1

1.Antreprenoriatul-factor de dezvoltare economica.Antreprenoriatul reprezinta activitatea de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni side asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiative,in numele lor,pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri.Antreprenoriatul reprezinta abilitatea de a crea si de aconstrui ceva practic din nimic ,capacitatea de a sesiza oportunitatile,acolo unde vad altii haos,contradictie si confuzie.Caracteristicile de baza ale intreprinderii antreprenoriale sunt:

1. inovatia- afacerile antrepren.de succes se bazeaza pe inovatii,obtinerii in urma realizarii a unui nou produs sau serviciu,aplicarii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,lansarii pe o noua piata de desfacere.2. crestere rapida- depinde de domeniul de active. Si se bazeaza pe inovatiile din domeniu.3. dezvoltare cu grad marit de risc- se datoreaza inovatiei semnificative si cresterii, iar totul in ansamblu se face pt ridicarea profitabilitatii.2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului-numarul populatiei si dinamica ei pe viitor-nivelul invatamintului general si antreprenorial

-atitudinea societatii fata de intreprinzatori

-sustinerea din partea statului

fiscala-scutirea de la impozite,TVA pt anumite categorii de produse

financiara:directa si indirecta

organizatorica-oferirea unor conditii favorabile pt crearea antreprenoriatului

-existenta infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului

-existenta business-ingerilor-persoane ce sunt gata sa ofere experienta lor si bani-companiile de risc-aceste companii vin cu finante

-beneficii personale care pote sa le obtina individual

-existenta unor persoane care doresc sa initieze o afacere si sa-si asume riscul

3. IMM-forma de baza a activitatii de antreprenoriatIn sectorul IMM intra 3 categorii de intreprinderi:

micro -pina la 9 angajati

mici -pina la 49 angajati

medii -pina la 249 angajati

Daca se respecta 2 din urmatoarele criterii atunci afacerea se considera a fi o afacere mica;-afacerea este independent condusa, proprietarul fiind si managerul afacerii.

-angajatii si proprietarii fac parte din aceeasi comunitate.Piata de desfacere nu este obligatoriu locala.

-capitalul de regula este oferit de catre proprietarul afacerii.

-afacerea este mica daca in comparatie cu cea mai mica afacere din domeniu este mica.

IMM contribue la atenuarea momentelor de criza prin platirea la stat a impozitelor,taxelor.

4. Concepte de afacere mica utilizate in practica si teorie.Deosebiri si momente comune.

?5. IMM si rolul acestora in economia contemporana.

Reprezentind coloana vertebrala a economiei,IMM contribute essential la realizarea obiectivelor de baza ,ce stau ion fata oricarei societati.Cel mai frecvent IMM sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si ridicata-32%,prestarii serviciilor-26%,industriei prelucratoare si constructii-12%.Cresterea nr. de IMM se explica printr-o serie de factori ca: skimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor

cresterea nr. somerilor

diversitatea si individualizarea cererii

modificarile in structura organizatorica

mondializarea economiilor nationale

reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor

Rolul micului business se manifesta prin :

Mentinerea echilibrului economic-micul business contibue in primul rind la ameliorarea siuatiei economice si stimuleaza cresterea ei pe o cale relative mai calma, fara sa provoace inflatie;contribute la formarea locurilor de munca.

Satisfacerea cererii- diversitatea produselor/ serviciilor,cresterea calitatii lor si ca rezultat satisfacerea cererii consumatorilor.

Incurajarea inovatiilor- influenteaza dezvoltarea tehnologica.In SUA ,micului business ii revin 55% din totalul inovatiilor,in Germania si Japonia-20-30%.Spre deosebire de intreprinderile mari care ce lucreza simultan asupra realizarii mai multor proiecte,IMM isi concentreaza tot potentialul lor creative si material spre spre elaborarea uneia sau a doua inovatii.Aceasta face ca procesul inovational in IMM sa fie mai productiv

Stimularea exporturilor Cresterea nr. IMM exportatoare duce la activizarea intregului system de comert extern,largirea asortimentului de produse oferite si accelerarea renovarii lor.In cadrul economiilor nationale,IMM exportatoare ofera intreprinderilor locale posibilitati de a stabili relatii comerciale directe cu partenerii straini si de a atrge noi investitii.Crearea noilor locuri de munca un aspect semnificativ il reprezinta faptul ca tot mai multe personae initiaza si activeaza in propria intreprindere ,creindusi un loc de munca propriu.

