Noţiunea, funcţiile şi principiile de bază a Noţiunea, funcţiile şi principiile de bază a contabilităţiicontabilităţii

1.1. Noţiunea, sarcinile şi funcţiile Noţiunea, sarcinile şi funcţiile contabilităţiicontabilităţii

2.2. Contabilitatea financiară şi de gestiuneContabilitatea financiară şi de gestiune

3.3. Cadrul normativ al contabilităţiiCadrul normativ al contabilităţii

4.4. Principiile de bază ale contabilităţiiPrincipiile de bază ale contabilităţii

Introducere in contabilitateIntroducere in contabilitate Din antichitate ne-au parvenit diferite liste de cheltuieli Din antichitate ne-au parvenit diferite liste de cheltuieli

sau de provizii, fără ca ele să fie componente ale unui sau de provizii, fără ca ele să fie componente ale unui sistem contabil articulat. sistem contabil articulat.

În Evul Mediu, dezvoltarea comerţului în orăşelele-state În Evul Mediu, dezvoltarea comerţului în orăşelele-state italiene a condus la apariţia unui sistem complex de italiene a condus la apariţia unui sistem complex de evidenţă, şi anume contabilitatea în partidă dublă. În evidenţă, şi anume contabilitatea în partidă dublă. În 1494, călugărul Luca Paciolo a publicat un tratat de 1494, călugărul Luca Paciolo a publicat un tratat de matematică - Summa de Arithmetica, Geometria, matematică - Summa de Arithmetica, Geometria, Proportione et Proprotionalita - care cuprindea şi o Proportione et Proprotionalita - care cuprindea şi o descriere a practicilor negustorului veneţian al epocii, descriere a practicilor negustorului veneţian al epocii, între care şi cea a contabilităţii în partidă dublă. Paciolo între care şi cea a contabilităţii în partidă dublă. Paciolo nu a pretins că a inventat contabilitatea în partidă nu a pretins că a inventat contabilitatea în partidă dublă, dar această parte a cărţii sale a fost tradusă în dublă, dar această parte a cărţii sale a fost tradusă în multe limbi, contabilitatea în partidă dublă fiind multe limbi, contabilitatea în partidă dublă fiind denumită "metoda italiană". De aceea, o mare parte a denumită "metoda italiană". De aceea, o mare parte a vocabularului contabil provine din limba italiană, de vocabularului contabil provine din limba italiană, de exemplu: casă, bancă, capital, jurnal, cont, debit, exemplu: casă, bancă, capital, jurnal, cont, debit, credit, bilanţ etc.credit, bilanţ etc.

Introducere in contabilitateIntroducere in contabilitate Profesiunea contabilă liberală s-a dezvoltat mult Profesiunea contabilă liberală s-a dezvoltat mult

mai târziu, în secolul al mai târziu, în secolul al XVIII-XVIII-lea, o dată cu lea, o dată cu crearea primului corp al contabililor în Marea crearea primului corp al contabililor în Marea Britanie (Institutul Scoţian al Contabililor Britanie (Institutul Scoţian al Contabililor Autorizaţi, în 1854). Tehnica partidei duble s-a Autorizaţi, în 1854). Tehnica partidei duble s-a schimbat nesemnificativ de-a lungul timpului; s-a schimbat nesemnificativ de-a lungul timpului; s-a modificat, în schimb, perspectiva asupra modificat, în schimb, perspectiva asupra obiectului, scopului şi conţinutului raportărilor obiectului, scopului şi conţinutului raportărilor contabile. De la simpla evidenţă a averii contabile. De la simpla evidenţă a averii negustorului şi a afacerilor lui, prin implicaţiile negustorului şi a afacerilor lui, prin implicaţiile sale sociale, contabilitatea s-a transformat într-sale sociale, contabilitatea s-a transformat într-un sistem informaţional care afectează distribuţia un sistem informaţional care afectează distribuţia resurselor la nivelul unei întregi economii.resurselor la nivelul unei întregi economii.

