suport de curs introducere in contabilitate

1

INTRODUCERE IN CONTABILITATE PARTEA A II-A

1. Contul

2. Contabilitatea activelor imobilizate

3. Contabilitatea stocurilor

4. Contabilitatea datoriilor cu furnizorii

5. Contabilitatea datoriilor cu personalul

6. Contabilitatea capitalurilor proprii

7. Contabilitatea disponibilitatilor

8. Închiderea conturilor, întocmirea registrului jurnal şi a balanţei de verificare

1. Contul

1.1 Contul-prezentare

1.2 Reguli de funcţionare a conturilor

1.3 Analiza contabilă a tranzacţiilor

1.4 Stornarea

1.1 Contul - prezentare

În contabilitate este utilizat instrumentul “cont” pentru a înregistra, calcula şi controla existentul şi

modificările (creşteri, micşorări) fiecărui element bilanţier pe o anumită perioadă de timp. Cea mai

simplă formă de cont este cea prezentată sub forma literei T.

Structura contului:

1. Titlul (denumirea) şi simbolul contului

2. Debitul şi creditul

3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont

4. Rulajul (mişcarea) contului

5. Total sume debitoare şi creditoare ale contului

6. Soldul contului.

1. Titlul (denumirea) şi simbolul contului

Titlul contului reprezintă conţinutul economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă

de finanţare, rezultat) a cărui evidenţă se ţine cu ajutorul contului respectiv. În general, denumirea

unui cont reflectă obiectul înregistrat în contul respectiv.

Simbolul conturilor precum şi denumirea acestora sunt stabilite unitar în România prin planul de

conturi general.

Pe linia orizontală a teului sunt înscrise titlul şi simbolul cifric ale contului.

Exemple: 411 Clienţi, 4423 TVA de plată, 461 Debitori diverşi, 301 Materii prime.

2. Debitul şi creditul

Debitul (D) reprezintă partea stângă a unui cont iar creditul (C) partea dreaptă a unui cont.

Toate sumele trecute în partea stângă a unui cont sunt sume debitoare iar toate sumele trecute în

partea dreaptă a unui cont sunt sume creditoare.

A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului respectiv. A credita un

cont înseamnă a înregistra o sumă în partea dreaptă a contului respectiv.

Legătura dintre debitul şi creditul conturilor stabilite cu ocazia înregistrării operaţiilor economice

în conturi se numeşte corespondenţa conturilor.

2

3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont

Explicaţia poate fi descriptivă sau contabilă. Explicaţia desciptivă constă în prezentarea, pe

scurt, a conţinutului operaţiei economice sau financiare cu indicarea documentului justificativ, a

datei când a avut loc.

Exemplu:

Explicaţia contabilă constă în indicarea simbolului sau simbolurilor conturilor corespondente.

4. Rulajul (mişcarea) contului

Rulajul reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o perioadă de gestiune în debitul

sau creditul unui cont ca urmare a creşterilor şi micşorărilor generate de diverse tranzacţii.

Rulajul este de două feluri: debitor şi creditor. Rulajul debitor (RD) reprezintă totalitatea

înregistrărilor efectuate în debitul unui cont într-o perioadă de gestiune. Rulajul creditor (RC )

reprezintă totalitatea înregistrărilor efectuate în creditul unui cont într-o perioadă de gestiune.

5. Total sume debitoare şi creditoare ale contului

Totalul sumelor unui cont este de două feluri: total sume debitoare (TSD) şi total sume creditoare

(TSC). Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprimă, în partea de debit

sau de credit, soldul iniţial reflectat de cont la începutul perioadei de gestiune, se obţine total

sume debitoare şi total sume creditoare ale contului respectiv.

6. Soldul contului.

Existentul valoric stabilit la un moment dat elementulului pentru care s-a deschis contul reprezintă

soldul contului. Se stabileşte ca diferenţă între total sume debitoare şi total sume creditoare. În

funcţie de mărimea sumelor, soldul poate fi debitor (SD), sold creditor (SC) sau sold balansat

(cont soldat). Dacă totalul sumelor debitoare din cont este mai mare decât totalul sumelor

creditoare, contul are sold debitor (SD), iar dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât

totalul sumelor debitoare, contul are sold creditor (SC). Dacă totalul sumelor debitoare din cont

este este egal cu totalul sumelor creditoare, contul este soldat sau balansat.

Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune, reprezentând solduri finale (SF)

respectiv debitoare(SFD) sau creditoare (SFC) care, la începutul perioadei următoare de gestiune

apar ca solduri iniţiale (SI).

În teul (T) fiecărui cont se va trece la sfârşitul perioadei de gestiune soldul final debitor în creditul

contului respectiv sau soldul final creditor în debitul contului respectiv pentru echilibrarea

sumelor din debitul şi creditul acestuia.

Relaţiile de calcul pentru total sume sunt :

TSD=SI debitor+RD

TSC=SI creditor+RC,

Relaţiile de calcul pentru soldul final sunt :

1. TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC

2. TSC – TSD = SFC, când TSC > TSD

3. TSD – TSC = 0, când TSD = TSC.

3

Fişa contului 404 Furnizori de imobilizări

Unitatea ALFA Fişă de cont pentru operaţii diverse Furnizori de imobilizari Simbol cont Pag

404 1

Data

înreg.

Document Explicaţie Simbol

cont

cores-

pondent

Rulaj Sold D/C

Fel

Nr. D C

01.11 Sold iniţial - - - 20.000 C

03.11 Factură 126 Achiziţie mijloc de transport 2133 - 30.000 50.000 C

07.11 Ordin de plată 10 Plată datorie 5121 20.000 - 30.000 C

Total 20.000 30.000 30.000 C

D 404 Furnizori de imobilizari C

(5212) 20.000

SI 20.000

30.000 (2133)

RD 20.000 RC 30.000

TSD 20.000 TSC 50.000

SFC 30.000

4

Având în vedere soldul pe care-l prezintă, conturile pot fi:

Conturi monofuncţionale sunt conturi ce prezintă un singur fel de sold debitor sau

creditor. Aceste conturi sunt întotdeauna numai conturi de activ sau numai conturi de

capitaluri.

Conturi bifuncţionale sunt conturi ce prezintă fie sold debitor, fie sold creditor la

momente diferite.

Exemplu

Conform reglementărilor româneşti, există conturi permanente şi conturi temporare.

Conturile permanente sunt conturi care pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune sold debitor,

creditor sau zero. Asupra soldului de la sfârşitul perioadei nu se intervine. Soldul final devine la

începutul perioadei următoare sold iniţial . În literatura de specialitate, aceste conturi sunt numite şi

conturi bilanţiere, fiind conturi ce reprezintă elementele bilanţului. Pentru aceste conturi, operaţiunea

de închidere presupune calculul indicatorilor rulaje şi total sume în vederea determinării soldului

final.

Conturile temporare sunt denumite în literatura de specialitate conturi de procese, fiind conturile de

venituri şi cheltuieli. Sunt conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune sunt închise şi vor prezenta

astfel sold final zero. Pentru aceste conturi, operaţiunea de închidere presupune transferal tuturor

sumelor din conturile de venituri şi cheltuieli către contul 121 Profit sau pierdere.

Planul de conturi

Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul căruia fiecare cont

este delimitat printr-o denumire şi simbol cifric fiind încadrat într-o clasă şi grupă, asigurându-se

astfel uniformitate şi unitate de conţinut, funcţie, denumire şi simbolizare a conturilor. În simbolizarea

conturilor se aplică sistemul zecimal.

În planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:

Clasa 1 - Conturi de capitaluri

Clasa 2 - Conturi de imobilizări

Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

Clasa 4 - Conturi de terţi

Clasa 5 - Conturi de trezorerie

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

Clasa 7 - Conturi de venituri

Clasa 8 - Conturi speciale

Clasa 9 - Conturi de gestiune

Exemple:

5

1.2 Reguli de funcţionare a conturilor

Regulile de funcţionare a conturilor au drept scop să stabilească partea contului (debit sau credit) în

care urmează să se înregistreze soldul iniţial existent în fiecare cont la deschiderea acestuia,

modificările (creşteri sau micşorări) valorii elementului la care se referă contul, determinate de

tranzacţiile, evenimentele, operaţiile economice şi soldul final al conturilor existent la închiderea

acestora. Acestea au ca punct de plecare bilanţul cu structurile sale (active, capitaluri proprii şi

datorii). Se porneşte de la dubla reprezentare (activele în partea stângă a egalităţii, iar capitalurile

proprii şi datoriile în partea dreaptă a egalităţii).

Regulile de funcţionare a conturilor:

1. Toate conturile de activ încep a funcţiona prin a se debita şi se debitează cu soldul iniţial;

toate conturile de capitaluri proprii (CP) încep a funcţiona prin a se credita şi se

creditează cu soldul iniţial; toate conturile de datorii (D) încep a funcţiona prin a se

credita şi se creditează cu soldul iniţial;

2. Toate conturile de activ se debitează cu creşterile (intrările) elementelor de activ; toate

conturile de capitaluri proprii (CP) se creditează cu creşterile (intrările) elementelor de

capitaluri proprii, toate conturile de datorii (D) se creditează cu creşterile (intrările)

elementelor de datorii .

