Dar, vai ! fatalitate, ca s zicem a.sa ILa Mitc amAndoi sunt fortati sA scoat iar ate

una, Ing acuma yice-versa : Lache pe a din stangasi amicul pe a din dreapta... i cu mai multA precau-tiune cleat la Gambrinus fiecare i-o tine pe masl...

Si

www.dacoromanica.ro

ke.

tE-- 411

OUA RO$11de MARIA CUNTAN

Pdmntul se cutremurase,S' a 'ntunecat in miezul zilei,lar sus pe Golgota muriseIsus impdrtitorul milei.Apostoli qi mironositeErau cutremurati de-un dorDe-a mantui s/intele moqteSi-a le 'ngropd in legea

Pilat nu le-a 'mplinit rugarea.Cesarul poate se temedCd luat dnsii trupul receCum prorocisevaMaria Magdalena insd,Cea credincioasd lui Isus,A un cq de oudSi cinste lui Pilat le-a dus.Pilat uimit de-qa minuneUlidndu-si glindurile greleI-a zis Mariei-MagdaleneSd ceard ceva pentru ele.S' a inroit mironosita

indrdznit sd-1 roage 'ncet:Dd-mi mie trupul de pe cruceA lui Isus din Nazaret"...

lor.

' nvid.

Inroit

www.dacoromanica.ro

12

Pi lat s' a turindrat o clipd,S'a hotdrit apoi sd-1 deie.A luat din maim ei ploconul...Ce,sd se teamd de-o lemeie?Mironosita 'nvingdloareCu doi apostoli mai strdiniCulcard ' ntr' un mormnt de piatrdPe cel incununat cu spini.

a strdjuit apoi mormerntulSi piatra se pecequi,Dar cel ce-a intrupat cuvdntulA inviat a treia-zi.

'

www.dacoromanica.ro

FLORIILEde V. ALECSANDRI

__.A..._.

laid zile 'nc&lzitoareDupd aspre vijelii!Vin Floriile cu soaret,Si soarele cu Florii.

Primdvara 'nceintdtoareScode iarba pe cdmpii.Vin Floriile cu soarei soarele cu Florii.

Lumea-i toaM '.11 sdrbdtoare,Ceru-i plin de ciocdrlii.Vin Floriile cu soare

soarele cu Florii.

Pdcat, zdu, de cine moare,;i Price de cei vii !Vin Floriile cu soare;i soarele cu Florii.

Copilig nu vrei oare,Nu vrei cu mine sd vii,Cand Floriile's cu soare

i soarele cu Florii?

i

www.dacoromanica.ro

14

SeI culegem la rdcoareViorele alb4strii?Hai! Floriile's cu soare;i soarele cu Florii.

Eu ti-oi di de orice floareMii de sdruMri fi mii.Hai I Floriile's cu soare;i soarele cu Florii.

lar tu dulce zmbitoare,Te-i face cd te mdnii...Hai I Floriile's cu soars;i soarele cu Florii.

V. Alecsandri, Opera complecte, se git9es0 la aljartha Romtneascity, BatAoademiei No. S.

www.dacoromanica.ro

TRIBUNALUL SATULUI:Obiceiuri de Pati

de G. COV3UC11Fe dealul care margine;te satul despre Rasarit In-

cepit sa arda: focul mare, tot mai mare. Se parea, prinIntunerectrl noptei, ca este un stog de fan ce arde.

Pe cu ziva veniserd flacaii In deal, urmali de q droaiede copii, fiecare ducand cate o sarcina de paie, eke odespicatura cloud de lemn de fag. De prin paduri '0-auadunat un morman de uscaturi 0 de frunze, din careacum tot luau cu bratele 0 hraneau necontenit foculde pe culmea dealului.

IfurnicandDe jos, din sat, se vedeau In zarea focului,ca nite stafii ale nopIei tinerii ce erau In deal. Ne-amnezat, eu 0 preotul satului pe dou scaune, In dosulcasei din gradina, ca sa auzim mai bine 'strigatul celordin deal. Eu nu cunoteam obiceiul acesta, al stri-grii peste sat" 9i-mi parea acum. bine ca am ocaziuneasa-1 cunosc.

Era, Miercuri seara, spre Joia-Mare, in saptamana pa-timilor. Timpul cald 0 frumos.

.

E o judecata aspra strigarea peste sat, Imi zisepreotu. Dar ajuta. ! Nu-i in stare nici o lege, nici ofric de pedeapsa, nici o autoritate, sa rnoralizeze aade mult satul, ca strigarea aceasta.

De-acolo din deal striga unul om priceput la asta

www.dacoromanica.ro

16

numele unui flacau, al unei fete, al unel neveste,apoi Incepe s. nsire toate pacatele celui numit.

Mai mare rusinea.i ce pacate anume, 11. le Insir ? i de unde le

stie el pe toate asa cu deamanuntul?Ce lucru mare sa cunosti cu deamanuntul toate

bunatatile i toate relele din sat ! Suntem o mana deoameni, si ne cunoastem unul pe altul. Ion cel ce strigaAu e lasat numai cu propriile-i cunostinte, vin oamenii

dau informatiuni despre lucruri pe care el n'are deunde s le stie. Vin Inii parintii, informeaza despreobiceiurile rele ale fiilor lor cari n'ascult de dojanaparinteasca. Strigarea peste sat e o binefacere pentruparinti. 0 suta de !Dalai sa dea un tata copilului sau,

de-o sun de on pa sara mama In cozile fetei, nu facatata cat o strigare peste sat. Fata care a ramas ne-strigat se mandreste anul Intreg i e privit ca frunteafetelor. Vai de rusinea Insa a aceleia, care a fost strigatade doua ori inteacelasi an.

Toate bune, am zis eu, dar eu am o banuiala,care-ti rastoarna toata lauda ce-o aduci acestor strigari.

Ce banuiald?Ca se face nedreptate si abus. Informatiile pot a

fie neadevarate, pot sa vie dela oameni pismatareti, dela dusmani. Ce te faci atunci? Napastuesti oameniinevinovati, face de rasul satului pe tinerii cari numerita batjocura. i apoi la urma, Insusi omul cel In-sarcinat cu strigarea poate sa fie dusmanos cuiva. Dar,presupunand ca e de absoluta buna credinta, nu poatefi tras pe sfoara, de cei rautaciosi si de cei sugubeti?

S'a intamplat si se mai Intampla, ea' strige lu-cruri neadevarate. Dar cel ce striga e fruntas al sa-tului, orn nebanuit de nimeni, si face slujba aceastade vreo zece ani, ca e bun de gull si tine bine aminte.Chid fr vrere, face vreo,nedreptate, a doua zide altadata aut pe cel nepastuit si se Impaca cu eL

De e flacau, 11 ia cu buna cinsteste cu ceva yin.Dad e fata on nevast, isi retrage spusele, In fata

pi-ipi-I

ori

pt

pi-I

www.dacoromanica.ro

17

bisericei, Inaintea tuturor satenilor. Asta msa se in-timpla poate la trei ani odata. Si nu poate nedreptalii abusa de-o parte c nu vrea, de alta ca nu-1 lasasatul. E sub control. Ne adunam la Frimarie, noi vr'odouazeci de batrani ai satului i ma duc i eu, i acolohotaram ce are sa se strige peste sat. Cel ce striga nespune pe rand ce tie i ce informatiuni are desprecutare fan', cutare nevasta, cutare flacau. Noi ascul-tam i hotaram i judecam ce are sa se strige, astada, i asta nu, asta e prea aspra, asta e prea intirra,i aa mai departe. Numai ce iese din sfatul nostru ebun a fi strigat.

S'au Intamplat cazuri, dar mai de mult, ca o fatas'a aruncat in fntana In urma celor ce i s'au strigatpeste sat, iar o nevasta s'a otravit pentru o nedreaptai mare vina ce i s'a strigat barbatului ei.

Dar astea au fost de mult.In vremea aceasta au inceput sa cante cu buciumele

in deal.Acum incep, zise preotul. Tot satul e acum prin

gradini. Top asculta. Copiii prin pomi, barbatii i ne-vestele pe garduri, monegii pe prispe, fctele tupilateprin funduri de gradina. Nu e nimeni prip case, panai ovreiul cu ai lui iese din carciuma i asculta.

Aure, maure, ho, ho !"Acesta fu strigatul care ieit din vr'o cateva zeci de

guri, strabatil pe deasupra satului, de sus din deal itrecu puternic umpland de fiori tacerea noptti i su-fletele atator oasneni din sat. Si de odata cu strigatulacesta incepu un joc de artificii pe deal : unii aruncaucocoloae de paie aprinse, altii purtau prajini Invelitecu paie ce ardeau valvaind, altii lasau s'alerge pe rapiroti de car pe langa care legasera. carpe i frunze uscatei paie i apoi le detera foc.

Ce-i maure, ce te-a prins?Aa raspunsera alte glasuri, Intreband. Atunci mav-

rele" singur marele preot al acestei datine a stri-gat cu un glas puternic rgsun5tor. si foarte limpede c

www.dacoromanica.ro

18

MA doare capul.Si de ce te doare, ma?De cojocelul lui Ion al Tuciorei ca l'a pierdut

In tArg si l'a gasit Avrum de lAnga pod. Cine nu'l credetot ca el sA pald.

Preotul a rAs cu atAta poftA In cat am Inceput sieu sa rAcl, ca rnirele surd. Si nu stiu, erA adevAr, oripArere, de prin gradinele de prin-prejur ea ridicatun hohot de rAs, un hohot mare nelarmurit ; poatecA intr'acel moment rAdea satul Intreg, de pe garduri,de pe case, de prin pomi, singur bietul Ion al Tudoreist undeva ascuns si, prins de rusine si de necaz, In-ghttea noduri seci si mormaia printte dinli. Eu, In-teadevar, n'am Inleles multe din povestea cu Ion sicu Avrum, de aceea am intrebat pe preot. El 'mi-aspus ca aZest Ion 10 bause cojocerul In tag la un anu-mit Avrum, iar nevestei sale si satullii 'i-a spus cd'si-a pierdut cijocelul umbland prin tArg. Gluma erabine potrivita, mai ales cd Ion erA un falarnic, do-jenea pe alpi sa nu bea si odatd cu capul n'ar fi vrutsa se stie cu siguranla CA '0-a baut cojocul.

