jean baudrillard societatea de consum

comunicare • ro cultura comunicării

JFAN

BAUDRILLARD

Societatea de consum Mituri şi structuri

T r a d u c e r e d e A l e x a n d r u M a t e i

P r e f a ţ ă d e C i p r i a n M i h a l i

comunicare (•) ro

R e d a c t o r : Cecil ia Şte fănescu T e h n o r e d a c t o r : O l g a M a c h i n

La Societe de consommation © E d i t i o n s D E N O E L 1970

T o a t e d r e p t u r i l e a s u p r a acestei vers iuni a p a r ţ i n E d i t u r i i C o m u n i c a r e . r o , 2 0 0 8

SNSPA, F a c u l t a t e a d e C o m u n i c a r e şi Relaţi i P u b l i c e S t r a d a P o v e r n e i 6, B u c u r e ş t i Tel./fax: 021 3 1 3 5 8 9 5

E-mail: d i f u z a r e @ c o m u n i c a r e . r o w w w . e d i t u r a . c o m u n i c a r e . r o

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BAUDRILLARD, JEAN

Societatea de consum: mituri ş i structuri / J e a n Baudri l lard; t rad. : A l e x a n d r u Matei; pref.: Cipr ian Mihal i . Ed. a 2-a. - Bucureş t i : C o m u n i c a r e . r o , 2008 Bibliogr.

ISBN 978-973-711-184-5

I. Matei , A l e x a n d r u ( t rad.)

II . Mihal i , C i p r i a n (pref .)

316

P R E F A Ţ Ă

Societatea de consum:

abundenţa de lucruri, precaritatea sinelui / 9

P A R T E A Î N T Î I

Liturghia formală a obiectului / 29 Belşugul . P a n o p l i a / 30 Mall-ul / 32 Parly 2 / 3 4 Statutul miraculos al consumului / 36 Mitu l c a r g o u l u i / 38 Vertijul c o n s u m a t al catastrofei / 39

Cercul v icios al creşterii / 43 C h e l t u i e l i colect ive şi r e d i s t r i b u i r e / 43 Factor i i nocivi / 47 C o n t a b i l i z a r e a creşter i i sau mist ica P N B / 51 Risipa / 53

P A R T E A A D O U A

Teoria consumului / 61

Logica socială a consumului / 61 I d e o l o g i a ega l i ta ră a b u n ă s t ă r i i / 61 Sis temul i n d u s t r i a l şi sărăcia / 69 N o i l e segregăr i / 71 O inst i tuţ ie de clasă / 73 O d i m e n s i u n e a m î n t u i r i i / 75 D i f e r e n ţ i e r e şi societate de c r e ş t e r e / 76

Cuprins Paleolit icul sau p r i m a societate d e a b u n d e n ţ ă / 8 4

http://Comunicare.ro

mailto:[email protected]

http://www.editura.comunicare.ro

http://Comunicare.ro

Pentru o teor ie a consumului / 86 A u t o p s i a lui homo mconomictis / 86 D o m e n i u l o b i e c t e l o r - d o m e n i u l n e v o i l o r / 96 D e n e g a r e a p lăcer i i / 98 O anal iză s t ructura lă? / 99 Fun System-ul s a u obl igaţ ia p lăcer i i / 100 C o n s u m u l c a e m e r g e n ţ ă ş i c o n t r o l

al n o i l o r for ţe p r o d u c t i v e / 102 F u n c ţ i a logist ică a indiv idulu i / 105 Ego consumans / 107

Personalizarea sau Cea Mai Mică Diferenţă

Marginală (C.M.M.D.M.) / 109 To be or not to be myself / 109 P r o d u c ţ i a i n d u s t r i a l ă a d i f e r e n ţ e l o r / 111

M e t a c o n s u m u l / 114

Dis t incţ ie s a u c o n f o r m i t a t e ? / 116

C o d şi Revoluţ ie / 118

M o d e l e l e s t r u c t u r a l e / 119

M o d e l m a s c u l i n ş i m o d e l f e m i n i n / 121

P A R T E A A T R E I A

Mass media, sex şi divertisment / 125

Cultura mediatică / 125

N e o - sau r e n a ş t e r e a a n a c r o n i c ă / 125 Rec ic la rea c u l t u r a l ă / 126

Tirlipot-ul ş i C o m p u t e r u l sau C e a Mai Mică

C u l t u r ă C o m u n ă (C.M.M.C.C.) / 130 Cei M a i Mici Mul t ip l i C o m u n i

(C.M.M.M.C.) / 133 Kitsch-ul / 139 G a d g e t u l şi l u d i c u l / 141 Pop-ul : o a r t ă a c o n s u m u l u i ? / 146 O r c h e s t r a r e a mesa je lor / 154 The Medium Is the Message / 156 M e d i u l p u b l i c i t a r / 159 P s e u d o e v e n i m e n t şi n e o r e a l i t a t e / 161 D i n c o l o de a d e v ă r a t şi de fals / 162

Cel mai frumos obiect de consum: corpul / 165

C h e i l e secre te a le c o r p u l u i d u m n e a v o a s t r ă / 166 F r u m u s e ţ e a f u n c ţ i o n a l ă / 169

E r o t i s m u l f u n c ţ i o n a l / 171 P r i n c i p i u l p lăcer i i şi forţa p r o d u c t i v ă / 173 Strateg ia m o d e r n ă a c o r p u l u i / 174 Este o a r e c o r p u l f e m i n i n ? / 176

C u l t u l m e d i c a l : „ f o r m a " / 179 Obses ia s lăbi tu lui : „silueta" / 181 Sex Exchange Standard / 184 S i m b o l u r i ş i f a n t a s m e în pub l ic i ta te / 187

P ă p u ş a s e x u a t ă / 192

Drama timpului l iber sau imposibil itatea de a-ţi p ierde timpul / 194

Mistica solicitudinii / 204 Transfer social şi t ransfer m a t e r n / 205 Patosu l z î m b e t u l u i / 207 Playtime s a u p a r o d i a servicii lor / 209 Publ ic i ta tea şi i d e o l o g i a d a r u l u i / 211 Vi tr ina / 2 1 4

Soc ie ta tea t e r a p e u t i c ă / 215 A m b i g u i t a t e a şi t e r o r i s m u l sol ic i tudini i / 2 1 6 C o m p a t i b i l i t a t e a s o c i o m e t r i c ă / 2 1 9 P r o b a r e ş i a p r o b a r e

(„WerbungundBewăhrung") / 220 Cultul s incer i tăţ i i - t o l e r a n ţ a f u n c ţ i o n a l ă / 222

Anomia în societatea de abundenţă / 224

Vio lenţa / 2 2 4 S u b c u l t u r a n o n v i o l e n ţ e i / 232 O b o s e a l a / 2 3 4

C O N C L U Z I E

Despre alienarea contemporană sau sfirşitul pactului cu diavolul / 241

S t u d e n t u l d i n P r a g a / 241 Sfirşitul t r a n s c e n d e n ţ e i / 246 De la un s p e c t r u la celălal t / 2 4 8 C o n s u m u l c o n s u m u l u i / 249

Bibliografie / 2 5 5

Despre raţiunile şi iraţiunile unei absenţe

S o c i e t a t e a

d e c o n s u m :

a b u n d e n ţ a

de lucruri,

precar i tatea

s ine lu i

A fost nevoie de m a i b i n e de treizeci de a n i p e n t r u

a t r a d u c e ş i citi în l i m b a r o m â n ă c a r t e a lu i J e a n

Baudr i l lard, Societatea de consum. D a c ă p î n ă în 1990

e a n u a p u t u t f i oferită c i t i torului r o m â n (deşi, î n

ideolog ia vremii , t r a d u c e r e a ei ar f i fost o a r e c u m

justif icată p r i n cr i t ica severă a a u t o r u l u i la a d r e s a

societăţii capi ta l i s te) , d u p ă s c h i m b a r e a d e r e g i m

m e d i u l cu l tura l r o m â n e s c a c o n t i n u a t să fie insen

sibil la această l u c r a r e , aşa c u m , s u r p r i n z ă t o r sau

n u , a r ă m a s o p a c în g e n e r a l l a t r a d u c e r e a lui J e a n

Baudr i l lard . A r r ă m î n e u n mis ter a b s e n ţ a acestui

autor, g r e u de clasat p r i n t r e filozofi, sociologi sau

scriitori, d a c ă n u a m c u n o a ş t e i n c o e r e n ţ a p r o g r a

m e l o r e d i t o r i a l e şi a o p ţ i u n i l o r c u l t u r a l e ale inte

lectual i lor r o m â n i . B a u d r i l l a r d este u n u l d i n t r e cei

m a i prolifici a u t o r i francezi, p u b l i c î n d î n u l t i m e l e

deceni i peste cincizeci de titluri. In l imba r o m â n ă ,

însă, cărţile sale p o t f i n u m ă r a t e pe d e g e t e , iar

impactu l său a s u p r a dezbater i lor de idei este pract ic

inexis tent . Nu e locul aici să facem o a r h e o l o g i e a

acestei o m i s i u n i c a r e d o a r s e a d a u g ă a l tora, des tu l

d e n u m e r o a s e , o f e r i n d d e s p r e aceste d e z b a t e r i

i m a g i n e a u n e i p î n z e găuri te, pe care pet ice le apli

cate p u n c t u a l nu o p o t salva de la lipsa de art icu

lare ce-i grevează a r g u m e n t e l e .

10 / Societatea de consum Prefaţă /II

înţeleagă, s ă expl ice, s ă cri t ice p r e z e n t u l . A r g u m e n t a d e v ă r a t î n a n u m i t e

• i •nilitii, şi cu d e o s e b i r e în condi ţ i i le r o m â n e ş t i de azi: s-a dovedi t că n u m a i

t r a d u c e r e a u n u i a u t o r nu e suficientă p e n t r u a-1 i n t r o d u c e în discuţ i i , că

llmpla ex i s tenţă p e pia ţă a u n u i v o l u m sau al tu l î n l i m b a r o m â n ă n u

garantează i n t r a r e a s a î n c i rcui tu l d e ide i . N e n u m ă r a t e e x e m p l e p o t f i

d l t e în acest sens : u n u l , m a i a p r o p i a t m i e ş i de o e v i d e n ţ ă i z b i t o a r e , es te

l l fţnl de n u m e l e lui Miche l F o u c a u l t . Dar, a l ă t u r i de el, p o t f i cu u ş u r i n ţ ă

I I / . U i A d o r n o , B e n j a m i n , D e b o r d , L y o t a r d e t c .

Aşadar, s-au scurs m a i b i n e d e treizeci d e a n i î n t r e m o m e n t u l publ icăr i i

i .n (ii lui B a u d r i l l a r d şi t r a d u c e r e a ei. Un interval c a r e ne î n g ă d u i e să ne

î n t r e b ă m , previzibil, d a c ă această c a r t e (mai) este „ d e ac tua l i ta te" . D a c ă

Inal iza cr i t ică a societăţi i de c o n s u m d i n a n i i '60 ş i ' 70 d i n E u r o p a occi-

i l in ia lă ş i S ta te le U n i t e p o a t e f i r e l u a t ă , p r e l u n g i t ă , a d a p t a t ă l a societatea

p o t t c o m u n i s t ă (deopotr ivă est- ş i ves t-europeană) . In fond, această înt re

bare ţ ine d e u n o r i z o n t p r o b l e m a t i c m a i larg, î n c a r e se discută însăşi acor-

i l .nca societăţ i i r o m â n e ş t i ş i e s t - e u r o p e n e l a p r e z e n t u l s o c i e t ă ţ i l o r

occ identa le . P l e c î n d d e I a e v i d e n ţ a c e a m a i e l e m e n t a r ă , a n u m e c ă n u e

nicidecum c u p u t i n ţ ă să r e l u ă m u n p r o c e s î n t r e r u p t al m o d e r n i t ă ţ i i

ilinli-un m o m e n t t r e c u t (c ine l-ar stabili ş i u n d e a n u m e în istorie?), t r e b u i e

v i a d m i t e m că a c e a s t ă a c o r d a r e se face Ia s t r u c t u r i l e sociale, pol i t ice ş i

economice a le lumi i c o n t e m p o r a n e , d a r se face î n g r a d e , î n i n t e n s i t ă ţ i şi

f o r m e difer i te . C ă a v e m d e a s u m a t o ser ie d e decala je p e c a r e a r m o n i z a r e a

juridică, poli t ică sau mil i tară nu le vor p u t e a depăş i , iar p a r t e d i n t r e aceste

decalaje sînt, ca să folosim un t e r m e n la î n d e m î n ă ş i în m u l t e pr iv inţe

discutabil, d e m e n t a l i t a t e , d e o r d i n u l u n e i evaluăr i r a ţ i o n a l e a c o n d i ţ i i l o r

de existenţă, o eva luare c a r e să d e v i n ă h a b i t u s nu n u m a i p e n t r u o elită

subţ i re , c i p e n t r u cît m a i m u l ţ i m e m b r i a i societăţi i .

Mai precis , ş i cu refer i re la a c e a s t ă c a r t e : cr i t ica societăţ i i de c o n s u m

nu şi-a p i e r d u t n i m i c d i n p e r t i n e n ţ ă . Soc ie ta tea r o m â n e a s c ă a deveni t , în

ult imii a n i ş i î n t r - u n interval e x t r e m d e scurt , u n a d e c o n s u m . A b u n d e n ţ a ,

belşugul p a r a f i , în logica lu i B a u d r i l l a r d , n o i l e valori c a r e d i n a m i z e a z ă o

socie ta te . N u m a i c ă î n condi ţ i i l e u n e i a s e m e n e a t r a n s f o r m ă r i e x t r e m d e

r a p i d e - t r a n s f o r m a r e d e t e r m i n a t ă î n m u l t e d i n t r e d i m e n s i u n i l e sale

t o c m a i de p r e s i u n e a i m p e r a t i v e l o r p i e ţ e i ş i c o m e r ţ u l u i - o soc ie ta te

î n t r e a g ă se lasă s e d u s ă ş i se a b a n d o n e a z ă cu voioşie c o n s u m u l u i ,

r e n u n ţ î n d , d u p ă d e c e n i i de falsă c o n d a m n a r e i d e o l o g i c ă a acestuia, l a

o r i c e d i s tanţă , l a o r i c e rez i s tenţă n u n u m a i faţă d e c o n s u m u l propriu-zis

(care nu e, desigur, în sine c o n d a m n a b i l ) , ci şi, m a i ales, faţă de suveranitatea

Se p r e a p o a t e ca aceas tă a b s e n ţ ă să se d a t o r e z e şi dificultăţii de a-1 s i tua

pe B a u d r i l l a r d î n t r - u n c u r e n t , într-o şcoală, într-o disc ipl ină chiar. Filo

zofii î l lasă pe d inafară , d i n cauza, s p u n ei, insuf ic ientei c o n c e p t u a l i z ă r i a

ide i lor sale; sociologi i nu-1 r e c u n o s c ca f i ind de-al lor p e n t r u că stilul său

eseistic c o n t r a s t e a z ă c u a r i d i t a t e a t r a t ă r i l o r c o n t e m p o r a n e d i n ş t i inţele

sociale. Istoric n u p o a t e f i d e c î t cel m u l t î n sensu l f o u c a u l d i a n a l is toriei

p r e z e n t u l u i , scr i i tor nici atît, p e n t r u că nu e n i m i c f ic ţ ional în cărţ i le sale.

Ataşat u n u i d e p a r t a m e n t d e sociologie dintr-o univers i ta te par iz iană, e l

n u s e regăseş te d e c î t a r a r e o r i p r i n t r e n u m e l e c e c o m p u n bibliografi i le

s t u d e n ţ i l o r d i n disc ip l inele u m a n e .

Stilul său, e legant , seducător , surpr inzător , l-ar p u t e a plasa p r i n t r e ese

iştii p r o m o v a ţ i a s i d u u şi, deci , b i n e v î n d u ţ i de m a r i l e e d i t u r i r o m â n e ş t i . I a r

d a c ă asta n u s e î n t î m p l ă , p r i c i n a t r e b u i e găsită î n al tă p a r t e : n u cal i tatea

l i terară in t r insecă a textului scris î l lansează pe un autor , nici forţa ide i lor

p e c a r e l e a ş t e r n e p e h î r t i e , c i î m p r e j u r ă r i e x t e r i o a r e c a r e n u s înt s t r ă i n e

d e c o n v i n g e r i l e i n t e l e c t u a l e a le edi tor i lor , d u p ă c u m n u s în t s t r ă i n e nici

i m p e r a t i v e l e a c e e a c e d ă n u m e l e aceste i cărţi, soc ie ta tea d e c o n s u m .

S-ar p u t e a să m a i existe un a r g u m e n t : l a ce b u n a t r a d u c e o c a r t e d i n

1970, scrisă ş i p u b l i c a t ă î n t r - u n m o m e n t de l ica t a l societăţ i i o c c i d e n t a l e ,

î n c ă n e r e f ă c u t ă d u p ă mişcări le a n u l u i 1968, o c a r t e l a m o d ă a t u n c i , c î n d

e r a de b o n t o n (aşa c u m nu a î n c e t a t să f ie ş i azi, de altfel) să critici,

d i n ă u n t r u l , desigur, a l acele i societăţ i , d a u n e l e c o l a t e r a l e p r o d u s e d e

a b u n d e n ţ ă ş i de c o n s u m ? A f i i n t e l e c t u a l , i n d i f e r e n t de o r i e n t a r e a

pol i t ică, î n s e a m n ă a cultiva în d o z e b i n e m ă s u r a t e crit ica socială. Incr în-

c e n a r e a î m p o t r i v a invadăr i i e x i s t e n ţ e l o r n o a s t r e d e c ă t r e o b i e c t e d e

c o n s u m , m ă r f u r i , b a n i e tc . face p a r t e d i n r e ţ e t a succesulu i p u b l i c . D a r a m

t r e c u t de a n u l 2000, ş i această î n c r î n c e n a r e specifică a n i l o r '70 s-a m a i

d o m o l i t , p a t o s u l crit ic a l m a r i l o r rez i s tenţ i de o d i n i o a r ă a d e v e n i t ingre

d i e n t într-o r e ţ e t ă universa l p r a c t i c a t ă . . .

Astăzi, c a r t e a lui B a u d r i l l a r d face p a r t e dintr-o arhivă i m p r e s i o n a n t ă

d e scrieri cr i t ice, c u r ă d ă c i n i p î n ă d e p a r t e ( în secolu l X X , să-i a m i n t i m

d o a r p e H e i d e g g e r , p e A d o r n o , p e B e n j a m i n , p e „ p r i m u l " H a b e r m a s , p e

Lefebvre, D e b o r d e t c ) , scrieri c a r e , î n c i u d a r e f e r i n ţ e l o r a d e s e a p r e c i s e l a

e v e n i m e n t e ş i m o m e n t e ale epoci i în c a r e au fost scrie, r ă m î n a c t u a l e p r i n

m o d u l î n care-şi c h e s t i o n e a z ă p r e z e n t u l , r ă m î n , d a c ă n u m o d e l e , cel

p u ţ i n e x e m p l e a le u n e i a s u m ă r i cr i t ice a c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i . S-ar p u t e a

o b i e c t a a t u n c i că, p r i n s i m p l a t r a d u c e r e , n u r e f a c e m condi ţ i i l e u n e i

a s e m e n e a a s u m ă r i , c ă e n e v o i e d e t e x t e a le m o m e n t u l u i p r e z e n t c a r e s ă

12 / Societatea de consum Prefaţă / 13

i u i i I m i l o i c a s e m n e , c a b l a z o a n e , c a ins igne; c o r p u l n o s t r u d e v i n e s u p o r t

I ni, relaţiile i n t e r u m a n e , s i m p l e s c h i m b u r i . S î n t n u m e r o a s e e x e m -

| l . l i H I c a r t e a lu i B a u d r i l l a r d c a r e d e s c r i u c u m u l t ă plast icitate ş i f ineţe

• • i i i,i d e t u r n a r e a r a p o r t u l u i cu s ine, cu ceilalţi, cu lucrur i l e . In sfirşit, a

• lilllvii de taşarea m i n i m ă faţă de ob iec tu l de c o n s u m e şansa plural i tăţ i i

împotriva uniformităţ i i , a d i f e r e n ţ e i î m p o t r i v a c o n f o r m i s m u l u i ; cu a l te

• UVillIe, e şansa u n e i a l ternat ive, nu a acele i a l te rnat ive c a r e ne p r o p u n e

un pil l i ig ider î n locul ce lui vechi sau u n n o u look la m o d ă azi. E, p o a t e ,

• l" II ' . i n s a p l u r a l i s m u l u i d r e p t c o n d i ţ i e a ex i s tenţe i pol i t ice a u n e i soci-

• i. i( i . d e salvat î n s t ructur i le sale m i n i m a l e , a c o l o u n d e n u m a i d i f e r e n ţ a d e

I I I I i . s ingular i tatea ei, m a i p o a t e î n t e m e i a o l e g ă t u r ă socială.

t ..iiili.inul: locul comun al consumului

\ M I I '60 ş i '70 m a r c h e a z ă , cel p u ţ i n î n spaţ iu l c u l t u r a l f rancez, n a ş t e r e a

un. i sensibilităţi t e o r e t i c e faţă de c o t i d i a n . Acest f e n o m e n nu es te î n t î m -

nllUor, iar e x p l i c a r e a lu i d e t a l i a t ă r i scă să ne d e t u r n e z e de la i n t e n ţ i i l e

,n cslui text; se p o a t e s p u n e to tuş i că e l es te c o n t e m p o r a n cu dezvol tarea

DOItl >elică a societăţ i lor o c c i d e n t a l e şi cu accesul cvasi-generalizat al m e m -

I ni lor aces tor societăţ i la b u n u r i l e de c o n s u m , d a t o r i t ă creşter i i e v i d e n t e

. i nivelului de trai . Istoria, sociologia, filozofia d e s c o p e r ă acest n o u o b i e c t

i le s tudiu, ca a t a r e sau în diverse a s p e c t e a le sale. In filozofie, c o t i d i a n u l

dev ine d e m n d e i n t e r o g a ţ i e î n c e p î n d c u H e i d e g g e r , c a r e î i consacră , î n c ă

d in ani i '20, p a g i n i i m p o r t a n t e în studii le d e s p r e facticitate şi, m a i ales, în

fiinţă şi timp, î n 1927. C a t e g o r i a cot id iani tăţ i i face p a r t e dintr-o inter

p r e t a r e f e n o m e n o l o g i c ă a l u m i i vieţii, î n s ă H e i d e g g e r se de taşează de

f e n o m e n o l o g i a lui H u s s e r l inclusiv p r i n î n c e r c a r e a de a temat iza cotidi

a n u l , de a-i găsi d e t e r m i n ă r i p r o p r i i ş i de a-1 î n s c r i e în logica anali t ici i

ex is tenţ ia le p r i n t r e d i m e n s i u n i l e specifice Dasein-uhxi. C h i a r d a c ă r ă m î n e

- aşa c u m au s e m n a l a t n u m e r o ş i e x e g e ţ i a i săi - d a t o r u n o r s c h e m e

metafizice d e i n t e r p r e t a r e , s c h e m e dual i s te ale p r o p r i u l u i ş i i m p r o p r i u l u i ,

iile a u t e n t i c u l u i ş i i n a u t e n t i c u l u i , a le d e c ă d e r i i ş i salvării, H e i d e g g e r a r e

lotuşi m e r i t u l de n e c o n t e s t a t de a f i o fer i t p r i m a l e c t u r ă f i lozof ică a

c o t i d i a n i t ă ţ i i ş i de a o s m u l g e de s u b i m p e r i u l p r e j u d e c ă ţ i l o r f i lozof ice

c a r e î i n e g a u î n m o d t r a d i ţ i o n a l a c e a s t ă d i m e n s i u n e . Aceas tă in ter

p r e t a r e s e v a regăs i î n d e c e n i i l e u r m ă t o a r e î n diverse p r e l u ă r i ş i valori

ficări. Astfel, p e o l i n i e f e n o m e n o l o g i c ă , î n s ă u n a c u v a l e n ţ e soc io log ice ,

lui, faţă de e x h a u s t i v i t a t e a ş i exclusivitatea lui. Altfel spus, r e n u n ţ î n d la

o r i c e f o r m ă de cr i t ică a c o n s u m u l u i , o soc ie ta te ca a n o a s t r ă , î m p r e u n ă cu

cei c a r e ref lectează a s u p r a devenir i i ei, a d m i t că există o l e g ă t u r ă i n t r i n

secă î n t r e c r e ş t e r e a g a l o p a n t ă a c o n s u m u l u i ş i d e m o c r a t i z a r e a pol i t ică. Că

a b u n d e n ţ a ş i c o n s u m u l sînt, d a c ă n u l i b e r t a t e a însăşi, ega l i ta tea însăşi or i

d r e p t a t e a socială, m ă c a r s e m n e ş i p r o m i s i u n i a le lor. Ş i de aici, într-o

c i rcu lar i ta te vicioasă, c o n c l u z i a că a face o cr i t ică a c o n s u m u l u i î n s e a m n ă

a face o cr i t ică a d e m o c r a ţ i e i înseşi şi, dec i , a te s i tua pe poziţ i i s u s p e c t e

d i n p u n c t d e v e d e r e pol i t ic . D e fapt, s-ar m a i p u t e a s p u n e , B a u d r i l l a r d e r a

de ja r e p r e z e n t a n t u l u n e i st ingi des tu l de c i u d a t e în ani i '60 ş i '70 în F r a n ţ a

ş i n-a î n c e t a t să fie p î n ă astăzi un g î n d i t o r de st înga. O r i c u m , s-ar p u t e a

a p o i a d ă u g a , m a j o r i t a t e a c e l o r c a r e a u furn iza t a r g u m e n t e l e u n e i critici

v e h e m e n t e a c o n s u m u l u i a u fost a p r o a p e fără e x c e p ţ i e o a m e n i d e s t înga,

uni i cu d e c l a r a t e afinităţi c o m u n i s t e , alţii inclasabil i în e v a n t a i u l spec

t ru lu i pol i t ic . Astfel înc î t , astăzi, aici, p r e l u î n d s a u c o n t i n u î n d o a s e m e n e a

crit ică am f i obl igaţ i să a d o p t ă m o i d e o l o g i e st îngistă, altfel e x t r e m de şifo

n a t ă ş i d e debi lă î n n u m e r o a s e d i n t r e mani fes tăr i le sale a c t u a l e , pol i t ice

sau nepol i t ice . Şi, p u n î n d î n d iscuţ ie c o n s u m u l ş i valori le sale, a m face

d o v a d a u n e i ipocr iz i i s a u a u n e i l ipse d e r e c u n o ş t i n ţ ă faţă d e c e e a c e n i s e

oferă, d i n belşug, z i de zi, cu a t î ta g e n e r o z i t a t e .

I n c i u d a ş i î m p o t r i v a a c e s t o r a r g u m e n t e t r e b u i e totuş i s u s ţ i n u t că, m a i

înt î i , cr i t ica societăţ i i d e c o n s u m î n c a r e t r ă i m n u a t r a g e m e c a n i c d u p ă

s i n e un refuz a l o p ţ i u n i i d e m o c r a t i c e ; că î n t r e a c o n s u m a ş i a f i „ d e m o

c r a t " n u există n ic i u n soi d e c o n t i n u i t a t e logică o r i pol i t ică. Apoi , c ă a

d e n u n ţ a i d e o l o g i a d o m i n a n t ă a c o n s u m i s m u l u i n u î n s e a m n ă a p r o m o v a

sau p r o p o v ă d u i ascet i smul, sărăcia, n ic i a refuza în b loc achiziţ i i le m a t e

r ia le ş i sp i r i tua le a le m o d e r n i t ă ţ i i . I n m o d pozitiv, a p r o p u n e u n a s e m e n e a

d e m e r s critic p r e s u p u n e , î n l inia u n o r exerci ţ i i a n t e r i o a r e , p r e c u m cel a l

lui B a u d r i l l a r d , a d e n u n ţ a m o n o p o l u l c o n s u m u l u i d r e p t c r i t e r i u u n i c d e

va loare indiv iduală ş i socială, de dis t incţ ie ş i de a f i r m a r e a u n e i i d e n t i t ă ţ i

p r o p r i i . L a n s a r e a ş i e x e r s a r e a criticii e t o t u n a cu î n t r e ţ i n e r e a u n e i

d i s t a n ţ e faţă de s ine, faţă de ceilalţ i ş i faţă de l u c r u r i , o d i s t a n ţ ă n e m e d i a t ă

d e o b i e c t u l d e c o n s u m ş i nici d e oferte le sale i d e n t i t a r e , c o m u n i c a ţ i o n a l e ,

a s p i r a ţ i o n a l e . F ă r ă o a s e m e n e a d i s t a n ţ ă î n ţ e l e a s ă aici ca rez i s tenţă , ca

refuz de a c e d a s e d u c ţ i i l o r mărfi i , i n t r ă m , f iecare, în vîrtejul d o r i n ţ e i ş i a l

satisfacerii ei, aşa c u m d o r i n ţ a ş i satisfacţia s în t fabr icate p r i n p u b l i c i t a t e ,

c o m e r ţ ş i c o n s u m . F ă r ă ea, î n t r e g l imbajul n o s t r u , l imbaj verbal , ges tual ,

c o r p o r a l e t c , e r e d u s la semnif icaţ i i le p r e c i s e şi, totuşi , ins id ioase a le


I I I id ianul d e o p o t r i v ă ca produs al d iver se lor activităţi p a r c e l a r e , m a i

l i . . I I I mai p u ţ i n special izate, ş i ca reziduu. I d e e a de p r o d u s se î n s c r i e în I ' i marxistă e l e m e n t a r ă , logică a p r o d u c ţ i e i e c o n o m i c e c u p r e c ă d e r e ,

|n i mi se r e d u c e la ea: c o t i d i a n u l este l o c u l c o m u n al activităţi lor

i luctive ş i este, în acelaşi t i m p , el însuşi un p r o d u s rez idual al a c e s t o r

I I llvllăţi. Prin c a r a c t e r u l r e z i d u a l , Lefebvre v r e a să s p u n ă că în c o t i d i a n se

M I M I I . I resturi le, f r a g m e n t e l e di fer i te lor activităţi, dar, la u n nivel m a i

i l io lnnd, e l susţ ine că există în c o t i d i a n ceva ce scapă d e t e r m i n ă r i i s tr ict

product ive, iar p r i n asta î n d e p ă r t a r e a d e m a r x i s m d e v i n e m a i c lară. D e

lllli I . toa tă g î n d i r e a c o t i d i a n u l u i , aşa c u m s-a desfăşurat , cu m u l t i p l e l e ei

l l g u m e n t e , î n u l t i m a j u m ă t a t e d e secol, m i z e a z ă decisiv p e invenţ ia , p e

p r o d u c ţ i a ş i rea l izarea c o t i d i a n u l u i , c a m o d p r o p r i u d e a f i a l o m u l u i

Icni . Mai m u l t , c o t i d i a n u l este l o c u l în c a r e se real izează, l a nivel

general, de masă, i m p e r a t i v e l e t e o r e t i c e , e c o n o m i c e ori pol i t ice a le

Icrnităţi i . I a r a t u n c i c î n d B a u d r i l l a r d însuş i , î n Societatea de consum,

i .ni I i i să identi f ice l o c u l în c a r e se real izează c o n s u m u l şi î n t r e a g a sferă a

• Klgenţelor ş i p r o m i s i u n i l o r sale, acest loc nu este altul d e c î t c o t i d i a n u l .

Vom reveni la i d e e a lu i B a u d r i l l a r d .

l u t o r c î n d u - n e î n s ă d i n n o u î n t i m p , î n v o l u m u l d o i d i n Critica vieţii

Cotidiene (1961) , Lefebvre c o n s i d e r ă că u m a n i z a r e a o m u l u i , o p e r e l e şi

1 1 raţ i i le sale s e î m p l i n e s c î n c o t i d i a n . Aici a r e loc a p r o p r i e r e a d e c ă t r e o m

nu atît a n a t u r i i e x t e r i o a r e , cît m a i ales a p r o p r i e i sale n a t u r i . La nivelul

cel m a i s implu, o c h i u l învaţă să vadă, u r e c h e a , să a u d ă , c o r p u l , să u r m e z e

a n u m i t e r i t m u r i în b a n a l i t a t e a zilelor; de la idei ş i s e n t i m e n t e p î n ă la

stilurile de viaţă, t o a t e se c o n f i r m ă sau se i n f i r m ă în viaţa de zi cu zi; c e e a

ce v r e a să s p u n ă , în c e e a ce priveşte miza n o a s t r ă de aici, că viaţa c o t i d i a n ă

este m e d i a t o r u l e x i s t e n ţ e i u m a n e : ea rea l izează ş i în ea se real izează

mijlocirea d i n t r e n o i ş i n o i înş ine, d i n t r e n o i ş i ceilalţi, d i n t r e n o i ş i l u c r u r i .

E i m p o r t a n t să r e ţ i n e m aceas tă i d e e a m e d i e r i i , d e o a r e c e ne p a r e a f i o

c o n s t a n t ă în a n a l i z a r e a cot idiani tăţ i i , m a i a les a t u n c i c î n d a c e a s t a e

d e t e r m i n a t ă m a i m u l t sau m a i p u ţ i n c o m p l e t d e c ă t r e c o n s u m . Z o n ă d e

mijloc a vieţii indiv iduale şi sociale, r e g i u n e a cot id ianulu i e locul în c a r e se

î n f r u n t ă şi se n e g o c i a z ă tens iuni le l iniarului şi ciclicului t e m p o r a l , ale

central i tăţ i i şi marginal i tăţ i i spaţiale, ale d o m i n a n t u l u i şi d o m i n a t u l u i

polit ic, ale p r o d u c ţ i e i şi c o n s u m u l u i , ale pub l icu lu i şi privatului etc. E z o n a

d e m a x i m ă fragil i tate, n e s p u n e Lefebvre, z o n a c e a m a i vu lnerab i lă ;

h r ă n i n d u - s e d i n i luzia u n u i p r e z e n t c o n t i n u u , a u n e i e t e r n i t ă ţ i a d u s e l a

scară u m a n ă , ea es te e x p u s ă m a n i p u l ă r i l o r ş i d e t u r n ă r i l o r , falsificărilor ş i

Alfred Schiitz va valorifica în ani i ' 5 0 resurse le t e o r e t i c e a le m a e ş t r i l o r săi,

H u s s e r l ş i H e i d e g g e r , p e n t r u ca, d u p ă 1960, să as is tăm p r a c t i c la o explo

zie d e ana l ize c o n s a c r a t e c o t i d i a n u l u i .

î n c o n t e x t u l d e faţă, n i s e p a r e r e l e v a n t a a m i n t i d o u ă n u m e d i n acelaşi

s p a ţ i u f rancez. P r i m u l este H e n r i Lefebvre, c a r e a scris o m o n u m e n t a l ă

Critică a vieţii cotidiene, p e d u r a t a a m a i b i n e d e treizeci d e ani , c u u n p r i m

v o l u m î n 1946, c u u n a l d o i l e a î n 1961, î n sfîrşit, c u u n a l t re i lea î n 1981 .

Al doi lea n u m e invocat aici este cel al lui G u y D e b o r d , c a r e a p u b l i c a t ş i el

d o u ă lucrăr i , la u n interval m a r e d e t i m p , Societatea spectacolului, î n 1967, şi

Comentarii la societatea spectacolului, î n 1988 ( t rad . r o m . d e C i p r i a n Miha l i

ş i R a d u S t o e n e s c u , E d i t u r a Est, Bucureş t i , 2 0 0 2 ) . A m citat aceşt i d o i a u t o r i

p e n t r u c ă a c o p e r ă p r i n scrieri le lor u n interva l d e anal iză d e a p r o a p e

p a t r u z e c i d e a n i şi, m a i ales, p e n t r u că, a lă tur i d e B a u d r i l l a r d ( d a r ş i d e

alţii, d e s i g u r ) , p r o p u n cîteva d i n t r e ce le m a i p e r t i n e n t e ş i severe rad io

grafii a le societăţ i i c o n t e m p o r a n e . *

P e n t r u a înţe lege, aşadar, c o n t e x t u l î n c a r e se cuv ine să aşezăm Societatea

de consum, t r e b u i e să ne î n t o a r c e m la c o n t e x t u l c r e a t de aces te căr ţ i ş i la

m i z e l e pe c a r e e le le e x p u n ş i l e t ra tează. Căci, la fel ca în cazul lu i

B a u d r i l l a r d , Lefebvre ş i D e b o r d îşi p ă s t r e a z ă o ac tua l i ta te i n a p a r e n t ă , iar

c e e a c e fusese descris c u p r o f u n z i m e a c u m p a t r u z e c i d e a n i s e d o v e d e ş t e ,

î n m u l t e pr iv inţe, n e s c h i m b a t sau p o t e n ţ a t î n mani fes tăr i î n s o c i e t a t e a

zi lelor n o a s t r e .

în t r-o l in ie d e i n t e r p r e t a r e d e s o r g i n t e marxis tă , d a r p o z i ţ i o n î n d u - s e

a d e s e o r i cr i t ic faţă de Marx, Lefebvre îşi l a n s e a z ă p r o i e c t u l criticii vieţii

c o t i d i e n e , d u p ă propr ia- i m ă r t u r i s i r e , î n o p t i m i s m u l l ibertăţ i i regăs i te

d u p ă cel de-al D o i l e a Război M o n d i a l . Reab i l i t înd ş i el, a s e m e n e a lui

H e i d e g g e r , un c o n c e p t a l c o t i d i a n u l u i , d e m n de a f i c u n o s c u t , Lefebvre se

î n d e p ă r t e a z ă totuş i d e f i l o z o f u l g e r m a n p r i n a c e e a c ă p r o p u n e o transfor

m a r e a vieţii de z i cu zi, o t r a n s f o r m a r e s p e r a t ă ca r e v o l u ţ i o n a r ă în per i

o a d a i m e d i a t u r m ă t o a r e războiu lu i , d a r d o v e d i n d u - s e t o t m a i p u ţ i n

radicală, aşa c u m re iese î n u r m ă t o a r e l e v o l u m e . Teza s a este c ă p u t e m

* T r e b u i e să ins is tăm aici d i n n o u a s u p r a u n u i fapt cu l tura l : d a c ă nic i u n u l d i n t r e cei t rei a u t o r i n u este p r e z e n t î n d ia logul d e idei d i n R o m â n i a , este ş i p e n t r u c ă g e n u l d e i n t e r o g a ţ i e ş i d e anal iză critică p e care-1 p r o p u n nu a fost asimilat ca pozi ţ ie , ca p a r t e n e r posibi l de discuţ ie, ca m o d e l a l ternat iv de s t u d i e r e a f e n o m e n e l o r sociale, cu l tura le , e c o n o m i c e s a u pol i t ice a le lumii n o a s t r e . î n c ă o d a t ă , ş i fără a p u t e a i n t r a într-o l u n g ă a r g u m e n t a r e , c r e d c ă această a b s e n ţ ă n u este p u r î n t î m p l ă t o a r e .


o b i e c t e " . J o c u l m e t o n i m i c p o a t e c o n t i n u a , c u s e m n e l e î n locul o b i e c t e l o r

e t c ) . Societatea spectacolului, c a r t e a p r o a p e c o n t e m p o r a n ă c u Societatea de

consum, es te u n a d i n t r e ce le m a i r a d i c a l e critici a le vieţii c o t i d i e n e d i n

l u m e a o c c i d e n t a l ă . Ea v ine să î n c h e i e o p e r i o a d ă de i n t e n s activism social

a l lui D e b o r d în c a d r u l I n t e r n a ţ i o n a l e i S i tuat ionis te , pe d u r a t a a 12 ani ,

t i m p în c a r e p r i n c i p a l u l obiect iv a l aces te i g r u p ă r i a fost s c h i m b a r e a vieţii

c o t i d i e n e î n m a r i l e oraşe o c c i d e n t a l e , p r i n c r e a r e a d e situaţii, p r i n d e t u r

n a r e a a l t o r a , p r i n in tervenţ i i p u n c t u a l e î n r u t i n a u r b a n ă ş i d e n u n ţ a r e a

efectelor a l i e n a n t e ale acesteia.

Aşez înd s u b s e m n u l s p e c t a c o l u l u i d e v e n i r e a r e c e n t ă d e o p o t r i v ă a

lumii capital is te ş i c o m u n i s t e , D e b o r d v e d e î n acesta u n m o d e l d e viaţă ş i

un m o d e l a l vieţii d o m i n a n t e . E i m p o r t a n t să î n ţ e l e g e m c u m t r e b u i e afir

maţ ia d e m a i sus: n u pro l i fe rarea n e m ă s u r a t ă a i m a g i n i l o r t r a n s f o r m ă

societatea n o a s t r ă î n t r - u n a s p e c t a c u l a r ă , d u p ă c u m n u p r o d u c ţ i a ex t insă

d e b u n u r i face d i n e a o soc ie ta te d e c o n s u m . D i n t o t d e a u n a o a m e n i i a u

p r o d u s ş i au c o n s u m a t i m a g i n i ş i o b i e c t e . C e e a ce e decisiv însă în l u m e a

m o d e r n ă este faptul că accesul la n o i î n ş i n e , la ceilalţi ş i la l u m e se face

p r i n i n t e r m e d i u l i m a g i n i l o r ş i a l o b i e c t e l o r de c o n s u m a t . Mai m u l t : nu se

face decît în acest fel. Altfel spus: p e n t r u a a junge la n o i î n ş i n e , p e n t r u a

ne a d r e s a celuilalt, t r e b u i e să ut i l izăm i m a g i n i ş i o b i e c t e , c a r e , de-abia e le,

ne s p u n c i n e ş i ce s î n t e m noi , c i n e ş i ce s înt ceilalţi. S p u n î n d asta, r iscăm să

c ă d e m în c a p c a n a v r e u n e i autent ic i tăţ i , a n t e r i o a r ă acestei mijlociri specta

culare şi c o n s u m i s t e , lăs îndu-ne p r a d ă iluziei că undeva, cîndva, a existat o

„veritabilă" î n ţ e l e g e r e a noastră, un r a p o r t sincer, pur, cu ceilalţi ş i cu

l u m e a . Pe aceeaşi uşă în t redeschisă r iscă a t u n c i să se s t r e c o a r e ş i teza, m a i

p u t e r n i c ă , a a l ienăr i i o m u l u i în r a p o r t cu o e s e n ţ ă u m a n ă lăsată în u r m ă , în

istorie, zdrobi tă d e dezvol tarea capitalistă. D a r n u d e s p r e u n astfel d e

decalaj în r a p o r t cu t recutu l (sau cu viitorul, în cazul revoluţiei) este vorba

în analiza p r e z e n t u l u i . A l ienarea nu este o d e c ă d e r e dintr-o stare de graţ ie,

ci este d is locarea o m u l u i în r a p o r t cu el însuşi, fără ca acest „însuşi" să

semnifice un n u c l e u dur, e t e r n ş i i m o b i l a l o m u l u i . Al ienarea, reif icarea

î n s e a m n ă t o c m a i ceea ce descr iu aceşti a u t o r i : ocolul p r i n i m a g i n e ş i ob iect

d e c o n s u m , î n t î l n i r e a m e r e u a m î n a t ă c u s ine ş i c u ceilalţi, m e r e u p r o m i s ă ,

î n f o r m e to t m a i autent ice , d e căt re n o u , d e căt re o i m a g i n e n o u ă , d e căt re

u n o b i e c t n o u d e c o n s u m . Şi, aşa c u m d e s c r i e foarte l i m p e d e Baudr i l la rd,

această a m î n a r e n u s e p r o d u c e p r i n e v e n i m e n t e e x c e p ţ i o n a l e , deşi, î n

m e d i o c r i t a t e a ei, f i e c a r e m a r f ă s e p r e t i n d e e x c e p ţ i o n a l ă ; e a a r e loc, z i d e

zi, o r ă d e oră , p e t o a t e c a n a l e l e p e c a r e i n f o r m a ţ i a p o a t e s ă c i rcu le î n s p r e

a l ienări lor, total izăr i lor abs t rac te ş i f r a g m e n t ă r i l o r i z o l a t o a r e , ea este, cu

u n t e r m e n r e c e n t , d o m e n i u l p r i n e x c e l e n ţ ă al precarului.

Nici î n d e m e r s u l lui Lefebvre, n i c i î n a l te le a s e m ă n ă t o a r e lui, n u există

n i m i c d e g e n u l „subl im a l c o t i d i a n u l u i " . D a c ă a u t o r u l s e i n t e r e s e a z ă d e

„ c o t i d i a n i t a t e a p o p u l a r ă " nu e p e n t r u a r i d i c a la r a n g t e o r e t i c mizerabi-

l i smul ex i s tenţe i m ă r u n t e ş i fără n u m e . A n i m a t ă de o s u r d ă ş i t o t m a i

p a l i d ă ( o d a t ă c u t r e c e r e a a n i l o r ) s p e r a n ţ ă r e v o l u ţ i o n a r ă , focal izarea p e

c o t i d i a n u l p o p u l a r u r m ă r e ş t e în rea l i ta te să d e s c r i e c o n d i ţ i a c o m u n ă a

e x i s t e n ţ e l o r n o a s t r e , s c a n d a t ă , desigur, d e e v e n i m e n t e e x c e p ţ i o n a l e , d e

î n t î l n i r i de n e u i t a t , d a r des făşurată în c e a m a i m a r e p a r t e a e i l a o t e m p e

r a t u r ă că lduţ-organică, î n t r u sat isfacerea nevoi lor ş i sa rc in i lor e l e m e n t a r e ,

s u p u s e u n o r revenir i ciclice, î n t r - u n a n o n i m a t cvasi-perfect ş i l ipsit d e

or ice e r o i s m .

A d m i ţ î n d acest şir d e ide i ş i l ă s î n d d e o p a r t e m u l t e a l te le, s ă r e z u m ă m :

p e n t r u Lefebvre nu este vorba, deci , d e s p r e o r ă s c u m p ă r a r e a cotidia

n u l u i , pe c a r e is toria (şi i s tor ia g îndir i i , inclusiv f i lozof ice) l-ar f i u i tat ;

m o d e r n i z a r e a societăţi i o c c i d e n t a l e e t o t u n a cu „ c o t i d i a n i z a r e a " e i ş i cu

„ p o p u l a r i z a r e a " ei. Altfel spus, m o d e r n i t a t e a e d e p l i n ă , îşi face res imţ i te

t o a t e efectele sale t e o r e t i c e ş i p r a c t i c e nu la nivel e x c e p ţ i o n a l ş i d o a r

p e n t r u u n i i d i n t r e n o i (aleşi sau b l e s t e m a ţ i ) , ci, z i de zi, p e n t r u t o t m a i

m u l ţ i , p e n t r u toţ i chiar. De a s e m e n e a , a l ienăr i le , fetiş ismele ş i reificările,

p r o v e n i n d d i n d o m i n a ţ i a b a n u l u i ş i a mărf i i , îşi p r o d u c t o a t e efectele l o r

î n c o t i d i a n ş i a s u p r a u n u i n u m ă r t o t m a i m a r e d e o a m e n i . D i n c o l o d e

r e z o n a n ţ a m a r x i s t ă a t e r m e n i l o r d e m a i sus, s ă v e d e m î n e i m u l t i p l e

mani fes tă r i a le d e f o r m ă r i i s a u m ă c a r a le t r a n s f o r m ă r i i aces te i funcţi i

e senţ ia le a c o t i d i a n u l u i , funcţ ia m e d i a t o a r e . F ă r ă să a d e r e î n t r u t o t u l la

teza lu i M a r x a fet iş ismului mărfi i , Lefebvre a d m i t e totuş i că în soc ie ta tea

m o d e r n ă d e p r o d u c ţ i e ş i c o n s u m l u c r u r i l e dev in b u n u r i ş i o b i e c t e d e

a p r o p r i e r e , că e le, în f o r m a mărfi i , s înt p r i n c i p a l a c a u z ă a a l ienăr i i ş i

reificării o a m e n i l o r ş i a re laţ i i lor d i n t r e ei. Cu a l te cuv inte , că re laţ ia

d i n t r e o m ş i o m t r e c e d e - a c u m , inevitabil , d a r fără n ic i o n u a n ţ ă d e

t r a g e d i e s a u d e catastrofă, p r i n lucru-marfă . V o m î n ţ e l e g e aceas tă i d e e

m a i b i n e d a c ă v o m a p e l a aici d i n n o u l a D e b o r d ş i B a u d r i l l a r d .

I n c a r t e a s a d i n 1967, G u y D e b o r d a f i rmă d e l a b u n î n c e p u t : „Spec

tacolu l n u este u n a n s a m b l u d e i m a g i n i , c i u n r a p o r t social î n t r e

p e r s o a n e , r a p o r t mijlocit d e i m a g i n i " ( a m p u t e a s p u n e , s c h i m b î n d

t e r m e n i i , c ă aceeaş i teză e a p ă r a t ă ş i d e B a u d r i l l a r d : „ c o n s u m u l n u este u n

a n s a m b l u d e o b i e c t e , c i u n r a p o r t social î n t r e p e r s o a n e , r a p o r t mij locit d e

18 / Societatea de consum

Subiectivi tatea-marfă

Acesta este t i t l u l s u b c a r e u n u l d i n t r e t iner i i a u t o r i g e r m a n i d e azi, Mar ius

Babias, a p u b l i c a t r e c e n t un eseu ( t rad. r o m . de Aure l C o d o b a n , Idea , Cluj,

2004) în c a r e d e n u n ţ ă , în l inia u n e i critici sociale radica le , c u c e r i r e a

u l t i m e i r e d u t e a gratuităţ i i , luxu lu i or i risipei ş i t r a n s f o r m a r e a e i în p r o d u s

de s c h i m b ş i de c o n s u m . P r i n faptul că subiectivitatea d e v i n e o marfă , se

î m p l i n e ş t e î n zilele n o a s t r e d e v e n i r e a societăţi i d e c o n s u m ş i d e spectacol

aşa c u m a fost ea t r a t a t ă în eseur i le a u t o r i l o r m e n ţ i o n a ţ i m a i sus.

I n t o r c î n d u - n e î n c ă p e n t r u o c l ipă la tezele cărţi i lui B a u d r i l l a r d , să

s p u n e m o d a t ă cu Babias că p r o d u s u l cel m a i solicitat astăzi pe piaţă, atît

p e n t r u p r o d u c ţ i e , cît ş i p e n t r u c o n s u m , î n c e t e a z ă să f i e c o t i d i a n u l ; e l este

subiectivitatea. C î n d s p u n e m c ă î n c e t e a z ă s ă f i e c o t i d i a n u l , n u a v e m î n

v e d e r e î n c e t a r e a e fecte lor p e c a r e c o n s u m u l ş i s p e c t a c o l u l lu i l e p r o d u c

în viaţa n o a s t r ă de zi cu zi. Nici faptul că, în v r e u n fel sau altul, am asista la

un sfîrşit sau la o e p u i z a r e a cot id ianulu i . Lucrur i le c o n t i n u ă să se pet reacă,

în exis tenţe le n o a s t r e individuale ş i sociale, în viaţa de zi cu zi. C e e a ce ne

descr ia Lefebvre sau, m a i a p r o a p e d e n o i , Michel d e C e r t e a u , î n f o r m a

p r o d u c ţ i e i sau invenţ ie i c o t i d i a n u l u i , p r o v e n e a d i n u i m i r e a n e d i s i m u l a t ă

Prefaţă / 19

a teoret ic ieni lor faţă de revoluţia c î n d m a i tăcută, c î n d m a i z g o m o t o a s ă c a r e

s-a p e t r e c u t în societăţi le m o d e r n e postbel ice, o revoluţie infra-politică,

in f ra-economică, p o a t e c h i a r in f ra- teore t ică . D e altfel, e for tu l lui

Itaudril lard d i n această car te constă t o c m a i în a d e m o n s t r a m o d u r i l e

mult iple în c a r e viaţa c o t i d i a n ă a b ă r b a ţ i l o r ş i f emei lor d i n l u m e a occi

d e n t a l ă s-a u m p l u t , s-a sa tura t de p r o d u s e de c o n s u m , n e l ă s î n d loc alter

nat ivelor d e a u t o r e f l e c t a r e ş i a u t o i m a g i n a r e . î n s ă d e z a m ă g i r e a lu i

I efebvre d i n v o l u m u l al trei lea al Criticii vieţii cotidiene, d i n 1981, î n d u b l a

analiză a c e e a ce c o n t i n u ă ş i a c e e a ce nu c o n t i n u ă d i n d i n a m i c a vieţii coti

d i e n e , este t o c m a i m ă r t u r i a acceptăr i i r e s e m n a t e a acestei sa turăr i : f ap tu l

( a viaţa c o t i d i a n ă s-a aşezat, că ea nu m a i p o a t e să g e n e r e z e nici un fel de

s p e r a n ţ ă r e v o l u ţ i o n a r ă sau de s c h i m b a r e radica lă a societăţii . Că ea a

devenit, p r i n u r m a r e , locul m a x i m u l u i c o n f o r m i s m şi, î n c i u d a a p a r e n

tului său d i n a m i s m , l o c u l af irmări i t e n d i n ţ e l o r c e l o r m a i c o n s e r v a t o a r e .

Nimic sau a p r o a p e n i m i c d i n e x i s t e n ţ a n o a s t r ă d e z i c u z i n u n e î n d e a m n ă

la ; i o s c h i m b a altfel d e c î t în f r a g m e n t e inf ime, în b u c ă ţ i n e î n s e m n a t e , în

intervale cît m a i s c u r t e . C a s ă l u ă m u n e x e m p l u d i n t r e ce le m a i b a n a l e c u

put inţă , cele m a i l u n g i p r o i e c t e ex i s tenţ ia le a le n o a s t r e s înt l e g a t e d e u n

credi t b a n c a r sau d e o a s i g u r a r e d e viaţă: u n c r e d i t p e d o u ă z e c i d e a n i , o

poliţă a n u a l ă p î n ă la p e n s i e e t o t c e e a ce m a i f i xează ex i s tenţa n o a s t r ă

intre u n p r e z e n t p r e c a r i z a t ş i u n vi i tor indef in i t .

Dar, în i n t e r i o r u l co t id ianulu i însuşi, miza poli t ică, e c o n o m i c ă ş i cultu

rală s-a m u t a t d i n s p r e f o r m a t a r e a s t r u c t u r i l o r sale e l e m e n t a r e c o n f o r m

u n o r e x i g e n ţ e g loba le ş i contro lab i le î n s p r e p r o m o v a r e a , la nivel indivi

dual, a c e e a ce, cu un t e r m e n destul de echivoc (şi care, de aceea, a r m e r i t a

mai m u l t e expl icaţ i i ) , se n u m e ş t e subiectivitate. Aceasta a d e v e n i t resursa

tară şi p r e ţ i o a s ă a u n e i societăţi în c a r e c o t i d i a n u l inflaţionist se v i n d e en

Jpos şi la u n p r e ţ d e n i m i c .

Deja în c a r t e a lui Baudri l lard sînt descrise m u l t e d i n t r e manifestăr i le

acestei deplasăr i t r e p t a t e d i n s p r e cot id ian ş i valorile lui ( m u n c ă , o d i h n ă ,

|>iiblic, privat, in t imita te , repet i ţ ie , a n o n i m a t etc.) î n s p r e o a f i rmare to t m a i

suverană a subiectivităţii (cu semnificaţii le sale: autent ic i ta te , p r o f u n z i m e ,

int imitate cu s ine, sensibilitate, a u t o î m p l i n i r e ) ca b u n u l cel mai de p r e ţ a l

societăţii de c o n s u m . Astfel, p u t e m spicui a p r o a p e la î n t î m p l a r e d i n această

<arte cîteva însuşir i ale noi i subiectivităţi, cu toate pervert i r i le şi defor

mări le sale. Ele p o t c o m p u n e o m i n i m a l ă f e n o m e n o l o g i e a subiectu lu i d i n

societatea de c o n s u m ş i p o t descrie, p r i n forţa exemplelor , modal i tă ţ i le

pr in care ex igenţe le polit ice, f i lozofice, artistice ale m o d e r n i t ă ţ i i au fost

n o i , î n s p r e t o t m a i m u l ţ i d i n t r e n o i , c a e v e n i m e n t u l u l t i m , c a p r o m i s i u n e a

c e a m a i a p r o a p e d e î m p l i n i r e , c a poses ia d e p l i n ă , î n sfîrşit, p r i n graţ i i le

i m a g i n i l o r şi p r o d u s e l o r l o r (or i invers) , a s inelui , a celuilalt, a lumii .

Belşugul, excesul , inflaţia s p e c t a c u l a r ă au făcut ca o r i c e tentat ivă de

rez i s tenţă l a f a r m e c e l e i m a g i n a r u l u i c o n s u m i s t să fie a b a n d o n a t ă de b u n ă

voie ş i ca s i n g u r e l e m o d a l i t ă ţ i de î n ţ e l e g e r e de s ine ş i de ceilalţi să f ie e le

înse le fabr icate c o n f o r m acestui i m a g i n a r . C a r t e a lui B a u d r i l l a r d a b u n d ă

î n astfel d e e x e m p l e : d e l a o pas tă d e d i n ţ i p î n ă l a o m a ş i n ă d e lux, n u

a v e m de-a face n u m a i cu satisfacerea s p o r i t ă a u n o r nevoi, e le înse le

fabricate, ci ş i cu a c c e p t a r e a valorilor, semnif icaţ i i lor ş i m o d u r i l o r de viaţă

pe c a r e le a d u c cu s ine aceste p r o d u s e . Şi, în p r o d u c ţ i a s p e c t a c u l a r ă ş i

g e n e r a l ă de a p a r e n ţ ă , o a p a r e n ţ ă ce a dizolvat în p u t e r e a - i plast ică o r i c e

nivel d e p r o f u n z i m e , p î n ă ş i z o n e l e ce le m a i p u ţ i n suscept ib i le d e

fabr icare, de p r o d u c ţ i e r a ţ i o n a l ă (visul, f a n t a s m a etc.) s în t confiscate

spectacular . C u a l te cuvinte , c a n a l e l e ce le m a i imprevizibi le d e m e d i e r e c u

n o i î n ş i n e , ce le m a i private, m a i i n t i m e , s în t r e c u p e r a t e ş i o r i e n t a t e

c o n f o r m e x i g e n ţ e l o r c o n s u m u l u i d e i m a g i n i ş i d e o b i e c t e .


Mobilizarea unei etici puritane care să compenseze hedonismul şi „păcatul"

tmiMtmului: „ P u t e m afirma că etica p u r i t a n ă , cu î n c ă r c ă t u r a de s u b l i m a r e

I " i nre o implică, d e d e p ă ş i r e ş i d e r e p r e s i u n e ( d e m o r a l ă , într-un cuv înt) ,

Mntuie c o n s u m u l ş i nevoile. Ea este cea c a r e i m p u l s i o n e a z ă c o n s u m u l d i n

n)i şi î i conferă caracteru l compuls iv şi ne l imitat . Ideologia p u r i t a n ă

Mir i l-activată de c ă t r e procesu l de c o n s u m , c e e a ce face d i n acesta puter-

I factor de i n t e g r a r e ş i de c o n t r o l social pe care-1 c u n o a ş t e m cu toţ i i" .

I'mierea la încercare, trecerea prin proba experienţelor inedite şi curiozitatea:

Itpariţia u n e i curiozităţi universale [...] în m a t e r i e de bucătăr ie , de cul tură,

tir ştiinţă, d e rel igie, d e sexual i tate e tc . [ . . . ] . T r e b u i e să î n c e r c i totul,

iii oarece o m u l c o n s u m u l u i este b î n t u i t de t e a m a de a «rata» ceva, v r e o

|il.n r r e , o r i c a r e ar f i ea . Nu se ştie n i c i o d a t ă d a c ă o a n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă

| | nu va scoate d i n t i n e o «senzaţie». Nu m a i v o r b i m aici d e s p r e

• I (ă, nici m ă c a r d e s p r e «gustul» s a u î n c l i n a ţ i a specifică aflate în j o c , ci

i lmprc o cur ioz i ta te genera l i za tă activată de o obsesie difuză - es te «fun

tHttmlily» sau i m p e r a t i v u l a m u z a m e n t u l u i , a l exp loatăr i i p î n ă la u l t i m a

im fllură a posibi l i tăţ i lor de a vibra, de a te b u c u r a , de a fi răsplăt i t " .

Egoismul (şi nu solidaritatea) ca reacţie deopotrivă la consum şi la exploa-

imr. „"Egoismul f u r i b u n d » a l c o n s u m a t o r u l u i î n s e a m n ă , de a s e m e n e a ,

I » 1 1 upţia vagă ş i conşt ient izată a faptului d e a fi, î n c i u d a or icăru i p a t o s a l

i i d e n ţ e i şi al bunăstăr i i , n o u l e x p l o a t a t al t i m p u r i l o r m o d e r n e " . „In

i ilii.ite de c o n s u m a t o r , o m u l r e d e v i n e solitar, prizonier, în cel m a i b u n caz

n ( p r o g r a m u l TV u r m ă r i t în familie, p u b l i c u l s t a d i o a n e l o r sau a l

i n i r m a l o g r a f e l o r e t c ) . S t ructur i le c o n s u m u l u i s în t în acelaşi t imp foar te

llliide ş i n e p e r m i s i v e . P u t e m i m a g i n a o coal izare a a u t o m o b i l i ş t i l o r î m p o -

l i Ivit laxei de d r u m u r i ? Un p r o t e s t colectiv î m p o t r i v a televiziunii? F i e c a r e

i l i n t i e m i l i o a n e l e de te lespecta tor i p o a t e f i î m p o t r i v a publ ic i tă ţ i i tele-

vi/.ilc, aceasta însă nu va î n c e t a să f ie di fuzată."

Iragilizarea individului producător-consumator - între alergia la violenţă şi

oboseală: „Oboseala nu este o pasivitate o p u s ă supra-activităţii sociale exte

n u a r e - d impotr ivă , es te singura formă de activitate c a r e p o a t e fi c o n t r a p u s ă

in a n u m i t e c o n d i ţ i i c o n s t r î n g e r i i de pasivitate g e n e r a l ă a r a p o r t u r i l o r

•.in iale ac tua le . Elevul obos i t este cel c a r e s u p o r t ă , pasiv, d i scursu l profe-

M i i ului. M u n c i t o r u l , b i r o c r a t u l obos i t s în t cei c ă r o r a li s-a l u a t t o a t ă

responsabi l i ta tea m u n c i i . «Indi ferenţa» pol i t ică, această c a t a t o n i e a cetă

ţ e a n u l u i m o d e r n , es te a c e e a a indiv idului c ă r u i a î i scapă t o a t e decizi i le,

< are nu m a i r ă m î n e cu altceva d e c î t cu d e r i z i u n e a sufragiului universal" .

împl in i te ş i epuizate, sa turate ş i cot idianizate, d î n d naş tere acestui încă

p u ţ i n cunoscut , d a r tot m a i i n t e n s e x p e r i m e n t a t subiect care s î n t e m fiecare

sau care vrem să f im:

Relaţia cu sine

- Producerea unei individualităţi de sinteză, pe ruinele subiectului cartezian al

cunoaşterii şi al subiectului politic al revoluţiei: „Să-ţi găseşti personal i ta tea, să

ştii s-o afirmi î n s e a m n ă să d e s c o p e r i p l ă c e r e a de a fi într-adevăr tu însăţi.

N-ai nevoie de mare lucru. Eu am c ă u t a t î n d e l u n g şi mi-am d a t s e a m a că o

nuanţă puţin mai deschisă a p ă r u l u i m e u e de a juns p e n t r u a-1 a r m o n i z a

per fect cu t e n u l , cu ochii . Am găsit acest b l o n d în g a m a ş a m p o n u l u i colo

r a n t Recital ! [...] Cu b l o n d u l Recital, atît de natural, nu m-am s c h i m b a t

de loc : s înt eu î n s ă m i mai mult ca niciodată'. C e e a ce s p u n e t o a t ă această

re tor ică , c a r e se zba te în impos ib i l i ta tea de-a o s p u n e , es te faptu l că nu

există nici o p e r s o a n ă . „ P e r s o a n a " în va loare absolută , cu t răsă tur i le e i

i r e d u c t i b i l e ş i cu g r e u t a t e a specifică, aşa c u m o î n t r e a g ă t r a d i ţ i e o c c i d e n

ta lă a făurit-o ca m i t o r d o n a t o r a l Subiec tu lu i , cu pas iuni le , voinţa, carac

t e r u l s a u . . . b a n a l i t a t e a ei, această p e r s o a n ă este a b s e n t ă , m o a r t ă , ş tearsă

d i n universul n o s t r u funcţ ional . Ş i t o c m a i această p e r s o a n ă absentă,

această i n s t a n ţ ă p i e r d u t ă u r m e a z ă să se „personal izeze" . Această f i in ţă

rătăci tă se va recons t i tu i in abstracta, p r i n forţa semnelor , în evantaiul i m e n s

a l d i ferenţe lor , î n M e r c e d e s , î n „ n u a n ţ a p u ţ i n m a i c lară", într-o m u l ţ i m e

de a l te s e m n e a d u n a t e laolaltă, c o n s t e l a t e p e n t r u a r e c r e a o indivi

d u a l i t a t e de s inteză şi, la u r m a u r m e i , p e n t r u a se dizolva în a n o n i m a t u l

cel m a i n e g r u , căci d i f e r e n ţ a este p r i n def ini ţ ie ceva c e n u a r e n u m e .

- Căutarea fericirii: .Această fosilă u m a n ă a Vîrstei d e Aur, n ă s c u t ă î n e ra

m o d e r n ă d i n fericita î m p r e u n a r e a Natur i i O m e n e ş t i c u D r e p t u r i l e O m u l u i ,

este d o t a t ă c u u n p u t e r n i c p r i n c i p i u d e raţ ional i ta te formală c a r e c o n d u c e

la: 1. c ă u t a r e a fără nici o ez i tare a p r o p r i e i fericiri; 2. p r e f e r i n ţ a p e n t r u

o b i e c t e l e care-i vor oferi m a x i m u m de satisfacţie".

- Dreptul kt diferenţă (prin conformism), dreptul la libertate şi la suveranitate:

.Această mis t ică b i n e î n t r e ţ i n u t ă ( î n p r i m u l r ind de c ă t r e e c o n o m i ş t i ) a

satisfacţiei şi a a leger i i indiv iduale , c u l m i n î n d cu o î n t r e a g ă civilizaţie a

«libertăţii», este c h i a r ideolog ia s i s temului industr ia l care-i justifică arbi

t raru l ş i toţi factorii nocivi colectivi: mizer ia , p o l u a r e a , d e c u l t u r a r e a - de

fapt, c o n s u m a t o r u l este suveran într-o j u n g l ă d e u r î ţ e n i e , u n d e libertatea de

a alege i-a fost impusă".


Corpul

- Şantajul corporal al identităţii, expunerea de sine ca fixare în sine. „Există, î n

p a n o p l i a c o n s u m u l u i , u n o b i e c t m a i f rumos, m a i p r e ţ i o s , m a i s t ră luc i tor

d e c î t t o a t e - mai p l in de c o n o t a ţ i i c h i a r d e c î t a u t o m o b i l u l , c a r e le r e z u m ă

totuşi p e t o a t e celelal te : CORPUL. «Redescoper i rea» lui, d u p ă u n m i l e n i u d e

p u r i t a n i s m , s u b s e m n u l e m a n c i p ă r i i fizice ş i sexuale, u b i c u i t a t e a lu i ( m a i

ales a c o r p u l u i f e m i n i n , va t r e b u i să v e d e m de ce) în publ ic i ta te , în m o d ă ,

în c u l t u r a de m a s ă - cul tu l igieniei, dietei , terapie i de c a r e este î n c o n j u r a t ,

obsesia t inereţ i i , e leganţe i , viri l i tăţi i/feminităţi i , î n t r e ţ i n e r e a , r e g i m u r i l e ,

pract ic i le sacrificiale care-1 au ca obiect , m i t u l Plăceri i care-1 î m b r a c ă -

totul este astăzi d o v a d a că t r u p u l a a juns obiect al mîntuirii. î n această funcţ ie

m o r a l ă şi ideologică, el a î n l o c u i t în î n t r e g i m e sufletul".

- Sexualitatea descărnată, semnificant flotant al unui corp asexuat, epui-

undu-se vizual: „Aşa c u m e r o t i s m u l r e z i d ă în s e m n e ş i n i c i o d a t ă în d o r i n ţ ă ,

f r u m u s e ţ e a f u n c ţ i o n a l ă a m a n e c h i n e l o r r e z i d ă î n „si luetă", n i c i o d a t ă î n

expresie: es te î n a i n t e d e t o a t e a b s e n ţ ă a expres ie i . N e r e g u l a r i t a t e a sau

u r î ţ e n i a ar p r o d u c e sens - d a r e le s înt excluse. Căci f r u m u s e ţ e a c o n s t ă

înainte de toate în abstract izare, î n vid, î n a b s e n ţ a şi t r a n s p a r e n ţ a extat ice.

Această d e s c ă r n a r e es te r e z u m a t ă î n ce le d i n u r m ă d e privire. Aceşti o c h i

fascinanţi/fascinaţ i , în gol, aceas tă pr iv i re l ipsită de o b i e c t - în acelaşi

t i m p s u p r a s e m n i f i c a r e a d o r i n ţ e i şi a b s e n ţ ă tota lă a ei - s în t f r u m o a s e în

e rec ţ ia l o r vidă, în e x a l t a r e a c e n z u r i i pe c a r e o i m p u n ; în asta constă

funcţ ional i ta tea lor".

- Igienismul, obsesia organică a murdăriei, a virusului, a străinului: „Ig iena

s u b t o a t e formele ei, însoţ i tă d e fantasmele d e steri l i tate, d e asepsie, d e

prof i laxie sau, invers, de p r o m i s c u i t a t e , de c o n t a m i n a r e , de p o l u a r e -

t inzînd să e l i m i n e c o r p u l „ o r g a n i c " ş i în special funcţi i le de e x c r e ţ i e ş i de

s e c r e ţ i e -, c a u t ă o def ini ţ ie negat ivă a c o r p u l u i , p r i n e l i m i n a r e , a u n u i

c o r p n e t e d , fără de fec te , asexuat , l a a d ă p o s t de o r i c e a g r e s i u n e e x t e r n ă ş i

p r o t e j a t astfel de e l însuşi" .

- Cura de slăbire ca nouă formă de penitenţă şi de armonizare a fizicului şi

psihicului: „ C o r p u l dev ine, pr int r-o r ă s t u r n a r e a b s o l u t ă d e semnif icaţie, u n

o b i e c t a m e n i n ţ ă t o r c a r e t r e b u i e s u p r a v e g h e a t , r e d u s , s c h i n g i u i t î n s c o p u r i

delicat-«estetice», cu privirea aţ int i tă a s u p r a m o d e l e l o r costelive, î m p u

ţ inate, d i n Vogue, în c a r e p u t e m descifra agresivitatea inversă a u n e i societăţi

d e a b u n d e n ţ ă faţă d e p r o p r i u l e i t r iumfal i sm a l c o r p u l u i ş i r e s p i n g e r e a

v e h e m e n t ă a p r o p r i i l o r p r i n c i p i i " .

Prefaţă / 23

/,, l,i(m socială

l'litcma ca finalitate a consumului şi mobil de socializare: „ . . . c o n s u m u l se

lli Uneşte ca exclusivitate a plăcerii. Ca logică socială, s istemul c o n s u m u l u i se

luniuciie pe baza u n u i refuz a l plăceri i [ . . . ] . P lăcerea ar defini c o n s u m u l

fu nu a sine, a u t o n o m şi final. D a r c o n s u m u l î n s e a m n ă , d e fapt, altceva. Plă-

i este p l ă c e r e p e n t r u s ine, d a r c o n s u m u l impl ică m a i m u l t d e c î t ş inele".

Consumul ca datorie civică: „ . . . o m u l c o n s u m a t o r se c o n s i d e r ă u n fel d e

IU/HM plăcerii, o întreprindere de plăcere şi satisfacţie. U n fel d e supus-fericirii,

îndrăgostit , a d u l a t o r / a d u l a t , s e d u c ă t o r / s e d u s , p a r t i c i p a n t , eufor ic ş i d ina-

. 1 1 1 . Este v o r b a d e s p r e p r i n c i p i u l d e m a x i m i z a r e a ex i s tenţe i p r i n mult i-

| ) | ca contac te lor , a relaţii lor, p r i n folosirea intensivă a s e m n e l o r , a

libiei lelor, p r i n e x p l o a t a r e a s i s temat ică a t u t u r o r v i r tua l i tă ţ i lor p lăcer i i " .

« Autosatisfacţia drept garanţie a stabilirii de relaţii sociale: „ P r e t u t i n d e n i ,

iu. l iv idul este invitat m a i înt î i de t o a t e să SE placă, să se c o m p l a c ă . Devine

• 1. l.i s ine înţe les că, plăcîndu-se pe s ine, a r e t o a t e şansele să fie p l ă c u t şi de

• • il.ilţi. La l imită, p o a t e că a u t o c o m p l a c e r e a ş i a u t o s e d u c ţ i a p o t î n l o c u i în

totalitate f inalitatea s e d u c ă t o a r e obiectivă. D o r i n ţ a d e a s e d u c e se î n t o a r c e

Mupra e i înseşi într-un soi de « c o n s u m » perfect , d a r r e f e r e n t u l e i r ă m î n e

Initanţa celuilalt . A p l ă c e a a d e v e n i t p u r şi s implu o d o r i n ţ ă î n c a r e p r o -

blema ident i tăţ i i p e r s o a n e i căre ia î i p laci c a d e p e u n p l a n s e c u n d a r : u n

(Uit urs r e p e t a t al mărc i i în publ ic i ta te" .

- Capacitatea alegerii (în primul rînd a alegerii de sine) ca dovadă a libertăţii

w valorii individuale: „Bărbatu l m o d e r n d e cal i tate este exigent. El nu-şi

p e r m i t e n ic i o s c ă p a r e . N u negli jează nici u n deta l iu . Este «select», d a r n u

in m o d pasiv s a u p r i n graţ ie n a t u r a l ă , c i p r i n exerc i ţ iu l u n e i selectivităţi.

(Că aceas tă selectivitate este o r c h e s t r a t ă de alţii, ş i nu de el, este o altă

treabă.) Nici v o r b ă să fie d e l ă s ă t o r sau să se c o m p l a c ă , el t r e b u i e să se

distingă. A şti să alegi şi a n u greşi s înt e c h i v a l e n t e aici c u virtuţile mil i tare

şi p u r i t a n e : in t rans igenţă , decizie, v i r tute («virtus») [ . . . ] . L a u n nivel m u l t

mai p r o f u n d , a legerea, s e m n al e lec ţ iun i i (cel c a r e a lege, c a r e ştie să

aleagă, este ales, este cel d e s e m n a t p r i n t r e toţi cei lal ţ i) , r e p r e z i n t ă în

societăţi le n o a s t r e r i tul o m o l o g provocării şi c o m p e t i ţ i e i î n societăţ i le

primitive: el clasează".

- Reciclarea estetică a individului într-un proces uniformizator de design

existenţial: „...indivizii aculturaţ i , ca şi obiecte le design, s în t m a i b i n e

integraţi social şi profesional, m a i b i n e «sincronizaţi», m a i «compatibili»,

l 'uncţ ional ismul relaţiei u m a n e găseşte î n p r o m o v a r e a cul tura lă u n u l d i n t r e

te renur i le sale d e predi lecţ ie - «human design» se înt î lneş te aici c u «human

engineering»".


•i i ii lucrul

Iu hi/iu Indică cu obiectele, infantilizarea subiectului matur. „ L u d i c u l este cel

i . ib ik ste to t m a i f recvent r a p o r t u r i l e n o a s t r e c u ob iec te le , c u persoa-

IM li I n cu l tura , cu d iver t i smentul , cu m u n c a u n e o r i , d a r şi cu polit ica,

i 1 1 • I•• i• 1 dev ine tona l i ta tea d o m i n a n t ă a h a b i t u s u l u i n o s t r u c o t i d i a n ,

. I I î n m ă s u r a î n c a r e totu l , o b i e c t e l e , b u n u r i l e , re laţ i i le, serviciile

lli i in gadget" .

('.infirmarea de sine prin excesul de solicitudine: „Obiecte le n u servesc atît

/ . i . mia; mai înt î i de t o a t e vă servesc. F ă r ă acest c o m p l e m e n t d i rect , fără un

• liniincavoastră» sau un «tu» personal izat , fără această ideo log ie totală de

llli naţie p e r s o n a l ă , c o n s u m u l n u a r fi c e e a c e este: c ă l d u r a răsplatei, a eon

i i 111 II111i p e r s o n a l care-i c o n f e r ă sens n u este satisfacţia p u r ă şi s implă" .

I i i-iiiplele p o t f i mul t ip l ica te ; c a r t e a lui B a u d r i l l a r d le oferă cu g e n e r o -

/ll.ilc De a s e m e n e a , ea e g e n e r o a s ă cu ide i le ce se p o t naş te d i n anal ize le

p r o p u s e . î n c i u d a ex i s tenţe i u n u i m a r e n u m ă r d e af irmaţi i c u a p a r e n ţ ă

Rpodictică, Societatea de consumîşi p r o p u n e să ridice n e n u m ă r a t e î n t r e b ă r i ;

II In . i l i latea e i v i n e a t u n c i ş i d i n a c e e a că u n e l e î n t r e b ă r i s înt a le n o a s t r e ,

M I : i ă l e p u n e m sau n u , ele s t răbat c i rcui te le p r i n c a r e d i a l o g ă m c u n o i

i i i i i n c , c u ceilalţi ş i c u l u m e a . î n f o r m e m a i vagi sau m a i c o n c r e t e , m a i

n i i . i sc o r i m a i ins i s tente , aces te î n t r e b ă r i d a u s e a m ă d e c e e a c e m u l ţ i

lUtori n u m e s c sărăc i rea e x p e r i e n ţ e i , d e p o s e d a r e a s u b i e c t u l u i d e facul-

l.itilc sale e x p e r i e n ţ i a l e , p r i n s u s t r a g e r e a sa d i n ca lea înt î lnir i i cu surpr iza,

i I I e v e n i m e n t u l . P r o d u c e r e a artificială de e x p e r i e n ţ e , ca ş i p r o d u c e r e a

artificială d e e v e n i m e n t e , este s i m u l t a n ă c u d e t e r m i n a r e a a c e s t o r a î n

t e r m e n i d e i n f o r m a ţ i e , a c e e a d e s p r e c a r e B e n j a m i n s p u n e a c u d e c e n i i î n

u r i n ă că v ine să î n l o c u i a s c ă ş i să sărăcească definitiv capaci tă ţ i le narat ive

ale fiinţei u m a n e . Desigur, t o a t e aces te af irmaţi i se cer n u a n ţ a t e , exp l ica te

in detal i i le a n a l i z e l o r c a r e le-au făcut pos ib i le .

A s u m î n d p e final r i s c u l u n o r s c u r t c i r c u i t e t e o r e t i c e inevitabi le, s ă

s p u n e m c ă l u c r a r e a lui B a u d r i l l a r d d ă s e a m ă d e p r e c a r i z a r e a e x i s t e n ţ e i

u m a n e p e cele t re i niveluri p e c a r e le-am descris m a i sus: î n r a p o r t c u s ine,

in r a p o r t cu ceilalţ i ş i în r a p o r t cu l u c r u r i l e . Precar izarea , aici, a r e sensul

d e o p o t r i v ă al sărăcir i i ş i al fragilizării ( „ N u spect ru l rari tăţ i i este cel c a r e

b î n t u i e civilizaţia a b u n d e n ţ e i , c i ace la al FRAGILITĂŢII", s p u n e a c c e n t u î n d

a u t o r u l ) , d a r e m a i m u l t , sau p o a t e a l tceva d e c î t sărăc i re ş i fragi l izare. Să

s p u n e m d o a r că un s e m n a l e i se lasă desluşi t în c e e a ce, l a î n c e p u t u r i l e

acestui text, d e s c r i a m în t e r m e n i de m e d i e r e . Sărăc i rea ş i fragi l izarea

- Chirurgia estetică a comunicării, implantul de surîs artificial: „ P i e r d e r e a

re laţ ie i u m a n e ( s p o n t a n ă , r e c i p r o c ă , s imbol ică) es te a d e v ă r u l f u n d a m e n

tal al societăţi i n o a s t r e . Pe aceas tă bază, as is tăm la transfuzia s i s tematică a

re la ţ i i lor u m a n e în c i rcu i tu l social - s u b f o r m ă de semne - ş i la consumul

aceste i relaţi i , a l aceste i c ă l d u r i u m a n e semnificate. A n i m a t o a r e a , as i s tenta

socială, special is tul în relaţ i i p u b l i c e , afişul publ ic i tar, toţ i aceşti aposto l i

f u n c ţ i o n a r i a u c a m i s i u n e p r o f a n ă răsplăt i rea, lubrifierea raporturilor sociale

prin zîmbetul instituţional [ . . . ] . «A avea calităţi u m a n e » , «aptitudini d e

c o m u n i c a r e » , «căldură relaţională» etc. P r e t u t i n d e n i , o dez lănţuire de spon

tanei tate trucată, de discurs personalizat, de afectivitate ş i de relaţie perso

nală orchestrată" .

- De la criza persoanei la cultul personalităţii, prin compatibilizare socială:

„Sociabil i tatea, sau c a p a c i t a t e a de a «stabili un c o n t a c t » , de a a l i m e n t a

relaţia, de a p r o m o v a s c h i m b u r i l e , de a intensif ica m e t a b o l i s m u l social,

dev ine în societatea n o a s t r ă o m a r c ă a «personalităţii» [ . . . ] . î n t r e g u l s is tem

de gratificaţii ş i de sol ic i tudine nu este de fapt d e c î t m o d u l a r e a afectivă, ea

însăşi l imcţ ional izată, a u n u i sistem de relaţi i în c a r e s ta tutu l indiv idului se

s c h i m b ă total . A i n t r a în c i rcui tul c o n s u m u l u i ş i a l m o d e i nu î n s e a m n ă

n u m a i a te î n c o n j u r a de ob iec te şi de servicii d u p ă p o f t a in imi i , ci ş i a-ţi

s c h i m b a e s e n ţ a ş i d e t e r m i n ă r i l e . î n s e a m n ă a t r e c e de la un p r i n c i p i u indi

vidual f u n d a m e n t a t pe a u t o n o m i e , caracter, va loarea p r o p r i e a e u l u i l a un

p r i n c i p i u d e recic lare p e r p e t u ă p r i n i n d e x a r e l a u n c o d î n c a r e va loarea

indiv idului se raţ ional izează, se mult ipl ică, d e v e n i n d s c h i m b ă t o a r e : este

vorba d e s p r e c o d u l «personalizării», p e care nici u n individ î n s ine nu-1

p o a t e d e ţ i n e , d a r care-i traversează pe toţi în relaţia lor semnificată cu

ceilalţi. «Persoana» ca ins tanţă de d e t e r m i n a r e d i spare în favoarea perso

nalizării. P o r n i n d d e aici, individul n u m a i este sediul u n o r valori auto

n o m e , n u m a i r e p r e z i n t ă d e c î t n o d u l d e c o n v e r g e n ţ ă a u n o r relaţii m u l t i p l e

într-un p r o c e s de interre laţ i i instabile".

- Ambianţa drept criteriu al calităţii şi flexibilităţii relaţiilor interindividuale:

„Valorile de «obiectiv» ş i de t r a n s c e n d e n ţ ă (valori f inale ş i ideo log ice)

c e d e a z ă locul va lor i lor d e a m b i a n ţ ă ( r e l a ţ i o n a l e , i m a n e n t e , fără obiect iv) ,

c a r e s e e p u i z e a z ă î n m o m e n t u l re laţ ie i ( s înt « c o n s u m a t e » ) " .

- Caricatura emancipării şi eliberării în impulsul privat şi public al since

rităţii: „De fapt, cea c a r e b î n t u i e t o a t ă aceas tă p r i e t e n i e d e c o n t a c t , acest

p e r m a n e n t «în d i r e c t cu . . .» , a c e s t j o c ş i aceas tă f o r ţ a r e a d i a l o g u l u i cu

o r i c e p r e ţ este f a n t o m a s inceri tăţ i i p i e r d u t e . Relaţ ia a u t e n t i c ă este pier

d u t ă , trăiască s i n c e r i t a t e a ! " .


afectează m a i p r e s u s d e t o a t e c a p a c i t a t e a u m a n ă d e mi j locire, a c e a

c a p a c i t a t e c a r e p r o t e j e a z ă ind iv idu l de a c ă d e a p e s t e s ine, de a f i copleş i t

d e ceilalţi ş i î n g h i ţ i t d e l u c r u r i . Ele a d u c a t i n g e r e s i m ţ u l u i ( c o m u n , î n cele

d i n u r m ă ) c a r e stabileşte a p r o p i e r i l e ş i î n d e p ă r t ă r i l e , vecinătăţ i le ş i

izolări le, p r e z e n ţ e l e ş i a b s e n ţ e l e . Nu e d e l o c p a r a d o x a l , a t u n c i ( m a i cu

s e a m ă l a sfîrşitul lectur i i aceste i c ă r ţ i ) , s ă s p u n e m c ă u n u l d i n t r e efectele

ce le m a i n e a ş t e p t a t e a le societăţ i i de c o n s u m este p r e c a r i t a t e a : d a t o r i e ş i

obl igaţ ie , şansă ş i fatalitate p e n t r u individ ca, în mi j locul lucrur i lor , în

mij locul celor la l ţ i ş i în pos ib i la î n t î l n i r e cu s ine, să c a u t e , c î n d cu o

d i s p e r a r e a p o c a l i p t i c ă â l a Hol lywood, c î n d c u e n t u z i a s m d e m n d e u n

spol publicitar, s ă s e i n v e n t e z e p e s ine, s ă d e a u n m i n i m sens c e l o r m a i

s i m p l e d i n t r e cuvinte : „eu", „ n o i " . . .

Ciprian Mihalţ

Coplesiţi-mi-l cu tot ce-i mai bun pe pămînt, afundaţi-l

în fericire peste cap, de să iasă bulbucii pe suprafaţa

fericirii, ca din apă, daţi-i o îndestulare economică, de

să nu mai aibă nimic de făcut, doar să doarmă, să

înfulece turtă dulce şi să asigure continuitatea istoriei

universale... Dostoievski, Omul din subterană

P A R T E A Î N T Î I

Liturghia formală

a obiectului

Există astăzi, p r e t u t i n d e n i în j u r u l n o s t r u , dovezi incredibi le ale c o n s u m u l u i şi a b u n d e n ţei, r e z u l t a t e d i n m u l t i p l i c a r e a obiecte lor , a serviciilor, a b u n u r i l o r m a t e r i a l e , şi c a r e reprez intă o m u t a ţ i e f u n d a m e n t a l ă în ecologia speciei u m a n e . L a d r e p t vorbind, o a m e nii care d u c o viaţă o p u l e n t ă nu m a i s înt înconjuraţ i , ca p î n ă a c u m , de alţi o a m e n i , c i d e O B I E C T E . î n relaţi i le lor zilnice nu-i m a i au p a r t e n e r i pe s e m e n i i lor, c i p r i m e s c ş i m a n i p u l e a z ă d i n ce în ce mai m u l t , c o n f o r m statisticilor, b u n u r i ş i mesaje, î n c e p î n d cu o r g a n i z a r e a d o m e s t i c ă e x t r e m d e c o m plexă, cu zecile e i de sclavi t e h n i c i , „mobil ierul u r b a n " c u î n t r e g u l arsenal propriu-zis de c o m u n i c a ţ i i ş i activităţi profes ionale, p î n ă la spec taco lu l p e r p e t u u a l ce lebrăr i i obiectului în p u b l i c i t a t e ş i la sute le de mesa je zilnice ven i te d i n mass m e d i a , de la forfota m ă r u n t ă a g a d g e t u r i l o r cvasi-obsesive p î n ă la p s i h o d r a m e l e s i m b o l i c e a l i m e n t a t e d e obiectele n o c t u r n e care vin să ne b î n t u i e p î n ă ş i în vis. C o n c e p t e l e de „ m e d i u " , de „ a m b i a n ţ ă " a u a juns l a m o d ă n u m a i d e c î n d trăim, î n fond, m a i p u ţ i n î n vec inăta tea a l tor o a m e n i , în p r e z e n ţ a ş i în discursul lor, cît m a i d e g r a b ă s u b pr iv i rea m u t ă a u n o r o b i e c t e


a s c u l t ă t o a r e ş i h a l u c i n a n t e c a r e n e ţ in m e r e u acelaşi discurs, ace la a l p u t e r i i n o a s t r e î m p i e t r i t e , a l a b u n d e n ţ e i n o a s t r e virtuale, a l a b s e n ţ e i n o a s t r e r e c i p r o c e . T o t aşa c u m copi lul- lup d e v i n e l u p dacă-şi d u c e viaţa î n p ă d u r e , ş i n o i d e v e n i m î n c e t u l c u î n c e t u l funcţ ional i a i d o m a o b i e c t e l o r d i n p r e a j m a n o a s t r ă . T r ă i m t i m p u l lor; m a i precis , t r ă i m d u p ă r i t m u l ş i c o n f o r m succes iuni i l o r nesfîrşite. N o i s î n t e m cei c a r e as is tăm astăzi la n a ş t e r e a , desăvîr-ş irea ş i m o a r t e a lor, în t imp ce, pe v r e m u r i , o b i e c t e l e e r a u cele c a r e - f ie ele i n s t r u m e n t e sau m o n u m e n t e p e r e n e - supravieţ u i a u g e n e r a ţ i i l o r d e o a m e n i .

O b i e c t e l e n u s înt n ic i floră, nici f a u n ă . C u t o a t e acestea, n e d a u i m p r e s i a u n e i vegetaţ i i l u x u r i a n t e , a u n e i j u n g l e î n mij locul căre ia n o u l o m pre i s tor ic a l t i m p u r i l o r m o d e r n e găseşte c u g r e u reflexele civilizaţiei. T r e b u i e să î n c e r c ă m să d e s c r i e m n e î n t î r z i a t aceas tă f a u n ă ş i floră, pe c a r e o m u l le-a p r o d u s ş i c a r e a c u m î l î n c o n j o a r ă ş i î l n ă p ă d e s c ca în r o m a n e l e SF p r o a s t e , aşa c u m le v e d e m şi c u m le t r ă i m , fără să u i t ă m nici o c l ipă că, în fastul ş i be l şugu l lor, r ă m î n p r o d u s u l activităţii u m a n e ş i că e le nu ascul tă d e legile eco log ice n a t u r a l e , c i d e legea valorii d e c o m e r ţ .

„Pe cele m a i a n i m a t e străzi d i n L o n d r a m a g a z i n e l e s e în lănţu ie u n u l d u p ă celălalt, i a r î n spate le o c h i l o r d e sticlă goi s tau e x p u s e t o a t e bogăţ i i le universu lu i , şa lur i i n d i e n e , revolvere a m e r i c a n e , p o r ţ e l a n u r i chinezeş t i , c o r s e t e d e l a Paris, b l ă n u r i d i n Rusia ş i m i r o d e n i i de la T r o p i c e ; d a r t o a t e aces te a r t ico le c a r e au văzut a t î tea ţăr i p o a r t ă e t i c h e t e a lbicioase p e c a r e s înt inscripţ i o n a t e cifre a r a b e u r m a t e de c a r a c t e r e l a c o n i c e - L, s, d (liră s ter l ină, şiling, p e n c e ) . Aceas ta este i m a g i n e a ofer i tă d e m a r f a aflată pe p i a ţ ă " (Marx, Contribuţii la critica economiei politice).

Belşugul. Panoplia

Belşugul este fără î n d o i a l ă t r ă s ă t u r a descr ipt ivă c e a m a i fra

p a n t ă . Mar i le m a g a z i n e , c u b o g ă ţ i a l o r d e conserve , d e h a i n e , d e

a l i m e n t e ş i de confecţ i i r e p r e z i n t ă p a r c ă peisajul p r i m a r ş i locul

g e o m e t r i c a l a b u n d e n ţ e i . P î n ă ş i străzile, cu v i t r inele l o r ticsite,

d e b o r d a n t e ( b u n u l cel m a i d e s î n t î l n i t f i i n d l u m i n a , fără d e c a r e

m a r f a n-ar m a i f i c e e a c e e s t e ) , c u te jghe le le l o r p l i n e d e m e z e

luri, cu t o a t ă aceas tă s ă r b ă t o a r e a l i m e n t a r ă ş i v e s t i m e n t a r ă la

Liturghia formală a obiectului / 31

Care part ic ipă, s t imulează fiecare î n p a r t e salivaţia feerică. Există

i n ideea d e be l şug ceva m a i m u l t d e c î t s u m a p r o d u s e l o r : e v i d e n ţ a

surplusului, n e g a r e m a g i c ă şi definitivă a rarităţi i , p r e s u p u n e r e a

I I L I i e r n ă ş i g e n e r o a s ă a p ă m î n t u l u i făgăduinţe i . P ie ţe le n o a s t r e ,

,n icrele n o a s t r e c o m e r c i a l e , minipr ix-uri le m i m e a z ă o n a t u r ă

regăsită, e x t r a o r d i n a r d e fertilă: s înt văile n o a s t r e d i n C a n a a n în

Care curg, î n c h i p d e lapte şi m i e r e , fluvii d e n e o n p e s t e k e t c h u p

ţ i plastic; d a r ce contează? Este d o r i n ţ a v io lentă nu de a avea sufi

cient, c i de a avea în exces, ş i î n c ă p e n t r u t o a t ă l u m e a : p u t e ţ i avea

m u n t e l e ăsta d e stridii, d e cot le te , p e r e sau conserve d e sparan

g h e l c u m p ă r î n d d o a r o p a r t e . C u m p ă r a ţ i p u ţ i n ş i veţi avea totu l .

I,u discursul m e t o n i m i c , repetitiv, al m a t e r i e i c o n s u m a b i l e , al

mărfii, r e d e v i n e pr intr-o m a r e m e t a f o r ă colectivă, ş i t o c m a i

i l .Hori tă excesului ei, i m a g i n e a darului, a generoz i tă ţ i i inepui

zabile şi spec tacu lare care este a c e e a a sărbătorii.

Dincolo d e g r ă m a d ă , f o r m a c e a m a i r u d i m e n t a r ă , d a r ş i c e a

in.ii p r e g n a n t ă a a b u n d e n ţ e i , o b i e c t e l e se o r g a n i z e a z ă în panoplie

M . I I I în colecţie. A p r o a p e t o a t e m a g a z i n e l e d e î m b r ă c ă m i n t e , d e

produse e l e c t r o c a s n i c e e t c . o f e r ă o gamă de p r o d u s e d i f e r e n ţ i a t e

Cttre se c h e a m ă , îşi r ă s p u n d şi se d e c l i n ă u n e l e pe a l te le . Vi t r ina

anticarului r e p r e z i n t ă m o d e l u l ar i s tocrat ic , luxos, a l a c e s t o r

ansambluri c a r e n u m a i evocă n e a p ă r a t o s u p r a a b u n d e n ţ ă d e

lUbstanţă, c î t m a i d e g r a b ă un evantai de o b i e c t e s e l e c ţ i o n a t e ş i

. i i m p l e m e n t a r e , d e s t i n a t e alegeri i , d a r şi reacţ ie i p s i h o l o g i c e în

Iftnţ a c o n s u m a t o r u l u i , care le p a r c u r g e , le inventar iază, le cate

goriseşte. P u ţ i n e o b i e c t e s în t ofer i te astăzi singure, în l ipsa u n u i

i ou text c a r e să vorbească d e s p r e e le . D i n aceas tă cauză, re la ţ ia

11 m s u m a t o r u l u i cu o b i e c t u l s-a s c h i m b a t : e l nu se m a i r a p o r t e a z ă

l.i un a n u m i t o b i e c t p e n t r u u t i l i t a tea lui specifică, c i l a un a n s a m

blu de o b i e c t e în semnif icaţ ia l o r totală. M a ş i n a de spălat,

11 Igiderul, m a ş i n a de spă lat vasele e t c . au un al t sens l u a t e î m p r e -

iină d e c î t f i ecare în p a r t e ca ustensi lă . Vitr ina, r e c l a m a publ ici

tară, firma p r o d u c ă t o a r e şi marca, e l e m e n t esenţ ia l , i m p u n o

vi/inne c o e r e n t ă , colectivă a l u c r u r i l o r privite în to ta l i ta tea l o r

m.lisociabilă, c a u n l a n ţ c a r e n u m a i este o î n ş i r u i r e d e s imple

ob iecte , ci o înş i ru i re de semnificanţi, în m ă s u r a în c a r e f iecare î l

lemnifică p e celălalt c a supra-obiect m a i c o m p l e x , a n t r e n î n d u - 1


p e c o n s u m a t o r într-o serie d e motivaţ i i l a r î n d u l l o r m a i c o m plexe . Este l i m p e d e c ă o b i e c t e l e n u s în t scoase n i c i o d a t ă p e p i a ţ ă într-o d e z o r d i n e absolută . In a n u m i t e cazuri , ele p o t inima dezord i n e a p e n t r u a s e d u c e m a i eficient, d a r î n t o t d e a u n a fac în aşa fel î n c î t să c reeze posibi l i tatea de a d i r e c ţ i o n a i m p u l s u l de c u m p ă r a r e în lanţ, p e n t r u a-1 s e d u c e pe c u m p ă r ă t o r şi a-1 î m p i n g e , c o n f o r m p r o p r i e i logici, p î n ă la investiţia m a x i m ă ş i p î n ă la limitele p o t e n ţ i a l u l u i său e c o n o m i c . H a i n e l e , a p a r a t e l e , p r o d u s e l e d e toa le tă const i tu ie astfel d e f i l i e r e d e o b i e c t e c a r e i m p u n c o n s u m a t o r u l u i c o n s t r î n g e r i iner ţ ia le : acesta se va d e p l a s a în m o d logic de la un o b i e c t la al tul . Va f i p r i n s în t r-un calcul a l o b i e c t e l o r - cu to tu l diferit de vertijul c u m p ă r ă r i i ş i a p r o p r i e r i i c a r e se n a ş t e d i n belşugul mărfur i lor .

Mall-ul

Mall-uP es te s inteza d i n t r e b e l ş u g ş i calcul . Mall-ul (sau n o i l e c e n t r e c o m e r c i a l e ) rea l izează s in teza activităţi lor d e c o n s u m , d i n t r e c a r e n u c e a m a i l ipsită d e i m p o r t a n ţ ă este shoppingxA, flirtul cu ob iec te le , p l i m b a r e a de p l ă c e r e ş i posibi l i tăţ i le combin a t o r i i . D i n aceas tă perspect ivă, mall-ul este m a i de f in i tor iu p e n t r u c o n s u m u l m o d e r n d e c î t m a r i l e m a g a z i n e , u n d e c e n t r a l izarea canti tat ivă a p r o d u s e l o r lasă o posibi l i tate m a i m i c ă e x p l o r ă r i i lud ice , j u x t a p u n e r e a r a i o a n e l o r , a p r o d u s e l o r i m p u n e u n i t i n e r a r i u d e t ip ut i l i tar ş i p ă s t r e a z ă ceva d i n e p o c a î n c a r e s-au născut , a c e e a a a c c e s u l u i u n o r m a r i ca tegor i i sociale la b u n u r i l e d e c o n s u m curent. Mall-ul a r e însă u n c u to tu l a l t sens : n u j u x t a p u n e c a t e g o r i i l e d e m a r f ă , c i p r a c t i c ă amalgamul semnelor, a l t u t u r o r c a t e g o r i i l o r d e b u n u r i c o n s i d e r a t e c î m p u r i p a r ţ i a l e a le u n e i m u l ţ i m i c o n s u m a t o a r e d e s e m n e . C e n t r u l c u l t u r a l d e v i n e aici p a r t e i n t e g r a n t ă a c e n t r u l u i c o m e r c i a l . N u t r e b u i e să î n ţ e l e g e m î n s ă că ar f i v o r b a de o „ p r o s t i t u a r e " a cu l tur i i : a r f i p r e a s implu . C u l t u r a , aici, s e culturalizează. î n m o d s imul tan, m a r f a ( m a g a z i n d e h a i n e , b ă c ă n i e , r e s t a u r a n t etc.) s e cul tura l izează ş i ea, t r a n s f o r m a t ă în s u b s t a n ţ ă l u d i c ă ş i distinctivă, în accesor iu de lux, în t r-un e l e m e n t p r i n t r e a l te le a l panopliei

* I n original, drugstore: în Franţa, ansamblu format dintr-un bar, cafenea, res taurant , diverse magazine, u n e o r i o sală de spectacole (n. tr.).


| [ i m i a l e a b u n u r i l o r de c o n s u m . „O n o u ă a r t ă de a trăi , un n o u l i I de a trăi, s p u n r e c l a m e l e , să p o r n i m la v î n ă t o a r e a de c o t i d i a n :

I poţi face c u m p ă r ă t u r i î n t r - u n m o d p l ă c u t , în acelaşi loc cl ima-i i .ii. să c u m p e r i în acelaşi t i m p p r o d u s e a l i m e n t a r e , o b i e c t e

ionice p e n t r u a p a r t a m e n t u l d e l a oraş sau p e n t r u casa d e l a i M . i , h a i n e l e , florile, u l t i m u l r o m a n sau u l t i m u l g a d g e t , în v r e m e 1 1 .ulii ş i copi i i s e u i t ă l a u n f i l m , s ă iei m a s a î n acelaşi loc e t c . " i litl'cnea, c i n e m a , l ibrăr ie, m e d i a t e c ă , m a g a z i n e de m ă r u n ţ i ş u r i , l i . m i c ş i î n c ă m u l t e a l te l u c r u r i î n aceste c e n t r e c o m e r c i a l e : ni.ill u i p o a t e c u p r i n d e t o t u l c a u n c a l e i d o s c o p . D a c ă m a g a z i n u l Universal oferă spectacolu l de bî lci a l mărfi i , mall-ul dă rec i ta lu l IU hui 1 al c o n s u m u l u i , a c ă r u i „artă" c o n s t ă t o c m a i în a m i z a pe imbigui tatea s e m n u l u i î n t r u c h i p a t de o b i e c t e ş i în a le s u b l i m a nulului d e i n s t r u m e n t ş i d e m a r f ă î n t r - u n j o c d e „ a m b i a n ţ ă " : m o c u l t u r ă genera l izată , u n d e n u m a i există n i c i o d i f e r e n ţ ă Intre un m a g a z i n de m i r o d e n i i f ine ş i o ga ler ie de p i c t u r ă , î n t r e / Hayboy ş i un t r a t a t de p a l e o n t o l o g i e . Mall-ul va m e r g e cu m o d e r -I I I / . n e a p î n ă într-acolo î n c î t va oferi „ m a t e r i e c e n u ş i e " : „Vînza-n . i p r o d u s e l o r n u n e i n t e r e s e a z ă î n s ine, v r e m s ă a d u c e m ş i p u ţ i n ă m a t e r i e cenuş ie [ . . . ] . Tre i etaje, u n bar, u n r i n g d e d a n s I p u n c t e d e v înzare. F leacur i , d i scur i , ediţ i i d e b u z u n a r , cărţ i d e

i f tpă t î i - c î te p u ţ i n d i n t o a t e . N o i nu c ă u t ă m să ne f la tăm clienţi i . I ,c p r o p u n e m cu a d e v ă r a t «ceva». La etajul d o i f u n c ţ i o n e a z ă un labora tor de l imbi s t ră ine . P r i n t r e d i scur i ş i cărţ i , c i rcu lă m a r i l e i u r e n t e c a r e t rezesc s o c i e t a t e a de azi. M u z i c ă e x p e r i m e n t a l ă , v o l u m e c a r e vorbesc d e s p r e a c e a s t ă e p o c ă . « M a t e r i a c e n u ş i e » ISte c e a c a r e î n s o ţ e ş t e p r o d u s e l e . U n mal l , a şadar , d a r p e stil n o u , c u ceva î n p lus , p o a t e p u ţ i n ă i n t e l i g e n ţ ă ş i u n p i c d e căld u r ă u m a n ă " .

Mall-ul p o a t e d e v e n i un a d e v ă r a t oraş : es te Par ly 2*, cu a l său i e n t r u c o m e r c i a l g igantic, u n d e „arta ş i d i v e r t i s m e n t u l se î m b i n ă i I I viaţa c o t i d i a n ă " , u n d e f i e c a r e g r u p d e l o c u i n ţ e a r e î n c e n t r u o piscină-club c a r e d e v i n e astfel p u n c t u l de a t r a c ţ i e . Biser ică c i rculară , t e r e n u r i d e t e n i s ( „ m ă c a r a t î t " ) , b u t i c u r i e l e g a n t e , b ib l io tecă . C e a m a i m o d e s t ă s t a ţ i u n e d e s p o r t u r i d e i a r n ă resp e c t ă aces t m o d e l „universal i s t" a l mal l-ului : t o a t e activităţi le s înt r e z u m a t e , c o m b i n a t e î n m o d s i s temat ic ş i c e n t r a t e î n j u r u l

* M a r e c e n t r u comercial în z o n a de vest a baz inului par iz ian (n. tr .) .


c o n c e p t u l u i f u n d a m e n t a l d e „ a m b i a n ţ ă " . Astfel, Flaine-la-Pro-digue* vă oferă în acelaşi t i m p o ex i s tenţă totală, pol ivalentă, c o m b i n a t o r i e : „ . . . M o n t Blanc-ul n o s t r u , p ă d u r i l e de coni fe re -pîrt i i le n o a s t r e o l i m p i c e , «platoul» n o s t r u p e n t r u copi i - arhit e c t u r a n o a s t r ă cizelată, cioplită, lus t ru i tă ca o o p e r ă de a r t ă -p u r i t a t e a a e r u l u i pe care-1 r e s p i r ă m - a m b i a n ţ a ra f inată a F o r u m u l u i n o s t r u (la fel ca în o r a ş e l e m e d i t e r a n e e n e . . . ) . Aici înf loreşte viaţa d u p ă ce pîr t i i le de ski s-au golit. Cafenele, r e s t a u r a n t e , m a g a z i n e , p a t i n o a r e , c l u b u r i d e n o a p t e , c i n e m a tografe, c e n t r e de c u l t u r ă ş i de distracţi i s înt a d u n a t e laolal tă în F o r u m p e n t r u a vă oferi o viaţă b o g a t ă şi var ia tă d i n c o l o de pîrt i i le de ski - c i rcui tu l n o s t r u TV p r i n c a b l u - vi i torul n o s t r u la scară u m a n ă ( c u r î n d , m i n i s t r u l cul tur i i n e v a i n c l u d e î n patr im o n i u l n a ţ i o n a l c a p e u n m o n u m e n t d e a r t ă ) " .

A m ajuns î n p u n c t u l î n care „ c o n s u m u l " a p u s s t ă p î n i r e p e î n t r e a g a n o a s t r ă viaţă, în c a r e t o a t e activităţile se c o m b i n ă în acelaşi m o d , î n c a r e d r u m u l s p r e satisfacţii este t rasat d i n a i n t e , o r ă d e oră , î n care „ m e d i u l " este total , p e de-a-ntregul cl imatizat, a m e n a j a t , cul tural izat . î n f e n o m e n o l o g i a c o n s u m u l u i , aceas tă c l imat izare g e n e r a l ă a vieţii, a b u n u r i l o r , a obiecte lor , a serviciilor, a c o n d u i t e l o r şi a re laţ i i lor sociale r e p r e z i n t ă s tadiul desă-vîrşit, „consumat"**, într-o evoluţ ie c a r e m e r g e d e l a a b u n d e n ţ a p u r ă ş i s implă, de-a l u n g u l r e ţ e l e l o r a r t i c u l a t e d e o b i e c t e , p î n ă l a c o n d i ţ i o n a r e a to ta lă a activităţi lor şi a t i m p u l u i , p î n ă la r e ţ e a u a de c l imat izare ce t raversează vi i toarele oraşe c a r e s înt mall-uri le, Parly 2-urile ş i a e r o p o r t u r i l e m o d e r n e .

Parly 2

„Cel m a i m a r e c e n t r u c o m e r c i a l a l E u r o p e i . " „ P r i n t e m p s , BHV, Dior, P r i s u n i c , Lanvin, F r a n k e t Fils, H e d i -

a r d , d o u ă c i n e m a t o g r a f e , u n mal l , u n s u p e r m a r k e t , S u m a , o sută d e al te m a g a z i n e , t o a t e l a u n l o c ! "

Există d o u ă i m p e r a t i v e p e n t r u a l e g e r e a c u m p ă r ă t u r i l o r , d e l a p r o d u s e de b ă c ă n i e la haute couture: d i n a m i s m u l comerc ia l şi

* Flaine, s taţ iune de spor tur i de ia rnă d in H a u t e Savoie, în estul Franţei , n u d e p a r t e d e C h a m o n i x (n. tr.).

** Consummare ( l a t ) , „a desăvîrşi", faţă de consumere ( lat .), „a distruge, a c o n s u m a " (n. tr .) .


uluitul estetic. Faimosul s logan „ur î ţenia se v i n d e g r e u " a fost depăşit. Ar p u t e a f i în locui t p r i n „frumuseţea învelişului este pr ima c o n d i ţ i e p e n t r u a trăi fericit".

St ructurată p e d o u ă etaje. . . o rganiza tă î n j u r a i aleii centrale*, ,u icră pr inc ipa lă şi cale tr iumfală pe d o u ă niveluri. Reconci l i e rea n (inertului m i c cu cel m a r e . . . a r i t m u l u i m o d e r n cu v e c h e a hoi-ttârcală.

Vorbim d e s p r e confor tu l n e m a i v ă z u t p î n ă a c u m de a c o l i n d a p u n faţa m a g a z i n e l o r care-şi etalează tentaţi i le la t o t pasu l fără să l i a s c u n d ă în spatele v r e u n e i vi tr ine, pe a leea deveni tă în acelaşi H m p Rue d e l a Paix ş i Champs-Elysees, presăra tă c u f î n t î n i arteziene, a r b o r i minera l i , cu chioşcur i ş i bănc i , lipsită tota l de a n o timpuri ş i i n t e m p e r i i : un sistem de cl imatizare excepţ iona l , care a necesitat t re i sprezece k i lometr i de t u b u r i de c o n d i ţ i o n a r e a -n i ului, face ca aici să d o m n e a s c ă o pr imăvară fără sfîrşit.

Nu n u m a i că poţ i c u m p ă r a or ice, de la o p e r e c h e de şireturi p i n . i la u n bilet d e avion, n u n u m a i că găseşti d e toate , d e la i n i I I panii d e asigurări l a c inematografe , b ă n c i sau c a b i n e t e medi-i ,ilr, c lub de br idge ş i galerie de artă, dar, d i n c o l o de toa te , nu m a i i vii sclavul o r e l o r fixe. Aleea pr incipa lă , ca or ice s t radă, este II i <-si bilă şapte zile d i n şapte, ziua şi n o a p t e a .

h i m o d f i r e s c , p e n t r u c i n e vrea, î n c e n t r u f u n c ţ i o n e a z ă cel m a i m o d e r n m o d d e plată: car tea d e credi t . E a el iberează cecur i , b a n i Iu l i i / . i . . . şi chiar salarii subţ iate d e d a t o r i i . . . D e a c u m , p e n t r u a p l . i l i , arătaţ i c â r d u l şi s e m n a ţ i factura. Asta-i tot. I n fiecare l u n ă I >i i m i ţ i u n extras d e c o n t p e care-1 p u t e ţ i plăti t o t o d a t ă sau lunar.

in acest mariaj d i n t r e confort , f rumuseţe ş i eficienţă, p a r i z i e n i i d e s c o p e r ă condiţ i i le m a t e r i a l e ale fericirii p e care oraşele f toastre a n a r h i c e le refuzau. . .

N e a l l ă m a c u m c h i a r î n c e n t r u l c o n s u m u l u i c a o r g a n i z a r e to ta lă . i c o t i d i a n u l u i , o m o g e n i z a r e tota lă, u n d e t o t u l este c u p r i n s ş i depăşi t c u u ş u r i n ţ ă , î n t r a n s l u c i d i t a t e a u n e i „fericiri" abs t rac te , tliTmite n u m a i p r i n a p l a n a r e a tens iuni lor . Mall-ul, ex t ins la ( U m e n s i u n e a c e n t r u l u i c o m e r c i a l şi a v i i torului oraş, este subli

marea î n t r e g i i vieţi rea le, a î n t r e g i i vieţi sociale obiect ive, în c a r e

* în original le Mail, o d i n i o a r ă a lee rezervată j o c u l u i de mai l (sec. XVIII-XIX), astăzi alee de p r o m e n a d ă (n. t r . ) .


s e a b o l e s c n u n u m a i m u n c a ş i ban i i , d a r c h i a r ş i a n o t i m p u r i l e -vestigiu î n d e p ă r t a t a l u n u i c i rcui t e l însuş i o m o g e n i z a t ! M u n c ă , dis tracţ ie, n a t u r ă , c u l t u r ă , t o a t e acestea, o d i n i o a r ă d i spersa te ş i g e n e r a t o a r e d e ne l in i ş te ş i d e c o m p l e x i t a t e î n viaţa reală, î n oraşe le n o a s t r e „ a n a r h i c e ş i a r h a i c e " , t o a t e aceste activităţi r u p t e u n e l e d e a l te le ş i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n i r e d u c t i b i l e u n e l e l a cele la l te - în ce le d i n u r m ă a m e s t e c a t e , m a l a x a t e , c l imat izate, o m o g e n i z a t e î n aceeaş i m i ş c a r e d e travel l ing a u n e i c u m p ă r ă t u r i p e r p e t u e , a s e x u a t e î n aceeaş i a m b i a n ţ ă h e r m a f r o d i t ă a m o d e i ! T o a t e aces tea digerate ş i r e d a t e aceleiaşi m a t e r i i fecale o m o g e n e (desigur, t o c m a i s u b s e m n u l d ispar i ţ ie i banilor „lichizi", s imbol încă p r e a vizibil al fecalităţii reale a vieţii r e a l e şi al c o n t r a d i c ţ i i l o r e c o n o m i c e ş i sociale de o d i n i o a r ă ) s-au t e r m i n a t : fecal i tatea Controlată, lubrifiată, consumată s-a t r a n s f o r m a t de a c u m în lucrur i , difuză p r e t u t i n d e n i în ind i s t inc ţ ia o b i e c t e l o r ş i a r a p o r t u r i l o r sociale. Aşa c u m î n P a n t e o n u l r o m a n coexi s tă î n m o d s incret ic zeii t u t u r o r ţ inutur i lor , î n t r - u n i m e n s „digest", t o t aşa în Super-S h o p p i n g Center-ul n o s t r u , P a n t e o n u l n o s t r u a l t u t u r o r , P a n d e -m o n i u m - u l n o s t r u , se r e u n e s c toţi zeii, toţ i d e m o n i i c o n s u m u l u i , a d i c ă t o a t e activităţile, t o a t e m u n c i l e , t o a t e confl ictele ş i t o a t e a n o t i m p u r i l e abo l i te î n aceeaş i a b s t r a c ţ i u n e . I n s u b s t a n ţ a vieţii astfel în t reg i tă , î n acest digest universal , n u m a i p o a t e f i v o r b a d e s p r e sens : ce se î n t î m p l a în travaliul visului, în travaliul p o e t i c , în travaliul sensului , a d i c ă m a r i l e f igur i ale dep lasăr i i ş i c o n d e n sării, a le m e t a f o r e i ş i a le c o n t r a d i c ţ i e i , c a r e se spri j ină pe art icularea vie a u n o r e l e m e n t e d is t incte, nu m a i este posibi l . Peste t o t d o m n e ş t e e t e r n a subst i tuţ ie a e l e m e n t e l o r o m o g e n e . N u m a i există funcţ ie s imbol ică: există d o a r o veşnică o p e r a ţ i e c o m b i n a tor ie de „ a m b i a n ţ ă " , într-o p r i m ă v a r ă fără sfîrşit.

