CUPRINS

DISTRIBUŢIA INVERSĂ. RECUPERARE..................................................................................2

Punctul Verde..............................................................................................................................2

Tipuri de deşeuri..........................................................................................................................3

Materialele de ambalaj.................................................................................................................3

Hârtia...........................................................................................................................................4

Sticla............................................................................................................................................4

Aluminiul.....................................................................................................................................4

Plasticul.......................................................................................................................................4

CANTITATEA DE DEŞEURI DE AMBALAJE ENERATĂ ŞI RECICLATĂ ÎN CADRUL

UNIUNII EUROPENE ÎN ANUL 2007.........................................................................................5

RECUPERAREA ŞI RECICLAREA ÎN ROMÂNIA.................................................................10

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................13

Simbol Punctul Verde

DISTRIBUŢIA INVERSĂ. RECUPERARE

Distribuţia inversă constă în recuperarea în scopuri productive a unor componente

rămase în urma consumului (ambalaje, materiale deficitare etc.).

În cadrul procesului specific distribuţiei inverse, de folosire a unor „canale inverse” sau

circuite de genul consumator – intermediar – producător, în scopul reintroducerii în circuitul

economic a unor componente utile rezultate în urma consumului diferitelor produse şi a

protecţiei mediului înconjurător, se înscriu şi eforturile tot mai ample ale participanţilor la

procesul distribuţiei din cadrul Uniunii Europene de recuperare şi reciclare a ambalajelor şi a

deşeurilor.

Volumul tot mai mare a deşeurilor rezultate din consum au determinat Comisia

Europeană să elaboreze o directivă cu privire la ambalaje şi deşeurile de ambalaje, adoptată de

Parlamentul European în decembrie 1994.

Punând accentul pe reutilizarea şi valorificarea tuturor ambalajelor introduse pe piaţă,

mai ales prin reciclare, directiva de parcurs a stabilit două mari obiective pentru următorii cinci

ani: să se asigure de către industriaşi recuperarea de la 50% la 65% din greutatea totală a

deşeurilor de ambalaje şi să se recicleze de la 25% la 45% din greutatea totală a deşeurilor.

Fiecare stat comunitar este responsabil de reutilizarea şi valorificarea ambalajelor şi

poate dispune măsurile necesare de punere în aplicare pentru atingerea obiectivelor acestei

directive. Normele de aplicare a prevederilor directivei respective sunt fixate în funcţie de

greutate, de numărul de reutilizări ale ambalajelor, de materialele toxice, precum şi de cele

reciclabile şi biodegradabile.

Punctul Verde

În 1991, Germania introduce sistemul „Punctul Verde” (Der

Grune Punkt), precursorul sistemului existent astăzi în întreaga Uniune

Europeană.

Directiva UE privind gestionarea deşeurilor din ambalaje

prevede că acele companii ale căror produse sunt împachetate trebuie

să se implice în recuperarea ambalajelor, adică firma care produce

respectiva marfă îşi asumă recuperarea şi reciclarea ambalajelor.

Punctul Verde indică faptul că producătorul face parte din sistem, dar

nu neapărat că ambalajul respectiv este 100% reciclabil.

2

Simbolulinternaţionalal reciclării

Companiile plătesc o taxă pentru licenţa Punctului Verde, în fiecare ţară, în funcţie de

tipul de ambalaj pe care îl folosesc (hârtie, plastic, metal, lemn, carton). De asemenea, fiecare

stat are taxe diferite pentru acest sistem, în funcţie de costul local al metodelor de colectare,

sortare şi reciclare.

Astăzi Punctul Verde este folosit de peste 170.000 de companii pentru 460 de miliarde

de ambalaje.

Tipuri de deşeuri

După provenienţă se deosebesc următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri municipale şi asimilabile – sunt generate în mediul urban şi rural (deşeuri

menajere, stradale, din construcţii şi demolări şi nămol orăşenesc);

deşeuri sanitare – provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale;

deşeuri de producţie – rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole

(deşeuri industriale stocabile, deşeuri agro – zootehnice, deşeuri speciale – explozibili şi

substanţe radioactive).