Introducere in contabilitateIntroducere in contabilitate Chiar înainte de a exista un sistem teoretic care să-i Chiar înainte de a exista un sistem teoretic care să-i

precizeze rolul în mod formal, informaţia a fost motorul precizeze rolul în mod formal, informaţia a fost motorul dezvoltării, astfel încât cunoştinţele noi se clădesc pe dezvoltării, astfel încât cunoştinţele noi se clădesc pe suportul celor existente. Mulţimea de date noi este suportul celor existente. Mulţimea de date noi este filtrată, prelucrată cu un aparataj conceptual specific filtrată, prelucrată cu un aparataj conceptual specific fiecărei discipline ştiinţifice, obţinându-se produsul: fiecărei discipline ştiinţifice, obţinându-se produsul: informaţia. Prin analiza şi interpretarea informaţiei se informaţia. Prin analiza şi interpretarea informaţiei se iau deciziile referitoare la acţiunile viitoare sau la iau deciziile referitoare la acţiunile viitoare sau la evaluarea acţiunilor anterioare. evaluarea acţiunilor anterioare. ContabilitateaContabilitatea este şi este şi ea o disciplină informaţională. Contabilitatea studiază ea o disciplină informaţională. Contabilitatea studiază efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente asupra situaţiei economice şi financiare, precum şi asupra situaţiei economice şi financiare, precum şi asupra performanţei unei entităţi contabile, în scopul asupra performanţei unei entităţi contabile, în scopul informării utilizatorilor interni şi externi. Prin limbajul informării utilizatorilor interni şi externi. Prin limbajul său, prin sistemul propriu de concepte şi proceduri, său, prin sistemul propriu de concepte şi proceduri, contabilitatea este singura disciplină care poate furniza contabilitatea este singura disciplină care poate furniza informaţii financiare despre o organizaţie. informaţii financiare despre o organizaţie.

Ce este contabilitatea?Ce este contabilitatea?

CContabilitateontabilitatea a - - este un este un sistem de culegere, sistem de culegere, prelucrare şi transmitere a prelucrare şi transmitere a informaţiei diferitor utilizatori informaţiei diferitor utilizatori de informaţii.de informaţii.

5

Funcţiile contabilităţiiFuncţiile contabilităţii

7

NoNoţiunea contabilităţiiţiunea contabilităţiiInformaţia contabilă dintr-o întreprindere se poate clasifica în două mari

categorii: informaţie contabilă financiară şi informaţie contabilă de gestiune.

Contabilitate financiară şi de gestiune Contabilitate financiară şi de gestiune (managerială)(managerială)

În corespundere cu cerinţele utilizatorilor de informaţii contabilitatea se subîmparte în contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune (managerială).

Contabilitatea financiaraContabilitatea financiara Contabilitatea financiară Contabilitatea financiară cuprinde în câmpul cuprinde în câmpul

său de acţiune cunoaşterea şi prezentarea său de acţiune cunoaşterea şi prezentarea patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, ca urmare patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, ca urmare a utilizării elementelor acestuia. Astfel, a utilizării elementelor acestuia. Astfel, contabilitatea financiară are ca obiect de activitate contabilitatea financiară are ca obiect de activitate evaluarea elementelor patrimoniale ale evaluarea elementelor patrimoniale ale întreprinderii, înregistrarea tuturor operaţiilor de întreprinderii, înregistrarea tuturor operaţiilor de modificare (majorare sau diminuare) a elementelor modificare (majorare sau diminuare) a elementelor patrimoniale, stabilirea rezultatelor finale sub patrimoniale, stabilirea rezultatelor finale sub formă de profit sau pierdere, desfăşurarea formă de profit sau pierdere, desfăşurarea lucrărilor prealabile întocmirii rapoartelor lucrărilor prealabile întocmirii rapoartelor financiare, efectuarea inventarierii, întocmirea financiare, efectuarea inventarierii, întocmirea balanţelor de verificare, etc., întocmirea şi balanţelor de verificare, etc., întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare prevăzute de prezentarea rapoartelor financiare prevăzute de legislaţie, şi anume: bilanţul contabil, raportul legislaţie, şi anume: bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi raportul privind fluxul fluxul mijloacelor băneşti şi raportul privind fluxul capitalului propriu.capitalului propriu.