6. Fenomenul antreprenorial in R.M.

Primele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care au demonstrate avantajele unei noi economii,in care accentual se pune pe initiativa particulara.Totusi despre dezvoltarea micului busuness in R.M se poate vorbi numai din 1994 , cind a fost adoptata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business.In present in R.M avem 39000 de IMM(2007).In present, in medie pe tara, intr-o intreprindere mica activeaza in jurul a 8 persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este comertul,pe al 2-lea loc intreprinderile prestatoare de servicii.Situatia se explica prin faptul ca in comert sunt necesare investitii mai mici si este posibila o recuperare rapida a investitiilor,datorita vitezei de rotatie mai mare a mijloacelor banesti,iar profiturile se obtin kiar de la inceput.In ceea ce priveste forma de proprietate , aici predomina intreprinderile privateUn interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1000 de locuitori,care caracterizeaza spiritual antreprenorial.In 93 indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la 1000 de loc. In present el sa amplificat de 4 orifiind egal cu 17 intreprinderi.7.Sustinerea de stat a antreprenoriatului-experienta straina

?

8.Sustinerea de stat a antreprenoriatului in R.M.

Recunoscind responsabilitatile ce revin autoritatilo guvernamentale in facilitarea si sprijinirea initiativei pariculare,in R.M. a fost elaborate Legea cu privire la sustinerea si protectia micului busuness care presupune crearea unor conditii favorabile de ordin legislative, economic si organizatoric ce au menirea de a contribui la inviorarea antreprenoriatului.La sf. Anului 1994 a fost creat Fondul pt Sustinerea Antreprenoriatului Si Dezvoltarea Micului Business.Printre sarcinile de baza,este acordarea de credite avantajoase agentilor micului business.Creditul Fiscal reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit.Conform datelor Inspectoratului fiscal de stat,pina in 1997,numai 95 de intrep.au inkeiat Acordul privind creditul fiscal,suma caruia constituia 3,4 ml.lei.In 98 ,odata cu intrarea in vigoare a Codului fiscal,creditul fiscal a fost anulat si numai , in anul 2000 ,sa intors din nou la inlesnirea data.In present,intrep.micului business , care desfasoara activ. de productie sau presteaza serv. au dreptul la o reducere de 35 % ,in ddecurs de 2 ani ,a cotelor impozitului pe venit,cu conditia asigurarii cresterii numarului scriptic annual al salariatilor cu 20% fata de anul fiscal precedent.In present se poate beneficia de credit fiscal pe o perioada de 3 ani .Creditul se acorda cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului fiscal vor fi repartizate pt dezvoltarea productiei proprii..Se fac unele incercari de organizare a incubatoarelor de afaceri si parcurilor tehnologice,care vor asigura protectia intreprinderilor,oferindu-le unele facilitate si servicii.

9.Beneficii si riscuri individuale in antreprenoriat

Beneficii:

Obtinerea profitului

Independenta(de pe urma banilor)

Autorealizare

Obtinerea unui statut social

Crearea propriului loc de munca

Asigurarea unui venit relativ,stabil

Stabilirea unui propriu program de lucru

Riscuri: Posibilitatea de a da faliment

Riscul de a pierde banii investiti

Cere mult timp si effort

Responsabilatea mare(fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti)

Stres

Posibilitatea de a suporta un esec personal

Concurenta neloiala

10.Definirea conceptului de intreprinzator

Intreprinzatorul- persoana ce initiaza o afacere si isi asuma riscuri.Factorii importanti ce asigura succesul intr-o afacere sunt:

-metodele de management

-personalitatea intreprinzatorului

R.Cantellon:Intreprinzatorul este persoana care activeaza in conditii de risc fiind gata sa obtina un venit cit si sa-si asume unele pierderi.

J.Baptiste Say-Intreprinzatorul este persoana ce scoate resurse dintr-un domeniu cu productivitate redusa si le transfera intr-un domeniu cu productiv. inalta si randament ridicat.