Aure, maure, ho, ho, rdsuna din nou de pe coastasi din nou aceiasi intrebare din vale : ce-i maure, cete-a prins? Si iaras raspunse maurele. Si lucrul a con-tinuat mereu asa.

Rdspunsurile maurelui, limpede si deslusit nuzite,erau pentru mine tot atAtea oracole, fiindca vorbeain pilde si despre relapi pe care nu le cunosteam. AtAtastiu ca a trecut ,In revisj.A peste o sun de persoane,criticAndu-le purtarile, ratAndu-le omenia si dojenin.du-le firea. FlAcAlior si barbalilor le-a imputat si 'i-amus at, CA 'si-a lasat cutare loc ne arat, CA nu'si adapavitele la timp, ca umbla cu cisme Imprumutate, cAvecinic cer tutun dela altii, ca '0-au Mut cutare lucru,ori cutare haina, ca-si bat nevasta pentru ca 'si-o tenrde nu tii. cine, si asa cAte si mai cAte.

Cu muX mai variate si mai bine spuse au fost stri-(rile nevestelor si ale fetelor. Ba ca una ar voi sa

-

www.dacoromanica.ro

19

se marite si ea adoarme la furca, alta ca a jucat Inpost, ca una 'si-a dat mdrgelele ca s'aduca tuica maseialta doarme pe sub strasina si- pe dup clai, asta nt,stie sa puie aluatul pe lopata pana nu-1 leaga cu funiaCeeaalalta are cinci camasi, doua rupte, dou spartcsi la una n'are spate, una a ramas fatA batrana, cacitoata ziva st cu mainile In solduri si se uita In sus pcos, alta pentru ca sperie vacile din curte cand iesIntre ele cu capul gol.

Acesta este ceeace am numit eu tribunul satului',inteadevar, un tribunal, sau mai bine o Curte cu Jurati,in toata legea. Sentinta maurelui e far apel si e va-labila .pana la anul. Multora le face zile amare anulIntreg, consecintele. sentintei maurelui sunt de multeod hotaratoare 4n soarta fetelor : rraritarea lor atarnamult de judecatile maurelui. Tineretul mai ales, Insaptamanile postului rr are, te trudeste sa aiba purtarecat de bur ca sd incapa In bunele grata ale maurela i

www.dacoromanica.ro

1/11M.1,1.11111.1111N

IN NOAPTEA RESTIONIREI1)do GEORGE RANETTI

D'ar fi fdcut sd ciocnim DudHazardul orb # imbecilIn ziva de int& Aprili n'ar fi Pa Vile la cloud,

Cand dupd datin' ancestrald,Un prieten m'ar fi 'ntlimpinatCu un Christos a inviat",14 /1 crezut ar i pdcaleald.

i zdu, Mild lumea'ntreagd'i arsdPe rugul de trei ani nestins,Tu zici cd Barabas a ' nvinr

i cd 'nvierea e o farsd?!

Nu'i vatrd unde nu se plage,lar oudle ce-o sd ciocnimDe Pa#i, cre#inii le 'nroim

. In cel mai sfant # nobil seinge.

La noapte ' titunecd-te, lund,Cdndr Chris va fi pe cruce pus,

1) Din veluml de poezii 4D %lune ,i d'arolot. 0 arnii 're a tristuln' ra$tede la Ia;ii din 1917

www.dacoromanica.ro

A.

Nu mai rnvie, cum s' a JpIta :E 'ntdi April, zi de minciundi

Dar totusi... In cuprinsul fire(V edem iar raze, fluturl, llori,.Si iar adlinc increzdtoriPrivim la chinul restignirei.

i bratele bdtute 'n cuieA dulcelui MantuitorPar aripi ce se'ntind a sbor,;i'l a;steptdm spre cer sd suie...

www.dacoromanica.ro

FARA PA rr'lde P. ISPIRESCW)

Preotul Mupt, dintr'un satucel, se dusese la o moaracu paracliserul, ca s macine cativa saci cu graucu porumb. i fiindca nici In satul lor, nici In sateleinvecinate nu erau mori, preotul fusese nevoit sa seduca tocmai al patrulea sat.

Era In postul Patelui.Injuga boii la car, puse grauntele Intr'Insul i hais-cea,

merse omul pe Indelete, i tocmai a doua zi seara ajunsela moara. Pana sa-i vie randul de macinat, mai zdbovivreo dou zile, cad era mare Imbulzeala. and sa)age In cq, auzi tragAnd clopotele. De odata Ii sari

ima.Se duse lute j cerceta, apoi se Intoarse repede

se tkcovnicului :Aide, dascale, mai iute acasa, c ne-a apucat

tele de pe urma.Ce spui, parinte?Jat aci In sat a 0 sosit, i pana In zitia va ajunge

0 la noi ; ce a ne facem ?SA. le mai oprim nitel.

! nu se poate.Dar ce facem grauntelor ce am adus sa mct-

nm? 11 mai Intreba. paracliserul ?Ca bine zici tu, dascale. Ramai tu dar aici, gra-

beste de ispralmte mai curand, i vezi de vino Int?unsuflet, ca eu ma duc sa fac nvierea.

1) Operele complect 1 nrwelui povestitor popular P. Ispirescu se gd-%se la Cartea Romane.oca .

Arl,frk . ,.1!._

Asi

pi

www.dacoromanica.ro

23

Dar cum se Moil posna, parinte, de te apucaPa9tele ga gra veste?

Dracul tie, raspunse preotul. Eu atat ;tiu capostul cel mare este de patruzeci i opt de zile. Atatear. boabe de porumb am pus in buzunar la lasatul desec. In fiecare zi am scos ate unul 9i acum, cand caut,vaz ca mai sunt Inca multe. Pesemne ca s'a ismenitlumea.

Pasami-te preoteasa bagase de seama ca sotul saupurta boabe de porumb In buzunare, banuiseplace a rontal in post, cand, i cand, ate o boaba lalucru, mai addogase o mana, innainte de-a plecala moara. armana, credea c facand a, umbla dupagustul barbatului.

Asta fusese ce zapacise pe bietul preot.Ajungand acasa, suparat i abia rasufland,

a trage ale clopote de credeai ta. o s le sparga. Oameniise mirara cum de, a din chiar senin, ii chiamd popala biserica. Aflara ca este santele Pagi, dupa ce seadunara. Savar0nd slujba Invietii, se Intoarse preotulacasa catranit i cople0t de ru0ne. Acl gasi pe preu-teasa suparata. foc.

Da, bine, parinte, ce mai fuse i asta? Ce fel dePati mai facu0 i santia ta, fr colaci, far oua ro0isi fara sa ne dai de veste de mai Inainte, ca sa timi noi ce facem?

la, fa i tu cum vei putea, raspunse preotul. Nutiu cine dracul a gonit Patele,cu cateva zile mai

Innainte. i daca era sal fie dupa boabele de porumbdin buzunarul meu, eram s'o ducem tot intr'un post.Noroc cu nite cretini ai lui Dumnezeu din satul undeam fost la moard 0,dela cari am aflat ca a sosit Pa#ele.

-7- Ce spui, parinte, de boabe i da fatat? Eu ti-ampus o m'ana, sunt acum cateva zile, socotind ca itiplace sa le rontai.

Taci, preoteasa ! Ptiu ! uciga-te toaca, satana,speriasem c o sa ramanem fard Pa*ti.

IncepU

cg

pi-i

mt

www.dacoromanica.ro

IN GRADINA GHETSEMANIde V. VOICULESOU

Isus lupta cu Soarta qi nu primia Paharul...Cdzut pe brand in iarbd se 'mpotrivia intr-unaCurgeau sudori de sdnge pe chipu-i alb ca varulSi-amarnica-i strigare stdrnia in sldvi furtuna.

0 mad ne'nduratd tinand grozava cupdSe cobora 'mbiindu-1 # i-o ducea la gurd...Si-o sete uriasil sta sufletul sd-i rupd...9ar nu voia s' atingd infama bduturd.

In apa ei verzue jucau sterlici de miereSi sub veninul groaznic simtia cd e dulceatil..Dar falcile ' nclestanduli, cu ultima putereBeitandu-se cu Moartea, uitase de V iatd!...

De-asupra la-rd tihnd se frdmintau maslinii,Peireau cd vor sii fugd din loc, sd nu-i mai vadd*.Trecoau Midi de aripi prin vra4tea greidinii'i ulii de cu seard dau roate dupd pradd.

b all7

www.dacoromanica.ro

CAZANIA DIN JOIA MAREde Iffitropolitul VARLAAMammeaims.

lnveiteltura la Jo! mari, noaptea spre vineri, pentrumuncile Domntdui nostru lui lis. Chr. Cum sd cadenoad a jelui i ne scrai pre pdcatele noastre di pentrudensa au rdbdt munci Domnul Christos.

