intermediarii de pe piata de capital.licenta

I. Piata de capital prezentare generala

1.1. Conceptul si trasaturile pietei de capital

Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin care se realizeaz transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital si anume investitorii, ctre cei care au nevoie de capital, respectiv emitentii, cu ajutorul unor instrumente specifice i prin intermediul unor operatori specifici.

Piata de capital este locul de intalnire a ofertei si a cererii de capital, fiind specializata in efectuarea tranzactiilor cu active financiare cu scadente pe termene medii, cat si lungi. Prin intermediul acesteia, capitalurile disponibile din economie sunt dirijate catre agentii economici nationali.

In literatura de specialitate exista doua abordari diferite in ceea ce priveste sfera de cuprindere a pietei de capital, si anume :

Abordarea anglo-saxona, potrivit careia piata financiara se clasifica in :

piata monetara , a titlurilor financiare pe termen scurt

piata de capital, a titlurilor financiare pe termen mediu si lung piata asigurarilor, mecanismele acesteia realizandu-se pe piata instrumentelor de asigurare Abordarea continental-europeana, potrivit careia piata de capital se clasifica in :

piata monetara care este reprezentata de piata interbancara si cea a titlurilor de creanta negociabile

piata ipotecara care se ocupa cu finantarea constructiei de locuinte sub forma creditelor ipotecare

piata financiara unde are loc cumpararea sau vanzarea activelor financiare, reliefandu-se relatia directa dintre investitori si emitentiIn opinia Gabrielei Anghelache, piata de capital se prezinta ca un mecanism de legatura intre investitori si emitenti , a caror decizie de investire vizeaza doua obiective complementare :

rentabilitatea, respectiv un grad inalt de fructificare a capitalurilor;

lichiditatea,adica recuperarea cat mai operativa a capitalului investit.Piata de capital reprezinta o alternativa la constituirea de depozite bancare, oferind metode de investire diferite fata de cele pe care le regasim in sistemul bancar.Astfel, pentru a evita recurgerea la creditele bancare, emitentii , au posibilitatea de a atrage capitaluri prin emisiunea de actiuni sau obligatiuni.

Instrumentele cele mai importante ale pietei de capital sunt valorile mobiliare in care sunt incluse dreptul de preferinta si dreptul de conversie a unor creante in actiuni.Alte instrumente financiare, in afara valorilor mobiliare, cuprind contractele de report si titlurile de participare. Spre deosebire de titlurile tranzactionate pe piata monetara, care sunt emise pe termen scurt, piata de capital este formata din tranzactii cu titluri emise pe termen mediu si lung si anume : actiuni, obligatiuni, titluri de stat care sunt in acelasi timp titluri primare si valori mobiliare.

Piata de capital se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi :

este o piata deschisa, tranzactiile cu instumente financiare avand caracter public

produsele oferite pe aceasta piata sunt instrumente cu termen mediu si lung

valorile mobiliare , ca produse ale pietei, sunt caracterizate prin negociabilitate si transferabilitate.

tranzactionarea valorilor mobiliare nu se face direct, ci este intermediata.

1.2. Formarea pietei de capital din RomaniaPe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri.

Bursa de Valori din Bucuresti a fost inaugurata la 1 decembrie 1882 reprezentand un eveniment de mare insemnatate financiara si economica pentru piata de capital din Romania. Operatiunile principale erau tranzactiile cu efecte publice si private, insa acestea nu se puteau realiza direct, ci doar prin intermediul mijlocitorilor oficiali.

Inceputurile au fost dificile, operatiunile bursiere mergand greu, astfel ca in anul 1883 s-a ajuns la imposibilitatea lichidarilor bursiere.Acest esec a fost pus pe seama erorilor si lacunelor Legii asupra burselor,mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri , aceasta urmand a fi modificata in 1886 si 1897.

In 1904, prin Legea asupra burselor de Comert , s-au instituit Corporatia Bursei si Camera de Arbitraj. De asemenea, aceasta lege prevedea si functionarea in Romania a 6 burse la : Bucuresti, Braila, Galati, Constanta, Iasi si Craiova.

In anul 1914 ,odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial , Bursa de Valori a fost inchisa, reluandu-si activitatea in toamna anului 1918 cand razboiul a luat sfarsit.Anul 1929 marcheaza introducerea legii asupra bursei, cunoscuta ca Legea Madgearu , care aducea reglementari mult mai precise institutiei bursei, introducand unele modificari conceptuale si juridice in concordanta cu normativele internationale. Maturitatea institutionala a bursei s-a dovedit mai ales dupa criza economica din 1929-1933, cand activitatea bursiera ia un nou avant in Romania.

Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si instaurarea regimului comunist au marcat sfarsitul pietei de capital romanesti, Bursa de Valori fiind inchisa din anul 1948. Perioada anilor 1952-1989 reprezinta o gaura neagra in istoria pietei de capital din Romania , Bursa de Valori intrerupandu-si complet activitatea timp de cinci decenii.

La 1 aprilie 1995 Bursa de Valori s-a redeschis in baza unei decizii a Comisiei Nationala a Valorilor Mobiliare, prima sedinta de tranzactionare avand loc la 20 noiembrie 1995. Redeschiderea Bursei de Valori a marcat debutul formarii pietei bursiere si al dezvoltarii pietei de capital din Romania. In anii urmatori s-a inregistrat un trend crescator si numeroase realizari:

In 1996 a luat nastere piata bursiera RASDAQ care a fost constituita pentru a asigura cadrul de tranzactionare a actiunilor firmelor privatizate

In 1997 s-a lansat primul indice, BET, care urmareste evolutia celor mai lichide actiuni cotate la categoria I a bursei

In 1998 s-a lansat al doilea indice, BET-C, care reflecta evolutia preturilor tuturor actiunilor cotate

In 1999 are loc implementarea noului sistem de tranzactionare al Bursei, HORIZON

In 2000 s-a lansat al treilea indice,BET-FI, care urmareste evolutia preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei.In perioada urmatoare piata a evoluat rapid, cunoscand un boom economic. Considerata una din cele mai prolifice perioade din istoria sa , in 2002 toti cei trei indici calculati de Bursa de Valori Bucuresti au atins niveluri maxime istorice, rata anuala de crestere a acestora fiind spectaculoasa.

In anul 2005, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a fost consemnata o premiera pe piata de capital romaneasca, si anume tranzactionarea la Bursa a drepturilor de preferinta. In acelasi an Bursa de Valori Bucuresti isi schimba forma juridica din institutie de interes public in societate pe actiuni.

In a doua jumatate a anului 2007, odata cu implinirea a 125 de ani de la infiintarea primei institutii bursiere din Romania, incepe declinul pietei bursiere .Tot in acest an au fost inaugurate doua institutii : Depozitarul Central si Casa de Compensare Bucuresti, care au rolul de a sprijini activitatea de tranzactionare.

In anul 2008 si 2009 s-a remarcat tendinta de scadere a cotatiilor si diminuarea lichiditatii generale a pietei bursiere, valoarea tranzactiilor scazand considerabil. Anul 2010 marcheaza o tendinta de revenire a lichiditatii pietei actiunilor reflectata si asupra dinamicii lichiditatii celorlalte tipuri de instrumente financiare tranzactionate la BVB. Cea mai importanta crestere s-a resimtit la nivelul pietei instrumentelor financiare cu venit fix.

1.3. Structura pietei de capital

Din punct de vedere al structurii , piaa de capital poate fi segmentat n funcie de diferite criterii rezultate din diversitatea produselor tranzacionate , a procedurilor i tehnicilor de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare, precum i modalitile diferite de finalizare a tranzaciilor sau modul de formare a preului valorilor mobiliare.

a) Piata de capital are doua compenente din punct de vedere al producerii si comercializarii valorilor imboliare si anume :

Piata primara : reprezinta prima plasare a valorilor mobiliare pentru atragerea capitalurilor disponibile,atat pe piata interna,cat si pe piata internationala.

Piata secundara : reprezint piaa pe care se tranzacioneaz titlurile care au fost deja emise si este conditionata de existenta pietei primare.

b) Dupa obiectul tranzactiei piata de capital are mai multe componente si anume :

Piata actiunilor : reprezinta piata pe care se desfasoara activitati de vanzare-cumparare a actiunilor comune sau preferentiale emise de societatile comerciale.

Piata obligatiunilor : reprezinta piata pe care se tranzactioneaza instumente de datorie de orice fel.

Piata contractelor la termen : instrumentul tranzactionat pe aceasta piata se numeste contract la termen sau contract futures care reprezinta un acord de vanzare-cumparare a unui activ financiar la o data viitoare si la un pret stabilit la momentul incheierii contractului.

Piata optiunilor : instrumentul tranzactionat pe aceasta piata se numeste contract de optiuni care reprezinta un contract standardizat prin care vanzatorul ii vinde cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde un activ.Cel mai des intalnite tipuri de contracte de optiuni sunt de cumparare sau de vanzare.

c) Din punct de vedere al modului de formare al instrumentelor financiare , piata de capital se imparte in :

Piata de licitatie : licitatia este o forma de comercializare care se bazeaza pe concentrarea cererii si a ofertei ,folosind tehnici specifice de formare a pretului. Prin intermediul licitatie se determina vanzatorul ce ofera cele mai avantajoase conditii de vanzare si pretul cel mai mic sau cumparatorul care ofera pretul cel mai ridicat.