ContabilitateContabilitateaa de gestiune de gestiune Contabilitate de gestiuneContabilitate de gestiune sau managerială sau managerială

înregistrează informaţiile necesare aprecierii înregistrează informaţiile necesare aprecierii mersului activităţii interne, controlului riguros şi mersului activităţii interne, controlului riguros şi sistematic asupra modului de utilizare a sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de producţie în cadrul activităţii factorilor de producţie în cadrul activităţii interne. De regulă ea se ocupă cu calcularea interne. De regulă ea se ocupă cu calcularea costurilor de producţie pe produse, servicii, costurilor de producţie pe produse, servicii, lucrări sau activităţi, determinarea anumitor lucrări sau activităţi, determinarea anumitor rezultate analitice la nivelul subdiviziunilor de rezultate analitice la nivelul subdiviziunilor de producţie pe tipuri de produse, furnizarea producţie pe tipuri de produse, furnizarea informaţiilor pentru stabilirea bugetelor, informaţiilor pentru stabilirea bugetelor, furnizarea informaţiilor pentru determinarea furnizarea informaţiilor pentru determinarea performanţelor (rentabilitate, productivitate etc.) performanţelor (rentabilitate, productivitate etc.) diferitor subdiviziuni de producţie (sectoare, diferitor subdiviziuni de producţie (sectoare, secţii, ateliere), efectuarea controlului de secţii, ateliere), efectuarea controlului de gestiune şi luarea deciziilor gestionare.gestiune şi luarea deciziilor gestionare.

Contabilitatea financiara si cContabilitatea financiara si contabilitateontabilitateaa de de gestiunegestiune

Spre deosebire de contabilitatea financiară care Spre deosebire de contabilitatea financiară care se organizează pe baza actelor normative şi se organizează pe baza actelor normative şi legislative în vigoare, contabilitatea de gestiune legislative în vigoare, contabilitatea de gestiune funcţionează pe baza unor reguli stabilite de funcţionează pe baza unor reguli stabilite de întreprindere, conform propriilor nevoi.întreprindere, conform propriilor nevoi.

Faptul separării contabilităţii în financiară şi de Faptul separării contabilităţii în financiară şi de gestiune nu denotă că la întreprindere există gestiune nu denotă că la întreprindere există două contabilităţi şi diverse registre de două contabilităţi şi diverse registre de evidenţă. La întreprindere funcţionează un evidenţă. La întreprindere funcţionează un singur sistem contabil, însă el este construit în singur sistem contabil, însă el este construit în aşa fel, încât prin regruparea datelor iniţiale aşa fel, încât prin regruparea datelor iniţiale tuturor utilizatorilor să le fie pusă la dispoziţie tuturor utilizatorilor să le fie pusă la dispoziţie acea informaţie, care îi va ajuta să ia decizii acea informaţie, care îi va ajuta să ia decizii corecte.corecte.

Sistemul de reglementare normativă al Sistemul de reglementare normativă al contabilităţiicontabilităţii

Sistemul de reglementare normativă al Sistemul de reglementare normativă al contabilităţii contabilităţii reprezintă totalitatea actelor reprezintă totalitatea actelor legislative şi normative, care reglementează legislative şi normative, care reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Prin aceasta se asigură urmărirea şi financiare. Prin aceasta se asigură urmărirea şi raportarea unitară a indicatorilor economico-raportarea unitară a indicatorilor economico-financiari, contabilitatea cuprinde o terminologie financiari, contabilitatea cuprinde o terminologie unică şi este bazată pe anumite reguli comune unică şi este bazată pe anumite reguli comune pentru toate întreprinderile care desfăşoară pentru toate întreprinderile care desfăşoară activitate de întreprinzător şi este înregistrată în activitate de întreprinzător şi este înregistrată în Republica Moldova, indiferent de tipul de Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma proprietate, apartenenţa ramurală şi forma organizatorico-juridică a acesteia (cu excepţia organizatorico-juridică a acesteia (cu excepţia organizaţiilor bugetare). organizaţiilor bugetare).