InteaceastA zi de astAzi, iubilii mei crestini, prAz-nuim si pomenim muncile Domnului nostru lui lis.Chr. ce au fost In 5533,.de ani din inceputul lumei. PrAz-nuim chinurile izbAvitorului nostru lui Christos nu cubucurie, ci cu jale si cyt lacrArni si cu obidA pomenimsi ne aducem aminte/de munca cea .grea si cu dureresi cu rusine a Domnului nostru. Care muncA fiececrestin iste datoriu sA o gAndeascA si inaintea ochilorsAi sa o pue. CAci ca incepAturA a toatA munca si maiapoi si a morlii lui Chri,stos, nu iaste altd fArd numaipAcatul omului. CA stim cA sfinIia sa pAcat n'au fAcut,nici au rAbdat pentru vina sa. Ci au rAbdat pentrupAcatele noastre si pentru binele nestru. Asa cum Isaiaprooroc de demult au proorocit de au zis : Acela esterAnit pentru nedreptAtile noastre si taste pentru rAu-tAlile noastre si cu ranele lui suntem tAmAduili. CADumnezeu PArintele au pus pre Insul nedireptAtile anoastre a tuturor. Deci adevArat lucru iaste, cA nupentru vinele sale, ci pentru pAcatele noastre au vrutde 211 rabdat nevincwatul Dumnezeu. Deci pentru not

www.dacoromanica.ro

26

chinui, perftru noi rabda, cum zice si Pavel Apostol,& au murit pentru pacatele noastre. Caci c de n'arfi gresit omul, nici danaoara Domnul Christos n'arfi fa:Mat munca curnplita ca acea. Iara pacaful omuluiiaste Incepatura muncei coil nevinovate a Domnuluinostru lui Iis. Chr. Deci trebueste tot omul crestinse umileasca i sa se obiduiasca, pentru ca vinelesi pacatele lui au facut munca moartea cea grea aDomnului sau Christos. Cand se apropie vremeaceia ce era din veci tocmit, Intru carea vrea Dumne-zeu s faca mntuirea noastra cea de veci, atunci facucina cu ucenicii sai la care Gina tocmi legea cea noua,

Invata ucenicii ski de liubov, sa se iubeasca unulcu alt. cu cuvantul s nu sa spaimantezeIn vremea chinurilor sale. i le spuse lor, ca se va ducecatre Parintele i dupa aceste cuvinte sa scula de lamasa, si se duse de ceia parte de un parau, ce sa chiamaChedron, unde erA o gradina In care intra Insusi cuucenicii sai. Dintr'acea gradina sa Incepu munca luiChristos Domnul nostru. Ca mare durere fu sfintieisale Intr'acea gradina, vazand i tiind toate muncilesale. 1 mai apoi si moartea cea cumplit, pentru caresa spaimanta, ca un om deplin ce era si cu sudori seruga, iara ca un Dumnezeu Invinse i oborI vraj-masii sal. Inti'aceia seara, ce era Christos, in gracjinaaceia cu ucenicii sal, iara Iuda, unul dantru uceAiciisai, se duse la mai marii Jidovilor de vandU pre Dom-nuf sau, pre Christos. i cand fu Intalul ceas de noapte,veni ca ufl talhariu asupra invatatorului sau cu gloatemulte, cu arme i cu palite. lard Domnul Christos orbiochii lor, Cu puterea sa cea Dumnezeeasca si nu putea

cunoasca., ci umbla ca niste orbi, ci nu bad,Intreba pre dInsii si zise: Pre cine cautati? Iara eizisera,pre Is. Nazarineanul. lard Domnul Christos, carele debuna voie venise spre moarte, nu se tagadui, ci sespuse Insusi pr% sine si zise : Eu sunt acela pre carelecautati. i ca zise asa, Indata. cazura Indarapt, prespate si fura ca niste mori. Aicea Domnul Christos,

sd

lui

Si-i Intari

sa-1

pi

www.dacoromanica.ro

27

arata puterea sa cea Dumnezelascd, ca poate de naprasnk catu-i clipeala unui ochiu sa-i piarza pre toriCi iara0 Imblanzi maniea sa 0 de build' voie se dedf

manile lor., Tara ei nemica din acestea nu socotirnici pricepura, ci-1 Incungiurara ca nige caini tarbap

legara fdra de nicf o mila 0 Intaiu daca-1 priinserddin gradina aceia, dusera-1 pre dansul la Anna, 0 acolofu batut cu palmat preste obraz. Dup'acea de la Annala Caiafa. Acolo ca un mincinos fu scuipat i batut

ocarIt. i de acolo In varta preste toata noaptearas i batgiocurit de slujitori, 0 In multe chipuri dosaditDin varta foarte de dimineata scos i la sfat la curteeCaiafei dus. De la Caiafa la Pilat, de la Pilat la I rodde iznoavk iara0 de la Irod la Pilat. Inteacesteapurtari Intru toate, ce purtara pe Domnul Christosavu sfintia sa legaturi grele, i ucisaturi dese de rxx0 de sfanta barba tras, i scuipat In obraz ; c rFacestea Inca zece strambatati facura sfinfei sale. Intai,cd e strAnse tot norodul oamenilor. Unii & se mirede ce-i vor face, altii ca sa-i Lea sat/ i dosada. Altastembatate, ca-1 desfacura de veFnintele lui. Atreia, ca-1 Imbracara inteun vesmant mohorit, carazd c'au tras sd hie Imparat jidovilor ; ca IntAiu ereImbrAcat In vesmant alb, cu carele-1 Imbracase IrodIara diva' acea II Imbracara in mantie I etusalemneasca.A patra strimbatate-i facura, Ca puserd In capul luicununa de spini, cu care cununa i ranira Incruntard totcapul lui. A tindea in loc de steag Irnparatesc, dederaTri manele iui o trestie de mare, 9i Inca nu le sosi cuAga, ci'0 faceau ras de se Inchina, de in gendnchi

striga de zicea : Hii sanatos imparat jiclovesc, ca3 cum cu adevarat esti Imparat ; c esti imbracat cunantie mohorita i ai In cap cununa i n mana steag,AA ce ai cer0t tu ai aflat. A ;eaptea strlmbatate-i

facura, ca scuipau In fata lui i-1 batea cu palma,atata cat perisa frumVsetea fetei 1u1, 1 sa isnienisapodoaba obrazului lui. A opta strimbatate 1 durere

In

sA-si

.1

,

www.dacoromanica.ro

28

mare fAcurA sfintiei sale, cA luarA trestia 1-1 ucideacu dansa In cap preste acea cununA vrAtoasA i Inghim-poasA, atata cat sd inhipserd ghimpii In capul lui, icuria sangele pre fatd. A noa, iarA0 de isnoavA rAdea

ocArea bAtea. A zecea i cea mai de apoi steam-bAtate fActra sfintiei sale, cA-1 desbrAcarA de aceaplacA, ImbrAcarA iarA0 cu ve;miriteie lui. De acise adunarA multe gloate i nAroade i luara pre Dom-nul Chrisos, duserA la o mAgurA, unde sA chiamAGolgota. Acolo-1 rstignirA prinsul, i lnainte-1 adAparApre dansul cu otet i cu hiere amestecat. i cu dansulrgstignirA si doi tAlhari, unul deadireapta, altul deastanga.IarA dupA acele munci i chinuri ; i dupA aceleadureri i obide ce ralbda pentru noi Domnul nostruIs. Chr. scriu Evanghelitii i de ciudesele, ce s'aufacut la moartea sfintiei sales CA Intaiu Inca pan'aufost viu, pre cruce s'au intunecat soarele de ameazA-zipanA de catre sarA In trei ceasuri tocma. Dupd aceadacali dede sufletul in mAnile PArintelui, dupA moar-tea sfintiei sale, s'au rupt catapeteazma bisericei ceimari a Ierusalimului, tocmai In douA de sus pAnA jos.Dup'acea s'au cutremurat pAmantul. A patra ciudesAs'au rAsipit pietrele ; a cincea s'au deschis gropile Inceasul mortii Domnului, i Intru ziva invierei sale s'ausculat mortii i s'au aratat la multi. IatA iubiii rnieicretini ; ati auzit moartea Domnului vostru, i mun-cile lui cele grele.

Deci sA le pomeniti i pururea sA le aveti Inainteaochilor vo0ri, pand cnd va veni Dumnezeu IntrumArirea sa. Si de pAcate sA vA pArAsiti 0 pre DomnulChristos sA iubiji,. c'acela nainte pre voi v'a iubit,

pentru voi au murit ca, voi s nu muriti cu moarteacea de veci. CA acela pentru vinele tale au plAtit cusangele sAu, i pre tine, din robiea de veci te-au rAs-cumpAr'at, i sloboziea ImpArAtiei ceriului t'au dAruit.yenteacea sA-1 iubeti pre dansul cu toatA inima ta,

sA Imbli Intru toate invAtAturile lui. i cu aceleavei ajunge vieata de veci i ImpArAtiea ceriului ; care

si-1

si

0-1

si

www.dacoromanica.ro

29

nol toti sa o dobandim, pentru mila Domnului nostruIs. Chr., caruia s cade cinstea i Inchinaciunea tm-preuna cu Parintele si cu Duhul dant, acum i purureai Intru veci de veci. Amin.

Dovada muncilor lui Christos.