Prin recuperare se înţelege extragerea din deşeuri a resurselor care pot fi

refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare, reutilizare, regenerare

sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi

recuperată atât partea materială, cât şi cea energetică. Materialele pot fi

refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertită în

energie electrică. Recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea

oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare

pentru mediu.

Principalul avantaj al reciclării este că prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce

consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie), precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.

Materialele de ambalaj

Structura materialelor pentru ambalaje în cadrul Uniunii Europene este următoarea:

hârtie – carton 45%, sticlă 30%, materiale plastice 13%, metal 12%.

Ambalajele se clasifică după următoarele criterii:

Natura materialului: ambalaje din hârtie – carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn,

textil, materiale complexe;

Sistemul de confectionare: ambalaje fixe, demontabile, pliabile;

Tipul ambalajului: lăzi, cutii, flacoane, pungi etc.;

3

Domeniul de utilizare: ambalaj de transport, prezentare, desfacere;

Natura produsului ambalat: ambalaj pentru produse alimentare, industriale, produse

periculoase;

Gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide, suple;

Modul de circulaţie: ambalaj refolosibil, nerefolosibil.

Hârtia

Materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche.

Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90%

din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin

reciclarea deşeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar producerii hârtiei albe. Hârtia

recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau

produse de tip aşternut în crescătoriile de animale.

Sticla

Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda

(produs poluant) ş.a.. Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile

naturale, apa şi electricitatea. Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum

important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie

decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea

recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii.

Aluminiul

Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de

băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic

incomparabil mai mic. Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu

curată, tăvile curate de prăjituri.

Plasticul

Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Prin

colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător.

Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la

4

rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca

izolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto, folie industrială, chingi şi benzi, noi ambalaje

PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc), corpuri de

iluminat etc.

20 butelii de PET de 2 litri cântăresc circa 1 kg;

5 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare;

20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarnă;

20 butelii de 2 litri sunt necesare pentru fabricarea unui filtru;

35 butelii de 2 litri sunt necesare pentru realizarea unui sac de dormit

60 butelii de 2 litri sunt necesare pentru 1 mp de carpetă.

În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt

colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi transformate în noi bunuri. Din

deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi exportaţi ca atare (la un preţ de 550 – 600 dolari

tona) sau vânduţi în ţară, sub formă de fibre sau aliaje, industriilor prelucrătoare.

CANTITATEA DE DEŞEURI DE AMBALAJE ENERATĂ ŞI RECICLATĂ ÎN CADRUL

UNIUNII EUROPENE ÎN ANUL 2007

În tabelele 1 – 3 am prezentat cantităţile de ambalaje generte şi reciclate de fiecare ţară

membru a Uniunii Europene în parte.

*Malta şi Slovenia nu au pus date la dispoziţia Uniunii Europene.

** Sursa pentru datele statistice este site-ul oficiului statistic al Uniunii Europene:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/packaging_waste

5

Cantitatea de deşeuri din ambalaje generată în Uniunea Europeană şi ţările membre în anul 2007 (tone)

Tabel nr. 1

  Deşeuri din ambalaje Ţara Sticlă Plastic Hârtie şi carton Metal Lemn Altele Total

