informatica de gestiune 2010+raspunsuri

DISCIPLINE DE SPECIALITATEInformatica de gestiune

1.O interogare in Access permite, intre altele:

a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.

b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date.

c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date.d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata.e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o

baza de date.

ANS: D2. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then C=B-AElse If A=B then C=0 Else C=A-B Print “C=”,C End IfEnd Ifpentru A=3 si B=10 afiseaza:

a. C=3b. C=0c. C=7d. nu afiseaza nimice. C=10

ANS: D3. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u1 21123 Tabla kg 1221 1500002 31221 Cot kg 1550 1200003 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (Pret_u) As TotalFROM MAT;

1

a. 150000b. 130000c. 120000d. nu afiseaza nimice. 400000

ANS: E4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

b. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit) End If

c. Dim cost As IntegerDim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Or MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

d. Dim cost As IntegerDim pret As Integer

2

Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox “Profitul este: “ &profit Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End Daca

e. Dim cost As IntegerDim pret As IntegerDim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

ANS: B5. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

. a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-

un simbol.c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la

care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.

ANS: A6. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then C=B-AElse If A=B then C=0 Else C=A-B Print “C=”,C End IfEnd If

3

pentru A=10 si B=3 afiseaza:

a. C=-7b. C=0c. C=7d. nu afiseaza nimice. C=10

ANS: C7. Se considera tabelul MAT:



SQL> SELECT AVG (Pret_u) As mediaFROM MAT;


ANS: C8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un

depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.

a. val_tot = 0For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)

Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100

4

Case Is >=3000 coef_peris=50/100 val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)Next i

b. val_tot = 0For i=1 To 10


Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100

End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

c. val_tot = 0For i=1 To 10


Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100

End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)Next i

d. val_tot = 0For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000

5

coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)Next i

e. val_tot = 0For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)Next i

ANS: D9. În Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:

a. de actiuneb. asupra unei anumite datec. de grupd. de stergeree. de adaugare

ANS: C10. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - BSelect Case C Case Is < 0 C = C + A

6

Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100End SelectPrint "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:


ANS: B

11. Se considera tabelul MAT:Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u1 21123 Tabla kg 1221 1700002 31221 Cot kg 1550 1200003 41124 Con kg 15500 130000


SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_minFROM MAT;


ANS: B12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).

a. ch_totale = 0For i=1 To N dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000

7

Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000End Selectch_totale=ch_totale+ch_tp

Next ib. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000End Selectch_totale=ch_totale+ch_tp

c. ch_totale = 0For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000ch_totale=ch_totale+ch_tpNext i

d. ch_totale = 0For i=1 To 5

dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000

8

Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000

End Selectch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

e. ch_totale = 0For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000End Selectch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

ANS: D13. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - BSelect Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100End SelectPrint "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:


ANS: B14. Se considera tabelul MAT:

9



SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_minFROM MAT;


ANS: A15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,

urmatoarele tipuri de enunturi:

a. Scheme logiceb. Rezultatec. Probleme de rezolvatd. Pseudocod si scheme logicee. Declaratii si instructiuni


pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

a. For i=1 To 14den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)t_normat=InputBox(„Timpul normat”)t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”)tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”)grad_fol=(t_fol*100)/t_normatpierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitarIf pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”)End If

Next ib. For i=1 To N

10

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)t_normat=InputBox(„Timpul normat”)t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”)tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”)grad_fol=(t_fol*100)/t_normatpierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitarIf pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”)End If

Next i

c. For i=1 To 14den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)t_normat=InputBox(„Timpul normat”)t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”)tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”)grad_fol=(t_fol*100)/t_normatpierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitarIf pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

d. For i=1 To 14den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)t_normat=InputBox(„Timpul normat”)t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”)tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”)grad_fol=(t_fol*100)/t_normatpierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitarIf pierd<100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”)End If

Next i

e. For i=1 To 14den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)t_normat=InputBox(„Timpul normat”)t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”)tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”)grad_fol=(t_fol*100)/t_normatpierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitarIf pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) Next i

ANS: A

11

17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar.

a. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else

pret_unitar=InputBox(“Pret”)valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitartva=valoare*19/100valoare=valoare+tvaPrint codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i

b. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Elsecantitate=InputBox(“Cantitate”)pret_unitar=InputBox(“Pret”)valoare=cantitate*pret_unitartva=valoare*19/100valoare=valoare+tvaPrint codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tvamsgbox “ “

End IfNext i

c. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End Elsepret_unitar=InputBox(“Pret”)valoare=cantitate*pret_unitarvaloare=cantitate*pret_unitartva=valoare*19/100valoare=valoare+tvaPrint codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

12

Next i

d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Elsepret_unitar=InputBox(“Pret”)valoare=cantitate*pret_unitarvaloare=cantitate*pret_unitartva=valoare*19/100valoare=valoare+tvaPrint codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

e. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Thenpret_unitar=InputBox(“Pret”)valoare=cantitate*pret_unitarvaloare=cantitate*pret_unitartva=valoare*19/100valoare=valoare+tvaPrint codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End IfNext i

ANS: B18. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - BFor i = 1 To 5 step 2 C = C - iNext iPrint Cpentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxab. C=0c. C=-10d. nu afiseaza nimice. C=-4

ANS: E19. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

13

For i = 1 To 2Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100End SelectNext iPrint "C=", Cpentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxab. C=5c. C=-5d. nu afiseaza nimice. C=100


pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

a. For i=1 To 8den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)val_in=InputBox(„Valoarea initiala”)durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)Next i

b. For i=1 To Nden_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)val_in=InputBox(„Valoarea initiala”)durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)am_anuala=val_in/durata_normataam_lunara=am_anuala/12Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

14

Next i

c. For i=1 To 8den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)val_in=InputBox(„Valoarea initiala”)durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)am_anuala=val_in/durata_normataam_lunara=am_anuala/12Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

d. For i=1 To 8den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)val_in=InputBox(„Valoarea initiala”)durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)am_lunara=am_anuala/12Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next ie. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)val_in=InputBox(„Valoarea initiala”)durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)am_anuala=val_in/durata_normataPrint den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i


C = A - BFor i = 1 To 2Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100End SelectNext iPrint "C=", Cpentru A=5 si B=10 afiseaza:

15


ANS: E22. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - BFor i = 1 To 2If C < 0 Then C = B - AElse If C = 0 Then C = 100 Else C = A - B End IfEnd IfNext iPrint "C=", Cpentru A=5 si B=10 afiseaza:a. contine erori de sintaxab. C=5c. C=-5d. nu afiseaza nimice. C=100

ANS: C23. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - BFor i = 1 To 2If C < 0 Then C = B - AElse If C = 0 Then C = 100 Else C = A - B End IfEnd IfNext iPrint "C=", Cpentru A=10 si B=5 afiseaza:

16


ANS: B24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:

1 structura cu doua ramificatii (If…Then…Else)2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata)3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do)4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For)5 structura de control generalizata (Case-Of)

a. 2+3+4b. 1+4+5c. 3+4+5d. 1+2+5e. 2+4+5

ANS: D25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor.a. tsd=0

tsc=0For i=1 To 3rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)tsd=tsd+rdebittsc=tsc+rcreditPrint rdebit,rcreditNext iPrint “Total suma debitoare: “;tsdPrint “Total suma creditoare: “;tsc

b. tsd=0tsc=0For i=1 To 3rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)tsd=tsd+rdebittsc=tsc+rcredit

17

Print rdebit,rcreditPrint “Total suma debitoare: “;tsdPrint “Total suma creditoare: “;tsc

c. For i=1 To 3rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)tsd=tsd+ rdebittsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcreditNext iPrint “Total suma debitoare: “;tsdPrint “Total suma creditoare: “;tsc

d. tsd=0tsc=0For i=1 To 3rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)tsd=tsd+ rcredittsc=tsc+ rdebitPrint rdebit,rcreditNext iPrint “Total suma debitoare: “;tsdPrint “Total suma creditoare: “;tsc

e. tsd=0tsc=0For i=0 To 3rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)tsd=tsd+rdebittsc=tsc+rcreditNext iPrint “Total suma debitoare: “;tsdPrint “Total suma creditoare: “;tsc


