jean parvulescu - czc

27
Deoarece mi se pare că momentul prielnic a venit cu adevărat, iau asupra mea sarcina de a spune: baronul sicilian Julius Evola nu va fi fost niciodată decât un agent supraistoric al lui Frederic al II-ea Hohenstaufen, împăratul Occidentului şi Regele Ierusalimului. Castel del Monte, “centrul lumii”. Julius Evola era un gardian de nivel foarte înalt, care nu lăsa să transpară decât pe aceea dintre cele trei identităţi constituţionale oculte ale sale pe care o considera cea mai adecvată circumstanţelor şi momentului. În stare de subversiune permanentă faţă de sine însuşi. Deficienţa sa fizică – paralizia ambelor

Upload: carolmihaigr

Post on 10-Nov-2015

175 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

czccc

TRANSCRIPT

  • Deoarece mi se pare c momentulprielnic a venit cu adevrat, iau asupramea sarcina de a spune: baronul sicilianJulius Evola nu va fi fost niciodat dectun agent supraistoric al lui Frederic alII-ea Hohenstaufen, mpratulOccidentului i Regele Ierusalimului.Castel del Monte, centrul lumii.

    Julius Evola era un gardian de nivelfoarte nalt, care nu lsa s transpardect pe aceea dintre cele trei identiticonstituionale oculte ale sale pe care oconsidera cea mai adecvatcircumstanelor i momentului. n starede subversiune permanent fa de sinensui.

    Deficiena sa fizic paralizia ambelor

  • picioare cci el nu se deplasa dect cuajutorul unui crucior era semnulnsui al trecerii prin foc, marca noiii ultimei sale identiti unitare, aceea antoarcerii n lumea de aici, dup ce i s-a permis s treac frontiera interzis alumii de dincolo. El era din aceastlume i n acelai timp nu-i maiaparinea, era n mod secret din alt loc,un loc definitiv i total.

    n revista chilian Ciudad de losCesares, condus de ctre ErwinRobertson, i care constituie ntr-unanume fel organul oficial al linieinaional-revoluionare actualmentecombatant n America Latin, semenioneaz un articol al lui MiguelSerrano intitulat El secreto de Julius

  • Evola, unde apare faptul c secretul luiJulius Evola, la ora actual mereuimpenetrabil, privea, n mod precis,anumite fapte, n relaie strns cuevenimentele de la Viena bombasovietic din 1944 care se aflau laoriginea invaliditii sale ulterioare. Daraici transprea faptul c n spateleacestui bombardament asupra Vienei,lucru n cele din urm destul demisterios, se ascundea poate o cu totulalt afacere, nod revelaional pe careJulius Evola alesese s-l in secretpn la sfritul vieii sale. Un secret pecare, spune Miguel Serrano, JuliusEvola l-a luat cu sine n mormnt.Articolul lui Miguel Serrano asuprasecretului lui Julius Evola, care nu a

  • putut s apar n Ciudad de los Cesares,va fi publicat ulterior de ctre o revistspaniol destul de confidenial,Hiperborea, astzi disprut.

    Exist aici o perspectiv n mod apartedecizional, pe care nu putem s-oabordm fr o atenie extrem. Cci, nstarea actual a lucrurilor, a nelegesecretul lui Julius Evola nseamn ane apropia periculos de destineleultimele istorice i supraistorice aleOccidentului de la Sfrit.

    Ah, m-au aranjat bine aceste canalii,mi spunea el vorbind despre grupul demedici care, la Viena, n 1944,ncercaser s-l reduc la starea unuicadavru supravieuitor dup ce fusese

  • grav rnit n urma unui bombardamentsovietic. Cci, n fapt, este tot ceea ce auputut ncerca s fac: viaa sa se afladeja n mod transcendental asigurat,de neatins nc dinainte.

    O anume descompunere final atimpului istoric actual care vine lasfritul ciclului nu ar ciona ea deja caun revelator redutabil pentru un marenumr de mari, de foarte mari secrete,secrete care au fost extraordinare lavremea lor, dar care, n prezent, risc sdevin transparente prin chiar aceastslbiciune a vremurilor pe care opresimim gata s se declare?

    N-ar trebui oare s ne ateptm, astfel,la termene de aici nainte previzibile, la

  • nite revizuiri nemaiauzite ale anumitordedesubturi ale marii istorii occidentalede secol XX i, n aceast nelinititoarenvtur, nu vom gsi de asemenea oparte a viitoarelor descifrri sau chiarrevizuiri majore pe care le va propune,cu certitudine, revenirea la carieraspiritual superioar a lui Julius Evolansui? Revenire ntreprins, aa cumtocmai am spus, graie actualelorslbiciuni intime ale timpurilor istoriceavariate, puse n ncurctur de ctrevertijurile abisale ale propriului sfrit,de aici nainte foarte apropiat.