3. Toate conturile de activ se creditează cu micşorările (ieşirile) elementelor de activ; toate

conturile de capitaluri proprii (CP) se debitează cu micşorările (ieşirile) elementelor de

capitaluri proprii, toate conturile de datorii (D) se debitează cu micşorările (ieşirile)

elementelor de datorii.

4. Toate conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau zero, iar toate conturile de

capitaluri proprii si datorii au întotdeauna sold final creditor sau zero.

Aceste reguli de funcţionare sunt ilustrate mai jos.

D Conturi de activ C D Conturi de capitaluri

proprii şi datorii C

SI

+

-

-

SI

+

SFD SFC

Nota 1: În cazul în care elementele influenţează în mod indirect bilanţul (cazul cheltuielilor şi

veniturilor) efectul modificărilor produse de acestea este analizat prin prisma modificărilor survenite

asupra rezultatului exerciţiului, element component al capitalurilor proprii.

Nota 2: În cazul în care un element este rectificativ, acesta va fi analizat din prisma efectului pe care îl

produce asupra totalului bilanţier.

Nota 3: Conturile de venituri şi cheltuieli nu prezintă sold la sfârşitul perioadei de gestiune deoarece

sunt închise prin contul 121 Profit sau pierdere. Deci, aceste conturi nu prezintă nici sold la începutul

perioadei de gestiune.

6

1.3 Analiza contabilă a tranzacţiilor

Fiecare tranzacţie consemnată într-un document, înainte de înregistrarea ei în contabilitate, trebuie

să fie supusă analizei contabile în vederea determinării efectului dual asupra conturilor. Această

analiză are drept rezultat stabilirea conturilor ce sunt afectate de tranzacţii şi în ce mod. De asemenea,

acest rezultat trebuie să respecte cele două ecuaţii fundamentale:

ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

DEBIT = CREDIT

Realizarea analizei contabile presupune parcurgerea, în general, a următoarelor etape:

Determinarea naturii operaţiei, adică stabilirea conţinutului tranzacţiei ce trebuie

înregistrată în contabilitate.

Modificarea elementelor bilanţiere, stabilirea modificărilor care se produc în structura

elementelor bilanţiere, conţinutul şi sensul modificărilor.

Identificarea conturilor corespondente, adică stabilirea conturilor corespondente în care

urmează să se înregistreze tranzacţia, baza elementelor bilanţiere modificate.

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor in vederea determinarii părţii din fiecare

cont (debit sau credit) în care urmează să se înregistreze tranzacţia.

Formula contabilă, respectiv întocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a formulei

(egalităţii) contabile.

Formula contabilă exprimă, sub formă grafică, modificările pe care le determină fiecare tranzacţie

pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică.

Structura formulei contabile se reflectă prin:

Conturile corespondente;

Semnul „=”;

Semnul „%”, utilizat în înţelesul de „următoarele”, atunci când în formula contabilă intră în

corespondenţă mai mult de două conturi;

Sumele.

În formula contabilă, contul (conturile) care se debitează se trec în stânga semnului egalităţii,

deoarece debitul este partea stângă a unui cont, iar contul (conturile) care se creditează se trec în

partea dreaptă a semnului egalităţii, deoarece creditul este partea dreaptă a unui cont. Prin ataşarea

explicaţiei descriptive a operaţiunilor în cauză la elementele formulei contabile rezultă noţiunea de

articol contabil.

În funcţie de numărul conturilor corespondente care compun formula contabilă, putem avea:

a) formule contabile simple;

b) formule contabile compuse.

a) Formule contabile simple: tranzacţia generează modificări numai la două elemente bilanţiere, un

cont care se debitează şi un cont care se creditează. Modelul este de forma:

Cont debitor = Cont creditor Suma

Exemplu:

1. Societatea comerciala ALFA a achizitionat in data de 03.11.N un mijloc de transport in

valoare de 30.000 lei conform facturii nr. 1.

Natura operaţiei:

7

Modificările bilanţiere:

Conturi corespondente:

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Formula contabilă:

2. Pe 07.11 societatea a platit mijlocul de transport conform ordinului de plată nr 1.

Natura operaţiei:

Modificările bilanţiere:

Conturi corespondente:

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

Formula contabilă:

b) Formule contabile compuse: tranzacţia generează modificări la mai mult de două elemente

bilanţiere, astfel:

Două sau mai multe conturi care se debitează şi se creditează un singur cont. Modelul

formulei contabile este următorul:

%

Cont debitor

Cont debitor

…

= Cont creditor Suma

Suma

Suma

….

Exemplu: Societatea X achiziţionează pe credit comercial materiale consumabile în valoare de 1.000

lei şi ambalaje în valoare de 2.000 lei, conform facturii emise de firma Y.

8

Se debitează un singur cont şi se creditează două sau mai multe conturi. Modelul formulei

contabile este următorul:

Cont debitor = %

Cont creditor

Cont creditor

….

Suma

Suma

Suma

….

Exemplu: Societatea X înregistrează contribuţiile salariaţilor la asigurări sociale de 1.050 lei şi

contribuţiiile la fondul de şomaj de 500 lei (reţineri din salarii).

1.4 Stornarea

Un mod specific contabilităţii de corectare a erorilor intervenite la înregistrarea tranzacţiilor în conturi

este reprezentat de operaţiile de stornare. Astfel, formulele contabile de stornare (de corectare) pot fi:

a) formule contabile de stornare în negru,

b) formule contabile de stornare în roşu.

a) Formulele contabile de stornare în negru constau în anularea înregistrării efectuate anterior greşit,

prin inversarea conturilor corespondente din formula contabilă respectivă şi apoi întocmirea şi

înregistrarea formulei contabile corecte.

b) Formulele contabile de stornare în roşu constau în anularea unei formule contabile efectuate

anterior greşit prin întocmirea şi înregistrarea unei noi formule contabile similară cu cea eronată,

însă cu sumele înscrise în roşu (sau în negru, dar încadrată în chenar). Înscrierea unei sume în

roşu are semnificaţia în contabilitate a unor valori cu semnul “–”, având ca efect anularea sumei

înscrisă anterior în mod eronat.

Comentariu: Dezavantajele stornării în negru vizeaza:

- rulajele, acestea marindu-se artificial cu sume ce nu corespund unor tranzactii (ci unor

operatii de corectare)

9

- si corespondenţele între conturi, stabilindu-se corespondente ireale intre diverse conturi.

Exemplu: Societatea X se aprovizionează cu cereale în vederea revânzării în valoare de 2.480 lei

conform factură. Contabilul anterior a efectuat, în mod eronat, următoarea înregistrare în

contabilitate:

1. Achiziţie mărfuri de la furnizori

345 Produse finite = 401 Furnizori 2.480 lei

Cerinte:

a) Efectuaţi corecţia acestei formule contabile, utilizând:

a.1) stornarea în negru;

a.2) stornarea în roşu.

b) Întocmiţi T-urile conturilor utilizate şi comentaţi efectele generate de cele două tipuri de

corecţii.

a.1) stornarea în negru

a.2) stornarea în roşu

10

2. Contabilitatea activelor imobilizate

A. Concepte cheie

Imobilizările necorporale

Imobilizările corporale

Imobilizările financiare

Amortizarea

TVA deductibilă

TVA colectată

Comentarii:

1. Se amortizeaza imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia terenurilor, imobilizărilor

nepuse în funcţiune şi avansurilor plătite pentru achiziţia de imobilizări.

2. În cazul facturilor primite pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale, TVA (taxa pe

valoare adăugată) este deductibilă. Pentru evidenţă se utilizează contul 4426 TVA deductibilă

care este un cont de creanţe fiscale cu funcţia contabilă de Activ. În general, acest cont se

debitează cu TVA aferentă achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii înscisă în documentele fiscale

ale furnizorilor. Se creditează la sfârşitul lunii (contul se închide) pentru a stabili TVA de plată

sau TVA de recuperat. Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

3. În cazul facturilor emise pentru vânzări de imobilizări corporale şi necorporale, TVA (taxa pe

valoare adăugată) este colectată. Pentru evidenţă se utilizează contul 4427 TVA colectată care

este un cont de datorii fiscale cu funcţia contabilă de Datorii. În general, acest cont se creditează

cu TVA înscisă în documentele fiscale ale vânzătorilor de bunuri, lucrări şi servicii prestate. Se

debitează la sfârşitul lunii (contul se închide) pentru a stabili TVA de plată sau TVA de recuperat.

Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

A se vedea 9. Închiderea conturilor, întocmirea registrului jurnal şi a balanţei de verificare

B. Conturile de imobilizări

Activele imobilizate sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 2 - Conturi de

imobilizări delimitate pe trei grupe distincte:

20 Imobilizări necorporale

21 Imobilizări corporale

22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare

23. Imobilizări în curs

26 Imobilizări financiare

Funcţia contabilă a conturilor de imobilizări este de activ (A), existând următoarele reguli:

Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate prin:

- achiziţie de la terţi;

- producţie proprie;

- donaţie sau aport în natură al acţionarilor la capitalul social;

- alte intrări de imobilizări.

Se creditează cu valoarea imobilizărilor ieşite prin:

- scoaterea din folosinţă (casarea);

- vânzare, cedare;

- alte ieşiri de imobilizări.

11

Soldul final este debitor şi reflectă:

- valoarea imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare existente în întreprindere la un

moment dat.