Piata de negocieri : reprezinta piaa pe care, fie prin intermediul unui

broker sau dealer, fie prin interaciune direct, cumprtorii i vnztorii de tiluri negociaz preul i volumul titlurilor mobiliare. Este o piata care se desfasoara prin telefon,telex sau computer ,deoarece tranzactiile se desfasoara in mai multe locuri.

d) In functie de momentul finalizarii tranzactiilor, piata de capital se imparte in :

Piata la vedere : sau piata cu plata cash, reprezinta piata pe care valorile mobiliare sunt tranzactionate pentru livrare si plata imediata. Pe piata la vedere se pot negocia orice cantitati de titluri, cu exceptia cazului in care Consiliul burselor de valori hotaraste ca un anumit titlu sa fie negociat pe piata intr-o anumita cantitate.

Piata la termen : reprezinta piata unde tranzactiile se deruleaza la termen ferm, cand exista certitudinea finalizari la o anumita scadenta, si la termen conditionat, cand finalizarea depinde de evolutia viitoare a cursului si este lasata la latitudinea cumparatorului, care suporta un cost pentru dreptul de a renunta la contract. Pe piata la termen, cumparatorul castiga atunci cand pretul titlurilor creste, cumparand la un pret mai mic care este stabilit in contract si vanzand la pretul curent care este mai mare. Vanzatorul va avea de castigat in cadrul unei tranzactii la termen atunci cand pretul titlurilor scade, cumparand titlurile respective la un pret mai mic.

Piata de capital are rolul de a asigura legatura dintre emitenti si investitori, iar acest lucru se realizeaza in momentul in care fondurile sunt transferate catre utilizatori, acestia utilizandu-le in economia reala. Piata de capital pe care are loc transferul direct de fonduri si titluri financiare intre investitori si utilizatori se numeste piata primara de capital.Ulterior titlurile emise isi formeaza piata lor specifica in care cererea si oferta se manifesta intre investitori formandu-se astfel piata secundara de capital.

Piata primara reprezinta acel segment de piata pe care se emit si se vand sau se distribuie valorile mobiliare catre primii detinatori.Aceasta piata permite transformarea directa a economiilor in resurse pe termen lung.

Prin intermediul pietei primare are loc finantarea agentilor economici si evidentierea miscarilor de capitaluri care au loc intr-o economie, acestea fiind generate de emitentii care dobandesc calitatea de solicitatori de fonduri. Subiectii care pot participa la piata primara de capital se impart in solicitatorii de capital, care pot fi intreprinderile publice/private sau statul, ofertantii de capital, care pot fi agentii economici, bancile, societatile de asigurare, si intermediarii care sunt reprezentati de societatile care ofera servicii de investitii financiare sau de bancile comerciale.

Pe piata primara au loc vanzari de valori mobiliare care sunt emise de unele entitati care doresc sa se finanteze prin intermediul pietei de capital, acestia avand posibilitatea de a alege intre a apela la intermediari sau a-si derula operatiunea ei insisi. Acesta valori mobiliare emise pot fi achizitionate atat de catre persoane fizice, cat si de catre alte entitati care detin economii pe termen mediu si lung. Prin intermediul pietei primare societatile comerciale pe actiuni au posibilitatea de a atrage capitaluri pentru a-si forma sau majora capitalul social sau de a apela la resurse imprumutate.

Intre piata primara de capital si piata secundara de capital exista o stransa interdependenta, desi ele au functii specifice. Piata secundara nu poate exista fara piata primara si, totodata, functionarea pietei primare este influentata de capicitatea pietei secundare de a realiza transferabilitatea titlurilor financiare si transformarea lor in lichiditati.

Piata secundara reprezinta o piata organizata si deschisa, unde sunt tranzactionate numai actiuni ale societatilor care au intrunit criteriile impuse de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. La fel ca i piaa primar, piaa secundar, prezint un rol de concentrare a cererii i ofertei de titluri, dar i a unei cereri i oferte derivate, care se manifest dup ce piaa titlurilor s-a constituit.

Piata secundara are rolul de a evalua permanent titlurile financiare listate la bursa, de a asigura lichiditatea pietei si de a proteja investitorii prin supravegherea pietei.

Piata secundara de capital trebuie sa respecte cateva conditii pentru a functiona cat mai efiecient:

lichiditate: abundena de fonduri i titluri (asigur continuitatea derulrii tranzaciilor); eficien: mecanisme operative la costuri ct mai reduse; transparen: informaia asigur o bun orientare investiional i contracararea tendinelor de monopol; corectitudine: prin reglementri se contracareaz tendinele de manipulare a pieei;

adaptabilitate la condiiile economice i extra-economice.

Piata secundara de capital din Romania este reprezentata atat de Bursa de Valori Bucuresti , care are un sistem ce se bazeaza pe dubla licitatie, cat si de RASDAQ, care are un sistem ce se bazeaza pe activitatea formatorilor de piata.

Piata secundara asigura operatorilor urmatoarele avantaje :

ofera informatiile referitoare la produsul ce urmeaza a fi tranzactionat;

informatiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a investitorilor;

ofera informatii privind nivelul si miscarea pretului de piata.

Fig. 1.1 Piata secundara de capital

1.4. Institutii ale pietei de capital

A. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare : reprezinta autoritatea administrativa autonoma, cu personalitate juridica, care reglementeaza si supravegheaza piata de capital, precum si institutiile si operatiunile specifice acesteia.

CNVM a fost infiintata in anul 1994 odata cu adoptarea Legii Nr. 52 , privind valorile mobiliare si bursele de valori, de catre Parlament.

In baza statutului propriu si a legii pietei de capital, CNVM indeplineste rolul de : Autoritate de reglementare : emite acte normative incluse in legislatia secundara, acte individuale si dispuneri de masuri prin care reglementeaza institutiile si operatiunile specifice pietei de capital din Romania.

Autoritate de supraveghere : autorizeaza toate entitatile nationale sau din afara Uniunii Europene care intentioneaza sa desfasoare activitati pe piata de capital din Romania si supravegheaza in permanenta aceste entitati, precum si toate operatiunile desfasurate de ele pe piata de capital din Romania.

Obiectivele CNVM sunt :

Stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietei reglementate

Promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente financiare

Asigurarea protectiei operatorilor si investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive si frauduloase

Promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate

Prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor reglementate

Adoptarea masurilor necesare pentru evitarea riscului sistemic pe pietele reglementate.

CNVM este institutia care apara investitorii impotriva practicilor incorecte, abuzive sau frauduloase si asigura transparenta si practici echitabile pentru toate partile implicate.

B. Depozitarul Central : Este institutia care furnizeaza servicii de depozitare, registru, compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare precum si alte operatiuni in legatura cu acestea astfel cum sunt definite in Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, avand calitatea de administrator al unui sistem de plati care asigura compensarea fondurilor si decontarea operatiunilor cu instrumente financiare.

Misiunea Depozitarului Central o reprezinta furnizarea de servicii sigure pentru toti utilizatorii, armonizate cu practicile europene, la standarde ridicate, cu riscuri minime si costuri scazute, prin: Stabilitate: servicii sigure si eficiente care sa faciliteze accesul la piata de capital din Romania atat investitorilor autohtoni, cat si celor internationali; Impartialitate: garantia unui tratament egal si a unei competitii corecte intre toti participantii; Inovatie: dezvoltarea pietei de instrumente financiare alaturi de bursa de valori, participantii la piata de capital, autoritatile de reglementare si supraveghere si asociatiile profesionale; Standarde ridicate: alinierea pietei la tendintele europene prin implementarea standardelor internationale si a principiilor de best practices in activitatea post-tranzactionare;

Riscuri minime: imbunatatirea continua a unui sistem performant de management al riscului; Costuri scazute: alinerea graduala la costurile depozitarilor din Uniunea Europeana; Recunoastere: dezvoltarea cooperarii internationale, cresterea vizibilitatii Depozitarului Central pe plan national si international.Depozitarul Central este direct raspunzator pentru asigurarea zilnica a concordantei dintre cantitatea de valori mobiliare inregistrata in conturi si cantitatea de valori mobiliare emise. Conturile de valori mobiliare deschise la depozitarul central, in numele intermediarilor, sunt evidentiate astfel incat sa se asigure separarea valorilor mobiliare detinute in nume propriu, de cele detinute in contul investitorilor.

C. Casa de compensare Bucuresti : este institutia care efectueaza operatiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare derivate incheiate pe piata reglementata la termen (Piata Derivatelor) administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti.

Casa de Compensare Bucuresti este o societate pe actiuni autorizata de CNVM care are rolul de a calcula pozitiile nete ale intermediarilor.Aceasta institutie efectueaza operatiuni de compensare si de decontare a tranzactiilor efectuate atat cu instrumente financiare derivate, cat si alte operatiuni in legatura cu aceasta.