C = A - BFor i = 1 To 2If C < 0 Then C = B - AElse If C = 0 Then C = 100

18

Else C = A - B End IfEnd IfPrint "C=", CNext ipentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C= - 5 si C=5b. C=5 si C=5c. C=5 si C= -5d. C= - 5 si C= - 5e. C=100ANS: B

27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALEWHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic

sau egal de 170d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170

ANS: C28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o

societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.

a. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”)pret=InputBox(„Introduceti pretul”)VAL=cant*pretIf VAL >600 ThenPrint Tab(2); denprod;Tab(33); VALEnd IfNext i

b. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”)

19

pret=InputBox(„Introduceti pretul”)VAL=cant*pretIf VAL >600 ThenPrint Tab(2); denprod;Tab(33); VALEnd IfNext i

c. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”)pret=InputBox(„Introduceti pretul”)VAL=cant*pretIf VAL <600 ThenPrint Tab(2); denprod;Tab(33); VALEnd IfNext i

d. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”)pret=InputBox(„Introduceti pretul”)VAL=cant*pret*0.19If VAL >600 ThenPrint Tab(2); denprod;Tab(33); VALEnd IfNext i

e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”)pret=InputBox(„Introduceti pretul”)VAL=cant*pretIf VAL >600 ThenPrint Tab(2); denprod;Tab(33); VALEnd If


C = A - BFor i = 1 To 2Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100

20

End SelectPrint "C=", CNext ipentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C= - 5 si C=100b. C=5 si C=100c. C=0 si C= 100d. C= - 5 si C= 5e. C=100

ANS: C30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD,

DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda:

SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALEWHERE Pret_u >100;a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai

mare decat 100c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100e. Nu selecteaza nimic.

ANS: C31. Se considera tabelul MAT:



SQL> SELECT SUM (UM) As TotalFROM MAT;





21

SQL> SELECT AVG (UM) As mediaFROM MAT;




Care este rezultatul urmatoarei interogari:SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min

FROM MAT; a. 1221b. 120000c. 130000d. nu afiseaza nimice. 420000ANS: A

34. Se considera tabelul MAT:Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u1 21123 Tabla kg 1221 1700002 31221 Cot kg 1550 1200003 41124 Con kg 15500 130000


SQL> SELECT MAX (Cant) As cmaxFROM MAT;


ANS: A35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD,

DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda:

SQL> SELECT * FROM MATERIALE

22

WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200

a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic

sau egal de 200d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200

ANS: A36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile – 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3.a. For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”)Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”)nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)Next iSumaPTotal=0

For i=1 TO 3Select Case nrzile(i)Case Is<15SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100Case 15 TO 30SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100Case Is>= 30SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

b. For i=1 TO nnrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”)Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”)nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)Next iSumaPTotal=0

For i=1 TO 3Select Case nrzile(i)Case Is<15SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100Case 15 TO 30SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

23

Case Is>= 30SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100End Select


c. For i=1 TO 3nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”)Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”)nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)SumaPTotal=0



d. For i=1 TO 3nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”)Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”)nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)Next iSumaPTotal=0


Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

e. For i=1 TO 3nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”)Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”)nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)

24

Next iSumaPTotal=0

For i=1 TO nSelect Case nrzile(i)Case Is<15SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100Case 15 TO 30SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100Case Is>= 30SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100End Select


ANS: A37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.

a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If

25

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent)


d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent)


ANS: B

38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:

26

a. baza de date din care se cere raportulb. interogarile facute pe baza de datec. datele de intrared. formularelee. o copie protejata la scriere a datelor.

ANS: E

39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la: a. deschiderea bazei de dateb. aparitia unor evenimente.c. la construirea unei interogarid. la obtinerea unui raporte. popularea bazei de date

ANS: B

40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:

a. similare sau inruditeb. diferitec. referitoare numai la rapoarted. referitoare numai la formularee. referitoare numai la interogari

ANS: A41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:

a. focusb. evenimentec. controaled. clasee. tipuri

ANS: C42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:

a. de stabilire a prioritatiib. de compararec. de exponentiered. de concatenare sir de caractere alfabeticee. logic

ANS: C43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt

inglobate de un obiect?a. structura, modelul

27

b. clasa, tipulc. structura, modelul, persistentad. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilore. clasa, metoda, persistenta