Uniunea Europeană 27 16,476,808 15,064,987 31,967,013 4,801,679 13,161,911 263,313 81,735,708Belgia 366,864 308,741 639,798 135,561 201,322 16,716 1,669,002Bulgaria 70,871 102,093 106,653 11,664 24,498 2,550 318,328Cehia 195,402 217,119 357,671 49,687 113,780 29,024 962,682Danemarca 105,234 191,782 518,622 35,082 107,509 20,731 978,960Germania 2,824,700 2,643,800 7,148,400 853,400 2,620,100 22,100 16,112,500Estonia 32,786 37,341 68,591 11,556 11,971 0 162,245Irlanda 177,475 237,685 408,871 83,373 107,380 41,167 1,055,951Grecia 150,000 295,000 400,000 145,000 60,000 0 1,050,000Spania 1,679,529 1,679,000 3,625,270 479,952 943,657 12,492 8,419,900Franţa 3,145,141 2,113,930 4,471,656 673,440 2,387,966 5,117 12,797,250Italia 2,157,000 2,270,000 4,619,000 635,000 2,860,000 0 12,541,000Cipru 18,684 14,710 25,485 5,782 9,276 4,361 78,298Letonia 68,317 39,498 115,065 16,776 83,467   323,123Lituania 84,069 64,483 102,063 14,283 64,233 13,243 342,374Luxemburg 27,111 25,238 30,081 6,013 9,690 3,908 102,041Ungaria 144,003 218,482 348,349 66,940 188,323 1,970 968,067Malta*              Olanda 572,000 606,000 1,550,000 220,000 515,000 6,000 3,469,000Austria 257,600 244,600 517,150 58,000 68,000 39,200 1,184,550Polonia 777,542 515,849 959,082 154,374 726,871 0 3,133,718Portugalia 404,814 378,412 697,227 112,500 116,891 3,428 1,713,272România 232,618 375,308 386,855 75,891 213,172 3,176 1,287,019Slovenia*              Slovacia 84,748 75,045 118,731 17,457 21,781   317,762Finlanda 69,300 98,555 265,393 47,390 214,234 843 695,715Suedia 181,000 191,316 686,000 69,558 300,790 14,287 1,442,951Regatul Unit 2,650,000 2,121,000 3,801,000 823,000 1,192,000 23,000 10,610,000

Conform tabelului numărul 1 în anul 2007 în cadrul Uniunii Europene au fost

generate 81.735.708 tone deşeuri de ambalaje. Dintre acestea cea mai mare pondere o deţin

ambalajele din hârtie şi carton (31.967.013 tone). Deşeurile de ambalaje din sticlă ocupă locul

doi cu 16.476.808 tone, iar pe locul trei se află deşeurile din ambalaje de plastic cu 15.064.987

tone. O cantitate importantă este deţinută şi de ambalajele din lemn cu 13.161.911 tone, iar în

ceea ce priveşte ambalajele din metal acestea deţin 4.801.679 tone.

Ţara care a generat cele mai multe ambalaje din sticlă este Franţa (3.145.141 tone), iar

Cipru a generat cele mai puţine (18.684 tone). În ceea ce priveşte ambalajele din plastic ţara care

a generat cele mai multe deşeuri este Germania cu 2.643.800 tone,iar cele mai puţine au fost în

Cipru (14.710 tone). De asemenea Germania ocupă primul loc şi în ceea ce priveşte deşeurile din

ambalaje de hârtie şi carton (7.148.400 tone) şi metal (853.400 tone), iar Cipru ocupă ultimul loc

cu 25.485 tone, respectiv 5.782 tone; acelaşi loc îl ocupă şi în cazul ambalajelor din lemn cu

9.276 tone, iar locul întâi revine Italiei cu 2.860.000 tone.

În anul 2007 Germania a generat cea mai mare cantitate de deşeuri din ambalaje

(16.112.500 tone), iar Cipru pe cea mai mică (78,298 tone).

România a generat 1.287.019 tone deşeuri din ambalaje, din care 232.618 tone au fost

ambalaje din sticlă, 375.,308 tone ambalaje din plastic, 386.855 tone ambalaje din hârtie şi

carton, 75.891 tone ambalaje din metal, 213.172 tone ambalaje din lemn.

Conform tabelului numărul 2 în anul 2007 în cadrul Uniunii Europene s-a reciclat

mai mult de jumătate din cantitatea de deşeuri de ambalaje generată şi anume 47.830.540 tone.

Cele mai multe ambalaje reciclate sunt cele din hârtie şi carton (24.512.804 tone), urmează

ambalajele din sticlă (10.464.476 tone), lemn (5.447.998 tone), plastic (4.174.959 tone) şi metal

(3.215.963 tone).

Germania este ţara care a reciclat cele mai multe ambalaje, şi anume 10.783.700 tone.

Tot Germania a reciclat cele mai multe ambalaje din sticlă – 2.364.900 tone, plastic – 1.129.400

tone, hârtie şi carton – 5.735.900 tone şi metal – 763.500 tone. Italia a reciclat cea mai mare

cantitate de ambalaje din lemn – 1.539.000 tone. Ţara care a reciclat cantitatea cea mai mică de

ambalaje este Cipru cu 20.096 tone. De asemenea Cipru a reciclat şi cele mai puţine ambalaje

din sticlă – 1.950 tone, plastic – 2.106 tone, hârtie şi carton – 9.984 tone. Bulgaria a reciclat cele

mai puţine ambalaje din metal, doar 20 de tone din cele peste 11.000 generate, iar Slovacia a

reciclat cele mai puţine ambalaje din lemn – 1.029 tone.