Obiectul principal de activitate al societatii, in calitate de casa de compensare si contraparte centrala pentru instrumente financiare derivate, il constituie prestarea urmatoarelor categorii de servicii :

Calcularea pozitiilor nete ale membrilor compensatori , ale unei posibile contraparti centrale sau ale unui posibil agent de decontare, in conformitate cu prevederile legii;

Asigurarea evidentei instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe pietele reglementate sau in cadrul sistemelor alternative de tranzactionare, conform contractelor incheiate cu operatorii acestora;

Operatiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare derivate, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea;

Reevaluarea pozitiilor deschise si retinerea sumelor aferente acestora in contul de marja.

Casa de Compensare Bucuresti desfasoara si activitati secundare precum :

dezvoltarea,promovarea si comercializarea de produse si servicii informatice si de comunicatii specifice operatiunilor de inregistrare,garantare,compensare si decontare; facilitarea comunicarii dintre membrii compensatori si noncompensatori ai casei de compensare/contrapartii centrale;

pregatirea si atestarea tehnico-operationala a personalului membrilor compensatori si noncompensatori in legatura cu activitatea casei de compensare/contrapartii centrale.

D. Fondul de Compensare a Investitorilor : a fost constituit in iunie 2005, sub forma unei societati pe actiuni, in baza actului constitutiv aprobat de CNVM, avand ca obiect principal de activitate colectarea contributiilor membrilor si compensarea creantelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile banesti si/sau instrumentele financiare datorate sau apartinand investitorilor, care sunt detinute si/sau administrate in numele acestora in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare.

La infiintare Fondul a avut un numar de 73 de actionari fondatori dintre care :

60 de societati de servicii de investitii financiare

10 societati de administrare a investitiilor

1 institutie de credit

Bursa de Valori Bucuresti

Bursa Electronica RASDAQ.

Rolul Fondului este de a proteja si de a compensa investitorii in situatia in care intermediarul se afla in incapacitate de a returna instrumentele financiare sau fondurile banesti care au fost administate in numele acestora,in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare sau cu ocazia administrarii portofoliilor individuale de investitii.

Resursele financiare ale fondului sunt formate din contributia initiala anuala a membrilor, venituri din investirea resurselor fondului( titluri de stat sau alte instrumente cu venit fix,garantate de stat sau cu risc scazut) , venituri din recuperarea creantelor compensate de fond , donatii, sponsorizari, imprumuturi pe termen scurt care sa acopere nevoi cu caracter temporar generate de acordarea compensarilor.

Pentru a deveni membrii ai Fondului, toti intermediarii care au autorizatia de a presta servicii de investitii financiare si toate societatile de administrare a investitiilor care au n obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investitii, au obligatia de a plati Fondului contributia initiala, care reprezinta 1% din valoarea capitalului initial minim prevazut de legislatia privind piata de capital, corespunzator obiectului de activitate autorizat, dar nu mai putin de echivalentul n lei a 1.000 euro.E. Asociatia Brokerilor : este o organizatie profesionala si patronala a societatilor de servicii de investitii financiare si a institutiilor de credit active pe piata de capital din Romania. Scopul sau principal este sa promoveze un mediu favorabil dezvoltarii pietei de capital si sa joace un rol decisiv in procesul de elaborare a politicilor economico-financiare si fiscale, care au impact asupra pietei de capital.

Asociatia Brokerilor a fost infiintata in ianuarie 1995 avand 25 de membrii, insa numarul acestora a crescut in decursul anilor ajungand in prezent la 49 de membrii.In perioada urmatoare calitatea de membru al Asociatie putea fi dobandita doar de catre societatile care furnizau servicii de investitii financiare, insa pe parcurs acest lucru s-a schimbat acest drept putand fi dobandit si de catre institutiile de credit active de pe piata de capital.

In prezent,principala preocupare a Asociatiei Brokerilor o reprezinta demersul pe care il realizeaza catre autoritatile competente pentru adoptarea unei politici fiscale de incurajare a pietei de capital, in special a investitiilor pe termen lung.

In prezent Asociatia Brokerilor desfasoara programe de formare si pregatire profesionala care sunt adresate investitorilor, persoanelor care doresc sa lucreze in acest domeniu sau sa isi aprofundeze cunostintele, cat si persoanelor care lucreaza deja pe piata de capital.

Membrii Asociatiei beneficiaza de o serie de avantaje cum ar fi: sunt reprezentati la nivelul Asociatiei si primesc consultanta gratuita;

beneficiaza de reduceri substantiale pentru cursurile si seminariile organizate de Asociatie;

au dreptul de a participa la toate evenimentele, conferintele si dezbaterile organizate de Asociatie;

au dreptul de a face parte din Comisiile profesionale sau grupurile organizate pentru rezolvarea unor probleme punctuale;

se pot promova prin intermediul site-ului Asociatiei;

prin apartenenta la o asociatie profesionala cum este Asociatia Brokerilor pot conferi un plus de incredere pentru investitori.

II. Piata bursiera din Romania

2.1. Piata bursiera din RomaniaBursa de valori reprezinta o institutie fundamentala pentru orice economie, ce asigura un cradu reglementat pentru tranzactionarea valorilor mobiliare prin proceduri specifice, in conditii de transparenta.

Bursa de valori este locul unde au loc tranzactiile cu titluri de valoare,fiind institutii ale pietei financiare. Aceste tranzactii se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate de participanti. Titlurile financiare care fac obiectul tranzactiilor bursiere sunt instrumente bursiere, iar pentru bursele de valori sunt caracteristice titlurile primare cuprinzand aici actiunile, obligatiunile si titlurile de stat.

Institutia bursei poate fi organizata sub forma juridica de societate, organizatie non profit publica sau privata, fiind reglementata prin legi, decrete sau autoreglementata. Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata ca si o institutie non-profit public, cu personalitate juridica, urmand ca in anul 2005 sa devina o societate pe actiuni.Statutul bursei reprezinta actul de constituire care contine denumirea, sediul, scopul, membrii bursei, conducerea si care este reglementata activitatea economica a bursei, prezentandu-se modul de functionare. Pentru a avea cat mai multa credibiliatate in randul investitorilor si a publicului, institutia bursei detaliaza modul de efectuare a tranzactiilor bursiere in Regulamentul bursei care face referire la doua mari aspecte, si anume: procedura de cotare sau de listare si mecanismul tranzactiilor. Conducerea bursei se realizeaza prin organele de decizie ale institutiei care sunt Adunarea Generala si Consiliul de Administratie.

Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata prin decizia CNVM nr. 20/21.04.1995 la cererea a 24 de societati de intermediere, membre fondatoare ale bursei. Aceasta reprezinta organul suprem de decizie privind activitatea bursei. Rolul BVB este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere oferta si de a disemina aceste preturi catre public.

Comitetul bursei format din 9 reprezentanti, alesi de asociatia bursei, nominalizeaza Directorul General care este responsabil cu conducerea executiva a activitatii institutiei si cu reprezentarea ei.Comisarul General al Bursei este numit de CNVM pentru controlul si supravegherea activitatii bursei. In cadrul BVB functioneaza trei comisii, si anume:

Comisia de Etica si Conduita

Comisia de Inscriere la Cota Bursei

Comisia de Dezvoltare, Produse Noi

Participantii directi pe Bursa de Valori Bucuresti sunt SSIF-urile, adica societatile de servicii de investitii financiare membre ale Asociatiei Bursei, care sunt constituite ca societati pe actiuni si au ca obiect exclusiv de activitate intermedierea de valori mobiliare si autorizate de catre CNVM sa negocieze in cadrul Bursei. Acestea pot desfasura o gama mai larga sau mai restransa de activitati de intermediere, in functie de marimea capitalului constituit, respectiv de autorizarea CNVM. Societatile de brokeraj isi realizeaza activitatea de intermediere pe piata bursiera prin persoane fizice, angajati sau reprezentanti exclusivi, care actioneaza ca agenti de valori mobiliare si ca agenti de bursa, ce trebuie autorizati atat de CNVM, cat si de bursa. Activitatea societatilor de servicii de investitii financiare este scutita de plata TVA.Activitatea BVB se desfasoara pe baza unor regulamente referitoare la urmatoarele aspecte: documente utilizate si formatul minimal al acestora, executarea ordinelor si tranzactiilor, depozitarea, compensarea si decontarea tranzactiilor, operatiunile de registru.

BVB are menirea de a facilita intalnirea cererii si a ofertei prin incheierea de tranzactii, acestea urmand a fi inregistrate si procesate in vederea derularii operatiunilor de compensare-decontare de catre un operator de post-tranzactionare.2.2. Tranzactii bursiereOrice tranzactie de pe piata bursiera este initiata printr-un ordin de vanzare sau de cumparare a valorilor mobiliare. Acesta trebuie sa fie o oferta ferma sau o comanda, avand ca obiect tranzactionarea unui anumit volum de valori mobiliare, in anumite conditii.

Ordinul de bursa cuprinde instructiuni date de catre investitori agentului sau agentiei de brokeraj la care a deschis contul, cu privire la conditiile in care doreste sa se execute vanzarea sau cumpararea titlurilor financiare specificate, in contul si pe raspunderea sa.

Exista doua tipuri fundamentale de ordine : ordine de cumparare, respectiv de vanzare.

