!118 sdc 01 - suplimentul de cultură1970, de societatea de consum. a murit jean baudrillard...

NR. 118 » 10-16 martie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

C. Rogozanu despre romanul lui Dan Lungu, S`nt o bab\ comu-nist\!: „Avem de-a face cu un roman extraordinar, unul dintrepu]inele pe care pot s\ le recomand lini[tit pentru export“.

CITI}I CRONICA DE CARTE DIN » PAGINILE 10-11

CUM S| EXPLICIC| NU E BUNCOMUNISMUL?

S-A CITIT. ACUM SE AUDE

DETALII ~N » PAGINA 13

OPERA}IUNEA UE.MISIUNEA PORCUL

Radu Pavel Gheo

Am trecut de borna numit\ 31decembrie 2006. Am intrat `n UE.~n Uniunea European\. Ura. Bravo.Lapte [i miere. S\ fie primit.

~N » PAGINA 3

Ierusalimuldintre c\r]i

Elena Vl\d\reanu

T`rgul de Carte de la Ierusalim, chiar dac\e interna]ional [i e din doi `n doi ani, mis-a p\rut super sub]ire. Mare, e drept, darf\r\ evenimente, f\r\ invita]i str\luci]i.

~N » PAGINA 3

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

ROMÂNII EDE{TEP}I

SCENARIUL {I REGIA: TUDOR GIURGIU

La TVR ruleaz\telenovela „Cultural“

Duminic\, 4 martie, [eful televiziunii publice,Tudor Giurgiu, a anun]at c\ directoarea postuluiTVR Cultural, Daniela Zeca-Buzura, va fi „l\sat\“ s\se `ntoarc\ la munca de simplu realizator. „E nevoiede s`nge proasp\t“, a mai ad\ugat PDG-ul. Dou\ zilemai t`rziu, afl\m c\ s-a decis, subit, s\-i mai dea o[ans\. Cu o condi]ie: p`n\ `n var\, canalul s\ fie

brici! ~n paginile de dosar am `ncercat o analiz\ asitua]iei postului public de televiziune dedicat cul-turii cu Mircea Vasilescu, Bogdan Ghiu, Costi Rogo-zanu [i Alex Savitescu. Interviul edi]iei a fost reali-zat cu fosta [i prezenta directoare a TVR Cultural.

CITI}I ~N » PAGINILE 5-9

Premiile „ObservatorCultural“,la prima edi]ieScriitorul Mircea Horia Simionescua ob]inut, pe 5 martie, Premiul „GheorgheCr\ciun“ pentru Opera Omnia, la primaedi]ie a premiilor pentru literatur\ acordatede revista „Observator Cultural“.

~N » PAGINA 2

SUPLIMENTUL LUI JUP

Sociologul [i filosoful Jean Baudrillard,un critic virulent al societ\]ii de con-sum [i al mass media, a murit, pe 7martie, la Paris, la v`rsta de 77 deani, `n urma unei `ndelungate sufe-rin]e. De forma]ie germanist, tra-duc\tor al lui Brecht, Jean Baudril-lard a predat, din 1966, sociologia laUniversitatea din Nanterre. ~n 1968,a ap\rut primul s\u volum de socio-logie, Sistemul obiectelor, urmat, `n1970, de Societatea de consum.

A MURIT JEAN BAUDRILLARD

România va participa la T`rgul deCarte de la Leipzig, care va avealoc `ntre 22 [i 25 martie, cu unstand organizat de Ministerul Cul-turii [i Cultelor [i Polirom, `n carevor avea lor discu]ii [i lecturi sus-]inute de scriitori precum AdelaGreceanu, Dan Lungu, FlorinL\z\rescu [i Grete Tartler. „Româniava avea un stand de 18 metri p\-tra]i, cu tot mobilierul de la organi-zatori, pentru c\ s-a ajuns la con-cluzia c\ e mai bine s\ ducem scrii-tori dec`t s\ d\m banii pe lemne.Vom sus]ine prezen]a a doi scriitori –Dan Lungu [i Florin L\z\rescu – carevor face lecturi bilingve `ntr-o sal\special\ destinat\ acestui tip deevenimente, la Sala Leipzig Liest“,a declarat consilierul MCC, Ana An-dreescu. Ea a mai precizat c\ moto-ulsub care se desf\[oar\ evenimentelela standul românesc este „Vota]iliteratura t`n\r\!“, un program`nceput de Polirom `n 2004 [i carecontinu\ [i anul acesta.

Peste 20 de edituri, printre careAll, Humanitas, RAO, Curtea Veche,Nemira, Tritonic, Paralela 45 [i Poli-rom, s`nt prezente cu volume `nstandul na]ional. Doi scriitori ro-mâni – poeta Adela Greceanu [iprozatorul Florin L\z\rescu – vorparticipa la programul „Limbi mici –literaturi mari“, menit s\ stimulezeinteresul pentru literaturile conside-rate „mici“ prin ini]ierea unor tra-duceri `n limba german\. FlorinL\z\rescu [i Dan Lungu au progra-mate lecturi din romanele Trimisulnostru special, respectiv Raiul g\inilor,pe 24 [i 25 martie. MCC a anun]atc\ va participa `n acest an la t`rgu-rile interna]ionale de carte de la Ie-rusalim, Leipzig, Paris, Budapesta [iFrankfurt, standurile României laaceste manifest\ri urm`nd s\ fie or-ganizate prin parteneriate cu aso-cia]ii de editori [i edituri, precum [icu Institutul Cultural Român.

Centrul Na]ional al Cinematografiei a programat pe 16 martieo `nt`lnire cu reprezentan]ii uniunilor [i asocia]iilor din cinema-tografie, pentru a face „mai echitabil“ regulamentul de concurs,cel precedent st`rnind proteste.

RENDEZ-VOUSCU CINEA{TII

» 2

ordinea de zi

Scriitorul Mircea Horia Simio-nescu a ob]inut, pe 5 martie, Pre-miul „Gheorghe Cr\ciun“ pentruOpera Omnia, la prima edi]ie apremiilor pentru literatur\ acor-date de revista „Observator Cul-tural“. De altfel, `ntreaga de-cernare a premiilor, desf\[urat\la Teatrul Odeon, a stat subsemnul memoriei lui GheorgheCr\ciun. Juriul premiilor acor-date de „Observator Cultural“ afost format din Paul Cernat (cri-tic literar), Caius Dobrescu (poet,romancier, eseist), Mircea Martin

(critic [i teoretician literar), Car-men Mu[at (critic [i teoreticianliterar, redactor-[ef al revistei„Observator Cultural“) [i VirgilPodoab\ (critic literar, redactor-[ef al revistei „Vatra“).

PPrreemmiiuull ppeennttrruu pprroozz\\ i-arevenit autorului volumuluiChristina Domestica [i V`n\toriide suflete (Editura Humanitas),Petru Cimpoe[u.

PPrreemmiiuull ppeennttrruu ppooeezziiee afost c`[tigat de Robert {erban, cuvolumul Cinema la mine-acas\(Editura Cartea Româneasc\).

LLaa ccaatteeggoorriiaa ccrriittiicc\\// eesseeuu// ttee-oorriiee lliitteerraarr\\,, c`[tig\torul a fostPaul Cornea, cu volumul Inter-pretare [i ra]ionalitate“ (EdituraPolirom), rodul a peste zece anide munc\. Aceast\ exploraremonografic\ a interpret\rii aprimit recent [i premiul pentrucritic\, istorie literar\ [i eseu pe2006 al revistei „Cuvântul“.

~n timp ce premiul pentruOpera Omnia este `n valoare de5.000 lei, celelalte au fost `n-so]ite de c`te 3.000 lei. Cititorii

au ales propriul c`[tig\tor, vo-t`nd pentru unul dintre scriitoriinominaliza]i la categoriile proz\/memorialistic\ [i poezie. Sur-prinz\tor, voturile pentru poezieau fost mai numeroase dec`tcele pentru proz\, astfel c\ pre-miul i s-a acordat lui OctavianSoviany pentru Dilecta (EdituraCartea Româneasc\). Un pre-miu al redactorilor revistei i-arevenit lui Ion Manolescu, au-torul romanului Derapaj (Edi-tura Polirom).

„Observator Cultural“ a in-stituit premiile pentru litera-tur\ spre a marca o dubl\ ani-versare: [apte ani de la `nfiin-]are [i doi ani de la relansarea`ntr-o nou\ formul\ editorial\[i grafic\. „Sper\m ca acest pro-iect s\ devin\ un reper `n spa-]iul cultural românesc“, a spusCarmen Mu[at. Conform luiOvidiu {imonca, redactor-[efadjunct, `n urm\torii ani sec-]iunile se vor extinde pentru acuprinde [i alte domenii.

GG`̀nnddiinndduu--mm\\ llaa aarrttiiccoolluull ddee ss\\pptt\\mm`̀nnaaaassttaa,, aamm aavvuutt iinnii]]iiaall iinntteenn]]iiaa ss\\ ssccrriiuu ddee-sspprree pplliiccttiisseeaall\\.. Plictiseala cu care m\gr\beam s\ `nnobilez, `n propria-miimagina]ie, „publicul politic“ din Româ-nia, cu privire la spectacolul oferit depoliticienii no[tri. ~mi f\ceam un cal-cul, miz`nd numai pe instinct [i pe re-ac]iile a c`]iva prieteni, c\ lumea `ncepes\ se sature de circ, de r\fuiala tot maiieftin\ [i mai grotesc\ dintre B\sescu [iT\riceanu, dintre P.N.L. [i P.D.+P.L.D.,dintre parlament [i B\sescu, dintre Ma-covei [i parlament.

Voiam s\ scriu, mai `nt`i, c\ `n ultimavreme Traian B\sescu a `naintat `ntr-at`t`n furtun\, c\ut`nd s-o `nte]easc\, `nc`ta devenit ridicol. Pre[edintele pare s\nu mai doarm\, s\ nu mai fie interesatde nimic altceva dec`t s\ [uiere printredin]i suspiciuni la adresa guvernului, aliberalilor. Mai nou, informa]iile secreteajunse la el probabil printr-o fisur\ `ngardul de separa]ie a puterilor `n statl-au f\cut s\ vorbeasc\, la fel de printredin]i, de ni[te „dosare grele“ cu privirela „politicieni importan]i“, l\s`ndu-nes\ ne imagin\m singuri deocamdat\ ce-ea ce Justi]ia i-a [optit domniei sale.Nimic nou. Acel Traian B\sescu cu carene-am obi[nuit. M\ g`ndeam deci s\scriu c\ vijeliosul pre[edinte-juc\tor,devenit aproape obsedat de adversariipolitici, `ncepe s\ ne livreze, `ntr-un cu-v`nt, plictiseal\.

Voiam s\ scriu, mai apoi, c\ premie-rul T\riceanu, dup\ ce ne-a obi[nuit s\

fie sac de box, a ie[it la un contraataccare a `mprosp\tat via]a politic\. ~ns\contraatacul se vrea o ac]iune rapid\,urm`nd `n mod normal ocuparea po-zi]iei de lupt\ ini]iale. Ceea ce la C\linPopescu-T\riceanu nu s-a `nt`mplat. Ar\mas acolo, sus, `ntr-un contraatac per-petuu care, de multe ori, `[i [i pierdecaracterul de contraatac, devenind oschem\ de lupt\ de ne`n]eles. De pe po-zi]ia asta ceva mai nou\, premierul nuface dec`t s\ arate c\ s-a integrat perfect`n spectacolul luptei, arunc`nd s\ge]i defiecare dat\ c`nd are ocazia, dar [i c`ndnu are, spre pre[edinte. {i a devenit, `nscurt timp, stereotip. A `nceput adic\,mi se p\rea mie, influen]at, cum spuneam,[i de c`]iva prieteni care p\reau a sim]ila fel, s\ ne livreze aceea[i plictiseal\.

Cum `ns\ nu s`nt `n postura de a rea-liza un sondaj `n acest sens – [i chiardac\ a[ fi, la cum merg institu]iile noastrede sondare a opiniei publice, a[ aveamotive serioase s\ m\ `ndoiesc de re-zultatele lui –, n-am cum s\ ajung la oimagine privitoare la subiectul plictise-lii altfel dec`t empiric. Compar`nd adic\circul pe care ni-l ofer\ politicienii cualte momente asem\n\toare, eventualde pe alte paliere ale vie]ii publice. {i,

f\c`nd aceast\ compara]ie, am avut re-vela]ia c\ a[ gre[i teribil scriind ast\zidespre plictiseal\.

~n momentul `n care `n România au`nceput s\ prind\ telenovelele, mi-amzis c\, dac\ bunul-gust al societ\]ii nuva rezolva problema, plictiseala va stingeapetitul poporului pentru lacrimi de cro-codil televizate. C`nd manelele au a-juns la putere, mi-am spus c\ e firescpentru un timp, dar acest gen de mu-zic\ e condamnat din start la dispari]ie,c\ci el nu poate reprezenta altceva de-c`t st`rnirea unui apetit pentru insolit.Iar apetitul e calmat, `n general, de su-praabunden]\. A[a c\ am prezis, lini[tit,sf`r[itul manelelor `n foarte scurt timp.Dup\ ce OTV-ul s-a transformat `ntr-unmic fenomen de mas\, am dat din m`n\nep\s\tor, convins c\ Dan Diaconescu`[i va aminti toat\ via]a de momentul

de glorie [i audien]\ pe care l-a avut timpde c`teva luni, a[tept`ndu-m\ ca postuls\ intre, `n scurt\ vreme, `n faliment.

De fiecare dat\ am gre[it. Toate celetrei „fenomene“ nu numai c\ n-au foststinse de plictiseal\, dar au devenit co-ordonate `ntre care tr\iesc foarte mul]iromâni. Nici aici nu s`nt sondaje, darcum aproape `n orice c\l\torie cu tram-vaiul auzi vorbindu-se despre ce-a maispus Diaconescu sau despre nu [tiu cemacho care a `ntinat tinere]ea nu [tiuc\rei fete am\r`te ̀ n vreo telenovel\, cummanelele r\sun\ permanent prin taxiurisau prin complexele studen]e[ti, nu preamai ai nevoie de sondaje pentru a ajungela o concluzie.

Prin urmare, exclud acum, `n final,plictiseala. Telenovela politic\, oric`t destereotip\ este, va avea `ntotdeauna unloc de cinste la televiziunile noastre, care`ntre timp s-au inspirat serios din re]etaOTV. {i chiar dac\ fondul sonor al te-levizorului nu e unul de manele, `n su-fletele noastre, ale tuturor, certurile dintrepoliticieni, `njur\turile publice, ridicareapoalelor `n cap vor r\suna `ntotdeaunape acorduri manelistice. C\ci spuselelor, ale politicienilor, se potrivesc de mi-nune ca versuri pentru c`ntece nemuri-toare cu du[mani, bani, tr\d\ri [i con-sol\ri. Spectacolul continu\ deci. S\ nebucur\m de el. E clar c\ politicienii no[trinu ne vor tr\da gusturile nici de-acum`ncolo.

DIN NOU, CU AUTORITINERI LA LEIPZIG

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

www.supliment.polirom.ro

» Telenovela politic\, ori-c`t de stereotip\ este,va avea `ntotdeaunaun loc de cinste la tele-viziunile noastre.

PREMIILE „OBSERVATOR CULTURAL“, LA PRIMA EDI}IE

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 118 » 10-16 martie 2007

T~RGUL DE PRIM|VAR|

De miercuri, 7 martie, [i p`n\ dumi-nic\, 11 martie, la Bucure[ti, la Muzeulde Istorie, se desf\[oar\ cea de-a XII-aedi]ie a Salonului de Carte [i Pres\,„cenu[\reasa“ t`rgurilor de carte de lanoi, care are totu[i meritul de a fi pri-mul eveniment de gen la fiecare `nceputde an. Acesta num\r\ circa 120 de firmeparticipante: edituri, importatori [idistribuitori de carte, universit\]i [iinstitu]ii de pres\. Toate editurile mari,cu excep]ia RAO, s`nt prezente la t`rg,dar cu standuri mai mici [i mai sumaramenajate dec`t la Gaudeamus sau laBookfest, principalele t`rguri de cartedin Bucure[ti.

Despre cum se rateaz\ plictiseala

Elena Vl\d\reanu

PPeennttrruu `̀nncceeppuutt,, aa vveenniitt pprrooppuunneerreeaa ddee aappaarrttiicciippaa llaa TT`̀rrgguull IInntteerrnnaa]]iioonnaall ddee CCaarrtteeddee llaa IIeerruussaalliimm ccaa iinnvviittaa]]ii aaii IInnssttiittuuttuulluuiiCCuullttuurraall RRoommâânn ddiinn TTeell AAvviivv:: DDeenniissaa CCoo-mm\\nneessccuu,, IIooaannaa IIeerroonniimm,, IIlleeaannaa MM\\ll\\nn-cciiooiiuu,, GGrreettee TTaarrttlleerr,, TTrraaiiaann TT.. CCoo[[oovveeii,,FFlloorriinn IIaarruu,, NNiiccoollaaee }}oonnee.. Primii nervimi i-am f\cut la viz\. Respectiv c`nd amajuns acolo [i \ia de la poart\ mi-auspus c\ nu pot intra cu rucsac, s\-l laspe undeva sau cuiva, ce, am venit ne-`nso]it\? Da, normal c\ eram ne`nso]it\,iar f\r\ rucsac nu puteam s\ fiu, pentruc\ plecam la serviciu, deci aveam c\r]i,reviste etc. Viza `ns\ am luat-o f\r\ nicio problem\.

Am intrat `n Israel f\r\ a fi controla]ila s`nge, a[a cum ne a[teptam, doar con-troale de rutin\, ca peste tot. Am ie[itdin Israel, g`ndindu-ne c\ nu eram de-parte de a r\m`ne acolo. Dar pu]in maijos despre asta. Aeroportul din Tel Avivabsolut impresionant, at`t prin m\rime,c`t [i prin cum arat\. Acolo am `n]eles c\eram dou\ grupuri venite cu acela[iavion: noi [i b\ie]ii din grupul iordache.

Am fost `mp\r]i]i `n dou\ ma[ini, `nvreo or\ eram la Ierusalim. HotelulCrown Plaza, de[i scump – ca s\ nuspun c\ au crescut pre]urile cu o s\pt\-m`n\ `nainte de plecarea noastr\, de[irezerv\rile fuseser\ f\cute din timp –, maidegrab\ l\sa de dorit, dec`t s\ te dea pespate. Nu c\ om fi noi cine [tie ce pre-ten]io[i [i cultivatori de lux, dar parc\nu te sim]i prea bine c`nd g\se[ti o toa-let\ murdar\ `ntr-un hotel de patru stele.~n plus, nu aveai voie s\ intri `n hotel cum`ncare sau b\utur\ din afar\ – nu erakosher –, un lucru destul de nepl\cut,pentru c\ m\car de ap\ aveai nevoie: eu,cel pu]in, am fost `n permanen]\ deshi-dratat\. A[a c\ trebuia s\ ne ferim tottimpul, s\ ocolim intrarea principal\, s\c\r\m rucsaci dup\ noi sau pungi ne-gre. Nu, nu se uitau `n bagaj.

Pre]uri destulde mari

Urm\toarea zi, lectura noastr\. Sala, a[aizolat\ cum era, s-a umplut c`t de c`t,chiar dac\ majoritatea oamenilor erauvorbitori de român\. Dup\ noi, a fost

recitalul grupului iordache. ~n definitiv,ei au fost vedetele serii, chiar dac\ oa-menii veni]i la lectura noastr\ au plecatdup\. Recitalul a fost grozav, iar cea maibun\ dovad\ a fost c\, p`n\ la sf`r[it, salas-a umplut, oamenii venind atra[i demuzic\. Florina Ilis, invitat\ de Ministe-rul Culturii de data asta, [i-a lansat e-di]ia `n limba ebraic\ a romanului Cru-ciada copiilor, a avut cronici bune, a datinterviuri.

Altfel, T`rgul de Carte, chiar dac\ einterna]ional [i e din doi `n doi ani, mis-a p\rut super sub]ire. Mare, e drept,dar f\r\ evenimente, f\r\ invita]i str\lu-ci]i. C\r]ile-vedete la ei s`nt acelea[i dela noi: bine`n]eles c\ nu `n]elegeam oboab\ ebraic\, dar din pozele de la stan-duri puteam s\-mi dau seama c\ e vorbade Zadie Smith, de Nicolae Krauss, dar[i de autoarele chicklit. Bine`n]eles, vede-ta incontestabil\ a israelienilor este AmosOz, lectura lui fiind probabil cea maia[teptat\ `nt`mplare din t`rg.

Pre]urile mi s-au p\rut destul demari. Cele mai ieftine erau un fel de en-ciclopedii populare, de la Taschen, careerau reduse la 40 de [echeli, adic\ vreo10 dolari. La mijloc, erau romanele, la90 de [echeli. Iar c\r]i pe care a[ fi vruts\ mi le iau – `n limba englez\, mai e ne-voie s\ spun? – dep\[eau 150 de [echeli.Printre acestea, erau istoriile serioase,c\r]ile scrise de jurnali[ti – Linda Grant,Anna Politovskaia, nu beletristic\.