    Dac Julius Evola a prut deci s fievreme de atia ani, sacrificndu-intreaga via, agentul ideologic al uneianumite idei revoluionare despre

  • Europa, a fost pentru a disimula nexterior identitatea sa impersonaldevenit conceptual i nenominativ deagent n misiune al anumitor entitipolare, supraistorice, arhaice n sensulcel mai radical al termenului, ontologicexterioare timpului devenirii non-polarea actualei istorii din ce n ce maiapropiat de sfritul su. (Le Retourdes Grands Temps).

    Cele trei identiti constituionale alelui Julius Evola

    Pornind dinspre exterior spre interiorulultim, exista, n Julius Evola, prima saidentitate, convenional i cea mai

  • apropiat, identitatea sa politicnaional-revoluionar de vrf, grand-european, eurasiatic; apoi,identitatea care inea de poziiileintelectuale i vizionare ale ansambluluistudiilor sale, al cercetrilor sale dinumbr, un nivel iniiatic tradiional,chiar ocultist; dar i, n a treia poziie,identitatea transcendental a propriilorsale apartenene polare, supraistorice,situate n zona invizibil, dincolo detimpuri, cci, pe undeva, Julius Evolaajunsese el nsui la starea de conceptabsolut, iar lucrul acesta el nu aveaobiceiul s-l dea de neles, ctre nimenisau aproape nimeni.

    Totui, cei care-l vedeau adesea i erai cazul meu nu puteau s nu simt la el

  • un fel de dulcea melancolic,silenioas, o anume dedublare extaticabia sesizabil, dar care constituia obarier absolut ntre el i lume. Fiindprezent n toate, nu era mai puin absentdin toate, iar cel mai afabil surs al suera n acelai timp marca nsi a uneirupturi abisale cu realitatea imediat. Deunde elegana extrem, teribilabinefacere a oricrui contact cu el, cefceau s par c este acolo.Mrturisesc c simt nc foarte arztoracest lucru.

    Cu toate acestea, aparent, deschis,viaa lui Julius Evola nu va fi fost dectdezvoltarea nentrerupt, fr o singurclip de rgaz, a unei pasiuni supremexacerbate pentru conceptul

  • transcendental de Imperium grand-european, eurasiatic, i pentru spiralasupraistoric ocult a unei ntoarceri laprimele origini, polare, ale acestuia;origini situate dincolo de propriile saleorigini preontologice.

    Astfel, vreme de patruzeci de ani, JuliusEvola s-a btut n avangarda unui dublemicri simultane: pe de o parte, omicare de revolt total i opoziienecondiionat fa de decdereadeplin a actualei istorii occidentaleajuns la sfritul marului su fatalnainte i, pe de alt parte, o micarerevoluionar de ntoarcere la originileontologie ale Occidentului, la originilesale polare i supraistorice; ontoarcere dincolo de sfrit, un sfrit

  • dincolo de sfrit.

    Spiritul propriu al anti-istoriei sedisimuleaz n istorie

    ntr-o revist combatant, La VitaItaliana, numrul din octombrie 1940,Julius Evola scria:

    cei care admit existena foreloroculte nu le concep foarte adesea dectca simple organizaii politice secrete, cape nite conspiraii ale anumitor oameniaparinnd plutocraiei sau masoneriei,care, dincolo de arta lor de a se mascai a aciona indirect, ar fi nite oamenica toi ceilali. Lucrul acesta este preapuin. Firele planului subversiunii

  • mondiale duc mult mai sus ele ne ducefectiv la ocult n sensul propriu itradiional: adic fore supraindividualei neomeneti, pentru care numeroasepersonaliti, att de pe scen, ct i dinculise, nu sunt adesea dect instrumente.A face confuzii de acest gen, i nconsecin a ne opri la o concepiesuperficial i umanist a istoriei, subefectul prejudecilor ce privescoculta veritabil, nseamn mai ales ane priva de posibilitatea de a nelege pefond probleme de o importan esenialn lupta contra subversiunii mondiale.

    nvtura lui Julius Evola este de ocorectitudine tradiional perfect i eatrimite la misterioasele recomandri aleSfntului Pavel din Epistola ctre

  • Efeseni:

    Cci lupta noastr nu este mpotrivatrupului i a sngelui, ci mpotrivanceptoriilor, mpotriva stpniilor,mpotriva stpnitorilor ntunericuluiacestui veac, mpotriva duhurilorrutii, care sunt n vzduhuri. (Ef. 6,12)

    Mereu la adpost, Julius Evola s-a aflatprezent pe linia focului decisiv, undepregtea, de jos, marea istorie, n Italia,ca i n Germania i n Europa de Est, nCehoslovacia i n Romnia, n Austriai n Ungaria. i atunci cnd autoritilesuperioare ale regimului fascist la puterela Roma l ineau la distan, suspendaupublicarea revistelor i ziarelor unde

  • colabora, Mussolini l susinea,personal, din umbr, nsrcinndu-l cuanumite misiuni oculte strategice, croranc nu le cunoatem amploarea iobiectivele politice de la margineaprpastiei.

    Aceeai situaie i se ntmpla nGermania, unde, lovit de o interdicielatent dar permanent i total de ctreregimul hitlerist la putere, Julius Evola abeneficiat de o susinere superioar, declas suprem. i lucrul acesta la unasemenea nivel nct el s-a vzut angajatn cele din urm s conceap, cumijloace secrete considerabile,viitoarea structur ideologico-politic itranscendental care urma s devin secredea cea a celei mai Mari Europe

  • dup victoria final a Germaniei i aputerii de nenumit care se afla n spatelecelui de-al Treilea Reich, cel care, ntr-o analiz final, nu fusese dect o vastconspiraie metapolitic ce se ridicasempotriva nceptoriilor, mpotrivastpniilor, mpotriva stpnitorilorntunericului acestui veac, mpotrivaduhurilor rutii, care sunt nvzduhuri.

    Astfel, Julius Evola era responsabil alunei organizaii revoluionare europeneclandestine, Circuit, care integratotalitatea personalitilor spiritualicetepredestinate misiunilor privind destinultranscendental al Europei.

    Or, chiar n acest cadru al aciunii sale

  • de-a lungul Circuitului, lui Evola i vafi dat s-l ntlneasc la Bucureti,ghidat de Mircea Eliade, pe CorneliuCodreanu, despre care a neles imediatc trebuie s-l considere ca pe cel mainalt responsabil harismatic al NoiiEurope. Ca pe o fiin venit de dincolode istorie, care aparinea zonei polarede afirmare transcendental total situatdincolo de sfritul istoriei actuale alumii. Ca pe un personaj cu identitatesupranatural, locuit de sacru, cu statutde semizeu.

    Pornind tocmai de la aceast ntlnire cuCorneliu Codreanu a atins Julius Evolanivelul ultim al propriei sale mobilizriinterioare.

  • Toate acestea, Julius Evola mi le-amrturisit la el acas, pe via VittorioEmanuele, ntr-o dup-amiaz de august1968, i am neles imediat c pstrndtcerea despre acest lucru el se ridicasela un nivel de aciune al crei statutontologic propriu depea implicit zonaumanului.

    Corneliu Codreanu a fost personajulcel mai extraordinar pe care l-amntlnit n ntreaga mea via, ntlnireamea cu el avnd statutul unei veritabilehierofanii, a unei rupturi hierofanice. Elmi-a aprut atunci, a conchis Evola, careflectarea imediat a ArhangheluluiMihail.

    Bine neles, mi-a spus el, la

  • ntoarcerea la Roma, m-am grbit s-imprtesc toate acestea lui Mussolini,iar el a fost profund impresionat. Cucapul aplecat nainte, aezat n faa mea,a rmas adncit ntr-o linite total multvreme.

    El nsui i-a but suflul oaselor sale ile-a mncat carnea vie

    Pe de alt parte, tnra i celebrangrijitoare ceylonez S.M.D., care i s-adedicat mult lui Julius Evola, nu-mispunea ea cu lacrimi n ochi, ce vrei sfacem, el a but suflul oaselor sale i le-a mncat mduva? Ceea ce m-a ntritn convingerea mea c invaliditatea lui

  • Julius Evola nu a fost deloc provocatde nu tiu care ndoielnicbombardament sovietic, ci de oruptur de limit ontologic n timpuluneia dintre incursiunile luisupramentale de nalt avansare polar,dincolo de limita ultim.

    Secretul lui Julius Evola ntrevzut deMiguel Serrano nu era deci altul, la oanaliz ultim, dect acela al uneitentative de auto-depire de sine carenu a ajuns unde trebuie, al uneiexperiene a adncurilor care s-afinalizat ru, al unei spirale ascensionalentrerupte brusc.