Elemenetele pe care le cuprinde un ordin sunt :

Tipul operatiunii : vanzare sau cumparare

Produsul : denumirea titlului financiar

Cantitatea : marimea ordinului

Pretul : corespunzator tipului de ordin

Termenul de valabilitate

Exista o multitudine de tipuri de ordine bursiere transmise de catre investitori agentiilor de intermediere bursiera. Astfel, in functie de modul de exprimare al pretului se intalnesc trei tipuri de ordine : ordine la piata , ordine limita , ordine stop. In functie de intervalul de timp in care un ordin isi pastreaza valabilitatea exista : ordin la zi si ordin bursier. Exista si o categorie de ordine speciale care cuprinde : ordin sau mai bine , ordin dintr-o data sau deloc , ordin valabil pana la anulare si ordin unul il anuleaza pe celalat.Tranzactiile bursiere se deruleaza dupa introducerea ordinelor in sistemul de tranzactionare computerizat, de catre agentii de bursa, pe baza ordinelor de vanzare-cumparare primite de la clienti. In cadrul BVB, tranzactiile au loc intr-un mediu complet informatizat, pe suportul unui program asistat pe calculator, denumit ARENA. Ordinele sunt introduse continuu in sistem, tranzactiile efectuandu-se in momentul in care ordinele si preturile de cumparare si vanzare pentru o valoare mobiliara coincid. Rolul BVB in ceea ce priveste compensarea si decontarea tranzactiilor consta in stabilirea corecta a sumelor nete de plata sau de incasa pentru fiecare SSIF in parte, precum si in asigurarea decontarii acestor sume.

In urma tranzactiilor, decontarea are loc prin intermediul Bancii de Decontare la trei zile de la incheierea acestora si se realizeaza pe baza unor documente emise de bursa dupa fiecare sedinta de tranzactionare.

Tipuri de tranzactii :

A. Tranzactii la vedere : se caracterizeaza prin aceea ca persoana care adreseaza ordinul de vanzare sau cumparare isi asuma obligatia ca, imediat sau in perioada de lichidare normala, sa puna la dispozitia partenerului titlurile vandute sau suma de bani reprezentand pretul tranzactiei.

In cadrul BVB acest tip de tranzactii se desfasoara printr-un mecanism care permite intermediarilor sa aiba acces direct si continuu la toate informatiile necesare in ceea ce priveste preturile si datele furnizate de catre emitentii valorilor mobiliare, astfel incat clientii sa poata lua decizii cu privire la o investitie viitoare.La trei zile dupa incheierea unei tranzactii are loc decontarea prin intermediul Bancii de Decontare, care dupa ce primeste rapoartele intocmite de BVB dupa sedintele de tranzactionare si sunt confirmate de catre intermediari, face transferul banilor de la cumparatori la vanzatori.Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor tranzactionate se realizeaza numai la sfarsitul celei de-a treia zile, dupa ce banii au ajuns in conturile vanzatorilor. Inregistrarea actiunilor la noul cumparator se efectueaza prin miscari intre sectiunile Registrului BVB.

In Registrul BVB sunt inregistrate valorile mobiliare emise in forma dematerializata si cele emise in forma fizica si mobilizate conform procedurilor privind imobilizarea valorilor mobiliare emise in forma fizica.Registrul pune la dispozitia societatilor de servicii de investitii financiare, lunar sau de cate ori va fi nevoie, situatia clientilor acestora in vederea inscrierii si confirmarii acelorasi informatii in evidentele societatilor de servicii de investitii financiare.

B. Tranzactii in marja : reprezinta cumparari de titluri primare pe datorie, caz in care brokerul acorda clientului sau, in anumite limite, un credit pentru realizarea operatiunii bursiere.

Cumpararile in marja cu titluri primare sunt cumparari pe datorie efectuate prin intermediul contului in marja detinut de client la firma de brokeraj. Prima etapa a cumpararii in marja presupune deschiderea unui cont in marja , dupa care clientul da ordinul de cumparare in marja si depune marja initiala. Brokerul executa apoi ordinul de cumparare in bursa, iar aceasta remite brokerului titlurile cumparate si acesta plateste in numele clientului, acordandu-i acestuia un credit pentru diferenta dintre valoarea titlurilor si marja initiala absoluta. Brokerul pastreaza titlurile in garantie pentru creditul acordat clientului si se refinanteaza la o banca, utilizand titlurile clientului in calitate de garantie bancara, iar banca asigura refinantarea.Marja inseamna pe de o parte o suma de bani pe care clientul trebuie sa o detina in cont, in acest caz fiind denumita marja absoluta si este exprimata in unitati monetare, iar pe de alta parte este o cota procentuala, fiind denumita marja relativa si este exprimata procentual. Marja initiala reprezinta suma de bani care trebuie depusa de investitor pentru a-si deschide contul in marja.

Vanzarea in marja presupune vanzarea unor titluri pe care investitorul nu le detine, dar pe care brokerul le imprumuta in numele clientului pentru a le vinde. Imprumutul este in acest caz in titluri si nu in bani, clientul trebuind sa ramburseze imprumutul, adica titlurile. Aceasta creditare in titluri se face fara plata unei dobanzi, dar cateodata se percepe o prima ce depinde de disponibilitatea titlului pe piata. Imprumutul titlurilor si remiterea lor cumparatorului trebuie facuta de broker in cinci zile de la data realizarii vanzarii in marja.

Apelul in marja este operatiunea prin care clientul trebuie sa refaca marja ce va fi mentinuta pe durata tranzactiei, in situatia unei reactii adverse a pietei.

Investitorul este obligat sa depuna bani suficienti in cont, astfel incat contul sa revina la nivelul marjei de mentinere. In caz conntrat, brokerul ii va lichida fortat pozitia.

C. Tranzactii la termen : se caracterizeaza prin aceea ca partenerii convin sa-si indeplineasca obligatiile peste o anumita perioada de la data incheierii tranzactiei.Tranzactiile la termen cu titluri primare pot fi : tranzactii la termen ferm, tranzactii cu stelaje si tranzactii cu prima.

Tranzactiile la termen ferm sunt caracterizate prin indeplinirea obligatiilor asumate de catre vanzator si cumparator la un curs stabilit in contract, la o data ulterioara stabilita prin contract care poate fi de una, trei , sase luni sau chiar mai mult. In cazul acestui tip de tranzactii, dreptul de proprietate asupra titlurilor este dobandit de catre cumparator odata cu incheierea contractului. Acest tip de tranzactii se deruleaza datorita nevoii de a modifica structura portofoliului propriu la o data viitoare, prin intermediul unor operatiuni initiate anterior la un curs prestabilit.Tranzactiile la termen cu stelaje sunt caracterizate prin faptul ca odata ajunse la scadenta contractul se executa, cumparatorul stelajului avand posibilitatea de a alege intre a vinde sau a cumpara la un pret stabilit anticipat. Cumparatorul unui stelaj este obligat sa execute contractul la scadenta cuvenita, care poate fi prima lichidare lunara sau una din urmatoarele 5 luni de lichidare, contractul neputand fi executat anticipat. Operatiunile de stelaj pot fi utilizate pentru a proteja valoarea unui portofoliu sau in scop speculativ.

Tranzactiile la termen cu prima sunt caracterizate prin faptul ca dau cumparatorului dreptul de a cere executarea sau abandonarea contractului pana la lichidarea acestuia, urmand sa plateasca prima fixata de conducerea bursei, care reprezinta pierderea maxima suportata de acesta.In cazul tranzactiilor la termen cu prima putem vorbi despre trei elemente principale si anume :

Pretul stabilit prin contract

Prima

Data de lichidare

Tranzactiile la termen cu prima pot fi utilizate in scop speculativ sau pentru protejarea investitie impotriva riscului de curs bursier.2.3. Instrumente financiareInstrumentele financiare sunt instrumente material sau evidentiate prin inscrierile in cont care confera detinatorilor drepturi patrimoniale asupra emitentului, ei avand totodata posibilitatea de a le transforma oricand in bani pe piata de capital.

Titlurile financiare care sunt negociate pe piata bursiera se impart in trei mari categorii :

Titluri primare care includ actiuni, obligatiuni sau titluri de stat

Titluri derivate care includ contracte futures si contracte de optiuni Titluri sintetice care includ contracte de report sau contracte swapValorile mobiliare primare precum actiunile au rol de a mobiliza capitalului propriu, iar obligatiunile au rol de atragere a capitalului de mprumut. Principala caracteristica a valorilor mobiliare primare este ca asigura mobilizarea capitalului pe termen lung de ctre utilizatorii de fonduri si dau detinatorilor lor, drepturi asupra veniturilor banesti nete ale emitentului asa incat investitorul este astfel asociat direct la profitul si riscul afacerilor emitentului. O categorie aparte din cadrul valorilor mobiliare primare o reprezinta titlurile de stat care sunt emise de stat cu scopul de a acoperi deficitul bugetar si se impart in titluri de stat purtatoare de dobanzi sau cu discount.

A. Actiunile

Actiunile sunt instrumente financiare cu venit variabil care confera detinatorilor un drept de proprietate asupra patrimoniului unei societati comerciale, dreptul la dividend si dreptul de vot, care este proportional cu numarul de actiuni detinute.