Sistemul de reglementare normativă al Sistemul de reglementare normativă al contabilităţiicontabilităţii

Ca acte legislative şi normative privind Ca acte legislative şi normative privind reglementarea contabilităţii în Republica reglementarea contabilităţii în Republica Moldova se aplică:Moldova se aplică:

Legea contabilităţii (MO nr. 90-93, 2007);Legea contabilităţii (MO nr. 90-93, 2007); Standardele naţionale de contabilitate;Standardele naţionale de contabilitate; Comentarii la standardele naţionale de Comentarii la standardele naţionale de

contabilitate;contabilitate; Planul de conturi contabile al activităţii Planul de conturi contabile al activităţii

economico-financiare a întreprinderilor;economico-financiare a întreprinderilor; Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise

de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova; Codul fiscal;Codul fiscal; Legea bugetului etc.Legea bugetului etc.

Continuitatea activităţiiContinuitatea activităţii

Principiul continuităţii activităţii, Principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se potrivit căruia se presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii. Continuitatea lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii. Continuitatea activităţii se exprimă clar în actul de constituire. Atunci când activităţii se exprimă clar în actul de constituire. Atunci când funcţionarea este delimitată în timp sunt menţionate datele funcţionarea este delimitată în timp sunt menţionate datele de începere şi de încetare a activităţii. Dacă conducerea nu de începere şi de încetare a activităţii. Dacă conducerea nu intenţionează şi nu este obligată să lichideze întreprinderea s-intenţionează şi nu este obligată să lichideze întreprinderea s-au să reducă esenţial volumul de producere, atunci se vor au să reducă esenţial volumul de producere, atunci se vor aplica metodele tradiţionale de evaluare a activelor, aplica metodele tradiţionale de evaluare a activelor, pasivelor, precum şi de calculare a rezultatelor financiare pasivelor, precum şi de calculare a rezultatelor financiare care sunt prevăzute în politica de contabilitate a care sunt prevăzute în politica de contabilitate a întreprinderii. În cazul în care întreprinderea intenţionează întreprinderii. În cazul în care întreprinderea intenţionează sau este obligată să se lichideze, atunci conducerea sau este obligată să se lichideze, atunci conducerea întreprinderii nu mai are dreptul să utilizeze metodele întreprinderii nu mai are dreptul să utilizeze metodele tradiţionale de evaluare şi calculare a rezultatelor financiare, tradiţionale de evaluare şi calculare a rezultatelor financiare, în acest caz, se va recurge la utilizarea aşa ziselor valori de în acest caz, se va recurge la utilizarea aşa ziselor valori de lichidare, care de obicei sunt mai mici decât valoarea de lichidare, care de obicei sunt mai mici decât valoarea de bilanţ. De exemplu, în cazul funcţionării normale a bilanţ. De exemplu, în cazul funcţionării normale a întreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate în bilanţ la întreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate în bilanţ la valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii acumulate, iar valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii acestea vor fi evaluate la în cazul lichidării întreprinderii acestea vor fi evaluate la valoarea de vânzare (lichidare).valoarea de vânzare (lichidare).

Continuitatea activităţiiContinuitatea activităţii

Exemplul 1:Exemplul 1: Întreprinderea „Oriental” SRL vinde Întreprinderea „Oriental” SRL vinde angro ceai şi cafea. La 31 decembrie are în angro ceai şi cafea. La 31 decembrie are în depozit un stoc de ceai achiziţionat de 150 000 lei depozit un stoc de ceai achiziţionat de 150 000 lei şi un stoc de cafea al cărui valoare de intrare a şi un stoc de cafea al cărui valoare de intrare a fost de 175 000 lei. Valoarea de piaţă a celor două fost de 175 000 lei. Valoarea de piaţă a celor două produse la finele anului de gestiune este de 130 produse la finele anului de gestiune este de 130 000 lei şi respectiv de 190 000 lei. Care va fi 000 lei şi respectiv de 190 000 lei. Care va fi valoarea ce se va reflecta în bilanţul contabil valoarea ce se va reflecta în bilanţul contabil pentru stocul de ceai şi respectiv pentru stocul de pentru stocul de ceai şi respectiv pentru stocul de cafea. Ce principiu contabil aţi aplicat ?cafea. Ce principiu contabil aţi aplicat ?