    A luat el deci asupra lui, ntr-o supremtentativ de salvare eroic, sarcina de a

  • inversa cursul avortat al istoriei vremiilui, de a inversa cursul rzboiului iastfel de a trebui s nfrunte puterileexterioare devastatoare? Tensiunilecosmice de nenfruntat? De a asuma oprob cosmic absolut coerent, ntr-unsens sau n altul?

    Daponte Blu

    La sfritul lui octombrie 1968, cucincisprezece zile nainte de plecareamea forat din Roma, Julius Evola ainut s-mi administreze o prob directa existenei unei alte lumi, a unei lumiparalele cu realitatea imediat,convenional, a vieii noastre de

  • fiecare zi, i chiar a unei lumi paralelecu aceast lume paralel. Pe via VittorioEmanuele, aproape sub apartamentulsu, exista o cafenea, de o natur cu totulspecial, Daponte Blu, care avea printrealtele particularitatea de a rmnedeschis toat noaptea; loc n care amfost condus s accept de asemenea toatnoaptea confidenele sale. Sublimrefugiu bntuit, plin de ucigai, dedrogai n ultimul stadiu, de prostituatede ambele sexe i de cadavre de umbrnelinitite care nu mai tiau cum srevin napoi, adesea la jumtateadrumului sau mai puin. Deeuri alecelor dou lumi, luciri argintii, violete,nspimnttoare. Dar asta nu mpiedicafaptul ca, tot aici, adesea, s se afle

  • eliberai n via, fiine aparinndrasei celor salvai, care depisercondiia uman, fiine separate care sedisimulau n masa noctambulilor;nenfricai, care ardeau de un focinterior terifiant.

    n fapt, Daponte Blu era o fereastrmetafizic ce ddea direct spre cealaltlume, un prag de trecere ontologic, deacceptare ocult n serviciul celordou lumi.

    n vecintatea apropiat a Romei, peverticala muntelui sacru pe vrful cruiavegheaz sanctuarul atotputernic alanticei Dea Victoria, fereastrametafizic Daponte Blu deschide caleapericulos nclinat care conduce n

  • valea interzis, nchis ntre dou zidurinalte de pmnt rou, unde se ridicpdurea de statui din marmur roie amisterioasei Roma Principia, spaiufilosofic aparinnd celeilalte lumi.Cele cinci sute cinci statui ale vii undese afl Roma Principia reprezintnumrul sacru al familiilor romaneanterioare actualei istorii europene, alcror ansamblu constituie rasaoriginar divin i imperial, croraaceste statui le reprezint ArmeleNominative. Sala Armelor este acolo.

    Astfel rasa prim se gsetereprezentat n totalitatea sa ulterioarce conduce la Imperiul grand-europeanal Hohenstaufenilor, care va culmina icare se va sfri cu Frederic al II-lea

  • Hohenstaufen, ale crui rmie sacrese gsesc astzi nc prezente n curteacatedralei din Palermo, i al crui regateste simbolizat prin Castel de Monte.

    De asemenea, trebuie s reiauconcluziile la care ajunsesem, cu privirela acelai subiect, n Le Retour desGrands Temps:

    Unitile monumentale de afirmareimperial roman care se ridic n SalaArmelor nu sunt totui construciifunebre, mausolee, nici mormintearhaice, aa cum am putea fi tentai scredem fcnd circuitul vizitei liturgicei cred c am neles imediat c eravorba mai degrab de un inventartranscendental al Surselor de Snge

  • constituind depozitul originar, arhetipal,supratemporal, al Imperium Magnum, cai de un ansamblu de comemorristabilind Memorialul Dogmatic[1] alevenimentelor religioase, metaistorice,de ordin sacru nupial, hermetic isuprem eroic care au marcat devenireasngelui Rasei Prime, i proieciaprincipial a acestei deveniri constituit i considerat drept continuareaocult, nentrerupt, a Destinului Divin,a voinei abisale a acestuia i a proprieisale Coroane Finale. Cci aici totul estencoronare.

    i a putea de asemenea s m ntreb:de ce a trebuit ca Roma s mi sedeschid n felul acesta? Care fuseseelul ultim ascuns al acestei terapeutici a

  • prpstiilor, a acestei vizitri att depericuloase a locurilor atemporale aleRomei de la originile sale care mi-a fostimpus, fr tiina mea, n 1968? Pot sm ntreb, dar nu voi ti niciodat.

    La ora actual, totui, cred c amneles.

    Este n afara ndoielii c ceea ce MiguelSerrano numea secretul lui JuliusEvola nu era numai ceva de naturuman, ci mult mai mult.