J.Shumpeter- a constatat ca forta motrice a dezvoltarii economice este Intreprinzatorul.El a fost primul care a asociat activitatea intreprinzatorului cu activitatea inovationala.In opinia lui exista 5 tipuri de inovatii:

-lansarea unui nou produs sau perfectionarea produsului existent

-aplicarea unei noi tehnologii

-lansarea pe o noua piata de desfacere

-utilizarea unei noi surse de materie prima

-o noua metoda de conducere

D.McClleland a fost preocupat de analiza motivelor ce impune la initierea unei afaceri.In opinia lui exista 3 nevoi majore:-de realizare

- de putere

-de afiliere

Intreprinzatorul- persoana foarte energica cu potential ridicat,care are nevoie de realizare.

P.Druker- Intreprinzatorul este persoana care cauta mereu skimbarea,o identifica,raspunde la ea si o exploateaza ca pe o oportunitate.

H.Stevenson- Intreprinzatorul este acea persoana care foloseste in avantajul sau oportunitatile pietii fara a alua in consideratie resursele limitate.Deasemenea se mai foloseste notiunea de intreprinzator social- persoana ce desfasoara activitatea de antreprenoriat intr-o organizatie non-profit.

11. Caracteristicile ntreprinztorului de succes.

Cum nu exist o definiie unic a conceptului de ntreprinztor, aa nu exist un etalon al ntreprinztorului de succes. Sintetiznd opiniile unor specialiti recunoscui din domeniul antreprenoriatului (Stevenson, P.Drucker, Sasu, Nicolescu)putem spune c trsturile social-psihologice cel mai frecvent atribuite ntreprinztorului de succes sunt: nevoia de realizare (se manifest prin faptul c acesta singur i stabilete standarde nalte, el vrea sa-i demonstreze sie n primul rnd c este capabil s realizeze ceea ce i-a propus, apoi i la ceilali, pentru a obine respectul din partea lor), spiritul de inovator (i creativitatea sunt caracteristici care deosebesc ntreprinztorul de manager .Nu e neaparat s propun produse, sau servicii noi, dar s fac ce alii nu au fcut nc, a face mai bine cu cheltuieli mai mici.), ncrederea n sine, (se bazeaz pe propriile fore i mai puin crede n soart sau noroc, persoanele care cred n propriile fore, sunt mai rezisteni la insucces) ;sesizarea oportunitilor (ntreprinz de succes se lanseaz primul n domeniul pe care alii l cred neprofitabil, tiind cnd i cum s dea lovitura), capacitatea de asumare a riscului (ntreprinz este gata s-i asume riscul i accept incertitudinea. Ricsurile de regul sunt calculate i pentru mai muli ntreprinztori pot constitui un factor motivaional care i face s desfoare o activitate. Asumarea riscului este puternic influenat de experien, vrst, educaie i cultura afacerii), perseverena (realizarea cu insisten a scopului propus, fcnd fa dificultilor care pot aprea), potenialul energetic ridicat (ntreprinz lucreaz cte 6-7 zile n sptmn i m mult de 8 ore, i n primii ani fr concediu, de aceea rezist la acest mare fort doar acei cu mult energie).

12. Profilul ntreprinztorului moldovean.

In cele mai multe cazuri succesul n afaceridepinde de personalitatea ntreprinztorului, motivele care l determin s se lanseze i s activeze n afaceri, de cunotinele i aptitudinile sale, capacitatea de a-i asuma riscul i de a soluiona probl ce apar pe parcursul derulrii afacerii. Pentru a avea o imagine mai complet despre profilul ntreprinz moldovean, s-a fcut un chestionar, care coninea ntrebri referitoare la portretul social al ntreprinztorului moldovean, precum i de ordin general privitor la ntreprindere: vrsta i sexul ntrep; studiile i specialitatea;anul fondarii si domeniul de activitate;motivele lansarii i afaceri;cum apreciaza sutuatia la ntreprindere;probl cu care se confrunta, caile de solutionare din punctul lor de vedere.

S-a observat ca mai frecvent deschid afaceri barbatii (74%), femeile (26%),femeile mai putin se implica in afaceri deoarece se ocupa mai mult de familie si acorda ajutor sotului in realizarea ideii de afcaeri.