România a reciclat 393.286 tone ambalaje. Din această cantitate 38.579 tone sunt

ambalaje din sticlă, 57.312 tone amblalaje din plastic, 236.917 tone ambalaje din hârtie şi carton,

41.802 tone ambalaje din metal şi 18.315 tone ambalaje din lemn.

Cantitatea de ambalaje reciclată în Uniunea Europeană şi ţările membre în anul 2007 (tone)

Tabel nr. 2

  Ambalaje reciclateŢara Sticlă Plastic Hârtie şi carton Metal Lemn Altele Total

Uniunea Europeană 27 10,464,476 4,174,959 24,512,804 3,215,963 5,447,998 14,340 47,830,540Belgia 366,864 118,695 588,517 123,916 143,878 549 1,342,420Bulgaria 50,150 19,941 104,345 20   102 174,558Cehia 126,304 98,883 337,102 27,638 42,295 1,704 633,927Danemarca 135,138 41,787 313,559 30,467 35,411 0 556,362Germania 2,364,900 1,129,400 5,735,900 763,500 790,000 0 10,783,700Estonia 20,362 14,277 39,085 2,120 4,605 0 80,449Irlanda 134,079 52,784 314,650 56,383 81,353 638 639,887Grecia 27,000 40,500 318,000 73,500 45,000 0 504,000Spania 936,350 391,553 2,200,494 301,522 575,286   4,405,205Franţa 1,936,000 445,900 3,979,959 433,922 500,000 0 7,295,781Italia 1,303,000 642,000 3,218,000 427,000 1,539,000 0 7,129,000Cipru 1,950 2,106 9,984 4,056 2,000 0 20,096Letonia 24,188 8,999 66,128 8,382 20,226   127,923Lituania 30,287 18,390 69,118 8,095 20,612 445 146,947Luxemburg 24,960 9,769 21,252 4,800 3,015 0 63,795Ungaria 29,820 37,232 301,188 43,620 37,052 41 448,953Malta*              Olanda 461,000 157,000 1,141,000 185,000 163,000   2,107,000Austria 221,150 80,100 431,800 38,900 12,995 10,500 795,445Polonia 308,617 144,540 662,534 46,109 347,299 0 1,509,099Portugalia 186,002 58,008 570,146 70,308 83,002   967,465România 38,579 57,312 236,917 41,802 18,315 361 393,286Slovenia*              Slovacia 46,598 31,289 102,254 12,828 1,029   193,998Finlanda 56,171 18,124 232,616 33,306 21,008 0 361,225Suedia 171,000 79,803 504,000 51,204 50,000 0 856,007Regatul Unit 1,464,007 476,567 3,014,256 427,565 911,617 0 6,294,012Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/packaging_waste

Rata de reciclare a ambalajelor în Uniunea Europeană şi ţările membre în anul 2007 (%)

Tabel nr. 3

  Rata de reciclareŢara Sticlă Plastic Hârtie şi carton Metal Lemn Altele Total

Uniunea Europeană 27 64 28 77 67 41 5 59Belgia 100 38 92 91 72 3 80Bulgaria 71 20 98 0 0 4 55Cehia 65 46 94 56 37 6 66Danemarca 128 22 61 87 33 0 57Germania 84 43 80 90 30 0 67Estonia 62 38 57 18 39 0 50Irlanda 76 22 77 68 76 2 61Grecia 18 14 80 51 75 0 48Spania 56 23 61 63 61 0 52Franţa 62 21 89 64 21 0 57Italia 60 28 70 67 54 0 57Cipru 10 14 39 70 22 0 26Letonia 35 23 58 50 24   40Lituania 36 29 68 57 32 3 43Luxemburg 92 39 71 80 31 0 63Ungaria 21 17 87 65 20 2 46Malta*              Olanda 81 26 74 84 32 0 61Austria 86 33 84 67 19 27 67Polonia 40 28 69 30 48 0 48Portugalia 46 15 82 63 71 0 57România 17 15 61 55 9 11 31Slovenia*              Slovacia 55 42 86 74 5   61Finlanda 81 18 88 70 10 0 52Suedia 95 42 74 74 17 0 59Regatul Unit 55 23 79 52 77 0 59

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/packaging_waste

9

Urnă pentru colectarea bateriilor

În cadrul Uniunii Europene, în anul 2007, rata de reciclare a deşeurilor de ambalaje a

fost de 59%. S-a reciclat 64% din cantitatea de ambalaje din sticlă, 28% din cele de plastic, 77%

hârtie şi carton, 67% metal şi 41% lemn.