Actiunile sunt clasificate in mai multe categorii, astfel dupa modul de indentificare a posesorului putem intalni :

Actiuni nominative : sunt acel tip de actiuni care au inscris numele detinatorului pe certificat, putand fi transmise altei persoane doar prin inscrierea tranzactiei intr-un registru special la societatea emitenta Actiuni la purtator : sunt acel tip de actiuni pe care nu este inscris numele posesorului, astfel persoana care le detine are drepturi depline asupra lor, fiind recunoscut ca si actionar.

Dupa forma de emisiune putem regasi :

Actiunile in forma materiala : sunt acel tip de actiuni care sunt fabricate pe suport de hartie si care trebuie sa indeplineasca standardele referitoare la imprimire, inscriere si securitate, pentru a se evita orice forma de falsificare a acestora.

Actiunile dematerializate : sunt acel tip de actiuni care nu sunt palpabile, fiind inscrise in format electronic, respectiv pe suport magnetic. Posesorul acestui tip de actiuni va detine un certificat de proprietate si un extras de cont.Acest tip de actiuni pot fi doar nominative.

In functie de drepturile care le confera posesorului exista :

Actiuni ordinare : sunt acel tip de actiuni care dau posesorului dreptul la dobandirea unui dividend variabil, stabilit in functie de profitul societatii. De asemenea, posesorului lor au drept de vot in adunarile generale ale societatii.

Actiunile preferentiale : sunt acel tip de actiuni care aduc un venit fix, indiferent de rezultatele financiare obtinute de societate. Posesorii acestui tip de actiuni au dreptul la un dividend prioritar, insa nu au drept de vot in cadrul adunarilor generale ale societatii.

Procedura investitionala de oferire de actiuni potentialilor investitori pentru subscriptie, se numeste emisiune primara, daca este facuta pentru constituirea societatii pe actiuni, sau emisiune daca este realizata pentru majorarea capitalului social. In cazul ambelor tipuri de emisiuni actiunile sunt nou emise. Dupa ce au fost emise, actiunile detinute de investitori sunt inscrise pentru a fi negociate la bursa de valori. Emisiunea de aciuni pe piaa de capital de ctre o societate deschis, n funcie de legislaia n vigoare pe respectiva pia, genereaz drepturi de atribuire i drepturi de subscriere numite i drepturi de preferin.

Drepturile de atribuire sunt dobandite de catre actionari in cazul unei majorari a capitalului social prin incorporare de rezerve, proportional cu ponderea detinuta de catre acestia in capitalul social initial. In cazul in care vechii actionari nu doresc sa participe la majorarea capitalului, acestia au posibilitatea de a negocia drepturile de atribuire la bursa.Drepturile de preferinta reprezinta dreptul unui actionar de a subscrie cu prioritate actiuni la majorarea capitalului social, proportional cu numarul de actiuni detinute la data de referinta la un pret inferior pretului actiunilor oferite public. Acest tip de drepturi pot fi negociate la bursa pe intreaga perioada a subscrierii noilor actiuni, cursul lor stabilindu-se ca un raport intre cerere si oferta.

B. Obligatiunile

Obligatiunile sunt titluri de credit negociabile pe piata de capital, ce atesta acordarea unui imprumut pe termen lung si dau dreptul posesorilor la un venit anual fix sub forma de dobanda.

Emitenti ai obligatiunilor pot fi atat statul sau autoritatile publice locale care atrag resurse pentru acoperirea deficitului bugetar, cat si societatile comerciale cu scopul de mobilizare de capital suplimentar. Investitori pe piata obligatiunilor pot fi atat persoanele fizice sau juridice din Romania, cat si din strainatate, care detin capitaluri banesti temporar libere.Obligatiunile sunt clasificate in mai multe categorii, astfel dupa modul de indentificare a posesorului putem intalni :

Obligatiuni nominative : sunt acel tip de obligatiuni care au inscris numele detinatorului pe certificatul nominativ, daca sunt emise sunt forma materiala, precum si clauzele contractului de emisiune.

Obligatiuni la purtator : sunt acel tip de obligatiuni care se prezinta sub forma de talon sau de foi de cupoane pe care sunt inscrise valorile si datele de scadenta pentru plata dobanzilor, persoana care le detine avand drepturi depline asupra lor.

In functie de tipul de venit pe care il genereza putem intalni :

Obligatiuni convertibile : sunt acel tip de obligatiuni care confera posesorului dreptul de convertire a titlurilor in actiuni in cadrul unei perioade fixate prin contracul de emisiune. Obligatiuni cu dobanda fixa : sunt obligatiunile pe care este inscrisa valoarea nominala, care este egala cu valoarea ce va fi returnata la scandenta, si o dobanda ce va fi platita conform programului de rambursare.

Obligatiuni cu dobanda variabila : sunt obligatiunile in cazul carora emitentul se obliga sa modifice rata dobanzii pe durata lor de viata, pentru a asigura o fructificare in conformitate cu conditiile pietei.

Obligatiuni indexate : la emiterea acestor obligatiuni emitentul isi asuma obligatia de a reactualiza valoarea acestora in functie de un indice ales de comun acord cu investitorul.

Obligatiuni ipotecare : sunt obligatiunile emise de catre banci pe care contractului de ipoteca asupra imobilelor sau terenurilor, si reprezinta imprumuturi acordate debitorilor care pentru a intra in posesia lichiditatilor vand aceste titluri pe piata de capital.

Obligatiuni de participatie : sunt acel tip de obligatiuni in cadrul carora rata dobanzii si pretul de rambursare pot fi majorate cu un indice in functie de rezultatele financiare obtinute de emitent.

Obligatiuni cu cupon zero : sunt obligatiunile care confera posesorilor sai un castig reprezentat de diferenta intre pretul de cumparare care a fost platit de detinator, mai mic, si pretul de rascumparare la scadenta, mai mare. Acest tip de obligatiuni este avantajos deoarece garanteaza posesorilor un castig minim, fiind protejati impotriva unei pierderi.Emisiunea de obligatiuni poate fi publica, titlurile fiind oferite unui numar mare de investitori care le pot negocia ulterior la bursa, sau privata, fiind preluata de un numar redus de investitori. Obligatiunile pot fi emise atat sub forma dematerializata, fiind inscrise in cont, cat si sub forma materiala, pe suport de hartie.

Principalele caracteristici ale obligatiunilor se refera la faptul ca :

obligatiunea este un instrument al investitiei de capital pe termen mediu si lung; exprima creanta detinatorului asupra ansamblului activelor emitentului;

exprima angajamentul debitorului fata de creditorul care pune la dispozitia primului fondurile sale.

Detinatorii de obligatiuni au anumite drepturi, si anume ei pot organiza Adunarea Generala a Obligatarilor si pot numi un reprezentant pentru a le apara interesele, insa nu au drept de vot in ceea ce priveste activitatea societatii. In schimb, aceastia au dreptul de a se pronunta in vederea unei emisiuni noi de obligatiuni.

Rambursarea obligatiunilor se poate face la scadenta sau prin tragere la sorti cand un numar de obligatiuni din aceeasi emisiune si care au aceeasi valore se pot rambursa inainte de scadenta.

C. Titluri de stat

Titlurile de stat sunt valori mobiliare, instumente financiare, titluri de credit prin care statul, de obicei prin Ministerul de Finante, se imprumuta de la investitori pe piata de capital sau pe cea monetara. Aceste titluri au rolul de a acoperi deficitul bugetar sau golurile temporare de trezorerie si pot fi negociate pe piata de capital, purtand denumirea de titluri de creanta negociabile.Principalele instrumente emise de stat sunt :

Titluri de stat cu discount : sunt titluri nepurtatoare de dobanda, vandute la un pret initial mai mic decat valoarea nominala, diferenta dintre pretul initial si valoarea nominala fiind discountul si reprezentand beneficiul cumparatorului.

Titluri de stat purtatoare de dobanda : sun titluri vandure la valoarea nominala sau cu discount sau prima si pentru care emitentul plateste periodic dobanzi in conformitate cu termenii si cu conditiile cuprinse in prospectul de emisiune al seriei respective.

Titlurile emise de stat pot fi investitii pe termen lung, fiind tranzactionate pe piata capitalurilor, sau pe termen scurt, sub un an, care se regasesc pe piata monetara.

Principalele instrumente cu venit fix emise de stat sunt :

Biletele de trezorerie : sunt emise de catre trezoreria statului pentru a acoperi imprumuturi pe termen scurt, avand scadente de pana la un an. Aceste instrumente nu sunt purtatoare de dobanzi, fiind vandute cu discount.

Bonurile de tezaur : sunt valori mobiliare emise de stat sau administratiile locale pe perioade de unu la zece ani. Imprumutul contractat prin emisiunea de bonuri de tezaur acopera cheltuielile generale ale bugetului de stat. Acestea sunt purtatoare de dobanzi.

