concurenta pe piata din romania

8/13/2019 Concurenta pe piata din romania

http://slidepdf.com/reader/full/concurenta-pe-piata-din-romania 1/22

Analiza concurenţei pe piaţa din România în

PERIOADA 2000-2013



CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. STUDII DE CAZ

1. CONCURENŢA PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

2. CONCURENŢA PE PIAŢA BANCARĂ

3. CONCURENŢA PE PIAŢA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DEDRUMURI

4. CONCURENŢA PE PIAŢA DE TELECOMUNICAŢII

5. CONCURENŢA PE PIAŢA IMOBILIARĂ



I.INTRODUCERE

Lumea contemporană este în căutare de soluţii de creştere a eficienţei alocării

resurselor, de îmbunătăţire a calităţii şi de sporire a gradului de satisfacţie aconsumatorilor.

În prezent, concurenta este considerată ca fiind cel mai important factor, prin carefirmele sunt constrânse să devină eficiente , să ofere o gamă cât mai largă de produse laun preţ cât mai mic, facilitând bunăstarea consumatorilor şi alocarea optimă a resurselorîn societate.

Concurenta desemnează relaţiile dintre toţi cei care acţionează pe aceeaşi piaţă pentru realizarea propriilor interese în condiţiile de libertate economică.Ea

reprezintă o realitate, o confruntare între agenţii economici în vederea relizarii unorcondiţii mai bune de efectuare a unor activităţi economice pentru a obţine cât mai multeavantaje.

Privită din punct de vedere economic, concurenta este întotdeauna legatăde tranzacţii pe piaţă, de cerere şi ofertă şi de procesul schimbului. Totodată, concurentaexprima comportamentul specific interest al tuturor subiecţilor de proprietate, care

pentru a-şi atinge obiectivele intra în raporturi de cooperare şi confruntare cu ceilalţi.

Prin intermediul concurenţei, fiecare producător poate orienta producţia prin

costurile de exploatare, urmărind permanent raportul dintre resurse şi cheltuieli. Astfel,concurenta intre producători exercita o presiune asupra scăderii preţurilor de vânzare,contribuind la lărgirea pieţei în ceea ce priveşte cantitatea cerută de consumatori.

Concurenta poate avea loc între firme mari sau firme mici, firmele rivale putândintra în competitive pe pieţele locale, regionale, naţionale sau chiar pe pieţe mondiale.

Concurenta reprezintă un mijloc important pentru organizarea societăţii, principalele ei scopuri fiind:

- Producerea , un obiectiv tipic societăţilor socialiste aflate într -o stare de deficitcronic al multor produse ( de exemplu, din categoria celor de consum);

- Vânzarea, obiectiv tipic societăţilor capitaliste, care crează o tendinţă permanenţă către supraproducţie;

- Consumarea pe măsura posibilităţilor.

Printre funcţiile concurentei se numără:

- Faciliatarea ajustării autonome a cererii şi a ofertei în toate domeniile

activităţii economice;

- Stimularea realităţii progresului ca atare, în accepţiunea sa generală dar maiales în progresul tehnico-economic;



- Împiedicarea realizării profitului de monopol de către agenţii economici;

- Contribuţia din plin a concurentei la reducerea preţurilor de vânzare;

- Rolul direct al concurenţei asupra psihologiei agenţilor economici.

Luând în considerare factorii prezentaţi, concurenta poate fi clasificată în :

- Concurenta perfectă;

- Concurenta imperfectă (monopol, oligopol, concurenta monopolistica).

Concurenta perfectă este caracterizată prin existent unui număr mare de ofertanţ işi solicitanţi.

Piaţa concurenţială perfectă se bazează pe următoarele ipoteze:

- Toate firmele dintr-o industrie vând un produs identic;

- Clienţii cunosc natura produsului vândut şi preturile cerute de fiecare firmă; - Nivelul producţiei optime al unei firme este mic faţă de producţia totală a

ramurii;

- Firma decide cantitatea vândută în funcţie de preţul pieţei;

- Nu există bariere în calea intrării unor noi firme sau ieşirii de pe piaţă a celorexistente.