“Consumul” treptat al activelor imobilizate corporale şi necorporale, cu excepţia terenurilor, este

recunoscut în contabilitate prin intermediul conturilor rectificative de activ din grupa 28 Amortizări

privind imobilizările.

C. Tranzacţii specifice

1. În vederea înregistrării SC “X” SA ca persoană juridică la Registrul Comerţului se plăteşte

în numerar suma de 250 de lei.

2. Societatea Y achiziţionează de la furnizorul W mobilier de birou conform facturii nr. 72

din 26.02.201N.

Comentariu:

12

Furnizor: W SA Seria FCS Cumpărător: Y SA

şi numărul: 72

Nr.Reg

Com.:

C.U.I/C.I.F

:

J40/11112/N

RO 17360922

FACTURA

Nr.Reg.

Com.:

J40/11212/N

Sediul: Str. Aleea Castanilor, nr.

10

C.U.I

RO 17250322

Judeţ: Bucureşti Sediu: Str. Mihalache,nr.20

Contul: RO55INGB00010061231

38310

Banca: ING BANK – Bucureşti, Data (ziua,luna,an) 26.02.201N Judeţ: Sector 5, Bucureşti

RO32BACX0000000690402

014

UNICREDIT ŢIRIAC

BANK-Bucureşti, Eroilor

Romană Nr. aviz însoţirea mărfii: Contul:

(dacă este cazul) Banca:

COTA TVA : 24%

Nr. crt. Denumirea produselor sau

a serviciilor (lucrărilor) U.M. Cantitatea

Preţul unitar (fără TVA)

- lei -

Valoarea

- lei -

Valoarea TVA -

lei -

0 1 2 3 4 5 (3x4) 6

1 Mobilier birou Buc. 1 6.000 6.000 1.440

Semnătura şi Date privind expediţia Total 6.000 1.440

ştampila Numele delegatului: Dumitrescu Cristian din care:

furnizorului Identificat cu B.I./C.I./ Seria:ST accize 0.00

Nr.: 501246 Eliberat(ă) de: Poliţia Bucureşti Semnătura de Total de plată

(col.5 + col.6) Mijlocul de transport nr.: B 52 ASC primire

Expedierea s-a facut in prezenţa noastră la data:26.02.201N ora: 10.00

7.440

Semnături:

Reprezentaţi fişa de cont pentru contul de imobilizări sub forma literei “T” ştiind că la sfârşitul lunii

ianuarie 201N societatea Y avea mobilier în valoare de 10.000 lei.

D C

13

3. Pe data de 27.02.201N societatea Y plăteşte prin ordin de plată nr. 25 factura nr. 72 din

26.02.201N. Recunoaşteţi tranzacţia în contabilitate şi completaţi ordinul de plată.

ORDIN DE PLATĂ NR. PLĂTIŢI LEI, adică

şaptemiipatrusutepatruzecilei

PLĂTITOR

Cod de identificare fiscală 17250322

DIN CONT

PRIMIREA/

ACCEPTARE

A

CĂTRE BENEFICIAR

Cod de identificare fiscală

ÎN CONT

RO32BACX0000000690402014 RO55INGB0001006123138310

LA

DE LA UNICREDIT ŢIRIAC BANK-

Eroilor

SEMNĂTURA PLĂTITORULUI

DATA EMITERII REPREZENTÂND

4. În luna martire 201N se înregistrează amortizarea lunară a mobilierului achiziţionat de 100

lei. Durata de viaţă utilă a acestuia este de 5 ani, regimul de amortizare liniar.

5. Societatea Y vinde un mijloc de transport cu suma de 40.000 lei, TVA 24%, conform

facturii nr. 142 din data de 1 decembrie 201N+1.Costul de achiziţie al mijlocului de

transport vândut este de 90.000 lei iar amortizarea înregistrată până la data vânzării 54.000

lei.

5.1 Vânzarea propriu-zisă.

14

Comentariu: În cazul vânzării imobilizărilor, creanţa se recunoaşte cu ajutorul contului 461 Debitori

diverşi.

5.2 Descărcarea din gestiune

Comentariu:

6. Ce se schimba dacă utilajul era complet amortizat?

7. Ce se schimba dacă utilajul nu era deloc amortizat?

6 Presupunem că societatea AAA nu ar fi vândut utilajul, acesta ar fi fost casat. Cu ce situaţie din

cele de mai sus ar fi semănat această tranzacţie?

7 Societatea Z achiziţionează pe 2 decembrie 201N 60% din pachetul de acţiuni al societăţii X în

valoare de 6.000 lei (10.000 acţiuni, valoarea nominală este de 6 lei/acţiune). Societatea X devine

entitate afiliată societăţii Y, achiziţia implicând plata acţiunilor prin virament bancar.

15

3. CONTABILITATEA STOCURILOR

A. Concepte cheie

- Stocuri

- Cost de achiziţie

- Cost de producţie

Comentarii:

1. Costul de achiziţie reprezintă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate activele

achiziţionate. Acesta cuprinde: preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile (taxe vamale de

import şi alte taxe), costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct

achiziţiei de stocuri, mai puţin reducerile comerciale care sunt deduse din cost.

2. Costul de producţie reprezintă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate activele

obţinute în urma procesului de producţie. În cadrul acestora sunt incluse: costurile directe (spre

exemplu, cheltuielile generate de consumul de materii prime şi cheltuielile cu manopera directă),

respectiv costurile indirecte ce au legătură cu procesul de producţie (spre exemplu, cheltuielile

cu amortizarea utilajelor folosite în procesul de producţie).

3. Orice stoc obţinut ca urmare a unei achiziţii va genera, în momentul în care iese din

contabilitate (consum, descărcare gestiune) o cheltuială.

4. În cazul stocurilor obţinute din procesul de producţie, la descărcarea gestiunii nu mai trebuie

recunoscută o cheltuială, deoarece toate cheltuielile ce au contribuit la formarea costului de

producţie au fost deja recunoscute anterior, după natura lor (în momentul în care a avut loc

procesul de producţie). În consecinţă, descărcarea gestiunii în cazul stocurilor care au fost

obţinute din procesul de producţie implică anularea veniturilor aferente costurilor stocurilor de

produse finite, care au fost recunoscute în momentul obţinerii acestora şi nu recunoaşterea unei

cheltuieli.

B. Conturile de stocuri

Stocurile sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 3 – Conturi de

stocuri şi producţie în curs de execuţie delimitate pe cele şapte grupe:

30 Stocuri de materii şi materiale

32. Stocuri în curs de aprovizionare

33 Producţie în curs de execuţie

34 Produse

35 Stocuri aflate la terţi

36 Active biologice de natura stocurilor

37 Mărfuri

38 Ambalaje

Funcţia contabilă a conturilor de stocuri este de activ (A), existând următoarele reguli:

Se debitează cu intrările de stocuri provenind din:

- achiziţii de la furnizori;

- producţie proprie;

- donaţie sau aport în natură al acţionarilor la capitalul social;

- alte intrări de stocuri.

Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite prin:

- consum în activitatea de exploatare;

- vânzare la terţi sau cedare;

- alte ieşiri de stocuri.

Soldul final este debitor şi reflectă:

- valoarea stocurilor aflate în cadrul entităţii la un moment dat.

16


1. SC BETA SA a achiziţionat produsul ciocan rotopercutor 3 bucăţi, preţ unitar de cumpărare 700

lei, cheltuieli de transport 60 lei, valoare TVA conform facturii: 518,4 lei.

Comentarii: Costul de achiziţie pentru cele trei ciocane rotopercutoare este de: 700 lei * 3 + 60 lei

= 2.160 lei. Costul de achiziţie unitar este de 720 lei (2.160/3). Având în vedere că, valoarea costului

de achiziţie (720 lei) este mai mică decât limita legală de 2.500 lei, limită peste care un activ este

considerat active imobilizat, ciocanele vor fi încadrate în categoria material de natura obiectelor de

inventor.

-

- 303 Materiale de natura obiectelor de inventar, A, +, Debit

-

- 4426 TVA deductibilă, A,+, Debit

-

- 401 Furnizori,D,+,Credit

%

303 Materiale de natura obiectelor de

inventar

= 401 Furnizori 2.678,4 lei

2.160 lei

4426 TVA deductibilă 518,4 lei

2. SC BETA a dat în folosinţă ciocanele achiţitionate.

-

- 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor, CP, -, Debit

-

- 303 Materiale de natura obiectelor de inventor, A, -, Credit

603 = 303 2.160 lei

3. În data de 05.01.201N, societatea IRIS achiziţionează materie primă M la cost de achiziţie 20.000

lei, cota TVA 24% conform factură emisa de firma BBB. De asemenea, achiziţionează mărfuri în

valoare de 400.000 lei (4.000 bucati, cost de achiziţie 100 lei/bucată) de la firma CCC conform

factură, cota TVA 24%.

3.1. Achiziţie materii prime conform factură

17

3.2 Achizţie mărfuri conform factură

-

- 371 Mărfuri, A+, Debit

-

- 4426 TVA deductibilă, A,+, Debit

-

- 401 Furnizori, D,+,Credit

%

371

4426

= 401 496.000 lei

400.000 lei

96.000 lei

Comentariu: Se observă că, indiferent de tipul stocului achiziţionat, raţionamentul aplicat pentru

înregistrarea în contabilitate este similar.

