S-a născut în Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigranţi din Rusia., s-a mutat în Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, în cele din urmă, şi-a căpătat doctoratul (1934) în psihologie . In Wisconsin, Maslow a studiat alături de Harry Harlow, şi mai apoi a revenit la New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la Columbia University. Profesorul Maslow a început să predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioadă a întâlnit mulţi psihologi europeni, printre care Alfred Adler şi Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit şeful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde şi-a început activitatea de cercetare teoretică. Acolo l-a întalnit pe Kurt Goldstein, care i-a sugerat ideea de auto-actualizare. S-a retras în California (1970), unde la vârsta de 62 ani, a murit în urma unei afecţiuni a inimii.

Munca: Principala lui contribuţie în psihologie a fost în problema ierarhizării nevoilor umane . Având o abordare umanistă, Maslow observă că fiinţele umane nu sunt împinse sau atrase numai de forţe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Astfel, el susţine că fiinţele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, ṣi că nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare. Una din diferenţele esenţiale faţă de ceilalţi doi capi ai psihologiei acelor vremuri (Freud şi B.F. Skinner), a fost interesul mai degrabă scăzut al lui Maslow faţă de oamenii bolnavi mintal sau nebuni, şi orientat către persoane pe care le cataloga drept complet “funcţionale”, cu personalitate “sănătoasă” (sau mai bine zis auto-actualizantă).

În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a cunoaşte, de a înţelege şi de a explora) şi pe cele estetice (pentru frumuseţe, ordine, simetrie). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele. Maslow a teoretizat că nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viaţă nesănătosMaslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcţia auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educaţie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viaţă într-o persoană cu o abordare pozitivă.

Maslow e de părere că educatorii ar trebui sa fie răspunzători de potenţialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare în felul său.   Critică: Lui Maslow i-a fost pusă la îndoială rigurozitatea ştiinţifică asupra studiului său despre personalitate. Mulţi cercetători cred că, deşi importantă, munca sa este bazată doar pe studii de caz, şi acuză lipsa lucrului experimental in problema auto-actualizării.

In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta. Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative satisfacerea nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat satisfacerea oricarei alte nevoi. Creativitatea lor se manifesta nu ca nevoie de autorealizare activata ca

urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este activa si in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute. O alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi  satisfacerea unei categorii de nevoi pentru o perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De exemplu, persoana care niciodata nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii nevoii de hrana si priveste hrana ca ceva neimportant. O nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de 100% pentru ca o alta nevoie sa devina motivatoare. Cei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in nevoile lor.http://www.leaders.ro/piramida-lui-maslow/

el ne arata ce avem nevoie sa fim, nu ceea ce am vrea sa fimprin natura sa de psiholog umanistWhat a man can be, he must be. This need we call self-actualization.If you only have a hammer, you tend to see every problem as a nail.