Belgia a reciclat ambalajele din sticlă în proporţie de 100%, iar Cipru doar 10%. Cehia

a reciclat cele mai multe ambalaje din plastic (46%), iar Cipru şi Grecia cele mai puţine (14%).

Bulgaria a reciclat 98% din ambalajele de hârtie şi carton, iar Cipru 39%. Imediat deasupra

Bulgariei care are 0% rata de reciclare a ambalajelor din metal şi lemn se află Estonia cu 18%

ambalaje din metal reciclate, respectiv Slovacia cu 5% ambalaje din lemn reciclate. Belgia a

reciclat cele mai multe ambalaje din metal – 91%, iar Irlanda a reciclat cele mai multe ambalaje

din lemn – 76%. Ţara care are ce mai mare rată de reciclare este Belgia – 80%, iar Cipru are rata

cea mai mică – 26%.

România are o rată de reciclare de 31%. A reciclat 17% din cantitatea de ambalaje din

sticlă, 15% din cantitatea de ambalaje din plastic, 61% hârtie şi carton, 55% metal şi 9% lemn.

RECUPERAREA ŞI RECICLAREA ÎN ROMÂNIA

În ultimii ani s-a început şi în România un program naţional de determinare a populaţiei

să recicleze. Acest lucru s-a realizat prin difuzarea unor spoturi publicitare pe canalele naţionale

de televiziune, apoi au fost introduse tomberoanele speciale pentru hârtie, sticlă şi plastic. Aceste

campanii au fost iniţiate şi datorită faptului că din anul 2005, România este obligată, prin

legislaţia europeană, să recicleze un anumit procent din deşeurile din ambalaje

puse anual pe piaţă. Dacă până în 2015 nu se îndeplinesc ţintele stabilite prin

legislaţia europeană privind reciclarea România va plăti o amendă de 200.000 de

euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. În anul 2007 ne-am situat pe

penultimul loc în ceea ce priveşte rata de reciclare a ambalajelor, ceea ce

înseamnă că toate aceste campanii nu au avut un efect foarte mare şi că poate ar

trebui să se folosească nişte metode mai agresive prin care să se determine

populaţia să recicleze, dar în acelaşi timp trebuie şi ajutată, în special cu acele

tomberoane speciale.

În ultima perioadă populaţia României a mai primit un ajutor în ceea ce

priveşte reciclarea. O dată cu intrarea în vigoare a legii care obligă producătorii

de baterii şi acumulatori să colecteze deşeurile acestor produse în proporţie de cel puţin 25%

din producţie până în 2012, respectiv 45% până în 2016, în zonele publice, în special în

hypermarket-uri, supermarket-uri şi magazinele în care se vând electronice, au apărut nişte urne

speciale în care consumatorii pot pune aceste produse după ce le-au folosit.

Una dintre cele mai vechi firme din România care are ca obiect de activitate reciclarea

maselor plastice este S.C. Greentech S.A.. Funcţionează în ţara noastră

din 2002 şi are capital integral străin. Începând din ianuarie 2007

capacitatea de procesare s-a dublat, ajungând la 40.000 tone/an.

Prin procesarea deşeurilor se obţin fulgi PET de înaltă puritate

sau granule PET care au ca destinaţii principale industria de fibre

poliesterice, producţia de benzi şi folii PET, producţia de piese prin

injecţie pentru industria automobilistică, producţia de ambalaje.

Tot aici se produc şi granule de polietilenă şi polipropilenă folosite ca materie primă pentru

fabricarea produselor injectate şi suflate, a foliilor şi sacilor menajeri etc..