4. În data de 20.01.201N societatea IRIS vinde către societatea ALFA 50% din marfa achiziţionată

cu preţul de vânzare de 150 lei/bucată, TVA 24%.

Comentariu: Vânzarea presupune parcurgerea a două etape:

4.1. Vânzarea propriu-zisă (facturarea, livrarea)

-

- 4111 Clienţi,

-

- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor,

-

- 4427 TVA colectată,

4111 Clienţi = %

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 TVA colectată

372.000 lei

300.000 lei

72.000 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor=

TVA colectată=

4.2. Descărcarea din gestiune

-

- 607 Cheltuieli privind mărfurile,

-

- 371 Mărfuri,

607 = 371

Cheltuieli privind mărfurile=

Comentariu: cheltuiala cu mărfurile se recunoaşte la valoarea de intrare a mărfii. (costul de

achiziţie)

5. Societatea DORA a dat în consum 60 kg de faină conform bonului de consum nr. 2/20.01.201N.

Consum de materii prime

-

- 601 Cheltuieli cu materiile prime,

-

- 301 Materii prime,

18

UNITATEA DORA SA Produs, lucrare, comandă pâine

BON DE CONSUM

(COLECTIV)

Număr

document

Data Cod

predător

Cod

primitor

Nr.

comandă/Cod

produs Zi Luna Anul

2 20 01 201N 20 21 1

Nr.

crt.

Denumirea

materialelor

(inclusiv sort,

marca, profil,

dimensiune)

Cantitatea

necesară Cod UM

Cantitatea

eliberată

Preţ

unitar Valoarea

1 Făină tip 000 60 300 kg 60 2 120

Data şi

semnătura

20.01. 201N

Şef compartiment Gestionar Primitor

Ionescu Anda Georgescu George Dan Ioana

6. Societatea DORA a obţinut din procesul de producţie 120 bucăţi de cozonac, costul de producţie

fiind 10 lei/bucata.

Comentariu: Pentru realizarea cozonacilor s-au consumat materii prime (făină, ouă, lapte, zahăr etc),

s-a utilizat forţa de muncă, s-au consumat materiale consumabile, s-a consumat apă, energie electrică,

s-au folosit imobilizări corporale (de exemplu cuptor pentru coacere) pentru care s-a înregistrat

amortizare în contabilitate. Valoarea totală a acestor consumuri de resurse pentru realizarea

cozonacilor formează costul de producţie.

Obţinere produse finite

-

- 345 Produse finite, A,+Debit

-

- 711 Venituri aferente costului stocurilor de produse, CP,+,Credit

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costului stocurilor de produse

Cost de producţie=

7. În data de 20.01.201N se vând societăţii BETA 120 bucăţi cozonac, preţul de vânzare înscris în

factură fiind de 15 lei/bucată, TVA 9%.

Comentariu: Vânzarea presupune parcurgerea a două etape:

7.1. Vânzarea propriu-zisă (facturarea, livrarea)

-

- 4111 Clienţi, A,+, Debit

-

- 701 Venituri din vânzarea produselor finite, CP; +, Credit

-

- 4427 TVA colectată, D,+, Credit

19

Venituri din vânzarea produselor finite=

TVA colectată=9%*

7.2 Descărcarea din gestiune:

-

- 711Venituri aferente costului stocurilor de produse, CP,-, Debit

-

- 345 Produse finite, A,-, Credit

Comentariu: Pentru cele 120 bucăţi de cozonac vândute, costul de producţie este de 120 * 10 = 1.200

lei.

Remarcă: Dacă s-ar fi vândut doar 80 cozonaci, înregistrările ar fi fost:

Vânzarea propriu-zisă (facturarea, livrarea)

4111 = %

701

4427

lei

lei

lei

Venituri din vânzarea produselor finite =

TVA colectată=9%*

Descărcarea din gestiune:

711 = 345

Comentariu: Pentru cele 80 bucăţi de cozonac vândute, costul de producţie este de

8. În data de 25.01.201N, conform extrasului de cont are loc încasarea creanţei faţă de societatea

BETA

Încasare creanţă faţă de clienţi

-

- 5121 Conturi la bănci în lei, A,+,Debit

-

- 4111 Clienţi,

9. Societatea Iris a dat în consum materiale consumabile în valoare de 50 lei în luna martie N.

20

4. CONTABILITATEA DATORIILOR CU FURNIZORII

A. Concepte cheie

Furnizori

Furnizori de imobilizări

Efecte de plătit

Comentarii:

1. În funcţie de specificul tranzacţiilor, tranzacţii succesive (primiri facturi utilităţi, primiri

facturi achiziţii stocuri), respectiv tranzacţii ocazionale (achiziţii de active imobilizate), se

foloseşte fie contul Furnizori, fie contul Furnizori de imobilizări.

2. Stingerea unei datorii se poate realiza sub două variante: plata efectivă a acesteia, respectiv

schimbarea datoriei respective cu un alt tip de datorie (spre exemplu, în cazul semnării unui

efect comercial).

B. Conturile de datorii faţă cu furnizori

Aceste datorii sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 – Conturi de

terţi (datorii curente) incluse în grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate şi a contului 419 Clienţi-

creditori din grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate.

Funcţia contabilă a conturilor de datorii faţă de furnizori este de datorii (D).

Se creditează cu constituirea datoriilor din:

- achiziţii de bunuri, lucrări sau servicii;

- avansul acordat de clienţi;

- alte situaţii care conduc la apariţia datoriilor (acceptare efecte comerciale).

Se debitează la decontarea datoriilor prin:

- plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziţionate;

- alte situaţii care conduc la dispariţia/diminuarea datoriilor (decontarea avansului şi plata

diferenţei).

Soldul final este creditor şi reflectă:

- datoriile întreprinderii faţă de furnizori existente la un moment dat.


1. Societatea comercială Z a amenajat un teren, apelând la serviciile societăţii X. Societatea X

a facturat serviciile realizate la valoarea de 3.000 lei, cota TVA 24%.

-

- 2112 Amenajări de terenuri,

-

- 404 Furnizori de imobilizări,

-

- 4426 TVA deductibilă, A, +,Debit

% = 404 3.720 lei

2112 3.000 lei

4426 720 lei

TVA deductibilă=24%*3.000= 720 lei

21

Comentariu:

2. Se plăteşte datoria faţă de firma X

Plata datoriei faţă de firma X

3. SC ALFA SA a emis un efect comercial pentru plata ulterioară instalaţiei.

- 404 Furnizori de imobilizări, D, -, Debit

-

- 405 Efecte de plătit pentru imobilizări, D,+,Credit

404 = 405 24.800 lei

Comentariu: În cazul acesta este vorba de schimbarea unui tip de datorie cu un alt tip de datorie.

4. SC BETA SA a înregistrat factura de apă în valoare de 434 lei, din care TVA 84 lei.

-

- 605 Cheltuieli privind energia şi apa,

-

- 4426 TVA deductibilă,

-

- 401 Furnizori, D,+, Credit

% = 401 434 lei

605 350 lei

4426 84 lei

Comentariu: În acest caz este vorba de o primire de factură pentru o utilitate. Contabilizarea

acestui tip de tranzacţie este asemănătoare celorlalte tipuri de facturi primite, deosebirea fiind

dată de faptul că, în momentul primirii facturii utilitatea este deja consumată, ceea ce generează

recunoaşterea în contabilitate a unei cheltuieli.

22

5. CONTABILITATEA DATORIILOR CU PERSONALUL

A. Concepte cheie

Datorii faţă de salariaţi privind salariile

Datorii faţă de terţi privind reţinerile din salarii

Datorii faţă de stat privind salariile

Avansuri acordate personalului privind salariile

Comentarii:

Datoriile faţă de salariaţi privind salariile includ drepturile privind salariile lunare precum

şi cele neridicate la termen.

În baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale se pot înregistra

anumite reţineri din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau

pentru alte obligaţii ale salariaţilor datorate terţilor.

Societăţile comerciale sunt obligate să înregistreze şi să plătească contribuţiile proprii cât şi

ale salariaţilor la asigurări sociale, la asigurări sociale de sănătate, la constituirea fondului

pentru ajutorul de şomaj. Cotele pentru aceste contribuţii înregistrează mici variaţii de la an

la an.

Contribuţiile angajatorilor (contribuţii directe) sunt înregistrate cu ajutorul conturilor de

cheltuieli din clasa 6 Conturi de cheltuieli.

Contribuţiile angajaţilor (contribuţii indirecte) reprezintă reţineri din salarii.

Societăţile comerciale pot plăti avansuri din salarii, regularizarea realizându-se la sfârşitul

lunii.

B. Conturile de datorii cu personalul

Aceste datorii sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 – Conturi de

terţi (datorii curente) incluse în grupele:

42 Personal şi conturi asimilate

43 Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate

44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate (cont 444 Impozitul pe venituri de natura

salariilor)

Funcţia contabilă a conturilor de datorii cu personalul este de datorii (D), existând următoarele

reguli:

Se creditează cu constituirea datoriilor din:

- drepturile cuvenite salariaţilor conform contractelor;

- drepturi sociale şi fiscale;

- alte constituiri (sume datorate terţilor).