Statutul miraculos al consumului

I n d i g e n i i m e l a n e z i e n i e r a u f e r m e c a ţ i d e av ioanele c a r e z b u r a u p e cer. N i c i o d a t ă însă o b i e c t e l e aces tea n u c o b o r a u s p r e ei. Albii, d i n c o n t r ă , r e u ş e a u să le p r i n d ă . Ş i aceas ta p e n t r u că d i s p u n e a u l a sol, î n a n u m i t e locur i , d e o b i e c t e a s e m ă n ă t o a r e c a r e a t r ă g e a u av ioane le z b u r ă t o a r e . D i n a c e a s t ă cauză, i n d i g e n i i a u î n c e p u t s ă


• i instruiască un s i m u l a c r u de avion d i n c r e n g i ş i l i a n e , au t rasat M M t e r e n p e c a r e l-au i l u m i n a t c u grijă n o a p t e a ş i a u î n c e p u t s ă Bţtcpte r ă b d ă t o r i ca av ioanele să c o b o a r e .

Fără să calificăm d r e p t pr imit iv i sm (la u r m a u r m e i , de ce n u ? ) . i i i iudinea v înător i lor-cu legător i a n t r o p o i z i c a r e r ă t ă c e s c î n (llele n o a s t r e p r i n j u n g l a oraşelor, a m p u t e a v e d e a î n e i o a p o l o g i e a societăţ i i d e c o n s u m . Cel a t i n s d e m i r a c o l u l c o n s u m u l u i Construieşte ş i e l un dispozitiv de obiecte-s imulacru, de s e m n e i aracterist ice ale fericirii, a p o i a ş t e a p t ă (cu d i s p e r a r e , ar s p u n e nu moral ist) ca fer icirea să i se a ş t e a r n ă la p i c i o a r e .

Nu e vorba aici de a scoate în e v i d e n ţ ă un p r i n c i p i u de anal iză, i i , p u r şi s i m p l u , de mentalitatea de c o n s u m privată şi colectivă. La acest nivel des tu l de superficial p u t e m risca o c o m p a r a ţ i e : cfindirea magică es te cea care g u v e r n e a z ă c o n s u m u l , m e n t a l i t a t e a miraculoasă g u v e r n e a z ă viaţa c o t i d i a n ă , ad ică m e n t a l i t a t e a pr imi-1 ivă, în sensul în care am definit-o ca f i ind f o n d a t ă pe c r e d i n ţ a în p u l e r e a a b s o l u t ă a g î n d u r i l o r : aici, es te v o r b a d e s p r e c r e d i n ţ a în p u t e r e a a b s o l u t ă a s e m n e l o r . O p u l e n ţ a , „af luenţa" n u es te, d e fapt, d e c î t a c u m u l a r e a semnelor fericirii. Satisfacţiile pe c a r e le oferă o b i e c t e l e s înt e c h i v a l e n t u l s i m u l a c r e l o r de av ioane, a le m o d e l e l o r r e d u s e ale m e l a n e z i e n i l o r , a d i c ă reflexul a n t i c i p a t a l Marii Satisfacţii v i r tuale, al O p u l e n ţ e i Tota le , al Exal tăr i i f inale a celor atinşi definitiv de m i r a c o l , a c ă r o r s p e r a n ţ ă n e b u n e a s c ă a l i m e n t e a z ă b a n a l i t a t e a c o t i d i a n ă . Aceste satisfacţii m ă r u n t e n u sînt î n c ă d e c î t n i ş te pract ic i de exorc i sm, m o d a l i t ă ţ i de a capta , de a c o n j u r a B u n ă s t a r e a totală, B e a t i t u d i n e a .

I n p r a c t i c a vieţii c o t i d i e n e , b ine facer i le c o n s u m u l u i n u s în t p e r c e p u t e c a r e z u l t a t a l u n e i m u n c i sau a l u n u i p r o c e s d e p r o ducţ ie , ci s în t t ră i te ca miracol. Există fără î n d o i a l ă o d i f e r e n ţ ă în t re i n d i g e n u l m e l a n e z i a n ş i t e l e s p e c t a t o r u l care stă în faţa televizorului, a p a s ă p e u n b u t o n ş i a ş t e a p t ă c a imagin i le d i n î n t r e a g a l u m e să c o b o a r e s p r e el; ş i asta se î n t î m p l a p e n t r u că, în g e n e r a l , imagini le s e s u p u n , î n v r e m e c e avioanele n u ascultă n i c i o d a t ă d e c h e m a r e a o r d i n u l u i magic . D a r acest succes t e h n i c nu e suficient p e n t r u a d e m o n s t r a c ă n o i avem u n c o m p o r t a m e n t c a r e ţ i n e d e real, ia r i n d i g e n i i , u n u l c a r e ţ ine d e imaginar . P e n t r u c ă aceeaş i e c o n o m i e d e o r d i n ps ihic face î n aşa fel încî t , p e d e o p a r t e , c r e d i n ţ a m a g i c ă a i n d i g e n i l o r să nu f ie n i c i o d a t ă d i s t rusă ( d a c ă


n u f u n c ţ i o n e a z ă , î n s e a m n ă c ă n u s-a f ă c u t c e e a c e t r e b u i a ) , iar,

p e d e a l ta, m i r a c o l u l d e l a te lev izor s ă fie p e r m a n e n t î n f ă p t u i t

fără a înceta să fie un miracol - şi a c e a s t a d a t o r i t ă t e h n i c i i c a r e

ş t e r g e î n c o n ş t i i n ţ a c o n s u m a t o r u l u i î n s u ş i p r i n c i p i u l rea l i tă ţ i i

soc ia le , p r o c e s u l social î n d e l u n g a t d e p r o d u c ţ i e c a r e d u c e l a

c o n s u m u l d e i m a g i n i . Aşa î n c î t t e l e s p e c t a t o r u l , c a ş i i n d i

g e n u l , t r ă i e ş t e a p r o p r i e r e a ca pe o captare î n t r - u n fel de efici

e n ţ ă m i r a c u l o a s ă .

Mitul cargoului

Bunuri le de c o n s u m se p r e z i n t ă astfel ca putere captată, şi nu ca prod u s e o b ţ i n u t e p r i n m u n c ă . î n t e r m e n i m a i general i , bogăţ ia d e p r o d u s e , o d a t ă separa tă de d e t e r m i n ă r i l e obiective, este res imţită ca o ofrandă a naturii, ca o b inefacere şi o m a n ă cerească. Melane-zienii - tot ei - au dezvoltat, în u r m a contac tu lu i cu albii, un cult mesianic, acela al cargoului : albii trăiesc în belşug, iar ei n-au de nici u n e l e , şi asta p e n t r u că albii ştiu să p r i n d ă sau să d e t u r n e z e mărfur i le dest inate lor, negrilor, încă de pe v r e m e a strămoşi lor lor de la î n c e p u t u r i l e lumii . într-o zi, d u p ă ce magia albilor se va fi t eminat , strămoşii lor vor veni în cele d i n u r m ă cu î n c ă r c ă t u r a miraculoasă ş i e i nu vor m a i c u n o a ş t e n i c i o d a t ă sărăcia.

Astfel, p o p o a r e l e „subdezvol ta te" văd „a ju toru l " o c c i d e n t a l ca pe ceva aş teptat , n a t u r a l , c a r e l i se cuv ine de foar te m u l t t i m p . Ca pe un leac m a g i c - fără n ic i o l e g ă t u r ă cu istoria, cu t e h n i c a , cu p r o g r e s u l c o n t i n u u ş i cu p i a ţ a m o n d i a l ă . Dar, d a c ă î i p r iv im ceva m a i î n d e a p r o a p e p e o c c i d e n t a l i i a t inş i d e m i r a c o l u l belşugulu i , o a r e nu se c o m p o r t ă ei, în colectiv, la fel? Masa c o n s u m a t o r i l o r nu trăieşte b e l ş u g u l ca pe un efect natural, î n c o n j u r a t ă de f a n t a s m e l e ţări i f ă g ă d u i n ţ e i , convinsă d e l i tania p u b l i c i t a r ă c ă t o t u l î i va f i d ă r u i t a n t i c i p a t p e n t r u că a r e un d r e p t leg i t im ş i ina l ienab i l a s u p r a be l şugului? î n c r e d e r e a î n c o n s u m este u n e l e m e n t n o u ; g e n e r a ţ i i l e t i n e r e s înt d e a c u m î n a i n t e m o ş t e n i t o a r e : ele m o ş t e n e s c nu n u m a i b u n u r i , ci ş i dreptul natural la

abundenţă. Astfel re înv ie în O c c i d e n t m i t u l c a r g o u l u i , în v r e m e c e î n M e l a n e z i a d i s p a r e . Căci, c h i a r d a c ă a b u n d e n ţ a d e v i n e c o t i d i a n ă ş i b a n a l ă , ea este t ră i tă ca un m i r a c o l c o t i d i a n , în m ă s u r a î n care a p a r e n u c a fi ind p r o d u s ă ş i o b ţ i n u t ă , c u c e r i t ă î n


u r m a u n u i efort istoric şi social, ci distribuită de că t re o i n s t a n ţ ă

mitologică benef ică a i căre i m o ş t e n i t o r i legit imi s î n t e m : T e h n i c a ,

Progresul, B u n ă s t a r e a etc.

Aceasta nu î n s e a m n ă că soc ie ta tea n o a s t r ă n-ar f i î n a i n t e de

Coate, în m o d obiect iv şi decisiv, o societate de p r o d u c ţ i e , o ordine

de producţie, ad ică locul u n e i s trategi i pol i t ice şi e c o n o m i c e . I n s ă

I u i m e i o r d i n i i se s u p r a p u n e o ordine de consum, c a r e este o

o r d i n e de m a n i p u l a r e a s e m n e l o r . în acest sens, p o a t e f i făcută

0 para le lă ( h a z a r d a t ă , fără î n d o i a l ă ) cu g î n d i r e a m a g i c ă , p e n t r u

• a m b e l e trăiesc din semne şi la adăpostul lor. D i n ce în ce m a i

multe a s p e c t e f u n d a m e n t a l e ale societăţ i lor n o a s t r e c o n t e m p o -

i.inc se s u p u n u n e i logici a semnificaţii lor, u n e i anal ize a

1 ud ur i lor şi a s i s temelor s imbol ice - în c i u d a lor, societăţ i le de

care v o r b i m n u s înt m a i p u ţ i n pr imit ive, iar p r o b l e m a producţiei

istorice a a c e s t o r semnif icaţ i i ş i c o d u r i r ă m î n e în p i c i o a r e -,

m'castă anal iză t r e b u i n d să se ar t icu leze pe cea a p r o c e s u l u i p r o

ducţiei m a t e r i a l e şi t e h n i c e , ca o p r e l u n g i r e t e o r e t i c ă a sa.

\ 'i'itijul consumat al catastrofei

l'iilosirea s e m n e l o r este î n t o t d e a u n a ambiva lenţă , e a a r e în tot

d e a u n a funcţ ia de a conjuram a m b e l e s e n s u r i ale t e r m e n u l u i : să

poată la l u m i n ă , p e n t r u a c a p t a p r i n s e m n e (forţele, rea lul ,

In icirea e t c ) , ş i să evoce un l u c r u , p e n t r u a-1 n e g a ş i refula. Şt im

i , i g î n d i r e a magică, în m i t u r i l e ei, a r e ca s c o p c o n j u r a r e a schim-

li.ii ii şi a istoriei. î n t r - u n fel, c o n s u m u l g e n e r a l i z a t de imag in i , de

•Mpte, de in formaţ i i vizează şi el conjurarea realului în semnele

nulului, a istoriei în s e m n e l e s c h i m b ă r i i etc.

Noi c o n s u m ă m realul p r i n ant ic ipaţ ie sau retrospectiv, în or ice

i i/, la distanţă, acea d i s tanţă care a p a r ţ i n e s e m n u l u i . E x e m p l u :

i nul Paris Match ne-a dezvălui t ex i s tenţa a g e n ţ i l o r secreţ i însărci

naţi cu p r o t e c ţ i a G e n e r a l u l u i * , c a r e se a n t r e n a u cu m i t r a l i e r a în

Subsolurile Prefectur i i de Pol i ţ ie, această i m a g i n e n-a fost citită

i.i „ in formaţ ie" , t r i m i ţ î n d , ad ică , la c o n t e x t u l pol i t ic şi la

e luc idarea sa; p e n t r u f i e c a r e d i n t r e n o i , e a c o n ţ i n e a t e n t a ţ i a

unui a t e n t a t s u p e r b , a u n u i a m p l u a c t d e v io lenţă; a t e n t a t u l v a

* Este vorba despre genera lu l Charles de Gaulle (1890-1970) (n. tr .) .


avea loc, el urmează să a ibă loc, i m a g i n e a nu este d e c î t preves t i rea ş i satisfacţia ant ic ipată, locul u n d e pervers iuni le se î m p l i n e s c . Avem aici efectul invers în r a p o r t cu s p e r a n ţ a b o g ă ţ i e i miracu loase d i n c a r g o u . C a r g o u l sau catastrofa g e n e r e a z ă a m î n d o u ă acelaşi efect a l vert i jului c o n s u m a t .

S e p o a t e s p u n e , p e d r e p t cuvint, c ă f a n t a s m e l e n o a s t r e s înt cele c a r e p r i m e s c semnif icaţ ie ş i se c o n s u m ă în i m a g i n e . D a r a s p e c t u l acesta ps iho log ic n e i n t e r e s e a z ă m a i p u ţ i n d e c î t c e e a c e se t r a n s f o r m ă în i m a g i n e p e n t r u a f i c o n s u m a t şi, t o t o d a t ă , refulat: l u m e a reală, e v e n i m e n t u l , istoria.

C e e a ce caracter izează societatea de c o n s u m este universalitatea [aptului divers în c o m u n i c a r e a de masă . O r i c e i n f o r m a ţ i e politică, istorică, c u l t u r a l ă este p r i m i t ă s u b aceeaş i f o r m ă , d e o p o t r i v ă a n o d i n ă şi m i r a c u l o a s ă , a faptu lu i divers. Este în î n t r e g i m e actualizată, a d i c ă d r a m a t i z a t ă în m o d s p e c t a c u l a r - ş i în î n t r e g i m e neactuală, ad ică d i s t a n ţ a t ă p r i n i n t e r m e d i u l c o m u n i c ă r i i ş i r e d u s ă la s e m n e . F a p t u l divers nu este, aşadar, o ca tegor ie p r i n t r e a l te le, ci C A T E G O R I A c a r d i n a l ă a g îndi r i i n o a s t r e m a g i c e , a mi tologiei n o a s t r e .

Această m i t o l o g i e se spri j ină pe e x i g e n ţ a cu at î t m a i v o r a c e pr iv i toare la rea l i ta te , la „adevăr", la „obiect iv i tate" . Pes te t o t avem de-a face cu cine-verite-ul, cu r e p o r t a j u l în d i rect , cu flash-ul, c u fotografia şocantă , c u d o c u m e n t u l - m ă r t u r i e e t c . P r e t u t i n d e n i se c a u t ă „miezul e v e n i m e n t u l u i " , „miezul s c a n d a l u l u i " , in vivo-ul, c o n f r u n t a r e a d i r e c t ă - verti jul u n e i p r e z e n ţ e to ta le în evenim e n t , M a r e l e Fr i son al Trăir i i - a d i c ă d i n n o u M I R A C O L U L , căci a d e v ă r u l l u c r u l u i văzut, televizat, m a g n e t i z a t p e b a n d ă c o n s t ă t o c m a i în faptul că eu nu eram acolo. C e e a ce c o n t e a z ă însă este mai-mult-ca-adevărul, altfel spus, faptul de a fi aco lo fiind d e p a r t e , altfel spus, fantasma.

C o m u n i c a r e a de m a s ă ne oferă nu rea l i ta tea, c i vertijul realităţii. Sau, l ă s înd j o c u r i l e de cuvinte la o p a r t e , o rea l i ta te fără verti j, p e n t r u c ă i n i m a A m a z o n u l u i , i n i m a r e a l u l u i , i n i m a pas iuni i , i n i m a r ă z b o i u l u i , aceas tă „ I n i m ă " c a r e este locul geom e t r i c a l c o m u n i c ă r i i de m a s ă ş i care-i c o n f e r ă e x t r a o r d i n a r a s e n t i m e n t a l i t a t e este t o c m a i locul unde nu se întîmpla nimic. Este s e m n u l a legor ic a l pas iuni i ş i a l e v e n i m e n t u l u i , ia r s e m n e l e s înt s e c u r i z a n t e .


Noi t ră im astfel la a d ă p o s t u l s e m n e l o r şi refuzînd realul . Sigu-i . i n ( a miraculoasă: c î n d privim imagini le lumii, c ine va m a i distin-l'i această f u l g u r a n t ă apar i ţ ie a real i tăţ i i de p l ă c e r e a p r o f u n d ă i l c B nu f i acolo? I m a g i n e a , s e m n u l , mesajul, t o t c e e a ce „consul i i u n " r e p r e z i n t ă l iniştea n o a s t r ă p e c e t l u i t ă d e d i s t a n ţ a faţă d e lume .şi l e g ă n a t ă m a i d e g r a b ă d e c î t c o m p r o m i s ă de aluzia, c h i a r i violentă, la rea l .

< Ion ţ i n u t u l mesajelor, semnif icaţ i i le s e m n e l o r n-au nici o Importanţă. N u n e angajează î n nici u n fel, iar mass m e d i a n u n e i i m u l î n a p o i l a rea l i ta te , c i n e d a u s ă c o n s u m ă m s e m n e c a a t a r e , Confirmate totuş i d e g a r a n ţ i a r e a l u l u i . I n c o n c l u z i e , p u t e m di hui a c u m praxisul consumului Relaţ ia c o n s u m a t o r u l u i cu lumea reală, cu poli t ica, cu istoria, cu c u l t u r a nu este a c e e a a Iul i i i 'su lui, a învestiri i, a responsabi l i tă ţ i i anga ja te - d a r n ic i cea i I n d i f e r e n ţ e i t o t a l e : es te a c e e a a C U R I O Z I T Ă Ţ I I . C o n f o r m I I liniaşi r a ţ i o n a m e n t , p u t e m s p u n e c ă a m p l o a r e a c o n s u m u l u i , I I c u n i a m definit-o aici, n u este a c e e a a c u n o a ş t e r i i lumi i , d a r

U T . i ,i i g n o r a n ţ e i to ta le : este a c e e a a F A L S E I C U N O A Ş T E R I * .

Curiozi ta tea ş i falsa c u n o a ş t e r e d e s e m n e a z ă u n u l ş i acelaşi | o u i | i o i l a m e n t d e a n s a m b l u faţă d e real , c o m p o r t a m e n t g e n e -l a l i / a l ş i s i s tematizat p r i n p r a c t i c a c o m u n i c ă r i i de m a s ă şi, deci , | I I H teristic „societăţi i de c o n s u m " : este v o r b a d e s p r e refuzul i • i l n l i i i p r i n a p r o p r i e r e a avidă şi r e p e t a t ă a s e m n e l o r lui.

< !u această ocazie, p u t e m n u m i locul consumului: viaţa coti-i l i . i n . i Nu este d o a r s u m a f a p t e l o r şi a ges tur i lor c o t i d i e n e , d i m e n s i u n e a banal i tă ţ i i şi a repet i ţ i e i , ci c h i a r un sistem de inter-

l'hiriii: (Cotidianul î n s e a m n ă d i s o c i e r e a u n u i prax i s to ta l într-o i . I I n a n s c e n d e n t ă , a u t o n o m ă ş i a b s t r a c t ă ( a pol i t icului , a socia

lului, a c u l t u r a l u l u i ) şi într-o sferă i m a n e n t ă , î n c h i s ă şi abs t ractă , i „privatului". M u n c ă , dis tracţ ie, familie, relaţi i : ind iv idu l le

1 1 1 i i cani/.ează î n t r - u n m o d involutiv, d i n c o a c e d e l u m e ş i d e i i în t r-un s istem c o e r e n t f u n d a m e n t a t p e o d e m a r c a ţ i e • I i i i i z o n e i pr ivate, pe l i b e r t a t e a f o r m a l ă a indiv idului , pe a p r o -| n i ' i i . i s e c u r i z a n t ă a m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r şi p e falsa • u n o a ş t e r e . C o t i d i a n u l este, d i n per spect iva obiectivă a totali-| U N sârac ş i rez idual , dar, p e d e a l tă p a r t e , t r i u m f ă t o r ş i eufor ic

* Miconnaissance, în original (n. tr .) .

42 / Societatea de consum Liturghia formală a obiectului / 43

• n i r a n ţ e i ( în e c o n o m i a p lăcer i i ) , d a r ş i p e n t r u ca a l e g e r e a e i să aibă m e r e u o justificare (de d a t a aceasta, în e c o n o m i a m o r a l ă a I I I I u luir i i ) . E nevoie c a î n j u r u l z o n e i d e s i g u r a n ţ ă s ă înf lorească NI nuie le des t inu lu i , ale pasiuni i , a le fatalităţii, p e n t r u ca acest i n i idian să-şi r e c u p e r e z e m ă r e ţ i a şi s u b l i m u l al c ă r o r revers este. halalitatea este astfel sugerată, semnif icată p e s t e tot, p e n t r u ca banal i tatea să se p o a t ă a d ă p a şi să f ie b i n e c u v î n t a t ă la izvoarele ei. Rentabil i tatea e x t r a o r d i n a r ă a a c c i d e n t e l o r r u t i e r e , p r e z e n t e la iad io, în p r e s a scrisă, în discursul indiv idual ş i n a ţ i o n a l nu face decît să vină în spri j inul acestui p a r a d o x : este cel m a i f r u m o s avalar a l „fatalităţii c o t i d i e n e " ş i este e x p l o a t a t cu a t î ta p a s i u n e p e n t r u că î n d e p l i n e ş t e o funcţ ie colectivă esenţ ia lă . L i t a n i a despre m o a r t e a l a vo lan n u m a i e c o n c u r a t ă d e c î t d e l i tania p r o g n o z e l o r m e t e o : cele d o u ă a u d e v e n i t u n c u p l u m i t i c -obsesia s o a r e l u i ş i l i tania m o r ţ i i s în t i n s e p a r a b i l e .

C o t i d i a n u l oferă astfel acest cur ios a m e s t e c de just i f icare I I dorică p r i n s t a n d i n g ş i pasivitate ş i d e „de lectare m o h o r î t ă " a potenţ ia le lor v ict ime ale des t inu lu i . T o a t e acestea a lcătuiesc o mental i tate sau, m a i d e g r a b ă , o „ s e n t i m e n t a l i t a t e " specifică. Soci-jtatea de c o n s u m se d o r e ş t e un I e r u s a l i m î n c e r c u i t , b o g a t ş i i incninţat , aceas ta este ideolog ia sa.1

(lercul vicios al creşterii

t 'heltuieli colective şi redistribuire

Societatea d e c o n s u m n u s e carac ter izează n u m a i p r i n c r e ş t e r e a i.ipidă a c h e l t u i e l i l o r indiv iduale, ci este însoţ i tă şi de c r e ş t e r e a i be l tuie l i lor a s u m a t e de t e r ţ e p ă r ţ i ( m a i ales de a d m i n i s t r a ţ i e ) in benef ic iul part icular i lor , d i n t r e c a r e u n e l e vizează r e d u c e r e a inegalităţii în d i s t r i b u i r e a resurselor .

Această p r o p o r ţ i e a che l tu ie l i lor colective c a r e satisfac n e v o i individuale evoluează d e l a 1 3 % d i n c o n s u m u l total , î n 1959, l a 11% î n 1965.

1. Această situaţie este concret izată în m o d a p r o a p e ideal într-un oraş ca Berlinul. Pe de altă par te , a p r o a p e toate r o m a n e l e SF tematizează situaţia unui Mare Oraş raţ ional şi „afiuent", ameninţat cu d i s t ragerea de căt re o mare forţă ostilă, venită d in inter ior sau d i n exterior.

în e fortul lui de a u t o n o m i z a r e to ta lă ş i de r e i n t e r p r e t a r e a lumi i „de uz i n t e r n " . Aici se s i tuează c o m p l i c i t a t e a p r o f u n d ă , organică , î n t r e sfera c o t i d i a n u l u i privat ş i c o m u n i c a r e a de masă .

C o t i d i a n u l ca î n c h i d e r e , ca Verborgenheif, ar f i i n s u p o r t a b i l în lipsa s i m u l a c r u l u i lumii , a alibiului u n e i p a r t i c i p ă r i la l u m e . Are n e v o i e să se a l i m e n t e z e cu i m a g i n i ş i cu s e m n e l e m u l t i p l i c a t e ale acestei t r a n s c e n d e n ţ e . Liniş tea lui a r e nevoie , aşa c u m a m văzut deja, de verti jul real i tăţ i i ş i a l istoriei . Liniş tea lui a r e nevoie , p e n t r u a exul ta, de p e r p e t u a v io lenţă consumată. Este felul lui de a i i o b s c e n . D e v o r e a z ă e v e n i m e n t e ş i v io lenţă, cu c o n d i ţ i a ca aces tea să-i fie servite ia pa t . D a c ă ar fi să c a r i c a t u r i z ă m , cotidia n u l î n s e a m n ă t e l e s p e c t a t o r u l re laxa t î n faţa i m a g i n i l o r d i n războiul d i n V i e t n a m . I m a g i n e a televizată, ca o fe reas t ră inversă, d ă m a i înt î i într-o î n c ă p e r e şi, î n aceas tă î n c ă p e r e , e x t e r i o r i t a t e a c r u d ă a lumi i d e v i n e i n t i m ă şi caldă, de o c ă l d u r ă perversă .

La acest nivel „trăit", c o n s u m u l face d i n e x c l u z i u n e a m a x i m ă a lumi i (reală, socială, i s torică) i n d i c e l e m a x i m de s i g u r a n ţ ă . C o n s u m u l ţ i n t e ş t e s p r e această fer icire d e c i r c u m s t a n ţ ă c a r e este a p l a n a r e a tens iuni lor . D a r se loveşte de o c o n t r a d i c ţ i e : a c e e a d i n t r e pasivi tatea pe c a r e o i m p l i c ă n o u l s is tem de valori ş i n o r m e l e u n e i m o r a l e sociale c a r e , î n e senţă , r ă m î n e a c e e a a voluntar i smului , a acţ iuni i , a ef icienţei şi a sacrificiului. De u n d e i n t e n s a culpabi l izare c a r e s e l eagă d e n o u l stil d e c o n d u i t ă h e d o nistă ş i g r a b a , def ini tă e x t r e m de clar p r i n „strategii le d o r i n ţ e i " , de d e c u l p a b i l i z a r e a pasivităţii. P e n t r u m i l i o a n e l e de o a m e n i lipsiţi de istorie ş i fericiţi că s înt aşa, t r e b u i e d e c u l p a b i l i z a t ă pas iv i ta tea . Aici i n t e r v i n e d r a m a t i z a r e a s p e c t a c u l o a s ă p r i n i n t e r m e d i u l mass m e d i a ( faptul d ivers/catas t rofa c a s i n g u r ă c a t e g o r i e g e n e r a l i z a t ă a t u t u r o r m e s a j e l o r ) : p e n t r u rezolvarea c o n t r a d i c ţ i e i d i n t r e m o r a l a h e d o n i s t ă ş i cea p u r i t a n ă , t r e b u i e c a l iniştea ins t i tu i tă în sfera pr ivată să a p a r ă ca o v a l o a r e obţinută cu t r u d ă , a m e n i n ţ a t ă n e î n c e t a t , învălui tă d e u n d e s t i n catastrofic. E nevoie de v i o l e n ţ a ş i i n u m a n i t a t e a lumi i e x t e r i o a r e p e n t r u a p u n e î n va loare î n t r - u n m o d m a i p r o f u n d n u n u m a i i m p o r t a n ţ a

* T e r m e n p r e l u a t d i n ontologia lui Mart in H e i d e g g e r (1889-1976), t radus ca stare-de-ascundere (v. Mar t in Heidegger, Repere pe drumul gtndirii, Bucureşt i , E d i t u r a Politică, 1988, t rad. T h o m a s Kle ininger ş i Gabr ie l Liiceanu, p. 442) (n. tr.).


I n 1965, p r o c e n t u l n e v o i l o r a c o p e r i t e d e c ă t r e t e r ţ e p ă r ţ i este d e :

- 1% p e n t r u a l i m e n t a ţ i e ş i î m b r ă c ă m i n t e („subz i s tenţă") ; - 1 3 % p e n t r u che l tu ie l i l e d e î n t r e ţ i n e r e , r e ţ e l e d e t r a n s p o r t ş i

t e l e c o m u n i c a ţ i i ( „ c a d r u d e v ia ţă") ; - 6 7 % în d o m e n i i l e î n v ă ţ ă m î n t u l u i , cul tur i i , s p o r t u l u i ş i sănă

tăţii ( „ p r o t e c ţ i a ş i d e z v o l t a r e a p e r s o a n e i " ) . Chel tu ie l i le colective vizează masiv, d u p ă c u m reiese d i n aceste

d a t e , o m u l , ş i n u b u n u r i l e ş i e c h i p a m e n t e l e m a t e r i a l e p u s e l a dispozi ţ ia lui. D e a s e m e n e a , chel tu ie l i le p u b l i c e s înt î n m o m e n tul de faţă* diri jate că t re p o s t u r i l e e s t i m a t e că se vor dezvol ta cel m a i m u l t . D a r este i n t e r e s a n t d e r e m a r c a t , î m p r e u n ă c u E . Lisle, că t o c m a i în acest sector, în c a r e colect iv i tatea a locă cea m a i m a r e p a r t e a che l tu ie l i lo r şi la d e z v o l t a r e a c ă r u i a a c o n t r i b u i t cel m a i m u l t , a i z b u c n i t criza d i n m a i 1968.

I n F r a n ţ a , „ b u g e t u l social a l n a ţ i u n i i " r e d i s t r i b u i e m a i b i n e d e 2 0 % d i n p r o d u s u l i n t e r n b r u t ( î n v ă ţ ă m î n t u l a a b s o r b i t n u m a i e l to ta l i ta tea i m p o z i t u l u i p e ven i tu l p e r s o a n e l o r fizice). Disparit a t e a f l a g r a n t ă , p e c a r e o d e n u n ţ ă G a l b r a i t h " , î n t r e c o n s u m u l pr iva t ş i che l tu ie l i le colective, p a r e m a i specifică S ta te lor U n i t e d e c î t ţă r i lor e u r o p e n e . D a r n u aceas ta e p r o b l e m a . E a c o n s t ă î n a v e d e a în ce măsură aceste credite asigură o egalizare obiectivă a şan

selor sociale. Or este c lar că aceas tă „ r e d i s t r i b u i r e " nu a r e d e c î t e fecte l imi ta te a s u p r a d i s c r i m i n ă r i i sociale la t o a t e niveluri le . Cî t d e s p r e inega l i ta tea nivelului d e viaţă, c o m p a r a ţ i a d i n t r e d o u ă studii a s u p r a b u g e t e l o r familiale, făcute în 1956 ş i 1965, nu relevă n ic i o s c h i m b a r e . S înt c u n o s c u t e d ispar i tă ţ i le e r e d i t a r e ş i i r e d u c tibi le î n t r e clasele sociale î n c e e a c e priveşte şcoala: a c o l o u n d e a c ţ i o n e a z ă m e c a n i s m e m a i subt i le d e c î t ce le e c o n o m i c e , redistr ib u i r e a e c o n o m i c ă n u reuşeş te d e u n a s i n g u r ă d e c î t s ă consolid e z e î n m a r e p a r t e m e c a n i s m e l e d e i n e r ţ i e c u l t u r a l ă . L a o r a t ă m e d i e d e şcolar izare d e 5 2 % l a 1 7 a n i , u n p r o c e n t d e 9 0 % î l r e p r e z i n t ă copi i d e c a d r e s u p e r i o a r e , profes ioniş t i d i n meser i i l e l ibera le ş i c a d r e d i d a c t i c e ş i m a i p u ţ i n de 4 0 % , copi i de ţ ă r a n i ş i

* Ediţia originală a lucrării a p a r e în 1970 (n. tr .) . * * J o h n K e n n e t h G a l b r a i t h (n. 1908), e c o n o m i s t a m e r i c a n . Colabo

r a t o r al lui Roosevelt, a anal izat societatea de c o n s u m şi a teoret izat m a n a g e m e n t u l (n. t r . ) .


m u n c i t o r i . î n î n v ă ţ ă m î n t u l super ior , şansele d e acces p e n t r u i ppiii p r i m e i categor i i s în t de m a i b i n e de o t r e i m e , faţă de d o a r 1-2% p e n t r u c e a de-a d o u a .

î n d o m e n i u l sănătăţ i i , e fecte le redis t r ibuir i i n u s în t c lare : î n inter iorul p o p u l a ţ i e i active, ar p u t e a exista o a b s e n ţ ă a redistr ibuirii, ca şi c u m fiecare c a t e g o r i e socială s-ar s t r ă d u i să-şi r e c u p e -i r / c cel p u ţ i n cotizaţii le.

Fiscalitate ş i p r o t e c ţ i e socială: să u r m ă r i m a r g u m e n t e l e lui E. I isle în aceas tă p r o b l e m ă . „ C o n s u m u l colectiv în c r e ş t e r e este l inanţat de dezvol tarea fiscalităţii ş i a parafiscalităţii : n u m a i în i r e a ce priveşte p r o t e c ţ i a socială, r a p o r t u l d i n t r e cotizaţi i le soci-.ilr ş i m a s a de taxe salariale a u r c a t de la 23 ,9% în 1959 la 25 ,9% tu 1967. Astfel, p r o t e c ţ i a socială î i costă pe salariaţi un sfert d i n venituri, cotizaţii le sociale n u m i t e «ale angajator i lor» p u t î n d f i i o n s i d e r a t e în m o d legi t im ca o p r e l e v a r e d i n salarii c h i a r de la farsă, la fel ca ş i impozi tu l forfetar de 5%. S u m a aces tor prelevări depăşeşte c u m u l t c e e a c e s e n u m e ş t e impozi tu l p e v e n i t I m p o zitul f i ind progresiv, în v r e m e ce vărsămîntu l forfetar şi cotizaţiile feciale sînt, u n a peste alta, regresive, efectul net al fiscalităţii şi al

/mia/iscalităţii este regresiv. D a c ă a d m i t e m că fiscalitatea i n d i r e c t ă , iu special TVA-ul, este p r o p o r ţ i o n a l ă cu c o n s u m u l , p u t e m con-i li ide că i m p o z i t e l e d i r e c t e şi i n d i r e c t e , ca şi cotizaţi i le sociale . I I 11 i late de familii şi, în m a r e p a r t e , afectate f inanţăr i i consu-

lui colectiv n-ar avea ca efect, în ansamblu, reducerea inegalităţii

iau redistribuirea."

„în c e e a ce priveşte ef ic ienţa d o t ă r i l o r colective, a n c h e t e l e disponibi le a r a t ă un f recvent «derapaj» a l i n t e n ţ i i l o r factor i lor publici d e decizie. C î n d aces te d o t ă r i s înt d e s t i n a t e c e l o r m a i i Ir favorizaţi, se c o n s t a t ă că, p u ţ i n cîte p u ţ i n , «clientela» se diverşii ică, aceas tă d e s c h i d e r e p r o v o c î n d o r e s p i n g e r e afectivă, d i n i.iţiuni m a i d e g r a b ă p s i h o l o g i c e d e c î t f inanciare, a săracilor, t Snd d o t ă r i l e s în t d e s t i n a t e t u t u r o r , e l i m i n a r e a c e l o r m a i slabi se l.u r de l a b u n î n c e p u t . Efortul p e n t r u ca t o a t ă l u m e a să a i b ă ,u ces se t r a d u c e în m o d c u r e n t pr in t r-o s e g r e g a r e c a r e ref lectă i r i . u h i i l e sociale. Aceasta a r a t ă că, într-o societate p u t e r n i c ine-(ţ.ililară, ac ţ iun i le pol i t ice c a r e au vizat a s i g u r a r e a u n e i egalităţi tir acces f o r m a l e n-au făcut, în g e n e r a l , d e c î t să s p o r e a s c ă inegalii, iţile" (Comis ia P lanulu i , g r u p u l „ C o n s u m ş i M o d de Via ţă" ) .


I n e g a l i t a t e a î n faţa m o r ţ i i r ă m î n e foar te m a r e .

O d a t ă în p lus , cifrele a b s o l u t e n-au sens, iar s p o r i r e a resurse lor d i s p o n i b i l e c a r e d e s c h i d uşile a b u n d e n ţ e i t r e b u i e i n t e r p r e tată în a d e v ă r a t a sa logică socială. R e d i s t r i b u i r e a socială ş i eficienţa ac ţ iuni lor publ ice î n m o d special t r e b u i e p u s e d i n n o u în discuţie. Ar t r e b u i o a r e să v e d e m în această „devianţă" a redistr ibuir i i „sociale", în această rest i tuire a inegal i tăţ i lor sociale t o c m a i d i n p a r t e a factori lor care ar t r e b u i s-o e l i m i n e o a n o m a l i e prov izor ie d a t o r a t ă i n e r ţ i e i s t r u c t u r i i sociale? S a u t r e b u i e , d impotrivă, să f o r m u l ă m i p o t e z a rad ica lă c o n f o r m c ă r e i a mecan i s m e l e d e r e d i s t r i b u i r e , c a r e r e u ş e s c atî t d e b i n e s ă m e n ţ i n ă privilegiile, sînt, de fapt, p a r t e i n t e g r a n t ă ş i e l e m e n t tactic a l s i s temului de p u t e r e - c o m p l i c e , astfel, a l s i s temulu i e d u c a ţ i o n a l şi al s i s temulu i e lectoral? în aces t caz, e tota l inut i l să d e p l î n g i eşecul r e p e t a t a l u n e i pol i t ic i sociale: t r e b u i e d o a r s ă r e c u n o ş t i că-şi î n d e p l i n e ş t e p e r f e c t funcţ ia ei reală.

Mortalitatea pe categorii socio-profesionale

Numărul de supravieţuitori la vîrsta de 70 de ani pentru 1.000 de persoane la 35 de ani

Cadre didactice 732

Profesii liberale, cadre superioare 7 1 9

Preoţi catolici 692

Tehnicieni din sectorul privat 700

Cadre medii din sectorul public 664

Cadre medii din sectorul privat 661

Contramaiştri şi muncitori calificaţi din sectorul public 653

Agricultori proprietari 653

Funcţionari publici 633

Patroni din industrie şi comerţ 631

Funcţionari din sectorul privat 623

Contramaiştri şi muncitori calificaţi din sectorul privat 585

Muncitori specializaţi din sectorul public 5 9 0

Muncitori specializaţi din sectorul privat 5 7 6

Salariaţi din agricultură 5 6 5

Manipulanţi . 4 9 3

TOTAL Franţa (inclusiv grupurile neincluse în anchetă) 586

Sursa: Etudes et Conjoncture, serie d e Anale ale C R E D O C , n o i e m b r i e 1965.


lin nimfa asupra evantaiului de venituri

lln|«iit asupra veniturilor medii ale categoriilor extreme

V e n i t u r i primare 8,8 9,8 10,0

Vnulluri primare

minus prelevări fiscale directe 8,7 10,2 10,1

plus transferuri 5,2 5,2 5,0

nituri finale 4 , 9 5,0 4 , 6

In c i u d a a n u m i t o r rezu l ta te , anal iza l ega tă de efectul transfe-1 u i ilor, at î t p e n t r u red i s t r ibu i rea , cît ş i p e n t r u o r i e n t a r e a consuni 11 l u i , t r e b u i e să fie foar te n u a n ţ a t ă . D a c ă efectul g lobal al i i . insleruri lor a p e r m i s r e d u c e r e a la j u m ă t a t e a evanta iu lu i de p i l i t u r i finale, pe t e r m e n l u n g , s tabi l i tatea relativă a aceste i • p a r t i z a n a v e n i t u r i l o r finale n-a fost a t insă d e c î t c u p r e ţ u l u n e i iu.ui creşter i a s u m e l o r red i s t r ibu i te .

im lorii nocivi

I r e ş t e r e a a b u n d e n ţ e i , ad ică a posibi l i tăţ i i d e a d i s p u n e d e b u n u r i ş i d o t ă r i ind iv idua le ş i colective t o t m a i n u m e r o a s e , este 1 n n l r a b a l a n s a t ă de „factorii nocivi" t o t m a i gravi - c o n s e c i n ţ ă a d e / v o l t ă r i i i n d u s t r i a l e şi a p r o g r e s u l u i t e h n i c , pe de o p a r t e , şi a Mriicturilor c o n s u m u l u i , p e d e ceala l tă p a r t e .

D e g r a d a r e a c a d r u l u i colectiv p r i n activităţile e c o n o m i c e : Rl >inot, p o l u a r e a a e r u l u i şi a apei, d i s t rugerea siturilor, p e r t u r barea z o n e l o r rez idenţ ia le p r i n i m p l a n t a r e a d e n o i d o t ă r i (aeroporturi, autostrăzi e t c ) . Creş terea n u m ă r u l u i d e a u t o m o b i l e a r e d r e p t consec inţă u n colosal deficit t e h n i c , psihologic, u m a n ; c e M i l i t e a z ă , d e o a r e c e s u p r a d o t a r e a in f ras t ructura lă obl igator ie , 1 lui tuiel i le p e n t r u b e n z i n ă , asigurări le a u t o vor fi, o r i c u m , 1 ontabilizate d r e p t c o n s u m , adică vor deveni , în calculul P N B şi în 'iialisticile n a ţ i o n a l e , indice de creş tere e c o n o m i c ă ş i de b o g ă ţ i e ! Industria înf lor i toare a a p e l o r m i n e r a l e sancţ ionează c u m v a un exces real a l „ a b u n d e n ţ e i " d o a r p e n t r u că nu face altceva d e c î t să Mc utilizată ca a n t i d o t la s c ă d e r e a calităţii a p e i furnizate de regie? Klc. N-am m a i t e r m i n a cu i n v e n t a r i e r e a t u t u r o r activităţilor p r o ductive ş i de c o n s u m , care nu s înt altceva d e c î t paliative la

Consumul detaliat al familiilor în 1965

Consum individual Consum colectiv Consum în ansamblu

Funcţii de consum grupate pe categorii m Q a n e Repartizare Repartizare Repartizare

d e F F P e . f u f l e d e F F P e . f u ? c » i e d e F F p e . f u n C î i e

1. Nevoi elementare: alimentaţie, hoteluri, cafenele, restaurante; nevoi de îmbrăcăminte; nevoi pentru întreţinerea personală, diverse 157.503 99,1 •1.485

I I 1 /O

0,9

in 7 o

158.988

2. Nevoi legate de cadrul de viaţă 93.753 86,7 14.392 13,1 108.145

3. Cheltuieli casnice (dotări, locuinţă): produse de menaj, chirii, reparaţii, energie, taxe 50.225 89,1 6.138 10,9 56.363

4. Altele (divertisment, t imp liber, transport individual şi colectiv, servicii diverse, siguran(ă) 43.528 84,1 8.254 15,9 51.782

5. Nevoi de formare şi dezvoltare a persoanei 21.298 32,7 43.735 67,3 65.033

6. învăţămînt, cultură 12.160 36,3 21.318 33.478

7. Sport, sănătate 9.138 29,0 22.417 71,0 31.555

8. Consum intermediar global 3.210 100,0 3.210

TOTAL 272.554 81,3 62.822 18,7 335.376

Sursa: C R E D O C , c o n s u m u l individual ş i c o n s u m u l colectiv ( p r i m a î n c e r c a r e de m ă s u r a r e ) , mart ie 1969. D o c u m e n t redacta t p e n t r u g r u p u l de s tudiu „ C o n s u m şi M o d de Viaţă".

4\ =0

I

a


societate nu o p o t face d e c î t cu p r e ţ u l u n u i e for t c a r e le] d i m i n u e a z ă for ţe le . Astfel î n c î t soc ie ta tea se v e d e obl igată să a m o r t i z e z e cos tur i le sociale ale creşter i i p r i n r e d i s t r i b u i r e a u n e i păr ţ i t o t m a i m a r i d i n p r o d u s u l i n t e r n b r u t î n favoarea investiţiilor sociale ( e d u c a ţ i e , c e r c e t a r e , s ă n ă t a t e ) , def inite î n a i n t e de t o a t e ca factori de c r e ş t e r e " (E. Lisle). Or aceste che l tu ie l i person a l e sau colective d e s t i n a t e să ges t ioneze disfuncţii le m a i d e g r a b ă d e c î t să crească satisfacţiile pozitive, aceste che l tu ie l i comp e n s a t o r i i s înt socot i te , în t o a t e contabi l i tă ţ i le , indexări la creşterea nivelului de trai. Ca să nu m a i v o r b i m de c o n s u m u l de d r o g u r i , de a lcool sau d e t o a t e chel tu ie l i le os tentat ive sau c o m p e n s a t o r i i , d e b u g e t e l e mi l i ta re e tc . T o a t e aces tea î n s e a m n ă creş te re , dec i a b u n d e n ţ ă .

N u m ă r u l tot m a i m a r e a l categori i lor „ î m p o v ă r ă t o a r e " p e n t r u societate, fără a const i tu i un factor nociv ( lupta împotr iva bol i lor ş i s p e r a n ţ a crescută de viaţă c o n s t i t u i n d u n u l d i n t r e aspecte le „ a b u n d e n ţ e i " , u n a d i n t r e ex igenţe le c o n s u m u l u i ) , grevează totuşi d i n c e î n c e m a i e v i d e n t însuşi p r o c e s u l creşter i i . î n ce le d i n u r m ă , c r e d e J . Bourgeois-Pichat, „ne-am p u t e a î n c h i p u i c ă p o p u laţ ia a c ă r e i act ivi tate es te c o n s a c r a t ă m e n ţ i n e r i i sănătă ţ i i n a ţ i u n i i p o a t e d e v e n i m a i i m p o r t a n t ă d e c î t p o p u l a ţ i a efectiv anga ja tă î n p r o d u c ţ i e " .

Pe scurt, a j u n g e m într-un p u n c t în care d i n a m i c a creşteri i ş i a a b u n d e n ţ e i dev ine c irculară ş i se î n t o a r c e de u n d e a plecat . în care, d i n ce în ce m a i mul t , s istemul se epuizează în p r o p r i a r e p r o d u c e r e . U n p r a g d e rulare, d e l a care t o t surplusul productivi tăţ i i este des t inat în t re ţ iner i i condi ţ i i lor de supravieţuire a s istemului. S ingurul rezul ta t obiectiv r ă m î n e în acest caz creş terea c a n c e r o a s ă a cifrelor şi a b i lanţului , dar, în esenţă, se revine, de fapt, la stadiul primitiv, care este acela al p e n u r i e i absolute, al a n i m a l u l u i sau al i n d i g e n u l u i , a le c ă r o r forţe se c o n s u m ă în efortul de supravieţuire. Sau m a i rău, c o n f o r m lui D a u m a l , la stadiul ce lor care „cultivă cartofi p e n t r u a p u t e a c o n s u m a cartofi, p e n t r u a p u t e a recultiva cartofi e t c " . Or un sistem este inef icient c î n d costul său este egal sau s u p e r i o r r a n d a m e n t u l u i pe care î l a r e . D a r m a i avem p î n ă acolo. V e d e m profilîndu-se, d i n c o l o de factorii nocivi ş i de corectivele l o r sociale şi t e h n i c e , o t e n d i n ţ ă g e n e r a l ă căt re o funcţionare internă tentaculară a sistemului - d i n m o m e n t ce


(. .nsumurile „disfuncţionale", individuale sau colective, cresc m a i i mede decî t cele „funcţ ionale", s istemul n u face, î n fond, d e c î t să il .mioparaziteze.

i oiiinlrilizarea creşterii sau mistica PNB

V H I b im a c u m d e s p r e c e a m a i e x t r a o r d i n a r ă c a c e a l m a colectivă a mu iclăţilor m o d e r n e . D e s p r e o o p e r a ţ i e de „magie a lbă" a s u p r a . il i clor, care a s c u n d e în rea l i ta te m a g i a n e a g r ă a u n e i vrăji i | lied ive. V o r b i m d e s p r e g i m n a s t i c a a b s u r d ă a iluziilor contabile, a . . . I I labili taţilor n a ţ i o n a l e . N i m i c altceva în afara factor i lor vizibili şi măsurabi l i c o n f o r m cr i ter i i lor ra ţ ional i tă ţ i i e c o n o m i c e -I I c s i a este p r i n c i p i u l acestei magi i . S î n t e l i m i n a t e astfel at î t Bunca d o m e s t i c ă a femeilor, cît şi c e r c e t a r e a , c u l t u r a , şi apar, i | ini | iotrivă, a n u m i t e l u c r u r i c a r e n-au n i m i c de-a face cu raţ ionalitatea e c o n o m i c ă tocmai pentru că sînt măsurabile. In p lus , • « s i e contabi l i tăţ i p o t f i c o m p a r a t e c u visul p r i n faptul c ă n u i iniosc s e m n u l negat iv şi că a d u n ă t o t - factori nocivi laolaltă cu * Ic n icnte pozitive - în cel m a i abso lut ( d a r d e l o c i n o c e n t ) d i spre ţ i l logicii.

Economişt i i a d u n ă v a l o a r e a t u t u r o r p r o d u s e l o r ş i a fe lur i te lor in vicii - fără nici o dis t incţ ie î n t r e serviciile p u b l i c e ş i serviciile private. Factor i i nocivi ş i paliativele l o r f igurează î m p r e u n ă cu iroducţia d e b u n u r i într-adevăr ut i le . „ P r o d u c ţ i a d e alcool, d e I u n / i d e s e n a t e , d e pas tă d e d i n ţ i [...] şi d e r a c h e t e n u c l e a r e face *,i d i spară a b s e n ţ a şcolilor, a străzilor, a p i s c i n e l o r " ( G a l b r a i t h ) .

Aspectele def ic i tare, d e g r a d a r e a , î m b ă t r î n i r e a n u f igurează ,u< i - iar d a c ă f igurează, a p a r în mod pozitivi Astfel, p r e ţ u l p e n t r u l i a n s p o r t u l la locul de m u n c ă este contab i l i za t ca o c h e l t u i a l ă de l o n s u m ! Este c o n s e c i n ţ a logică, cifrată, a finalităţii m a g i c e a p r o d u c ţ i e i de d r a g u l p r o d u c ţ i e i : orice lucru produs este sacralizat pentru simplul fapt de a fi fost produs. O r i c e l u c r u p r o d u s este pozitiv, o r ice l u c r u m ă s u r a b i l este pozitiv. S c ă d e r e a l u m i n o z i t ă ţ i i lierului l a Paris c u 3 0 % î n cincizeci d e a n i r e p r e z i n t ă u n r e z i d u u pe care contabi l i i nu-1 i a u în s e a m ă . D a r d a c ă de aici d e c u r g e o mai m a r e c h e l t u i a l ă d e e n e r g i e e lectr ică, d e b e c u r i , d e o c h e l a r i 1 1 < . , a t u n c i ea există, ş i d e o d a t ă e x i s t e n ţ a e i se t r a d u c e p r i n i r e ş t e r e a p r o d u c ţ i e i ş i a b o g ă ţ i e i s o c i a l e ! O r i c e a t i n g e r e


nocivi ş i p r i n viciile r e c u n o s c u t e c a a t a r e d e u n s istem r a ţ i o n a l . Mandeville a fost a c u z a t de c inism: c inică es te însă, obiect iv vor-blnd, o r d i n e a socială, o r d i n e a p r o d u c ţ i e i . 1

liisifa

'.< ştie cît de m u l t este legată a b u n d e n ţ a societăţ i lor b o g a t e de nsipă, d e v r e m e c e s-a p u t u t vorbi l a u n m o m e n t d a t d e „civilizaţia p u b e l e i " şi a fost p r o i e c t a t ă c h i a r o „sociologie a p u b e l e i " : Spune-mi ce arunci ca să-ţi spun cine eşti! D a r statistica m o l o z u l u i şi i i <st ur i lor nu este i n t e r e s a n t ă în s ine: ea nu r e p r e z i n t ă d e c î t un

l e m n r e d u n d a n t a l v o l u m u l u i b u n u r i l o r ofer i te , a l b e l ş u g u l u i lor. Nu p u t e m î n ţ e l e g e nici risipa, nici funcţi i le sale d a c ă nu vedem în ea d e c î t d e ş e u l rez idua l a c e e a ce , deş i este făcut p e n t r u a f i c o n s u m a t , nu se c o n s u m ă . î n c ă o d a t ă , o p e r ă m cu o i [efiniţie s implistă a c o n s u m u l u i - def ini ţ ie m o r a l ă î n t e m e i a t ă pe utilitatea i m p e r a t i v ă a b u n u r i l o r . I a r moral i ş t i i n o ş t r i p o r n e s c I.I/boiul î m p o t r i v a d e l a p i d ă r i i bogăţ i i lor, î n c e p î n d c u indiv idul i Bre nu m a i r e s p e c t ă aceas tă lege morală imanentă obiectului care se ţiu supune a fi valoarea lui de întrebuinţare şi d u r a t a lu i de viaţă, c a r e .u u n c ă b u n u r i l e sau le s c h i m b ă d u p ă capr ic i i le s t a n d i n g u l u i sau iile m o d e i e t c , t e r m i n î n d cu r is ipa pe scară n a ţ i o n a l ă ş i internaţ ională, ş i c h i a r p î n ă l a r is ipa î n t r u c î t v a p l a n e t a r ă , c a r e a r implica î n t r e a g a specie u m a n ă î n e c o n o m i a e i g e n e r a l ă ş i î n e x p l o a t a r e a b o g ă ţ i i l o r n a t u r a l e . P e scurt , r is ipa este c o n s i d e r a t ă u n fel d e n e b u n i e , d e d e m e n ţ ă , d e dis funcţ ie a ins t inctu lu i , c a r e l o n s u m ă rezervele d e e n e r g i e a le o m u l u i şi-i c o m p r o m i t e , printr-o p r a c t i c ă i r a ţ i o n a l ă , condi ţ i i l e d e s u p r a v i e ţ u i r e .

I. Există, în acest sens, o diferenţă absolută î n t r e risipa „societăţilor noas t re de bunăstare", risipă care este o nocivitate integrală sistemului economic, o risipă „hmcţională", n e p r o d u c ă t o a r e de valoare colectivă, ş i s u p r a a b u n d e n ţ a distructivă practicată de toate societăţile aşa-zis „sărace", cu prilejul sărbă-torilor şi sacrificiilor, risipă „prin exces", u n d e distrugerea bunur i lor devenea sursă de valori simbolice colective. A da la casare automobi le le d e m o d a t e sau ;i a rde cafeaua în locomotive n-au nimic dintr-o sărbătoare; reprezintă o dis-i îngere sistematică, deliberată, în scopuri stratregice. La fel şi cheltuielile militare (poate d o a r publ ici tatea. . .) . Sistemul e c o n o m i c nu se poate depăşi într-o risipă festivă, aşa c u m este pr ins în p r o p r i a şi pret insa sa „raţionalitate". Nu poate decît să-şi devoreze întrucîtva ruşinos surplusul de bogăţie, practi-< înd o distructivitate calculată c o m p l e m e n t a r ă cu calculul productivităţii.

restr ictivă sau selectivă la p r i n c i p i u l s a c r u al p r o d u c ţ i e i s a u al creş ter i i a r p r o v o c a o r o a r e a sacr i legiului ( „ N u a v e m voie să ne a t i n g e m nici de cel m a i m i c ş u r u b a l av ionulu i C o n c o r d e ! " ) . O b s e s i e colectivă c o n s e m n a t ă î n reg i s t re le c o n t a b i l e , p r o d u c t i vitatea a r e , m a i înt î i de toa te , funcţ ia socială a u n u i mit, ş i n i m i c nu e p r e a m u l t p e n t r u a-1 a l i m e n t a , n ic i m ă c a r inversarea realităţ i lor obiect ive c a r e î l c o n t r a z i c p r i n cifrele care-1 s a n c ţ i o n e a z ă .

D a r există p o a t e , în aceas tă a l g e b r ă mi t ică a contabi l i tăţ i lor, j u n a d e v ă r p r o f u n d , A D E V Ă R U L s i s t e m u l u i e c o n o m i c o - p o l i t i c al societăţ i lor d e c reş te re . F a p t u l c ă pozit ivul s e a d u n ă laolal tă c u negat ivul ni se p a r e p a r a d o x a l . D a r p o a t e că aşa e logic să fie. Căci a d e v ă r u l î n s e a m n ă p o a t e c ă b u n u r i l e „negat ive", factorii nocivi c o m p e n s a ţ i , costur i le i n t e r n e d e f u n c ţ i o n a r e , costur i le sociale d e e n d o r e g l a r e „dis funcţ ională" , s e c t o a r e l e a n e x e ale a b u n d e n ţ e i i n u t i l e joacă în acest ansamblu rolul dinamic de locomotivă economică. Acest a d e v ă r l a t e n t al s i s temulu i este, desigur, camuf la t de cifre, a c ă r o r a d u n a r e m a g i c ă a s c u n d e această c i rcu lar i ta te a d m i r a b i l ă a pozi t ivului ş i negat ivu lu i (v înzarea de a lcool ş i c o n s t r u c ţ i a d e spita le e t c ) . C e e a c e a r expl ica imposibil i tatea, în c i u d a t u t u r o r e f o r t u r i l o r ş i la t o a t e nivelur i le, de a e x t i r p a a c e s t e a s p e c t e negat ive : s i s temul t ră ieş te d i n e l e ş i n-ar p u t e a s ă s e l ipsească d e e le . V o m înt î ln i d i n n o u aceas tă p r o b l e m ă î n l e g ă t u r ă c u sărăcia, aceas tă „ t r e n ă " d e sărăcie p e care societăţ i le de c r e ş t e r e o „tîrăsc d u p ă e l e " ca pe o t a r ă ş i c a r e este, de fapt, u n u l d i n t r e „factorii lor negat iv i" cei m a i gravi. T r e b u i e s ă a d m i t e m i p o t e z a c ă toţ i aceşti factori dev in l a u n m o m e n t d a t f a c t o r i pozi t iv i , f a c t o r i c o n t i n u i d e c r e ş t e r e , a i r e l a n s ă r i i p r o d u c ţ i e i ş i c o n s u m u l u i . In secolul a l XVIII-lea, Mandevi l le , în Fabula albinelor, s u s ţ i n e a t e o r i a ( e r e t i c ă şi l i b e r t i n ă de ja la a c e a v r e m e ) că o socie tate se e c h i l i b r e a z ă p r i n viciile ei, ş i nu p r i n virtuţi, că p a c e a socială, p r o g r e s u l ş i fer ic irea o a m e n i l o r se o b ţ i n p r i n i m o r a l i t a t e a ins t inc t ivă care-i face s ă î n c a l c e m e r e u reguli le.* E l v o r b e a , desigur, d e s p r e m o r a l ă , d a r n o i î l p u t e m i n t e r p r e t a î n sens e c o n o m i c ş i social. U n sistem real p r o s p e r ă p r i n t a r e l e lui a s c u n s e , p r i n ech i l ib re le lui, p r i n factor i i lui

* Bernard de Mandeville (1670-1733), filozof englez de or ig ine olandeză, a susţinut în Fabula albinelor (1714), împotriva lui Shaftesbury, că egoismul poate contr ibui la b inele colectivităţii (n. tr.).


Aceas tă v iz iune t r ă d e a z ă cel p u ţ i n faptul c ă n u n e găs im într-o e r ă a a b u n d e n ţ e i reale ş i că f iecare individ, g r u p sau socie tate a c t u a l ă de fapt, spec ia ca a t a r e este p lasată s u b s e m n u l rar i tăţ i i . Cei c a r e susţ in m i t u l implacabi le i d o m n i i a a b u n d e n ţ e i s înt aceiaşi care d e p l î n g risipa, l ega tă d e s p e c t r u l a m e n i n ţ ă t o r a l rari tăţ i i . In o r i c e caz, î n t r e a g a v iz iune morală a risipei ca disfunc-ţie t r e b u i e r e l u a t ă de o anal iză sociologică care i-ar scoate la iveală adevăra te le funcţi i .

Mai t o a t e societăţ i le au risipit, d e l a p i d a t , c h e l t u i t ş i c o n s u m a t d i n c o l o d e str ictul necesar, p e n t r u s i m p l u l m o t i v c ă indiv idul , c a ş i societatea, s i m t e nu n u m a i că există, d a r ş i că t ră ieş te în ac tu l u n u i c o n s u m e x c e d e n t a r , s u p e r f l u u . Acest c o n s u m p o a t e m e r g e p î n ă la „epuizare"*, d i s t r u g e r e a p u r ă şi s implă care c a p ă t ă a t u n c i o funcţie socială specifică. Astfel, în potlatch", o r g a n i z a r e a socială este p e c e t l u i t ă d e c o m p e t i ţ i a d is t ruger i i u n o r b u n u r i p r e ţ i o a s e . Tr ibul Kwakiutl sacrifică p ă t u r i , p i rogi , b l a z o a n e d i n a r a m ă p e care le a r d e sau le a r u n c ă în m a r e p e n t r u a-şi „respecta r a n g u l " , p e n t r u a-şi af i rma valoarea. Clasele ar i s tocrat ice şi-au af i rmat s u p r e m a ţ i a , de-a l u n g u l t impur i lor , şi p r i n wasteful expenditure ( g e n e r o z i t a t e i n u t i l ă ) . N o ţ i u n e a d e ut i l i tate, d e o r i g i n e raţ ion a l i ş t i ş i e c o n o m i s t ă , t r e b u i e a ş a d a r revizuită c o n f o r m u n e i logici sociale m u l t m a i g e n e r a l e , u n d e risipa, d e p a r t e d e a f i u n r e z i d u u i ra ţ iona l , c a p ă t ă o funcţ ie pozitivă c o n v e r t i n d u t i l i t a tea r a ţ i o n a l ă într-o f u n c ţ i o n a l i t a t e socială s u p e r i o a r ă care a p a r e la l imită ca esenţ ia lă - s u r p l u s u l chel tuie l i i , super f luu l , i n u t i l i t a t e a r i tua lă a „cheltuie l i i p e n t r u n i m i c " d e v e n i n d locul d e p r o d u c ţ i e a valorilor, a d i f e r e n ţ e l o r şi a sensu lu i -, at î t pe p l a n indiv idual , cît şi social. D i n aceas tă perspect ivă, se prof i lează o def iniţ ie a „ c o n s u m u l u i " ca epuizare, cu alte cuvinte, ca r is ipă p r o d u c t i v ă -perspect ivă inversă celei „ e c o n o m i c e " , bazată p e n e c e s i t a t e , p e a c u m u l a r e ş i p e calcul, u n d e , d i m p o t r i v ă , s u p e r f l u u l p r e c e d e n e c e s a r u l , u n d e c h e l t u i a l a p r e c e d e c a va loare ( d a c ă n u î n t i m p ) a c u m u l a r e a ş i a p r o p r i e r e a .

* In original, consumation. Autorul j o a c ă în cont inuare pe a n t o n i m i a con-summare/consumere ( l a t ) , cuplu care a rezultat în l imba franceză în consommer= a cheltui, a consuma şi consumer= a c o n s u m a interior, a epuiza (n. tr .) .

** Termen din antropologie introdus de Marcel Mauss (1872-1950): ansamblu de c e r e m o n i i m a r c a t e p r i n d a r u r i pe care ş i le oferă rec iproc g r u p u r i sociale (triburi) dist incte, u n e o r i rivale (n. tr .) .


„A, să nu-mi vorbiţi d e s p r e «nevoie»! U l t i m u l u i d i n t r e cerşetor i

i i prisoseşte m ă c a r cît n e g r u sub u n g h i e d i n cel m a i n e n o r o c i t

lucru pe care-1 a re . R e d u c e ţ i n a t u r a la nevoi le n a t u r a l e ş i o m u l

devine o d o b i t o a c ă : viaţa lui nu m a i valorează n imic . înţe leg i tu că

avem nevoie , c a s ă t ră im, d e m ă c a r u n vîrf d e prisos?" s p u n e

S b a k e s p e a r e în Regele Lear.

Altfel spus, u n a d i n t r e î n t r e b ă r i l e f u n d a m e n t a l e p e c a r e l e

p u n e c o n s u m u l este aceasta: f i i n ţ e l e s e o r g a n i z e a z ă î n funcţ ie d e

supravieţuire, sau î n funcţ ie d e sensul , ind iv idua l sau colectiv, p e

care-1 d a u vieţii? Aceas tă va loare de „a f i " , aceas tă va loare s tructu

rală p o a t e i m p l i c a sacrificiul valor i lor e c o n o m i c e . I a r aceas tă

p r o b l e m ă nu este metafizică. Ea se află în c e n t r u l c o n s u m u l u i ş i

se p o a t e t r a d u c e astfel: abundenţa n-are pînă la urmă sens decît în

actul risipei?

T r e b u i e o a r e s ă d e f i n i m a b u n d e n ţ a î n r a p o r t c u p r e v i z i u n e a şi provizia, aşa c u m o face Valery? „Să c o n t e m p l i m u n ţ i de p r o vizii nu î n s e a m n ă să vezi în ele t i m p de o d i h n ă ş i ges tur i e c o n o misite? O cut ie de p e s m e ţ i î n s e a m n ă o l u n ă î n t r e a g ă de l e n e ş i de viaţă. Niş te c o n s e r v e de c a r n e ş i n i ş te coveţi î n c ă r c a t e cu gr îne ş i cu n u c i s înt o c o m o a r ă de l inişte; o î n t r e a g ă i a r n ă t i h n i t ă răzbate d i n m i r e a s m a lor [... ] . R o b i n s o n a m u ş i n a p r e z e n ţ a viitorului în m i r o s u l lăzi lor ş i cut i i lor d i n m a g a z i a lui . T e z a u r u l lui respira l încezeală . E m a n a d u r a t ă , aşa c u m u n e l e m e t a l e e m a n ă o c ă l d u r a a b s o l u t ă [ . . . ] . O m e n i r e a s-a r idicat , î n c e t u l cu î n c e t u l , pe o a g l o m e r a r e de l u c r u r i d u r a b i l e . Previz iuni le, provizii le ne-au î n d e p ă r t a t p u ţ i n cîte p u ţ i n d e r i g o a r e a neces i tă ţ i lor anim a l e ş i de abecedarul nevo i lor n o a s t r e [ . . . ] . N a t u r a ne-o s u g e r a de m u l t : ea a făcut în aşa fel î n c î t să p u r t ă m în n o i r e s u r s e l e p e n t r u a rezista cît de cît v r e m u r i l o r instabi le; s t ratul de g r ă s i m e d e p e c o r p u l n o s t r u , m e m o r i a care stă p r e g ă t i t ă î n d e n s i t a t e a sufletelor n o a s t r e s înt m o d e l e d e provizii p ă s t r a t e p e c a r e industria n o a s t r ă le-a imita t . "

Acesta este p r i n c i p i u l economic c ă r u i a i se o p u n e v iz iunea n i e t z s c h e e a n ă (şi a c e e a a lui Batail le) a t r ă i t o r u l u i care vrea î n a i n t e de t o a t e să-şi „ c o n s u m e forţa": „Fiziologii ar t r e b u i să se g î n d e a s c ă î n a i n t e de a def ini « inst inctul de conservare» ca ins t inct c a r d i n a l a l o r i c ă r e i f i inţe o r g a n i c e . F i in ţa vie v rea î n a i n t e d e t o a t e să-şi c o n s u m e forţa: «conservarea» n u este d e c î t u n a


d i n t r e c o n s e c i n ţ e l e acestei vo inţe . A t e n ţ i e la pr inc ip i i l e teleologice superfluei Şi c o n c e p t u l « inst inctului de conservare» este u n u l d i n t r e aceste p r i n c i p i i [ . . . ] . « L u p t a p e n t r u exis tenţă» - acesta f o r m u l ă d e s e m n e a z ă o s tare de excepţ ie , r e g u l a este m a i d e g r a b ă l u p t a p e n t r u p u t e r e , ambi ţ ia de a avea «mai mul t» ş i «mai bine» şi «mai r e p e d e » şi «mai des»" (Nietzsche, Voinţa de putere).

Acest „ceva în plus", p r i n care se af i rmă valoarea, p o a t e deveni „ceva necesar" . Această lege a valorii s imbolice, c a r e face ca esenţ ia lul să fie î n t o t d e a u n a d i n c o l o de indispensabi l , se ilustrează cel m a i b i n e în cheltuială, în p i e r d e r e , d a r se p o a t e verifica ş i în a p r o p r i e r e , cu c o n d i ţ i a ca a c e a s t a să p o s e d e funcţ ia d i ferenţială a surp lusu lu i , a lui „ceva în p lus" . Să l u ă m e x e m p l u l sovietic: m u n c i t o r , funcţ ionar , ing iner , m e m b r u d e p a r t i d , f iecare a r e cî te u n a p a r t a m e n t c a r e nu-i a p a r ţ i n e : î n c h i r i a t p e o a n u m i t ă p e r i o a d ă sau p e viaţă, l o c u i n ţ a d e serviciu este legată d e s ta tutu l social a l m u n c i t o r u l u i , a l c e t ă ţ e a n u l u i activ, n u d e p e r s o a n a s a privată. Acest b u n este u n serviciu social, n u u n p a t r i m o n i u , ş i î n c ă ş i m a i p u ţ i n u n „ b u n d e c o n s u m " . D i m p o t r i v ă , r e ş e d i n ţ a s e c u n d a r ă , casa d e l a ţară, c u g r ă d i n ă , î i a p a r ţ i n e . Acest b u n n u este v iager sau revocabil, î i p o a t e suprav ie ţu i ş i se p o a t e m o ş t e n i . De aici v i n e ş i p a s i u n e a „individual is tă" pe c a r e o g e n e r e a z ă : t o a t e e for tur i le se dir i jează c ă t r e a c h i z i ţ i o n a r e a acestei case ( în l ipsa a u t o m o b i l u l u i c a r e j o a c ă , î n O c c i d e n t , r o l u l „ r e ş e d i n ţ e i s e c u n d a r e " ) . Ia tă va loarea de pres t ig iu ş i va loarea s imbol ică a acestei case: este acel „ceva în p lus" .

înt r-o a n u m i t ă m ă s u r ă , la fel s tau l u c r u r i l e ş i în cazul a b u n d e n ţ e i : p e n t r u ca aceas ta să d e v i n ă o valoare, t r e b u i e să fie nu d o a r suficientă, ci prea multă - t r e b u i e m e n ţ i n u t ă şi m a n i f e s t a t ă o d i f e r e n ţ ă semnificativă î n t r e n e c e s a r ş i s u p e r f l u u : aceas ta este funcţ ia r is ipei la t o a t e nivelur i le . A vrea să o s topezi , a p r e t i n d e e l i m i n a r e a e i este o i luzie, p e n t r u că ea o r i e n t e a z ă î n t r e g u l s istem. N-o p u t e m def ini sau c i rcumscr ie , aşa c u m , d e altfel, n u o p u t e m face n i c i cu g a d g e t u l ( u n d e se o p r e ş t e u t i l u l ş i u n d e î n c e p e i n u t i l u l ? ) . î n t r e a g a p r o d u c ţ i e ş i che l tu ie l i le c a r e d e p ă şesc stricta s u p r a v i e ţ u i r e p o t f i t a x a t e d r e p t r i s ipă ( n u n u m a i m o d a v e s t i m e n t a r ă ş i „ p u b e l a " a l i m e n t a r ă , d a r ş i s u p e r g a d g e -tur i le m i l i t a r e , „ B o m b a " , s u p r a d o t ă r i l e a g r i c o l e a le c î torva fermier i a m e r i c a n i ş i p r o d u c ă t o r i i d i n i n d u s t r i e care-şi r e î n n o i e s c


\< nio | ) l ia de a p a r a t e la f iecare d o i a n i în loc să le a m o r t i z e z e : nu

II . i i c o n s u m u l , ci şi p r o d u c ţ i a , î n m a r e p a r t e , se p r e t e a z ă u n o r

l e s c o s t e n t a t i v e ) . Investiţiile r e n t a b i l e ş i investiţiile de p a r a d ă

Ini indisolubi l l e g a t e p r e t u t i n d e n i . Un indus t r ia ş c a r e investise I 1100 de d o l a r i în p u b l i c i t a t e d e c l a r a : „Ştiu că am p i e r d u t o

l .iiate, d a r nu ştiu c a r e " . Aşa se î n t î m p l ă î n t o t d e a u n a într-o

IConomie c o m p l e x ă : n-am p u t e a izola ut i lu l d e s u p e r f l u u . Mai N U L I I , j u m ă t a t e a „ p i e r d u t ă " , d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , n u mic, p o a t e , a c e e a c a r e a r e cea m a i scăzută valoare, p e t e r m e n l i u i ) ; sau, m a i subti l , p r i n însăşi „dispar i ţ ia" ei .

A M fel t r e b u i e i n t e r p r e t a t ă i m e n s a r is ipă într-o societate b o g a t ă i uni este a n o a s t r ă . Ea este c e a c a r e sfidează r a r i t a t e a şi c a r e

l lunifică î n m o d c o n t r a d i c t o r i u a b u n d e n ţ a . E a este c e a c a r e , î n p r i n c i p i u l , şi n u î n ut i l i ta tea ei, d ă s c h e m a d i r e c t o a r e , ps ihologici, socială şi e c o n o m i c ă a a b u n d e n ţ e i .

„Faptul că ambalajul de sticlă se poate arunca nu înseamnă deja

V l H S T A DE AUR?"

U n a d i n t r e m a r i l e t e m e ale cu l tur i i d e masă, ana l iza tă d e Itiesnian ş i M o r i n , i lustrează t o a t e aces tea la m o d u l e p i c : este v i u 11:i d e s p r e t e m a eroilor consumului. în O c c i d e n t cel p u ţ i n , bio-|M .iliile exa l ta te ale e r o i l o r p r o d u c ţ i e i c e d e a z ă astăzi t o t m a i m u l t •ren î n favoarea e r o i l o r c o n s u m u l u i . Mar i le vieţi e x e m p l a r e ale I w//' made man"-\\or şi ale î n t e m e i e t o r i l o r , ale p ionier i lor , ale e x p l o r a t o r i l o r ş i colonişt i lor, c a r e se s u c c e d a u vieţi lor sf inţi lor ş i i i le personal i tă ţ i lor istorice, s înt astăzi î n l o c u i t e cu cele ale vedetelor de c i n e m a , a le l u m i i s p o r t u l u i ş i j o c u l u i , a le c î torva p r i n ţ i .nu i ţ i sau feudal i i n t e r n a ţ i o n a l i , pe scurt, ale marilor risipitori

(( hiar d a c ă i m p e r a t i v u l i m p u n e a d e s e a dezvă lu i rea l o r „invers", i n „simplitatea" lor cot id iană, făcîndu-şi c u m p ă r ă t u r i l e e t c ) . Toţi ,K eşti d i n o z a u r i c a r e o c u p ă p r i m a p a g i n ă a z iarelor sau e c r a n e l e lelevizoarelor îşi p r e z i n t ă o viaţă excesivă şi exaltă în ea virtualii, i i e a u n o r m o n s t r u o a s e cheltuiel i . Cal i tatea lor s u p r a o m e n e a s c ă r s i e p a r f u m u l l o r d e potlatch. Astfel, ei î n d e p l i n e s c o funcţ ie socială prec i să : a c e e a a chel tuie l i i os tentat ive, inut i le , n e m ă --.11 rate. O fac p r i n p r o c u r ă p e n t r u î n t r e g u l c o r p social, p r e c u m u g i i , eroi i , p r e o ţ i i ş i m a r i i p a r v e n i ţ i a i istoriei . Ca ş i ei, cei de astăzi n u s e p o t î n ă l ţ a l a r a n g u l a b s o l u t d e c î t d a c ă , a s e m e n e a lui |. II nes D e a n , p lă tesc cu viaţa.


mita livă ca a c t s imbol ic de chel tu ia lă , ca r i t u a l de s ă r b ă t o a r e ş i i I.I exa l tată de social izare, şi c a r i c a t u r a sa f u n e b r ă şi b i ro-II nică d i n societăţ i le n o a s t r e , u n d e c o n s u m u l în exces a d e v e n i t II obligaţie c o t i d i a n ă , o inst i tuţ ie inevitabi lă şi a d e s e a inconşt i-• n I . I , ca i m p o z i t u l i n d i r e c t , o p a r t i c i p a r e a u t o m a t ă la cons t r în-

11 Ic- de o r d i n e c o n o m i c . „Siricaţi-vă m a ş i n a , a s i g u r a r e a va face r e s t u l ! " A u t o m o b i l u l

l " isonal este, fără î n d o i a l ă , u n u l d i n t r e c e n t r i i r isipei c o t i d i e n e | M t e r m e n l u n g , l a nivel privat ş i colectiv. N u n u m a i p r i n valoa-li'ii s a d e î n t r e b u i n ţ a r e r e d u s ă î n m o d s is tematic, p r i n coefici-• ului său de pres t ig iu ş i de m o d ă c o n s o l i d a t la fel de s is tematic, i- i u i sumele n e m ă s u r a t e c a r e s în t invest i te î n el, c i şi, m a i ales, I i i in sacrificiul colectiv spectacu los de tablă, de m o t o a r e ş i de i'nii omeneşti, r e p r e z e n t a t de A c c i d e n t - h a p p e n i n g g igant ic, cel iu . I I i n i m o s a l societăţ i i d e c o n s u m , p r i n c a r e aceasta oferă, î n lllnli u g e r e a r i tua lă a m a t e r i e i şi a vieţii, d o v a d a s u p r a a b u n d e n ţ e i D a l e (dovadă inversă, d a r m u l t m a i e f ic ientă p e n t r u i m a g i n a ţ i a profundă d e c î t d o v a d a d i r e c t ă p r i n a c u m u l a r e ) .

Societatea d e c o n s u m a r e nevoie d e o b i e c t e l e sale p e n t r u a • i. r.ia şi, m a i ales, a r e nevoie să le distrugă. „Folosirea" o b i e c t e l o r

luce d e c î t la dispariţia lor lentă. Va loarea c r e a t ă este m u l t m a i llilensă în dispariţia violentă. De a c e e a d i s t r u g e r e a r ă m î n e alter-naiiva f u n d a m e n t a l ă a p r o d u c ţ i e i : c o n s u m u l n u este d e c î t u n Interval d e t i m p î n t r e cele d o u ă dispari ţ i i . Există î n c o n s u m o tendinţă p r o f u n d ă de a se depăş i , de a se t rans f igura p r i n distru-i ' i i c De aici îşi e x t r a g e sensul . In m a j o r i t a t e a timpului, î n cotidianul actual , e l r ă m î n e s u b o r d o n a t - în ca l i ta tea sa de c o n s u m dirijat - o r d i n i i product iv i tăţ i i . Din acest motiv, m a i tot t i m p u l , ol l ici tele există în lipsă de altceva, ş i de a c e e a a b u n d e n ţ a l o r ICmnifică î n m o d p a r a d o x a l p e n u r i a . Stocul n u este altceva d e c î t i c d u n d a n ţ a l ipsei ş i s e m n u l a n g o a s e i . N u m a i î n d i s t r u g e r e i il l ic i tele există prin exces şi r e p r e z i n t ă , p r i n c h i a r actul d ispar i ţ ie i lor, bogăţia. Este în or ice caz l i m p e d e că d i s t r u g e r e a , f ie s u b I o n na e i v i o l e n t ă ş i s imbol ică ( h a p p e n i n g , potlatch, acting ouf distructiv, indiv idua l sau colectiv), f ie s u b f o r m a dis t ruger i i sistematice ş i i n s t i t u ţ i o n a l e , este sort i tă să d e v i n ă u n a d i n t r e funcţi i le p r e p o n d e r e n t e ale societăţi i p o s t i n d u s t r i a l e .

* Termen din psihiatrie care desemnează expr imarea inconştientă în com-I I I n l a m e n t a unei pulsiuni repr imate (n. tr.).

Diferenţa esenţială este că, în sistemul nos t ru actual, această de lap idare spectaculoasă nu mai a r e semnificaţia s imbolică ş i colectivă d e t e r m i n a n t ă pe c a r e o p u t e a p r i m i în c a d r u l sărbător i i ş i a l potlatch-ului primitiv. Acest c o n s u m prestigios s-a „personal izat" şi s-a mass mediat izat . F u n c ţ i a lui este a c e e a de r e l a n s a r e e c o n o m i c ă a c o n s u m u l u i de masă care, în r a p o r t cu p r i m u l , se def ineşte ca o s u b c u l t u r ă laborioasă. C a r i c a t u r a r o c h i e i s o m p t u o a s e p e care vedeta n-o p o a r t ă dec î t o s ingură seară este „slipul e f e m e r " care, 8 0 % vîscoză ş i 2 0 % acrii, se p u n e d i m i n e a ţ a , se a r u n c ă seara ş i nu se spală. Această risipă de lux, această risipă s u b l i m ă p u s ă în valoare d e mass m e d i a n u face dec î t s ă dubleze, p e p l a n cultural , o r i s ipă f u n d a m e n t a l ă ş i m u l t m a i sistematică, i n t e g r a t ă d i rec t în procese le e c o n o m i c e , o risipă funcţională şi b i rocrat ică, g e n e r a t ă d e p r o d u c ţ i e î n acelaşi t i m p c u b u n u r i l e mater ia le , î n c o r p o r a t ă lor şi, deci, în m o d obl iga tor iu consumatăca u n a d i n t r e calităţile ş i d i m e n s i u n i l e o b i e c t u l u i de c o n s u m : fragi l i tatea lor, coef ic ientul lor d e d e g r a d a r e calculat, c o n d a m n a r e a lor l a e f e m e r i t a t e . C e e a c e s e p r o d u c e astăzi n u este î n funcţ ie d e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e sau de d u r a t a de viaţă, ci, d i m p o t r i v ă , în funcţie de moartea produsului, a c ă r e i a c c e l e r a r e nu este c o n c u r a t ă d e c î t de inflaţia p r e ţ u r i l o r . Ar f i suf ic ientă d o a r aceas tă c o n s t a t a r e p e n t r u a p u n e d i n n o u p r o b l e m a p o s t u l a t e l o r „ra ţ iona l i s te" a le î n t r e g i i ş t i inţe e c o n o m i c e î n c e e a c e priveşte ut i l i ta tea, nevoi le e t c . O r s e ştie c ă o r d i n e a d e p r o d u c ţ i e n u supravieţuieşte decî t c u p r e ţ u l acestei ex terminăr i , al „sinucideri i" calculate a p a r c u l u i de obiecte, că această o p e r a ţ i u n e p r e s u p u n e „sabotajul" t e h n o l o g i c sau desuetud i n e a organizată sub s e m n u l m o d e i . Publici tatea realizează această m i n u n e c u u n b u g e t considerabil , c o n s u m a t c u scopul u n i c n u d e a a d ă u g a , ci de a ştirbi valoarea de întrebuinţare a obiecte lor , de a lua d i n va loarea l o r în t imp s u p u n î n d u - l e valorii m o d e i ş i re înn o i r i i a c c e l e r a t e . C a s ă n u m a i v o r b i m d e colosa le le bogăţ i i sociale sacrificate în b u g e t e l e de a p ă r a r e ş i în a l te che l tu ie l i eta-t i s t e ş i b i r o c r a t i c e d e prest ig iu: acest soi d e g e n e r o z i t a t e n u m a i a r e n i m i c d i n p a r f u m u l simbolic al potlatch-ului, c i r e p r e z i n t ă soluţia disperată, d a r vitală a u n u i sistem economico-pol i t ic care a apucat-o pe ca lea pierzanie i . Acest „ c o n s u m " la cel m a i î n a l t nivel face p a r t e d i n societatea de c o n s u m , la fel ca f o a m e a convulsivă de obiecte a indivizilor. A m b e l e c o n t r i b u i e la r e p r o d u c e r e a ord in i i d e p r o d u c ţ i e . T r e b u i e s ă d i s t i n g e m î n t r e r is ipa i n d i v i d u a l ă sau

Logica socială a consumului

Ideologia egalitară a bunăstării

P A R T E A A D O U A

Teoria consumului

î n t r e g u l discurs pe m a r g i n e a nevoi lor se bazează pe o a n t r o p o l o g i e naivă: aceea a înclin a ţ i e i n a t u r a l e c ă t r e fer ic i re . F e r i c i r e a , înscrisă cu l i tere de foc î n d ă r ă t u l celei m a i n e î n s e m n a t e r e c l a m e p e n t r u i n s u l e l e C a n a r e sau p e n t r u sărur i le de baie, este refer in ţa absolută a societăţii de c o n s u m : este ch iar echivalentul mîntuirii D a r care este a c e a fericire care b î n t u i e civilizaţia m o d e r n ă cu o a s e m e n e a forţă ideologică?

T r e b u i e revizuită şi aici or ice viziune spontană. F o r ţ a i d e o l o g i c ă a n o ţ i u n i i de fericire nu p r o v i n e dintr-o î n c l i n a ţ i e n a t u r a l ă a f iecărui individ de a se realiza pe sine, ci, d i n perspect ivă socio-istorică, d i n faptul că m i t u l fericirii este acela c a r e c o n c e n t r e a z ă şi incarn e a z ă în societăţ i le m o d e r n e mitul Egalităţii. î n t r e a g a v i ru lenţă pol i t ică ş i sociologică cu c a r e e î n c ă r c a t acest m i t p o r n i n d de la revoluţ ia indus t r ia lă şi revoluţi i le secolului al XlX-lea s-a r e p e r c u t a t a s u p r a Fericirii. Faptul că Fericirea a r e în p r i m u l r î n d această semnif icaţ ie şi aceas tă funcţ ie i d e o l o g i c ă


d e t e r m i n ă , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o n ţ i n u t u l u i ei, c o n s e c i n ţ e i m p o r t a n t e : p e n t r u a fi vehiculul mi tu lu i egalitar, t r e b u i e ca Fericirea să f ie măsurabilă. T r e b u i e ca ea să î n s e m n e b u n ă s t a r e cuant if icab i lă p r i n o b i e c t e ş i s e m n e , „confort", c u m s p u n e a Tocquevil le, c a r e r e m a r c a de ja această t e n d i n ţ ă a societăţ i lor d e m o c r a t i c e spre b u n ă s t a r e sporită, ca resorbţ ie a fatalităţilor sociale şi egalizare a t u t u r o r dest inelor. Fer ic irea ca p lăcere totală sau inter ioară, această fer icire i n d e p e n d e n t ă d e s e m n e l e c a r e a r p u t e a - o n a ş t e în o c h i i a l t o r a ş i a i noş t r i , aceas tă fer icire c a r e n-are n e v o i e de dovezi este, aşadar, exclusă d i n c a p u l l o c u l u i d i n i d e a l u l consum u l u i , u n d e fer ic i rea este m a i înt î i e x i g e n ţ ă a egalităţi i ( sau a dist incţiei , d e s i g u r ) ş i t r e b u i e , în f u n c ţ i e de aceasta, să se semnifice m e r e u în „ r a p o r t c u " cri teri i le vizibile. în acest sens, Feric i rea este î n c ă ş i m a i d e p a r t e de o r i c e „ s ă r b ă t o a r e " sau exa l ta re colectivă, de v r e m e ce, h r ă n i t ă de o e x i g e n ţ ă egali tară, se î n t e m e iază pe pr inc ip i i le individualiste c o n s o l i d a t e de Carta drepturilor omului şi ale cetăţeanului, c a r e r e c u n o s c în m o d expl ic i t d r e p t u l f iecăruia (al f iecărui individ) la Fer ic i re .

„Revoluţia B u n ă s t ă r i i " este m o ş t e n i t o a r e a , e x e c u t o a r e a testam e n t a r ă a revoluţ ie i b u r g h e z e or i , p u r ş i s implu, a o r i c ă r e i revoluţi i care i m p u n e ca p r i n c i p i u ega l i ta tea o a m e n i l o r , fără să p o a t ă (sau fără să vrea) să o realizeze în fond. Pr incipiu l d e m o cratic este transferat a t u n c i dintr-o egal i tate reală, a capacităţi lor, a responsabil i tăţi lor, a şanselor sociale, a fericirii (în sensul comp l e t al t e r m e n u l u i ) într-o egalitate în faţa O b i e c t u l u i şi a a l tor s e m n e evidentele reuş i te i sociale şi ale fericirii. Este v o r b a d e s p r e democraţia standingului, d e m o c r a ţ i a televiziunii, a a u t o m o b i l u l u i ş i a c o m b i n e i a u d i o , d e m o c r a ţ i e a p a r e n t c o n c r e t ă , d a r n u m a i p u ţ i n formală , c a r e c o r e s p u n d e , d i n c o l o d e c o n t r a d i c ţ i i l e ş i inegal i tăţ i le sociale, d e m o c r a ţ i e i f o r m a l e înscrise în C o n s t i t u ţ i e . A m b e l e , u n a servind d r e p t alibi celeilalte, se c o n j u g ă într-o ideologie d e m o c r a t i c ă g lobală care m a s c h e a z ă d e m o c r a ţ i a absentă ş i ega l i ta tea d e negăs i t .

In mistica egalităţii, n o ţ i u n e a de „nevoi" este sol idară cu aceea de b u n ă s t a r e . Nevoi le descr iu un univers secur izam, a l scopuri lor, iar această a n t r o p o l o g i e natural i s tă legit imează p r o m i s i u n e a u n e i egalităţi universale. Teza implici tă este u r m ă t o a r e a : toţi o a m e n i i s înt egali în faţa nevoii şi în faţa p r i n c i p i u l u i satisfacţiei, căci toţi


< lamenii s înt egali în faţa valorii de întrebuinţare a ob iecte lor şi a b u n u r i l o r (însă s înt inegal i şi divizaţi în faţa valorii de schimb).

Nevoia f i ind a d ă u g a t ă valorii de î n t r e b u i n ţ a r e , rezul tă o relaţ ie de utilitate obiectivă sau de f ina l i ta te n a t u r a l ă în faţa căre ia nu m a i există inegal i tate socială sau istorică. în faţa fripturii (valoare de Î n t r e b u i n ţ a r e ) , nu m a i există nici proletar, nici privilegiat.

Astfel, m i t u r i l e c o m p l e m e n t a r e ale b u n ă s t ă r i i ş i a le nevoi i au 0 p u t e r n i c ă funcţ ie i d e o l o g i c ă de r e s o r b ţ i e , de a n u l a r e a d e t e r minăr i lor obiective, sociale, is torice ale inegal i tăţ i i . î n t r e g u l j o c politic al welfare state-ului şi al societăţi i de c o n s u m c o n s t ă în a-şi depăşi cont rad ic ţ i i l e p r i n c r e ş t e r e a v o l u m u l u i d e b u n u r i , î n scopul u n e i egal i tăţ i a u t o m a t e d a t e d e c a n t i t a t e ş i a l u n e i r a t e d e echilibru f inal , c a r e ar f i ace la a l b u n ă s t ă r i i g e n e r a l e . Societăţ i le c o m u n i s t e vorbesc ş i e l e î n t e r m e n i d e echi l ib ru, d e n e v o i individuale sau sociale „ n a t u r a l e " , „ a r m o n i z a t e " , l ipsite de o r i c e diferenţ iere socială sau c o n o t a ţ i e de clasă - e c h i l i b r u ce der ivă şi el dintr-o soluţ ie politică la o soluţie definitivă p r i n a b u n d e n ţ ă -, î n l o c u i n d t r a n s p a r e n ţ a socială a s c h i m b u r i l o r cu ega l i ta tea formală a b u n u r i l o r . Astfel, v e d e m c u m în ţări le socialiste „Revoluţia Bunăs tăr i i " p r e i a ştafeta revoluţ ie i sociale ş i pol i t ice .

Dacă această perspect ivă a s u p r a ideologie i bunăs tăr i i este corectă ( a n u m e faptul c ă vehiculează m i t u l egalităţii f o r m a l e „secularizate" în b u n u r i ş i s e m n e ) , a t u n c i e l i m p e d e că e t e r n a p r o blemă: „Este societatea de c o n s u m egalitară, sau inegalitară? Este d e m o c r a ţ i a instaurată, sau este în curs de realizare, ori, d i m p o trivă, nu face d e c î t să r e p r o d u c ă inegalităţi le ş i s t ructuri le sociale anter ioare?" este falsă. Fie că a j u n g e m sau nu să d o v e d i m că virtu-.ililăţile c o n s u m i s t e se egalizează (aplat izarea veniturilor, redistribuirea socială, aceeaşi m o d ă p e n t r u toţi, aceleaşi p r o g r a m e la televizor, aceeaşi ofertă turist ică), aceasta nu î n s e a m n ă n i m i c , p e n t r u că a p u n e p r o b l e m a în t e r m e n i de egalizare a c o n s u m u l u i î n s e a m n ă deja a în locui adevăratele p r o b l e m e şi anal iza lor logică

şi sociologică cu g o a n a d u p ă ob iec te şi s e m n e (nivel de substituţ ie) . P e n t r u a p u n e p u n c t u l pe i , a analiza „ A b u n d e n ţ a " nu î n s e a m n ă a o verifica în cifre, care nu p o t f i dec î t la fel de mi t ice Ca mitur i le, ci a s c h i m b a radical p l a n u l analizei şi a diseca m i t u l A b u n d e n ţ e i cu i n s t r u m e n t u l u n e i alte logici d e c î t a lui.


Analiza p r e s u p u n e , desigur, să constaţ i a b u n d e n ţ a în cifre, sfl| faci b i lanţu l bunăstăr i i . D a r cifrele nu vorbesc de la s ine ş i nu sc c o n t r a z i c n ic iodată . N u m a i i n t e r p r e t ă r i l e p l e d e a z ă c î teodată p e n t r u , a l teori împotr iva cifrelor. Să le d ă m cuvîntul .

C e a m a i vivace, c e a m a i î n c ă p ă ţ î n a t ă este v e r s i u n e a idealistă: - c r e ş t e r e î n s e a m n ă a b u n d e n ţ ă ; - a b u n d e n ţ ă î n s e a m n ă d e m o c r a ţ i e . I n t r u c î t este impos ib i l să a j u n g ă la c o n c l u z i a că această

fericire este totală (chiar ş i n u m a i la nivelul ci frelor), m i t u l devine m a i „realist": este var ianta ideal-reformistă. Mar i le inegal i tă ţ i ale p r i m e i faze a creşteri i se e s t o m p e a z ă , d i s p a r e „legea de bronz"*, v e n i t u r i l e se a r m o n i z e a z ă . Desigur, i p o t e z a u n u i evoluţi i cont i n u e ş i r e g u l a t e s p r e o d i n ce în ce m a i m a r e egal i ta te este dezm i n ţ i t ă d e fapte („Cealaltă Amer ică" : 2 0 % săraci e t c ) , d a r acestea s e m n a l e a z ă o dis funcţie prov izor ie şi o b o a l ă infanti lă. Creş terea, în acelaşi t i m p cu a n u m i t e efecte inega l i ta re , i m p l i c ă o d e m o c r a t izare d e a n s a m b l u ş i p e t e r m e n l u n g . Astfel, d u p ă Galbra i th , p r o b l e m a egal i tă ţ i i/ inegal i tă ţ i i n u m a i este d e ac tua l i ta te . E a era legată de p r o b l e m a b o g ă ţ i e i ş i a sărăciei, d a r n o i l e s t r u c t u r i ale societăţii „af luente" au resorbi t p r o b l e m a , în c i u d a u n e i redistribuir i inegale . Sînt „săraci" ( 2 0 % ) cei care r ă m î n , d intr-un motiv sau altoi, în afara s i s temului industr ia l , în afara creşterii . Principiul creşteri i r ă m î n e acelaşi: e l o m o g e n i z e a z ă ş i t i n d e să o m o g e n i zeze î n t r e g u l c o r p social.

P r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă care se p u n e la acest nivel este a c e e a a „sărăciei". P e n t r u idealiştii a b u n d e n ţ e i , ea este „reziduală" ş i va f i resorbi tă d e u n surplus d e creş tere . Totuşi, e a p a r e s ă s e p e r p e tueze de-a l u n g u l genera ţ i i lor post industr ia le , ş i toate eforturi le p e n t r u a o e l i m i n a ( în SUA m a i ales, o d a t ă cu „Great Society"**) p a r să se lovească de cîte un m e c a n i s m a l s i s temului c a r e ar r e p r o duce-o funcţ ional în f iecare s tadiu de evoluţie, ca un fel de balast inerţ ia l a l creşterii, ca un soi de resor t indispensabi l bogăţ ie i

* Lege care postulează faptul că p a t r o n u l este interesat să r e d u c ă salariul m u n c i t o r i l o r la strictul necesar supravieţuirii, n u m i t ă astfel de economis tu l g e r m a n F e r d i n a n d Lassale (1825-1864) (n. tr .) .

** N u m e sub care este c u n o s c u t ă politica de re forme a preşedinte lui L y n d o n J o h n s o n (1963-1969), re forme care u r m ă r e a u c o m b a t e r e a sărăciei ş i a inegalităţii sociale (n. t r . ) .


ţiobale. Ar t r e b u i să-1 c r e d e m pe Galbra i th c î n d i m p u t ă această U c i e rez iduală inexplicabilă disfuncţii lor s istemului (pr ior i ta tea » oi d a t ă chel tuie l i lor mil i tare ş i a l t o r cheltuiel i inut i le, în t î rz ierea h i vit iilor colective î n r a p o r t c u c o n s u m u l privat e t c ) , sau t r e b u i e li) inversăm r a ţ i o n a m e n t u l şi să ne g î n d i m că însăşi creşterea este cea mir. în procesul ei, se întemeiază pe un dezechilibru} A s u p r a acestui l u n i i l, Galbra i th se contraz ice : deşi t o a t e analizele sale m e r g oare-i u n i în d i recţ ia implicaţiei funcţionale a „viciilor" în sistemul creşterii, 11 ezită în faţa concluzi i lor logice care ar p u n e în cauză sistemul in .uşi, r e a d a p t â n d totul dintr-o perspect ivă l iberală.

în genera l , idealiştii r ă m î n la această cons ta tare p a r a d o x a l ă : în i l u d a a t o t şi toate şi printr-o invers iune diabolică a s c o p u r i l o r sale l i , n e nu p o t f i , c u m o ştie or ic ine, d e c î t benefice), c reş terea pro-i l u i c , r e p r o d u c e , restituie inegal i ta tea socială, privilegiile, deze-

i Inlibrele e tc . V o m a d m i t e , aşa c u m o face şi Galbra i th în Affluent Siii/rfy, că la u r m a u r m e i creş terea p r o d u c ţ i e i ţ ine loc de redistrib u i r i ' . („Avînt tot m a i m u l t [...] se va a junge p î n ă la u r m ă la m o inei i i ul în care vor f i de t o a t e p e n t r u toţi ." D a r aceste pr incipi i ,

• ţin de fizica f luidelor, nu s înt niciodată adevărate în c o n t e x t u l Bftţiilor sociale, u n d e ele f u n c ţ i o n e a z ă - aşa c u m v o m v e d e a m a i •colo - t o c m a i pe dos.) Se p o a t e ex t rage d i n această i d e e un n g u m e n t în folosul „sub-privilegiaţilor": „Chiar şi cei care se află in partea de j o s a ierarhie i au mai m u l t de cîştigat dintr-o creş tere lapida a p r o d u c ţ i e i dec î t d i n or ice altă formă de redis t r ibui re" .

I i.n acest a r g u m e n t este specios: căci, d a c ă creş terea i n a u g u r e a z ă i i c < sul tuturor la un venit ş i la un v o l u m de b u n u r i s u p e r i o r în

absolut, c e e a ce e caracteristic d i n p u n c t de v e d e r e sociologic este musul de distorsiune care se inst i tuie ch iar în s înul creşterii, gradul m distorsiune care s t ructurează subtil şi conferă creşteri i adevăratu l

I I sens. Este m u l t m a i s implu să crezi în dispariţ ia spectaculoasă a i mărci sărăcii e x t r e m e sau a c u t ă r o r inegalităţ i secundare, să i l e i l u r i a b u n d e n ţ a d i n cifre şi cant i tăţ i globale, d i n creşteri le absolute şi d i n p r o d u s e l e n a ţ i o n a l e brute, d e c î t să analizezi în t e r m e n i d i s t ructură ! D i n p u n c t d e v e d e r e structural, semnificativ este I adul de dis tors iune. El m a r c h e a z ă la nivel i n t e r n a ţ i o n a l d i s tanţa I n i mai m a r e d i n t r e ţările subdezvol tate ş i n a ţ i u n i l e supradez-vnltate, iar, în s înul acestora d i n u r m ă , „ p i e r d e r e a de viteză" a • . i i . I I iilor scăzute faţă d e venitur i le m a i r idicate, a sec toare lor slab


dezvoltate faţă de cele de vîrf, a lumi i r u r a l e faţă de l u m e a u r b a n ă ş i indus t r ia lă etc. Inflaţia c r o n i c ă p e r m i t e e s c a m o t a r e a acestei p a u p e r i z ă r i relative p r i n creş terea t u t u r o r valori lor n o m i n a l e , m v r e m e ce calculul funcţi i lor ş i al m e d i i l o r relative ar face să a p a r ă regresii par ţ ia le în p a r t e a de j o s a tab loului şi, în or ice caz, o d i s tors iune s t r u c t u r a l ă pe î n t r e a g a suprafaţă a acestuia. Nu serveşte la n i m i c să invoci m e r e u caracteru l provizor iu sau con-

j u n c t u r a l a l acestei distorsiuni, c î n d observi c u m sistemul supravieţuieşte în in ter ioru l ei p r i n p r o p r i a sa logică ş i c u m îşi u r m ă r e ş t e p r o p r i i l e scopur i . P u t e m a d m i t e cel m u l t că se stabilizează l a u n a n u m i t p r a g d e d i s tors iune, inc luz înd, c u alte cuvinte, oricare ar fi volumul absolut al bogăţiilor, o inegal i tate sistematică.

într-adevăr, s i n g u r a cale de a ieşi d i n impasul idealist al acestei triste constatăr i a disfuncţionali tăţ i lor este să a c c e p t ă m că avem de-a face cu o logică sistematică. Este, t o t o d a t ă , s inguru l m o d de a depăş i falsa p r o b l e m a t i c ă a a b u n d e n ţ e i şi a rarităţi i care, asemen e a d i l e m e i p e care o r i d i c ă î n c r e d e r e a î n m e d i u l p a r l a m e n t a r , a r e funcţia de a asfixia toate p r o b l e m e l e .

De fapt, nu există ş i nu a existat n i c i o d a t ă v reo „societate de a b u n d e n ţ ă " sau vreo „societate de sărăcie", p e n t r u că or ice societate, or icare ar fi ea şi oricare ar fi, volumul de bunuri produse sau de bogăţie disponibilă, se art iculează în acelaşi timp pe un excedent structural şi pe o penurie structurală. E x c e d e n t u l p o a t e veni de la D u m n e z e u , p o a t e f i rezul tatul u n u i sacrificiu, a l u n e i cheltuiel i r i tuale, a l plus-valorii, a l prof i tului e c o n o m i c sau al b u g e t e l o r de prest igiu. în or ice caz, c e e a ce def ineşte bogăţ ia u n e i societăţi şi, în acelaşi t i m p , s t r u c t u r a sa socială este această pre levare de lux, de v r e m e ce ea este m e r e u apana ju l u n e i m i n o r i t ă ţ i privilegiate ş i a r e c a funcţ ie t o c m a i r e p r o d u c e r e a privilegiului d e castă sau d e clasă. Pe p l a n sociologic, nu există echi l ibru. Echi l ibrul este fantasma ideală a economişt i lor, c a r e contraz ice o r g a n i z a r e a socială r e c u n o s c u t ă pes te tot, d a c ă n u ch iar logica socială î n s ine. O r i c e societate p r o d u c e di ferenţ iere, d i sc r iminare socială, iar această organizare s t ructura lă se f u n d a m e n t e a z ă ( p r i n t r e altele) pe utilizarea şi pe d i s t r ibuirea bogăţiilor. F a p t u l că o societate i n t r ă într-o fază de creştere, c u m se î n t î m p l a cu societăţile n o a s t r e industr ia le, nu s c h i m b ă cu n i m i c acest p r o c e s , d impotr ivă : în t r-un fel, s istemul


capitalist (şi productivis t , în g e n e r a l ) a d u s la e x t r e m această „denivelare" funcţ ională, acest dezechi l ibru, raţionalizîndu-1 şi g e n e -ralizîndu-1 la t o a t e nivelur i le . Spi ra le le creşter i i î n c o n j o a r ă I runchiu l aceleiaşi axe s t ructura le . D i n m o m e n t u l î n care r e n u n ţăm la iluzia că PNB-ul ar f i cr i ter iu al bogăţ ie i , c o n s t a t ă m că creşterea nici nu ne îndepărtează, nici nu ne apropie de abundenţă, ci este distinctă de aceasta prin concursul întregii structuri sociale, i n s t a n ţ a d e t e r m i n a n t ă î n acest caz. U n a n u m i t t ip d e r a p o r t u r i sociale ş i d e contrad ic ţ i i sociale, u n a n u m i t t ip d e „inegal i tate" care s e perp e t u a o d i n i o a r ă p î n ă la î n c r e m e n i r e se r e p r o d u c e astăzi în ş i pr in c r e ş t e r e . 1

Acest fapt impl ică o altă perspect ivă a s u p r a creşterii . Nu v o m repeta c e e a ce s p u n euforicii: „Creşterea naş te a b u n d e n ţ ă , d e c i egalitate", n u v o m l u a d e b u n ă nici e x t r e m a cealaltă: „Creş terea p r o d u c e inegalităţ i" . Invers înd falsa p r o b l e m ă : este c reş terea egalitară, sau inegalitară?, v o m s p u n e : C R E Ş T E R E A E S T E E A Î N S Ă Ş I O

F U N C Ţ I E A I N E G A L I T Ă Ţ I I . Neces i ta tea m e n ţ i n e r i i o r d i n i i sociale „inegalitare", a s tructuri i sociale de privilegii p r o d u c e şi r e p r o d u c e creş terea ca e l e m e n t strategic a l său. Altfel spus, a u t o n o m i a i n t e r n ă a creşteri i ( tehnolog ice , e c o n o m i c e ) este slabă şi secund a r ă în r a p o r t cu această d e t e r m i n a r e a e i p r i n s t r u c t u r a socială.

S o c i e t a t e a d e c r e ş t e r e este, î n a n s a m b l u l ei, r e z u l t a t u l u n u i c o m p r o m i s î n t r e pr inc ip i i le d e m o c r a t i c e egal i tare, c a r e s e h r ă nesc d i n m i t u l A b u n d e n ţ e i ş i a l Bunăs tăr i i , ş i impera t ivu l fundam e n t a l al m e n ţ i n e r i i u n e i o r d i n i a privi legiului şi a d o m i n a ţ i e i . Nu p r o g r e s u l t e h n o l o g i c o conso l idează, c i această v iz iune m e c a nicistă care a l i m e n t e a z ă viziunea naivă a vi itoarei bogăţ i i . D i m p o trivă, posibi l i tatea p r o g r e s u l u i t e h n o l o g i c se bazează pe această d u b l ă d e t e r m i n a r e . Tot e a este cea care g e n e r e a z ă apar i ţ ia , î n societăţile c o n t e m p o r a n e , a a n u m i t o r p r o c e s e egalitare, d e m o c r a tice, „progres i s te" . D a r t r e b u i e să o b s e r v ă m că aces tea a p a r în doze homeopatice, disti late de că t re s istem în funcţ ie de g r a d u l său de supravieţuire . C h i a r ş i egalitatea, în acest p r o c e s sistematic, este o funcţie ( s e c u n d ă şi derivată) a inegalităţi i . La fel ca şi creş terea . T e n d i n ţ a d e egal izare a veni tur i lor , d e p i l d ă ( p e n t r u c ă m i t u l

1. Termenul „inegalitate" este impropr iu . Opoziţia egalitate/inegalitate, legată ideologic de sistemul m o d e r n de valori democrat ice, nu a c o p e r ă decît disparităţile e c o n o m i c e şi nu poate funcţiona într-o analiză structurală.


egali tar funcţ ionează m a i ales la acest nivel), este n e c e s a r ă p e n t r u in ter ior izarea p r o c e s e l o r d e creştere, care , d u p ă c u m a m văzut, reaşază tactic o r d i n e a socială - o s t r u c t u r ă bazată pe privilegii şi pe p u t e r e a de clasă. Toate acestea d e s e m n e a z ă cele cîteva s i m p t o m e ale democrat izăr i i ca alibiuri n e c e s a r e viabilităţii s istemului.

Mai m u l t , aceste cîteva s i m p t o m e s înt e le înse le superf ic ia le ş i suspecte . G a l b r a i t h s e b u c u r ă d e s c ă d e r e a g r a d u l u i d e inegal i tate ca p r o b l e m ă e c o n o m i c ă (şi, dec i , socială) - nu p e n t r u că a r f i d i s p ă r u t , s p u n e el, c i p e n t r u c ă b o g ă ţ i a n u m a i a d u c e avantajele f u n d a m e n t a l e ( p u t e r e , p l ă c e r e , pres t ig iu, dis t incţ ie) p e c a r e le i m p l i c a o d i n i o a r ă . S-a t e r m i n a t cu p u t e r e a p r o p r i e t a r i l o r ş i a a c ţ i o n a r i l o r : ea este a c u m e x e r c i t a t ă de e x p e r ţ i i ş i t e h n i c i e n i i organizaţ i , ba c h i a r de i n t e l e c t u a l i ş i savanţi ! S-a t e r m i n a t cu cons u m u l os tentat iv a l m a r i l o r capital işt i ş i a l a l t o r C e t ă ţ e n i K a n e f s-a sfirşit cu m a r i l e averi: bogaţ i i îşi fac c h i a r un t i t lu de g lor ie d i n a c o n s u m a p u ţ i n („under-consumption"). Pe scurt, fără să vrea, G a l b r a i t h a r a t ă că, d a c ă există egal i tate ( d a c ă sărăcia ş i b o g ă ţ i a nu m a i s înt o p r o b l e m ă ) , asta se î n t î m p l ă t o c m a i p e n t r u că egalit a t e a şi-a p i e r d u t a d e v ă r a t a i m p o r t a n ţ ă . Cri ter i i le de va loare s-au d e p l a s a t î n a l tă p a r t e . D i s c r i m i n a r e a socială, p u t e r e a e t c , c a r e r ă m î n esenţiale, s-au t rans fe ra t în altă p a r t e d e c î t în veni t sau, p u r ş i s implu, în avere. C o n t e a z ă p u ţ i n , în condi ţ i i l e d a t e , că t o a t e veni tur i le s înt egale, ş i c h i a r s i s temul îşi p o a t e p e r m i t e luxu l să facă o m i ş c a r e în acest sens, căci nu aici se află determinarea fundamentală a „inegalităţii". Şti inţa, c u l t u r a , s t r u c t u r i l e de responsabi l i tate ş i d e decizie, p u t e r e a : t o a t e aces te cri teri i , c h i a r d a c ă î n m a r e p a r t e c o m p l i c e cu bogăţ ia ş i cu nivelul veni tu lu i , le-au î n d e p ă r t a t p e aces tea d i n u r m ă , o d a t ă c u s e m n e l e e x t e r i o a r e ale s t a t u t u l u i social, d i n o r d i n e a d e t e r m i n a n ţ i l o r sociali a i valorii, d i n i e r a r h i a cr i ter i i lor d e „ p u t e r e " . G a l b r a i t h , d e pi ldă, conf u n d ă „ s u b - c o n s u m u l " b o g a ţ i l o r c u a b o l i r e a cr i ter i i lor d e prestigiu î n t e m e i a t e p e b a n i . Desigur, b o g a t u l c a r e stă l a v o l a n u l u n u i C i t r o e n 2 CV nu i m p r e s i o n e a z ă , j o c u l e m a i subti l : e l se s u p r a d i f e r e n ţ i a z ă astfel, se s u p r a d i s t i n g e p r i n modul In c a r e cons u m ă , p r i n stil. îşi m e n ţ i n e î n t r u to tu l privilegiile, t r e c î n d de l a o s t e n t a ţ i e la d i screţ ie ( s u p r a o s t e n t a t i v ă ) , de la o s t e n t a ţ i a canti tativă la d is t incţ ie, de la b a n i la c u l t u r ă .