Cade-se cu ce au biruit din tnceput diavolul pre om,cu aceia sa hie el biruit de Christos. Incepaturablastemului i-a toata osInda omului, au fost acesteatrei Muerea, lemnul, moartea. Muerea Eva de earpe fuprilastita. Lemnul din carele Adam cu Eva mtncarapoame. Moartea ce statu pentru mincatul poameloracelora. Aa tntr' acel chip 'acum. In locul Evei,Preablagoslovita fecioara Maria. In locul lemnului celuidin raiu, lemnul crucei. In locul mortei lui Adam,moartea lui Christos. Crucea a biruit satana diavolul,cu aceia fu biruit,cu lemnul acel din raiu birui preAdam diavolul. Aa i Christos cu lemnul crucei biruipre diavolul. Moartea Adam omora pre oameniice s nascura dinteansa, aa i moartea lui I. Chr.,au invieat pre oamenii ce fura dupa dansul. Eva agonisimunca tn tot rodul sau, iara fecioara Mariea, agonisibinele ie veci, a tot rodul ce.cred fiului sau. Pentr'aceanu te mira o iubitul meu cretin, pentru ce au rabdatDumnezeu puternicul ca 'acela, ce n:are putere, ci cas. tii 1-sa pricepi, ca intealt chip nu ear puteacunoate puterea i intelepciunea i dreptatea lui Dum-nezeu. Puterea, ca acolea unde nime nu putu sa faca,Dumnezeu ispravi. Direptatea, c'au vrut Dumne-zeu i cu sila sa izbavasca rodul omenesc din munci,ci n'au vrut, ca sa n'aiba a raspunde diavolul sa zica :Eu am biruit pre oril, iara eu sunt biruit de Dumnezeu,ce lucru mare easte. Penteacea vru Dumnezeu depriimi acestea toate, pentru ca omul cel d'antaiu Adamcazu. Penteac.ea earai Adam cel nou, Domnul nostruIs. Chr. radica-1 i-I indrepta. Intelepciunea lui Dum-nezeu s'au aratat, ca toate lucrurile le-au adus Inteo

:

lui'

www.dacoromanica.ro

30

protivA. Cum au Intrat diavolul in sarpe de au prl-lAstit pre Adam, asa si Dumnezeu au intrat In trupde om, de au prilAstit pre diavolul. i de nu vreaDumnezeu moartea cu blAstem, cum vrea sA scoat omuldin blstem. lard alta moarte cu, blastem nu era Inlegea veche, fail de rAistignirea, cA asa easte scris :Bldstemat easte tot omul ce moare pre lemn. Decipentru casd schimbe blAstemul spre blagoslovenie, gustadin moartea cea cu blAstern. Sau cum ar hi chematlimbile cAtre sine, nu ar hi rAstignit, c fArA derAstignire, nime nu moare cu hiAnile intinse. Pentr'aceaChristos muri pre cruce cu marine Intinse, ca cu omanA sa tragd cAtre sine izrailtenii, cu alta m'anA SAcuprinz A. pe paganii. Pre cruce au luat moartea Dorn-nul Christbs, C crucea patru margini a lumei tine.Cornul din sus tine partea din sus, cel din giostine partea din jos, iarA cornurile cele din mijloctin prin prejur toate marginile lumei, ca s arateDomnul Christos, c mAriea sa este acela, carele pretati din toatA lumea adunA si tuturora In lume im-pArateste, 0 cu moartea sa pre toll lurnineaza. PuteaDumnezeu sA izbAvascA pre om, Med de muncA si fArAde moarte. Ci direptatea dumnezeiascA nu lasA sA do-bandeascA In dar omul binele acela te de blind voiel'au perdut ; ca sA se rAscumpere strAmbAtatea luiDumnezeu si SA plAteascA orhul gresala sa cu certare ,de munci si de moarte. IarA cine din oameni vrea sAfie harnic s poatA rAscumpAra cu moartea sa pAcatelea toat lumea, cAnd tot omul, cAll nscuse dim intruAdam era unsi de pAcate si uriIi lui Dumnezeu. Sitop supt blstamul lui Dumnezeu era cazup. Nu eraharnic nime din oameni, cu moartea sa SA Imbran-zakA pre Dumnezeu si cu Sc.Ingele sAu SA rAscumperelumea din munca de veci, CA Dumnezeu de la omulpAcAtos nernica nu trebuiaste. Pentr'acea sA cadea sahie fArA de pacate acel om, ce va plAti lui Dumnezeupentru oameni. SA hie cu destoinicia Intocmai cu Dum-nezeu, ca SA hie plata aceia mare si fArd de pret, sa

www.dacoromanica.ro

31

hie In tocma i deplin plata. Ca un rob, cand ranetepre Imparatul, nici cir manile, nici cu capul nu poateplati strambatatea Imparatului, ca nu-i de o po-triva. Iara cand imparat, altui imparat plate;te, atunci-ideplin plata 1 de o Potriva. Insa nu ca. doara ChristosIn fire Dumnezeeasca au rabdat munci i au plata,ci In firea omeneasca au rabdat pentru noi i a4 platit,ca tin om deplin. !ail ca un Dtimnezeu deplin, platalui fu fara de masura si ne preluita, pentru pacateleomeneti cele far a. de mast ra. Caruia multamit iinchinaciune, din preuna i laud trimit in \Tednetrecup. Amin.

Z.,.44:71.)3!ova 410:b.. 4

www.dacoromanica.ro

iSUS PE CRUCEde 1)1 BOLINTINEANU

0 Christ, cu par de aur i cu cuvntul dulce,Din care se revarsa al mangderii dar!Tu fnsuti ai 2iS Christe, cdnd te-a urcat pe cruce:Nu vrei sd faci, parinte, sa treaca-acest pahar?"Ce te gdndeai tu oare vorbind asa, Isuse?Gdndeai Ca o sit piara ce tu ai semanat?Gdndeai ca Fariseii au sd intoarcci mdinePoporul din credinta ce azi ai insuflat?Nu sunt acei puternici ce 'mpiedicd-o doctrinaCu toata stdruirea si influenta kr I

Ea insets!, cdnd nu are principiul de luminaDe viata si dreptate, ucide al ei sbor.Doctrina ta e sfanta si are viola 'n sine,D'aceea pretutindeni lastari addnci a, prins.Cu cdt aflat-a piedici, ci suferiMi sublime,Cu-atdta, peste lume in noapte s' a intins.D'atunci de tiranie noi nu ne temem foarteCdnd se arca Ma aice pe pdmiint I0 tiranie 'n sdnu-i aduce a ei moarte,;i se arata '1,4 viata cum naste un mormdnt.

4'.11.4.1Vt.410431Pt\Ati.

www.dacoromanica.ro

DE CE A VENIT MANTUITORULde Nlitropolitul ANTINI IVIREANU

Cuvant de invitaturit la Duminica Florii ler

Cum va putea fi adevarat, Domnul tuturor faptu-rilor a-i fi lipsa de niste dobitoace ca acestea ? 13a dei-a fast lipsa de call i de carute, ca sa mearga undevaiare el cu mult mai slavite i. mai laudate cata decataceste ; ca zice David : s'a suit pre heruvrmi i asburat, sburat-a pre aripele vanturilor" (Psalm 17).De ce sunt drept aceea carle lui Dumnezeu acestea,cum i-a fost lips a sa purta de niste netrebnice do-bitoace ca acestea ? Lips i-a fost nu numai pentrusine, ci mai vartos pentru mine, ca ma Ingrozia premine mai mult de marirea aceea de care este scris :Infricopt este cela ce ia sufletele boiarilor, Infricosateste mai mult decat Imparatii pamntului", i iaraizice Intr'alt loc : Dumnezeul izbandirilor Domnul, Dum-nezeul izbandirilor slobod a ludrat ;" de care fried igroaza fiind cuprins i incepatoriul neamului omenesc,stramoul nostru Adam, s'a ascuns i n'a cutezat casa iasa. Inaintea Infricoptei fete a lui Dumnezeu, pentrucaacesta4 Dumnezeu, precum este Infricopt i groaznic,a5a., este de bland i de smerit, ca n'a vrut neamulomenesc cu groaza sa-1 Intoarca dela ratacire 0 cuinfricoare, ci cu blandete i cu faceri de bine ; pentruaceea zice c i-a fost lipsa tocmai de aceste dobitoace,pre care fu dus smerit i cu bland* In Ierusalim ;iar pentruca mai dinainte aratase din destul marireaIngrozirii si a dreptatii, sa cuvinea drept aceea aratat

www.dacoromanica.ro

34

celor muritori tocrnai i multimea blan.detelor 0 amilostivirii, vrand ca pa. implineasca i prorocia pro-rocului Zaharia, care a zis spuneti. fetei Sionului :iata Impratul tali vine la tine bland 0 ;nand preasina 0 pre manz fiiul celui de sub jug". Cu care cu-vinte Auhul slant, groaza care o putea socotl norodulpentru numele cel Imparatesc, facand pomenire de blan-d* 0 de smerenie, minunat au potolit, lntru atatacat nu era nimic a# de sarac 0 de ldpadat, carele sasocoteasc c nu va putea merge la imparatul cel cunumele smerit i sarac. Deci spre aratarea acestei fa-ceri de bine iubite, cu adevarat i-a fost lips lui Dum-nezeu de acele dobitoace, Ca precum Imparatii C11 unfel de haine cand merg la vanat, cu alt fel cand mergla Ingropaciune, i cu altfel de haine cand merg lanunta ; a i Dumnezeu dupa vremi s Infrumuse-teazd, drept aceea cu altfel de podoab va veni. candva judeca lumea, c. va venl pre noriul ceriului, cuputere i cu slava mare, ca a sa cuvine mai vartosjudecatoriului ; iar acuma pentruca nu vine sa judececi vine pentru ca sa cumpere i sal Intoarcal catre sineneamul omenesc, precum Insa0 graqte n'a trimisDumnezeu pre Fiiul sau in lume ca sa judece lumea,ci pentru ca s mantueasca lumea printr'Insul."4i toc-mai pentru aceasta i-a trebuit sa. vie Imbra.cat cubland* l cu smerenie, ca nu doara viind cii altaslava oarecare mai mare, s se sparie -oamenii i safuga de dansul, precum odinioara Jidovii In munteleSinai, speriindu-se au fugit neputand rabda groaza

marirea lui" ; ca de ar avea cineva ochi ca aceia,cari Intr'a oglinda macar cat de putintel sa poatavede aceea lard desavar0t- i nespusa mare adancimeal facerilor de bine a lui Dumnezeu, acela adevarat n'arputea s se opreasca ca s nu se aprinza de dragoste0 de bucurie, i ca sa nu vesteasca deapururea lau-dele cele dumnezee;ti, i ca sa nu se rapeasca In mintede minunea unor faceri de bite ca acestea. carisocotesc drept aceea aceste faceri de bine-ziva i noaptea,