Se debitează la decontarea datoriilor prin:

- diminuarea datoriilor salariale cu reţinerile din salarii pentru: avansurile acordate,

impozitul pe salarii, asigurări sociale, fondul de şomaj, fondul de sănătate, alte reţineri de

forma ratelor, chiriilor;

- plata salariilor, datoriilor sociale şi fiscale;

- alte decontări (plata către terţi a sumelor reţinute din salarii).

Soldul final este creditor şi reflectă:

- datoriile întreprinderii faţă de salariaţi, stat şi terţi privind salariile existente la un moment

dat.

Pentru evidenţa avansurilor acordate salariaţilor din salarii se foloseşte contul 425 Avansuri

acordate personalului care este un cont de activ. Se debitează la acordarea avansului salarial şi se

creditează prin reţinerea acestuia din salariul datorat.

23


1. SC ALFA înregistrează pentru luna noiembrie 201N salarii brute în valoare de 100.000 lei.

Contribuţiile pentru asigurari si protectie sociala sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Contribuţii Sume în lei

Angajat Angajator (întreprindere)

Contribuţia de asigurări sociale 10.500 15.800

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate 5.500 5.200

Contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj 500 500

Impozitul pe salarii calculat este de 13.200 lei. Plata salariilor se realizează prin casierie,

casierul ridicând de la bancă suma de 70.300 lei. S-au plătit datoriile faţă de stat.

1.1 Înregistrarea salariilor brute:

-

- 641Cheltuieli cu salariile personalului, CP, -, Debit

-

- 421 Personal salarii datorate, D,+,Credit

641

= 421

100.000 lei

Înregistrarea reţinerilor din salariu (contribuţii angajat + impozit pe salariu)

1.2 Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale:

-

- 421 Personal salarii datorate, D,-, Debit

-

- 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, D,+,Credit

421

= 4312

10.500 lei

1.3 Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale de sănătate:

-

- 421 Personal salarii datorate, D,-,Debit

-

- 4314Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, D,+,Credit

421

= 4314

5.500 lei

1.4 Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la fondul de şomaj:

-


-

- 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj, D,+,Credit

421

= 4372

500 lei

1.5 Înregistrarea impozitului pe salarii:

-


-

- 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, D,+,Credit

421

= 444

13.200 lei

24

Comentariu: toate reţinerile din salariu prezentate se pot înregistra şi printr-o singură formula

contabilă astfel:

421 Personal salarii

datorate

= % 29.700lei

4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 10.500 lei

4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale

de sănătate

5.500 lei

4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 500 lei

444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

13.200 lei

1.6 Ridicare numerar de la bancă

Comentariu: Deoarece între momentul în care societatea dispune transferul unei sume dintr-un cont

în altul, sau din casierie în contul bancar şi viceversa, există o perioadă mai scurtă sau mai lungă în

care banii sunt în tranzit, în contul 581 Viramente interne se înregistrează transferurile de

disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.

În mod normal contul are sold final zero la sfârşitul perioadei (lună sau an).

Suma ridicată de la bancă = 100.000-10.500-5.500-500-13.200 = 70.300 lei

1.6.1 Ridicarea numerarului din contul bancar:

-

- 5121 Conturi la bănci în lei , A,-, Credit

-

- 581 Viramente interne, A,+,Debit

581

= 5121

70.300 lei

1.6.2 Depunerea numerarului în casierie:

-

- 5311 Casa în lei, A,+,Debit

- 581 Viramente interne A,-, Credit

5311

= 581 70.300 lei

1.6.3 Plata salariilor nete prin casierie:

-

- 5311Casa în lei, A,-, Credit

-

- 421 Personal salarii datorate, D,-, Debit

421

= 5311 70.300 lei

Contribuţii angajator:

1.7 Înregistrare contribuţiei societăţii comerciale la asigurările sociale

-

- 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, CP, -, Debit

-

- 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, D,+, Credit

25

645

Cheltuieli privind asigurările şi

protecţia socială

= 4311

Contribuţia unităţii la

asigurările sociale

15.800 lei

1.8 Înregistrare contribuţiei societăţii comerciale la asigurări sociale de sănătate:

-


-

- 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D, + , Credit

645


protecţia socială

= 4313

Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate

5.200 lei

1.9 Înregistrare contribuţiei societăţii comerciale la bugetul asigurărilor de şomaj:

-


-

- 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj, D, +, Credit

645


protecţia socială

= 4371

Contribuţia unităţii la

fondul de şomaj

500 lei

1.10 Plata datoriilor faţă de stat:

-

- 5121 Conturi la bănci în lei , A,-, Credit

-

- 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, D,-, Debit

- 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, D,-, Debit

- 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D,-, Debit

- 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, D,-, Debit

- 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj, D,-, Debit

- 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj, D,-, Debit

- 444 Impozitul pe salarii, D,-, Debit

% = 5121 Conturi la bănci în lei 51.200 lei

4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 15.800 lei

4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 10.500 lei

4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale

de sănătate

5.200 lei

4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale

de sănătate

5.500 lei

4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 500 lei

4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 500 lei

444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 13.200 lei

26

Comentariu: Plata fiecărei contribuţii se poate înregistra separat.

Astfel, plata contribuţiei unităţii la asigurările sociale se poate înregistra astfel:

4311 = 5121 15 000 lei

2. O societate comercială plăteşte avansuri salariaţilor din salarii în valoare de 15.000 lei.

Avansurile acordate sunt pentru luna octombrie 201N şi se virează în conturile bancare.

-

- 425 Avansuri acordate personalului, A, +, Debit

-

- 5121 Conturi la bănci în lei A, -, Credit

425 = 5121 15 .000 lei

Comentariu: Dacă plata avansurilor se realiza prin casierie, formula contabilă ar fi fost:

425 Avansuri acordate personalului = 5311 Casa in lei 15.000 lei

3. La sfârşitul lunii octombrie 201N s-au calculat salarii de plată 60.000 lei din care se reţin

avansurile acordate de 15.000 lei iar diferenţa se plăteşte prin virament bancar.

3.1

-


-

- 425 Avansuri acordate personalului, A,-,Credit

421

= 425 15.000 lei

3.2

4. Să se interpreteze indicatorii prezentaţi pentru luna martie N:

6.1 RC cont 421=150.000 lei

6.2 SFC cont 4311=15.000 lei

6.3 RD cont 4312=10.500 lei

6.4 SFC cont 427=3.000 lei

27

6. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

A. Concepte cheie

Capital social subscris nevărsat şi vărsat

Aport la capitalul social în bani şi natură

Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul

Comentarii:

1. La momentul subscrierii acţiunilor, capitalul social este evidenţiat din punct de vedere contabil ca

un capital subscris nevărsat. După primirea aportului de la proprietari, se transferă capitalul social

din categoria nevărsat în categoria vărsat.

2. Aportul proprietarilor poate fi în bani si/sau natură (bunuri şi nu creanţe).

3. Constituirea şi majorarea capitalului generează din punct de vedere contabil o creanţă faţă de

proprietari până la depunerea aportului. Diminuarea capitalului social generează din punct de

vedere contabil o datorie a entităţii faţă de proprietari până la stingerea acesteia conform

reglementărilor în vigoare. Atat pentru evidenţierea creanţei cât şi a datoriei faţă de

acţionari/asociaţi se foloseşte contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul care este

un cont bifuncţional.

B. Conturile de capitaluri proprii

Pentru evidenţa capitalurilor proprii sunt utilizate conturile sintetice din Clasa 1 – Conturi de

capitaluri delimitate pe grupe:

10 Capital şi rezerve

11 Rezultatul reportat

12 Rezultatul exerciţiului financiar

14 Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau

anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

Funcţia contabilă a conturilor de capitaluri proprii este de capitaluri proprii (CP).

Se creditează cu constituirea capitaluri proprii prin:

- capitalul subscris de asociaţi/acţionari

- profitul realizat destinat creşterii capitalului

- transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii (majorare capital social prin

încorporare prime de capital)

- din alte surse (răscumpărare acţiuni proprii, reevaluări active imobilizate).

Se debitează cu micşorarea capitalurilor proprii prin:

- retragerea capitalului social de către asociaţi/acţionari

- acoperirea pierderilor din capitalurile proprii

- transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii (încorporare prime de capital în

capitalul social)

- alte micşorări (anulare acţiuni proprii).

Soldul final este creditor şi reflectă sursele proprii de finanţare la un moment dat.

28

Contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul este un cont bifuncţional:

În debitul contului 456 se înregistrează:

- constituirea creanţelor unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari la subscrierea capitalului

(A+);

- micşorarea datoriei unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari la decontarea capitalului

retras (D-).

În creditul contului 456 se reflectă:

- micşorarea creanţelor unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari prin aporturile în

numerar/şi natură (A-);

- constituirea datoriilor unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari la retragerea capitalul

(D+).

Contul 456 poate avea sold final:

- debitor care reflectă creanţa unei întreprinderi faţă de asociaţi /acţionari aferentă capitalul

subscris şi nevărsat; sau

- creditor care reflectă datoria unei întreprinderi faţă de asociaţi acţionari aferentă

capitalului de rambursat.