De fapt, ch iar această teză, pe care am putea-o n u m i a c e e a a „irndinţei de scădere a g r a d u l u i de privilegiu e c o n o m i c " , p o a t e f i I >usă la îndoia lă . P e n t r u că b a n i i se t r a n s f o r m ă î n t o t d e a u n a în privilegiu ierarhic , în privilegiu de p u t e r e ş i de cul tură . P u t e m .uimite că nu m a i s înt decisivi (dacă au fost v r e o d a t ă ) . C e e a ce nu vad Galbra i th ş i ceilalţi, faptul că inegal i ta tea ( e c o n o m i c ă ) nu m a i .IIv. i m p o r t a n ţ ă , const i tuie o p r o b l e m ă în s ine. Ei se m u l ţ u m e s c cu constatarea, p u ţ i n c a m p r e m a t u r ă , a a t e n u ă r i i „legii de b r o n z " în t i m p u l e c o n o m i c , fără să î n c e r c e să n u a n ţ e z e teor ia acestei legi de bronz, nici să vadă c u m se deplasează ea d i n z o n a veni tu lu i ş i a l „consumului" - de-acum b i n e c u v î n t a t e de „ A b u n d e n ţ ă " - că t re un t i m p social m u l t m a i g e n e r a l u n d e , m a i subtilă, această lege devine ireversibilă.

Sistemul industrial şi sărăcia

I )acă r e l u ă m în mod obiectiv, d incolo de l i turghia creşterii şi a abun-< lentei, p r o b l e m a sistemului industr ia l în în t reg ime, v e d e m că avem două o p ţ i u n i f u n d a m e n t a l e care r e z u m ă toate poziţiile posibile:

1. O p ţ i u n e a lui G a l b r a i t h (şi a m u l t o r a l t o r a ) : idealist-magică, ca c o n s t ă în a e l i m i n a în afara s i s temului , ca f i ind, des igur, regretabile, d a r a c c i d e n t a l e , r e z i d u a l e ş i cori j ibile în t i m p , t o a t e fenom e n e l e negat ive - disfuncţii le, factori i nocivi, sărăcia - şi în a păstra astfel sp i ra la m a g i c ă a creşter i i .

2. A c r e d e că s is temul trăieşte d i n d e z e c h i l i b r u şi sărăcie structurală, că logica sa, ş i aceasta, iarăşi, nu c o n j u n c t u r a l , ci structural, este î n î n t r e g i m e ambiva lenţă : s i s temul n u s e sus ţ ine d e c î t p r o d u c î n d b o g ă ţ i e ŞI sărăcie, t o t a t î tea satisfacţii cîte frustrări, t o t atîţia factori nocivi cît „progres" . S i n g u r a sa logică este de a supravieţui, iar s t rategia sa în acest sens este de a m e n ţ i n e soc ie ta tea u m a n ă î n t r e c i o c a n ş i nicovală, în p e r m a n e n t deficit. E c u n o s c u t taptul că s is temul s-a folosit în m o d t r a d i ţ i o n a l ş i pe scară largă de război p e n t r u a supravieţui şi p e n t r u a reînvia. Astăzi, mecanismele ş i funcţii le războiu lu i s înt i n t e g r a t e în s is temul e c o n o m i c ş i în m e c a n i s m e l e vieţii c o t i d i e n e .

D a c ă a d m i t e m acest p a r a d o x s t r u c t u r a l a l creşter i i , d i n c a r e rezultă cont rad ic ţ i i l e şi p a r a d o x u r i l e a b u n d e n ţ e i , e naiv şi mistificator să-i c o n f u n z i pe săraci - cele 2 0 % de „sub-privilegiaţi" şi

70 / Societatea de consum Teoria consumului / 71

I »e oferă ocazia: c î n d p o a t e să-şi leg i t imeze p u t e r e a d a t o r i t ă u n o r

pieile sociale benef ice, dator i tă „ a b u n d e n ţ e i " , profită imedia t . Nu

puie din principiu împotr iva „consec inţe lor" sociale ale progresu lu i ,

l i l a ic d i n b u n ă s t a r e a ce tă ţen i lor ş i p u t e r e a nuc leară , indis t inct ş i

«Iniullan, obiectivele sale: cele d o u ă î i s înt egale în c o n ţ i n u t , iar

f ina l i ta tea sa este o r i c u m în altă p a r t e .

P u r ş i s implu, l a nivel strategic, l u c r u r i l e s e î n t î m p l a î n felul

minator : chel tuie l i le mi l i tare ( d e e x e m p l u ) s înt m a i s igure, m a i

i onlrolabi le, m a i eficiente p e n t r u suprav ie ţu i rea şi f inalitatea de

Rlisamblu a s i s temului dec î t e d u c a ţ i a - a u t o m o b i l u l d e c î t spitalul,

televiziunea î n cu lor i d e c î t t e r e n u r i l e d e j o a c ă e tc . D a r aceas tă

lili r i m i n a r e negat ivă nu a r e c o n s e c i n ţ e a s u p r a serviciilor colec-

llve ca a ta re - lucrur i le s înt m u l t m a i grave: sistemul nu cunoaşte

tliril condiţiile propriei supravieţuiri, el ignoră conţinuturile sociale şi

Individuale. Această c o n s t a t a r e ar t r e b u i să ne facă i m u n i la cîteva

lin/ii (tipic social-reformiste): a c e l e a potrivit c ă r o r a s c h i m b a r e a

il.sicinului se face p r i n modi f icarea c o n ţ i n u t u r i l o r sale (transfe-

i.II<•;> b u g e t u l u i cheluie l i lor mi l i ta re s p r e î n v ă ţ ă m î n t e t c ) . Para

doxul este că t o a t e aceste revendicăr i sociale s înt - încet- încet ,

i l.ir sigur - a s u m a t e şi realizate t o t de sistem, sustrăgîndu-se astfel

ic lor care-şi fac d i n ele o p l a t f o r m ă polit ică. C o n s u m u l , infor

maţia, c o m u n i c a r e a , cu l tura , a b u n d e n ţ a : t o a t e aces tea s înt astăzi

proiectate, d e s c o p e r i t e ş i organizate , e un t i t lu de glorie, de căt re

llhtem, ca n o i forţe de producţie. S is temul, la r î n d u l lui, se r e c o n -

v e i teste (relativ) dintr-o s t r u c t u r ă v io lentă în t r-una n o n v i o l e n t ă :

înlocuieşte e x p l o a t a r e a ş i războiu l cu a b u n d e n ţ a ş i c o n s u m u l .

D a r n i m e n i nu-i v a f i r e c u n o s c ă t o r p e n t r u aceasta, p e n t r u c ă e l

nu se sch imbă, de fapt, c i nu face d e c î t să asculte de p r o p r i i l e sale

legi i n t e r n e .

Noile segregări

Nu n u m a i a b u n d e n ţ a , ci ş i factorii nocivi s înt î n c o r p o r a ţ i logicii

sociale. I n f l u e n ţ a m e d i u l u i u r b a n ş i industr ia l face să a p a r ă n o i

rarităţi: spaţiul şi timpul, a e r u l c u r a t , v e r d e a ţ a , apa , l in iş tea . . .

A n u m i t e b u n u r i , a l tădată g r a t u i t e ş i la discreţ ia t u t u r o r , devin

b u n u r i d e lux accesibile n u m a i privilegiaţilor, î n v r e m e c e b u n u

rile m a n u f a c t u r a t e sau serviciile s înt ofer i te în masă.

de „outsider-i" - cu p r o c e s e l e logice ale subdezvoltări i sociale Aceste p r o c e s e n u p o t f i ident i f icate î n p e r s o a n e reale, î n locur reale, î n g r u p u r i reale. Ele n u sînt, aşadar, exorcizabi le p r i n a loca r e a r a p i d ă a u n o r m i l i a r d e de d o l a r i cu care s înt blagoslovite cla sele sărace, p r i n redis tr ibuir i masive m e n i t e a „a lunga sărăcia" şi egaliza şansele ( o r c h e s t r î n d t o a t e acestea ca pe o „ n o u ă fron tieră" 1*, ideal social c a r e să s toarcă lacr imi m u l ţ i m i i ) . U n e o r i t r e b u i e r e c u n o s c u t că „great-sociely"-iştii înşişi c r e d în aşa ceva, ia confuzia provocată de eşecul e fortur i lor lor „ tenace ş i g e n e r o a s e este ş i m a i comică.

D a c ă sărăcia, d a c ă factorii nocivi s înt i reductibi l i este p e n t r u că

nu se m a i găsesc n e a p ă r a t în cart iere le sărace sau în m a h a l a l e ş i

suburbi i , ci în s t r u c t u r a socio-economică. Şi t o c m a i acest l u c r u tre

b u i e ascuns, t o c m a i acest l u c r u este t r e c u t sub t ă c e r e : p e n t r u a

m a s c a sărăcia, mi l iarde le de d o l a r i p a r insuficiente (astfel, se p o t

face î n s e m n a t e cheltuiel i m e d i c a l e ş i f a rmaceut ice , p e n t r u a nu se

m a i s p u n e că r ă u l se află în altă p a r t e , că ar f i de o r d i n psihic, de

p i ldă - p r o c e s de d e n e g a r e b i n e c u n o s c u t ) . O societate, ca ş i un

individ, se p o a t e astfel r u i n a p e n t r u a scăpa de analiză. Este ade

vărat că aici analiza ar f i fatală c h i a r p e n t r u sistem. Sacrificarea

m i l i a r d e l o r inuti le în l u p t a împotr iva a c e e a ce nu este d e c î t fanto

ma vizibilă a sărăciei nu este, aşadar, un p r e ţ p r e a m a r e p e n t r u a

salva m i t u l creşterii. T r e b u i e m e r s m a i d e p a r t e ş i r e c u n o s c u t că

această sărăcie reală este un mit - d i n c a r e ia n a ş t e r e m i t u l creşterii,

prefăcîndu-se că se r idică î m p o t r i v a sărăciei, d a r n e f ă c î n d altceva

dec î t s-o r e a d u c ă la viaţă, c o n f o r m finalităţilor sale secrete.

Acestea f i ind spuse, n-ar t r e b u i să se c r e a d ă că s i s temul capita

list ş i indus t r ia l resuscitează p e r m a n e n t sărăcia sau a d e r ă la cursa

î n a r m ă r i l o r p e n t r u că ar fi în mod deliberat s îngeros şi odios . Ana

liza m o r a l i z a t o a r e (de care nu scapă nici liberalii, nici marxiştii)

este î n t o t d e a u n a un d e m e r s greşit. D a c ă sistemul ar p u t e a să se

echi l ibreze sau să supravieţuiască pe alte baze dec î t şomajul, sub

dezvol tarea şi cheltuiel i le mil i tare, ar face-o. O face, de altfel, c î n d

1. Sau ca p e o aşa-numită „Great Society", r e c e n t i m p o r t a t ă î n Franţa . * „New Frontier" - p lat forma polit ică a preşed inte lu i J o h n F. Kennedy, ba

zată pe o reaf i rmare a idealuri lor de d e m o c r a ţ i e şi l ibertate care stau la baza Statelor U n i t e (n. tr.).


O m o g e n i z a r e a relativă la nivelul b u n u r i l o r de strictă necesi tate este d u b l a t ă a ş a d a r de o „ a l u n e c a r e " a valor i lor şi a u n e i n o i ierarhi i a uti l i tăţi lor. D i s t o r s i u n e a şi i n e g a l i t a t e a nu s înt r e d u s e , ci transferate. O b i e c t e l e d e c o n s u m c u r e n t dev in tot m a i p u ţ i n semnificative p e n t r u r a n g u l social, ş i c h i a r veni tur i le , în m ă s u r a în care m a r i l e d i f e r e n ţ e t ind să se a t e n u e z e , îşi p i e r d d i n va loarea de cr i te r iu distinctiv. Este posibi l ca însuşi c o n s u m u l ( luat în sensul d e che l tu ia lă , d e c u m p ă r a r e ş i d e poses ie d e o b i e c t e vizibile) să-şi p i a r d ă î n c e t u l cu î n c e t u l r o l u l e x e m p l a r pe c a r e î l j o a c ă a c u m în g e o m e t r i a variabilă a s ta tutului , în favoarea a l tor criteri i şi a l t o r tipuri de c o n d u i t ă . Cel m u l t el va fi apanajul tuturor cînd nu va mai însemna nimic.

P u t e m observa c u m ierarhia socială a d o p t ă criterii m a i subti le: t ipul de m u n c ă ş i de responsabi l i tate, nivelul de e d u c a ţ i e ş i de cultură ( p o a t e deveni o specie de „ b u n ra r " t o c m a i modulele c o n s u m al b u n u r i l o r c u r e n t e ) , p a r t i c i p a r e a la decizii. C u n o a ş t e r e a ş i pute rea s înt sau vor deveni cele d o u ă b u n u r i r a r e în societăţi le noast re d e a b u n d e n ţ ă .

D a r aceste criteri i abs t racte n u n e interz ic s ă d i s t i n g e m î n c ă d e astăzi în alte s e m n e c o n c r e t e o d i s c r i m i n a r e d i n ce în ce m a i a c c e n t u a t ă . S e g r e g a r e a î n h a b i t a t n u es te n o u ă , dar, legată t o t m a i m u l t de o sărăcie savantă şi de o specula ţ ie c r o n i c ă , t i n d e să d e v i n ă decisivă, at î t p r i n s e g r e g a r e a geograf ică ( c e n t r u l o r a ş e l o r ş i periferie, z o n e rezidenţ ia le, g h e t o u r i de lux ş i car t ie re-dormitor e t c ) , cît ş i p r i n spaţiul locuit ( inter ioru l ş i ex ter ioru l l o c u i n ţ e l o r ) , d e d u b l a r e a lui p r i n în f i in ţarea r e ş e d i n ţ e l o r d e v a c a n ţ ă e tc . O b i e c t e l e a u astăzi m a i p u ţ i n ă i m p o r t a n ţ ă d e c î t spaţ iu l sau marc a r e a socială a spaţ iu lui . Astfel, h a b i t a t u l cons t i tu ie , p o a t e , o funcţ ie inversă celei a t r i b u i t e r e s t u l u i o b i e c t e l o r de c o n s u m . U n e l e a u o funcţ ie o m o g e n i z a n t ă , a l te le, u n a d i s c r i m i n a n t ă , s u b r a p o r t u l spa ţ iu lu i şi al localizării.

N a t u r ă , spaţ iu , a e r c u r a t , l inişte: î n indic i i le d i f e r e n ţ i a l e ale c h e l t u i e l i l o r î n t r e d o u ă c a t e g o r i i sociale e x t r e m e p u t e m citi i n c i d e n ţ a c ă u t ă r i i a c e s t o r b u n u r i r a r e ş i a p r e ţ u l u i l o r r id icat . D i f e r e n ţ a m u n c i t o r i / c a d r e s u p e r i o a r e n u este d e c î t d e 100 l a 135 p e n t r u p r o d u s e l e d e s tr ictă n e c e s i t a t e , a j u n g e d e l a 100 l a 245 p e n t r u d o t ă r i l e casnice, es te d e 100 l a 305 p e n t r u t r a n s p o r t u r i ş i a j u n g e de la 100 la 390 p e n t r u p e t r e c e r e a t i m p u l u i liber. Nu v r e m să s u b l i n i e m aici g r a d a ţ i a cantitativă în t r-un spaţ iu de


m u s t i m o m o g e n , c i ar t r e b u i să r e m a r c ă m , cu a jutorul cifrelor, incriminarea socială, legată de calitatea b u n u r i l o r căutate .

Se vorbeşte m u l t d e s p r e d r e p t u l la sănăta te , d r e p t u l la spaţiu, dreptu l l a f r u m u s e ţ e , d r e p t u l l a v a c a n ţ e , d r e p t u l l a c u n o a ş t e r e , dreptu l l a cu l tură . Şi, pe m ă s u r ă ce a p a r t o a t e aceste n o i d r e p t u r i , • nasc mini s te re le : al sănătăţi i , al d i v e r t i s m e n t u l u i - şi, de ce n u ,

I frumuseţii ş i al a e r u l u i curat . Toate acestea, care p a r să t r a d u c ă un progres indiv idual ş i colectiv g e n e r a l , r e c l a m î n d d r e p t u l la Instituţie, a u u n sens a m b i g u u , iar n o i p u t e m , întrucîtva, citi î n wns invers: nu mai există drept la spaţiu decît din momentul în care nu

mai există spaţiu pentru toată lumea şi d i n m o m e n t u l în c a r e spaţ iul < liniştea devin privilegiile u n o r a p lăt i te de alţii. Aşa c u m nu a

. listat „ d r e p t la p r o p r i e t a t e " d e c î t d i n m o m e n t u l în care pământul n-a m a i fost suficient p e n t r u t o a t ă l u m e a , nu a existat nici firept la m u n c ă " d e c î t a t u n c i c î n d m u n c a a devenit , î n c a d r u l ilviziunii m u n c i i , o m a r f ă interşanjabi lă, ad ică ceva ce nu m a i •părtinea într-adevăr m u n c i t o r i l o r . N e p u t e m î n t r e b a d a c ă „di i piui la t imp l iber" nu semnalează, în acelaşi fel, t r e c e r e a de l.i otium - ca o d i n i o a r ă de la m u n c ă - la s tadiul diviziunii t e h n i c e ţi sociale, a ş a d a r sfîrşitul timpului liber.

Apariţia aces tor n o i d r e p t u r i sociale, f luturate ca nişte slo-fcmuri, ca afiş d e m o c r a t i c al societăţii a b u n d e n ţ e i , este s impto-i i I , I l u ă , d e fapt, p e n t r u t r e c e r e a e l e m e n t e l o r impl icate î n acest

I es la r a n g u l de s e m n e distinctive ş i de privilegiu de clasă (sau

di c i s tă) . „Dreptul la aer curat" semnifică pierderea aerului curat ca bun

natural, trecerea sa la statutul de marfă şi redistribuirea sa socială nee-

l'ahittră. N-ar t r e b u i c o n s i d e r a t p r o g r e s social obiectiv ( înscr ierea i . i „drept" în tablele legii) ceea ce r e p r e z i n t ă progresu l s i s temului i.ipilalist - adică t r a n s f o r m a r e a t r e p t a t ă a t u t u r o r valori lor con-

I I e l e ş i n a t u r a l e î n f o r m e product ive , ad ică î n surse:

1. de prof i t e c o n o m i c , 2. de privi legiu social.

t) instituţie de clasă

( l i insumul nu o m o g e n i z e a z ă c o r p u l social m a i m u l t d e c î t o face

BOala î n pr iv inţa şanse lor cu l tura le . Dimpotr ivă , el acuză t o c m a i

dispari tatea lor. Am fi t e n t a ţ i să p o s t u l ă m i d e e a c o n s u m u l u i , a


participări i tot mai m a r i la aceleaşi (?) b u n u r i şi la aceleaşi (?)j

p r o d u s e , mater ia le şi cul turale, cu t idul de corectiv al disparităţii

sociale, al ierarhiei şi al discr iminări i tot mai m a r i a puter i i şi I

responsabilităţi lor. De fapt, ideologia c o n s u m u l u i , ca şi cea a şcolii,

j o a c ă tocmai acest rol (adică al reprezentăr i i u n e i egalităţi totale în

faţa a p a r a t u l u i de ras electric sau a a u t o m o b i l u l u i - ca a une i

egalităţi totale în faţa scrisului şi a cit itului). Desigur, astăzi toată

l u m e a ştie, teoret ic, să scrie şi să citească, toată l u m e a a r e (sau va

avea) aceeaşi m a ş i n ă de spălat ş i c u m p ă r ă aceleaşi cărţi în ediţ ie de

buzunar . D a r această egalitate este formală: deşi vizează concretul ,

ea r ă m î n e abstractă. Şi tocmai pe această bază o m o g e n ă şi ab

stractă, pe această democraţie abstractă a ortografiei şi a televizorului va

p u t e a o p e r a cu atît mai b i n e adevăratul sistem discr iminator iu.

D e fapt, nici m ă c a r n u este adevăra t c ă p r o d u s e l e d e c o n s u m ,

s e m n e l e acestei instituţii sociale, ins taurează p la t forma d e m o

cratică p r i m a r ă , căci, în s ine ş i u n u l cîte u n u l ( a u t o m o b i l u l , apa

r a t u l de ras etc.) nu au sens: constelaţ ia lor, configuraţ ia lor,

r a p o r t u l cu aceste ob iec te ş i „perspectiva" lor socială de a n s a m b l u

s înt cele care au sens. Iar în acest caz s e m n u l este î n t o t d e a u n a

u n u l distinctiv. C h i a r p r o d u s e l e d e c o n s u m răsfrîng î n materia

l itatea l o r d e s e m n e (subtilele lor d i ferenţe) această d e t e r m i n a r e

s t ructura lă - nu se poate prevedea prin ce miracol ar putea-o anula. Ele

ascultă, ca şi şcoala, de aceeaşi logică socială ca şi celelalte insti

tuţii, p î n ă ş i în i m a g i n e a inversă pe care o d a u acestei logici.

C o n s u m u l este o inst i tuţ ie c a r e a p a r ţ i n e clasei sociale, ca şi

şcoala: n u este v o r b a n u m a i d e s p r e inegal i ta tea î n faţa o b i e c t e l o r

care a u semnificaţie e c o n o m i c ă ( c u m p ă r a r e a , a legerea, ut i l izarea

lor s înt reg la te d e că t re p u t e r e a d e c u m p ă r a r e , d e g r a d u l d e in

s t ruire, c a r e este e l însuşi î n funcţ ie d e a s c e n d e n ţ a d e clasă etc.)

- pe scurt, nu toţi p o s e d ă aceleaşi o b i e c t e , tot aşa c u m ş i şansele

de i n s t r u i r e s înt inega le - , d a r există o d i s c r i m i n a r e radicală, m a i

p r o f u n d ă , în sensul în care n u m a i u n i i a jung la o logică auto

n o m ă , ra ţ ională , î n c e e a c e priveşte e l e m e n t e l e m e d i u l u i î n c o n

j u r ă t o r (ut i l izare f u n c ţ i o n a l ă , o r g a n i z a r e es te t ică, r e a l i z a r e

c u l t u r a l ă ) : aceştia nu au de-a face cu ob iec te ş i nu „ c o n s u m ă "

propriu-zis, ceilalţi fiind sortiţi u n e i e c o n o m i i m a g i c e , valorizării

o b i e c t e l o r ca a t a r e ş i a or ice altceva ca o b i e c t de c o n s u m (idei,


uinp liber, c u n o a ş t e r e , c u l t u r ă ) : această logică fetişistă este tocmai

ideologia consumului.

I ,a fel, c u n o a ş t e r e a şi c u l t u r a nu sînt, p e n t r u cei care nu le-au

descifrat încă, ad ică n-au găsit c o d u l care să le p e r m i t ă accesul la

«le şi folosirea lor legitimă, ra ţ iona lă şi eficientă, dec î t ocazia u n e i

fcregăr i cu l tura le mai a c u t e ş i m a i subti le, de v r e m e ce c u n o a ş -

ii i ca şi c u l t u r a nu m a i a p a r în cazul acesta, în ochi i lor şi p r i n m o -

tlul în care le folosesc, dec î t ca o mana* s u p l i m e n t a r ă , o rezervă de

| intere magică, iar nu invers: o u c e n i c i e şi o f o r m a r e obiectivă. 1

(' dimensiune a mîntuirii

l ' i in n u m ă r u l , r e d u n d a n ţ a , inut i l i ta tea, g e n e r o z i t a t e a formelor ,

p l i n j o c u l m o d e i , p r i n t o t c e e a ce d e p ă ş e ş t e c a r a c t e r u l l o r str ict

l inicţional, o b i e c t e l e nu fac altceva d e c î t să simuleze esenţa socială

S T A T U T U L - , acest h a r al p r e d e s t i n ă r i i c a r e n u este ofer i t d i n

n.işiere d e c î t cîtorva, î n v r e m e c e major i ta tea , p r i n t r - u n d e s t i n

i iintrar, nu au c u m s-o a t i n g ă n i c i o d a t ă . Această leg i t imitate ere-

. In ară (fie că este u n a de s înge sau de c u l t u r ă ) se află la t e m e l i a

K i n c e p t u l u i d e s ta tut . S t a t u t u l o r i e n t e a z ă î n t r e a g a d i n a m i c ă a

m o b i l i t ă ţ i i sociale. La baza t u t u r o r aspiraţ i i lor se află a c e s t s c o p

ideal a l u n u i s ta tu t confer i t de n a ş t e r e , a l u n u i s ta tu t de g r a ţ i e ş i

de excelenţă . El b î n t u i e d e o p o t r i v ă ş i l u m e a obiectelor. El suscită

ac est delir, el învie această l u m e n e b u n ă a b ibelouri lor , a gadge-

lnrilor, a F E T I Ş U R I L O R care î n c e a r c ă f iecare să i m p r i m e e t e r n i t ă ţ i i

0 valoare şi să facă dovada unei mîntuiriprin lucruri în lipsa mîntuirii

prin har.

De u n d e prestigiul foarte special a l ob iectu lu i vechi, s e m n de

creditate, de valoare înnăscută , de graţ ie ireversibilă.

Există u n r a ţ i o n a m e n t c a r e a p a r ţ i n e c la se lor ş i c a r e i m p u n e

n i i n t u i r e a p r i n o b i e c t e , o mîntuire prin operă: p r i n c i p i u „ d e m o -

1 raţie" o p u s m î n t u i r i i p r i n h a r ş i l i b e r ă a l e g e r e , a c e s t a d i n

u r m ă f i ind u n p r i n c i p i u a r i s t o c r a t i c . Or, î n a r m o n i a universa lă ,

* Mana, cuvînt melanez ian cu sensul de p u t e r e s u p r a n a t u r a l ă impersonală şi pr inc ip iu de acţ iune, în religiile animiste (n. tr.).

1. Asupra acestui p u n c t , a se vedea mai d e p a r t e „Cea Mai Mică Cul tură (:< i m u n ă " şi „Cei Mai Mici Multipli C o m u n i " .


lui uşi, acest p r o c e s de d i fe renţ ie re statutară, care este un p r o -ff» N O I ial f u n d a m e n t a l , p r i n i n t e r m e d i u l căruia fiecare dintre noi se

I N I I IIC in societate, a r e u n aspect care ţ ine d e e x p e r i e n ţ ă şi u n u l •lux iiiral, u n u l conşt ient , celălalt, inconş t ient , u n u l et ic (este Brllti d e s p r e m o r a l a s tandingulu i , a c o n c u r e n ţ e i s ta tutare, a li emiliei prest ig iului) , celălalt, s t ructura l : înscr ie rea p e r m a n e n t ă Iu l i I U I cod ale cărui reguli, c o n s t r î n g e r i de semnificaţie - c u m ar l i I I Ic de l imbă - scapă în e s e n ţ ă individului .

C o n s u m a t o r u l îşi p e r c e p e c o m p o r t a m e n t e l e distinctive ca ifui de a legere , de aspiraţ ie, de l ibertate, nu ca pe o constrîn-

I i i la diferenţiere sau ca pe o s u p u n e r e la un c o d . A te d i ferenţ ia n u î ă dintr-o d a t ă a i n s t a u r a o r d i n e a totală a d i ferenţe lor , jhniuij a l societăţii tota le, care d e p ă ş e ş t e în m o d ine luctab i l indi-i hIni. h ' iecare individ, m a r e î n d p u n c t e în o r d i n e a d i ferenţe lor , II MI u i iic o r d i n e a ch iar p r i n gestul său, c o n d a m n î n d u - s e a ş a d a r la I I nu sc înscr ie n i c i o d a t ă în r î n d d e c î t în t r-un m o d relativ. F iecare Individ îşi t răieşte succesele sociale d i ferenţ ia le ca pe n i ş te suc-. I I absolute, şi nu trăieşte c o n s t r î n g e r e a s t r u c t u r a l ă care face ca | i u / i ( i i i e să se s c h i m b e , ia r o r d i n e a d i f e r e n ţ e l o r să r ă m î n ă .

Această constrîngere a relativităţii r ă m î n e , totuşi, d e t e r m i n a n t ă în i i i . i M i i a î n c a r e n u m a i î n r a p o r t c u e a s e m n u l d i ferenţ ia l nu va

muia niciodată să funcţioneze. N u m a i ea p o a t e da s e a m a de carac-u i ui f u n d a m e n t a l al c o n s u m u l u i , d e c a r a c t e r u l său N E L I M I T A T -

d i m e n s i u n e inexpl icabi lă d i n per spect iva teor i i lor nevoi i ş i ale wiislacţiei, p e n t r u că, d a c ă ar f i ca lcula tă în b i l a n ţ calor ic, ener-mi i i sau în valoare de î n t r e b u i n ţ a r e , a r î n s e m n a ca foar te c u r î n d i , i lie at ins un p r a g de saturaţ ie . Aşa, însă, asistăm la un p r o c e s i i u c i s : la a c c e l e r a r e a r i t m u l u i d e c o n s u m , la o for ţa re a cerer i i i . u c d e t e r m i n ă c r e a r e a u n u i e c a r t î n t r e o product iv i ta te ur iaşă ş i u n c o n s u m î n c ă ş i m a i d e m e n t ( a b u n d e n ţ a , î n ţ e l e a s ă c a e c u a ţ i a Ini a r m o n i o a s ă , este a m î n a t ă la nesfîrşit). Aceasta nu se p o a t e explica d e c î t d a c ă a b a n d o n ă m definitiv logica i n d i v i d u a l ă a n.iiislacţiei p e n t r u a a c o r d a i m p o r t a n ţ ă decisivă logicii sociale a d i lcrenţ ier i i . Şi a d i s t inge a c e a s t ă log ică a d i f e r e n ţ e i de s i m p l e l e i l c le rminăr i c o n ş t i e n t e ale pres t ig iu lu i - căci şi e le s înt t o t satis-

/tuţii, c o n s u m al d i f e r e n ţ e l o r pozitive, în v r e m e ce s e m n u l distinc-llv este m e r e u d i f e r e n ţ ă pozit ivă ŞI negat ivă în acelaşi t i m p - face

m î n t u i r e a p r i n h a r a r e î n t o t d e a u n a o va loare s u p e r i o a r ă mîntuir i i p r i n o p e r ă . C a m la fel se întâmplă la nivelul claselor infer ioare şi d e mijloc, u n d e „dovada p r i n obiect" , m î n t u i r e a p r i n c o n s u m , î n p r o c e s u l său nesfîrşit de d e m o n s t r a ţ i e m o r a l ă , se s t răduieşte cu d i s p e r a r e să c u c e r e a s c ă s ta tutu l confer i t de graţ ia per sona lă , de h a r ş i de p r e d e s t i n a r e , a t r i b u t care r ă m î n e în or ice caz apanajul claselor s u p e r i o a r e . N u m a i că acestea fac d o v a d a exce lenţe i lor în altă p a r t e , p r i n exerciţ iul culturi i ş i al puter i i .

Diferenţiere şi societate de creştere

T o a t e ne tr imit, d i n c o l o de Metafizica Nevoi lor ş i a A b u n d e n ţ e i , la o veritabilă analiză a logicii sociale a c o n s u m u l u i . Aceasta nu este n i c i d e c u m logica a p r o p r i e r i i indiv iduale a valorii de întrebuinţare a b u n u r i l o r şi a serviciilor - logică a be l şugulu i inegal, u n i i avînd d r e p t u l la miracol , alţii d o a r la consec inţe le lui - , nu este o logică a satisfacţiei, ci u n a a p r o d u c ţ i e i şi a m a n i p u l ă r i i semnif icanţi lor sociali. Procesul de c o n s u m p o a t e f i anal izat d i n această perspectivă s u b d o u ă aspecte f u n d a m e n t a l e :

1. Ca proces de semnificare şi de comunicare, î n t e m e i a t pe un c o d în c a r e se înscr iu ş i de u n d e îşi e x t r a g sensul pract ic i le de c o n s u m . C o n s u m u l r e p r e z i n t ă în acest caz un sistem de s c h i m b ş i echiv a l e n t u l u n u i l imbaj. La acest nivel, p o a t e f i a b o r d a t p r i n analiza s t ructurală . V o m reveni.

2. Ca proces de clasificare şi de diferenţiere socială, u n d e obiect e l e / s e m n e l e s e o r d o n e a z ă d e d a t a aceasta n u n u m a i c a d i ferenţe semnificative într-un cod, ci, m a i ales, ca valori s ta tutare într-o i e r a r h i e . Aici, c o n s u m u l p o a t e face ob iec tu l u n e i anal ize strategice care-i d e t e r m i n ă p o n d e r e a specifică în d i s t r ibuirea valori lor stat u t a r e ( î n c o m b i n a ţ i e cu alţi semnif icanţ i sociali: c u n o a ş t e r e , putere, c u l t u r ă e t c ) .

P r i n c i p i u l anal izei r ă m î n e u r m ă t o r u l : n u c o n s u m ă m n i c i o d a t ă ob iec tu l în s ine ( în va loarea lui de î n t r e b u i n ţ a r e ) - î n t o t d e a u n a m a n i p u l ă m o b i e c t e l e ( în cel m a i larg sens) c a s e m n e c a r e n e dist ing fie m a r c î n d u - n e a p a r t e n e n ţ a la g r u p u l pe care-1 cons ider ă m re fer in ţa ideală, fie d e m a r c î n d u - n e d e p r o p r i u l n o s t r u g r u p p r i n r e f e r i r e a l a u n g r u p c u s ta tu t super ior .


ca e l să t r imită pe t e r m e n n e d e t e r m i n a t la a l te s e m n e ş i pe consum a t o r , la o insatisfacţie definitivă. 1

S p a i m a e c o n o m i ş t i l o r şi a a l tor g îndi tor i idealişti p r e o c u p a ţ i de b u n ă s t a r e în faţa ev idenţei că şi s istemul se află în imposibi l i tatea de a stabiliza c o n s u m u l , în faţa avîntului şi a fugii sale neobos i te r ă m î n e î n c o n t i n u a r e e x t r e m d e semnificativă. Este caracteristică p e n t r u viziunea lor în t e r m e n i de creş tere a b u n u r i l o r ş i a venitur i lor - ş i n i c i o d a t ă în t e r m e n i de relaţ ie ş i de d i fe renţ ie re pr in s e m n e . Iată, de pi ldă, ce s p u n e Gervasi: „Creşterea este însoţ i tă de i n t r o d u c e r e a c o n s t a n t ă a u n o r n o i p r o d u s e p e m ă s u r ă c e sporirea veni tur i lor e x t i n d e posibilităţile de c o n s u m " . „ T e n d i n ţ a ascend e n t ă a veni tur i lor a d u c e nu n u m a i un val de b u n u r i no i , d a r ş i 1 prol i ferare a calităţilor aceluiaşi p r o d u s . " (De ce? Există vreo legăt u r ă logică?) „Creşterea veni tur i lor d u c e la a m e l i o r a r e a t r e p t a t ă a calităţii-" Aceeaşi teză implicită: „Cu cît cîştigi m a i mul t , cu atît vrei mai m u l t ş i m a i b u n " - valabilă p e n t r u toţi la un loc ş i p e n t r u fiecare în p a r t e , fiecare vizînd o o p t i m i z a r e ra ţ iona lă a bunăstăr i i .

In m o d cît se p o a t e de general, zona c o n s u m u l u i este p e n t r u e i u n c î m p o m o g e n (traversat d o a r d e cîteva disparităţi d e venit sau de disparităţi „culturale") care se repart izează statistic împre jurul u n u i individ m e d i u : „consumatoru l " . Este o viziune indusă de r e p r e z e n t a r e a societăţii a m e r i c a n e ca o imensă clasă de mijloc, la care se aliniază în m a r e sociologia e u r o p e a n ă . Z o n a c o n s u m u l u i este, dimpotrivă, un cîmp social structurat u n d e nu n u m a i bunuri le , d a r chiar şi nevoile, ca şi alte diverse trăsături culturale, tranzitează de la un grup-model, de la o elită c o n d u c ă t o a r e , către celelalte categorii sociale, pe m ă s u r a „promovări i" relative a acestora. Nu există o „masă a consumator i lor " iar c o n s u m a t o r u l de bază nu resimte s p o n t a n o nevoie a n u m e : nevoia nu are şanse să a p a r ă în acest „standard package" al nevoilor decî t d a c ă a t recut deja p r i n faza de „select package". Filiera nevoilor, p r e c u m cea a obiecte lor şi a b u n u rilor, este d i n p u n c t de v e d e r e social întî i de toate selectivă: nevoile

1. Bineînţeles, c o n s u m u l capătă această d i m e n s i u n e nelimitată la nivelul 2 (sistemul diferenţierii sociale). La nivelul pr imulu i sistem (al comunicăr i i şi schimbului) , la care p u t e m asimila c o n s u m u l limbajului, un material f ini t de b u n u r i şi servicii (la fel ca mater ia lul finit al s e m n e l o r lingvistice) poate să fie suficient, aşa c u m observăm în societăţile primitive. L imba nu proliferează p e n t r u că nu există aici acest p l a n al ambivalenţei semnului , în temeia tă pe ierarhia socială ş i pe dubla d e t e r m i n a r e s imultană. Dimpotrivă, un a n u m i t nivel al vorbirii şi al stilului redevin loc al proliferării distinctive.


• satisfacţiile se infiltrează spre bază (trickling down), în v i r tutea i i pr inc ip iu absolut, a u n u i soi de imperat iv social categor ic i are este m e n ţ i n e r e a dis tanţei şi a di ferenţier i i p r i n s e m n e . , \ i castă lege c o n d i ţ i o n e a z ă or ice inovaţie în z o n a o b i e c t e l o r ca U l i rial social distinctiv. Această lege a re înnoi r i i mater ia lu lu i distinctiv „de sus în j o s " este cea care traversează î n t r e g universul < pnsumului , ş i nu - în sens invers ( d e j o s în sus, că t re o m o g e -ullaiea totală) - a s c e n d e n ţ a venituri lor.

Nici un p r o d u s n-are şanse de a f i serializat, nici o n e v o i e nu poale f i satisfăcută în m a s ă d e c î t cu c o n d i ţ i a să nu m a i facă p a r t e dm m o d e l u l s u p e r i o r ş i să f i fost î n l o c u i t e de un alt b u n sau de o alia nevoie dist inctivă - astfel î n c î t d i s t a n ţ a să fie păs t ra tă . P r o p a -•Rrea nu se face d e c î t în funcţ ie de inovaţ ia selectivă la v î r f I a r E| easta, desigur, se real izează în funcţ ie de „rata d e s c r e s c ă t o a r e di u n t a b i l i t a t e distinctivă" a o b i e c t e l o r şi a b u n u r i l o r într-o socie-laie de c reş te re . Dar, ş i aici, a n u m i t e p r e m i s e t r e b u i e revizuite: p i o p a g a r e a a r e m e c a n i c a s a p r o p r i e (mass m e d i a e t c ) , d a r n u p o s e d ă o logică p r o p r i e a c o n ţ i n u t u l u i . Inovaţ ia se face la vîrf, aula şi p e n t r u a c o n t r a c a r a p i e r d e r e a s e m n e l o r dist inctive a n t e -

ire, în scopul restituirii d i s tanţe i sociale. Astfel înc î t nevoi le

i laşelor m e d i i şi in fer ioare mani fes tă î n t o t d e a u n a , ca şi ob iecte le , I I a n u m i t ă în t î rz ie re , u n decalaj î n t i m p ş i u n u l c u l t u r a l î n r a p o r t i I I nevoile ş i obiecte le care a p a r ţ i n claselor s u p e r i o a r e . Aceasta «•Nle u n a d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e f o r m e de segregare într-o socie-laie „ d e m o c r a t i c ă " .

U n a d i n t r e contradicţ i i le creşteri i este a c e e a c ă p r o d u c e î n m claşi t imp b u n u r i ş i nevoi, d a r nu în acelaşi r i tm - r i t m u l de p r o d u c e r e a b u n u r i l o r f i ind în funcţ ie de product iv i ta tea indus-in.i lă ş i e c o n o m i c ă , iar r i tmul de p r o d u c e r e a nevoi lor f i ind în l u i i c t i e d e logica di ferenţ ier i i sociale. O r mobi l i ta tea a s c e n d e n t ă 1 ireversibilă a nevoi lor „ g e n e r a t e " de c reş te re (produse, adică, de a M e n i u l indus t r ia l c o n f o r m cons t r înger i i sale logice i n t e r n e ) 1 a r e

0 d i n a m i c ă p r o p r i e , alta d e c î t cea a p r o d u c e r i i de b u n u r i m a t e -1 iile şi c u l t u r a l e des t ina te , p a s ă m i t e , satisfacerii lor. P o r n i n d de la u n a n u m i t p r a g d e socializare u r b a n ă , d e c o n c u r e n ţ ă s t a t u t a r ă ş i de „lake-off"* ps ihologic, aspiraţ ia este ireversibilă şi ne l imi ta tă ,

I. Asupra acestui p u n c t vezi, mai jos, „ C o n s u m u l ca e m e r g e n ţ ă şi cont ro l ,il noilor forţe product ive" .

* în engleză, în original. T e r m e n u l d e s e m n e a z ă o per ioadă de creştere I I onomică spectaculoasă (n. tr .) .


creş te în funcţ ie de r i t m u l u n e i socio-diferenţieri acce lera te , U u n e i interrelat ivi tăţ i g e n e r a l i z a t e . De u n d e ş i p r o b l e m e l e specl» f ice legate de această d i n a m i c ă „di ferenţ ia lă" a c o n s u m u l u i . Dacfl aspiraţi i le s-ar mani fes ta p u r şi s i m p l u ca direcţ i i a c ă r o r r e z u l t a n t ă este product iv i ta tea, fiindu-i s u b o r d o n a t e , n-ar f i nici o p r o b l e m ă . De fapt, ele const i tu ie , p r i n logica lor p r o p r i e , care este u n a a d i ferenţe i , o variabilă i n c o n t r o l a b i l ă - nu d o a r o variabila în p lus în calculul e c o n o m i c , o variabilă socio-culturală de situaţ ie şi c o n t e x t , ci o variabilă s t r u c t u r a l ă decisivă c a r e le o r d o n e a z ă p e t o a t e celelalte.

T r e b u i e s ă a d m i t e m , d e b u n ă s e a m ă (avînd î n v e d e r e diversele

a n c h e t e făcute a s u p r a aces tui p u n c t , m a i ales a s u p r a nevoilor

c u l t u r a l e ) , că există o a n u m i t ă inerţie sociologică a nevoilor. Adică

o a n u m i t ă i n d e x a r e a nevoi lor şi a aspiraţ i i lor la s i tuaţia socială

ac tua lă (şi n u , asa c u m c r e d teoret ic ieni i c o n d i ţ i o n ă r i i , o adap

t a r e la b u n u r i l e ofer i te) . Regăs im la acest nivel aceleaşi procese

care ţ in d e mobi l i ta tea socială. U n a n u m e „real ism" face c a oame

nii, într-o s i tuaţie socială dată , să nu aspire n i c i o d a t ă la m u l t mai

m u l t d e c î t p o t s p e r a î n m o d r e z o n a b i l . Asp i r înd d o a r l a p u ţ i n mai

m u l t d e c î t le oferă şansele lor obiective, e i in ter ior izează n o r m e l e

oficiale ale u n e i societăţi de creş tere . Asp i r înd un pic m a i m u l t , ei

inter ior izează n o r m e l e r e a l e d e e x p a n s i u n e a le acestei societăţi

( m a l t h u s i e n e î n ch iar e x p a n s i u n e a e i ) , aflate î n t o t d e a u n a din

c o a c e de posibil . Cu cît a i m a i p u ţ i n , cu atî t aspir i m a i p u ţ i n (mă

car p î n ă l a u n a n u m i t p r a g , u n d e i rea l i smul total c o m p e n s e a z ă

m i z e r i a ) . Astfel, însuşi procesul de producţie a aspiraţiilor este inega-

litar, căci r e s e m n a r e a , în p a r t e a de j o s a ierarhie i , ş i aspiraţ ia mai

l iberă în p a r t e a de sus vin să le în tărească posibilităţile obiective

de satisfacere. Totuşi, ch iar ş i aici, p r o b l e m a t r e b u i e privită în

a n s a m b l u : este foarte posibil ca aspiraţii le propriu-zise de c o n s u m

(mater ia l ş i cu l tura l ) , care au şanse de c o n c r e t i z a r e m u l t m a i m a r i

d e c î t aspiraţiile profes ionale sau cul tura le, să compenseze, de fapt,

c a r e n ţ e l e grave, î n cazul a n u m i t o r clase, î n m a t e r i e d e mobi l i ta te

socială. C o n s u m u l compuls iv a r c o m p e n s a n e î m p l i n i r e a p e scara

socială verticală. S i m u l t a n cu expres ia u n e i e x i g e n ţ e s ta tutare ,

aspiraţ ia „ s u p r a c o n s u m i s t ă " ( m a i ales a claselor in fer ioare) ar f i

expres ia u n u i s e n t i m e n t d e eşec a l acestei e x i g e n ţ e .


I u yoilc şi aspiraţ i i le, activate de d i f e r e n ţ i e r e a socială şi e x i g e n ţ a •tUtară , au t e n d i n ţ a , într-o societate de creştere, să se dezvolte B ţ l l i mai r e p e d e dec î t b u n u r i l e d i sponibi le sau şansele obiective. pt> t t l tminteri, s i s temul indus t r ia l însuşi, care p r e s u p u n e creşteau nevoilor, impl ică, de a s e m e n e a , un excedent perpetuu de nevoim

•Bort cu oferta de b u n u r i (la fel c u m speculează o mar jă a rate i I iiii.ijului p e n t r u a-şi m a x i m i z a prof i tu l o b ţ i n u t de pe u r m a forţei i l t muncă: regăs im aici analogia p r o f u n d ă î n t r e nevoi ş i forţe pron i i * live).1 S p e c u l î n d p e m a r g i n e a aceste i d i s tor s iuni î n t r e b u n u r i î l nevoi, s i s temul a junge totuşi la o c o n t r a d i c ţ i e : c r e ş t e r e a nu im-|.!n .1 n u m a i c r e ş t e r e a n e v o i l o r ş i un a n u m i t d e z e c h i l i b r u î n t r e imnuri şi nevoi, ci şi, m a i ales, mărirea acestui dezechilibru î n t r e creş-H pea nevoilor şi c reş terea productivităţ i i . De u n d e „ p a u p e r i z a r e a •lihologică" ş i s tarea de criză l a t e n t ă , c r o n i c ă , s t r îns l ega tă funcţional de creştere, d a r care p o a t e d u c e la un p r a g de r u p t u r ă , l a o ni i i l iadicţ ie explozivă.

( î n f r u n t a r e a d i n t r e c reş terea nevoi lor ş i c reş terea p r o d u c ţ i e i •te echivalentă cu p u n e r e a în ev idenţă a variabilei „ in terme-ilt.iic" decisive care este d i ferenţ ierea . Aşadar, t r e b u i e stabilită tchitia d i n t r e d i ferenţ ierea t o t m a i m a r e a p r o d u s e l o r ş i diferenţierea tot m a i m a r e a cereri i sociale de prest igiu. 2 D i n t r e cele ilouă, n u m a i p r i m a este l imitată. Nu există l imite ale „nevoilor" Iiiii tei u m a n e ca fiinţă socială ( p r o d u c ă t o a r e de sens şi r a p o r t a t ă la i illalţi în t e r m e n i de valoare). Absorbţ ia cantitativă de h r a n ă este limitată, s is temul digestiv e l imitat, d a r s istemul cu l tura l al h r a n e i este infinit. în plus, e un sistem relativ c o n t i n g e n t . Valoarea strate-•fcă şi, în acelaşi t i m p , ingenioz i ta tea publicităţi i î n s e a m n ă t o c m a i R e s t lucru: să ajungi la fiecare în funcţie de ceilalţi, la veleităţile lui de prest igiu social reificat. N i c i o d a t ă publ ic i ta tea nu se adresează unui om singur, ci î l vizează în relaţ ia lui di ferenţia lă şi, c h i a r itliinci c î n d p a r e să se c r a m p o n e z e de motivaţiile lui „ p r o f u n d e " , o face î n t o t d e a u n a într-un m o d spectaculos, adică îi convoacă

1. Este „armata de rezervă" a nevoilor. 2. Această diferenţiere nu î n s e a m n ă n e a p ă r a t o distanţă crescătoare de sus în

jos în ierarhie, o „distorsiune a evantaiului", ci o discriminare sporită, o multiplicare a s e m n e l o r distinctive chiar în interiorulunei ierarhii îngustate la ext reme. () omogenizare, o „democratizare" relativă este însoţită de o c o n c u r e n ţ ă statua r ă tot mai acută.


m e r e u apropiaţ i i , g r u p u l , î n t r e a g a societate ierarhizată într-un p r o c e s de l ec tură ş i de i n t e r p r e t a r e , în procesu l valorizării pe care-1 ins taurează.

I n t r - u n g r u p restr îns, nevoi le , ca ş i c o n c u r e n ţ a , se p o t foarte b i n e stabiliza. E s c a l a d a r e a semni f icanţ i lor de s ta tu t ş i a materialu lu i dist inctiv este m a i l e n t ă . P u t e m observa acest l u c r u în societăţi le t r a d i ţ i o n a l e ş i în m i c r o g r u p u r i . D a r într-o socie tate d« c o n c e n t r a r e indus t r ia lă ş i u r b a n ă , de d e n s i t a t e ş i p r o m i s c u i t a t e m u l t m a i m a r i , ca a noast ră , ex igenţa di ferenţier i i creşte m a i repede d e c î t product iv i ta tea mater ia lă . Pe m ă s u r ă ce î n t r e g universul se u r b a n i z e a z ă , în v r e m e ce c o m u n i c a r e a d e v i n e totală, „nevoile" cresc d u p ă o a s i m p t o t ă verticală - nu p r i n apetit, ci p r i n concurenţă.

O r a ş u l este locul g e o m e t r i c al acestei escaladări, al acestei „reacţii în l anţ " di ferenţ ia le pe care o s a n c ţ i o n e a z ă d i c t a t u r a totală a modei. ( Iar acest p r o c e s conso l idează, în s c h i m b , c o n c e n t r a r e a u r b a n ă p r i n a c u l t u r a r e a r a p i d ă a z o n e l o r r u r a l e sau marginale; este, aşadar, un proces ireversibil şi or ice î n c e r c a r e de a-1 s t o p a trăd e a z ă naivitate.) D e n s i t a t e a u m a n ă în s ine este fascinantă, ş i mai ales discursul oraşului, expres ia c o n c u r e n ţ e i înseşi: scopur i , dorinţe, înt î lnir i , stimuli, verdictul c o n t i n u u al celorlalţi, e rot izare neîncetată, informaţ ie , solicitare publ ic i tară - t o a t e acestea c o m p u n u n fel d e des t in abstract a l part ic ipăr i i colective p e u n f o n d real d e c o n c u r e n ţ ă g e n e r a l i z a t ă .

La fel c u m c o n c e n t r a r e a industr ia lă a r e ca efect o p r o d u c ţ i e m e r e u p e r f e c ţ i o n a t ă d e b u n u r i , c o n c e n t r a r e a u r b a n ă a r e d r e p t c o n s e c i n ţ ă e x p a n s i u n e a n e l i m i t a t ă a nevoilor. Dar, deşi cele d o u ă t i p u r i d e c o n c e n t r a r e s înt c o n t e m p o r a n e , ele a u totuşi, d u p ă c u m am văzut, d i n a m i c a lor p r o p r i e ş i nu coinc id în rezul ta te . Conc e n t r a r e a u r b a n ă (aşadar, d i ferenţ ierea) evoluează m a i r e p e d e dec î t product iv i tatea. Acesta este f u n d a m e n t u l a l ienări i u r b a n e . I n cele d i n u r m ă s e ins taurează, totuşi, u n echi l ibru nevrot ic î n benef iciul u n e i o r d i n i m a i c o e r e n t e a p r o d u c ţ i e i , prol i ferarea nevoi lor retrăgîndu^se în s u b o r d i n e a p r o d u c ţ i e i , p e n t r u a se p u t e a i n t e g r a d e b i n e , d e r ă u acolo .

T o a t e acestea definesc societatea de creştere ca pe contrarul societăţii de abundenţă. Graţ ie acestei t e n s i u n i c o n s t a n t e î n t r e nevoile concu-renţ ia le şi p r o d u c ţ i e , graţ ie acestei t e n s i u n i rezultate din penurie, a


m «stei „pauper izăr i psihologice", o r d i n e a p r o d u c ţ i e i face în aşa fel încît să nu „satisfacă" decî t nevoile care-i s înt adecvate. în o r d i n e a 11 cşterii, c o n f o r m acestei logici, nu există, nu p o t exista nevoi autonome; singurele nevoi sînt cele ale creşterii. Nu există loc p e n t r u finalităţi individuale în sistem, nu există loc decî t p e n t r u finalităţile nislemului. Toate disfuncţiîle s e m n a l a t e de Galbrai th, de B e t r a n d de |ouvenel şi de alţii sînt logice. Autostrăzile şi a u t o m o b i l e l e sînt o nevoie a sistemului, e l i m p e d e , d a r chiar şi f o r m a r e a univers i tară a ( f i r e l o r m e d i i - aşadar, „democrat izarea" Universităţii - reprezintă acelaşi t ip de nevoie ca p r o d u c ţ i a de a u t o m o b i l e . 1 P e n t r u că f t t e m u l n u p r o d u c e decî t p e n t r u propr i i le nevoi, foloseşte c u atît mai sistematic alibiul nevoi lor individuale. De u n d e creş terea masivă a c o n s u m u l u i privat a p ă r u t ă în cadrul serviciilor colective ((lalbraith). Acesta nu este un accident . Cultul spontanei tăţ i i individuale ş i al natural i tăţ i i nevoilor este p u t e r n i c m a r c a t de o p ţ i u n e a pmductivistă. D a r nevoile cele m a i „raţ ionale" ( instruire, cultură, nanalate, t ranspor tur i , d iver t i sment) , golite de reala lor semni-lii aţie colectivă, s înt r e c u p e r a t e la fel ca nevoile derivate d i n creş-l i ic în p r o i e c t u l sistematic al acesteia.

De altfel, faptul că societatea de c reş te re se o p u n e societăţi i de a b u n d e n ţ ă a r e o explicaţie c a r e t r e b u i e c ă u t a t ă la un nivel m a i profund. P e n t r u că, î n a i n t e de a fi o societate a p r o d u c e r i i de lamuri , ea este o societate c a r e p r o d u c e privilegii. Există aici o •laţie n e c e s a r ă , defmibi lă sociologic, î n t r e privilegiu şi sărăcie. N ar p u t e a exista ( i n d i f e r e n t de t ipul de societate) privilegii fără Brăcie, l e g ă t u r a d i n t r e e le f i ind s t r u c t u r a l ă . A ş a d a r c r e ş t e r e a , în Bgica sa socială, se def ineşte în m o d p a r a d o x a l p r i n r e p r o d u -i crea u n e i sărăcii s t ruc tura le . Aceas tă sărăcie nu m a i a r e acelaşi i i n s c a sărăcia p r i m a r ă ( d a t ă d e r a r i t a t e a bunurilor): aceas ta d i n in mă p u t e a f i c o n s i d e r a t ă prov izor ie ş i este în p a r t e r e s o r b i t ă în m icietăţile n o a s t r e , d a r sărăcia s t r u c t u r a l ă cu c a r e a fost î n l o c u i t ă

I. în acest sens, distincţia în t re „nevoi reale" şi „nevoi artificiale" este o lalsa prob lemă. Desigur, „nevoile artificiale" maschează nesatisfacerea nevoii esenţiale" (televiziune în loc de instruire) . Dar acest aspect este s e c u n d a r l,i(.i de d e t e r m i n a r e a generalizată pr in creştere ( r e p r o d u c e r e a la scară largă i i capitalului), d i n perspectiva căreia nu m a i există nimic „natura l" sau artificial". Mai mul t , această opoziţie natural/artificial, care implică o teorie a finalităţilor u m a n e , este ea însăşi o producţie ideologică a creşterii, r e p r o d u s ă şi bgată în m o d funcţional de creştere.


P e n t r u Sahlins, cei care c u n o ş t e a u adevăra ta a b u n d e n ţ ă , î n ciuda absolute i lor „sărăcii", e r a u vînători i-culegători ( t r ibur i n o m a d e primit ive d i n Australia, d i n Kalahar i e t c ) . Primitivii n u posedă, de fapt, n imic, nu s înt obsedaţ i de ob iecte le lor, pe care le •iruncă în funcţie de ex igenţe le deplasări lor. Nu au nici a p a r a t de producţ ie , nici de „ m u n c ă " : v înează ş i cu leg „ d u p ă plac", am putea s p u n e , î m p ă r ţ i n d to tu l î n t r e ei. G e n e r o z i t a t e a l o r este totală: c o n s u m ă t o t u l dintr-o dată, n-au de-a face cu calculul e c o n o m i c , n-au stocuri . Vînătorul-culegător nu a r e n i m i c d i n acest homo ceco-niimicus i n v e n t a t d e b u r g h e z i e . N u c u n o a ş t e f u n d a m e n t e l e e c o n o m i e i polit ice. R ă m î n e m e r e u d i n c o a c e d e energ i i le u m a n e , de resurse le n a t u r a l e ş i de posibil ităţi le e c o n o m i c e efective. Doarme m u l t . A r e î n c r e d e r e - şi acesta e l u c r u l care-i m a r c h e a z ă sistemul e c o n o m i c - în b o g ă ţ i a re surse lor n a t u r a l e , pe c î n d s is temul nostru este m a r c a t ( to t m a i m u l t , o d a t ă cu p e r f e c ţ i o n a r e a tehnică) de d i s p e r a r e a în faţa posibi l i tăţ i lor o m e n e ş t i insuficiente, i le a n g o a s a radica lă şi catastrofică, efect p r o f u n d al e c o n o m i e i de piaţă şi al c o n c u r e n ţ e i genera l iza te .

„ N e p ă s a r e a " şi „ g e n e r o z i t a t e a " colective, caracter i s t ice societăţilor pr imit ive, s înt s e m n u l adevăratei a b u n d e n t e . N o i nu a v e m tlccît semnele a b u n d e n ţ e i . N o i v î n ă m , s u b u n ur iaş a p a r a t d e p r o ducţ ie , s e m n e l e sărăciei ş i a le rar i tăţ i i . D a r sărăcia n u constă, n e s p u n e Sahl ins, nici într-o c a n t i t a t e m a i m i c ă d e b u n u r i , nici, p u r ş i s implu, î n t r - u n a n u m i t r a p o r t î n t r e s c o p u r i ş i mi j loace: este v( >iba, î n a i n t e de toa te , d e s p r e un raport între oameni. C e e a ce stă la baza „ î n c r e d e r i i " p e r s o a n e l o r pr imit ive şi face ca e le să trăiască in a b u n d e n ţ ă ch iar ş i a t u n c i c î n d le este f o a m e este, în cele d i n urmă, t r a n s p a r e n ţ a ş i r e c i p r o c i t a t e a r a p o r t u r i l o r sociale. Este Klptul că nici un m o n o p o l , or icare ar f i acesta, a s u p r a natur i i , a solului, a i n s t r u m e n t e l o r sau a p r o d u s e l o r „ m u n c i i " , nu v ine să b locheze s c h i m b u r i l e ş i să g e n e r e z e rar i ta tea . Aici nu există acumulare , u n a d i n t r e surse le p u t e r i i . In e c o n o m i a d a r u l u i ş i a s c h i m b u l u i s imbolic, o c a n t i t a t e scăzută ş i î n t o t d e a u n a f inită de b u n u r i e d e a juns p e n t r u c r e a r e a u n e i bogăţ i i g e n e r a l e , p e n t r u c ă e a t r e c e î n m o d c o n s t a n t d e l a u n i i l a ceilalţi. Bogăţ ia n u este î n t e m e i a t ă p e b u n u r i , c i p e s c h i m b u l c o n c r e t î n t r e p e r s o a n e . E a este astfel n e l i m i t a t ă , p e n t r u că ciclul s c h i m b u l u i este fără slîrşit, chiar ş i î n t r e u n n u m ă r l imitat d e indivizi, f i e c a r e m o m e n t a l

este definitivă, căci este sistematizată ca funcţ ie de r e l a n s a r e şi strategie d e p u t e r e î n c h i a r logica o r d i n i i d e creş tere .

In concluzie, v o m s p u n e că există în or ice caz o contradicţ ie logică î n t r e ipoteza ideologică a societăţii de creştere, care postulează o m o g e n i z a r e a socială la cel m a i îna l t nivel, şi logica ei socială c o n c r e t ă , î n t e m e i a t ă pe o d i ferenţ iere s t ructura lă - acest ansamblu, c o n t r a d i c t o r i u d i n p u n c t de v e d e r e logic, fiind cel care fundam e n t e a z ă o strategie globală.

V o m insista î n c ă o d a t ă , în cele d i n u r m ă , pe iluzia majoră, pe m i t o l o g i a card ina lă a acestei false societăţi de a b u n d e n ţ ă : iluzia repart izăr i i c o n f o r m s c h e m e i idealiste a „vaselor c o m u n i c a n t e " . Fluxul b u n u r i l o r ş i a l p r o d u s e l o r nu se echi l ibrează p r e c u m nivelul măr i i . I n e r ţ i a socială, spre d e o s e b i r e d e iner ţ ia n a t u r a l ă , n u d u c e la o s tare de d i s tor s iune, de d i spar i ta te ş i de privilegiu. Creşt e r e a nu î n s e a m n ă d e m o c r a ţ i e . Belşugul este o funcţie a discriminăr i i . C u m a r p u t e a o a r e d e v e n i corect ivul ei?

Paleoliticul sau prima societate de abundenţă

T r e b u i e să a b a n d o n ă m p r e j u d e c a t a pe care o avem d e s p r e o societa te de a b u n d e n ţ ă ca societate în care t o a t e nevoi le mater ia le (şi cu l tura le) s înt satisfăcute cu u ş u r i n ţ ă , p e n t r u că această i d e e face abs t racţ ie de o r i c e logică socială. Şi ar f i i n d i c a t să a d o p t ă m teor ia , r e l u a t ă d e Marsha l l Sahl ins î n a r t ico lu l său d e s p r e „ p r i m a soc ie ta te d e a b u n d e n ţ ă " 1 , c o n f o r m căre ia societăţ i le n o a s t r e i n d u s t r i a l e ş i product iv i s te , s p r e d e o s e b i r e de a n u m i t e societăţ i pr imit ive, s înt dominate de raritate, de obses ia rar i tăţ i i , caracteristică e c o n o m i e i d e piaţă . C u cît c reş te p r o d u c ţ i a , c u at i t d e v i n e m a i ev identă , î n c h i a r s î n u l be l şugulu i , î n d e p ă r t a r e a d e s c o p u l final c a r e ar f i a b u n d e n ţ a - def ini tă ca e c h i l i b r u î n t r e p r o d u c ţ i a ş i f inal i tăţ i le o m e n e ş t i . P e n t r u că s înt satisfăcute într-o socie tate de c r e ş t e r e - t o t m a i m u l t , pe m ă s u r ă ce c reş te p r o d u c t i v i t a t e a -t o c m a i nevoi le o r d i n i i d e p r o d u c ţ i e , ş i n u „nevoi le" o m u l u i , p e n e c u n o a ş t e r e a c ă r o r a se spri j ină î n t r e g u l s istem, ş i d i n acest m o t i v este c lar c ă a b u n d e n ţ a d e v i n e u n i d e a l t o t m a i î n d e p ă r t a t ; m a i m u l t , e a este n e g a t ă î n m o d i r e m e d i a b i l î n favoarea d o m n i e i o r g a n i z a t e a rar i tăţ i i (sărăcia s t r u c t u r a l ă ) .

1. Les Temps modernes, o c t o m b r i e 1968.


O r i c e discurs , p r o f a n sau savant, a s u p r a c o n s u m u l u i s e ar t iculează p e această secvenţă mito log ică d e b a s m : u n O m „dotat" c u nevoi care-1 „ p o a r t ă " către ob iec te ce-i „oferă" satisfacţie. C u m omul c u pr ic ina n u este n i c i o d a t ă p e d e p l i n satisfăcut (ceea ce, d e altfel, i se şi r e p r o ş e a z ă ) , poves tea se r e p e t ă la nesfârşit, cu l i m p e zimea p e r f e c t ă a vechi lor fabule.

î n faţa ei, u n i i r ă m î n perplecş i : „Nevoile s în t t o t c e e a c e p o a t e l i m a i n e c u n o s c u t d i n t r e t o a t e n e c u n o s c u t e l e de care se o c u p ă ştiinţa e c o n o m i c ă " ( K n i g h t ) . D a r această î n d o i a l ă n u face c a litania d e s p r e n e v o i să nu fie c i tată m e r e u de că t re toţ i a d e p ţ i i discipl inelor a n t r o p o l o g i c e , d e l a M a r x l a Galbra i th , d e l a Robinson C r u s o e l a C h o m b a r t d e Lauwe*. P e n t r u e c o n o m i s t , este v o r b a d e s p r e poves tea „utilităţii": a d o r i u n a n u m i t b u n specific în v e d e r e a c o n s u m u l u i î n s e a m n ă a-i d i s t ruge ut i l i tatea. N e voia este, aşadar, satisfăcută de ja p r i n b u n u r i l e d i sponib i le , p r i n prefer inţe le i n f l u e n ţ a t e d e p a l e t a p r o d u s e l o r oferite p e piaţă: aceasta este, în fond, c e r e r e a solvabilă. P e n t r u ps iholog, este vorba d e s p r e „motivaţie", t eor ie ceva m a i c o m p l e x ă , m a i p u ţ i n „object-oriented", m a i d e g r a b ă „instinct-oriented" d e u n soi d e necesi tate p r e e x i s t e n t ă , p r o s t def inită. P e n t r u sociologi ş i ps iho-sociologi, care vin d i n u r m ă , avem de-a face cu „socio-culturalul". Nu p u n e m la î n d o i a l ă p o s t u l a t u l a n t r o p o l o g i c a l u n e i f i in ţe individuale d o t a t e cu nevoi ş i p u r t a t e în m o d n a t u r a l de d o r i n ţ a de a le satisface, nici l iber ta tea c o n s u m a t o r u l u i , faptul că el es te o f i in ţă c o n ş t i e n t ă c a r e ştie ce vrea (sociologii n-au î n c r e d e r e în „motivaţiile p r o f u n d e " ) , dar, pe baza acestui p o s t u l a t idealist, a d m i t e m că există o „ d i n a m i c ă socială" a nevoilor. S înt invocate m o d e l e de c o n f o r m i t a t e şi de c o n c u r e n ţ ă („Keep up with the Jone-ses"1), extrase d i n c o n t e x t u l de g r u p , sau mar i le „ m o d e l e cultura le" care se apl ică societăţii g lobale sau istoriei.

Se c o n t u r e a z ă astfel trei poziţii:

P e n t r u Marshal l , nevoi le s înt i n t e r d e p e n d e n t e ş i ra ţ iona le .

P e n t r u G a l b r a i t h (vom r e v e n i ) , a l e g e r e a este i m p u s ă p r i n per

s u a s i u n e .

* M a r i e j o s e C h o m b a r t de Lauwe, sociolog f rancez, a u t o r , p r i n t r e

altele, a l u n o r lucrăr i consacra te condi ţ ie i femeii în societatea o c c i d e n t a l ă

c o n t e m p o r a n ă (n. tr .) . 1. „Să ţ i n e m pasul cu familia J o n e s ! "

ciclului de s c h i m b c o n t r i b u i n d la va loarea o b i e c t u l u i schimbat . Această d ia lect ică c o n c r e t ă şi re la ţ iona lă a bogăţ ie i o regăsim astăzi inversată, ca dialectică a sărăciei şi a nevoi i n e l i m i t a t e , în p r o c e s u l c o n c u r e n ţ e i ş i a l d i ferenţ ier i i caracter is t ic p e n t r u societăţile civilizate ş i indust r ia le . A c o l o u n d e fiecare relaţ ie, în schimbul primitiv, a d a u g ă ceva b o g ă ţ i e i sociale, f iecare re la ţ ie socială, în societăţi le n o a s t r e „diferenţ ia le", a d a u g ă ceva lipsei individ u a l e , căci f iecare l u c r u p o s e d a t este relativizat în funcţ ie de ceilalţi ( î n s c h i m b u l primitiv, acelaşi l u c r u este valorizat în aceeaşi re laţ ie cu ceilalţ i) .

Nu e, aşadar, nici un p a r a d o x în a susţ ine că, în societăţi le noastre „afluente", a b u n d e n ţ a s-a pierdut şi nu va fi rest i tuită pr intr-un surplus d e product iv i ta te sau p r i n descătuşarea u n o r n o i forţe productive. D e o a r e c e definiţ ia s t ructura lă a a b u n d e n ţ e i şi a bogăţ ie i se află în o r g a n i z a r e a socială, n u m a i o revoluţ ie a aceste ia d i n u r m ă şi a r a p o r t u r i l o r sale ar putea-o dezvălui. V o m reveni într-o b u n ă zi, d i n c o l o de e c o n o m i a de piaţă, l a generozi ta te? In locul ei, avem „ c o n s u m u l " , c o n s u m u l silnic d i n care nu există scăpare, frate g e a m ă n al rarităţi i . Logica socială este c e a care i-a făcut pe primitivi să c u n o a s c ă „ p r i m a " (şi s ingura) societate de a b u n d e n ţ ă , ea este cea care ne c o n d a m n ă la o sărăcie luxoasă ş i spectaculoasă.

Pentru o teorie a consumului

Autopsia lui h o m o c e c o n o m i c u s

Iată o poveste : „Era o d a t ă u n O m care trăia î n ţ i n u t u l Rarităţi i . D u p ă m u l t e aventur i ş i o l u n g ă călător ie p r i n Ştiinţa E c o n o m i c ă , s-a înt î ln i t cu Societatea de A b u n d e n ţ ă . S-au căsători t şi au avut o m u l ţ i m e de nevoi". „ F r u m u s e ţ e a lui Homo ceconomicus, s p u n e a A. N. W h i t e h e a d , cons ta în a c e e a că şt iam exact ce caută . " Această fosilă u m a n ă a Vîrstei de Aur, n ă s c u t ă în e r a m o d e r n ă d i n fericita î m p r e u n a r e a N a t u r i i O m e n e ş t i c u D r e p t u r i l e O m u l u i , este d o t a t ă c u u n p u t e r n i c p r i n c i p i u d e raţ ional i ta te formală care c o n d u c e la:

1. c ă u t a r e a fără nici o ez i tare a p r o p r i e i fericiri; 2 . p r e f e r i n ţ a p e n t r u o b i e c t e l e care-i vor oferi m a x i m u m d e

satisfacţie.


P e n t r u Gervasi (şi p e n t r u alţii), nevoi le s înt i n t e r d e p e n d e n t e şi d e c u r g dintr-o e x p e r i e n ţ ă formativă (mai d e g r a b ă d e c î t d intr-un calcul r a ţ i o n a l ) .

Gervasi: „Alegerile nu se fac la î n t î m p l a r e , ci s înt c o n t r o l a t e social ş i ref lectă m o d e l u l cu l tura l în i n t e r i o r u l c ă r u i a s înt efectuate . N u p r o d u c e m , nici n u c o n s u m ă m or ice fel d e b u n u r i ; ele t r e b u i e să a ibă o a n u m i t ă semnificaţie d i n perspect iva u n u i sistem de valori". Această af irmaţie ne dezvăluie o viziune a s u p r a consum u l u i î n t e r m e n i d e i n t e g r a r e : „Scopul e c o n o m i e i n u este maxim i z a r e a p r o d u c ţ i e i d e s t i n a t e i n d i v i d u l u i , c i m a x i m i z a r e a p r o d u c ţ i e i legate d e s is temul d e valori a l societăţ i i" ( P a r s o n s ) . î n acelaşi sens, D u e s e n b e r r y va a f i rma că s i n g u r a a l e g e r e constă, în fond, în a varia b u n u r i l e în funcţ ie de p r o p r i a pozi ţ ie în i e rarh ia socială. I n cele d i n u r m ă , c e e a c e n e i m p u n e s ă c o n s i d e r ă m comp o r t a m e n t u l c o n s u m a t o r u l u i c a f e n o m e n social este d i fe renţa a leger i lor făcute de la o societate la alta ş i a s e m ă n a r e a lor în i n t e r i o r u l aceleiaşi societăţi . Există aici o d i f e r e n ţ ă sensibilă faţă de e c o n o m i ş t i : a l e g e r e a „ra ţ iona lă" a a c e s t o r a a d e v e n i t a legerea c o n f o r m ă , a l e g e r e a conformităţ i i . Nevoi le n u m a i vizează atî t o b i e c t e , cît valori, iar satisfacerea lor a r e în p r i m u l r î n d sensul u n e i a d e z i u n i la aceste valori. A l e g e r e a f u n d a m e n t a l ă , i n c o n ştientă, a u t o m a t ă a c o n s u m a t o r u l u i este de a a c c e p t a stilul de viaţă a l u n e i a n u m i t e societăţ i ( n u m a i este, dec i , v o r b a de o a l e g e r e ! - ia r t e o r i a a u t o n o m i e i şi a suveranităţ i i c o n s u m a t o r u l u i este, astfel, d e z m i n ţ i t ă ) .

Aceas tă soc io log ie c u l m i n e a z ă c u n o ţ i u n e a d e „standard package", def in i tă de R i e s m a n ca a n s a m b l u l b u n u r i l o r ş i servicii lor c a r e c o n s t i t u i e u n fel d e p a t r i m o n i u d e bază a l amer ican u l u i m e d i u . Aflat într-o c r e ş t e r e c o n s t a n t ă , i n d e x a t la nivelul n a ţ i o n a l d e trai, aces ta este u n i d e a l m i n i m a l d e t i p statistic, u n m o d e l c o n f o r m a l c laselor d e mij loc. D e p ă ş i t d e u n i i , visat d e alţii, el es te ideea la c a r e se r e z u m ă the American way of life1. C h i a r

1. In a n c h e t a condusă de Selection du Reader's Digest (A. Piatier, Strudures et perspectives de la consommation europeenne), ideea care se d e s p r i n d e nu este aceea a u n e i i m e n s e clase de mijloc, c u m se înt împlă în cazul SUA, ci a u n e i minori tăţ i , a u n e i elite c o n s u m a t o a r e (,,A"-urile) servind d r e p t m o d e l p e n t r u o majoritate care nu d i s p u n e încă de această panopl ie de lux (automobi l sport, linie audio, reşedinţă s e c u n d a r ă ) , în lipsa căreia nu există nici un europ e a n d e m n d e acest n u m e .


|1 aici, „standard package" nu d e s e m n e a z ă atî t m a t e r i a l i t a t e a b u n u

rilor (televizor, ba ie , a u t o m o b i l e t c ) , cît idealul de c o n f o r m i t a t e .

Perspectiva sociologică ne ţ ine, însă, pe loc. în afara faptului că

noţ iunea de c o n f o r m i t a t e n-a ascuns n i c i o d a t ă d e c î t o i m e n s ă tau-

lologie (aici, de pi ldă, avem a m e r i c a n u l m e d i u definit de „stan

dard package", care se defineşte el însuşi p r i n m e d i a statistică a

bunur i lor c o n s u m a t e - sau, sociologic vorb ind, c u t a r e individ face

pai te d i n c u t a r e g r u p d e o a r e c e c o n s u m ă c u t a r e b u n u r i , ş i e l nu le

i Însuma dec î t î n m ă s u r a î n care face p a r t e d i n g r u p ) , p o s t u l a t u l

i.iţionalităţii fo rmale cu care o p e r e a z ă economişt i i c î n d discută

despre r a p o r t u l individului cu obiecte le este, p u r ş i s implu, trans-

Icrat a s u p r a r a p o r t u l u i d i n t r e individ şi g r u p . C o n f o r m i t a t e a şi

•ulisfacţia s înt sol idare: aceeaşi adecvare a u n u i subiect la o b i e c t e

sau a u n u i subiect la un g r u p , luaţi fiecare în parte, c o n f o r m u n u i

principiu logic de echivalenţă. C o n c e p t e l e de „nevoie" ş i de

„normă" sînt, f iecare, expres ia acestei adecvări miraculoase .

î n t r e „uti l i tatea" e c o n o m i ş t i l o r ş i c o n f o r m i t a t e a sociologi lor

există aceeaşi d i f e r e n ţ ă ca ş i c e a stabilită de G a l b r a i t h î n t r e

< n i u lui te le care a u c a f inalitate profitul, motivaţ ia p e c u n i a r ă

lipită p e n t r u s i s temul capitalist „ t radi ţ ional" , ş i c o m p o r t a m e n t e l e

de ident i f icare ş i de a d a p t a r e specifice e r e i organizăr i i ş i t e h n o -

t i ructur i i . P r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă c a r e a p a r e at î t l a p s i h o -

I iciologii teoret ic ieni ai conformităţ i i , cît şi la Galbra i th şi care nu

npare (motivat) l a economiş t i , p e n t r u care c o n s u m a t o r u l r ă m î n e ,

în m o d ideal, un individ l iber în calculul său f inal ra ţ ional , este

aceea a c o n d i ţ i o n ă r i i nevoilor.

De la Persuasiunea clandestină a lui P a c k a r d şi Strategia dorinţei a

lui Dichter (şi de la alţi cîţiva a u t o r i ) , această t e m ă a c o n d i ţ i o n ă r i i

nevoilor (mai ales p r i n publicitate) a devenit t e m a favorită a dis-

i insului d e s p r e societatea de c o n s u m . Exaltarea a b u n d e n ţ e i şi

lamentaţia pe m a r g i n e a „nevoilor artificiale" sau „alienate" a l imen-

lează, î m p r e u n ă , aceeaşi c u l t u r ă de m a s ă ş i aceeaşi ideolog ie

savantă care izvorăşte dintr-o v e c h e f i lozofie m o r a l ă ş i socială de

iradiţie u m a n i s t ă . La Galbrai th, ea se î n t e m e i a z ă pe o reflecţie

e c o n o m i c ă ş i pol i t ică m a i r iguroasă. V o m vorbi, aşadar, d e s p r e

ideile acestuia, p o r n i n d de la cele d o u ă cărţi ale sale: Era opulenţei

şi Noul stat industrial.


R e z u m î n d , v o m s p u n e că p r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă a capital ismului c o n t e m p o r a n n u m a i este c o n t r a d i c ţ i a d i n t r e „maxim i z a r e a prof i tu lu i " ş i „ ra ţ iona l izarea p r o d u c ţ i e i " (la nivelul a n t r e p r e n o r u l u i ) , ci î n t r e o p r o d u c t i v i t a t e vir tual n e l i m i t a t ă (la nivelul t e h n o s t r u c t u r i i ) ş i n e c e s i t a t e a de a d i s t r ibui p r o d u s e l e . In această fază, devine vital p e n t r u sistem să c o n t r o l e z e nu n u m a i a p a r a t u l d e p r o d u c ţ i e , c i ş i c e r e r e a d e c o n s u m , n u n u m a i preţur i le , ci ş i ce se va p r e t i n d e în v i r tu tea aces tui p r e ţ . Efectul g e n e r a l este, p r i n mij loace fie a n t e r i o a r e a c t u l u i d e p r o d u c ţ i e ( sondaje , s tudi i de p i a ţ ă ) , fie u l t e r i o a r e (publ ic i ta te , m a r k e t i n g , c o n d i ţ i o n a r e ) , „ a n u l a r e a p u t e r i i de deciz ie a c u m p ă r ă t o r u l u i -căru ia acest efect î i s c a p ă de s u b c o n t r o l - , p e n t r u a o t ransfera c o m p a n i e i , u n d e ea p o a t e f i m a n i p u l a t ă " . Mai g e n e r a l : „Adaptarea c o m p o r t a m e n t u l u i individual faţă de p ia ţă ş i a d a p t a r e a a t i tudini lor sociale în g e n e r a l la nevoile p r o d u c ă t o r u l u i ş i la obiectivele t e h n o s t r u c t u r i i r e p r e z i n t ă o caracterist ică n a t u r a l ă a s is temului (ar t r e b u i re formulat : caracterist ică logică). I m p o r t a n ţ a ei creşte o d a t ă cu dezvol tarea s is temului industr ia l " . Este c e e a ce Galbra i th n u m e ş t e „filiera inversată", p r i n opozi ţ ie cu „filiera clasică", u n d e iniţiativa se p r e s u p u n e că a p a r ţ i n e c o n s u m a t o r u l u i ş i că se r e p e r c u t e a z ă , p r i n i n t e r m e d i u l pieţei, a s u p r a c o m p a n i i l o r de p r o d u c ţ i e . Aici, d impotr ivă, c o m p a n i a de p r o d u c ţ i e este cea care c o n t r o l e a z ă c o m p o r t a m e n t e l e pieţei , diri jează ş i m o d e l e a z ă at i tudini le sociale şi nevoile. Este vorba, c h i a r şi n u m a i ca t e n d i n ţ ă , de d i c t a t u r a genera l izată a ord in i i de p r o d u c ţ i e .

Această „filieră inversată" d i s t ruge - a r e m ă c a r această valoare critică - m i t u l f u n d a m e n t a l al filierei clasice, c a r e s p u n e că, în s is temul e c o n o m i c , individul este cel c a r e exerc i tă p u t e r e a . Acest a c c e n t p u s p e p u t e r e a i n d i v i d u l u i c o n t r i b u i a î n m a r e m ă s u r ă l a s a n c ţ i o n a r e a organizaţ ie i : t o a t e disfuncţi i le, toţ i factori i nocivi, c o n t r a d i c ţ i i l e i n e r e n t e o r d i n i i d e p r o d u c ţ i e s înt astfel just i f icate, p e n t r u c ă ele e x t i n d ar ia î n c a r e s e e x e r c i t ă s u v e r a n i t a t e a consum a t o r u l u i . Este l i m p e d e , p e d e altă p a r t e , c ă î n t r e g u l a p a r a t e c o n o m i c ş i ps ihosocio log ic d e s tudi i d e piaţă, d e motivaţ i i e t c , p r i n i n t e r m e d i u l c ă r u i a c r e d e m c ă i m p u n e m p e p i a ţ ă o c e r e r e rea lă sau nevoile p r o f u n d e ale c o n s u m a t o r u l u i , există d o a r cu scopul de a i n d u c e această c e r e r e c o n s u m a t o r u l u i p e n t r u a-i v inde p r o d u s e l e , d a r ş i cu cel de a m a s c a în p e r m a n e n ţ ă acest p r o c e s


obiectiv, p u n î n d î n s c e n ă p r o c e s u l invers. „ O m u l n u a d e v e n i t p e n t r u o m u n o b i e c t a l şt i inţei d e c î t d i n m o m e n t u l î n c a r e a u t o mobile le a u d e v e n i t m a i g r e u d e v î n d u t d e c î t d e fabricat."

Astfel, Galbra i th d e n u n ţ ă p r e t u t i n d e n i intensif icarea cerer i i pl in „accelerări le artificiale" prac t ica te d e t e h n o s t r u c t u r ă î n e x p a n s i u n e a e i imperial istă, c a r e fac imposib i lă or ice î n c e r c a r e l | stabilizare a cerer i i . 1 Venitur i le, c u m p ă r ă t u r i l e d e pres t ig iu ş i i i iprasolicitarea î n m u n c ă f o r m e a z ă u n c e r c vicios ş i n e b u n , h o r a infernală a c o n s u m u l u i n ă s c u t ă d i n exa l tarea nevoi lor n u m i t e „psihologice", c a r e se d i ferenţ iază de nevoi le „fiziologice", p r i n faptul că au ca sursă a p a r e n t ă „venitul d i s c r e ţ i o n a r " ş i l iber ta tea de a legere, d e v e n i n d astfel e x t r e m de m a n i p u l a b i l e . Publ ic i ta tea joacă aici, fără îndoia lă , un rol capita l (aceasta este o a l tă prejudecată) . P a r e să se pl ieze pe nevoi le indiv idului ş i pe b u n u r i l e pe i are le p r o m o v e a z ă . C î n d , de fapt, c r e d e Galbra i th , ea se află în •ilujba s i s temului industr ia l : „Publ ic i tatea nu p a r e să d e a i m p o r -lanţă atî t b u n u r i l o r , cît s i s temului c a r e a r e nevoie de ele ş i susţ ine i o l o d a t ă i m p o r t a n ţ a ş i prest ig iul t e h n o s t r u c t u r i i d i n p u n c t de h d e r e social". P r i n ea, s i s temul a c a p a r e a z ă obiectivele sociale în p iopr iu l benef ic iu şi-şi i m p u n e p r o p r i i l e obiective pe c a r e le dă d r e p t obiective sociale: „Ce e b u n p e n t r u G e n e r a l M o t o r s . . . " .

încă o dată, nu p u t e m dec î t să a d m i t e m î m p r e u n ă cu G a l b r a i t h (şi cu alţii) că l i b e r t a t e a şi s u v e r a n i t a t e a nu s înt altceva d e c î t simple mistificări. Această mist ică b i n e î n t r e ţ i n u t ă ( în p r i m u l r î n d de căt re e c o n o m i ş t i ) a satisfacţiei şi a a leger i i ind iv idua le , culmi-tiuiţi cu o î n t r e a g ă civilizaţie a „libertăţii", este c h i a r ideo log ia b ternului indus t r ia l care-i justifică a r b i t r a r u l şi toţi factorii nocivi i Olectivi: mizer ia, p o l u a r e a , d e c u l t u r a r e a - de fapt, c o n s u m a t o r u l • t e suveran într-o j u n g l ă de u r î ţ e n i e , u n d e libertatea de a alege i-a /ost impusă. Fil iera inversată (adică sistemul c o n s u m u l u i ) c o m p l e -lea/ă astfel ideo log ic şi d u c e m a i d e p a r t e sistemul electoral. Mall-ul ş i cab ina de vot, locur i g e o m e t r i c e a le l ibertăţ i i indiv iduale , s înt alia şi o m e g a s i s temului .

Am e x p u s pe larg această anal iză a c o n d i ţ i o n ă r i i „ t e h n o -p r u c t u r a l e " a nevoi lor şi a c o n s u m u l u i , care este astăzi a t o t p u ternică, p e n t r u că ea cons t i tu ie , t e m a t i z a t ă în fel ş i c h i p în p;< iidofilozofia „al ienări i", o a d e v ă r a t ă r e p r e z e n t a ţ i e colectivă,

I. Este vorba de acţ iunea „ant icoagulantă" a publicităţii (Elgozy).


f ă c î n d e a însăşi p a r t e d i n c o n s u m . D a r anal iza aceas ta s e p r e t e a la obiecţ i i f u n d a m e n t a l e , care tr imit, toa te , la p o s t u l a t e a n t r p o l o g i c e idealiste. P e n t r u Galbra i th , nevoi le indiv idului p o t stabilizate. Există în natura o m u l u i ceva a s e m ă n ă t o r principiului

economic care l-ar face, d a c ă n-ar exista a c ţ i u n e a „acceleratori lor artificiali", să-şi l imiteze obiectivele, nevoi le, d a r şi e forturi le . Pe scurt, există o t e n d i n ţ ă s p r e satisfacţia nu m a x i m a l ă , ci „armonioasă", echi l ibrată pe p l a n individual , c a r e ar t rebui , în loc să i n t r e în cercul vicios al satisfacţiilor s u p r a m u l t i p l i c a t e descris mai sus, să se p o a t ă ar t icula pe o o r g a n i z a r e socială la fel de a r m o n i oasă a nevoi lor colective. D a r acest d e z i d e r a t este abso lu t u t o p i c .

1. In c e e a ce priveşte p r i n c i p i u l satisfacţiilor „ a u t e n t i c e " sauj „artificiale", G a l b r a i t h se r id ică î m p o t r i v a r a ţ i o n a m e n t u l u i „specios" a l economiş t i lor : „Nimic nu d o v e d e ş t e că o femeie cheltuit o a r e r e s i m t e , p r i n a c h i z i ţ i o n a r e a u n e i r o c h i i n o i , aceeaşi satisfacţie p e care o o b ţ i n e u n m u n c i t o r î n f o m e t a t d e l a u n h a m -b u r g e r - d a r nu există n i m i c care să d o v e d e a s c ă nici c o n t r a r u l . Aşadar, d o r i n ţ a femei i t r e b u i e aşezată pe acelaşi p l a n cu c e a a m u n c i t o r u l u i " . „Absurd", s p u n e G a l b r a i t h . î n s ă nu e aşa (aici, e c o n o m i ş t i i clasici au d r e p t a t e - p e n t r u a sus ţ ine această echivalenţă, ei r ă m î n la nivelul cerer i i solvabile şi e ludează, astfel, toate p r o b l e m e l e ) . Aceasta n u î n s e a m n ă însă că, d i n p u n c t d e v e d e r e al satisfacţiei p r o p r i i a c o n s u m a t o r u l u i , am fi autor izaţ i să t rasăm l imita a c e e a ce ar fi „factice". P l ă c e r e a de a privi la televizor sau de a locui într-o reşedinţă de vacanţă este trăită ca o l ibertate „adevărată", n i m e n i n-o res imte ca a l i e n a r e , n u m a i i n t e l e c t u a l u l p o a t e să s p u n ă aşa ceva, d i n s t ră fundur i le idea l i smulu i său mora l izant , c e e a ce nu face dec î t cel m u l t să-1 taxeze d r e p t mora l i s t a l ienat .

2 . I n c e e a c e priveşte „pr inc ip iu l e c o n o m i c " , G a l b r a i t h s p u n e : „ C e e a c e n u m i m dezvol tarea e c o n o m i c ă c o n s t ă î n m a r e m ă s u r ă î n i m a g i n a r e a u n e i strategii c a r e s ă p e r m i t ă s t o p a r e a t e n d i n ţ e i o a m e n i l o r de a-şi i m p u n e l imite obiect ivelor de veni t şi, în consecinţă, e for tur i lor lor". El a m i n t e ş t e în acest sens e x e m p l u l m u n c i tor i lor filipinezi d i n California: „ P r e s i u n e a datori i lor, la care s-a a d ă u g a t e m u l a ţ i a ves t imentară , a u t r a n s f o r m a t r e p e d e această s e m i n ţ i e fericită ş i n o n ş a l a n t ă într-o forţă d e m u n c ă m o d e r n ă " . Aşa s-a î n t i m p l a t cu t o a t e ţări le subdezvol tate, u n d e apar i ţ ia gad-g e t u r i l o r o c c i d e n t a l e cons t i tu ie cel m a i b u n mij loc d e s t imulare


n uii<unică. Această teor ie , pe c a r e am putea-o n u m i a „stresului"

n u . i dresajului e c o n o m i c care a r e c a f inalitate c o n s u m u l , legată

r i r p r e s i u n e a creşteri i, este s e d u c ă t o a r e . Ea face ca a c u l t u r a r e a

Im ţ.iiă a c o n s u m a t o r u l u i să a p a r ă , în evoluţia s i s temului indus-

ii i.il, ca o consecinţă logică, în evoluţia s i s temului industr ia l , a dre-

faului o r a r ş i ges tual la c a r e a fost s u p u s m u n c i t o r u l , î n c e p î n d

ilni secolul al XlX-lea, în p r o c e s u l p r o d u c ţ i e i indus t r ia le . 1 Aces-

u,i fiind spuse, ar t r e b u i expl icat de ce c o n s u m a t o r i i „muşcă" m o -

ine.ila, de ce s înt vulnerabi l i la această strategie. Ar f i p r e a u ş o r să

p u n e m totu l pe s e a m a u n e i n a t u r i „senine ş i n o n ş a l a n t e " ş i să-i

l inpulăm s is temului o responsabi l i ta te m e c a n i c ă . Nu există o

tendinţă „firească" s p r e n o n ş a l a n ţ ă m a i m u l t dec î t a r exista u n a

ipie suprasol ic i tare. C e e a ce G a l b r a i t h nu vede - şi-1 face să-i

i nns idere pe indivizi victime pasive şi n e p r i h ă n i t e ale s is temului -

rute chiar logica socială a diferenţieri i , p rocese le distinctive de

linsă şi de castă, f u n d a m e n t a l e în s t ructura socială, care acţio

nează d i n pl in în societatea „democrat ică" . Pe scurt, c e e a ce

lipseşte aici este o î n t r e a g ă sociologie a di ferenţei , a s ta tutu lu i e t c ,

in funcţie de care se reorganizează toate nevoile, c o n f o r m u n e i

i ereri sociale obiective de s e m n e şi d i ferenţe, şi care f u n d a m e n

tează c o n s u m u l nu ca funcţie a satisfacţiei individuale „armoni

oase" (aşadar, m o d e r a t ă de n o r m e l e ideale ale „firii"), ci ca o

activitate socială nel imitată. V o m reveni a s u p r a acestui aspect .

3. „Nevoile s înt în rea l i ta te f ructul p r o d u c ţ i e i " , a f i rmă Gal

braith, c a m n e c o n v i n g ă t o r însă . P e n t r u că, s u b acest a e r l u c i d ş i

di-mistificator, teza, e n u n ţ a t ă în s e n s u l pe c a r e el î n ţ e l e g e să i-1

lonfere , nu este dec î t o ver s iune m a i subti lă a „autent ic i tăţ i i "

naturale a a n u m i t o r nevoi şi a s e d u c ţ i e i „art i f icialului". Gal

brai th vrea s ă s p u n ă că, î n lipsa s i s temului productivis t , u n m a r e

n u m ă r d e nevoi n-ar exista. Că, p r o d u c î n d a n u m i t e b u n u r i sau

servicii, î n t r e p r i n d e r i l e p r o d u c în acelaşi t i m p t o a t e mij loacele

de sugest ie n e c e s a r e acceptăr i i lor, „ p r o d u c " , aşadar, t o a t e nevoile

< are le c o r e s p u n d . Există în această teor ie o m a r e l a c u n ă psiho

logică, a t i ta v r e m e cît nevoi le se regăsesc specificate cu antici

paţie în re laţ ie cu obiecte finite. Nu a v e m n e v o i e - s p u n e , de fapt,

( ia lbra i th - d e c î t de cutare sau cutare obiect, iar ps ih i smul

1. Vezi, mai jos , „Consumul ca e m e r g e n ţ ă a forţelor product ive" .


c o n s u m a t o r u l u i nu este l a u r m a u r m e i d e c î t o v i t r ină sau un catalog. Este la fel de a d e v ă r a t că, d a c ă a d o p t ă m această viziune s impl i s tă d e s p r e o m , n u p u t e m a j u n g e d e c î t l a s c o a t e r e a ps iholog ie i d i n discuţ ie : nevoi le e m p i r i c e n-ar f i d e c î t reflexii s p e c u l a r e a le o b i e c t e l o r e m p i r i c e . De fapt, la acest nivel, teza c o n d i ţ i o n ă r i i este falsă. Se ştie cît de b i n e rezistă c o n s u m a t o r i i la a n u m i t e c o n s t r î n g e r i precise, cît de b i n e îşi s t runesc e i „nevoile" în faţa r e p e r t o r i u l u i de o b i e c t e , care s înt l imitele publ ici tăţ i i ş i c u m i n d u c e ea u n e o r i efecte inverse, ce substi tuţi i se o p e r e a z ă de la un o b i e c t la altul în funcţ ie de aceeaşi „nevoie" e tc . Pe scurt, la nivel e m p i r i c , o î n t r e a g ă s trategie compl ica tă , de tip ps ihologic şi sociologic, traversează strategia p r o d u c ţ i e i .

N u este adevărat că „nevoile s înt fructul p r o d u c ţ i e i " , ci că S I S T E

M U L N E V O I L O R este P R O D U S U L S I S T E M U L U I D E P R O D U C Ţ I E . Aceasta î n s e a m n ă cu totul altceva. P r i n sistem al nevoi lor î n ţ e l e g e m că nevoile n u sînt p r o d u s e u n a cîte u n a , î n l e g ă t u r ă c u obiecte le respective, ci ca forţă consumatoare, ca disponibi l i tate g lobală în cadrul m a i g e n e r a l a l forţelor p r o d u c t i v e . N u m a i în acest sens p u t e m s p u n e c ă t e h n o s t r u c t u r a îşi e x t i n d e i m p e r i u l . O r d i n e a d e prod u c ţ i e nu „captează" în p r o p r i u l benef iciu o r d i n e a plăceri i (la d r e p t vorb ind, această af irmaţie n u a r e nici u n sens) . E a neagă o r d i n e a plăceri i şi o în locuieş te r e o r g a n i z î n d totul într-un sistem de forţe product ive . P u t e m u r m ă r i de-a l u n g u l istoriei s istemului industr ia l această genealogie a consumului:

1 . O r d i n e a d e p r o d u c ţ i e p r o d u c e m a ş i n a / f o r ţ a product ivă , s is tem t e h n i c radica l diferit d e u n e a l t a t r a d i ţ i o n a l ă .

2 . Ea p r o d u c e capi ta lu l/ for ţa p r o d u c t i v ă raţ ional izată, sistem ra ţ iona l de investiţii ş i de circulaţ ie, radical diferit de „bogăţia" şi d e m o d u r i l e d e s c h i m b a n t e r i o a r e .

3 . Ea p r o d u c e forţa de m u n c ă salariată, forţă p r o d u c t i v ă abstractă, sistematizată, radical diferită de m u n c a c o n c r e t ă , de „lucrul " („ouvrage") t radi ţ ional .

4. Astfel, e a p r o d u c e nevoi le, S I S T E M U L d e nevoi, c e r e r e a / f o r ţ a p r o d u c t i v ă c a u n a n s a m b l u raţ ional izat , in tegra t , c o n t r o l a t , c o m p l e m e n t a r celorlal te trei în t r-un p r o c e s total a l for ţe lor product ive şi al p r o c e s e l o r de p r o d u c ţ i e . Nevoile, ca sistem, s înt ş i ele radica l diferite de p l ă c e r e şi de satisfacţie. Sînt p r o d u s e ca elemente din sistem, şi nu ca raport de la un individ la un obiect (la fel c u m


l i a ţ a d e m u n c ă n u m a i a r e n i m i c de-a face, ch iar n e a g ă r a p o r t u l i i iuncitorului cu p r o d u s u l m u n c i i sale - la fel c u m va loarea de •nimb n u m a i a r e n i m i c de-a face, la r î n d u l ei, c u s c h i m b u l con-i ret ş i p e r s o n a l , nici f o r m a / m a r f a , cu b u n u r i l e rea le e t c ) .

Iată c e e a ce nu văd Galbra i th ş i toţ i adepţ i i „al ienări i" provo-i ale de c o n s u m , care se î n c ă p ă ţ î n e a z ă să d e m o n s t r e z e că raportul omului cu obiectele, raportul omului cu sine însuşi este trucat, mistificat, manipulat - de v r e m e ce c o n s u m ă acest m i t laolaltă cu obiecte le

i leoarece, a c c e p t î n d postu la tu l e t e r n a l u n u i subiect l iber ş i i onşt ient ( p e n t r u a-1 scoate d i n pălăr ie la sfirşitul poveştii în c h i p de happy end), ei nu p o t face altceva d e c î t să a t r ibuie t o a t e „dis-luncţiile" pe care le r e c l a m ă u n e i p u t e r i diabol ice - în cazul nostru, t e h n o s t r u c t u r a a r m a t ă a publicităţi i , a relaţi i lor p u b l i c e şi a studiilor de motivare : o p u t e r e m a i d e g r a b ă magică. Nu văd că nevoile nu sînt, luate u n a cîte u n a , nimic, că nu există d e c î t un nislcm de nevoi, sau m a i d e g r a b ă nu s înt altceva d e c î t forma mai ttjansată a sistematizării raţionale a forţelor productive la nivel individual, u n d e „ c o n s u m u l " pre ia ştafeta logicăşi n e c e s a r ă a p r o d u c ţ i e i .

Această teor ie p o a t e clarifica u n n u m ă r d e mis tere inexpl icabi le pentru fervenţii susţ inători ai „alienării". Ei dep l îng , de pildă, fap-11 il că în p l i n ă „eră a a b u n d e n ţ e i " et ica p u r i t a n ă n-a fost î n c ă aban-• l( mată, că o m e n t a l i t a t e m o d e r n ă c a r e exaltă p l ă c e r e a n-a în locui t încă vechiul m a l t h u s i a n i s m m o r a l şi autorepresiv. î n t r e a g a Strategie a dorinţei a lui D i c h t e r u r m ă r e ş t e r ă s t u r n a r e a şi s u b m i n a r e a acestor vechi s t ructur i m e n t a l e „subiacente" . Şi ch iar aşa se înt îm-| >lă: nu a avut loc nici o revoluţie a moravuri lor, ideologia p u r i t a n ă ;e află î n c ă la m a r e pre ţ . în analiza t impului liber, v o m v e d e a c u m c a i m p r e g n e a z ă toate practici le a p a r e n t h e d o n i s t e . P u t e m afirma < a etica p u r i t a n ă , cu î n c ă r c ă t u r a de sub l imare pe care o implică, de depăş i re ş i de r e p r e s i u n e ( d e m o r a l ă , într-un cuvînt) , bîntuie c o n s u m u l ş i nevoile. Ea este cea care i m p u l s i o n e a z ă c o n s u m u l d i n inferior şi î i conferă caracteru l compuls iv şi nel imitat . Ideo log ia pur i tană este reactivată de căt re p r o c e s u l de c o n s u m , c e e a ce face din acesta p u t e r n i c u l factor de i n t e g r a r e ş i de c o n t r o l social pe care-1 c u n o a ş t e m cu toţii- Or t o a t e acestea r ă m î n p a r a d o x a l e ş i inexplicabile d i n perspectiva consumului-p lăcere . Dimpotr ivă, lotul se expl ică d a c ă a d m i t e m că nevoile ş i c o n s u m u l sînt, de fapt,


element de confort , de prest igiu etc. Acest u l t im d o m e n i u este, de fitpl, cel p r o p r i u c o n s u m u l u i . Aici, t o t felul de obiecte p o t în locui maşina de spălat ca e l e m e n t semnificativ. în logica semnelor , ca ş i iu aceea a s imboluri lor, obiecte le nu m a i sînt legate d e l o c de o huit ţie sau de o nevoie definită, t o c m a i d i n cauză că r ă s p u n d la cu imul altceva, f ie u n e i logici sociale, f ie logicii dor inţe i , c ă r o r a le m-i yesc d r e p t c î m p m o b i l şi i n c o n ş t i e n t de semnificare.

I'ăstrînd propor ţ i i l e , obiecte le ş i nevoi le se p o t în locui u n e l e pe Bele ca s i m p t o m e ale conversiei isterice sau ps ihosomat ice care •Cultă de aceeaş i logică a a l u n e c ă r i i , a t ransferului , a convertibil ilăţii n e l i m i t a t e şi a p a r e n t a r b i t r a r e . C î n d r ă u l este organic, rxislă o relaţ ie n e c e s a r ă î n t r e s i m p t o m şi o r g a n (la fel c u m , în cali-i iu a lui de ustensi l , există o re la ţ ie n e c e s a r ă î n t r e o b i e c t şi funcţia lui). în conversia isterică sau ps ihosomat ică, s i m p t o m u l , ca şi M i n i m i , este (relativ) arbitrar. M i g r e n ă , colită, l u m b a g o , angină, nboseală general izată : există un l a n ţ de semnificanţi somatici de-a fclgul c ă r u i a s i m p t o m u l „se p l i m b ă " - la fel c u m de-a l u n g u l p i t u r i l o r d e o b i e c t e / s e m n e ş i d e o b i e c t e / s i m b o l u r i n u s e plim-• nevoia ( legată î n t o t d e a u n a de finalitatea r a ţ i o n a l ă a obiec-I I I lui), ci d o r i n ţ a însoţ i tă de î n c ă o d e t e r m i n a r e , a c e e a a logicii f a c i a l e i n c o n ş t i e n t e .

I )acă u r m ă r i m cu obst inaţ ie nevoia p î n ă la capăt, ad ică o satisfacem î n t o c m a i , luînd-o d r e p t c e e a ce vrea să pară, adică nevoia de un anumit obiect, facem aceeaşi greşeală ca a tunc i c î n d apl icăm u n leac băbesc o r g a n u l u i u n d e s e localizează s i m p t o m u l . C u m î l a lungăm de aici, se cuibăreşte în altă p a r t e .

I .umea o b i e c t e l o r şi a nevoi lor este a c e e a a u n e i isterii genera-mate. Aşa c u m t o a t e o r g a n e l e şi t o a t e funcţii le c o r p u l u i devin III in conversie o ur iaşă p a r a d i g m ă dezvăluită de căt re s i m p t o m , lol aşa o b i e c t e l e devin, în p r o c e s u l de c o n s u m , o vastă p a r a d i g m ă ui in ter ioru l c ă r e i a a p a r e un alt l imbaj, vorbeşte o a l tă voce. Ş i .nu p u t e a s p u n e că această e v a n e s c e n ţ ă , această c o n t i n u ă mobilii, i i c , c a r e face imposib i lă d e f i n i r e a u n e i specificităţi obiective a nevoii, c u m impos ib i lă este ş i de f in i rea , în c o n t e x t u l isteriei, a u n e i specificităţi obiective a r ă u l u i , p e n t r u s implul m o t i v că n u există - am p u t e a s p u n e că aceas tă a l u n e c a r e de la un semni-llcant la celălalt nu este d e c î t r e a l i t a t e a superf icială a u n e i dorinţe insaţiabile, p e n t r u că este n ă s c u t ă d i n l ipsă ş i p e n t r u că această

o extensie organizată a forţelor productive: nu e de m i r a r e aşadar I p r i m e l e se revendică de la et ica product iv is tă şi p u r i t a n ă - mora l d o m i n a n t ă a erei industr ia le . I n t e g r a r e a genera l izată a nivelulu „privat" individual („nevoi", s e n t i m e n t e , aspiraţii, puls iuni) ca forţe p r o d u c t i v e nu p o a t e d e c î t să f ie însoţ i tă de o pre lungi re genera l izată la acest nivel a s c h e m e l o r de r e p r e s i u n e , de subll» m a r e , de c o n c e n t r a r e , de sistematizare, de raţ ional izare (şi, desigur, de „al ienare" ! ) care au g u v e r n a t de secole, d a r m a i ales din secolul al XlX-lea, edif icarea s is temului industr ia l .

Domeniul obiectelor - domeniul nevoilor

P î n ă aici, î n t r e a g a anal iză a c o n s u m u l u i a avut la bază a n t r o p o logia naivă a lui homo ceconomicus sau, cel m u l t , a lui homo psiho-ceconomicus. In p r e l u n g i r e a i d e o l o g i c ă a e c o n o m i e i pol i t ice clasice, s-ar p u t e a f o r m u l a o t e o r i e a nevoilor, a o b i e c t e l o r ( în cel m a i larg sens) şi a satisfacţiilor. Nici vorbă, însă, de aşa ceva. Avem de-a face d o a r cu o i m e n s ă tauto log ie : „ C u m p ă r asta p e n t r u că :

a m n e v o i e " echivalează c u focul c a r e a r d e î n v i r t u t e a n a t u r i i sale flogistice*. A m a r ă t a t î n a l tă p a r t e 1 î n c e m ă s u r ă t o a t ă această g î n d i r e empir i s tă/ f ina l i s tă ( indiv idul c o n s i d e r a t ca s c o p ş i reprez e n t a r e a sa c o n ş t i e n t ă lua tă ca logică a e v e n i m e n t e l o r ) e r a de aceeaşi n a t u r ă cu speculaţ ia m a g i c ă a primitivi lor (şi a e tnologilor) î n j u r a i n o ţ i u n i i de mana. La acest nivel, nu p o a t e exista nici o teor ie a c o n s u m u l u i : ev idenţa s p o n t a n ă , ca şi reflecţia analitică î n t e r m e n i d e nevoi n u n e vor oferi n i c i o d a t ă altceva dec î t u n reflex c o n s u m a t a l c o n s u m u l u i .

Această mito log ie raţ ional is tă a nevoi lor şi satisfacţiilor este tot at î t de naivă ş i n e p u t i n c i o a s ă ca m e d i c i n a t rad i ţ iona lă în faţa simp-t o m e l o r isterice sau ps ihosomat ice . Să ne expl icăm: în afara funcţiei sale obiective, u n d e este de ne în locui t , în afara razei sale de a c ţ i u n e , obiectu l p o a t e f i în locui t într-un m o d m a i m u l t sau mai p u ţ i n l imitat în sfera conotaţi i lor, u n d e p r i m e ş t e valoarea de s e m n . Astfel, m a ş i n a de spălat serveşte ca ustensi lă şi figurează ca

* In original, phlogistique, neologism provenit d in grecescul phlogistos, „inflamabil" (n. tr.).

1. In Cahiers Internationaux de Sociologie, „La Genese ideologique des besoins", 1969, voi. 47.


d o r i n ţ ă de nerea l iza t este c e a c a r e se semnif ică p u n c t u a l în obiectele şi nevoi le succesive.

D i n p u n c t de v e d e r e sociologic ( d a r ar f i foarte i n t e r e s a n t ş i f u n d a m e n t a l de art iculat ş i alte perspect ive) p u t e m avansa ipoteza că - or ic î t de naivă şi de veşnică ar f i tr isteţea în faţa goanei î n a i n t e , a r e î n n o i r i i ne l imi ta te a nevoilor, ireconcil iabilă, de fapl, cu teor ia raţ ional is tă care s p u n e că o nevoie satisfăcută creează o s tare de echi l ibru şi de a p l a n a r e a tens iuni lor - d a c ă a d m i t e m , d impotr ivă, că nevoia nu este at î t nevoia de un obiect, cît „nevoia" de d i f e r e n ţ ă {dorinţa de sens social), a t u n c i v o m î n ţ e l e g e că nu vom p u t e a avea n i c i o d a t ă v reo satisfacţie împlinită, dec i nici vreo definiţie a nevoii.

D o m e n i u l u i d o r i n ţ e i i se a d a u g ă a ş a d a r ( d a r există o a r e vreo m e t a f o r ă î n t r e cele d o u ă ? ) d o m e n i u l semnif icaţ i i lor d i ferenţ ia le . I n t r e e le, nevoi le p u n c t u a l e ş i f i n i t e n u a u sens d e c î t c a c e n t r e d e t ransfer succesive - care nu semnif ică d e c î t p r i n însuşi procesu l lor de subst i tuţ ie, d a r ascunzîndu-şi t o t o d a t ă adevăra te le sfere de semnificaţie, cele ale lipsei ş i d i ferenţe i , care le copleşesc d i n t o a t e păr ţ i le .

Denegarea plăcerii

A c a p a r a r e a o b i e c t e l o r nu are obiect („objectless craving"*, la Ries-m a n ) . C o m p o r t a m e n t e l e d e c o n s u m , axate a p a r e n t p e o b i e c t ş i p e p l ă c e r e , r ă s p u n d d e fapt u n o r finalităţi c u t o t u l diferite: a c e e a a expres ie i meta for ice sau d e t u r n a t e a d o r i n ţ e i , a c e e a a p r o d u cerii, p r i n s e m n e l e di ferenţ ia le, a u n u i c o d social de valori. Determ i n a n t ă n u este a ş a d a r funcţ ia indiv iduală d e i n t e r e s p r i n i n t e r m e d i u l u n u i c o r p u s d e o b i e c t e , c i aceea, nemi j loc i t socială, de s c h i m b , de c o m u n i c a r e , de dis t r ibuţ ie a valor i lor p r i n t r - u n c o r p u s d e s e m n e .

A d e v ă r u l c o n s u m u l u i n u r e z i d ă î n funcţ ia lui d e p l ă c e r e , c i î n funcţia de producţie - aşadar, la fel ca p r o d u c ţ i a m a t e r i a l ă , o funcţ ie nu indiv iduală, ci în mod direct şi nemijlocit colectivă. F ă r ă aceas tă r ă s t u r n a r e a d a t e l o r t r a d i ţ i o n a l e nu p u t e m î n c e p e o analiză t e o r e t i c ă : o r i c u m a m lua-o, c ă d e m d i n n o u î n f e n o m e n o logia p lăcer i i .

* In engleză în original: „a tînji fără motiv" (n. tr .) .


C o n s u m u l este un sistem care as igură o r d i n e a s e m n e l o r ş i integrarea g r u p u l u i : este în acelaşi t i m p o m o r a l ă ( u n sistem de valori ideologice) ş i un sistem de c o m u n i c a r e , o s t r u c t u r ă de s c h i m b . Aceasta este baza pe care se p o a t e î n t e m e i a o ipoteză t e o r e t i c ă de lucru, care să n u fie nici u n recital d e cifre, nici o metafizică des-I riptivă, fără să m a i vorb im de faptul că funcţia socială şi organizarea s t ructura lă se situează d i n c o l o de indivizi ş i se i m p u n i n n f o r m u n e i cons t r înger i sociale i n c o n ş t i e n t e .

C o n f o r m acestei ipoteze, ş i oricît de p a r a d o x a l ar p ă r e a , consumul se def ineşte ca exclusivitate a plăcerii. Ca logică socială, s is temul c o n s u m u l u i se inst i tuie pe baza u n u i refuz a l plăceri i . P l ă c e r e a nu mai a p a r e d e l o c aici ca finalitate, ca s c o p raţ ional , ci ca raţ ionali/are individuală a u n u i p r o c e s ale cărui scopur i se găsesc în altă parte. P lăcerea ar defini c o n s u m u l pentru sine, a u t o n o m şi final. Dai c o n s u m u l î n s e a m n ă , de fapt, altceva. P lăcerea este p l ă c e r e I lentru sine, d a r c o n s u m u l impl ică m a i m u l t decî t ş inele (aceasta • t e iluzia c o n s u m a t o r u l u i , grijuliu î n t r e ţ i n u t ă de î n t r e g discursul ideologic a s u p r a c o n s u m u l u i ) . Se i n t r ă înt r-un sistem genera l iza t de •,c l i imb şi de p r o d u c ţ i e de valori codificate care-i impl ică rec iproc, Chiar şi fără voia lor, pe toţi c o n s u m a t o r i i .

în acest sens, c o n s u m u l este un c a d r u de semnificaţi i , ca ş i limbajul sau ca s i s temul de î n r u d i r e în soc ie ta tea primitivă.

<) analiză structurală?