ANS: D44. In ce consta universalitatea unui algoritm?

a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a operatiilor

b. in prezentarea vizuala a fluxului de datec. in existenta unei scheme logiced. in scrierea corecta a programuluie. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari

ANS: E45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:

1) Colectia de date2) Limbajul Visual Basic3) Descrierea datelor4) Relatiile dintre date5) Programare6) Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect:a. 2+5+6b. 1+3+4c. 1+2+3+4+5+6d. 1+2+3e. 4+5+6ANS: B

46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:a. relatie sau inregistrare b. relatie sau atributc. relatie sau camp de dated. relatie sau tabele. relatie sau ierarhie ANS: D

47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea

procesului care le-a creatb. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui

obiect si modul in care se executa operatiilec. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,

dar cu semantica si implementare diferitad. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand

rescrierea si codificarea

28

e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de clasa de obiecte careia ii apartine

ANS: D48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare

sunt:a. erori de algoritmb. erori de executiec. erori de asamblared. erori de schema logicae. erori de codificare numite si erori de sintaxa

ANS: E49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor

b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment dat

c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca nici o reactie din partea aplicatiei informatice

d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor proceduralee. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

ANS: A50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatiib. de compararec. de exponentiered. de concatenare sir de caractere alfabeticee. logici

ANS: D51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:


ANS: A52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:


29

ANS: E53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:

a. functii financiareb. functii de editarec. functii statisticed. functii de afisaree. functii pentru siruri de caractere

ANS: A54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:

1 programarii structurate2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice3 programarii dirijate de evenimente4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare)5 programarii bazate pe obiecte6 programarii inteligentea. 1+2+3+4b. 1+3+4+5c. 2+3+4+5d. 3+4+5+6e. 2+4+5+6

ANS: B55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

1 evenimente care fac referire la date2 evenimente de focalizare3 evenimente asociate cu alte evenimente

4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura5 evenimente asociate mouse-ului

a. 1+2+3+4b. 2+3+4+5c. 1+2+4+5d. 1+2+3e. 1+2+3+4+5ANS: C

56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:a. Adaugarea unui camp unui tabelb. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de dated. Stergerea unui camp dintr-un tabele. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de

dateANS: E

57.Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata:

30

a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL;b) NrMatricol este un atribut multivaloare;c) NrMatricol este un atribut decompozabil;d) NrMatricol este un atribut identificator;e) NrMatricol este un atribut optional.

ANS: D58. Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;

b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST;c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta

ET participanta la aceasi AST;d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST;e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi

AST.

ANS: A59. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

1:n

1,n 0,1

Carte Cititor Estr_imprumutată Data_împrumut

Cota Editura

Nr_ediţie Nr_vol

NrFişe Nume

Prenume Adresă

Loc muncă

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect :a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut);c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);

d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);

e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

ANS: E60. Se da urmatorul fragment de MCP:

31

Cerere asigurare

re

SincT1 (Răgaz sinc= 10 zile)

Cerere Depusă şi Documente pt.asig Depusă ( CD DD)

Documente pt.asigurare

Cerere aprobată Cerere refuz

- analiză cerere - analiză documente

Analiză posibilit de asigurare

Op1

Cond asig neîndeplinite

Cond asig îndeplinite

Indicati afirmatia adevarata:a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar;b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern;c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat.d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat;e) Cerere aprobata este un EvT indus.

ANS: C61. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

CodMedicament Denumire

Caracteristici

Medicament

a) AST Medicament;b) ET Medicament;c) AT Medicament;d) Bloc operator Medicament;e) Proces Medicament.

ANS: B62. Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie);

indicati afirmatia eronata:a) CodProdus este un atribut atomic;b) CodProdus este un atribut optional;c) CodProdus este un atribut monovaloare;d) CodProdus este un atribut obligatoriu;e) CodProdus este un atribut identificator.

ANS: B63. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST;b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ETc) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie;

32

e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.

ANS: E

64. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

n:m 1,m

0,n Persoana

CNP Nume Adresă

Cod_licenţa Denumire

Data obţinerii

Licenţa Are

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP);b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);

c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta)Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).

d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);

e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).