Piaţa de monopol presupune existenţa unui singur producător, această piaţă având

următoarele trăsături:

- Existenţa unui vânzător la nivel de ramura;

- Lipsa substituenţilor adecvaţi;

- Fixarea preţului de către firmă, acoperind astfel costurile de producţie şiaducând un profit;

- Firma are posibilitatea de a-şi alege preţul dar şi cantitatea de bunuri produseşi vândute;

- Blochează intrarea în ramura respective a altor firme.

Piaţa cu concurenta monopolistica reflecta situaţia în care vânzătorii şicumpărătorii pot influenţa raportul dintre cerere şi ofertă. Trăsăturile pieţei cuconcurenta monopolistica sunt:

- Existenţa mai multor producători;

- Diferenţierea produselor în dependenţă de calitatea mărfurilor şi formă de

servire;- Intrarea unor noi firme este relative uşoară;

- Efectuarea unui control limitat asupra preţurilor.



Piaţa cu concurenţa de oligopol reprezintă o formă de concurenţă imperfectă,

care, de regulă, cuprinde o ramură sau un domeniu de activitate. Trăsăturile pieţei cuconcurenţa de oligopl:

- Existenţa unui număr limitat de producători;

- Pătrunderea pe piaţa este dificilă;

- Existenta controlului general al preţurilor, independenta şi incertitudinea.



II. STUDII DE CAZ

1.CONCURENTA PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 64,7 TWh în anul 2008,

cu 5,5% mai mult decât în anul precedent.Cărbunele este principala sursă pentru producerea energiei, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Pelocul 2 s-au plasat sursele hidro, cu un procent de 26,4%, iar energia din surse nuclearea avansat pe locul 3, cu o pondere de 17,3%, în creștere cu 4 puncte procentuale față de

ponderea deținută în 2007 din totalul producției.Principalii producători de energieelectrică din România sunt Termoelectrica, cele 3 complexuri energetice din Oltenia(CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova), Hidroelectrica și Nuclearelectrica.În anul2006, producția a fost de aproximativ 62 TWh, la o putere instalată de 17.630 MW.Piața românească de energie electrică este estimată la 1,75 miliarde Euro.Exportul de

energie electrică al României a fost de 3 TWh în anul 2006 și 4 TWh în2005.Importurile de energie electrică a României au fost de 2,3 TWh în anul 2005.Dinanul 2006 și-a început activitatea bursa de energie electrică, supravegheată de OPCOM,societate deținută de Transelectrica. În anul 2007 pe această bursă au fost vândute 8,21TWh.



PIAŢA CU AMĂNUNTUL DE ENERGIE ELECTRICĂ

Cote de piaţă ale furnizorilor de energie electrică

În următoarele trei grafice sunt prezentate cotele de piaţă ale furnizorilor de energieelectrică pe piaţa cu amănuntul, determinate:

a) pentr u toţi furnizorii, inclusiv cei de ultimă instanţă, cu activitate pe PAM – în funcţie



de energia electrică furnizată clienţilor în regim reglementat (inclusiv CPC), precum şide energia electrică furnizată clienţilor care şi-au schimbat furnizorul sau şi-au negociatcontractul;

Cotele de piaţă ale furnizorilor de energie electrică pentru clienţii finali

- IANUARIE 2013-

Sursă: Raportările lunare ale furnizorilor clienţi finali – prelucrare SMPE

b) pentru furnizorii de ultimă instanţă – în funcţie de energia electrică furnizată

consumatorilor în regim reglementat, inclusiv CPC;



Cote de piață ale furnizorilor de ultimă instanţă pe piața reglementată

- IANUARIE 2013 -

Sursă: Raportările lunare ale furnizorilor de ultimă instanţă – prelucrare SMPE

c) pentru toţi furnizorii, inclusiv cei de ultimă instanţă, cu activitate pe segmentul

concurenţial al PAM – în funcţie de energia electrică furnizată clienţilor care şi-au

schimbat furnizor ul sau şi-au negociat contractul.