Normal c\ dac\ vii la Ierusalim,chiar dac\ pentru un t`rg de carte, nu oifi t\nt\l\u s\ r\mì printre c\r]i. Ca oriceom, vrei s\ vezi. S\ faci poze. S\ te [i s\imortalizezi. Despre asta, alt\ dat\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 118 » 10-16 martie 2007 www.supliment.polirom.ro

C\r]ile-vedete la ei s`nt acelea[i de la noi: bine`n]eles c\ nu`n]elegeam o boab\ ebraic\, dar din pozele de la standuriputeam s\-mi dau seama c\ e vorba de Zadie Smith, de NicolaeKrauss, dar [i de autoarele chicklit.

3 «

reportajC|R}I-VEDETE

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

Am trecut de borna numit\ 31decembrie 2006. Am intrat `n UE.~n Uniunea European\. Ura. Bravo.Lapte [i miere. S\ fie primit.

R\m`n totu[i c`teva problemede rezolvat. Una dintre ele, de care`ncerc s\ m\ ocup aici, este pro-blema porcului. Mai concret, ceaa t\ierii porcului de Cr\ciun,fiindc\ `n restul timpului b\nuiescc\ – `n afar\ de ecologi[tii fanatici –nu intereseaz\ pe nimeni.

~n eforturile sale de a se adaptala normele Uniunii Europene, Au-toritatea Na]ional\ Sanitar-Vete-rinar\ din România a tr`ntit ni[tereguli extrem de stricte [i de stu-foase pentru sacrificarea animale-lor cu blan\, cu pene, cu pielesau cum or mai fi. Astfel, porcultrebuie mai `ntì asomat (adic\l\sat f\r\ cuno[tin]\) [i abia apoisacrificat, pentru ca animalul s\nu sufere `n momentul mor]ii.Asomarea se face (conform unornorme sanitar-veterinare adoptate`n 11 august 2006) cu glon] cap-tiv, prin lovire – urmat\ de pier-derea cuno[tin]ei –, prin electro-narcoz\ sau prin expunere la dio-xid de carbon. Abia apoi urmeaz\uciderea... pardon, sacrificareaanimalului. A[adar, gata cu t\ie-rea jugularei! Gata cu barbaria!

Numai c\ mie nu mi se parenimic milostiv `n „asomare“. Nucred c\ porcului ì place mai mults\ fie `mpu[cat `n cap (fie [i cuglon] captiv). Nici lovirea, urmat\de pierderea cuno[tin]ei, nu mi separe o solu]ie prea omenoas\.Dac\ porcul nu-[i pierde cuno[-tin]a? ~l mai lovim odat\? {i `nc\o dat\. {i `nc\ o dat\. Scene ase-m\n\toare – ce-i drept, cu oa-meni, nu cu porci – am mai v\zutprin filmele cu r\zbun\ri `n stilmafiot.

La electronarcoz\ ar merita ci-tit\ descrierea din normele sus-a-mintite, cu electrozii plasa]i `n a[afel `nc`t s\ cuprind\ creierul, asi-gurarea unui contact electric bun,eventual prin udarea pielii... brr!Prima asociere care-mi vine `nminte e cu scaunul electric. Iar de„expunerea la dioxid de carbon“nu trebuie s\ zic dec`t c\ populari s-ar spune gazare. Dac\ asteas`nt metode umane, z\u c\ leprefer pe cele animalice!

Asta e cea mai mic\ problem\a oamenilor (despre porci, numaide bine). Marea problem\ ar fi in-terzicerea t\ierii porcului `n mani-era tradi]ional\. Ceea ce autori-

t\]ile – adic\ domnii \ia de laora[ – nu au priceput sau, dac\au priceput, s-au temut s\ vor-beasc\ e faptul c\ t\ierea porculuicu cu]itul nu e doar o ac]iune deprocurare a hranei. ~n satele ro-mâne[ti, cu ale c\ror obiceiuritradi]ionale ne m`ndrim `n discur-suri, t\ierea porcului, prepararealui [i toate ac]iunile legate de acelmoment implic\ un ritual, un [irde momente prestabilite care, `ncurgerea timpului anual, certific\[i reconfirm\ ordinea acelei lumi.T\ierea porcului face parte din or-dinea tradi]ional\ a lucrurilor. ~nziua `n care gospodarul taie por-cul se face [i o „poman\ a porcu-lui“, unde s`nt invita]i cei care auajutat la t\iere, tran[are [i prepa-rarea c\rnii. S\ elimini ritualulacesta `nseamn\ pur [i simplu (nuexagerez) s\ `ncerci nimicirea or-dinii tradi]ionale a comunit\]ii,at`ta c`t mai exist\. E drept,t\ierea porcului nu are o func]iereligioas\, ci social\ [i economic\,dar asta nu-i reduce importan]a.

Lucru ciudat, deocamdat\ ni-meni nu pare s\ [tie clar dac\normele comentate aici se aplic\sau nu gospod\riilor individuale –adic\ dac\ la el acas\ omul arevoie s\-[i taie porcul, s\-l asomeze,s\-l gazeze sau chiar s\-l aruncede pe cas\. Aici se vede cel maibine cum func]ioneaz\ birocra]iafricii, ce caracterizeaz\ func]ion\-rimea de la noi: dac\ nu s`ntemsiguri, interzicem c`t mai multe.

Desigur, recunosc necesitatearespect\rii unor norme europenecomune atunci c`nd e vorba deafaceri, de comercializarea c\rnii,de activitatea abatoarelor. Porculde Cr\ciun e `ns\ altceva. O poateconfirma orice antropolog.

{i-apoi, taurii de la coride dece nu se asomeaz\? Mi-ar pl\ceas\ v\d o corid\ cu gaze [i pe tore-adori [i picadori cu masca pe fi-gur\. P`n\ atunci o s\ ap\r `ncontinuare dreptul la cu]it al fra-telui nostru, porcul.

Opera]iunea UE.Misiunea Porcul

» Ceea ce autorit\]ilenu au priceput sau,dac\ au priceput, s-autemut s\ vorbeasc\ efaptul c\ t\iereaporcului cu cu]itul nue doar o ac]iune deprocurare a hranei.

Ierusalimul dintre c\r]iPentru `nceput, viza. Mai u[or dec`t ne-am fi imagi-nat. Plecarea. Tel Aviv-Ierusalim, noaptea. T`rgul deCarte: interna]ional [i sub]ire. N\uceala `n ora[ulvechi. Taxiuri din comoditate [i taximetri[ti [me-cheri. Odiosul bazar. Comer]ul sufocant. Nexam sen-timente, `n schimb fotografii. Fotografii non-stop,mai ceva ca turi[tii japonezi. M\garul Peter [i c\milaGeorge Bush. Ierusalim pe scurt. Acum, detaliat.

LLeeccttuurraa lluuii AAmmooss OOzz aa ffoosstt pprroobbaabbiill cceell mmaaii aa[[tteeppttaatt eevveenniimmeennttaall TT`̀rrgguulluuii IInntteerrnnaa]]iioonnaall ddee CCaarrttee ddee llaa IIeerruussaalliimmLLeeccttuurraa lluuii AAmmooss OOzz aa ffoosstt pprroobbaabbiill cceell mmaaii aa[[tteeppttaatt eevveenniimmeennttaall TT`̀rrgguulluuii IInntteerrnnaa]]iioonnaall ddee CCaarrttee ddee llaa IIeerruussaalliimm

Trei pove[ti de [i o explica]ie

Pe aripile Internetului

IInntteerrnneettuull aa sscchhiimmbbaatt ddrraaggoosstteeaa ssaauu cceellppuu]]iinn ddeeccllaarraa]]iiiillee ddee ddrraaggoossttee.. ~ncerca]is\ v\ `nchipui]i un Romeo [i Julieta alzilelor noastre: s-ar mai fi otr\vit Romeo`n fa]a frumosului trup nemi[cat al iubi-tei lui? Bine`n]eles c\ nu, mai ales c\ Ju-lieta i-ar fi explicat totul printr-un e-mail. S\ ne mai g`ndim la Nicole Kidman`n Cold Mountain: `n loc s\ a[tepte ani`n [ir o veste de la iubitul ei de pe front,`n zilele noastre ar fi g\sit zilnic c`te unvideoclip postat pe YouTube cu ve[ti dela soldatul din Irak pe care `l a[teapt\acas\. Pe aripile v`ntului? P\i, Rhettn-avea dec`t s\ citeasc\ ce scrie Scarletpe jurnalul online pe care Scarlet l-ar fi]inut pentru copilul lor `nc\ nen\scut [is-ar fi l\murit imediat `n leg\tur\ cusentimentele ei.

Pove[tile de dragoste ale zilelornoastre s`nt altfel. {i aici nu este vorbaneap\rat de cei 40 de milioane de ame-ricani care `[i caut\ jum\tatea prin ser-viciile matrimoniale de Internet, ci decei care `[i tr\iesc iubirea altfel dec`t p\-rin]ii no[tri. Sentimentele se `nfirip\ `ntreavatari, s`nt construite din clickuri [ihyperlinkuri, se exprim\ `n secret `n pa-radoxalele jurnale intime publice, seconsfin]esc `n declara]ii de dragoste cu

1 milion de vizitatori pe pagin\, se ter-min\ `n depresii filmate.

Prima: C\s\toriecu 700.000 de pageviews

S\ lu\m ca exemplu a[a-numita „ceamai public\ declara]ie de dragoste dinistoria omenirii“: o cerere `n c\s\torie caretrebuia difuzat\ `n timpul pauzei de la

Super Bowl, adic\ `n cele mai scumpeminute din istorie – 2,5 milioane de do-lari pentru 30 de secunde. Pretendentulcu ideea, J.P., a hot\r`t s\ `ncerce s\str`ng\ ace[ti bani de la binevoitori dintoat\ lumea [i a creat un blog al pove[tiicererii `n c\s\torie. Jurnalul a fost ur-m\rit cu sufletul la gur\ de 200.000 devizitatori, dar p`n\ la urm\ cererea `nc\s\torie nu a mai fost difuzat\ dec`t `ntimpul unei pauze publicitare a serialu-lui ei preferat. Propunerea [i reac]iafetei au fost v\zute pe Internet de700.000 de ori.

A doua: `ndr\gostitde un profil

Broker este un t`n\r `ndr\gostit cu blog[i vrea s\ [tie toat\ lumea. Mai pu]in ea.Ea, care mai `nt`i a fost un „profil“ pe ore]ea social\, apoi o melodie care i-a mersla suflet, apoi un ID de messenger, apoi

o absen]\ de pe messenger care s-a tra-dus prin flutura[i `n stomac, urmate dealte speran]e izvor`te dintr-un concertde buzz-uri, t\ceri calculate, a[tept\ri,treceri de pe visible sau invisible... [i te-lenovela continu\. Pe www.broker.web-log.ro.

A treia: un s\rutprogramat

Ultima poveste de dragoste `ncepe`ntr-un joc de pe Internet: Second Lifeeste o lume virtual\ `n care oricine poatefi ceea ce `[i dore[te. Este o lume de per-sonaje, mon[tri, animale [i alte entit\]idesenate `n 3D, `n spatele c\rora s`ntoameni adev\ra]i.

Iubirea a `nceput c`nd el, Phil Mur-dock, s-a decis s\ o aga]e d\r`m`ndu-isufrageria cu motocicleta. Pentru a tr\iemo]iile primului s\rut, au trebuit s\creeze o anima]ie; prima dat\ c`nd au

f\cut dragoste se `nt`mpla tot prin mi[-c\ri create pentru anima]ii `n programulPosting. ~n via]a real\, tr\iau la peste1.000 km unul de altul, iar ea avea uncopil.

De obicei, discu]iile de sear\ pe YahooMessenger nu pot `nlocui o cin\ roman-tic\ [i o lum`nare aromatherapy.

Un email poate fi [i o frumoas\ scri-soare de dragoste, dar nu mai poate fim`njit\ de lacrimi ([i felicit\rile electro-nice oricum s`nt mai la `ndem`n\).

Te po]i `ndr\gosti de cineva care arechiar acelea[i gusturi muzicale [i litera-re, dar nu mai po]i z`mbi uit`ndu-te `nochii celuilalt. Internetul ne face s\ nereinvent\m, dar undeva, la sf`r[itul zilei,probabil c\ un s\rut tot este mai bundec`t un milion de

Textul lui Marius Babias anun]at pentru aceast\ s\pt\m`n\va fi publicat `n num\rul urm\tor. „Suplimentul de cultur\“acord\ `n aceast\ edi]ie un spa]iu larg situa]iei de la TVRCultural.

S|PT|M~NAVIITOARE

» 4

special


Prin secolul al XVI-lea lumea era convins\ c\ nu e bine cafemeile s\ `nve]e s\ citeasc\. C\r]ile le puteau st`rni e-mo]ii periculoase – precum iubirea –, ca s\ nu maispunem c\ ar fi avut preten]ia la scrisori de dragoste. A[aa ajuns [i Margarita, o fat\ de 16 ani, la judecat\ `n fa]aguvernatorului Romei pentru o misiv\ de amor pe care,pentru c\ nu [tia s\ o citeasc\ singur\, i-a citit-o vecinul.Iar aici, orice adolescent cu bun-sim] nu ar putea dec`ts\ observe: a[a le trebuia dac\ nu folosesc messengerul.

44 MMAARRTTIIEE.. PPRREE{{EEDDIINNTTEELLEE--DDIIRREECCTTOORR GGEENNEERRAALL AALL SSRRTTvv,, TTUUDDOORR GGIIUURRGGIIUU::„Postul TVR Cultural a avut un buget prea mare anii trecu]i. Eu mi-am declaratnemul]umirea fa]\ de Jurnalul Cultural. E nevoie de s`nge proasp\t acolo. Am dis-cutat de trei ori cu doamna Buzura [i nu m-a convins, i-am propus s\ r\m`n\`ntr-un post `nalt `n corpul editorial al TVR Cultural, dar cred c\ postul are ne-voie de o nou\ direc]ie. Vom face un concurs, nu se [tie cine ì va urma. (...) Esteun post de ni[\, dar cred c\ ì lipse[te prestan]a de a aduce oameni relevan]ipentru publicul românesc. TVR este perceput ca un post pr\fuit“.

DDIIRREECCTTOOAARREEAA TTVVRR CCUULLTTUURRAALL,, DDAANNIIEELLAA ZZEECCAA--BBUUZZUURRAA:: „Am avut discu]iieditoriale uzuale cu pre[edintele Tudor Giurgiu, dar acestea au fost discu]ii `ntrepatru ochi, suspecte de subiectivism. Nu cred c\ s`nt suficiente pentru o demitere.Bugetul TVR Cultural a fost de 9% din bugetul de produc]ie al TVR. De asemenea,las publicul s\ decid\ dac\ Grigore Le[e, Constantin B\l\ceanu Stolnici, Horia-RomanPatapievici, Eugen Negrici, Ion Bogdan Lefter [i Cornel Todea s`nt oameni nerelevan]i“.

RREEAALLIIZZAATTOORRUULL TTVVRR CCUULLTTUURRAALL,, IIOONN BBOOGGDDAANN LLEEFFTTEERR:: „{tiu c\ unele dintrebunele ei inten]ii nu s-au putut materializa din motive independente de voin]a ei.Cu sau f\r\ ea la conducere, sper c\ TVR Cultural va evolua pe aceea[i linie“.

MMOODDEERRAATTOORRUULL TTVVRR CCUULLTTUURRAALL,, FFLLOORRIINN IIAARRUU:: „Eu cred c\ România nu poates\ sus]in\ singur\ un post cultural pentru c\ nu are suficient\ for]\ artistic\. ~n a-cela[i timp nu cred c\ poate exista o ]ar\ f\r\ un post de cultur\. F\r\ TVR Culturalvom deveni o ]ar\ de v`nz\tori de semin]e“.

55 MMAARRTTIIEE.. DDEEPPUUTTAATTUULL MMIIHHAAII MM||LLAAIIMMAARREE,, MMEEMMBBRRUU AALL CCOOMMIISSIIEEII DDEE CCUULLTTUURR||::„Am solicitat un memoriu de la TVR Cultural pentru a `n]elege ce s-a `nt`mplatacolo. Mi se pare ceva `n neregul\ cu argumentele invocate pentru demiterea direc-torului Zeca-Buzura. Orice televiziune de cultur\, din orice ]ar\, are o audien]\mic\. A demite un director este ceva grav [i nu cred c\ a fost o decizie managerial\corect\ s\ anun]e acest lucru `n timpul conferin]ei de pres\. Eu, ca director deteatru, nu `mi permit s\ dau afar\ un portar `nainte de a discuta cu el“.

66 MMAARRTTIIEE. TTUUDDOORR GGIIUURRGGIIUU a decis s\ nu o mai demit\ pe directoarea TVR Cul-tural, Daniela Zeca-Buzura, [i s\ ì acorde `nc\ o [ans\ prin realizarea grilei deprim\var\. „Refuz s\ comentez acest lucru. Voi cere un comunicat oficial Departa-mentului de Comunicare al TVR“, a declarat directoarea TVR Cultural, DanielaZeca-Buzura.

Un obicei bine prins `n ADN-ulgrupului din care fac din c`nd `nc`nd parte e ca, atunci c`nd se facefrumos afar\, s\ ie[im la un mecide fotbal. {i, cum se `nt`mpl\ nu[tiu, dar de multe ori `mi revinegreaua misiune de a aduna celedou\ echipe. Chestiune de caretrebuie s\ m\ ocup imediat dup\ce termin de scris acest text. A[ac\, scuzat\ fie-mi graba, dar voitrece direct la subiect.

Asear\, c`nd f\ceam mental lista„celor paisprezece“ coechipieri pecare urmeaz\ s\-i conving c\ me-rit\ s\ alerge ca bezmeticii dou\ceasuri prin soare, am ajuns, „cobo-r`nd“ de la atacan]i la mijloca[i [itot a[a, la cele dou\ posturi deportar. Unul era clar adjudecat desubsemnatul, dup\ principiul s\-n\tos care spune c\ ochelari[tiistau `ntotdeauna `ntre cele dou\bare. Ei bine, necazul a ap\rutatunci c`nd mi-am dat seama c\echipa advers\ are o mare pro-blem\: goalkeeper-ul s\u a plecat,cu treburi, la Bucure[ti. {i, din c`team `n]eles eu, vreo patru luni nu-lvom mai avea la echip\.

Parantez\: portarul despre carevorbesc este, de departe, cel maisportiv dintre noi, m\car pentrusimplul fapt c\ e cam singurul carevine la meciurile noastre de po-min\ c\l\rind o „semicursier\“.Apoi, el este, `n mod clar, „celmai portar“ dintre portari, pentruc\, asemenea predecesorilor s\imult mai celebri care chiar au luat`n serios sportul \sta, poart\ `ntot-deauna o [apc\ atunci c`nd joac\.{i, plus de asta, are c`teodat\ [i

incursiuni `n atac, adic\ acea ]`r\de nebunie at`t de, nu-i a[a, spe-cific\ oric\rui „`nger p\zitor“.

Cum spuneam, echipa advers\va trebui s\-[i reprofileze un juc\-tor de c`mp pe postul p`n\ maiieri ocupat de acest Walter Zengadin vremurile sale de glorie. {ichiar nu [tiu dac\, odat\ revenitprintre noi, cet\]eanul respectiv`[i va rec`[tiga rolul de titular.Oricum, s`nt [anse ca s\-i ceremautografe la prima `nt`lnire, pen-tru c\ – probabil deja v\ `ntreba]ide ce naiba povestesc despre unbanal meci de fotbal dintre c`]ivaa[a-zi[i juc\tori ocazionali – por-tarul valoros despre care v\ vorbescse nume[te Briscan sau, a[a cum[i-a scris el pe tricoul de joc, „Bris“.

Bris sau „cet\]eanul Bris“, dac\v\ aminti]i textul amicului L\z\rescude acum vreo dou\ numere, e unie[ean de-al nostru plecat la emi-siunea „Nor\ pentru mama“ de larecent-ap\rutul Kanal D. Ce vreau,de fapt, s\ transmit cu prilejulacestui mirobolant text: c\ turciide la Kanal D pot sta lini[ti]i `nprivin]a celor c`teva foarte micipuncte de rating pe care le fac.Ele vor r\m`ne, cu siguran]\, pu-]ine, dar bune p`n\ la final: ceipai[pe ie[eni care dup\ meciul defotbal beau doar bere la halb\ `lsalut\ pe Bris de aici, din dulceleanonimat al Ia[ului, [i-l urm\rescconstant cum „joac\“ `n deplasare,sper`nd ca, `ntr-un final, s\ seadevereasc\ faptul c\ balonul erotund [i el a c`[tigat concursulpentru c\, normal, [i-a dorit maimult victoria. Bris, s\ nu ne ui]i! :)


„Orice televiziune de cultur\, din orice ]ar\, are o audien]\mic\. A demite un director este ceva grav [i nu cred c\ a fosto decizie managerial\ corect\ s\ anun]e acest lucru `n timpulconferin]ei de pres\.“

5 «

dosarMIHAIM|LAIMARE

SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU

SCURT| CRONOLOGIE ~N CITATE

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Pierdut portar.~l declar vedet\

La TVR ruleaz\telenovela „Cultural“

Cine ar putea avea nevoiede TVR Cultural, care atra-ge, conform studiilor deaudien]\, 8.000 de telespec-tatori pe lun\ [i care atinge„o medie“ de 0,0...1 punctede rating? Duminic\, 4martie, [eful televiziuniipublice, Tudor Giurgiu, aanun]at c\ directoareapostului, Daniela Zeca-Buzura, va fi „l\sat\“ s\ se`ntoarc\ la munca de sim-plu realizator. „E nevoie des`nge proasp\t“, a maiad\ugat PDG-ul. Dou\ zilemai t`rziu, afl\m c\ s-a de-cis, subit, s\-i mai dea o[ans\. Cu o condi]ie: p`n\`n var\, canalul s\ fie brici!Capcana pare evident\. Cufondurile pentru achizi]iide programe t\iate [i curedac]ii desfiin]ate, oamenipu[i pe liber direct deGiurgiu, probabil c\ doam-na Zeca-Buzura nu va reu[is\ r\stoarne lumea, cumn-a f\cut-o, de altfel, `nto]i ace[ti ani. C`t de multedin insuccesele TVR Cultu-ral i se pot atribui domnieisale `ncerc\m s\ afl\m `ndosarul revistei. ~n paginileurm\toare am `ncercat oanaliz\ a situa]iei postuluipublic de televiziune dedi-cat culturii. Interviul edi]ieia fost realizat chiar cu fosta[i prezenta directoare a ca-nalului, „prins\“ `ntreanun]ul c\ a fost demis\ [icel c\ nu a mai fost de-mis\.