Obligatiunile de stat : sunt emise de stat pe termen mediu si lung, accesul la cumpararea lor fiind deschis publicului larg. Sunt considerate a avea un risc scazut, deoarece cel care garanteaza plata dobanzii si rambursarea imprumutului la timp este chiar Guvernul tarii. Obligatiunile comunale : sunt emise de autoritatile administratiei publice locale in scopul dezvoltarii economice si urbane.

Titlurile derivate sunt instrumente bursiere care au rezultat din contracte standardizate incheiate intre un vanzator si un cumparator asupra unor active financiare sau marfuri, cu executare ulterioara. Sunt numite titluri derivate deoarece ele genereaza drepturi asupra unor active suport, precum activele financiare, si nu asupra veniturilor financiare ale emitentului ca si in cazul titlurilor primare.Instrumentele financiare derivate sunt contractele la termen standardizate de tip futures, options sau combinatii ale acestora, care confera operatorului anumite drepturi viitoare privind tranzactionarea activului suport.

A. Contractul FUTURESSe poate defini ca un angajament standardizat de a cumpara sau a vinde un anumit activ financiar la o data viitoare si la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei. Este un acord de vointa intre un vanzator si un cumparator pentru a vinde, respectiv a cumpara un activ financiar la un pret stabilit in momentul incheierii contractului si cu executarea lui la o data ulterioara.Contractele futures sunt standardizate, lucru care permite ca acestea sa fie negociabile la bursa. Pretul futures se determina in cadrul bursei, prin licitatie bursiera, intre vanzatori si cumparatori. Vanzatorul de contracte futures va avea o pozitie de vanzare pe piata, short, si va trebui ca la scadenta sa fie in masura sa livreze activul la care face referire contractul. Cumparatorul de contracte futures va avea o pozitie de cumparare pe piata, long, si va trebui ca la scadenta sa cumpere activul suport.Cota contractului futures la bursa este calculata zilnic prin marcare la piata, iar profitul este dat de diferenta dintre cursul curent si cursul initial de cumparare.

Odata ajunse la scadenta, contractele futures trebuie executate, adica vanzatorii trebuie sa puna la dispozitia cumparatorilor activul suport, iar cumparatorii trebuie sa-si achite obligatiile de plata. Executarea contractului futures la scadenta are loc fie in natura, fie cash, sau de cele mai multe ori este lichidat pana la scadenta prin compensare, respectiv printr-o operatie de sens contrar pozitiei detinute in bursa.

La baza aparitiei contractelor futures au stat contractele forward.

B. Contractul FORWARD

Reprezinta un acord intre doi operatori, prin care vanzatorul se angajeaza sa livreze la o data viitoare un anumit activ-suport, iar cumparatorul, sa efectueze plata pe baza unui pret predeterminat la data incheierii contractului.

Contractul Forward nu este standardizat, clauzele lui fiind negociate de cele doua parti. Pretul este fixat in momentul incheierii contractului, dar profitul sau rezultatul contractului este calculat ca diferenta dintre pretul contractului Forward si pretul spot sau cash la termenul mentionat in contract.

Executarea contractului Forward are loc la scadenta, cumparatorul platind pretul stabilit la momentul incheierii contractului, iar vanzatorul predand activul.

C. Contractele de optiuni

Optiunile reprezinta contracte prin care vanzatorul cedeaza cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde sau de a cumpara la un pret determinat in momentul incheierii contractului o marfa sau un activ financiar, contra unui pret numit prima, pana la o data viitoare stabilita in momentul incheierii contractului.Optiunile se clasifica in doua mari categorii :

Optiunea de cumparare ( CALL ) : care este o forma standardizata de contract care da dreptul, dar nu si obligatia, cumparatorului ca intr-o anumita perioada de timp sa cumpere activul suport la un pret stabilit initial prin contract, iar vanzatorul isi asuma obligatia de a pune la dispozitie activul suport in perioada in care cumparatorul isi exercita dreptul de cumparare in intervalul de timp pana la scadenta.

Optiunea de vanzare ( PUT ) : este un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, ca intr-o anumita perioada de timp sa vanda activul suport vanzatorului optiunii la un pret stabilit initial prin contract; vanzatorul optiunii isi asuma obligatia de a cumpara activul suport la pretul stabilit initial, daca cumparatorul isi exercita dreptul de vanzare in perioada de timp pana la scandenta.

Optiunile CALL si PUT sunt contracte complet separate, distincte, care da drepturi diferite, in nici un caz ele neputand fi tratate ca parti opuse ale aceleasi tranzactii.

Titlurile sintetice sunt titluri create prin combinarea unor active financiare diferite, luand astfel nastere un nou titlu financiar, care din cauza ca nu genereaza drepturi asupra unor active cum ar fi marfurile sau alte active financiare, ca si in cazul titlurilor derivate si nici asupra veniturilor financiare ale emitentului, ca si in cazul titlurilor primare, sunt denumite generic sintetice.

Instrumentele sintetice sun reprezentate de contractele pe indici bursiere, fiind considerate tot instrumente financiare derivate.

Categoria acestor titluri este foarte diversificata, titlurile sintetice fiind practic compuse permanent, combinatiile posibile fiind limitate doar de imaginatia specialistilor pietei financiare.

A. Contractele de report sau REPO

Acest tip de contracte nu fac parte din categoria valorilor mobiliare, fiind instrumente financiare sintetice, care reprezinta contracte incheiate intre un debitor si un creditor, prin care debitorul conditioneaza transferul unei valori mobiliare de rascumpararea acesteia la o data ulerioara si la un pret determinat specificat in contract.Contractul REPO presupune vanzarea unor instrumente financiare simultan cu angajamentul reachizitionarii acelorasi titluri la o data viitoare. Data scadentei poate fi fixata la semnarea acordului sau poate fi extinsa zilnic.

B. Contractele Swap

Sunt acorduri de schimb pe un anumit termen, incheiate intre doi operatori financiari prin care o parte A convine sa plateasca celeilalte parti B un sir de plati cash variabile ca marime, echivalente cu o dobanda variabila calculata cu o rata variabila a dobanzii fata de un activ de referinta imaginar, denumit notional principal, iar partea B este de acord sa plateasca partii A un sir de plati constante ca valoare, calculate ca o dobanda fixa la notional principal. Prin conventie partea care efectueaza plati fixe este considerat cumparator swap, iar cel care efectueaza plati variabile este considerat vanzator swap. Contractul de swap simuleaza procesul prin care o parte transfera celeilalte parti un activ cu dobanda fixa si capata in schimb un activ cu dobanda variabila, iar cealalta parte primeste un activ cu dobanda fixa si transfera un activ cu dobanda variabila. Din aceasta cauza contractele de swap pot fi considerate su instrumente financiare care pot schimba conditiile de plata a unor obligatii financiare.

III. Intermediarii pe piata de capital3.1. Intermediarii pe piata de capital din RomaniaLegatura intre investitorii cu surplus de fonduri si emitentii ce manifesta o nevoie de fonduri este asigurata de catre intermediarii pietei de capital, care asigura incheierea contractelor de vanzare si cumparare a instrumentelor financiare, intrucat acestea nu pot fi cumparate la ghiseu.

Toate operatiunile de vanzare sau cumparare de instrumente financiare derulate pe piata de capital sunt intermediate de firme specializate, numite Societati de Servicii de Investitii Financiare sau societati de intermediere, operatiunile directe intre vanzatori si cumparatori fiind interzise.In Romania, intermediarii pe piata de capital sunt societatile de servicii de investitii financiare (SSIF), care sunt inca asimilate cu vechea lor denumire de societati de valori mobiliare, societati pe actiuni care pot sa desfasoare activitati de broker pe contul clientilor, activitati de dealer in nume propriu si pe contul clientilor sau chiar activitati de garantare a plasamentului de valori mobiliare si acordarea de credite pentru finantarea tranzactiilor clientilor.

Atat societatile de servicii de investitii financiare, cat si angajatii acestora sunt autorizate de catre CNVM, fiind obligate sa respecte reglementari si proceduri foarte stricte in ceea ce priveste activitatea desfasurata.Pe langa societatile de servicii de investitii financiare, in categoria intermediarilor pietei, au intrat din anul 2005 si institutiile de credit si entitatile de natura acestora, fiind autorizate de B.N.R sa presteze servicii investitii financiare atat in statele membre ale U.E., cat si in statele din afara acesteia.

Autorizarea societatilor de servicii de investitii financiare pentru intregul obiect de activitate sau numai pentru unele din serviciile mentionate depinde de marimea capitalului initial. Acesta trebuie de fie de minim 125.000 Euro, in cazul desfasurarii unei activitati de intermediere de baza, si de 730.000 Euro, in cazul desfasurarii intregii game de activitati de intermediere. Detinerea nivelului minim de 125.000 Euro permite desfasurarea unei activitati de intermediere de baza, si anume prestarea unor servicii limitate la preluarea si transmiterea ordinelor de la investitori, executarea ordinelor altfel decat pe cont propriu si administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor.Capitalul initial al unei societati de servicii de investitii financiare este determinat prin insumarea urmatoarelor elemente :

Capitalul social subscris si integral varsat, autorizat sau in curs de autorizare;

Primele de emisiune, exclusiv cele aferente actiunilor preferentiale cumulative;

Rezervele legale, rezervele pentru actiuni proprii, rezervele statutare sau contractuale si alte rezerve, cu exceptia rezervelor din reevaluare.