Cote de piaţă ale furnizorilor pe piaţa concurenţială

- IANUARIE 2013 -

Sursă: Raportările lunare ale furnizorilor – prelucrare SMPE



2.CONCURENŢA PE PIAŢA BANCARĂ

Pe ansamblu, mecanismul concurenţial dintre bănci funcţionează, se arată înRaportul privind starea concurenţei, publicat joi de instituţia condusă de BogdanChiritoiu. Pe unele pieţe, creşterea gradului de concentrare reprezintă un element deingrijoare pentru viitor, creşterea acestui indicator fiind o consecinţă directă a crizei carea eliminat din piaţa respectivă unii jucători bancari. Criza financiară a afectat seriosactivitatea băncilor, atât veniturile cât şi ratele de profit fiind semnificativ diminuate.Criză a afectat evoluţia ROE, care de la valori de 15-20%, considerate rezonabile pentrusectorul bancar în condiţii normale de piaţă, a scăzut la zero şi chiar a intrat în teritoriu

negativ, în anumite perioade. Băncile mari au suferit corecţii mai puţin semnificative aleacestor indicatori, spre deosebire de băncile mici care au văzut indicatorii de

profitabilitate trecând în teritoriu negativ.

Băncile mari au suferit corecţii mai puţin semnificative ale acestor indicatori, spredeosebire de băncile mici care au văzut indicatorii de profitabilitate trecând în teritoriunegativ.

Calitatea portofoliilor de credite

Analizând comparativ calitatea portofoliilor de credite ale băncilor româneşti cu

cele ale băncilor din alte state membre UE, se observă o degradare abruptă în perioada2009-2011 faţă de perioada 2006-2008, când sectorul bancar românesc era competitivdin acest punct de vedere, în raport cu alte state din regiune şi chiar din vestul Europei.



Chiar dacă tendinţa de creştere a ponderii creditelor neperformante a afectatsistemul bancar în ansamblu, ponderea creditelor restante de peste 90 zile pentru băncilede talie mare se menţine sub valoarea aceluiaşi indicator pentru băncile de talie mijlocieşi mică.

Principalele pieţe relevante în sectorul bancar

Majoritatea băncilor din România au caracter universal, adresându-se atâtclienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor persoane juridice. Din acest motiv, concurenţa

se realizează la nivelul mai multor categorii de produse. Mai remarcăm faptul că nuexistă bănci cu caracter regional, în sensul unei strategii declarate în acest sens.

Băncile mari acoperă practic tot teritoriul naţional, iar băncile mici se concentrează peanumite poluri urbane sau cu o densitate a populaţiei ridicată.



3.CONCURENŢA PE PIAŢA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DEDRUMURI

O caracteristică a pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi oreprezintă numărul mare de întreprinderi, atât naţionale, cât şi internaţionale,identificate ca fiind active pe piaţă, în perioada 2007 – 2011 (aproximativ 640 deîntreprinderi). Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este o piaţă de tip licitaţie.

Cererea şi oferta pe această piaţă drumuri se întâlnesc în cadrul procedurilor delicitaţii publice, mecanismul de funcţionare fiind cel al licitaţiei.

Preţurile, pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri, se formează pe baza raportuluidintre cererea şi oferta de astfel de lucrări, în cadrul procedurilor de achiziţii publice,respectiv în cadrul raporturilor dintre beneficiari/constructori care nu se supun legislaţiei

privind achiziţiilor publice.

Introducerea standardelor de cost pentru obiectivele de investiţii din domeniul

infrastructurii de transport poate influenţa şi mecanismul de formare a preţului.