Dosar realizat deGeorge Onofrei

„Nu este necesar un canal cares\ abordeze cultura sectorial“

CHESTIONAR

„TVR Cultural e un canal de ni[\, numai c\ trebuie s\ fim foarteaten]i la felul `n care definim aceast\ ni[\: nu at`t ca un publicfidel care se uit\ numai la cultur\, ci care revine la anumite oresau emisiuni.“

BOGDAN GHIU » 6

dosar


Tocmai c`nd scriam de Laibach,slovenii concertau la Bucure[ti!Doru „Rocker“ Ionescu mi-a g\sito invita]ie. N-a fost s\ fie. ~n ziua-aia„[oferul meu“ a lovit ma[ina. A[ac\-n loc s\ ajungem la concert, amtremurat pe marginea [oselei, a[-tept`nd remorca. Tipic? Nu chiar!

Exist\ opinia, emis\ de voci au-torizate, c\ rockul ([i toat\ muzicapostbelic\, zis\ de entertainment)se recepteaz\ doar `n locuri spe-ciale: cluburi, s\li, stadioane, par-curi sau c`mpuri. Acolo se str`ngemult\ lume, cu apuc\turi diverse,manifest`ndu-se fiecare dup\ cum`l duce capul, cheful sau substan-]ele asimilate pe g`t, pe nas oridirect prin ven\. Dac\ asta ar ficondi]ia obligatorie, probabil c\rockul era fumat demult! S-ar ficonstituit un fel de sect\, o „bise-ric\“ rock (sau pop, punk, blues,death etc.), cu zeii pe care ì b\-nuim. Ceva asem\n\tor chiar exist\,cu Mecca la Woodstock, iar pemeleagurile noastre la Stufstock!E dreptul fiec\ruia s\ aleag\? F\r\`ndoial\. Dar, cum se [tie, fiecarebiseric\ are talibanii ei.

Muzica rock (muzica, arta `ngeneral, ca s\ fac pe de[teptul!) emai subtil\ dec`t generosul „hais\ ne distr\m `mpreun\“! Promo-torii unui asemenea slogan habarn-au ce `nseamn\ chestia c\reia ìfac propagand\. Unii, ajun[i la(in)decenta v`rst\ a pletelor colilii,r\rite [i legate la ceaf\, aburesciluzia c\ haina de piele, blugii,curelele ]intate, cerceii `n urechi,motocicletele [.a.m.d. – [ti]i cevreau s\ spun! Gary Moore afirmac\ e ridicol s\ apari, dup\ 40 deani, cu burta str`ns\ de centur\,`n fa]a publicului adolescentin.Mick Jagger `ns\, descleiat ca stafiapiratului Davey Jones, danseaz\dinaintea milioanelor de fani ex-tazia]i. Ce po]i zice? Show-biz,dar mul]i! Apropo: persisten]aRolling Stones se explic\ prinanalogie cu fenomenul DorianGray, descris de Oscar Wilde?

Lumea ar fi un loc minunat detr\it, sau un pustiu absolut, dac\explica]iile ar... explica 50% dintot! Istoria culturii umane este olung\ `n[iruire de inexplica]ii. Pe-semne c\ undeva, la momentulTurnului Babel, dihonia strecurat\(oare de cine?) `ntre participan]iila construc]ie a fost luat\ dreptaltceva, [i de-atunci `ncolo... Per-petuarea acelei ne`n]elegeri `m-pinge omenirea pe marginea co-lapsului ecologic, ale c\rui semnele vedem deja. Optimist incurabilnu m\ [tiu; `ns\ a[ risca s\ fac peprofetul... din fa]a displayului. {ice-a[ profe]i? Asta: `naintea de-zastrului, omenirea `[i (re)c`[tig\limbajul unic! P`n\ la `n]elegereauniversal\ n-ar mai fi dec`t un pas –care poate ]ine un secol sau unmileniu (`ntunecat!), depinde. Pece m\ bazez? (He-he, uite undeera al lu’ Parizianu!) Pe dou\ rea-lit\]i: 1) Internetul, cu for]a saunificatoare; 2) nevoia de petre-cere, `nclina]ia spre leneveal\,gustul de de-a gata! ~n ziua c`ndorice om se va conecta la Internetca [i cum s-ar uita pe fereastr\,c`nd m`ncarea, b\utura [i sexul(nu virtual!) vor fi f\r\ restric]ie,nu prea v\d eu pe-\la care s\ ias\din habitat [i s\-i dea-n cap veci-nului pentru indiferent ce!

Toate astea au devenit posibile`ncep`nd cu explozia rock. Saupoate de c`nd cu r\sp`ndirea mu-zicii (=distrac]iei) prin mijloace lapurt\tor: fonograf-gramofon-mag-netofon-walkman-CD-DVD-telefonmobil etc. Serios vorbind, nu [tiudac\ Internetul e cap\tul unui drum,rec`[tigarea unit\]ii pierdute, o co-muniune f\r\ conflicte. E posibil?Eu doar visez. {i transmit visul`ntr-un fel ne`nt`lnit p`n\ acum10-15 ani: adaug textului de fa]\un link (http://www.youtube.com/watch?v=8n9FdoCUHBE). Cititorulonline poate face click, [i are uncon]inut pe care cititorul tradi]io-nal `l poate ob]ine numai conec-tat la Internet.

Visul meu Internautic

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Mircea Vasilescu

{{ii mmiiee mmii ss--aa pp\\rruutt,, llaa `̀nncceeppuutt,, cc\\ rriisscc\\ ss\\ffiiee uunn ffeell ddee gghheettoouu ssaauu ddee ppeerriiffeerriiee,, uunnddeevvoorr ffii eexxiillaattee eemmiissiiuunniillee ccuullttuurraallee [[ii ssee vvaappuutteeaa ssppuunnee ffooaarrttee ssiimmpplluu cc\\,, ddaacc\\ vvrree]]iiaassttffeell ddee eemmiissiiuunnii,, aaccuumm aavvee]]ii uunn ccaannaall `̀nn-ttrreegg nnuummaaii ppeennttrruu aassttaa.. Cu timpul `ns\,mi-am revizuit aceast\ opinie. E adev\rat c\acest risc se poate men]ine [i aceast\ fals\motiva]ie se poate invoca – „Ave]i un postde cultur\, lua]i-l [i face]i ce vre]i cu el“ –,dar, pe de alt\ parte, mi se pare c\ TVRCultural a c\p\tat o oarecare personalitate[i, `n orice caz, a `nceput s\ transmit\ lu-cruri bune [i foarte bune. Po]i g\si acolo lu-cruri pe care nu le g\se[ti pe nici un postromânesc. Astfel `nc`t, m\ g`ndesc acum,dac\ tot `l avem, m\car s\ `ncerc\m s\ `l fa-cem mai bun [i s\ `ncerc\m s\ devenim unpic mai flexibili fa]\ de ideea acestui postcultural.

Totdeauna e invocat exemplul postuluiARTE. Postul acesta e [i el unul public,are o audien]\ foarte slab\ `n Germania,undeva sub 1%, pentru c\ acolo televiziu-nile de land, regionale, au programe cul-turale multe [i bune. Are o audien]\ ceva maibun\ `n Fran]a, unde ajunge la 2%. Sigurc\ pentru un asemenea canal audien]a nueste cel mai important factor pe care tre-buie s\ `l lu\m `n discu]ie. E posibil ca ast\ziRomânia s\ nu fie preg\tit\ s\ ]in\ `n spateun asemenea canal de televiziune. Dar unastfel de post nu se face pentru un an sau

pentru dou\ s\pt\m`ni, trebuie s\ avem [iun pic de r\bdare.

Doamnei Daniela Zeca-Buzura i se poa-te atribui din insuccesul TVR Cultural totat`t de mult pe c`t i se poate atribui Tele-viziunii Române pentru insuccesul Televi-ziunii Române. Acest post are destule me-tehne. Jurnalul acela cultural, de pild\, arem\car de ceva vreme ca prezentatori ni[tetineri dr\gu]i. Dar el este ciudat, nu se `n-]elege cum este f\cut\ selec]ia de [tiri, dece se dau imagini de la anumite evenimentemai degrab\ marginale [i s`nt ratate lucruriimportante. ~n fine, s`nt multe de discu-tat... Postul a pornit cu st`ngul [i s-a reparatdin mers. El sufer\ `n continuare de lipsaunui concept clar [i cu b\taie ceva mai lung\.Dar Televiziunea Român\ sufer\ `n `ntregi-me de aceast\ boal\ [i de un personal su-pranumeric [i de o lips\ de strategie. PostulTVR Cultural nu este dec`t o ramur\ dintrunchiul cel mare.

Nu pot s\ configurez un ideal. Cred c\ar trebui s\ fie un post despre cultura vie,lipsit de solemnitate [i de aerul acela...Ne-am urcat pe soclu, aceasta este cultura,privi]i [i admira]i! S\ urm\reasc\ temeinicceea ce se `nt`mpl\ `n cultur\ [i s\ aib\ oproduc]ie proprie mai mare. A[a, sigur...Vezi filme de Andrei Tarkovski sau concerte.Dar toate astea s`nt prelu\ri. N-ar strica s\fie o produc]ie vie, dezinhibat\, cu oameniceva mai tineri [i care n-au `n spate me-tehnele TVR-ului de pe vremuri. Nu [tiu dac\asta e ideal, dar asta mi-ar pl\cea mie s\ v\d.

„S\ mai avem pu]in\r\bdare“ cu TVR Cultural?Dezbatem `n „Suplimentul de cultur\“ situa]ia prezent\ a TVR Cultural cu redactorul-[ef alrevistei „Dilema Veche“, Mircea Vasilescu, anali[tii media Bogdan Ghiu [i Costi Rogozanu,precum [i cu Alex Savitescu, semnatarul rubricii „La loc TELEcomanda“ din revist\.

1. TVR Cultural a fost de labun `nceput un proiect con-troversat. Mona Musc\, pevremea c`nd era ministru, adeclarat chiar c\ ì pare r\uc\ a `ncurajat crearea acestuipost, care s-a dovedit contra-performant. S-a mai spus c\singurul lui scop a fost „cu-r\]area grilei TVR 1 de emisiu-nile culturale, care nu f\ceauaudien]\“. Prin urmare, v\ a-dres\m o `ntrebare ce ni separe fireasc\: c`t de necesar\era `nfiin]area unui post deteleviziune public dedicatculturii?

2. Florin Iaru a declarat c\,de fapt, România nu estepreg\tit\ s\ sus]in\ un postcultural de una singur\. Avea`n minte exemplul postuluiARTE, sus]inut de Germania[i Fran]a. Ce p\rere ave]i?

3. C`t din insuccesul TVR Cul-tural i se poate atribui doam-nei Daniela Zeca-Buzura?

4. Cum ar ar\ta, la modulideal, TVR Cultural, dinpunctul dumneavoastr\ devedere? (Doi dintre partici-pan]ii la dezbatere au r\spuns,indirect, la `ntrebare `n ca-drul primelor r\spunsuri.)

Bogdan Ghiu

TTVVRR CCuullttuurraall eessttee nneecceessaarr oorriicc`̀nndd,, iiaarrcciittaatteellee ppee ccaarree mmii llee--aa]]ii ddaatt ddiinnttrr--oo ddooaammnn\\aall cc\\rreeii nnuummee nnuu `̀mmii ppllaaccee ss\\ `̀ll pprroonnuunn]]ddoovveeddeesscc oo vviizziiuunnee pprroosstt ̀̀ nn]]eelleeaass\\ aa lliibbeerraa-lliissmmuulluuii `̀nn ccuullttuurr\\.. Postul a evoluat. Afost la `nceput destul de slab, de aproxi-mativ [i cu timpul [i-a dob`ndit [i un con-cept. Este necesar mai ales pe partea de ac-tualitate. El e un canal de ni[\, numai c\trebuie s\ fim foarte aten]i la felul `n caredefinim aceast\ ni[\: nu at`t ca un pu-blic fidel care se uit\ numai la cultur\ (pu-blicul emisiunilor de cultur\ nu este unulautist!), ci care revine la anumite ore sau e-misiuni. Apoi, o alt\ defini]ie spre care arfi bine s\ se `ndrepte formatul de post alTVR Cultural ar fi acela al canalului ARTE,care este un post aproape generalist, darcare ofer\ o perspectiv\ cultural\, careface dosare ̀ ntregitoare mai largi dec`t reu-[esc canalele de informa]ii sau cele gene-raliste simple. Ca s\ intereseze [i s\ atrag\mai mult\ audien]\, conceptul de post cul-

tural trebuie s\ evolueze spre acest al doi-lea format. A[ mai spune c\ pentru a de-veni mai mult dec`t ce este `n prezent [ipentru a-[i cre[te performan]ele de au-dien]\, ar trebui s\ reflecte actualitatea cul-tural\ interna]ional\. Nu prin trimitereade reporteri, ci prin preluarea de jurnalede actualitate, poate chiar de la sus-nu-mitul ARTE. C`nd lucram `nc\ `n TVR ne-gocierile cu ei erau destul de avansate. Nus-au finalizat, dar ARTE pretindea ̀ n schim-bul unui pachet mare de programe s\ ̀ i a-par\ sigla, dat fiind c\ el tocmai ie[ise dinpachetele firmelor române[ti de cablu.

ARTE nu face audien]\, el merge `npierdere. Dac\ vrem numai profit, `nchi-dem cinematografele [i d\m filme nu-mai `n mall-uri, unde mai vindem [i flo-ricele. Postul despre care vorbim este sus-]inut de la dou\ bugete de stat – [i fran-cez, [i german –, dar acolo este o `ntreprin-dere care produce [i vinde mai departe pro-grame. De aceea vorbeam c\ nu este at`t denecesar un canal care s\ abordeze culturasectorial sau patrimonial, ca un fel de cutiepentru ciuda]i, ci care s\ ofere asupra actua-

lit\]ii politice chiar o viziune mai larg\ dec`t`[i permit s\ aib\ canalele celelalte. S\fac\ cultur\ `n sensul de completitudinede viziune. {i atunci va deveni poate altceva.Dar a-l `nchide acum sau a-i pune la `n-doial\ necesitatea mi se pare o prostie.

Nu cred c\ este doamna Zeca-Buzuraat`t de vinovat\, doar dac\ a f\cut lucrurice ar trebui s\ atrag\ aten]ia institu]iilorpenale. Nu cunosc managementul domnieisale, dar [tiu c\ `n managementul ante-rior era un buget destul de mic, c\ de multeori erau obliga]i s\ dea `n reluare alte pro-grame, ca un fel de magazie de vechituri,pentru a acoperi o gril\ de 24 de ore. Edestul de ̀ ngust\ marja de ini]iativ\ a ca-nalului TVR Cultural. ~ntr-un fel, serviciilepublice ar trebui s\ evolueze mai degrab\spre sectorul educa]ional [i cultural. {ivorbesc aici at`t de televiziune, c`t [i deradio. Televiziunea Român\ [i SocietateaRomân\ de Radio s`nt ni[te mamu]i, cares`nt foarte u[or concurate [i dep\[ite deni[te canale de buzunar. O recalibrare seimpune, prin alegerea unei alte strategiipe termen lung.

„A pornit cu st`ngul [is-a reparat din mers“

Costi Rogozanu

NNiicciiooddaatt\\ nn--aavveemm nneevvooiiee ddee ccuullttuurr\\,,nn--aavveemm nneevvooiiee ddee mmuuzzeeee,, nnuu ppuutteemmssppuunnee cc\\ nnuu ppuutteemm ttrr\\ii ff\\rr\\ eellee.. Dar ne-voia e mult mai subtil\, [i atunci nevoiade un astfel de post mi se pare pe deplinjustificat\, numai c\ nu `n forma asta.Dac\ ne uit\m acum pe TVR Cultural,vom vedea o amestec\tur\ de inteligen]\[i prostie. Inteligen]a vine de peste hota-re, prin filme [i documentare achizi]io-nate de la oameni care [tiu s\ fac\ cul-tur\, iar pe de alt\ parte, vedem produc]iileinterne. {i m\ refer, `n special, la [tiri.Dac\ avem un talk-show cu un om inte-ligent, emisiunea iese onorabil. Nu bine,dar onorabil. ~n schimb, la [tiri e unadev\rat festival al locului comun. {i te-

leviziunea aceasta are o mare problem\:ea nu se adreseaz\ publicului cultural,pentru c\ eu sau altul, consumatori decultur\, nu putem dec`t s\ ne punempalmele la urechi auzind acea deversarede limbaj de lemn. {i atunci, el nu seadreseaz\ nici publicului cultural, iarcel mare e plictisit instantaneu de a[a ceva.Prin urmare, TVR Cultural trebuie s\ `[iatrag\ acei 1% telespectatori direct vi-za]i de produc]iile culturale. Deocam-dat\ nu a reu[it aceast\ performan]\ dec`tprin filme [i documentare, prost promovate.

Mie mi se pare o declara]ie de insider,`mi pare foarte r\u pentru Florin Iaru.Adic\ acum s\ ce? S\ mai lu\m [i al]ibani din alt\ parte? Au fost bani, dar n-au[tiut ce s\ fac\ cu ei. M\ refer la DanielaZeca-Buzura, ea nu a [tiut ce s\ fac\ cuei. Nu cred c\ mai trebuie al]i bani. S\

ne uit\m la ce a declarat Giurgiu dumi-nic\... 15 milioane de euro s`nt sporurilepentru angaja]ii TVR. S\ t\iem 5% dinsporuri [i finan]\m din ace[ti bani unsuperpost cultural, nu ne mai trebuie altefinan]\ri. Ei trebuie s\ `nve]e s\ `[i dr\-muiasc\ acest buget [i abia apoi s\ seg`ndeasc\ la alte scheme.

Ea a fost [ef\ acolo! Pe mine m\ a-muz\ toat\ eroizarea asta a doamnei Zeca-Buzura, c`t de oropsit\ este ea de TudorGiurgiu! Mie demiterea ei mi s-ar fi p\ruto m\sur\ care trebuia luat\ din 2005.

~n primul r`nd, TVR Cultural ar tre-bui s\ `mi aduc\ noutate cultural\ „am-balat\“ `ntr-un limbaj decent, pe care eu,ca om consumator de cultur\, s\-l potsuporta, s\ nu fie un amestec de primi-tivism `n exprimare cu `nalte aspira]iuni.


„Dac\ ne uit\m acum pe TVR Cultural, vom vedea o amestec\-tur\ de inteligen]\ [i prostie. Inteligen]a vine de peste hotare,prin filme [i documentare achizi]ionate de la oameni care [tius\ fac\ cultur\, iar pe de alt\ parte, vedem produc]iile interne.“

7 «

dosarCOSTIROGOZANU

Big BrotherTimp de o s\pt\m`n\, `n metroulbucure[tean, am aflat „ve[ti“ de-spre Petre Roman. Unde-mi `ntor-ceam privirea, d\deam peste c`te o„Libertatea“ violent colorat\ [i pa-ginat\, cu nout\]i despre Roman[i t`n\ra sa amic\, pentru care fos-tul premier [i-a p\r\sit domiciliulconjugal. Titlurile oscilau `ntre pe-nibil [i grotesc; [i b\nuiesc c\ nicicon]inutul articolelor nu era maide soi. ~ntr-o diminea]\, aflam c\„amantei lui Petre Roman `i places\ fac\ sex sub du[“. ~n alta, c\„amanta lui Petre Roman obi[nu-ie[te s\-[i bat\ mama“. Deasupraacestor titluri groase, erau inserateni[te avertismente grijulii: „Petre,ai grij\!“, „Petre, ]i se preg\te[teceva!“. M-am `ntors, printr-un felde tunel al timpului, `n anii de glo-rie ai „Evenimentului zilei“ condusde Ion Cristoiu, `n care, dincolode faimoasa g\in\ f\t\toare depui vii, descopeream `ntr-un nu-m\r din ajunul Cr\ciunului, sus pepagina `nt`i, fotografia unui negrucu un penis uria[. O, tempora...