:

i

:

gi

www.dacoromanica.ro

3,5

care de ce bucurie vor fi cuprinpi pi cu ce veselievor rasfati, i ce sarbatori vor praznui, ce psalm pice cantari vor cnta ? Cu adevarat nu numai cu psalmi

cu cantari de veselie trebuepte s praznuim o facerede bine ca aceasta, ci i preste fire (putem a zice),oarecare lucru de bucurie mare sa facem, i cu yeseliedin destul sa praznuim ; i pentru ca s nu fie bucuria

veselia uastra in depert, trebuie sA ctinoaptem cuochii cei sufletepti praznuirea vrernii aceptia, ca sanu ne zica pi nou proorocul : uliul pre ceriu a cu .noscut vremea sa, turtureaua, randureaua pi barza aucunoscut vremea venirii lor, iar norodul meu n'a cu-noscut judecata liii Dumnezeu" ; ca urgit lucru va fi

necuvios, cand pasdrile vor cunoapte vremea lor,dupa. -vremea aceea Ii vor ptl schimba lacapurile

sale, iar noi vremurile cele rnduite de sfanta bisericaspre spasenia sufletelor noastre nu le vom cunoapteca precum trupurilor celor vii, a sufletelor le estede lipsa schimbarea vremilor, ca faptelor celor de multefeliuri, iara de multe feliuri le lipsesc ca sa le sporeasca.Care lucru bagandu-1 de seama biserica noastra, ca omaica dulce i Iubitoare de iii deapururea priveghind

rugandu-se pentru noi a randuit schimbarea vre-milor ; pentruca acea5a schimbare de vremi, nu numaiurcarea lucrurilor celor sufletepti s o schimbe (carelelucru mult a ne strica a putut), ci i spre faceri de bine

spre cuvantari dumnezeepti ne Indeamna; ca pentruaceea vreme, care este dela Duminica Intrarii Dom-nului Iisus Hristos In Ierusalim pana la ziva patimilor,a randuit biserica noastra, ca SA fie vremea canoniriipi a pocainlii, iar din ziva aceea para. la Papti este aIntristarii pi a amaraciunii, iar dela Papti /Ana la Ru-salii este vremea bucuriei pi, a veseliei sufletepti ; caacele taine le-a randuit Dumnezeu ca pre aceste vrernisa se savarpeasca, care facand agera firea omulul, aInmulfi fdptele cele bune Indeamnal. Iar acuma pentrucaeste vremea sau ziva intrarli Domnului nostru In le-rusalim, putei doara Intreba : ce va biserica noastra

pipi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

86

ca aceasta sfanta vreme, sau mai vartos sa zic ce poh-tete dela noi? Pohtete vremea aceasta cugetul celbun al sufletului nostru catra Dumnezeu Mantuitoriulnostru, pohtete dreptatea, pohtete dragostea cea ade-varata, pohtete i niarire din inima smerita ; pentrucatoata_mantuinIa omultii dela Dumnezeu este, 0 omulnu vrea sa mearga catre Dumnezeu, ci Dumnezeu s'amilostivit i a venit la om.

Iar de veli Intreba la ce a venit ? Venit-a (precum1nsui zice), ca sl caute 0 sa mantueasca pre cel ceera pierit ; a venit ca sa arate lumina acelora ce eralntru Intuneric i edea In umbra mortii", (Isaia, 61),venit-a ca sa mantueasca pre cei robiti i pre cei ra-tacip sa-i aduca la cale, i pre cei streini la moiilelor, 0 pre cei morti sa-i Invieze spre vieata, 0 pre vrdj-maii 0 pizmaii lui Dumnezeu sa-i impace cu Dum-nezeu Tatal, t facandu-i parta0 duhului sau celuisfant si-i faca moneni Imparatiei sale ; venit-a dreptaceea: robilor rascumparare, mottilor lnviere 0 viega,bolnavilor vraci, ratacitilor cale dreapta. .i luand Dum-nezeu trup mergea dupa cela care fugise dela dansul,a fugisd dela binele cel mare omul cel orb 0 nebun,lntru atat cat nu l'a putut Inturna cu nici un glas destrigare proroceascd, ca sa se intoarca pre calea ea-tacirii.

Pentru aceea insu0 Dumnezeu IntruPandu-se s'a a-propiat de cel ce fugia, ca sa-1 Intoarc catre sine ;despre care lucru invald apostolul, cand zice : ca.Domnul Hristos n'a luat din Ingeri, ci din samanIalui Avram a priimit". A priiml, sa. zice : care prindeunul dintre vrajmaii sal, 0 fiind volnic ca sag omoare,nu-1 omoara, ci-1 face lui I fiu 0 mostean In casa sa.AA a priimit drept aceea i Mantuitorul nostru sa-manta lui Avraam.

Iar de vrei vrea cu putintele cuvinte, ca sa Intelegila ce a venit ? Ascult de vezi ce zice prin Isaia pro-rocul : Duhul Domnului preste mine, pentru care In'auns. a binevesti saracilor m'a trimis, a vindeca Pre

www.dacoromanica.ro

37

cei odrobiti cu inima, a propovedul celor robiti iertara,celor orbi vedere, a chemA Domnului a priimit, casA se mangaie tot jalnicul, i ca sA puiu tArie tuturorcelora ce jAluesc In Sion, i ca s le dau lor coroanapentru cenuO, untul veseliei pentru suspine, hainabucuriei pentru Intristare". Ce este drept kceea maiclulce cleat cuvintele acestea? Ce este mai frumosce este mai iubit ? De este drept aceea trimis Hristosdela Dumnezeu Tatl spre savAr.sirea acestor faceri debine, sA, fie blagoslovitA venirea lui In lume, i sA fieblagoslOwit- i acela ce 1-a trimis pre el la noi, i s fieblagoslovit i acela ce vine, a cAruia facere de bineastazi cu asemenea glasuri strigand pruncii, o propo-veduesc : blagoslovit este acela ce vine In numele Dom-nului. osana intru cei de sus". Care cuvnt nu numaiastAzi, ci In toata vieata noastrA, limbile, rosturile igurile noastre s-1 grAeascA.

Aceasta este dar taina acbea care incepe a prAznulbeserica noastr astAzi, i ne aratg nou vaetile, plan-surile, suspinile i durerea pArintilor celor din legeaveche, cari cu atAta dragoste doria de venirea lui Hristos,precum Insui zice cAtrA ucenicii sai : fericiti suntochii cari vAd cele ce voi vedeti, c adevAr zic vou ;multi ImpArati i proroci au vrut sA vazd cele ce vedetivoi l n'au vAzut, i sA. auzA ce auziti voi i n'au auzit ;"ca acetia top au luat numai fAgaduinta acestei faceride bine, iarA nu motenire, precum prqte 1 apostolul :dupA credinIA murirl ace;tia toti, neprilmind fAgA-duinta, ci de departe privindu-o. Frumos grAete pri-vindu-o cA precum fac aceia cari un lucru, foartelubit 11 vad de departe, iar la el ca s meargA nu pot,cari cu ochii vAzAndu-1, iar cu ougetul i sufletul do-rind II privesc, care lucru face sfntul acela Patriarh,carele cu atatia ani murind inaintea lui Hristos, zicea. :mntuirea ta voiu a9tept Doamne, 1 oasele melesa vor odihnl 1ntru nAdAjduire". Pentru care lucrumie mi sa pare a fi parinti cei de demult asemeneaacelora pre cari 4i ia 9i-i invAluete furtuna cea de

pi

:

;

www.dacoromanica.ro

38

noapte pre mare, 91 vAd lumina oare uncle departeIntr'un loc de nAdejde pusA spre care silesc ca sA oajunga cei InvAluip, 9i adesea cu ochii catr dansaprivesc, 9i. panzele Le Indrepteazd ca sl meargA 4dincat pot) Intr'acolo ; si aceea de nu pot, Intr'alt chipcu ochii 9i cu sufletul o cuprind. A9ijderea 9i pdrinpino9tri cei de demult, Intorcanduli ochii spre luminacea adevAratA, spre Domnul nostru lisus Hristos (carecu lumina sa umbra 9i Intunericul lumii ace9tia austricat), cu smerenie 19i Intindeb. Mantle sale, 9i spreaceea din tot cugetul doria, 0 spre aceea degrab caSA soseascA pohtia, strigand cu prorocul : degrab sa.ne IntAmpine pre noi milele tale, Doamne, cA am sA-rIcit foarte ;" spre care ftrigare Ii IndemnA 9i de Durn-nezeu cuvantatoriul prorocul Isaia zicand : carii vaaducep artinte de Dumnezeu, nu tAcep 91 nu fili muti,panA cand va pune lauda lerusalimului pre prnant ;"zice 9i Intr'alt pentru Sion nu voiu tAce4 9i pentruJerusalim nu mA Val odihni, panA cand va ie9i caItfmina dreptatea lui 9i nrantuitoriul lui ca o fAclieaprinsA ; adia, pentru marea dragoste cu care iubescbiserica 9i adunarea celor creclincio91 nu voiu tAceanici rnd voiu odlhnl, ci deapururea cu rugAciunile melevoiu strigA cAtre urechile milostivirii dumnezee9ti, pAndcand va trirnite pre dreptul acela, de carele toate nea-murile doresc, carele ca rAsAritul soarelui 9i ca fAchacea aprinsA Intunericul lumii va stricA, 9t lumina ceaadevAratA, adicA luminata cuno9tinta a lucrurilor clum-nezeet1 o Va arAt ochilor oamenilor celor muritorisl fagAdue9te, 9i prectim a fAgaduit a 9i savAr9it, slo-bozind dintru adAncul inirnii cu cAldurA cuvantul acela :raurati ceriurile de sus 91 norii sA plouA dreptate, sase deschizA pAmantul 0 sl arate pre mantuitorul.. Cezici prorocule? Ce pohte9ti? De pohte9ti ca sA iasAdin ceriu 91 _Entre nori cel drept, cum zici parnantuluica sAl arate pre mantuitorul, 91 cum poate fi ca ceriulcu norii sA iveascA pre cel drept? Si pAmantul sA-1arate? ArnandouA sunt adevArate, din ceriu 9i de pre

www.dacoromanica.ro

89

pamant deodata a sa ivl ; din ceriu, pentruca este fiullui Dumnezeu de pre pamant, pentruca este fiul ome-nesc, pentru aceea strig catra ceriu 9i catra pamant,ca sa ne arate noua pre dreptul 9i mantuitoriul acelaal lumii.