Majoritatea intrepr au virsta mijlocie 35-44 ani(36%), 45-54ani (30%), 25-34 ani (22%), 55-64 ani (7%), 18-24 ani (5%).Dupa nivelul studiilor predomina pers cu studii superioare. 39%-studii tehnice; 26%-economice; 5%-specialisti i agricultura; 5%-in medicina; 24%.alte specialitati. Dupa motivul lansarii in afaceri avem 56% care s-au lansat din dorinta de a obtine venituri, 22% din nevoia de realizare; 20,1% doresc sa-si aplice in practica cunostintele obtinute la facultate; 18,9% sa-si realizeze propriile idei; 8,8%-sa fie independenti; 3,8%-sa obtina recunoastere sociala; 5%-altele. Mai mult de 2 ani isi desfasoara act-tea de intreprinzator 87,5%. Cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in perioada 2000-2001(22,7%), mai putine in primii ani de tranzitie la economia de piata (6,8%). Domeniul de act-te predomina afacerile din comert (40%) din total, urmate de cele prestatoare de servicii (29%). 10% din acestea practica m multe tipuri de act-tati: comert si prestare de servicii, sau comert producere; comert-prest de servicii-producere. Constructiile ocupa locul 4 (7%), domeniul producerii 6%, cite 3% in agricultura si transport si 2% altor domenii.

Situatia intreprinderii cca 80,8% o considera buna sau relativ buna, 7,2%-medie; 3,2%-rea sau chiar critica si 8,8% nu au raspuns. Problemele cu care se confrunta: cca 43,4% impozitele; lipsa specialistilor (23,9%); finantarea afacerii (18,2%), alte probl sunt si dobinda inalta la creditele bancare, existenta obligatorie a gajului, precum si perioada redusa de creditare. Deasemenea exista probl cauzate de birocratia reprezentantilor de stat, legislatia imperfecta, coruptia. Pe ultimele locuri se situeaza probl legate de pretul inalt pentru chirie, utilaj invechit si probl incidentale. Caile de solutionare pot fi grupate in 2 categorii a) de ordin intern; (se refera la utilizarea eficienta a resurselor disponibile i la o mai buna gestiune a afacerii) b)extern (politica statului in domeniul sustinerii afacerilor mici, in special in ceea ce priveste: 1)politica fiscala(prin micsorarea cotei si a nr impozitelor);2)politica regulatorie(ce ar spori la reducerea birocratiei si a actelor de coruptie) 3) politica financiara (prin diversificarea resurselor financiare si reducerea costului acestora)).

13. Surse de noi idei de afaceri.

Una dintre primele decizii , pe care le ia intreprinzatorul, chiar inainte de a deschide propria afacere, se refera la identificarea ideilor de afaceri si al selectarea ideilor oportune. O sursa importanta de noi idei de afaceri este piata. Realizind studiul pietei, intreprinzatorul poate determina: 1)ce produse sau servicii lipsesc pe piata;2)care necesitati sunt nesatisfacute, sauprost satisfacute; 3)care sunt punctele slabe ale produselor sau serviciilor existente; 4)tendintele macroeconomice (demografice, sociale, tehnologice etc).

Surse de noi idei pot servi publicatiile din ziare si reviste, Internet-ul, cataloage, publicatii (brosuri, carti) este binevenita si crearea asa-numitelor dosare ale afacerii, unde sa se gaseasca toata informatia selectata din presa, Internet, de la expozitii,etc. Astfel colectind m multa informatie din surse variate, potentialul intreprinzator poate sa-si formeze o conceptie mai completa privind ideea de afaceri. O alta sursa importamta pot deveni alte afaceri, inclusiv concurente, vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe intreprinzator la noi idei de afaceri.

14. Afacere oportuna-concept si necesitatea determinarii oportunitatii.

OPORTUNITATE este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil.

Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a jucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau altul, nu intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si de rezultatele procesului de evaluare a ideii de afaceri. EVALUAREA permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc.Procesul de evaluare poate avea un caracter neformal sau formal. In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:

Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.

Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.

Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.

1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?