Dac\ timpurile s-au mai schimbat,moravurile presei de senza]ie aur\mas acelea[i. Cu c`t scandalulpare mai facil, mai mahalagesc [imai abundent ilustrat, cu at`t suc-cesul de cas\ este mai tangibil.Asist\m la o goan\ absolut dispe-rat\ dup\ asemenea subiecte pecare un public avid ce [i-a sus-pendat complet facultatea inteli-gen]ei le `nghite cotidian. ~n ma-laxor poate intra orice personali-tate, autentic\ sau `nchipuit\. Vafi devorat\ cu aceea[i ferocitatede carnasier nes\tul; [i acum m\refer nu la jurnali[tii produc\tori,ci la cititorii consumatori.

Eu aveam senza]ia c\ am intrat`n Europa [i c\, m\car la nivel de-clarativ, am dep\[it faza tribal\.Era de sperat c\ dreptul la inte-

gritatea propriei imagini nu va fi,ca p`n\ acum, o sintagm\ lipsit\de con]inut; [i c\ intrarea cu bocan-cii `n via]a personal\ a unui om vafi amendat\ cumva de public. A[!...Publicul este cel care comand\dansul `n jurul focului, cu c`te unscalp sau un craniu `n m`n\ [i cusatisfac]ia macul\rii fo[tilor idoli.

Publicul larg, clientul [i st\p`-nul nostru, este servit. Tabloidelegen „Libertatea“ [i o televiziuneca OTV `[i fac rating-ul dezgust\-tor prin excitarea [i apoi satisface-rea monstrului colectiv, un BigBrother tricolor [i cu ma]ul gros.Perfect con[tien]i de func]ionareaacestui mecanism, o parte din po-liticienii no[tri „de succes“ excit\suplimentar coarda populist\. Eitot vorbesc `n numele poporului,dar `n numele a ceea ce este maiprimitiv `n structura noastr\ psiho-moral\. Criticarea adversarului deidei a fost `nlocuit\ cu demol\ri `ntoat\ regula, cu atacuri la persoan\de cea mai joas\ spe]\. Diferen-]ele ideologice se aprind [i sesting `ntr-un sos care p\teaz\ fa]ade mas\ [i urc\ p`n\ la albul o-brazului. Politicianul cu majuscul\,ast\zi, e cel care `[i d\ mereu poa-lele peste cap, ca o chivu]\ cutemperament din Ferentari.

Ne`ndoielnic c\ adev\ra]ii oa-meni politici pe care i-a avut Ro-mânia, ca [i figurile din aristocra-]ia autohton\ a meritului, se r\su-cesc `n morm`nt. Ei credeau `ntr-ominim\ ipocrizie social\ care teobliga s\ respec]i un set de regulicomportamentale. Multe i se potrepro[a lui Petre Roman, dar m\-car el are fa]\ [i gesturi de euro-pean. Compara]i-l cu triada c`[ti-g\toare: B\sescu-Becali-Vanghelie.

Ceea ce m\ dezgust\ la „anche-tele“ jurnalistice [i politice de azinu e `ndrept\]irea lor – de obicei,inexistent\. Este, p`n\ la urm\, `n lo-gica mediatic-ideologic\. Darcum putem fi, `n 2007, at`t decircari, de mahalagii, de ieftini?

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Alex Savitescu

CCrreedd cc\\ ppoott rr\\ssppuunnddee [[ii eeuu ccuu oo `̀nnttrreebbaarree:: cc`̀tt ddee nneecceessaarr\\ eerraa`̀nnffiiiinn]]aarreeaa uunnuuii ppoosstt ccuumm eessttee AARRTTEE,, ddee eexxeemmpplluu?? Nu [tiudac\ putem judeca un post de acesta prin prisma „utilit\]ii sale“economice, ci ca o utilitate public\, menirea televiziunii na-]ionale fiind [i aceea de culturalizare.

Am s\ spun un alt lucru [i anume c\ România, din ce sevede, nu este preg\tit\ s\ suporte o televiziune public\. Ce se`nt`mpl\ cu TVR Cultural se reg\se[te `n ceea ce se `nt`mpl\ laTeleviziunea Român\ zilele acestea. S`ntem `ntr-un context `ncare pre[edintele Tudor Giurgiu iese pe diverse canale [i nureu[e[te s\ m\ conving\, ca pl\titor de taxe, de bunele sale in-

ten]ii. Nu se a[tepta nimeni s\ ajungem aici, to]i l-am privitcu oarecare speran]e pe acest „tip t`n\r“ care venea `n frunteaTVR. Iar scandalurile de acum s`nt mai mari dec`t cele cares-au petrecut `n timpul altor conduc\tori ai institu]iei, multmai „odio[i“ `n cuget [i-n sim]iri dec`t este Giurgiu.

Nu s`nt un foarte mare fan al postului TVR Cultural. Dac\Daniela Zeca-Buzura a c`[tigat acest post `n urma sus]inerii unuiproiect managerial, ar trebui v\zut acum `n ce m\sur\ [i-a `nde-plinit obiectivele. Dar eu cred c\ asist\m, mai degrab\, la un soide r\fuial\ dec`t la o discu]ie pe proiecte. Este o copie `n minia-tur\ a ceea ce se `nt`mpl\ pe scena public\. De altfel, ultimeleprezen]e ale lui Tudor Giurgiu la diverse talk-show-uri – neconvin-g\toare [i [ov\itoare – m-au f\cut s\ ajung la aceast\ concluzie.

IImmaaggiinnee ddiinn rreeddaacc]]iiaa TTVVRR CCuullttuurraall

„Un amestec de primitivism `nexprimare cu `nalte aspira]iuni“

„Asist\m la o r\fuial\,nu la o discu]ie pe proiecte“

Interviu realizat de R. Chiru]\

Care crede]i c\ au fost adev\ratelemotive pentru care Tudor Giurgiu [i-apropus s\ v\ demit\?

Cred c\ exact din motivele pe care le-ainvocat acesta, printre care „lipsa de en-tuziasm“. Dar e [i foarte greu s\ fii entu-ziast c`nd ai buget foarte mic, c`nd acope-rirea teritorial\ este precar\ [i c`nd ]i sespune c\ exist\ alte priorit\]i `naintea TVRCultural. Nu vreau s\ fac o acuz\ deschis\spre nimeni prin cuvintele astea, dar s`ntat`]ia jurnali[ti con[tien]i `n jurul meu [imizez pe faptul c\ ei pot proba oric`nd c\noi am fost ̀ ntotdeauna „la [i al]ii“. S`ntemun canal de ni[\, cu foarte pu]in\ publi-citate. Dar nici eu n-am ascuns niciodat\aceast\ hart\ trist\ a Culturalului, cu ra-tinguri mici. C`nd `n septembrie a fost ter-minat un studiu IMAS despre TVR Cul-tural, eu l-am f\cut public cu toate defi-cien]ele pe care acesta le-a dezv\luit [i am`ntrebat atunci, cu martor, dac\ nu ar fibine s\ ni se fac\ un contract de share (cot\de pia]\ – n.r.). Acela ar fi fost un act pro-bant fa]\ de colaboratorii cu care lucram.

Totu[i, acest deznod\m`nt n-ar fi tre-buit s\ fie o surpriz\ pentru dumnea-voastr\. Din c`te am `n]eles, conflicteledintre dumneavoastr\ [i pre[edinteledirector general s-au repetat `n ultimiidoi ani.

N-am avut conflicte, doar ni[te prece-dente `ncordate, trei discu]ii despre nouagril\ de programe a TVR Cultural – dealtfel, pachetul grafic este gata, noua gril\este gata.

Semnale c\ se preg\te[te ceva auexistat. De exemplu, emisiunile muzi-cale care ]ineau de TVR Cultural aufost respinse.

Emisiunile muzicale s`nt realizate de cincicolegi speciali[ti, care au r\mas dintr-unnucleu mai mare, deci nu... Oricum lu-cr\m cu pu]ini oameni.

S-a zvonit, la un moment dat, chiar c\se va desfiin]a TVR Cultural cu totul.

Da, a circulat vreun an [i ceva aceast\ le-gend\ descurajant\ pentru noi to]i. A-ceasta e principala prob\ a faptului c\ nuvreau s\ m\ disculp. Lipsa de interes fa]\de TVR Cultural a alimentat acest zvon c\ar trebui s\ dispar\. Eu nu a[ merge p`n\acolo, mi-e greu s\ cred c\ cineva poates\-[i asume dispari]ia unui canal de cul-tur\. Dar acest frison i-a descurajat pe foartemul]i [i, `n special, pe oamenii tineri.TVR Cultural a devenit ca o corabie carenaufragiaz\ [i de pe care fuge toat\ lumea.

A fost `ncheiat\ colaborarea cu 11 dintrecoresponden]ii TVR Cultural, invo-c`ndu-se necesitatea realiz\rii unor e-conomii. Ce economii s-au f\cut ast-fel, av`nd `n vedere c\ `n TVR s`nt3.000 de angaja]i?

Acea mi[care minim\ s-a `ncadrat `ntr-odecizie corporatist\ care, probabil – nus`nt finan]ist, nu [tiu –, la nivel global,reprezenta o sum\ important\. Dar pen-tru Cultural era o sum\ modic\, acope-rind de fapt „un entuziasm“ foarte mare.Pentru c\ s`nt oameni a c\ror medie dev`rst\ este de 23 de ani, am calculat-ochiar ast\zi. {i lipsa lor se va sim]i.

De ce are TVR Cultural o audien]\ [i ovizibilitate at`t de mici? ~n declara]iianterioare, invoca]i o acoperire insufi-

cient\ `n teritoriu, b\nuiesc c\ v\referea]i la accesul prin firmele

de cablu [i la faptul c\ nu estepromovat pe TVR 1...

Nu `n ultimul r`nd pentruc\ programele s`nt medii,

recunosc. Aten]ie, nu am spus mediocre.S`nt medii ca standard editorial pentru c\au costuri alocate foarte mici. Cu toateacestea, unele dintre ele au fost premiate[i recunoscute ca fiind foarte competiti-ve. Numai `n 2006, TVR Cultural a avut[apte nominaliz\ri la Gala Premiilor Clu-bului Român de Pres\ [i la Premiile Aso-cia]iei Profesioni[tilor de Televiziune [i aob]inut patru premii. De fapt, noi ne`nv`rtim `ntr-un cerc vicios. {i se va ve-dea c\ am dreptate atunci c`nd un alt„erou“ va veni dup\ mine [i se va luptacu acelea[i mori de v`nt.

TVR Cultural a fost lansat `n 2002,f\r\ nici un studiu de pia]\, f\r\ unproiect clar.

A[a este, el a avut un handicap de pornire.A fost centrat pe structura tehnologic\,oricum `nc\rcat\, a celor trei canale dejaexistente – TVR 1, TVR 2 [i TVRInterna]ional. {i, nealoc`ndu-i-se `n modautonom nici resurse umane, nici tehni-ce, s-au `nt`mplat dou\ lucruri fire[ti. Ela devenit, din punct de vedere institu]io-nalizal, marginalizat – de fapt, `n interneste poreclit Al-Jazeera. Iar din punct devedere tehnologic, trebuia s\ a[tept\m s\ne vin\ r`ndul la resursele comune. Din2002, lucrurile nu s-au schimbat dec`tprea pu]in. Abia `n martie 2006, TVRCultural a primit un studio propriu, stu-dioul patru. P`n\ atunci, el nu beneficia deun studio propriu din care s\ poat\ trans-mite.

{i ce f\cea]i, v\ strecura]i printre cei-lal]i?

Da, ne strecuram, lucram mai ales `n stu-dioul pr\fuit din strada Mollière, undetotul, de la aparatur\ p`n\ la decoruri,dateaz\ din 1968. Din fericire, acest stu-dio a fost acum `nchis.

De ce s-a pornit la drum a[a? A fostdoar o chestiune de blazon?

Da, cred c\ a fost o chestie de prestigiu,entuziasmul de care vorbea Tudor Giur-giu. Din entuziasm, s-a pus forma `naintea

fondului, g`ndind c\ vom recupera petraseu. Nu s-a `nt`mplat a[a, s`nt lucruripragmatice, unde nu se poate doar cu en-tuziasm. ~n plus, nu e deloc neglijabil c\o ]ar\ ca România, dup\ cum e [i Polo-nia, care se lupt\ cu probleme [i mai marila canalul lor cultural, nu are un apetitpentru televiziune cultural\.

Cum a[a?

P\i, pentru c\ dup\ 15 ani de rutin\ co-mercialist\ agresiv\, e foarte greu s\ con-vingi un telespectator de condi]ie mediec\ lui `i trebuie [i cultur\.

Bine, dar chiar dumneavoastr\ a]i re-cunoscut c\ nici m\car elitele culturalenu se uit\ la TVR Cultural.

E adev\rat, `mi men]in opinia. De obicei,elitele nu se uit\ `n general la televizor.Prefer\ s\ stea `n bibliotec\ sau se duc peviu la teatru sau la un concert. Toate stu-diile sociologice au demonstrat c\ eliteleneag\ ideea de televizor `n sine, nu doarpe aceea de TVR Cultural.

A]i afirmat c\ v-a]i fi dorit o acoperire[i la sate. Crede]i c\ asta v-ar fi ajutatla audien]\?

Cu greu, e drept, dar lucrurile trebuie `n-cepute. Noi avem c`teva emisiuni desti-nate mediului rural. De pild\, aceast\emisiune de etnologie a lui Grigore Le[e,„La por]ile ceriului“, care restituie o lumedisp\rut\ [i ni[te vestigii de o autenticita-te impresionant\, [i-ar fi avut locul ei [ivizionarea ei tipic\ `n lumea satului. Noiemitem pe cablu, nici m\car `n ora[elemici nu ajungem. S`ntem [i la cap\t deband\, o sum\ de piedici. Distribuitorii

deralricla ruelef\rme

Expiavovem\aictricu11tiv[i mâDanuo anosinunajurat

» DANIELA ZECA-BUZURA este director al TVR Cultural din ia-nuarie 2004 [i lector univ. dr. asociat la Catedra de Jurnalism aUniversit\]ii din Bucure[ti. A debutat editorial `n 1993, cu volu-

mul de versuri Orfeea, [i a publicat, printre altele, manualul Jurna-lismul de televiziune (colec]ia „Collegium. Media“, Editura Polirom,2005). ~n calitate de realizator al Televiziunii Române a semnat peste

200 de emisiuni de autor precum „Cafeneaua artelor“, „Libr\ria pero]i“ sau „Ceva de citit“. Pentru acela[i ciclu de emisiuni, Daniela

Zeca-Buzura a primit Premiul Na]ional de Televiziune `n anul1997, acordat de Uniunea Scriitorilor din România [i Funda]ia„Scrisul Românesc“. De asemenea, `n 2006 a primit distinc]ia„Personalitatea anului pentru o Românie european\“, sec]iu-

nea televiziune, pentru managerierea postului TVR Cultural,acordat\ de Comisia European\ [i Casa Europei – Eurolink.

„La un moment dat, eu trebuia s\ spun: «Gata, acum e r`ndulCulturalului». Dar am lungit prea mult aceast\ a[teptare. Aveamsenza]ia c\ `nc\ nu e momentul, c\ nimeni nu e interesat decultur\.“

INTERVIU CUDANIELAZECA-BUZURA

» 8

interviu


„TVR Cultural `[i a[teap

Deputatul Mihai M\laimare, membru al Comisiei de Cultur\, a declarat, contactatde „Suplimentul de cultur\“: „Eu m\ bucur c\ s-a r\zg`ndit domnul Giurgiu `n ca-zul Danielei Zeca-Buzura, pentru c\ schimbarea unui director de canal nu se poateface chiar peste noapte. ~n primul r`nd, acolo trebuie f\cut\ o analiz\ serioas\ le-gat\ de ]intele pe care [i le-a fixat TVR Cultural de la preluarea sa de c\tre doamnaZeca-Buzura. Dar eu [tiu c\ `n urm\ cu doar c`teva luni Zeca a fost chiar premiat\pentru felul `n care func]ioneaz\ canalul. Or, mi se pare foarte straniu s\ se consi-dere c\ trebuie dat\ afar\. Sigur c\ e loc `ntotdeauna de mai bine, dar informa]iacultural\ este bogat\ [i corect\. M\ bucur\ decizia sa“.

Potrivit unor surse parlamentare, pre[edintele director general al TeleviziuniiRomâne, Tudor Giurgiu, a afirmat `n cadrul audierii de miercuri, 7 martie, de laComisia de Cultur\ a Senatului c\ anun]ul demiterii Danielei Zeca-Buzura a fostunul pripit [i lansat „sub presiunea evenimentelor“. ~n ciuda acestor declara]ii, po-trivit transcrierii conferin]ei depres\ de duminic\, 4 martie,Tudor Giurgiu s-a declarattran[ant `mpotriva men]ineriiactualei directoare a TVR Cul-tural `n func]ie.

Daniela Zeca-Buzura seafla `n concediu `n momen-tul ̀ n care a auzit la Realita-tea TV anun]ul c\ va fi de-mis\, concediu care dureaz\p`n\ luni, 12 martie. TudorGiurgiu inten]ioneaz\ s\ fac\public\ „r\zg`ndirea“ abia `naceast\ zi. Ultimele dou\ eva-lu\ri semestriale ale direc-toarei au fost foarte bune,ea ob]in`nd note peste9, „10 fiind o not\ re-zervat\ zeilor“, con-form lui Giurgiu.

co-n-

die

re-ale

ei,or. petu-eleoar

iretat

`n-ti-st\[e,meta- [i

Noiele derii

de cablu, numai c`nd aud cuv`ntul Cultu-ral, vor s\ scoat\ pistolul. Eu stau `n bu-ricul Bucure[tiului [i am dus o lupt\ corpla corp cu distribuitorul de cablurug`ndu-l s\-mi pun\ la loc, `n pachetulelementar, TVR Cultural. El `mi r\spundeaf\r\ nici un fel de durere: „Nu se uit\ ni-meni la cultur\“. E o prejudecat\.

E drept, TVR Cultural are de luptat cumulte prejudec\]i. S`nt, probabil,mul]i oameni care critic\ acest postf\r\ s\-l fi privit vreodat\.

Exact a[a s-a `nt`mplat [i `n studiul depia]\ pe care l-am comandat. Oamenii auvorbit `n cli[ee perceptive, care nu erauverificate cu telecomanda `n m`n\. Dar,m\ rog, poate nu e cazul s\ mai c\ut\maici scuze. Mai bine a[ enumera dintretriumfurile acestui canal care a mers a[a,cu lumina de avarie. Am transmis live11.000 de minute din ultima edi]ie a Fes-tivalului „George Enescu“, s`ntem primii[i unicii promotori ai competitorilor ro-mâni la Eurovision Young Musicians andDancers. P`n\ la apari]ia TVR Cultural,nu s-a [tiut niciodat\ `n România c\ exist\o astfel de competi]ie. ~n plus, au venit lanoi o mul]ime de nume mari, au venitsingure, nu le-am v`nat, practic nu a fostun scriitor mare, interpret, actor, care s\ajung\ `n România [i pe care noi s\-l firatat. Cam 360 de personalit\]i interna-

]ionale au c\lcat `n unicul studio al TVRCultural, `ntr-un jurnal imperfect, recu-nosc.

De altfel, Jurnalul Cultural este [ipunctul cel mai criticat al acestui post.

Da, din p\cate, pentru c\ era [i cel maiexpus. Este locomotiva noastr\ cea maidinamic\. {i [ti]i c\ e un truism – cinemunce[te gre[e[te. Colegii mei [i-au asu-mat asta, f\r\ s\ ]in\ seama c\ s`nt pu]ini.Orice specialist [tie c\ un jurnal zilnic,f\cut p`n\ de cur`nd cu 22 de oameni, a-cum cu 11, `nseamn\ un soi de echili-bristic\ f\r\ plas\. Tocmai din acest mo-tiv, `n grila nou\ de programe el va aveadoar 15 minute, iar nu 30.

C`nd a]i devenit director al TVR Cul-tural, a]i afirmat c\ p`n\ `n 2008 vre]is\ ridica]i audien]a postului cu unpunct [i jum\tate, ceea ce unii au con-siderat aproape o utopie. Unde a]i a-juns p`n\ `n acest moment?

Conform statisticilor, asta ar fi trebuit s\se `nt`mple dac\ noi am fi mers cu toatemotoarele la tura]ia lor deplin\. Numaic\ `n clipa `n care Tudor Giurgiu a venitla conducere – [i s\ ne `n]elegem, edito-rial a adus schimb\ri `n bine, a `nceputcu rea[ezarea TVR 1, apoi a pornit revita-lizarea TVR 2 –, c`nd a ajuns la Cultural

a spus: „Avem alte priorit\]i“. V\ dau unexemplu [i `mi pare r\u c\ `l dau despreun post concurent. Nu trebuie s\ fie ni-meni specialist pentru a vedea ce risip\de fonduri pentru o campanie outdoor,pe radio [i pe pres\ scris\ a avut acest re-cent lansat Kanal D. Totul pentru o au-dien]\ de 2%.

Crede]i c\ publicul poate fi atras spreTVR Cultural printr-o campanie depromovare outdoor?