C.Tranzacţii specifice

1. La data de 01.03.N s-a înfiinţat societatea comercială Prosperitatea SA. S-au emis 10.000 acţiuni,

valoarea nminală a unei acţiuni fiind 10 lei, aportul acţionarilor fiind format dintr-un teren în

valoare de 60.000 lei (6.000 acţiuni) iar diferenţa bani depuşi în contul curent de la bancă.

1.1 Subscrierea capitalului

-

- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, +, Debit

-

- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,+, Credit

456 = 1011 100.000 lei

Capital social = număr acţiuni emise * valoarea nominală a unei acţiuni=

Comentariu: În acest caz, contul 456 funcţionează ca un cont de creanţe.

1.2 Depunerea aportului de către acţionari

-

- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, -,Credit

-

- 2111 Terenuri, A,+, Debit

-

- 5121 Conturi la bănci în lei, A,+, Debit

% = 456 100.000 lei

2111 60.000 lei

5121 40.000 lei

1.3 Transferul capitalului social din categoria nevărsat în categoria vărsat

- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,-,Debit

-

- 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit

1011 = 1012 100.000 lei

29

2. În Adunarea generală a acţionarilor firmei ALFA s-a decis majorarea capitalului social prin

emisiunea a 500 acţiuni la o valoare de emisiune de 20 lei, valoarea nominală a unei acţiuni

fiind 15 lei. Aportul în numerar a fost depus de către acţionari în contul bancar.

2.1 Subscrierea de noi acţiuni

- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, +, Debit

-

- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,+, Credit

-

- 1041 Prime de emisiune, CP, +, Credit

456

= %

1011

1041

10.000 lei

7.500 lei

2.500 lei

2.2 Depunerea aportului în bani

-

- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, -,Credit

-

- 5121 Conturi la bănci în lei, A,+,Debit

5121 = 456 10.000 lei

2.3 Transferul capitalului social din categoria nevărsat în categoria vărsat

-

- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,-,Debit

-


1011 = 1012

Comentariu: transferul la val nom si nu la val de emis

3. În cadrul SC SARA SA s-a decis încorporarea primelor de emisiune de 3.000 lei în masa

capitalului social.

Majorarea capitalului social prin încorporarea primelor de emisiune

-


-

- 1041 Prime de emisiune, CP,-, Debit

1041 = 1012 3.000 lei

4. S-a aprobat diminuarea capitalului social cu 20.000 lei, suma restituindu-se acţionarilor prin

virament bancar.

4.1 Înregistrarea diminuării capitalului social

-

- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, D, +, Credit

-

- 1012 Capital subscris vărsat, CP, -, Debit

1012 = 456 20.000 lei

Comentariu: În acest caz, contul 456 funcţionează ca un cont de datorii.

30

4.2 Restituirea aportului prin virament bancar

-

- 5121 Conturi la bănci în lei, A,-,Credit

- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, D, -, Debit

456 = 5121 20.000 lei

5. Rezultatul anului 201N profit 52.000 lei se transferă la rezultatul reportat.

Transferul profitului la rezultatul reportat

-

- 121 Profit sau pierdere, CP,-,Debit

-

- 117 Rezultatul reportat, CP, +, Credit

121 = 117 52.000 lei

6. Din rezultatul reportat se constituie rezerve statutare de 10.000 lei şi alte rezerve de 12.000

lei.

Constituirea rezervelor statutare şi a altor rezerve din rezultatul reportat

-

- 117 Rezultatul reportat, CP, -, Debit

-

- 1063 Rezerve statutare sau contractuale, CP,+,Credit

-

- 1068 Alte rezerve, CP,+,Credit

117 = % 52.000 lei

1063

1068

10.000 lei

12.000 lei

7. La sfârşitul anului 201N SC ALFA SA a reevaluat un teren, stabilindu-se valoarea de 260.000

lei. Valoarea contabilă a terenului reevaluat a fost de 180.000 lei. La sfârşitul anului 20N+1 s-

a reevaluat terenul respectiv, valoarea reevaluată fiind 230.000 lei.

31.12.201N

31

D 2111 Terenuri C D 105 Rezerve din reevaluare C

31.12.201N+1

D 2111 Terenuri C D 105 Rezerve din reevaluare C

32

7. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂŢILOR

A. Concepte cheie

Disponibil în conturi curente la bănci în lei şi valută

Disponibil în casierie în lei şi valută

Valori de încasat

Alte valori

Acreditive

Viramente interne

Aceste disponibilităţi sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 5 –

Conturi de trezorerie incluse în grupele:

51 Conturi la bănci

53 Casa

54 Acreditive

58 Viramente interne.

Funcţia contabilă a conturilor de disponibilităţ este de activ (A), existând următoarele reguli:

Se debitează cu intrările de numerar din:

- încasări de creanţe de la clienţi sau debitori diverşi;

- aport în numerar;

- depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii;

- primirea unui credit bancar;

- alte intrările de numerar.

Se creditează cu valoarea ieşirilor de numerar sau echivalente de numerar prin:

- achiziţii de acţiuni, obligaţiuni;

- plăţi faţă de furnizori, creditori diverşi, bugetul statului;

- transferuri de numerar; rambursări de împrumuturi;

- alte ieşiri de numerar.

Soldul final este în mod curent debitor şi reflectă:

- Disponibilităţile băneşti existente în cadrul întreprinderii la un moment dat.

B. Tranzacţii specifice

1. Societatea DORA achiziţionează în scop speculativ

500 de acţiuni TARA la preţul de cumpărare de 12 lei/acţiune, cu plată directă din contul de

disponibil de la bancă.

Achiziţie acţiuni pe termen

- Cresc acţiunile deţinute pe termen scurt: 5081 Alte titluri de plasament A,+,Debit

-

- Scade disponibilul din contul curent de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A,-, Credit

508 = 5121 6.000 lei

Valoare acţiuni achiziţionate = 500 de acţiuni*12 lei/acţiune = 6.000 lei

Comentariu: Pentru evidenţa investiţiilor pe termen scurt se utilizează conturile din grupa 50

Investiţii pe termen scurt. Funcţia contabilă a acestor conturi este de activ (A). Se debitează cu

intrările de investiţii pe termen scurt prin: achiziţii de acţiuni şi obligaţiuni, răscumpărare de

obligaţiuni emise, alte intrări. Se creditează cu ieşirile de investiţii pe termen scurt prin: vânzare de

acţiuni şi obligaţiuni, anulare de obligaţiuni emise, alte ieşiri. Soldul final este debitor şi reflectă

investiţii pe termen scurt ale unei întreprinderi la un moment dat.

33

2. SC ALFA SA facturează firmei GAMA SA servicii în valoare de 1.000 lei, cota TVA 24%.

Peste 10 zile de la emiterea facturii, firma GAMA plăteşte contravaloarea serviciilor de

reparaţii efectuate de SA ALFA. Se vor prezenta înregistrările în contabilitatea celor două

societăţi comerciale

SC ALFA SA

3.1 Înregistrare servicii prestate firmei GAMA

- Cresc creanţele faţă de clienţi: 4111 Clienţi A,+,Debit

- Creşte datoria fiscală: 4427 TVA colectată D,+, Credit

- Cresc veniturile din servicii prestate: 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

CP,+,Credit

4111 = % 1.240 lei

704 1.000 lei

4427 240lei

3.2 Încasare creanţă din servicii prestate

- Scad creanţele faţă de clienţi: 4111 Clienţi A,-,Credit

- Creşte disponibilul din contul curent de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+,Debit

5121 = 4111 1.240 lei

SC GAMA SA

3.1 Înregistrare servicii de reparaţii efectuate de SC ALFA SA

- Cresc cheltuielile cu serviciile de reparaţii prestate de terţi: 611 Cheltuieli cu întreţinerea

şi reparaţiile CP,-, Debit

- Creşte creanţa fiscală: 4426 TVA deductibilă A,+, Debit

- Cresc datoriile faţă de furnizori: 401 Furnizori D+, Credit

% = 401 1.240 lei

611 1.000 lei

4426 240 lei

3.2 Plata datoriei faţă de firma ALFA

-

- 401 Furnizori D,-, Debit

- scade disponibilul din contul curent de la bancă

5121 Conturi la bănci în lei A,-,Credit

401 = 5121 1.240 lei

3. Se încasează prin casierie (în numerar) o creanţă faţă de un client în valoare de 400 lei. Suma

se depune ulterior la bancă.

3.1 Încasarea creanţei faţă de client în numerar

- Creşte numerarul din casierie

- 5311 Casa în lei,A,+, Debit

-

5311 = 4111 400 401 lei

34

3.2 Ridicarea numerarului din casierie

-

- 5311 Casa în lei,A,-,Credit

-

- 581 Viramente interne A,+, Debit

581 = 5311 400 lei

3.3 Depunerea numerarului în bancă

-

- 581 Viramente interne A,-,Credit

- 5121 Conturi la bănci în lei A,+, Debit

5121 = 581 400 lei

4. Societatea ALFA primeşte un împrumut bancar în valoare de 6.000 lei pe o perioadă de 6

luni.

Comentariu: Pentru evidenţa datoriilor faţă de instituţiile financiare pentru creditele bancare

primite pe termen lung sau scurt se utilizează conturi sintetice din grupele 16 Împrumuturi şi

datorii asimilate (respectiv conturile sintetice de gradul II ale contului 162 Credite bancare pe

termen lung, contul 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung), 51 Conturi la

bănci (respectiv conturile sintetice de gradul II ale contului 519 Credite bancare pe termen scurt).