Drept aceea aceste cuvinte, acesfe strigari, 0 acestedorinte ale 8fintilor parInti, biserica Intru aceasta vremeni; le aratd celor mai dinainte fagaduindu-le, iara mouaclandu-ne mila sa, caci ce doria sfintii aceia parintinoi avem, 0 ce mila atepta ei, pre noi ne-au Intftm-pinat, 0 ce privi ei de departe, noi cu evarighelistulavem astazi : carele era dinceput, care am auzit, care'am vazut cu ochii no#ri, care am privit, 0 mainilenoastre am pipait pentru cuVantul vietii, pre acelavestim 0 marturisim voua vieata cea vecinica, carea fost la Parintele, iar acum s'a aratat ;" a carui ara-tare, atata bucurie ne aduce noua, mai mult decatee avea parintii cei sfinti dedemult, a caruia nteptarecu drag i durere ma Indeamna ca sa zic acest cuvant ;saruta-m pre mine sarutarea gurii sale ;" Ca toricall era din duhul cunotea cata mita' _era sal versepre buzele aceluia ; dorind si el drept aceea ca sa fieparta; unei bunatati ca at4tia, zice din tot sufletul,ca sa ma sarute pre mine cu sarutarea gurii sale ; carecuvant atata face, ca 0 cand ar zice : pre Moisi nu-1auz, cad este la limba Impiedicat, buzele Isaiei suntIntinate. Ieremia a gral nu tie, pentruca este prune,0 top prorocii au amutit, ,ci el insu-0 sa-mi graeascamie i sa-mi deschiza voia parintelui sau, 0 In. fiintasa pre mine sa ma Invete : a caruia prea iubita fiinta'pre mine sa. ma Inoeasca, 0 raulile lnvapturilor luis se faca In mine izvor de apa manluitoare Intru vie*cea vepica.

Vedeti drept aceea, fratilor, ce taina mare praz-nue;te biserica noastra Intru aceasta vreme ; care tainacei dedemult Intru atatia ani dela Inceputul iumii audorit i n'au c4tigat, iar noi Intru aceasta vreme a-vandu-o o praznuim. De aici lesne este a Intelege ce

www.dacoromanica.ro

40

pohteste dela noi pricina aces-Lei sfinte vrerni. Pohtestenevoinla sfintelor rugaciuni, laude dumnezeesti, mill-Iamite pentru binele ce am luat dela Dumnezeu, Im-paratirea milosteniei, posturi, impreunare adesea cuprea sfintele taine, cur4enia sufletului, care acesteatoate gAtesc sbila. Intru inimile noastre, spre venireaDomnului ; i ne IndeamnA spre faceri de bine, c'a cuaceste podoabe de fapte bune logodnica chiama" cAtrsine pre iubitul mire zicand : patul inimii mele In-frumusetat este cu florile doririlor dumnezeesti, 0 casamea este ca lemnele cele mirositoare 9i nestricatea facerilor de bine Intemeiatr. Ca pre acest fel desala; 0 mirele bucuros pleac, 0 rmne acolea pAna"cand trece ziva i umbra pleaca. Spre praznuire ade-varata" acestor taine, trebuie ca sa"-0 rndueasca omulvremea In toate zilele ; iar de nu vom face nici uniledin acestea, de ce folos vor fi noua aceste sfinte vrerni?Trebue;te pentru aceasta ca sa ne facem i noi scgivremii 0 s ne nevoim spre prbiznuirea intrarii trupetia Domnului nostru Iisus Hristos In Ierusalim, 0 spreascultarea patimilor Sfinliei Sale sa ne gatim, ca sAputem strigA i noi ca talharul : adu--ti aminte, Doamne,cand vei veni Intru Impratiea ta ;' 0 cu moartea saomornd moartea s'a ne dArueasca vieata cea dorit,amiu,

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI DE PAUIde B. FL MARIAN

Cea mai mare, mai Insemnata, mai sfanta. 0 mAi Im-bucuratoare sarbatoare de peste an, dupa spusa Ro-manilor de pretutindene, e Seirbdtoarea Pcgtilor, Pay-tile sau Invierea Domnului, Intaiu : pentru ca In aceastazi Christos a 'nviat din morti cu moartea pre moarteceildnd i celor din morminte vieatei deiruindu-le", iaratore cei vii rescumparandu-i de sub jugul pacatuluistramoesc 0 Impacandu-i cu Dumnezeu ; i al doilea :pentru ca ea cade totdeauna la Inceputul primaverii,anotimpul cel mai frumos i mai placut, and toateIn natura invie.

Drept aceea Romanii nu numai c ateapta sarba-toarea aceasta, i mai ales dupa un post atat de In-delungat 0 de greu cum e Postul mare sau Paresimile,cu cel mai mare dor 0 bucurie, ci ei cauta In ace1a0timp ca locuintele lor sa fie cat se poate de bine gri-jite 0 curate i a se pregati cu toate cele trebuincioaseastfel cd., sosind sfintele Pagi, toate sa se afle In ceamai buna randueala.

Barbatii, cari pand. In Joia mare din Sdptdmerna pa-timilor, lucreaza de reguld la camp, daca e timp cal-duros, din ziva aceasta incepand, Inainte 0 pand dupaPa0i, nu se duc mai mult la camp, ci raman acasa,paite ca sa curateasca 0 sa grijeasca pe langa aceasta ;sa mature curtea, sa stranga toate gunoaele 1 sa le

www.dacoromanica.ro

42.

arda sau sa le punA gramaild Inteun loc Indosit casa putrezeasca ; sa repareze gardurile, cari sunt stri.cate ; 0 sl are in gradina ; 0 parte ca sa stea muerilorIntru ajutor ; s'a le aduca apa 0. sa le taie lemne ; saljunghie mieii i purceii de Pati i sa aduca tauturiletrebuincioase.

Femeile, tot din Joia-mare, sau cu vr'o cateva zilesi mai nainte de aceasta, Incep a deretica 0 a Ingriji ,prin case, a unge i a varui, a spala toate albiturile 0a svanta cele-l'alte haine, a r,;* 0 a Impestri oua, acoace pasca precum i alte copturi ; In scurt zis : ase Ingriji i a se pregati toate cele trebuincioase pentruziva de l'ati.

Fetele cele mari, precum .si multe dintre nevestelecele mai tinere, Incep acum c'o saptaman sau, dupa*imprejurari, chiar 0 cu doua mai Inainte de Pgti,a-0 scoase cate o cama.sa" noua cu pui 0 cu altile, pre-cum 0 alte haine, atat pentru dansele cat 0 pentruparintii, fralii 0 surorile lor, adica pentru barbatii0 fii Ior ; caci fieca.re tine mult foarte la aceea ca saaiM pentru ziva de Pati, dad nu se poate tocmaitoate hainele, apoi.macar una, macar o camea nouanoula

PASCACea mai Insemnata coptura, pe care o mananca atat

Romanii din Bucovina cat 0 cei din Moldova In de-cursul serbatorii Pa;tilor, este pasca pl. pasci, dim.pdscug pl. piiscute

Origina acestei copturi, dupal cum n spune o le-genda din Bucovina, e urmatoarea

Zice ea', calatorind odata Domnul nostru Is. Chr.cu apostolii sal prin mai multe sate 0 orne spre a face

www.dacoromanica.ro

43

oamenilor bine, 0 ajungind Inteun sat, se abgtura laun gospodar ca sa poposeascg. puIin i apoi sg piecemai departe..

Gospodarul, un om de omenie 0 foarte prevenitori-a primit i i-a ospgtat cu ce a avut 0 cum a pututmai Vine, iara la pornire le-a mai pus merinde 1 prindesagi.

Dupg aceasta, multgrnind Is. Chr. cu apostolil sitgospodarului pentru primire 0 luanduli rrnas bunde la dnsul se pornirg, mai &parte 0 mergand ei, cattimp vor fi mers, ajunsera Intr'o pgdure.

Mergand 0 prin pgdurea aceea, 1-au Intrebat a-postolii pre Is. Chr. : Cand vor fi Papile?"

Cand yeti ggsl pane de grail In traistele voastre,atunci vor fi Pcgtile!" rgspunse Ists.

Gospodarul, la care au poposit, le-a fost pus panede gill.' In desagi. Deci cautand, 61 In desagi 0 aflandpanea au spus lui limp ca au.

L Bucurati-vg, cad acuma sunt Pa;stile !" lergspunsei atunci Istm

i de atunci Indatineazg i Cre4inil a face pascrDupg alta legendg, tot din Bucovina, pasca se face

de aceea, pentru cg Iistis Christos IPainte de a fi prinsi restignit pe cruce, zise Invagceilor sei, cg ping atunciau rnancat cu totii In decursul Palilor copturi ne-dospite 0 nesgrate, adecg turie sau azime, de acumainainte hied vor !Arica copturi dospite i grate, carise vor numi pascd.

www.dacoromanica.ro

44

LEGENDA OUALELOR ROIT

Zice ca pe dud se afla Domnul nostru Is. Chr.rdstignit pe cruce si pe cnd nempacatii sei dusmaniII necdjiau si-1 batjocoriau In tot chipul, Maica Dom-nului, ca maica, f4candu-i-se mild de fiul seu, lub." ocosarca plina de ou, se duse cu dnsa la jidovi siInchinndu-le-o Ii ruga sa Inceteze a-1 chinui si necdj1mai mult.