Societatile de servicii de investitii financiare sunt societati pe actiuni, emitente de actiuni nominative, iar pentru a fi autorizate de C.N.V.M in calitate de intermediari ai pietei de capital, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii :

sa fie constituite ca societati comerciale pe actiuni sa aiba ca obiect de activitate exclusiv prestarea de servicii de investitii financiare

sa prezinte structura actionariatului, identitatea si integritatea actionarilor semnificativi sa faca dovada existentei unui capital minim subscris si integral varsat, in functie de serviciile de investitii financiare care vor fi prestate

sa faca dovada dobandirii calitatii de membru al Fondului de Compensare a Investitorilor

sa prezinte contractul incheiat cu un auditor financiar sa prezinte planul de afaceri, structura organizatorica si regulile de ordine interna.Toate aceste criterii trebuie sa fie respectate pe parcursul desfasurarii activitatii, iar odata ce apar modificari in modul de organizare si functionare, acestea trebuie sa fie notificate si supuse autorizarii.Societatile de servicii de investitii financiare isi desfasoara activitatea prin intermediul persoanelor fizice angajate sau persoanelor care reprezinta exclusiv societatea, care devin agenti dupa ce au urmat cursurile de pregatire organizate de organismele profesionale din domeniu si au fost autorizati de C.N.V.M sa presteze acest tip de servicii. Acesti agenti nu pot initia in nume propriu servicii de intermediere, ci doar in numele si pe contul societatii.

Societatile de servicii de investitii financiare au trei departamente principale, si anume :

departamentul de front office care relationeaza direct cu clientii prin intermediul angajatilor, numiti brokeri, acestia avand rolul de a stabilii strategiile de investitii ale clientilor si de a transmite ordinele de vanzare sau de cumparare la departamentul de tranzactionare.

departamentul de tranzactionare are rolul de a introduce ordinele de vanzare sau de cumparare in sistemele de tranzactionare si de a urmarii executarea acestora in bune conditii. departamentul de back office se ocupa de administrarea sistemelor de gestiune si evidenta a clientilor societatii si a operatiunilor acestora.

In cadrul societatilor de servicii de investitii financiare mai exista si alte departamente, precum cel de analiza care are rolul de a studia pietele si instrumentele financiare pentru a elabora analize si recomandari pentru clienti, departamentul de contabilitate, departamentul juridic.Etapele derularii relatiei de reprezentare pe piata secundara intre o SSIF si clientii sai pot si schematizate astfel :

contactarea de catre client a SSIF;

incheierea contractului de reprezentare intre societate si client;

completarea si aprobarea cererii de deschidere de cont;

stabilirea ordinului de vanzare/cumparare de catre client;

realizarea tranzactiei de catre SSIF si transmiterea catre client a confirmarii;

eliberarea extrasului de cont de catre SSIF la sfarsitul lunii care va contine situatia contului de numerar si a celui de valori mobiliare.

Pentru a presta servicii de investitii financiare cu oricare din instrumentele financiare definite in conformitate cu prevederile din legislatia comunitara, intermediarii sunt obligati prin lege sa obtina o autorizatie emisa de C.N.V.M sau B.N.R. Astfel, in sfera instrumentelor financiare sunt incluse, pe langa valori mobiliare, titluri de participare ale OPCVM, instrumente ale pietei monetare, instrumente financiare derivate, inclusiv cele care au ca suport marfurile, acestea putand fi tranzactionate in cadrul oricarei piete reglementate in functie de decizia emitentului.

3.2. Intermediarii pe pietele de capital internationalePe pietele bursiere participa operatori diversi cu functii si interese diferite, dar cu totii au un rol important in desfasurarea tranzactiilor.A. Operatorii la bursa NYSEBursa din New York este nucleul celui mai important centru financiar din lume. Wall Street, strada ce gazduieste NYSE, este considerata ca fiind inima fluxurilor financiare mondiale. Membrii bursei sunt cei care au dreptul de tranzactie la bursa, acestia sunt firme de brokeraj care au biroul situat in perimetrul bursei. Membrii sunt reprezentati de proprii agenti sau de brokeri independenti, numiti si brokeri de ring, care si-au oferit serviciile mai multor firme membre ale bursei. Dintre acestia, la bursa din New York, rolul specialistului este determinant.Specialistul este un membru al bursei, profilat, specializat pe tranzactiile cu anumite titluri pentru care actioneaza atat in numele clientilor sau pentru ceilalti membrii ai bursei, ca broker, cat si in nume propriu, ca dealer, indeplinind rolul de market maker pentru titlurile de specializare. Specialistul este responsabil de calitatea pietei activelor financiar, rolul lui fiind de a mentine o piata corecta si ordonata si sa asigura o concurenta deschisa si libera intre toti participantii, vanzatori sau cumparatori, fie ei mari sau mici in volum.

Pe langa specialist in bursa NYSE activeazi si :

Floor brokers : sunt agentii din ring care tranzactioneaza titlurile pentru care au primit ordine de la firma membra pe care o reprezinta.

Competitive traders : care sunt comercianti de titluri.

Functionari sau Clerks : este personalul functional care indeplineste functii de mesager, supraveghetor sau raportor. Acestia sunt fie angajatii institutiei bursei, fie ai firmelor membre ale bursei.Mecanismul de tranzationare si intermediere in cadrul NYSE este urmatorul : Investitorul transmite ordinul de a vinde sau a cumpara actiunile unei companii listatate la NYSE

Firma de brokeraj membra a NYSE verifica contul clientului, comunica pretul de cumparare, respectiv de vanzare, introduce in circuit caracteristicile ordinului si il transmite in ringul de tranzactii prin calculator sau in unele cazuri prin telefon.

Sistemul memoreaza ordinul si apoi in functie de detaliile ordinului si a parametrilor programului, transfera ordinul la un broker sau direct la postul de tranzactii al specialistului actiunii.

Ordinul apare la display-ul specialistului in cadrul sistemului de management al ordinelor Functionarul firmei de brokeraj primeste ordinul electronic, il introduce in calculator si apoi contacteaza brokerul firmei din ring pentru a-l instiinta de sosirea unui nou ordin.

Specialistul expune ordinul pe piata de licitatie a agentiei si realizeaza tranzactia, cautand imbunatatirea pretului clientului atunci cand este posibil.

Brokerul de ring duce ordinul la postul de tranzactii unde este licitata actiunea, apoi negociaza cu alti brokeri pentru cel mai bun pret si realizeaza contractul bursier.

Urmeaza un ciclu de trei zile pentru lichidare si compensare, necesar pentru transferul proprietatii, care este realizat si memorat electronic, datele fiind stocate in depozit. Firma de brokeraj membra a NYSE proceseaza tranzactia electronic prin creditarea sau debitarea contului clientului cu numar de actiuni cumparate sau vandute.

Investitorul primeste confirmarea tranzactiei de la firma membra si daca au fost cumparate actiuni, acesta face plata, iar daca au fost vandute actiuni contul investitorului este creditat cu valoarea corespunzatoare.B. Operatorii de la bursa din TokyoFirmele de intermediere bursiera, membre ale bursei din Tokyo, au agenti care activeaza in ringul bursei. Acestia sunt cunoscuti ca si functionari : Floor clerks sau functionarii de ring sunt cei care ocupa locuri determinate si sunt responsabili cu transmiterea ordinelor catre agentii de tranzactii.

Trading clerks sau agentii de tranzactii sunt functionari angajati ai firmelor de intermediere, membre ale bursei, responsabili cu tranzactiile.

Firmele saitori sunt firme de intermediere responsabile cu cotatia. Agentii lor sunt cei care tin evidenta ordinelor primite de la ceilalti agenti pe cale electronica si realizeaza balansarea, imbinarea cererii cu oferta pe baza unui carnet de ordine electronic.

Ei sunt specializati pe anumite titluri, iar functionarea agentilor saitori este asemanatoare specialistului de la NYSE sau maklerului de la Bursa din Frankfurt, rolul lui constand in stabilirea cursului prin respectarea anumitor reguli de prioritate.

C. Operatorii la bursa din Frankfurt

Bursa din Frankfurt este cea mai mare bursa din Germania si chiar din Europa, cu traditie incepand din secolul al XVI-lea. Personajul principal al bursei germane este maklerul sau Kursmakler. Este un functionar de stat care are rolul de a stabili cursul pentru titlurile incredintate lui. Exista cate un makler specializat pentru titlurile din acelasi sector industrial sau financiar. El are o functie asemanatoare cu cea a specialistului, dar este independent, avand rolul de a balansa cererea cu oferta pentru a stabili cursul titlurilor pentru care este responsabil. Acesta realizeaza operatia de fixing necesara pentru stabilirea cursului, prin compararea ordinelor de cumparare cu cele de vanzare.Freemaklerul este similar cu brokerul de ring din bursa americana, el avand rolul de a intermedia cumpararea si vanzarea titlurilor, dar putand actiona pe piata si in nume propriu. Este defapt agent al unei firme membre a bursei ce actioneaza fie ca dealer, fie ca broker. Cum pe piata bursiera germana bancile sunt principalele participante la piata, agentii lor actioneaza ca si freemaklerul, dar poarta denumirea de handleri bancari sau comercianti ai bancilor, dealeri. Ei sunt defapt agenti bursieri care executa ordinele primite de bancile membre ale bursei, de la clientii lor.Functionarii bursei asigura buna desfasurare a operatiilor bursiere, indeplinind si rolul administrativ si exectuiv necesar.