Să r e l u ă m principiul lui Levi-Strauss: c e e a ce conferă c o n s u m u l u i c aracterul de fapt social nu este rezerva sa de „natura l " (satisfacţie, p lăcere), c i d e m e r s u l esenţial p r i n care c o n s u m u l se di ferenţ iază de n a t u r ă (este c e e a ce-1 defineşte ca instituţie, s istem de organizare, c o d ) . Aşa c u m sistemul d e î n r u d i r e n u este î n t e m e i a t î n ultimă i n s t a n ţ ă pe consangvini tate ş i filiaţie, pe un d a t n a t u r a l , c i pe o î n l ă n ţ u i r e a rb i t rară de clasificări tot astfel s is temul consumului nu se î n t e m e i a z ă în u l t i m ă i n s t a n ţ ă pe nevoie ş i pe p lăcere , c i pe un c o d de s e m n e (de obiecte-semne) ş i de d i ferenţe .

Regul i le căsă tor ie i r e p r e z i n t ă diverse m o d u r i de a a s i g u r a c i rculaţ ia f e m e i l o r î n s î n u l u n u i g r u p social, a d i c ă d e î n l o c u i r e a u n u i s i s tem d e re laţ i i d e s î n g e d e o r i g i n e b io log ică p r i n t r - u n sistem sociologic de a l ianţă . Astfel, regul i le căsă tor ie i şi sist e m e l e d e î n r u d i r e p o t f i c o n s i d e r a t e c a u n fel d e l imbaj, ad ică


I'u t i t a n u l se c o n s i d e r a pe s ine ca o î n t r e p r i n d e r e pe c a r e trei m i , s-o facă s ă p r o d u c ă cî t m a i m u l t î n t r u g lor ia lui D u m n e z e u , i j l tăţ i le sale „ p e r s o n a l e " , „ c a r a c t e r u l " său, în slujba c ă r o r a îşi I H i i l i< a t o a t ă viaţa, e r a u p e n t r u e l u n capita l d e investit î n m o d p o r t u n , d e g e s t i o n a t fără speculaţ i i sau risipă. D i m p o t r i v ă , d a r in , I I claşi m o d , o m u l c o n s u m a t o r se c o n s i d e r ă un fel de supus-Uictrrii, o întreprindere de plăcere şi satisfacţie. Un fel de supus-feri-, i111. îndrăgost i t , adula tor-adula t , seducător-sedus, p a r t i c i p a n t , i n imic şi d i n a m i c . Este v o r b a d e s p r e p r i n c i p i u l de m a x i m i z a r e a , ..!•.« nţei p r i n m u l t i p l i c a r e a c o n t a c t e l o r , a relaţii lor, p r i n fotoni i r . i intensivă a s e m n e l o r , a ob iecte lor , p r i n e x p l o a t a r e a sistematică a t u t u r o r v ir tual i tăţ i lor p lăcer i i .

Pentru c e t ă ţ e a n u l m o d e r n , c o n s u m a t o r u l , n u s e p u n e p r o -l i l i I I I . I să se priveze d e această c o n s t r î n g e r e la fericire şi p l ă c e r e , n bivalentul, în n o u a etică, a l cons t r înger i i t r a d i ţ i o n a l e la m u n c ă i producţ ie . O m u l m o d e r n îşi d e d i c ă t o t m a i p u ţ i n t i m p p r o d u c

ţi i i pr in m u n c ă şi d i n ce în ce m a i m u l t producerii ş i r e i n v e n t ă r i i I H I I K e tate a p r o p r i i l o r sale n e v o i şi b u n ă s t ă r i . T r e b u i e să vegheze

I. bilizarea c o n s t a n t ă a t u t u r o r virtualităţilor, a t u t u r o r capaci-Iţllor sale de c o n s u m . D a c ă ui tă , i se va r e a m i n t i a m a b i l ş i Erompt că nu a r e d r e p t u l să nu f ie fericit. Nu este, aşadar, ade-v . n . i i faptul că a r fi pasiv: el desfăşoară, t r e b u i e să des făşoare o a< livitate c o n t i n u ă . D a c ă n u , r iscă să se m u l ţ u m e a s c ă cu ce a r e şi

i ilevină asocial.

1 )e aici v ine şi apar i ţ ia u n e i curiozităţi universale ( c o n c e p t c a r e ,u trebui e x p l o r a t ) în m a t e r i e de b u c ă t ă r i e , de c u l t u r ă , de ştiinţă, de religie, de sexual i tate e tc . „TRYJESUS!" s u n ă un s logan amer i-i , n i . „ încercaţ i (cu) I isus !" T r e b u i e să î n c e r c i totul, d e o a r e c e i u n u l c o n s u m u l u i este b î n t u i t d e t e a m a d e a „rata" ceva, v r e o plăcere, o r i c a r e ar f i ea. Nu se ştie n i c i o d a t ă d a c ă o a n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă ( C r ă c i u n u l î n I n s u l e l e C a n a r e , a n g h i l a c u whisky, B U z e u l P r a d o , LSD-ul, d r a g o s t e a î n stil j a p o n e z ) n u v a scoate din t ine o „senzaţ ie" . Nu m a i v o r b i m aici d e s p r e d o r i n ţ ă , n ic i măcar d e s p r e „gustul" sau î n c l i n a ţ i a specifică aflate în j o c , c i i lcspre o cur ioz i ta te g e n e r a l i z a t ă a c t i v a t ă de o o b s e s i e difuză -rute „fun morality" sau i m p e r a t i v u l a m u z a m e n t u l u i , al e x p l o a t ă r i i p iuă la u l t i m a p i c ă t u r ă a posibi l i tăţ i lor de a v i b r a , de a te b u c u r a , de a fi răsplăt i t .

u n a n s a m b l u d e o p e r a ţ i u n i d e s t i n a t e asigurări i u n u i a n u m e lip de c o m u n i c a r e î n t r e indivizi ş i g r u p u r i . La fel se î n t î m p l ă cu con» s u m u l : un sistem bio-funcţional ş i b i o - e c o n o m i c de b u n u r i ş i prod u s e (nivelul b iologic al nevoi i şi al subzistenţei) este în locui t cu u n s istem sociologic d e s e m n e (nivelul specific c o n s u m u l u i ) . Iar funcţ ia f u n d a m e n t a l ă a c irculaţ ie i reg la te o b i e c t e l o r şi a bunuri lor este aceeaşi ca p e n t r u femei sau cuvinte: a s i g u r a r e a u n u l a n u m i t t ip d e c o m u n i c a r e .

V o m reveni a s u p r a d i fe renţe lor î n t r e diverse t ipur i de „limbaj": e le ţ in m a i ales de m o d u l de p r o d u c ţ i e a va lor i lor s u p u s e schimb u l u i ş i de t ipul de div iz iune a m u n c i i c o r e s p u n z ă t o r . Bunur i le sînt, s p r e d e o s e b i r e d e femei, rezu l ta tu l u n e i ac ţ iuni d e producţiei di fer i te de c e a p r i n c a r e se p r o d u c cuvinte le . în c o n s e c i n ţ ă , l a nivelul dis tr ibuţ ie i , b u n u r i l e şi o b i e c t e l e , ca şi cuvinte le şi ca femei le o d i n i o a r ă , c o n s t i t u i e un s istem global, a r b i t r a r ş i c o e r e n t de s e m n e , un sistem cultural c a r e î n l o c u i e ş t e o l u m e c o n t i n g e n ţ ă de n e v o i ş i p lăcer i , o o r d i n e n a t u r a l ă ş i b io logică, cu u n a socială de valor i şi clasificări.

N u î n s e a m n ă c ă a m r e n u n ţ a t l a n o ţ i u n i l e d e nevoie, d e utilitate n a t u r a l ă etc. - este vorba d o a r d e a d e m o n s t r a că n u p e e le sfii sprijină c o n s u m u l , c o n c e p t u l specific societăţii c o n t e m p o r a n e . Iar observaţ ia este valabilă p e n t r u toate societăţile. C e e a ce r ă m î n e semnificativ d i n p u n c t de v e d e r e sociologic p e n t r u n o i , ş i c e e a ce aşază e p o c a n o a s t r ă sub s e m n u l c o n s u m u l u i , este t o c m a i reorganizarea genera l izată a acestui nivel p r i m a r într-un sistem de s e m n e care se dovedeş te a f i u n u l d i n t r e m o d u r i l e specifice, p o a t e chiar modul specific epoci i n o a s t r e de t r e c e r e de la n a t u r ă la cul tură .

Circulaţ ia, c u m p ă r a r e a , v înzarea, a p r o p r i e r e a b u n u r i l o r ş i I o b i e c t e l o r / s e m n e l o r alcătuiesc astăzi l imbajul n o s t r u , c o d u l nostru, ace la p r i n care î n t r e a g a societate comunică ş i îşi vorbeşte. Aceasta este s t r u c t u r a c o n s u m u l u i , limba sa d i n perspect iva căreia nevoi le şi p lăcer i le indiv iduale nu s înt d e c î t nişte efecte de vorbire.

F u n System-wZ sau obligaţia plăcerii

U n a d i n t r e cele mai b u n e dovezi că p lăcerea nu este pr incipiul ş i finalitatea c o n s u m u l u i o const i tuie astăzi const r îngerea instituţio-nalizată la p lăcere la care este s u p u s c o n s u m a t o r u l : nu este vorba d e s p r e un d r e p t sau despre o poftă, ci d e s p r e o datorie cetăţenească.


bugetare pe care le i m p u n e ) a c o r d a t calculului previzional, inves

tiţiilor şi c o m p o r t a m e n t u l u i capital is t „de bază" . Et ica r a ţ i o n a l ă şi

• l i , ! ip l inară c a r e a stat, c o n f o r m lui Weber, la b a z a p r o d u c t i -

v l N i n i i l u i capital is t m o d e r n i n v a d e a z ă astfel u n î n t r e g d o m e n i u

• II ( i e r a p î n ă a c u m străin. I1', g r e u să-ţi dai s e a m a în ce m ă s u r ă dresajul actual în v e d e r e a

i inisiimului s istematic şi o r g a n i z a t este, în secolul XX, echivalentul şi l'ii/iiiigirea marelui dresaj, care a avut loc de-a lungul întregului secol al XlX-lea, al populaţiilor rurale în vederea muncii industriale. Acelaşi I es de ra ţ ional izare a for ţe lor p r o d u c t i v e care s-a p e t r e c u t în in olul al XlX-lea în sec toru l producţiei îşi găseşte î m p l i n i r e a în «croiul XX în s e c t o r u l consumului. S is temul indust r ia l , d u p ă ce a lltcializat m a s e l e ca forţe de m u n c ă , t r e b u i a să m e a r g ă m a i d e p a r te p e n t r u a se împl in i , socializîndu-le (contro l îndu- le , altfel spus) i i l'orţe de c o n s u m . Micii e c o n o m i sau c o n s u m a t o r i i a n a r h i c i de

• Im;lintea războiului , l iberi să c o n s u m e sau n u , nu m a i au ce

• .iuta în acest sistem. Inlreaga ideolog ie a c o n s u m u l u i vrea să ne facă să c r e d e m că

n u intrat într-o n o u ă e r ă ş i c ă o „revoluţie" u m a n ă definitivă • pară vîrsta d u r e r o a s ă şi e r o i c ă a P r o d u c ţ i e i de vîrsta eufor ică a

(Consumului, în care O m u l ş i d o r i n ţ e l e sale au p r i o r i t a t e . Nici vorbă. P r o d u c ţ i a şi C o n s u m u l reprezintă un singur şi mare proces logic de reproducere lărgită a forţelor productive şi de control al acestora. Acest imperativ, care este cel al s i s temului , se s t r e c o a r ă în m e n t a -l i i a ( i , î n et ica şi ideologia c o t i d i a n ă - î n aceasta rez idă ingeniozitatea lui - s u b f o r m a sa inversă: s u b f o r m a satisfacerii nevoilor, a înfloririi individului , a plăceri i , a a b u n d e n ţ e i e t c . T e m e l e < hel tuie l i i , ale Plăceri i , ale Non-Calculu lu i ( „ C u m p ă r a ţ i a c u m , Dlătiţi m a i t îrziu") au luat locul ce lor „ p u r i t a n e " ale Economis i r i i , a l e Muncii , ale P a t r i m o n i u l u i . D a r n u e vorba d e c î t î n a p a r e n ţ ă d e o Revoluţ ie U m a n ă : d e fapt, este o subst i tu i re d e u z i n t e r n a unui sistem de valori d e v e n i t (relativ) inef icient cu un altul, în ( a d r u l u n u i p r o c e s g e n e r a l ş i a l u n u i sistem în e s e n ţ ă n e s c h i m -l i a l . C e e a ce a r fi p u t u t d e v e n i o n o u ă finalitate a deveni t , golită d e c o n ţ i n u t u l său real, m e d i e r e for ţa tă a r e p r o d u c e r i i s i s temului .

Nevoile şi satisfacţiile c o n s u m a t o r i l o r s înt forţe p r o d u c t i v e , astăzi cons t r înse ş i raţ ional izate ca t o a t e celelalte (forţa de m u n c ă e t c ) . D i n t o a t e u n g h i u r i l e d i n care l-am a b o r d a t (superf ic ia l) ,

Consumul ca emergenţă şi control al noilor forţe productive

C o n s u m u l n u este, aşadar, d e c î t u n sector aparent dezorganiza d e o a r e c e , c o n f o r m definiţ iei lui Emi le D u r k h e i m , n u este guve n a t de regul i fo rmale ş i p a r e d e s t i n a t lipsei de m ă s u r ă ş i conţi i g e n ţ e i indiv iduale a nevoilor. Nu este d e l o c , aşa c u m ni-i m a g i n ă m în g e n e r a l (fapt p e n t r u c a r e „şti inţei" e c o n o m i c e î r e p u g n ă să vorbească d e s p r e e l ) , o z o n ă m a r g i n a l ă de indete i m i n a r e în care individul, c o n s t r î n s în rest de regul i le sociale, a recîşt iga î n sfîrşit, î n sfera „privată", î n m o m e n t e l e î n care n u m i e d e c î t el cu sine, o mar jă de l iber ta te şi de a c ţ i u n e personal;" C o n s u m u l este un c o m p o r t a m e n t activ ş i colectiv, o consU"îngert o m o r a l ă , o inst i tuţ ie. Este un sistem de valori, cu t o t c e e a c î n s e a m n ă e l ca funcţie de i n t e g r a r e în g r u p ş i de c o n t r o l social.

S o c i e t a t e a de c o n s u m este t o t o d a t ă o socie tate în c a r e c o n s u m u l se învaţă, este o soc ie ta te de dresaj colectiv în v e d e r e c o n s u m u l u i - a d i c ă un m o d n o u ş i specific de socializareîn r a p o r t c u a p a r i ţ i a u n o r n o i forţe p r o d u c t i v e ş i c u r e s t r u c t u r a r e a m o n o pol i s tă a u n u i sistem e c o n o m i c d e m a r e p r o d u c t i v i t a t e .

C r e d i t u l j o a c ă aici u n r o l d e t e r m i n a n t , c h i a r d a c ă n u o face d e c î t p a r ţ i a l î n pr iv inţa b u g e t e l o r d e chel tu ie l i . C o n c e p ţ i a care stă la b a z a lui este e x e m p l a r ă , căci, s u b p r e t e n ţ i a de a răsplăt i , de a facilita accesu l la a b u n d e n ţ ă , de a î n c u r a j a m e n t a l i t a t e a h e d o ni s tă ş i „ d e a o e l ibera d i n c h i n g i l e vechi lor t a b u u r i a le e c o n o misirii e t c " , c r e d i t u l este, d e fapt, u n dresaj s o c i o - e c o n o m i c s i s tematic în v e d e r e a e c o n o m i s i r i i for ţate ş i a ca lcu lu lu i e c o n o m i c l a c a r e s în t s u p u s e g e n e r a ţ i i d e c o n s u m a t o r i care , altfel, a r f i s c ă p a t de p lani f icarea cerer i i ş i a r f i d e v e n i t i n e x p l o a t a b i l i ca forţă d e c o n s u m . C r e d i t u l este u n p r o c e s d i sc ip l inat d e şantaj a l e c o n o m i s i r i i ş i de r e g u l a r i z a r e a c e r e r i i - la fel c u m m u n c a salar ia tă a fost un p r o c e s r a ţ i o n a l de şantaj a l forţei de m u n c ă ş i de m u l t i p l i c a r e a product iv i tă ţ i i . E x e m p l u l ci tat de G a l b r a i t h - al f i l ip inezi lor pe c a r e s i s temul i-a făcut, mot iv îndu-i să c o n s u m e , d i n pasivi ş i n o n ş a l a n ţ i c u m e r a u , m î n ă de l u c r u m o d e r n ă - este o s t ră luci tă d o v a d ă a valorii tact ice a c o n s u m u l u i reglat, forţat, instrui t , s t i m u l a t î n o r d i n e a s o c i o - e c o n o m i c ă m o d e r n ă . Aceasta s-a real izat, d u p ă c u m a r a t ă M a r c A l e x a n d r e în revista La Nef („Despre soc ie ta tea de c o n s u m " ) , p r i n dresa jul mental al maselor, p r i n i n t e r m e d i u l c r e d i t u l u i ( c u d i sc ip l ina ş i c o n s t r î n g e r i l e


c o n s u m u l ne-a a p ă r u t , s p r e d e o s e b i r e de i d e o l o g i a trăi tă, ca o d i m e n s i u n e a c o n s t r î n g e r i i :

1. D o m i n a t ă de constringerea de semnificaţie, la nivelul anali/ol s t r u c t u r a l e .

2 . D o m i n a t ă d e constringerea d e producţie ş i d e c i rcui tu l d l p r o d u c ţ i e î n anal iza s t rategică ( soc io-economico-pol i t ică) .

A b u n d e n ţ a ş i c o n s u m u l n u ţ in, î n consec inţă , d e U t o p i a realizată, c i r e p r e z i n t ă o n o u ă s i tuaţ ie obiectivă, g u v e r n a t ă de aceleaşi p r o c e s e f u n d a m e n t a l e , d a r s u p r a d e t e r m i n a t ă d e o n o u ă moral; ! - to tu l c o r e s p u n z î n d u n e i noi sfere a for ţe lor p r o d u c t i v e pe calo de r e i n t e g r a r e c o n t r o l a t ă în acelaşi s is tem lărgit. In acest sens, nu există „ P r o g r e s " obiectiv (şi nici, a fortiori, „Revoluţ ie") : t o t u l e la fel, şi î n c ă ceva pe d e a s u p r a . Rezul ta tu l este ambiguitatea totală a A b u n d e n ţ e i şi a C o n s u m u l u i , vizibilă ch iar la nivelul cot id ianulu i : a m b e l e s în t t ră i te s imul tan ca mit ( d o m n i e a fericirii, d i n c o l o de istorie şi de m o r a l ă ) şi suportate ca un proces obiectiv de adaptare la u n n o u t i p d e c o m p o r t a m e n t colectiv.

D e s p r e c o n s u m u l ca obligativitate civică - Ei senhower , 1958: „într-o socie tate l iberă, g u v e r n u l încura jează cel m a i m u l t creşt e r e a e c o n o m i c ă a t u n c i c î n d încura jează efortul indivizi lor şi al g r u p u r i l o r private. Banii nu vor f i n i c i o d a t ă che l tu i ţ i cu atita chibzuia lă de căt re stat c u m ar face-o c o n t r i b u a b i l u l , d a c ă ar f i e l ibera t de p o v a r a impozi te lor" . T o t u l se p e t r e c e ca ş i c u m consumul , fără a const i tu i o i m p u n e r e d i rectă , ar p u t e a î n l o c u i în m o d eficient i m p o z i t u l ca pres ta ţ ie socială. „Cu cele 9 m i l i a r d e de do lar i r e p r e z e n t i n d d e d u c e r i fiscale, a d a u g ă revista Time, consum a t o r i i s-au d u s s ă c a u t e p r o s p e r i t a t e a î n ce le d o u ă m i l i o a n e d e m a g a z i n e cu a m ă n u n t u l [ . . . ] . Au î n ţ e l e s că le stă în p u t e r e să d e t e r m i n e creş terea e c o n o m i c ă în locuindu-ş i vent i la toru l c u u n a p a r a t de a e r c o n d i ţ i o n a t . Au asigurat explozia d i n 1954 cum-p ă r î n d c inci m i l i o a n e d e televizoare por tab i le , u n m i l i o n ş i j u m ă tate de cuţ i te e lectr ice de tăiat c a r n e a e tc . " Pe scurt, şi-au î n d e p l i n i t d a t o r i a civică. „Thrift is unamerican"', s p u n e a Whyte : „A e c o n o m i s i es te a n t i a m e r i c a n " .

D e s p r e n e v o i c a for ţe p r o d u c t i v e , e c h i v a l e n t u l „ z ă c ă m i n t e l o r d e m î n ă d e l u c r u " ale e p o c i i e r o i c e - î n r e c l a m a p e n t r u publicit a t e a la c inematogra f : „ C i n e m a t o g r a f u l vă p e r m i t e , d a t o r i t ă e c r a n e l o r g igant ice , s ă v ă p r e z e n t a ţ i p r o d u s u l aşa c u m e : culor i ,


lipinic, ambala j . în cele 2.500 de săli aflate în reg ie publ ic i tară I n t r ă 3.500.000 d e spectator i s ă p t ă m î n a l . 6 7 % d i n t r e ei a u î n t r e 15 ţi .'15 de an i . Sînt consumatori în deplinătatea nevoilor, care vor şi p o t ni) c u m p e r e . . . " . î n t o c m a i : s înt fiinţe în p l ină forţă ( d e m u n c ă ) .

funcţia logistică a individului

„Individul serveşte s i s temul i n d u s t r i a l n u a d u c î n d u - i o f r a n d a e c o n o m i i l o r lui ş i f u m i z î n d u - i capi ta lu l , c i c o n s u m î n d u - i p r o d u -icle. Nu există, de altfel, n ic i o a l tă activitate rel igioasă, po l i t ică m i u m o r a l ă p e n t r u care e l s ă benef ic ieze d e o p r e g ă t i r e m a i c o m p l e x ă , m a i savantă şi m a i cos t i s i toare" ( G a l b r a i t h ) .

Sistemul a r e nevoie d e o a m e n i c a m u n c i t o r i ( m u n c ă salar iată), i a surse de e c o n o m i i ( impozi te , î m p r u m u t u r i e t c ) , d a r d i n ce în i v mai m u l t a r e nevoie de o a m e n i în calitate de consumatori. Productivitatea m u n c i i se o r i e n t e a z ă t o t m a i m u l t că t re t e h n o l o g i e ş i organizare, investiţia, d i n ce în ce m a i m u l t s p r e î n t r e p r i n d e r i (cf. uiicolul lui P a u l Fabra, Le Monde, 26 i u n i e 1969, „ S u p e r p r o -lilurile ş i m o n o p o l i z a r e a e c o n o m i i l o r de c ă t r e m a r i l e c o m p a n i i " )

individul ca atare este necesar şi de neînlocuit numai în statutul său de consumator. P u t e m p r e v e d e a un viitor l u m i n o s s i s temului de valori individual is te - al c ă r o r c e n t r u de gravitaţie se d e p l a s e a z ă de la a n t r e p r e n o r ş i de la e c o n o m i i l e indiv iduale, figuri g lor ioase ale capi ta l i smului c o n c u r e n ţ i a l , s p r e c o n s u m a t o r u l individual, dcschizîndu-se în acelaşi t imp totalităţi i indivizilor - în m ă s u r a ext inderi i s t r u c t u r i l o r t e h n o - b i r o c r a t i c e .

î n s tadiul c o n c u r e n ţ i a l , cap i ta l i smul s e baza c u m p u t e a p e u n sistem de valori individual is te a m e s t e c a t e cu a l t ruism. I luzia u n e i moral i tăţ i sociale a l t ruis te ( m o ş t e n i t ă de la sp i r i tua l i ta tea tradiţională) v e n e a să „şteargă" a n t a g o n i s m u l r a p o r t u r i l o r sociale. „Legea m o r a l ă " rezu l ta d i n a n t a g o n i s m e indiv iduale, aşa c u m „legea p i e ţ e i " r e z u l t a d i n p r o c e s e l e c o n c u r e n ţ i a l e : e a m e n ţ i n e a iluzia u n u i echi l ib ru . M î n t u i r e a ind iv idua lă î n c o m u n i t a t e a t u t u r o r creşt ini lor, d r e p t u l ind iv idua l l imitat d e d r e p t u l celorlalţi - am c r e z u t m u l t ă v r e m e în t o a t e astea. Astăzi, însă, es te imposibil: la fel c u m „piaţa l iberă" a d i s p ă r u t , pract ic , în favoarea c o n t r o l u l u i m o n o p o l i s t , etat ist sau b i rocra t ic , ideo log ia a l t ruis tă n u m a i e d e a juns p e n t r u a res t i tu i u n m i n i m u m d e i n t e g r a r e


socială. Nici o altă ideo log ie colectivă nu a v e n i t să înlocuiască aceste valori. N u m a i c o n s t r î n g e r e a colectivă a s tatului p o a t e s u g r u m a e x a c e r b a r e a individual ismelor . D e u n d e contradicţ ia p r o f u n d ă a societăţii civile şi pol i t ice s u b f o r m a „societăţii de c o n s u m " : s is temul este for ţat să p r o d u c ă t o t m a i m u l t individ u a l i s m c o n s u m a t o r , pe care însă este cons t r îns să-1 r e p r i m e cu t o t m a i m a r e d u r i t a t e . Această c o n t r a d i c ţ i e n u p o a t e f i rezolvata d e c î t p r i n t r - u n surp lus de ideo log ie altruistă (aceasta, la r îndul ei, b i rocrat izată : „lubrif iere socială" p r i n so l ic i tudine, redistrib u i r e , dar, g ra tu i ta te , î n t r e a g a p r o p a g a n d ă a carităţi i şi a relaţii lor u m a n e ) 1 . I n t r a t ă e a însăşi î n s i s temul c o n s u m u l u i , nici aceasta n u ar m a i f i de ajuns p e n t r u a-1 echi l ibra .

C o n s u m u l este u n p u t e r n i c e l e m e n t d e c o n t r o l social (pr in a t o m i z a r e a indivizi lor c o n s u m a t o r i ) , d a r d e t e r m i n ă , t o c m a i pr in aceasta, n e c e s i t a t e a u n e i constringeri birocratice t o t m a i p u t e r n i c e a s u p r a p r o c e s e l o r de c o n s u m - c o n s u m c a r e va fi, în consec inţă , exa l ta t cu t o t m a i m u l t e n t u z i a s m ca domnie a libertăţii. Nu vorn m a i p u t e a ieşi d i n acest p r o c e s .

A u t o m o b i l u l ş i c i r c u l a ţ i a s în t e x e m p l u l - c h e i e a l t u t u r o r a c e s t o r c o n t r a d i c ţ i i : p r o m o v a r e a fără l imite a c o n s u m u l u i individua l , a p e l u r i d i s p e r a t e la r e s p o n s a b i l i t a t e colectivă ş i la m o r a l i ta te socială, c o n s t r i n g e r i t o t m a i severe . P a r a d o x u l este u r m ă t o r u l : nu p o ţ i să-i r e p e ţ i l a inf init c o n s u m a t o r u l u i că „nivelul c o n s u m u l u i este m ă s u r a j u s t ă a m e r i t u l u i social" ş i să-i cer i un al t t ip de r e s p o n s a b i l i t a t e socială, căci, p r i n e for tu l lui de cons u m indiv idual , e l îşi a s u m ă de ja d i n p l i n aceas tă responsabi l i ta te socială. î n c ă o dată , c o n s u m u l este o muncă în folosul comunităţii.

C o n s u m a t o r u l este c h e m a t şi m o b i l i z a t ca muncitor, şi la acest nivel ( în aceeaş i m ă s u r ă în c a r e a fost ş i la nivelul „ p r o d u c ţ i e i " ) . N-ar t r e b u i , totuşi , să-i cer i „ m u n c i t o r u l u i d i n c î m p u l consum u l u i " să-şi sacrifice salariul ( p r o p r i i l e satisfacţii indiv iduale) p e n t r u b i n e l e colectivităţii . U n d e v a î n s u b c o n ş t i e n t u l l o r social, m i l i o a n e l e d e c o n s u m a t o r i a u u n soi d e i n t u i ţ i e p r a c t i c ă 1 aces tui n o u s ta tu t d e m u n c i t o r a l ienat , s înt î n d r i t u i ţ i s ă interp r e t e z e î n m o d s p o n t a n c a misti f icare a p e l u l l a sol idar i tate p u b l i c ă , iar rez i s tenţa lor t e n a c e p e acest p l a n n u face d e c î t s ă

1. Asupra acestui p u n c t , vezi mai j o s „Mistica solicitudinii".


n a d u c ă un reflex de a p ă r a r e politică. „Egoismul f u r i b u n d " al i o n s u m a t o r u l u i î n s e a m n ă , de a s e m e n e a , p e r c e p ţ i a vagă ş i i onşt ient izată a faptu lu i de a f i , în c i u d a o r i c ă r u i p a t o s al a b u n denţe i ş i a l b u n ă s t ă r i i , n o u l e x p l o a t a t a l t impuri lor m o d e r n e , faptul că aceas tă rez i s tenţă ş i acest „egoi sm" c o n d u c s i s temul la i ontradicţ i i inso lubi le c ă r o r a e l n u l e r ă s p u n d e d e c î t p r i n c o n -Miîngeri t o t m a i m a r i n u face d e c î t s ă c o n f i r m e c o n s u m u l c a imens c î m p politic, a cărui analiză, u l t e r i o a r ă şi s i m u l t a n ă cu a c e e a I p r o d u c ţ i e i , r ă m î n e de făcut.

în t regul discurs a s u p r a c o n s u m u l u i d o r e ş t e să t r a n s f o r m e c o n s u m a t o r u l în t r-un O m Universa l , î n t r u c h i p a r e g e n e r a l ă , ideală şi definitivă a Speciei U m a n e , iar c o n s u m u l , în p r e m i s e l e unei „eliberări u m a n e " care s-ar î m p l i n i în locul ş i în c iuda eşecului u n e i e l iberări polit ice ş i sociale. D a r c o n s u m a t o r u l nu a r e nimic dintr-o fiinţă universală: el este o fiinţă polit ică şi socială, o loiţă product ivă - şi, astfel, re lansează nişte p r o b l e m e istorice^fundamenta le : a c e e a a propr ie tă ţ i i mi j loacelor de c o n s u m (şi nu a mijloacelor de p r o d u c ţ i e ) , a responsabi l i tăţ i i e c o n o m i c e (responsabilitate faţă de conţinutul p r o d u c ţ i e i ) etc. Se mani fes tă aici, în m o d latent, crize p r o f u n d e ş i n o i contradicţ i i .

Kgo consumans

l'înă a c u m , nicăier i sau a p r o a p e nicăieri , cu excepţ ia cîtorva greve ale g o s p o d i n e l o r a m e r i c a n e şi a d i s t ruger i i s p o r a d i c e a b u n u -i i I or de c o n s u m (mai 1968 - No Bra Day, c î n d a m e r i c a n c e l e şi-au urs în p u b l i c s u t i e n e l e ) , aces te c o n t r a d i c ţ i i n-au ieşit la suprafaţă . ,Şi t r e b u i e spus că t o t u l se î n d r e a p t ă î m p o t r i v a lor. „Ce r e p r e z i n t ă c o n s u m a t o r u l î n l u m e a m o d e r n ă ? N i m i c . Ce-ar p u t e a r e p r e zenta? T o t u l sau a p r o a p e t o t u l . P e n t r u c ă r ă m î n e s i n g u r a lă tur i de m i l i o a n e de alţi solitari, se află la c h e r e m u l t u t u r o r in te reselor" ( c o t i d i a n u l Le Cooperateur, 1965) . Şi t r e b u i e spus că ideologia individualistă j o a c ă aici o car te m a r e (chiar d a c ă am văzut care-i s înt contradicţ i i le) . E x p l o a t a r e a p r i n deposedare ( d e forţa de m u n c ă ) , p e n t r u că are de-a face cu sectorul colectiv, acela a l m u n cii sociale, se dovedeşte (de la un a n u m i t p r a g î n c o l o ) solidari-z.antă. Ea d u c e la o conş t i in ţă de clasă (relat ivă). Posedarea dirijată a obiecte lor şi a b u n u r i l o r de c o n s u m este însă individualizantă,


Personalizarea «nu Cea Mai Mică Diferenţă Marginală (C.M.M.D.M.)

Iii be or not to be myself

„Nu există femeie , or ic î t de exigentă ar fi, care să nu-şi p o a t ă satis-I ' h c c gustur i le şi dorinţele specifice personalităţii ei c u u n M e r c e d e s -Hei i/J De la n u a n ţ a tapi ţer ie i , d e s i g n u l ş i culor i le caroser ie i p î n ă In capace şi la n e n u m ă r a t e l e facilităţi pe care le oferă dotăr i l e stan

dard sau opţionale. Cît d e s p r e b ă r b a t , deşi el se g î n d e ş t e m e r e u la ctlilăţile t e h n i c e şi la p e r f o r m a n ţ e l e maşinii sale, va p u t e a satis-IJtce liniştit d o r i n ţ e l e soţiei şi se va simţi m î n d r u a u z i n d complimentele la adresa b u n u l u i său gust. Vă p u t e ţ i a lege n u a n ţ a I n e l e ra tă p e n t r u Mercedes-Benz-ul d u m n e a v o a s t r ă d int r-o ofer tă i l e 7 6 d e cu lor i ş i v a r i a n t a d e d e s i g n i n t e r i o r d i n t r e cele 697 d e i «îmbinaţii de g a r n i t u r i . . . "

„Să-ţi găseşti personal i ta tea, să ştii s-o afirmi î n s e a m n ă să descoperi p l ă c e r e a de a fi într-adevăr tu însăţi. N-ai nevoie de mare

lucru. Eu am c ă u t a t î n d e l u n g şi mi-am d a t s e a m a că o nuanţă puţin

mul deschisă a p ă r u l u i m e u e de ajuns p e n t r u a-1 a r m o n i z a per fec t 111 tenul, cu ochi i . Am găsit acest b l o n d în g a m a ş a m p o n u l u i colo-i.inl Recital ! [...] Cu b l o n d u l Recital, atît de natural, nu m-am 'ii l i imbat d e l o c : sînt eu î n s ă m i mai mult ca niciodată."

Aceste d o u ă tex te ( p r i n t r e a t î t e a al tele) s înt ex t rase p r i m u l din Le Monde, al d o i l e a d i n t r - u n m i c s ă p t ă m î n a l p e n t r u femei . Prestigiul ş i s t a n d i n g u l pe c a r e m i z e a z ă s înt fără p e r e c h e : de ia înmptuosul M e r c e d e s 300 SL la „ n u a n ţ a p u ţ i n m a i d e c h i s ă " a ' i .miponului Recital se d e c l i n ă o î n t r e a g ă i e r a r h i e socială, iar cele d o u ă f emei l u a t e ca e x e m p l u î n ce le d o u ă tex te n u se vor î n t i l n i i i i s i g u r a n ţ ă n i c i o d a t ă ( p o a t e la C l u b M e d i t e r r a n e e , c i n e ştie?). ( ) î n t t e a g ă societate le d e s p a r t e , d a r le u n e ş t e aceeaşi const t în-(ţere la d i ferenţ iere, la personalizare. U n a este „A", cealaltă este „non-A", d a r s c h e m a valorii „ p e r s o n a l e " este aceeaşi p e n t r u . imbele ş i p e n t r u n o i toţi cei care n e c r o i m u n d r u m î n j u n g l a „personalizată" a mărfur i lor „opţ ionale" , c ă u t i n d cu d i s p e r a r e l i nidul d e t e n care v a p u n e î n va loare n a t u r a l e ţ e a c h i p u l u i nos t ru , acel ceva care va i lustra idiosincrazii le noas t re p r o f u n d e , d i fe renţa i are ne va face să r e d e v e n i m n o i înş ine .

deso l idar izam; ! , de i s tor izantă . în cal i tate de p r o d u c ă t o r ş i pr in însăşi diviziunea m u n c i i , m u n c i t o r u l î i p r e s u p u n e pe ceilalţi: e x p l o a t a r e a este a tu turor . în calitate de c o n s u m a t o r , o m u l redevine solitar, prizonier, în cel m a i b u n caz gregar ( p r o g r a m u l TV u r m ă r i t î n familie, p u b l i c u l s t a d i o a n e l o r sau a l c i n e m a t o g r a f e l o r e t c ) . S t r u c t u r i l e c o n s u m u l u i s înt în acelaşi t i m p foar te f luide ş i n e p e r m i s i v e . P u t e m i m a g i n a o coal izare a a u t o m o b i l i ş t i l o r î m p o t r i v a taxei d e d r u m u r i ? U n p r o t e s t colectiv împotr iva televiziunii? F iecare d i n t r e m i l i o a n e l e de t e l e s p e c t a t o r i p o a t e l i î m p o t r i v a publ ic i tăţ i i televizate, aceasta însă nu va î n c e t a să f ie difuzată. D e o a r e c e c o n s u m u l este î n p r i m u l r î n d o r c h e s t r a t c a un d i scurs de s ine c a r e t inde să se e p u i z e z e , cu t o t cu satisfacţiile ş i d e c e p ţ i i l e lui, î n acest s c h i m b m i n i m a l . O b i e c t u l d e c o n s u n i izolează. Sfera privată este l ipsită de negat iv i ta te c o n c r e t ă p e n t r u că se î n c h i d e a s u p r a p r o p r i i l o r obiecte care, în c e e a ce le priveşte, nu p o s e d ă aşa ceva. Este s t r u c t u r a t ă d i n exterior, p r i n s istemul de p r o d u c ţ i e a cărui strategie a d o r i n ţ e i (care la acest nivel nu mai este ideolog ică, c i t o t pol i t ică) i n v a d e a z ă de astă d a t ă mater ial i ta tea ex i s tenţe i n o a s t r e , m o n o t o n i a ş i l ipsur i le ei. Atunci , o b i e c t u l de c o n s u m dis t inge, c u m am văzut, o stratif icare statutară : d a c ă nu m a i izolează, d i ferenţ iază, le aplică în mod colectiv

c o n s u m a t o r i l o r un c o d , fără a suscita p r i n aceas ta ( b a d i m p o trivă) v r e o solidaritate colectivă.

în m a r e , aşadar, c o n s u m a t o r i i s înt, aşa c u m i-am p r e z e n t a t mai sus, i n c o n ş t i e n ţ i şi dezorganizaţ i , c u m vor f i fost m u n c i t o r i i de la î n c e p u t u l secolului a l XlX-lea. în această cal i tate, s înt celebraţ i , flataţi, c înta ţ i p r e t u t i n d e n i d e că t re n o i i apostol i , s u b n u m e l e d e „ O p i n i e Publică", real i tate mistică, prov idenţ ia lă şi „suverană". Aşa c u m P o p o r u l este glorificat de căt re D e m o c r a ţ i e at î ta v r e m e cît o a c c e p t ă (adică atîta v r e m e cît nu interv ine pe s c e n a poli t ică ş i socia lă), c o n s u m a t o r i l o r le este r e c u n o s c u t ă suverani ta tea („Po-

werful consumer", aşa c u m s p u n e K a t o n a ) , în m ă s u r a în c a r e nu ţin să şi-o mani fes te pe s c e n a socială. P o p o r u l s înt m u n c i t o r i i , atîta v r e m e cît s înt dezorganizaţ i . C o n s u m a t o r i i s înt Publ icul , O p i n i a Publ ică, at î ta v r e m e cît se m u l ţ u m e s c să c o n s u m e .


T o a t e contradicţ i i le acestei t e m e , f u n d a m e n t a l ă p e n t r u c o n s u m , s înt vizibile în a c r o b a ţ i a d i s p e r a t ă a lexicului care o exprl-m ă , î n p e r m a n e n t a î n c e r c a r e d e s inteză m a g i c ă ş i imposibilii, D a c ă eşti cineva, c u m p o ţ i să-ţi „găseşti" p e r s o n a l i t a t e a ? Şi, în

v r e m e ce p e r s o n a l i t a t e a te b î n t u i e , tu u n d e te afli? D a c ă eşti IU însuţ i , t r e b u i e să fi i „cu a d e v ă r a t " - a t u n c i , d a c ă eşti d u b l a t de un

fals „sine", e suficientă „o n u a n ţ ă p u ţ i n m a i deschisă" p e n t r u .1 rest i tui u n i t a t e a m i r a c u l o a s ă a f i inţei? Ce vrea să s p u n ă acest b l o n d „atît" de natural? E n a t u r a l sau n u ? Iar d a c ă s înt eu însămi, c u m p o t f i astfel „mai m u l t c a n ic iodată"? Aşadar, ier i n u e ram î n c ă î n t r u t o t u l eu? P o t eu să mă ridic la p u t e r e a a d o u a , p o t sil m ă înscr iu c a valoare a d ă u g a t ă î n m i n e însămi , c a u n fel d e plus< va loare î n activul u n e i î n t r e p r i n d e r i ? A m p u t e a găsi m i i d e exemple a le acestei false logici, a le acestei c o n t r a d i c ţ i i i n t e r n e caro m a c i n ă astăzi tot c e e a ce a r e de-a face cu personal i ta tea . Dar, s p u n e Riesman, „ceea ce se c e r e astăzi cel m a i m u l t nu e nici maşin ă , n ic i avere, n ic i o p e r ă : este o p e r s o n a l i t a t e " . C u l m e a acestor l itanii m a g i c e ale personal i tă ţ i i este at insă d e î n d e m n u l

P E R S O N A L I Z E A Z Ă - Ţ I S I N G U R A P A R T A M E N T U L !

Această f o r m u l ă „ s u p e r g î n d i t ă " ( a s e p e r s o n a l i z a p e s i n e . . . î n p e r s o a n ă e t c ! ) p u n e c ireaşă p e tor t . T o a t ă aceas tă r e t o r i c ă s e zba te în imposibi l i ta tea de-a o s p u n e , s u s ţ i n î n d faptu l că nu există nici o persoană. „ P e r s o a n a " în v a l o a r e abso lută , cu t răsă tur i le ei i r e d u c t i b i l e ş i cu g r e u t a t e a specifică, aşa c u m o î n t r e a g ă t radi ţ ie o c c i d e n t a l ă a făurit-o ca m i t o r d o n a t o r al S u b i e c t u l u i , cu pasiu n i l e , vo inţa , c a r a c t e r u l s a u . . . b a n a l i t a t e a ei, a c e a s t ă p e r s o a n ă este absentă , m o a r t ă , ştearsă d i n universul n o s t r u funcţ iona l . Şi t o c m a i a c e a s t ă p e r s o a n ă a b s e n t ă , aceas tă i n s t a n ţ ă p i e r d u t ă u r m e a z ă să se „personal izeze" . Această f i inţă ră tăc i tă se va reconstitui in abstracto, p r i n forţa s e m n e l o r , în evanta iu l i m e n s al difer e n ţ e l o r , î n M e r c e d e s , î n „ n u a n ţ a p u ţ i n m a i deschisă", într-o m u l ţ i m e de alte s e m n e a d u n a t e laolaltă, cons te la te p e n t r u a r e c r e a o individualitate de sinteză şi, la u r m a u r m e i , p e n t r u a se dizolva î n a n o n i m a t u l cel m a i n e g r u , căci d i f e r e n ţ a este p r i n def iniţ ie ceva c e n u a r e n u m e .


ftnducţia industrială a diferenţelor

l'liblic itatea lua tă în ansamblul ei nu a r e sens, n u m a i semnificaţii. uficaţiile (şi c o m p o r t a m e n t e l e la care se referă) nu s înt nicio

dată personale, ci în î n t r e g i m e diferenţiale, marg ina le şi combinatul ii. Ţin, adică, de producţia industrială a diferenţelor- p roces p r i n

in s-ar defini, cred, cu cea m a i m a r e forţă sistemul consumului. I >ilerenţele r e a l e c a r e m a r c a u p e r s o a n e l e l e t r a n s f o r m a u în

lilşlc f i inţe contradictorii. D i f e r e n ţ e l e „ p e r s o n a l i z a n t e " nu m a i iipuii indivizii u n i i a l tora, se i e r a r h i z e a z ă t o a t e pe o scară n e d e -IIui!ii ş i c o n v e r g s p r e nişte modele, p o r n i n d de la c a r e s în t p r o duse ş i r e p r o d u s e în m o d subtil. Astfel că a te d i ferenţ ia î n s e a m n ă tocmai a te afilia u n u i m o d e l , a te defini p r i n re fe r in ţă la un model abstract, la o f igură c o m b i n a t o r i e care ţ ine de m o d ă şi, deci, a a b a n d o n a în felul acesta or ice d i f e r e n ţ ă reală, o r i c e singu-wrilate care nu a p a r e d e c î t în re laţ ia c o n c r e t ă , conf l ic tuală cu I cilalţi şi cu l u m e a . Aici r e z i d ă m i r a c o l u l şi t ragicul d i ferenţ ier i i . Aşa se face că î n t r e g u l p r o c e s de c o n s u m este g u v e r n a t de p r o ducţia d e m o d e l e m u l t i p l i c a t e artificial (ca m ă r c i l e d e de ter-nnt), u n d e t e n d i n ţ a m o n o p o l i s t ă este aceeaşi ca în celelal te ieri o a r e de p r o d u c ţ i e . Există astăzi o concentrare monopolistă a pro-diicj.iei de diferenţe.

F o r m u l ă a b s u r d ă : m o n o p o l u l ş i d i f e r e n ţ a s înt logic i n c o m -mtib i le . F a p t u l c ă p o t f i c o n j u g a t e s e î n t î m p l a t o c m a i p e n t r u c ă di ferenţe le nu s înt rea le şi, în loc de a def ini o a n u m i t ă f i inţă, e le nu scot la iveală d e c î t a c c e p t a r e a u n u i c o d ş i i n t e g r a r e a aces tuia iiilr-o scară m o b i l ă de valori.

Există î n „ p e r s o n a l i z a r e " u n efect a s e m ă n ă t o r „natura l izăr i i " , pe care-1 v e d e m activ p r e t u t i n d e n i în m e d i u l î n c o n j u r ă t o r ş i care c o n s t ă în a res t i tu i n a t u r a ca s e m n d u p ă ce a fost l i c h i d a t ă ca natură. Astfel, se î n t î m p l a ca o p ă d u r e să fie tăiată p e n t r u a face loc construcţ ie i u n u i „Oraş V e r d e " u n d e se vor p l a n t a cîţiva copaci r a r e vor d a u n a e r „ n a t u r a l " . „ N a t u r a l u l " , care o b s e d e a z ă publ icitatea, es te un efect de „make-up": „Ultra-Beauty vă g a r a n t e a z ă un machiaj catifelat, uni tar , d u r a b i l , care va confer i t e n u l u i d u m n e a voastră a c e a s t ră lucire naturală la c a r e visaţi!". „Sînt sigur, soţia m e a nu se m a c h i a z ă ! " „Această u m b r ă de fard invizibilă ş i totuşi p r e z e n t ă . " La fel, „ funcţ ional izarea" u n u i o b i e c t es te o abs t racţ ie c o e r e n t ă c a r e se s u p r a p u n e ş i î n l o c u i e ş t e p r e t u t i n d e n i funcţ ia sa


obiect ivă („ funcţ ional i ta tea" n u es te v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , c v a l o a r e / s e m n ) .

L o g i c a persona l izăr i i es te aceeaş i : astfel, p e r s o n a l i z a r e a este c o n t e m p o r a n ă c u n a t u r a l i z a r e a , funcţ iona l izarea , cul tural izarea e tc . P r o c e s u l g e n e r a l s e p o a t e def in i d i n p e r s p e c t i v ă istorică: este c o n c e n t r a r e a i n d u s t r i a l ă m o n o p o l i s t ă c a r e , abolind diferenţele reak d i n t r e o a m e n i , o m o g e n i z î n d p e r s o a n e l e ş i p r o d u s e l e , inaugurează simultan domnia diferenţierii. C a m la fel se î n t î m p l ă cu mişcări le re l ig ioase sau sociale: biserici le ş i inst i tuţ i i le a p a r în u r m a refluxului i m p u l s u r i l o r lor o r i g i n a l e . Şi în acest caz, cultul diferenţei se întemeiază pe pierderea diferenţelor.1

P r o d u c ţ i a m o n o p o l i s t ă m o d e r n ă n u este n i c i o d a t ă , aşadar, n u m a i p r o d u c ţ i e d e b u n u r i , c i î n t o t d e a u n a ş i p r o d u c ţ i e ( m o n o polistă) de relaţi i ş i de d i f e r e n ţ e . O p r o f u n d ă c o m p l i c i t a t e logică leagă m e g a t r u s t u l de m i c r o - c o n s u m a t o r , s t r u c t u r a m o n o p o l i s t ă a p r o d u c ţ i e i de cea „individualistă" a c o n s u m u l u i , căci d i ferenţa „ c o n s u m a t ă " c u care s e h r ă n e ş t e individul este, d e a s e m e n e a , u n u l d i n t r e sectoarele-cheie ale p r o d u c ţ i e i g e n e r a l i z a t e . î n acelaşi t imp, s u b s e m n u l m o n o p o l u l u i , o o m o g e n i t a t e foarte m a r e leagă astăzi diversele c o n ţ i n u t u r i ale p r o d u c ţ i e i / c o n s u m u l u i : b u n u r i , p r o d u s e , servicii, relaţii, d i f e r e n ţ e . T o a t e acestea, a l tădată s e p a r a t e , s înt astăzi p r o d u s e în acelaşi m o d ş i d e o p o t r i v ă destin a t e c o n s u m u l u i .

Există î n c ă , î n p e r s o n a l i t a t e a c o m b i n a t o r i e , u n e c o u a l culturi i c o m b i n a t o r i i pe care l-am evocat m a i sus. La fel c u m aceasta d in u r m ă c o n s t a într-o rec ic lare colectivă, p r i n i n t e r m e d i u l mass m e d i a , a C.M.M.C.C. (Cea Mai Mică C u l t u r ă C o m u n ă ) , per sonal izarea c o n s t ă într-o rec ic lare c o t i d i a n ă a C.M.M.D.M. (Cea Mai

1. La fel se înt împlă şi în d o m e n i u l relaţiilor u m a n e : sistemul se instituie pe baza u n e i l ichidări totale a legături lor personale, a relaţiilor sociale concrete. N u m a i astfel devine el în m o d necesar şi sistematic p r o d u c ă t o r de relaţii (publice, u m a n e e t c ) . P r o d u c e r e a relaţiilor a devenit u n a d i n t r e ramuri le capitale ale producţ ie i . Asta şi p e n t r u că ele nu mai au nimic spontan, căci s înt produse, adică dest inate în m o d necesar, ca tot ceea ce este produs , consum u l u i (spre deosebi re de raporturile sociale, care sînt p r o d u s u l inconşt ient al travaliului social şi nu rezultă dintr-o p r o d u c ţ i e industr ială del iberată şi controlată : acestea nu sînt „consumate" , ci, dimpotrivă, reprez intă locul contradicţiilor sociale). Despre p r o d u c e r e a şi c o n s u m u l de relaţii u m a n e , vezi, mai jos, „Mistica solicitudinii".


Mită D i f e r e n ţ ă M a r g i n a l ă ) : c ă u t a r e a m i c i l o r d i f e r e n ţ e calitative ptiu care se m a r c h e a z ă stilul şi s ta tutul . Aşa înc î t fumaţ i K e n t : „Actorul î l f u m e a z ă î n a i n t e de a i n t r a în scenă, p i lo tu l de curse , înainte de a-şi î n c h i d e casca, p ic toru l , î n a i n t e de a-şi s e m n a pinza, t î n ă r u l p a t r o n , î n a i n t e de a s p u n e nu a c ţ i o n a r u l u i său principal (!) [ . . . ] . De c u m s-a stins ţ igara în sc rumieră , a c ţ i u n e a li declanşează, precisă, calculată, ireversibilă". Sau fumaţ i m a i degrabă un M a r l b o r o , ca acest ziarist „al c ă r u i ed i tor ia l este r.icptat de d o u ă m i l i o a n e de cit i tori" . Aveţi o soţie raf inată şi o Alfa R o m e o 2600 Spr int? D a c ă o să folosiţi ş i G r e e n W a t e r ca a p ă de toaletă, a t u n c i veţi rec lădi t r in i ta tea p e r f e c t ă a m a r e l u i stan-dnig, veţi avea t o a t e î n s e m n e l e n o b l e ţ i i pos t indus t r ia le . Sau luaţi-vă aceleaşi plăci de faianţă p e n t r u b u c ă t ă r i e ca Frangoise I laidy or i acelaşi t ip de aragaz ca Brigit te B a r d o t . Sau p o a t e vreţi nâ aveţi un toas ter c a r e vă pră jeşte p î i n e a cu iniţ ialele n u m e l u i , • ui c ă r b u n e de p icnic cu i e r b u r i de P r o v e n c e . Desigur, dife-icutele „ m a r g i n a l e " s înt ş i ele s u p u s e u n e i subti le ie rarhi i . De la banca de lux cu seifuri în stil Ludovic XVI rezervată u n e i clientele l imitate la 800 de m e m b r i aleşi pe s p r i n c e a n ă ( a m e r i c a n i Care t r e b u i e să-şi păs t reze în c o n t u l c u r e n t m i n i m u m 25.000 de i l i >lari) p î n ă la b i r o u l u n u i d i r e c t o r de f irmă care va f i d e c o r a t în Ml i 1 a n t i c s a u P r e m i e r E m p i r e , în v r e m e ce p e n t r u res tu l c a d r e l o r de c o n d u c e r e ar f i suficient d o a r u n u l e l e g a n t ş i funcţ ional , de la prestigiul a r o g a n t a l vilelor n o i l o r îmbogăţ i ţ i p î n ă la n o n ş a l a n ţ a hainelor d e m a r c ă , toate aceste d i fe renţe m a r g i n a l e e x p r i m ă , d u p ă o lege g e n e r a l ă de distr ibuţ ie a mater ia lu lu i distinctiv (lege pe care se p r e s u p u n e că o ştie t o a t ă l u m e a , m a i b i n e ch iar d e c î t codul p e n a l ) , d i scr iminarea socială cea m a i r i g u r o a s ă . N u to tu l este p e r m i s , iar abater i le de la acest c o d a l di ferenţelor, c a r e , deşi e f luctuant, se manifestă ritualic, s înt r e p r i m a t e . D o v a d ă un e p i s o d .unuzant în care a fost impl icat un r e p r e z e n t a n t c o m e r c i a l c a r e , i umpărîndu-ş i acelaşi M e r c e d e s ca p a t r o n u l lui, a fost i m e d i a t concediat . D u p ă ce a făcut a p e l la just i ţ ie, a fost d e s p ă g u b i t de o i (unisie de arbitraj , d a r n-a fost r e p r i m i t în slujbă. Toţi s înt egali în la(a valorii de î n t r e b u i n ţ a r e a obiectelor, d a r nu ş i în faţa obiectelor ca s e m n e ş i d i ferenţe , acestea f i ind p r o f u n d ierarhizate .


Metaconsumul

Este i m p o r t a n t s ă n e d ă m s e a m a c ă această personal izare, aceas g o a n ă d u p ă s tatut ş i d u p ă s t a n d i n g se bazează pe s e m n e , a d i c ă n pe obiecte sau pe b u n u r i în sine, ci pe diferenţe. N u m a i astfel n p u t e m explica p a r a d o x u l f e n o m e n u l u i de „underconsumption" sau lui „inconspicuous consumption", a d i c ă p a r a d o x u l supradi ferenţ ier prestigiului, care nu se m a i afişează p r i n ostentaţie („conspicuous d u p ă Veblen*), c i p r i n discreţ ie, p r i n s impl i ta te ş i e s tompare c e e a c e n u î n s e a m n ă altceva d e c î t u n s u r p l u s d e lux, d e os tenta ţ i s c h i m b a t ă în c o n t r a r u l ei - d e c i o diferenţă mai subtilă. Diferei ţ i e rea p o a t e l u a a t u n c i f o r m a refuzului obiecte lor , a l re fuzuh „ c o n s u m u l u i " , c e e a c e n u este d e c î t m a n i f e s t a r e a c e a m a i s u b t i a c o n s u m u l u i .

„ D a c ă s în te ţ i u n b u r g h e z c u s tare, n u v ă d u c e ţ i l a Q u a t r e -Saisons [ . . . ] . Lăsaţi Quat re-Sa i sons t i n e r e l o r c u p l u r i î n n e b u n i t e d u p ă bani i pe care nu-i au, s tudenţi lor, secretarelor, vînzătoarelor, m u n c i t o r i l o r care s-au săturat să trăiască în mizer ie [ . . . ] , t u t u r o r ace lora care vor m o b i l e d r ă g u ţ e p e n t r u că u r î ţ e n i a e obos i toare, d a r care vor, de a s e m e n e a , m o b i l e s imple, p e n t r u că le e g roază de a p a r t a m e n t e l e p r e t e n ţ i o a s e . " C i n e va r ă s p u n d e acestei invitaţii perverse? V r e u n m a r e b u r g h e z , p o a t e , sau v r e u n i n t e l e c t u a l c a r e s-a h o t ă r î t să-şi m a s c h e z e s t a t u t u l . La nivelul s e m n e l o r , nu există b o g ă ţ i e sau sărăcie absolută, nici o p o z i ţ i e î n t r e semnele bogăţ ie i ş i semnele sărăciei : ele nu s în t d e c î t n iş te diezi ş i b e m o l i pe por ta t ivu l d i fe renţe lor . „ D o a m n e l o r , la X veţi f i ciufulite cel m a i b i n e d i n l u m e ! " „Această r o c h i e s i m p l ă face să se ş teargă i m p r e sia de haute couture."

Există u n î n t r e g s i n d r o m „ m o d e r n " a l a n t i c o n s u m u l u i c a r e este, în f o n d , metaconsum ş i a r e r o l u l de e x p o n e n t c u l t u r a l de clasă. Clasele de mijloc, m o ş t e n i t o a r e ale m a r i l o r d i n o z a u r i capitalişti a i secolu lu i a l XlX-lea ş i î n c e p u t u l u i de secol XX, au m a i d e g r a b ă t e n d i n ţ a de a c o n s u m a ostentativ. P r i n aceasta, e le s înt d i n p u n c t d e v e d e r e c u l t u r a l naive. Este i n u t i l s ă a d ă u g ă m c ă î n s p a t e se a s c u n d e o î n t r e a g ă s t ra teg ie de clasă: „ U n a d i n t r e restricţii le d e c a r e suferă c o n s u m u l o m u l u i activ, s p u n e R i e s m a n ,

* T h o r s t e i n Veblen (1857—1929), sociolog şi e c o n o m i s t a m e r i c a n , a u t o r al celebrei lucrăr i Tiu Theory of the Leisure Class (n. tr.).


rute rezis tenţa pe care clasele s u p e r i o a r e o o p u n «ariviştilor», pr inţi-o s trategie de s u b c o n s u m ostentat ivă: cei c a r e «s-au ajuns» au tendinţa de a le i m p u n e p r o p r i i l e l imite ce lor care vor să-i imite". Acest f e n o m e n , s u b m u l t i p l e l e f o r m e pe care le ia, este Btenţial p e n t r u a i n t e r p r e t a soc ie ta tea în c a r e t r ă i m . Căci n e - a m I ni tea î m p o t m o l i în aceas tă i n v e r s i u n e f o r m a l ă a s e m n e l o r ş i am putea l u a d r e p t e fect a l d e m o c r a t i z ă r i i c e e a c e n u es te d e c î t o m e t a m o r f o z ă a d i f e r e n ţ e i de clasă. S i m p l i t a t e a p i e r d u t ă se c o n s u m ă ca lux - iar acest efect se regăseş te la t o a t e nivelur i le : „mizerabi l i smul" ş i „ p r o l e t a r i s m u l " i n t e l e c t u a l se c o n s u m ă de pe poziţia c o n d i ţ i e i b u r g h e z e aşa c u m , p e u n alt p l a n , a m e r i c a n i i din zilele n o a s t r e p l e a c ă î n călător i i d e p l ă c e r e colective p e n t r u , i culege a u r u l d i n r îur i le Vestului p o r n i n d d e l a u n t r e c u t e r o i c pierdut : p r e t u t i n d e n i , acest „exorc i sm" a l e fecte lor inverse, a l realităţi lor p i e r d u t e , a l t e r m e n i l o r c o n t r a d i c t o r i i s e m n a l e a z ă u n efect d e c o n s u m ş i d e s u p r a c o n s u m c a r e e c o n s u b s t a n ţ i a l u n e i logici a dist incţ iei .

K i m p o r t a n t să c o n s t a t ă m o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a că aceas tă logică socială a d i ferenţ ier i i este f u n d a m e n t a l ă p e n t r u anal iză şi i ă e x p l o a t a r e a o b i e c t e l o r ca d i ferenţ ia le , ca s e m n e - s i n g u r u l 11 i vel care r e p r e z i n t ă d i f e r e n ţ a specifică a c o n s u m u l u i - se bazează tocmai pe des f i inţarea valorii l o r de î n t r e b u i n ţ a r e (şi a „nevoi lor" co la tera le) . „Prefer inţe le î n m a t e r i e d e c o n s u m , r e c u n o a ş t e Riesm a n , nu r e p r e z i n t ă o p e r f e c ţ i o n a r e a acestei facultăţi u m a n e care Constă în stabil irea de r a p o r t u r i c o n ş t i e n t e î n t r e individ ş i un a n u m i t o b i e c t cu l tura l . Ele r e p r e z i n t ă u n mijloc d e a i n t r a intr-un m o d o p t i m î n c o n t a c t c u ceilalţi. I n m a r e , o b i e c t e l e cul tura le şi-au p i e r d u t or ice semnif icaţ ie u m a n ă : p o s e s o r u l l o r l e t rans formă î n t r u c î t v a în nişte fetişuri care-i p e r m i t să a i b ă a t i t u d i n e . " Aceas tă c o n c l u z i e ( p r i o r i t a t e a valorii d i f e r e n ţ i a l e ) p e ( a r e R i e s m a n o ap l ică o b i e c t e l o r „ c u l t u r a l e " (dar, d i n acest p u n c t d e v e d e r e , n u există d i f e r e n ţ ă î n t r e „obiecte c u l t u r a l e " ş i „obiecte m a t e r i a l e " ) e r a i lustrată î n m o d e x p e r i m e n t a l d e u n oraş m i n i e r d i n t u n d r a c a n a d i a n ă , u n d e , n e povesteşte u n r e p o r t e r , î n c i u d a proximită ţ i i p ă d u r i i ş i a inuti l i tăţi i u n u i a u t o m o b i l , f iecare familie are totuşi m a ş i n a p a r c a t ă în faţa casei: „Acest vehicul , spălat, dichis i t , c u c a r e t e învîrţi d i n c î n d î n c î n d cîţiva k i l o m e t r i


p r i n c e n t r u l o r a ş u l u i ( p e n t r u c ă asta î n s e a m n ă t o t oraşu l ) este u n s imbol a l nivelului d e viaţă a m e r i c a n , s e m n u l c ă a p a r ţ i n e m u n e i civilizaţii m e c a n i c e " (şi a u t o r u l c o m p a r ă a c e s t e s o m p t u o a s e l i m u z i n e cu o bicicletă a b s o l u t inut i lă găsită în j u n g l a senegaleză la un fost subof i ţer n e g r u c a r e se î n t o r s e s e să t ră iască la sat) . Mal m u l t : acelaşi reflex d e m o n s t r a t i v , ostentativ, î i d e t e r m i n ă pe salariaţii cu d a r e de m î n ă să c o n s t r u i a s c ă pe b a n i i lor vile la I d i s t a n ţ ă d e zece k i l o m e t r i d e oraş . î n aceas tă r e g i u n e spaţioasă, aerisită, u n d e c l imatu l este s a l u b r u iar n a t u r a , p r e z e n t ă pretut i n d e n i , n i m i c n u p a r e m a i inut i l d e c î t o r e ş e d i n ţ ă s e c u n d a r ă l V e d e m a c ţ i o n î n d aici d i f e r e n ţ i e r e a p r i n pres t ig iu în s tare p u r ă I r a ţ i u n i l e „obiect ive" de a p o s e d a un a u t o m o b i l s a u o r e ş e d i n ţ ă s e c u n d a r ă n u sînt, l a u r m a u r m e i , d e c î t a l ib iur i le p e n t r u o altă d e t e r m i n a r e , m u l t mai p r o f u n d ă .

Distincţie sau conformitate?

Sociologia t radi ţ ională n u face î n g e n e r a l d i n logica diferenţieri i un p r i n c i p i u de analiză. Ea d e s c o p e r ă o „nevoie a individului de a se di ferenţia", adică o nevoie în p lus în r e p e r t o r i u l individual, şi faptul că acesta nevoie a l t e r n e a z ă cu nevoia inversă de conform a r e . Cele d o u ă se î m p a c ă b i n e la nivel descriptiv psiho-socio-logic, în a b s e n ţ a teorie i ş i în i logismul cel m a i pur , pe care-1 vor b o t e z a „dialectica originalităţi i şi a conformităţ i i " etc. Totu l se amestecă . T r e b u i e observat că nu c o n s u m u l este cel care se adaptează individului, cu nevoi le sale personale m a i a p o i indexate , c o n f o r m u n e i ex igenţe de prest ig iu ş i conformi ta te , l a un c o n t e x t de g r u p . Există mai întîi o logică s t ructura lă a di ferenţier i i , care p r o d u c e indivizi a p a r e n t „personalizaţi", ad ică diferiţi u n i i de ceilalţi, d a r d u p ă nişte m o d e l e g e n e r a l e ş i d u p ă un c o d la care s e

conformează ch ia r în exerciţ iul s ingularizări i lor. S c h e m a singularit a t e / c o n f o r m i s m , plasată s u b s e m n u l individului, n u este esenţială, ţ i n î n d de nivelul e x p e r i e n ţ e i . Logica f u n d a m e n t a l ă este a c e e a a diferenţierii/personalizării, plasată sub semnul codului.

Altfel spus, c o n f o r m i t a t e a n u î n s e a m n ă egal izarea statuturi lor, o m o g e n i z a r e a conştientă a g r u p u l u i (fiecare individ s e m ă n î n d cu cei lal ţ i) , c i faptul de a avea în c o m u n acelaşi c o d , de a î m p ă r t ă ş i aceleaşi s e m n e care-i d i fe renţ iază p e toţ i l a u n loc d e u n al t g r u p .


I ul< i c u ţ i e r e a de un alt g r u p este c e a c a r e real izează paritatea (mai n i l decî t c o n f o r m i t a t e a ) m e m b r i l o r u n u i g r u p . C o n s e n s u l s e I n n d a m e n t e a z ă î n m o d d i f e r e n ţ i a t ş i a r e c a r e z u l t a t efectul p i l f o r m i t ă ţ i i . Aceas tă logică este capi ta lă, p e n t r u c ă i m p l i c ă l i a uşierul u n e i î n t r e g i anal ize sociologice ( în m a t e r i e de e o n I I n u mai ales) d e l a s tudiu l f e n o m e n a l a l prest ig iului , a l „imitaţiei", a l c î m p u l u i superf icial a l d i n a m i c i i sociale c o n ş t i e n t e c ă t r e ni . i l i/a codur i lor , de la relaţi i le s t r u c t u r a l e , de la s i s temele de

•cinue şi de m a t e r i a l dist inctiv c ă t r e o teorie a c î m p u l u i inconştient

al logicii sociale.

Astfel, funcţ ia acestui sistem de d i f e r e n ţ i e r e d e p ă ş e ş t e cu m u l t 'hiiislacerea nevoi lor d e prest igiu. D a c ă a d m i t e m i p o t e z a e n u n ţul ă mai sus, v e d e m că s i s temul nu mizează n i c i o d a t ă pe dife-K l ţ e l e reale ( s ingulare, i reduct ib i le) d i n t r e persoane. C e e a ce-1 Iniemeiază ca sistem este t o c m a i faptul că e l imină p r o p r i u l conţinut, fiinţa p r o p r i e a fiecăruia ( n e a p ă r a t diferită), p e n t r u a o înlo-nii cu f o r m a diferenţială, industrial izabilă şi comercia l izabi lă ca «emu distinctiv. E l i m i n ă or ice calitate or ig inală p e n t r u a nu r e ţ i n e (lc( ît s c h e m a distinctivă şi p r o d u c ţ i a sa sistematică. La acest nivel, t l i lerenţele n u m a i s înt exclusive: s e impl ică n u n u m a i d i n p u n c t ile vedere logic u n e l e pe celelalte în s t r u c t u r a c o m b i n a t o r i e a modei (aşa c u m se c o m b i n ă î n t r e e le diferitele c u l o r i ) , d a r ş i d i n punct de v e d e r e sociologic: schimbul diferenţelor este cel care pecet

luieşte integrarea grupului. Diferenţe le astfel codificate, d e p a r t e de a • p a r a indivizii, devin, d impotr ivă , material de schimb. P r i n aceas ta • poate def ini c o n s u m u l :

1. nu ca o p r a c t i c ă f u n c ţ i o n a l ă a obiecte lor , poses ie e t c , 2 . nu ca o s implă funcţ ie de pres t ig iu indiv idual s a u de g r u p ,

3. c i ca sistem de c o m u n i c a r e ş i de sch imb, c o d de s e m n e emise p e r m a n e n t , r e c e p ţ i o n a t e şi inventate ca limbaj.

P e v r e m u r i , d i f e r e n ţ e l e d e n a ş t e r e , d e s înge, d e re l ig ie n u s e sch imbau: e le n u r e p r e z e n t a u d i f e r e n ţ e d e m o d ă şi, î n p lus , at ingeau esenţ ia lu l . N u e r a u „ c o n s u m a t e " . D i f e r e n ţ e l e a c t u a l e ( d e h a i n e , d e i d e o l o g i e , d e sex c h i a r ) s e s c h i m b ă î n i n t e r i o r u l u n u i vast c o n s o r ţ i u d e c o n s u m . Este u n s c h i m b socializat a l s e m n e l o r . .Şi d a c ă t o t u l p o a t e f i s c h i m b a t astfel, s u b f o r m ă de s e m n e , aceasta nu se î n t î m p l ă d a t o r i t ă v r e u n e i „l iberalizări" a m o r a vurilor, c i p e n t r u c ă d i f e r e n ţ e l e s înt p r o d u s e î n m o d s i s tematic


sie egalizarea, c i d i fe renţ ie rea . Nu există revoluţ ie posibi lă la

nivelul u n u i c o d - sau am p u t e a vorbi d e s p r e o revoluţ ie con-

i i i u i ă , „ r e v o l u ţ i i l e m o d e i " , inofensive şi avînd rolul d e a î m p i e d i c a

ni.iiiifestarea celor la l te .

I )ar şi în acest caz adepţ i i analizei clasice greşesc în i n t e r p r e -

I I I < a ro lu lui ideologic al c o n s u m u l u i . C o n s u m u l n u va reuş i să

• l i /amorseze v i ru lenţa socială (aceasta d i n u r m ă , f i ind legată de

a DI ia naivă a nevoilor, nu p o a t e t r imite d e c î t la s p e r a n ţ a a b s u r d ă

i l c a a r u n c a cît m a i mul ţ i o a m e n i î n mizer ie p e n t r u a d a a p ă l a

m o a r ă revoltei) copleş ind individul c u confort, satisfacţii şi stan-

i l m g , ci impunînd disciplina inconştientă a unui cod şi a u n e i coo

perări compet i t ive la nivelul acestui c o d - nu p r i n m a i m u l t

Confort, ci p r i n s u p u n e r e a individului la regulile j o c u l u i . Astfel,

c o n s u m u l p o a t e î n l o c u i de u n u l s ingur toate ideologi i le şi-şi p o a t e

Muma p e t e r m e n l u n g i n t e g r a r e a u n e i î n t r e g i societăţ i ' c u m °

lăceau o d i n i o a r ă r i tua lur i le i e r a r h i c e sau rel igioase a le socie

tăţilor pr imit ive.

Modelele structurale

„( ie m a m ă şi g o s p o d i n ă n-a visat la o m a ş i n ă de spălat c o n c e p u t ă

special p e n t r u ea?" se î n t r e a b ă o r e c l a m ă . într-adevăr, ce m a m ă ş i

g< i spodină n-a visat la aşa ceva? Există, deci , m i l i o a n e de femei

( a r e a u visat l a aceeaşi m a ş i n ă d e spălat special c o n c e p u t ă p e n t r u

l iecare d i n t r e e le .

„ C o r p u l la care visaţi es te c h i a r c o r p u l V O S T R U . " Aceas tă a d m i

rabilă t a u t o l o g i e a căre i c o n f i r m a r e este d a t ă de c u t a r e s u t i e n

a d u n ă t o a t e p a r a d o x u r i l e narc i s i smulu i „personal izat" . N u m a i

apropi indu-vă de idea lu l vostru de referinţă, f i ind „cu a d e v ă r a t voi

înşivă", r ă s p u n d e ţ i m a i b i n e i m p e r a t i v u l u i colectiv ş i c o i n c i d e ţ i

cît m a i f i d e l c u c u t a r e sau c u t a r e m o d e l „ i m p u s " . Vic lenie d iabo

lică sau dia lect ica cu l tur i i de masă?

V o m v e d e a c u m soc ie ta tea d e c o n s u m s e c o n c e p e p e s i n e c a

a tare ş i se ref lectă narcis is t în propr ia- i i m a g i n e . Aces t p r o c e s se

mani fes tă la nivelul f iecărui individ, fără a î n c e t a să r ă m î n ă o

funcţie colectivă, c e e a ce expl ică faptul că nu contraz ice în nici un

caz conformismul , ch iar d impotr ivă, d u p ă c u m o d e m o n s t r e a z ă

cele d o u ă e x e m p l e citate m a i sus. Narc i s i smul ind iv idu lu i î n

c o n f o r m u n e i o r d i n i care l e i n t e g r e a z ă pe t o a t e ca s e m n e de r n o a ş t e r e ş i p e n t r u că, p u t â n d f i î n l o c u i t e u n e l e cu altele, nu m există î n t r e ele contradicţ i i sau tens iuni m a i m a r i d e c î t î n t r e jos sus, s t înga şi d r e a p t a .

Astfel, observăm la R i e s m a n c u m m e m b r i i /><?<?r-grupului (g p u l u i de egali) î m p ă r t ă ş e s c p r e f e r i n ţ e , s c h i m b ă p ă r e r i şi, pr inţ c o m p e t i ţ i e c o n t i n u ă , as igură r e c i p r o c i t a t e a i n t e r n ă ş i coez iune narcis ică a g r u p u l u i . Ei „ c o n c u r e a z ă " în g r u p p r i n i n t e r m e d i u l „ c o n c u r e n ţ e i " sau, m a i d e g r a b ă , p r i n c e e a ce nu m a i este o con» c u r e n t ă deschisă şi v iolentă, p r e c u m a c e e a a p ie ţe i şi a luptei , el, f i ltrată p r i n c o d u l m o d e i , o abstracţie ludică a concurenţei.

Cod şi Revoluţie

Astfel, v o m p u t e a s u r p r i n d e m a i b i n e funcţia ideolog ică esenţiala a s i s temului c o n s u m u l u i în o r d i n e a socio-politică actuală. Aceasta funcţie ideologică se p o a t e d e d u c e d i n definiţia c o n s u m u l u i ea inst i tuire a u n u i c o d genera l iza t de valori d i ferenţ ia le ş i din f u n c ţ i a d e s i s tem d e s c h i m b ş i d e c o m u n i c a r e p e c a r e tocmai a m definit-o.

S i s temele sociale m o d e r n e (capitalist, product iv i s t , „postin-dustr ia l ") nu-şi î n t e m e i a z ă c o n t r o l u l social, r e g u l a r i z a r e a ideologică a contrad ic ţ i i lor e c o n o m i c e şi pol i t ice c a r e le „modelează" , p e m a r i l e p r i n c i p i i ega l i tare ş i d e m o c r a t i c e , p e î n t r e g u l sistem de valor i i d e o l o g i c e ş i c u l t u r a l e c a r e este difuzat ş i f u n c ţ i o n e a z ă p r e t u t i n d e n i . C h i a r d a c ă s în t t e m e i n i c i n t e r i o r i z a t e p r i n şcoală ş i p r i n î n v ă ţ a r e a socială, aces te valori ega l i ta re c o n ş t i e n t e , de d r e p t , d e jus t i ţ i e e t c , r ă m î n relativ fragile ş i n-ar a j u n g e niciod a t ă să fie as imi late de o soc ie ta te a c ă r e i rea l i ta te obiect ivă o c o n t r a z i c f lagrant. Să s p u n e m că, la acest nivel ideo log ic , contradicţi i le p o t să i z b u c n e a s c ă iar. D a r s i s temul se b a z e a z ă în m o d m u l t m a i ef icient p e u n dispozitiv i n c o n ş t i e n t d e i n t e g r a r e ş i d e r e g u l a r i z a r e . I a r acesta, s p r e d e o s e b i r e de egalitate, c o n s t ă t o c m a i în i m p l i c a r e a indiv idulu i î n t r - u n s istem de diferenţe, î n t r - u n cod de

semne - ca, de pi ldă, cu l tura , l imbajul, „ c o n s u m u l " în sensul cel m a i p r o f u n d a l t e r m e n u l u i . Eficienţa pol i t ică n u m a i î n s e a m n ă d o a r să i n t r o d u c i egal i tate ş i ech i l ib ru în locul c o n t r a d i c ţ i e i , c i să sch imbi c o n t r a d i c ţ i a î n D I F E R E N Ţ Ă . Soluţ ia la c o n t r a d i c ţ i a socială


s o c i e t a t e a de c o n s u m nu este plăcerea singularităţii, ci refracţia trăsăturilor colective. Cu t o a t e acestea, se p r e z i n t ă m e r e u ca învesti r narc i s ică „de s ine însuş i " p r i n i n t e r m e d i u l C.M.M.D.M. (Celor Mai Mici D i f e r e n ţ e M a r g i n a l e ) .

P r e t u t i n d e n i , individul este invitat m a i înt î i d e t o a t e s ă S I p lacă, să se c o m p l a c ă . D e v i n e de la s ine în ţe les că, p lăcîndu-se pe s ine, a r e t o a t e şansele să f ie p l ă c u t ş i de ceilalţi. La l imită, poate că a u t o c o m p l a c e r e a ş i a u t o s e d u c ţ i a p o t î n l o c u i în total i tate f ina l i t a t e a s e d u c ă t o a r e obiectivă. D o r i n ţ a de a s e d u c e se î n t o a r c e asup r a e i înseşi în t r-un soi de „ c o n s u m " perfect , d a r r e f e r e n t u l e i r ă m î n e i n s t a n ţ a celuilalt. A p l ă c e a a d e v e n i t p u r şi s implu o d o r i n ţ ă î n c a r e p r o b l e m a ident i tă ţ i i p e r s o a n e i căre ia î i placi cade p e u n p l a n s e c u n d a r : u n discurs r e p e t a t a l m ă r c i i î n publ ic i tate,

Această invitaţie la c o m p l e z e n ţ ă se exerc i tă în special a s u p r a M meilor- p r i n m i t u l Femeii. F e m e i a ca m o d e l colectiv şi cu l tura l de c o m p l e z e n ţ ă . Evelyne Sul lerot a r e d r e p t a t e c î n d s p u n e că „femeia este v î n d u t ă tot femeii [ . . . ] . C r e z î n d că se îngri jeşte, se parfum e a z ă , se î m b r a c ă , în t r-un cuvînt, că se «creează», femeia se c o n s u m ă " . Şi o face în logica s i s temului : nu n u m a i re laţ ia cu ceilalţi, d a r şi re laţ ia cu s ine însăşi dev ine o re laţ ie consumată. Nu treb u i e făcută aici confuzia c u a p r e c i e r e a d e s ine p e baza calităţilor rea le , d e f r u m u s e ţ e , d e f a r m e c , d e gust etc. î n acest d i n u r m ă caz, într-adevăr, nu este v o r b a d e s p r e c o n s u m , ci d e s p r e o relaţie s p o n t a n ă , f i r e a s c ă . C o n s u m u l s e def ineşte î n t o t d e a u n a p r i n subst i tu i rea acestei relaţi i s p o n t a n e c u u n a m e d i a t ă d e u n sistem d e s e m n e . In cazul n o s t r u , d a c ă femeia s e c o n s u m ă , î n s e a m n ă că re laţ ia sa cu ea însăşi este obiect ivată ş i a l i m e n t a t ă de s e m n e , semn e l e c a r e alcătuiesc M o d e l u l F e m i n i n , cel c a r e const i tu ie adevăra tu l o b i e c t a l c o n s u m u l u i , cel c o n s u m a t de femeia care se „personal izează". I n ce le d i n u r m ă , femeia „ n u p o a t e avea încred e r e în văpaia privirii ei, nici în f ineţea pielii: acestea, care-i sînt p r o p r i i d o a r ei, nu-i c o n f e r ă nici o c e r t i t u d i n e " (Bred in, La Nefi. Este cu t o t u l diferit să valorezi p r i n calităţi n a t u r a l e şi să le valorizezi p r i n a d e z i u n e a l a u n m o d e l ş i c o n f o r m u n u i c o d const i tu i t . Este v o r b a aici d e s p r e feminitate funcţională, u n d e t o a t e valorile natura le d e f r u m u s e ţ e , d e f a r m e c , d e senzual i ta te d i s p a r î n favoarea valor i lor exponenţiale de n a t u r a l e ţ e (sofisticată), de erot i sm, de „siluetă", de expresivitate.


Ca şi violenţa 1 , seducţia şi narcisismul sînt substituite ant ic ipat cu modelele, p r o d u s e la scară industr ia lă de mass media şi formate d in demne reperabik ( p e n t r u ca toate fetele să se p o a t ă da d r e p t Brigitte j a r d o t , t rebuie ca gura, coafura sau o a n u m i t ă trăsătură vestimentară să le distingă, adică aceeaşi p e n t r u toate la un loc) . Fiecare îşi i «găseşte p r o p r i a personal i tate î n desăvîrşirea acestor m o d e l e .

Model masculin şi model feminin

feminităţii f u n c ţ i o n a l e îi c o r e s p u n d e m a s c u l i n i t a t e a sau v i r i l i -

i.itca f u n c ţ i o n a l ă . î n m o d firesc, m o d e l e l e se î m p a r t î n d o u ă , diviziune c a r e n u r e z u l t ă d i n n a t u r a diferenţiată a. sexelor, ci d i n logica diferenţială a s istemelor. Rela ţ ia M a s c u l i n u l u i şi F e m i n i nului cu b ă r b a ţ i i reali şi cu femei le reale es te relativ a r b i t r a r ă . Astăzi, d i n ce în ce m a i m u l t , b ă r b a ţ i i ş i femeile se învestesc în mod indi s t inct c u sens î n d o u ă regis t re, d a r cei d o i m a r i t e r m e n i I opozi ţ ie i semni f icante n u va lorează d e c î t p r i n d i s t incţ ia lor. Ateste d o u ă m o d e l e n u s î n t descr ipt ive : e le ordonează c o n s u m u l .

Modelu l m a s c u l i n este a c e l a al ex igenţe i şi al alegeri i . î n t r e a g a publicitate m a s c u l i n ă insistă a s u p r a reguli i „ d e o n t o l o g i c e " a alegerii, în t e r m e n i de r i g o a r e , de prec iz ie inflexibilă. B ă r b a t u l m o dei ti de cal i tate este exigent. El nu-şi p e r m i t e nici o s c ă p a r e . Nu neglijează nici u n deta l iu . Este „select", d a r n u î n m o d pasiv sau prin graţ ie n a t u r a l ă , ci p r i n exerc i ţ iu l u n e i selectivităţi. (Că iiceastă selectivitate este o r c h e s t r a t ă d e a l ţ i i , şi n u d e el, este o .illă t reabă.) Nici v o r b ă să f ie d e l ă s ă t o r sau să se c o m p l a c ă , el trebuie să se dis t ingă. A şti să alegi şi a n u greşi s î n t e c h i v a l e n t e aici cu virtuţile mil i tare şi p u r i t a n e : in t rans igenţă , decizie, v ir tute („vir-lus"). Aceste virtuţi vor f i def ini tor i i ş i p e n t r u cel m a i m o d e s t b.iicţaş c a r e se î m b r a c ă d e la R o m o l i sau C a r d i n . V i r t u t e c o m p e -lllivă sau selectivă: acesta este m o d e l u l mascul in . La un nivel mul t m a i p r o f u n d , a legerea, s e m n al e lecţ iuni i (cel c a r e a l e g e ,

i are ş t i e să aleagă, este a l e s , es te cel d e s e m n a t p r i n t r e t o ţ i cei-l.ilti), r e p r e z i n t ă î n societăţi le n o a s t r e r i tul o m o l o g provocării şi i onipet i ţ ie i în societăţi le pr imit ive : el clasează.

M o d e l u l f e m i n i n î i c e r e î n m o d impera t iv f e m e i i să-şi satisfacă R a c e i i l e . N u i se apl ică selectivitatea şi ex igenţa, ci c o m p l e z e n ţ a

1. Vezi, m a i jos, „Violenţa".


ş i so l ic i tudinea narcisică. La u r m a u r m e i , c o n t i n u ă m să-i invităm pe b ă r b a ţ i să se j o a c e de-a soldaţii, iar pe femei să se j o a c e de-a păpuş i le cu e le înse le .

S e g r e g a r e a c e l o r d o u ă m o d e l e - m a s c u l i n şi f e m i n i n - se p r o d u c e î n t o t d e a u n a c h i a r l a nivelul publ ic i tăţ i i m o d e r n e , iar aceste m o d e l e r e p r e z i n t ă î n s e m n e l e i e r a r h i c e ale p r e e m i n e n ţ e i m a s c u l i n e (aici, la nivelul m o d e l e l o r , se p o a t e citi inamovibilitatea sistemului de valori: c o n t e a z ă m a i p u ţ i n divers i ta tea c o m p o r t a m e n t e l o r „reale", căci m e n t a l i t a t e a p r o f u n d ă este scu lpta tă d e căt re m o d e l e - iar opozi ţ ia M a s c u l i n / F e m i n i n , ca şi c e a a m u n c i i m a n u a l e in te lec tua le , nu s-a s c h i m b a t ) .

T r e b u i e s ă t r a d u c e m această opozi ţ ie s t r u c t u r a l ă î n t e r m e n i d e s u p r e m a ţ i e socială.

1 . A l e g e r e a m a s c u l i n ă este „agonist ică" : este vorba, p r i n ana logie c u p r o v o c a r e a , d e c o n d u i t a „ n o b i l ă " p r i n e x c e l e n ţ ă . Ceea ce se află în j o c este o n o a r e a sau „Bewăhrung" (a face d o v a d a ) , v i r tute ascet ică şi ar i s tocrat ică.

2 . C e e a ce se p e r p e t u e a z ă p r i n m o d e l u l f e m i n i n este, d i m p o trivă, v a l o a r e a derivată, v a l o a r e a prin procură („vicarious status", „vicarious consumption", d u p ă V e b l e n ) . F e m e i a nu es te a n g r e n a t ă î n p r o c e s u l d e autograt i f icare d e c î t p e n t r u a p u t e a i n t r a m a i b ine c a o b i e c t d e î n t r e c e r e î n c o n c u r e n ţ a m a s c u l i n ă ( a t e c o m p l a c e p e n t r u a f i m a i p l ă c u t ) . Ea nu i n t r ă n i c i o d a t ă în compet i ţ i e d i r e c t ă ( d e c î t cu celelalte f emei în faţa b ă r b a ţ i l o r ) . D a c ă e frum o a s ă , a d i c ă d a c ă este f e m e i e , va f i aleasă. D a c ă b ă r b a t u l I b ă r b a t , îşi v a a lege femeia d i n t r e a l te o b i e c t e - s e m n e ( m a ş i n a L U I , f e m e i a L U I , p a r f u m u l L U I ) . Avînd al ibiul autograt i f icăr i i , femeia ( M o d e l u l F e m i n i n ) este sort i tă u n e i desăvîrşiri „de serviciu" pr in p r o c u r ă . D e t e r m i n a r e a s a n u este a u t o n o m ă .

Acest s tatut, i lustrat la nivel narcis ic de publ ic i ta te , a r e ş i alte a specte la fel de c o n c r e t e la nivelul activităţii p r o d u c t i v e . Femeia, d e d i c a t ă g o s p o d ă r i e i , î n d e p l i n e ş t e nu n u m a i o funcţ ie econ o m i c ă , c i ş i o funcţ ie de p r e s t i g i u care d e c u r g e d i n lenea ar i s tocrat ică sau b u r g h e z ă a f e m e i l o r care făceau astfel dovada pres t ig iu lu i s tăp în i lor lor: f e m e i a casnică n u p r o d u c e , n u este l u a t ă în s e a m ă de statisticile n a ţ i o n a l e , nu e r e c e n z a t ă ca forţă productivă - p e n t r u că va lorează ca forţă de prestigiu, p r i n inutil i tatea e i oficială, p r i n s ta tutu l e i de sclavă „ î n t r e ţ i n u t ă " . Ea


r ă m î n e u n a t r i b u t c a r e d o m n e ş t e p e s t e a t r i b u t e l e s e c u n d a r e r e p r e z e n t a t e d e o b i e c t e l e d o m e s t i c e .

Sau, dacă a p a r ţ i n e claselor de mijloc sau super ioare, ea se ded ică activităţilor „culturale", acestea fiind la r î n d u l lor gratuite, imposibil de contabilizat, iresponsabile, adică n e i m p l i c î n d nici o responsabilitate. Ea „consumă" cul tură ş i nici m ă c a r n-o face în n u m e propriu - cul tură decorativă. Promovarea culturală este cea care, la adăpostul t u t u r o r alibiurilor d e m o c r a t i c e , r ă s p u n d e astfel m e r e u acestei constr inger i la inutil itate. In fond, cul tura este aici un efect de prisos - colateral - al „frumuseţii": cu l tura şi f rumuseţea s înt nu alît nişte valori în sine, exercitate de dragul lor, cît evidenţa Inutilului, funcţie socială „alienată" (exercitată pr in p r o c u r ă ) .

î n c ă o d a t ă , aici este v o r b a de n i ş te modele d i ferenţ ia le , pe c a r e nu t r e b u i e să le c o n f u n d ă m cu sexele rea le , nici cu categor i i le sociale, p e n t r u că e le i radiază ş i (se) c o n t a m i n e a z ă p e s t e tot . Kărbatul m o d e r n ( p e care î l v e d e m m e r e u î n r e c l a m e ) este invitat şi el să se c o m p l a c ă . F e m e i a m o d e r n ă este invitată să alea-i;a şi să c o n c u r e z e , să fie „ex igentă" . T o a t e aces tea se î n t î m p l a l u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a u n e i societăţ i î n c a r e funcţi i le respective, sociale, e c o n o m i c e , sexuale, s în t relativ a m e s t e c a t e . Cu loate acestea, d is t incţ ia d i n t r e m o d e l u l m a s c u l i n ş i cel f e m i n i n l a m î n e t o t a l ă ( d e altfel, p î n ă ş i a m e s t e c u l sarc ini lor ş i al rolurilor sociale şi profes ionale este, de fapt, slab şi m a r g i n a l ) . S-ar putea c h i a r ca în a n u m i t e p u n c t e opozi ţ ia s t ructura lă ş i i e r a r h i c ă d intre Mascul in şi F e m i n i n să se conso l ideze . Astfel, apar i ţ ia publici tară a e febulu i gol de la Publ ic is ( r e c l a m a p e n t r u sl ipul Selimaille) a m a r c a t p u n c t u l e x t r e m al c o n t a m i n ă r i i . D a r n-a 1 b imbat cu n i m i c m o d e l e l e dist incte şi a n t a g o n i c e , ci a p u s în evic lentă m a i ales apar i ţ ia u n u i m o d e l „terţ", h e r m a f r o d i t , legat p r e t u t i n d e n i de e m e r g e n ţ a adolescenţe i şi a tinereţii, b isexuală şi narcisică, d a r m u l t m a i a p r o p i a t ă de m o d e l u l feminin a l compla-c e r i i d e c î t d e m o d e l u l m a s c u l i n al ex igenţe i .

F e n o m e n u l la c a r e asistăm astăzi, pe scară largă, este extinderea modelului feminin la întregul cîmp al consumului. C e e a ce am spus despre F e m e i e în l e g ă t u r ă cu r a p o r t u l e i cu valorile de prestigiu, i I I s tatutul ei „pr in p r o c u r ă " , se apl ică în m o d virtual ş i absolut lui „homo consumans" în g e n e r a l - b ă r b a ţ i şi f emei la un loc. Se aplică lul i i ror ca tegor i i lor d e s t i n a t e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n (dar, d e


fapt, t o t m a i m u l t , c o n f o r m strategiei pol i t ice) accesor i i lor inutile, b u n u r i l o r d o m e s t i c e ş i p lăcer i lor „pr in p r o c u r ă " . Diferite clase sociale s înt astfel sort i te, d u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a Femeii (care r ă m î n e , ca Femeie-Obiect, e m b l e m a t i c ă p e n t r u c o n s u m ) , să

funcţioneze In cal i tate de c o n s u m a t o r i . P r o m o v a r e a l o r la statutul de c o n s u m a t o r i ar f i astfel desăvîrşirea d e s t i n u l u i de servi. Cm d i f e r e n ţ a că, totuşi, faţă de femeia-casnică, activitatea l o r al ienată, d e p a r t e de a f i d a t ă uitări i , c o n t r i b u i e astăzi la succesul contabilităţii n a ţ i o n a l e .

C u l t u r a m e d i a t i c ă

Neo - sau renaşterea anacronică

I 'ARTEA A TREIA

Mass media, sex şi

divertisment

Aşa c u m s p u n e a M a r x d e s p r e N a p o l e o n III, se î n t î m p l ă ca aceleaşi e v e n i m e n t e să a ibă loc d e d o u ă o r i î n istorie: p r i m a o a r ă a u o semnificaţie is torică reală, a d o u a o a r ă , însă, n u s înt altceva d e c î t evocarea car icatura lă , avatarul grotesc al celei d int î i - h r ă n i n d u - s e dintr-o referinţă legendară. Astfel, c o n s u m u l cul tura l p o a t e f i def init ca t impul ş i locul renaşter i i car ica tura le , al evocării p a r o d i c e a c e e a ce nu m a i există - a c e e a ce este „cons u m a t " în sensul p r o p r i u a l t e r m e n u l u i (încheia t ş i r e v o l u t ) . Aceşti turişti care p l e a c ă cu a u t o c a r u l în ţ i n u t u r i l e b o r e a l e p e n t r u a re t ră i g o a n a d u p ă aur, c ă r o r a l i se î n c h i r i a z ă o sită şi o h a i n ă de e s c h i m o s p e n t r u a-i face s ă i n t r e î n p i e l e a l o c a l n i c u l u i , o a m e n i i aceştia c o n s u m ă : c o n s u m ă s u b f o r m ă ritualică c e e a ce a fost e v e n i m e n t istoric, reactualizat s u b f o r m ă de l e g e n d ă . In istorie, acest p r o c e s se n u m e ş t e res tauraţ ie ; este un p r o c e s de refuz a l istoriei ş i de r e i t e r a r e o b s e d a n t ă a m o d e l e l o r a n t e r i o a r e . Consum u l este, d e a s e m e n e a , c u t o t u l i m p r e g n a t


de aceas tă s u b s t a n ţ ă a n a c r o n i c ă : E S S O vă o feră i a r n a , în staţiile sale, foc de l e m n e ş i a m e n a j ă r i p e n t r u barbecue: e x e m p l u carac-teristic - s tăpîni i b e n z i n e i , „ e x t e r m i n a t o r i i i s tor ici" ai focului de l e m n e şi ai valorii lui s imbol ice, s înt cei c a r e vi-1 r e a p r i n d a c u m ca neo-foc de l e m n e E S S O . C e e a ce se c o n s u m ă aici este plăcer e a s i m u l t a n ă , mixtă, c o m p l i c e , a a u t o m o b i l u l u i şi a prest igiului d e f u n c t a l t u t u r o r l u c r u r i l o r p e c a r e le-a î n m o r m î n t a t a u t o m o b i l u l - re înviate , iată, c h i a r de a u t o m o b i l ! Nu t r e b u i e sa v e d e m în aceas ta o s implă nos ta lg ie a t r e c u t u l u i : p r i n acest nivel „trăit" al c o n s u m u l u i a j u n g e m la def iniţ ia lui i s tor ică şi struct u r a l ă - ca p r o c e s de exaltare a semnelor pe baza refuzului lucruriloi şi al realului.

Am văzut că ipocrizia p a t e t i c ă a faptului divers, la nivelul c o m u n i c ă r i i d e masă, exaltă, p o r n i n d d e l a t o a t e s e m n e l e catastrofei (morţ i , c r i m e , violuri, revoluţ i i) , c a l m u l vieţii cotid i e n e . D a r t o c m a i aceas tă r e d u n d a n ţ ă p a t e t i c ă a s e m n e l o r estH lizibilă p r e t u t i n d e n i : pros lăv i rea c e l o r foar te t i n e r i ş i a c e l o r mai b ă t r î n i , e n t u z i a s m j u r n a l i s t i c p e n t r u c ă s ă t o r i i l e d e s înge a lbas t ru, i m n u r i m e d i a t i c e î n c h i n a t e c o r p u l u i ş i sexualităţi i I as istăm p e s t e t o t la d e z a g r e g a r e a i s tor ică a a n u m i t o r s t ructur i c a r e c e l e b r e a z ă , s u b s e m n u l c o n s u m u l u i , a t î t d i spar i ţ ia l o r reală, cît şi r e n a ş t e r e a lor car ica tura lă . Famil ia se dizolvă? Să o glorif icăm. Copi i i nu m a i s înt copii? Să sacral izăm copi lăr ia . Bătrînii s înt s ingur i , scoşi d i n j o c u l social? S ă n e î n d u i o ş ă m î m p r e u n ă î n faţa b ă t r î n e ţ i i . Mai l i m p e d e î n c ă : să p r e a m ă r i m t r u p u l pe m ă s u r ă ce posibi l i tăţ i le sale r e a l e se atrofiază ş i d e v i n e t o t mai î n c o r s e t a t d e s i s temul d e c o n t r o l ş i d e c o n s t r î n g e r i l e u r b a n e , p r o f e s i o n a l e , b i r o c r a t i c e .

Reciclarea culturală

U n a d i n t r e d i m e n s i u n i l e caracter i s t ice a le societăţ i i n o a s t r e î n m a t e r i e d e c o m p e t e n ţ ă profes iona lă , d e calificare socială, d e -p a r c u r s indiv idual este reciclarea. Ea î n s e a m n ă p e n t r u f iecare în p a r t e , d a c ă n u vrea s ă f i e î n d e p ă r t a t , descalificat, n e c e s i t a t e a d e a-şi „ a d u c e la zi" c u n o ş t i n ţ e l e , c o m p e t e n ţ e l e , în g e n e r a l , „bagajul său o p e r a ţ i o n a l " d e valorificat p e p i a ţ a m u n c i i . Aceas tă n o ţ i u n e vizează astăzi în special c a d r e l e t e h n i c e d i n î n t r e p r i n d e r i şi, de


ceva v r e m e , profesor i i . Se d o r e ş t e d e c i ştiinţifică ş i î n t e m e i a t ă pe p o l u ţ i a c o n t i n u ă a c u n o ş t i n ţ e l o r ( î n şt i inţele exacte , î n t e h n i c a vînzării, în p e d a g o g i e e t c ) , evoluţ ie la c a r e a r t r e b u i să se a d a p -ic/.e toţ i indivizii p e n t r u a r ă m î n e „pe val". De fapt, t e r m e n u l de „reciclare" p o a t e inspira cîteva reflecţii: evocă în m o d irezistibil „circuitul" m o d e i - şi aici, fiecare t r e b u i e să fie „la c u r e n t " şi să se recicleze a n u a l , lunar, sezonier, în c e e a ce priveşte ves t imentaţ ia , (ibiectele, m a ş i n a . D a c ă n u o face, n u m a i e u n a d e v ă r a t c e t ă ţ e a n a l societăţii de c o n s u m . E l i m p e d e că nu p u t e m vorb i în cazul acesta d e p r o g r e s c o n t i n u u : m o d a este a rb i t rară , f l u c t u a n t ă , ciclică ş i nu a d a u g ă n i m i c cal i tăţ i lor in t r insec i a le indiv idulu i . Are, totuşi, un caracter p r o f u n d const r îngător , iar ca s a n c ţ i u n e p r e s u p u n e reuş i ta sau eşecul social. N e p u t e m î n t r e b a d a c ă „reciclarea c u n o ş t i n ţ e l o r " n u a s c u n d e , s u b m a s c a ştiinţifică, acelaşi lip de reconvers ie accelerată, obl igată, a r b i t r a r ă ca ş i m o d a ş i nu activează la nivelul c o m p e t e n ţ e l o r şi al p e r s o a n e l o r aceeaşi „ îmbătr înire diri jată" pe care ciclul p r o d u c ţ i e i ş i al m o d e i o i m p u n e o b i e c t e l o r m a t e r i a l e . î n acest caz, a m avea de-a face n u d i u n p r o c e s r a ţ i o n a l d e a c u m u l a r e ştiinţifică, c i c u u n p r o c e s social, n o n r a ţ i o n a l , de c o n s u m , sol idar cu t o a t e celelalte.

Reciclare m e d i c a l ă : „check-up"-ul. Reciclare corpora lă , musculară, f i z io log ică . P r e s i d e n t p e n t r u bărbaţ i ; reg imur i le , î n t r e ţ i n e r e a d e f rumuseţe p e n t r u femei; vacanţe le p e n t r u toată l u m e a . D a r putem e x t i n d e (şi trebuie să o facem) această n o ţ i u n e la f e n o m e n e mult m a i a m p l e : „ r e d e s c o p e r i r e a " N a t u r i i s u b f o r m ă d e spaţiu rural r e d u s l a stadiul d e e ş a n t i o n î n c a d r a t d e i m e n s a ţesătură urbană, p o r ţ i o n a t ş i servit „la b u c a t ă " s u b f o r m ă de spaţii verzi, de rezervaţii n a t u r a l e sau d e d e c o r p e n t r u reşed inţe le d e vacanţă: această r e d e s c o p e r i r e este, de fapt, o reciclare a Natur i i . Adică nu 0 p r e z e n ţ ă or ig inală specifică, în opoziţ ie s imbolică faţă de cultură, ci un model de simulare, un c o n c e n t r a t de s e m n e n a t u r a l e repuse în circulaţie - pe scurt, o n a t u r ă reciclată. D a c ă nu s-a ajuns încă p r e t u t i n d e n i l a acest stadiu, n u î n s e a m n ă c ă n u există tendinţa de a-1 a t inge . Fie că o d e n u m i m a m e n a j a r e , conservare a siturilor, a m e d i u l u i , î n t o t d e a u n a este vorba d e s p r e recic larea une i n a t u r i c o n d a m n a t e în ex i s tenţa e i p r o p r i e . N a t u r a , ca ş i e v e n i m e n t u l , ca ş i c u n o a ş t e r e a , este g u v e r n a t ă în acest s istem de


principiul actualităţii. Ea trebuie să se modi f ice funcţ ional , ca m o d a . Are valoare de ambianţă, fiind supusă, deci, u n u i ciclu r e î n n o i r e . Este acelaşi p r i n c i p i u care invadează astăzi d o m e u i profes ional, u n d e valorile ştiinţei, tehnici i , calificării şi eoni t e n t e i p i e r d t e r e n în favoarea reciclării, ad ică a ex igenţe lor mobi l i ta te , de statut ş i de profil de car ieră 1 .

Acest p r i n c i p i u d e o r g a n i z a r e g u v e r n e a z ă astăzi î n t r c a c u l t u r ă „de masă". D r e p t u l de care beneficiază astăzi toţi indivi acul turaţ i (şi, la l imită, nici m ă c a r cei „cultivaţi" nu scapă sau u vor scăpa de consec inţe le exercitări i lui) nu este d r e p t u l la c tură , ci d r e p t u l la reciclare culturală. Este d r e p t u l de „a fi la m o d ă de „a şti ce se face", de a a d u c e la zi, în fiecare l u n ă sau în fieca a n , p r o p r i a p a n o p l i e cul tura lă . î n s e a m n ă s ă s u p o r ţ i această c o s t r îngere de m i c ă a m p l i t u d i n e , p e r m a n e n t f luctuantă, ca ş i m o d care este inversul absolut al cul tur i i c o n c e p u t e ca:

1 . p a t r i m o n i u e r e d i t a r d e o p e r e , d e g î n d i r e , d e tradiţ i i ; 2. d i m e n s i u n e c o n t i n u ă a u n e i reflecţii t e o r e t i c e ş i crit ice

t r a n s c e n d e n ţ ă cri t ică ş i funcţ ie s imbol ică . C e l e d o u ă s înt n e g a t e d e o p o t r i v ă de s u b c u l t u r a ciclică, alcă»

tui tă d i n i n g r e d i e n t e ş i d i n s e m n e cu l tura le deprec iab i le , de aciua litatea cul turală, c a r e m e r g e de la a r t a c inet ică la enciclopedi i le s ă p t ă m î n a l e - c u l t u r ă reciclată.

P u t e m v e d e a c ă p r o b l e m a c o n s u m u l u i cu l tura l n u este legată d e c o n ţ i n u t u r i l e cu l tura le propriu-zise, nici de „publ icul cul tural" ( e t e r n a falsă p r o b l e m ă a „vulgarizării" artei şi cultur i i care face vict ime a t î t p r i n t r e pract ic ieni i culturi i „aristocratice", cît ş i p r i n t r e c a m p i o n i i culturi i de m a s ă ) . Decisiv nu este faptul că la o a n u m i t ă o p e r ă par t ic ipă cîteva mi i sau cîteva m i l i o a n e de o a m e n i , c i că această o p e r ă , ca şi m a ş i n a anulu i , ca şi n a t u r a spaţi i lor verzi, este c o n d a m n a t ă la a nu f i d e c î t un s e m n efemer, p e n t r u că este o n a t u r ă p r o d u s ă , d e l i b e r a t sau n u , într-o d i m e n s i u n e care este a c e e a universală a p r o d u c ţ i e i : d i m e n s i u n e a ciclului şi a reciclării. C u l t u r a nu m a i e p r o d u s ă p e n t r u a d u r a . Se m e n ţ i n e , desigur, ca i n s t a n ţ ă universală, ca re fer inţă ideală, ş i aceas ta cu atî t m a i m u l t

1. Dacă frumuseţea constă în „siluetă", cariera rezidă în „profil". Lexicul are complicităţi semnificative.


IU cît îşi p i e r d e subs tanţa de sens (la fel c u m N a t u r a n-a fost niciodată mai proslăvită d e c î t a c u m , c î n d e p r e t u t i n d e n i d i s t rusă) , dar, In realitate, p r in chiar m o d u l în care este p r o d u s ă , ea e supusă aceleiaşi vocaţii a „actualităţii" ca şi b u n u r i l e mater ia le . Iar aceasta, Iută o d a t ă , nu priveşte difuzarea industrială A cul tur i i . F a p t u l că Van G o g h este e x p u s în m a r i l e m a g a z i n e sau că Kierkegaard se vinde î n 200.000 d e e x e m p l a r e n u c o n t e a z ă aici. C e e a c e prob lematizează sensul o p e r e l o r este faptul că toate semnificaţiile au Amonit ciclice, că le este i m p u s , p r i n ch iar s istemul de c o m u n i c a r e , un m o d e l de succesiune, de a l t e r n a n ţ ă , o m o d u l a ţ i e c o m b i n a t o r i e tare este t o c m a i c e a a lung imi i fustelor şi a e m i s i u n i l o r de televiziune (cf. „The Medium Is the Message"). Nu n u m a i atît : p o r n i n d ile aici, cu l tura , la fel ca şi p s e u d o e v e n i m e n t u l de la ştiri, ca şi pseudo-obiectul d i n pub l ic i ta te , p o a t e f i p r o d u s ă (şi c h i a r este, practic) începînd chiar de la mediu, de la c o d u l de refer inţă . Ajun-l ' e n i aici la p r o c e d u r a logică a „ m o d e l e l o r d e s i m u l a r e " 1 sau la ac oca pe care o impl ică g a d g e t u r i l e care nu s înt d e c î t variaţiuni asupra formei şi tehnologiei. La l imită, nu m a i există nici o d i f e r e n ţ ă Intre „creativitatea c u l t u r a l ă " ( în a r t a c inet ică etc.) şi această K i i u b i n a t o r i e l u d i c ă / t e h n i c ă . N u m a i există d i f e r e n ţ e nici î n t r e „creaţiile d e a v a n g a r d ă " ş i „ c u l t u r a d e masă" . Aceas ta d i n u r m ă H î m b i n ă m a i d e g r a b ă c o n ţ i n u t u r i ( i d e o l o g i c e , fo lc lor ice , «ontimentale, m o r a l e , i s tor ice) , t e m e s t e r e o t i p e , iar cealaltă, l i urne ş i m o d u r i de expres ie . D a r a m î n d o u ă se înscr iu în p r i m u l rînd într-un c o d ş i se bazează pe un calcul de a m p l i t u d i n e ş i de amortizare. Este de a l t m i n t e r i cur ios să vezi c u m , în l i teratură, sistemul p r e m i i l o r l i terare, d i s p r e ţ u i t d e c o m u n a c o r d p e n t r u d e c r e p i t u d i n e a lui a c a d e m i c ă - căci este într-adevăr s tupid, în Perspectiva universalului, să î n c o r o n e z i o carte pe an -, a reînviat m m o d s u r p r i n z ă t o r d i n m o m e n t u l a d a p t ă r i i l a c i r c u i t u l luncţ ional a l cul tur i i m o d e r n e . Regular i ta tea lor, a b s u r d ă altădată, d e v i n e c o m p a t i b i l ă cu rec ic larea c o n j u n c t u r a l ă , cu actua-lilatea m o d e i cu l tura le . O d i n i o a r ă , p r e m i i l e s e m n a l a u o car te p e n t r u pos ter i ta te - e r a o situaţie n o s t i m ă . Astăzi, s e m n a l e a z ă o i ar te actuali tăţ i i şi c e e a ce fac este eficient. Aici e le îşi trăiesc o a d o u a t i n e r e ţ e .

1. Vezi, mai jos, „Pseudoeveniment şi neoreal i tate" .


Tirlipot-wZ* şi Computerul

sau Cea Mai Mică Cultură Comună (C.M.M.C.C.)

MecanicaTir\ipot-ului: e s te v o r b a î n p r i n c i p i u d e e x p l o r a r e a prin

î n t r e b ă r i a def iniţ iei v e r b u l u i (a tirlipota: e c h i v a l e n t cu „chestie",

semni f icant f lotant pe care-1 în locuieş t i p r i n r e c o n s t i t u i r e seloj

t ivă cu semni f icantu l specif ic). Deci , în p r i n c i p i u , o învăţare

i n t e l e c t u a l ă . De fapt, o b s e r v ă m că, afară de cîteva excepţ i i , par

t ic ipanţ i i se află în i n c a p a c i t a t e a de a p u n e a d e v ă r a t e î n t r e b ă r i !

î i d e r a n j e a z ă să î n t r e b e , să e x p l o r e z e , să anal izeze. P l e a c ă de la

r ă s p u n s ( c u t a r e v e r b p e care-1 a u î n c a p ) p e n t r u a d e d u c e între

b a r e a , c a r e n u este altceva d e c î t t r e c e r e a î n f o r m ă interogat ivă a

def ini ţ ie i de d i c ţ i o n a r (ex.: „A tirlipota î n s e a m n ă a p u n e c a p ă t la

ceva?" D a c ă cel c a r e c o n d u c e j o c u l s p u n e : „Da, în t r-un sens, sau

p u r şi s implu: p o a t e . . . la ce vă g îndi ţ i?" - r ă s p u n s a u t o m a t : „a

t e r m i n a " sau „a isprăvi") . Este c h i a r d e m e r s u l b r i c o l e u r u l u i caic

î n c e a r c ă u n ş u r u b d u p ă a l tul p e n t r u a v e d e a d a c ă m e r g e , meto

d ă d e e x p l o r a r e r u d i m e n t a r ă p e n t r u a ajusta p r i n î n c e r c ă r i ş l

greşel i , fără o invest igare r a ţ i o n a l ă .

Computerul: acelaşi p r i n c i p i u . Nu n e c e s i t ă p r e g ă t i r e intelectuală. Un PC vă p u n e î n t r e b ă r i şi, p e n t r u f iecare î n t r e b a r e , există o gri lă de cinci r ă s p u n s u r i . T r e b u i e să a legeţ i r ă s p u n s u l corect. T i m p u l c o n t e a z ă : d a c ă r ă s p u n d e ţ i i n s t a n t a n e u , o b ţ i n e ţ i maxim u m d e p u n c t e , s înteţ i „ c a m p i o n " . N u există t i m p d e reflecţie, d o a r t i m p d e reacţ ie . A p a r a t u l n u a r u n c ă î n j o c p r o c e s e intelectuale, c i m e c a n i s m e d e reacţ ie i m e d i a t e . R ă s p u n s u r i l e p r o p u s e nu t r e b u i e c întăr i te , nici d e l i b e r a t e ; t r e b u i e să vezi c a r e este răsp u n s u l corect , să-1 înregis t rezi ca pe un s t imul, c o n f o r m s c h e m e i opt ic-motor ie a ce lule i fotoelectr ice . A şti î n s e a m n ă a v e d e a (cf. „ r a d a r u l " r iesmanian care-ţi p e r m i t e să evoluezi p r i n t r e ceilalţi p ă s t r î n d sau î n t r e r u p î n d c o n t a c t u l , s e l e c ţ i o n î n d p e loc relaţi i le pozit ive ş i negat ive) . T r e b u i e să te fereşti m a i ales de reflecţia analitică: ea este penal izată, ca t imp p i e r d u t , p r i n cel m a i m i c n u m ă r d e p u n c t e .

* Este vorba d e s p r e o e m i s i u n e iniţial radiofonică d i n anii '60 a lui J a c q u e s A n t o i n e ş i j acques Solness ş i a d a p t a t ă în 1969 p e n t r u televiziune sub n u m e l e de Schmilbtic (n. t r . ) .