Cred c\ da. V\ dau un singur exemplu.~n s\pt\m`na `n care `ntr-o revist\ de pro-grame de televiziune a ap\rut pe coloanade programe fotografia lui Horia-Roman Pata-pievici, audien]a talk-show-ului lui a cres-cut cu 0,4. Absolut elementar.

Ce criterii s-au folosit atunci c`nd s-astabilit c\ TVR Cultural nu este oprioritate? Probabil audien]a nu ar fitrebuit s\ fi fost unul dintre ele.

Tocmai. ~ntre mine [i TVR nu a existatun contract de rating, din p\cate. Dac\acest contract ar fi existat, eu a[ fi fostprima care [i-ar fi dat demisia. TudorGiurgiu este un om elegant [i p`n\ `nacest moment noi am avut convorbirifoarte politicoase, foarte rare, reci, profe-sionale [i a[ gre[i s\ v\ spun c\ el mi-a datexplica]ii suplimentare sau c\ mi-ar fi re-pro[at ceva deschis. Practic, eu [i TVRCultural am avut un traseu autist, ne-amv\zut de treab\, mai exact, `n]eleg`nd c\doar at`t se poate pentru noi [i a[tept`nd.Asta `mi repro[ez. La un moment dat, eutrebuia s\ spun: „Gata, acum e r`ndulCulturalului“. Dar am lungit prea multaceast\ a[teptare. Aveam senza]ia c\ `nc\nu e momentul, c\ nimeni nu e interesatde cultur\.

De ce nu a]i cerut dumneavoastr\ uncontract de rating?

Am crezut c\ o s\ mi se fac\ un contract.Apoi am interpretat am`narea pe un semnc\ ne facem treaba bine. Pentru c\ un ast-fel de contract ar fi fost un la] de g`t, f\r\`ndoial\, [i nu eram at`t de suicidar\ s\ `lcer eu `n mod presant. El devenea un ter-men limit\. Poate c\ ce s-a `nt`mplat a-cum e o lec]ie de management [i pentrumine, [i pentru Tudor Giurgiu.

Vorbi]i de problemele ap\rute `n ulti-mii doi ani. Dar nici pe vremea celui-lalt pre[edinte al televiziunii publice,Valentin Nicolau, lucrurile nu au fostmai roz.

Tocmai, dar nu din vina pre[edintelui.~nc\ din fa[\, canalul nu a avut o ie[ire laap\ triumfal\. Din p\cate, TVR Culturaleste un canal de televiziune care `nc\ `[ia[teapt\ reformatorii, care trebuie s\ fac\un efort comun. Un efort care s\ por-neasc\ de la directorul tehnic, de la cel deprograme, la cel de post [i ajung`nd lapre[edintele director general. Toat\ lumeaar trebui s\-[i manifeste voin]a de a seocupa `n sf`r[it de TVR Cultural.


„Acest canal trebuie s\ existe ca o alternativ\ permanent\la comercialism [i la cultura de consum, iar oricine e liber s\-lzappeze.“

9 «

interviuALTERNATIV|

TUDOR GIURGIU SPUNE C| S-A PRIPIT

apt\ `nc\ reformatorii“Cum a]i vedea un TVR Cultural ideal?

Eu nu l-a[ vedea at`t de imperios destinat doar „publicului educat [it`n\r“, ci [i unor tronsoane de v`rst\ care s\ acopere un spectru mare.Totu[i, cultura e o chestie de discern\m`nt [i de sedimentare. Nu am s\cred niciodat\ c\ un canal cultural trebuie s\ fie „funny“ ca s\ plac\ saus\ atrag\ tinerii. Dar ace[ti tineri, dup\ 35 de ani, `ncep s\ se uite pesteum\r [i la lucruri mai serioase. Ideea e c\ acest canal trebuie s\ existe cao alternativ\ permanent\ la comercialism [i la cultura de consum, iar ori-cine e liber s\-l zappeze. El nu trebuie s\ intre `n concuren]\ cu nimeni.De aceea, cred c\ ar fi trebuit s\ ne permitem mai mult\ `ndr\zneal\,mai mult\ inova]ie [i experiment.

Vorbea]i de un nou pachet grafic pentru TVR Cultural, deja realizat. C`nd artrebui s\ intre acesta pe post [i ce con]ine?

E f\cut pe ideea a [ase pove[ti `n imagini care totalizeaz\ fiecare o jum\-tate de minut, e realizat de oameni foarte tineri [i profesioni[ti, pe ideeade cultur\ prietenoas\, accesibil\, dar `n acela[i timp cultur\ cu atitudine,cultur\-manifest. Chiar [i sloganul postului ar urma s\ se schimbe, ar tre-bui s\ fie: „Recunoa[te-te `n ce vezi, ce sim]i, ce auzi“. Totul e motivatde imagini `n care cultura urban\ [i cultura click se `mbin\ cu cea acade-mic\. De exemplu, apare `ntr-un cadru, cu simboluri evidente, un dirijor`mbr\cat `n fracul lui de concert, pe un skateboard, alerg`nd printre po-rumbei, `n apropierea coloanelor Ateneului Român. Lucruri antinomice,dar care sugereaz\ c\ prin cultur\ `n]elegem totul, de la furculi]a cu carene a[ez\m la mas\ p`n\ la un tratat de psihologie. Ar trebui lansat la 15aprilie. S\ vedem ce va r\m`ne din aceast\ inten]ie.

„Acest canal nu trebuie s\ intre`n concuren]\ cu nimeni“

((GGeeoorrggeeOOnnooffrreeii))

Dan Lungu dramatizeaz\dezbaterea cu cea maimare acoperire na]ional\:a fost sau n-a fost bun co-munismul? Nu e o dezba-tere intelectual\, e ade-v\rat, nu e plin\ de trimi-teri bibliografice [i denuan]\ri infinite, dar e unprilej de nostalgie saucontre dure `ntre gene-ra]ii, `n fiecare cotlon alRomâniei. Avem de-a facecu un roman extraordinar,unul dintre pu]inele pecare pot s\ le recomandlini[tit pentru export. Pen-tru c\ e incredibil de sim-plu de citit. Pentru c\ escris cu o lejeritate ui-mitoare, pentru c\nu are preten]iide fresc\ a epo-cii Ceau[escusau a anilor’90. Este o a-bordare, uman\[i rece `n acela[itimp, a unei st\risuflete[ti tipiccentral-europene.

C. Rogozanu

Avem trei voci ale aceluia[i personaj,Apostoae Emilia, n\scut\ Burac: voceaangoasat\ a copilei care fuge dintr-un satizolat la ora[, pentru a sc\pa de f\cut c\-r\mizi din lut [i b\legar; vocea senin\ [ilini[tit\ a muncitoarei la o fabric\ de cu-tii pentru export; [i, `n sf`r[it, vocea „ba-bei comuniste“, o femeie `n v`rst\ carese ]ine cu din]ii de o realitate interioar\mai puternic\ dec`t ea `ns\[i, aceea c\ aavut sub Ceau[escu o via]\ foarte fru-moas\.

Marea noutate adus\ de Lungu esteumanitatea sf`[ietoare a dezbaterii. Pentruc\ lucrurile nu mai s`nt v\zute `n diho-tomia primitiv\, demn\ de un r\zboi ci-vil, `ntre mentalitatea de pensionar co-munist [i elitele ve[nic tinere [i ve[nicliberale (descris\ dur `ntr-un articol deMircea Mih\ie[). Punctul de maxim\ in-tensitate al c\r]ii este atins `ntr-o discu-]ie telefonic\ `ntre Emilia [i fiica sa, Alice,stabilit\ `n Canada. Aceasta din urm\ faceparte dintr-un comitet al românilor deacolo care are drept misiune convingerea

p\rin]ilor l\sa]iacas\ c\ nu e

bine s\ vo-tezi cu

fo[tii co-muni[ti

care

candideaz\ `nc\ la alegeri. Este o discu-]ie mam\-fiic\, respectuoas\, fiecare ]i-n`ndu-se ferm pe pozi]ii [i care aduce,dincolo de ideologii [i `mp\r]iri drasticepe clase biologice sau de mentalit\]i, oc\ldur\ uman\ sf`[ietoare. T`n\ra Alice esigur\ pe ea, [tie cu certitudine c\ nuexist\ dec`t un vot posibil, vorbe[te r\s-picat cu o mam\ derutat\ [i infantili-zat\. Emilia se ]ine cu din]ii de propriacertitudine, de „binele“ de pe vremea luiCea[c\ pe care nu-l poate nega – ar fi otr\dare insuportabil\ a propriei fericiri,un paradis `nf\[urat `n m\tasea fin\ anostalgiei aruncat la gunoi.

Cred c\ cea mai frumoas\ imaginedin carte apare atunci c`nd Emilia trecepe l`ng\ vechea fabric\ `n care [i-a con-sumat anii de v`rf: „C`nd se `nt`mpl\ s\mai trec pe l`ng\ ea, `ntorc capul. M\frige sufletul, pe cuv`nt. Am senza]ia c\acolo, `n sec]ie, scheletele noastre aur\mas `n pozi]ie de lucru, gata `n oricemoment s\ `nceap\ treaba. C\ e doar opan\ de curent“. Spre sf`r[itul c\r]ii,Emilia `[i reune[te fostele colege de lu-cru cu g`ndul clar de a le propune o re-facere `n miniatur\ a vechii echipe. Seva izbi `ns\ de o mul]ime de nuan]e pecare nu le luase `n calcul. Prietena [i sorasa se rupseser\ complet de acel trecut,se sim]eau bine `n noua lume, nu vroiaus\-[i aminteasc\ de fabrica `mp`nzit\ desecuri[ti (exist\ un „simpatic“ al sec]iei –care spune adev\rate pove[ti `ns\il`ndbancuri ultracunoscute – care se dove-de[te a fi securist cu acte `n regul\).Dup\ fiic\, o p\r\sesc [i acele femei carefuseser\ martore ale fericirii, care lucra-ser\ `n acela[i loc, care fuseser\ la ace-lea[i petreceri date `n magazia de la fa-bric\.

Nu patetizeaz\ inutil[i nu ]ine partea

Marele conflict, extrem de r\sp`ndit `ntrecopiii emancipa]i [i p\rin]ii iliesciza]i,constituie miza imens\ a lui Dan Lungu.De c`te ori nu am auzit cu to]ii replicaasta, „era mai bine `nainte“, emis\ seninde rude de-ale noastre, de p\rin]i. {i dec`te ori nu ne-am aruncat cinic `n dis-

cursuri pline de av`nt [i `ncredere`n viitorul capitalist f\c`ndu-i re-trograzi pe ai no[tri. Indiferen]a

Marea noutate adus\ de Lungu este umanitatea sf`[ietoare a dez-baterii. Pentru c\ lucrurile nu mai s`nt v\zute `n dihotomia primi-tiv\, demn\ de un r\zboi civil, `ntre mentalitatea de pensionar co-munist [i elitele ve[nic tinere [i ve[nic liberale.

NOUTATE» 10

printre r`nduri


SEMNAL

O fumigen\Primesc `n IInnbbooxx acum c`teva zileo frumoas\ invita]ie din parteaUniunii Scriitorilor din Româniapentru un colocviu de critic\ lite-rar\. Acum, dumneavoastr\ poatenu reu[i]i s\ v\ da]i seama c`t dem\gulitor [i onorant este s\ te in-vite Uniunea Scriitorilor la unadintre manifest\rile sale. Da]i-mivoie s\ v\ explic. Este vorba de uncolocviu la care vor participa tinericritici literari din toat\ ]ara, `ncer-c`nd s\ se pun\ de acord `n leg\-tur\ cu valoarea marelui critic [iistoric literar G. C\linescu. Invita]iis`nt chema]i s\ rezolve o chestiuneextrem de presant\, a c\rei nece-sitate este dep\[it\ doar de carac-terul ei cu totul nea[teptat, [ocant[i totodat\... dr\gu]: „G. C\linescufa]\ cu noua critic\ literar\“.

Noua critic\ literar\? Hmmmm...Interesant concept! Dac\ s-ar fispus doar „noua critic\“, lucrurilear fi fost clare. Am fi c\utat, `nbuna tradi]ie româneasc\, punc-tele de convergen]\ ale ideilor c\-linesciene cu acelea ale lui RolandBarthes, Serge Doubrovski, Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski [i,cu pu]in\ osteneal\, nu m\ `ndoiescc\ le-am fi g\sit! Am fi vorbit de-spre provocarea hermeneutic\ lan-sat\ de c\tre G. C\linescu `n inte-riorul ([i nu `n afara) canonului li-terar românesc, `nchiz`nd tototdat\ochii la preferin]a pentru comen-tarii con]inutistice a Divinului Critic.Am fi admirat deschiderea vast\ a,de pild\, universului poetic `n vi-ziune c\linescian\, f\c`nd cu o-chiul [i spre opera liric\ a criticului,livresc\, anticli[eistic\, ce mai?, de-adreptul postmodern\, suger`nd c\,prin astfel de intui]ii, românul [i-adep\[it urma[ii francezi, plas`ndu-sepe o spiral\ istoric\ superioar\.

Din p\cate, nu despre rela]ia luiC\linescu cu noua critic\ francez\e vorba. {i nici m\car cu new cri-ticism-ul american. Colocviul bu-cure[tean preconizeaz\, `nc\ de latitlu, existen]a unei „noi critici li-

terare“ române[ti. S`nt primul cares\ salute, cu entuziasm, izbucnireaspiritului critic `n România, `ntr-oform\ at`t de masiv\ `nc`t s\ de-termine coagul\ri genera]ioniste[i redesen\ri de, nu-i a[a?, „para-digm\“. Dac\ genera]ia lui NicolaeManolescu [i Lucian Raicu n-a re-u[it s\ instituie o [coal\ de „nou\critic\“ româneasc\, inima se um-ple de bucurie auzind c\ tinerimearomân\ d\ cea]\ `nainta[ilor cutalentul specific v`rstei. Capete teo-retice, apte nu doar s\ asimilezeun veac de teorie literar\ român\[i str\in\, dar [i s\ produc\ idei li-terare personale ce urmeaz\ a se`n[uruba `n universalitate, ai no[tritineri fixeaz\ tempo-ul `n critica deazi, de verdictul lor depinz`nd per-sisten]a operei c\linesciene `n poste-ritate.

Care tineri, totu[i? E vorba deo serie de publici[ti, vreo jum\tatedin Bucure[ti, jum\tate din pro-vincie. Bucure[tenii s`nt, printr-unmiracol, grupa]i to]i `n jurul ner-voasei reviste „Cultura“. Nimenide la vreo alt\ publica]ie: „Obser-vator cultural“ cu Paul Cernat,Bianca Bur]\-Cernat, AlexandruMatei, Florina P`rjol, „Dilema veche“cu Marius Chivu [i Simona Sora,colegii Sdc-i[ti Lumini]a Marcu,C. Rogozanu [i Bogdan-AlexandruSt\nescu, ardelenii Alex Cistelecan,Mihaela Ursa, Horea Poenar, Drago[Varga-Santai, craioveanul C\t\linGhi]\, ploie[teanul Dan Gulea, timi-[oreanul Dumitru Tucan nu se g\-sesc `n mailing list-ul de la UniuneaScriitorilor.

~n aceste condi]ii, intimidat deprezen]ele, dar mai ales de absen-]ele din lista invita]ilor pentru co-locviu, bulversat de iscusita alegerea temei de discu]ie, `mi `ng\duiun r\gaz pentru reflec]ie. Declincu respect onoranta invita]ie, f\r\a m\ sim]i `n m\sur\ s\ participla o asemenea desf\[urare defor]e. C\linescu va trebui s\ supra-vie]uiasc\ f\r\ mine...

Daniel Vighi, Cometa Hale-Bopp, edi]ie cartonat\,colec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 208 pagini, 28.95 lei

„Unul dintre atuurile esen]iale ale c\r]ilor semnate de Daniel Vighi este fi-rescul cu care istoria se insinueaz\ `n destinul individual al personajelorsale.“ (Carmen Mu[at)

Povestirile din volum, mici buc\]i cu linie narativ\ proprie, legate totu[i`ntre ele de personaje comune [i de aceea[i atmosfer\, creeaz\ practic unroman. Unul care contureaz\ un spa]iu românesc aflat `n plin\ perioad\a stalinismului autohton, cu pove[ti mici [i de impact, impresionante toc-mai prin simplitatea lor. Interesant este [i tonul mai degrab\ nostalgic –nu o nostalgie comunist\ `ns\, ci una a locului descris – dec`t acuzator, cecreeaz\ astfel cadrul unei relat\ri deta[ate a unei perioade triste din istoriarecent\ a României.

Philip Roth, Povestea lui Ori[icine, traducere din limba englez\ [i note de Fraga Cusin,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 256 de pagini, 22.95 lei

Povestea lui Ori[icine (`n original, Everyman) preia titlul unei opere anonime din literatura en-glez\ a secolului al XV-lea (?1470). Scris\ `n cuplete rimate, piesa descrie `n mod alegoric sal-varea sufletului Omului (Everyman), pe care `l ajut\ Faptele Bune, dup\ ce `n clipa mor]ii `lp\r\sesc Prietenia, Frumuse]ea, Puterea, {tiin]a, B\garea de seam\ [i Cele cinci sim]uri. Aseme-nea eroului piesei medievale, personajul lui Roth este un b\rbat care, dup\ ce a gustat din plinpl\cerile vie]ii, `[i regret\ tinere]ea [i vigoarea, refuz`nd s\ se c\iasc\ pentru numeroasele gre[elipe care le-a s\v`r[it, de[i, dincolo de evocarea unui trecut plin de succese profesionale [i erotice,se simte nota nostalgic\ a p\rerii de r\u dup\ „lucrurile cu adev\rat importante“.

„Un roman remarcabil prin concizie [i elegan]\, dar [i prin `ndr\zneala cu care abordeaz\ otem\ prea pu]in exploatat\ `n literatura contemporan\: degradarea trupului sub asaltul nemi-los al timpului. Philip Roth ne ofer\ o medita]ie tulbur\toare despre condi]ia omului modern[i rela]ia acestuia cu lumea [i cu sine `nsu[i.“ („The Washington Post Book World“)

LECTURI ~NTRERUPTE

Doris MIRONESCUCum s\ explici c\nu e bun comunismul?

arogant\ a tinerilor a trecut `n tromb\pe l`ng\ acei oameni nedumeri]i, nupro[ti, nu `ndoctrina]i, ci doar defensivi[i ignora]i. De altfel, marea deci-zie politic\ a Emiliei, la sf`r[itulc\r]ii, este s\ nu mai voteze.

L-am descoperit pe DanLungu cu o c\rticic\ de po-vestiri, ap\rut\ la o editur\obscur\, intitulat\ Cheta laflegm\. {i am debutat cu orecenzie a acestei c\r]i ̀ n „Ob-servator Cultural“, `n 1999.Aveam arogan]a cititoruluide mult\ literatur\ str\in\care, din c`nd `n c`nd, maicoboar\ pe p\m`nturilepatriei ca s\ r`d\ de m\re-]ele realiz\ri scriitorice[tiautohtone. Lungu a fost orevela]ie prin for]a incre-dibil\ de a trece conflic-tul comunism-postdece-mbrism `n registrul u-man, de a sublinia schi-zoidia extraordinar\ agenera]iilor formate [icrescute `n comunism.

Iar cu aceast\ ul-tim\ carte ajunge la unrafinament incredibil altemei. ~n goana tranzi-]iei, am uitat c\ Româniae rupt\ `n c`teva buc\]i consis-tente: progresi[ti, comunisto-capitali[ti,proletarii comuni[ti (o clas\ ciudat\ delucr\tori care nu au cultul [i stresul ca-pitalist al muncii). Tinerii care s-au aco-modat la noua realitate au g\sit o moda-litate crud\ de a-[i ignora p\rin]ii, indi-feren]a prin acuza]ii de la[itate [i prinlec]ii de liberalism. Dar, `n registruuman, nu ai cum s\ r\spunzi la celebrafraz\ defensiv\ aruncat\ timid de p\-rin]ii no[tri, `n mijlocul certurilor „poli-tice“: „Da, m\i, mam\, dar atunci m\plimbam, vedeam [i eu mare munte,mai aveam timp de un gr\tar, tr\iam,acum nu mai am dreptul la nimic“. Estecercul vicios suprem al comunic\rii ro-mâne[ti. {i este expus ca `ntr-o vitrin\de Dan Lungu. Nu patetizeaz\ inutil, nu]ine partea, doar ofer\, tridimensional,captura unei situa]ii f\r\ ie[ire.

}ucu, un personajde zile mari

~nchei cu o scen\ antologic\, aceea de`nt`lnire a româna[ilor no[tri verzi cuAlain, iubitul canadian al fiicei lor. Mai`ntì apare angoasa comun\ [i organicxenofob\ a moldoveanului dintr-un o-r\[el mic de provincie: „dac\ e negru“.}ucu, b\rbatul Emiliei, este [i el un per-

sonaj de zile mari, genul ]\ranului alie-nat de ora[, expansiv, pus tot timpul pefapte (de obicei gre[ite: tot `ncearc\ s\pun\ pe picioare o gospod\rie `n satulnatal, f\r\ sor]i de izb`nd\). Alain se do-vede[te a nu fi negru... Dar r\m`nedezam\gitor. M\n`nc\ pu]in de tot, nuvrea dec`t s\ ciuguleasc\ din br`nzoai-cele preg\tite de viitoarea soacr\. }ucuse `nc\p\]`neaz\ s\-i spun\ „Alin“ ca s\-laduc\ mai aproape de glie... Alice este [iea de nerecunoscut, nu vrea s\ doarm\la ei, se cazeaz\ la hotel, ì invit\ la re-staurant, d`ndu-le toate planurile pestecap. Colac peste pup\z\, acest g\lbejitcanadian, „Alin“, nici m\car nu le cerepropriu-zis m`na fiicei lor, consider`nd-ogata c`[tigat\. Concluzia `nt`lnirii merit\citat\ `n `ntregime. Dialogul are loc `n

patul conjugal `ntre doi oameni cares-au iubit o via]\, care au fost oameniivitorului comunist [i care s`nt lua]i de osocietate nou\ drept ni[te epave.