3.3. Serviciile de investitii financiare oferite de SSIFSocietatile de servicii de investitii financiare ofera clientilor individuali, pe langa serviciul principal de intermediere a tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni, o gama larga de servicii care includ: consultanta, analiza si recomandari cu privire la pietele si instrumentele financiare, in vederea alcatuirii strategiilor de investitii si maximizarii performantelor clientilor pe piata de capital.

Serviciile de investitii financiare oferite de SSIF si reglementate prin lege, se impart in :

A. Servicii principale care includ :

Preluarea si transmiterea ordinelor de la investitori in legatura cu unul sau mai multe instrumente financiare

Executarea ordinelor referitoare la instrumentele financiare, altfel decat pe cont propriu

Tranzactionarea instrumentelor financiare pe cont propriu

Administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor pe baza discretionara, cu respectarea mandatului dat de acestia , atunci cand aceste portofolii include unul sau mai multe instrumente financiare Subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm si plasamentul de instrumente financiare.

B. Servicii conexe care includ : Custodia si administrarea de instrumente financiare

Acordarea de credite sau imprumuturi de instrumente financiare unui investitor in vederea executarii unor tranzactii cu instrumente financiare, in care respectiva societate de servicii de investitii este implicata

Acordarea de consultanta, inclusiv cu privire la problemele legate de structura de capital, strategie industriala, fuziuni si achizitii de societati

Consultanta de investitii cu privire la instrumente financiare

Alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare pe baza unui angajament ferm.

C. Alte servicii : pe langa serviciile prezentate anterior SSIF ofera si alte servicii complentare precum :

Serviciul de research : majoritatea SSIF ofera clientilor rapoarte de analiza a societatilor listate la bursa si rapoarte privind evolutia pietei, care pot fi periodice sau speciale, acestea continand date de analiza fundamentala si informatii de analiza tehnica. Aceste rapoarte au rolul de a ajuta investitorul sa decida daca este momentul oportun sa inveasteasca sau nu. Servicii corporate : aceste servicii se refera la consultanta oferita de SSIF in cadrul proceselor de achizitii si fuziuni, guvernanta corporativa, oferte publice de vanzare si de reprezentare a intereselor corporatiilor, societatilor cu raspundere limitata si a altor tipuri de organizatii. Aceste servicii includ :

Oferte primare initiale : Listarea unei societati n urma unei oferte publice initiale este un proces complex care implica pregatirea societatii pentru emisiune, stabilirea caracteristicilor emisiunii, organizarea actiunilor de marketing si de prezentare a societatii n rndul potentialilor subscriitori.

Listarea la Bursa de Valori : reprezinta serviciul de consiliere acordat pe parcursul procesului de listare.

Emisiunea si plasarea de drepturi : presupune indrumarea companiilor listate privind alternativele pe care le au la dispozitie in vederea obtinerii unei finantari secundare din partea investitorilor.

Achizitii si preluari : se refera la servicii de cercetare, identificare si negociere a achizitiilor si preluarilor si la servicii de intocmire de analize si evaluari privind formele de finantare disponibile.

Consiliere Corporativa : reprezinta serviciul de consiliere n legatura cu publicarea si prezentarea informatiilor cu privire la companie n rndul operatorilor de pe piata de capital, a investitorilor persoane fizice si a celor institutionali si de consiliere n legatura cu obligatiile ce deriva din listarea la BVB sau pe piata Rasdaq si privind aspecte care tin de pietele reglementate.

3.4. Reguli prudentiale si de conduitaAceste reguli au rolul de a asigura protectia investitorilor, stabilitatii, competitivitatii, corectei functionari a pietelor si administratii eficiente si cat mai putin riscante a portofoliilor de instrumente financiare.

Transparenta activitatii intermediarilor impune obligativitatea prezentarii situatiilor lor financiare si a rapoartelor periodice, iar verificarea veridicitatii informatiilor inscrise in acestea se realizeaza prin inspectii efectuate de autoritatea pietei de capital.

Intermediarii sau agentii pentru serviciile de investitii financiare au obligatia de a respecta, pe intreaga perioada de functionare, anumite reguli de conduita care cuprind : desfasurarea activitatii in mod onest, impartial si cu diligenta profesionala in scopul protejarii investitorilor si a integritatii pietei;

Angajarea tuturor resurselor, elaborarea si utilizarea eficienta a procedurilor interne necesare prestarii serviciilor de investitii financiare;

Solicitarea de la investitori a informatiilor referitoare la situatia lor financiara, experienta investitionala si obiectivele cu privire la serviciile solicitate intermediarului;

Transmiterea catre investitori a informatiilor relevante privind tranzactiile in care contrapartea este intermediarul;

Evitarea conflictelor de interese, iar in cazul in care acestea nu pot fi evitate, sa asigure investitorilor si organismelor de plasament colectiv de administrare un tratament corect si impartial.

In prezent pe piata de capital din Romania activeaza 59 de societati de servicii de intermediere financiara autorizate de C.N.V.M, atat din Romania, cat si din afara tarii. Marea majoritate a SSIF-urilor au o politic flexibila de comisioane. Acestea se stabilesc n functie de suma initiala investita, frecventa tranzactiilor, etc. Multe societati care au servicii de primire a ordinelor prin internet au un comision standard pentru intermediere.

Investitorii care doresc sa investeasca pe piata de capital trebuie sa gaseasca o societate de servicii de investitii financiare cu care sa colaboreze, acest proces nefiind unul greu. Investitorul poate sa se documenteze de pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti sau cel al C.N.V.M, in vederea obtinerii listei cu societatile care activeaza in Romania, precum si a datelor necesare ale acestora.De asemenea, investitorii pot face aceasta alegere si in functie de activitatea societatilor de servicii de investitii financiare, care in luna aprilie a anului 2012, s-a prezentat astfel :

Pepi Mitica Piee de capital si Burse de Valori, Editura Ex ponto, Constanta, 2005,pg. 1

Gabriela Anghelache, Piata de capital, Editura Economica , Bucuresti, 2004, pg. 14

Gabriela Anghelache, Piata de capital, Editura Economica , Bucuresti, 2004, pg. 15

http://bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

Sabau-Popa Diana Piete de capital, Editura Universitatea din Oradea, Oradea, 2010, pg. 23

http://bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

Roman Monica Statistic financiar-bancar si bursier, Editura ASE,Bucuresti, 2003, pg 30




Gabriela Anghelache Piata de capital, Editura Economica , Bucuresti, 2004, pg. 23






http://stareanatiunii.com/piata-de-capital.html



http://bvb.ro/InvestorCenter/MarketInstitutions/index.aspx

Sabau- Popa Diana Piete de capital, Editura Universitatea din Oradea, Oradea, 2010, pg. 123

HYPERLINK "http://bvb.ro/InvestorCenter/MarketInstitutions/index.aspx"http://bvb.ro/InvestorCenter/MarketInstitutions/index.aspx

HYPERLINK "http://www.casadecompensare.ro/pages/prezentare.php"http://www.casadecompensare.ro/pages/prezentare.php - Regulamentul de organizare si functionare a CCB

HYPERLINK "http://www.casadecompensare.ro/pages/reglementari.php"http://www.casadecompensare.ro/pages/reglementari.php - Actul constitutiv al CCB


www.fond-fci.ro/pages/actionari.php




http://www.asociatiabrokerilor.ro/?s=despre&p=prezentare


Nitu Adrian Piete de capital, Editura Universitatea de Vest, Timisoara, 2008, pg. 92

www. bvb.ro/About/Presentation



35 Adrian Nitu Burse de Marfuri si Valori , Editura Economica, Bucuresti, 2002, pg.183












Adrian Nitu Burse de Marfuri si Valori , Editura Economica, Bucuresti, 2002, pg.60










Adrian Nitu Burse de Marfuri si Valori, Editura Economica , Bucuresti, 2002, pg.79

Adrian Nitu Burse de Marfuri si Valori, Editura Economica , Bucuresti, 2002, pg.79














HYPERLINK "http://www.bvb.ro/InvestorCenter/GhidulInvestitorului.pdf"http://www.bvb.ro/InvestorCenter/GhidulInvestitorului.pdf



HYPERLINK "http://www.nyse.com/"http://www.nyse.com/



HYPERLINK "http://www.tse.or.jp/english/about/history/floor/index.html"http://www.tse.or.jp/english/about/history/floor/index.html


HYPERLINK "http://www.boerse-frankfurt.de/en/basics+overview/history/"http://www.boerse-frankfurt.de/en/basics+overview/history/


http://www.boersefrankfurt.de/en/basics+overview/marketplace+principle/








http://bvb.ro/Intermediaries/SSIFstatistics.aspx

SHAPE \* MERGEFORMAT

17

intermediarii de pe piata de capital.licenta

Documents