Dacă n u a u o funcţ ie d e î n v ă ţ a r e i n t e l e c t u a l ă (deşi e a este mereu avansată de m o d e r a t o r i i j o c u l u i ş i de ideologi i c a r e fac ş i desfac i ţe le în mass m e d i a ) , c a r e e totuş i funcţ ia a c e s t o r j o c u r i ? In Tirlipot nu e vorba d e c î t de a l u a p a r t e la a c ţ i u n e : c o n ţ i n u t u l n a r e nici o i m p o r t a n ţ ă . P e n t r u par t ic ipant , însă, t o a t e acestea se n a d u c p r i n p l ă c e r e a de a f i o c u p a t a n t e n a p r e ţ de 20 de s e c u n d e , destul p e n t r u a i se auzi vocea, de a-şi fi s u p r a p u s vocea pes te cea I m o d e r a t o r u l u i , de a-1 fi r e ţ i n u t pr int r-un scurt d ia log şi, astfel, de a l i luat c o n t a c t cu această m u l ţ i m e ca ldă şi a n o n i m ă care este publicul. E l i m p e d e că ma jor i ta tea j u c ă t o r i l o r nu suferă de pe urma r ă s p u n s u r i l o r greşite; au o b ţ i n u t ce şi-au d o r i t : comuniune-sau m a i d e g r a b ă această f o r m ă m o d e r n ă , t e h n i c ă ş i asept izată a c o m u n i u n i i care este comunicarea, „contactu l " . Nu a b s e n ţ a ceremoniilor, at î t d e des invocată, d i s t inge societatea d e c o n s u m : j o cul radiofonic este t o c m a i o astfel de so lemnita te , la fel ca slujba religioasă sau ca sacrificiul în societăţile primit ive. D a r c o m u n i u n e a c e r e m o n i a l ă nu m a i t r e c e p r i n p î i n e ş i vin - c a r n e ş i s înge, adică - , c i p r i n mass m e d i a ( c a r e s înt r e p r e z e n t a t e n u n u m a i d e mesaje, c i c h i a r d e dispozitivul d e emisie, d e r e ţ e a u a d e emisie, d e staţia de emisie, de pos tur i le r e c e p t o a r e şi, desigur, de p r o d u c ă -lori şi de p u b l i c ) . Altfel spus, comuniunea nu mai trece printr-un suport simbolic, ci printr-unul tehnic: astfel, ea devine c o m u n i c a r e .

C e e a ce se împărtăşeş te , a t u n c i , nu m a i e o „cul tură" : c o r p u l viu, p r e z e n ţ a actuală a g r u p u l u i ( to t ceea ce const i tu ia funcţ ia simbolică şi m e t a b o l i c ă a c e r e m o n i e i şi a sărbători i) nici m ă c a r nu mai r e p r e z i n t ă un bagaj cognitiv în sensul p r o p r i u a l t e r m e n u l u i , c i un s t raniu corpus de s e m n e ş i refer inţe, de r e m i n i s c e n ţ e şcolare ş i de s e m n a l e inte lectuale l a m o d ă pe care l e n u m i m „cul tură de masă" sau C.M.M.C.C. (Cea Mai Mică C u l t u r ă C o m u n ă ) , în sensul celui m a i m i c n u m i t o r c o m u n d i n ar i tmet ică - sau în sensul acelui „standard package" care def ineşte cea m a i m i c ă p a n o p l i e c o m u n ă d e o b i e c t e p e care s e c a d e s ă l e a ibă c o n s u m a t o r u l m e d i u p e n t r u a a junge la r a n g u l de c e t ă ţ e a n a l societăţii de c o n s u m -; astfel, C.M.M.C.C. def ineşte c e a m a i m i c ă p a n o p l i e c o m u n ă d e „răsp u n s u r i c o r e c t e " pe c a r e e r e z o n a b i l să c r e d e m că le p o s e d ă individul î n v e d e r e a obţ iner i i b revetu lu i d e c e t ă ţ e n i e cul turală .

C o m u n i c a r e a d e m a s ă e x c l u d e c u l t u r a ş i c u n o a ş t e r e a . N u p u t e m p u n e p r o b l e m a u n o r a d e v ă r a t e p r o c e s e s imbol ice sau


didact ice , căci a r î n s e m n a să c o m p r o m i t e m p a r t i c i p a r e a colectivă fără de c a r e c e r e m o n i a n-ar avea sens - p a r t i c i p a r e care nu s«l p o a t e c o n s a c r a d e c î t pr in t r-o liturghie, u n c o d f o r m a l d e s e m n e goli te cu grijă de or ice r e z i d u u de sens.

O b s e r v ă m că t e r m e n u l „cul tură" este p l in de ambigui tăţ i . Acesl c o n c e n t r a t cultural, acest „digest"/repertoar de înt rebăr i/răs-p u n s u r i codificate, această C.M.M.C.C. este p e n t r u c u l t u r ă ceea ce e as igurarea de viaţă p e n t r u viaţă: e m e n i t ă să evite riscurile culturii şi, pe baza refuzului cul tur i i vii, e m e n i t ă să exal te semnele r i tual izate ale culturalizării.

A l i m e n t î n d u - s e l a u n m e c a n i s m a u t o m a t i z a t d e î n t r e b ă r i / r ă s p u n s u r i , aceas tă C.M.M.C.C. a r e î n s ă m u l t e afinităţi c u „cul tura" şcolară. T o a t e aceste j o c u r i a u , de altfel, ca r e s o r t a r h e t i p u l EXAM E N U L U I . Şi aceas ta n u î n t î m p l ă t o r . E x a m e n u l este p r i n excel e n ţ ă f o r m a d e p r o m o v a r e socială. F iecare v r e a s ă d e a e x a m e n e , f ie ş i s u b f o r m a aceas ta h i b r i d ă a c o n c u r s u l u i r a d i o f o n i c , p e n t r u că astăzi a f i e x a m i n a t r e p r e z i n t ă un e l e m e n t de pres t ig iu . Există a ş a d a r u n p r o c e s d e i n t e g r a r e socia lă p u t e r n i c ă , des făşura t p r i n c h i a r m u l t i p l i c a r e a inf inită a a c e s t o r jocur i : ne p u t e m i m a g i n a în ce le d i n u r m ă o î n t r e a g ă soc ie ta te i m p l i c a t ă î n a c e s t e hîr jonci i m e d i a t i c e ş i o î n t r e a g ă o r g a n i z a r e socială î n t e m e i a t ă pe sancţ i u n i l e c o n f e r i t e de e le . Există o socie tate c a r e a c u n o s c u t în istorie u n s istem închi s d e selecţie ş i d e o r g a n i z a r e p r i n e x a m e n e : C h i n a m a n d a r i n ă . S i s temul n u inf luenţa, însă, d e c î t p ă t u n cultivată. I n cazul n o s t r u , a m avea de-a face c u m a s e î n t r e g m o b i l i z a t e în t r-un nesfîrşit „rişti şi cîştigi" c a r e ar as igura ş anga ja d e s t i n u l social al f iecărui p a r t i c i p a n t . S-ar scuti astfc î n t r e ţ i n e r e a a r h a i c u l u i s i s tem d e c o n t r o l social, p e n t r u c ă c e m a i b u n s istem de i n t e g r a r e a fost d i n t o t d e a u n a ace la a l c o m pet i ţ ie i r i t u a l i z a t e . N-am ajuns î n c ă aici. D e o c a m d a t ă , n e r ă m î n e s ă c o n s t a t ă m p u t e r n i c a asp i ra ţ ie socială s p r e s i tuaţ ia d e e x a m e n - d u b l ă , p e n t r u că f iecare p o a t e f i e x a m i n a t , d a r ş i e x a m i n a t o r ( î n cal i tate d e f â r î m ă a i n s t a n ţ e i colective n u m i t e p u b l i c ) . D e d u b l a r e de vis, t ipic fantasmat ică; să fii în acelaşi t i m p şi u n u l ş celălalt . D a r î n acelaşi t i m p o p e r a ţ i u n e tac t ică d e i n t e g r a r e p r i n d e l e g a r e a p u t e r i i . C e e a ce de f ineş te c o m u n i c a r e a de masă este c o m b i n a ţ i a d i n t r e s u p o r t u l t e h n i c ş i C.M.M.C.C. (şi nu efectivu masei participante). C o m p u t e r u l este ş i el un mass m e d i u m , ch iar d a c ă în cazu l lui j o c u l p a r e să se individual izeze. Dar, de fapt, to


instanţa colectivă n e p r o g r a m e a z ă ş i î n acest t o n o m a t , u n d e dex-leritatea i n t e l e c t u a l ă se m a n i f e s t ă p r i n s p o t u r i l u m i n o a s e ş i s e m n a l e s o n o r e - a d m i r a b i l ă c o m b i n a ţ i e d e c u n o a ş t e r e ş i a p a r a t e lcctrocasnic. C o m p u t e r u l n u este d e c î t m a t e r i a l i z a r e a t e h n i c ă a m c d i u m u l u i colectiv, a aces tu i s i s tem de s e m n a l e „C.M.M.C.C." t a r e j a l o n e a z ă p a r t i c i p a r e a t u t u r o r la f iecare în p a r t e ş i a Becăruia la acelaşi .

încă o dată , este inut i l şi a b s u r d să c o n f r u n t ă m şi să o p u n e m v.iloarea Cultur i i savante celei a Cul tur i i media t ice . U n a are o sintaxă c o m p l e x ă , cealaltă este o c o m b i n a ţ i e de e l e m e n t e care se poate î n t o t d e a u n a disocia î n t e r m e n i d e s t imul/reacţ ie , d e întreb a r e / r ă s p u n s . R ă s p u n s u l îşi găseşte i lustrarea cea m a i vie în j o c u l radiofonic. Această s c h e m ă c o m a n d ă , d i n c o l o d e spectacolu l r i t u alic, c o m p o r t a m e n t u l c o n s u m a t o r u l u i î n f i e c a r e d i n t r e acte le lui, c o m p o r t a m e n t u l lui general izat c a r e se organizează ca o succesiune de r ă s p u n s u r i la st imuli variaţi. Gustur i , p re fer in ţe , nevoi, decizii: în m a t e r i e de obiecte, ca ş i de relaţii, c o n s u m a t o r u l este m e r e u solicitat, „chest ionat" ş i s o m a t să r ă s p u n d ă . C u m p ă r ă t u r i l e sînt, în acest context , asimilabile j o c u l u i radiofonic: ele nu s înt atît un d e m e r s or ig inal al individului în v e d e r e a satisfacerii c o n c r e t e a unei nevoi, cît în p r i m u l r î n d un răspuns la o întrebare - r ă s p u n s (are angajează individul în r i tualul colectiv a l c o n s u m u l u i . Sînt un joc î n m ă s u r a î n c a r e f i e c a r e o b i e c t este î n t o t d e a u n a oferit con-l'orm u n e i g a m e de var iante d i n t r e care individul este s o m a t să aleagă - actul de a c u m p ă r a este a legerea, e x p r i m a r e a u n e i preferinţe, la fel ca a legerea u n u i r ă s p u n s d i n t r e cele p r o p u s e de c o m p u t e r : astfel, c u m p ă r ă t o r u l se joacă r ă s p u n z î n d u n e i î n t r e b ă r i c i r e nu este n i c i o d a t ă cea directă, o r i e n t a t ă spre ut i l i tatea obiec-lului, c i u n a indirectă, in teresa tă de , j o c u l " var iante lor obiectu lu i . Acest „joc" şi a legerea care-i u r m e a z ă caracter izează c u m p ă rătoru l/ c o n s u m a t o r u l p r i n opozi ţ ie cu uti l izatorul t radi ţ ional .

Cei Mai Mici Multipli Comuni (C.M.M.M.C.)

Cea Mai Mică Cul tură C o m u n ă (C.M.M.C.C.) a u n d e l o r radiofonice sau a mar i lor reviste se îmbogăţeş te astăzi cu o filială artistică. Este vorba despre mult ipl icarea o p e r e l o r de artă; Biblia, multiplicată la r î n d u l ei ş i oferită mul ţ imi lor sub formă de săptămînal,


oferea p r o t o t i p u l miraculos a l acestui f e n o m e n în ce lebra înmulţire a pî ini lor şi a peşti lor pe m a l u l lacului Tiber iada.

Un v î n t d e m o c r a t i c a suflat în I e r u s a l i m u l celest a l cu l tur i i ş i a r te i . „Arta C o n t e m p o r a n ă " , de la R a u s c h e n b e r g la Picasso, de la Vasarely la Chagal l , p î n ă la cei m a i t iner i , îşi o r g a n i z e a z ă vernisajele în m a r i l e galerii c o m e r c i a l e (ce-i d r e p t , la u l t i m u l etaj şi fără a c o m p r o m i t e r a i o n u l „ D e c o r a ţ i u n i " de la etajul a l doi lea, cu p o r t u r i l e m a r i t i m e ş i c u a p u s u r i l e lui d e s o a r e ) . O p e r a d e artă scapă de s i n g u r ă t a t e a la care a fost obl igată v r e m e de secole, ca o b i e c t u n i c ş i m o m e n t privilegiat. M u z e e l e , se ştie, e r a u î n c ă nişte s a n c t u a r e . De a c u m , însă, m a s a a p r e l u a t ştafeta de Ia posesorul solitar sau d e l a a m a t o r u l l u m i n a t . D a r n u n u m a i r e p r o d u c e r e a l a scară indus t r ia lă va face del iciul maselor, ci ş i o p e r a de a r t ă în acelaşi t i m p u n i c ă ş i colectivă: Mult ip lul . „Iniţiativă generoasă :

J a c q u e s P u t m a n a edi ta t , s u b e g i d a m a g a z i n e l o r Pr i sunic , o colecţ ie d e s t a m p e or ig ina le l a u n p r e ţ foar te accesibi l (100 F ) [ . . . ] . N i m ă n u i nu i se m a i p a r e a n o r m a l să p o ţ i a c h i z i ţ i o n a o l i tografie sau o a q u a f o r t e în acelaşi timp cu o pereche de ciorapi de. damă sau cu un scaun de grădină. A d o u a «Suită Prisunic» tocmai a fost e x p u s ă la galer ia L'CEil şi se află de a c u m la v înzare în magazinele sale. N u este v o r b a d e v r e o p r o m o ţ i e , nici d e v r e o revoluţie ( ! ) . Mult ip l icarea imagini i r ă s p u n d e mult ipl icăr i i publ icului , ceea ce d e t e r m i n ă în m o d fatal (!) apar i ţ ia locur i lor de întâlnire cu aceas tă i m a g i n e . C e r c e t a r e a e x p e r i m e n t a l ă n u m a i a r e c a rezul ta t sclavia p u t e r i i şi a b a n i l o r : a m a t o r u l b i n e f ă c ă t o r c e d e a z ă locul clientului participant [ . . . ] . F iecare s t a m p ă , n u m e r o t a t ă şi s e m n a t ă , este trasă în 300 de e x e m p l a r e [ . . . ] . Victorie a societăţii de c o n s u m ? P o a t e . D a r ce contează, atîta v r e m e cît cal i tatea e aceeaşi [...]? Cei c a r e astăzi nu î n ţ e l e g a r t a c o n t e m p o r a n ă sînt, de fapt, cei care nu s înt dispuşi s-o facă."

Arta-speculaţie, bazată pe ra r i ta tea p r o d u s u l u i , este expirată . O d a t ă cu „Mult iplul Nel imitat" , a r ta in t ră în e p o c a industr ia lă (se î n t î m p l a ca aceşti Multipli, avînd totuşi t ira jul l imitat, să redevină ob iec tu l u n e i p i e ţ e n e g r e ş i a l u n e i speculaţi i para le le : naivitate vicleană a p r o d u c ă t o r i l o r şi a c r e a t o r i l o r ) . O p e r a de ar tă la magazinul d e m e z e l u r i , t ab lou l abs t ract î n fabrică. . . N u m a i s p u n e ţ i „Ce-i arta?" . Nu m a i s p u n e ţ i „Asta e p r e a s c u m p ă " . . . Nu m a i spun e ţ i „Arta nu e p e n t r u m i n e " : citiţi revista Les Muses.


Ar f i p r e a u ş o r să s p u i că o p î n z ă de Picasso e x p u s ă într-o u z i n ă nu va abol i n i c i o d a t ă diviz iunea m u n c i i ş i că m u l t i p l i c a r e a mult iplilor, c h i a r d a c ă s-ar realiza, nu va a b o l i n i c i o d a t ă d iv iz iunea socială ş i t r a n s c e n d e n ţ a Cul tur i i . I luzia i d e o l o g i l o r M u l t i p l u l u i (ca s ă n u m a i v o r b i m d e s p e c u l a n ţ i i c o n ş t i e n ţ i sau s u b c o n ş t i e n ţ i i are, f ie e i artişti sau traf icanţi, s în t de d e p a r t e cei m a i n u m e r o ş i ni această afacere) şi, în g e n e r a l , a i d e o l o g i l o r difuzării sau ai promovăr i i c u l t u r a l e este totuş i u n a instructivă. N o b i l u l l o r e for t de d e m o c r a t i z a r e a cul tur i i sau, d i n p u n c t u l de v e d e r e a l desigilărilor, de a „crea o b i e c t e f r u m o a s e p e n t r u cei m u l ţ i " se loveşte i n m o d vizibil d e u n eşec sau, c e e a c e î n s e a m n ă acelaşi l u c r u , d e ( i reuşită at î t de m a r e încî t devine suspectă. D a r această contra-dicţie nu este dec î t a p a r e n t ă : ea subzistă n u m a i p e n t r u că optimiştii i n o c e n ţ i se î n c ă p ă ţ î n e a z ă să considere Cultura drept universală, orind totodată să o răspîndească sub formă de obiecte finite (fie că s înt unice sau m u l t i p l i c a t e de mi i de o r i ) . Aceste o b i e c t e nu fac alt-Ceva d e c î t să e x t i n d ă r a ţ i u n e a c o n s u m u l u i (adică m a n i p u l a r e a semnelor) a s u p r a a n u m i t o r c o n ţ i n u t u r i sau a n u m i t o r activităţi simbolice c a r e p î n ă a c u m n u ţ i n e a u d e ea. Mul t ip l icarea o p e r e l o r de ar tă nu impl ică în s ine nici o „vulgarizare", nici „o p i e r d e r e de (a l i tate" . Se î n t î m p l a altceva: o p e r e l e astfel m u l t i p l i c a t e devin electiv, î n cal i tate d e o b i e c t e ser ia le, e c h i v a l e n t e „cu p e r e c h e a d e ciorapi ş i cu s c a u n u l de g r ă d i n ă " ş i p r i m e s c sens d i n r a p o r t u l l o r i I I aceste o b i e c t e . O b i e c t e l e nu se m a i o p u n ca opere şi s u b s t a n ţ ă de sens, ca semnif icaţ ie deschisă, ce lor la l te o b i e c t e finite, p e n t r u că au deveni t e le înse le o b i e c t e f in i te , i n t r î n d în p a n o p l i a , în con-slclaţia de accesorii p r i n care se defineşte s t a n d i n g u l „sociocultural" a l c e t ă ţ e a n u l u i lumii . Ş i aceasta în cel m a i b u n d i n t r e iazuri, î n care f i e c a r e a r avea u n acces rea l l a ele. P e n t r u m o m e n t , deşi î n c e t e a z ă s ă m a i f i e o p e r e , aceste p s e u d o - o p e r e r ă m î n ob iec te r a r e , e c o n o m i c s a u „ps iholog ic" inaccesibi le major i tăţ i i , ş i a l i m e n t e a z ă d i n n o u , ca o b i e c t e dist inctive, o p ia ţă para le lă , ceva m a i m a r e , a C u l t u r i i .

Ar f i p o a t e m a i i n t e r e s a n t - d a r e v o r b a d e s p r e aceeaş i p r o b lemă - să v e d e m ce se c o n s u m ă în e n c i c l o p e d i i l e s ă p t ă m î n a l e : La Bible, Les Muses, Alpha, Le Million, în publ icaţ i i le m u z i c a l e şi artistice de m a r e tiraj, Grands peintres, Grands musiciens. Şt im că publ icul vizat aici este, t e o r e t i c , foar te n u m e r o s : t o a t e p ă t u r i l e


mijlocii şcolarizate (sau ale c ă r o r copi i s înt şcolarizaţi), absolvenţi de l iceu cel p u ţ i n sau de î n v ă ţ ă m î n t t e h n i c , funcţ ionar i , carii o in fer ioare şi m e d i i .

T r e b u i e s ă l e a d ă u g ă m aces tor m a r i publ icaţ i i r e c e n t e p e acel care, de la Science et vie la Historia, a l i m e n t e a z ă de m u l t ă vreme c e r e r e a cu l tura lă a „claselor p r o m o v a b i l e " . Ce c a u t ă ele, de lapi, p r i n f recventarea ştiinţei, a istoriei, a muzicii, a cunoşt inţe lor enc ic lopedice? Exploatează nişte discipl ine inst i tuite, legitimate, ale c ă r o r c o n ţ i n u t u r i , spre d e o s e b i r e de cele care s înt difuzate de mass m e d i a , au o s t ructură specifică? C a u t ă o f o r m a r e inte lectual i reală, sau m a i d e g r a b ă u n s e m n d e p r o m o v a r e ? C a u t ă î n cultttrfl u n exerci ţ iu, sau u n b u n d e însuşit, o c u n o a ş t e r e , sau u n statul? Vom regăsi aici un „efect de p a n o p l i e " d e s p r e c a r e am văzut cil d e s e m n e a z ă - ca un s e m n p r i n t r e altele - ob iectu l de c o n s u m ?

In cazul p u b l i c a ţ i e i Science et Vie (şi ne r e f e r i m la o a n c h e t a p r i n t r e cititorii acestei reviste, î n t r e p r i n s ă d e C e n t r u l d e Sociologie E u r o p e a n ă ) , c e r e r e a es te a m b i g u ă : există o aspiraţ ie camuf la tă , c l a n d e s t i n ă , s p r e c u l t u r a „cultivată" p r i n i n t e r m e d i u l accesulu i la c u l t u r a t e h n i c ă . L e c t u r a d i n Science et Vie es te rezultatul u n u i c o m p r o m i s : asp i ra ţ ie la c u l t u r a privi legiată, d a r cu o c o n t r a m o t i v a ţ i e defensivă s u b f o r m a u n u i refuz a l privilegiilor (adică în acelaşi t i m p aspiraţ ie s p r e accesul într-o clasă super i o a r ă ş i r e a f i r m a r e a poziţ ie i de c lasă) . Mai exact , aceas tă lectură

j o a c ă r o l u l de semn de raliere. La ce? La c o m u n i t a t e a abstractă, la colectivul v ir tual a l t u t u r o r c e l o r c a r e s înt a n i m a ţ i de aceeaşi e x i g e n ţ ă a m b i g u ă , al t u t u r o r c e l o r c a r e citesc şi ei Science et Vie (sau Les Muses e t c ) . Este u n a c t d e c r e d i n ţ ă d e o r d i n mito log ic : c i t i torul visează la un g r u p c ă r u i a î i c o n s u m ă p r e z e n ţ a in abstracto p r i n i n t e r m e d i u l lec tur i i - re laţ ie ireală, masivă c a r e este t o c m a i efectul de comunicare „de masă". C o m p l i c i t a t e ned i fe renţiată care c o n f e r ă totuş i s u b s t a n ţ a p r o f u n d tră i tă a acestei lecturi - va loare d e r e c u n o a ş t e r e , d e ra l i e re , d e p a r t i c i p a r e m i t i c ă (put e m la fel de b i n e să d e t e c t ă m acelaşi p r o c e s la cit i tori i lui Nouvel Observateur: a citi acest ziar î n s e a m n ă a te afilia c e l o r care-1 citesc, a p a r t i c i p a la o activitate „ c u l t u r a l ă " ca e m b l e m ă de clasă) .

Desigur, ma jor i ta tea c i t i tor i lor (ar t r e b u i spus „adepţ i lor " ) a c e s t o r publ icaţ i i d e m a r e tiraj, veh icu le a le u n e i c u l t u r i „subcul-tivate", v o r p r e t i n d e , d e b u n ă c r e d i n ţ ă , c ă a d e r ă l a c o n ţ i n u t u l l o r


ţ i că u r m ă r e s c să o b ţ i n ă c u n o a ş t e r e . D a r această „valoare de î n t r e -I i ţ a r e " cu l tura lă , aceas tă f ina l i ta te obiectivă este în m a r e | u r i e s u p r a d e t e r m i n a t ă d e „valoarea d e s c h i m b " sociologică. Imensul m a t e r i a l „cultural izat" al revistelor, e n c i c l o p e d i i l o r şi 11 (lecţiilor de b u z u n a r r ă s p u n d e t o c m a i acestei cerer i , i n d e x a t e la J c i >ncurenţă s t a t u t a r ă t o t m a i vie. î n t r e a g ă această s u b s t a n ţ ă înli i irală este „ c o n s u m a t ă " î n m ă s u r a î n care c o n ţ i n u t u l e i n u a l imentează o p r a c t i c ă a u t o n o m ă , ci o r e t o r i c ă a mobi l i tă ţ i i li II iale, o c e r e r e care vizează un alt obiect d e c î t c u l t u r a , sau m a i de-|.;i a bă nu o vizează d e c î t ca element codificat de statut social. Există, r a d a r , o r ă s t u r n a r e de funcţ ie , iar c o n ţ i n u t u l propriu-zis cultural n u m a i a p a r e d e c î t c u titlul d e c o n o t a ţ i e , d e funcţ ie necundă. P u t e m s p u n e a t u n c i c ă aces ta este c o n s u m a t , l a fel c u m I I maşină d e spălat este u n o b i e c t d e c o n s u m d i n m o m e n t c e n u mai este o s i m p l ă ustensi lă, c i m a i d e g r a b ă un e l e m e n t de e o n ii >rt sau de prest ig iu. Ştim a t u n c i că ea nu m a i a r e o p r e z e n ţ ă ipecifică ş i că m u l t e a l te o b i e c t e o p o t î n l o c u i - î n t r e c a r e t o c m a i i u l lura. C u l t u r a d e v i n e o b i e c t d e c o n s u m î n m ă s u r a î n c a r e , a l u n e c î n d c ă t r e u n alt discurs, p o a t e f i î n l o c u i t ă ş i e c h i v a l e n t ă (deşi i e r a r h i c s u p e r i o a r ă ) cu a l te o b i e c t e . I a r aces t l u c r u nu e valabil n u m a i p e n t r u Science et Vie, ci şi p e n t r u c u l t u r a „înaltă", „marea" p i c t u r ă , m u z i c a clasică e tc . T o a t e aces tea p o t f i v î n d u t e î m p r e u n ă în mall-uri sau la ch ioşcur i . D a r p r o b l e m a nu e a locului de v înzare, nici a t irajului, n ic i a „nivelului de c u l t u r ă " al publ icului . T o a t e aces tea se v înd ş i se c o n s u m ă a ş a d a r î m p r e u n ă d e o a r e c e c u l t u r a s e s u p u n e aceleiaşi c e r e r i c o n c u r e n ţ i a l e d e s e m n e ca o r i c e altă c a t e g o r i e de o b i e c t e ş i p e n t r u că ea e produsă

ni funcţie de această cerere.

î n acest m o m e n t , e a int ră î n acelaşi r e g i m d e a p r o p r i e r e c a alte mesaje, o b i e c t e , imagini care c o m p u n „ a m b i a n ţ a " vieţii n o a s t r e cot id iene: acela al curiozităţii - care nu î n s e a m n ă n e a p ă r a t leje-i itate sau dezinvoltură, p o a t e fi o cur iozi tate pas ionată, m a i ales în privinţa categori i lor p e cale d e a c u l t u r a r e , d a r care p r e s u p u n e succesiunea, ciclul, c o n s t r i n g e r e a de r e î n n o i r e specifică m o d e i ş i înlocuieşte astfel pract ica exclusivă a cul tur i i ca sistem s imbol ic de sens cu pract ica ludică şi c o m b i n a t o r i e a culturi i ca sistem de semne. „Beethoven e n e m a i p o m e n i t ! "


La limită, c e e a ce parv ine indivizilor p r i n i n t e r m e d i u l acestei „cult u r i " - care-1 e x c l u d e at î t pe a u t o d i d a c t , e r o u m a r g i n a l al culturii t radi ţ ionale, cît ş i pe o m u l cultivat, bi juteria u m a n i s t ă îmbăls ă m a t ă şi pe cale de dispari ţ ie - este „reciclarea" culturală, o recic lare estetică, a d i c ă u n u l d i n t r e e l e m e n t e l e „personal izări i" genera l iza te a individului, a imagini i c u l t u r a l e în societatea c o n c u r e n t i a l ă . Estetica industr ia lă - d e s i g n u l - nu a r e al t scop dec î t acela de a confer i o b i e c t e l o r industr ia le , at inse grav de diviz i u n e a m u n c i i ş i m a r c a t e de funcţ ia lor, această o m o g e n i t a t e „estet ică", această u n i t a t e formală sau această d i m e n s i u n e ludică ce le-ar c o n t o p i p e t o a t e în t r-un soi d e funcţ ie s e c u n d ă d e „mediu î n c o n j u r ă t o r " , de „ a m b i a n ţ ă " . Aşa p r o c e d e a z ă „designeri i cultural i" la m o d ă astăzi: caută, într-o societate în c a r e indivizii s înt grav m a r c a ţ i de diviziunea m u n c i i ş i de sarcinile lor f r a g m e n t a r e , să-i „ r e d e s e n e z e " p r i n „cul tură" , să-i in tegreze s u b o aceeaşi pălărie cul turală, să faciliteze s c h i m b u r i l e sub s e m n u l p r o m o v ă r i i culturale, s ă i n t r o d u c ă o a m e n i i î n „ambianţă" , aşa c u m p r o c e d e a z ă d e s i g n u l în cazul obiectelor. De altfel, nu t r e b u i e p i e r d u t din v e d e r e că această c o n d i ţ i o n a r e , această reciclare culturală, ca şi „ f rumuseţea" confer i tă ob iec te lor de estetica industr ială, este „în m o d incontestabi l u n a r g u m e n t d e piaţă", c u m s p u n e J a c q u e s Michel : „Este astăzi r e c u n o s c u t faptul că un m e d i u p lăcut , graţie a r m o n i e i f o r m e l o r şi cu lor i lor şi, desigur, calităţii mater ia lu lu i (!), a r e o in f luenţă benef ică a s u p r a product iv i tăţ i i " {Le Monde, 28 sept. 1969) . C h i a r aşa şi este: indivizii acul turaţ i , ca şi obiecte le design, s înt m a i b i n e integraţ i social ş i profes ional, m a i b i n e „sincronizaţi", m a i „compatibi l i " . F u n c ţ i o n a l i s m u l relaţiei u m a n e găseşte î n p r o m o v a r e a c u l t u r a l ă u n u l d i n t r e t e r e n u r i l e sale d e predi lecţ ie - „human design" se înt î lneş te aici cu „human engineering".

A r t r e b u i s ă p o s e d ă m u n t e r m e n c a r e s ă fie p e n t r u cu l tură c e e a ce „Estetica" ( în sensul de estetică indust r ia lă , de raţionalizare f u n c ţ i o n a l ă a formelor , de j o c de s e m n e ) este p e n t r u sistem u l s imbolic a l f rumuseţ i i . N u avem nici u n t e r m e n p e n t r u a d e s e m n a această s u b s t a n ţ ă funcţ ional izată d e mesaje, d e texte, d e imagini , d e c a p o d o p e r e clasice sau d e b e n z i d e s e n a t e , această „creativitate" ş i „recept iv i tate" codificate c a r e au î n l o c u i t inspiraţ ia şi sensibil i tatea, acest travaliu colectiv dirijat a s u p r a semnificaţ i i lor ş i c o m u n i c ă r i i , aceas tă „cul tural i tate indus t r ia lă " b î n t u i t ă


l a m i î m p l a r e de t o a t e cu l tur i le d i n t o a t e e p o c i l e ş i pe c a r e n o i , în

lipsă de altceva, o n u m i m „cul tură" , p l ă t i n d p r e ţ u l t u t u r o r n e î n ţ e

legerilor iscate de aici ş i visînd încă, în h i p e r f u n c ţ i o n a l i s m u l cul-

lliiii c o n s u m a t e , la universal, la mi tur i le care ne-ar p u t e a d e c r i p t a

prezentul fără a deveni î n c ă s u p e r p r o d u c ţ i i mi to log ice , la o ar tă

< II . ar p u t e a descifra m o d e r n i t a t e a fără a se c o n f u n d a cu ea.

/. itsch-ul

Una d i n t r e categori i le m a j o r e ale o b i e c t u l u i m o d e r n , a lă tur i d e glttigct, este kitsch-ul. Obiectul-kitsch î n s e a m n ă î n d e o b ş t e aceas-Irt a g l o m e r a r e de o b i e c t e „nasoale" , d i n stuc, de imitaţii, de acce-niii ii, de f igurine folclorice, de „suveniruri" , de a b a j u r u r i ş i de in.işti afr icane, u n î n t r e g m u z e u d e f leacuri care prol i ferează | n e i u t i n d e n i , m a i ales î n l o c u r i l e d e v a c a n ţ ă ş i d e d i s t racţ ie . Kiisi b-ul este echiva lentul „clişeului" în discurs. Aceasta t r e b u i e • ne Iacă să î n ţ e l e g e m că, la fel ca în cazul g a d g e t u l u i , este vorba despre o categorie, g r e u de definit, pe care nu t r e b u i e să o confundam cu obiecte le reale. Kitsch-ul se p o a t e găsi p e s t e tot, în t r-un delaliu a l u n u i ob iect ca ş i în p l a n u l u n u i b loc de l o c u i n ţ e , într-o Iluare artificială, d a r ş i în r o m a n u l ilustrat. Se va defini de pre-krinţă ca pseudo-obiect, ca s imulare, copie, ob iect factice, s tereot ip, i a puţ inăta te de semnificaţie rea lă c o m b i n a t ă cu o s u p r a a b u n denţă d e s e m n e , d e re fer in ţe a legor ice, d e c o n o t a ţ i i d i s p a r a t e , c a i saltare a deta l iu lui şi s a t u r a r e cu detali i . Există, de altfel, o relaţ i e s tr însă î n t r e o r g a n i z a r e a lui i n t e r n ă ( s u p r a a b u n d e n ţ ă neart i-i iilală de s e m n e ) ş i apar i ţ ia lui pe piaţă (pro l i fe rare de ob iec te disparate, î n g r ă m ă d i r e ser ia lă) . Kitsch-ul es te o categorie culturală.

Această pro l i fe rare a kitsch-ului, izvorîtă d i n m u l t i p l i c a r e a industr ială, d i n vulgar izare, la nivelul o b i e c t u l u i , a s e m n e l o r distinctive î m p r u m u t a t e d i n t o a t e regis tre le ( r e t r o , n e o , exot icu l ş i folcloricul, fu tur i smul) ş i d int r-o supra l ic i ta re d e z o r d o n a t ă de nemne „pre fabr ica te" se î n t e m e i a z ă , ca ş i „ c u l t u r a de masă" , în leal i tatea sociologică a. societăţ i i de c o n s u m . Aceas ta este o soci-elate m o b i l ă : p ă t u r i largi de p o p u l a ţ i e f luctuează de-a l u n g u l ierarhiei sociale, a j u n g la un s ta tut s u p e r i o r ş i în acelaşi t imp la i e r e r e a c u l t u r a l ă c a r e nu este d e c î t n e c e s i t a t e a mani fes tăr i i aces-lui s ta tut p r i n s e m n e . La t o a t e niveluri le societăţi i , genera ţ i i l e de


„parveni ţ i " îşi vor p a n o p l i a . Este inut i l a ş a d a r să a c u z ă m „vul t a t e a " p u b l i c u l u i sau tactica „cinică" a indus t r iaş i lor c a r e vor să ascul te vorbăr ia goală. Deşi acest a s p e c t e i m p o r t a n t , e l nu pod explica e x c r e s c e n ţ a c a n c e r o a s ă a p a r c u l u i de „pseudo-obieele". P e n t r u aceasta este nevoie de o c e r e r e , iar c e r e r e a aceasta este in

funcţ ie de m o b i l i t a t e a socială. Nu există kitsch într-o socicta lipsită de mobi l i ta te socială: un p a r c l imitat de o b i e c t e de lux cu suficient ca m a t e r i a l distinctiv p e n t r u casta privilegiată. Chiar c o p i a u n e i o p e r e d e ar tă a r e î n c ă o va loare „ a u t e n t i c ă " î n c p o r clasică. Dimpotr ivă, obiecte le înfloresc s u b alte specii în marii e p o c i de mobi l i ta te socială: o d a t ă cu b u r g h e z i a în p l ină asccn s i u n e a Renaşter i i şi a secolului al XVII-lea a p a r preţiozităţi:a | b a r o c u l , care, fără a fi s trămoşii d irecţ i ai kitsch-ului, reflectă <lc| d e s t r u c t u r a r e a ş i e x c r e s c e n ţ a m a t e r i a l u l u i d is t inct iv înl i c o n j u n c t u r ă de p r e s i u n e socială şi de relativ a m e s t e c al claselor sin

p e r i o a r e . D a r universale le „suvenirur i" au d e v e n i t u n a d i n t r e in • nifestări le majore ale o b i e c t u l u i ş i u n a d i n t r e cele m a i rochii r a m u r i a le c o m e r ţ u l u i o d a t ă cu d o m n i a lui L u d o v i c Filip, în ( î m a n i a o d a t ă cu ,,Grixnderiahrew (1870-1890) şi, în t o a t e sociclA* tile o c c i d e n t a l e , de la sfîrşitul secolului al XlX-lea şi e r a Mari Im M a g a z i n e . Această e r ă nu se m a i sfîrşeşte, căci societăţi le noasiic sînt, de d a t a aceasta, prac t ic într-o fază de m o b i l i t a t e c o n t i n u ă ,

Kitsch-ul revalor izează î n m o d n o r m a l o b i e c t u l rar, PREŢION,

u n i c (a cărui p r o d u c ţ i e p o a t e deveni ş i ea indus t r ia lă ) . Kitsch-nl I

obiec tu l „autent ic" organizează astfel p e c o n t p r o p r i u l u m e a con s u m u l u i , d u p ă logica u n u i m a t e r i a l distinctiv, astăzi m e r e u î n n u care şi în e x p a n s i u n e . Kitsch-ul a r e o v a l o a r e dist inctivă sărata, d a r aceas ta e legată de o r e n t a b i l i t a t e statistică m a x i m ă : î n t r a l clase sociale p u n s t ă p î n i r e pe el. La p o l u l o p u s avem caii tal et» dist inctivă m a x i m ă a o b i e c t e l o r r a r e , l e g a t ă de c o r p u s u l lot l imitat. Nu e vorba aici d e s p r e „frumuseţe" , c i de distinctivilaii I

c e e a ce î n s e a m n ă o funcţie sociologică. în acest sens, toate obiectele se clasează c o n f o r m disponibil i tăţi i lor statistice, c o n f o r m unul c o r p u s m a i m u l t sau m a i p u ţ i n l imitat ş i u n e i ierarhi i de valori, Această funcţie def ineşte în fiecare clipă, p e n t r u o a n u m e stare a

s t ructur i i sociale, posibi l i tatea u n e i ca tegor i i sociale de a ne

* în g e r m a n ă , în original: „Anii fondatori" , mişcare de r e î n n o i r e culturali şi artistică, mai ales în arhi tectură şi în artele plastice (n, tr.).


•minge, d e a-şi m a r c a s t a t u t u l p r i n t r - o a n u m i t ă c a t e g o r i e d e ulucele sau de s e m n e . Accesul u n o r p ă t u r i t o t m a i largi l a o a n u -UN i i ca tegor ie de s e m n e ob l igă clasele s u p e r i o a r e la o d i s t a n ţ a r e

I alte s e m n e î n n u m ă r res t r îns ( f ie p r i n o r i g i n e a lor, c a î n tu/ni o b i e c t e l o r vechi a u t e n t i c e sau a l tab lour i lor , f ie p r i n n u NI .II u i lor în m o d sistematic l imitat, ca în cazul ed i ţ i i lor de l u x •U al maş in i lor u n i c a t ) . în aceas tă logică a dis t incţ ie i , kitsch-ul nu inovează n i c i o d a t ă : se def ineş te p r i n va loarea lui der ivată ş i • ii K ă. Această va lenţă scăzută este la r î n d u l ei u n u l d i n t r e mot iVELE i iunulţ ir i i lui n e l i m i t a t e . El se multiplicăm extensie, î n v r e m e I I , LA c a p ă t u l de sus al i e rarh ie i , o b i e c t e l e „de clasă" sporesc în ţjlitateşi se î n n o i e s c rare f i indu-se .

A c e a s t ă funcţ ie der ivată este la r î n d u l ei legată d e o funcţ ie

. llclică" sau antiestet ică. Kitsch-ul o p u n e esteticii f rumuseţ i i şi a • H iiunalităţii o estetică a simulării: r e p r o d u c e pes te t o t o b i e c t e m a i iun i sau m a r i dec î t în n a t u r ă , imi tă m a t e r i a l e (stuc, plastic e t c ) , Hlrtlinuţăreşte f o r m e sau le c o m b i n ă disparat , repetă moda fără s-o II n.iii. Este, în t o a t e acestea, o m o l o g u l g a d g e t u l u i pe p l a n tehUI. | ţadgetul este, de a s e m e n e a , o p a r o d i e t e h n o l o g i c ă , o e x c r e s -• n ţ ă de f o r m e inuti le, o simulare c o n t i n u ă a funcţiei fără r e f e r e n t | n i i i i o real . Această estetică a s imulări i este legată în m o d profund de funcţia a t r ibui tă de căt re societate kitsch-ului, a c e e a iii , i t r a d u c e aspiraţia, ant ic ipaţ ia socială de clasă, afilierea m a -|.i. .i la cul tura, la formele , la moravur i l e şi la s e m n e l e clasei supe-11...IIe 1 - o estetică a acu l turăr i i care a r e c a rezu l ta t o s u b c u l t u r ă

I obiectului.

tiailgetul şi ludicul

i R U M a fost e m b l e m a societăţii industr ia le . G a d g e t u l este embleMA societăţii post industr ia le . Nu există v reo definiţie r iguroasă a iţiiiInelului. Dar, d a c ă a d m i t e m că p u t e m defini ob iec tu l de con-mmi prin dispariţ ia relativă a funcţiei sale obiective ( d e ustensi lă) Iu L . ivoarea funcţiei sale de s e m n , d a c ă a d m i t e m că obiectu l de

I. Kxistă în acest sens o relaţie în t re kitsch şi snobism. Dacă snobismul e | | jiu mai degrabă de procesul de acul turare aristocraţie/burghezie, kitsch-ul IMIIAŞLC în esenţă din p ă t r u n d e r e a claselor „de mijloc" într-o societate bur-|llli'/n tradiţională.


c o n s u m se caracter izează p r i n t r - u n soi de inutilitate funcţională

(ceea ce c o n s u m ă m este t o c m a i c e e a nu este „uti l") , a t u n c i gadgtt-

tul reprezintă adevărul obiectului în societatea de consum. Şi, în felul

acesta, totul poate deveni gadget şi to tu l este în m o d p o t e n ţ i a l gadgel.

C e e a ce l-ar defini ar fi inut i l i tatea lui p o t e n ţ i a l ă şi valoarea sa

c o m b i n a t o r i e ludică 1 . G a d g e t u r i s înt at î t insignele, care au avui

m o m e n t u l lor de glorie, cît ş i „Venusik", un c i l indru de melal

lucios abso lut „ p u r " ş i inut i l (dacă nu este folosit ca presse-papicr,

aceasta f i ind î n t r e b u i n ţ a r e a t u t u r o r ob iec te lor care nu servesc la

n i m i c ! ) . „Amatori de f rumuseţe formală ş i de inut i l i tate poten

ţială, fabulosul «Venusik» a sosit!"

D a r p o a t e f i l a fel d e b i n e - căci d e u n d e p u t e m s p u n e c ă în

c e p e inut i l i ta tea „obiectivă"? - aceas tă m a ş i n ă de scris c a r e poale

dact i lograf ia pe t re i sprezece reg i s t re difer i te de c a r a c t e r e , „du pa

c u m î i scrieţ i b a n c h e r u l u i d u m n e a v o a s t r ă sau n o t a r u l u i , u n u l ]

c l ient i m p o r t a n t sau u n u i vechi p r i e t e n " . P o a t e f i o b i juter ie exo

t i c ă n u p r e a s c u m p ă sau a g e n d a e l e c t r o n i c ă IBM: „Imaginaţi-va

u n a p a r a t d e 1 2 c m p e 1 5 c m c a r e v ă însoţeş te p r e t u t i n d e n i , î n

călători i , la b i r o u , în w e e k e n d . î l a p u c a ţ i cu o s i n g u r ă m î n ă , î l

d e s c h i d e ţ i ş i î i şopt i ţ i h o t ă r î r i l e pe care le luaţ i , î i d i c t a i

directive, î i strigaţi victoriile pe c a r e le obţ ineţ i . El înregis t rează lol

c e e a ce-i s p u n e ţ i [ . . .] . Fie că s înteţi la R o m a , la Tokyo sau la New

York, secre taru l d u m n e a v o a s t r ă e l e c t r o n i c nu p i e r d e nici o iotă. . ,"

N i m i c m a i uti l , n i m i c m a i inut i l : o b i e c t u l t e h n i c d e v i n e l a r îndul

lui g a d g e t a t u n c i c î n d t e h n i c a este s u p u s ă u n e i p r a c t i c i m e n t a l r

d e t ip m a g i c sau u n e i pract ic i sociale care ţ i n e d e m o d ă .

Piesele c r o m a t e , ş t e r g ă t o a r e l e d e p a r b r i z c u d o u ă viteze,

g e a m u r i l e a c ţ i o n a t e e lectr ic dintr-o m a ş i n ă s înt g a d g e t u r i ? Da ş i

n u : au o o a r e c a r e ut i l i tate d i n p u n c t u l de v e d e r e a l prest igiului

social. C o n o t a ţ i a d i s p r e ţ u i t o a r e a t e r m e n u l u i p r o v i n e p u r ş i sim

p l u d intr-o per spect ivă m o r a l ă a s u p r a c a r a c t e r u l u i de ut i l i tate a l

o b i e c t e l o r : u n e l e se p r e s u p u n e că servesc la ceva, a l te le la nimic,

Pe ce criterii? Nu există obiect, oricît de m a r g i n a l sau decorat iv ar

f i , c a r e să nu servească la ceva, fie ş i n u m a i p e n t r u că nu serveşte

1. Dar gadgetul nu este o jucăr ie, căci jucăr ia are o funcţie simbolică penii a copil. Totuşi, o jucăr ie „new look", o jucăr ie la m o d ă redevine gadget tocmai pr in aceasta.


la nimic şi r e d e v i n e astfel s e m n distinctiv.1 Nu există, pe de altă parte, o b i e c t care să nu f ie , într-o a n u m i t ă măsură , lipsit de utilitate (adică să servească şi la altceva d e c î t la dest inaţ ia lui) . Nu putem ieşi d i n această confuzie decî t d a c ă def inim g a d g e t u l ca un obiect des t inat î n m o d explicit u n o r funcţii s e c u n d a r e . Astfel, n u numai accesorii le c r o m a t e , d a r ş i pos tu l de pilotaj ş i ch ia r m a ş i n a in în t regul ei s înt g a d g e t u r i d a c ă i n t r ă într-o logică a m o d e i şi a prestigiului sau într-o logică fetişistă. I a r t a x i n o m i a s is temului obiectelor le î m p i n g e astăzi pe toate căt re s tatutul de gadget .

Universul p s e u d o - m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r , a l p seudo-obiec-liilui, face delicii le t u t u r o r „ c r e a t o r i l o r " „funcţ ional i " . Ca d o v a d ă activitatea lui A n d r e Faye, „ t e h n i c i a n al a r t e i de a t ră i" , c a r e creează m o b i l e L u d o v i c XVI u n d e p o ţ i d e s c o p e r i , î n d ă r ă t u l u n e i uşi ulii, suprafaţa n e t e d ă ş i s t ră luc i toare a u n u i p l a t a n de p ick-up sau boxele u n e i c o m b i n e Hi-Fi. . . „Obiec te le lui se mişcă, p r e c u m obiectele m o b i l e ale lui Calder : ele servesc la fel de b i n e la c o n c e perea u n o r o b i e c t e u z u a l e c a ş i l a i m a g i n a r e a u n o r a d e v ă r a t e opere d e a r t ă a c ă r o r p u n e r e î n mişcare c o o r d o n a t ă c u proiecţ i i 1 1 o m o f o n i c e se va a p r o p i a t o t m a i m u l t de spectacolul totallz c a r e aulorul asp i ră . . . M o b i l e c i b e r n e t i c e , b i r o u r i cu o r i e n t a r e ş i geometrie variabi le, fax caligrafic.. . Te le fon d e v e n i t în sfîrşit p a r t e Inlegrantă a o m u l u i , care-ţi p e r m i t e să s u n i la N e w York sau să i . ispunzi u n u i a p e l d i n H o n o l u l u d e p e m a r g i n e a u n e i p i sc ine sau d in mij locul u n u i p a r c . " T o a t e aces tea r e p r e z i n t ă p e n t r u Faye „a p u n e t e h n i c a în slujba ar te i de a t ră i " . Şi t o t u l evocă în m o d l i e/.istibil C o n c u r s u l Lepine*. Ce d i f e r e n ţ ă m a i există a t u n c i î n t r e biroul cu v ideofon ş i s istemul de încălz i re cu a p ă r e c e i m a g i n a t de cutare i n v e n t a t o r ilustru? Există totuş i u n a . V e c h e a găselni ţă ai t i/anală e r a o e x c r e s c e n ţ ă curioasă, p o e z i a u ş o r d e l i r a n t ă a miei t ehnic i e ro ice . G a d g e t u l , însă, face p a r t e dintr-o logică sistema li că care c u p r i n d e c o t i d i a n u l la m o d u l spectacular şi, p r i n i Icoşeu, ne face să s u s p e c t ă m de artificialitate, de trucaj ş i de inu-uliiate î n t r e g u l m e d i u de o b i e c t e şi, p r i n extensie, î n t r e g u l mediu d e relaţi i u m a n e ş i sociale. î n a c c e p ţ i u n e a c e a m a i largă,

I. Gadgetul pur, definit pr in inuti l i tatea totală, ar fi un n o n s e n s . * Louis Lepine ( 1 8 4 6 - 1 9 3 3 ) , prefect d e poliţie în t re 1 8 9 3 - 1 9 1 3 , a înfiinţat

I I I 1 9 0 2 Concursu l L e p i n e , dest inat r e c o m p e n s ă r i i creaţii lor art izanilor ş i Inventatorilor (n. tr .) .

144 / Societatea de consum Mass media, sex şi divertisment / 143

locurile rad io fonice de c u l t u r ă genera lă , cu afişajele e l e c t r o n i c e tlin mall-uri, cu tab loul de b o r d al a u t o m o b i l u l u i ş i cu toată aparatura t e h n i c ă „serioasă", de la te le fon la c o m p u t e r , care c o n s t i t u i e „ i m b i a n ţ a " m o d e r n ă a m u n c i i - t o a t e lucrur i le cu c a r e n o i ne jucăm, m a i m u l t sau m a i p u ţ i n c o n ş t i e n t , fascinaţi d e m o d u l d e l i incţ ionare, de d e s c o p e r i r e a copi lă rească ş i de m a n i p u l a r e a lor, de cur ioz i ta tea vagă sau p a s i o n a t ă p e n t r u „jocul" m e c a n i s m e l o r , |oeul d e culor i , j o c u l var iante lor : c h i a r sufletul j o c u l u i - p a s i u n e , dar genera l iza t ş i difuz ş i astfel m a i p u ţ i n p r e g n a n t , goli t de p a t e tism şi căzut în s tadiu l de curiozitate - ceva î n t r e i n d i f e r e n ţ ă şi fascinaţie, c a r e ar p u t e a f i def ini t în opozi ţ ie cu pasiunea. Pasiunea p o a t e fi î n ţ e l e a s ă ca re la ţ ie c o n c r e t ă cu o persoană totală sau u i un o b i e c t c o n s i d e r a t ca p e r s o a n ă . Ea impl ică o d ă r u i r e t o t a l ă I pr imeşte o va loare s imbol ică i n t e n s ă , în v r e m e ce c u r i o z i t a t e a Indică nu î n s e a m n ă d e c î t i n t e r e s - c h i a r d a c ă v io lent - p e n t r u jocul elementelor.

Să a r u n c ă m o privire a s u p r a b i l i a rdu lu i e lec t ronic : j u c ă t o r u l • t e absorbi t de z g o m o t u l , t rep idaţ i i le ş i j o c u l de l u m i n i a l aparatului. El se j o a c ă cu e lectr ic i tatea. A p ă s î n d pe b u t o a n e , ştie că declanşează i m p u l s u r i ş i c u r e n t e de-a l u n g u l u n u i univers de fire mul t icolore la fel de c o m p l i c a t ca s i s temul nervos. Există în j o c u l lui un efect de p a r t i c i p a r e m a g i c ă la ştiinţă. Este suf icient să observăm, într-o cafenea, p e n t r u a n e p u t e a convinge, m u l ţ i m e a a i l iniată î n j u r a i d e p a n a t o r u l u i u n u i astfel d e aparat , d e î n d a t ă c e acesta î l d e s c h i d e . N i m e n i nu î n ţ e l e g e n i m i c d i n c o n e x i u n i l e ş i S t e l e l e lui, d a r toţ i privesc această l u m e bizară c a p e u n d a t I n n d a m e n t a l ş i i n d i s c u t a b i l . N i m i c î n c o m u n c u r a p o r t u l • (Măreţului cu calul său - sau al m u n c i t o r u l u i cu u n e a l t a sa, sau a l a m a t o r u l u i cu o o p e r ă de a r t ă - : este v o r b a în cazul n o s t r u de u n r a p o r t m a g i c d i n t r e o m ş i obiect , u n r a p o r t baza t p e fascinaţie şi m a n i p u l a r e .

Această activitate l u d i c ă p o a t e să ia c h i p u l u n e i pas iuni . D a r mi poate d e v e n i n i c i o d a t ă aşa ceva, p e n t r u că r ă m î n e u n a de conţinu, ba m a n i p u l a r e abstractă de spotur i , de flipper-uri ş i de cro-naxii e lectr ice, b a m a n i p u l a r e abs t ractă d e s e m n e d e pres t ig iu î n variantele m o d e i . C o n s u m u l este învestire c o m b i n a t o r i e : n u Mate impl ica p a s i u n e a .

g a d g e t u l î n c e a r c ă să-şi depăşească această criză general izată finalităţiişi a utilităţii prin recursul la ludic. D a r nu a junge şi nici n-ar p u t e a să a jungă la l iber ta tea s imbolică a j u c ă r i e i p e n t r u copii . Eslc sărac, un s implu efect a l m o d e i , un fel de a c c e l e r a t o r artificial a l a l tor obiecte , este p r i n s într-un circuit, acolo u n d e ut i lul ş i s imbo licul se c o m p l e t e a z ă într-un soi de inuti l i tate c o m b i n a t o r i e , ca în acele spectacole opt ice „totale" u n d e s ă r b ă t o a r e a însăşi devine gadget, a d i c ă p s e u d o e v e n i m e n t social - un j o c fără j u c ă t o r i . Rezon a n ţ a peiorat ivă pe care t e r m e n u l o a r e astăzi („Toate astea sînt nişte gadgetur i ! " ) reflectă fără îndoia lă , în acelaşi t imp cu o judecată m o r a l ă , a n g o a s a pe care o p r o v o a c ă dispariţ ia general izată a valorii de î n t r e b u i n ţ a r e şi a funcţiei s imbolice.

D a r r e c i p r o c a este ş i ea adevăra tă . Cu alte cuvinte, acestui „neta look" c o m b i n a t o r i u al g a d g e t u l u i i se p o a t e o p u n e - în cazuj o r i c ă r u i ob iect , c h i a r de-ar fi un g a d g e t - exaltarea noutăţii. Nout a t e a este în t ruc î tva p e r i o a d a s u b l i m ă a o b i e c t u l u i ş i p o a t e atinge, î n a n u m i t e cazuri , i n t e n s i t a t e a sau cal i tatea e m o ţ i e i iubirii. Acest s t a d i u este cel a l d i scursu lu i s imbolic, în c a r e nu m a i contează m o d a sau r e f e r i n ţ a l a ceilalţi . în acest m o d îşi t ră ieş te copilul re la ţ ia i n t e n s ă cu o b i e c t e l e ş i j u c ă r i i l e lui. Iar, m a i târziu, f a r m e c u l u n u i a u t o m o b i l n o u , a l u n e i cărţ i n o i , a l u n e i h a i n e noi sau a l u n u i g a d g e t n o u c o n s t ă î n p u t e r e a lor d e a n e a r u n c a î n b r a ţ e l e u n e i copi lăr i i a b s o l u t e . F u c ţ i o n e a z ă aici o logică inversă celei a c o n s u m u l u i .

G a d g e t u l se def ineşte de fapt p r i n p r a c t i c a lui, c a r e nu e nici de t ip uti l itar, nici de t ip s imbol ic, ci LUDIC. L u d i c u l este cel care stabileşte t o t m a i f recvent r a p o r t u r i l e n o a s t r e cu o b i e c t e l e , cu p e r s o a n e l e , c u cul tura, c u d iver t i smentul , c u m u n c a u n e o r i , dar ş i cu poli t ica. L u d i c u l dev ine t o n a l i t a t e a d o m i n a n t ă a habi tusului n o s t r u c o t i d i a n , t o c m a i î n m ă s u r a î n c a r e to tu l , o b i e c t e l e , b u n u rile, relaţ i i le, serviciile dev in g a d g e t . L u d i c u l c o r e s p u n d e u n u l t ip a p a r t e d e investiţie: n u e c o n o m i c ă ( o b i e c t e i n u t i l e ) , n u simbol ică (obiectu l-gadget n u a r e „suflet"), c i u n a c a r e constă în t r-un j o c d e c o m b i n a ţ i i , într-o m o d u l a ţ i e c o m b i n a t o r i e - j o c p e m a r g i n e a v a r i a n t e l o r sau v i r tual i tăţ i lor t e h n i c e a le obiectu lu i , joc cu regulile jocului în inovaţ ie, j o c cu viaţa şi m o a r t e a ca o convj b i n a ţ i e u l t i m ă î n p r o c e s u l d e d i s t r u g e r e . Aici, g a d g e t u r i l e noastre d o m e s t i c e a d u c cu j o c u r i l e m e c a n i c e , cu Tirlipot-urile ş i cu


celuilalt: i m a g i n e a ş i o b i e c t u l coexis tă în î n t i n d e r e ş i în acelaşi spaţiu logic î n c a r e a m b e l e s înt s e m n e 1 ( în re laţ ia l o r d i ferenţială, reversibilă, c o m b i n a t o r i e ) . î n v r e m e c e î n t r e a g a a r t ă d e d i n a i n t e se b a z e a z ă pe o viziune a l u m i i „în p r o f u n z i m e " 2 , pop-ul se d o r e ş t e a fi c o e r e n t cu ordinea imanentă a semnelor, c o e r e n t cu p r o d u c ţ i a lor i n d u s t r i a l ă ş i serială şi, dec i , cu c a r a c t e r u l artificial, labricat a l o r i c ă r u i m e d i u a m b i a n t , c o e r e n t c u s a t u r a r e a î n în t indere ş i t o t o d a t ă cu abstracţ ia cu l tura l iza tă a acestei n o i brdini a lucrur i lor .

Reuşeşte o a r e a r t a p o p să „ r e d e a " aceas tă secular izare sistematică a obiecte lor , să „ r e d e a " acest n o u m e d i u a m b i a n t signa-leclic s i tuat în î n t r e g i m e la e x t e r i o r - astfel î n c î t să nu r ă m î n ă nimic d i n „ l u m i n a i n t e r i o a r ă " c a r e a făcut fa ima p ic tur i i a n t e -lioare? Este ea o artă a non-sacrului, a d i c ă o a r t ă a m a n i p u l ă r i i pure? Este ea însăşi o a r t ă non-sacră, a d i c ă p r o d u c ă t o a r e de obiecte, ş i nu c r e a t o a r e ?

I Inii vor s p u n e (şi artiştii p o p o d a t ă cu e i ) : lucrur i le s în t m u l t mai s imple : o a m e n i i p r a c t i c ă aceas tă a r t ă p e n t r u că l e p l a c e , se disli cază, observă t o t felul de l u c r u r i , p i c t e a z ă ce văd, fac rea l i sm Spontan e tc . Fals: pop-ul î n s e a m n ă sfîrşitul perspect ivei , al evo-i .u ii, al m ă r t u r i e i , sfîrşitul ges tu lui c r e a t o r şi, c e e a ce nu e p u ţ i n , •ilII silul subvers iuni i lumi i şi al b l e s t e m u l u i ar te i . Arta p o p vizează nu n u m a i i m a n e n ţ a lumi i „civilizate", ci ş i p r o p r i a i n t e g r a r e loialii în aceas tă l u m e . Ambi ţ ia e i es te n e m ă s u r a t ă : a c e e a de a aboli a n a l e l e (şi f u n d a m e n t e l e ) u n e i î n t r e g i cu l tur i , c u l t u r a iiaiisc e n d e n ţ e i . î n a i n t e de t o a t e , a v e m de-a face cu o i d e o l o g i e . Sa clarificăm d o u ă obiecţi i : „Este o a r t ă a m e r i c a n ă " - p r i n recuza, i ei (inclusiv obsesia p e n t r u „stars and stripes"), p r i n p r a c t i c a sa empir ică p r a g m a t i c ă , optimistă, p r i n a d m i r a ţ i a î n m o d e v i d e n t «ovină a a n u m i t o r m e c e n a şi c o l e c ţ i o n a r i c a r e s-au „ r e c u n o s c u t "

I Cf. Daniel Boorstin, L'Image [Imaginea]. '1. Cubiştii căutau o „esenţă" a spaţiului, adevărul „geometriei secrete" etc.

Il,n I.i sau D u c h a m p sau suprarealiştii smulg obiectele din funcţia lor (bur-(tjiiv.i) sau le postulează în banalitatea lor subversivă, în r e m e m o r a r e a esenţei |ih iilulc şi a u n e i ordini a autenticului evocate p r i n absurd. La Francis Ponge, In aprehensiunea obiectului n u d şi concret funcţionează tot o conştiinţă sau o jii rcepţie, artistice. P e s c u i t , fie ea poetică sau critică, orice artă - „fără de care Im i in ile nu ar fi altceva decît ceea ce sînt" - se hrăneş te ( înainte de arta p o p ) illn transcendenţă.

Pop-ul: o artă a consumului1?

Aşa c u m am văzut, aceas tă logică a c o n s u m u l u i se de f ineş te ca o m a n i p u l a r e a s e m n e l o r . Valori le s imbol ice de c r e a ţ i e , relaţia s imbol ică d e i n t e r i o r i t a t e s înt a b s e n t e : c o n s u m u l s e desfăşoară e m i n a m e n t e în exter ior . O b i e c t u l îşi p i e r d e f inal i tatea lui obiectivă, funcţia, d e v i n e t e r m e n u l u n e i c o m b i n a t o r i i m u l t p r e a vaste, a l u n u i a n s a m b l u d e o b i e c t e î n c a r e n u a r e d e c î t o funcţ ie d o re laţ ie . Mai m u l t , îşi p i e r d e sensul s imbol ic, s t a t u t u l său m i l e n a r a n t r o p o m o r f i c ş i t i n d e să se e p u i z e z e în t r-un discurs a l cono-taţiilor, e le î n s e l e relative u n e l e l a a l te le în c a d r u l u n u i sistem c u l t u r a l totalitar, capabi l să i n t e g r e z e t o a t e semnif icaţ i i le, de o r i u n d e a r veni e le .

Ne-am sprijinit p î n ă a c u m pe anal iza o b i e c t e l o r cotidiene. Dai m a i există un discurs a s u p r a obiectu lu i , acela al artei . O istorie a evoluţiei s ta tutu lu i ob iec te lor şi a r e p r e z e n t ă r i i lor în a r t ă şi literat u r ă ar f i revelatoare. D u p ă ce şi-au a s u m a t un rol de f i gurant simbolic ş i decorat iv în î n t r e a g a a r t ă t radi ţ ională, obiecte le au încetat, în secolul XX, să fie învestite cu valori m o r a l e şi ps ihologice, au î n c e t a t să trăiască p r i n p r o c u r ă în u m b r a o m u l u i ş i au î n c e p u t să a ibă o i m p o r t a n ţ ă e x t r a o r d i n a r ă ca e l e m e n t e a u t o n o m e ale unei anal ize a spaţ iului (cubi smul e tc . ) . Ele au explodat , astfel, p î n ă şi în a r t a abstractă. Sărbătorindu-şi re înv ierea p a r o d i c ă în d a d a i s m şi în suprarea l i sm, d e s t r u c t u r a t e ş i volatilizate p r i n abstractizare, iată-le a p a r e n t î m p ă c a t e cu i m a g i n e a lor în n o u a a r t ă figurativă ş i î n a r t a p o p . A c u m s e p u n e p r o b l e m a s tatutului lor c o n t e m p o r a n , p r o b l e m ă i m p u s ă , de altfel, de această a s c e n s i u n e bruscă a ob iec te lor la zeni tu l figurării artistice.

î n t r - u n cuvînt : este a r t a p o p f o r m a d e a r t ă c o n t e m p o r a n ă a acestei logici a s e m n e l o r şi a c o n s u m u l u i d e s p r e c a r e v o r b i m , sau u n s i m p l u efect a l m o d e i şi, deci , u n p u r o b i e c t d e c o n s u m ? Cele d o u ă o p ţ i u n i n u s e e x c l u d . P u t e m a d m i t e c ă a r t a p o p t r a n s p u n e o lume-obiec t , t rans formîndu-se c h i a r ea ( c o n f o r m p r o p r i e i logici) în o b i e c t e p u r e ş i s imple . P u b l i c i t a t e a i n d u c e , de altfel, o a m b i g u i t a t e s imilară.

S ă f o r m u l ă m î n t r e b a r e a î n alţi t e r m e n i : r a ţ i u n e a c o n s u m u l u i e l i m i n ă s t a t u t u l sub l im t r a d i ţ i o n a l a l r e p r e z e n t ă r i i artistice,

J u d e c i n d l a r e c e , o b i e c t u l n u a r e n ic i u n privi legiu d e e s e n ţ ă sau d e semnif icaţ ie a s u p r a imagini i . U n u l n u m a i r e p r e z i n t ă adevărul


1. Vezi, mai jos , „ C o n s u m u l consumulu i " .


în a r t a p o p e t c . C h i a r d a c ă această observaţ ie este t e n d e n ţ i o a s ă , s î n c e r c ă m un r ă s p u n s obiectiv: d a c ă t o a t e acestea const i tuie spiritul american, artişti lor p o p , c o n f o r m p r o p r i e i logici, nu le rămîne d e c î t să şi-1 a s u m e . O b i e c t e l e fabricate „vorbesc a m e r i c a n a " p e n t r u că nu au alt adevăr dec î t această mito log ie care le copie şeşte - ş i s i n g u r u l d e m e r s r iguros este a s u m a r e a acestui discurs mitologic şi a d a p t a r e a la legile lui. D a c ă societatea de c o n s u m s-a î m p o t m o l i t în p r o p r i a mitologie, d a c ă ea nu m a i a r e nici o pers pectivă critică a s u p r a ei înseşi, d a c ă tocmai în această lipsă constd definiţia ei1, a t u n c i nu p o a t e exista a r t ă c o n t e m p o r a n ă dec î t compromisă, c o m p l i c e , în ch iar ex i s tenţa ş i în pract ica ei, cu această ev idenţă o p a c ă . D e a c e e a artiştii p o p pictează ob iecte le d u p ă înfăţişarea lor reală, p e n t r u că numai astfel, ca semne prefabricate, „fresh f rom t h e assembly line", funcţionează ele la nivel mitologic. De a c e e a e i p ictează de pre fer in ţă siglele, mărc i le , s loganuri le pe care le vehiculează aceste ob iec te şi, la limită, p o t să nici nu picteze altceva ( R o b e r t I n d i a n a ) . Nu o fac d i n spirit ludic sau „realist", ci r e c u n o s c astfel ev idenţa societăţii de c o n s u m , ş i a n u m e faptul că adevărul o b i e c t e l o r ş i a l p r o d u s e l o r r e z i d ă în m a r c a lor. Dacă aceasta î n s e a m n ă „spiritul a m e r i c a n " , a t u n c i e l r e p r e z i n t ă chiar logica culturi i c o n t e m p o r a n e ş i n u l e p u t e m r e p r o ş a artişti lor p o p că î l p u n în ev idenţă .

Nu le p u t e m r e p r o ş a nici succesul comercia l ; t r e b u i e să-1 accept ă m fără pre judecăţ i . Cel m a i g r o a z n i c este să fii b l e s t e m a t şi, astfel, reînvest i t cu o funcţ ie sacră. P e n t r u o a r t ă c a r e nu contrazice l u m e a obiecte lor , ci î i e x p l o r e a z ă s is temul, este logic să facă ea însăşi p a r t e d i n sistem. Acesta este c h i a r sfîrşitul u n e i ipocrizii ş i a l u n e i l ipse r a d i c a l e de logică. In opozi ţ ie cu p i c t u r a anter i o a r ă ( d e la sfîrşitul secolului a l XlX-lea î n c o a c e ) , pe care g e n i a l i t a t e a ş i t r a n s c e n d e n ţ a ei n-o î m p i e d i c a u să d e v i n ă un o b i e c t semnat ş i c o m e r c i a l i z a t în f u n c ţ i e de s e m n ă t u r ă (expresioniştii abs t racţ i au d u s la e x t r e m aceas tă g e n i a l i t a t e t r iumfătoare ş i acest o p o r t u n i s m r u ş i n o s ) , artişti i p o p î m p a c ă obiectu l p i c t u r i i c u p ictura-obiect . C o e r e n ţ ă sau p a r a d o x ? G r a ţ i e predilecţiei p e n t r u o b i e c t e , graţ ie aceste i f igurări n e d e f i n i t e d e o b i e c t e „ m a r c a t e " ş i de m a t e r i i c o m e s t i b i l e - ca ş i d a t o r i t ă succesului c o m e r c i a l - pop-ul este p r i m u l c u r e n t care-şi e x p l o r e a z ă p r o p r i u l s ta tu t d e artă-obiect „ s e m n a t ă " ş i „ c o n s u m a t ă " .

Totuşi, acest d e m e r s logic, pe care nu p u t e m d e c î t să-1 a p r o b ă m in ul t imele lui c o n s e c i n ţ e - c h i a r cu p r e ţ u l de a le o p u n e morala

noastră estetică t rad i ţ iona lă -, este însoţ i t de o ideologie în c a r e este pe cale să se a f u n d e . O ideologie a natur i i , a „Redeşteptăr i i " ( Wahe Up) şi a autent ic i tăţ i i c a r e evocă ce le m a i b u n e zile a le spon-laneităţii b u r g h e z e .

Aceste „radical empiricism"', „uncompromising positivism", „antite-leologism" (Pop as Art, M ă r i o Amaya) c a p ă t ă u n e o r i o a l u r ă per i-i ulos de iniţiatică. O l d e n b u r g : „Mă p l i m b a m într-o zi cu m a ş i n a c u J i m m y D i n e . A m t r e c u t d i n î n t î m p l a r e p e O r c h a r d S t r e e t - d e 11 par te ş i de alta e r a un şir de m a g a z i n e . î m i a m i n t e s c că am avut a lunei o v iz iune a «Magazinului» . Am c o n s t r u i t în i m a g i n a ţ i e un întreg spaţ iu de viaţă b a z a t pe aceas tă t e m ă . Mi se p ă r e a că d e s c o p e r i s e m o l u m e n o u ă . A m î n c e p u t s ă u m b l u p r i n t r e magazine - p r e s ă r a t e p e s t e t o t şi de t o a t e so iur i le — ca şi cum ar fi fost nişte muzee. O b i e c t e l e e x p u s e în v i tr ine şi pe te jghele î m i a p ă r e a u ca nişte p r e ţ i o a s e o p e r e de ar tă" . Rosenquis t : „Atunci mi se p ă r u dintr-o d a t ă c ă idei le s e î n g r ă m ă d e a u s p r e m i n e p e f e r e a s u ă . T o t ceea ce-mi r ă m î n e a de făcut e r a să le p r i n d d i n z b o r ş i să î n c e p să le pictez. T o a t e se aşezau s p o n t a n la locul l o r - i d e e a , c o m p o ziţia, imagini le , culor i le , t o a t e î n c e p e a u să l u c r e z e de la s ine . " I )upă c u m s e p o a t e vedea, a r t a p o p n u este c u n i m i c m a i pre jos, în ceea ce priveşte t e m a „Inspiraţ iei", d e c î t genera ţ i i l e a n t e r i o a r e . 1 )ar aceas tă t e m ă p r e s u p u n e , de la W e r t h e r î n c o a c e , idea l i ta tea u n e i Naturi c ă r e i a es te de-ajuns să-i fii fidel p e n t r u a fi a d e v ă r a t . Nu t r e b u i e d e c î t să o trezeşti, să o t r a n s p u i . Ia tă ce găsim la J o h n ( ă g e , c o m p o z i t o r şi t e o r e t i c i a n i n s p i r a t o r al lui R a u s c h e n b e r g şi al lui J a s p e r J o n e s : „...art should be an affirmation of life — not an altempt to bring other [...] but simply a way o/"waking up to the very life we are living, which is so excellent, once one gets one's mind one's deşire out of the way and lets il act of its own aceord"*. Aceas tă a l i n i e r e la o o r d i n e revelată - universul i m a g i n i l o r şi al o b i e c t e l o r fabricate t r a n s p a r e , de fapt, ca natural- d u c e la profes iuni de c r e d i n ţ ă mistico-realiste: „A flag was just a flag, a number was simply a

* „Arta ar t rebui să fie o afirmare a vieţii - nu o încercare de a crea o alta | . . . ], ci p u r şi s implu o modal i tate de trezire la viaţa pe care o trăim, care e extraordinară, o dată ce îndepărtezi dorinţele individuale şi laşi lucrurile să-şi urmeze cursul" (n. tr.).


number"* (Jasper J o h n s ) ; sau, d i n n o u , J o h n Cage: „We must about discoveiing a means to let sounds be themselves"** - c e e a ce p i c p u n e o e s e n ţ ă a obiectului , un nivel de rea l i ta te absolută care e n i c i o d a t ă acela al m e d i u l u i cot id ian, const i tuindu-se p u r şi s piu, în r a p o r t cu acesta, ca o suprarea l i ta te . W e s s e l m a n n vorbe astfel de „super-realitatea" u n e i b a n a l e bucătăr i i .

Ne aflăm, pe scurt, în p l i n ă confuzie ş i în faţa u n u i soi de beli v iorism alcătuit d i n j u x t a p u n e r e a u n o r l u c r u r i văzute (ceva I s e a m ă n ă c u u n i m p r e s i o n i s m a l societăţi i d e c o n s u m ) d u b l a t d o vagă mist ică zen sau b u d i s t ă de d e s p u i e r e a eu-ului şi a s u p t eu-ului p e n t r u a regăsi „ s u b c o n ş t i e n t u l " l u m i i înconjură toare , Există u n c a r a c t e r a m e r i c a n ş i î n acest a m e s t e c bizar !

D a r există m a i ales un echivoc ş i o gravă inconsecvenţă. P e n că, făc înd să a p a r ă l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e nu în c e e a ce este cit, a d i c ă înt î i d e t o a t e u n c î m p artificial d e s e m n e m a n i p u l a b i l e , u n artefact cu l tura l tota l î n care i n t r ă î n j o c n u senzaţia, nici viziunea, ci p e r c e p ţ i a d i ferenţ ia lă şi j o c u l tactic al semnificaţi i lor - luînd-â d r e p t n a t u r ă revelată, d r e p t esenţă, a r ta p o p este d u b l u conotală : m a i înt î i ca ideologie a u n e i societăţi i n t e g r a t e (societatea actuala = n a t u r ă = societate ideală - cu t o a t e că am văzut că aceaslîl compl ic i ta te face p a r t e d i n logica e i ) ; apoi , ea r e i n s t a u r e a z ă întreg procesul sacru al artei, c e e a ce-i d is t ruge obiectivul f u n d a m e n t a l .

Arta p o p se vrea a r t a b a n a l u l u i ( d o a r de a c e e a se ş i n u m e ş t e ar tă p o p u l a r ă ) ; d a r ce e b a n a l u l d a c ă nu o ca tegor ie metafizică, ver s iunea m o d e r n ă a categor ie i subl imului? O b i e c t u l nu e banal d e c î t î n î n t r e b u i n ţ a r e a lui, î n m o m e n t u l î n c a r e serveşte (tranzistorul „care m e r g e " , la W e s s e l m a n n ) . O b i e c t u l î n c e t e a z ă să mai f i e b a n a l d e î n d a t ă c e semnifică: ia r n o i a m văzut c ă „adevărul" o b i e c t u l u i c o n t e m p o r a n nu m a i este ace la de a servi la ceva, c i de a semnifica, nu de a f i m a n i p u l a t ca i n s t r u m e n t , ci ca s e m n . Iar reuş i ta ar te i p o p ar fi, în cel m a i b u n caz, să ni-1 a r a t e aşa c u m este.

A n d y Warhol , a l c ă r u i d e m e r s este cel m a i radical, r e z u m ă cel m a i b i n e c o n t r a d i c ţ i a t e o r e t i c ă impl icată în exerc i ţ iu l acestei pict u r i şi dificultăţile pe c a r e le î n t â m p i n ă în a-şi găsi adevăratu l ei

* „ U n steag e ra d o a r u n steag, u n n u m ă r e r a p u r ş i s implu u n n u m ă r " (n . t r . ) .

** „Trebuie să î n c e r c ă m să descoper im mijloace de a lăsa sunetele să fie ele însele" (n. tr.).


lililccl. E l s p u n e : „Pînza es te un o b i e c t cu t o t u l c o t i d i a n , la fel ca m esl scaun sau ca acest afiş". (Aceeaşi vo inţă de absorb ţ ie , de • nrbţie a artei , u n d e regăs im în acelaşi t i m p p r a g m a t i s m a m e -I l i an - t e r o r i s m al ut i lului, şantaj al integrăr i i - şi p a r c ă un e c o u al misticii sacrificiului.) A d a u g ă : „Real i tatea n-are nevoie de Intermediari , c i d o a r să f i e izolată de m e d i u l a m b i a n t ş i t r e c u t ă pe pînză". Or t o c m a i aici e p r o b l e m a : c o t i d i a n i t a t e a aces tu i s c a u n («au a h a m b u r g e r u l u i , a ar ipi i de m a ş i n ă s a u a p o r t r e t u l u i de pui up) este ch iar c o n t e x t u l lui şi n u m a i acest c o n t e x t serial al luiiiror s c a u n e l o r i d e n t i c e or i u ş o r diferite e tc . C o t i d i a n i t a t e a î n s e a m n ă diferenţa în repetiţie. I z o l î n d s c a u n u l pe p înză, îl lipsesc de loată c o t i d i a n i t a t e a lui şi, p r i n acelaşi gest, l ipsesc p î n z a de nrice c a r a c t e r d e o b i e c t c o t i d i a n ( c a r a c t e r p r i n c a r e , d u p ă Warhol, a r t r e b u i s ă s e m e n e e x a c t c u u n s c a u n ) . Acest i m p a s e b i n e i unoscut : a r t a nu se p o a t e a b s o r b i în c o t i d i a n ( p î n z ă = s c a u n ) ş i tlici nu p o a t e să s u r p r i n d ă c o t i d i a n u l ca a t a r e ( s c a u n izolat pe pînză = s c a u n r e a l ) . I m a n e n ţ a ş i t r a n s c e n d e n ţ a s înt d e o p o t r i v ă imposibile: a m b e l e r e p r e z i n t ă a s p e c t e ale aceluiaşi vis.

Pe scurt , nu există v r e o e s e n ţ ă a c o t i d i a n u l u i , a b a n a l u l u i , d e c i mi i a r t ă a c o t i d i a n u l u i : es te o a p o r i e mist ică. D a c ă W a r h o l (şi alţii) au c r e z u t în ea î n s e a m n ă că s-au înşe la t c h i a r a s u p r a statu-tului a r te i ş i a l actu lu i artistic - c e e a ce nu se î n t î m p l a d e l o c r a r i u artiştii. Aceeaşi nos ta lg ie mist ică există de a l t m i n t e r i la nivelul actului, al ges tu lui p r o d u c ă t o r : „Aş vrea să f iu o m a ş i n ă " , s p u n e Andy W a r h o l , c a r e , într-adevăr, p i c t e a z ă d u p ă ş a b l o n , p r i n serigrafie e t c . E i b i n e , n u exis tă u n o r g o l i u m a i m a r e p e n t r u a r t ă dec î t să se def inească d r e p t m e c a n i c ă , n ic i o a fectare m a i m a r e p e n t r u cel care s e b u c u r ă , vr înd-nevrînd, d e s ta tutu l d e c r e a t o r decî t să se d e d i c e a u t o m a t i s m u l u i serial. Totuşi, nu-1 p u t e m acuza pe W a r h o l - ş i nici pe ceilalţi artişti p o p - de r e a - c r e d i n ţ ă : exig e n ţ a l o r logică se loveşte de un s ta tut sociologic ş i cu l tura l a l ar te i î m p o t r i v a c ă r u i a n u p o t face n i m i c . I d e o l o g i a l o r n u face d e c î t să t r a d u c ă aceas tă n e p u t i n ţ ă . S o c i e t a t e a î i sacral izează cu atît m a i m u l t cu cî t e i î n c e a r c ă să-şi desacra l izeze pract ica . Şi se a junge la faptul că tentat iva l o r - c e a m a i r a d i c a l ă d i n cî te există - de secular izare a a r te i , în t e m e l e şi în p r a c t i c a ei, să a ibă ca r e z u l t a t o glorif icare şi o e v i d e n ţ i e r e n e m a i î n t î l n i t ă a sacru lu i în ar tă . Artiştii p o p u i t ă p u r ş i s i m p l u că, p e n t r u a ieşi d i n e p o c a


t a b l o u l u i ca s u p r a - s e m n sacru ( o b i e c t u n i c , s e m n ă t u r ă , o b i e c t a l u n u i trafic n o b i l ş i m a g i c ) , n u s înt suficiente u n c o n ţ i n u t n o u sau in tenţ i i l e a u t o r u l u i : s t ructur i le d e p r o d u c ţ i e ale cu l tur i i s înt cele care d e c i d . La limită, n u m a i ra ţ iona l izarea p i e ţ e i de a r t ă ca a o r i c ă r e i a l te p ie ţe indus t r ia le ar p u t e a desacral iza p i c t u r a ş i aşeza tab loul în r î n d u l o b i e c t e l o r c o t i d i e n e . 1 D a r p o a t e că aşa ceva e dc n e c o n c e p u t , imposibi l ş i c h i a r de n e d o r i t , c ine ştie? în or ice caz, aceas ta este condiţ ia- l imită: a juns aici, sau r e n u n ţ i să m a i pictezi, sau c o n t i n u i cu p r e ţ u l u n e i regresi i în mi to log ia t rad i ţ ională a creaţ ie i artistice. Şi r e c u p e r e z i astfel valorile p i c t u r a l e clasice: dc factură „expresionistă" la O l d e n b u r g , fovistă şi mat iss iană la W e s s e l m a n n , m o d e r n style ş i caligrafie j a p o n e z ă la Lichtenste in etc. C e r ă m î n e d e făcut c u aceste r e z o n a n ţ e „ legendare"? C e rămîne de făcut cu aceste efecte care ne fac să s p u n e m că „aici este vorba totuşi de pictură"? Logica pop-ului se află în altă p a r t e , nu într-o contabi l i ta te estetică şi nici într-o metafizică a obiectu lu i .

Am p u t e a def ini a r t a p o p ca joc ş i m a n i p u l a r e a di fer i te lor nivelur i a le p e r c e p ţ i e i m e n t a l e : u n soi d e c u b i s m m e n t a l c a r e a r î n c e r c a s ă di f racte o b i e c t e l e n u d u p ă o ana l i t ică spaţ ială, c i d u p ă m o d a l i t ă ţ i l e d e p e r c e p ţ i e e l a b o r a t e î n d e c u r s u l s e c o l e l o r d e o î n t r e a g ă c u l t u r ă , î n c e p î n d c u m o d a l i t a t e a e i d e o r d o n a r e intelec tua lă ş i t e h n i c ă : rea l i ta te obiectivă, imagine-ref lex, f igurare d e s e n a t ă , f i g u r a r e t e h n i c ă ( fotograf ia), s c h e m a t i z a r e abstractă, e n u n ţ discursiv e tc . P e d e a l tă p a r t e , î n t r e b u i n ţ a r e a a l fabetului fonet ic ş i t e h n i c i l e i n d u s t r i a l e a u i m p u s s c h e m e l e d e diviziune, d e d e d u b l a r e , d e abs t ract izare, d e r e p e t i ţ i e (euiograf i i re la tează m i r a r e a t r i b u r i l o r pr imit ive la v e d e r e a m a i m u l t o r cărţ i absolut i d e n t i c e : î n t r e a g a lor v iz iune d e s p r e l u m e s e z d r u n c i n ă ) . P u t e m v e d e a î n aces te diverse m o d u r i n e n u m ă r a t e l e f i g u r i a le u n e i retorici a desemnării, a r e c u n o a ş t e r i i . Acesta este m o m e n t u l c î n d pop-ul i n t r ă î n j o c : e l vizează d i f e r e n ţ e l e d i n t r e aces te niveluri sau m o d u r i di fer i te ş i p e r c e p ţ i a a c e s t o r d i f e r e n ţ e . Astfel, seri-grafia u n u i linşaj nu r e p r e z i n t ă o evocare , c i p r e s u p u n e transform a r e a a c t u l u i înt r-un fapt divers, î n s e m n j u r n a l i s t i c , î n v i r tutea c o m u n i c ă r i i d e m a s ă - s e m n r e l u a t l a u n al t nivel d e c ă t r e serigrafie. Aceeaşi fotografie r e p e t a t ă p r e s u p u n e fotografia u n i c ă

1. In acest sens, adevărul artei p o p ar consta în salariu şi în p a n o u l de afişa), nu în cont rac t ş i în galeria de artă.


şi, d i n c o l o de ea, f i inţa r e a l ă a căre i i m a g i n e este r e p r o d u s ă : această f i in ţă r e a l ă ar p u t e a , de altfel, să f igureze în o p e r ă fără să 0 d i s t rugă, căci n-ar î n s e m n a al tceva d e c î t o c o m b i n a ţ i e în p lus .

1 ,a fel c u m în p o p nu există un o r d i n a l realului , c i n u m a i niveluri de semnif icaţ ie, nu există nici spaţ iu rea l - s inguru l spaţ iu f i ind acela al p înzei , al j u x t a p u n e r i i d i fer i te lor e l e m e n t e - s e m n e şi al relaţiei lor; nu există nici t imp rea l - s ingurul t imp fi ind cel al lecturii, acela al percepţ ie i d i ferenţ ia le a ob iectu lu i şi a imagini i lui, a u n e i a n u m i t e imagini şi a aceleiaşi imagini r e p e t a t e e t c : este t impul n e c e s a r corecţiei mentale, acomodăriilz. imag ine, la artefact în relaţia lui cu ob iec tu l real ( n u este v o r b a de v reo r e m i n i s c e n ţ ă , c i de p e r c e p ţ i a u n e i d i f e r e n ţ e locale, logice). Această l e c t u r ă nu va î n s e m n a nici c ă u t a r e a u n e i c o r e s p o n d e n ţ e ş i a u n e i c o e r e n ţ e , c i u n p a r c u r s î n î n t i n d e r e , c o n s t a t a r e a u n e i succes iuni .

P u t e m v e d e a c ă activitatea p e care o i m p u n e ar ta p o p ( r e p e t ă m iar, în ambi ţ ia ei r iguroasă) se află d e p a r t e de „ s e n t i m e n t u l n o s t r u estetic". Pop-ul este o a r t ă „cool": nu c e r e nici extazul estetic, nici part ic iparea afectivă sau s imbolică (deep involvemeni), ci un soi de „abstract involvement", de curiozitate instrumentală. Aceasta păstrează ceva d i n cur ioz i ta tea infantilă, d i n î n e î n t a r e a naivă a descoper i r i i , de ce n u ? P u t e m privi pop-ul ca pe o colecţie de imagini idilice sau ca pe un ceaslov a l c o n s u m u l u i , d a r care activează ref lexele intelectuale de decodif icare, de descifrare e t c , cele d e s p r e care tocmai am vorbit.

P e n t r u a s p u n e t o t adevărul , t r e b u i e s ă p r e c i z ă m c ă a r t a p o p n u e d e l o c p o p u l a r ă . Căci e t h o s u l cu l tura l p o p u l a r (dacă există) izvorăşte d i n t r - u n real i sm lipsit d e a m b i g u i t a t e , d i n n a r a ţ i u n e a l inea r ă (şi n u d i n r e p e t i ţ i e sau d i n difracţia n ive lur i lor ) , d i n a legor ie ş i d i n decora t iv (ar ta p o p nu e decorat ivă sau a legor ică, p e n t r u că ce le d o u ă ca tegor i i t r i m i t l a un „altceva" esenţ ia l) ş i d i n part ic iparea emot ivă legată d e p e r i p e ţ i a m o r a l ă . 1 N u m a i l a u n nivel foarte r u d i m e n t a r ar p u t e a a r t a p o p să f ie lua tă d r e p t o a r t ă „figurativă": o i m a g e r i e colorată, o c r o n i c ă naivă a societăţii de c o n s u m etc. Este a d e v ă r a t că artiştii p o p s-au c o m p l ă c u t în a se p r e z e n t a

1. Arta „populară" nu se leagă de obiecte, ci î n t o t d e a u n a , în p r i m u l r înd, de om şi de gesturi. Ea n-ar picta mezelur i sau steagul a m e r i c a n , ci „un om m î n c î n d " sau „un om salut înd d r a p e l u l amer ican" .

154 / Societatea de consum Mass media, sex şi divertisment / 15 5

- o r e c l a m ă p e n t r u p n e u r i l e D u n l o p SP-Sport; - o d e z b a t e r e pe m a r g i n e a p e d e p s e i capi ta le ;

- o r e c l a m ă la ceasur i le de m î n ă Lip; - un r e p o r t a j d e s p r e r ă z b o i u l d i n Biafra; - o r e c l a m ă p e n t r u d e t e r g e n t u l C r i o cu t u r n e s o l . în această înş i ru i re în c a r e istoria lumi i a l t e r n e a z ă cu f i gurarea

u n o r o b i e c t e ( c o n s t i t u i n d î m p r e u n ă u n soi d e p o e m ă l a Prevert , CU pagini c î n d n e g r e , c î n d roz - acestea d i n u r m ă f i ind r e p r e z e n tate de r e c l a m e ) , piesele de bază a p a r ţ i n informaţ ie i . D a r şi, în m o d p a r a d o x a l , neutra l i tă ţ i i , i m p e r s o n a l u l u i : d iscursul d e s p r e lume nu vrea să f i e in te resant . Acest t o n „cenuş iu" c o n t r a s t e a z ă CU p u t e r n i c a valorizare a d i scursului axat pe o b i e c t - voie b u n ă , exaltare, v ibraţ ie -; o î n t r e a g ă r e c u z i t ă p a t e t i c ă a rea lu lu i , a per ipeţiei, a persuas iuni i este t rans ferată a s u p r a o b i e c t u l u i şi discursului d e s p r e el. Acest dozaj a t e n t a l d iscursului „de i n f o r m a r e " ş i a l d i scursului „de c o n s u m " , d i n c a r e prof i tu l e m o ţ i o n a l exclusiv î l are u l t imul , t inde să c o n f e r e publ ici tăţ i i o funcţ ie de fundal , de reţea d e s e m n e r i tuală, a ş a d a r p r o t e c t o a r e , î n care s e înscr iu p r i n p r o c u r ă vicisitudinile lumi i . Acestea, n e u t r a l i z a t e p r i n d e c u p a j , cad ele însele sub inf luenţa c o n s u m u l u i s imul tan. J u r n a l u l radiofonic n u este u n ghiveci, aşa c u m p a r e : a l t e r n a n ţ a lui s is tematică i m p u n e o s c h e m ă u n i c ă de r e c e p t a r e , a c e e a a c o n s u m u l u i .

N u n e a p ă r a t p e n t r u c ă va lor izarea t o n a l ă a e n u n ţ u r i l o r publ ici tare s u g e r e a z ă că, de fapt, is toria lumi i nu c o n t e a z ă ş i că n u m a i obiecte le de c o n s u m m e r i t ă investiţia. Aceasta e o p r o b l e m ă s e c u n d a r ă . A d e v ă r a t a eficacitate a publ ic i tăţ i i este de c ă u t a t în altă p a r t e : aco lo u n d e ea i m p u n e p r i n succes iunea s is tematică a mesajelor echivalenţa istoriei şi a faptu lu i divers, a e v e n i m e n t u l u i şi a spectacolu lu i , a in formaţ ie i şi a publ ici tăţ i i la nivelul semnului. Aici se află adevăra tu l efect de c o n s u m , ş i nu în discursul publicitar d i rect . în decupa ju l - graţ ie s u p o r t u r i l o r t e h n i c e , mijloace lor t e h n i c e televizuale şi r a d i o f o n i c e - e v e n i m e n t e l o r şi al lumi i în mesaje d i s c o n t i n u e , succesive ş i n e c o n t r a d i c t o r i i , în s e m n e j u x t a p o z a b i l e ş i c a r e p o t f i c o m b i n a t e c u al te s e m n e î n d i m e n s i u n e a abs t rac tă a emisiei . C e e a ce c o n s u m ă m , în cazul acesta, nu este un a n u m i t spectacol sau o a n u m i t ă i m a g i n e în s ine, c i virtualitatea succes iuni i t u t u r o r spectaco le lor posibile - şi cert i tud i n e a că l e g e a de s u c c e s i u n e ş i de d e c u p a j a p r o g r a m e l o r va face

d r e p t figurativi. C a n d o a r e a lor este la fel de m a r e pe cît le e am gui tatea. Cît d e s p r e u m o r u l lor sau d e s p r e cel care l i se atribuie, ne aflăm şi aici pe nis ipuri mişcătoare . Ar fi, astfel, instructiv ii î n r e g i s t r ă m reacţi i le spectatori lor. Mul tora , o p e r e l e lor le p r o voacă r isul (sau m ă c a r veleitatea rîsului) m o r a l ş i o b s c e n (aceste p î n z e s înt o b s c e n e dintr-o perspect ivă clasică). Apoi, un surîs de d e r i z i u n e , d e s p r e care nu ştii d a c ă se referă la ob iecte le pictate sau la p i c t u r a însăşi. Surîsul acesta devine b u c u r o s c o m p l i c e : „Nu < ceva foar te serios, d a r a c u m n-o să ne scandal izăm, p o a t e că, la u r m a u r m e i . . . " . Toate aceste gesturi , m a i m u l t sau m a i puţ in crispate, se t e r m i n ă în r e g r e t u l de a nu şti de u n d e să a p u c i astfel d e o p e r e . Acestea f i i n d spuse, v e d e m c ă pop-ul este î n acelaşi t i m p pl in d e u m o r ş i lipsit d e u m o r . I n m o d n o r m a l , n-are n i m i c de-a face cu u m o r u l subversiv, agresiv, cu a m a l g a m u l o b i e c t e l o r supi a realiste. N u m a i este vorba d e scurtc i rcui tarea o b i e c t e l o r î n funcţia lor, ci de j u x t a p u n e r e a lor p e n t r u a analiza relaţii le d intre ele. Acest d e m e r s nu e terorist 1 , c i c o m p o r t ă cel m u l t efecte care ţin m a i d e g r a b ă de insol i tarea cul turală . E vorba, de fapt, de cu to tu l altceva. Să nu u i tăm, r a p o r t î n d u - n e la obiectu l n o s t r u de s tudiu, că un „anume surîs" face p a r t e d i n t r e semnele obligatorii ale c o n s u m u l u i : e l nu î n s e a m n ă p r e z e n ţ a u m o r u l u i , o d i s tanţă critica, c i d o a r mani fe s ta rea acestei valori critice t r a n s c e n d e n t e , mater i alizată astăzi p r i n aluzie. Această falsă d i s tanţă este p r e t u t i n d e n i p r e z e n t ă , în f i lmele de spionaj, l a G o d a r d , în publ ic i ta tea mod e r n ă , c a r e o util izează n e î n c e t a t ca aluzie cu l tura lă etc. La limită, în acest surîs „cooT nu m a i poţ i dis t inge surîsul u m o r u l u i de surî sul complici tăţ i i comerc ia le . Ia tă c e e a ce se î n t î m p l a cu a r t a p o p -în acest surîsul rezidă, de fapt, t o a t ă a m b i g u i t a t e a ei: nu este surîsul d is tanţei critice, ci acela al complicităţii.

Orchestrarea mesajelor

Televiziunea, r a d i o u l , p resa , p u b l i c i t a t e a : u n d i s c o n t i n u u m d e s e m n e ş i d e mesaje u n d e t o a t e o r d i n e l e a j u n g e c h i v a l e n t e . Iată o secvenţă r a d i o f o n i c ă l u a t ă la î n t î m p l a r e :

- o r e c l a m ă p e n t r u a p a r a t u l de ras R e m i n g t o n ; - un r e z u m a t al agitaţiilor sociale d i n ul t imele cincisprezece zile;

1. De fapt, î n t r e v e d e m adesea acest u m o r „terorist", d a r vina aparţ ine nostalgiei n o a s t r e critice.


ca n imic să nu rişte să a p a r ă în acestea altfel dec î t ca spectacol ş i u n s e m n p r i n t r e altele.

The Medium Is the Message

Aici, ş i m ă c a r în acest sens, t r e b u i e să a d m i t e m că această formul.i

a lu i M a r s h a l l M c L u h a n r e p r e z i n t ă o t r ă s ă t u r ă f u n d a m e n t a l ; ! p e n t r u anal iza c o n s u m u l u i . Aceas ta î n s e a m n ă c ă adevăralul mesaj t r a n s m i s de te leviziune şi r a d i o , acela c a r e e decodif icai şl „ c o n s u m a t " la nivel i n c o n ş t i e n t ş i p r o f u n d , nu es te c o n t i n u i u i mani fe s t al s u n e t e l o r şi imagini lor, ci o s c h e m ă c o n s t r î n g ă t o a r c , legată d e c h i a r e s e n ţ a t e h n i c ă a a c e s t o r m e d i i , d e dezar t icu lare a r e a l u l u i în s e m n e succesive ş i e c h i v a l e n t e — este v o r b a de tranziţia normală, p r o g r a m a t ă , m i r a c u l o a s ă , de la V i e t n a m la m u s i o hal i , pe baza u n e i abstract izăr i to ta le a t î t a u n u i a , c î t ş i a celuilalt.

Există astfel un soi de lege a iner ţ ie i t e h n o l o g i c e c a r e face în aşa fel î n c î t cu cît te a p r o p i i m a i m u l t de docu-verite, de „în direct

cu. . . " , cu cît vînezi m a i m u l t rea lu l cu cu loarea, relieful lui e t c , cu a t î t m a i a d î n c se cască, o d a t ă cu f iecare p e r f e c ţ i o n a r e tehnică , a b s e n ţ a r e a l ă a lumi i . Cu at î t m a i p u t e r n i c se i m p u n e acesl „adevăr" a l televiziunii sau al r a d i o u l u i c a r e c o n s t ă în faptul că f i ecare mesaj a r e ca p r i m ă funcţ ie a c e e a de a t r i m i t e l a un altul: V i e t n a m u l la o r e c l a m ă , r e c l a m a l a j u r n a l u l r a d i o f o n i c e tc . - înşir u i r e a l o r s i s t e m a d c ă c o n s t i t u i n d m o d u l discursiv a l m e d i u l u i , mesajul, sensu l lui. Dar, vorbindu-se astfel pe s ine însuşi , t r e b u i e observat c ă e l i m p u n e u n î n t r e g s istem d e d e c u p a j ş i d e interp r e t a r e a lumi i .

Acest p r o c e s t e h n o l o g i c a l c o m u n i c ă r i i de m a s ă t r a n s m i t e un a n u m i t fel de mesaj imperat iv : un mesaj de consum al mesajului, de d e c u p a r e şi de spectacular izare, de n e î n ţ e l e g e r e a lumi i ş i de p u n e r e în va loare a in formaţ ie i ca marfă, de exa l tare a conţin u t u l u i în calitate de s e m n . Pe scurt, o funcţie de c o n d i ţ i o n a r e (în sensul publ ic i tar al t e r m e n u l u i - în acest sens, publ ic i ta tea este m e d i u l „de m a s ă " p r i n exce lenţă , ale cărui s c h e m e i m p r e g n e a z ă toate celelalte m e d i a ) ş i de n e î n ţ e l e g e r e .

Acest l u c r u este valabil p e n t r u t o a t e m e d i i l e , ş i c h i a r p e n t r u

acela al cărţii, „literacy", d i n c a r e M c L u h a n face o ar t icu la ţ ie majo

ră a teor ie i sale. El a d m i t e că a p a r i ţ i a cărţ i i t ipărite a r e p r e z e n t a t


o cot i tură capita lă a civilizaţiei n o a s t r e , nu atî t p r i n c o n ţ i n u t u r i l e

pe care le-a vehiculat d i n g e n e r a ţ i e în g e n e r a ţ i e ( ideologic, infor

maţional , ştiinţific e t c ) , c î t p r i n constringerea fundamentală a siste

matizării pe care o exercită prin esenţa sa tehnică. P r i n aceasta, v rea să

i p u n ă că obiectu l cărţii este m a i în t î i un model tehnic şi că o r d i n e a

Comunicării care d o m n e ş t e aici (decupajul vizualizat, l i terele,

cuvintele, pagini le etc.) este u n m o d e l m a i p r e g n a n t , c u con

secinţe m a i i m p o r t a n t e p e t e r m e n l u n g d e c î t o r ice al t s imbol, i d e e

sau fantasmă care r e p r e z i n t ă discursul manifest al cărţii: „Efectele

lebnologiei nu devin vizibile la nivelul opini i lor şi concepte lor ,

dar a l terează î n m o d c o n t i n u u ş i i n c o n ş t i e n t r a p o r t u r i l e sensibile

ş i m o d e l e l e de p e r c e p ţ i e " .

E l i m p e d e : c o n ţ i n u t u l n e a s c u n d e d e cele m a i m u l t e o r i

luncţia rea lă a m e d i u l u i . El se dă d r e p t mesaj c înd, de fapt, mesa

jul real, d i n perspect iva căru ia discursul manifest r e p r e z i n t ă d o a r

0 c o n o t a ţ i e , este s c h i m b a r e a s t ructura lă ( d e i e r a r h i e , de m o d e l ,

d e habi tus) o p e r a t ă î n p r o f u n z i m e a s u p r a relaţi i lor u m a n e . î n

m a r e , „mesajul" căi lor fe ra te n u î l r e p r e z i n t ă n ic i c ă r b u n e l e

utilizat, nici călători i pe care-i t r a n s p o r t ă , ci o v iz iune d e s p r e

lume, u n n o u s ta tu t a l a g l o m e r ă r i l o r u m a n e etc. „Mesajul" televi

ziunii nu r e z i d ă în i m a g i n i l e t r a n s m i s e , c i în n o i l e re laţ i i ş i

m o d u r i d e p e r c e p ţ i e p e c a r e l e i m p u n e , î n s c h i m b a r e a struc-

1 ur i lor t r a d i ţ i o n a l e ale familiei ş i g r u p u l u i . M a i m u l t , în cazul

televiziunii ş i a l mass m e d i a m o d e r n e , c e e a ce e p r i m i t , asimilat,

„ c o n s u m a t " nu e at î t un a n u m i t spectacol , cît v i r tual i ta tea tutu

ror spectacole lor . Adevărul mass m e d i a este, aşadar, u r m ă t o r u l : funcţia aces tora

este neut ra l izarea caracterului exper ienţ ia l , un ic , e v e n i m e n ţ i a l a l lumii, p e n t r u a p u n e î n loc u n univers m u l t i p l u d e m e d i a o m o g e n e î n t r e ele, care se semnifică r e c i p r o c ş i t r imit u n u l la celălalt. La l imită, f iecare devine c o n ţ i n u t u l celuilalt şi r e c i p r o c - acesta este „mesajul" totalitar al societăţii de consum.

M e d i u l televizual vehiculează, p r i n i n t e r m e d i u l organizăr i i lui t ehnice , i d e e a ( ideologia) u n e i l u m i care p o a t e f i vizualizată d u p ă b u n u l n o s t r u plac, care p o a t e f i d e c u p a t ă î n or ice m o d ş i care este lizibilă în imagini . El vehiculează ideologia atotputerniciei unui

sistem de lectură asupra unei lumi devenite sistem de semne. Imagin i le televizuale se vor meta l imba ju l u n e i l u m i a b s e n t e . La fel c u m cel


e a ) . Diferită, d e a s e m e n e a , î n sensul î n care n u oferă nici vederii, nici înţe leger i i e v e n i m e n t e l e în specificitatea lor (istorică, socială, cul tura lă) , c i l e livrează în m o d indis t inct r e i n t e r p r e t a t e c o n f o r m aceluiaşi cod, care este în acelaşi timp o structură ideologică şi o

structură tehnică- adică, în cazul televiziunii, a t î t c o d u l ideologic al culturii de m a s ă (sistem de valori m o r a l e , sociale ş i pol i t ice) , c î t ş i m o d u l de d e c u p a r e , de ar t iculare a m e d i u l u i însuşi, c e e a ce imp u n e u n a n u m e t i p d e discursivitate care neutra l izează c o n ţ i n u t u l mul t ip lu şi f luc tuant al mesajelor, în locuindu-1 cu p r o p r i i l e constr înger i imperat ive de sens. Această discursivitate p r o f u n d ă a m e d i u l u i este, s p r e d e o s e b i r e de d iscursul mani fes t a l imagini lor, decodif icată în mod inconştient de că t re spectator.

Mediul publicitar

I n acest sens, pub l ic i ta tea este p r o b a b i l mij locul d e c o m u n i c a r e cel m a i spectaculos a l e p o c i i n o a s t r e . Aşa c u m , v o r b i n d d e s p r e u n a n u m i t obiect , e a l e glorifică, d e fapt, p e t o a t e l a u n loc, aşa c u m , folosindu-se d e u n a n u m i t o b i e c t sau d e o a n u m e m a r c ă , e a vorbeşte, d e fapt, d e s p r e total i tatea lor ş i d e s p r e u n î n t r e g univers de o b i e c t e ş i m ă r c i , t o t aşa pub l ic i ta tea vizează, p r i n f iecare consumator , tota l i ta tea c o n s u m a t o r i l o r ş i p e f i e c a r e î n p a r t e p r i n toţ i ceilalţi, s i m u l î n d astfel o totalitate consumatoare, re-tribalizîndu-i, î n sensul p e care-1 a t r i b u i e M a r s h a l M c L u h a n t e r m e n u l u i , a d i c ă făcînd a p e l la o c o m p l i c i t a t e , la o î n ţ e l e g e r e secre tă i m a n e n t ă , i m e d i a t ă la nivelul mesajului, dar, m a i ales, la nivelul m e d i u l u i ş i a l c o d u l u i . F iecare i m a g i n e , f i e c a r e r e c l a m ă i m p u n e u n c o n s e n s , ace la a l t u t u r o r indivizilor c h e m a ţ i , teoret ic , să le descifreze, adică, decodi f ic înd mesajul, să a d e r e în m o d a u t o m a t la c o d u l în care a fost încifrat.

F u n c ţ i a de c o m u n i c a r e în masă a publicităţi i nu a p a r ţ i n e conţ i-n u t u r i l o r ei, m o d u r i l o r e i de difuzare, obiectivelor e i mani fes te ( e c o n o m i c e ş i ps iholog ice) , n u îşi a r e o r i g i n e a nici î n a m p l o a r e a e i s a u în p u b l i c u l e i rea l (cu t o a t e că acestea au i m p o r t a n ţ a lor ş i î i servesc d r e p t s u p o r t ) , c i în ch iar logica e i de m e d i u a u t o n o m , care nu t r imite la ob iec te reale, la o l u m e reală, la o refer inţă, ci trimite de la un semn la altul, de la un obiect la altul, de la un consumator la altul. La fel, car tea devine mijloc de c o m u n i c a r e de m a s ă d a c ă

m a i m i c o b i e c t t e h n i c , cel m a i m i c g a d g e t r e p r e z i n t ă promis iunea u n e i ascens iuni t e h n i c e universale, t o t astfel imagini le-semnc p r e s u p u n o imaginaţ ie exhaustivă a lumii, o a s c e n s i u n e totală a lumii rea le la i m a g i n e a care i-ar deveni astfel p r o p r i a m e m o r i e , ce lula de l e c t u r ă universală. La a d ă p o s t u l „ c o n s u m u l u i de imagini" se profi lează imper ia l i smul u n u i sistem de i n t e r p r e t a r e : va t inde tot m a i m u l t să existe n u m a i c e e a ce p o a t e f i citit (ceea ce trebuie citit: „ l e g e n d a r u l " ) . Şi nu se va m a i p u n e a t u n c i p r o b l e m a adevărulu i lumii , sau a istoriei sale, ci n u m a i a c e e a a coerenţe i i n t e r n e a s i s temului de lectură. U n e i l u m i confuze, conflictualc, c o n t r a d i c t o r i i , f iecare m e d i u î i i m p u n e p r o p r i a logică mai abstractă, m a i c o e r e n t ă , sau, d u p ă expres ia lui M c L u h a n , se va i m p u n e c h i a r el, m e d i u l , c a mesaj . I a r n o i „ c o n s u m ă m " substanţa fărîmiţată, filtrată, r e i n t e r p r e t a t ă d u p ă acest c o d în acelaşi t imp t e h n i c şi „ l e g e n d a r " a lumii : î n t r e a g a m a t e r i e a lumi i , î n t r e a g a c u l t u r ă t r a n s f o r m a t ă î n m o d i n d u s t r i a l î n p r o d u s e finite, î n m a t e r i a l s e m n i f i c a m d e u n d e o r i c e v a l o a r e e v e n i m e n ţ i a l ă , cu l tura lă sau pol i t ică a d i spărut .

D a c ă l u ă m s e m n u l ca a r t icu lare a u n u i semni f icant cu un semnificat, p u t e m def ini d o u ă t i p u r i d e confuzie . L a copil , l a „primitiv", semnif icantul p o a t e d i s p ă r e a în favoarea semnificatului (copi lul p e r c e p e p r o p r i a i m a g i n e d r e p t fiinţă vie, iar telespectator i i afr icani se î n t r e a b ă u n d e a d i s p ă r u t o m u l c a r e tocmai a ieşit d i n e c r a n ) . In s c h i m b , în i m a g i n e a c e n t r a t ă a s u p r a e i înseşi, sau în mesajul c e n t r a t a s u p r a c o d u l u i , semni f icantu l devine p r o p r i u l său semnificat: se p r o d u c e o confuzie c i rculară î n t r e cei d o i în favoarea semni f icantu lu i - abol i re a semnif icatu lu i şi tautologie a semnificantului. C e e a ce def ineş te c o n s u m u l e s t e efectul de consum s istematic la nivelul mass m e d i a . In loc de a ne î n d r e p t a s p r e l u m e p r i n m e d i e r e a imagini i , i m a g i n e a s e î n t o a r c e a s u p r a e i înseşi o c o l i n d l u m e a (semnif icantul se a u t o d e s e m n e a z ă la adăp o s t u l a l ibiului semnif icatu lu i) .

Se t rece de la mesajul c e n t r a t pe semnif icat - mesaj tranzitiv -l a u n mesaj c e n t r a t p e semni f icant . I n cazul televiziunii, d e pi ldă, d e l a e v e n i m e n t e semnif icate p r i n i m a g i n e l a c o n s u m u l imagini i ca a t a r e (ca f i ind, adică, diferită de aceste e v e n i m e n t e , ca subs tanţă spectaculară, „culinară", c u m a r s p u n e Brecht , epuizîndu-se î n c h i a r d u r a t a absorbţ ie i e i ş i n e t r i m i ţ î n d n i c i o d a t ă d i n c o l o d e


cititorul este trimis nu atît la c e e a ce citeşte, ci la toţ i cei care 0

citesc ( lec tura nu m a i este în acest caz subs tanţa de sens a cărţii, el

s implu s e m n de compl ic i ta te cu l tura lă) , sau d a c ă obiectul-carlc

tr imite la altele d i n aceeaşi colecţ ie etc. Am p u t e a analiza felul

c u m limbajul însuşi, ca sistem simbolic, redev ine mijloc de comu

nicare de m a s ă la nivelul mărc i i ş i al discursului publicitar. Co

m u n i c a r e a d e m a s ă s e de f ineş te p r e t u t i n d e n i p r i n aceasla

s istematizare la nivelul m e d i u l u i t e h n i c şi al c o d u l u i , p r i n pro

ducţ ia s istematică de mesaje, care nu îşi au o r i g i n e a în l u m e , c i în

chiar acest m e d i u . 1 ' 2

l . E s t e uşor de observat c u m p u t e m , în sensul acesta, să „consumăm" limbaj. Din m o m e n t u l în care limbajul, în loc să fie vehicul de sens, primeşle conotaţii de apar tenenţă , lexic de grup, p a t r i m o n i u de clasă sau de castă (stilul „snob", j a r g o n u l intelectual, j a r g o n u l politic de partid sau de grupuscul) , din m o m e n t u l în care limbajul, d in mijloc de schimb, devine material de schimb, de uz intern, de g r u p sau de clasă - funcţia lui reală devenind, sub alibiul mesajului, funcţie de complicitate şi de recunoaştere -, d in m o m e n t u l în care, în loc sil facă sensul să circule, circulă el însuşi ca parolă, ca material de trecere, într-un proces de tautologie a grupului (grupul îşi vorbeşte sieşi), limbajul devine obiect de consum, fetiş.

El nu mai este pract icat ca l imbă - ca sistem de s e m n e dist incte de denotaţie -, c i c o n s u m a t ca sistem de conotaţ ie , în calitate de c o d distinctiv.