Funcţia contabilă a acestor conturi este de datorii (D). Se creditează cu creşterile de datorii prin:

contractarea de credite pe termen scurt şi lung, recunoaşterea dobânzilor datorate pentru aceste

credite. Se debitează cu scăderile de astfel de datorii prin: rambursări de credite pe termen lung şi

scurt, plăţi de dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi scurt. Soldul final este

creditor şi reflectă datoriile aferente creditelor bancare pe termen lung şi scurt ale unei

întreprinderi la un moment dat.

Contractare credit bancar pe termen scurt

- Creşte disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+,Debit

- Cresc datoriile privind creditele bancare pe termen scurt: 5191 Credite bancare pe termen

scurt D,+, Credit

5121 = 5191 6.000 lei

5. SC ALFA restituie o tranşă aferentă creditului bancar pe termen scurt de 1.000 lei.

Plată tranşă credit bancar pe termen scurt

- Scade disponibilul firmei de la bancă

- 5121 Conturi la bănci în lei A,-,Credit

-

- 5191 Credite bancare pe termen scurt D,-,Debit

5191 = 5121 1.000 lei

6. SC GAMA SA a contractat un credit bancar în valoare de 300.000 lei pe o durata de 5 ani.

Contractare credit bancar pe termen lung

- Creşte disponibilul firmei de la bancă

- 5121 Conturi la bănci în lei A,+, Debit

-

- 1621 Credite bancare pe termen lung D,+, Credit

5121 = 1621 300.000lei

7. SC GAMA SA plăteşte prima tranşă aferentă creditului bancar pe termen lung de 5.000 lei.

Plata primei tranşe pentru un credit bancar pe termen lung

35

-

- 5121 Conturi la bănci în lei A,-,Credit

- Scad datoriile privind creditele bancare pe termen lung: 1621 Credite bancare pe termen

lung D,-,Debit

1621 = 5121 5.000lei

8. Se acordă unui salariat suma de 200 lei în numerar pentru deplasare în interes de serviciu.

Acordare avans de trezorerie

- Scade numerarul din casierie: 5311 Casa în lei A,-,Credit

- Cresc avansurile de trezorerie: 542 Avansuri de trezorerie A,+,Debit

9. SC TARA SA a înregistrat factura de telefon în valoare de 372 lei din care tva 72 lei

(cota24%). Se plăteşte ulterior.

13.1 Înregistrare factură telefon

- cresc cheltuielile de exploatare cu serviciile de telefonie: 626 Cheltuieli postale si taxe de

telecomunicatii, CP, -, D

- creşte creanţa fiscală: 4426 TVA deductibilă A,+, Debit

- Cresc datoriile faţă de furnizori: 401 Furnizori, D,+, Credit

%

626

4426

= 401 372 lei

300 lei

72 lei

13.2 Plată factură telefon

- scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A,-,Credit

- scade datoria faţă de furnizori: 401 Furnizori, D,-, Debit

401 = 5121 372 lei

10. SA ALFA SA plăteşte la bugetul statului TVA în valoare de 3.200 lei.

Plată TVA

- Scade disponibilul din contul de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A, - Credit

- scade datoria privind TVA de plată: 4423 TVA de plată D,-,Debit

11. SC DORA SA plăteşte impozit pe profit de 7.600 lei.

Plată impozit pe profit

- scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A,-,Credit

- scade datoria privind impozit pe profit: 4411 Impozitul pe profit, D,-,Debit

4411 = 5121 7.600 lei

36

8. ÎNCHIDEREA CONTURILOR, ÎNTOCMIREA REGISTRULUI JURNAL ŞI A

BALANŢEI DE VERIFICARE

A. Concepte cheie

TVA de plată

TVA de recuperat

Cheltuieli

Venituri

Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul contabil brut)

Rezultatul fiscal

Rezultatul exerciţiului (rezultatul net contabil)

B. Mecanisme specifice şi conturi utilizare

La sfârşitul fiecărei perioade trebuie determinate şi reflectate în contabilitate anumite informaţii

care implică închiderea următoarelor conturi:

TVA deductibilă şi TVA colectată;

Cheltuieli;

Venituri.

B.1. Închiderea conturilor TVA deductibilă şi TVA colectată

Închiderea conturilor de TVA se realizează lunar şi implică o comparaţie a valorii aferente conturilor

4426 TVA deductibilă, respectiv 4427 TVA colectată, în vederea stabilirii valorii TVA-ului de plată,

respectiv de recuperat. Pot fi întâlnite următoarele situaţii:

a) 4427 TVA colectată > 4426 TVA deductibilă → 4423 TVA de plată

b) 4427 TVA colectată < 4426 TVA deductibilă → 4424 TVA de recuperat

c) 4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă → Nu apare nici TVA de plată nici TVA

de recuperat

Contul 4423 TVA de plată este un cont de datorii fiscale, pentru funcţionarea sa fiind aplicabile

regulile de funcţionare specifice conturilor de datorii.

Se creditează cu contravaloarea taxei pe valoare adăugată, determinată ca diferenţă între taxa

pe valoare adăugată colectată aferentă facturilor fiscale emise (vânzări, prestări servicii) şi

taxa deductibilă aferentă facturilor primite (cumpărări, primiri servicii), în situaţia în care

valoare taxei pe valoare adăugată aferentă facturilor emise este mai mare.

Se debitează îm momentul plaţii datoriei faţă de bugetul de stat, cu suma care este plătită.

Soldul final al contului este creditor şi reflectă datoriile neachitate faţă de bugetul de stat.

Contul 4424 TVA de recuperat este un cont de creanţe fiscale, pentru funcţionarea sa fiind aplicabile

egulile de funcţionare specifice conturilor de activ.

Se debitează cu contravaloarea taxei pe valoare adăugată, determinată ca diferenţă între taxa

deductibilă aferentă facturilor primite (în cazul în care aceasta este mai mare) şi taxa colectată

aferentă facturilor emiser (mai mică).

Se creditează în momentul recuperării creanţei fiscale de la de la bugetul de stat.

Soldul final al contului este debitor şi reflectă creanţa fiscală faţă de bugetul de stat.

Exemplu: Se cunosc următoarele situaţii existente la finalul unei luni. Prezentati analiza şi

formula contabilă:

a) 4427 TVA colectată = 72 lei şi 4426 TVA deductibilă = 24 lei;

37

b) 4427 TVA colectată = 96 lei şi 4426 TVA deductibilă = 120 lei;

c) 4427 TVA colectată = 240 lei şi 4426 TVA deductibilă = 240 lei.

Rezolvare:

38

B.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri, determinarea rezultatului contabil,

rezultatului fiscal şi rezultatului exerciţiului

În vederea determinării rezultatului exerciţiului ce este prezentat în cadrul situaţiilor financiare sunt

parcurse următoarele etape:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri în vederea determinării rezultatului contabil

înainte de impozitare;

b) Determinarea rezultatului fiscal

c) Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil)

a) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri în vederea determinării rezultatului contabil;

La sfârşitul fiecărei perioade are loc determinarea rezultatului contabil, ca diferenţă între venituri

şi cheltuieli. Dat fiind faptul că veniturile şi cheltuielile sunt contabilizate pe parcursul fiecărei

perioade în mod distinct, pentru determinarea rezultatului este necesar transferul acestora într-un

singur cont, 121 Profit sau pierdere, la nivelul căruia se determină rezultatul exerciţiului. Astfel,

cheltuielile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate în debit, sunt transferate tot în partea de

debit a contului 121 Profit sau pierdere, iar veniturile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate

în credit, sunt transferate tot în partea de credit a contului 121 Profit sau pierdere. Aceste două

operaţiuni poartă denumirea de închiderea conturilor de cheltuieli, respectiv închiderea conturilor de

venituri. Înregistrările contabile de principiu sunt următoarele:

Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 Profit sau pierdere = Conturi de cheltuieli

(Clasa 6)

Închiderea conturilor de venituri:

Conturi de venituri

(Clasa 7)

= 121 Profit sau pierdere

Exemplu:

În cursul lunii decembrie 201N au fost înregistrate următoarele cheltuieli şi venituri:

607 Cheltuieli privind mărfurile - 2.000 lei

6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital - 200 lei

707 Venituri din vânzarea mărfurilor - 6.000 lei

7583 Venituri din vânzarea activelor si alte operatii de capital- 300 lei.

Cerinţe:

a) Închideţi conturile de cheltuieli şi venituri;

b) Determinaţi rezultatul fiscal;

c) Determinaţi rezultatul net al exerciţiului;

d) Înregistraţi în contabilitate cheltuiala cu impozitul pe profit şi închideţi acest cont de

cheltuială.

a.1) Închiderea conturilor de cheltuieli:

39

a.2) Închiderea conturilor de venituri:

În urma efectuării acestor operaţii, contul de profit şi pierderi reflectă în credit suma veniturilor

exerciţiului, iar în debit suma cheltuielilor. Soldul intermediar debitor sau creditor al contului 121

Profit şi pierdere reprezintă rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul contabil).