ANS: B65. Se da urmatorul fragment de MCP:

SincT2 (Durata limită= 10 zile)

(Chitanţă prezentată sau OP prezentat) şi Poliţă întocmită: ( Chit OP) Pol

Op3 Semnare poliţă asigurare

- Semnare pol de asigurare - Înmanare poliţă asig

Polîţa arhivată Poliţa eliberată clientului

Op2 Întocmire poliţă

- Calcul prime de asigurare - Intocmire poliţă asig

Poliţă întocmită Chitanţă plată

primă asigurare

OP plată primă asigurare

33

Indicati afirmatia adevarata:a) Polita intocmita este un EvT emis declansator;b) Polita intocmita este un EvT declansator extern;c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat;d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar;e) Polita intocmita este un EvT indus;

ANS: D66. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

EsteÎmprumutată

Data_împrumut

a) EvT EsteImprumutata;b) AST EsteImprumutata;c) AT Data_imprumut; d) OpT EsteImprumutata;e) SincT Data_imprumut.

ANS: B67. Indicati afirmatia adevarata:

a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

ANS: C68. Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD;

b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine statator in MLD;

c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui tabel in MLD;

d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD;e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD.

ANS: A

69. Indicati afirmatia adevarata:a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui

tabel;b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre

tabele de tip UNU LA UNU;

34

c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel;d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET;e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT.


a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele;

b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate;

c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator;

d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI;

e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.

ANS: C71. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere);

indicati afirmatia adevarata:a) NumeAngajat este un atribut istoric;b) NumeAngajat este un atribut multivaloare;c) NumeAngajat este un identificator;d) NumeAngajat este un atribut optional;e) NumeAngajat este un atribut necalculat.

ANS: E72. Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia

adevarata:a) Varsta este un atribut repetitiv;b) Varsta este un atribut variabil in timp;c) Varsta este un atribut decompozabil;d) Varsta este un atribut multivaloare;e) Varsta este un atribut identificator.

ANS: B73. Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel,

eMail); indicati afirmatia adevarata:a) eMail este un atribut calculat;b) eMail este un atribut optional;c) eMail este un atribut decompozabil;d) eMail este un atribut repetitiv;e) eMail este un atribut identificator.

ANS: B74. Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie);

indicati afirmatia adevarata:a) DataExecutie poate fi un atribut optional;b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare;

35

c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil;d) DataExecutie poate fi un atribut calculat;e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.

ANS: C75. Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati

afirmatia eronata:a) CodServiciu este un atribut elementar;b) CodServiciu este un atribut identificator;c) CodServiciu este un atribut atomic;d) CodServiciu este un atribut optional;e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.

ANS: D76. Indicati afirmatia adevarata:

a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune;b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune;c) X=0 exprima participarea multipla la actiune;d) X=0 exprima participarea unica la actiune;e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.

ANS: E77. Indicati afirmatia adevarata:

a) X=1 exprima participarea optionala la actiune;b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune;c) X=1 exprima participarea multipla la actiune;d) X=1 exprima participarea unica la actiune;e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;


a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune;b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune;c) Y=1 exprima participarea unica la actiune;d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune;e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.

ANS: C79. Indicati afirmatia adevarata:

a) Y=n exprima participarea multiplala actiune;b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune;c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune;d) Y=n exprima participarea unica la actiune;e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.

ANS: A80. EvT declansator poate fi:

a) EvT extern intermediar;b) EvT emis;

36

c) EvT intern rezultat;d) EvT emis rezultat;e) EvT intern intermediar.

ANS: E81. EvT indus este:

a) EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic;b) EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat;c) EvT declansator, care declansaza un tip de activitate;d) EvT emis, produs (generat) de desfasurarea unei activitati;e) EvT intern, generat de desfasurarea unei activitati în interiorul sistemului

economic.ANS: B

82. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

Asigurare

Nr poliţă Dată

Valoare

a) EvT Asigurare;b) AST Asigurare. c) ET Asigurare;d) OpT Asiguraree) AT asigurare

ANS: C83. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

TrimitereFacturăClient

a) EvT Declansator;b) EvT Emis;c) AST;d) ET;e) Proces.