2. Are perspectiv de cretere?

3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?

4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?

Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului

Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.

Dac dup evaluarea neformal ideea de afaceri nu a fost respins, este binevenit evaluarea formal a acesteia prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri.

Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:

Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.

Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere, descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea produselor/serviciilor.

Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.

Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate; experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului.

Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau pragul de rentabilitate; bilanul.

Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui.

Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani, timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.

15. Tehnicile de creativitate aplicate n cutarea noilor idei de afaceri.

Dac cercetarea pieei, analiza necesitilor clienilor i studierea concurenilor nu a permis gsirea unei noi idei de afaceri, atunci ntreprinztorul, apeleaz la creativitate.

Creativitatea reprezint un proces care const n utilizarea potenialului personal i se bazeaz pe o serie de tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale i utile. Astfel, pentru gsirea unor noi idei de afaceri pot fi aplicate aa tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mental etc.

Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:

S- Substitute / Substituire

C- Combine /Combinare

A- Adapt /Adaptare

M- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare

P- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare

E- Eliminate an aspect of it / Eliminare

R- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare

Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:

naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;

punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.

Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:

Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?

Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oamenii?

Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:

Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde pot s obin sinergia?

Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:

Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba caracteristica componentului?

Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul dat, se caut rspuns la ntrebarea:

Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?

In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:

Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?

Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:

Ce va fi dac voi face asta altfel? Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?

BRAINSTORMING-ul O alt metod de stimulare a creativitii reprezint brain-storming-ul sau "asaltul de idei". Aceast metod poate fi aplicat atunci cnd exist o echip de entuziati, care doresc s se lanseze n afaceri, dar nu tiu exact cu ce s se ocupe. Pentru aplicarea cu succes a metodei respective este necesar de inut cont de

cteva reguli de baz:

Nici o idei nu trebuie criticat. Indiferent de faptul dac este o idei bun

sau proast, aceasta va fi acceptat.

Chiar i cele mai caraghioase i exagerate idei trebuie primite cu

entuziasm. Deseori cele mai neobinuite i neordinare idei sunt i cele mai reuite. Nimeni nu trebuie s se team s spun orice i trece prin minte, astfel ideea fiind privit complet din alt punct de vedere.

Cantitatea, nu calitatea conteaz - cu ct mai mare este numrul de idei, cu att este mai mare probabilitatea c va fi gsit ideea oportun.

Orice idee trebuie dezvoltat. Combinaiile i ameliorrile ideilor existente vor contribui la gsirea unei idei mai reuite. La ncheierea edinei din multitudinea de idei nscrise se selecteaz ideea de afaceri care are cel mai mare potenial n opinia membrilor echipei.

HARTA MENTAL sau mind map" reprezint o tehnic grafic de organizare a procesului de gndire prin enunarea unui cuvnt sau concept i gsirea asocierilor acestora. Expunerea gndurilor n schem contribuie la apariia multor altor noi idei, selectndu-se apoi cea mai interesat idee de afaceri.

16. Metode neformale de evaluare a oportunitilor de afaceri.

In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:

Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.

Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.

Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.

1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?

2. Are perspectiv de cretere?

3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?

4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?

Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului

Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.

17. Metode formale de evaluare a oportunitatilor de afaceri.

Evaluarea formal a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri.

Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:

Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.

Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere, descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea produselor/serviciilor.

Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.

Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate; experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului.

Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau pragul de rentabilitate; bilanul.

Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui.

Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani, timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.

18. SCAMPER esena metodei i modalitatea aplicrii.

Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:

S- Substitute / Substituire

C- Combine /Combinare

A- Adapt /Adaptare

M- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare

P- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare

E- Eliminate an aspect of it / Eliminare

R- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare

Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:

naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;

punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.

Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:

Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?

Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oamenii?

Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:

Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde pot s obin sinergia?

Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:

Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba caracteristica componentului?

Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul dat, se caut rspuns la ntrebarea:

Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?

In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:

Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?

Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:

Ce va fi dac voi face asta altfel? Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?