Rautaciosii si neInduratii jidovi Insa, in loc s'oasculte sa li se facd si lor mild de Is. si sd. lnceteze,Incepura a-1 batjocori si mai tare. Iar dud Is. cerca sl-i ded apa de Mut, ei Ii detera in batjocura ()letsi urzici.

Maica Domnului, vazand aceasta, puse cosarcacu male lnga cruce si Incep a plange In hohot dese cutremurd cdmesa pe dansa.

Stand cosarca langa cruce si curgand din rnainilesi picioarele lui Is. sangele siroiu, In scurt timp o partedin oudle eke se aflau Intr'Insa se Improscara si seimpestrilard, lard o parte se umplura asd de tare desange ca se facura toate rosii, ca si dud ar fi fost vapsite.

Domnul nostru Is. Chr., vazand Ca oudle s'au um-plut de sange Isi arunca privirile sale catra cei ce seaflau de fap si le zise : -

De acum Inainte s faceti si voi owl' ro# i. im-pestritate lntru aducere aminte de restignirea mea, dupacum am facut si eu astazi !

Dupa ce a Inviat Domnul nostru Is. Chr., MaicaDomnului a fost cea dintdi care a facut oua rosii,pasca" i mergand plina de bucurie cu dnsele ca sa.-1vada pre fiul sau, fiecarui om, pre care Il Intalnid,li zicea : Christos a inviat !" i-i daruid cate tin ou ropsi ate o peiscutd.

,5i de aunci incoace au Inceput apoi oamenii a faceoud roqi i impestritate de Pasti.'f,

www.dacoromanica.ro

45

IN NOAPTEA IMVIERII

Sf. Scriptura ne spune ca dupa ce au scoborlt Nico-dim si cu Iosif din Arimat6a. pre Domnul nostru Is.Chr. de pe crucea pe care a fost restignit, si dup ce1-au Inmormantat, mai marii Iudeilor pusera aoo Inaceeasi zi ostasi sa-i vegheze mormantul, temandu-seca nu cunp.T, venind Invataceii sal peste noapte sa-1fure si apoi sa se laude c'a Inviat.

Deci, precum au veghiat ostasii, pusi de Iudei, preDomnul nostru Is. Chr., cand acesta a fost luat de pecruce si Inmormantat, tot nA este si acuma dating.,daca nu tocmai pretutindeni, In toate ladle si satelelocuite de Romani, apoi de buna seama ca In cele maimulte parti, de a i se veghia toata noaptea spre zivade Inviere aerul sau epitaful, adeca icoana care repre-zinta Inmormantarea Domnului nostru Is. Chr. si carese scoate In Vinerea seaca din altar si se pune in n ljloculbisericii pe un postament anume facut pentru acestescop, unde sta apoi 'Ana Dumineca dimineata, adecapana la Inyiere.

De oarece Insa Invierea Domnului nostru Is. Chr.pica de regula In luna lui Martie si Prier, cand noptilesunt Inca destul de marl si timpul foarte schimbaciossi friguros, de aceea e pretutindene datina de a se faceSambata seara un thc mare In apropierea bisericii,care arde toata noaptea pana a doua zi dupa Inviere,0 care serveste celor ce stau si vegheaza, parte spre In-calzire si parte spre luiminare.

In multe parti Insa, si mai ales la munte, unde caselesunt foarte departate upele de altele, este datina de'a se face nu numai un singur thc, ci mai multe, si anumeunele In nemijlocita apropiere a bisericii, iara altele prinsat pe dealuri sau pe .langa case.

La munte sau In acele parti, unde sunt paduri multesi prin urmare si lernne de Intrecut, focurile acestea suntfoarte lestte de facut si toata noaptea de Intrelinut. La

www.dacoromanica.ro

46

tail Trig, ttnde padurile sunt rari si prin urmare silemne putine si Inca si acelea cat se poate de scumpeeste datind ca juratul sau unul dinti e juratii satului,ori mai multi feciori, sa umble Sambata dupl. amiazipe la case, sa cearA si s' strait& ate tin lemn, anumepentru facerea focului spre ziva de Pasci, si abia dupace au stilts ei lemne de ajuns, le duc la biseria undofac numai un singur foc, care dureaza asemenea panaDumineca in ziva Invierii.

Partea cea mai mare de ateni dau din toata. inimalemnele ce li se cer. Sunt ins o seama de oameni asde sgarciti si de Impietriti la inima, ca nu vreau a deanimicd.

Dar pentru aceasta sunt, atat In Bucovina,clt 0 InMoldova, i feciori de acei, cari puindu-i pe astfel deoameni la rebus nu se pot rabda de a nu le veni mai pelama de hac, prin aceea cal, nu mult dupd ce Insereazabine, se duc si le full portile, portitele sau propteleledela gard si le pun pe foc, astfel ca pana diminega nuse and decat cenus dintr'Insele.

In Basarabia este datina" de a se face spre ziva dePasti un fel de gramezi sau movile de ogrinji, ciuclejisau ciocleji, beldii, strujeni, frunze si alte uscAturimai marunte si (apoi a le aprinde.

Focul acesta ar fi sa* se Intretina toata noaptea, ceeacese '0 face pe alocurea. De oarece Ins4 nu se poate tot-deauna privighia, de aceea Intr'un tarzin se stinge, sprea se aprinde iarasi pe la manecate si a arde apoi par&ce se savarseste Invierea.

Aceasta datind se observ foarte strict in Basarabia,unde mai fiecare casa are focul sau asa ca, de fumariacea mare mai ca, nu se \raid casele.

In acelas timp, unii istorisesc fel de fel de IntamplAri0 povesti sau legende, iarA altii calla' cu cea mai mareIncordare si atentiune cat si. cum se va deschide cerulsau in ce parte va arde vreo cornoar, caci In aceastnoapte, dupa credit*. Romnilor de pretutindene cerulse deschide 0 o voce necunoscuta Intreaba pre cel ce

www.dacoromanica.ro

47

1-a vazut deschizandu-se : ce doreste ;1 voe;te. i dacarespectivul cere atunci dela Dumnezeu iertarea pacatelorsau altceva, dorinta i se 1mp1ine;te. Iar daca vede vreocomoara arzand, poate s mearga la dansa sa-0 Insemnelocul, ca a doua zi s'o poata desgrop4.

Multi in0, tot spre acest scop, adeca spre a vedea cumse deschide ceruI 0 unde ard comon, fac focuri sau pa-alai In seara spre Pa;ti, pe langa case sau prin altelocuri, din fan stricat sau din ni;te gunoaie, 4n cari punusturoiu sau coji de usturoiu, unde stau toata noaptea0 pandesc. Iar altii nu dorm, ci vegheaza toat noaptea,pentruca a; au apucat din mo0 stramo0, 0 a;a estebine.

Pove;tile sau legendele ce le istorisesc cei ce stau;i. vegheaza langa focul de langa biserica, se referescde regula la prigonirea Domnului nostru Is. Chr. dinpartea Iudeilor, la patimile, moartea 0 mnvierea sa ; apoila luna hti Martie 0 Prier 0, In urma, la arderea ,;i. des-groparea comorilor.

Unele dintr'aceste legende lb-am reprodus in capi-tolul premergator despre oudle roii, iar celelalte, canImi mai sunt cunoscute, le reproduc In Orele urmatoare :

Zice ca. chiar 4n noaptea cea dintaiu, dupa ce a fostDomnul nostru Is. Chr. Inmormantat, strajerii, can eraupu0 de Jidovi ca sa-i pazeasca mormantul, porunciraunui budtar ca sa le faca de mancare : paine de grail,oua albe fierte, 0 zeama de coco;, dar cocowl astfel sfiarba, ca toat carnea sa-i pice de pe ciolane.

Fiind cele poruncite gata, se adunara toti strajeriila un loc Inteo casa ;i se pusera fail grija la masa casd manance.

N'apucara Insa bine a se a;ez la masa, ;I iata ca deo-data 0 pe nea;teptate intra Caiafa Inauntru 0 le ziceintr'un ton restit :

Cum de nu stall. voi sa paziti mormantul, dupcum vi_ s'a poruncit ?... au doara niciunuia dintre voinu i-a plesnit prin minte, ca peste noapte poate s vie

www.dacoromanica.ro

48

cineva si sa-1 hire pre Is. si atunci Invittaceli sai potsa se laude si sd zica c'a Inviat !

Auzind straljerii cuvintele acestea, Incepura a radecu dispret si a zice :

Cand va rasari din panea aceasta grau, cand vorles1 din ouale acestea pui, si cand va invia cocosul dinstrachina, atunci ya Invia si Isus.

Ins n'apucara bine a vorbi cuvintele acestea, sideodatal rasarl grau din pane, iesfra pui din oua, iarbucatelele de came se stransera la un loc si Invi cocosul.

i cand iesl cocosul din strachina Incepa a bate dinaripi 0 a-i stropi cu zearna.

,4i de atunci sunt toti Jidovii pestriti, de atunci auei alunle pe fard.','

www.dacoromanica.ro

PAG1N1 ALESE- DIN SCRIITORII kokAlitBIBLfcrrtCA TERIODICA DE POP MAW ARE

44 'lei Abonoinsontul la o serij, as 50 moors simple.No. r. Va.il Alecsandri: 0 plimbare In

munti,No. 2. Ion Creangez : Mos NiChifor Cotcarul.No. 3. M. Eminescu: Poezii.No.4. L BratescuVoinefti Nuvele.No.,5. I. L. Caragiale 0 fAclie de Pastt.-

La Conac.No. 6.V. A lec.sond ri : Ostasii nostril.No. 7. M. Emir escu LuceafArul Min.No. 8. P. Ispirescuv 1 eana $imzeana,No. g. Vasile Alecsandri; Dan CApitan+de plat. Orut Singer.