Exemplul 2:Exemplul 2: În anul curent întreprinderea „Alfa” În anul curent întreprinderea „Alfa” SA a cumpărat un teren pentru construcţii în SA a cumpărat un teren pentru construcţii în valoare de 820 000 lei. La 27 decembrie anul valoare de 820 000 lei. La 27 decembrie anul curent întreprinderea a primit o ofertă de a vinde curent întreprinderea a primit o ofertă de a vinde acest teren pentru suma de 990 000 lei. Cu ce acest teren pentru suma de 990 000 lei. Cu ce sumă se va evalua la finele anului de gestiune sumă se va evalua la finele anului de gestiune acest teren ? De ce principiu contabil aţi ţinut acest teren ? De ce principiu contabil aţi ţinut seama la alegerea răspunsului.seama la alegerea răspunsului.

Contabilitatea de angajamenteContabilitatea de angajamenteÎn baza contabilităţii de angajamente , tranzacţiile şi evenimentele sunt În baza contabilităţii de angajamente , tranzacţiile şi evenimentele sunt

recunoscute atunci când apar, sunt înregistrate în evidenţele contabile şi sunt recunoscute atunci când apar, sunt înregistrate în evidenţele contabile şi sunt raportate în rapoartele financiare ale perioadelor la care se referă. De aici reiesă că raportate în rapoartele financiare ale perioadelor la care se referă. De aici reiesă că veniturile şi cheltuielile se constată pe măsura ce ele se câştigă sau se produc şi se veniturile şi cheltuielile se constată pe măsura ce ele se câştigă sau se produc şi se reflectă în rapoartele financiare pentru perioadele la care se referă, indiferent de reflectă în rapoartele financiare pentru perioadele la care se referă, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti.timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti.

Exemplul 1:Exemplul 1: O întreprindere vinde mărfuri clientului X pe data de 20 O întreprindere vinde mărfuri clientului X pe data de 20 decembrie în sumă de 25 000 lei. Pe data de 25 decembrie ea încasează de la client decembrie în sumă de 25 000 lei. Pe data de 25 decembrie ea încasează de la client 18 000 lei, iar restul banilor pe data de 5 februarie anul următor. 18 000 lei, iar restul banilor pe data de 5 februarie anul următor.

Exemplul 2:Exemplul 2: Contabilul întreprinderii a înregistrat în contabilitate ca Contabilul întreprinderii a înregistrat în contabilitate ca venituri ale anului curent cinci tranzacţii:venituri ale anului curent cinci tranzacţii:

vânzări de ciocolată cu plata în numerar efectuate în anul curent;vânzări de ciocolată cu plata în numerar efectuate în anul curent; vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul trecut, a căror contravaloare s-a vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul trecut, a căror contravaloare s-a

încasat în anul curent;încasat în anul curent; vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent, a căror contravaloare este vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent, a căror contravaloare este

prevăzută a se achita în anul viitor;prevăzută a se achita în anul viitor; vânzări de ciocolata pe credit efectuate în anul curent pentru care există însă un vânzări de ciocolata pe credit efectuate în anul curent pentru care există însă un

risc de neîncasare, datorită declarării unei adrese false de către client;risc de neîncasare, datorită declarării unei adrese false de către client; vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent a căror contravaloare s-a vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent a căror contravaloare s-a

încasat în anul curent.încasat în anul curent.În calitate de nou contabil al întreprinderii identificaţi vânzarea ce nu trebuia În calitate de nou contabil al întreprinderii identificaţi vânzarea ce nu trebuia recunoscută ca venit al anului de gestiune şi argumentaţi pe baza principiilor recunoscută ca venit al anului de gestiune şi argumentaţi pe baza principiilor contabile cunoscute opinia exprimată.contabile cunoscute opinia exprimată.