19. Cauzele abandonrii ideii de afaceri

Ideea de afaceri poate fi abandonat dac dup ce se face studiul de fezabilitate se constat urmtoarele riscuri:

Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea lui este mare;

piaa potenial a afacerii este foarte mic sau exist o concuren foarte puternic;

nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dac piaa este atractiv;

nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu poate fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;

suma necesar pentru lansarea afacerii este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont propriu va fi foarte redus. Este important de reinut c, de obicei, lansarea n afaceri se face pe cont propriu, iar ansa de a' obine resurse financiare de la banc sau de la investitori este redus.

Riscurile i problemele sunt cu mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine.

20.Planul de afaceri concept i necesitatea elaborrii.

Schimbrile vertiginoase pe planurile economic, tehnologic, politic, modificrile Secvene ale gusturilor i preferinelor consumatorilor, concurena acerb impun intreprinderea, indiferent de mrime sau de domeniul de activitate, s reacioneze i s se adapteze prompt la schimbri. Un rol important n noile condiii joac planul afaceri, care permite evaluarea situaiei curente i determinarea aciunilor de depire a punctelor slabe i minimizarea riscurilor.

Planul de afaceri este un document confidenial, n care sunt scrise obiectivele i scopurile ntreprinderii, demonstrndu-se n detaliu modalitile aictealizare a acestora.

Elaborarea planului de afaceri cere de la ntreprinztor timp, cunotine i resurse. ns exist mai multe motive pentru care acesta merit s fie elaborat, deoarece:

planul ofer posibilitatea de a anticipa pe hrtie problema, fie aceasta-i un punct Slab sau un risc, nainte ca ea s apar n realitate. ntreprinztorul obine rezerva de timp pentru a le preveni sau a le gestiona, astfel diminueaz influena negativ a acestora asupra afacerii;

fr un plan bine gndit nici banca, nici investitorul nu va acorda resurse financiare, chiar dac ideea de afaceri este minunat i atractiv. i unii, i alii au nevoie de un document neformal, n care s fie evaluat afacerea i perspectivele dezvoltrii acesteia;

* planul de afaceri este un document informativ privind afacerea. Cu mult mai mult ncredere trezete ntreprinztorul care tie ce vrea s fac i planific cum va evalua afacerea n urmtorii 2-3 ani, dect cel care se bazeaz numai pe ziua de azi;

*planul de afaceri este un instrument de gestiune i control, deoarece se stabilete nu numai unde dorete s ajung ntreprinderea n viitor, dar i determin cum i ce msuri sunt necesare de ntreprins pentru a ajunge.

In ceea ce privete scopurile elaborrii planului de afaceri, acestea sunt diverse, Cum i beneficiarii acestuia, care pot fi att interni (ntreprinztorii, managerii, proprietarii afacerii), ct i externi (creditorii, investitorii, partenerii de afaceri).

Planul de afacere se recomand a fi elaborat n cazul:

iniierii afacerii - pentru aprecierea realitii ideii de afaceri, determinarea perspectivelor acesteia i calcularea resurselor necesare pentru realizarea ideii de afaceri i evaluarea riscului posibil etc;

cumprrii unei afaceri existente - se evalueaz nivelul riscului la care este supus ntreprinderea extinzndu-se

obinerea creditelor - prezentarea planului de afaceri este o condiie obligatorie a instituiei financiare, care are posibilitatea nainte de a oferi mprumutul solicitat s evalueze perspectivele dezvoltrii afacerii, precum i ansele recuperrii fr probleme a sumei mprumutate;

atragerea investitorilor - orice investitor, nainte de a oferi investiii pentru a calcula profitabilitatea plasamentului, va analiza situaia la ntreprinderea n care investete. In cazul dat se elaboreaz planul de afaceri al proiectului investiional;

ncheierea contractelor - n cazul unor contracte de colaborare de lunga durat i pe sume mari, partenerii de afaceri solicit prezentarea planului ntru minimizarea riscurilor antreprenoriale.

determinarea strategiei - n planul de afaceri ntreprinztorul stabilete direciile activitilor de perspectiv, evalueaz resursele disponibile, punctele tari i cele slabe ale afacerii, oportunitile i riscurile, determinnd ncotr-o va merge afacerea si cum va atinge obiectivele stabilite.