No. P hpiresczt : Stefan eel Mare.No. AI. L. Caragiale: CAnutS oat sucit-

Proces-Verbal.No. t# I. Creang : Mos Ion loatl Ivan

Tuchincl.No. 15 -- i6. G. Colbuc, St losif, I.Ghica a. Tudor Vladimirescu.No.17. Jon GAica : Despre munaNo. a M. Eminescu. FAt frumos din

lacriml.No.19.0.Cobuc: Dinteale neamuluinostiu.No. 20. M. Sadoveanu: Povestiri.No. 21. lon .Ghica: Scrisori cAtre V.

A lecsindri.No. 22 - 23. Alecsandri, Bolintinecru

f. a. Iisus MAntuitorul.No. 24-- 25. P. lstirescu : Istoria lui

Mihai Vitehzul.No..96. Anton Pawl: Istoria lui Arghir

a lui Anadam.No. 27. Petru Maior: Extrase din ope-

rele sale.No. 28, I. L. CaragialeplianulldiWanjoati.No. 29-30. JiJ Eminescu: Sarmaul Dionis.No,. 31. Gr. Alecsandrescu:Poezii (seria 1-4*No. 32. C. Negruzzi : Alex, LAptisneanu.No. 33. Al. Vlahuta : Nuvele.No. 34. G. Co,thuc Poezii.Na.. 35. Al. Odobeseriv Motii. RAscoala

Romanilor sub Horia.No. 36. I. L. Caragiale: Schite.No. 37. D. Aoghel: NuveleNo. 38. M. Sadoveariu: Nuvele i povestiri,No. 39, N. Balcescu ; Din Istoria lui Mi-

hai ViteazurNo. 40. P. Cerna: Poezii.No. 41. AL Vlahutd, Nut. ele.No. 42. 1. Eminescu : Satire.No. 43. C. Negruzzi: ProzA,No. 44. Vasile Alecsandri: Poezii pbpulare.No. 45. Al. Obobesca :MihneaVodicelNo. 46.D. Bolintinearzu: Legende istorice.No. 47. Ion Creangd: Povestea lui Stan

Palitul.

No. 48. M. Eminescu: Poezil popular..No. 49. I. L. Caragiale: Povestiri.No. 50. Ion Ghica: Egalitatea. - Santa

acum 50 de ani.No. 51. Al: Russo Cintarea RominielNo. 52. Gr. Aleoermdrescu: Fabule.No. 53-54. Alecsandri: Istorio sod

galben.No. 55. P.. Dulfu : Din povestea Fib

FrumoS.No. 56. 4/. Donici Fabule.No. 57. P. Ispirescu: Povestirl.No. 58-59. Pagini- : Q. Goga, Cofbuo,

Creangd, Pann, etc.N. 60. Q. Goge: Poezti.No. 6Y. Ion Creangd: Amintiri dia copi-

Mei I.No.62. Th. D.Speran(ia. Anecdote popular&No. 63. Ion Creangd: Amintirf din cbpi-\I'M& IL

No. 64. C. Sandu-Aldea : Poiestirl.No. 65. Ion Crechrge it Amintiri din eopi-

lbie. III.No. 66. Anton Pant:: udecata StrugareksiNo. 67.S. FL Mariani J egendele CiocarkeiNo. 68. C. Negruzzi: Povestiri.Not 6g. Victor Vlad Delamarina:No. $r). Vasile Alecsandri: Pasteluri,

,No. 71. M. Kogainiceanu: Din IstoriaRomAnilor.

No. 72, Al. V1a11utd: PoeziLNo. 71 I. L. Caragiale: Noaptea Invierff,No 74. P. Ispireseu: Insiete MArgiritari.No. 7,5. Dinicu Golescu: InsemnAri dinNo. 76.5. Fl. Marian: LetendeleRluduniceiNO. 77. D. Anghel: Nuvele.No. 78. I.HeliadeRddulescu:PoeziiNo.79, C. Negruzzi: Povestiri.No, 80.-Poetii Vacerrefti: Poezii.NO. 8142. Ion Creangd:Harap alb.No. 83. P. Duffle: Din isprivile lui PAcalSNo. 84. P. Ispirescu : Povestiri,No.85. Al. Macedonski;NAluci dln veckime,No. 86. G. RouthNo. 87. C. S'andu-Aldea : Nuvele,No. 88, N. Gone.' Nuveler,No. 89. Ion Popovici-Rdndleanu: bk

viata meseriasilor ardeleni. .No. 90-91. Ion Creangd: DinillPrepekac.No. 92-93/ V. Alecsandri : Drldri.No.94-95. Al. Odobescu: Doamna Chiaiga,No. 96-97. M. Eminescu: Proz.A.No. gif -99. P. Ispirescn: Povestiri.No. 100-102. Romdni din patru unghturt

inumAr festiv).Comenzile se fac la fCar1ea RomAneasco BuL Atademkt 3 Bueuresti,

4.

),

r.

Poezii.

calatorie.

: Poezii.

-r-

-.

:

.

, -; Ad4

i

,

al

:

ci Arnintiri.

www.dacoromanica.ro

Pagini alese din scriitorii RomaniBibliotecd periodic de popularizare -84 Lei Abnamental la o serie de 50 numere.

No. 103-104. ANTON PANN: 0 vezhtoare la I.No. 11,5-106. I. POPOVICI-BANATEANU: Din viezzea meserialilor

bfinhieni.No. 107 -108. ANTON PANN : 0 sezfitoare la tarilNo. 109-110. B. P. HA$DEU: Ion Vodii eel Cdmplit.r o. 111-112, ANTON PANN: 0 fez/item/re la taril IllNo. 113-114. ANTON PANN: Chntece de sted.1.0. 115-116. ION CREANGA: Sonora err trei Huron,.No. 117-118. N. IORGA: Neamul romanese din Arden!.No.

119-120. JEAN BART (EUU. P. BOTEZ): Prozh.121-122. ALEX. MACEDONSKI: Poezii.

No. [23-124. ION SLAVIC!: Nuvele.Nu. 25-126. I. L. CARAGIALE: Kir lanulea.No. 127-128. MARIA CUNTAN: Poezii.

-No. 129-130. ION SLAVICI: Budulea Taiehil.No. 131. ION ADAM: Taelale Thrhnet?ti.No. 132. ANTON PANN: Nasty/din-Bogert.No. 133. Z. ARBORE: In ternnitele rusesti.No. i34. GR. ALEXANDRESCU: Fabule.si satire.No. 135. V. ALECSANDRI: Bachetiera din Florenfa.No.,136. AL. ODOBESCU: Basmul Bisoceanului.No. 137. G. CO$BUC: Cfinteee eroiee.No. 138. IACOB NEGRUZZI: Un drum la Cahill.No. 139. VICTOR CRASESCU: Din vista pesearilor Dohrogeni.No 140. CILIBI MOISE: Cuvinte intelepte.No. 141. EMIL GARLEANU: Sullet de lemee.No. 142. P. DULEU Groin lui Novae.No. 143. I. L. CARAGIALE: Abu-Hassan.No. 144. G. RANETTI:No. 145. GR. ALEXANDRESCA' Memorial de chliitorieNo. 146. Colinde qi pove,sti de Crheinn.No..147. C. SANI,JU ALDEA-Nuvele.No. 148. P. ISPIRESCU: Despre porno! Crile'unului.No. 149. D. D. PATRA$CANU: Decorafia lui Vartolomel.No. 150. C. NEGRUZZI: Din pfieutele'tinerefelor.

Biblioteca agricola populara80 Lei Abonamentul la o serie de 25 numere.

No. 1. Piimiiittal i eutto4terea int. Ion Gh. Botez.No. 2. Plantafi pomi roditori. D. I. Stefanescu.No. 3. Semdnati Lucernd. A. D. Carabella.No. 4. Omizele care atacd frunzisul porn/bar roditori, W. K. Knechtel.No. 5. Calul. Viafa i ingrijirea lui Dr. P. Popescu-Daia."No. 6. Oul (stimiinta) N. Rosianu.No. 7. Ce este,vita de vie I. C. Teodorescu.No, S. Cultivati Legumele. D. I. Stefanescu.No. 9. Cum se cultivd lace. na. A. D. Carabella.No. 10. Cum se Maltese pomii roditori. D. I. Stefanescu..No. 11. Ingrt4ati piimiintul. Ion. Gh. Botez.No. 12. Albinele. tin izvor de bogatie. D. I. Stamatelache.No. 13. Mane i fdinarea viilor W. K. Knechtel.No. 14. Calul. Rasele i inbundtd(irea tor. Dr. P. Popescu-Daia.No. 15. 5oarecii de camp. A. D. CarabellaNo. 16. Cum se cresc vtermii de =nose. N. Rosianu.No, 17. edmaturi bane de vii. I. C. Teodorescu.No IS. Cum trebuie sa ne cultivdm porumbut. Dr. D. I. Anclronescu.No 19. Cilm instaldm o gradind de legume. D. I. Stefanescu.

Lei 4.Exemplarul. Se comand5 la CARTEA ROMANEASCA" 5 : An.Bucuresti, Bulevardul Acaderniel, 3 trime(5nd costul grin mandat postal'

10 Illf ri)n

-1 -

..1

,

girl's r.

II.

. .

.,

. c' 4 .

.

,

,

'1Poezii. '".

",

,

I

.

-

,

;.

1.

I.

I

, -

':,-, . . '

.,.: , ,..-

-, -.,... ' i .,

,...,.. ,

- N .' - l' N'. :'

' .

., . /..:-

,

r,

.

..

"/

.,

:

S.'

..

-

.

o.

www.dacoromanica.ro