Permanenţa metodelorPermanenţa metodelor Principiul permanenţei metodelor Principiul permanenţei metodelor presupune presupune

continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Acest principiu asigură informaţiilor contabile. Acest principiu asigură aplicarea pentru aceleaş elemente, structuri, aplicarea pentru aceleaş elemente, structuri, domenii de activitate etc., a aceloraşi metode de domenii de activitate etc., a aceloraşi metode de la o perioadă de gestiune la alta. Modificarea la o perioadă de gestiune la alta. Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie să fie metodelor de la un an la altul trebuie să fie determinată de o profundă motivaţie, cum ar fi: determinată de o profundă motivaţie, cum ar fi: fuziunea întreprinderii, modificarea legislaţiei fuziunea întreprinderii, modificarea legislaţiei contabile sau fiscale, schimbarea politicii contabile sau fiscale, schimbarea politicii economice sau comerciale, etc.economice sau comerciale, etc.

Principiul necompensăriiPrincipiul necompensării

Principiul necompensării Principiul necompensării prevede că prevede că elementele de activ şi de pasiv trebuie să elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile şi bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din raportul privind rezultatele cheltuielile din raportul privind rezultatele financiare. Necompensarea trebuie financiare. Necompensarea trebuie înţeleasă în sensul că pentru fiecare înţeleasă în sensul că pentru fiecare element patrimonial cu substanţă element patrimonial cu substanţă materială, pentru orice resursă care materială, pentru orice resursă care reflectă drepturi şi obligaţii, etc. trebuie să reflectă drepturi şi obligaţii, etc. trebuie să fie deschis în contabilitate câte un cont.fie deschis în contabilitate câte un cont.

CCaracteristiciaracteristicilele calitative calitative ale ale contabilităţii contabilităţii (Legea contabilităţii, art. 6)(Legea contabilităţii, art. 6)

CCaracteristiciaracteristicilele calitative calitative ale contabilităţii ale contabilităţii (Legea (Legea

contabilităţii, art. 6)contabilităţii, art. 6)

RelevanţaRelevanţa.. Informaţiile relevante influenţează deciziile economice ale Informaţiile relevante influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. Relevanţa informaţiei este afectată de natura sa şi de anterioare. Relevanţa informaţiei este afectată de natura sa şi de pragul de semnificaţie.pragul de semnificaţie.

• • Credibilitatea.Credibilitatea. Informaţia credibilă nu conţine erori semnificative Informaţia credibilă nu conţine erori semnificative şi nu este părtinitoare, iar utilizatorii au încredere că prezintă cu şi nu este părtinitoare, iar utilizatorii au încredere că prezintă cu fidelitate ceea ce se presupune că ar trebui să reprezinte sau ceea ce fidelitate ceea ce se presupune că ar trebui să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte. Următorii factori se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte. Următorii factori contribuie la credibilitate: reprezentarea fidelă, prevalenţa contribuie la credibilitate: reprezentarea fidelă, prevalenţa economicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenţa, integralitatea.economicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenţa, integralitatea.

• • Comparabilitatea:Comparabilitatea: Informaţia trebuie să fie prezentată într-o Informaţia trebuie să fie prezentată într-o manieră consecventă de-a lungul timpului şi între entităţi pentru a manieră consecventă de-a lungul timpului şi între entităţi pentru a permite utilizatorilor efectuarea de comparaţii semnificative.permite utilizatorilor efectuarea de comparaţii semnificative.

• • Inteligibilitatea:Inteligibilitatea: Informaţia trebuie să fie uşor înţeleasă de Informaţia trebuie să fie uşor înţeleasă de utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligentele cuvenite.dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligentele cuvenite.