În România, preţul mediu al unui km de autostrada construit în zona de şes este

de 23,34 milioane lei/km, respectiv de 20,87 milioane lei/km pentru un km deautostrada în zona de deal, ambele fiind peste nivelul standardelor de cost, comparativcu Bulgaria, unde preţul mediu/km de autostrada construit în zona de şes este deaproape 3 ori mai mare.

Analiza statistică a preţurilor medii/km ale tronsoanelor de autostrada din România a reliefat o creştere a preţului mediu pe parcursul execuiei tronsoanelor deautostradă, această creştere fiind semnificativă din punct de vedere statistic.

Pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri cererea este reprezentată de către stat, prin administratorii reţelei de drumuri publice, respectiv CNADNR, consiliile judeţene,autorităţi publice locale. Oferta pe piaţa prezintă un nivel semnificativ desubstituibilitate s integrabilitate pe verticală (prin deţinerea de capacităţi de producţie pe

pieţele din amonte).

Întreprinderile mari au un grad semnificativ de mobilitate, putând contracta cuuşurinţă lucrări în diferite zone geografice ale României

Din analiza efectuată la nivelul segmentelor de piaţă, au rezultat o serie detrăsături comune pentru unele din sectoarele de piaţă analizate, şi anume: rigiditate şichiar o reducere a ofertei, intrări puţine de acţionari noi pe piaţă, tendinţa de creştere agradului de concentrare a pieţei, menţinerea unor cote de piaţă foarte mari ale primilor 5

jucători, aşa cum reiese din următorul grafic.

Infrastructura rutieră reprezintă un sector specific al construcţiilor atât subaspectul realizării şi întreţinerii, dar şi al exploatării de către utilizatori. Calitatea

infrastructurii rutiere se defineşte în raport cu cerinţele utilizatorilor, respectivconducătorilor auto, cele mai importante fiind:

- îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei rutiere;



- creşterea vitezei de deplasare a autovehiculelor;

- reducerea perioadei de timp necesară parcurgerii traseelor rutiere;

- creşterea confortului participanţilor la trafic;

- asigurarea fluentei de deplasare a autovehiculelor;

- sporirea accesibilităţii colectivităţii la axele de circulaţie;

- asigurarea continuităţii traficului rutier;

- reducerea impactului sistemului de transport asupra mediului ambiant;

- îmbunătăţirea aspectului estetic al infrastructurii rutiere pe toată durata de

exploatare.

Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi cuprinde:

- lucrări de construcţii noi de autostrăzi, şosele, poduri, străzi şi alte drumuri

pentru vehicule sau cai pietonale;

- lucrări legate de reabilitarea/întreţinerea/reparaţia/modernizarea drumurilor;

- lucrări de marcare a drumurilor, instalarea de grilaje de protecţie, indicatoare

de circulaţie şi alte dispozitive similar.

Din punctul de vedere al cererii, atribuirea lucrărilor aferente acestei pieţe se face,

de regulă, prin licitaţie publică, organizată de autorităţile publice locale şi central.

Din punctul de vedere al ofertei, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă caracterizată prin existenţa unui număr mare de societăţiidentificate ca fiind active pe piaţă.



Între infrastructura de transport a unei ţări şi dezvoltarea sa economică există orelaţie biunivocă. Potenţialul de dezvoltare al unei regiuni este cu atât mai mare cu câtacea regiune dispune de o infrastructură de transport mai modernă.

Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate poate sufoca dezvoltarea, iareconomia naţională/regionala stagnează sau chiar înregistrează un regres.

Construirea şi întreţinerea infrastructurii de transport sunt activităţi cu un puternicefect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă şi impulsionează dezvoltareaeconomică.

Evoluţia pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri influenţează şi este la rândul eiinfluenţată de pieţele din amonte.

Dezvoltarea pieţelor din aval depinde de buna funcţionare a pieţei lucrărilor deconstrucţii de drumuri.