„— Auzi, [tii la ce m\ g`ndeam?— Mm?— B\iatul \sta, Alin..— Alain!— Io-i zic Alin, d\-mi pace!— Ce-i cu el?— P\i, pe b\iatul \sta dac\ `l pui s\

care o roab\ cu mortar, cade lat dup\ zecemetri.

— {i?— Zic [i eu...— La ce s\ care mortar, c\ doar lu-

creaz\ la banc\.— Mda, [i tu ai cumva dreptate.Apoi am adormit am`ndoi.“

Günter Grass, Toba de tinichea, traducere din limba german\ [i cuv`nt `nainte de Nora Iuga,edi]ie cartonat\, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 640 de pagini, 49.95 lei

Toba de tinichea, romanul care a [ocat Germania [i a devenit un bestseller interna]ional, a fost ecra-nizat `n 1979 de regizorul Volker Schlöndorff. Pelicula a primit Palme d’Or la Festivalul de la Cannes[i Premiul Oscar pentru cel mai bun film str\in.

„Un roman formidabil, o capodoper\ a absurdului.“ („The New York Times“)

„Cel mai mare roman scris de un autor contemporan.“ (John Irving)

„Pentru mine, politica [i literatura nu au fost niciodat\ contrarii care se exclud: limba `n care scriusufer\ de politic\; ]ara `n care scriu `ndur\ din greu consecin]ele politicii sale; cititorii c\r]ilor meles`nt, ca [i mine, autorul, marca]i de politic\. Ar avea prea pu]in sens s\ caut idile apolitice, c\ci, penesim]ite, chiar [i metaforele lunii au devenit macabre.“ (Günter Grass)


A fost o revela]ie prin for]a incredibil\ de a trece conflictulcomunism-postdecembrism `n registrul uman, de a subliniaschizoidia extraordinar\ a genera]iilor formate [i crescute `ncomunism.

11 «

printre r`nduriDAN LUNGU

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU


Arturo Pérez-Reverte, ~n numele s`ngelui nespurcat, traduceredin limba spaniol\ [i note de Ileana Scipione, colec]ia„Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 272 de pagini, 22.95 lei

~n numele s`ngelui nespurcat este cel de-al doilea roman al serieiAventurile c\pitanului Alatriste. De data aceasta, personajul princi-pal este angajat de capul unei familii catolice cu ascenden]\ evre-iasc\ s\ p\trund\ `ntr-o m\n\stire pentru a-i salva via]a fiicei lui, ac\rei virtute este `n primejdie. Tat\l copilei nu poate face nimic,pentru c\ preotul m\n\stirii amenin]\ s\ dea `n vileag faptul c\ fa-milia lor are „s`ngele spurcat“. ~n timp ce Alatriste se lupt\ s\ salvezeostatica de la moartea pe rug, este atras din ce `n ce mai ad`nc `ntr-oconspira]ie care ajunge s\ aib\ leg\turi cu `ns\[i Inchizi]ia Spaniol\.Un roman de aventuri ce ofer\ informa]ii istorice bogate [i `[i ]inecititorii cu sufletul la gur\ p`n\ la ultima pagin\.

SEMNAL

» Dan Lungu, S`nt o bab\ comunist\,colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 2007

Uneori, dup\ c`teva c\ni uria[e decafea f\r\ zah\r, mai ales dis-de-diminea]\, spre sf`r[itul s\pt\m`-nii, c`nd mai cred c\ pot scrie cevaca lumea, visez `ndelung cum i-a[sufla-o pe Felice lui Kafka, folosin-du-m\ chiar de propriile lui arme:scrisorile `n tromb\... sau `n [ir in-dian, c`te dou\-trei pe zi!!! Nu m\deranjeaz\ faptul c\ d`nsul le-a tri-mis de prin 1912 [i h\t `ncoace...p`n\ au stricat [i a doua logodn\...`n 1917... Ba tocmai profit de ches-tia asta; [tiu cum s-o atac dulcepe Felice, cum s-o momesc lamosorel, cum s-o fac s\ se ca]\repe pere]i de dragul meu, sco-]`ndu-[i bluza `n care erau ascun[is`nii ei destul de m\ricei... [i orbi-tori de albi, de pe-atunci, de la primanoastr\ (adic\ a lor!) `nt`lnire...l\s`nd naibii parlafoanele [i biroulunde lucra... S\ fiu clar `n]eles:vreau s\ i-o fur chiar din perioadaaceea de maxim\ h\rm\laie epis-tolar\... de schimburi de poze dela diferite v`rste... de a[tept\ri pu-p\cioase dintr-o parte [i alta... deinsomnii [i boli antipatice... co-tind-o pu]intel mai altfel dec`tFranz... nemaiv\it`ndu-m\ at`t,nemai]in`nd-o la curent cu cescriam (normal: America, Meta-morfoza etc)... f\r\ s\ tot soco-tesc nostalgic [i meschin c\ timpulpe care mi l-ar lua alc\tuirea misi-velor c\tre ea e cu mult mai maredec`t cele 8 ore de mers cu trenulde la Praga la Berlin... ~n fond, [iacum o m\rturisesc pe bune, dac\nu a[ fi avut tbc-ul \la t`mpit la 19ani, oblig`ndu-m\ s\ stau ca mor-molocul vreun an jumate `n pat,ei bine! a[ fi putut, cu efort, ce-idrept, s\ o pip\i pe Felice, destulde coapt\, desigur, `n America!!!De ce n-am admite c\ mi-ar fi re-devenit amant\? A murit c`nd euaveam deja 21 de ani! Dar s\ nuexager\m! Clenciul, zbenghiul e-sen]ial, m\ rog! ca[alotul gordianal `ntregii pove[ti ar fi fost: cum

Dumnezeu s\-i expediez eu scrisoride talia lui Kafka? Rezolvarea a ve-nit de la sine, pot zice c\ s-a im-pus u[urel, treptat, dar tenace, cuo for]\ incontrolabil\: recitind epis-tolele `n traducerea lui Radu GabrielPârvu, m-am trezit complet`ndu-le,cumva senzualiz`ndu-le, pe margi-nile albe ale paginilor, cu un pixro[u, violent... Nu are rost s\ dauexemple... Cert e ca Felicei ì pl\-ceau, o `nnebuneau... dorea s\ vin\,exaltat\, la Praga, chiar [i pe scaravagonului, cu fustanele `nvolburatede aburii locomotivei... ca s-o facem...ce mai tura-vura... indiferent deurm\ri... scandaliz`nd familiilenoastre... d`nd peste cap orice co-mentarii critice... sfid`nd inadver-ten]ele...

* * *

{i-acum s\ revin la plantele din dic-]ionar, c`te au mai r\mas de spi-cuit. Rotund\ puturoas\, Rupturide mal, Ruini, Ruj\mbuj\, Ruji debarabou, Sac`z, Sarea caprei, S\-m`n]a porcului, S\pun, S\r\cie, Sbu-r\toare b\rboas\, Scai de ochi, Sca-unul h\lor din v`nt, Scuipatul cu-cului, Scul\toare mare, Scumpil\,Sita z`nelor, S`nge de nou\ fra]i,Smal] de sticl\, Sora fragilor, Sp`n-zur\toare, Steagul z`nei, Stele chi-neze, Struna g`[tei, Sudoarea ca-lului puturos, Sudoarea laptelui,Sulic\, {ale de c`mp, Tamari[c\,Talpa m`]ei, Tei fluturesc, Telgraf,Timp, Tortul p\s\ricii, Trandafirulbroa[telor, Trei cumnate sup\rate,Tr`mbi]a piticilor, Trompa elefan-tului, Trupul omului, Turbarea cì-nelui, }a]a Marghiola, }elin\ deizvor, }igle, }`]a fiului, Umbra fur-nicii, Unghia ciutei, Ur\, Urzic\surd\, Varg\ de aur, Veselia casei,Via]a omului, Vioar\ galben\...S`nt [i altele... Dintr-un teanc del`ng\ u[\ m\ ademene[te un Micatlas de plante... [i toate buruie-nele din Farmacia naturii `n dou\volume!

Uneori, dup\ c`tevac\ni uria[e de cafea

Aflu dintr-un splendid volumomagial editat de FilarmonicaCeh\, `n limba ceh\ [i `n en-glez\, c\ românii nu au maiauzit-o din 1971 [i c\ primul eiturneu `n România avusese locabia `n 1966.

CCoonnssttaattaarree nneeppll\\ccuutt\\ ddaatt ffiiiinndd mmiittuull uu-nnoorr rreellaa]]iiii ccuullttuurraallee rroommâânnoo--cceehhee pprriivvii-lleeggiiaattee dduupp\\ rreeffuuzzuull aarrmmaatteeii rroommâânnee ddeeaa ssee aall\\ttuurraa iinnvvaazziieeii ssoovviieettiiccee aa CCeehhoosslloo-vvaacciieeii `̀nn 11996688.. Cu at`t mai mult cu c`tvolumul pe care vi-l semnalez ̀ nregistrea-z\, de exemplu, 11 turnee ale Filarmo-nicii pragheze la Budapesta, `ncep`nd dela cel dinainte de r\zboi, cu Václav Ta-lich, [i termin`nd cu ultimul, `n septem-brie 2004.

Oglind\ preferen]ial\ a culturii Ce-hoslovaciei [i apoi a Cehiei, Filarmonicadin Praga a colindat lumea `ntreag\ subtoate regimurile, consolid`ndu-[i un re-nume, dar [i acumul`nd resurse materialece nu pot fi omise, cu predilec]ie `n `n-dep\rtata Japonie. Acolo a dat nu maipu]in de 313 concerte p`n\ `n 1989, re-venind, dup\ revolu]ia de catifea, `n altecinci turnee, cu alte 60 de concerte. Omanier\ exemplar\ de a se cultiva o i-magine [i rela]ii culturale pre]ioase. Capi-tolul din volumul omagial consacratturneelor `n str\in\tate merit\ citit. {i ela fel de pasionant ca [i istoria acestei fa-lange europene al c\rei capital de presti-giu, acumulat de-a lungul unui secol deexisten]\, o men]ine ca faim\ printre cri-ticii muzicali `ntre primele zece orches-tre simfonice ale lumii.

Interesant\ istorie spuneam, fiindc\Orchestra Filarmonic\ a Cehiei nu s-an\scut ca una dintre forma]iunile succe-soare ale unor orchestre de curte, a[acum a fost cazul, cel mai adesea, cu ma-rile orchestre de ast\zi din Europa cen-tral\. Societatea „filarmonic\“ a fost con-stituit\ ̀ n 1873 din asocierea muzicienilororchestrei Teatrului denumit Temporar [icei ai Operei Germane. Ulterior, autori-t\]ile imperiului aveau s\-[i dea consim-]\m`ntul la formarea unei societ\]i pro-priu-zise a Filarmonicii cehe, cu membriafilia]i ai Orchestrei Teatrului Na]ional[i, dup\ diverse peripe]ii, la 4 ianuarie1896, societatea a dat primul concert `nsala Rudolfinum. Data a r\mas p`n\ as-t\zi `n istorie, ca moment al na[terii Fi-larmonicii, ce avea s\ fie condus\, `ntreal]ii, de Antonín Dvorák, tinerii OskarNedbal [i Karel Kovarovic sau primuldirijor str\in, rusul V.I. Safonov. Din fe-bruarie 1901 orchestra devenea indepen-dent\ de cea a Teatrului Na]ional [idup\ un scurt interludiu sub conduce-rea lui Ludvík Viteslav Celanský, avea s\fie condus\, p`n\ `n 1918, de Vilém Ze-mánek, semn al timpurilor, evreu cehgerman, fiu al unui rabin. Din 1903,Orchestra filarmonic\ devenea expresiamuzical\ a Asocia]iei Filarmonice, trans-format\ `ntr-o „cooperativ\ cu responsa-bilitate limitat\“.

Zemánek avea s\ fie concediat la `n-cheierea primului r\zboi mondial, dup\

formarea Cehoslovaciei [i c`nd Asocia]iase transforma `n Societatea Filarmonic\Ceh\. Gra]ie lui Václav Talich, devenital doilea dirijor [ef, `ncepea perioadatreptat\ de acumulare a calit\]ilor ce a-veau s\ consacre orchestra drept unafaimoas\ pe scena european\ interbe-lic\. Nesiguran]a financiar\ avea s\ con-tinue ̀ ns\ p`n\ dup\ al doilea r\zboi mon-dial, c`nd, `n februarie 1948, printr-undecret al pre[edintelui Benes, orchestraa fost na]ionalizat\, devenind o institu]iede stat.

Anul 1948 a fost, pe de alt\ parte, u-nul de ruptur\. Venirea comuni[tilor laputere `l f\cea s\ se exileze pe RafaelKubelik, marele dirijor ce preluase con-ducerea orchestrei la `nceputul r\zboiu-lui. Dup\ un scurt interludiu cu t`n\rulVáclav Neumann, soarta orchestrei se sta-biliza din 1950, prin numirea lui KarelAncerl. Anii fa[ti `ncepu]i sub baghetalui Talich aveau s\ continuie sub con-ducerea lui Ancerl care, [i el, se separade orchestr\, emigr`nd `n Canada, `n1969, dup\ invazia sovietic\ [i e[eculPrim\verii pragheze.

Václav Neumann, care `[i f\cuse`ntre timp un renume binemeritat la O-pera comic\ din Berlin [i la Leipzig,avea s\ `ncheie seria dirijorilor legendariai Filarmonicii, conduc`ndu-i destinele`n peste o mie de concerte. Doar Franti-šek Stupka, unul dintre dirijorii secunziai orchestrei, a condus un num\r aproa-pe egal de concerte (1098), urmat `n sta-tistica filarmonicii de Václav Talich (958).

Capitole succesive descriu [i ilustrea-z\ cu o iconografie pasionant\, repertoriulorchestrei, oaspe]ii de seam\, dirijori [isoli[ti, [i marea discografie a Filarmoni-cii, toate scrise de un grup de muzico-logi, admirabil dirija]i de redactoareavolumului omagial Yvetta Kolácková.

Un volum omagial, fie el [i de aproa-pe 300 de pagini, nu poate `nlocui omonografie istoric\ `n toat\ complexita-tea ei. Dar [i a[a cititorul regret\ lipsaoric\ror referiri la Orchestra Simfonic\din Bamberg, format\ dup\ cel de-al doi-lea r\zboi mondial din muzicienii cehide origine german\ ce au p\r\sit Ceho-slovacia, sau la Suddeutsche Philharmo-nie, orchestr\ ocazional\, cu numeroase`nregistr\ri pe disc, format\ `n mare partedin membri ai Filarmonicii Pragheze lasf`r[itul anilor '60.

Regretabil\, dar [i simptomatic\ pen-tru rela]iile muzicale ceho-române, esteabsen]a `n volum, `ntre marii dirijori ceau vizitat Praga, a numelor lui ConstantinSilvestri sau Sergiu Celibidache. Doar ovizit\ `n România a lui Rafael Kubelik,cu tat\l s\u celebrul Jan Kubelik, este a-mintit\. Dar la Bucure[ti au dirijat `nepoci [i concerte diferite cu programe demuzic\ ceh\, [i Oskar Nedbal (1920),K.B. Jirák (1930), Talich (1938 [i 1939),J. Krombholc (1945), Ancerl (1947), Neu-mann (1951), Smetácek (1958, 1962) etc.

** YYvveettttaa KKoolláácckkoovváá,, vvaarriioouuss aauutthhoorrss,, TThhee CCzzeecchhPPhhiillhhaarrmmoonniicc OOrrcchheessttrraa 110000 pplluuss 1100,, PPrraaggaa::AAccaaddeemmiiaa PPuubblliisshheerrss,, 22000066,, 227733 pp..

C`nd regizorul opteaz\ pentru un text, ar trebui, din p\catenu prea se `nt`mpl\ asta, s\ po]i `n]elege rostul alegerii. Altfel,vorba lui Chéreau, de ce ne arde s\ facem teatru?

ROSTULALEGERII

» 12

teorie [i practic\


Orchestra filarmonic\ceh\ 100 plus 10*


Teatrul `[i caut\ permanent resur-sele de teatralitate pentru a puteaevolua. Dramaturgul [i regizorul secupleaz\ `ntr-un proiect de teatra-litate partajat\, care ]ine de o cer-cetare pe care fiecare `ncearc\ s\o adapteze realit\]ii lui intime. Cemerit\ cu adev\rat luat `n seam\[i cum? ~n func]ie de ce select\mun subiect [i cum ì d\m o semni-fica]ie de ad`ncime? C`nd devineun caz o poveste necesar\?

Ceea ce Patrice Chéreau afirm\consecvent ar trebui s\ fie o prac-tic\ de lucru bine structurat\: „Esteformidabil pentru un regizor s\ lu-creze cu autori contemporanilui... ~nt`lnirea cu Koltès mi-aschimbat via]a pentru c\ mi-a datposibilitatea de a citi lumea dinperspectiva unui autor. Este bine,foarte bine s\-l montezi pe Shake-speare, pe Marivaux, dar s\ fiu `nserviciul unui autor care era con-temporanul meu, cu care puteammerge la cinema sau ie[i seara,asta e altceva... Exist\ afinit\]i carefunc]ioneaz\ c`nd lucrezi pentrucontemporani“. Exact acest set deafinit\]i de care vorbe[te regizorulfrancez modeleaz\ dou\ g`ndiride la un punct `ncolo gemene.Dramaturgul [i regizorul se `nt`lnesc`n centrul unor c\ut\ri calde. Evorba de acele c\ut\ri care ì apro-pie fundamental [i care dau unsens lucrului `mpreun\. Dramatur-gul are nevoie de ochiul care s\-idea o perspectiv\ concret\, tota[a cum regizorul are nevoie deochiul vizionar al celui care, prinscris, lanseaz\ `ntreb\ri esen]iale.Tandemul foreaz\ `n miezul tea-tralit\]ii contemporane. Scriitorule, pentru Chéreau, un purt\tor [idistribuitor de cuvinte care creeaz\lumi: „Cineva care dispune de unpunct de vedere absolut ireducti-

bil – adesea mai rebel dec`t almeu – despre lume [i cursul ei,despre oamenii pe care ì prive[te[i c\rora [tie s\ le dea cuv`ntul.{tiu s\ pun `n scen\, s\ lucrez cuactorii, dar nu [tiu nici s\ scriu,nici s\ dau cuv`ntul oamenilor.Dac\ pot explora cuv`ntul altora,nu pot da cuv`ntul meu altora. Unautor [tie s\ fac\ asta“. E motivulpentru care perechea dramaturg-re-gizor trebuie s\ se instaleze la bazapiramidei de lucru teatral. Rele-van]a lumii contemporane, la nivelde material dramaturgic, st\ `n fe-lul `n care apropierile de viziune –dramaturg-regizor – pot func]iona.P`n\ la urm\, oric`t de puternic\ar fi actualizarea unei opere clasice,ea r\m`ne `ntr-un inevitabil raportde distan]\. A[a c\ e nevoie desinteza zilei noastre pentru un tea-tru care se vrea c`t mai atent le-gat de cei c\rora li se adreseaz\.Nu `nt`mpl\tor spectacole caMonged (regia Vera Ion, StudioulCasandra), Oleanna (regia AndreeaVulpe, Teatrul ACT), Terorism (regiaGianina C\rbunariu, Teatrul FoarteMic), Plastilin\ (montat de RaduAfrim la Teatrul Toma Caragiu,Ploie[ti [i de Vlad Massaci la Tea-trul Na]ional Radu Stanca, Sibiu)con]in exact adrenalina prezentului,doza de teatralitate de care ne iz-bim `n fiecare zi [i pe care doarunii [tiu s\ o reflecte. Cuv`ntuldramaturgului, atunci c`nd e tare,devine reper pentru o crea]ie tea-tral\. C`nd regizorul opteaz\ pentruun text, ar trebui, din p\cate nuprea se `nt`mpl\ asta, s\ po]i `n]e-lege rostul alegerii. Altfel, vorbalui Chéreau, de ce ne arde s\ facemteatru? Multora le arde s\-l fac\,dar pe foarte pu]ini chiar ì arde.{i, pe bune, se vede.