În cazul nostru, rezultatul exerciţiului înainte de impozitare este profit (SFC) şi are o valoare de

6.300-2.200=4.100 lei.

b) Determinarea rezultatului fiscal

Se realizează pornind de la rezultatul înainte de impozitare, care este corectat cu eventualele

cheltuieli nedeductibile, respectiv venituri neimpozabile, în funcţie de prevederile legislative în

vigoare. În cazul nostru, rezultatul fiscal este egal cu rezultatul contabil

c) Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil)

Rezultatul net contabil (rezultatul exerciţiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil înainte de

impozitare cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:

Rezultatul net al

exerciţiului =

Rezultatul înainte

de impozitare -

Cheltuiala cu

impozitul pe profit

În cazul nostru, avem:

Cheltuiala cu impozitul pe profit = 4.100 lei * 16% = 656 lei

Rezultatul net al exerciţiului = 4.100 lei – 656 lei = 3.444 lei

d.1) Înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit

d.2) Închiderea cheltuielii cu impozitul pe profit

40

D 121 Profit sau pierdere C

(a.1/ 607) 2.000 lei

(a.1/ 6583) 200 lei

(d.2/691) 656 lei

6.000 lei (a.2/ 707)

300 lei (a.2/ 7853)

RD 2.856 RC 6.300

TSD 2.856 TSC 6.300

SFC 3.444

C. Exemplu

Societatea Omega prezintă următoarele informaţii la începutul lunii ianuarie 201N:

1012 Capital social - 26.000 lei;

4111 Clienţi – 8.000 lei;

5121 Conturi la bănci în lei - 18.000 lei.

În cursul lunii ianuarie au loc următoarele tranzacţii:

1. Emite factura nr. 24/7 ianuarie 201N pentru dezăpezirea unui drum, contravaloarea

serviciului fiind de 5.000 lei, TVA 24%;

2. Încasează jumătate din creanţa existentă la începutul lunii, conform extrasului de cont nr.

4//8 ianuarie 201N;

3. Primeşte factura nr. 24 /29 ianuarie 201N de la furnizorul de energie electrică, valoarea

consumului fiind de 200 lei, TVA 24%.

Cerinţe:

a) Efectuarea analizei contabile şi contabilizarea tranzacţiilor;

b) Închiderea conturilor de TVA;

c) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri;

d) Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit (cota impozitare 16%);

e) Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit;

f) Întocmirea Registrului- Jurnal;

g) Înregistrarea sistematică (completarea “T”- urilor);

h) Întocmirea Balanţei de verificare cu patru serii de egalităţi.

a) Efectuarea analizei contabile şi contabilizarea tranzacţiilor:

1. Înregistrare serviciu prestart (factură emisă penru dezăpezire):

- Cresc creanţele faţă de clienţi, 4111 Clienţi A, +, Debit

- Cresc veniturile din servicii prestate, 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate

Cp, +, Credit

- Creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată D, +, Credit

4111 Clienţi = %

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate

4427 TVA colectată

6.200 lei

5.000 lei

1.200 lei

2. Încasare creanţă de la clienţi:

- Scad creanţele faţă de clienţi, 4111 Clienţi A, -, Credit

- Creşte disponibilul din contul curent de la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei A, +, Debit

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 4.000 lei

41

3. Înregistrare factură energie:

- Cresc datoriile faţă de furnizori, 401 Furnizori D, +, Credit

- Cresc cheltuielile cu energia, 605 Cheltuieli cu energia şi apa CP, -, Debit

- Creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă A, +, Debit

%

605 Cheltuieli cu energia şi apa

4426 TVA deductibilă

= 401 Furnizori 248 lei

200 lei

48 lei

b) Închiderea conturilor de TVA

- Scade creanţa fiscală privind TVA deductibilă, 4426 TVA deductibilă A, –, Credit

- Scade datoria fiscală privind TVA colectată, 4427 TVA colectată, D, - Debit

- Creşte datoria fiscală privind TVA de plată, 4423 TVA de plată D + Credit

4427 TVA colectată = %

4426 TVA deductibilă

4423 TVA de plată

1.200 lei

48 lei

1.152 lei

c) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri

c.1. Închiderea conturilor de cheltuieli

- scad cheltuielile cu energia, 605 Cheltuieli cu energia şi apa CP, +, Credit

- scade rezultatul, 121 Profit sau pierdere CP, -, Debit

121 Profit sau pierdere = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 200 lei

c.2. Închiderea conturilor de venituri

- scad veniturile din servicii prestate, 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate CP, -

, Debit

- creşte rezultatul, 121 Profit sau pierdere CP, +, Credit

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate =121 Profit sau pierdere 5.000 lei

d) Înregistrare impozit pe profit

Valoarea impozitului pe profit este de: (5.000 – 200)*16% = 768 lei

- Cresc cheltuielile cu impozitul pe profit , 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CP,–, Debit

- Creşte datoria privind impozitul pe profit, 4411 Impozitul pe profit D,+, Credit

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 768 lei

e) Închiderea cheltuielii cu impozitul pe profit

- Scad cheltuielile cu impozitul pe profit, 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CP, +, Credit

- Scade rezultatul, 121 Profit şi pierdere CP, - , Debit

121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 768 lei

42

f) Întocmirea Registrului- Jurnal:

Unitatea: Omega

REGISTRUL-JURNAL

Nr. pagină. 1

Nr.

crt.

Data înreg. Documentul

(fel,nr,data)

Explicaţii Simbol conturi Sume

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1.

07.01.201N Factura nr.

24/07.01.201N

Înregistrare

serviciu prestat

4111 704

4427

6.200 5.000

1.200

2. 08.01.201N Extras de cont

nr. 4//8.01.

201N

Încasare creanţă

de la clienţi

5121 4111 4.000 4.000

3 29.01.201N Factura nr. 24

/29.01.201N

Înregistrare

factură energie

605 401 200 248

4426 48

4 31.01.201N Notă

contabilă nr1

Închidere TVA 4427 4423

4426

1.200 1.152

48

5 31.01.201N Notă contabilă

nr 2

Închidere

cheltuieli

121 605 200 200


nr3

Închidere

venituri

704 121 5.000 5.000


nr4

Înregistrare

impozit pe

profit

691 4411 768 768


nr 5

Închidere

cheltuială cu

impozit pe

profit

121 691 768 768

Total 18.384 18.384

Întocmit, Verificat,

44

h)Întocmirea Balanţei de verificare cu patru serii de egalităţi.

Unitatea Omega BALANŢĂ DE VERIFICARE

la data de: 31 ianuarie 201N

Simbolul

conturilor Denumirea conturilor

Solduri iniţiale Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1012 Capital social 0 26.000 0 0 0 26.000 0 26.000

121 Profit sau pierdere 0 0 968 5.000 968 5.000 0 4.032

401 Furnizori 0 0 0 248 0 248 0 248

4111 Clienţi

4411 Impozitul pe profit 0 0 0 768 0 768 0 768

4423 TVA de plată 0 0 0 1.152 0 1.152 0 1.152

4426 TVA deductibilă 0 0 48 48 48 48 0 0

4427 TVA colectată 0 0 1.200 1.200 1.200 1.200 0 0

5121 Conturi la bănci în lei 18.000 0 4.000 0 22.000 0 22.000 0

605 Cheltuieli cu energia şi apa 0 0 200 200 200 200 0 0

691 Cheltuieli cu impozitul pe

profit

0 0 768 768 768 768 0 0

704 Venituri din servicii prestate 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 0 0

TOTAL 26.000 26.000 18.384 18.384 44.384 44.384 32.200 32.200

Conducătorul compartimentului financiar-contabil,

45

g) Înregistrarea sistematică:

D 1012 Capital social C D 121 Profit sau pierdere C

SI 26.000

(5/605) 200

(8/691)

768

5.000 (6/704)

RD 0 RC 0 RD 968 RC 5.000

TSD 0 TSC 26.000 TSD 968 TSC 5.000

SFC 26.000 SFC

4.032

D 401 Furnizori C

SI 0

248 (3/605,4426)

RD 0 RC 248

TSD 0 TSC 248

SFC 248

D 4111 Clienţi C D 4423 TVA de plată C

SI

(1/704, 4427)

(2/5121)

1152

(4/4427)

RD RC RD 0 RC 1.152

TSD TSC TSD 0 TSC 1.152

SFD SFC 1.152

D 4426 TVA deductibilă C D 4427 TVA colectată C

(3/401) 48 48 (4/4427) (4/4426) 48

(4/4423) 1.152

1.200 (1/4111)

RD 48 RC 48 RD 1.200 RC 1.200

TSD 48 TSC 48 TSD 1.200 TSC 1.200

D 4411 Impozitul pe profit C D 5121 Conturi la bănci în lei C

768 (7/691) SI 18.000

(2/4111) 4.000

RD 0 RC 768 RD 4.000 RC 0

TSD 0 TSC 768 TSD 22.000 TSC 0

SFC 768 SFD 22.000

D 605 Cheltuieli cu energia şi apa C D 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit C

(3/401) 200 200 (5/121) (7/4411)

768

768

(8/121)

RD 200 RC 200 RD 768 RC 768

TSD 200 TSC 200 TSD 768 TSC 768

D 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate C

(6/121) 5.000 5.000 (1/4111)

RD 5.000 RC 5.000

TSD 5.000 TSC 5.000

suport de curs introducere in contabilitate

Documents