2. Acelaşi proces are Ioc în ceea ce priveşte „consumul medical" . Asistăm In o inflaţie ext raordinară a cererii în sistemul de sănătate, în relaţie strînsă cu creşterea nivelului de viaţă. Limita d int re cererea justif icată" (de altfel, pe cc definiţie a m i n i m u m u l u i vital şi a echil ibrului bio-psihosomatic ar t rebui să se sprijine aceasta?) şi impulsul c o n s u m a t o r de prestaţii medicale, chirurgicale, d e n t a r e dispare. Practica medicală devine practică a medicului însuţi, iar această practică discreţionară, ostentativă a medicului-obiect, a medicamentului-obiect se înti lneşte, în panopl ia standingului, cu reşedinţa de vacanţă şi automobilul. Şi aici, m e d i c a m e n t u l şi mai ales medicul , în cazul claselor înstărite (Balint: „Medicamentul cel mai des folosit în medic ina genera lă este chiar medicul") , d in i n s t r u m e n t al sănătăţii, care era considerată b u n u l f inal, devin obiectul cererii finale. Şi unul , şi celălalt sînt astfel consumaţ i conform aceleiaşi scheme de d e t u r n a r e a funcţiei practice obiective către o manipulare mentală, către un calcul de s e m n e de t ip fetişist

De fapt, t rebuie să dis t ingem d o u ă niveluri ale acestui „consum": cererea „nevrotică" a prescrieri i m e d i c a m e n t u l u i , a solicitudinii medica le care să r e d u c ă angoasa: această cerere este la fel de obiectivă ca aceea care ţ ine de o afecţiune organică, d a r ea t inde spre „ c o n s u m " în m ă s u r a în care, la nivelul acestei cereri , m e d i c u l nu mai are valoare specifică - el p o a t e fi înlocuit , în calitate de factor de echil ibru sau instanţă de solicitudine, cu or ice alt proces d e regres ie par ţ ia lă : a lcoolul , s h o p p i n g - u l , c o l e c ţ i o n a r e a d e o b i e c t e


l\eu,doeveniment şi neorealitate

Intrăm a c u m în l u m e a p s e u d o e v e n i m e n t u l u i , a pseudois tor ie i , a

pseudocul tur i i d e s p r e c a r e a vorbi Boors t in în c a r t e a sa L'Image

l Imaginea). A d i c ă în l u m e a e v e n i m e n t e l o r , a istoriei, a cul tur i i , a

ideilor p r o d u s e nu p o r n i n d de la o e x p e r i e n ţ ă activă, c o n t r a d i c

torie, reală, ci produse ca artefacte pornind de la ekmentek codului şi

manipulării tehnice a mediului Această l u m e defineşte or ice sem

nificaţie, or icare ar fi ea, ca fiind consumabilă. Această genera l izare

a înlocuirii referentului cu codul def ineşte c o n s u m u l m e d i a t i c .

E v e n i m e n t u l b r u t î n s e a m n ă s c h i m b : e l n u este u n m a t e r i a l d e

schimb. Nu d e v i n e „ c o n s u m a b i l " d e c î t d u p ă ce a fost f i l t ra t , fărî-

iniţat, r e e l a b o r a t d e u n î n t r e g l a n ţ i n d u s t r i a l d e p r o d u c ţ i e , mass

media, c a p r o d u s f i n i t , c a m a t e r i a l d e s e m n e finite ş i c o m b i n a t e

a n a l o g e cu o b i e c t e l e f in i te a le p r o d u c ţ i e i i n d u s t r i a l e . Este

acelaşi efect pe c a r e machia ju l î l a d a u g ă feţei: î n l o c u i r e a siste

matică a t răsă tur i lor rea le , d a r d i s p a r a t e , cu o r e ţ e a de mesa je

abstracte, d a r c o e r e n t e , p o r n i n d d e l a e l e m e n t e t e h n i c e ş i d e l a

u n c o d d e semnificaţi i i m p u s e ( c o d u l „ f rumuseţ i i " ) .

Trebuie să ne ferim să i n t e r p r e t ă m această i m e n s ă p r o d u c ţ i e de

artefacte, de make-up, de pseudo-obiecte, de p s e u d o e v e n i m e n t e

care ne invadează existenţa cot id iană ca d e n a t u r a r e sau falsificare

a u n u i „conţ inut" autent ic . P r i n t o t c e e a ce am spus p î n ă a c u m ,

p u t e m observa că d e t u r n a r e a sensului, depol i t izarea politicii,

decultural izarea culturii, desexual izarea corpu lu i în c o n s u m u l

mass m e d i a se situează d incolo de r e i n t e r p r e t a r e a „ tendenţ ioasă"

a conţinutului. Totul s-a sch imbat în formă, peste tot se p r o d u c e

înlocuirea realului c u u n „neo-real" p r o d u s î n î n t r e g i m e p o r n i n d

i le la c o m b i n a r e a e l e m e n t e l o r de cod. Este vorba, de-a l u n g u l vieţii

i < >l idiene, de un i m e n s proces de simulare care are loc d u p ă c h i p u l şi

(consumatorul „colecţionează" medici ş i m e d i c a m e n t e ) . Medicul este consumat în calitate de semn-printre-altele (la fel c u m maş ina de spălat este consumată ca s e m n de confort şi de s ta tut) . (Cf. supra.)

Ceea ce, la un nivel mai profund, instituie „consumul medical", pr in logica nevrotică a individului, este o logică socială a statutului care-1 integrează pe medic - d incolo de orice prestaţie obiectivă şi egal oricărui alt atribut de valoare - ca semn într-un sistem generalizat. C o n s u m u l medical se sprijină astfel pe abstracţia (reducerea) funcţiei medicale. Regăsim p r e t u t i n d e n i . i icastă schemă de sistematică d e t u r n a r e ca principiu al consumului .


a s e m ă n a r e a „ m o d e l e l o r de s imulare" cu care lucrează ştiinţele o p e r a ţ i o n a l e ş i c ibernet ice . Se „fabrică" un m o d e l combinîndu-sc trăsături sau e l e m e n t e ale rea l i tă ţ i i care s înt p u s e să „ r e p r o d u c ă " un eveniment , o s t ructură sau o situaţie potenţ ia lă, şi se trag apoi consec inţe tactice, d u p ă care se t rece la modif icarea realităţii, Acest m o d e l p o a t e f i un i n s t r u m e n t de analiză într-o p r o c e d u r a ştiinţifică contro la tă . în c o m u n i c a r e a de masă, această p r o c e d u r ă are efect de realitate: real i tatea este abolită, volatilizată, în favoarea acestei neorealităţi a modelului mater ia l izat chiar de către m e d i u .

Dar, î n c ă o dată, nu este b i n e să ne î n c r e d e m în l imbaj, care invocă a u t o m a t n o ţ i u n i l e de „fals", de „pseudo" , de „artificial". Şi să r e v e n i m î m p r e u n ă cu Boors t in la publ ic i tate, p e n t r u a încerca să s u r p r i n d e m această n o u ă logică, r e p r e z e n t î n d t o t o d a t ă o n o u ă pract ică şi o n o u ă „menta l i ta te" .

Dincolo de adevărat şi de fals

Publ ic i ta tea r e p r e z i n t ă u n u l d i n t r e p u n c t e l e s trategice ale acestui p r o c e s : e a r e p r e z i n t ă p r i n e x c e l e n ţ ă d o m n i a p s e u d o e v e n i -m e n t u l u i ; face d i n o b i e c t un e v e n i m e n t . De fapt, î l const ru ieş te ca a ta re pe baza e l iminăr i i caracter is t ic i lor lui obiective, ca model, ca fapt divers spectacular . „Publ ic i tatea m o d e r n ă s-a n ă s c u t a tunci c î n d o r e c l a m ă a î n c e t a t să m a i fie un a n u n ţ s p o n t a n , d e v e n i n d o «ştire fabricată»" ( în felul acesta ea a d e v e n i t echiva lentă cu „ştirile", ele însele s u p u s e aceluiaşi travaliu „mitic": pub l ic i ta tea şi „ştirile" r e p r e z i n t ă astfel aceeaşi s u b s t a n ţ ă vizuală, scrisă, fonică şi mi t ică ale căre i s u c c e s i u n e ş i a l t e r n a n ţ ă la nivelul t u t u r o r mijloace lor de c o m u n i c a r e ni se p a r naturale ş i care suscită aceeaş i „cur iozi tate" şi aceeaşi absorbţ ie s p e c t a c u l a r ă / l u d i c ă 1 ) . Ziariştii şi cei care l u c r e a z ă în publ ic i ta te s înt n iş te operatori mitici: e i p u n în scenă, regizează ob iec tu l sau e v e n i m e n t u l . î l „livrează re inter-p r e t a t " - sau, la l imită, î l const ru iesc în m o d de l ibera t . De aceea, d a c ă v r e m să avem o privire obiectivă, t r e b u i e să î n t r e b u i n ţ ă m categori i le m i t u l u i : m i t u l nu p r e s u p u n e nici adevăr, nici fals, iar î n t r e b a r e a n u este d a c ă c r e d e m sau n u î n el. D i n această confuzie d e c u r g însă falsele p r o b l e m e d e z b ă t u t e n e î n c e t a t :

1. De aceea toate reacţiile de opoziţ ie faţă de i n t r o d u c e r e a publicităţi i în televiziune sau în altă par te nu sînt decî t nişte reacţii mora l iza toare ş i arhaice. P r o b l e m a se află la nivelul în t regulu i sistem de semnificaţie.


1 . O a m e n i i d i n p u b l i c i t a t e c r e d în c e e a ce fac? ( d a c ă a r c r e d e , ar f i pe j u m ă t a t e i e r t a ţ i ) .

2 . C o n s u m a t o r i i , l a u r m a u r m e i , c h i a r c r e d în publici tate? (dacă n-ar c r e d e , ar f i pe j u m ă t a t e salvaţi).

Boors t in p r o m o v e a z ă i d e e a că t r e b u i e să-i d i s c u l p ă m pe publ icitari, - p e r s u a s i u n e a ş i mist i f icarea v e n i n d nu at î t d i n l ipsa lor de s c r u p u l e , cît d i n p l ă c e r e a n o a s t r ă de a f i înşelaţ i ; m a i p u ţ i n din d o r i n ţ a lor de a ne s e d u c e , c î t d i n d o r i n ţ a n o a s t r ă de a f i seduşi. El ia e x e m p l u l lui B a r n u m * , al c ă r u i g e n i u a c o n s t a t în „a d e s c o p e r i nu cît de u ş o r e să înşel i p u b l i c u l , c i m a i d e g r a b ă cît de m u l t î i p l ă c e a p u b l i c u l u i să fie înşe lat" . I p o t e z a este seducă-loare, d a r falsă: p r o c e s u l nu a r e la b a z ă v r e o pervers i ta te reciprocă - m a n i p u l a r e c inică sau m a s o c h i s m colectiv c a r e se înv î r te în j u r u l a d e v ă r a t u l u i ş i al falsului. A d e v ă r u l este că p u b l i c i t a t e a (şi celelalte mi j loace de c o m u n i c a r e ) nu ne înşală: ea se află dincolo de adevărat şi de fals, aşa c u m m o d a e d i n c o l o de f r u m o s şi urît sau c u m o b i e c t u l m o d e r n , î n funcţ ia lui d e s e m n , s e află d incolo de ut i l ş i de inut i l .

P r o b l e m a „sincerităţi i" î n publ ic i ta te t r e b u i e p u s ă î n felul u r m ă t o r : d a c ă publ ic i tar i i „ar m i n ţ i " cu adevărat , ar f i u ş o r de demascat . D a r nu o fac, ş i nu n e a p ă r a t p e n t r u că s înt p r e a inteligenţi ca să se d e a de gol, c i p e n t r u că „arta publ ic i tară c o n s t ă m a i ales în a inventa m o d a l i t ă ţ i de p r e z e n t a r e c o n v i n g ă t o a r e , c a r e nu sînt nici adevăra te , nici false" ( B o o r s t i n ) . Şi asta d i n s implul mot iv că nu m a i există nici original, nici r e f e r e n ţ i real i ş i că, aşa c u m s-a ui l împlat cu t o a t e mi tur i le ş i cuvintele m a g i c e , pub l ic i ta tea se întemeiază pe un alt t ip de verificare - acela al lui selffulfilling jirophecy (cuvîntul real izat p r i n însăşi p r o f e r a r e a lu i ) . „Agentul publicitar de succes este s t ă p î n u l u n e i a r t e n o i : a r t a de a face ca lucruri le să dev ină adevăra te a f i r m î n d că ele c h i a r sînt astfel. Este un a d e p t a l t ehnic i i profeţ i i lor care se a u t o î m p l i n e s c . "

Publ ic i ta tea este u n cuvînt profet ic î n m ă s u r a î n c a r e n u lasă loc înţe leger i i sau învăţări i , c i s p e r a n ţ e i . C e e a ce s p u n e nu presup u n e v r e u n a d e v ă r a n t e r i o r (acela a l valorii de î n t r e b u i n ţ a r e a o b i e c t u l u i ) , c i o c o n f i r m a r e u l t e r i o a r ă p r i n rea l i ta tea s e m n u l u i

* Phineas Taylor B a r n u m (1810-1891), impresar şi a n t r e p r e n o r în show-bi/.-ul american, considerat protot ipul agentului de publicitate lipsit de scrupule (n. tr.).


profet ic pe care-1 e m i t e : aceasta este n a t u r a eficacităţii ei. Ea face d i n o b i e c t u n p s e u d o e v e n i m e n t c a r e v a d e v e n i e v e n i m e n t u l real a l vieţii c o t i d i e n e în u r m a a d e z i u n i i c o n s u m a t o r u l u i la discursul ei. E l i m p e d e că în cazul acesta adevăru l şi falsul s înt t o t u n a - la fel ca în sondaje le e lectora le , u n d e nu se ştie d a c ă votul rea l valid e a z ă sondaje le (caz î n care î n c e t e a z ă s ă m a i f i e u n e v e n i m e n t real, c i d o a r s u c c e d a n e u l sondajelor, care au devenit , î n t r e t imp, d i n m o d e l e indicialeâe s imulare , a g e n ţ i determinanţi ai realităţii) sau d a c ă sondaje le reflectă o p i n i a publ ică . î n t r e a d e v ă r a t ş i fala există o re laţ ie imposibi l de t ranşat . Aşa c u m n a t u r a imi tă arta, viaţa c o t i d i a n ă sfîrşeşte p r i n a f i rep l ica m o d e l u l u i .

P a r a d i g m a acestei „self-fulfilling prophecy" este t a u t o l o g i a . Real i tatea n u m a i î n s e a m n ă d e c î t m o d e l u l care-şi v o r b e ş t e sieşi. Aşa se î n t î m p l a cu cuvântul mag ic , cu m o d e l e l e de s i m u l a r e , cu

publ ic i ta tea, c a r e , p r i n t r e a l te t i p u r i d e discurs, m i z e a z ă d e prefer inţă pe d i scursu l tauto log ic . T o t u l este aici „ m e t a f o r ă " a u n u i a ş i aceluiaşi lucru: m a r c a . Expresii le: „o b e r e m a i b u n ă " (decî t ce?), „Lucky Strike, un t u t u n a t e n t se lecţ ionat" (desigur: t o a t e ţigările sînt la fel) nu t r imit decî t la o ev idenţă r e d u n d a n t ă . C î n d H e r t z ( „ n u m ă r u l u n u î n l u m e p r i n t r e serviciile d e închi r ie r i auto") s p u n e , î n f i n a l u l u n e i r e c l a m e l u n g i : „Gîndiţi-vă logic: d a c ă n-aţi f i găsit la n o i ceva în p lus faţă de cele la l te oferte, n-am f i a juns în pozi ţ ia pe c a r e o o c u p ă m . . . Şi p o a t e că al tcineva ar f i publ icai aceas tă r e c l a m ă " , ce altceva găs im aici d e c î t p u r ă t a u t o l o g i e ş i u n ! c a d u c „ a r g u m e n t onto log ic"? P r e t u t i n d e n i , r e p e t i ţ i a este cea c a r e î n l o c u i e ş t e c u ef icienţă r a p o r t u l d e cauzal i ta te . Aşa c u m î i a n u m i t e l a b o r a t o a r e se o p e r e a z ă s inteza artificială a m o l e culelor, aici se o p e r e a z ă „sinteza artificială" a a d e v ă r u l u i cu i n s t r u m e n t u l cuv întu lu i eficient. „Persil-spală-mai-alb" nu e o p r o p o z i ţ i e , ci d i scursu l Perşi i . Acesta ş i t o a t e cele la l te s i n t a g m e p u b l i c i t a r e n u explică, n u p r o p u n sens, n u s înt a ş a d a r nici adevăra te , nici false, c i e l i m i n ă t o c m a i sensul ş i d o v a d a , pe care le în locuiesc cu un indicat iv fără propoz i ţ i i , repetit iv. I a r această t a u t o l o g i e a d i scursului , ca şi în cazul cuv întu lu i m a g i c , c a u t ă să i n d u c ă r e p e t i ţ i a t a u t o l o g i c ă prin eveniment. P r i n a c t u l de a cump ă r a , c o n s u m a t o r u l nu va face altceva d e c î t să c o n s a c r e eveni

mentul mitului.


Ani p u t e a d u c e m a i d e p a r t e analiza discursului publicitar, d a r am putea în acelaşi t i m p s-o e x t i n d e m la diferitele mijloace de c o m u nicare m o d e r n e , p e n t r u a observa p r e t u t i n d e n i că, în u r m a inversiunii radicale a logicii t rad i ţ ionale a semnificaţiei şi in terpre tăr i i , întemeiate pe adevăra t ş i fals, m i t u l (sau m o d e l u l ) este cel c a r e se transformă în e v e n i m e n t , pe baza u n e i p r o d u c ţ i i a cuvîntului de-acum industr ial izate, la fel ca p r o d u c ţ i a b u n u r i l o r m a t e r i a l e .

< '.el m a i f r u m o s o b i e c t de c o n s u m : c o r p u l

Există, î n p a n o p l i a c o n s u m u l u i , u n o b i e c t m a i f rumos, m a i preţios, m a i s t ră luci tor d e c î t t o a t e - m a i p l i n de c o n o t a ţ i i c h i a r decît a u t o m o b i l u l , c a r e l e r e z u m ă totuş i pe t o a t e celelalte: i :< i r p u l . „ R e d e s c o p e r i r e a " lui, d u p ă u n m i l e n i u d e p u r i t a n i s m , Nitb s e m n u l e m a n c i p ă r i i f izice şi sexuale, u b i c u i t a t e a lui ( m a i ales a c o r p u l u i f e m i n i n , va t r e b u i să v e d e m de ce) în publ ic i ta te , în modă, în c u l t u r a de m a s ă - cul tul igieniei, dietei, t e r a p i e i de c a r e este î n c o n j u r a t , obsesia t inereţi i , e leganţe i , viri l i tăţi i/feminităţi i , ml re ţ inerea, r e g i m u r i l e , pract ici le sacrificiale care-1 au ca obiect , mitul Plăceri i care-1 î m b r a c ă - to tu l este astăzi d o v a d a că t r u p u l a tt]uns obiect al mîntuirii. în această funcţ ie m o r a l ă şi ideologică, el a înlocuit în î n t r e g i m e sufletul.

O p r o p a g a n d ă n e o b o s i t ă ne a m i n t e ş t e , în a c o r d cu cuvintele I isalmului, că nu avem dec î t un c o r p , pe c a r e t r e b u i e să-1 salvăm. Vreme de secole, s-a î n c e r c a t cu î n c ă p ă ţ î n a r e să se acredi teze ideea că n-am avea t r u p (chiar d a c ă o a m e n i i nu s-au lăsat niciodată convinşi pe de-a-ntregul) . Astăzi, cu aceeaşi obst inaţ ie, s î n t e m p i t i să ne convingem de corpul nostru. Există ceva c iudat aici. Nu este

< o r p u l ev idenţa însăşi? Se p a r e că n u : s tatutul c o r p u l u i este un fapt cultural. Or, în or ice cul tură, m o d u l de organizare a relaţiei cu < o r p u l reflectă m o d u l de organizare a relaţiei cu lucrur i le şi cel al relaţiilor sociale. într-o societate capitalistă, s tatutul p r o p r i e t ă ţ i i private se aplică în g e n e r a l c o r p u l u i , practici i sociale ş i r e p r e zentării m e n t a l e a c o r p u l u i . în o r d i n e a tradiţ ională, la ţ ă r a n , de pildă, nu există învestire narcis ică şi nici p e r c e p ţ i e spectaculară a propr iu lu i c o r p , ci o viziune ins t rumenta l-magică d e t e r m i n a t ă de procesul d e m u n c ă ş i d e r a p o r t u l c u n a t u r a .


V r e m să d e m o n s t r ă m că s t ructur i le ac tua le a le p r o d u c ţ i e i / c o n s u m u l u i i n d u c subiectului i d e e a u n e i practici d u b l e , legate de o r e p r e z e n t a r e e t e r o g e n ă ( d a r p r o f u n d solidară) a p r o p r i u l u i c o r p ! a c e e a a c o r p u l u i d r e p t CAPITAL şi a c e e a a c o r p u l u i d r e p t FETIŞ (sau obiect d e c o n s u m ) . I n a m b e l e cazuri, c o n t e a z ă c a t r u p u l , deparfo de a f i n e g a t sau omis, să f ie investit* în m o d d e l i b e r a t ( în cele d o u ă sensuri, e c o n o m i c ş i psihic, ale t e r m e n u l u i ) .

Cheile secrete ale corpului dumneavoastră

Un f rumos e x e m p l u a l acestei r e a p r o p r i e r i c o n t r o l a t e a corpului ne este oferit de revista Elle, într-un art icol int i tulat „Chei le secrete ale c o r p u l u i d u m n e a v o a s t r ă - cele c a r e vă d e s c h i d d r u m u r i l e une i vieţi fără c o m p l e x e " .

„ C o r p u l d u m n e a v o a s t r ă este î n acelaşi t i m p l imita d u m n e a voastră ş i cel de-al şaselea s imţ", s p u n e t e x t u l la î n c e p u t , p e n t r u ca a p o i să t r e a c ă î n t r - u n regis t ru grav, p r e z e n t î n d p s i h o g e n e z a r o m a n ţ a t ă a a p r o p r i e r i i c o r p u l u i şi a imag in i i lui: „Către vîrsta d e şase luni , aţi î n c e p u t s ă p e r c e p e ţ i , foar te t u l b u r e p e n t r u încep u t , că aveţi un c o r p dist inct" . O a luzie la s tadiul oglinzii („psihologii n u m e s c a s t a . . . " ) , o aluzie t imidă la z o n e l e e r o g e n e („Freuri s p u n e c ă . . . " ) ş i a p o i esenţ ia lul : „Vă simţiţi b i n e în p ie lea d u m n e a voastră?". I m e d i a t , t r e c e m la B.B.**: „Ea se s imte b i n e în pielea ei". „Totul e f r u m o s la ea: spate le, gî tul, l inia feselor. S e c r e t u l ei? Ştie c u m să-şi locuiască cu a d e v ă r a t t r u p u l . E ca un a n i m ă l u ţ care i n t r ă p e r f e c t î n b l a n a lui." (Locuieş te î n c o r p u l , sau î n b l a n a ei? C a r e a r f i , d i n t r e c o r p ş i b l a n ă , r e ş e d i n ţ a d e vacanţă? î n fond, t o c m a i asta e : ea îşi p o a r t ă c o r p u l ca pe o b l a n ă s c u m p ă , c e e a ce a t r i b u i e v e r b u l u i „ a l o c u i " semnif icaţ ia u n u i efect d e m o d ă sau de p a n o p l i e , a u n u i p r i n c i p i u lud ic sub l in ia t de d i m i n u t i v u l „anim ă l u ţ " . ) D a c ă o d i n i o a r ă „sufletul înve lea c o r p u l " , astăzi î l acop e r ă pielea, d a r nu p ie lea ca i r u m p e r e a n u d i t ă ţ i i (şi, deci, a d o r i n ţ e i ) , c i p ie lea ca veşmînt de pres t ig iu ş i r e ş e d i n ţ ă s e c u n d a r ă , ca s e m n ş i ca re fe r in ţă a m o d e i (care p o a t e , aşadar, î n l o c u i b l a n a fără a-şi s c h i m b a sensul, c u m se p o a t e observa foar te b i n e în e x p l o a t a r e a a c t u a l ă a n u d i t ă ţ i i la t e a t r u ş i în a l te păr ţ i , a c o l o

* In limba franceză, investir î n s e a m n ă atît „a investi", cît şi „a învesti" (n. tr.). ** Este vorba d e s p r e Brigitte B a r d o t (n. tr .) .


u n d e a p a r e , î n c i u d a falsului p a t e t i s m sexual , c a u n t e r m e n s u p l i m e n t a r î n p a r a d i g m a m o d e i v e s t i m e n t a r e ) .

Să r e v e n i m la tex tu l n o s t r u . „Trebuie să f i i c o n ş t i e n t de t ine însuţi, să înveţi să-ţi citeşti c o r p u l . " ( D a c ă n u , eşti anti-B.B.) „Intindeţi-vă pe jos , d e s c h i d e ţ i b r a ţ e l e ş i u r m ă r i ţ i înce t i şor cu degetul mij lociu a l mî ini i d r e p t e această l inie invizibilă care u r c ă de la ine lar de-a l u n g u l b r a ţ u l u i p î n ă la a d î n c i t u r a cotu lu i , a p o i a subsuorii . Aceeaşi l inie se află pe f iecare picior. Sînt liniile sensibilităţii, este h a r t a t a n d r e ţ e i d u m n e a v o a s t r ă . Există şi alte linii ale tandreţe i : de-a l u n g u l c o l o a n e i ver tebra le , p e ceafă, p e b u r t ă , p e umer i [ . . . ] . D a c ă n u v i l e cunoaş te ţ i , a t u n c i c o r p u l d u m n e a v o a s -n . i este s u p u s u n e i refulări a s e m ă n ă t o a r e celei ps ih ice [ . . . ] . Teritoriile c o r p u l u i u n d e sensibi l i tatea n u locuieşte, p e c a r e p u d u r i l e d u m n e a v o a s t r ă n u l e vizitează, s înt z o n e defavorizate | . . . | . Circulaţ ia î n a i n t e a z ă cu g r e u , l ipseşte t o n u s u l . Sau, altfel spus, s înt locur i a m e n i n ţ a t e de ins ta larea definitivă a ce lu l i te i . . . " Mai exact: d a c ă nu vă î n d e p l i n i ţ i s a c e r d o ţ i u l t rupesc, d a c ă păcălind p r i n o m i s i u n e , veţi f i p e d e p s i t e . T o a t e bol i le de c a r e suferiţi nu sînt d e c î t r e z u l t a t u l u n e i i responsabi l i tă ţ i v inovate faţă de d u m n e a v o a s t r ă î n s e v ă (şi faţă d e p r o p r i a d u m n e a v o a s t r ă n u n t u i r e ) . Başca t e r o r i s m u l m o r a l n e m a i n î n t i l n i t pe care-1 respiră această „ h a r t ă a t a n d r e ţ e i " (echiva lent cu t e r o r i s m u l p u r i t a n , n u m a i că aici nu D u m n e z e u este cel c a r e p e d e p s e ş t e , c i p r o p r i u l d u m n e a v o a s t r ă c o r p - dintr-o d a t ă i n s t a n ţ ă malefică, represivă, l a / . b u n ă t o a r e , d a c ă n u s înteţ i t a n d r ă c u e l ) . P u t e m v e d e a c u m acest discurs, p r e t i n z î n d că d o r e ş t e î m p ă c a r e a f i ecăru i indiv id cu p r o p r i u l t r u p , r e i n t r o d u c e , î n t r e sub iec t ş i c o r p u l obiect ivat c a d u b l ă a m e n i n ţ a r e , aceleaşi relaţi i ca ş i ce le c a r e ţ in de viaţa socială, aceleaşi d e t e r m i n ă r i p r e c u m ace lea care a p a r ţ i n r a p o r turi lor sociale: şantaj, r e p r e s i u n e , s i n d r o m u l persecuţ ie i , n e v r o z a Conjugală (aceleaşi f e m e i care citesc t e x t u l p r e z e n t a t d e n o i p o t citi, cîteva p a g i n i m a i d e p a r t e : d a c ă n u s înteţ i t a n d r ă c u soţu l d u m n e a v o a s t r ă , vă veţi face r e s p o n s a b i l ă de eşecul c ă s ă t o r i e i ) . Pe l îngă acest t e r o r i s m l a t e n t c a r e se a d r e s e a z ă , în Elle, m a i ales femeilor, este i n t e r e s a n t ă sugest ia de a involua în p r o p r i u l d u m n e a v o a s t r ă c o r p şi de a-1 învesti narc is ic „din i n t e r i o r " , n i c i d e c u m p e n t r u a-1 c u n o a ş t e în p r o f u n z i m e , ci, c o n f o r m u n e i logici fetişiste şi spectaculare , p e n t r u a-1 t rans forma, s p r e exterior,


î n obiect , m a i n e t e d , m a i per fect , m a i funcţ iona l . Această reia™ narcisică, de un narcis ism dirijat - în m ă s u r a în c a r e operează a s u p r a c o r p u l u i ca a s u p r a u n u i „ ter i tor iu" virgin ş i colonizat , aga c u m e x p l o r e a z ă „ t a n d r u " c o r p u l c a p e u n z ă c ă m î n t c a r e t rebuie e x p l o a t a t p e n t r u a r id ica la supra fa ţa lui s e m n e l e vizibile ale fericirii, ale sănătăţi i , a le f rumuseţ i i , a le animal i tă ţ i i t r iumfătoare pe p ia ţa m o d e i - , îşi găseşte e x p r e s i a mist ică în u r m ă t o a r e l e con» fesiuni ale u n e i c i t i toare: „ îmi d e s c o p e r e a m t r u p u l ş i o senzaţie n o u ă mă c u p r i n d e a , în toată p u r i t a t e a ei". Mai m u l t : „A fost ceva c a u n fel d e î m b r ă ţ i ş a r e î n t r e m i n e ş i t r u p u l m e u . A m î n c e p u t sâ-l iubesc. Şi, iubindu-1, am vrut să mă o c u p de e l cu aceeaş i t a n d r e ţ e pe care o am faţă de copi i" . Este semnificativă această r e g r e s i u n e a afectivităţii că t re corpul-copil , corpul-b ibe lou - m e t a f o r ă i n e p u izabilă a u n u i p e n i s al intat, l e g ă n a t şi... castrat. în acest sens, c o r p u l , d e v e n i t cel m a i f r u m o s o b i e c t a l sol icitudinii , m o n o p o lizează în favoarea lui o r ice afectivitate aşa-zis n o r m a l ă (faţă de alte p e r s o a n e r e a l e ) , fără a-şi confer i totuş i o va loare p r o p r i e , p e n t r u că, în acest p r o c e s de d e t u r n a r e afectivă, or ice alt obiect dec î t t r u p u l p o a t e , în aceeaşi logică fetişistă, să j o a c e un rol ident ic . C o r p u l r ă m î n e d o a r cel m a i f r u m o s d i n t r e aceste obiecte p o s e d a t e fizic, m a n i p u l a t e , c o n s u m a t e .

D a r esenţ ia lu l este că această re învest i re narcisică, orches t ra lă ca o mist ică a e l iberări i şi a desăvîrşirii, este în p e m a n e n ţ ă o invest i ţ i e d e t i p eficient, c o n c u r e n ţ i a l , e c o n o m i c . C o r p u l este dintr-o dată „ r e a p r o p r i a t " în funcţie de obiective „capitaliste": altfel spus, e o investiţie de la care se aş teaptă rezultate. C o r p u l nu e reapropriat în funcţie de finalităţile a u t o n o m e ale subiectului, c i c o n f o r m u n u i p r i n c i p i u normativ al plăceri i şi al rentabil i tăţ i i hedonis te , s u p u n î n d u - s e u n e i c o n s t r i n g e r i d e i n s t r u m e n t a l i t a t e convert i te a u t o m a t la c o d u l ş i la n o r m e l e u n e i societăţi de p r o d u c ţ i e ş i de c o n s u m dirijat. Altfel spus, îţi ges t ionezi c o r p u l , î l a m e n a j e z i ca pe o p r o p r i e t a t e ş i î l m a n i p u l e z i ca pe u n u l d i n t r e n u m e r o ş i i semnif icanţ i de s tatut social. F e m e i a care , în c i tatul anter ior , „se o c u p ă de e l cu aceeaşi t a n d r e ţ e pe care o a r e faţă de copi i " a d a u g ă i m e d i a t : „Am î n c e p u t s ă f r e c v e n t e z s a l o a n e l e d e f r u m u s e ţ e [ . . . ] . O a m e n i i care m-au văzut d u p ă această criză m-au găsit m a i fericită, m a i f rumoasă . . . " . R e c u p e r a t ca i n s t r u m e n t a l plăceri i ş i ca î n s e m n de prest igiu, c o r p u l d e v i n e în cazul acesta


o b i e c t u l u n e i învestiri ( s o l i c i t u d i n e , o b s e s i e ) c a r e , d i n c o l o d e •tul e l i b e r ă r i i c a r e o c a m u f l e a z ă , c o n s t i t u i e f ă r ă î n d o i a l ă u n d e m e r s a l i e n a t î n t r - u n m o d m u l t m a i p r o f u n d d e c î t e x p l o a t a r e a 11 i i | n i l u i ca f o r ţ ă de m u n c ă . 1

frumuseţea funcţională

I n a c e s t î n d e l u n g a t p r o c e s a l s a c r a l i z ă r i i c o r p u l u i c a v a l o a r e e x p o n e n ţ i a l ă , a c o r p u l u i f u n c ţ i o n a l , a d i c ă a u n u i c o r p c a r e n u m a i e s t e n i c i „ c a r n e " , c a î n v i z i u n e a r e l i g i o a s ă , n i c i f o r ţ ă d e m u n -i a , c a î n l o g i c a i n d u s t r i a l ă , c i e s t e v ă z u t î n m a t e r i a l i t a t e a l u i ( s a u i u i d e a l i t a t e a l u i „ v i z i b i l ă " ) c a o b i e c t d e c u l t n a r c i s i c s a u c a e l e m e n t d e t a c t i c ă ş i d e r i t u a l s o c i a l , f r u m u s e ţ e a ş i e r o t i s m u l s î n t d o u ă m a r i l a i t m o t i v e .

A c e s t e a , i n s e p a r a b i l e , i n s t i t u i e e l e s i n g u r e noua etică a relaţiei cu

impui. V a l a b i l e p e n t r u b ă r b a t , c a ş i p e n t r u f e m e i e , e l e s e d i f e -B n ţ i a z ă t o t u ş i î n t r - u n p o l f e m i n i n ş i u n p o l m a s c u l i n . PHRYNEISM « I ATLETISM: a s t f e l a m p u t e a d e s e m n a c e l e d o u ă m o d e l e a d v e r s e ale c ă r o r d a t e f u n d a m e n t a l e , î n m a r e c e l p u ţ i n , s î n t i n t e r ş a n j a b i l e . M o d e l u l f e m i n i n d e ţ i n e , t o t u ş i , u n fe l d e p r i o r i t a t e , c o n s t i t u i e aşa-/isa s c h e m ă d i r e c t o a r e a n o i i e t i c i , ş i n u î n t î m p l ă t o r g ă s i m î n Elle

BJCte d e t i p u l c e l o r a n a l i z a t e m a i s u s 2 . F r u m u s e ţ e a a d e v e n i t , p e n t r u f e m e i e , u n i m p e r a t i v a b s o l u t , r e l i g i o s . A f i f r u m o a s ă n u

1. Cf. şi acest text relevant d in revista Vogue: „în d o m e n i u l frumuseţii, suflă an vîut n o u , m a i liber, mai sănătos, mai p u ţ i n ipocrit: acela al mîndriei corpului. Nu al pretenţiei , care e î n t o t d e a u n a vulgară. Fără fasoane, avem a c u m conş-ninCi că meri tă să ne acceptăm corpul , să-1 iubim şi să-1 îngrijim p e n t r u a-1 pUtea folosi cum trebuie. Sîntem fericiţi c înd g e n u n c h i i ne sînt mai supli, ne liuciirăm de l u n g i m e a picioarelor, de lejeritatea paşilor [. . .]. (Folosim, pentru picioare, o mască asemănătoare celei faciale [. . .]. Ne m a s ă m degetele

ex t raord inară c r e m ă «supersonică», descoper im reţeta u n e i pedichiur i mai b u n e . . . la pagina 72.) Ne entuziasmăm în faţa noi lor p a r f u m u r i ca un văl i ,uc ne catifelează corpul d in cap pînă-n picioare. La stingă, p a p u c i d i n p e n e ilc struţ d in Africa de Sud, brodaţ i de L a m e i (Christian D i o r ) " etc.

2. Echivalentul mascul in al textului d i n Elle este rec lama la Le Pres ident : „Nu vă e milă de funcţionari?". (Text admirabi l , care r e z u m ă toate temele .ui.ilizate - narcisism, revanşa corpulu i părăsit, m e t o d e t e h n i c e , reciclare funcţională - d o a r că, aici, m o d e l u l mascul in este centra t pe „forma fizică" şi pe reuşita socială, în v reme ce m o d e l u l feminin se consti tuia în j u r u l „frumuseţii" şi al seducţiei.)


Să u r m ă m acest r a ţ i o n a m e n t : et ica frumuseţi i, care este, de

Lipi, etica m o d e i , se p o a t e defini ca r e d u c e r e a t u t u r o r valorilor

iniicrete, „valori de î n t r e b u i n ţ a r e " ale c o r p u l u i (energet ică, ges-

liială, sexuală) într-o s ingură „valoare de s c h i m b " funcţ ională care

i r/umă, în abstracţia ei, ideea c o r p u l u i glorios, desăvîrşit, ideea

dorinţei şi a plăceri i - şi, astfel, le n e a g ă şi le dă uitări i în d i m e n

siunea lor reală, p e n t r u a se epuiza într-un s c h i m b de s e m n e . Căci

l i uinuseţea nu e n imic m a i m u l t dec î t un mater ia l de s e m n e care

no schimbă î n t r e ele. Ea funcţionează ca valoare-semn. De aceea

| iuiem s p u n e că imperativul f rumuseţi i este u n a d i n t r e modal i-

l,t(ile imperat ivului funcţ ional - observaţie valabilă at î t p e n t r u

Bjecte, cît şi p e n t r u femei (şi bărbaţ i) -, femeia deveni tă astăzi

piopria sa estet iciană fiind o m o l o a g a des ignerulu i sau stilistului

11111 cadrul u n e i c o m p a n i i .

I )e altfel, d a c ă ne g î n d i m la pr incipi i le d o m i n a n t e ale esteticii

Industriale - funcţ iona l i smul -, v e d e m că e le se apl ică p e r f e c t la

i ai ta frumuseţi i : B .B. , „care se s imte b i n e în p ie lea e i" sau căre ia

„i ocina îi v ine ca o m ă n u ş ă " , c o r e s p u n d e s c h e m e i „conjuncţ ie i

,u nionioase a funcţiei cu f o r m a " .

Holismul funcţional

Maluri de f r u m u s e ţ e , aşa c u m am defmit-o, sexual i tatea este cea

i are o r i e n t e a z ă p r e t u t i n d e n i „ r e d e s c o p e r i r e a " şi consumul cor

pului. Impera t ivu l frumuseţi i , c a r e este un imperat iv de VALO-

Iti/.ARE a c o r p u l u i p r i n i n t e r m e d i u l reînvestirii narcisice, impl ică

hotismul ca valorizare sexuală. T r e b u i e să d i s t i n g e m cît se p o a t e de

In ne e rot i smul - ca d i m e n s i u n e general izată a s c h i m b u l u i în

societăţile n o a s t r e - de sexual i tatea propriu-zisă. T r e b u i e să facem

deosebirea î n t r e c o r p u l erot ic, s u p o r t a l s e m n e l o r d o r i n ţ e i care

lac obiectul schimbului , şi c o r p u l care este loc al fantasmei şi

habitaclu a l d o r i n ţ e i . în corpul-puls iune, corpul-fantasmă, p r e d o

mină s t r u c t u r a indiv iduală a d o r i n ţ e i . In c o r p u l „erot izat",

p r e d o m i n ă funcţia socială de s c h i m b . în acest sens, imperat ivul

erotic, care , la fel ca pol i te ţea sau ca alte r i tualur i sociale, t rece

pt intr-un c o d i n s t r u m e n t a l de s e m n e , nu este (la fel ca i m p e -

i.itivul estetic în cazul frumuseţi i) d e c î t o var iantă sau o m e t a f o r ă

a imperat ivului funcţ ional .

mai e d o a r un efect natura l , nici un s u p l i m e n t a d ă u g a t calităţilor

m o r a l e . Este CALITATEA f u n d a m e n t a l ă , imperativă, a ace lora carc-sl

îngrijesc p ă r u l şi silueta la fel de devotat ca sufletul. Frumuseţea

este s e m n u l elecţiunii la nivelul t rupulu i , ca reuşita la nivelul ala

cerilor. De a l tminter i , f r u m u s e ţ e a ş i reuşi ta p r i m e s c în respectivele

reviste acelaşi fundament mistic, la femeie, o sensibilitate care explo

rează şi evocă „din in ter ior " toate părţ i le c o r p u l u i - la ant reprenor ,

0 intuiţie adecvată a t u t u r o r virtualităţilor pieţei . S e m n de elecţie »1

de m î n t u i r e : etica p r o t e s t a n t ă nu e d e p a r t e . E d r e p t că frumuseţeu

nu r e p r e z i n t ă un imperat iv absolut, însă n u m a i p e n t r u că e o

formă d e capital.

„Patruzeci de ani : civilizaţia m o d e r n ă î l obligă să r ă m î n ă t înăr . . . Burta, o d i n i o a r ă s imbol al reuşi te i sociale, este a c u m s i n o n i m ă cu d e c ă d e r e a , CLJJ ieşirea pe tuşă. Super ior i i , s u b o r d o n a ţ i i , soţia, secretara, a m a n t a , copiii, fata cu fustă m i n i cu care pălăvrăgeşte pe terasa u n e i cafenele s p u n î n d u Ş | că nu se ştie n i c i o d a t ă . . . Toţi î l j u d e c ă d u p ă cal i tatea şi stilul vest imentaţiei , d u p ă m o d u l c u m îşi asortează cravata ş i p a r f u m u l , d u p ă cît de s u p l u ş i zvelt îi este t r u p u l .

E obligat să le supravegheze pe toate: pliul pantaloni lor, gulerul cămăşii, jocur i le de cuvinte, picioarele în t i m p u l dansului , reg imul de al imentaţie, respiraţia c î n d u r c ă scările, ver tebre le a tunci c înd face un efort brusc. Dacă ieri eficienţa îi era încă de ajuns p e n t r u a fi apreciat la locul de m u n c ă , astă/i 1 se cere să fie în aceeaşi m ă s u r ă elegant şi în bună formă fizică.

Mitul acelui Healthy American Businessman, j u m ă t a t e J a m e s Bond, jumătate H e n r y Ford, sigur şi m u l ţ u m i t de sine, detaşat şi echi l ibrat fizic şi psihic, s-a instalat r e p e d e în civilizaţia noastră. Găsirea şi păs t rarea u n o r colabo ratori dinamici, care au «punch» şi «tonus», este p r i m a grijă a t u t u r o r şefilor dintr-o firmă.

Bărbatul de patruzeci de ani este complicele acestei imagini. Neo-Narcis al timpurilor moderne, îi p lace să se o c u p e de el însuşi şi caută să fie la r îndul lui plăcut. îşi savurează regimul, medicamente le , cultura fizică, dificultatea de a a b a n d o n a fumatul.

Conşt ient că reuşita lui socială d e p i n d e în înt reg ime de imaginea pe care alţii o au d e s p r e el, că forma lui fizică este asul din mînecă, bărbatul de patruzeci de ani îşi caută un alt suflu şi o altă t inereţe . "

D u p ă acest text u r m e a z ă rec lama la Le President: se asigură în p r i m u l rînd forma - forma, cuvînt magic, această „zînă a t impuri lor m o d e r n e " (după Narcis, zînele!) pe care directorii, cadrele de conducere , ziariştii şi medici i vin să o caute „într-o atmosferă reconfortantă, cu aer condi ţ ionat" , „datorită utilizării a 3 7 d e biciclete e r g o n o m i c e , d e aparate d e t racţ iune, c u greutăţi, corzi, pîrghi i şi cabluri metal ice (după c u m se vede, adet ismul, ca şi phryneismul, „forma", ca ş i „frumuseţea", sînt î n n e b u n i t e d u p ă gadgetur i ) .


lonstă funcţ ional i ta tea lor. O c h i a i Meduze i , och i m e d u z a ţ i , •Rine p u r e . Astfel, de-a l u n g u l t r u p u l u i dezvăluit, exaltat de aceşti o c h i spectaculari , cerni ţ i de efectele m o d e i , ş i nu ale plăceri i , sensul c o r p u l u i , adevărul lui se abolesc într-un p r o c e s h i p n o t i c , i Bfpul, cel f e m i n i n în p r i m u l r înd, ş i m a i ales cel al m o d e l u l u i absolut care este m a n e c h i n u l , se const i tuie astfel în o b i e c t o m o l o g ni celorlalte ob iec te asexuate şi funcţ iona le pe care le vehiculează publicitatea.

Wtincipiul plăcerii şi forţa productivă

t u sens invers, cel m a i m i c obiect c o n c e p u t î n m o d implici t d u p ă BOI lelul c o r p u l u i / o b i e c t u l u i femeii se fetişizează în acelaşi fel. De n u d e i m p r e g n a r e a general izată cu erot i sm a î n t r e g u l u i d o m e n i u al „consumului" . Nu este vorba d e s p r e o modă în sensul lejer al termenului, ci d e s p r e logica p r o p r i e şi r iguroasă a modei. C o r p u l şi obiectul const i tuie o r e ţ e a de s e m n e o m o g e n e care p o t , pe baza abstracţiei d e s p r e care t o c m a i am vorbit, să facă s c h i m b de semni-lii ftţ i i (în această a p t i t u d i n e rez idă „valoarea lor de sch imb") şi să

.valorizeze" rec iproc .

Această omologie a corpului şi a obiectelor r e p r e z i n t ă calea de acces i a l ic m e c a n i s m e l e p r o f u n d e ale c o n s u m u l u i dirijat. D a c ă „redes-i i iper i rea c o r p u l u i " este î n t o t d e a u n a a c e e a a c o r p u l u i / o b i e c tului în c o n t e x t u l genera l iza t a l celor la l te ob iecte , se p o a t e v e d e a cil de uşoară, logică ş i n e c e s a r ă este t ranzi ţ ia de la a p r o p r i e r e a l i inctională a c o r p u l u i la a p r o p r i e r e a de b u n u r i ş i o b i e c t e p r i n a i iul c u m p ă r ă r i i . Se ştie a p o i ce a m b i a n ţ ă m u s t i n d de p r o d u s e , de gadgetur i , de accesori i învăluie e r o t i c a ş i es tet ica m o d e r n ă a i o i pului, s u b s e m n u l sofisticării totale. De la ig ienă la machia j , l iccînd p r i n b r o n z a r e , s p o r t ş i n e n u m ă r a t e l e „el iberări" ale i m xlei, r e d e s c o p e r i r e a c o r p u l u i t rece î n p r i m u l r î n d p r i n o b i e c t e . Se pare c h i a r că s i n g u r a p u l s i u n e e l i b e r a t ă într-adevăr este pulsi-IIoca de a cumpăra. Să o c i t ă m î n c ă o d a t ă pe f e m e i a c a r e , î n d r ă g i islindu-se f u l g e r ă t o r de p r o p r i u l t r u p , se r e p e d e s p r e s a l o n u l de f rumuseţe. Cazul invers este, de a l tminter i , m a i f recvent -Cli/.ul ce lor care se d e d i c ă par fumur i lor , masajelor, dietelor, în spe-i.ui(a „ r e d e s c o p e r i r i i c o r p u l u i " . E c h i v a l e n ţ a t e o r e t i c ă a c o r p u l u i

„ C ă l d u r a " femei i d i n Elle es te a s e m ă n ă t o a r e cu c e a a ansa in b l u lu i d e m o b i l i e r m o d e r n : o c ă l d u r ă „de a m b i a n ţ ă " . E a n u ţine d e i n t i m i t a t e , d e senzual i ta te , c i d e semnif icaţ ia sexua lă calci* lată. S e n z u a l i t a t e a î n s e a m n ă c ă l d u r ă . Aceas tă sexual i tate, însă, I caldă şi rece, ca în j o c u l de c u l o r i c a l d e şi r e c i d i n t r - u n in ter ior „ funcţ iona l " . A r e aceeaş i „ n e u t r a l i t a t e " ca f o r m e l e învălui toare a le o b i e c t e l o r m o d e r n e , „stil izate" ş i „ î m b r ă c a t e " . Nu e vorbit nici de o „frigiditate", aşa c u m se s p u n e , căci f r ig idi tatea presup u n e î n c ă o r e z o n a n ţ ă sexuală de viol. M a n e c h i n u l nu e frigid; r e p r e z i n t ă o abstracţie.

C o r p u l m a n e c h i n u l u i n u m a i este u n o b i e c t a l d o r i n ţ e i , c i unul funcţ ional , f o r u m de s e m n e în care m o d a se asociază cu eroii»-m u l . Nu m a i avem de-a face cu o sinteză de gesturi, ch iar daca fotografia de m o d ă îşi desfăşoară t o a t e mij loacele p e n t r u a recrm gestual i tatea ş i firescul pr in t r-un p r o c e s de s imulare . M a n e c h i n u l nu m a i este, la d r e p t vorb ind, un c o r p , ci o formă1.

A s u p r a acestui p u n c t se înşală (sau vor să se înşe le) toţi criticii; în publ ic i ta te ş i în m o d ă , c o r p u l go l (al femeii sau a l bărbatu lu i ) îşi refuză carnal i ta tea, sexual i tatea, se refuză ca f inalitate a d o r i n ţei, i n s t r u m e n t a l i z î n d d i m p o t r i v ă păr ţ i le făr îmiţate a le c o r p u l u i ' în t r-un g igant ic p r o c e s de sublimare, de c o n j u r a r e a c o r p u l u i în ch iar gestul evocări i lui.

Aşa c u m e r o t i s m u l r e z i d ă î n s e m n e ş i n i c i o d a t ă î n d o r i n ţ ă , f r u m u s e ţ e a f u n c ţ i o n a l ă a m a n e c h i n e l o r r e z i d ă în „siluetă", n i c i o d a t ă în e x p r e s i e : este î n a i n t e de t o a t e a b s e n ţ ă a expresiei . N e r e g u l a r i t a t e a sau u r î ţ e n i a ar p r o d u c e sens - d a r ele sînt excluse. Căci f r u m u s e ţ e a c o n s t ă î n a i n t e d e t o a t e î n abstractizare, în vid, în a b s e n ţ a ş i t r a n s p a r e n ţ a extat ice . Această d e s c ă r n a r e este r e z u m a t ă î n cele d i n u r m ă d e privire. Aceşti o c h i fascinanţ i/ fascinaţi, în gol, aceas tă privire l ipsită de o b i e c t - în acelaşi t imp s u p r a s e m n i f i c a r e a d o r i n ţ e i şi a b s e n ţ ă tota lă a ei - s în t f rumoase în e r e c ţ i a l o r vidă, în e x a l t a r e a c e n z u r i i pe c a r e o i m p u n ; în asia

1. In sensul t e h n i c în care se s imulează e x p e r i m e n t a l condiţ i i le lipsei de gravitaţie - sau în sensul m o d e l e l o r de s imulare matemat ică .

2. Adevărul corpului este dor inţa . Aceasta, care î n s e a m n ă lipsă, nu poale fi arătată. Exhibarea cea mai violentă nu face decî t să o sublinieze ca absenţă şi, în cele d in u r m ă , o cenzurează. Vom ajunge într-o zi la fotografii „în erecţie"? Aceasta s-ar p r o d u c e tot sub s e m n u l m o d e i . Cenzori i nu au, deci, de ce să se teamă, decî t p o a t e d o a r de p r o p r i a lor dor inţă .


ş i a o b i e c t e l o r ca s e m n e p e r m i t e într-adevăr e c h i v a l e n ţ a magici i „ C u m p ă r a ţ i - ş i vă veţi s imţi b i n e în p i e l e a d u m n e a v o a s t r ă " .

Ps ihofuncţ iona l i ta tea anal izată m a i sus a p a r e aici în io.ni i m p o r t a n ţ a e i e c o n o m i c ă ş i ideologică. C o r p u l v inde . F i m im setea v i n d e . E r o t i s m u l v inde. Acesta este u n u l d i n t r e p r i n c i p a l * ! motive care , în u l t i m ă ins tanţă, o r i e n t e a z ă î n t r e g u l p r o c e s isloi | de „e l iberare a c o r p u l u i " . C e e a ce se î n t î m p l ă astăzi cu corpul «t-« î n t i m p l a t m a i d e m u l t cu forţa de m u n c ă . Trebuie ca el să Iic „eliberat, e m a n c i p a t " , p e n t r u a p u t e a f i e x p l o a t a t r a ţ i o n a l în sco p u r i p r o d u c t i v e . La fel c u m U e b u i e să f u n c ţ i o n e z e l ibera dclci m i n a r e şi in teresu l p e r s o n a l - pr inc ip i i f o r m a l e a le libertăţii indiv iduale a le m u n c i t o r u l u i - p e n t r u ca forţa de m u n c ă să «9 p o a t ă conver t i în c e r e r e salarială ş i va loare de s c h i m b , tot afl t r e b u i e ca indiv idul să-şi p o a t ă r e d e s c o p e r i c o r p u l şi să-1 po.u.i învesti narcise - principiu formal al plăcerii-pentru ca forţa dori i itol să se p o a t ă t rans forma în c e r e r e de obiecte-semne m a n i p u l a b i l e d i n p u n c t de v e d e r e r a ţ i o n a l . Trebuie ca individul să se considere jw sine obiect, cel mai frumos dintre obiecte, cel mai preţios material dt schimb, pentru ca un proces economic de rentabilizare să se poată institut la nivelul corpului deconstruit, al sexualităţii deconstruite.

Strategia modernă a corpului

Totuşi, aces t obiectiv productivis t , acest p r o c e s e c o n o m i c de rentab i l i zare p r i n c a r e se genera l i zează la nivelul c o r p u l u i structur i le sociale de p r o d u c ţ i e este fără î n d o i a l ă s e c u n d a r r a p o r t a t Iii finalităţile de i n t e g r a r e ş i de c o n t r o l social cons t i tu i te p r i n dispo zitiyul mi to log ic ş i ps ihologic c e n t r a t în j u r u l c o r p u l u i .

In istoria ideologiilor, cele re fer i toare la c o r p au avut multă v r e m e o valoare critică ofensivă c o n t r a ideologi i lor de t ip spiritualist, p u r i t a n e , mora l iza toare , c e n t r a t e a s u p r a sufletului sau asup r a al tui p r i n c i p i u imateria l . î n c e p î n d d i n Evul M e d i u , toate ereziile au l u a t într-un fel sau altul f o r m a u n e i revendicăr i carnale, de resurecţ ie ant ic ipată a c o r p u l u i faţă de d o g m e l e r ig ide ale Biser i c i i ( t e n d i n ţ a adamică, m e r e u renăscută , m e r e u c o n d a m n a t ă d e o r t o d o x i e ) . D i n secolul al XVIII-lea, filozofia senzualistă, empi-ristă, mater ia l i s tă a a tacat d o g m e l e spiritualiste t rad i ţ iona le . Ar f l i n t e r e s a n t s ă a n a l i z ă m m a i a m ă n u n ţ i t î n d e l u n g a t u l p r o c e s d e d e z i n t e g r a r e istorică a acestei valori f u n d a m e n t a l e n u m i t e suflet,


In jurul căre ia se o r g a n i z a î n t r e a g a s c h e m ă individuală a m î n -luirii şi, b i n e î n ţ e l e s , î n t r e g u l p r o c e s de i n t e g r a r e socială. Această lungă desacral izare, secular izare în favoarea c o r p u l u i a traversat luată civilizaţia o c c i d e n t a l ă : valori le c o r p u l u i au fost nişte valori Kiibvcrsive, focar al celei m a i ascuţite contradicţ i i ideologice. Ce se i i i i i n i p l ă azi cu ele, c î n d a u p r i m i t d r e p t d e cetate şi s-au i m p u s ca o n o u ă et ică (ar f i m u l t e de spus a s u p r a acestui subiect, căci sîn-t e m într-o fază d e c o m b i n a r e a ideo log ie i p u r i t a n e c u c e a h e d o -uislă, care-şi a m e s t e c ă discursuri le la t o a t e niveluri le)? V e d e m b i n e că, astăzi, î n loc d e a const i tu i o i n s t a n ţ ă vie şi c o n t r a d i c t o r i e , o instanţă de „demisti f icare", c o r p u l , a p a r e n t t r iumfător, a p r e luat p u r şi s implu ştafeta vîrstei ca i n s t a n ţ ă mit ică, ca d o g m ă şi ca mijloc de m î n t u i r e . „ D e s c o p e r i r e a " acestuia, care a r e p r e z e n t a t m u l t t i m p o cri t ică a sacrului, o r i e n t a t ă spre m a i m u l t ă l iber tate , adevăr, e m a n c i p a r e , c u alte cuvinte, s u b f o r m a u n e i l u p t e p e n t r u u i n , împotr iva lui D u m n e z e u , s e face astăzi s u b s e m n u l resacra-Ikttrii. Cul tu l c o r p u l u i nu se m a i află în c o n t r a d i c ţ i e cu ace la a l Efletului: î i s u c c e d ă ş i î i p r e i a funcţ ia ideologică. D u p ă c u m N p u n e N o r m a n Brown (Love against Death - Eros şi Thanatos), pate b i n e s ă n u n e lăsăm amăgi ţ i d e a n t i n o m i a absolută d i n t r e • i a c u l şi p r o f a n şi să n u i n t e r p r e t ă m d r e p t o «secularizare» c e e a ce mi e dec î t o m e t a m o r f o z ă a sacrului" .

Kvidenţa m a t e r i a l ă a c o r p u l u i „el iberat" ( d a r am văzut c u m : el iberat ca obiect-semn ş i c e n z u r a t în adevăru l lui subversiv, c a r e ISte cel a l d o r i n ţ e i , a t î t în e rot i sm, cî t ş i în s p o r t ş i i g ienă) nu treb u i e să n e păcălească - e a t r a d u c e n u m a i î n l o c u i r e a u n e i ideologii p e r i m a t e , a c e e a a suf le tu lui , i n a d e c v a t ă u n u i s i s tem productivist evoluat ş i incapabi lă d e - a c u m î n c o l o să as igure integrarea u n e i ideologi i m o d e r n e m a i funcţ ionale, care să păs-11 eze în e senţă s istemul individualist de valori şi s t ructuri le sociale legate de el. Mai mul t , mater ia l i ta tea c o r p u l u i le consol idează, olcrindu-le u n f u n d a m e n t e x t r e m d e solid, căci în locuieş te t r a n s c e n d e n ţ a sufletului cu i m a n e n ţ a totală, cu ev idenţa s p o n t a n ă a corpulu i . D a r această ev idenţă este falsă. C o r p u l , aşa c u m îl instituie mi to log ia m o d e r n ă , nu este m a i mater ia l d e c î t sufletul; e l un este d e c î t o i d e e sau, m a i d e g r a b ă - căci t e r m e n u l de i d e e nu i n s e a m n ă m a r e lucru - , u n o b i e c t parţ ia l ipostaziat, u n d u b l u privilegiat ş i învestit ca a t a r e . C o r p u l a d e v e n i t c e e a ce e r a

http://io.ni


-n e o or ig ine istorică: re fu larea c o r p u l u i şi e x p l o a t a r e a femei i s înt aşezate s u b acelaşi s e m n care s t ipulează ca or ice c a t e g o r i e exploa-i.iiă (şi, deci , a m e n i n ţ ă t o a r e ) să p r i m e a s c ă a u t o m a t o definiţ ie lexuală. N e g r i i s înt „sexualizaţi" d i n acelaşi motiv, nu p e n t r u că

.ir l i m a i a p r o p i a ţ i de N a t u r ă " , ci p e n t r u că s înt sclavi şi exploataţi. Sexual i ta tea refulată, subl imată, a u n e i î n t r e g i civilizaţii se conjugă în m o d obl iga tor iu cu c a t e g o r i a a căre i refulare socială, a cărei s u p u n e r e const i tu ie c h i a r baza acestei cul tur i .

Aşa c u m femeia ş i c o r p u l au fost sol idari în servi tudine, e m a n -i i părea femeii şi e m a n c i p a r e a c o r p u l u i s înt î n r u d i t e logic şi lltoric. (Din mot ive a s e m ă n ă t o a r e , e m a n c i p a r e a t iner i lor le este c o n t e m p o r a n ă . ) O b s e r v ă m însă c ă această e m a n c i p a r e s i m u l t a n ă *e face fără a fi risipită confuzia ideologică fundamentală între femek şi sexualitate - p o v a r a p u r i t a n ă c o n t i n u ă să c î n t ă r e a s c ă aici foar te greu. Mai m u l t , a b i a astăzi reuşeş te să ia o a m p l o a r e m a x i m ă căci leineia, aservită o d i n i o a r ă p e cr i te r iu l a p a r t e n e n ţ e i sale l a u n Bnumit sex, este astăzi „ELIBERATĂ" p e acelaşi cr i ter iu . Astfel că această confuzie ireversibilă se a d î n c e ş t e s u b t o a t e f o r m e l e , at î ta vreme cît, pe măsură ce se „eliberează", femeia se confundă tot mai mult ea propriul corp. Am văzut î n s ă în ce condi ţ i i : de fapt, f e m e i a a p a r e n t e l i b e r a t ă s e c o n f u n d ă c u c o r p u l a p a r e n t e l iberat . P u t e m astfel s p u n e , a t î t d e s p r e femeie , cît ş i d e s p r e c o r p , d e s p r e t i n e r i ş i d e s p r e t o a t e categor i i le a c ă r o r e m a n c i p a r e c o n s t i t u i e la i tmotivul societăţii d e m o c r a t i c e m o d e r n e , că lucrur i le în n u m e l e <,ii o r a s-au „ e m a n c i p a t " - l ibertate sexuală, erot i sm, j o c e tc . - se instituie în s istem de valori „de tutelă". Valori „ i responsabi le" , care or ientează în acelaşi t imp c o m p o r t a m e n t e de c o n s u m ş i de excludere socială - t o c m a i exa l tarea sau excesul de r e v e r e n ţ ă la a d r e s a lor r e p r e z e n t î n d u n obstacol î n calea responsabi l i tăţ i i e c o n o m i c e şi sociale r e a l e a a c e s t o r categor i i .

Femei le, t ineri i , c o r p u l - a c ă r o r e m a n c i p a r e d u p ă mi len i i de servitute ş i de u i t a r e const i tu ie într-adevăr virtuali tatea c e a m a i revoluţ ionară şi, deci , r i s c u l f u n d a m e n t a l p e n t r u or ice o r d i n e bine stabilită - s înt integraţ i şi r e c u p e r a ţ i ca „mit al e m a n c i p ă r i i " . Femei lor l i se dă să c o n s u m e F e m e i a , t ineri lor, T i n e r i i şi, în această e m a n c i p a r e formală ş i narcisică, se o b ţ i n e e l u d a r e a rea le i e l iberăr i . Sau, atr ibuindu-l i-se T i n e r i l o r Revol ta ( „ T i n e r i = revoltă"), s înt î m p u ş c a ţ i d o i i e p u r i dintr-o dată : este evitată revolta

sufletul pe v r e m u r i , s u p o r t u l privi legiat al obiect ivări i - mitul

director al unei etici a consumului. Se p o a t e v e d e a cît de str îns este c o r p u l d e f i n a l i t ă ţ i l e p r o d u c ţ i e i , c a s u p o r t ( e c o n o m i c ) , c a p r i n c i p i u de i n t e g r a r e (ps iholog ică) diri jată a ind iv idu lu i şi cft s t rategie (pol i t ică) de c o n t r o l social.

Este oare corpul feminin 1

Să r e v e n i m la î n t r e b a r e a a n u n ţ a t ă la î n c e p u t : a c e e a a rolului des t inat femeii şi c o r p u l u i ei ca vehicul privilegiat al Frumuseţ i i , al Sexualităţii, al Narcis i smului dirijat. Căci, d a c ă e ev ident că acest p r o c e s de r e d u c e r e a c o r p u l u i la va loarea de s c h i m b estetică/ero« tică vizează atî t bărbatu l , cît ş i femeia ( p r o p u s e s e m d o i t e r m e n i p e n t r u a e x p r i m a acest lucru: a d e t i s m u l ş i p h r y n e i s m u P , p h r y n c ismul f i ind definit în m a r e de femeia d i n Elle ş i de revistele de m o d ă , iar a d e t i s m u l mascul in găsindu-şi m o d e l u l cel m a i general în „adet i smul" cadru lu i [ s u p e r i o r ] , aşa c u m î l p r o p u n publicitatea, f i lmul, l i teratura de masă: privire agilă, u m e r i largi, m u ş c h i supli şi m a ş i n ă sport . Acest m o d e l atletic î n g l o b e a z ă at le t i smul sexual: c a d r u l t e h n i c s u p e r i o r d i n r e c l a m e l e care a p a r în Le Monde este b ă r b a t u l d i n revista Lui. în f ine, o r i c a r e ar f i p a r t e a c a r e revine aici m o d e l u l u i m a s c u l i n 1 sau m o d e l e l o r h e r m a f r o d i t e d e tranziţie, „tineri i" const i tuie un al t re i lea sex, loc al u n e i sexualităţi „pol imorfe ş i perverse" 2 ) , f emeia este cea care o r c h e s t r e a z ă sau, m a i degrabă, a s u p r a căre ia se exerc i tă acest m a r e Mit Estet ic/ Erotic. Trebuie să găsim o altă explicaţie acestui fapt decî t cele arhet ipale de genul : „Sexualitatea este F e m e i a p e n t r u că ea e Natura e t c " . E d r e p t că, în p e r i o a d a care ne interesează, femeia a fost asimilată sexualităţii malefice şi c o n d a m n a t ă ca atare. D a r această c o n d a m n a r e m o r a l ă / s e x u a l ă se află la baza lucruri lor, pr intr-o servitute socială: f emeia şi c o r p u l au î m p ă r t ă ş i t aceeaşi servitute, acelaşi exil de-a l u n g u l istoriei o c c i d e n t a l e . Definiţia sexuală a femeii

* Cuvînt derivat de la Phryne, ce lebră c u r t e z a n ă d in Grecia ant ică (n. tr.). 1. Asupra acestui p u n c t , vezi mai sus „Narcisism şi m o d e l e s t ructurale" . 2. Sexualitatea nu m a i e o sărbătoare, ci un festival erotic, cu toată orga

nizarea pe care o p r e s u p u n e . în cadrul acestui festival, totul este aranjat în aşa fel încî t să reînvie sexualitatea „polimorfă şi perversă". Cf. p r i m u l tîrg in ternaţ iona l de pornograf ie, de la C o p e n h a g a .


difuză d i n î n t r e a g a societate p r i n r a p o r t a r e a e i la o a n t u m categor ie ş i este neutra l iza tă această categor ie p r i n a t r ibuirea u n u i a n u m i t ro l : revolta. A d m i r a b i l cerc vicios a l „ e m a n c i p ă r i i " dirijai.' pe care-1 r e g ă s i m şi în cazul femeii : c o n f u n d î n d f e m e i a ş i e l ibf r ă r e a sexuală, u n a o n e u t r a l i z e a z ă pe cealaltă. F e m e i a se „ c o n j J m ă " p r i n e l i b e r a r e a sexuală, e l i b e r a r e a sexuală se „consuma" p r i n femeie . Acesta n u este u n j o c d e cuvinte. U n u l d i n t r e mecan i s m e l e f u n d a m e n t a l e ale c o n s u m u l u i este această a u t o n o m i / a n formală a g rupur i lor , a claselor, a caste lor (şi a indiv idului) por* n i n d de la a u t o n o m i z a r e a f o r m a l ă a u n o r s is teme de s e m n e şi a u n o r r o l u r i ş i d a t o r i t ă acestei a u t o n o m i z ă r i .

Nu n e g ă m evoluţia „reală" a s ta tutu lu i f e m e i l o r şi a tinerilor in calitate de categor i i sociale: e i s înt într-adevăr m a i l iberi; votează, p r i m e s c d r e p t u r i , m u n c e s c m a i m u l t ş i m a i de t impuriu. La fel, ar f i inut i l să n e g ă m i m p o r t a n ţ a obiect ivă a c o r d a t ă c o r p u l u i , îngrijirii ş i p lăcer i lor lui, „ s u p l i m e n t u l de c o r p ş i sexual i ta te" de care benef ic iază astăzi individul m e d i u . S î n t e m d e p a r t e de „elibţa r ă r e a visată" d e s p r e care v o r b e a R i m b a u d , dar, în sfîrşit, t rebuie să a d m i t e m că există o m a i m a r e l ibertate de m a n e v r ă ş i o mal m a r e i n t e g r a r e pozitivă a femeilor, a tinerilor, a p r o b l e m e l o r corp u l u i . C e e a ce v r e m să s p u n e m este că această relativă e m a n c i p a r e c o n c r e t ă , p e n t r u că nu e d e c î t e m a n c i p a r e a femeilor, a tinerilor, a c o r p u l u i în calitate de categorii i n d e x a t e i m e d i a t la o pract ică funcţ ională , este d u b l a t ă de o t r a n s c e n d e n ţ ă mit ică sau, m a i d e g r a b ă , se d e d u b l e a z ă într-o t r a n s c e n d e n ţ ă mit ică, într-o obiectivare ca mit. E m a n c i p a r e a a n u m i t o r femei ( p r e c u m şi aceea relativă a t u t u r o r , de ce n u ? ) nu este, în t r-un fel, d e c î t beneficiul s e c u n d a r , c o n s e c i n ţ a , al ibiul acestei i m e n s e o p e r a ţ i u n i strategice c a r e c o n s t ă în a c i rcumscr ie în i d e e a de femeie ş i de t r u p feminin î n t r e g u l p e r i c o l social al e l iberăr i i sexuale, în a c i rcumscr ie în i d e e a de e l i b e r a r e sexuală ( în e r o t i s m ) p e r i c o l u l e l iberăr i i femei i , în a c o n j u r a p r i n b i n o m u l F e m e i e - O b i e c t t o a t e per icole le e l iberăr i i sociale a femeilor. 1

1. Acelaşi proces are loc în ceea ce priveşte „consumul" de tehnică. Fără a dor i să contes tăm impactul e n o r m al progresului tehnologic asupra progresului social, p u t e m vedea c u m tehnica însăşi este absorbită de d o m e n i u l consumului , dedublîndu-se într-o practică zilnică „eliberată" p r i n n e n u m ă r a t e


t Utilul medical: „forma"

Din relaţia ac tua lă cu c o r p u l , care este m a i p u ţ i n u n a cu c o r p u l ptopriu-zis c î t u n a cu c o r p u l funcţ iona l ş i „personalizat", se deduce relaţ ia cu sănătatea. Aceasta se def ineşte ca funcţ ie generală de echi l ibru a c o r p u l u i a t u n c i c î n d e m e d i a t ă de o r e p r e zentare i n s t r u m e n t a l ă a acestuia. M e d i a t ă de o r e p r e z e n t a r e a Eroului ca b u n prestigios, relaţ ia cu s ă n ă t a t e a dev ine o ex igentă Imn ţ ională de statut. P o r n i n d de aici, ea i n t r ă în logica concu-i pnţială şi se t r a d u c e printr-o c e r e r e pract ic ne l imi ta tă de servicii medicale, chirurgicale, fa rmaceut ice - c e r e r e compuls ivă legată de învestirea narcis ică a corpului-obiect (parţial) şi c e r e r e statutară legată de procese le de personal izare ş i de mobi l i ta te socială

cerere c a r e , o r i c u m a m lua-o, n u a r e d e c î t u n r a p o r t î n d e p ă r t a t u i „ d r e p t u l l a s ă n ă t a t e " , ex tens ia m o d e r n i s t ă a d r e p t u r i l o r i unului, c o m p l e m e n t a r ă cu d r e p t u l la l ibertate şi la p r o p r i e t a t e . Sănătatea este astăzi m a i p u ţ i n u n imperat iv biologic legat d e •nipravieţuire cît un imperat iv social al s tatutului . E m a i p u ţ i n o „valoare" f u n d a m e n t a l ă cît o valorizare. „Forma" este cea care , în mistica valorizării, se înt î lneşte i m e d i a t cu f rumuseţea . S e m n e l e lor se s c h i m b ă în cadru l personalizări i , această m a n i p u l a r e anxioasă şi per fecţ ionis tă a funcţiei-semn a corpulu i . Acest s i n d r o m corporal al valorizării care leagă narcis i smul de prest igiul social se poate citi foarte l i m p e d e şi în sens invers într-un fapt actual, foarte general, care este u n u l d i n t r e e l e m e n t e l e esenţia le ale eticii m o d e r n e : or ice ştirbire a prestigiului, or ice eşec social sau ps ihologic este i m e d i a t somatizat.

A p r e t i n d e astăzi că pract ica m e d i c a l ă (pract ica m e d i c u l u i ) s-a „desacralizat", că o a m e n i i , p e n t r u că m e r g mai d e s ş i m a i încrezător i la m e d i c , p e n t r u că uzează ş i abuzează fără c o m p l e x e (ceea ce nu e adevărat) de această pres taţ ie socială d e m o c r a t i z a t ă , se a p r o p i e de o pract ică „obiectivă" a sănătăţi i şi a m e d i c i n e i trădează cel p u ţ i n superficialitate. M e d i c i n a „ c o n s u m a t ă în m o d d e m o c r a t i c " nu şi-a p i e r d u t n i m i c din d i m e n s i u n e a e i sacră ş i

i;adgeturi „funcţionale" şi un mit t r a n s c e n d e n t al Tehnicii (cu majusculă) -conjuncţia lor permiţ înd anihilarea t u t u r o r virtualităţilor revoluţionare şi a unei practici sociale totale a tehnicii (Cf. Utopie, nr. 2-3, mai 1969, „La Prat ique sociale de la t e c h n i q u e " ) .


nici d i n funcţ iona l i ta tea e i magică . D a r nici nu m a i este cea tiu ţ ională, care avea legătură, p r i n p e r s o a n a mediculu i-preot , 1 vrăj i torului, a vraciului, cu o p e r a ţ i a c o r p u l u i practic, a corpul ! i n s t r u m e n t a l p î n d i t d e fatalităţi s t ră ine, aşa c u m a p a r e încă v iz iunea r u r a l ă ş i „pr imară" , în care c o r p u l nu e inter ior izat 0 valoare personală , „personalizat" . Nu ţ i se m a i as igură m î n t u i r e l n u m a i d o b î n d e ş t i s ta tut p r i n i n t e r m e d i u l c o r p u l u i . Ace»fl| r ă m î n e o u n e a l t ă de m u n c ă şi o mana, ad ică o forţă eficientă. 1 lac .1 se strică, m e d i c u l rest i tuie mana c o r p u l u i . Acest tip d e ncapi i

î m p r e u n ă c u s ta tutu l c o r e s p o n d e n t al m e d i c u l u i t i n d să dispari D a r fără să lase loc, în „viziunea" m o d e r n ă , u n e i reprezeni .n l obiective a c o r p u l u i . A p a r în s c h i m b d o u ă m o d a l i t ă ţ i c o m p l r m e n t a r e : învest irea narcis ică şi va lor izarea - d i m e n s i u n e a „p*l h i c ă " ş i d i m e n s i u n e a s t a t u t a r ă . î n a c e s t e d o u ă sensur i s e r e e l a b o r e a z ă s tatutul m e d i c u l u i ş i al sănătăţi i . Şi n u m a i acum, d a t o r i t ă „redescoper i r i i " şi sacralizării individuale a corpulu i , se vede întreaga anvergură a medicalităţii (la fel c u m clericalitatea, m inst i tuţ ie t r a n s c e n d e n t ă , luase avînt o d a t ă cu cristal izarea milii ,1 a u n u i „suflet ind iv idua l " ) .

„Religiile" primit ive nu c u n o s c „sfintele t a i n e " , ci n u m a i o pract ică colectivă. Tainele şi „oficianţii" care s înt însărc inaţ i cu e l e

a p a r n u m a i o d a t ă cu individual izarea p r i n c i p i u l u i mîntui r i i (mai ales în spir i tual i tatea c r e ş t i n ă ) . O d a t ă cu a c c e n t u a r e a indivi dual izări i conşt i inţe i se inst i tuie s p o v e d a n i a individuală, taina p r i n e x c e l e n ţ ă . P ă s t r i n d p r o p o r ţ i i l e ş i conş t ienţ i d e r i s c u r i l e a n . i

logiei, p u t e m s p u n e că se î n t î m p l a la fel cu c o r p u l ş i cu medic ina m e d i c u l devine „duhovnic" , „iertător", „oficiant" ş i c o r p u l medical este învestit cu supra-privilegiul social pe care-1 d e ţ i n e şi asia/l n u m a i o d a t ă cu „somatizarea" ( în sensul cel m a i larg, nu clinic, al t e r m e n u l u i ) individuală general izată, cu c o r p u l ca o b i e c t de prt f l t ig iu ş i de m î n t u i r e , ca valoare f u n d a m e n t a l ă .

C o r p u l privatizat, personal iza t , este locul de c o n v e r g e n ţ ă loi m a i d e n s ă a difer i te c o m p o r t a m e n t e de a u t o s o l i c i t u d i n e ş i de e x o r c i z a r e m a l i g n ă , de grati f icare ş i de r e p r e s i u n e - un în t reg fascicul de c o n s u m u r i s e c u n d a r e , „ i ra ţ iona le" , fără finali la Ic t e r a p e u t i c ă , m e r g î n d p î n ă l a t r a n s g r e s a r e a i m p e r a t i v e l o r e c o n o m i c e ( j u m ă t a t e d i n c u m p ă r ă t u r i l e de m e d i c a m e n t e se fac fără re ţe tă , c h i a r şi în cazul c e l o r as iguraţ i socia l) : căre i legi i se


• p u n e acest c o m p o r t a m e n t d a c ă n u ideii p r o f u n d e c ă este necesar (şi suficient) ca faptul de a te a lege cu sănăta tea în schimbul a ceva să coste. C o n s u m ritual, sacrificial m a i d e g r a b ă dec î t medicaţie. C e r e r e compulsivă d e m e d i c a m e n t e d i n p a r t e a claselor „interioare", c e r e r e de m e d i c i în r î n d u l clasei îns tăr i te - f ie că medicul este p e n t r u aceasta d i n u r m ă „psihanalistul c o r p u l u i " , f i e • este d is t r ibui tor de b u n u r i ş i s e m n e mater ia le p e n t r u p r i m a - : medicul î m p r e u n ă cu m e d i c a m e n t u l au m a i d e g r a b ă o virtute i iilturală d e c î t o funcţie t e r a p e u t i c ă şi de aceea ambi i s înt consumaţi ca mana „virtuală". Şi aceasta c o n f o r m u n e i etici foar te m o d e r n e ; aceasta, s p r e d e o s e b i r e d e et ica t r a d i ţ i o n a l ă c a r e vrea i a t rupul să servească, îi î n d e a m n ă pe indivizi să se pună în slujba /no/iriului corp (vezi ar t icolul d i n Elle). T r e b u i e să te îngri jeşti aşa i um t r e b u i e să te cultivi: este v o r b a într-o a n u m i t ă m ă s u r ă d e s p r e u t răsătură de respectabi l i tate . F e m e i a m o d e r n ă e în acelaşi t imp vestala şi m a n a g e r u l p r o p r i u l u i c o r p , veghează la a-1 p ă s t r a Inimos şi competit iv. F u n c ţ i o n a l u l şi sacrul se c o n f u n d ă aici Iremediabil . I a r a s u p r a p e r s o a n e i m e d i c u l u i se răsfr înge s t ima clalorată e x p e r t u l u i , d e v e n i t ă a s e m ă n ă t o a r e cu c e a c a r e se c uvine s a c e r d o ţ i u l u i .

oiiM-sia slăbitului: „silueta"

()l isesia de a-ţi păs t ra silueta se p o a t e în ţe lege p o r n i n d de la un imperativ categor ic a semănător . Des igur (a junge să a r u n c i o privire a s u p r a celorlalte cu l tur i ) , f r u m u s e ţ e a ş i s u b ţ i r i m e a nu au in nici un fel v reo afinitate n a t u r a l ă . G r ă s i m e a şi obez i ta tea au fost I ele f rumoase, în alte păr ţ i şi-n alte v r e m u r i . D a r această ţvutmx-n ţ e imperativă, universală ş i d e m o c r a t i c ă , înscrisă ca un d r e p t ş i

d a t o r i e a t u t u r o r pe frontispiciul societăţii de c o n s u m , este mdisociabil legată de siluetă. F r u m u s e ţ e a nu p o a t e f i grasă sau Etbţire, g reoa ie sau zveltă, aşa c u m reieşea d i n definiţia ei tradiţională, î n t e m e i a t ă pe armonia formelor. Ea nu p o a t e f i dec î t subţire şi zveltă potrivit definiţiei ei actuale bazată pe logica i on ib inator ie a semnelor, p r e z i d a t ă de aceeaşi e c o n o m i e algebrică p r e c u m funcţ ional i tatea ob iec te lor sau e l e g a n ţ a u n e i diagrame. Ea va f i m a i d e g r a b ă slabă ş i descărnată, u r o m u l profilul m o d e l e l o r ş i a l m a n e c h i n e l o r , care s înt în acelaşi t imp n e g a r e a c .uliii şi exa l tarea m o d e i .

http://reprezeni.nl


F a p t u l p o a t e p ă r e a s t raniu, căci, d a c ă def inim, p r i n t r e altele, c o n s u m u l ca g e n e r a l i z a r e a p r o c e s e l o r c o m b i n a t o r i i ale m o d e i , şt im că m o d a p o a t e absorbi abso lu t or ice, c h i a r ş i t e r m e n i i opuşi, at î t vechiul , cît ş i n o u l , „ f rumosul" ş i „ u n t u l " ( în definiţ ia lor clasică), m o r a l u l şi i m o r a l u l . D a r nu poate aduce la un loc ideea de gras şi cea de slab. î n t r e e le p a r e că se trasează o l imită absolută. O a r e p e n t r u că, î n societatea d e s u p r a c o n s u m ( a l i m e n t a r ) , supleţea devine u n s e m n distinctiv î n sine? C h i a r d a c ă s u b ţ i r i m e a este astfel învesti tă în r a p o r t cu t o a t e cul tur i le ş i genera ţ i i l e anter i o a r e , în r a p o r t cu ţărani i ş i cu clasele „infer ioare", şt im că nu există s e m n distinctiv în sine, ci n u m a i s e m n e f o r m a l e inverse (vechiul şi n o u l , l u n g u l şi scur tu l - p e n t r u fuste etc.) c a r e se succed ca s e m n e distinctive ş i a l t e r n e a z ă p e n t r u î n n o i r e a materialului, fără ca v r e u n u l să-1 p o a t ă e l i m i n a pe celălalt. Dar, în d o m e n i u l „siluetei", d o m e n i u a l m o d e i p r i n e x c e l e n ţ ă , î n m o d p a r a d o x a l c i rcui tul m o d e i nu m a i contează . E nevoie ca distincţia să se spri j ine pe ceva m a i solid. Pe ceva ce trebuie să fie legat de m o d ă ch iar î n compl ic i ta te c u p r o p r i u l c o r p , aşa c u m l-am văzul i m p u n î n d u - s e î n c o n t e m p o r a n e i t a t e .

„El iberarea" a r e efectul de a t r a n s f o r m a c o r p u l în o b i e c t de sol ici tudine. Şi această sol ici tudine, ca tot c e e a ce a r e de-a face cu c o r p u l şi se referă la el, este ambivalenţă, n i c i o d a t ă d o a r pozitivă, ci în a m b e l e sensuri negativă. C o r p u l este î n t o t d e a u n a „el iberat" ca ob iect s imul tan al acestei duble solicitudini} în consecinţă , i m e n s u l p r o c e s de sol ic i tudine gratif icantă pe care l-am descris ca instituţie m o d e r n ă a c o r p u l u i este d u b l a t de o investiţie egală şi la fel de cons iderabi lă de solicitudine represivă.

Această so l ic i tudine represivă este cea care se e x p r i m ă în t o a t e obsesiile colective m o d e r n e legate d e c o r p . I g i e n a s u b toate f o r m e l e ei, însoţ i tă d e fantasmele d e steril itate, d e asepsie, d e profi laxie sau, invers, d e p r o m i s c u i t a t e , d e c o n t a m i n a r e , d e p o l u a r e - t i n z î n d să e l i m i n e c o r p u l „ o r g a n i c " ş i în special funcţiile de e x c r e ţ i e şi de secreţ ie -, c a u t ă o definiţ ie negat ivă a corp u l u i , p r i n e l i m i n a r e , a u n u i c o r p n e t e d , fără defecte , asexuat , la a d ă p o s t de o r i c e a g r e s i u n e e x t e r n ă ş i p r o t e j a t astfel de e l însuşi.

1. Ambiguitate a t e r m e n u l u i „a solicita", c înd solicitare - cerere, exigenţă şi chiar m a n i p u l a r e (a solicita texte) -, c înd solicitudine şi gratificaţie. Vezi intra, „Mistica solicitudinii".


< )bsesia i g iene i nu este, totuşi , m o ş t e n i t o a r e a d i r e c t ă a m o r a l e i p u r i t a n e . Aceas ta n e g a , c o n d a m n a , re fu la c o r p u l . î n t r - u n fel m a i subtil, e t ica zi lelor n o a s t r e î l sanctifică în abs t racţ ia lui ig ienică, ui toată p u r i t a t e a lui de s e m n i f i c a m d e s c ă r n a t - abs t racţ ie a ce? A d o r i n ţ e i u i t a t e , c e n z u r a t e . De aceea, obses ia ig ienică ( c h i a r ş i Ionică) p î n d e ş t e m e r e u l a colţ. î n l inii m a r i , totuşi , p r e o c u p a r e a p e n t r u ig ienă n u f u n d a m e n t e a z ă o m o r a l ă pate t ică, c i lud ică : e a „eludează" f a n t a s m e l e p r o f u n d e î n favoarea u n e i religii superficiale, c u t a n a t e , a c o r p u l u i . Avînd grijă, „ î n d r ă g o s t i t ă " de el, ea previne or ice c o m p l i c i t a t e d i n t r e c o r p ş i d o r i n ţ ă . Este m a i a p r o a pe, în cele d i n u r m ă , de t e h n i c i l e sacrificiale de „ p r e g ă t i r e " a corpului , t e h n i c i l u d i c e d e c o n t r o l , ş i n u d e r e p r e s i u n e , a le s( icietăţilor pr imit ive, d e c î t de et ica repres ivă a e r e i p u r i t a n e .

P u l s i u n e a agresivă faţă d e c o r p , „e l ibera tă" î n acelaşi t i m p c u el, se p o a t e citi, m u l t m a i b i n e d e c î t în ig ienă, în asceza „reg imurilor" a l i m e n t a r e . Societăţ i le d e o d i n i o a r ă aveau pract ic i le lor d e post, pract ic i colective d i n t i m p u l s ă r b ă t o r i l o r ( î n a i n t e sau d u p ă

postul de d i n a i n t e a î m p ă r t ă ş a n i e i - p o s t u l C r ă c i u n u l u i - , pos-lul Paşte lui de d u p ă Lăsata s e c u l u i ) , a c ă r o r funcţ ie e r a să d r e n e z e ş i să ţ i n ă s u b c o n t r o l colectiv î n t r e a g a p u l s i u n e agresivă, difuză, faţă d e c o r p (echiva lentă c u a m b i v a l e n ţ a r a p o r t u l u i faţă <lc h r a n ă şi „ c o n s u m " ) . D a r aceste diverse pract ic i de p o s t ş i de Caznă au căzut în d e s u e t u d i n e ca nişte a r h a i s m e i n c o m p a t i b i l e cu e l iberarea totală ş i d e m o c r a t i c ă a c o r p u l u i . Societatea n o a s t r ă de c o n s u m n u m a i s u p o r t ă n imic, e x c l u d e d i n p r i n c i p i u or ice n o r m ă restrictivă. Dar, e l iber înd c o r p u l în t o a t e virtualităţile lui de satisfacere, societatea c r e d e că a scos la l u m i n ă un r a p o r t a r m o nios, p r e e x i s t e n t î n m o d n a t u r a l , î n t r e o m ş i c o r p u l său. T o c m a i aceasta este greşeala ei fantastică. P u l s i u n e a agresivă a n t a g o n i s t ă , e l iberată dintr-o d a t ă ş i n e c a n a l i z a t ă de instituţi i le sociale, d e b o r dează astăzi î n c h i a r mij locul sol ici tudini i universale p e n t r u c o r p . Ea este cea care a n i m ă adevăra ta a c ţ i u n e de a u t o r e p r e s i u n e c a r e afectează în zilele n o a s t r e o t r e i m e d i n p o p u l a ţ i a a d u l t ă a ţăr i lor supradezvoltate (şi 5 0 % d i n t r e femei - într-o a n c h e t ă a m e r i c a n ă , :S()0 d e a d o l e s c e n t e d i n 446 u r m e a z ă u n r e g i m ) . D i n c o l o d e determinăr i le m o d e i ( o d a t ă î n plus i n c o n t e s t a b i l e ) , aceas tă p u l s i u n e a l i m e n t e a z ă o î n c r î n c e n a r e autodi s t ruc t ivă i repres ibi lă, iraţ ională, în c a r e f r u m u s e ţ e a ş i e l e g a n ţ a , vizate l a î n c e p u t , nu m a i r e p r e z i n t ă d e c î t u n alibi p e n t r u u n exerc i ţ iu d i sc ip l inar zilnic,


o b s e d a n t . C o r p u l d e v i n e , p r i n t r - o r ă s t u r n a r e a b s o l u t ă d e semnif i c a ţ i e , u n o b i e c t a m e n i n ţ ă t o r c a r e t r e b u i e s u p r a v e g h e a t , redus , s c h i n g i u i t î n s c o p u r i del icat-„estetice", c u pr iv i rea a ţ i n u t ă asupra m o d e l e l o r costelive, î m p u ţ i n a t e , d i n Vogue, î n c a r e p u t e m des cifra agresivi tatea inversă a u n e i societăţ i de a b u n d e n ţ ă faţă de p r o p r i u l ei t r iumfal i sm al c o r p u l u i ş i r e s p i n g e r e a v e h e m e n t ă a p r o p r i i l o r p r inc ip i i .

Această c o n j u n c ţ i e d i n t r e f r u m u s e ţ e ş i r e p r e s i u n e în cultul s i luetei - cu care c o r p u l , în m a t e r i a l i t a t e a şi sexual i ta tea lui, n-are n i m i c de-a face, deşi î n d e p l i n e ş t e ro lu l de s u p o r t a l ce lor d o u ă logici o p u s e celei a satisfacţiei: imperativul modei, ca p r i n c i p i u de o r g a n i z a r e socială, şi imperativul morţii, p r i n c i p i u de organizare ps ih ică - , această c o n j u n c ţ i e r e p r e z i n t ă u n u l d i n t r e m a r i l e p a t a d o x u r i a le „civilizaţiei" n o a s t r e . Mist ica s i luete i , fascinaţia subţ i r imi i nu au o atî t de m a r e i m p o r t a n ţ ă d e c î t p e n t r u că sînt nişte f o r m e ale V I O L E N Ţ E I , p e n t r u că t r u p u l este p u r ş i s implu sacrificat, în acelaşi t imp î m p i e t r i t în p r o p r i a p e r f e c ţ i u n e şi v io lent resusci tat ca î n t r - u n sacrificiu. T o a t e cont rad ic ţ i i l e acestei societăţ i se găsesc r e z u m a t e la nivelul c o r p u l u i .

Scandi-Sauma vă oferă, „pr in r e m a r c a b i l a ei a c ţ i u n e " , subţierea taliei, a şoldurilor, a coapselor, a g lezne lor - un a b d o m e n plat -ţesutur i r e g e n e r a t e - î n t ă r i r e a m u ş c h i l o r - o pie le n e t e d ă - [... | s i luetă n o u ă .

„ D u p ă t re i l u n i d e ut i l izare a S c a n d i - S a u m a [....] a m p i e r d u i k i l o g r a m e l e în p l u s ş i am cîştigat o n o u ă f o r m ă f iz ică ş i un e c h i l i b r u nervos r e m a r c a b i l . "

I n State le U n i t e , „ a l i m e n t e l e c u p u ţ i n e calori i", z a h ă r u l artificial, u n t u l fără grăs ime, r e g i m u r i l e lansate c u m a r e t a m - t a m publ ic i tar î i î m b o g ă ţ e s c pe investitori sau pe p r o d u c ă t o r i . Se es t imează că 30 de m i l i o a n e de a m e r i c a n i s în t obezi sau se c o n s i d e r ă astfel.

Sex Exchange Standard

S e x u a l i z a r e a a u t o m a t ă a o b i e c t e l o r d e p r i m ă n e c e s i t a t e . „ I n d i f e r e n t d a c ă ar t ico lu l pe c a r e t r e b u i e să-1 c a t a p u l t ă m în

spaţ iu l c o m e r c i a l este o m a r c ă d e p n e u r i sau u n m o d e l d e sicriu, î n c e r c ă m să-1 sensibi l izăm pe c l ient în acelaşi loc: s u b c e n t u r ă .

Erot i smul p e n t r u elită, p o r n o g r a f i a p e n t r u m a r e l e p u b l i c " (Jac-ques S t e r n b e r g , Toi ma nuit, Los fe ld) .

Teat ru n u d (Broadway, Ho Calcutta): Poliţ ia a a u t o r i z a t r e p r e z e n taţiile cu c o n d i ţ i a să nu se p r e z i n t e pe scenă erecţ i i sau p e n e t r ă r i .

Primul t i rg de pornogra f ie , la C o p e n h a g a : „Sex 69". Este vorba d e s p r e un „tirg", ş i nu d e s p r e un festival, c u m î l a n u n ţ a s e r ă ziarele - adică d e s p r e o mani fes tare în e senţă c o m e r c i a l ă organizată p e n t r u a p e r m i t e p r o d u c ă t o r i l o r de mater ia l p o r n o g r a f i c contin u a r e a acţ iuni i de c u c e r i r e a p i e ţ e l o r . . . Se p a r e că autor i tăţ i le d i n Christ iansborg, g îndindu-se cu generoz i ta te să î n l ă t u r e or ice mister al f e n o m e n u l u i şi, astfel, r id ic înd bar iere le , m u l t d i n atracţia acestuia, au subes t imat aspectul f inanciar al afacerii. O a m e n i avizaţi, p î n d i n d investiţii f ructuoase, n-au întîrziat să-şi d e a s e a m a ce afacere î n s e a m n ă p e n t r u e i e x p l o a t a r e a susţ inută a acestui sector de c o n s u m i n t e g r a t de-acum c o m e r ţ u l u i liber. Aşa încît, organizîndu-se, e i s în t pe cale de a face d i n p o r n o g r a f i e u n a d i n t r e cele m a i rentab i le indust r i i d a n e z e ( s p u n z iare le) .

Nici u n m i l i m e t r u d e z o n ă e r o g e n ă lăsat î n p a r a g i n ă (J.-F. H e l d ) . P r e t u t i n d e n i se vorbeşte de „explozie sexuală", de „escaladarea

erot i smului" . Sexual i tatea se află „pe p r i m a p a g i n ă " a societăţii de c o n s u m , s u p r a d e t e r m i n î n d î n m o d spectaculos î n t r e g u l d o m e n i u semnif icant a l c o m u n i c ă r i i de masă. Tot ceea ce este oferit vederi i şi ascultării p r i m e ş t e o c o n o t a ţ i e ev ident sexuală. Tot c e e a ce este oferit s p r e c o n s u m este afectat de conotaţ i i sexuale. In acelaşi t imp, desigur, sexualitatea însăşi este oferită spre consum. Este vorba d e s p r e aceeaşi o p e r a ţ i u n e p e care a m semnalat-o î n l e g ă t u r ă c u t ineretul ş i cu revolta, cu femeia ş i cu sexual i tatea: i n d e x î n d t o t urai sistematic sexual i tatea la obiecte le şi mesajele comercia l izate ş i industrial izate, acestea s înt d e t u r n a t e de la ra ţ ional i ta tea lor obiectivă, în v r e m e ce sexual i tatea este d e t u r n a t ă de la f inalitatea ei explozivă. Mutaţ ia socială şi sexuală se realizează astfel c o n f o r m u n o r căi deja bă tă tor i te , e r o t i s m u l „cul tura l" ş i publ ic i tar rămî-n î n d t e r e n u l e x p e r i m e n t a l a l acestora.

Desigur, această explozie, această prol i ferare este c o n t e m p o r a n ă c u schimbăr i le p r o f u n d e î n r a p o r t u r i l e r e c i p r o c e d i n t r e


sexe, în r a p o r t u l individual cu c o r p u l ş i cu sexul. Ea m a i t raduci ' î n c ă u r g e n ţ a rea lă ş i n o u ă d i n m u l t e p u n c t e de v e d e r e a problem e l o r sexuale. D a r nu e s igur nici că acest „afiş" sexual al societăţii d e c o n s u m n u r e p r e z i n t ă u n e n o r m alibi p e n t r u aceste p r o b l e m e ş i că, „oficializîndu-le" în m o d sistematic, nu le conferă un aspect înşe lă tor de „l ibertate" care să le a s c u n d ă contradicţ i i le p r o f u n d e .

S i m ţ i m că e ro t izarea este exagera tă , d a r ş i că această e x a g e r a r e a r e u n sens. T r a d u c e e a d o a r o criză d e d e s u b l i m a r e , d e d e c o m -pres ie a t a b u u r i l o r t radi ţ ionale? în acest caz ne-am p u t e a g î n d i că, o d a t ă at ins p r a g u l de saturaţ ie, o d a t ă c a l m a t ă această poftă a m o ş t e n i t o r i l o r p u r i t a n i s m u l u i , sexual i tatea e l iberată îşi va regăsi echi l ibrul, va d e v e n i a u t o n o m ă , p ă r ă s i n d spirala industr ia lă ş i product iv i s tă . N e p u t e m g î n d i , d e a s e m e n e a , c ă esca ladarea astfel î n c e p u t ă va c o n t i n u a d u p ă m o d e l u l celei a PNB-ului, a cucer i r i i spaţ iu lui , a inovaţ i i lor î n m a t e r i e d e m o d ă ş i d e o b i e c t e , din aceleaşi motive (J.-F. H e l d ) ; d i n aceas tă perspect ivă, sexual i ta tea e definitiv implicată în procesul nelimitat de producţie şi de diferenţiere marginală, p e n t r u că aceas ta este c h i a r logica s i s temului c a r e a „el iberat-o" în cal i tate de sistem erotic şi de funcţ ie, individ u a l ă sau colectivă, d e c o n s u m .

T r e b u i e să r e c u z ă m or ice fel de c e n z u r ă m o r a l ă : nu e vorba aici de „ c o r u p ţ i e " şi, de altfel, ş t im că c e a m a i r e a „ c o r u p ţ i e " sexuală p o a t e f i u n s e m n d e vitalitate, d e bogăţ ie , d e e m a n c i p a r e : e a este r e v o l u ţ i o n a r ă ş i m a n i f e s t ă în f lor i rea i s tor ică a u n e i n o i clase, c o n ş t i e n t e de victoria sa - aşa c u m s-a î n t i m p l a t cu R e n a ş t e r e a i tal iană. Această sexualitate este s e m n u l u n e i sărbător i . D a r astăzi n u m a i vorb im d e s p r e aşa ceva, c i d e s p r e spect ru l e i care înf loreşte p e dec l inul u n e i societăţi c a u n s e m n a l morţ i i . Descomp u n e r e a u n e i clase sau a u n e i societăţi sfîrşeşte î n t o t d e a u n a p r i n d i sper sarea individuală a m e m b r i l o r ei şi ( p r i n t r e altele) pr intr-o a d e v ă r a t ă m o l i m ă a sexual i tăţ i i ca m o b i l ind iv idua l ş i ca ambia n ţ ă socială: astfel s-a sfîrşit Vechiu l R e g i m . Se p a r e că o colect i v i t a t e p r o f u n d disociată, r u p t ă d e t r e c u t ş i l ipsită d e p l a n u r i d e viitor, r e n a ş t e într-o l u m e a p r o a p e p u r ă a p u l s i u n i l o r ş i a m e s t e c ă într-o insatisfacţie febrilă d e t e r m i n ă r i l e i m e d i a t e ale prof i tu lui cu cele ale sexului . Dis locarea r a p o r t u r i l o r sociale, c o m p l i c i t a t e a p r e c a r ă ş i c o n c u r e n ţ a î n v e r ş u n a t ă care a lcătuiesc a m b i a n ţ a lumi i e c o n o m i c e se r e p e r c u t e a z ă a s u p r a nerv i lor ş i a s u p r a s imţuri lor,


iar sexual i tatea, î n c e t â n d a m a i f i un factor de c o e z i u n e ş i de exal tare c o m u n , dev ine o f renezie individuală a prof i tu lui . Ea izolează şi p r o v o a c ă f iecăruia obsesii. Mai m u l t , ca o t r ă s ă t u r ă caracteristică, exacerbîndu-se, d e v i n e anxioasă faţă de ea însăşi. Nu m a i apasă a s u p r a e i ruş inea, p u d o a r e a sau vinovăţia, m ă r c i ale i trecutului p u r i t a n ; ele d i s p a r î n c e t u l cu î n c e t u l , o d a t ă cu n o r mele ş i in terdicţ i i le oficiale. E l i b e r a r e a sexua lă este d e - a c u m s a n c ţ i o n a t ă de i n s t a n ţ a i n d i v i d u a l ă de r e p r e s i u n e , cenzura interiorizată. C e n z u r a nu m a i e instituită (religios, m o r a l , j u r i d i c ) în opoziţ ie f o r m a l ă cu sexual i tatea, c i c o b o a r ă d e - a c u m în incon-şt ientul indiv idual şi se a l i m e n t e a z ă de la aceleaşi surse ca şi sexu-alitatea. T o a t e gratificaţiile sexuale care vă î n c o n j o a r ă p o a r t ă în ele p r o p r i a lor c e n z u r ă p e r m a n e n t ă . N u m a i există (sau m a i există îutr-o m ă s u r ă foarte mică) r e p r e s i u n e , d a r c e n z u r a a deveni t o funcţie c o t i d i a n ă .

„Vom răsădi u n d e z m ă ţ n o u " , s p u n e a R i m b a u d î n „Oraşe le" sale. D a r esca ladarea e rot i smulu i , e l i b e r a r e a sexuală n u a u n i m i c de-a face cu „ d e r e g l a r e a t u t u r o r s imţur i lor" . D e r e g l a r e a orches-I rată şi a n g o a s a s u r d ă care o i m p r e g n e a z ă , d e p a r t e de „a s c h i m b a viaţa", a lcătuiesc d o a r o „ a m b i a n ţ ă " colectivă u n d e sexual i tatea devine, de fapt, o afacere privată, ad ică în m o d feroce c o n ş t i e n t ă de ea însăşi, narcisistă ş i plictisită de s ine - însăşi ideolog ia u n u i sistem c ă r u i a î i î n c u n u n e a z ă m o r a v u r i l e ş i p e n t r u c a r e ea r e p r e zintă un a n g r e n a j politic. Căci, d i n c o l o de publ ic i tar i i c a r e „interpretează" sexual i tatea p e n t r u a o p u t e a v i n d e m a i b i n e , există o o r d i n e socială exis tentă care „ p r o m o v e a z ă " e l i b e r a r e a sexuală (chiar d a c ă o c o n d a m n ă m o r a l ) împotr iva dialecticii a m e n i n ţătoare a totalităţii.

Simboluri şi fantasme în publicitate

Nu t r e b u i e să c o n f u n d ă m aceas tă c e n z u r ă g e n e r a l i z a t ă c a r e def ineşte sexual i ta tea consumată cu o c e n z u r ă morală. Ea nu s a n c ţ i o n e a z ă c o m p o r t a m e n t e l e sexuale c o n ş t i e n t e î n n u m e l e u n o r i m p e r a t i v e c o n ş t i e n t e : î n acest d o m e n i u , a p a r e n t a r e l a x a r e este a t i t u d i n e a d o m i n a n t ă , p r o v o c a t ă ş i î n c u r a j a t ă de toţi; c h i a r ş i pervers iuni le se p o t î m p l i n i în m o d l iber ( t o a t e aces tea s înt relative, desigur, d a r l u c r u r i l e evoluează în acest s e n s ) . C e n z u r a


instituită de societatea n o a s t r ă în h iperes tez ia ei sexuală e mal subtilă: ea acţionează la nivelul fantasmelor şi al funcţiei simbolice. In ceea ce o priveşte, acţ iuni le mi l i tante împotr iva cenzur i i t r a d i ţ i i n a l e r ă m î n n e p u t i n c i o a s e ; ele se l u p t ă cu un d u ş m a n desuet , la Ici c u m forţele p u r i t a n e ( încă v i ru lente) agită, cu c e n z u r a ş i morala lor, a r m e d e s u e t e . Procesu l f u n d a m e n t a l se d e r u l e a z ă în al Iii p a r t e , nu la nivelul c o n ş t i e n t ş i mani fe s t a l pres t ig iu lu i benefic sau malef ic sexului . A c r e d e aşa ceva d o v e d e ş t e o m a r e naivi talc. at î t d i n p a r t e a criticilor, cît ş i a a p ă r ă t o r i l o r e l iberăr i i sexuale, de d r e a p t a sau d e st înga.

Să l u ă m cîteva e x e m p l e : r e c l a m e l e la ş a m p a n i a H e n r i o t (J.-F, H e l d ) . „O sticlă ş i un trandaf ir . T r a n d a f i r u l se c o l o r e a z ă în roşu, s e î n t r e d e s c h i d e , u m p l e e c r a n u l , creş te , înf loreşte; z g o m o t u l ampli f icat a l u n e i i n i m i c a r e b a t e u m p l e sala, se accelerează, d e v i n e f renet ic , î n n e b u n i t o r ; d o p u l î n c e p e s ă iasă d i n gîtul sticlei, î n c e t , i n e x o r a b i l , creş te , se a p r o p i e de c a m e r ă , firele de s î r m ă care-1 ţ in legat d e sticlă c e d e a z ă u n u l c î te u n u l ; i n i m a b a t e , b a t e , t r a n d a f i r u l se înfoaie, la fel şi d o p u l - vai! şi d e o d a t ă i n i m a s e o p r e ş t e , d o p u l sare, s p u m a d e ş a m p a n i e s e scurge î n pulsaţi i t o t m a i s labe pe g î tu l sticlei, t r a n d a f i r u l pă leş te ş i se î n c h i d e , tens i u n e a scade t r e p t a t . "

Să ne r e a m i n t i m ş i de a c e a r e c l a m ă la instalaţii de toaletă, u n d e o v a m p ă m i m a cu exces de c o n t o r s i u n i , în p l a n u r i d i n ce în ce mai strînse, o r g a s m u l progresiv, cu m a n e t e , cu ţevi, o î n t r e a g ă maşin ă r i e falică şi spermat ică - şi alte mii de e x e m p l e a s e m ă n ă t o a r e în care este p u s ă în ev idenţă aşa-zisa „persuas iune c landest ină", cea care m a n i p u l e a z ă „atît de per icu los puls iuni le ş i fantasmele noast r e " ş i suscită fără î n d o i a l ă m a i d e g r a b ă interesu l in te lectua l decî t imaginaţ ia consumator i lor . O b s e d a n t ă ş i culpabi l izantă, publicitatea erot ică provoacă în n o i reacţi i p r o f u n d e . . . Arăţi o b l o n d ă absolut goală, p u r t i n d nişte b r e t e l e n e g r e , ş i a i d a t lovitura, p a r t i d a e cîştigată, v înzătorul de b r e t e l e s-a îmbogăţ i t . Şi, ch iar d a c ă observă că „ajunge să ridici căt re c e r cea m a i n e î n s e m n a t ă u m b r e l ă p e n t r u a o t r a n s f o r m a în s imbol falie", H e l d nu p u n e la î n d o i a l ă nici faptul că aici este vorba d e s p r e un s imbol, nici eficacitatea acestui s imbol ca a t a r e în ceea ce priveşte c e r e r e a solvabilă. Mai d e p a r t e , c o m p a r ă d o u ă p r o i e c t e publ ic i tare p e n t r u lenjeria Weber : p r o d u c ă t o r i i l-au ales pe p r i m u l ş i au avut


d r e p t a t e , căci, s p u n e el, „băiatul extaziat e ca m o r t . P e n t r u o femeie, tenta ţ ia de a d o m i n a e at î t de m a r e . . . d a r e o tenta ţ ie care înspă imîntă . . . Dacă fata-sfmx şi victima ei ar fi deveni t i m a g i n e a mărcii Weber, vina a m b i g u ă a eventua le lor c l iente ar fi fost atît de p u t e r n i c ă înc î t ar f i ales su t iene m a i p u ţ i n c o m p r o m i ţ ă t o a r e " .

Astfel, analişti i î n c e p să se a p l e c e doct , cu un del icios frison, asupra f a n t a s m e l o r publ ic i ta re , a s u p r a a c e e a ce c o n ţ i n e ora l i ta te devora toare , aluzii a n a l e sau falice pe ici, pe colo - t o a t e acestea c o n e c t a t e l a i n c o n ş t i e n t u l c o n s u m a t o r u l u i , care nici n u aş tepta altceva p e n t r u a p u t e a f i m a n i p u l a t ( p r e s u p u n e m , desigur, că acest i n c o n ş t i e n t ar f i un dat , d a c ă aşa ne-a spus F r e u d - o e s e n ţ ă ascunsă al căre i a l i m e n t p r e f e r a t e s imbolu l sau f a n t a s m a ) . Aceeaşi c i rcu lar i ta te vicioasă î n t r e i n c o n ş t i e n t ş i f a n t a s m e ca odinio a r ă î n t r e sub iec t ş i obiect , la nivelul conş t i in ţe i . U n u l este a d ă u g a t celuilalt, u n u l se def ineş te p r i n celălalt - un i n c o n ş t i e n t s te reot ip ca funcţ ie ind iv idua lă ş i nişte f a n t a s m e livrate ca p r o d u s e f inite de că t re agenţ i i l e de publ ic i ta te . Astfel, se eludează t o a t e p r o b l e m e l e r e a l e r id ica te de logica i n c o n ş t i e n t u l u i ş i de funcţ ia s imbolică, aces tea fi ind mater ia l i za te spectaculos pr intr-un p r o c e s m e c a n i c de semnif icare ş i de eficacitate a semnelor : „Există i n c o n ş t i e n t u l ş i pe u r m ă vin fantasmele care-1 pr ind în c a p c a n ă , iar aceasta este conjuncţ ia m i r a c u l o a s ă care vinde p r o d u s e l e " . O naivitate m a i m a r e nu p o a t e f i î n c h i p u i t ă decît la e tnologi i care c r e d e a u în mitur i le povestite de indigeni , luîndu-le ad litteram, în acelaşi timp cu superst i ţ ia i n d i g e n ă a eficienţei m a g i c e a aces tor m i t u r i şi rituri - t o a t e acestea p e n t r u a-şi p u t e a î n t r e ţ i n e în v e d e r e a uzulu i p r o p r i u m i t u l raţ ionalist a l „mentalităţ i i primitive". î n c e p e m să p u n e m la î n d o i a l ă i m p a c t u l direct a l publicităţi i a s u p r a vînzărilor: ar f i t impul să p u n e m m a i radical p r o b l e m a acestei m e c a n i c i fantasmatice naive - alibi al analiştilor şi al publ ic i tar i lor deopotr ivă .

în m a r e , î n t r e b a r e a ar s u n a aşa: există aici cu adevăra t v reo e n e r g i e libidinală? Ce e sexual, l ibidinal în e r o t i s m u l desfăşurat de publicitate? Publ ici tatea (alături de celelalte s isteme mass m e dia) este o adevărată „scenă" fantasmatică? E b i n e ca acest conţ inut s imbolic şi fantasmatic manifest să fie citit m a i l iteral dec î t c o n ţ i n u t u l manifest a l viselor? O a r e î n d e m n u l erot ic a r e o valoare ş i o eficacitate s imbol ică m a i m a r e d e c î t ef icacitatea c o m e r c i a l ă a î n d e m n u l u i c o m e r c i a l d i rect? D e s p r e ce v o r b i m , p î n ă la u r m ă ?


care c u l m i n e a z ă î n s u p r a - s e m n u l r e p r e z e n t a t d e MARCĂ, aceasta Itind adevăra tu l mesaj t ransmis . Nicăier i aici nu există limbaj ş i cu aiît m a i p u ţ i n i n c o n ş t i e n t ; d e a c e e a cele cincizeci d e f u n d u r i d e femei a l ă t u r a t e p e d a n t d e A i r b o r n e î n c e a m a i r e c e n t ă r e c l a m ă a lor („Ei, b i n e , da, to tu l se află aici [...] e p r i m u l n o s t r u t e r e n de studiu, ş i în t o a t e a t i tud in i le u n d e eşti obl igat să te aşezi [ . . . ] ; căci Boi c r e d e m , î m p r e u n ă c u D o a m n a d e Sevigne" e t c ) , aceste cincizeci de şezutur i , ş i a l tele î n c ă , s înt posibi le - e le nu a t e n t e a z ă la nimic ş i n u trezesc n i m i c „ p r o f u n d " . N u r e p r e z i n t ă d e c î t c o n o t a -| i cu l tura le , u n m e t a l i m b a j d e c o n o t a ţ i i : vorbesc d e s p r e m i t u l se-xualist al u n e i cu l tur i „la m o d ă " şi n-au n i m i c de-a face cu o aualitate rea lă - de a c e e a s înt inofensive ş i c o n s u m a b i l e i m e d i a t ni i m a g i n e .