Existenţa unor posibile probleme concurenţiale pe pieţele din amonte va avea

repercusiuni şi asupra funcţionarii pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri. În modreciproc, disfuncţionalităţile de pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri se vorrepercuta şi asupra pieţelor din amonte/aval.

SURSE:

http://www.insse.ro

http://www.andnet.ro/

http://www.mt.ro

http://www.curteadeconturi.ro/



ritm alert. În urmă cu un an, în 2012 se vindeau un milion de smartphone-uri. „Lafinalul anului, în luna decembrie, segmentul de smartphone-uri va reprezenta aproape30%, adică unul din trei terminale va fi de tip smartphone", a precizat directoruluidiviziei Telecomunicaţii de la Samsung România. Android este, de departe, cel care acâştigat teren anul trecut, iar mai mult de jumătate din smartphone-urilor din România

sunt marca Samsung.

Cum se face mobile banking în România

Florin Danescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a spus căsistemul bancar românesc acoperă 92% din necesarul de finanţare a ţării noastre, în timpce în Japonia, acesta este responsabilă de 50% din economia ţării. Andrei Creţu,manager consulting PwC România, susţine că mobile bankingul este o tehnologie aflatăla început de drum, în ţara noastră. "Doar aproximativ 4% dintre români folosesc

serviciile de internet banking, cu 33% sub media europeană. Norvegia are o rată de85%, Olanda de 79%, iar Suedia de 78%. După o scădere de trei ani, industria media şia divertismentului din România va înregistra o creştere în acest an, valoarea totalănominală a pieţei revenind la nivelurile de dinaintea crizei. Potrivit ediţiei de anul acestaa raportului PwC Entertainment and Media Outlook, piaţa locală de media şidivertisment vă creşte de la 2,7 miliarde de dolari americani în 2012, la 3,4 miliarde în2016, o rata medie de creştere anuală de 5,3%. Cu toate acestea, în termeni reali, luând în considerare rata inflaţiei , sectorul media şi

divertismentului din România va înregistra o creştere medie anuală reală modestă dedoar 2%.

Cea mai mare parte a creşterii va veni din segmentul accesului la internet, atât prin conexiuni fixe, cât şi mobile , în vreme ce veniturile din publicitate vor înregistra ocreştere moderată de 4,8%, rata medie anuală de creştere până în 2016. În schimb,cheltuielile consumatorilor finali pe produsele media, vor înregistra o evoluţie realnegativă.

5.CONCURENŢA PE PIAŢA IMOBILIARĂ

Piaţa imobiliară reprezintă totalitatea tranzacţiilor care implică drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra terenurilor şi clădirilor.

Din punct de vedere al gradului de libertate, putem spune că piaţa imobiliarăeste o piaţă liberă ,caracterizată de desfăşurarea nestingherită a întocmirii actelorde vânzare-cumpărare. Piaţa liberă, oferă însă posibilitatea de a lansa pe piaţă oofertă individuală, concretizarea acesteia, respectiv întocmirea actelor de

vânzare-cumparare, depinzând de existenţa unei cereri care să raspundă ofertei.În România, piaţa imobiliară rezidenţială cuprinde peste 8 milioane de locuinţe,având aproximativ 21 milioane de camere şi o suprafaţă locuibilă totală de peste 300milioane de m2. În capitală, numărul total de locuinţe este de aproximativ 800 mii,



împărţite în aproape 2 milioane de camere şi având o suprafaţă locuibilă totală de peste30 milioane de m2. Proporţiile statistice prezente la nivel naţional se regăsesc destul desimetric şi la nivelul municipiului Bucureşti. Astfel, 10% din populaţia Românieilocuieşte în capitală unde se regăseşte 10% din fondul locativ naţional.

Majoritatea acestor locuinţe a fost construită înainte de 1989, când ritmul dedezvoltare urbană era mult mai accentuat, iar evoluţia demografică era susţinută dereglementări speciale (interzicerea avorturilor, interdicţii legate de emigrare etc.).