ANS: B84. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

PrimireFacturăFurmizor

a) AST;b) Bloc OpT;

37

c) EvT Emis;d) EvT Declansator;e) Proces

ANS: D85. Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere,

Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata:a) Telefon este un atribut calculat;b) Telefon este un atribut optional;c) Telefon este un atribut decompozabil;d) Telefon este un atribut identificator;e) Telefon este un atribut permanent in timp.

ANS: B86. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere);

indicati afirmatia adevarata:a) StareCivila este un atribut elementar/atomic;b) StareCivila este un atribut multivaloare;c) StareCivila este un identificator;d) StareCivila este un atribut calculat;e) StareCivila este un atribut decompozabil.

ANS: A87. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

1:1 1,1 0,1

Persoana

CNP Nume Adresă

Nr.Cont DataDeschidere

Are

ContCurent

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat:a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP)c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)

d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).

ANS: C

88. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

38

1,2

0,6

Tren

CodIdentificare DataUltimeiReparaţii

NrKmParcurşi NrMaxKmAdmişi

Cursă NrCursă

OraPlecare OraSosire Plecarea

Destinaţia

efectuează lunar

DataCursei

Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia:a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,

NrCursa, DataCursei);b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)TrenCursa = (DataCursei);

c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).

d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);

e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei).

ANS: D89. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

1,2 0,5

Produs

CodProdus DenumireProdus TipProdus

FacturaVânzare

NrFactură DataFactură

se facturează

CantitateFacturată PretVânzare

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).

d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare).

ANS: B90. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

39

0,3 1,1

Client

CodClient NumeClient AdresaClient TelefonClient

Se_trimite FacturaVânzare


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)FacturaClient = (Nrfactura, CodClient ) ;

b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, DataFactura).

d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);

e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura)FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).

ANS: D91. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

1,2 0,5 Produs

CodProdus DenumireProdus TipProdus

0,3 1,1

Client

CodClient NumeClient AdresaClient TelefonClient

Se_trimite FacturaVânzare


se facturează

CantitateFacturată PretVânzare

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)

ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare);b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,

DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)Client = (C odClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient)ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (C odClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare).

ANS: C92.Functiile unui SIAD sunt:

40

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-uluic. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinted. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostintee. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinteANS: E

93. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapidab. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapidac. informatie multidimensionala prin analiza partajata lentad. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapidae. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita

ANS: B94. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice

pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca: a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si

relatiile dintre acesteab. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile

dintre sistemele informaticec. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la

decident si de la decizied. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de

la relatiile interumanee. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile

interumane

ANS: C95. În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:

a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

ANS: E96. În cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:

a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan

41

din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional

d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de datee. proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi

ANS: B97. În cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:

a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional

d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de datee. proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi

ANS: A98. Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:

a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul de date, utilizatorii finali

b. unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

d. unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

e. unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

ANS: C99. În cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:

a. date de conjuncturab. detalii

42

c. date sinteticed. date elementaree. date complexeANS: C

100. Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente: a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelorb. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelorc. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de

modele), procesul de executie si integrare a modelelord. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date,

procesul de executie si integrare a modelelore. bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelorANS: A

101. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la: a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza

lor constituindu-se un modelb. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe

baza lor constituindu-se un modelc. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt

examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un modeld. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe

baza lor constituindu-se un modele. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii

lor, pe baza lor constituindu-se un modelANS: D

102. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date: a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat

la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statisticib. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la

date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statisticic. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la

date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statisticid. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la

cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici

e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici

ANS: B103. În cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:

a. date de conjunctura

43

b. detaliic. date sinteticed. date elementaree. date complexe

ANS: B104. Cubul OLAP este:

a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator

e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala

ANS: C105. În tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:

a. baza pentru nivelele altei dimensiunib. o baza de datec. un depozit de dated. ierarhiae. un raft de date

ANS: D106. Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:

a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

c. subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

d. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date

e. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

ANS: B107. În tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:

a. liniib. coloanec. niveluri

44

d. tabelee. matrici

ANS: C108. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau

chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul: a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelorb. SGBD, SIAD, SE, dictionar de datec. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelord. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de datee. dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor

ANS: A109. În tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:

a. criterii de dezagregare a datelorb. criterii de agregare a datelorc. criterii de distributie a datelord. criterii de repartizare a datelor catre utilizatorie. criterii de definire contextuala a datelor

ANS: B110. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?

a) identificarea surselor de date e)

integrarea modelului

b) colectarea si selectarea datelor f) construirea sablonului intermediar c) pregatirea datelor g

)procesarea cuvintelor

d) definirea si construirea modelului h)

evaluarea modelului

a. a+bb. b+cc. d+ed. e+fe. f+g

ANS: E111. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor

tehnologii speciale cum sunt:

1 exploatarea datelor prin procesarea online a tranzactiilor (OLTP, OnLine Transation Processing)

4 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing)

45

2 depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing)

5 Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems)

3 birotica

a. 1+2+3b. 2+4c. 3+4+5d. 4+5e. 1+5

ANS: B

112. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:

1 datele continute de un sistem de prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction Processing) sunt de tip operational, iar datele continute de un depozit de date sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate sau derivate din date operationale, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali

4 bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara modificari. În SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor, ceea ce obliga depozitul de date sa se adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza

2 in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de

5 sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente

46

utilizatori finali (manageri) este foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale

3 datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. În procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in volum mare, stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta

a. 1+2+3+4b. 2+3+5c. 3+4+5d. 1+2+4+5e. 1+2+3+4+5ANS: A

113. Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente:1 surse de date tranzactionale 4 sistemul de gestiune al bazei de

date2 instrumente de proiectare-dezvoltare 5 instrumente de acces si analiza a

datelor3 instrument de extractie si

transformare a datelor6 instrumente de administrare

a. 1+2+3+4b. 2+3+4+5+6c. 3+4+5+6d. 1+4+5+6e. 1+2+3+4+5+6

ANS: E114. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei

OLAP, fac parte:1 abordarea conceptuala

multidimensionala a datelor4 accesibilitatea asigurata

utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor

2 asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului

5 complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile

47

3 numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiuni

6 utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor

a. 1+2+3+4+5b. 1+2+4+5+6c. 2+3+4+5+6d. 1+3+4+5+6e. 1+2+3+4+6

ANS: B115. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:

1 perspectiva unidimensionala a datelor

4 capacitatea de calcul intensiv

2 perspectiva multidimensionala a datelor

5 orientare in timp (time intelligence)

3 capacitatea de calcul ponderat 6 orientare istoricaa. 1+3+6b. 2+4+5c. 3+4+6d. 1+2+3e. 1+2+3+4+5+6

ANS: B116. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente

majore:

1) Sursele de date2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale,

ETL (Extraction, Transformation and Load)3) Personalul de specialitate4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de

date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP,

Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)

7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozituluia. 1+2+3+4+5b. 1+2+4+5+6c. 1+2+4+6+7d. 2+3+4+5+6e. 2+4+5+6+7

ANS: B117. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005, Tuban – 2007) sunt

urmatoarele:

48

1) orientarea pe subiecte 2) integrarea3) nonvolatilitatea4) volatilitatea5) variabilitatea in timp (serii de timp)6) includerea aplicatiilor bazate pe Web7) utilizarea arhitecturii client/server8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale9) folosirea metadatelor (date despre date)

a. 1+2+3+4+5+6+7+8b. 2+3+4+5+6+7+8+9c. 1+2+3+5+6+7+8+9d. 1+3+4+5+6+7+8+9

ANS: C118. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din

urmatoarea enumerare:

1) securizarea datelor2) accesul la date3) realizarea federatiei de date4) pregatirea speciala a personalului de specialitate5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere

a. 1+2+3b. 2+3+4c. 3+4+5d. 1+3+5e. 2+3+5

ANS: E

119. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date, precum si asupra fluxurilor de date („trecatoare”). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:

bazele de date relationalebazele de date tranzactionale3) bazele de date periodicedepozitele de date - Data Warehousesbazele de date obiecturalebazele de date in tehnologii avansate

a. 1+2+3+4+5b. 1+2+4+5+6

49

c. 2+3+4+5+6d. 1+3+4+5+6

ANS: B

50

informatica de gestiune 2010+raspunsuri

Documents