Adevărata fantasmă nu p o a t e f i r e p r e z e n t a t ă . D a c ă ar putea fi, a r f i insupor tab i l . R e c l a m a la l amele de ras Gil let te c a r e r e p r e zintă d o u ă b u z e catifelate d e femeie î n c a d r a t e într-o l a m ă d e ras poate f i , d e fapt, privită t o c m a i p e n t r u c ă n u vorbeş te î n m o d rea l despre fantasma vag inulu i cas t ra tor la care face „aluzie", fantasmă insuportabi lă , ş i p e n t r u că se m u l ţ u m e ş t e să asocieze s e m n e golite de sintaxă, izolate, r e p e r t o r i a t e , care nu suscită n ic i o a s o c iaţie i n c o n ş t i e n t ă ( p e n t r u că le e l u d e a z ă s i s temat ic) , ci n u m a i asociaţii „cul tura le" . Este M u z e u l Grev in al s imbolur i lor , o vegeta (ie î m p i e t r i t ă de f a n t a s m e - s e m n e care nu r e ţ i n n i m i c d i n travaliul puls ional .

Pe scurt, a acuza pub l ic i ta tea de m a n i p u l a r e afectivă î n s e a m n ă a i a c o r d a o o n o a r e n e m e r i t a t ă . Dar, fără î n d o i a l ă , această ur iaşă mistificare în j o c u l căre ia i n t r ă c e n z o r i ş i a p ă r ă t o r i a r e o funcţ ie precisă, a c e e a de a face u i t a t a d e v ă r a t u l p r o c e s , a d i c ă anal iza radi-c ală a p r o c e s e l o r de c e n z u r ă c a r e a c ţ i o n e a z ă foar te ef icient în spatele acestei fantasmagor i i . Adevăra ta c o n d i ţ i o n a r e la c a r e sui t e m supuş i de dispozitivul e rot ic pub l ic i ta r nu este persuasiunea „abisală", sugestia i n c o n ş t i e n t ă , ci, dimpotrivă, c e n z u r a u n s u l u i p r o f u n d , a funcţiei s imbolice, a expres ie i fantasmat ice inlr-o s intaxă art iculată, pe scurt, a e m a n a ţ i e i vii a semnif icanţ i lor sexuali. T o a t e acestea s înt rase, c e n z u r a t e , abol i te înt r-un j o c d e s c u m e sexuale codificate, în e v i d e n ţ a o p a c ă a sexului e x p u s p r e t u t i n d e n i , u n d e d e s t r u c t u r a r e a subti lă a s intaxei nu lasă loc decît u n e i m a n i p u l ă r i î n c h i s e ş i t auto log ice . Sexual i ta tea se

N e aflăm, d e fapt, d i n acest p u n c t d e v e d e r e , î n faţa unei mitologi i de r a n g u l d o i care se s t răduieşte să p r e z i n t e drept, /iui tasmăceea ce nu e d e c î t fantasmagorie, să-i păcălească pe o a m e n i pr intr-o s imbolică t rucată, p r i n mitul i n c o n ş t i e n t u l u i lor individual, p e n t r u a-i d e t e r m i n a să-1 învestească cu t idul de funcţie de c o n s u m . T r e b u i e ca o a m e n i i să c r e a d ă că „au" un i n c o n ş t i e n t ş i c.1 acesta se află aici, pro iecta t , obiectivat în simbolistica „erotica" publ ic i tară - d o v a d ă că există, că au d r e p t a t e să c r e a d ă că există şl, deci , să vrea să-1 a s u m e , la î n c e p u t la nivelul „lecturii" s imho lurilor, a p o i p r i n a p r o p r i e r e a b u n u r i l o r d e s e m n a t e de că t re aci-sie „s imbolur i " ş i î n c ă r c a t e cu aceste „fantasme".

De fapt, nu există nici s imbolur i , nici f a n t a s m e în acest festival e r o t i c ş i n e l u p t ă m c u m o r i l e d e v înt a t u n c i c î n d t a x ă m totul d r e p t „strategie a d o r i n ţ e i " . C h i a r c î n d mesa je le falice ş i aşa mal d e p a r t e n u s înt i ronizate , c î n d n u „ n e fac c u o c h i u l " , n u sîni l u d i c e pe faţă, p u t e m a d m i t e fără riscul de a greşi că t o t m a l e r ialul erot ic c a r e ne î n c o n j o a r ă este în î n t r e g i m e culturalizat. Nu e un m a t e r i a l s imbol ic sau fantasmatic, ci u n u l de ambianţă, care nu vorbeşte nici d e s p r e D o r i n ţ ă , nici d e s p r e I n c o n ş t i e n t , c i des p r e c u l t u r ă , d e s p r e s u b c u l t u r a ps ihanal i t ică d e c ă z u t ă la stadiul de loc c o m u n , în r e p e r t o r i u l ş i r e t o r i c a bî lciului . Fabulaţ ie de gradul d o i , alegorie în sensul p r o p r i u a l cuvîntu lu i . Nu ş ine le (inconş t ientu l ) vorbeş te aici, sugest ia lui nu t r i m i t e d e c î t la psihanaliză, aşa c u m este ea inst i tui tă, i n t e g r a t ă ş i r e c u p e r a t ă astăzi de către s i s temul cul tura l , ş i nu la ps ihana l iză ca p r a c t i c ă anal i t ică, ci la funcţ ia-semn a ps ihanal ize i , cul tural izată, estet izată, mediat izată . N-ar t r e b u i totuşi să c o n f u n d ă m o c o m b i n a t o r i e formală şi a legor ică de t e m e mito logice cu discursul inconş t ientu lu i , aşa c u m n u c o n f u n d ă m focul d e l e m n artificial c u s imbolul focului. I n t r e c e e a ce acest foc „semnifică" şi s u b s t a n ţ a p o e t i c ă a focului anal izată de G a s t o n B a c h e l a r d nu există n i m i c c o m u n . Acest foc de l e m n e este un s e m n cultural , n i m i c m a i mul t , ş i s ingura lui valoare este u n a de referinţă cul turală. Astfel, publ ic i ta tea şi erotica m o d e r n ă s înt a lcă tu i te d i n s e m n e , ş i n u d i n sens.

N u t r e b u i e s ă n e lă săm înşelaţ i d e e s c a l a d a r e a e rot ică a publ ic i tă ţ i i (şi nici de e s c a l a d a r e a „ i ronie i " p u b l i c i t a r e , a j o c u l u i , a d i s tanţe i , a „ c o n t r a p u b l i c i t ă ţ i i " c a r e , în m o d semnificativ, o î n s o ţ e ş t e ) : t o a t e aceste c o n ţ i n u t u r i n u s înt d e c î t s e m n e j u x t a p u s e


goleşte de s u b s t a n ţ ă ş i d e v i n e s i m p l u m a t e r i a l de c o n s u m în aet'Nl t e r o r i s m sistematic care a c ţ i o n e a z ă c h i a r la nivelul semnificaţie) Aici a r e loc „ p r o c e s u l " c o n s u m u l u i ( în sens j u r i d i c ) , iar c e e a e c | i î n t î m p l ă este m a i grav d e c î t e x h i b i ţ i o n i s m u l naiv, s imbolism ui falie de bîlci ş i f r e u d i s m u l de vodevil.

Păpuşa sexuată

E o j u c ă r i e n o u ă . D a r jucăr i i l e care s înt des t inate copi i lor p o r n i n d de la fantasmele adul ţ i lor angajează o î n t r e a g ă civilizaţie. Aceasta p ă p u ş ă n o u ă dovedeş te g e n e r a l i t a t e a r a p o r t u l u i n o s t r u c u sexul, ca ş i cu or ice altceva, în societatea de c o n s u m , r a p o r t guvernai dc un p r o c e s de s imulare ş i de rest i tuire. Pr inc ip iu l lui este un vi-i 11] artificial d e real ism: sexual i tatea se c o n f u n d ă aici c u real i tata „obiectivă" a o r g a n e l o r sexuale.

D a c ă pr iv im m a i î n d e a p r o a p e , se î n t î m p l ă cu televiziunea în cu lor i sau c u n u d i t a t e a t r u p u l u i î n publ ic i ta te or i a i u r e a acelaşi l u c r u care s-a în tâmplat ş i cu p a r t i c i p a r e a în u z i n e sau cu aceea „ o r g a n i c ă şi activă" a s p e c t a t o r i l o r la r e p r e z e n t a ţ i a „totală" a tea» t ru lu i d e avangardă : p r e t u t i n d e n i este v o r b a d e s p r e restituirea artificială a u n u i „adevăr" sau a u n e i „totalităţi", d e s p r e restituirea sistematică a u n e i total i tăţ i pe baza u n e i diviziuni prea labi le a m u n c i i sau a funcţiilor.

în cazul p ă p u ş i i s e x u a t e (ech iva lent al sexului ca jucărie, ca m a n i p u l a r e infant i lă) , t r e b u i e să f i d i sociat sexua l i ta tea ca total i t a t e , în funcţ ia e i s imbol ică de s c h i m b total , p e n t r u a o p u t e a c i r c u m s c r i e în p r o p r i i l e ei semne sexuale ( o r g a n e geni ta le , nudit a t e , a t r i b u t e sexuale s e c u n d a r e , semnif icaţ ie e r o t i c ă generalizată a t u t u r o r o b i e c t e l o r ) şi p e n t r u a p u t e a atribui aceste semne individului, ca p r o p r i e t a t e pr ivată sau ca a t r i b u t e .

P ă p u ş a „t tadi ţ ională" îşi î n d e p l i n e a per fect funcţia simbolică (şi, deci, şi pe cea sexuală) . A o î m p o p o ţ o n a cu s e m n u l sexual specificat î n s e a m n ă întrucîtva a-i a n u l a această funcţie simbolică şi I res tr înge obiectul la o funcţie spectaculară. Acesta nu este un caz part icular : sexul adăugat păpuş i i ca a t t i b u t secundar, ca fantezie sexuală şi, de fapt, ca cenzură a funcţiei s imbolice este echivalentul, la nivelul copilului, al fanteziei nudi s te şi erot ice, al exaltării semn e l o r c o r p u l u i d e care s î n t e m p r e t u t i n d e n i înconjuraţ i .


Sexual i ta tea este o s t r u c t u r ă de s c h i m b tota lă ş i s imbol ică: 1. Dimensiunea simbolică este destituită şi în locuită cu semnificaţiile

realiste, evidente, spectaculare ale sexului şi ale „nevoilor sexuale". 2. Dimensiunea de schimb este destituită (acest l u c r u e funda

menta l ) p r i n indiv idua l izarea e rosu lu i , a t r i b u i n d sexul individului ş i indiv idul sexului . Aceas ta este c u l m e a diviziunii t e h n i c e şi sociale a m u n c i i . Sexul d e v i n e o funcţ ie p a r c e l a r ă şi, p r i n aceeaşi mişcare , este a t r ibu i t ind iv idu lu i în p r o p r i e t a t e „privată" (la lei c u m se î n t î m p l ă cu i n c o n ş t i e n t u l ) .

Se v e d e că este v o r b a de fapt de u n u l ş i acelaşi l u c r u : refuzul sexualităţii ca s c h i m b s imbolic, ca p r o c e s tota l aflat d i n c o l o de diviziunea funcţională (ca s u b v e r s i u n e ) .

O d a t ă funcţ ia totală şi s imbol ică de s c h i m b d e c o n s t r u i t ă şi pierdută, sexual i tatea i n t r ă î n d u b l a s c h e m ă va loare d e î n t r e b u i n ţ a r e / v a l o a r e d e s c h i m b ( a m b e l e , caracter is t ice n o ţ i u n i i d e obiect) . Ea se obiectivează ca funcţ ie separată , f i ind s i m u l t a n :

1 . Valoare de î n t t e b u i n ţ a r e p e n t r u individ ( p r i n sexul lui, p r i n „tehnica" lui sexuală, p r i n „nevoi le" lui sexuale - p e n t r u că despre acestea este vorba, ş i nu d e s p r e d o r i n ţ ă ) .

2. Valoare de s c h i m b (care î n c e t e a z ă să m a i f ie simbolică, d a r e f le e c o n o m i c ă şi comerc ia lă - prost i tuţ ia s u b t o a t e f o r m e l e ei -, fie, m u l t m a i semnificativă astăzi, valoare-semn ostentat ivă - „stan-r i ingul sexual") .

Toate aceste poveşti s înt re la ta te , c u u n a e r d e j u c ă r i e „progresistă", de p ă p u ş a sexuată. Ca ş i p u l p a goală a u n e i f e m e i oferi tă în prime Urne într-o r e c l a m ă la un pick-up sau la Air I n d i a , această sexualizare a păpuşi i r e p r e z i n t ă o aberaţ ie logică. E t o t atât de gro-lescă p r e c u m un sut ien p u r t a t de o fetiţă (deşi p u t e m v e d e a astăzi itşa ceva pe plajă). Sub o altă înfăţişare, a r e acelaşi sens. U n u l acoperă, celălalt „descoperă" , d a r a m b e l e s înt la fel de afectate ş i deopotr ivă de p u r i t a n e . în a m b e l e cazuri, este v o r b a d e s p r e o 1 -uzură c a r e a c ţ i o n e a z ă p r i n i n t e r m e d i u l ar tefactului , al simulării ostentative, î n t e m e i a t e m e r e u pe o metafizică a realismului - r e a l u l t n s e m n î n d aici c e e a ce este reificat ş i o p u s adevăru lu i .

C u cît a d ă u g ă m m a i m u l t e s e m n e - a t r i b u t e ale rea lu lu i , c u cît mai m u l t c o n t r i b u i m la cal i tatea artefactului, cu atî t m a i t runchiat a p a r e adevărul , p r i n d e t u r n a r e a î n c ă r c ă t u r i i s imbol ice s p r e metafizica cu l tura lă a sexului reificat. Astfel, t o t u l - nu n u m a i


păpuş i le - este astăzi sexualizat în m o d artificial, p e n t r u a exorciza m a i b i n e l ib idinalul ş i funcţ ia s imbolică. D a r acest caz pari i c u l a r - al p ă p u ş i i s e x u a t e - este admirab i l , p e n t r u că părinţ i i , de b u n ă c r e d i n ţ ă (?), s înt cei care , la a d ă p o s t u l e d u c a ţ i e i sexuale, o p e r e a z ă a s u p r a copi lu lu i o adevăra tă castrare, p r i n s u p r a e x p u n e r e a d e s e m n e sexuale a c o l o u n d e n-au c e căuta .

Drama timpului liber sau imposibil itatea de a-ţi p ierde timpul

In a b u n d e n ţ a rea lă sau i m a g i n a t ă a „societăţii de c o n s u m " , T i m p u l o c u p ă u n loc privilegiat. C e r e r e a acestui b u n special este a p r o a p e la fel de m a r e ca a c e e a a t u t u r o r ce lor la l te l u a t e î m p r e u n ă . Desigur, nu există în aceas tă pr iv inţă o egal i tate m a i m a r e a şanselor, o d e m o c r a ţ i e m a i m a r e a t i m p u l u i l iber d e c î t în cazul celor la l te b u n u r i ş i servicii. De altfel, se ştie că m ă s u r a r e a t impului l iber în u n i t ă ţ i c r o n o m e t r i c e nu este semnificativă d e c î t de la o e p o c ă la alta sau de la o c u l t u r ă la alta, nu şi p e n t r u n o i , în val o a r e absolută : cal i tatea acestuia, r i t m u l lui, c o n ţ i n u t u r i l e lui, va loarea lui rez idua lă în r a p o r t cu c o n s t r î n g e r i l e m u n c i i sau cu cele „ a u t o n o m e " , t o a t e aces tea r e d e v i n e l e m e n t e distinctive pent r u un individ, o c a t e g o r i e sau o clasă. C h i a r surp lusu l de m u n c ă şi l ipsa t impului l iber p o t r e d e v e n i privilegiul d i r e c t o r u l u i sau al re sponsab i lu lu i . î n c i u d a a c e s t o r disparităţi» c a r e n _ a r p u t e a f i i n t e r p r e t a t e î n t o a t ă a m p l o a r e a lor d e c î t î n c o n t e x t u l u n e i teori i d i ferenţ ia le a s e m n e l o r de s ta tut ( d i n t r e care ş i t i m p u l l iber „ c o n s u m a t " ) , t i m p u l păs t rează o valoare mi t ică a p a r t e , de egalizare a condi ţ i i lor u m a n e , va loare r e l u a t ă ş i t e m a t i z a t ă în zilele n o a s t r e de timpul l iber (temps de loisir*). Vechiu l a d a g i u în care se c o n c e n t r a o d i n i o a r ă e s e n ţ a revendicăr i lor d e d r e p t a t e socială, c o n f o r m căruia „toţi o a m e n i i s înt egali în faţa t impului ş i în faţa m o r ţ i i " , supravieţuieşte astăzi în mi tu l , î n t r e ţ i n u t cu m u l t ă grijă, al t impului l iber care-i face pe toţi egali.

„Vînătoarea s u b m a r i n ă ş i v inul de Samos, p lăcer i pe care le î m p ă r t ă ş e a u , treziră î n e i s e n t i m e n t u l u n e i a d î n c i c a m a r a d e r i i .

* Baudri l lard foloseşte, de cele mai m u l t e ori, în variaţie l iberă t e r m e n i i loisir şi temps libre (n. tr.).


l'e vapor, la î n t o a r c e r e , îşi d ă d u r ă s e a m a că nu ştiau m a i n i m i c u n u l d e s p r e celălalt în afară de n u m e l e m i c şi, v o i n d să facă s c h i m b d e a d r e s e , d e s c o p e r i r ă c u s t u p o a r e c ă m u n c e s c l a aceeaşi uzină, p r i m u l c a d i r e c t o r t e h n i c , iar celălalt c a p a z n i c d e n o a p t e . "

Această del ic ioasă a p o l o g i e , c a r e r e z u m ă t o a t ă i d e o l o g i a C l u b M e d i t e r r a n e e , i m p l i c ă m a i m u l t e p o s t u l a t e metaf iz ice:

1 . T i m p u l l iber î n s e a m n ă d o m n i a l ibertăţ i i . 2 . Fiecare om este, p r i n n a t u r a lui, în m o d substanţial l iber ş i

egal cu ceilalţi: nu r ă m î n e dec î t să-1 r e a d u c i în stare „natura lă" p e n t r u ca el să-şi p o a t ă r e c u p e r a această substanţială l ibertate, egalitate, f raterni tate . Astfel, insule le greceşti şi t ă r î m u l s u b m a r i n devin idea lur i ale Revoluţiei F r a n c e z e .

3. T i m p u l este o d i m e n s i u n e apr ior ică, t r a n s c e n d e n t ă , preexistentă c o n ţ i n u t u r i l o r ei. E aici, vă aş teaptă . D a c ă s-a a l ienat, deven i n d sclavul m u n c i i , a t u n c i „n-avem t imp". D a c ă e un t imp fără m u n c ă ş i fără c o n s t r i n g e r i , a t u n c i „avem t imp". D i m e n s i u n e absolută, inal ienabi lă, ca aeru l , a p a e t c , e l r e d e v i n e , ca t imp liber, p r o p r i e t a t e a privată a înt reg i i l u m i .

Acest u l t im p u n c t este esenţial: e l face posibilă i n t e r p r e t a r e a t impului ca p r o d u s a l u n e i a n u m i t e cul tur i şi, m a i exact, a l u n u i a n u m i t m o d de p r o d u c ţ i e . în acest caz, t impul este supus în mod necesar aceluiaşi s tatut ca toate b u n u r i l e p r o d u s e sau disponibi le în cadrul acestui sistem de p r o d u c ţ i e : acela al proprietăţii» privată sau publică, acela al apropr ier i i , al O B I E C T U L U I , p o s e d a t şi alienabil, al ienat sau liber, care este, ca toate obiectele p r o d u s e în acest m o d sistematic, p a r t e a abstracţiei reificate a valorii de schimb.

în pofida acestui lucru, p u t e m s p u n e că major i tatea obiecte lor au î n c ă o a n u m i t ă valoare de î n t r e b u i n ţ a r e , disociabilă în teorie de valoarea lor de schimb. D a r t impul? U n d e se află valoarea lui de î n t r e b u i n ţ a r e , definită pr intr-o funcţ ie obiectivă sau printr-o practică specifică? P e n t r u că la temel ia timpului „liber" se află u r m ă t o a r e a exigenţă: să restitui timpului valoarea lui de întrebuinţare, să-1 eliberezi ca d i m e n s i u n e vidă, p e n t r u a-1 u m p l e cu l ibertatea lui individuală. Dar, în s istemul nost ru, t impul nu p o a t e f i „el iberat" decît ca obiect, capital c r o n o m e t r i c de ani, o r e , zile, săptămîni pe care fiecare le p o a t e „investi" d u p ă „ b u n u l plac". Astfel, t impul încetează să mai f ie „liber", p e n t r u că este guvernat în c r o n o m e t r i a lui de abstracţia totală care este aceea a s istemului de p r o d u c ţ i e .


E x i g e n ţ a c a r e stă la baza t i m p u l u i l iber este s u p u s ă u n » tradicţ i i insolubi le ş i imposib i l de satisfăcut. S p e r a n ţ a lui violent* de l iber ta te este î n c ă o d o v a d ă a forţei s i s temului constr îngei lll \ - n icăier i a t î t d e m a r e ca aici, t o c m a i la nivelul t i m p u l u i . „CÎih( vorbesc d e s p r e t i m p , î n s e a m n ă că a d i s p ă r u t deja", s p u n e a Ap< illl n a i r e . D e s p r e t i m p u l l iber p u t e m s p u n e : „ C î n d «ai» timpţ î n s e a m n ă că deja e l nu m a i e t i m p l iber". Nu e v o r b a d e s p r e c o n t r a d i c ţ i e î n t e r m e n i , c i d e s p r e u n a d e f o n d î n c a r e conslfl p a r a d o x u l tragicul c o n s u m u l u i . în f iecare o b i e c t p o s e d a t , consn> mat , ca şi în f iecare m i n u t liber, f iecare om vrea să-şi fixeze sau c r e d e că şi-a f ixat p r o p r i a d o r i n ţ ă - d a r d i n f iecare o b i e c t însuşit, d i n f iecare satisafeţie î m p l i n i t ă ş i d i n f iecare m i n u t „disponibil" d o r i n ţ a a d i spărut , e în m o d n e c e s a r absentă . Nu m a i r ă m î n e d e c î t subst i tutul „ c o n s u m a t " a l d o r i n ţ e i .

In societăţ i le pr imit ive nu există t imp. P r o b l e m a de a şti dacii „avem" sau n u t i m p n u a r e sens. T i m p u l n u e n i m i c altceva decîl r i t m u l activităţilor colective r e p e t a t e (r i tualul m u n c i i , a l sărbăt o r i l o r ) . T i m p u l nu e disociabil de aceste activităţi p e n t r u a putea f i p r o i e c t a t în viitor, p r e v ă z u t ş i m a n i p u l a t . Nu e individual, este c h i a r r i t m u l s c h i m b u l u i care c u l m i n e a z ă î n actul sărbători i . N u există n u m e p e n t r u a-1 n u m i în v r e u n fel, se c o n f u n d ă cu verbele s c h i m b u l u i , cu circuitul o a m e n i l o r ş i a l n a t u r i i . Este aşadar „legat", d a r nu constr îns , ia r această „ legătură" (Gebundenheit) nu s e o p u n e v r e u n e i „l ibertăţi" . Este u n t i m p s imbolic î n sensul prop r i u a l cuvîntului , a d i c ă imposib i l de izolat p r i n a b s t r a c ţ i u n e . A s p u n e c ă „ t impul este s imbol ic" n u are , d e altfel, nici u n sens: e l n u există, aşa c u m n u există nici bani i .

A n a l o g i a t i m p u l u i c u b a n i i este f u n d a m e n t a l ă p e n t r u analiza t i m p u l u i „ n o s t r u " ş i a c e e a ce p o a t e i m p l i c a m a r e a r u p t u r ă , semnificativă, d i n t r e t i m p u l de l u c r u ş i t i m p u l l iber - r u p t u r ă decisivă, a t î ta v r e m e cît pe t e m e l i a e i se c o n s t i t u i e o p ţ i u n i l e f u n d a m e n t a l e ale societăţi i d e c o n s u m .

Time is money: această deviză înscr isă cu l i tere de foc pe m a ş i n i l e d e scris R e m i n g t o n a p a r e ş i p e f r o n t o a n e l e uz ine lor , î n t impul c ă z u t în sclavie a l c o t i d i a n u l u i , în n o ţ i u n e a t o t m a i i m p o r t a n t ă a „ b u g e t u l u i de t i m p " . Ea g u v e r n e a z ă c h i a r ş i - c e e a ce ne i n t e r e s e a z ă aici - d i v e r t i s m e n t u l loisir şi timpul liber. Tot ea def ineşte t i m p u l vid c a r e se înscr ie pe c a d r a n u l solar a l pla je lor ş i pe f i rmele c l u b u r i l o r de vacanţă .


Timpul este un d a t rar, preţ ios , s u p u s legi lor valorii de s c h i m b , lapt e v i d e n t în cazul t i m p u l u i de lucru, de v r e m e ce e l e c u m p ă -i al şi v îndut . Dar, d i n ce în ce m a i m u l t , t impul l iber t r e b u i e să f ie I el, p e n t r u a-i în lesni „ c o n s u m u l " , c u m p ă r a t în m o d d i r e c t sau aidirect. N o r m a n Mai ler anal izează calculul d e p r o d u c ţ i e apl icat la sucul de p o r t o c a l e livrat c o n g e l a t sau l ichid (la c u t i e ) . U l t i m u l c mai s c u m p p e n t r u că i n c l u d e în p r e ţ cele d o u ă m i n u t e cîştigate la(ă de p r e g ă t i r e a aceluiaşi p r o d u s congela t : consumatorului i se uiudepropriul lui timp liber. C e e a ce e c î t se p o a t e de logic, căci timpul „liber" este, de fapt, t i m p „cîştigat", capital rentabi l izat , forţă productivă vir tuală care t r e b u i e r ă s c u m p ă r a t ă p e n t r u a p u t e a d i spune de ea. Ca să te mir i sau să te i n d i g n e z i în faţa u n u i asemenea calcul t r e b u i e să crezi în c o n t i n u a r e în ipoteza naivă a u n u i l imp „ n a t u r a l " , n e u t r u ş i d i sponib i l p e n t r u t o a t ă l u m e a . I d e e a deloc a b s u r d ă d e a p u t e a , i n t r o d u c î n d u n f ranc în t r-un t o n o m a t , „să r ă s c u m p e r i " d o u ă m i n u t e de linişte i lustrează acelaşi adevăr.

T i m p u l s e g m e n t a b i l , a b s t r a c t , c r o n o m e t r a t d e v i n e astfel o m o g e n cu sistemul valorii de s c h i m b : face p a r t e d i n el la fel ca oricare alt obiect . O b i e c t a l u n u i calcul t e m p o r a l , acest t imp p o a t e şi t rebuie să p o a t ă f i s c h i m b a t pe or ice alt fel de m a r f ă ( în special pe b a n i ) . De altfel, n o ţ i u n e a de t imp-obiect a r e o va loare reversibilă: aşa c u m t i m p u l devine obiect , t o a t e ob iecte le p r o d u s e p o t l i cons idera te t i m p cristalizat - nu n u m a i t imp de l u c r u în calculul valorii lor comerc ia le , d a r ch iar ş i t imp liber, în m ă s u r a în care obiectele t e h n i c e „economisesc" d i n t impul ce lor care se servesc de ele şi care t r e b u i e astfel să plătească şi această valoare a lor. Maşina d e spă lat î n s e a m n ă t i m p l iber p e n t r u g o s p o d i n ă , t i m p liber virtual t r a n s f o r m a t în o b i e c t p e n t r u a p u t e a f i v î n d u t ş i c u m părat ( t i m p l iber de care va profita, p r o b a b i l , p e n t r u a se u i t a la televizor ş i la r e c l a m e l e la alte m a ş i n i de spă la t ! ) .

Această lege a t i m p u l u i ca va loare de s c h i m b şi ca forţă p r o ductivă nu se o p r e ş t e la t impul liber, ca ş i c u m , în m o d miracu los , acesta s-ar sus t rage t u t u r o r c o n s t r î n g e r i l o r c a r e g u v e r n e a z ă t i m p u l d e lucru . Legile s i s temului ( d e p r o d u c ţ i e ) n u iau niciod a t ă vacanţă. Ele r e p r o d u c î n m o d c o n t i n u u ş i p r e t u t i n d e n i , p e străzi, pe plajă, în c lubur i , timpul ca forţă productivă. A p a r e n t a d e d u b l a r e î n t i m p d e l u c r u ş i t i m p l iber - acesta d i n u r m ă inau-g u r î n d sfera t r a n s c e n d e n t ă a l ibertăţ i i - este un mi t . Aceas tă


i m p o r t a n t ă opoz i ţ ie , f u n d a m e n t a l ă la nivelul e x p e r i e n ţ i a l a l societăţ i i d e c o n s u m , r ă m î n e însă u n a f o r m a l ă . O r c h e s t r a r e a g igant ică a t i m p u l u i a n u a l î n t r - u n „an solar" ş i u n u l „social", cu v a c a n ţ a pe p o s t de solstiţiu a l vieţii pr ivate ş i î n c e p u t u l pr imăverii ca solstiţiu (sau e c h i n o c ţ i u ) al vieţii colective, acest gigantic flux ş i re f lux n u este î n a p a r e n ţ ă d e c î t u n r i t m sezonier . D e fapl, nu e deloc un ritm ( s u c c e s i u n e a m o m e n t e l o r n a t u r a l e a le u n u i c ic lu) , ci un mecanism funcţional. Este un p r o c e s s i s tematic care se d e d u b l e a z ă ş i e l în t i m p de l u c r u ş i t imp liber. V o m v e d e a că, în funcţ ie de această logică obiect ivă c o m u n ă , n o r m e l e ş i c o n s u l i i ger i le t impului de l u c r u s înt t r a n s f e r a t e a s u p r a t impului l iber ş i a s u p r a c o n ţ i n u t u r i l o r lui.

Să r e v e n i m p u ţ i n la ideologia specifică t impului liber. Repausul, d e s t i n d e r e a , evadarea, distracţia sînt, p o a t e , nişte „nevoi", dai nu ele definesc ex igenţa specifică t impului liber, care este cons u m u l de timp. T i m p u l l iber î n s e a m n ă , p o a t e , î n t r e a g a activitate ludică cu care-1 u m p l e m , dar, î n a i n t e de asta, î n s e a m n ă libertatea de

a-ţi pierde timpul, de a-1 „ o m o r î " d a c ă e nevoie, de a-1 che l tu i în p u r ă p i e r d e r e . (Iată de ce a s p u n e că t impul l iber este „al ienat" p e n t r u că nu e d e c î t t impul n e c e s a r reconst i tuir i i forţei de m u n c ă e insuficient. . A l i e n a r e a " t impulu i l iber este m a i a d î n c ă : ea nu ţ ine n u m a i de s u b o r d o n a r e a e i d i rec tă faţă de t i m p u l de lucru, c i este legată d e ÎNSĂŞI IMPOSIBILITATEA D E A-ŢI P I E R D E T I M P U L . )

A d e v ă r a t a va loare d e î n t r e b u i n ţ a r e a t i m p u l u i , c e a p e care î n c e a r c ă cu d i s p e r a r e să o res t i tu ie t i m p u l liber, este a c e e a de a f i p i e r d u t . 1 V a c a n ţ a r e p r e z i n t ă c ă u t a r e a u n u i t i m p p e c a r e să-1 p u t e m p i e r d e î n cel m a i d e p l i n sens a l cuvîntu lu i , fără c a această p i e r d e r e să s c a p e u n u i p r o c e s de calcul ş i ( t o t o d a t ă ) fără ca acest t i m p s ă iasă d e s u b i n c i d e n ţ a „cîştigului". î n s i s temul n o s t r u d e p r o d u c ţ i e ş i d e forţe p r o d u c t i v e , n u p u t e m d e c î t săcîştigăm t i m p : această fatal i tate a p a s ă atî t a s u p r a t impului liber, cît ş i a s u p r a t i m p u l u i d e lucru . N u p u t e m d e c î t s ă n e „preţuim" t i m p u l , ch iar

l . A m p u t e a crede că pr in această valoare t impul se o p u n e tu turor celorlalte obiecte, a căror „valoare de î n t r e b u i n ţ a r e " este, în m o d tradiţional, aceea de a fi posedate, folosite şi puse în valoare. Dar am greşi profund: adevărata valoare de înt rebuinţare a obiectelor este fără îndoială aceea de a fi consumate, cheltuite „în p u r ă p i e r d e r e " - valoare de î n t r e b u i n ţ a r e „simbolică" în p e r m a n e n ţ ă negată şi înlocuită cu valoarea de în t rebuinţare „utilitară".


c u p r e ţ u l u n e i î n t r e b u i n ţ ă r i î n m o d ostentat iv vide. T i m p u l l iber a l vacanţe i r ă m î n e p r o p r i e t a t e a pr ivată a tur is tului , un obiect , un b u n cîştigat c u s u d o a r e a frunţi i de-a l u n g u l u n u i a n î n t r e g , posedat de el, de care se b u c u r ă ca de or ice alt o b i e c t - ş i de c a r e nu s-ar p u t e a d i s p e n s a p e n t r u a-1 d ă r u i , a-1 sacrifica ( c u m se î n t î m p l ă cu un o b i e c t - c a d o u ) , p e n t r u a-1 d e s t i n a u n e i disponibi l i tăţ i absolute, a b s e n ţ e i d e t i m p c a r e a r î n s e m n a adevărata l iber tate . Turistul este legat de „ t i m p u l " lui ca P r o m e t e u de st incă, este legat de mitul p r o m e t e r i c a l t impului ca forţă product ivă .

Sisif, T a n t a l , P r o m e t e u : t o a t e m i t u r i l e ex is tenţ ia le ale „libertăţii a b s u r d e " î l caracter izează d e s t u l d e b i n e p e tur is t î n p r o priul decor, î m p r e u n ă c u t o a t e e for tur i le lui d i s p e r a t e d e a m i m a o „vacanţă", o g r a t u i t a t e , o d e p o s e s d a r e totală, un vid, o p i e r d e r e d e s ine ş i d e t i m p l a c a r e N U P O A T E a junge î n s ă - î n m ă s u r a î n care e l n u este d e c î t u n o b i e c t p r i n s într-o d i m e n s i u n e definitiv obiectivată a t i m p u l u i .

N e af lăm într-o e p o c ă î n c a r e o a m e n i i n u vor m a i a junge n i c i o d a t ă să p i a r d ă des tu l t imp p e n t r u a c o n j u r a fatal i tatea de a t r e b u i să-şi p e t r e a c ă viaţa c î ş t ig înd t imp. D a r nu te p o ţ i d e b a r a s a de t i m p ca de o h a i n ă v e c h e . Nu-1 m a i p o ţ i o m o r î ş i nici p i e r d e , c u m n u p o ţ i o m o r î sau p i e r d e b a n u l , p e n t r u c ă at î t u n u l , c î t ş i celălalt r e p r e z i n t ă însăşi e x p r e s i a s i s temului valori i de s c h i m b . In d i m e n s i u n e a s imbolică, a r g i n t u l ş i a u r u l semnif ică e x c r e m e n t u l . La fel se î n t î m p l ă cu t i m p u l obiect ivat . Dar, de fapt, se î n t î m p l ă foarte r a r şi, î n s i s temul actual , este d i n p u n c t d e v e d e r e logic imposibi l să rest i tui b a n u l u i sau t impului funcţ ia l o r „arha ică" ş i sacrificială d e e x c r e m e n t . N u m a i a t u n c i ne-am p u t e a e l i b e r a d e ele la nivel s imbol ic . în o r d i n e a ca lcu lu lu i ş i a capi ta lu lu i , lucrurile se î n t î m p l ă în t ruc î tva t o c m a i pe d o s : obiect ivaţ i de acest sistem, m a n i p u l a ţ i de el ca v a l o a r e de s c h i m b , noi am devenit excrementul banilor, noi am devenit excrementul timpului.

P r e t u t i n d e n i se af i rmă astfel, în c i u d a l ibertăţi i p r i n t imp liber, imposib i l i ta tea logică a t impului „liber"; nu m a i p o a t e exista d e c î t t i m p cons t r îns . T i m p u l c o n s u m u l u i este acela a l p r o d u c ţ i e i , î n m ă s u r a în c a r e e l nu r e p r e z i n t ă n i m i c altceva d e c î t o p a r a n t e z ă „evazivă" în ciclul de p r o d u c ţ i e . Dar, î n c ă o dată , aceas tă c o m p l e m e n t a r i t a t e funcţ iona lă (dis tr ibui tă diferit în funcţ ie de clasele


c o n s t r î n g e r e o m o l o a g ă cu c e a a m u n c i i . S ingurăta tea este o valoa

re c lamată, d a r nepract ica tă . Este evitată m u n c a , d a r nu ş i c o n c e n

trarea. Şi aici, desigur, interv ine d i s c r i m i n a r e a socială (vezi revista

Communications nr. 8) . Marea, nisipul, soarele şi p r e z e n ţ a mul ţ imi i

s înt m a i n e c e s a r e turişt i lor situaţi la baza ierarhie i sociale d e c î t

celor d i n clasele înstăr i te : o c h e s t i u n e de mijloace f inanciare, d a r

mai ales de aspiraţii cu l tura le : „Subjugaţi de vacanţa pasivă, ei- au

nevoie de m a r e , de soare ş i de m u l ţ i m e p e n t r u a-şi da a e r e "

(Ibidem, H u b e r t M a c e ) .

„ T i m p u l l iber este o vocaţie colectivă": acest titlu jurnal i s t ic

r e z u m ă p e r f e c t caracteru l d e inst i tuţie, d e n o r m ă socială inter io

r iza tă def ini tor iu p e n t r u t impul l iber ş i p e n t r u c o n s u m u l de t i m p

liber, în c a r e privilegiul zăpezii, al l încezelii şi al b u c ă t ă r i e i cosmo

polite nu face dec î t să m a s c h e z e o a d î n c ă s u p u n e r e :

1. Faţă de o m o r a l ă colectivă de m a x i m i z a r e a n e v o i l o r şi satis

facţiilor, c a r e ref lectă p u n c t cu p u n c t în sfera pr ivată ş i „ l iberă"

pr inc ip iu l maximizăr i i p r o d u c ţ i e i şi a for ţe lor p r o d u c t i v e în sfe

ra „socială".

2 . Faţă de un c o d de dis t incţ ie, faţă de o s t r u c t u r ă de dife

r e n ţ i e r e - cr i ter iu l distinctiv, c a r e a fost m u l t ă v r e m e „ l e n e a "

p e n t r u clasele îns tăr i te d i n e p o c i l e a n t e r i o a r e , t r a n s f o r m î n d u - s e

î n „ c o n s u m u l " t i m p u l u i inut i l . C o n s t r i n g e r e a d e a n u face n i m i c

(util) este c e a care g u v e r n e a z ă t i m p u l liber, ş i î n c ă î n t r - u n m o d

cît se p o a t e de t i ranic, la fel c u m g u v e r n a s ta tutu l privi legiaţ i lor

în societăţ i le t r a d i ţ i o n a l e . T i m p u l liber, foar te i n e g a l d i s t r ibui t

încă, r ă m î n e , î n societăţi le n o a s t r e d e m o c r a t i c e , u n factor d e se

lecţie ş i de dis t incţ ie cu l tura lă . P u t e m es t ima însă că t e n d i n ţ a se

inversează (sau cel p u ţ i n ne p u t e m i m a g i n a aşa ceva) : în Minu

nata lume nouă a. lui A l d o u s Huxley, p o p u l a ţ i a A l p h a este s i n g u r a

care lucrează, ceilalţi d e d î n d u - s e h e d o n i s m u l u i ş i d iver t i smen

tului. P u t e m a d m i t e că, o d a t ă cu p r o g r e s u l ş i cu „ p r o m o v a r e a "

g e n e r a l i z a t ă a t i m p u l u i liber, privi legiul se inversează şi că în cele

d i n u r m ă e l va c o n s t a în a a l o c a t o t m a i p u ţ i n t i m p consumului

obligatoriu. D a c ă t i m p u l liber, dezvolt îndu-se, a junge, c u m , de

altfel, este t o t m a i p r o b a b i l să se î n t î m p l e , la s tadiul invers proiec

tului său ideal , acela al c o n c u r e n ţ e i ş i al eticii discipl inei, a t u n c i

p u t e m p r e s u p u n e c ă m u n c a ( o a n u m i t ă f o r m ă d e m u n c ă ) v a

sociale) nu este d e t e r m i n a r e a lui esenţială. T i m p u l l iber este cons t r îns î n m ă s u r a î n care , î n spate le gratui tăţ i i a p a r e n t e , e l r e p r o d u c e f ide l t o a t e c o n s t r î n g e r i l e m e n t a l e ş i p r a c t i c e ale timp u l u i p r o d u c t i v ş i ale c o t i d i a n u l u i căzut în sclavie.

T i m p u l liber nu se caracterizează p r i n activităţi c r e a t o a r e : opera, creaţia artistică sau de altă n a t u r ă nu este n ic iodată o activitate de

divertisment (de loisir). El se caracterizează în g e n e r a l p r i n activităţi regresive, d e t i p u l celor a n t e r i o a r e formelor m o d e r n e d e m u n c ă (bricolaj, artizanat, colecţ ionare, pescuit cu u n d i ţ a ) . M o d e l u l care generează t impul liber este s ingurul trăit p î n ă a c u m : acela al copilăriei. Aici se întî lnesc e x p e r i e n ţ a copilărească a libertăţii în j o c şi nostalgia u n u i stadiu social a n t e r i o r diviziunii m u n c i i . In ambele cazuri, total i tatea şi s p o n t a n e i t a t e a pe care t impul l iber vrea să le restituie, p e n t r u că survin în in ter ioru l u n u i t imp social m a r c a t în esenţă de diviziunea m o d e r n ă a munci i , iau forma obiectivă a evaziunii şi a iresponsabilităţii. Iar această lipsă de responsabil i tate în t impul l iber este o m o l o a g ă ş i c o m p l e m e n t a r ă s tructural cu iresponsabilitatea în t impul munci i . „Libertate", pe de o par te , constrîn-gere, pe de alta: s t ructura r ă m î n e , de fapt, aceeaşi.

Diviziunea funcţ ională î n t r e cele d o u ă m a r i m o d a l i t ă ţ i ale timpului devine sistem şi face din timpul liber ideologia specifică mun

cii alienate. D i h o t o m i a inst i tuie, de o p a r t e şi de cealaltă, aceleaşi l ipsuri ş i aceleaşi contradicţ i i . Astfel, v o m regăsi p r e t u t i n d e n i , în t impul l iber ş i în vacanţă, aceeaşi îndîr j ire m o r a l ă şi idealistă de î m p l i n i r e ca în sfera m u n c i i , aceeaşi ETICĂ A FORCING-ULUI. T i m p u l l iber n u este u n praxis a l satisfacţiei, aşa c u m n u este nici consumul , la a l cărui sistem part ic ipă. Cel p u ţ i n în a p a r e n ţ ă . De fapt, obsesia bronzăr i i , mobi l i ta tea anx ioasă cu care turiştii „fac" Italia, Spania, m u z e e l e , g imnast ica, n u d i t a t e a d e r i g o a r e s u b u n soare obl igator iu ş i m a i ales această i m p e r t u r b a b i l ă b u c u r i e de a trăi, toate dovedesc o s u b o r d o n a r e tota lă faţă de p r i n c i p i u l dator ie i , sacrificiului şi ascezei. Iată a c e a „fun-morality" de care vorbea Riesman, această d i m e n s i u n e t i p i c et ică d e m î n t u i r e p r i n t i m p l iber ş i p l ă c e r e de care n i m e n i nu se m a i p o a t e lipsi în ziua de azi - d o a r d a c ă nu-ţi găseşti m î n t u i r e a în alte criteri i de î m p l i n i r e .

T e n d i n ţ a d i n ce în ce m a i vizibilă - ş i în c o n t r a d i c ţ i e formală cu motivaţia de l ibertate ş i de a u t o n o m i e - spre c o n c e n t r a r e a turistică ş i de vacanţă este un efect a l aceluiaşi p r i n c i p i u de


r e d e v e n i l o c u l ş i t i m p u l p e n t r u r e f a c e r e a d e d u p ă p e t r e c e r e a t i m p u l u i liber. î n or ice caz, m u n c a p o a t e d e p e a c u m s ă redevină u n s e m n d e dis t incţ ie ş i u n privilegiu: este v o r b a d e s p r e „servit u t e a " afectată c a d r e l o r s u p e r i o a r e ş i d i r e c t o r i l o r genera l i , care îşi fac o d a t o r i e de o n o a r e d i n a l u c r a c incisprezece o r e pe zi.

A j u n g e m astfel la s i tuaţia p a r a d o x a l ă în care m u n c a însăşi este consumată. în m ă s u r a în care este preferată t impului liber, în care există c e r e r e ş i satisfacţie „nevrot ică" p r i n i n t e r m e d i u l m u n c i i , în care s u r p l u s u l d e m u n c ă este u n i n d i c i u d e prest ig iu, n e aflăm î n c î m p u l c o n s u m u l u i d e m u n c ă . D a r şt im a c u m c ă or ice p o a t e deveni o b i e c t d e c o n s u m .

Astăzi, ş i p e n t r u m u l t t i m p d e - a c u m î n a i n t e , va loarea distinctivă a timpului l iber va dă inui . C h i a r şi valorizarea p r i n reacţ ie a m u n c i i nu face altceva dec î t să dovedească a contraria forţa t imp u l u i l iber ca valoare nobilă în i m a g i n a r u l p r o f u n d . „Conspicuous

abstention from labour becomes the convenţional index of reputability",

scrie Veblen în a sa Teorie a clasei timpului liber (,A te a b ţ i n e în m o d ostentativ d e l a m u n c ă este u n ind ic iu g e n e r a l a c c e p t a t a l reputaţiei ş i s ta tu tu lu i " ) . M u n c a p r o d u c t i v ă este înjosi toare: tradiţ ia aceasta r ă m î n e valabilă. C r e ş t e r e a c o n c u r e n ţ e i s ta tutare d i n societăţile „ d e m o c r a t i c e " m o d e r n e nu face altceva d e c î t s-o consolideze. Această lege a valorii-timp l iber (valeur-loisir) îşi ext rage forţa dintr-o prescr ipţ ie socială absolută.

Diver t i smentu l (loisir) nu este a ş a d a r at î t o funcţ ie de plăcere

(jouissance) a timpului liber, de satisfacţie şi de o d i h n ă funcţională. Definiţ ia lui este a c e e a a u n u i c o n s u m de t imp n e p r o d u c t i v . R e v e n i m astfel la „ p i e r d e r e a t i m p u l u i " de c a r e v o r b e a m la încep u t , d a r p e n t r u a a r ă t a că t impul l iber consumat este, de fapt, t i m p u l u n e i producţii. N e p r o d u c t i v d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o mic, acest t i m p este ace la a l u n e i p r o d u c ţ i i de valoare-valoare de dist incţ ie, va loare s tatutară, va loare de prest ig iu. A nu face n i m i c (sau n i m i c p r o d u c t i v ) este, d i n acest p u n c t de v e d e r e , o activitate specifică. A p r o d u c e va loare ( s e m n e etc.) este o pres ta ţ ie socială obligatorie, o p u s u l pasivităţii, c h i a r d a c ă pasivitatea caracter izează discursul mani fes t a l t impului liber. De fapt, t impul acesta nu este „liber", c i chel tu i t , ş i nu în p u r ă p i e r d e r e , căci a c u m e m o m e n t u l u n e i p r o d u c ţ i i s ta tutare , p e n t r u individul social. N i m e n i n-are


nevoie de t imp liber, d a r cu toţi i s î n t e m somaţ i să facem d o v a d a disponibi l i tăţ i i n o a s t r e faţă d e m u n c a product ivă .

Consumul de t imp vid este a ş a d a r un soi de potlatch. T i m p u l l iber

este aici m a t e r i a l p e n t r u semnif icare ş i p e n t r u s c h i m b u l de s e m n e

(paralel cu t o a t e activităţile a n e x e ş i i n e r e n t e t impului l iber) . Aşa

c u m a r ă t a şi Bataille în Partea blestemată (La Part maudite), va loarea

lui vine d i n d i s t rugere şi sacrificiu, iar t impul l iber este locul

acestei o p e r a ţ i u n i „simbolice" 1 .

T i m p u l l iber se justifică, în u l t i m ă ins tanţă , în logica dis t incţ ie i

ş i a p r o d u c ţ i e i de va loare . Acest l u c r u se p o a t e verifica a p r o a p e

e x p e r i m e n t a l : a b a n d o n a t sieşi, î n s tare d e „disponib i l i ta te crea

toare" , o m u l t i m p u l u i l iber c a u t ă c u d i s p e r a r e s ă b a t ă u n cui, s ă

d e m o n t e z e u n m o t o r . î n afara sferei c o n c u r e n ţ i a l e , n u există

nici nevoi a u t o n o m e , nici o mot ivaţ ie s p o n t a n ă . D a r e l nu va

p u t e a r e n u n ţ a la a nu face n i m i c , d i m p o t r i v ă . Are n e a p ă r a t ă „ne

voie" să nu facă n i m i c , căci a nu face n i m i c p o s e d ă o va loare soci

ală distinctivă.

Astăzi, c e e a ce revendică individul m e d i u p r i n v a c a n ţ ă ş i t imp

liber nu este at î t „l ibertatea de a se î m p l i n i " ( d r e p t ce? Ce e s e n ţ ă

ascunsă va i r u m p e astfel?), c i î n a i n t e de t o a t e d e m o n s t r a r e a inu-

lilităţii p r o p r i u l u i său t imp, e x c e d e n t u l de t imp în calitate de

capital de risipă, de bogăţie. T i m p u l divert i smentului , ca şi cel al

c o n s u m u l u i , în genera l , devine t impul social p u t e r n i c ş i marcat ,

p r o d u c ă t o r de valoare, d i m e n s i u n e nu a supravieţuirii e c o n o m i c e ,

ci a mîntuirii sociale.

Este l i m p e d e pe ce se f u n d a m e n t e a z ă în u l t i m ă i n s t a n ţ ă „liber-

latea" t impului liber. T r e b u i e să o a p r o p i e m de „l ibertatea" m u n c i i

şi de „l ibertatea" de a c o n s u m a . La fel c u m m u n c a trebuie sa. fie „eli-

I ierată" ca forţă de m u n c ă p e n t r u a p r i m i valoarea de s c h i m b eco

nomic - la fel c u m , apoi , însuşi c o n s u m a t o r u l trebuie să fie

„eliberat" ca a tare , adică lăsat l iber (formal) să a leagă şi să-şi pre

cizeze pre fer inţe le p e n t r u ca s istemul c o n s u m u l u i să se p o a t ă

1. A cărei finalitate rămîne însă strict individuală. în sărbătoarea arhaică, timpul nu e niciodată cheltuit „pentru sine": este m e r e u acela al u n e i gene-I I «ităţi colective.


institui - , t o t aşa t r e b u i e ca t i m p u l să f ie „eliberat", a d i c ă degrevai de implicaţi i le lui (simbolice, r i tuale) p e n t r u a deveni :

1 . nu n u m a i marfă ( în t impul de l u c r u ) în ciclul s c h i m b u l u i e c o n o m i c ,

2. ci şi semn ş i m a t e r i a l de s e m n e care să p o a t ă căpăta, în timpul liber, va loare de s c h i m b social (valoare l u d i c ă de pres t ig iu) .

N u m a i această u l t i m ă m o d a l i t a t e def ineşte t impul consumat.

Cît d e s p r e t i m p u l d e l u c r u , e l n u este „ c o n s u m a t " , sau este n u m a i î n sensul î n care m o t o r u l c o n s u m ă b e n z i n ă , a c c e p ţ i u n e caro n-are n i m i c de-a face cu logica c o n s u m u l u i . Cît d e s p r e t impul „simbolic", acela care n u este nici cons t r îns d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , n ic i „liber" ca funcţie-semn, ci legat indisociabi l de c i rcui tu l c o n c r e t a l n a t u r i i sau al s c h i m b u l u i social r e c i p r o c , acest t i m p n u este d e l o c „ c o n s u m a t " . D e fapt, n u m a i p r i n a n a l o g i e ş i p r i n p r o i e c ţ i a c o n c e p ţ i e i n o a s t r e c r o n o m e t r i c e î l n u m i m „t imp"; este vorba, d e fapt, d e s p r e u n r i t m d e s c h i m b .

în t r-un sistem i n t e g r a t ş i total ca a l n o s t r u nu p o a t e exista t imp disponibi l . I a r d iver t i smentul (loisir) nu î n s e a m n ă t imp disponibi l , ci AFIŞAREA acestuia. D e t e r m i n a r e a sa f u n d a m e n t a l ă este constrin

gerea la diferenţă faţă de timpul de lucru. T i m p u l l iber nu este, aşadar, a u t o n o m , c i se def ineşte p r i n a b s e n ţ a t impului de lucru. Fiind d i f e r e n ţ a care conferă va loarea u l t i m ă a t impului liber, ea este m e r e u c o n o t a t ă , m a r c a t ă c u r e d u n d a n ţ ă , s u p r a e x p u s ă . I n toate s e m n e l e , î n t o a t e a t i t u d i n i l e , î n t o a t e p r a c t i c i l e , î n t o a t e discursuri le u n d e vorbeşte, t impul l iber trăieşte d i n e x p u n e r e a ş i s u p r a e x p u n e r e a d e s ine c a a t a r e , d i n această os tenta ţ ie c o n t i n u ă , d i n această MARCĂ, d i n această AFIŞARE. î i p o a t e f i luat absolut totul , n u m a i a p a r e n ţ a n u . P e n t r u c ă î l def ineşte.

Mistica solicitudinii

S o c i e t a t e a d e c o n s u m n u s e def ineş te n u m a i p r i n b e l ş u g u l b u n u r i lor şi al serviciilor, ci şi p r i n faptul, m a i i m p o r t a n t , că T O T U L E S T E SERVICIU, c ă c e e a c e este oferit c o n s u m u l u i n u s e oferă n i c i o d a t ă ca p r o d u s p u r şi s implu, ci ca serviciu personal, ca


răsplată. De la „Guinness is good for you" p î n ă la a d î n c a solici-( u d i n e a o a m e n i l o r polit ici p e n t r u c o n c e t ă ţ e n i i lor, t r e c î n d p r i n zâmbetul s tewardese i ş i m u l ţ u m i r i l e a u t o m a t u l u i d e ţ igări , fiecare d i n t r e n o i este î n c o n j u r a t de o f o r m i d a b i l ă serviabili ta te, de o coal i ţ ie a d e v o t a m e n t u l u i şi a b u n ă v o i n ţ e i . Cel m a i n e î n s e m n a t s ă p u n d e t o a l e t ă a p a r e c a f ructu l ref lecţiei u n u i î n t r e g consil iu d e e x p e r ţ i ap lecaţ i v r e m e d e l u n i d e zile a s u p r a f i n e ţ i i pielii tale. A i r b o r n e îşi p u n e î n t r e g u l s tat m a j o r în slujba „ fundului " tău : „Căci to tu l se află aici. El este p r i m u l n o s t r u t e r e n d e s t u d i u [ . . . ] . M e s e r i a n o a s t r ă este s ă v ă a ş e z ă m . Anatomic, social, a p r o a p e f i l o z o f i c . Toate s c a u n e l e n o a s t r e a u a p ă r u t î n u r m a u n e i o b s e r v a ţ i i m i n u ţ i o a s e a p e r s o a n e i d u m n e v o a s t r ă [ . . . ] . Foto l iu l c u şezutu l d i n p o l i e s t e r s e m u l e a z ă mai i n t i m p e de l ica te le d u m n e a v o a s t r ă r o t u n j i m i e t c " . Acest scaun nu m a i este un s c a u n , c i o pres ta ţ ie socială to ta lă real izată în favoarea d u m n e a v o a s t r ă .

N i m i c n u este astăzi p u r ş i s i m p l u c o n s u m a t , c u m p ă r a t , posedat, uti l izat în t r-un a n u m e scop. O b i e c t e l e nu servesc atî t la ceva;

mai înt î i de t o a t e vă servesc. F ă r ă acest c o m p l e m e n t d i rect , fără u n „ d u m n e a v o a s t r ă " sau u n „ tu" personal izat , fără această ideologie tota lă d e pres taţ ie p e r s o n a l ă , c o n s u m u l n u a r f i c e e a c e este: c ă l d u r a răsplatei, a c o n f o r t u l u i p e r s o n a l care-i c o n f e r ă sens nu este satisfacţia p u r ă ş i s implă. C o n s u m a t o r i i m o d e r n i se b r o n z e a z ă la soarele solicitudinii.

Transfer social şi transfer matern

Acest sistem de răsplată ş i so l ic i tudine are, în toate societăţi le m o d e r n e , un s u p o r t oficial: instituţiile de redis t r ibuire socială (asigurările sociale, casa de pensi i , fel de fel de alocaţii, subvenţii, asigurări, b u r s e ) p r i n care, s p u n e F. P e r r o u x , „puter i le publ ice ajung să corecteze excesele p u t e r i l o r m o n o p o l i s t e p r i n fluxul prestaţi i lor sociale des t inate satisfacerii nevoilor, ş i nu r e m u n e r ă r i i serviciilor product ive . Aceste u l t i m e transferuri, fără c o n t r a p o n dere a p a r e n t ă , d i m i n u e a z ă , p e t e r m e n lung, agresivitatea claselor cons idera te per iculoase" . Nu v o m discuta aici eficacitatea rea lă a acestei redistr ibuir i , nici m e c a n i s m e l e e i e c o n o m i c e . C e e a ce ne


in teresează este m e c a n i s m u l ps ihologic pe c a r e ea î l activează, D a t o r i t ă prelevăr i lor ş i t ransferur i lor e c o n o m i c e , i n s t a n ţ a socială (adică o r d i n e a stabilită) îşi a c o r d ă benef ic iu l ps ihologic al generozi tăţ i i , se erijează în ins tanţă de p r o t e c ţ i e . Un î n t r e g lexic m a t e r n , protecţ ionis t , d e s e m n e a z ă aceste instituţi i : p r o t e c ţ i e soci ală, asigurări, p rotec ţ ia copi lului , a bătrîni lor, alocaţia p e n t r u ş o m a j . Aceas tă „ c a r i t a t e " b i r o c r a t i c ă , aces te m e c a n i s m e d e „solidaritate colectivă" - t o a t e nişte „cucerir i sociale" - intervin astfel, pr intr-o o p e r a ţ i u n e ideologică de redis t r ibuire , ca mecan i s m e de control social. Totu l se î n t î m p l a ca şi c u m o a n u m i t ă par te a plusvalorii ar fi sacrificată p e n t r u a nu se p i e r d e cealaltă - sistem u l g lobal de p u t e r e în t re ţ in îndu-se d i n această ideologie a generozităţii, în care „binefacerea" a s c u n d e beneficiul . D o i iepuri dintr-o lovitură: salariatul e m u l ţ u m i t să p r i m e a s c ă , s u b a p a r e n t a d a r u l u i sau a prestaţ ie i „gratu i te" , o p a r t e d i n c e e a ce i s-a luat m a i î n a i n t e .

Este, p e n t r u a r e z u m a , c e e a ce J . M. Clark d e s e m n e a z ă p r i n term e n u l de „pseudo-market society". In c i u d a spir i tului negustoresc, societăţi le occ identa le îşi prote jează c o e z i u n e a p r i n atribuiri p r i o r i t a r e , legislaţii ale p r o t e c ţ i e i sociale, c o r e c t a r e a inegalităţi lor de şanse. Pr incipiu l t u t u r o r aces tor m ă s u r i este o solidaritate extra-mercanti lă . Mijloacele ei s înt ut i l izarea j u d i c i o a s ă a une i a n u m i t e d o z e d e c o n s t r î n g e r e p e n t r u t ransferur i care n u s e s u p u n de b u n ă voie pr incip i i lor de echivalenţă, c i regul i lor u n e i econ o m i i redistributive care se raţ ional izează î n c e t u l cu înce tu l .

G e n e r a l i z î n d , d e s p r e o r i c e m a r f ă s e p o a t e s p u n e , c o n f o r m lui F . P e r r o u x , că „este n o d u l u n o r p r o c e s e r e l a ţ i o n a l e , inst i tuţ ion a l e , de transfer, c u l t u r a l e - ş i nu n u m a i i n d u s t r i a l e . Intr-o societa te organiza tă , o a m e n i i n u p o t s ă facă p u r ş i s i m p l u s c h i m b d e m ă r f u r i . Ei s c h i m b ă , cu aceas tă ocazie, s imbolur i , semnificaţi i , servicii ş i in formaţ i i . F i e c a r e m a r f ă t r e b u i e c o n s i d e r a t ă d r e p t n u c l e u l u n o r servicii n e f a c t u r a t e , c a r e o califică social". Afirmaţ ia , adevărată , v rea s ă s p u n ă că, î n soc ie ta tea n o a s t r ă , nici u n s c h i m b , n ic i o pres ta ţ ie socială, de or ice fel ar f i ea, nu este „gratuită", că venal i tatea schimburi lor , chiar a ce lor a p a r e n t dezinteresate, este universală. T o t u l se c u m p ă r ă , t o t u l se v inde, d a r soc ie ta tea d e p ia ţă n u p o a t e s ă a c e e p t e aşa ceva nici î n p r i n c i p i u ,

nici î n d r e p t . D e u n d e i m p o r t a n ţ a i d e o l o g i c ă f u n d a m e n t a l ă a m o d e l u l u i „social" a l redis t r ibuir i i : aceasta i n d u c e î n m e n t a litatea colectivă m i t u l u n e i o r d i n i sociale d e v o t a t e î n î n t r e g i m e bunăstăr i i indivizilor. 1

Patosul zîmbetului

Totuşi, a lă tur i de instituţii le e c o n o m i c e ş i pol i t ice, ne i n t e r e s e a z ă aici un alt s istem de relaţi i sociale, m a i in formai , ne ins t i tu ţ iona-lizat. Este v o r b a d e s p r e r e ţ e a u a d e c o m u n i c a r e „personal izată" care invadează c o n s u m u l cot id ian . P e n t r u c ă d e s p r e c o n s u m este vorba - al relaţ i i lor u m a n e , al solidarităţi i , al rec iproci tăţ i i , al căldur i i ş i a l par t ic ipăr i lor sociale s t a n d a r d i z a t e sub f o r m ă de servicii - , c o n s u m c o n t i n u u d e sol ic i tudine, d e s incer i tate ş i d e că ldură , dar, desigur, c o n s u m n u m a i al semnelor acestei sol ic i tudini - vitală p e n t r u individ, m a i m u l t c h i a r d e c î t a l i m e n t a ţ i a biologică, într-un sistem în care d i s t a n ţ a socială ş i a t r o c i t a t e a r a p o r t u r i l o r sociale const i tu ie r e g u l a obiectivă.

P i e r d e r e a re laţ ie i u m a n e ( s p o n t a n ă , r e c i p r o c ă , s imbol ică) este a d e v ă r u l f u n d a m e n t a l a l societăţ i i n o a s t r e . Pe aceas tă bază, asistăm la transfuzia s i s tematică a re laţ i i lor u m a n e în c ircui tul social - s u b f o r m ă de semne - şi la consumul aces te i relaţi i , al acestei c ă l d u r i u m a n e semnificate. A n i m a t o a r e a , as i s tenta socială, specialistul în relaţi i p u b l i c e , afişul publici tar, toţ i aceşt i apos to l i f u n c ţ i o n a r i au ca m i s i u n e p r o f a n ă răsplăt i rea, lubrifierea raporturilor sociale prin zîmbetul instituţional. V e d e m p r e t u t i n d e n i c u m publ ic i ta tea m i m e a z ă m o d u r i l e d e c o m u n i c a r e a p r o p i a t e , intimiste, p e r s o n a l e . Ea î n c e a r c ă să-i vorbească g o s p o d i n e i pe l i m b a ei, c a d r e l o r sau s e c r e t a r e l o r - ca p a t r o n u l sau c o l e g u l lor, încearcă să vorbească f iecăruia d i n t r e n o i ca ş i c u m ar f i p r i e t e n u l nos t ru , sau s u p r a e u l , sau ca o voce i n t e r i o a r ă , la m o d u l confesiv. Publ ic i ta tea p r o d u c e astfel, a c o l o u n d e n u există d e fapt, nici î n t r e o a m e n i ş i nici î n t r e e i ş i p r o d u s e , i n t i m i t a t e , d u p ă regul i le u n u i a d e v ă r a t p r o c e s de s i m u l a r e . Ş i aşa ceva, p r i n t r e a l te le (sau p o a t e î n p r i m u l r î n d ) , s e c o n s u m ă î n pub l ic i ta te .

1. Publicitatea însăşi, ca proces economic, poate fi considerată d r e p t o „sărbătoare gratuită", f inanţată d i n m u n c a socială, d a r distribuită t u t u r o r „fără contrapart idă aparentă", prezentîndu-se d r e p t răsplată colectivă (vezi mai jos ) .


î n t r e a g a d i n a m i c ă de g r u p ş i practicile ana loge d e c u r g din acelaşi obiectiv (politic) sau d i n aceeaşi necesitate (vitală): psihoso ciologul specializat e plătit s c u m p p e n t r u a reinjecta solidaritate, schimb, c o m u n i c a r e în rapor tur i le o p a c e d i n cadrul c o m p a n i e i .

Este ceea ce se î n t î m p l a cu tot sectorul terţ iar a l SERVICIILOR: comerc iantu l , funcţ ionarul de bancă, v înzătoarea de la magazin, r e p r e z e n t a n t u l comercial, serviciile de informaţii, de p r o m o v a r e I vînzărilor, toate aceste slujbe de c o n d i ţ i o n a r e , de m a r k e t i n g şi de m e r c h a n d i s i n g al relaţiilor u m a n e , fără a-1 ui ta pe sociolog, pe o p e r a t o r u l de interviuri, pe i m p r e s a r ş i pe r e p r e z e n t a n t u l de vînzări, cărora n o r m a profesională le i m p u n e „contactul" , „participarea", „interesarea psihologică" a celorlalţi - în toate aceste sectoare de slujbe ş i de roluri , conotaţ ia de reciprocitate, de „căld u r ă " este inclusă în p r o g r a m a r e a şi exerciţ iul funcţiunii . Ea constituie a tuu l esenţial în p r o m o v a r e , în r e c r u t a r e ş i în salarizare. „A avea calităţi u m a n e " , „apt i tudini de c o m u n i c a r e " , „căldură relaţ ională" etc. P r e t u t i n d e n i , o dez lănţuire de spontane i ta te trucată, de discurs personalizat, de afectivitate ş i de relaţie personală orchestrată . „Keep smiling! Seid nett miteinander!" „Zîmbetul de Sofitel-Lyon este cel care s p e r ă m să vă înflorească pe b u z e c î n d ne veţi trece pragul, este z îmbetul t u t u r o r acelora care au p u t u t aprecia deja u n u l d i n t r e hotelur i le lanţului nos t ru [.. .]. D e m o n s t r a ţ i a filozofiei noas t re în m a t e r i e de găzduire: z îmbetul ."

„ O p e r a ţ i u n e a «paharu l pr ie ten ie i» . . . Cîteva « p a h a r e ale prieteniei» c u autogra fu l c e l o r m a i m a r i n u m e ale scenei , ale ecran u l u i , a le s p o r t u l u i ş i ale j u r n a l i s m u l u i vor servi d r e p t c a d o u r i la v î n z a r e a p r o d u s e l o r f i rmelor d o r i t o a r e de a face d o n a ţ i i Fundaţ ie i p e n t r u C e r c e t a r e M e d i c a l ă F r a n c e z ă [ . . . ] . P r i n t r e personal i tăţ i le c a r e au s e m n a t ş i d e c o r a t « p a h a r e l e p r i e t e n i e i » se n u m ă r ă a t le tu l J.-P. Beltoise, L o u i s o n B o b e t , Yves Saint-Mart in, Bourvil, M a u r i c e Chevalier, B e r n a r d Buffet, J e a n Marais ş i e x p l o r a t o r u l Paul-Emile Victor."

T.W.A.: „Distr ibuim u n m i l i o n d e dolar i sub f o r m ă d e p r i m e angajaţi lor noş t r i care ştiu să se a u t o d e p ă ş e a s c ă o c u p î n d u - s e de d u m n e a v o a s t r ă ! Această r e c o m p e n s ă d e p i n d e d e d u m n e a v o a s t r ă , fericiţi pasageri , c ă r o r a vă c e r e m să votaţi p e n t r u aceia d i n t r e angajaţii T.W.A. al c ă r o r serviciu v-a i m p r e s i o n a t cu adevărat ! " .


S u p r a s t r u c t u r ă tentaculară , care depăşeş te c u m u l t s impla funcţionali tate a s c h i m b u r i l o r sociale, p e n t r u a se const i tu i în „filozofie", în sistem de valori a l societăţii n o a s t r e t e h n o c r a t i c e .

Playtime sau parodia serviciilor

Acest i m e n s sistem de so l ic i tudine se sprij ină pe o c o n t r a d i c ţ i e absolută. N u n u m a i c ă n u p o a t e m a s c a legea d e b r o n z a societăţii negustoreşt i , adevăru l obiectiv a l r a p o r t u r i l o r sociale, c a r e este c o n c u r e n ţ a , d i s tanţa socială c a r e creşte p r o p o r ţ i o n a l c u promiscui ta tea ş i cu c o n c e n t r a r e a u r b a n ă ş i industr ia lă, d a r m a i ales genera l i zarea c a r a c t e r u l u i abs t ract a l valorii d e s c h i m b c h i a r î n s înul vieţii c o t i d i e n e şi al re laţ i i lor c e l o r m a i p e r s o n a l e - însă acest s istem, î n c i u d a a p a r e n ţ e l o r , este E L Î N S U Ş I U N SISTEM D E P R O D U C Ţ I E : p r o d u c ţ i e d e c o m u n i c a r e , d e relaţ i i u m a n e , d e servicii. P r o d u c e sociabi l i tate. Şi, în cal i tate de s i s tem de p r o d u c ţ i e , nu p o a t e d e c î t să se s u p u n ă aceloraş i legi ca ş i p r o d u c ţ i a b u n u r i l o r m a t e r i a l e , n u p o a t e d e c î t s ă r e p r o d u c ă p r i n c h i a r m o d u l lui d e f u n c ţ i o n a r e r a p o r t u r i l e sociale p e c a r e , c o n f o r m obiect ivului p r o p u s , a r t r e b u i să le d e p ă ş e a s c ă . D e s t i n a t să p r o d u c ă so l ic i tud ine, e l este sort i t s ă r e p r o d u c ă î n acelaşi t i m p dis tanţa, n o n - c o m u n i c a r e a , o p a c i t a t e a ş i a t r o c i t a t e a .

Această c o n t r a d i c ţ i e f u n d a m e n t a l ă este e v i d e n t ă î n t o a t e d o m e n i i l e relaţ i i lor u m a n e „funcţ ional izate" . P e n t r u c ă această n o u ă socialitate, această so l ic i tudine „stră luci toare", această „amb i a n ţ ă " c ă l d u r o a s ă n u m a i a r e n i m i c s p o n t a n , p e n t r u c ă e a este p r o d u s ă ins t i tu ţ ional ş i industr ia l , a r f i de m i r a r e ca a d e v ă r u l e i social ş i e c o n o m i c să nu t r a n s p a r ă în c h i a r tonalitatea sa. Şi t o c m a i această d i s tor s iune p o a t e f i re s imţ i tă p r e t u t i n d e n i : p e s t e tot, acest f u n c ţ i o n a r i a t a l sol icitudinii este s t r ă b ă t u t ş i î n ţ e p e n i t de agresivitate, de sarcasm, de u m o r a l ( n e g r u ) involuntar, pes te tot, serviciile făcute, serviabilitatea sînt asociate subtil frustrării, p a r o d i e i . Şi p r e t u t i n d e n i se res imte, d a t o r i t ă acestei contradicţ i i , fragilitatea acestui s istem g e n e r a l de r e c o m p e n s a r e , ca ş i faptul că acesta este m e r e u pe p u n c t u l să se d e z m e m b r e z e ş i să se p r ă b u ş e a s c ă (ceea c e s e ş i î n t î m p l a , d e altfel, d i n c î n d î n c î n d ) .

A t i n g e m astfel u n a d i n t r e cele m a i a d î n c i c o n t r a d i c ţ i i a le aşa-zisei n o a s t r e societăţ i d e „ a b u n d e n ţ ă " : a c e e a d i n t r e n o ţ i u n e a d e


excesiv s înt c e e a ce rezistă în e i în c i u d a c o n t r a d i c ţ i e i de a t r e b u i să î n t r u c h i p e z e , ca şi cum arfi ceva firesc, o d e v o ţ i u n e s is tematică şi p e n t r u care s înt plătiţ i . D e u n d e a m b i a n ţ a vîscoasă, m e r e u l a l imita agres iuni i mascate , a aces tui s c h i m b de „servicii", în care persoanele reale rezistă la „personalizarea" funcţională a schimburilor.

D a r acesta n u e dec î t u n r e z i d u u arha ic : a d e v ă r a t a re laţ ie funcţ ională rezolvă astăzi o r ice t e n s i u n e , relaţ ia „ funcţ ională" de serviciu nu m a i e violentă, ipocr i tă, sado-masochistă, este deschisă ş i caldă, persona l iza tă în m o d s p o n t a n ş i definitiv pacificată: nu altceva e x p r i m ă e x t r a o r d i n a r a a t o n a l i t a t e v i b r a n t ă a p r e z e n ta toare lor d e p e a e r o p o r t u l Or ly sau d e l a televiziune, z î m b e t u l a tonal , „sincer" ş i calculat (dar, de fapt, nici u n a , nici alta, p e n t r u că nu m a i avem de-a face cu o c h e s t i u n e de s incer i tate sau de cinism, c i cu o relaţ ie u m a n ă „funcţionalizată", e p u r a t ă de or ice aspect caracter ia l sau ps ihologic, de or ice a r m o n i e rea lă ş i afectivă, d a r recons t i tu i tă p o r n i n d de la vibraţii le ca lculate ale relaţiei idea le - pe scurt, s c u t u r a t ă de or ice dialect ică m o r a l ă viol e n t ă a fi inţei şi a a p a r e n ţ e i şi res t i tu i tă s implei funcţ ional i tă ţ i a sistemului de relaţii) •

S î n t e m încă, î n societatea n o a s t r ă d e c o n s u m d e servicii, l a răspînt ia d i n t r e aceste d o u ă o r d i n i , fapt pe care-1 i lustrează foarte b i n e filmul lui J a c q u e s Tati, Playtime, u n d e se t rece de la sabotajul t rad i ţ ional şi cinic, de la p a r o d i a răutăc ioasă a serviciilor (episodul c a b a r e t u l u i de prest ig iu, peş te le răci t c a r e t r e c e de la o m a s ă la alta, instalaţ ia care se strică, pervers i ta tea „sis temului de î n t î m p i n a r e " ş i d e z a g r e g a r e a u n u i univers p r e a n o u ) l a funcţional i ta tea i n s t r u m e n t a l ă ş i inut i lă a s a l o a n e l o r de p r i m i r e , cu fotoliile şi p l a n e t e l e lor verzi, a fa ţade lor de sticlă şi a c o m u n i c ă r i i i n c o n t i n e n t e , în s i n g u r ă t a t e a glacială a n e n u m ă r a t e l o r g a d g e t u r i şi a u n e i a m b i a n ţ e i m p e c a b i l e .

Publicitatea şi ideologia darului

F u n c ţ i a socială a publ ic i tăţ i i t r e b u i e s u r p r i n s ă d i n aceeaş i perspectivă e x t r a e c o n o m i c ă a i d e o l o g i e i d a r u l u i , a gratui tă ţ i i şi a serviciului. Căci p u b l i c i t a t e a n u î n s e a m n ă n u m a i p r o m o v a r e a vînzărilor, sugest ie p u s ă î n slujba p r o f i t u l u i e c o n o m i c . Cel p u ţ i n p o a t e că nu aceasta e caracteris t ica ei esenţială (există î n d o i e l i d i n

„serviciu", de o r i g i n e şi t radi ţ ie feudală, ş i valorile d e m o c r a t i c e d o m i n a n t e . I o b a g u l or i servitorul feudal sau t rad i ţ iona l servesc „de b u n ă voie", fără r e t i c e n ţ e ; s i s temul a p a r e totuşi, deja, în plină criză la Swift, în Sfaturi pentru servitori, u n d e aceştia const i tuie (> societate în s ine, solidară, aflată la m a r g i n e a societăţii stăpânilor, societate paraz i tară şi cinică, p a r o d i c ă şi sarcastică. Iată prăbuş i rea m o r a v u r i l o r societăţii feudale a „serviciului": aceasta a junge la o ipocrizie feroce, la un soi de l u p t ă de clasă la tentă , ruş inoasă, la o e x p l o a t a r e r e c i p r o c ă scandaloasă a s tăpîni lor şi a servitorilor, la a d ă p o s t u l u n u i sistem d e valori c a r e , d i n p u n c t d e v e d e r e formal, nu s-a s c h i m b a t .

Astăzi, valori le s înt d e m o c r a t i c e ; rezu l tă o c o n t r a d i c ţ i e insolubilă la nivelul „serviciilor", a c ă r o r p r a c t i c ă este i reconci l iabi lă cu egal i ta tea formală a p e r s o a n e l o r . S i n g u r a soluţ ie : un JOC social g e n e r a l i z a t (căci f iecare, astăzi, nu n u m a i în viaţa privată, c i ş i în p r a c t i c a socială şi profes ională, este obl igat să benef ic ieze de şi să pres teze servicii - f iecare este m a i m u l t sau m a i p u ţ i n „terţ iarul" celui la l t) . Acest j o c social a l re laţ i i lor u m a n e în soc ie ta tea birocrat ică es te diferit de ipocriz ia fe roce a valeţi lor lui Swift; e un gigantic „ m o d e l d e s i m u l a r e " a l rec iproci tăţ i i a b s e n t e . N u m a i e v o r b a d e s p r e d i s imulare , c i d e s p r e s i m u l a r e funcţ iona lă . Acest m i n i m u m vital a l c o m u n i c ă r i i sociale n u este at ins d e c î t c u p r e ţ u l acestui „forcing" re la ţ ional , în c a r e f iecare este i m p l i c a t - magnif ic trompe-l'oeil c a r e t r e b u i e să pacifice re laţ ia obiectivă de osti l i tate şi de d i s t a n ţ ă pe c a r e f iecare o î n t r e ţ i n e cu toţ i ceilalţi.

L u m e a „serviciilor" î n c a r e t r ă i m astăzi este î n c ă î n b u n ă m ă s u r ă a c e e a a lui Swift. I r i t a r e a f u n c ţ i o n a r u l u i , agresivitatea b i r o c r a t u l u i s înt f o r m e a r h a i c e , de inspiraţ ie swiftiană. Astfel, servilismul coafezei, agresivitatea d e l i b e r a t ă , fără s c r u p u l e , a r e p r e z e n t a n t u l u i c o m e r c i a l - t o a t e aces tea r e p r e z i n t ă î n c ă o f o r m ă violentă, forţată, car icatura lă , a relaţ iei de serviciu. R e t o r i c ă a servilismului, în care se î n t r e v e d e , cu t o a t e aces tea - ca î n t r e stă-pîn i i şi valeţii lui Swift -, o f o r m ă a l i enată de re laţ ie personală. Felul î n c a r e f u n c ţ i o n a r u l d e l a b a n c ă , c o m i s i o n a r u l sau d o m n i şoara de la p o ş t ă îşi e x p r i m ă fie l e h a m i t e a , fie h i p e r - d e v o ţ i u n e a p e n t r u c a r e s înt plătiţ i s p u n e ceva d e s p r e u m a n i t a t e a lor, person a l i t a t e a lor, i reduct ib i l i ta tea l o r la sistem. B ă d ă r ă n i a , inso lenţa , d i s t a n ţ a afectată, î n c e t i n e a l a ca lculată sau, invers, r e s p e c t u l


c e î n c e m a i m a r i î n pr iv inţa eficacităţii e i e c o n o m i c e ) : specificul „discursului p u b l i c i t a r " este de a n e g a r a ţ i o n a l i t a t e a e c o n o m i c ă a s c h i m b u l u i c o m e r c i a l s u b auspici i le gratu i tă ţ i i . 1

Această g r a t u i t a t e a r e a specte e c o n o m i c e m i n o r e : reducer i l e , so ldur i le , c a d o u r i l e d i n p a r t e a f irmei, t o a t e m i n i g a d g e t u r i l e ofer i te cu ocazia u n e i achiziţii, t o a t e f leacuri le. Belşugul de p r i m e , d e j o c u r i , d e c o n c u r s u r i , d e s u p e r o f e r t e const i tu ie avanscena p r o m o ţ i e i , a s p e c t u l e i exterior, aşa c u m î i a p a r e g o s p o d i n e i obişn u i t e . Descr iere-robot : „ D i m i n e a ţ a , g o s p o d i n a c o n s u m a t o a r e t rage s torur i le de la ferestre le casei, casa de vis cîştigată la m a r e l e c o n c u r s Flora l ine. îşi b e a cea iu l d i n nişte s p l e n d i d e ceşti cu d e c o r p e r s a n o b ţ i n u t e d a t o r i t ă fursecur i lor Tr i scot te ( p e n t r u cinci b o n u r i de c u m p ă r ă t u r i ş i 9,90 franci) [ . . . ] . î m b r a c ă o r o c h i ţ ă [ . . . ] , o ofertă de la 3J ( 2 0 % r e d u c e r e ) p e n t r u a p leca la Pr i sunic . Nu-şi u i t ă c â r d u l Prisu, care-i p e r m i t e să facă c u m p ă r ă t u r i fără b a n i [ . . . ] . Ia tă ş i p r î n z u l ! La s u p e r m a r k e t , a j u c a t la j o c u l cu l a n t e r n a m a g i c ă B u i t o n i şi a o b ţ i n u t o r e d u c e r e de 0,40 franci p e n t r u o cut ie de p u i i m p e r i a l (5,90 f ranc i ) . P e n t r u fiul ei, c a d o u cu l tura l : t ab lou l lu i P e t e r V a n H o u g h t î m p r e u n ă c u d e t e r g e n t u l Perşii. D a t o r i t ă f lor icelelor Kellog's, şi-a p u t u t m o n t a u n a e r o p o r t d e j u c ă r i e . După-amiaza, p e n t r u d e s t i n d e r e , îşi p u n e u n disc, u n C o n c e r t B r a n d e n b u r g i c , c a r e a cos ta t 8 f ranci î m p r e u n ă cu Tr i Pack San P e l l e g r i n o . Astă-seară, n o u t a t e m a r e : televizorul c o l o r î m p r u m u t a t cu at i ta amabi l i ta te p e n t r u t re i zile de Phi l ips (la c e r e r e , fără obl igaţ ie d e c u m p ă r a r e ) e t c " . „Vînd d i n c e î n c e m a i m u l t e c a d o u r i ş i d i n c e î n c e m a i p u ţ i n d e t e r g e n t " , s u s p i n ă direct o r u l g e n e r a l a l u n e i fabrici d e d e t e r g e n t .

Acestea nu sînt dec î t aluziile, mărunţ i şur i l e de relaţii publ ice. D a r t rebuie r e m a r c a t că publ ic i tatea în î n t r e g u l e i nu este decî t e x t r a p o l a r e a gigantică a acestui „ceva în plus". Micile r e c o m p e n s e cot id iene capătă, în publicitate, d i m e n s i u n e a u n u i fapt social total. Publicitatea este „oferită", e o ofertă gratui tă şi c o n t i n u ă p e n t r u t o a t ă l u m e a . Este i m a g i n e a u l u i t o a r e a a b u n d e n ţ e i , d a r m a i ales g a r a n ţ i a r e p e t a t ă a miracolu lu i virtual al gratuităţi i . F u n c ţ i a ei socială este aşadar cea a u n u i d e p a r t a m e n t de relaţii pub l ice . Şi

1. Cf. G. Lagneau, Faire-Valoir. „Publicitatea î n s e a m n ă camuflarea u n e i logici e c o n o m i c e insuportabi le pr in n e n u m ă r a t e l e scamatorii gratuite care o n e a g ă p e n t r u a-i p e r m i t e să supravieţuiască m a i eficient".


şl im c u m p r o c e d e a z ă acestea: vizitarea uz ine lor Saint-Gobain, stagii i Ic reciclare a cadre lor în castele Ludovic XIII, z îmbet fotogenic al directorului general , o p e r e de artă în uzine, d i n a m i c ă a g rupulu i -„Sarcina u n u i om de PR este să m e n ţ i n ă o a r m o n i e a interese lor mutuale î n t r e publ ic ş i c o n d u c e r e " . La fel, publ ic i tatea s u b toate lormele ei are funcţia de a i m p l e m e n t a un ţesut social o m o g e n d i n punct de vedere ideologic sub auspiciile u n u i super-mecenat colec-I iv, ale u n e i super-feudalităti generoase, care vă oferă toate acestea „în plus", aşa c u m nobil i i organizau serbări p e n t r u popor . P r i n intermediul publicităţii, un serviciu social în sine, toate p r o d u s e l e se prez intă sub formă de servicii, toate procese le e c o n o m i c e rea le sînt regizate şi r e i n t e r p r e t a t e social ca efecte ale darulu i , ale fidelităţii per sona le şi ale relaţi i lor afective. F a p t u l că această g e n e rozitate, a s e m e n e a generozităţ i i potentaţ i lor, nu este n ic iodată decît o redistr ibuire funcţ ională a u n e i păr ţ i a profituri lor r ă m î n e Iară consecinţe . Ingeniozi tatea publicităţii este tocmai aceea de a înlocui permanent logica pieţei cu magia „Cargoului" ( a b u n d e n ţ a totală şi miraculoasă la care visează indigeni i) .

T o a t e j o c u r i l e p u b l i c i t a r e m e r g î n acest sens. R e m a r c a ţ i n u m a i c u m publ ic i ta tea se p r e t i n d e m e r e u discretă, benevolă , ştearsă, dez interesa tă . O o r ă d e emisie l a r a d i o p e n t r u u n m i n u t d e flash a s u p r a u n e i m ă r c i . P a t r u p a g i n i d e p r o z ă p o e t i c ă ş i m a r c a f i rmei, ruş inată (!?), în j o s u l pagini i . Ş i t o a t e j o c u r i l e a u t o r e f e r e n ţ i a l e , supral ic i tare de m o d e s t i e ş i p a r o d i e „ant ipubl ic i tară" . P a g i n a a lbă p e n t r u a u t o m o b i l u l Volkswagen cu n u m ă r u l 1.000.000: „Nu vi-1 p u t e m arăta, t o c m a i s-a v î n d u t " . T o a t e acestea, r e f e r i n ţ e obligatorii într-o istorie a retor ic i i publ ic i tare , d e c u r g în p r i m u l r î n d , logic, d i n neces i ta tea res imţi tă de publ ic i ta te de a-şi r ă s c u m p ă r a vina de a face p a r t e d i n t r - u n p l a n de c o n s t r i n g e r i e c o n o m i c e ş i d i n nevoia de a a l i m e n t a f icţ iunea u n u i j o c , a u n e i sărbător i , a u n e i instituţi i de car i tate, a u n u i serviciu social dez interesa t . O s t e n t a ţ i a d e z i n t e r e s u l u i este, de fapt, o funcţ ie socială a bogăţ ie i (Veblen) ş i un factor de i n t e g r a r e . La limită, va p u t e a f i scoasă d i n m î n e c ă , în faţa c o n s u m a t o r u l u i , c h i a r c a r t e a agresivităţii, antifraza. O r i c e e posibil şi or ice e b i n e venit, nu atît p e n t r u a v inde, cît p e n t r u a restitui consensul , compl ic i ta tea, conivenţa - pe scurt, ş i în acest caz, p e n t r u a p r o d u c e relaţ ie, c o e z i u n e , c o m u n i c a r e . Este sigur, d a r n u esenţ ia l faptul c ă acest c o n s e n s i n d u s d e c ă t r e


publ ic i tate p o a t e apoi să a ibă ca rezul ta t a d e z i u n e a faţă de obiecte, a n u m i t e c o m p o r t a m e n t e de c u m p ă r a r e ş i s u p u n e r e a implicită Iii imperat ivele e c o n o m i c e de c o n s u m . In or ice caz, această funcţie e c o n o m i c ă a publicităţi i este ulterioară funcţiei sale sociale glo ba le . De aceea, ea nu e n i c i o d a t ă g a r a n t a t ă . 1

Vitrina

Vitrina, t o a t e vi tr inele, care sînt, î m p r e u n ă c u publ ic i ta tea, m o l o r u l prac t ic i lor n o a s t r e u r b a n e d e c o n s u m , r e p r e z i n t ă î n acelaşi t i m p , p r i n exce lenţă , locul acestei „operaţ i i-consens", a l acestei c o m u n i c ă r i ş i a l aces tu i s c h i m b de valori p r i n c a r e o î n t r e a g ă societate se o m o g e n i z e a z ă , pr intr-o n e î n c e t a t ă a c u l t u r a r e cotid i a n ă , cu logica t ă c u t ă ş i s p e c t a c u l o a s ă a m o d e i . Acest spaţ iu specific al vitr inei, n ic i inter ior, nici exterior, nici privat, nici în î n t r e g i m e publ ic , un spaţ iu a l străzii care-şi p ă s t r e a z ă în spatele t r a n s p a r e n ţ e i g e a m u l u i s ta tutu l o p a c ş i d i s t a n ţ a mărfi i , acest spaţ iu specific este, de a s e m e n e a , l o c u l u n e i relaţi i sociale specifice. Travelling-ul vitrinelor, feeria l o r calculată c a r e r e p r e z i n t ă în acelaşi timp o f rustrare, acest vals-ezitare al s h o p p i n g - u l u i este ch iar d a n s u l tr ibal de proslăvire a m ă r f u r i l o r de d i n a i n t e a schimbulu i . O b i e c t e l e ş i p r o d u s e l e se o feră într-o reg ie glorioasă, într-o o p u l e n ţ ă sacral izantă (ca ş i în cazul publicităţi i , nu este vorba d e s p r e o p r e z e n t a r e , c i d e s p r e o p u n e r e în valoare, d u p ă c u m s p u n e G. L a g n e a u ) . Acest d a r s imbol ic pe care-1 m i m e a z ă obiectele p u s e în scenă, acest s c h i m b simbolic, tăcut, î n t r e obiectul oferit ş i privire invită în m o d clar la un s c h i m b real, e c o n o m i c , în i n t e r i o r u l m a g a z i n u l u i . D a r n u n e a p ă r a t şi, î n or ice caz, c o m u n i c a r e a stabilită la nivelul vitrinei nu este atît a c e e a d i n t r e indivizi şi obiecte, cît o c o m u n i c a r e genera l iza tă a t u t u r o r indivizilor m u t e i nu p r i n i n t e r m e d i u l c o n t e m p l ă r i i aceloraşi o b i e c t e , c i p r in descifrarea şi r e c u n o a ş t e r e a , în aceleaşi obiecte , a aceluiaşi sistem de s e m n e şi a aceluiaşi c o d ierarhic al valorilor. Această a c u l t u r a r e , acest dresaj au loc în f iecare clipă pe străzi, pe ziduri, pe cu loare le m e t r o u l u i , p e p a n o u r i l e p u b l i c i t a r e ş i p e f i rmele l u m i n o a s e . Vitr inele ritmează, astfel, p r o c e s u l social al valorii: ele r e p r e z i n t ă

1. Cf., a supra acestei p r o b l e m e , Revue Francaise de Sociologie, 1969, X, 3, articolele lui J. Marcus-Steiff şi P. K e n d e .


p e n t r u t o a t ă l u m e a u n test d e a d a p t a r e c o n t i n u ă , u n test d e proiecţ ie diri jată ş i d e i n t e g r a r e . Mari le M a g a z i n e cons t i tu ie u n soi d e vîrf a l aces tu i p r o c e s u r b a n , u n a d e v ă r a t l a b o r a t o r ş i creuzet social, u n d e „colectivitatea îşi c o n s o l i d e a z ă c o e z i u n e a , ca în t i m p u l sărbător i lor şi al spectaco le lor" .

Societatea terapeutică

Ideologia u n e i societăţi c a r e a r e t o t t impul grijă de n o i culm i n e a z ă cu ideo log ia u n e i societăţ i c a r e ne îngri jeşte ca ş i c u m am f i nişte bolnavi virtuali. T r e b u i e să f im convinşi că, într-adevăr, m a r e l e c o r p social c h i a r este bolnav, iar ce tă ţeni i c o n s u m a t o r i , foarte fragili, m e r e u la c a p ă t u l p u t e r i l o r ş i în p r a g u l dezechilibrului, p e n t r u ca profesionişti i , gazetar i i ş i c h i a r moral i ş t i i analişti să ţ ină acest discurs „ t e r a p e u t i c " .

B l e u s t e i n - B l a n c h e t : „ C o n s i d e r c ă s o n d a j e l e s î n t u n ins t rum e n t i n d i s p e n s a b i l d e m ă s u r ă , p e c a r e l u c r ă t o r i i d i n p u b l i c i t a t e ar t r e b u i să-1 uti l izeze a s e m e n e a medicului c a r e p r e s c r i e a n a l i z e şi radiograf i i " .

U n o m d e pub l ic i ta te : „Cl ientu l v ine s ă c a u t e l a n o i s i g u r a n ţ ă . Are n e v o i e să f i e liniştit, l u a t în p r i m i r e de cineva. P e n t r u el, n o i s î n t e m c î n d tatăl , c î n d m a m a , c î n d f i u l . . . " . „Meseria n o a s t r ă este a p r o p i a t ă d e a r t a m e d i c a l ă . " „ S î n t e m c a nişte vraci, d ă m sfaturi, n u i m p u n e m n i m i c . " „Meseria m e a este u n s a c e r d o ţ i u , c a a c e e a a m e d i c u l u i . "

Arhitecţ i , publicitari , urbaniş t i , des igner i , toţ i se vor nişte d e m i u r g i sau, m a i d e g r a b ă , taumaturgi ai re laţ iei sociale şi ai m e d i u l u i înconjurător . „ O a m e n i i trăiesc în u r î ţ e n i e " : U e b u i e să-i v i n d e c ă m . Psihosociologii se vor şi ei terapeuţi ai c o m u n i c ă r i i u m a n e şi sociale. Chiar ş i industr iaşi i se p r e t i n d mis ionar i ai b u n ă stării şi ai prosper i tă ţ i i g e n e r a l e . „Societatea este bolnavă": acesta este lei tmotivul t u t u r o r o a m e n i l o r de b i n e aflaţi la p u t e r e . Societa tea d e c o n s u m este u n cancer, „ t rebuie să-i dai u n s u p l i m e n t d e suflet", s p u n e d o m n u l Chaban-Delmas*. T r e b u i e s ă s p u n e m c ă

* J a c q u e s Chaban-Delmas, om politic francez, gaullist, m e m b r u al Rezistenţei , p r i m a r al oraşului B o r d e a u x (1947-1955), prim-ministru (1969-1972, p e r i o a d a în care a p a r e Societatea de consum), de trei ori p r e ş e d i n t e al Adunăr i i Naţionale (n. tr .) .


inte lectual i i , aceşti medicine men c o n t e m p o r a n i , s înt c o m p l i c i ai acestui m a r e m i t a l Societăţ i i Bolnave, c a r e r e s p i n g e analiza c o n t r a d i c ţ i i l o r rea le d i n l ă u n t r u l ei. Ei au t e n d i n ţ a de a localiza r ă u l l a u n nivel f u n d a m e n t a l , d e u n d e p e s i m i s m u l lor profetic. Profesionişti i, în g e n e r a l , t i n d m a i d e g r a b ă să î n t r e ţ i n ă mitul Societăţi i Bolnave nu atît o r g a n i c ( în acest caz, b o a l a e incurabilă) , cît funcţ ional , la nivelul s c h i m b u r i l o r şi a m e t a b o l i s m u l u i ei. De u n d e o p t i m i s m u l lor d i n a m i c : a junge, p e n t r u a o v indeca, să res tabi l im funcţionalitatea schimburi lor , să-i a c c e l e r ă m m e t a b o l ismul (adică, î n c ă o dată , să in jec tăm c o m u n i c a r e , relaţ ie, c o n t a c t , echi l ib ru u m a n , c ă l d u r ă , ef icienţă ş i z î m b e t c o n t r o l a t ) . Exact asta î n c e a r c ă ei să facă.

Ambiguitatea şi terorismul solicitudinii

T o a t ă a c e a s t ă l i t u r g h i e a so l ic i tudin i i este p r o f u n d a m b i g u ă , a m b i g u i t a t e c a r e a c o p e r ă c u e x a c t i t a t e d u b l u l sens a l verbu lu i „a sol ici ta":

1. A c c e p ţ i u n e a d i n substantivul „sol ic i tudine" : a avea grijă d e , a răsplăt i , a a l inta e tc . Acesta este sensu l mani fes t , cel m a i cur e n t . D A R U L .

2. Sensul invers, d e C E R E R E (solicitare a u n u i r ă s p u n s ) , exig e n ţ ă , rechiziţ ie, la l imită („Am fost solicitat p e n t r u . . . " ) , sens încă şi m a i ev ident în a c c e p ţ i u n e a m o d e r n ă „a solicita cifrele, a solicita faptele" . Aici, este vorba în m o d l i m p e d e d e s p r e a devia, a capta, a d e t u r n a în favoarea sa. T o c m a i inversul sol ic i tudini i .

D a r funcţia or icărui apara t , ins t i tuţ ional sau n u , d e sol ic i tudine (PR, publ ic i ta te etc.) care ne î n c o n j o a r ă ş i prol i ferează este să răsplătească, să satisfacă şi, în acelaşi timp, să s e d u c ă şi să d e t u r n e z e subtil. C o n s u m a t o r u l m e d i u este î n t o t d e a u n a obiectul acestui d u b l u d e m e r s , este solicitat în a m b e l e sensur i ale t e r m e n u l u i - ideologia D A R U L U I p e care o vehiculează „sol ici tudinea" f i ind m e r e u alibiul c o n d i ţ i o n ă r i i rea le, care este c e a a „solicitării" 1.

Această r e t o r i c ă a t a u m a t u r g i e i şi a sol ici tudini i care marc h e a z ă societatea de c o n s u m ş i de a b u n d e n ţ ă cu o tona l i ta te afect ivă specială a r e nişte funcţi i sociale prec i se :

1. In l imba g e r m a n ă Werben, ceea ce semnifică a cere m i n a cuiva, a umbla după, a peţi, a cere pr ietenia cuiva, d a r şi competiţ ie, c o n c u r e n ţ ă şi publicitate (solicitarea publici tară).


1. Reciclare afectivă a indivizilor izolaţi în societatea birocrat ică p r i n diviziunea t e h n i c ă şi socială a m u n c i i şi p r i n diviziunea tehnică şi socia lă para le lă , la fel de totală şi birocratică, a p r a c t i c i l o r d e c o n s u m .

2 . Strategie pol i t ică de i n t e g r a r e formală, c a r e v ine să d u b l e z e şi să c o m p e n s e z e eşecul inst i tuţ i i lor pol i t ice: la fel c u m sufragiul universal, r e f e r e n d u m u r i l e , instituţi i le p a r l a m e n t a r e s înt destin a t e să realizeze un c o n s e n s social p r i n p a r t i c i p a r e a formală, t o t astfel publ ic i ta tea, m o d a , relaţi i le u m a n e ş i p u b l i c e se p o t interp r e t a ca un soi de referendum perpetuu - în care c e t ă ţ e n i i consum a t o r i s înt solicitaţi în f iecare cl ipă să se p r o n u n ţ e favorabil p e n t r u u n a n u m i t c o d d e valori, sancţ ionîndu-1 î n m o d implicit . Acest s is tem informai de mobi l izare a a s e n t i m e n t u l u i este m a i sigur: nu p e r m i t e , pract ic , refuzul (e d r e p t î n s ă că ş i re ferend u m u l e lec tora l este o p u n e r e în s c e n ă d e m o c r a t i c ă a a p r o b ă r i i ) . în toate ţări le, p u t e m v e d e a astăzi p r o c e s e violente de c o n t r o l social (const r inger i represive, etatiste, pol i ţ ieneşt i) u r m a t e d e m o d a lităţi de i n t e g r a r e „part ic ipaţ ionis te" - m a i întî i s u b f o r m ă parlam e n t a r ă ş i electorală, a p o i p r i n procese le in formale de solicitare d e s p r e care vorbim. Ar f i i n t e r e s a n t să ana l izăm în acest sens oper a ţ i u n e a d e P R regizată d e Publ ic i s/Saint-Gobain î n acest m a r e e v e n i m e n t sociologic care a fost p r e l u a r e a c o m p a n i e i împotr iva lui Saint-Gobain de căt re Boussois*: mobi l izarea o p i n i e i publ ice, solicitată ca martor , convocată ca „acţ ionar ps iholog ic" în această o p e r a ţ i u n e . în r e s t r u c t u r a r e a obiectivă a î n t r e p r i n d e r i i capitaliste, p u b l i c u l s-a văzut, la a d ă p o s t u l in formăr i i „ d e m o c r a t i c e " , i n t e g r a t ca j u r i u şi, p r i n i n t e r m e d i u l grupului-s imbol a l a c ţ i o n a r i l o r Saint-G o b a i n , m a n i p u l a t c a p a r t e impl icată . Iată c u m a c ţ i u n e a publicitară, în ţe leasă în sensul cel m a i larg, p o a t e m o d e l a ş i totaliza p r o c e s e l e sociale, c u m p o a t e e a î n l o c u i î n viaţa c o t i d i a n ă , î n c e e a ce priveşte mobi l i zarea şi c o n t r o l u l polit ic, cu eficacitate sporită, s is temul e lectora l . O n o u ă s trategie pol i t ică este pe cale să a p a r ă la acest nivel, c o n t e m p o r a n ă cu evoluţia obiect ivă a „ t e h n o s t r u c tur i i " şi a p r o d u c t i v i s m u l u i m o n o p o l i s t .

* C o m p a n i a Saint-Gobain, ale căre i or igini se s i tuează în a n u l 1665, este u n u l d i n t r e p r i m i i p r o d u c ă t o r i d e sticlărie d i n l u m e . I n 1970, fuziunea c u o u z i n ă o m o l o a g ă a g e n e r a t s c a n d a l u l la care se re feră J e a n B a u d r i l l a r d (n . t r . ) .


erot ic . N-o ştiaţi? Nu-i n i m i c , v-o s p u n e m n o i ş i pe asta. P e n t r u că ne aflăm aici ca să vă î n ţ e l e g e m , acesta-i r o l u l n o s t r u . . .

Compatibilitatea sociometrică

Sociabilitatea, sau capac i ta tea de a „stabili un c o n t a c t " , de a a l i m e n t a relaţia, de a p r o m o v a s c h i m b u r i l e , de a intensif ica m e t a bol i smul social, dev ine în societatea n o a s t r ă o m a r c ă a „personalităţii". C o m p o r t a m e n t e l e de c o n s u m , de cheltuială, de m o d ă şi, pr in ele, d e c o m u n i c a r e c u ceilalţi r e p r e z i n t ă u n a d i n t r e c o m p o n e n t e l e esenţiale ale acestei „personali tăţ i" sociometr ice c o n t e m p o r a n e , aşa c u m a schiţat-o R i e s m a n în La Foule solitaire (Mulţimea solitară). î n t r e g u l sistem de gratificaţii ş i de so l ic i tudine nu este de fapt d e c î t m o d u l a r e a afectivă, ea însăşi funcţ ional izată, a u n u i sistem de relaţi i în care s ta tutu l indiv idului se s c h i m b ă total . A in t ra în c i rcui tu l c o n s u m u l u i ş i a l m o d e i nu î n s e a m n ă n u m a i a te î n c o n j u r a de ob iec te ş i de servicii d u p ă pofta inimii, ci ş i a-ţi s c h i m b a e s e n ţ a ş i d e t e r m i n ă r i l e . î n s e a m n ă a t r e c e de la un pr incipiu indiv idual f u n d a m e n t a t p e a u t o n o m i e , caracter, va loarea p r o p r i e a e u l u i l a u n p r i n c i p i u d e rec ic lare p e r p e t u ă p r i n indexare la un c o d în care va loarea indiv idului se raţ ional izează, se mult ipl ică, d e v e n i n d s c h i m b ă t o a r e : este vorba d e s p r e c o d u l „personalizării", p e care nici u n individ î n sine nu-1 p o a t e d e ţ i n e , d a r care-i traversează pe toţi în relaţ ia lor semnificată cu ceilalţi. „Pers o a n a " ca ins tanţă de d e t e r m i n a r e d i spare în favoarea personalizării. P o r n i n d d e aici, individul n u m a i este sediul u n o r valori a u t o n o m e , n u m a i r e p r e z i n t ă d e c î t n o d u l d e c o n v e r g e n ţ ă a u n o r relaţii m u l t i p l e într-un p r o c e s de interrelaţ i i instabile. „Extto-d e t e r m i n a t u l se află întrucî tva acasă p r e t u t i n d e n i şi nicăieri, capabil de o int imitate rapidă, deşi superficială, cu t o a t ă l u m e a . " (Riesman) De fapt, este p r i n s înU-un soi de grafic soc iometr ic şi redefinit p e r p e t u u p r i n poziţ ia lui pe aceste p î n z e b izare de păianjen (aceste fire care leagă A, B, C, D, E întt-o r e ţ e a de relaţii pozitive, negative, uni- sau b i la tera le) . Pe scurt, e o fiinţă sociometr ică, a căre i definiţie este de a fi la intersecţia celorlalţi.

Acesta nu este n u m a i un m o d e l „ideal" . Imanenţa celorlalţi ş i raportul imanent cu ceilalţi g u v e r n e a z ă t o a t e c o m p o r t a m e n t e l e s t a t u t a r e (dec i î n t r e g u l d o m e n i u a l c o n s u m u l u i ) c o n f o r m u n u i

3. C o n t r o l u l „polit ic" p r i n sol icitare ş i so l ic i tudine este dublat d e u n c o n t r o l m a i i n t i m c h i a r a s u p r a motivaţii lor. Aici, verbul „ a solicita" îşi c a p ă t ă d u b l u l sens ş i d i n această perspect ivă p u t e m vorbi d e s p r e c a r a c t e r u l terorist a l sol icitudinii . Să l u ă m acest minun a t e x e m p l u publ ic i tar in t i tu la t „Cînd o fată vă s p u n e că-1 adoră p e F r e u d , t r e b u i e s ă în ţe legeţ i c ă a d o r ă d e fapt b e n z i l e d e s e n a t e " : „O fată e «o m i c ă fiinţă sălbatică», p l i n ă de contradic ţ i i . Dar, dinco lo de aceste contradicţ i i , n o i , publ ici tar i i , t r e b u i e s-o înţel e g e m . T r e b u i e , în g e n e r a l v o r b i n d , să-i î n ţ e l e g e m pe cei cărora d o r i m să ne a d r e s ă m " . Deci o a m e n i i s înt incapab i l i să se înţeleagă pe ei înşişi, să ştie c i n e s înt şi ce vor, iar noi s î n t e m aici t o c m a i p e n t r u asta. N o i s î n t e m cei care şt im d e s p r e d u m n e a voastră m u l t m a i m u l t e d e c î t d u m n e a v o a s t r ă înşivă. Poziţ ie represivă, de anal is t paternal i s t . I a r finalităţile acestei „înţelegeri s u p e r i o a r e " s în t l impezi : „Să-i în ţe leg i pe o a m e n i p e n t r u a f i mai b i n e î n ţ e l e s de ei. Să ştii să le vorbeşt i p e n t r u ca ei să te în ţe leagă b i n e . Să ştii să te faci p l ă c u t ca să-i interesezi . Pe scurt, să ştii c u m să l e vinzi un p r o d u s - p r o d u s u l d u m n e a v o a s t r ă . Ia tă ce n u m i m n o i « c o m u n i c a r e » " . I n g e n i o z i t a t e comerc ia lă? N u n u m a i . Această fată n-are dreptul să-i placă Freud, se înşală, iar n o i îi v o m i m p u n e , p e n t r u b i n e l e ei, t o c m a i c e e a ce-i p l a c e e i în secret . Ia tă c u m a p a r e aici inchiziţ ia socială, r e p r e s i u n e a ps ihologică . Publicitatea, î n î n t r e g u l ei, n u dezvăluie t o a t e aceste at î t d e d i rect . C u t o a t e acestea, e a p u n e m e r e u î n p r a c t i c ă aceleaşi m e c a n i s m e d e c o n t r o l cari tabi l şi represiv.

Aşa s t a u l u c r u r i l e ş i cu T . W A , „ c o m p a n i a c a r e vă î n ţ e l e g e " . Ia tă c u m : „Noi n u s u p o r t ă m i d e e a d e a v ă şti c o m p l e t s i n g u r î n c a m e r a d u m n e a v o a s t r ă d e h o t e l , a p ă s î n d f renet ic b u t o a n e l e te levizorului [ . . . ] . V o m face t o t u l p e n t r u a vă p e r m i t e să fiţi însoţ i t d e n e p r e ţ u i t a d u m n e a v o a s t r ă j u m ă t a t e î n u r m ă t o a r e a că lă tor ie d e afaceri [ . . . ] . Tarif specia l p e n t r u famil ie e tc . î m p r e u n ă c u n e p r e ţ u i t a d u m n e a v o a s t r ă j u m ă t a t e , veţi avea m ă c a r p e cineva c a r e să vă s c h i m b e c a n a l e l e te lev izorului . . . Asta î n s e a m n ă d r a g o s t e a . . . " . Nici v o r b ă să fiţi s ingur, n-aveţi d r e p t u l la singur ă t a t e : „Noi n u s u p o r t ă m " . D a c ă n u ştiţi c e î n s e a m n ă s ă fiţi fericiţi, e i b i n e , o să vă î n v ă ţ ă m n o i . P e n t r u că ş t im m a i b i n e d e c î t d u m n e a v o a s t r ă . C h i a r ş i felul în c a r e t r e b u i e să faceţi dragoste : „ j u m ă t a t e a " d u m n e a v o a s t r ă este u n „al d o i l e a c a n a l "


p r o c e s d e interre la ţ i i n e l i m i t a t e î n c a r e n u există, l a d r e p l v o r b i n d , Subiect individual izat în „ l ibertatea" lui, nici „Alţii" în sensul sar t r ian al cuvîntului , ci o „ambianţă" g e n e r a l i z a t ă în care t e r m e n i i relativi nu c a p ă t ă sens d e c î t p r i n m o b i l i t a t e a lor diferenţ ia lă . Este aceeaşi t e n d i n ţ ă pe c a r e o p u t e m observa la nivelul o b i e c t e l o r - e l e m e n t e ş i a l m a n i p u l ă r i i lor c o m b i n a t o r i i în inter i o a r e l e m o d e r n e . N u este vorba, î n acest n o u t ip d e i n t e g r a r e , d e „ c o n f o r m i s m " sau de „ n o n c o n f o r m i s m " (cu t o a t e că lexicul jurnalistic î n t r e b u i n ţ e a z ă c o n s t a n t aceşti t e r m e n i , e i se referă la soc ie ta tea b u r g h e z ă t r a d i ţ i o n a l ă ) , c i de socialitate o p t i m a l ă , de compatibilitate maximală cu ceilalţi, cu situaţiile, cu diverse profesiuni (recic lare, pol iva lenţă) , de m o b i l i t a t e la t o a t e niveluri le . A fi universal „mobil", fiabil şi polivalent, aceasta este „cul tura" în e r a ing iner ie i u m a n e (human engineering). La fel ca molecu le le , care se const i tu ie p o r n i n d de la valenţele m u l t i p l e ale a n u m i t o r a t o m i sau se p o t desface p e n t r u a se r e o r g a n i z a altfel o r i p e n t r u a se cons t i tu i în m o l e c u l e m a i m a r i ş i m a i c o m p l e x e . . . Această c a p a c i t a t e de a d a p t a r e c o i n c i d e cu o mobi l i ta te socială diferită de a s c e n s i u n e a parveni tu lu i sau a self-made man-uhii „ t radi ţ ional" . L e g ă t u r i l e nu se desfac d u p ă o t ra iec tor ie individuală, nu-ţi croieşt i u n d r u m , r u p î n d u - t e d e clasa t a socială, n u arzi e t a p e l e : t r e b u i e să fii mobil cu toată lumea, să s t răbaţ i g r a d e l e u n e i ierarhi i ale cărei s e m n e s e dis t r ibuie î n m o d r iguros .

N u s e p u n e , d e altfel, p r o b l e m a s ă n u fii m o b i l : m o b i l i t a t e a este un breve t de mora l i ta te . Există a ş a d a r o c o n s t r î n g e r e p e r m a n e n t ă de „mobilizare". Iar aceas tă compat ib i l i ta te de f iecare clipă este î n t o t d e a u n a şi o contabilitate - individul def ini t p r i n s u m a relaţ i i lor lui, a va lenţe lor lui, p o a t e f i m e r e u contabi l izat ca a t a r e : dev ine o u n i t a t e de calcul ş i i n t r ă s i n g u r în t r-un p l a n soc iometr ic (sau pol i t ic) .

Probare şi aprobare ( „ W e r b u n g u n d B e w â h r u n g ")

In aceas tă r e ţ e a de relaţii anx ioase d i n care va loarea absolută a d i spărut , u n d e n u m a i există d e c î t compat ib i l i ta te funcţ ională, n u m a i e vorba de a „se i m p u n e " , de a „dovedi" ( p r o b a r e , Bewăhrung), ci de a c ă u t a c o n t a c t u l şi a p r o b a r e a celorlalţ i, de a le solicita j u d e cata şi a f ini tatea pozitivă. Această mist ică a a p r o b ă r i i în locuieş te ,


treptat, mistica probăr i i . Obiectivul de î m p l i n i r e t r a n s c e n d e n t a l individului t radi ţ ional face loc u n o r procese de solicitare rec iprocă (în sensul definit m a i sus: Werbung). Fiecare „solicită" şi m a n i p u lează, fiecare e solicitat şi m a n i p u l a t .