În cadrul pieţei imobiliare se disting două ramificaţii şi anume o piaţă imobiliară urbană şi una rurală. Acestea formează împreună piaţa imobliară. Piaţa imobiliară înreagistrează o activitate intensă în zonele urbane, unde cererea este maimare. Analiza factorului demografic are un rol deosebit în estimarea activităţii uneiagenţii imobiliare.

Pentru că mulţ i în t repr inzător i au considera t a facer i le imobi l ia re ca fiind profitabile aceştia şi-au dezvoltat activităţile în domeniu încercând să ocupe un loc cât mai important pe piaţa imobiliară. Dovedindu-se cu adevarat

profitabile au aparut din ce in ce mai multe agenţii imobiliare care au format un sistemconcurenţial împarţit pe mai multe planuri(cumpărări, vânzări şi servicii),concurenţa dovedindu-se a fi un factor determinant esenţial pentru succesul saueşecul acestora. Competiţia, la nivelul agenţiilor imobiliare, vizează domeniul decumpărare, vânzare şi domeniul serviciilor( de închiriere, consultanţă). Astfel putemvorbi de o concurenţă manifestată în trei direcţii diferite dar care produc per total, unsingur efect asupra agentului economic. Această concurenţă, o concurenţă directă, aşează fiecare agent economic pe un anumit loc în clasament în funcţie de

rezultatele sale, dând naştere la raporturi de interacţiune în care agenţii economiciformează sistemul relaţiilor de concurenţa. Comportamentul concurenţial se află în atenţia permanent a Consiliului

Concurenţei, autoritatea administrativăau to no ma ce ar e dr ep t sc op pr ot ej ar ea si stimularea concurentei pentruasigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovariiintereselor consumatorilor. Rolul sau are doua dimensiuni: una corectiva privindrestabilirea si mentinerea unui mediu competitiv normal, iar cealalata, preventiva,demonitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete.

Pentru a face fata concurentei ce devine din ce in ce mai apriga insectorul imobiliar, agentii economici urmaresc o extindere, o acoperire cat maimare a cererii existente pe piata imobiliara. Aceasta dezvoltare a activitatii se poaterealiza prinatragerea permanentă de clienţi noi precum şi prin atragerea clienţilor concurenţei. Această modalitate a fost realizata cu succes de agenţiile imobiliarecare au avut posibilitatea de a-şi deschide mai multe birouri, în zone diferiteabordând astfel o clientelă nouă şi atrăgând şi clienţi ai altor agenţii. Putem spune

astfel ca agenţiile imobiliare au cunoscut o dezvoltare extensivă precum şi intensivă. Clasificarea agenţiilor imobiliare se evidenţiază în funcţie de aptitudinile deţinute de fiecare agenţie în parte, aptitudini care să servească studiului permanent al

pieţei în ceea ce priveşte dinamica potenţialului pieţei, gradul de segmentare al



acesteia, ritmul schimbărilor, exigenţele pieţei şi nivelul competiţiei aplicând strategiidiferite în vederea obţinerii de profit şi de asemenea de satisfacere a nevoilorconsumatorilor.

SURSE:

http://www.wikipedia.ro

http://www.insse.ro

http://www.andnet.ro/

http://www.mt.ro


http://www.bnr.ro

http://www.economie-hotnews.ro

http://www.wikipedia.ro/



http://www.bnr.ro/

http://www.bnr.ro/





Realizat: Olteanu Dan-Alexandru

Olteanu Ion-Alexandru

Orbeanu Bogdan

Pahontu Ionut-Valentin

Paftaluta Elena

Patrascu Alexandra-Dumitra

Paroiu Dorina

Petcu Ionut-Florin

Petre Mihai

Piroi Anca-Mihaela

Pohrib Daniela

Seria C, Grupa 613

concurenta pe piata din romania

Documents