În urmă cu aproximativ o săptămână Tetra Pak şi Carrefour România au lansat

campania “Reciclează şi Tetra Pak te premiază”, cu scopul de a încuraja românii să recicleze

ambalajele post – consum. Toţi cei care vor merge la standurile special amenajate şi vor avea trei

cutii goale de lapte, iaurt, suc sau nectar vor primi premiile speciale: accesorii pentru telefoane,

jucării Yo-Yo, pixuri sau brelocuri, toate produse din ambalaje Tetra Pak reciclate. Toate

ambalajele colectate vor fi reciclate la fabrica de hârtie Vrancart Adjud.

O altă campanie lansată de Tetra Pak în România, de această dată special concepută

pentru copii, este programul “Fii şi tu un SuperPak”. Acestă campanie are scopul de a încuraja

copiii să recicleze cutiile de carton folosite la ambalarea laptelui. Doar în acest an, şcolile din

Mediaş care au fost implicate au reuşit să recicleze o tonă de carton, dublul cantităţii reciclate în

2009. Acest efort s-a concretizat în salvarea a 20 de copaci de la tăiere.

Un program de recuperare este cel de tip buy-back. Acest program se desfăşoară

ocazional în cadrul marilor magazine distribuitoare de electronice şi electrocasnice. Modul de

desfăşurare a programului este următorul: un client poate aduce un produs vechi (frigider,

monitor, aparat foto etc.) şi dacă va cumpăra un produs similar care este inclus în campanie va

beneficia de o reducere de 10 – 30% din valoarea acestuia.

11

De asemenea în ultima perioadă au apărut şi campanii care informează populaţia că

electrocasnicele nu trebuiesc aruncate la întâmplare, ci trebuiesc duse la centrele speciale unde se

colectează aceste deşeuri.

Ca ţară membră UE, România are obligaţia asumată de a colecta şi recicla, anual,

80 000 de tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).

Acţiunile de colectare organizată au fost iniţiate în anul 2007 prin campania naţională

de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice cunoscută şi sub numele de

„Marea debarasare”. Acţiunea prevedea ca cetăţenii să scoată în faţa casei sau a blocului

echipamentele nefuncţionale, apoi societăţile de salubrizare să le ridice şi să le transporte la

centrele de colectare, pentru ca de acolo să fie preluate de organizaţiile colective autorizate, în

vederea transportării lor la reciclatori. Sunt colectate aparate de uz casnic de mici şi mari

dimensiuni (ex.: prăjitoare, fiare de călcat, aspiratoare, maşini de spălat, frigidere), unelte,

echipamente de iluminat, aparatură electronică şi de informatică, jucării.

Un alt program de recuperare implementat în România cu câţiva ani în urmă este

programul „rabla”. În cadrul acestuia cei care au maşini mai vechi de zece ani pot merge cu

acestea în locurile special desemnate de unde vor primi un tichet cu o valoare standard pe care îl

pot folosi la cumpărarea unei maşini noi. Aceste tichete au perioadă de valabilitate limitată.

Având în vedere perioada de recesiune prin care trecem unii dealeri acceptă să primească chiar şi

două sau trei astfel de tichete. Acest program este finanţat de la bugetul statului şi are ca scop

înnoirea parcului auto din România, ceea ce implică şi protejarea mediului.

12

BIBLIOGRAFIE

1. Virgil Adăscăliţei – Euromarketing, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Uranus,

Bucureşti 2005

2. Ion Stanciu – Bazele ştiinţei mărfurilor, Editura Renaissance, Bucureşti 2006

3. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/

packaging_waste

4. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/10.htm

5. http://protectio.org/tag/hartie/

6. http://www.greentech.ro/

7. http://www.infocuratenie.ro/colectare-si-reciclare-deseuri-si-ambalaje-pet.html

8. http://livepr.ro/comunicate+de+presa/social/

tetra+pak+si+carrefour+romania+lanseaza+campania+comuna+de+incurajare+a+reciclarii+amb

alajelor+post-consum/544

9. http://www.ecomagazin.ro/romania-versus-belgia-cum-se-face-o-afacere-din-reciclare/

10. http://www.ecomagazin.ro/reciclarea-bateriilor-obligatorie/

11. http://eureciclezasta.ro/2010/06/27/lectia-de-ecologie-evz-verde/

12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor

13