Acesta este f u n d a m e n t u l n o i i morale, în care valori le individual is te sau ideologice se r e t r a g d i n faţa u n u i soi de relativitate general izată, de recept iv i tate ş i a d e z i u n e , de c o m u n i c a r e anxioasă - t r e b u i e ca alţii să vă „vorbească" ( în sens d u b l u , intranzitiv: ca ei să vi se adreseze, şi tranzitiv: ca ei să e x p r i m e şi să vă s p u n ă c ine s înteţ i d u m n e a v o a s t r ă ) , să vă iubească, să vă î n c o n j o a r e . Am văzut c u m f u n c ţ i o n e a z ă o r c h e s t r a r e a acestei activităţi în publici tatea c a r e nu î n c e a r c ă a t î t să vă i n f o r m e z e (şi n ic i măcar , la u r m a u r m e i , să vă î n ş e l e ) , ci să vă „vorbească". „Este lipsit de i m p o r t a n ţ ă , s p u n e Riesman, s ă ştiţi d a c ă J o h n n y s e d is t rează m a i b i n e c u u n c a m i o n d e c î t făcînd castele d e nisip; d i n c o n t r ă , este esenţial să ştiţi d a c ă se j o a c ă - or ice - în b u n ă î n ţ e l e g e r e cu Bill." A j u n g e m l a p u n c t u l î n care g r u p u l este i n t e r e s a t m a i p u ţ i n d e c e e a c e p r o d u c e cît d e relaţi i le u m a n e d i n s înul lui. C e e a c e treb u i e el să facă în m o d esenţ ia l p o a t e fi, întrucîtva, să producă relaţie şi să o c o n s u m e pe m ă s u r ă ce o p r o d u c e . La l imită, acest p r o c e s este suficient p e n t r u def in i rea g r u p u l u i în afara o r i c ă r u i obiectiv exter ior. C o n c e p t u l d e „ a m b i a n ţ ă " r e z u m ă t o a t e aces tea des tu l d e b i n e : „ a m b i a n ţ a " este s u m a difuză de relaţii p r o d u s e ş i consum a t e d e că t re g r u p — c o n ş t i e n t i z a r e a p r e z e n ţ e i g r u p u l u i . D a c ă această a m b i a n ţ ă nu există, o p u t e m p r o g r a m a ş i p r o d u c e industrial. Acesta este cazul cel m a i frecvent.

I n a c c e p ţ i u n e a lui cea m a i largă, care d e p ă ş e ş t e c u m u l t î n t r e b u i n ţ a r e a c o m u n ă , acest c o n c e p t d e a m b i a n ţ ă este caracter is t ic societăţii de c o n s u m , c a r e se p o a t e defini astfel:

1. Valori le de „obiectiv" şi de t r a n s c e n d e n ţ ă (valori f inale şi ideo log ice) c e d e a z ă locul va lor i lor d e a m b i a n ţ ă ( re la ţ iona le , i m a n e n t e , fără obiect iv), care s e e p u i z e a z ă î n m o m e n t u l re laţ ie i (s înt „ c o n s u m a t e " ) .

2 . Socie ta tea de c o n s u m este în acelaşi t i m p o societate de p r o d u c ţ i e a b u n u r i l o r ŞI de producţie accelerată a relaţiilor. Acest u l t i m aspect este, de fapt, caracterist ic. Această p r o d u c e r e de relaţii, a r t izanală î n c ă la nivelul intersubiect iv sau a l g r u p u r i l o r p r i m a r e , t inde totuşi să se al inieze t r e p t a t la m o d u l de p r o d u c e r e a

2 2 2 / Societatea de consum

b u n u r i l o r m a t e r i a l e , s ă u r m e z e , adică, m o d e l u l indus t r ia l gene ralizat. C o n f o r m aceleiaşi logici, acest t ip de p r o d u c ţ i e devine obiectu l , d a c ă n u ch iar m o n o p o l u l u n o r î n t r e p r i n d e r i s p e r i alizate (private sau n a ţ i o n a l e ) , r a ţ i u n e a l o r socială ş i comercialii, C o n s e c i n ţ e l e acestei evoluţii s înt î n c ă g r e u de prevăzut : e g reu sa a d m i ţ i că p o ţ i p r o d u c e re laţ ie ( u m a n ă , socială, pol i t ică) aşa cuiii p r o d u c i o b i e c t e ş i că, d i n m o m e n t u l în care aceasta se î n t â m p i n relaţ ia p o a t e f i un o b i e c t de c o n s u m ca t o a t e celelal te. Insă acesla este adevărul , deşi n u n e aflăm astăzi d e c î t l a î n c e p u t u l u n u i p r o ces î n d e l u n g a t . 1

Cultul sincerităţii - toleranţa funcţională

P e n t r u a p u t e a fi p r o d u s ă şi c o n s u m a t ă , relaţ ia - ca şi b u n u r i l e m a t e r i a l e , ca şi forţa de m u n c ă şi în aceeaşi logică - t r e b u i e să fie „eliberată", „ e m a n c i p a t ă " . Trebuie , deci , să se s c u t u r e de toate convenţi i le şi ritualurile sociale t rad i ţ iona le . Acesta este sfîrşitul pol i teţ i i ş i al e t ichete i , i n c o m p a t i b i l e cu re laţ ia funcţ ională genera l izată . C h i a r d a c ă e t i c h e t a d i spare , re laţ ia n u devine n e a p ă r a t s p o n t a n ă . Ea c a d e s u b inf luenţa p r o d u c ţ i e i industr ia le ş i a m o d e i . T o c m a i p e n t r u că r e p r e z i n t ă c o n t r a r i u l spontanei tă ţ i i , î i v a r e c u p e r a toate s e m n e l e , d u p ă c u m subliniază R i e s m a n î n descr ie rea pe care o face „cultului sincerităţii". Mistică para le lă cu cea a „călduri i " şi a „solicitudinii" d e s p r e care am vorbit m a i sus, p r e c u m şi a t u t u r o r s e m n e l o r sau r i turi le obligatorii a le comunicări i absente.

.Aceas tă obses ie a s inceri tăţ i i nu face d e c î t să a m i n t e a s c ă un fapt trist, ş i a n u m e cît de p u ţ i n se p o t î n c r e d e o a m e n i i în e i înşişi ş i în ceilalţi, în viaţa c o t i d i a n ă . "

1. De pildă: „într-adevăr, ne s p u n e un specialist în p r o m o v a r e a vînzărilor, dacă p r o g r a m u l lui Giscard d 'Estaing ar fi fost prezenta t populaţ ie i d u p ă ce ar fi fost aranjat de o agenţie de publicitate, d u p ă m e t o d e l e care au reuşit atît de bine în afacerea Saint-Gobain, francezii i-ar fi acordat adez iunea pe care i-au refuzat-o". Tot el adaugă: „Dacă te gîndeşti la eforturile pe care t rebuie să le faci p e n t r u a cîştiga favorurile publicului, p u n î n d la bătaie toate mijloacele audiovizuale m o d e r n e , c înd lansezi o n o u ă marcă de săpun de toaletă, te ş i miri de m e t o d e l e învechite folosite de guvern atunci c înd vrea să «vîndă» maselor de francezi un p r o g r a m e c o n o m i c ş i f inanciar care implică miliarde de franci".


De fapt, cea care b î n t u i e toată această p r i e t e n i e de contact , acest p e r m a n e n t „în d i rect c u . . . " , acest j o c şi această forţare a dialogului cu or ice p r e ţ este f a n t o m a sincerităţii p i e r d u t e . Relaţia autent ică este p ie rdută , trăiască s inceritatea! Există p o a t e , de a s e m e n e a (dintr-un p u n c t d e v e d e r e mai „sociologic"), î n spatele acestei obsesii a „loialităţii p re ţur i lor " , a fair-play-ului sportiv, sentim e n t a l şi polit ic, a „simplităţii «celor mar i»" , a confes iuni lor „pe viu" ale idol i lor de c i n e m a sau de a iurea, d i n c o l o de flash-urile sau de teleobiectivele focalizate pe viaţa c o t i d i a n ă a familiilor pr inciare - există, probabi l , în această c e r e r e f renet ică ( p r e c u m a c e e a d e m a t e r i a l e î n construcţ i i le m o d e r n e ) d e s incer i tate t e a m a i m e n să, reacţ ia g e n e r a l ă a claselor a c u l t u r a t e faţă de c u l t u r a şi r i turi le t radi ţ ionale, or icare ar f i ele, care au servit î n t o t d e a u n a la marcarea d i s tanţe i sociale. O obsesie imensă, care traversează î n t r e a g a cu l tură de m a s ă - expres ie de clasă a declasaţi lor culturi i : frica de a fi păcăliţi, înşelaţi şi m a n i p u l a ţ i de s e m n e , aşa c u m s-a î n t i m p l a t v reme de secole - sau, m a i m u l t , frica or i refuzul faţă de c u l t u r a savantă şi c e r e m o n i a l ă , refulată la a d ă p o s t u l m i t u l u i u n e i cu l tur i a „natura lu lu i " şi a c o m u n i c ă r i i i n s t a n t a n e e .

în o r i c e caz, în aceas tă c u l t u r ă i n d u s t r i a l ă a s inceri tăţ i i , n u m a i semnele s incer i tăţ i i c o n t i n u ă să fie c o n s u m a t e . I a r aceas ta nu se m a i o p u n e c i n i s m u l u i sau ipocr iz ie i , ca în reg i s t ru l f i in ţe i ş i a p a r e n ţ e i . î n c î m p u l re laţ ie i f u n c ţ i o n a l e , c i n i s m u l ş i s i n c e r i t a t e a alternează fără a se c o n t r a z i c e , în aceeaş i m a n i p u l a r e a s e m n e l o r . Desigur, s c h e m a m o r a l ă ( s incer i ta te = b ine/ar t i f ic ia l i ta te = r ă u ) este î n c ă valabilă, fără să m a i c o n o t e z e î n s ă calităţi rea le , c i n u m a i d i f e r e n ţ a d i n t r e semnele s incer i tăţ i i şi semnele artificialităţii.

P r o b l e m a „ t o l e r a n ţ e i " ( l iberalism, re laxare , „permissive societf etc.) se p u n e în acelaşi fel. F a p t u l că astăzi vechi d u ş m a n i de m o a r t e îşi vorbesc, că ideologi i le cele m a i învrăjbite „dialoghează", că un fel de c o e x i s t e n ţ ă p a ş n i c ă se insta lează la t o a t e niveluri le, că moravur i l e devin m a i flexibile, n i m i c d i n t o a t e acestea n u î n s e a m n ă u n p r o g r e s „ u m a n i s t " î n relaţi i le u m a n e , o m a i m a r e î n ţ e l e g e r e a p r o b l e m e l o r ş i a l te a s e m e n e a . î n s e a m n ă , p u r ş i s implu, că ideologi i le, opini i le , virtuţi le ş i viciile n e m a i f i i n d d e c î t u n m a t e r i a l d e s c h i m b ş i d e c o n s u m , t o a t e cont rad ic ţ i i l e s e rezolvă î n j o c u l s e m n e l o r . T o l e r a n ţ a î n acest c o n t e x t n u m a i e nici o t r ă s ă t u r ă ps ihologică, nici o v i r tute : este o modalitate a sistemului


însuşi. Ea s e a m ă n ă cu e last ic i tatea, c o m p a t i b i l i t a t e a to ta lă a t e r m e n i l o r m o d e i : fustele l u n g i ş i m i n i se „ t o l e r e a z ă " foarlc b i n e ( d e altfel, e le n ic i n u î n s e a m n ă n i m i c m a i m u l t d e c î t rap o r t u l r e s p e c t i v ) .

T o l e r a n ţ a c o n o t e a z ă m o r a l re la t iv i ta tea g e n e r a l i z a t ă a fune-ţ i i lor-semne, a o b i e c t e l o r - s e m n e , a f i i n ţ e l o r - s e m n e , a relaţiilor^ s e m n e , a i d e i l o r - s e m n e . D e fapt, n e g ă s i m d i n c o l o d e opozi ţ ia f a n a t i s m / t o l e r a n ţ ă , l a fel c u m s î n t e m d i n c o l o d e opozi ţ ia t r u c a j / s i n c e r i t a t e . T o l e r a n ţ a „ m o r a l ă " n u es te m a i m a r e c a înai n t e . S-a s c h i m b a t n u m a i s i s t e m u l , a m t r e c u t l a compat ib i l i t a t e a f u n c ţ i o n a l ă .

Anomia în societatea de abundenţă

Violenta

Societatea de c o n s u m este, în acelaşi t imp, o societate de solicit u d i n e şi o societate de r e p r e s i u n e , o societate pacificată şi o societate a violenţei. Am văzut c u m cot id ianul „pacificat" se hrăneş te î n c o n t i n u u cu violenţă c o n s u m a t ă , cu violenţă „aluzivă": fapte diverse, c r ime, revoluţii, a m e n i n ţ a r e a a t o m i c ă sau bacteriologică: î n t r e a g a subs tanţă apoca l ip t ică a mass m e d i a . Am văzut că afinitatea violenţei cu obsesia securităţii şi a bunăstăr i i nu este accidentală : violenţa „spectaculară" şi pacificarea vieţii cot id iene s înt o m o g e n e î n t r e ele p e n t r u că a m b e l e s înt la fel de abstracte ş i a m b e l e trăiesc d i n m i t u r i ş i s e m n e . Am p u t e a s p u n e că violenţii, î n zilele n o a s t r e , este i n o c u l a t ă î n viaţa c o t i d i a n ă î n d o z e h o m e o pat ice - un vaccin împotr iva fatalităţii - p e n t r u a c o n j u r a spectrul fragilităţii reale a acestei vieţi paşn ice . Nu spectru l rarităţi i este cel care b î n t u i e civilizaţia d e a b u n d e n ţ ă , ci acela al FRAGILITĂŢII. Iar acesta, m u l t m a i a m e n i n ţ ă t o r p e n t r u c ă priveşte c h i a r echil ibrul sUnctur i lor individuale ş i colective, acest s p e c t r u pe care t rebuie să-1 c o n j u r ă m cu or ice p r e ţ este evitat p r i n i n t e r m e d i u l violenţei c o n s u m a t e , c o n d i ţ i o n a t e , o m o g e n i z a t e . Această v io lenţă nu e per iculoasă : s îngele p r e z e n t a t p e p r i m a p a g i n ă n u c o m p r o m i t e o r d i n e a socială ş i m o r a l ă m a i m u l t dec î t o face sexul ( în ciuda şantajului cenzori lor, care vor să se convingă şi să ne convingă de


această falsă a m e n i n ţ a r e ) . Ei stau m ă r t u r i e d o a r p e n t r u precaritatea acestui echi l ibru, p e n t r u contradicţ i i le d i n s înul lui.

Adevăra ta p r o b l e m ă a v io lenţe i t r e b u i e p u s ă în altă p a r t e . Este p r o b l e m a violenţei reale, incontro lab i le , secretate de be l şug ş i de securi tate o d a t ă atins un a n u m i t p r a g . Nu violenţa integrată, c o n s u m a t ă î m p r e u n ă c u restul o b i e c t e l o r d e c o n s u m t r e b u i e s ă n e p r e o c u p e , ci v iolenţa i n c o n t r o l a b i l ă pe care b u n ă s t a r e a o secretă în c h i a r î m p l i n i r e a ei. Această v io lenţă se caracter izează (la fel ca ş i c o n s u m u l , aşa c u m l-am definit, ş i nu în a c c e p ţ i u n e a lui superficială) p r i n faptul că este lipsită de scop şi de obiect1. V io lenţa eruptivă, insezisabilă, a b a n d e l o r de t iner i d i n S t o c k h o l m , a tulb u r ă r i l o r d i n M o n t r e a l , a c r i m e l o r d i n Los Angeles ne a p a r e ca o manifes tare inedi tă , de n e î n ţ e l e s , c o n t r a r ă , se p a r e , p r o g r e s u l u i social ş i a b u n d e n ţ e i , p e n t r u că avem i d e e a t r a d i ţ i o n a l ă a pract ici i bunăstăr i i ca activitate raţională. P e n t r u că avem iluzia morală a finalităţii c o n ş t i e n t e a t u t u r o r lucruri lor, a raţ ional i tăţ i i fundam e n t a l e a a leger i lor indiv iduale şi colective ( î n t r e g u l sistem de valori este î n t e m e i a t pe această idee : există în c o n s u m a t o r un instinct absolut care-1 p o a r t ă , în m o d esenţial, căt re scopur i le lui preferenţ ia le - m i t moral al c o n s u m u l u i care m o ş t e n e ş t e în întregime m i t u l idealist a l o m u l u i p u r t a t în m o d f i resc s p r e F r u m o s ş i B ine) , această violenţă n e a p a r e inomabi lă , absurdă, diabolică. O r p o a t e că, p u r ş i s implu, există ceva care depăşeş te cu m u l t obiectivele conş t iente de satisfacere ş i de b u n ă s t a r e p r i n care această societate se justifică (în propr i i i e i o c h i ) , p r i n care ea se re înscr ie p o a t e î n n o r m e l e raţionalităţ i i c o n ş t i e n t e . î n acest sens, această violenţă neexpl ica tă t r e b u i e să ne facă să r e a n a l i z ă m t o a t e ideile noas t re d e s p r e a b u n d e n ţ ă : a b u n d e n ţ a ş i v iolenţa m e r g mînă-n mînă, ele t febuie să f ie, aşadar, anal izate î m p r e u n ă .

P r o b l e m a m a i g e n e r a l ă în care se înscrie cea a violenţei „fără obiect", sporadică î n c ă î n u n e l e ţări, d a r virtual e n d e m i c ă î n toate ţările dezvoltate sau supradezvol tate, este a c e e a a contradicţiilor

fundamentale ale abundenţei (şi nu n u m a i a dispari tăţ i lor lor sociologice). Este p r o b l e m a f o r m e l o r m u l t i p l e de A N O M I E ( p e n t r u a r e l u a t e r m e n u l lui D u r k h e i m ) sau d e A N O M A L I E , d u p ă c u m n e

1. Tînjirii fără obiect („objectless craving") îi c o r e s p u n d e furia fără obiect („objectless raving").


care se realizează Uansformarea, şi să te t e m i de r e c r u d e s c e n ţ a rezistenţelor la belşug. Nu Uebuie dec î t să a d m i ţ i p e n t r u o clipă ipoteza c o n f o r m căreia a b u n d e n ţ a însăşi nu este dec î t (sau este şi) u n sistem d e cons t r înger i d e u n t ip n o u p e n t r u a î n ţ e l e g e i m e d i a t că acestei n o i consUîngeri sociale (mai m u l t sau m a i p u ţ i n inconştiente) nu-i p o a t e r ă s p u n d e d e c î t u n n o u t i p d e revendicare e l ibera toare : în cazul nos t ru , refuzul u n e i „societăţi de c o n s u m " , sub f o r m a lui v iolentă şi erostrat ică (dis t rugere „oarbă" a b u n u r i lor m a t e r i a l e şi c u l t u r a l e ) sau n o n v i o l e n ţ ă şi evazionistă (refuzul investiţiei în p r o d u c ţ i e ş i c o n s u m ) . D a c ă a b u n d e n ţ a ar f i l iber ta te , aceas tă v io lenţă a r f i d e n e c o n c e p u t . D a c ă a b u n d e n ţ a (creşterea) este o c o n s t r î n g e r e , a t u n c i această v io lenţă se în ţelege de la s ine, se i m p u n e în mod logic. C o n s t r î n g e r i l e pe c a r e ea le c o n t e s t ă s înt n e f o r m u l a t e , i n c o n ş t i e n t e , ilizibile, p e n t r u că ş i ea este sălbatică, fără obiect , in formală : s înt aceleaşi c o n s t r î n g e r i ale „libertăţi i", a le accesulu i c o n t r o l a t la fericire, a le eticii to ta l i tare a a b u n d e n ţ e i .

Această i n t e r p r e t a r e sociologică lasă loc - iar eu c r e d c h i a r că se ar t iculează la un nivel foarte p r o f u n d - u n e i i n t e r p r e t ă r i psihanali t ice a aces tor f e n o m e n e a p a r e n t a b e r a n t e ale societăţ i lor „bogate" . Moralişti i d e s p r e c a r e am vorbit, care se vor, de asemen e a psihologi, vorbesc cu toţii d e s p r e vinovăţie. Ei î n ţ e l e g întotd e a u n a p r i n aceasta o vină reziduală, m o ş t e n i t ă d i n v remur i le p u r i t a n e ş i care nu p o a t e , în logica lor, dec î t să f ie pe cale de resorbţ ie . „ N u s î n t e m pregăt i ţ i p e n t r u fericire." „Prejudecăţi le care ne fac atîta rău . " Insă e cît se p o a t e de l i m p e d e că această vinovăţie (să a c c e p t ă m t e r m e n u l ) se a d î n c e ş t e pe m ă s u r a creşteri i a b u n d e n ţ e i . Un gigantic p r o c e s de a c u m u l a r e primit ivă a angoasei, a vinovăţiei, a refuzului funcţ ionează para le l cu p r o c e s u l de e x p a n s i u n e ş i de satisfacere, iar acest c o n t e n c i o s este cel care a l i m e n t e a z ă subvers iunea v iolentă, impulsivă, acting oul -urile ucigaşe împotr iva o r d i n i i înseşi a fericirii. Nu t r e c u t u l , t radi ţ ia sau v r e u n alt s t igmat a l p ă c a t u l u i o r i g i n a r î i fac, aşadar, pe o a m e n i i fragili în faţa fericirii să se d e z b i n e în c h i a r s înul a b u n d e n ţ e i ş i să-şi r id ice glasul împotr iva ei. C h i a r d a c ă această m o ş t e n i r e ne apasă î n c ă , nu aici e esenţia lul . Vinovăţia, „disconfortul" , i n c o m -patibi l i tăţ i le p r o f u n d e se găsesc în i n i m a s i s temului actual, p r o d u s e de el de-a l u n g u l evoluţiei lui logice.

r e f e r i m la r a ţ i o n a l i t a t e a ins t i tu ţ i i lo r s a u la e v i d e n ţ a t ră i tă I n o r m a l i t ă ţ i i , f o r m e c a r e m e r g d e l a distructivitate (v iolenţă, d e l i n c v e n t ă ) la depresivitatea c o n t a g i o a s ă ( o b o s e a l ă , s i n u c i d e r i , n e v r o z e ) , t r e c î n d p r i n c o m p o r t a m e n t e l e colect ive d e evaz iune ( d r o g u r i , m i ş c a r e a h i p p i e , n o n v i o l e n ţ ă ) . T o a t e a c e s t e a s p e c t e c a r a c t e r i s t i c e a le „affluent society" s a u a le „permissive society" p u n , f iecare î n felul lui, p r o b l e m a u n u i d e z e c h i l i b r u f u n d a m e n t a l .

„ N u e u ş o r să te a d a p t e z i a b u n d e n ţ e i " , s p u n G a l b r a i t h ş i „Strategii d o r i n ţ e i " . „Ideile n o a s t r e s înt î n r ă d ă c i n a t e în sărăcie, în inega l i ta te ş i în p e r i c o l e l e e c o n o m i c e ale t r e c u t u l u i " (sau în secolele de m o r a l ă p u r i t a n ă c î n d o m u l şi-a p i e r d u t o b i ş n u i n ţ a fericirii) . Această dif icultate de a exista î n c o n j u r a t de a b u n d e n ţ ă ar d e m o n s t r a ea s ingură, la nevoie, că pre t insu l „firesc" a l d o r i n ţ e i de b u n ă s t a r e nu e chiar atît de f i resc - în caz contrar , indivizilor nu le-ar f i at î t de g r e u să se obişnuiască cu ea, s-ar a r u n c a în be lşug cu t o a t ă i n i m a . F a p t u l acesta ar t r e b u i să ne facă să p r e s i m ţ i m că există în c o n s u m ceva cu t o t u l diferit, p o a t e ch iar c o n t r a r - ceva în v e d e r e a căru ia o a m e n i i să f ie educaţ i , dresaţ i ş i domest ic i ţ i - ; de fapt, un n o u sistem de c o n s t r î n g e r i m o r a l e ş i ps ihologice care n-are n i m i c de-a face cu d o m n i a libertăţii . Lexicul neo-filozofilor d o r i n ţ e i este semnificativ d i n acest p u n c t de v e d e r e . Nu e vorba d e c î t de a-i învăţa pe o a m e n i să fie fericiţi, să se consacre fericirii, să-şi amenajezem i n t e r i o r u l lor reflexele fericirii. A b u n d e n ţ a nu este a ş a d a r u n paradis , saltul p e d e a s u p r a m o r a l e i î n imora l i ta tea m u l t visată a be l şugulu i este o n o u ă s i tuaţie obiectivă, g u v e r n a t ă d e o n o u ă m o r a l ă . Obiect iv v o r b i n d , n u e v o r b a d e s p r e u n p r o gres, ci p u r şi s implu de altceva.

A m b i g u i t a t e a a b u n d e n ţ e i c o n s t ă în faptul că ea este trăită î n t o t d e a u n a în acelaşi t i m p ca m i t eufor ic (al rezolvării tensiun i l o r d i n t r e conflicte, a l fericirii d i n c o l o de istorie ş i de m o r a l ă ) ş i îndurată ca p r o c e s de a d a p t a r e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n forţată l a u n n o u t i p d e c o m p o r t a m e n t e , d e c o n s t r î n g e r i colective ş i d e n o r m e . „Revoluţia A b u n d e n ţ e i " n u i n a u g u r e a z ă societatea ideală, ci, p u r ş i s implu, face t r e c e r e a că t re un alt t ip de societate .

Moral işt i i n o ş t r i a r vrea s ă r e d u c ă aceas tă p r o b l e m ă c a r e ţ i n e d e soc ie ta te l a u n a d e „ m e n t a l i t a t e " . P e n t r u ei, e senţ ia lu l s e află aici, a b u n d e n ţ a reală, la fel, a j u n g e să t reci de la m e n t a l i t a t e a de p e n u r i e la m e n t a l i t a t e a a b u n d e n ţ e i . Ş i să d e p l î n g i di f icul tatea cu


1. Pe de o par te , ea încearcă să resoarbă această angoasă pr in proli ferarea instanţelor de solicitudine: roluri , funcţii, n e n u m ă r a t e servicii colective - peste tot se injectează anestezice, z îmbete, deculpabil izare, lubrifiant psihologic (ca d e t e r g e n t u l d i n produse le de spălat) . Nişte enzime devoratoare de angoasă. Se v înd şi ttanchi-lizante, ca lmante, h a l u c i n o g e n e , terapii de toate soiurile. Sarcină fără ieşire, în care societatea de abundenţă, producătoare de satisfacţii fără sfirşit, îşi epuizează resursele, producînd antidotul la angoasa născută din această satisfacţie. Un b u g e t tot m a i gras este dest inat refacerii celor d e p e n d e n ţ i de a b u n d e n ţ ă de pe u r m a satisfacţiei lor anxioase. P u t e m să-1 asimilăm deficitului e c o n o m i c (imposibil de contabilizat, de altfel) d a t o r a t n o x e l o r creşterii (po luare , învechire accelerată, promiscuitate, rari tate a b u n u r i l o r n a t u r a l e ) , d a r cuant u m u l lui depăşeşte cu m u l t acest deficit.

2. Societatea p o a t e î n c e r c a - o şi face în m o d s istematic - să r e c u p e r e z e această a n g o a s ă ca mij loc de a r e l a n s a c o n s u m u l sau să r e c u p e r e z e această vinovăţie ş i această v io lenţă ca mar fă , ca b u n u r i c o n s u m a b i l e sau c a s e m n c u l t u r a l distinctiv. A p a r e a t u n c i un lux in te lec tua l a l vinovăţiei, caracterist ic a n u m i t o r g r u p u r i , o „valoare de schimb-vinovăţie". Sau, m a i mul t , „disconfortu l civilizaţiei" este d a t s p r e c o n s u m î m p r e u n ă c u t o t res tul , resocializat ca h r a n ă cu l tura lă ş i o b i e c t de d e l e c t a r e colectivă, c e e a ce nu face altceva d e c î t să r e c h e m e , m a i p r o f u n d încă, a n g o a s a , căci acest m e t a c o n s u m cul tura l echivalează cu o n o u ă c e n z u r ă ş i p r o c e s u l se reia. O r i c e s-ar î n t î m p l ă , v io lenţa şi vinovăţia s înt aici m e d i a -tizate p r i n modele cu l tura le ş i se î n t o r c la v io lenţa c o n s u m a t ă de care v o r b e a m l a î n c e p u t .

Aceste d o u ă m e c a n i s m e de r e g l a r e s înt foar te active, fără a reuşi totuşi să d e z a m o r s e z e p r o c e s u l critic de reveni re , de convers iune subversivă a a b u n d e n ţ e i în violenţă. N-are nici un rost, de altfel, să g l o s ă m pe m a r g i n e a subiectului ş i să d e p l î n g e m , aşa c u m fac toţi criticii, această „fatalitate" a violenţei, „angrena ju l " , profilaxia m o r a l ă ş i socială posibi lă sau, d impotr ivă , i n d u l g e n ţ a paternal i s tă . („Trebuie ca tinerii să se defuleze şi ei cumva".) U n i i vor r e g r e t a v r e m e a c î n d „violenţa avea u n sens", b ă t r î n a ş i b u n a v iolenţă războinică, patr iot ică, pas ională, r a ţ i o n a l ă l a u r m a u r m e i - v io lenţa s a n c ţ i o n a t ă de un obiect iv sau de o cauză, v io lenţa ideolog ică sau, m a i m u l t , a c e e a indiv idua lă a revol ta tu lu i , care

F o r ţ a t ă să se a d a p t e z e P R I N C I P I U L U I N E V O I I , P R I N C I P I U L U I u r i i ,1 T A Ţ I I ( p r i n c i p i u a l real i tăţ i i e c o n o m i c e ) , core lăr i i , adică, înioi d e a u n a d e p l i n e ş i pozitive d i n t r e u n p r o d u s o a r e c a r e (obicei, b u n de c o n s u m , serviciu) ş i o satisfacţie, p r i n i n d e x a r e a u n u i a la cealaltă, c o n s t r î n s ă la aceas tă f inal i tate c o n c e r t a t ă , uni la tera lă ş l î n t o t d e a u n a pozitivă, întreaga negativitate a dorinţei - celălall v e r s a n t a l AMBIVALENŢEI ( e c o n o m i ş t i i ş i ps iholog i i t răiesc d i n e c h i v a l e n ţ ă ş i r a ţ i o n a l i t a t e : ei p o s t u l e a z ă că t o t u l se î m p l i n e ş t e în o r i e n t a r e a pozitivă a s u b i e c t u l u i că t re o b i e c t u l l ipsă. D a c ă nevoia este satisfăcută, t o t u l s-a rezolvat. Ei u i tă că nu există „nevoie satisfăcută", a d i c ă ceva î n c h e i a t , u n d e să nu existe d e c î t pozi-tivitate; nu există d e c î t d o r i n ţ ă , iar d o r i n ţ a este a m b i v a l e n ţ ă ) - , t o a t ă aceas tă p o s t u l a r e inversă este lăsată deoparte, cenzurată de satisfacţia însăşi (care nu î n s e a m n ă p l ă c e r e : p l ă c e r e a este şi ca a m b i v a l e n ţ ă ) şi, n e m a i r e u ş i n d să se învestească, se cristalizează î n t r - u n e n o r m p o t e n ţ i a l d e a n g o a s ă .

Astfel p u t e m l ă m u r i această p r o b l e m ă f u n d a m e n t a l ă a violenţei în societatea de a b u n d e n ţ ă (şi, indirect , t o a t e s i m p t o m e l e dc a n o m a l i e , depres ive sau evazioniste). Această violenţă, radical diferită de cea pe care o g e n e r e a z ă sărăcia, p e n u r i a , exploatarea, este e m e r g e n ţ a în act a negativităţii d o r i n ţ e i , omisă, ocultată, c e n z u r a t ă de pozitivitatea tota lă a nevoii. M o d u l advers al ambivalenţei izbucneşte în chiar s înul echivalenţei n ă t î n g i a o m u l u i cu m e d i u l î n c o n j u r ă t o r î n satisfacţie. î m p o t r i v a i m p e r a t i v u l u i productivi tăţ i i-consumativi tăţ i i iese la supra fa ţă distructivitalea ( p u l s i u n e a d e m o a r t e ) p e n U u care n u p o t exista s t ructur i birocrat ice d e î n t î m p i n a r e , p e n t r u c ă acestea a r i n t r a într-un proces de satisfacere planificată, d e c i într-un sistem de instituţii pozitive. 1

V o m v e d e a totuşi că, aşa c u m există m o d e l e de c o n s u m , societatea sugerează sau construieş te „ m o d e l e de v iolenţă" p r i n care c a u t ă să d r e n e z e , să c o n t r o l e z e şi să mediat izeze aceste forţe iruptive.

într-adevăr, p e n t r u a î m p i e d i c a p o t e n ţ i a l u l de a n g o a s ă a c u m u lat în u r m a rupturii logice ambivalenţe a dorinţei şi, deci , d i n pierderea funcţiei simbolice să se ttansforme în această v io lenţă a n o m i c ă şi i n c o n t r o l a b i l ă , societatea a c ţ i o n e a z ă p e d o u ă niveluri :

1. Astfel, ideea foarte logică (americană) a u n u i motel p e n t r u sinucigaşi sau, la un preţ piperat, a u n u i „serviciu de sinucidere", asigurat ca orice altă prestaţie socială (nerambursată de asigurările sociale!) vă asigură condiţii de moar te mai b u n e şi se însărcinează să vă sinucidă fără efort, cu zîmbetul pe buze.


î n c ă m a i ţ i n e a estet i smul indiv idual ş i p u t e a să f ie cons idera tă p a r t e a a r te lor f r u m o a s e . Cu toţi i vor î n c e r c a să r e d u c ă această n o u ă v io lenţă la m o d e l e a n t e r i o a r e ş i să o t ra teze a p o i cu o medi-caţ ie c o r e s p u n z ă t o a r e . D a r t r e b u i e să o b s e r v ă m c u m această violenţă , care nu m a i e c h i a r istorică, nu m a i e sacră, r i tua lă sau ideologică, fără să f ie, însă, un act pur, de o s ingular i ta te individ u a l ă , t r e b u i e să o b s e r v ă m c u m această v io lenţă este legată s t ruc tura l d e a b u n d e n ţ ă . D e a c e e a este ireversibilă, î n t o t d e a u n a i m i n e n t ă ş i at î t de fasc inantă p e n t r u toţi, or ic î t de f recvente i-ar f i manifes tăr i le : p e n t r u c ă îşi a r e o r i g i n e a c h i a r î n p r o c e s u l d e c r e ş t e r e ş i de satisfacere mult ip l icată, în c a r e f iecare este de-acum impl icat . D i n c î n d î n c î n d , î n mij locul universu lu i n o s t r u închis , a lcătu i t d i n v io lenţă ş i d i n linişte c o n s u m a t ă , această n o u ă v io lenţă îşi a s u m ă d i n n o u , p e n t r u p u ţ i n t i m p , în ochii tuturor, o p a r t e d i n funcţia e i s imbol ică p i e r d u t ă , î n a i n t e de a se auto-resorb i înt r-un o b i e c t d e c o n s u m .

Serge L e n t z (despre The Chase): „Ult imele s c e n e a le fi lmului sînt de o a s e m e n e a sălbăticie încît , p e n t r u p r i m a o a r ă în viaţă, am ieşit d e l a u n f i l m c u mîini le t r e m u r î n d . î n sălile d i n N e w York u n d e f i lmul ru lează a c u m , aceleaşi s c e n e p r o v o a c ă reacţi i nemaivăzute . C î n d M a r l o n B r a n d o se a r u n c ă a s u p r a u n u i b ă r b a t p e n t r u a-1 lua la băta ie , spectator i i î n n e b u n i ţ i , isterici, se r idică u r l î n d : «KM him! KM him! Omoară-1!»".

Iulie 1966: R i c h a r d Speck i n t r ă într-un d o r m i t o r de inf i rmiere d i n C h i c a g o Sud. P u n e căluşuri ş i imobil izează o p t fete în vîrsta de aprox imat iv douăzec i de an i . Apoi, l e e x e c u t ă pe r î n d cu lovituri d e cuţ i t sau p r i n s t rangulare .

August 1966: Ch. J . W h i t m a n , s t u d e n t la a r h i t e c t u r ă de la Universita tea Austin, Texas, se instalează cu o d u z i n ă de puşt i în vîrful u n e i clădiri îna l te de o sută de m e t r i care d o m i n ă c a m p u s u l universităţii şi î n c e p e să tragă: 13 m o r ţ i , 31 de răniţ i .

A m s t e r d a m , iunie 1966: P e n t r u p r i m a o a r ă d u p ă război, o luptă de o violenţă nemaiîntâlnită s-a desfăşurat v r e m e de mai m u l t e zile chiar în centru l oraşului. Clădirea ziarului Telegraafa fost luată cu


asalt. C a m i o a n e arse. Vitr ine sparte, p a n o u r i smulse. Mii de manifestanţi dezlănţuiţ i . P a g u b e d e m i l i o a n e d e gu ldeni . U n m o r t , zeci de răniţ i . Revolta „provocatori lor" .

M o n t r e a l , o c t o m b r i e 1969: grave d e z o r d i n i au izbucni t mar ţ i , în u r m a u n e i greve a poliţiştilor ş i a pompier i lor . D o u ă sute de şoferi d e taxi vandal izează sediul u n e i c o m p a n i i d e t r a n s p o r t . î m p u ş cături : d o i m o r ţ i . D u p ă acest atac, o m i e de t iner i s-au î n d r e p t a t spre c e n t r u l oraşului, s p ă r g î n d vitrine, j e f u i n d m a g a z i n e . Zece spargeri de b a n c ă , 19 agres iuni a r m a t e , trei explozii teror is te, o m u l ţ i m e de spargeri . în faţa a m p l o r i i acestor e v e n i m e n t e , guvern u l a p u s a r m a t a în s tare de a ler tă şi a rechiz i ţ ionat pol i ţ ia printr-o o r d o n a n ţ ă d e u r g e n ţ ă . . .

C r i m a d i n vila Polanski: cinci p e r s o a n e mai m u l t sau m a i p u ţ i n celebre asasinate într-o vilă de pe colinele Los Angeles-ului, d int re care u n a este soţia lui Polanski, regizorul u n o r filme sado-fantastice. U c i d e r e a u n u i idol, e x e m p l a r ă p e n t r u că materializează pr intr-un fel de i ronie fanatică, în chiar detaliile cr imei ş i în p u n e r e a ei în scenă, a n u m i t e trăsături ale filmelor care asiguraseră succesul şi gloria victimelor. In teresantă , p e n t r u că i lustrează p a r a d o x u l acestei v iolenţe: în acelaşi t imp sălbatică (iraţională, fără obiectiv evident) ş i r i tuală (mula tă pe m o d e l e l e spectaculare i m p u s e de mass m e d i a - în acest caz, f i lmele lui Polanski) . Crimă, ca şi cea de la universitatea Austin, ne-pasională, lipsită de m o b i l u r i materiale, ne-interesată, în afara criteriilor j u r i d i c e şi de responsabil i tate tradiţională. C r i m e n e p r e m e d i t a t e şi totuşi „gîndite" dinainte (halucinant , p î n ă la mimet i sm) de către modelele mediatice, reflectindu-se pe aceeaşi cale în aăing-out-mi sau în c r ime similare (cf., de asemen e a , s inucider i le p r i n foc). C e e a ce le def ineşte este c o n o t a ţ i a lor spectaculoasă d e fapt divers, ele f i i n d c o n c e p u t e d e l a b u n î n c e p u t ca scenari i de f i lme sau de repor ta je , ş i tentativa lor d i s p e r a t ă de a forţa l imitele v iolenţei p e n t r u a deveni „ i recuperabi le" , p e n t r u a t ransgresa şi a sparge această o r d i n e m e d i a t i c ă cu care s înt complice p r i n ch iar v e h e m e n ţ a lor asocială.


Subcultura nonviolenţei

Sol idare (deşi o p u s e î n m o d formal) c u aceste f e n o m e n e d e violenţă d e u n t i p n o u s înt f e n o m e n e l e m o d e r n e d e n o n v i o l e n ţ ă . De la LSD la mişcarea flower-power, de la ps ihede l i sm la hippies, d e l a z e n l a m u z i c a p o p , t o a t e a u î n c o m u n refuzul socializării p r in s t a n d i n g ş i p r i n p r i n c i p i u l r a n d a m e n t u l u i , re fuzul în t reg i i l i turghi i c o n t e m p o r a n e a a b u n d e n ţ e i , a reuş i te i sociale şi a g a d g e t u l u i . Fie că este v io lent sau n o n v i o l e n t , este v o r b a tot d e s p r e refuzul activismului societăţi i de creş tere , a l m a r ş u l u i forţat s p r e b u n ă s t a r e c a n o u ă o r d i n e represivă. î n acest sens, v io lenţa ş i n o n v i o l e n ţ ă j o a c ă , p r e c u m t o a t e f e n o m e n e l e a n o m i c e , ro lu l de revelator. Beatnici i ş i rocker i i , pe de o p a r t e , hipioţ i i , pe de alta dezvăluie faptul că t răsătur i le acestei societăţ i c a r e se vrea - şi se d o v e d e ş t e - h iperact ivă şi pacif icată sînt, c o n t r a r aşteptărilor, pasivitatea şi violenţa. U n i i p r e i a u această v io lenţă l a t e n t ă a societăţi i p e n t r u a o î n d r e p t a î m p o t r i v a ei, a d u c î n d - o la p a r o xism. Ceilalţi î m p i n g pasivitatea secretă, o r c h e s t r a t ă ( în spatele faţadei de supra-activitate) a acestei societăţi c ă t r e o p r a c t i c ă de d e z a n g a j a r e ş i asocialitate totală, d e t e r m i n î n d - o să se n e g e pe s ine în p r o p r i a e i logică.

Să lăsăm d e o p a r t e t e m a t i c a eristică, budistă, lamaistă a Iubirii, a Trezirii, a Paradisului pe p ă m î n t , rugăc iuni le h i n d u s e şi toler a n ţ a totală - î n t r e b a r e a ar f i u r m ă t o a r e a : hipioţ i i şi c o m u n i t a t e a lor const i tuie o al ternativă rea lă la procese le de creş tere şi de c o n s u m ? Nu sînt e i m a i d e g r a b ă i m a g i n e a inversă ş i c o m p l e m e n t a r ă ? Sînt ei o „antisocietate" poUivită p e n t r u a d i s t ruge p î n ă la u r m ă î n t r e a g a o r d i n e socială sau d o a r o e x c r e s c e n ţ ă d e c a d e n t ă a acesteia d i n u r m ă - or i chiar, p u r ş i s implu, u n u l d i n t r e multiplele avataruri ale sectelor epifanice care d i n t o t d e a u n a s-au a r u n c a t în afara lumi i p e n U u a forţa paradisu l pe p ă m î n t ? C h i a r şi aici, n-ar t r e b u i să c o n s i d e r ă m subvers iune a u n e i o r d i n i c e e a ce nu este d e c î t o m e t a m o r f o z ă a ei.

„Vrem să avem timp p e n t r u a trăi şi a iubi. Florile, bărbi le, p ă r u l lung, d r o g u l , toate astea s înt s e c u n d a r e . . . A fi «hip» î n s e a m n ă î n a i n t e d e t o a t e s ă fii u n p r i e t e n a l o m u l u i . U n o m c a r e î n c e a r c ă să a r u n c e a s u p r a lumii o a l tă privire, care r e n u n ţ ă la ierarhi i : un n o n v i o l e n t r e s p e c t u o s ş i î n d r ă g o s t i t de viaţă. Cineva care a r e


valori adevăra te , criteri i adevăra te , care p u n e l iber ta tea î n a i n t e a autor i tă ţ i i , c r e a ţ i a î n a i n t e a p r o d u c ţ i e i , c o o p e r a r e a î n a i n t e a c o m p e t i ţ i e i [ . . . ] . U n o m p u r ş i s i m p l u s impat ic ş i deschis , care evită să facă r ă u celorlalţi : acesta e esenţ ia lul . " „De regulă , a face c e e a ce crezi că e b i n e , o r i c î n d şi o r i u n d e , fără să te in tereseze d a c ă eşti a p r o b a t sau d e z a p r o b a t , cu s ingura c o n d i ţ i e e x p r e s ă ca c e e a c e faci s ă n u afecteze p e n i m e n i . . . "

Hip ioţ i i a u p r o v o c a t i m e d i a t e n t u z i a s m u l lumi i o c c i d e n t a l e . Pas ionată de societăţi le pr imit ive, societatea de c o n s u m le-a recup e r a t i m e d i a t în folclorul ei, ca o f loră b izară ş i inofensivă. Nu r e p r e z i n t ă hipioţ i i , d i n p u n c t d e v e d e r e sociologic, u n p r o d u s d e lux a l societăţ i lor b o g a t e ? Nu s înt ei, cu sp i r i tua l i ta tea lor o r i e n -tal izantă, c u p s i h e d e l i s m u l lor co lorat , n iş te m a r g i n a l i c a r e n u fac altceva d e c î t să e x a c e r b e z e a n u m i t e t răsă tur i a le societăţi i în c a r e trăiesc?

Ei sînt sau r ă m î n condi ţ ionaţ i de m e c a n i s m e l e f u n d a m e n t a l e ale acestei societăţi. Asocialitatea lor este c o m u n i t a r ă , tribală. P u t e m evoca, în ceea ce-i priveşte, „tribalismul" lui M c L u h a n , această resurecţie la scară p lanetară, sub s e m n u l mass m e d i a , a lumii orale, tactile, muzicale, a lumii comunicăr i i , l u m e a cul tur i lor arhaice, d ina intea erei vizuale şi tipografice a Cărţii. Ei propovăduiesc abolirea c o n c u r e n ţ e i , a s istemului de a p ă r a r e şi a funcţiilor eului; nu fac, p r i n asta, decît să t r a d u c ă în t e r m e n i mai m u l t sau mai puţ in i mistici ceea ce Riesman descria deja ca „other-directedness", evoluţie obiectivă a u n e i s tructuri personale a caracterului (organizată în j u r u l eului ş i al supraeului) către o „ambianţă" de g rup, u n d e totul vine de la ceilalţi ş i difuzează către ceilalţi. Stilul de t r a n s p a r e n ţ ă afectivă c a n d i d ă al h ipioţ i lor evocă imperat ivul sincerităţii, al deschideri i , al „căldurii" care este acela al peer-groupulm. Cît d e s p r e r e g r e s i u n e a ş i infanti l i smul care d a u f a r m e c u l serafic ş i t r i u m f ă t o r a l c o m u n i t ă ţ i l o r h i p p i e , este inut i l să m a i a m i n t i m că aces tea nu fac d e c î t să r e p e r c u t e z e , exalfindu-le, i responsabil itatea ş i infanti l i smul în c a r e societatea m o d e r n ă îşi î n c h i d e indivizii. Pe scurt, „ U m a n u l " , v înat de societatea product iv is tă ş i de obsesia s tandingului , îşi sărbătoreş te în c o m u n i t ă ţ i l e de h ip ioţ i resurecţia sentimentală, în care persistă, în spate le a p a r e n t e i a n o -mii p e r f e c t e , t o a t e t răsătur i le s t r u c t u r a l e d o m i n a n t e ale societăţii m o d a l e .


ş i e n e r g e t i c ă . Nu vine d i n efortul fizic. Se vorbeşte, desigur, în m o d s p o n t a n d e „risipă nervoasă", d e „depres ie" ş i d e convers ie ps ihosomat ică . Acest t i p d e expl icaţ ie face p a r t e a c u m d i n c u l t u r a de m a s ă şi se află, de altfel, pe p r i m a p a g i n ă a z iare lor (şi în centrul t u t u r o r c o n g r e s e l o r ) . Fiecare se p o a t e b a r i c a d a aici ca la adăpostu l u n e i n o i ev idenţe, cu p l ă c e r e a p o s a c ă de a f i t racasat de p r o p r i i i nervi . Desigur, această o b o s e a l ă semnifică cel p u ţ i n u n l u c r u ( î n d e p l i n e ş t e aceeaşi funcţ ie de reve lator ca v io lenţa ş i n o n v i o l e n ţ a ) : această societate c a r e s e p r e t i n d e î n p r o g r e s c o n t i n u u c ă t r e abol i rea efortului , că t re rezolvarea tens iuni lor, către o m a i m a r e u ş u r i n ţ ă ş i u n m a i m a r e a u t o m a t i s m este, d e fapt, o societate a stressului, a tens iuni i , a doping-ului , u n d e bilanţu l g e n e r a l a l satisfacţiilor acuză un deficit d i n ce în ce m a i m a r e , u n d e echi l ibrul indiv idual ş i colectiv este t o t m a i c o m p r o mis pe m ă s u r ă ce condi ţ i i le t e h n i c e ale realizării lui se mult ip l ică .

Eroii c o n s u m u l u i sînt obosiţi- Diverse i n t e r p r e t ă r i p o t fi avansate pe p l a n psihosociologic. în loc de a egaliza şansele şi de a a t e n u a compet i ţ i a socială (economică, s ta tutară) , p rocesu l de consum face c o n c u r e n ţ a , sub toate formele ei, m a i violentă, mai acută. O d a t ă cu c o n s u m u l , ne aflăm în sfîrşit într-o societate de concur e n ţ ă generalizată, totalitară, care acţ ionează la toate nivelurile, e c o n o m i c , al cunoaşter i i , al d o r i n ţ e i , al corpului , al s e m n e l o r şi al pulsiunilor, lucrur i produse de-acum ca valoare de s c h i m b într-un n e î n c e t a t p roces de di ferenţ iere ş i supradi ferenţ iere .

P u t e m a d m i t e d e a s e m e n e a , î m p r e u n ă c u C h o m b a r t d e Lauwe, că, în loc să î m p a c e , d u p ă c u m p r e t i n d e , „aspiraţiile, nevoi le ş i satisfacţiile", această societate c r e e a z ă d is tors iuni t o t m a i m a r i , atît în cazul indivizilor, ca şi în cel al categor i i lor sociale care l u p t ă cu imperat ivu l c o n c u r e n ţ e i ş i a l mobi l i tăţ i i t o t m a i m a r i şi, s imul tan, cu imperat ivul , de a c u m p u t e r n i c inter ior izat , a l maximizării plăceri lor. Aflat în b ă t a i a a t î t o r c o n s t r i n g e r i adverse, individul cedează . Dis tor s iunea socială a inegal i tăţ i lor se a d a u g ă distorsiunii i n t e r n e d i n t r e nevoi ş i aspiraţii, p e n t r u a face d i n această societate u n a t o t m a i disparată, dez integra tă , î n s tare d e „disconfort" . O b o s e a l a (sau „astenia") va f i astfel i n t e r p r e t a t ă ca r ă s p u n s - s u b f o r m a u n u i refuz pasiv - pe c a r e o m u l m o d e r n î l dă aces tor condi ţ i i de exis tenţă. D a r t r e b u i e să o b s e r v ă m că acest „refuz pasiv" î n s e a m n ă , de fapt, o violenţă latentă şi, astfel, el nu

R i e s m a n , v o r b i n d d e s p r e t i n e r e t u l a m e r i c a n , a m i n t e ş t e d e u n stil „Kwakiutl" ş i de u n u l „ P u e b l o " , refer indu-se la m o d e l e l e cultura le def ini te de M a r g a r e t Mead*. Kwakiutl cons t i tu ie o comun i t a t e v iolentă, agonist ică, compet i t ivă, bogată , c a r e pract ică un c o n s u m d e z l ă n ţ u i t în c a d r u l potlatch-ului. P u e b l o este o populaţ i i 1

bl îndă, b inevo i toare , t r ă i n d ş i m u l ţ u m i n d u - s e cu p u ţ i n . Astfel, societatea n o a s t r ă actua lă se p o a t e defini p r i n opozi ţ ia formalii d i n t r e o c u l t u r ă d o m i n a n t ă , a c e e a a c o n s u m u l u i dez lănţu i t , ritual şi conformis t , c u l t u r ă v io lentă şi c o n c u r e n t i a l ă (potlatch-ul Kwakiut l ) , şi o s u b c u l t u r ă re laxată, eufor ică şi defetistă, a hipioţilor-P u e b l o . D a r t o a t e acestea ne î n d r i t u i e s c să c r e d e m că, aşa c u m violenţa se r e s o a r b e în „ m o d e l e de violenţă", c o n t r a d i c ţ i a se re zolvă în acest caz p r i n c o e x i s t e n ţ a funcţ ională . E x t r e m a adeziuni i ş i e x t r e m a refuzului se înt î lnesc, ca în b a n d a lui Moebius , printr-o s implă răsuci re . Iar cele d o u ă m o d e l e se dezvoltă în arii concentrice în j u r u l aceleiaşi axe a o r d i n i i sociale. J o h n Stuar t Mill a definit cu cruz ime această compl ic i ta te : „în zilele n o a s t r e , simplul fapt al n o n c o n f o r m i s m u l u i ca e x e m p l u , s implul refuz de a Ic a p l e c a în faţa u z a n ţ e l o r const i tu ie un serviciu în s ine" .

Oboseala

Există d e - a c u m o p r o b l e m ă m o n d i a l ă a oboselii, aşa d u p ă c u m există o p r o b l e m ă m o n d i a l ă a foamete i . în m o d p a r a d o x a l , ele se exc lud u n a p e cealaltă: o b o s e a l a e n d e m i c ă , i n c o n t r o l a b i l ă este, î m p r e u n ă c u v iolenţa i n c o n t r o l a b i l ă d e s p r e care a m vorbit, apanajul societăţ i lor b o g a t e ş i rezultă, î n t r e altele, d i n depăş i rea foamete i şi a p e n u r i e i e n d e m i c e , m a r e a p r o b l e m ă a societăţi lor p r e i n d u s t r i a l e . Oboseala, ca s i n d r o m colectiv al societăţ i lor post-industr ia le , i n t r ă astfel în c î m p u l a n o m a l i i l o r p r o f u n d e , a l „dis-funcţ i i lor " b u n ă s t ă r i i . „ N o u l mal du siechf t r e b u i e anal iza t î m p r e u n ă cu celelalte f e n o m e n e a n o m i c e a c ă r o r r e c r u d e s c e n ţ ă ne m a r c h e a z ă e p o c a , deşi to tu l ar t r e b u i să c o n t r i b u i e la rezolvarea lor.

Aşa c u m n o u a v io lenţă este „fără obiect" , această o b o s e a l ă este, ş i ea, „fără cauză" . Ea n-are n i m i c de-a face cu o b o s e a l a m u s c u l a r ă

* Margare t M e a d (1901-1978), a n t r o p o l o g a m e r i c a n care a s tudiat comunităţile arhaice (n. tr.).


este dec î t u n r ă s p u n s posibil p r i n t r e altele c a r e p o t l u a forma violenţei deschise. Şi aici t r e b u i e să r e v e n i m la pr inc ip iu l de am hi valenţă. Oboseala, depres ia , nevroza, se p o t o r i c î n d converti în v iolenţă deschisă ş i r e c i p r o c . O b o s e a l a c e t ă ţ e a n u l u i societăţii posl-industr ia le n u este d e p a r t e d e greva la tentă, d e fr înarea, d e „slowing doum"-ul m u n c i t o r i l o r d i n u z i n e sau de „plictiseala" şcolară. T o a t e acestea s înt f o r m e de rez i s tenţă pasivă, „ î n c a r n a t e " , în sensul în care s p u n e m „ u n g h i e î n c a r n a t ă " , care se dezvoltă în c a r n e , căt re interior.

De fapt, toţi t e r m e n i i viziunii s p o n t a n e t tebuie inversaţi: oboseala nu este o pasivitate o p u s ă supra-activităţii sociale exter ioare - d impoUivă, este singura formă de activitate care p o a t e fi cont ta-p u s ă î n a n u m i t e c o n d i ţ i i c o n s t r î n g e r i i d e pasivitate g e n e r a l ă a r a p o r t u r i l o r sociale a c t u a l e . Elevul obos i t este cel c a r e s u p o r t ă , pasiv, d i scursul p r o f e s o r u l u i . M u n c i t o r u l , b i r o c r a t u l obos i t sînt cei c ă r o r a l i s-a l u a t t o a t ă r e s p o n s a b i l i t a t e a m u n c i i . „ I n d i f e r e n ţ a " pol i t ică, această c a t a t o n i e a c e t ă ţ e a n u l u i m o d e r n , este a c e e a a indiv idulu i c ă r u i a î i s c a p ă t o a t e decizii le, c a r e n u m a i r ă m î n e c u altceva d e c î t cu d e r i z i u n e a sufragiului universal . Este adevăra t că o b o s e a l a aceasta t rece p r i n m o n o t o n i a fizică ş i ps ihică a m u n c i i pe b a n d ă r u l a n t ă ş i a b i r o u l u i , p r i n catalepsia m u s c u l a r ă , vasculară, fiziologică a statului, i m p u s , în p i c i o a r e sau pe scaun, a ges tur i lor s te reot ipe , a iner ţ ie i şi a î n t r e b u i n ţ ă r i i def icitare a c o r p u l u i î n societatea n o a s t r ă . D a r n u această o b o s e a l ă este esenţială; d e aceea, obosea la „patologică" n u s e v a p u t e a v i n d e c a p r i n s p o r t ş i exerciţ i i m u s c u l a r e , aşa c u m p r o p u n specialiştii naivi (şi nici p r i n t r a n c h i l i z a n t e sau s t i m u l e n t i ) . Căci o b o s e a l a este o contestare l a t e n t ă care se î n t o a r c e a s u p r a sieşi ş i se „ î n c a r n e a z ă " în p r o p r i u l e i t r u p , p e n t r u că, î n a n u m i t e condi ţ i i , este s inguru l l u c r u d e care s e p o a t e agă ţa individul m o d e r n . L a fel c u m negr i i c a r e se revoltă în oraşe le a m e r i c a n e î n c e p p r i n a-şi i n c e n d i a p r o pr i i le c a r t i e r e . Adevărata pasivitate rezidă în conformismul binevoitor faţă de sistem al c a d r u l u i „ d i n a m i c " , cu pr iv i rea a g e r ă şi u m e r i largi, p e r f e c t a d a p t a t u n e i activităţi c u foc c o n t i n u u . O b o s e a l a este o activitate, o revol tă l a t e n t ă , e n d e m i c ă , n e c o ş t i e n t ă de s ine. Astfel, funcţ ia ei d e v i n e clară: „slowingdowri'-vl s u b t o a t e f o r m e l e lui este (ca şi nevroza) s i n g u r a cale de a evita a d e v ă r a t u l şi to ta lu l „break down". T o c m a i p e n t r u că e o activitate l a t e n t ă , se p o a t e


convert i b rusc în revoltă deschisă, aşa c u m a d e m o n s t r a t - o foarte b i n e l u n a mai*. Molips i rea s p o n t a n ă , totală, „mirosul d e praf d e p u ş c ă " a l mişcării d i n m a i nu p o a t e f i înţe les în lipsa acestei ipoteze: c e e a ce e r a c o n s i d e r a t d r e p t o a t o n i e , o l e h a m i t e , o pasivitate general izată era, de fapt, un p o t e n ţ i a l de forţe active în ch iar r e s e m n a r e a lor, în o b o s e a l a lor, în refluxul lor, în i m e d i a t a lor disponibi l i tate, cu alte cuvinte. N-a fost nici un miracol . I a r refluxul care a u r m a t e v e n i m e n t e l o r d i n m a i nu este nici e l o „invers iune" inexpl icabi lă a procesulu i , ci conversia u n e i f o r m e de revoltă deschisă întt-o m o d a l i t a t e d e c o n t e s t a r e l a t e n t ă ( t e r m e n u l „contestare" , de altfel, n-ar t r e b u i să a ibă d e c î t acest u l t im înţeles: e l d e s e m n e a z ă mul t ip le le f o r m e de refuz r u p t e m o m e n t a n de o p r a c t i c ă a schimbăr i i r a d i c a l e ) .

Acestea f i ind spuse, t r e b u i e , p e n t r u a găsi sensu l obosel i i , d i n colo de in terpre tăr i le ps ihosociologice, să reaşezăm obosea la în s t r u c t u r a g e n e r a l ă a stări lor depresive. I n s o m n i i , m i g r e n e , cefalee, o b e z i t a t e p a t o l o g i c ă sau a n o r e x i e , a t o n i e sau h iperact iv i ta te compuls ivă : f o r m a l difer i te sau o p u s e , aces te s i m p t o m e se p o t , de fapt, schimba, se p o t î n l o c u i u n u l pe celălalt - „ c o n v e r s i u n e a " s o m a t i c ă f i i n d m e r e u însoţ i tă , de f in i tă c h i a r d e „convert ibi l i tatea" v ir tuală a t u t u r o r s i m p t o m e l o r . D a r - ş i acest p u n c t este esenţial - această logică a depres ie i (şi a n u m e faptul că, n e m a i -f i ind legate de leziuni o r g a n i c e sau de disfuncţii rea le , s i m p t o m e l e „ h o i n ă r e s c " ) c o r e s p u n d e înseşi logicii c o n s u m u l u i ( n e m a i f i i n d legate de funcţ ia obiect ivă a obiecte lor , nevoi le şi satisfacţiile se succed, t r imi t u n e l e l a cele la l te, î n l o c u i n d u - s e u n e l e c u cele la l te în funcţ ie de o insatisfacţie f u n d a m e n t a l ă ) . Acelaşi c a r a c t e r insesizabil, ne l imi ta t , aceeaş i convert ib i l i ta te s i s temat ică r e g l e a z ă fluxul nevoi lor ş i „f luiditatea" s i m p t o a m e l o r depres ive . V o m r e v e n i aici a s u p r a p r i n c i p i u l u i ambiva lenţe i , a b o r d a t de ja î n l e g ă t u r ă cu violenţa, p e n t r u a r e z u m a i m p l i c a r e a totală, structura lă , a s i s temului de c o n s u m şi a celui de a b r e a c ţ i e / s o m a t i z a r e (oboseala neffind d e c î t un aspect a l aces tu ia) . T o a t e p r o c e s e l e d e r u l a t e î n societăţile n o a s t r e m e r g î n sensul u n e i deconst rucţ i i , al u n e i disocieri a ambiva lenţe i dor inţe i . Totalizată în p l ă c e r e şi în funcţ ia s imbolică, aceas ta se desface, d u p ă aceeaş i logică, în a m b e l e sensur i : pozit iv i tatea d o r i n ţ e i t r e c e în l a n ţ u l de nevoi ş i

* Este vorba, desigur, de l u n a mai a anulu i 1968 (n. tr .) .


satisfacţii u n d e se rezolvă c o n f o r m u n e i finalităţi diri jate, iar negat iv i ta tea d o r i n ţ e i t r e c e î n s o m a t i z a r e a i n c o n t r o l a b i l ă sau î n acting out-vl v io lenţei . Astfel se clarifică u n i t a t e a p r o f u n d ă a î n t r e g u l u i p r o c e s : nici o altă i p o t e z ă n u p o a t e d a s e a m ă d e mult ipl ic i ta tea f e n o m e n e l o r d i s p a r a t e ( a b u n d e n ţ ă , v iolenţă, eufor ie , d e p r e s i e ) c a r e caracter izează î m p r e u n ă „societatea d e c o n s u m " ş i pe care le s i m ţ i m legate în m o d necesar , însă a c ă r o r logică r ă m î n e inexpl icab i lă î n perspect iva u n e i a n t r o p o l o g i i clasice.

Ar t r e b u i să d u c e m m a i d e p a r t e - dar, d i n lipsă de spaţ iu, ne v o m o p r i aici - anal iza:

1 . A c o n s u m u l u i ca p r o c e s g lobal de „convers iune" , a d i c ă de transfer „s imbolic" a l u n e i lipse în t r-un l a n ţ î n t r e g de semnifi-canţi-obiecte învestite succesiv ca o b i e c t e par ţ ia le .

2 . G e n e r a l i z a r e a teor ie i o b i e c t u l u i parţ ia l la p r o c e s e l e de somat izare - este vorba şi aici d e s p r e t ransfer s imbolic şi învestire - pe baza u n e i teor i i a c o r p u l u i şi a s t a t u t u l u i lui de o b i e c t în sistem u l m o d e r n i t ă ţ i i . Am văzut că această teor ie a c o r p u l u i este esenţ ia lă p e n t r u o teor ie a c o n s u m u l u i - c o r p u l fi ind un r e z u m a t a l t u t u r o r a c e s t o r p r o c e s e a m b i v a l e n ţ e : învestit narcis ic ca o b i e c t al sol ici tudini i e rot izate şi, în acelaşi t imp, învestit „somat ic" ca o b i e c t al grijii şi al agresivităţii.

„E a b s o l u t clasic, c o m e n t e a z ă un p s i h o s o m a t i c i a n : vă refugiaţi în cefaleea d u m n e a v o a s t r ă . Sau în o r i c e altceva de acelaşi g e n : o colită, i n s o m n i i , diverse p r u r i t u r i sau e c z e m e , t u l b u r ă r i sexuale, obez i ta te , t u l b u r ă r i respirator i i , digestive, c a r d i o v a s c u l a r e . . . sau, p u r şi s implu, cel m a i adesea, într-o i repres ib i lă oboseală."

Este semnificativ că d e p r e s i a a p a r e a c o l o u n d e slăbesc constr în-geri le d e m u n c ă ş i u n d e î n c e p e (sau a r t r e b u i s ă î n c e a p ă ) t i m p u l satisfacţiei ( m i g r e n e l e d i r e c t o r u l u i g e n e r a l d e v iner i seara p î n ă l u n i d i m i n e a ţ a , s inucider i le sau m o a r t e a r a p i d ă a „ p e n s i o n a r i l o r " e t c ) . Este ia fel de n o t o r i u că „ t i m p u l l iber" este m a r c a t de dezvoltarea - la a d ă p o s t u l cerer i i astăzi inst i tuţ ionale, r ituale, de t imp l iber - a u n e i cerer i t o t m a i m a r i de m u n c ă , de activitate, de nevoie compuls ivă de „a face", de „a acţ iona" , astfel că pioşii noş t r i moralişt i au văzut i m e d i a t aici o d o v a d ă a faptului că m u n c a e r a o „vocaţie n a t u r a l ă " a o m u l u i . E m a i d e g r a b ă plauzibi l că în această c e r e r e n o n e c o n o m i c ă d e m u n c ă stă expres ia agresivităţii nesatis-


făcute d i n c h i a r exerci ţ iu l satisfacţiei ş i al t impului liber. D a r ea nu p o a t e f i rezolvată în acest m o d , căci, veni tă d i n s t ră fundur i le a m b i v a l e n ţ e i d o r i n ţ e i , se r e f o r m u l e a z ă astfel în c e r e r e , în „nevoie" de m u n c ă ş i r e i n t r ă în ciclul nevoilor, d i n care se ştie că d o r i n ţ a n u a r e ieşire.

C u m violenţa p o a t e r e d e v e n i o mani fes tare d o m e s t i c ă c u r o l u l d e a exalta s iguranţa, t o t astfel o b o s e a l a sau nevroza p o t r e d e v e n i o t răsă tură c u l t u r a l ă de dist incţ ie. I n t e r v i n e aici î n t r e g u l r i tua l a l oboseli i şi al satisfacţiei, de p r e f e r i n ţ ă la clasa cultivată şi privilegiată ( d a r di fuzarea acestui „alibi" cu l tura l este foar te r a p i d ă ) . în acest stadiu, oboseala nu m a i e d e l o c a n o m i c ă ş i n i m i c d i n c e e a ce am spus d e s p r e ea nu m a i e valabil în privinţa acestei obosel i „obligatori i" : aceasta este o b o s e a l ă „ c o n s u m a t ă " , c u p r i n s ă în r i tualul social de s c h i m b sau de s t a n d i n g .

CONCLUZIE

Despre alienarea

contemporană sau sfîrşitul

pactului cu diavolul

Studentul din Praga

Studentul din Praga este un vechi film m u t d i n ani i '30, fdm expres ionis t al şcolii g e r m a n e . E l re latează povestea u n u i s t u d e n t sărac, d a r ambiţ ios, d o r n i c să d u c ă o viaţă m a i b u n ă . In v r e m e ce par t ic ipă la un c h e f într-un local d i n î m p r e j u r i m i l e Pragăi, î n î m p r e j u r i m i a r e loc o v înă toare cu cîini la c a r e p r o t i p e n d a d a oraşului s e distrează c u m p o a t e . Există u n om care d o m n e ş t e pes te această societate ş i t rage t o a t e sforile. 11 v e d e m c u m m a n e v r e a z ă d u p ă b u n u l plac vînatul ş i c u m c o n d u c e suveran evoluţiile vînătorilor. Acest om e a s e m e n e a lor: j o b e n , m ă n u ş i , b a s t o n c u măciul ie , destul de vîrstnic, cu ceva b u r t ă şi o b ă r b u ţ ă de î n c e p u t de secol: e Diavolul. Face ce face p e n t r u ca u n a d i n t r e femei le particip a n t e la v înă toare să se rătăcească, să se întîl-nească cu s t u d e n t u l - d r a g o s t e la p r i m a v e d e r e -, d a r femeia î i scapă, p e n t r u că e bogată. Ajuns acasă, s t u d e n t u l îşi r u m e g ă ambiţia ş i insat is facţ ia c a r e au l u a t , iată, o î n t o r s ă t u r ă sexuală.

Diavolul a p a r e a t u n c i în î n c ă p e r e a sărăcăcioasă u n d e nu se află d e c î t cărţi ş i o o g l i n d ă îna l tă cît u n stat d e o m . î i o feră s t u d e n t u l u i

242 / Societatea de consum, Despre alienarea contemporană sau sfîrşitul pactului cu diavolul / 243

o g r ă m ă j o a r ă de a u r în s c h i m b u l imagini i lui d i n o g l i n d ă . Se b a t e p a l m a . Diavolul d e t a ş e a z ă i m a g i n e a s p e c u l a r ă d i n o g l i n d ă ca pe o g r a v u r ă sau o c o p i e la i n d i g o , o face sul, o bagă-n buzun a r ş i se r e t r a g e , c e r e m o n i o s ş i s a r d o n i c , aşa c u m scrie la car te . Aici î n c e p e a d e v ă r a t a in t r igă a f d m u l u i . D a t o r i t ă bani lor , stud e n t u l z b o a r ă d i n succes în succes - evit înd, pisiceşte, să t r e a c ă p r i n faţa oglinzilor, vai, a t î t d e n u m e r o a s e î n s o c i e t a t e a m o n d e n ă p e c a r e o f recventează. L a î n c e p u t , totuşi , n-are p r e a m u l t e r e m u ş c ă r i , nu-1 a p a s ă faptul c ă n u s e m a i p o a t e a d m i r a . D a r iată că, într-o b u n ă zi, se vede pe s ine în c a r n e ş i oase . Frecventând aceeaşi l u m e ca el, interes îndu-se în m o d ev ident de el, d u b l u l lui î l u r m e a z ă şi nu-1 lasă în p a c e . Acest d u b l u , aţi gh ic i t deja, este p r o p r i a lui i m a g i n e v î n d u t ă Diavolului, a d u s ă la viaţă ş i r e p u s ă de acesta în c i rculaţ ie . Ca o r i c e i m a g i n e , ş i aceas ta îşi u r m e a z ă m o d e l u l ; dar, c u m a d e v e n i t o i m a g i n e malefică, o face nu n u m a i în o g l i n d ă , c i în viaţa de z i cu zi, p r e t u t i n d e n i . în f iecare clipă, riscă să-1 c o m p r o m i t ă d a c ă ar f i văzuţi î m p r e u n ă . Se p r o d u c deja cîteva mic i i n c i d e n t e . D a c ă e l fuge de soc ie ta te p e n t r u a-şi evita i m a g i n e a , a t u n c i ea î i ia locul şi-i c o n t i n u ă a c ţ i u n i l e , desfigu-r îndu-le p î n ă la cr imă. într-o zi, c î n d s t u d e n t u l e atras într-un due l , d a r e h o t ă r î t să-şi c e a r ă scuze pe t e r e n u l de luptă , soseşte la î n t i l n i r e în zori : p r e a tîrziu - d u b l u l lui a junsese î n a i n t e ş i adversarul e deja m o r t . S t u d e n t u l se a s c u n d e . I m a g i n e a î l h ă r ţ u i e ş t e , ca şi c u m ar vrea să se r ă z b u n e p e n t r u că a fost v îndută . O vede pret u t i n d e n i , î i a p a r e d i n spate le m o r m i n t e l o r , l a m a r g i n e a cimit i rului . S-a zis cu viaţa socială, cu or ice f o r m ă posibi lă de ex i s tenţă . C u p r i n s de d i s p e r a r e , r e s p i n g e c h i a r ş i o i u b i r e s inceră care i se o ferea şi c o n c e p e , în u l t i m ă instanţă, p r o i e c t u l de a-şi u c i d e i m a g i n e a .

Aceasta î l u r m ă r e ş t e într-o seară î n c a m e r a lui. î n c u r s u l u n e i scene v io lente d i n t r e ei, ea se s u r p r i n d e t r e c î n d p r i n faţa oglinzii d i n care ieşise. La a m i n t i r e a acestei p r i m e scene, nosta lg ia imaginii, a m e s t e c a t ă c u furia p e n t r u c e e a c e t r e b u i e s ă î n d u r e d i n cauza ei, î l scoate pe s t u d e n t d i n m i n ţ i . Trage a s u p r a ei. Desigur, o g l i n d a se sparge, iar d u b l u l , r e d e v e n i t f a n t a s m a c a r e e r a odinioară, se volatilizează. D a r în acelaşi t imp s t u d e n t u l se p r ă b u ş e ş t e , e l es te cel c a r e m o a r e , căci, ucigîndu-şi i m a g i n e a , se s i n u c i d e de fapt. Pe n e s i m ţ i t e , i m a g i n e a devenise vie ş i rea lă în locul lui. Cu

t o a t e astea, î n t i m p u l agonie i , a p u c ă u n u l d i n c iobur i le oglinzii r ă s p î n d i t e pe j o s şi-şi dă s e a m a că se poate vedea din nou. îşi p i e r d e p r o p r i u l c o r p , d a r cu p r e ţ u l lui îşi regăseşte efigia normală, c h i a r î n a i n t e să m o a r ă .

Imaginea speculară reprez intă aici, în m o d simbolic, sensul actelor noastre . Acestea c o m p u n în j u r u l n o s t r u o l u m e după chipul şi ase

mănarea noastră. T r a n s p a r e n ţ a r a p o r t u l u i n o s t r u cu l u m e a se e x p r i m ă destul de b ine p r i n r a p o r t u l nea l terat a l individului cu reflexia sa d in ogl indă. Fidelitatea acestei reflectări este m ă r t u r i a reciprocităţi i reale d int re l u m e ş i noi . în m o d simbolic, aşadar, lipsa acestei imagini este s e m n u l că l u m e a devine opacă, că actele noastre ne scapă - s în tem a tunc i privaţi de perspectivă asupra noastră. Fără această cauţ iune ident i ta tea nu mai este posibilă: faţă de m i n e însumi, eu devin un altul, s înt alienat.

Aceasta este p r i m a idee a f i lmului. D a r filmul nu se m u l ţ u m e ş t e cu o fantezie a m b i g u ă ş i o feră i m e d i a t un sens c o n c r e t situaţiei: această i m a g i n e nu e p i e r d u t ă sau abol i tă d i n î n t î m p l a r e - e vîndută. C a d e în sfera mărfi i , am p u t e a s p u n e , ş i c h i a r acesta este sensul al ienări i sociale concrete. în acelaşi timp, faptul că Diavolul p o a t e b ă g a în b u z u n a r i m a g i n e a ca ş i c u m aceasta ar f i un obiect

este i lustrarea fantastică a p r o c e s u l u i rea l de fetişizare a mărfi i : d i n clipa în care s înt p r o d u s e , m u n c a ş i t o a t e acte le n o a s t r e ies d i n jur isdicţ ia noast ră , ne scapă, se reifică, cad l i t e r a l m e n t e în m î n a diavolului. Astfel, în Istoria stranie a lui Peter Schlemihl, de Chamisso*, u m b r a este despăr ţ i tă d e p e r s o a n ă pr in t r-un b l e s t e m , d e v e n i n d un s implu lucru, o h a i n ă pe care o p o ţ i u i ta acasă d a c ă n-ai grijă, care se p o a t e lipi de sol d a c ă afară e ger. Schlemihl , care şi-a p i e r d u t o , se g îndeş te să-şi c o m a n d e o alta la un pictor, o u m b r ă care să-1 u r m e z e . L e g e n d e l e e g i p t e n e s p u n că nu e b i n e să m e r g i p r e a a p r o a p e d e apă, căci crocodil i i s e d a u î n vînt d u p ă u m b r e . A m b e l e poveşti s p u n acelaşi l u c r u : fie că v o r b i m d e s p r e i m a g i n e sau d e s p r e u m b r ă , c e e a ce se d i s t ruge este, în a m b e l e cazuri,

* A d e l b e r t von Chamisso (1781-1838), scriitor ş i natural ist g e r m a n de origine franceză. A scris p o e m e şi proză fantastică. Traducerea franceză a titlului nuvelei este mai sugestivă p e n t r u i lustrarea temei dublului : Peter Schlemihl, Vhomme qui a perdu son ombre (Peter Schlemihl, omul care şi-a pierdut umbra) (n. tr.).

244 / Societatea de consum Despre alienarea contemporană sau sfîrşitul pactului cu diavolul / 245

Regăs im a m b i a n ţ a n e l i n i ş t i t o a r e a acestei invers iuni a subiectului cu obiectul, această vrăjitorie a alterităţii aceluiaşi în cele mai c u r e n t e expresii: „îl u r m a ca o u m b r ă " . La fel se î n t î m p l ă cu cultul morţi lor, cult sacrificial pract icat dator i tă existenţei u n e i părţ i d in n o i definitiv al ienate, de la care, de aceea, nu ne p u t e m aştepta decît la ce e mai rău. Căci există ceva în noi , cei vii, care ne b întuie pe toţi: forţa m u n c i i sociale care, o d a t ă vîndută, revine, pr intr-un î n t r e g circuit social a l mărfii, să ne d e p o s e d e z e de chiar sensul munci i , forţa de lucru devenită - prinU-o o p e r a ţ i u n e socială, desigur, nu diabol ică - obstacolul mater ia l izat p u s în calea rezultatului m u n c i i . Toate acestea se găsesc simbolizate în Studentul din Praga p r i n brusca apariţ ie, vie şi ostilă, a imaginii şi p r i n l u n g a s inucidere - acesta e cuvîntul - i m p u s ă celui care a vîndut-o.

C e e a ce este aici capital, ş i ne este subl iniat cu d r a m a t i s m , este faptul c ă o m u l a l ienat n u e n u m a i u n o m d i m i n u a t , sărăcit, d a r i n t a c t în esenţă, c i u n u l r ă s t u r n a t , s c h i m b a t în r ă u ş i în d u ş m a n a l lui însuşi. Pe un alt p lan, este v o r b a d e s p r e acelaşi p r o c e s pe care î l descr ie F r e u d a t u n c i c î n d vorbeşte de refulare: c e e a ce este refulat r e a p a r e p r i n ch iar i n s t a n ţ a re fu la toare . Este t r u p u l lui Hris tos pe c r u c e t rans formîndu-se în femeie p e n t r u a-1 o b s e d a pe că lugăru l care j u r a s e castitate. în a l i e n a r e , forţele vii obiect ivate ale fiinţei s înt cele care se t r a n s f o r m ă în fiece c l ipă în ea, în detrimentul ei, d u e î n d - o astfel la m o a r t e .

Schlemihl sfârşeşte p r i n a da un sens relativ p r o p r i e i vieţi ş i p r i n a m u r i d e m o a r t e b u n ă , c a u n m a r e industr iaş a m e r i c a n singuratic, într-o inst i tuţie de b inefacere înfi inţată de e l însuşi pe vrem e a c î n d e r a bogat . Şi-a salvat sufletul refuzând un al d o i l e a tîrg. Această diviziune a acţ iuni i d e c u r g e în m o d n e c e s a r d i n ambiguita tea gîndir i i , iar fabula îşi p i e r d e rigoarea.

în Studentul din Praga nu există un al doi lea pact . S t u d e n t u l m o a r e î n m o d inexorab i l d i n cauza c o n s e c i n ţ e l o r logice ale celui d int î i . C e e a ce î n s e a m n ă că, p e n t r u Chamisso, e posibi l să-ţi vinzi u m b r a , să f i i a l ienat, cu alte cuvinte, în f i ecare d i n c o m p o r t a m e n t e l e tale, salvîndu-ţi totuşi sufletul. A l ienarea nu d u c e d e c î t la un conflict care ţ ine de aparenţa socială, iar S c h l e m i h l p o a t e foarte b i n e să-1 d e p ă ş e a s c ă în m o d abstract, p r i n î n s i n g u r a r e . In v r e m e ce Studentul din Praga dezvoltă o logică obiectivă a a l ienăr i i în t o a t ă rigoarea ei, d e m o n s t r î n d că nu există altă cale de ieşire din ea

t r a n s p a r e n ţ a r a p o r t u l u i n o s t r u cu n o i î n ş i n e ş i cu l u m e a , viaţa pierzîndu-şi astfel sensul. D a r Schlemihl şi Studentul din Praga au u n e l e m e n t î n p l u s faţă d e al te istorii a le p a c t u l u i c u Diavolul: faptul că p u n a u r u l , ş i n u m a i a u r u l , în c e n t r u l a l ienăr i i - adică logica mărf i i şi a valorii de s c h i m b .

î n s ă cele d o u ă fabule se d e s p a r t a p o i : poves tea lui S c h l e m i h l este m a i p u ţ i n r iguroasă , C h a m i s s o n u a j u n g e l a u l t i m e l e consecinţe ale m e t a m o r f o z e i u m b r e i în obiect . El îşi p r e s a r ă povestea cu e p i s o a d e fantastice sau caraghioase, c u m ar f i u r m ă r i r e a , pe un c î m p însor i t , u n e i u m b r e r ă t ă c i t o a r e , fără s tăp în, p o a t e ch iar u m b r a e r o u l u i , sau e p i s o d u l î n c a r e Diavolul i-o d ă d e p r o b ă , p e n t r u cîteva o r e . D a r S c h l e m i h l n u a r e d e suferit î n m o d nemi jlocit d i n c a u z a u m b r e i lui a l i e n a t e , n u t r e b u i e s ă î n d u r e d e c î t o p r o b r i u l social d a t o r a t lipsei d e u m b r ă . U m b r a lui, l iberă, n u s e î n t o a r c e a s u p r a lui p e n t r u a d e v e n i i n s t r u m e n t u l p i e r d e r i i p r o p r i e i f i inţe. S c h l e m i h l este c o n d a m n a t la s i n g u r ă t a t e , d a r rămîne acelaşi. Nic i conş t i in ţa , nici viaţa nu-i s înt l u a t e , d o a r viaţa socială î i este afectată. De u n d e c o m p r o m i s u l f ina l , c î n d refuză cu stoicism al d o i l e a t î rg pe care i-1 p r o p u n e Diavolul, de a-i î n a p o i a u m b r a în s c h i m b u l sufletului. Astfel, îşi pierde umbra, dar îşi salvează sufletul.

Studentul din Praga u r m e a z ă o logică m u l t m a i precisă. C u m îşi v i n d e imag inea , adică o p a r t e d i n el însuşi, s t u d e n t u l este u r m ă r i t de ea pînă la moarte. C e e a ce scoate la iveală adevărul c r u d al procesului de a l ienare : n i m i c d i n c e e a ce s-a a l ienat în n o i nu cade, totuşi, în t r-un circuit indi ferent, într-o „ l u m e e x t e r i o a r ă " faţă de care n o i n e - a m păstra l ibertatea - sufer ind n u m a i de a f i d e p o sedaţi d e c e e a c e „avem", n u d e c e e a c e s în tem, d i s p u n î n d m e r e u de n o i î n ş i n e în sfera n o a s t r ă „privată" ş i intacţ i în f i inţa n o a s t r ă p r o f u n d ă . N u : aceasta nu este dec î t f ic ţ iunea p r o t e c t o a r e a „forului i n t e r i o r " în care sufletul nu este afectat de l u m e . Alien a r e a m e r g e m u l t m a i d e p a r t e . P a r t e a d i n n o i care n e scapă nu-i scapă ş i ei. O b i e c t u l (sufletul, u m b r a , p r o d u s u l m u n c i i n o a s t r e deveni t obiect) se răzbună. Toate cele de care s î n t e m d e p o s e d a ţ i r ă m î n legate de no i , d a r cu s e m n schimbat , bîntuindu-ne adică. Această p a r t e d i n no i , v î n d u t ă sau uitată, s î n t e m tot no i , sau m a i d e g r a b ă c a r i c a t u r a noasUă, f a n t o m a , spectrul care ne u r m e a z ă , ne p r e l u n g e ş t e şi se r ă z b u n ă .


decît moartea. O r i c e soluţie idea lă de depăş i re a a l ienări i este refuzată fără d r e p t d e apel . A l ienarea n u p o a t e f i depăşi tă; e a este chiar structura pactului cu diavolul: s t r u c t u r a societăţii negustoreşt i .

Sfîrşitul transcendenţei

Studentul din Praga este o i lustrare remarcab i lă a p r o c e s e l o r de a l ienare, ad ică a s c h e m e i genera l iza te a vieţii individuale şi sociale g u v e r n a t e de logica mărfii. Pactu l cu diavolul este, a p o i , î n c e p î n d cu Evul M e d i u tîrziu, m i t u l c e n t r a l a l u n e i societăţi anga ja te în p r o c e s u l istoric ş i t e h n i c de d o m i n a r e a natur i i , acest p r o c e s f i ind s i m u l t a n cu cel de d o m e s t i c i r e a sexualităţii- „ U c e n i c u l vrăjitor" o c c i d e n t a l a t e m a t i z a t m e r e u , în forţe le Răului, asociat cu Diavolul, i m e n s a vinovăţie legată de d e m e r s u l p u r i t a n ş i p r o m e t e a n a l Progresu lu i , al subl imări i şi al m u n c i i , al raţ ional i tăţ i i şi al eficienţei. De aceea această t e m ă medievală a întoarcer i i refulatului, a b întuir i i refulatului şi a vînzării p ropr iu lu i suflet („pactul" reflectînd apariţ ia procese lor de piaţă la începutur i le societăţii burgheze) a fost r e a d u s ă la viaţă de r o m a n t i c i încă d i n p r i m i i a n i a i „Erei Indus t r ia le " . De a tunci , t e m a aceasta circulă m e r e u (parale l cu „miracolul Tehnici i") la a d ă p o s t u l mi tu lu i fatalităţii tehnicii. I m p r e g n e a z ă î n c ă şi astăzi i m a g i n a r u l SF şi t o a t ă mitologia cot id iană, de la per ico lu l catastrofei a t o m i c e ( s inuciderea t e h n i c ă a civilizaţiei) p î n ă la t e m a de a t î tea or i i lustrată a decalajului fatal d i n t r e p r o g r e s u l t e h n i c şi m o r a l a socială a oameni lor .

P u t e m af irma aşadar că e r a c o n s u m u l u i , f i ind c u l m e a istorică a î n t r e g u l u i p r o c e s d e product iv i ta te accelerată sub s e m n u l capitalului, este şi e r a al ienări i radicale . Logica mărfii s-a general izat, g u v e r n î n d astăzi n u n u m a i p r o c e s e l e d e m u n c ă ş i p r o d u s e l e mater ia le , c i ş i î n U e a g a cul tură, sexualitatea, relaţiile u m a n e , p î n ă şi fantasmele şi puls iuni le individuale. Totul se re ia în această logică, n u n u m a i î n sensul î n care t o a t e funcţiile, t o a t e nevoi le s înt obiectivate ş i m a n i p u l a t e în t e r m e n i de profit, d a r ş i în sensul m a i p r o f u n d în care totul este spectacularizat, adică evocat, provocat, o r c h e s t t a t î n imagini, î n s e m n e , î n m o d e l e c o n s u m a b i l e .

A t u n c i r ă m î n e î n t r e b a r e a : aceas tă s c h e m ă (sau acest c o n c e p t ) al a l ienăr i i , în m ă s u r a în c a r e se învîrte în j u r u l alterităţii aceluiaşi (ad ică î n j u r u l u n e i e s e n ţ e a o m u l u i a l ienat , d e t u r n a t ) , p o a t e e a

Despre alienarea contemporană sau sfirşitul pactului cu diavolul / 247

să „acţ ioneze" înU-un c o n t e x t în c a r e individul nu se m a i confruntă cu p r o p r i a lui i m a g i n e d e d u b l a t ă ? Mitul Pactu lu i ş i a l Ucenicului Vrăjitor r e p r e z i n t ă î n c ă un mit demiurgic, al Pieţei, al Aurului , a l Producţ ie i , a l c ă r o r obiectiv t r a n s c e n d e n t se î n t o a r c e împotr iva o a m e n i l o r înşişi. C o n s u m u l nu este p r o m e t e i c , c i h e d o n i s t ş i regresiv. Procesul d e c o n s u m n u este u n u l d e m u n c ă ş i de depăş i re , ci un proces de absorbţie de semne şi de absorbţie prin semne. El se caracter izează aşadar, c u m s p u n e Marcuse, p r i n sfirşitul transcendenţei, în p r o c e s u l genera l izat de c o n s u m , nu m a i există suflet, u m b r ă , d u b l u , i m a g i n e î n sens specular. N u m a i există contradicţie a fiinţei, nici p r o b l e m a t i c ă a fiinţei şi a a p a r e n ţ e i . Nu m a i există dec î t emisie ş i r ecepţ ie de s e m n e , iar f i inţa individuală se aboleşte în această c o m b i n a t o r i e ş i în acest calcul a l s e m n e l o r . . . O m u l c o n s u m u l u i n u s e c o n f r u n t ă n ic iodată c u propr i i l e nevoi, nici c u p r o d u s u l p r o p r i e i sale m u n c i , n u s e m a i î n f r u n t ă c u p r o p r i a lui i m a g i n e : este imanent semnelor care îl ordonează. Nu m a i există t r a n s c e n d e n ţ ă , n u m a i există finalitate, n u m a i există scop: c e e a ce caracterizează această societate este a b s e n ţ a de „reflectare" , de perspect ivă a s u p r a ei înseşi. Nu m a i există, aşadar, nici o instanţă malefică p r e c u m a c e e a a Diavolului, cu care să î n c h e i un p a c t faustic p e n t r u a cîştiga b a n i şi g lorie, p e n t r u că acestea vă s înt d ă r u i t e de o ambianţă benefică şi m a t e r n ă , de însăşi societatea de a b u n d e n ţ ă . Sau a tunc i t r e b u i e să p r e s u p u i că î n t r e a g a societate, „Societatea A n o n i m ă SRL", a î n c h e i a t un c o n t r a c t cu Diavolul, i-a v î n d u t toată t r a n s c e n d e n ţ a , toată finalitatea î n s c h i m b u l abund e n ţ e i , f i i n d de-acum b î n t u i t ă d e a b s e n ţ a scopuri lor.

î n m o d u l specific a l c o n s u m u l u i n u m a i există t r a n s c e n d e n ţ ă , nici măcar aceea fetişistă a mărfii, nu m a i există d e c î t i m a n e n ţ ă faţă d e o r d i n e a s e m n e l o r . L a fel c u m n u m a i există o r u p t u r ă o n t o l o gică, c i un r a p o r t logic î n t r e semnif icant ş i semnificat, nu m a i există nici o r u p t u r ă o n t o l o g i c ă î n t r e fiinţă ş i d u b l u l ei ( u m b r a ei, sufletul ei, idea lu l ei) divin sau diabol ic, ci d o a r calcul logic d a t s e m n e l o r ş i absorbţ ie în s is temul s e m n e l o r . Nu m a i există o g l i n d ă î n o r d i n e a m o d e r n ă , î n care o m u l s ă s e p o a t ă c o n f r u n t a c u imag i n e a lui la b i n e şi la rău, nu m a i există dec î t vitrină - loc geom e t r i c a l c o n s u m u l u i în care indiv idul nu se m a i og l indeş te , c i se a b s o a r b e î n c o n t e m p l a r e a o b i e c t e l o r - s e m n e m u l t i p l i c a t e , î n o r d i n e a semni f icanţ i lor s t a t u t u l u i social e tc . N u s e m a i oglindeş te în ea, ci se lasă absorbi t şi abol i t de ea. Subiectul consumului


este ordinea semnelor. Fie că o def inim, s t ructural , ca i n s t a n ţ ă a u n u i c o d sau, e m p i r i c , ca a m b i a n ţ ă g e n e r a l i z a t ă a obiectelor, implic a r e a sub iec tu lu i nu m a i este a c e e a a u n e i e s e n ţ e „a l ienate" în sensul f i lozofic ş i marxis t a l t e r m e n u l u i , ad ică d e p o s e d a t ă , prel u a t ă de o i n s t a n ţ ă a l i e n a n t ă , d e v e n i t ă s t r ă i n ă faţă de s i n e însăşi. P e n t r u că, l a d r e p t v o r b i n d , n u m a i există n ic i „Acelaşi", nici „Subiect-Acelaşi"*, nici a l te r i ta te a aceluiaşi, nici - în c o n s e c i n ţ ă - a l i e n a r e în sens p r o p r i u . Se î n t î m p l a ca în cazul cop i lu lu i care-şi î m b r ă ţ i ş e a z ă p r o p r i a i m a g i n e în o g l i n d ă î n a i n t e de a m e r g e l a c u l c a r e : n u s e c o n f u n d ă î n î n t r e g i m e c u ea, p e n t r u c ă „ a r e c u n o s c u t - o " deja. D a r e a nici n u m a i r e p r e z i n t ă u n d u b l u s t ră in în c a r e se o g l i n d e ş t e - se „joacă" cu ea, între acelaşi şi celălalt. La fel ş i c o n s u m a t o r u l : e l „îşi j o a c ă " p e r s o n a l i z a r e a de la un t e r m e n l a altul, d e l a u n s e m n l a a l tul . î n t r e s e m n e n u m a i există c o n t r a d i c ţ i i , c u m n u m a i există n ic i î n t r e c o p i l ş i i m a g i n e a lui, ş i n ic i o p o z i ţ i e exclusivă, c i c o m p l i c i t a t e ş i i m p l i c a r e o r d o n a t ă . C o n s u m a t o r u l se def ineşte p r i n t r - u n „joc" de m o d e l e ş i p r i n p r o p r i a a l e g e r e , ad ică p r i n i m p l i c a r e a c o m b i n a t o r i e î n j o c . î n acest sens s p u n e m că p r o c e s u l de c o n s u m e lud ic ş i că ludicul consumului a înlocuit treptat tragismul identităţii.

De la un spectru la celălalt

N o i nu a v e m - aşa c u m a v e a m c îndva un m i t a l P a c t u l u i sau a l U c e n i c u l u i Vrăjitor, care t e m a t i z a c o n t r a d i c ţ i a fatală d i n t r e f i in ţă ş i d u b l u l e i - un m i t ac tua l c a r e să temat izeze c o e x i s t e n ţ a paşnică, s u b s e m n u l dec l inăr i i p a r a d i g m a t i c e , a t e r m e n i l o r succesivi care def inesc m o d e l u l „ p e r s o n a l " . D u a l i t a t e a t rag ică ( p e care o r e i a u situaţioniştii** în c o n c e p t u l de „spectacol" , de „societate a

* In original „Sujet-Meme", mem«msemmnd atît „acelaşi", cîtşi „însuşi" (n. tr.). ** Situaţionismul este un c u r e n t ideologic şi politic teoretizat de Guy

D e b o r d (1931-1994), scriitor şi cineast francez, critic acerb al societăţii capitaliste postindustriale, moşteni tor al anarhişt i lor ruşi, al socialiştilor utopici francezi, discipol al lui Marx şi Hegel . Definiţia da tă t e r m e n u l u i „situaţionist" este u r m ă t o a r e a : „Ideea noastră centrală este aceea de a construi situaţii, de a edifica concre t a m b i a n ţ e m o m e n t a n e ale vieţii şi de a le t ransforma într-o calitate pasională super ioară [...]. Ambiţiile noas t re sunt n e t m e g a l o m a n e , d a r poate imposibil de m ă s u r a t cu criteriile d o m i n a n t e ale reuşitei" („Internat ionale Situationniste", 1957, apud Jacques-Emile Miriel,

Despre alienarea contemporană sau sfîrşitul pactului cu diavolul / 249

spectaco lu lu i " şi a a l ienări i radica le) a avut m a r i l e ei mi tur i , legate, toa te , de o e s e n ţ ă a o m u l u i ş i de fatalitatea p i e r d e r i i ei, de Fiinţă şi de S P E C T R U L ei - d a r mul t ip l icarea ludică a p e r s o a n e i într-un SPECTRU de s e m n e ş i de ob iecte , de n u a n ţ e ş i de d i ferenţe , care const i tu ie f u n d a m e n t u l p r o c e s u l u i de c o n s u m ş i redef ineş te î n total i tate individul n u c a s u b s t a n ţ ă a l ienată, c i c a d i f e r e n ţ ă î n mişcare, acest p r o c e s n o u care n u e analizabil î n t e r m e n i i persoan e i (admirab i lă amfibologie* a cuvîntului ! Nu m a i există „ n i m e n i " [personne]\) ş i a i al teri tăţ i i p e r s o a n e i nu şi-a găsit î n c ă un m i t echivalent, care a r r e z u m a metafizica c o n s u m u l u i , u n m i t metaf izic echivalent cu acela al D u b l u l u i ş i a l Alienării p e n t r u o r d i n e a p r o d u c ţ i e i . Acest fapt nu e întîmplător. Mituri le, ca şi facultatea de a vorbi, de a reflecta şi de a scrie s înt so l idare cu t r a n s c e n d e n ţ a - şi d i spar o d a t ă cu ea.

Consumul consumului

Societatea de c o n s u m nu m a i p r o d u c e m i t u r i p e n t r u că îşi este sieşi propriul mit. Diavolul care a d u c e a a u r şi bogăţ ie (cu p r e ţ u l sufletului) a fost în locui t cu A b u n d e n ţ a propriu-zisă. Iar contractul A b u n d e n ţ e i a în locui t p a c t u l cu Diavolul. Aşa c u m , de altfel, aspectul cel m a i diabolic al Diavolului n-a cons ta t n i c i o d a t ă în exis tenţa lui, ci în a-i a c r e d i t a existenţa, tot astfel, A b u n d e n ţ a nu există, d a r este suficient să ne facă să c r e d e m că există p e n t r u a deveni u n m i t eficace.

C o n s u m u l este un mit . Este, adică, discursul societăţii contemporane despre ea însăşi, felul în care-şi vorbeşte societatea c o n t e m p o r a n ă , într-o a n u m i t ă m ă s u r ă , s i n g u r a rea l i ta te obiectivă a c o n s u m u l u i este ideea c o n s u m u l u i , această conf iguraţ ie reflexivă şi discursivă r e l u a t ă la nesfîrşit de discursul c o t i d i a n şi de cel in te lectua l şi care a c ă p ă t a t forţa simţului comun.

Socie ta tea n o a s t r ă g î n d e ş t e d e s p r e s ine şi îşi vorbeş te ca o socie tate d e c o n s u m . Cel p u ţ i n at î ta t i m p cît c o n s u m ă , e a s e

„Les situs, precurseurs de Mai 68", Magazine litteraire, mai 1998). Lucrarea lui teoretică celebră este Societatea spectacolului, 1967.

* Amfibologia d e s p r e care vorbeşte Baudri l lard apar ţ ine n u m a i limbii franceze. „Personne", în franceză, î n s e a m n ă atît persoană, cît şi nimeni, în funcţie de o c u r e n ţ a cuvîntului în frază (n. tr.).


c o n s u m ă c a soc ie ta te d e c o n s u m , î n idee. P u b l i c i t a t e a es te i m n u l acestei ide i .

Acest fapt nu r e p r e z i n t ă o d i m e n s i u n e s u p l i m e n t a r ă a societăţii de c o n s u m , c i u n a f u n d a m e n t a l ă , a c e e a a m i t u l u i . D a c ă n-am face altceva d e c î t să c o n s u m ă m (să a c a p a r ă m , să d e v o r ă m , să diger ă m ) , c o n s u m u l n-ar m a i f i u n mi t , a d i c ă u n d i scurs p l in, a u t o -profe t ic , p e c a r e soc ie ta tea l-ar ţ i n e d e s p r e e a însăşi, u n sistem global de i n t e r p r e t a r e , o o g l i n d ă în care ea s-ar b u c u r a la superlativ de ea însăşi, o u t o p i e în care ea se reflectă cu ant ic ipaţ ie . în acest sens, a b u n d e n ţ a ş i c o n s u m u l - î n c ă o dată, nu ace la al b u n u r i lor m a t e r i a l e , al p r o d u s e l o r ş i serviciilor, ci i m a g i n e a consum a t ă a c o n s u m u l u i - c o n s t i t u i e n o u a n o a s t r ă m i t o l o g i e tr ibală, m o r a l a m o d e r n i t ă ţ i i .

F ă r ă a c e a s t ă a n t i c i p a ţ i e ş i a c e a s t ă p o t e n ţ i a l i t a t e reflexivă a p l ă c e r i l o r în „conşt i in ţa colectivă", c o n s u m u l n-ar f i d e c î t c e e a ce este şi n-ar avea această p u t e r e de i n t e g r a r e socială. N-ar fi altceva d e c î t u n m o d d e s u b z i s t e n ţ ă m a i b o g a t ă , m a i p l a n t u r o a s ă , m a i d i f e r e n ţ i a t ă d e c î t o d i n i o a r ă , d a r n-ar m a i avea nume, aşa c u m nic i n-a avut p î n ă î n zilele n o a s t r e , c î n d n i m i c n u d e s e m n a c a valoare colectivă, c a m i t d e re fer inţă c e e a c e n u e r a d e c î t u n m o d de s u p r a v i e ţ u i r e (a m î n c a , a b e a , a te a d ă p o s t i , a te î m b r ă c a ) sau r is ipă ( p o d o a b e , castele, bi juteri i) al c laselor privi legiate. Nici a m î n c a r ă d ă c i n i , nici a d a p e t r e c e r i n u avea u n n u m e : a c o n s u m a . E p o c a n o a s t r ă este p r i m a î n c a r e at î t che l tu ie l i le a l i m e n t a r e cur e n t e , cît ş i chel tu ie l i le „de pres t ig iu" se n u m e s c la un loc „A CONSUMA", t e r m e n valabil p e n t r u t o a t ă l u m e a , î n t r - u n c o n s e n s tota l . Apar i ţ ia i s tor ică a m i t u l u i c o n s u m u l u i , în secolul XX, este radical di fer i tă de a c e e a a c o n c e p t u l u i t e h n i c în g î n d i r e a ş i în şt i inţa e c o n o m i c ă , a c ă r u i î n t r e b u i n ţ a r e este m u l t m a i v e c h e . Această s i s temat izare t e r m i n o l o g i c ă d e u z c o m u n s c h i m b ă însăşi istoria: este s e m n u l u n e i n o i real i tăţ i sociale. L a d r e p t v o r b i n d , n u există c o n s u m d e c î t d u p ă ce t e r m e n u l „a p ă t r u n s în obice iur i " . Mistificator şi impract icabi l în analiză, „ant iconcept" , el semnifică totuşi că a avut loc o r e s t r u c t u r a r e ideologică a valorilor. I d e e a că această societate Uăieşte ca societate de c o n s u m t r e b u i e să fie p u n c t u l de p l e c a r e a l u n e i anal ize obiective.

C î n d s p u n e m că această societate de „ a b u n d e n ţ ă " îşi este sieşi p r o p r i u l mit, î n ţ e l e g e m c ă reia p e c o n t p r o p r i u , l a u n nivel global,


acest a d m i r a b i l s logan publ ic i tar c a r e i-ar p u t e a servi d e r e p t m o t t o : „CORPUL LA CARE VISAŢI ESTE CORPUL DUMNEAVOASTRĂ". Un soi de i m e n s narcis ism colectiv face ca societatea să se c o n t o p e a s c ă şi să se absolve în i m a g i n e a pe care şi-o face d e s p r e s ine, să se c o n vingă de ea însăşi, aşa c u m p u b l i c i t a t e a sfîrşeşte p r i n a-i c o n v i n g e d e o a m e n i d e c o r p u l lor ş i d e virtuţile lui - p e scurt, c u m s p u n e a m m a i sus, să se „autoprofet izeze" 1 . Boors t in a ară ta t foarte b i n e c u m f u n c ţ i o n e a z ă t o t acest i m e n s p r o c e s d e t a u t o l o g i e a u t o d e -m o n s t r a t i v ă în Statele U n i t e , u n d e o î n t r e a g ă socie tate îşi vorbeş te l a m o d u l profet ic, d a r u n d e această profeţ ie , î n loc d e a avea ca s u b s t a n ţ ă idea lur i v i i toare sau e r o i a i t r a n s c e n d e n ţ e i , a r e ca u n i c ă s u b s t a n ţ ă p r o p r i a reflexie, a ei ş i a i m a n e n ţ e i e i . Publ ici tatea s e d e d i c ă î n î n t r e g i m e aces tu i rol : c o n s u m a t o r u l p o a t e v e d e a î n ea, î n f iecare cl ipă, c a î n i m a g i n e a lui Ti l B u h o g l i n d ă , c e e a ce este şi c e e a ce d o r e ş t e - iar d o r i n ţ a i se-mpl ineşte imediat . Nu m a i există d i s tanţă, nici r u p t u r ă o n t o l o g i c ă . S u t u r a e i m e d i a t ă . î n sonda je le d e o p i n i e , î n studii le d e p i a ţ ă ş i î n t o a t e a c t e l e u n d e m a r e a Pyth ie a O p i n i e i P u b l i c e es te p u s ă s ă vorbească şi să del i reze, se p r e z i c e e v e n i m e n t u l social şi pol i t ic care , ca un p o r t r e t - r o b o t , în locuieş te e v e n i m e n t u l rea l ş i sfîrşeşte p r i n a ref lecta c h i a r o p i n i a p u b l i c ă . Astfel, „ o p i n i a publ ică , altăd a t ă expres ia publ icu lu i , a r e d i n ce în ce m a i m u l t o înfăţ işare pe c a r e expres ia p u b l i c ă o ia d r e p t m o d e l . O p i n i a se u m p l e , astfel, cu c e e a ce c o n ţ i n e deja. P o p o r u l se priveşte în o g l i n d ă " . Aşa se î n t î m p l ă cu celebri tăţ i le, cu v e d e t e l e ş i cu „eroii c o n s u m u l u i " : „ O d i n i o a r ă , e ro i i r e p r e z e n t a u un m o d e l ; c e l e b r i t a t e a este o tautologie [ . . . ] . S i n g u r u l t i t lu de g lor ie a l ce lebr i tă ţ i lor este c h i a r ce lebr i ta tea însăşi, faptul de a f i c u n o s c u t [ . . . ] . D a r această celeb r i t a t e nu a r e n i m i c în p lus faţă de o ver s iune a n o a s t r ă î n ş i n e c e l e b r a t ă d e p u b l i c i t a t e . I m i t î n d - o , î n c e r c î n d s ă n e î m b r ă c ă m c a ea, să v o r b i m în l imbajul ei, să s e m ă n ă m cu înfăţ i şarea ei, nu facem altceva d e c î t să ne i m i t ă m pe n o i î n ş i n e [ . . . ] . C o p i i n d o t a u t o l o g i e , d e v e n i m n o i î n ş i n e tauto logic i : c a n d i d a ţ i la a f i c e e a

1. Ca orice mit, şi acesta încearcă să se în temeieze într-un e v e n i m e n t original. Avem aici aşa-numita „Revoluţie a A b u n d e n ţ e i " , „Revoluţie istorică a Bunăstării", u l t ima revoluţie a o m u l u i occidental d u p ă Renaştere, Reformă, revoluţia industrială şi revoluţiile politice. Astfel, consumul se prez intă ca începutu l u n e i n o i ere, ultima, aceea a Utopie i realizate şi a sfîrşitului Istoriei.


ce s î n t e m [.. .], c ă u t ă m m o d e l e ş i ne c o n t e m p l ă m imaginea" . Televiziunea: „ î n c e r c ă m să c o n f o r m ă m viaţa c ă m i n u l u i n o s t r u cu tab loul familiilor fericite care ne s înt p r e z e n t a r e la televizor; d a r acestea nu sînt altceva d e c î t o sinteză a m u z a n t ă a t u t u r o r familiilor n o a s t r e " .

Ca orice m a r e mit care se respectă, acela a l „ C o n s u m u l u i " a r e un d i scurs ş i un ant id i scurs . Cu al te cuvinte, d i scursu l exal tat d e s p r e a b u n d e n ţ ă este însoţ i t m e r e u d e u n c o n t r a d i s c u r s critic, m o h o r î t ş i moral izator, d e s p r e re le le societăţii de c o n s u m şi d e s p r e sfirşitul tragic şi i m i n e n t pe care-1 va avea p e n t r u î n t r e a g a civilizaţie. Acest cont rad i scurs este o m n i p r e z e n t : n u n u m a i l a intelectual i , întotd e a u n a gata de a se d i s t a n ţ a d i s p r e ţ u i t o r de „valorile p r i m a r e " ş i de „satisfacţiile mater ia le " , ci ş i astăzi, ch iar la a d e p ţ i i „culturii de masă" : publ ic i tatea se p a r o d i a z ă t o t m a i m u l t , i n t e g r î n d conUa-publ ic i ta tea în t e h n i c a publ ic i tară . France Soir, Paris Match, rad ioul , televiziunea, discursuri le minis ter ia le c u n o s c pe d inafară poezia l a m e n t a ţ i i l o r la a d r e s a „societăţii de c o n s u m " în care valorile, idea lur i le ş i ideologi i le se p i e r d în favoarea p lăcer i lor cotidia n u l u i . N u v o m p u t e a u i t a at î t d e r e p e d e p a t e t i s m u l î n d e m n u l u i a d r e s a t de d o m n u l C h a b a n - D e l m a s : „Trebuie să s t ă p î n i m societ a t e a d e c o n s u m p r i n t r - u n a p o r t s u p l i m e n t a r d e suflet!".

Acest n e î n c e t a t rechiz i tor iu face p a r t e d i n j o c : mirajul critic, ant i fabula care î n c u n u n e a z ă fabula - fraza şi antifraza consum u l u i . Numai luaţi împreună cei doi versanţi construiesc un mit. Treb u i e să v e d e m care este adevărata responsabi l i ta te a discursului „critic", a contestaţ ie i m o r a l i z a t o a r e , în e l a b o r a r e a mitu lu i . El este cel c a r e ne î n c h i d e pe vecie în te leologia mi t ică ş i profet ică a „Civi-liziaţiei Obiectu lu i " . Cel care , m u l t m a i fascinat d e O b i e c t dec î t d e b u n u l s imţ c o m u n sau d e c o n s u m a t o r u l obişnuit , î l t ransf igurează într-o critică anti-obiect mit ică ş i fascinată. Contes ta tar i i d i n l u n a m a i n-au p u t u t evita această c a p c a n ă , de a suprarei f ica obiecte le ş i c o n s u m u l acordîndu-le o valoare diabolică, d e n u n ţ î n d u - l e ca atare ş i erijîndu-le în i n s t a n ţ ă decisivă. I a r adevăra tu l travaliu mit ic stă la o r i g i n e a faptului că t o a t e d e n u n ţ u r i l e , t o a t e discursuri le d e s p r e „a l ienare" , d e r i z i u n e a a r t e i p o p ş i a a n t i a r t e i s înt at î t de u ş o r „ r e c u p e r a t e " , p e n t r u că fac p a r t e , cu toa te , d i n mit , î l desăvîrşesc t o c m a i a t u n c i c î n d se prefac că fluieră în biserică în t impul liturghie i formale a obiectu lu i , d e s p r e care v o r b e a m m a i d e v r e m e - în


m o d m u l t m a i pervers d e c î t a t u n c i c î n d îşi d a u s p o n t a n a d e z i u n e a

la valorile de c o n s u m . I n concluzie, v o m s p u n e c ă acest cont rad i scurs c a r e n u instituie

nici o d i s t a n ţ ă reală es te la fel de i m a n e n t societăţii de c o n s u m ca o r i c a r e al t a spect al ei. Acest discurs negat iv este casa de v a c a n ţ ă a inte lectualu lui . Aşa d u p ă c u m societatea medieva lă s e e c h i l i b r a p r i n D u m n e z e u Ş I p r i n Diavol, societatea n o a s t r ă s e echi l ibrează p r i n c o n s u m Ş I p r i n d e n u n ţ a r e a lui. D a r î n j u r u l Diavolului s e m a i p u t e a u n a ş t e î n c ă erezi i ş i secte d e m a g i e n e a g r ă . M a g i a n o a s t r ă d e astăzi e albă, î n societatea d e a b u n d e n ţ ă n u m a i s înt posibi le erezii le. Este a l b e a ţ a profi lactică a u n e i societăţ i s a t u r a t e , a u n e i societăţ i fără vertij ş i fără istorie, fără alt m i t d e c î t ea însăşi.

Iată-ne însă, d i n n o u , p r i z o n i e r i i d i scursu lu i p o s o m o r i t ş i p r o fetic, pr inş i în c a p c a n a O b i e c t u l u i ş i a p l e n i t u d i n i i lui a p a r e n t e . D a r n o i şt im c ă O b i e c t u l n u î n s e a m n ă n i m i c , c ă î n spate le lui s e iveşte vidul re laţ i i lor u m a n e , d e s e n u l d i n covor a l i m e n s e i m o b i lizări a for ţe lor p r o d u c t i v e şi sociale care a jung să se reifice în el. Vom aş tepta erupţ i i le b r u t a l e ş i bruşte le dezagregăr i care, la fel de imprevizibi l , d a r ş i de s igur ca în m a i 1968, vor veni să î n t r e r u p ă aceas tă l i turghie albă.

jean baudrillard societatea de consum

Documents

societatea de consum

societatea spectacolului

factorii nocivi

mai mult

de ctre

la nivelul

liturghia formal

indi viduale