TEATRU LA ROTISOR

Mihaela MICHAILOV

Dramaturgulaproape SCRISOARE PENTRU MELOMANI

„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

MMoonnggeedd,, rreeggiiaa VVeerraa IIoonn,, SSttuuddiioouull CCaassaannddrraa

~~nn uullttiimm\\ iinnssttaann]]\\,, `̀nn ccaazzuull aacceessttoorr ffiillmmeess--aarr pp\\rreeaa cc\\ ttrreebbuuiiee ss\\ `̀]]ii ppllaacc\\ eerroouull ccaass\\ rreezzoonneezzii ccuu ffiillmmuull.. Cu La vie en roses-a `nt`mplat exact invers. Imagina]i-v\ce presiune `]i iei singur `n c`rc\ atuncic`nd te hot\r\[ti s\ faci, tu ca francez,un film despre Edith Piaf. E ca [i cum aiface un film despre Ioana d’Arc. Oarec`t\ putere `]i trebuie [i c`t\ delicate]e s\ocole[ti, nu s\ distrugi cli[eele (ca `npsihanaliza jungian\, c`nd te `nt`lne[ti cuUmbra)? Nu po]i s-o nimice[ti, trebuies\ o domestice[ti. De aceea m\ g`ndesc,acum c\ am v\zut filmul, c\ titlul La vieen rose ar putea fi un pic „tricky“, nupentru c\ via]a lui Edith Piaf n-a fostroz\, ci pentru c\ maniera lui Dahan dea-i rearanja via]a pentru ecran nu e de-loc conformist\.

Filmul e `n primul r`nd extrem de bi-ne scris (coscenarist fiind chiar regizo-rul, Olivier Dahan) `nc`t ar putea fi stu-diat la [coal\. Din materia vie]ii lui Piaf,pe care mul]i ]i-o pot recita ca pe „Tat\lnostru“, Dahan alege momente, sau maiexact st\ri, sau un fel de puncte pe carele leag\ `ntre ele. Filmul nu e scris li-near, evenimentele se desf\[oar\ ames-tec`nd planurile temporale, copil\ria cumaturitatea, Marseilleza c`ntat\ de co-

pil\ `n strad\ cu `ntoarcerea din StateleUnite, `n ’58 (parc\), c`nd un reporter o`ntreab\: „Ce-a]i adus din America?“/„P\i, un american!“, r\spunde Piaf, ex-celent interpretat\ de Marion Cotillard(o s\ r\m`n\ o mare nedreptate a Berli-nalei faptul c\ n-a luat premiul de inter-pretare). Via]a lui Piaf devine o materieelastic\, `nl\untrul c\reia s`ntem arun-ca]i din col] `n col], f\r\ s\ ne facem cu-cuie.

O coresponden]\ ideal\`ntre via]\ [i crea]ie

Paradoxul e c\, de[i f\r`mi]eaz\ at`ta ac-]iunea, Dahan nu scap\ deloc filmul dinm`n\. Nu r\m`nem cu lucruri ne`n]ele-se, cu zone albe, cu personaje l\sate `nsuspensie (poate totu[i tat\l, p\r\sit deregizor `n perioada copil\riei). Acestmod de a concepe scenariul ì permitelui Dahan s\ identifice anumite modelecare se repet\ sau evenimente care re-verbereaz\ `n timp. A[a e moartea luiMarcel Cerdan, marele amor al lui EdithPiaf, c\zut cu avionul cu care Piaf `l zo-rea s\ vin\ mai repede, eveniment caree legat de moartea lui Louis Leplée(Gérard Depardieu), ambele fiind sub-

sumate discret ideii pe care `ns\[i Piaf aemis-o, c\ le poart\ ghinion celor pe careì iube[te. Secven]a `n care Piaf afl\ c\Cerdan, pe care `l a[tepta, a murit e printrecele mai bune din film.

Filmele biografice despre personali-t\]ile din lumea muzicii trateaz\ `n ge-neral muzica tot `n ordine cronologic\,pe m\sur\ ce s`nt compuse ori interpre-tate respectivele piese. Aici, melodiile careau f\cut-o celebr\ pe Edith Piaf ocup\ [ifundalul secven]elor din copil\rie, pen-tru ca finalul, cu intrarea `n moarte v\-zut\ ca o ie[ire pe scen\, `n fa]a publi-cului ascuns de reflectoare, c`nd Piafc`nt\ (inevitabil) Non, je ne regrette rien,s\ fie urmat de un generic de final alb,suger`nd t\cerea din moarte, dar fiind [ifizic logic, dup\ ce muzica a fost pre-zent\ aproape `ntreg filmul. Nu `n ulti-mul r`nd, scenariul ì permite lui Dahans\ g\seasc\ coresponden]a ideal\ dintrevia]\ [i crea]ie, care la mul]i regizorir\m`n dou\ chestii complet separate. Eoricum infinit de greu s\ ar\]i cum celedou\ cresc una din alta, una prin alta, [inu [tiu dac\ e suficient s\ ai lec]iilef\cute ca s\ reu[e[ti sau s\ ai un sim]anume, care se nume[te poate intui]ie.

Revin spun`nd din nou c\ MarionCotillard e foarte, foarte bun\, cam cumeste Jamie Foxx `n rolul lui Ray Charles.Te face s\ te `ntrebi de multe ori dac\,prin nu [tiu ce posibilit\]i obscure, n-ovezi chiar pe Piaf.

Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

— Ce mai mim\m, `ntreb\ Nora Aron, f\r\ elan, adic\ din obi[nuin]\ sau `n virtu-tea iner]iei.

— „La seule chose qui ne sache pas mentir“, `ng`n\ Carmen Carpen, ad\u-g`nd cu schepsis, dup\ un timp: „chez l’homme“.

Mai r\m`nea ca Elisav Vasile s\-[i v`re policele, ca golanii, `n unghiul dintre index[i mediu, exhib`ndu-l. Sau mijlociul, `ntre, `ndoite, ar\t\tor [i inelar. Nu o f\cu.

— V\ pricepe]i la chiroman]ie, se trezir\ ele, `ntreb`ndu-l.— Mai pu]in dec`t Miss Margret Naval.— Cine mai e [i asta?— „Une cartomancienne céretane“, `[i aduse brusc aminte Nora. „Marguerite

je ne sais plus quoi... “— „Mais Madame Deroy est la mieux inspirée“, continu\ Carmen.— „La plus précise“, ad\ug\ Vasile, pe cale de a antama un nou subiect: Alco-

ollinaire... („~mi sun\ a citat din cineva“, `[i respuse,-n parantez\, Carmen Carpen.)— ...Alcoollinaire \sta e grozav; dar nu de Marguerite a lui e vorba (care era,

`n rest, „cartomancienne“, iar nu, dragile mele, chiromant\), ci de Margret, au-toarea c\r]ii intitulate, `n german\, Die Hand als Charakterspiegel.

— Mit 15 Bildertafeln, adaose, dup\ o pauz\, Carmen.— De unde [tii, f\cu, uimit, Vasile.— Din biblioteca str\bunicii, Rose Blosel... Venit\, pe Dun\re, din Viena, pe

la o mie nou\ sute zece [i m\ritat\, la Gala]i, cu viitoru-mi str\bunic, maremo[ier [i cartofor notoriu `n c`teva jude]e; nu [i, din p\cate, cartomant, situa-]ie-n care, poate, [i-ar fi ghicit ruina viitoare. {i-ar fi anticipat-o mai din timp...

— Ghice[te-ne [i nou\, spuse Nora, `ntinz`ndu-i palma.— Nu dreapta, st`nga, spuse Elisav.— Ce vezi, spuse Nora.— C\ e c\rnoas\ [i pu]in cam ro[ie.— Ce vrea s\ zic\ asta?— C\ iube[ti pl\cerile concrete.— Lieben reale Genüsse, f\cu retroversiunea Carmen.— O [tii pe dinafar\?Cartea? Nu. Dar [tiu o brum\ de nem]easc\, spuse Carmen.— Mai mult dec`t o „brum\“, o flatarisi, levent, Vasile, ce nu pierdu prilejul

unui pupat de m`n\, — al unuia-n c\u[ul palmei, `ns\, cam `ntre linia inimii [i-avie]ii... Apoi, devizaj`nd-o profesional pe Nora, Vasile,-n ipostaz\ de ghicitor `npalm\, reveni `ndat\ la prochimen:

— C\rnoas\ [i pu]in cam ro[ie.— E ro[ie, spuse Nora, fiindc\ o ]in, de-o or\, sub [ezut\.— De ce?— E tare scaunul, probabil.— „~ntinde-mi m`na ca pe-un regat capitulat“, `[i aminti Vasile un vers citit,

prin ’58, `n [coal\. De cine crede]i, fetelor, c\ este?— ?!— E de Sur`sul Hiroshimei.— Imposibil.— Ba da, c`nd Satul lui Sahia `l pasti[a pe Joc secund. ~n interbelic, cum ar

zorn\i un reputat istoric literar.— Postbelic, antebelic, interbelic... {i mai ce, `l `ntrebar\ cele dou\, Nora

Aron [i Carmen Carpen, pe profesorul Vasile Elisav.— Babelic, spuse el, ie[ind pe u[\.

((CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn nnuumm\\rruull uurrmm\\ttoorr))


M\ g`ndesc, acum c\ am v\zut filmul, c\ titlul La vie en rose arputea fi un pic „tricky“, nu pentru c\ via]a lui Edith Piaf n-afost roz\, ci pentru c\ maniera lui Dahan de a-i rearanja via]apentru ecran nu e deloc conformist\.

13 «

teorie [i practic\LA VIE EN ROSE

FILM

Iulia BLAGA

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecarevineri,de la 19.10

CuGeorge Onofrei[iAnca Baraboi

Via]a `n roz [i moartea `n albLa Môme (care `nseamn\ ceva de genul „mititica“),filmul despre via]a lui Edith Piaf, care a deschis `n acestan Berlinala [i care a intrat pe 9 martie [i pe ecranelenoastre (cu titlul s\u interna]ional La vie en rose), mi s-ap\rut mult mai bun dec`t m\ a[teptam. De fapt, nu m\a[teptam la prea mult. C`ntecele lui Edith Piaf nu m\ daupe spate [i am un scepticism destul de mare fa]\ de fil-mele biografice, care de multe ori s`nt schematice [i pre-vizibile. Cea mai recent\ dezam\gire am avut-o cu Walkthe Line, filmul despre via]a lui Johnny Cash.

LLaa vviiee eenn rroossee,, `̀nn rreeggiiaa lluuii OOlliivveerr DDaahhaann,, `̀ii aarree `̀nn rroolluurriilleepprriinncciippaallee ppee MMaarriioonn CCoottiillllaarrdd [[ii GGeerraarrdd DDeeppaarrddiieeuu

„Ah, copiii din ziua de azi!Cum s\ mai ie[i cu ei lac\p\tì? Nu le mai po]i scoatepove[tile din m`neci, din buzu-nare, din urechi. E un obiceiprea vechi. Cic\ un scriitor nu-idoar un scamator. {i-mi cer `nfiecare sear\ c`te-o aven-tur\, s-o `nghi]i dintr-osorbitur\.“

TTrreebbuuiiee ss\\ ffiiee ttaarree ccoomm-pplliiccaatt ss\\ nn\\ssccooccee[[ttii ppoo-vvee[[ttii!! ~n fond, ideeaeste s\ fascinezi min-tea hoinar\ [i ochiicurio[i ai c`te unuiprichindel care re-fuz\ adormirea. Or,ce poate fi mai greude uluit dec`t o ima-gina]ie f\r\ hotare, ne-supus\ nici unei logicisau constr`ngeri?

„— Socote[te iute,mi-a cerut Moa]a, c`tc\l\tore[te soarele pe oraz\ p`n\ s\ ajung\ laplaj\? {i `n c`t timp stro-pe[te toate nasurile cu pistrui?

– C`t timp fac p`n\ la Calea laptelui?turuie Dana-dolofana ca o mori[c\. Ia zi,acolo z\pada e din fri[c\?“

Ridic o spr`ncean\, fac dou\ cute-a`ncruntare pe frunte [i dau sentin]a: „`]itrebuie o metod\ foarte, foarte [tiin]ific\pentru a pl\m\di o poveste“.

Hipodrom pe o p`rtiede cea]\

~ncep metodic, cu personajele... Deexemplu, Pirpirel. Da, nu v\ mira]i, eun nume la fel de bun ca oricare altul.Pirpirel, ziceam, n-ar avea alt\ menire `npovestea asta dec`t s\ se `ntrebe dac\ nucumva P\m`ntul e ag\]at `ntr-un cui. {idac\ e, atunci ce fel de cui e cuiul? Iardac\ nu-i, cum de st\ el, a[a, suspendat?„Poate oric`nd s\ alunece! Pe ce? Pe[ine? Pe patine? Pe o p`rtie de cea]\? Saupe un derdelu[ de spum\, ca la mare, `nvacan]\?“

Sau Pu[tiulic\ ([tiu, [tiu, dar pre] deo poveste nu-i r\u s\ te cheme astfel).Pu[tiulic\ a aflat c\ la poli noaptea ]inemai mult dec`t un vis de-al lui. {i vreas\ le aduc\ „o inim\ fierbinte, s\-i mai

consoleze, s\-i mai alinte. {i-o s\ ia cu elun `ntreg popor: de exemplu, maimu-]ele, care s`nt totdeauna puse pe [otii,pe veselie, sau pas\rea colibri, care efoarte hazlie. Cangurul o s\-[i dea puiipe derdelu[, iar zebrele o s\ deseneze cutu[ un hipodrom pentru stru]i.

— Adic\ tu vrei s\ mu]i jungla pe ca-lota de ghea]\?

— Ce, nu e o idee m\rea]\?“Iar dac\ ]ine]i mor]i[, o s\ fie [i o

feti]\. Nini]a cea cu „glas de catifea [iz`mbet de acadea. Are [i ochi de cicoare,din care se scutur\ stropi de r\coare“.{i, ca orice feti]\, fie ea chiar inventat\,]ine neap\rat `n poale o p\pu[\. „To]i oacuz\ c\ prea o r\sfa]\. Dar p\pu[a nu-mai `n bra]ele ei prinde via]\. Au drep-tate [i juc\riile s\ stea uneori `ntristate.Vorbesc o limb\ misterioas\, pe care doarcopiii o `n]eleg.“

Plastilina `[i num\r\pistruii

Dac\ exist\ personaje, probabil c\ artrebui s\ le dau [i ceva de f\cut... Numaic\ ast\zi mi-e at`t de lene [i somn, `nc`t

proclam „zi de odihn\“. A[a c\. „Fetelen\scocesc modele noi de `mpletit codi-]ele [i iscodesc `ntruna florile s\ afle un-de [i-au cusut rochiile. Reta, ro[ie deciud\, `[i num\r\ pistruii de pe obraz.Nini]a `[i primene[te sufletul compu-n`nd, ca de obicei, o poezie. Un tranda-fir ro[u ca focul se jur\ s\-[i lepedeghimpii de dragul ei. B\ie]ii, ca b\ie]ii!Le bombardeaz\ cu scaie]i, le trimit oploaie de s\ge]i [i se tatueaz\ cu zeam\de afine.“

M\ opresc. Nu-i bine, nici m\car numai seam\n\ a poveste. Pare deja co-pil\rie tr\it\ `n joc de-a baba oarba [im\ simt de parc\ mi-a[ dezlega abiaacum privirile, c`nd nu mai am ce pip\ipe b`jbìte. {i c`nd m\ g`ndesc c\, totu[i,„copiii m-au tot rugat, apoi mi-au picu-rat o lacrim\ drept `n inim\, inima s-amuiat, dar nu ca plastilina, ci ca z\pada,c`nd o s\rut\ prim\vara...“. Data viitoare,promit s\-mi ias\ mai bine.

AAlleexxaannddrraa IIooaacchhiimm,, CC\\ll\\ttoorriiee ff\\rr\\ eessccaall\\,,ccooppeerrttaa [[ii iilluussttrraa]]iiii ddee DDaanniieellaa VVooiiccuulleessccuu,,EEddiittuurraa IIoonn CCrreeaanngg\\,, BBuuccuurree[[ttii,, 11998800

BOBI

~nc\ de pe vremea c`nd d\-deam tez\ la istorie, s\ totfie vreo pai[pe ani, am `nv\-]at un lucru foarte adev\rat(frumuse]ea fenomenuluiconst\ `n faptul c\, copiind

la tez\, `nve]i c`teceva; nu m\ sin-chisesc de caco-

fonie): la bazaform\riiunui stat

st\ na]iunea, acea colectivi-tate uman\ unit\ prin ace-lea[i valori culturale, sociale,prin idealuri comune. Aceast\colectivitate `mp\rt\[e[te ocon[tiin]\ comun\ – con[ti-in]a na]ional\. Nea’ Iliescule,dac\ cite[ti ziarul \sta dimi-nea]a pe veceu, s\ nu pl`nginostalgic, c\ n-are nici o le-g\tur\ cu linsul `n dos de tipsocialist. A[a scria acolo. M\rog, am luat unu la tez\, fi-

indc\ am `ncercat s\ repro-duc [i desenele.

Con[tiin]a na]ional\ afunc]ionat excelent, f\r\ s\ne d\m seama. ~n fabric\eram cu to]ii uni]i, con[tien]ic\ [uruburi [i rulmen]i s`ntc\c\l\u [i c\ numai `mpre-un\ le vom putea fura petoate. Noi, cu plasa, ingine-rii, uni]i [i ei, cu tirul. Con-trolorii de cefereu, la r`ndullor uni]i, practicau tarife de

na[ comune [i niciodat\ nute refuzau, ba chiar aveaispor de fidelitate. La fel [i cupoli]aii radari[ti, la fel [i cucontrolorii din troleibuz. Cuto]ii `njuram un sistem dec\cat, dar eram convin[i c\nimic nu se va schimba. Sa-lariile erau mici [i tr\iam dinbac[i[. Ne ajutam unii peal]ii [i depindeam unii deal]ii. {i nimeni nu avea nimic`mpotriv\, to]i ne g`ndeam

ce s\ mai fur\m [i [p\guim,eram deci o na]iune!

De ceva timp `ncoace se`nt`mpl\ chestii `ngrijor\toare.M-au prins `n troleu f\r\ bi-let [i mi-au dat amend\, dinaia pe bani. Credeam c\ e oglum\, dar mi-au zis c\ a-cum au salarii bune [i nu leconvine s\-[i ri[te pìnea. Numi-a venit s\ cred nici c`ndna[ul de tren mi-a t\iat bilet.Supracontrol, mi-am zis.

Dar, c`nd monumentul deinteligen]\ cu baston [i m\-nu[i albe `]i face semn s\tragi pe dreapta [i chiar faceefortul de a-]i citi numele depe permis, dup\ care `]i d\amend\ radar f\r\ s\-l m\-n`nce m`na la un ciubuc, esemn grav. A]i crescut sala-riile, canaliilor! A]i crescut ni-velul de trai al popula]iei,distrug`nd con[tiin]a noastr\na]ional\. Miroaneeee!

N-ar avea alt\ menire `n povestea asta dec`t s\ se `ntrebe dac\nu cumva P\m`ntul e ag\]at `ntr-un cui. {i dac\ e, atunci ce felde cui e cuiul? Iar dac\ nu-i, cum de st\ el, a[a, suspendat?

PIRPIREL» 14

fast-food


VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » BOG|}IA DISTRUGE ROMÂNIA

Nu [tiu dac\ s-a b\gat de seam\p`n\ acum, dar secretul desprecare m\ tot chinui s\ scriu de prinvara trecut\ nu-i de fapt mare fi-losofie. Ideea era s\ v\ dezv\luicum ne putem g\si motive de`mbucurare `n cele mai m\runte [ineb\gate `n seam\ lucruri sau `n-t`mpl\ri. Vreme de aproape nou\luni am povestit, de pild\, cummi-au f\cut via]a mai plin\ de saftori m\car mai bine dispus\ [imi-au dat ghes: a) cele 38 deschelete misterioase descoperite`ntr-un [an] din fa]a redac]iei Ori-zont; b) dansatul `n grup sau so-listic te miri unde [i c`nd; c) o `n-t`lnire cu Mihai {ora, dar [i cume[terul zugrav Vasile, Giotto-ulMoldovei, pogor`t pe Cri[ul 5 dinTimi[oara; d) casa din str. Cri[ulnr. 5; e) f\cutul unui sufleu; f)aventurile lui Dimitrie Cantemirprin Banat; g) amintirea unei t\-ceri din Provence; h) gustul unuilango[ fierbinte; i) `ntreb\rile stu-den]ilor despre revolu]ie; j) opri-rea `n c`mp a S\ge]ii albastre pentruo pauz\ de fumat; k) firmele vechide c`]iva ani Geppetto – sicrie lacomand\ [i Nosferatu srl – pompefunebre, dar [i una descoperit\ chiarieri, Paradigma – repara]ii auto;l) propunerea unei v`nz\toare caamazoanele s\ g\teasc\ [amd.

Ce nu apare `nc\ `n catalogulmeu e statul dup\-amiezele `nceasornic\ria Ora exact\ srl de pestrada Claude Florimond Mercy(pronun]at de timi[oreni Mer]i,cu accentul pe e). Acolo timpulpare `ncremenit prin anii ’60, de[ifiecare orologiu bate cuminte pelimba lui. P`n\ [i firma albastrusp\l\cit cu litere alb-cenu[ii e cape vremuri: Cooperativa me[te[u-g\reasc\ Dinamo CEASORNIC|RIEunitatea nr. 301. Alalt\ieri am statmult de vorb\ cu cei doi mae[triai tic\itului [i, dup\ ce m-am `n-c\lzit la teracota maro, `n aerul`mbibat de pu]in fum [i praf, m-a

cople[it o bucurie simpl\ [i tihnit\.Aceea[i pe care o `ncerc ori de c`teori merg prin cartierele vechi Fabric[i Iosefin [i – am, n-am treab\ –m\ strecor `n c`te un atelier uitatde vreme prin fundul unei cur]isau `n vreun subsol d\r\p\nat.A[a am descoperit `n Timi[oara ovopsitorie, dou\ croitorii m\runtepentru ajustat pantaloni, un ate-lier de plisat fuste, o pantof\rieortopedic\, un mic magazin def\cut corsete de p`nz\ cu balene,dar [i altul pentru flori [i coroni]ealbe de nunta[i, o tinichigerie [i oleg\torie de pe vremea lui Paz-vante, un col] dintr-un magazinde por]elanuri unde st\ pitulat unreparator de ma[ini de scris, oplapumerie [i-o repara]ii umbrele.

Mi-ar trebui mult talent s\ potpovesti ce v\d [i aud acolo, darmai ales ce simt `n mijlocul acelorlumi m\runte, ordonate, chibzuite,netede ca o ap\, unde orice lucru,orice gest `[i au rostul lor. De fapt,ar trebui s\ fiu romancier pentrua[a ceva. Deocamdat\ nu pot dec`ts\ v\ semnalizez bucuria molcom\,cotropitoare, care se revars\ pestemine ori de c`te ori intru `n c\m\-ru]ele cu me[teri. Am s\ dedic dinc`nd `n c`nd 3.500 de semne pentrufiecare din micile l\ca[uri care`nc\ `mi `nsenineaz\ zilele. Saucare mi-au luminat copil\ria [i careazi au disp\rut, cu st\p`nii lor cutot. S\ `ncep prin a le face acestorapomenirea: doamna Rozsi – remaiezciorapi, domnu Petcu – stilouri [ibrichete, domnul Türbach – `m-br\c\m nasturi [i catarame, domnulTeltsch – repara]ii radio, Babi neni– croitorie p\pu[i, domnii Io]a [iPuiu – sifoane, domnul Ursu – bo-bin\ri, dar mai ales dragii meiVioara [i Bojidar, f\r\ firm\ lastrad\, cu munca la domiciliu princooperativa Av`ntul, al\turi de caream lipit pungi de h`rtie [i celofanp`n\ c`nd s-au mutat la Arad.

Remaiem [i bobin\m

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

POVE{TI DE ADORMIT P|RIN}II

Diana SOARE

Exerci]iu de imagina]ie

Dac\ e[ti artist vizual, m\car o dat\ `nvia]\ ai `ncercat s\ te prive[ti `n oglind\pentru a realiza un autoportret.DDiiaalloogguull ccuu lluummeeaa eexxtteerriiooaarr\\ pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull oogglliinnzziiii eessttee,, ddeeffaapptt,, uunn pprroocceess ddee ccuunnooaa[[tteerree.. Cu c`t [tii mai multe despre ti-ne, cu at`t `n]elegi mai bine ce se `nt`mpl\ `n jurul t\u. Fie c\rezultatul este o imagine mimetic\, fie una interpretat\, oglindadevine astfel vehiculul c\tre dialogul cu sinele care se finali-zeaz\ `ntr-o viziune. ~ntr-un tablou din anul 1500, Dürer face

un autoportret folosind o compozi]ie simetric\ `n care cultulpentru detalii este rezultatul unei observa]ii profunde [i atente`n fa]a oglinzii. ~nt`lnirea cu aceast\ imagine realizat\ acumcinci sute de ani presupune solemnitate. Privirea `mpietrit\ aartistului scruteaz\ esen]ele care dureaz\ peste timp. Data ro-tund\ a realiz\rii portretului are [i o conota]ie de celebrare aunui secol de existen]\ a cercului umanist de la Münchencondus de Conrad Celtis, cu care artistul simpatiza. Portretuldevine astfel [i o reprezentare `n raport cu con[tiin]a sa isto-ric\. Un autoportret realizat `ntr-un an epocal de un artist ge-nial care se privea cu aten]ie `n oglinda timpului s\u...

Marc Quinn este un artist britanic din genera]ia YBA (YoungBritish Art) a anilor ’90. ~n proiectul „Self“ el [i-a realizatportretul folosind ca „materie prim\“ s`ngele s\u colectat `ntr-operioad\ de cinci luni. A rezultat astfel o cantitate de patrulitri [i jum\tate, echivalent\ cu cea existent\ `n corpul s\u. Fo-losind un mulaj al portretului s\u, artistul [i-a „turnat `n s`nge“imaginea, condi]ia necesar\ pentru existen]a lucr\rii fiind ace-ea de a fi ]inut\ la o temperatur\ constant\ de –70 grade Cel-sius. Oglinda a disp\rut... Autoportretul nu mai este realizatdin c\rbune, tu[, diferi]i oxizi colora]i dilua]i `n r\[ini sau uleide in, ci dintr-o substan]\ care a fost parte constituent\ a ar-tistului. Grani]ele dintre subiect [i obiect s-au diluat. Corpulartistului este prezent literal prin substan]\ [i simbolic prinform\, dar absent `n realitate... Sinele este trec\tor, semnelesale reg\sindu-se poate `n codul genetic memorat `n celuleledin s`nge. Existen]a sa este total dependent\ de ma[ina de frigcare, odat\ decuplat\, duce inevitabil [i la dispari]ie... O rea-litate a vie]ii transfigurat\ cu inteligen]\ [i cu un concept so-fisticat `ntr-o lucrare de art\ fragil\ [i dependent\ de tehnolo-gie... O lucrare care „tr\ie[te“ `n spiritul timpului s\u, al ma-nipul\rilor genetice [i al primelor experimente de clonare...

MMaarrcc QQuuiinnnn,, SSeellff,, 11999911,, ppoorrttrreett ddiinn ss`̀nnggeellee aarrttiissttuulluuii,,ccuuttiiee eettaann[[\\,, iinnssttaallaa]]iiee ddee ffrriigg ((ffoottoo ssuuss))

ARTE VIZUALE

Matei BEJENARU


Este un artist britanic din genera]ia YBA (Young British Art)a anilor ’90. ~n proiectul „Self“ el [i-a realizat portretulfolosind ca „materie prim\“ s`ngele s\u colectat `ntr-o perioad\de cinci luni.

15 «

fast-foodMARC QUINN

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[ef: George Onofrei

Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Doris Mironescu, Cristi Neagoe, Ana-MariaOnisei, Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, C. Rogozanu, Bogdan-AlexandruSt\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga.Teatru: Mihaela Michailov. Arte vizuale: MateiBejenaru. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu

Edi]ia de Ia[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarulde Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Pe c`nd m\ aflam `n America, `n1999, am citit `ntr-o bibliotec\uria[\ (tipic\ pentru fabuloaselebiblioteci americane) despre trick-sterii din folclorul negru al secolu-lui al XIX-lea ni[te lucruri pitore[ti[i amuzante. Era vorba despresclavii negri care evadaser\ de peplanta]ii (citeam toate acesteapentru cartea mea despre eva-d\rile din `nchisori [i lag\re, pecare sper s\ o [i public c`ndva, `nvreo 3-4 ani) [i care, `n mentalullumii lor, erau proiecta]i ca ni[tepícaro aparte, h`tri [i ludici, izbu-tind s\ ironizeze lumea `nghe]at\a st\p`nilor albi. Unul dintreace[ti sclavi evada]i reu[ise s\ seizoleze de urm\ritorii s\i pe o in-sul\ camuflat\ pe fluviul Missi-ssippi, dar acest sclav negru, pel`ng\ curajul s\u de fugitiv, maiavea o calitate aparte: era untrickster simpatic [i un muieraticn\b\d\ios, al c\rui falus izbutea,`n somn, s\ c\l\toreasc\ kilometri`ntregi spre a se s\l\[lui `n p`nte-cul negresei sale ibovnice, aban-donate pe planta]ia de pe carefugise. Povestirea cu pricina narac\l\toria aceea special\ care m\f\cuse s\ pufnesc cu poft\ `n ho-hote de r`s, indic`nd meandrele [ilabirinturile pe care ciudatul falus(de ]ipar nesf`r[it de lung) al scla-vului negru le f\cea pentru aajunge la iubita lui.

C`nd, `n 2006, l-am cunoscutpe Andrei Codrescu [i mai alesam avut acces la fotografiile lui

de tinere]e, m-a frapat [i fascinatmusta]a foarte special\, de hipiot,a lui Andrei. Nu era neap\rat omusta]\ falic\, nu despre asta evorba aici, dar era o musta]\c\l\torea]\ foc, str\b\t`nd conti-nentele, de la Sibiu la New Or-leans, apoi iar `n România [i tota[a. {i am avut intui]ia c\ `n mus-ta]a lui Andrei se s\l\[luia taina fi-zic\ a talentului s\u ie[it din co-mun. Apoi, c`nd Andrei mi-a po-vestit despre pe[terile din Arkan-sas `n care se retr\gea din c`nd `nc`nd s\ scrie (iar acestea erauchiar ni[te pe[teri reale, s\lbatice,unde `nc\ must\ciosul Andrei seducea cu laptopul s\ emit\ poezie[i proz\ `n direct), am avut o re-vela]ie h`tr\: pur [i simplu mil-am `nchipuit pe Andrei `nf\[urat`n lunga [i aspra lui musta]\(fantasmal\, pentru c\ ea nu maieste ast\zi at`t de stufoas\), ca`ntr-un cocon, st`nd `n pozi]ie se-milotus [i scriind `n pe[ter\, bachiar puf\ind din c`nd `n c`nd cadomnul Omid\ din Alisa `n }araMinunilor!

Musta]a [i pe[terile»C`nd, `n 2006, l-am cu-

noscut pe Andrei Co-drescu [i mai ales amavut acces la fotogra-fiile lui de tinere]e,m-a frapat [i fascinatmusta]a foarte spe-cial\, de hipiot, a lui.

Artistul [i sinele

Ana-Maria Onisei

DDoovvaaddaa ssaavvoorriiii aacceesstteeii lleeccttuurrii ssee gg\\ssee[[tteeddiinn pprriimmeellee ppaaggiinnii,, `̀nnttrr--oo „„pprreeffaa]]\\ ppee rr\\ss-ppuunnddeerreeaa aauuttoorruulluuii““,, iirroonniicc--eenngglleezzeeaasscc\\[[ii `̀mmpp\\nnaatt\\ ccuu ppaannsseeuurrii ddiinnttrree cceellee mmaaiiccoommpplliiccaattee.. ~nainte de a accepta propu-nerea jurnalistic\, Barnes nu se `ncurc\`n reac]ii entuziaste: se apuc\, meticu-los, s\ monteze [i s\ `[i demonteze pro-priile argumente. {i, dac\ nu vrei s\ ac-cep]i provocarea, „s\ ca[ti ochii“, s\ ju-deci la s`nge [i s\-]i ascu]i privirea pentrua vedea altceva dec`t ai ghicit p`n\ acum,atunci la ce bun s\ te apuci s\-]i inspec-tezi ]ara? Dincolo `ns\ de f`st`celile voite,demersul nu permite intruziunea emo-]ionalului [i asta face to]i banii, mai alesc`nd te g`nde[ti c\ `n joc se afl\, printrealtele, personaje intrate `n mitologia co-lectiv\, precum prin]ul Charles.

Adjuvantele trebuiec\utate `ncontextualitate

Cum `n ciuda tonului cald-`n[el\tor alautorului ai nevoie de o oarecare pozi-]ionare `n timp [i spa]iu ca s\ digeriaceste eseuri (textele din volum s`ntorice altceva numai simple comentariijurnalistice nu), adjuvantele trebuie c\u-

tate nu `n intertextualitate, ci `n contex-tualitate. Asta nu v\ impiedic\ totu[i s\face]i sinapse pe cont propriu [i s\ v\afunda]i `n pasaje de-un me[te[ug sti-listic tipic lui Barnes. {i, p`n\ la urm\,ce ve]i descoperi `n „episoadele“ densevor fi subterfugiile campaniilor electo-rale, demagogia politicienilor, orientarea[i modul de func]ionare al redac]iilorde pres\, proiec]ia falsului [i efectele ei,scandalurile mediatice, spiritul britanic,cu tradi]iile, ironia [i exager\rile sale,ori reac]iile de stigmatizare, provenitedin teama [i insuficienta judecat\ so-cial\ (vezi Fatwa, av`ndu-i ca prota-goni[ti pe musulmani, englezi, SalmanRushdie [i ale sale Versete satanice). Toatetratate exhaustiv [i analitic, motiv `nplus pentru ca la finalul lecturii s\ v\g`ndi]i c\ presa „de la ei“ nu e ca presade la noi.

Exist\ dou\ cli[ee pe carele auzim foarte des, agreate`n cor de toat\ lumea: „a-genda politicienilor e totaldiferit\ de cea a poporului“[i „politicienii no[tri s`ntneserio[i“. De-acord, am-bele ascund un mare ade-v\r, dar m\ tem c\ esteunul spus doar pe jum\tate,care insinueaz\ c\ poporulromân ar fi a priori mai ma-tur, mai serios dec`t politi-cienii lui. Serios?! Haide]i s\ne asum\m un pic rolul deavocat al diavolului [i s\ ve-dem cum stau lucrurile.

Pun c`teva `ntreb\ri re-torice. C`]i membri ai po-porului român au ie[it `nstrad\, `n ’90, s\ se a[eze

`n fund [i s\ amenin]e c\nu pleac\ de acolo p`n\ nuse adopt\ legea lustra]iei?Cum ar fi ar\tat ast\zi Ro-mânia dac\ poporul exclu-dea din start, la momentulpotrivit, ascensiunea la pu-tere a fo[tilor membri ai sis-temului comunist? Cine aales „comunismul cu fa]\uman\“, siguran]a [i conti-nuitatea? Cine aplauda depe margine minerii caresp\rgeau capete cu b`ta `nfa]a Universit\]ii din Bucu-re[ti? Cine a votat cu picioa-rele, f\r\ clipire, pe cineurla mai tare la televizor c\d\ pensii [i salarii mai mari(imposibile!), c\ d\ case(inexistente!) la oameni?

~i spuneam recent unuiprieten c\, dup\ 17 ani,cet\]enii României judec\mai limpede, mai lucid, audevenit mai maturi atuncic`nd au de ales. Mi-a po-vestit o faz\ `nt`mplat\acum c`teva luni: `ntr-o co-mun\ oarecare au avut localegeri anticipate pentruprimar ([i uninominale, care-vas\zic\). Sondajele deopinie `l d\deau c`[tig\torcu 80% pe cet\]eanul X. Ei,bine, a ie[it primar contra-candidatul, nu pentru c\ aumin]it sondajele, ci pentruc\ acesta „a dat“ 3.000 desticle de ulei, cu dou\ zile`nainte de alegeri. Poate c\n-a fost chiar a[a, dar v\

aduce]i aminte o secven]\recent\ de la [tiri? Aia `ncare c`teva sute de oamenise c\lcau `n picioare `n spa-tele unui tir din care li searuncau batoane de salam?S`nt perfect de acord: pu-terea actual\ e plin\ debube, poate la fel de multeca [i cea veche. Dar ce so-lu]ii de viitor „vede“ popo-rul român? Conform son-dajelor de opinie, se con-tureaz\ dou\ cu adev\ratrevolu]ionare: Gigi Becali,care „d\ case la oameni“,[i eternul [i fascinantulCorneliu Vadim Tudor, care(f\r\ s\ spun\ [i prin ce alte

mijloace dec`t execu]iile pestadioane) „va distrugemafia“. Cine face audien]\`n draci Andreei Marin(care „d\“ surprize pe de-geaba) [i tuturor emisiuni-lor de prost gust de la tele-vizor? C`]i dintre noi se re-volt\ altfel dec`t prin vorbe`mpotriva sistemului? C`]idintre noi refuz\ s\ mai dea[pag\? C`]i dintre noi s`ntdispu[i s\ ias\ `n strad\ pen-tru a face presiuni – de[ifoarte t`rziu, dar sigur cuefecte benefice – privindvechea [i `nc\ actuala legea lustra]iei? Vi se pare c\s`ntem un popor mai seriosdec`t politicienii lui?

Florin L\z\rescu: „Ce solu]ii de viitor «vede» poporul român?Conform sondajelor de opinie, se contureaz\ dou\ cu adev\ratrevolu]ionare: Gigi Becali – care «d\ case la oameni» [i eternul[i fascinantul Corneliu Vadim Tudor, care «va distruge mafia»“.

SOLU}II» 16

supliment de lectur\


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Avocatul diavolului TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Lec]iaV\ m\rturisesc, tr\iesc `ntr-o perpe-tu\ mirare. Am uneori o anumit\convingere sau, mai bine zis, oidee firav\ despre un lucru, [idintr-o dat\, paf!, ideea meale[in\-n c`mp, `n fa]a unor fapte c`tse poate de edificatoare. De exem-plu, credeam p`n\ acum c\ a trecutvremea `n care s\ ne explice al]iice-a `nsemnat, de fapt, comunis-mul. Zic de fapt, pentru c\, `n vi-ziunea bunilor educatori, comunis-mul n-a fost nici pe de parte ceeace credem noi, adic\ un regim to-talitar, distrug\tor [i ira]ional.Exist\ nuan]e, ne spuneau ei, [iaduceau imediat argumente subform\ de `nflorituri retorice. Deci,crez`nd eu c\ nu mai are nimenitupeul s\ vin\ acum [i s\ ne pro-pov\duiasc\ tot soiul de bleste-m\]ii, am mers, inocent\ [i entu-ziasmat\, la conferin]a pe care an-tropologul Claude Karnoouh a]inut-o la Cluj la sf`r[itul lui februarie.A[a a `nceput mirarea. Prima ju-m\tate de or\ n-a fost chiar a[a derea, am r`s la poante [i mi-am con-firmat intui]ia c\ mai to]i sociali[tiis`nt simpatici. Apoi `ns\, m-am tre-zit `ntr-un film noir, `n care aproapeo sal\ `ntreag\ d\dea din cap apro-bator la revela]iile antropologului,potrivit c\ruia: istoricul StéphaneCourtois [i al]ii ca el s`nt „cretini“pentru c\ neag\ un lucru at`t desimplu – de fapt, comunismul afost o „alt\ fa]\“ a capitalismului;România va ajunge, cu zonele salerurale, din cauza integr\rii `n U.E.,pe harta lumii a treia; totul se ducede r`p\; ne a[teapt\ Occidentul,adic\ Iadul, cu bra]ele deschise; lanoi a existat, pe vremea comunis-mului, o „dinamic\ economic\“etc. Un singur profesor (de la socio-logie) a `ncercat s\ ]in\ piept apoca-lipsei. N-a reu[it.

Conferin]a se chema „Euroscepti-cismul ca optimism“. N-a existat`ns\ nici o nuan]\, oric`t de ne`nsem-nat\, de speran]\. Iar eu am `n]elesc\ lec]ia lui Karnoouh a ajuns undetrebuia, la studen]ii care-au l\sat lao parte iluziile [i viziunea capitalist-roman]at\ asupra vie]ii. Vreo c`]iva`ns\, printre care [i eu, au primit oalt\ lec]ie: s\ nu mai mearg\ laconferin]ele sociali[tilor simpatici,pentru c\ acolo istoria se repoves-te[te ca pentru ni[te oameni care[i-au pierdut memoria. Ceea ce,din fericire, nu e cazul.

©© FFoo

ttoo:: II

ssoolldd

ee OO

hhllbbaa

uumm

Prin Anglia,cu ochii larg deschi[iCu aceast\ colec]ie de texte pentru „The New Yorker“ – Scrisori dela Londra (Editura Nemira, 2006, traducere din limba englez\ deTraian Bratu) – Julian Barnes e fascinant o dat\ `n plus. Dac\ i-a]icitit c`teva dintre volume [i v-au pl\cut, e imposibil s\ r\m`ne]iindiferen]i tenta]iei de a iscodi, al\turi de autor, cotloanele Anglieicontemporane. Cu ad\ugiri ironice [i comentarii profunde despredemagogie [i politicieni, tradi]ie [i modernitate, Barnes porne[te `ntr-oaventur\ inedit\, aceea de „corespondent str\in“, `n propria ]ar\.

» „Pornind de la premisa c\, dac\ nu se deciseser\ `nc\ asupra problemelor majore, aleg\to-rilor le-ar prinde bine c`teva temeiuri frivole pentru a lua o decizie, «The Guardian» a son-dat opiniile candida]ilor din circumscrip]iile electorale critice pentru deznod\m`ntul ale-gerilor, cer`ndu-le s\-[i numeasc\ preferin]ele `n literatur\, film [i muzic\. Glenda Jacksona propus Persuasion de Jane Austen, Les Enfants du Paradis [i Simfonia psalmilor de Stra-vinsky. Rivalul ei conservator a ales R\zboi [i pace, Doctor Jivago [i Simfonia a IV-a de Mahler.Candidatul liberal-democrat a enumerat More die of Heartbreak de Saul Bellow, filmulStalker [i Concertul pentru vioar\ de Sibelius...“ – Julian Barnes, Scrisori de la Londra

!118 sdc 01 - suplimentul de cultură1970, de societatea de consum. a murit jean baudrillard...

Documents