21. Planul de afaceri Etapele intocmirii

1. Etapa de pregatire:

Etapa de culegere a informatiei

Determinarea tipului planului de afacere in dependenta de scopul planului

Stabilirea structurii planului de afaceri :

a) complet

b) plan sumar

c) plan operational

Impartirea responsabilitatilor:

a) singuru

b) un delegate

c) un consultant

2. etapa de scriere

3. Structura si continutul compartimentului de baza: Pagina de titlu

Cuprins

Sumar

Comparimentul I descrierea afacerii si obiectivele II Produsele /serviciile III Planul de mk IV Planul operational

V Managmentul si personalul

VI evaluarea riscurilor

VII prognoze financiare

VIII anexe

22. Planul de afaceri recomandatiile privind intocmirea

1. Planul tb sa fie concis ,dar si complet sa contina inf. de baza privind #. Marimea optima a planului 20 30 pagini.2. tb sa fie scris clar , folosind termeni accesibili.3. stilul in descriere tb sa fie coerent si precis , iar fraza sa aiba singura semnificatie.4. tb sa fie usor de inteles si de urmat.5. nu tb sa fie incarcat cu scheme si desene.6. calculele financiare e bine sa fie prezentate in tabele acces7. pentru a evidentia cei mai importanti indicatori e bine ca acestia sa fie regasiti in plan de 2- 3 ori, in comentariu,in tabel si intr-o figura.8. coperta tb sa fie atractiva, insa nu tipatoare9. tb sa aiba aspect atragator

10. pentru a evita personalizarea e indicata descrierea de la persoana a III, in unele cazuri poate fi utilizata prezentarea la persoana I singular sau plural11. ideile tb sa fie formulate la modul activ

12. daca in plan sunt folosite acronime, termeni de argou, e necesar de definit acesia in glosar13. daca investitorul sau creditorul propune o animita structura a planului e necesr de tinut cont de structura propusa,folosindu-se acei termeni care sunt utilizati de potentialii finantatori.23.Planul de afaceri structura si continutul compartimentelor de baza1. Coperta contine inf. privind denumirea completa a #, scopul intocmirii planului, perioada pentru care afost emis, adresa juridica, nr de telefon,fax,nume prenumele directorului, semnatura lui, data intocmiririi planului. Daca planul e elaborat pentru a obtine o finantare din partea bancii, se indica denumirea bancii.

2. Cuprinsul include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor

3. Sumarul sunt abordate pozitiile de baza ale planului. E necesar ca aici sa fie inclus scopul planului, scurta caracteristica a #, a produselor,date despre potentialul pietei, volumul de productie, inf. despre personal.

4. Compartimentul I Descrierea afacerii si obiectivele e necesar de prezentat inf. despre denumirea oficiala a #, data si nr inregistrarii, statutul juridic si fondatorii, existenta licentelor si autorizatiilor necesare pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al # . e necesar de prezentat scopul , obiectivele afacerii formulate confor regulei SMART: S - specific, M masurabil, A- adaptabil , R realiste , T orientate in timp , aici realizindu-se analiza SWOT.

5. Compartimentul II Descrierea produselor/ serviciilor descrierea detaliata a produselor cu indicarea caracteristicilor calitative si a avantajelor.Informatii despre: caracteristicile tehnologice, calitate, asortiment, cantitatile anuale, ambalaj, design. Aci se vor anexa cataloage, fotografii sau schite ale produsului.

6. III Planul de mk contine analiza:

Pietei tendintele pietei, marimea ei, cota # pe piata Clientii cine sunt cumparatorii, ce factori ii determina sa cumoere, frecventa de cumparare,puterea de cumparare Concurentii analiza comparativa a concurentilor (3-5 concurenti), preturile,strategiile folosite, Strategia preturilor modalitatile de stabilire a preturilor Distributia si vinzarea produselor care vor fi canalele de distributie: vinzarea cu ridicata, vinz. directa, vinz. cu amanuntul Promovarea metodele de reclama, bugetele publicitare7. IV Planul operational procesul tehnologic , echipamentul, spatiile de care dispunem, capacitatea de productie, pretul, contractele cu furnizorii

8. V Managmentul si personalul componenta personalului #, formele de angajare a personalului,salarizarea pers. , masuri cu privire la pregatirea si perfectionarea pers.9. VI Evaluarea riscurilor - se evalueaza:

Riscurile ce pot aparea in activitatea # : procurare materiei prime, preturi, proces de productie, realizarea productiei, neachitari

Riscuri politice

Riscuri legate de conditiile climaterice nefavorabile10. VII Planul financiar sunt 3 prognoze de baza: Prognoza privind rezultatele financiare (include veniturile planificate, costul vinzarilor, ch comerciale,generale si administrative)

Privind fluxul mijloacelor banesti

Prognoza bilantului

11. Anexe copia certificatului de inregistrare a #, scrisori de recomandare,pliante ce descriu produsul, rezumatul testarii prod. ,curriculum citae, bilanturile pe anii precedenti.

24. Planul financiar. Pragul de rentabilitate si utilitatea practica a calculului

Pragul de rentabilitate reprezinta acel volum de vinzari ,la care veniturile, consumurile si ch perioadei sunt egale, iar # nu obtine nici profit si nici pierderi.

Pentru calcularea pragului de rentabilitate consumurile si ch # se divizeaza in 2 : fixe si variabile.

Consumurile si ch fixe (Cft) - nu se modifica o data cu modificarea volumului de productie sau a volumului de vinzarilor

Cons. si ch variabile (C vu) se modifica o data cu marirea sau micsorarea volumului de productie sau al celui al vinzarilor.

Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele omogene:PR =Cft / Pu Cvu (Pu- pret unitar, Cvu ch variabile unitare, Cft Ch fixe unitare)

Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele neomogene:

Cvt

PR= Cft / 1- -----------(Vv volumul vinzarilor,)

Vv

utilitatea practica a calculului pragului de rentabilitate : pragul de rentabilitate permite luarea deciziilor manageriale cum ar fi : stabilirea valorii minime a pretului de vinzare, determinarea sumei maxime de consumuri si ch totale, calculul momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru, justificarea capacitatii de productie.

Stabilirea valorii minime a pretului de vinzare : se stabileste pornind de la constatarea ca in pragul de rentabilitate veniturile din vinzari sunt egale cu cons. si ch. Totale

Pvm = Cft / Q +Cvu

Stabilirea sumei maxime de cons. si ch. Totale: cunoscind pragul de rentabilitate, se determina suma max. De cons. si ch. Totale

Calcularea momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru:

MT = Nr de zile * Vv (PC) / Vv (Vv(PC)- volumul vinzarilor in punctul critic)

25. Deschiderea unei noi afaceri avantaje si dezavantaje

Avantaje:

Implimentarea nelimitata a propriilor idei

Satisfactia de a crea o # de la zero

Evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar

Posibilitatea de a selecta, motiva si dezvolta independent personalul

Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie

Alegerea amplasamentului afacerii

Dezavantaje: Costul ridicat legat de lansarea in afaceri, procurarea echipamentului

Timp indelungat pt lansare

Alegerea unei afaceri care nu este cea mai potrivita. Evaluarea arata ca ca ideea are perspective, insa realitatea a demonstrat ca nu-i asa.

Saturatia pietei sau existenta unei concurente puternice

Riscul legat de realizarea unei idei noi

Eforuri personale mari pt a lansa afacerea

26. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico- juridice de baza

Fondatorul tb sa decida daca:

Este capabil sa lucreze in echipa sau prefera sa se bazeze numai pe propriile puteri?

E pregatit sa-si asume complet responsabilitatea sau doreste sa o imparta cu o alta persoana

In ce domeniu doreste sa se lanseze

Cum va fi tinuta evindenta contabila

In functie de raspunsurile date intreprinzatorul alege statutul #.

Conform legislatiei R. M activitatea de antr. Poate fi desfasurata in calitate de pers. Fizica intreprinzator individual, sau in calitate de pers. Juridica.

Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei sa desfasoare genul de activitate de intrepr. Indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.

In baza patentei se poate desfasura: comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibereaza in termen de 3 zile.Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura.

Beneficiile patentei: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a titularului.

Limitele patentei: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i esential numarul clientilor pers. juridice.

Intreprindere individuala - cea mai accesibila forma. Poate fi intemeiata de o singura pers. sau de membrii unei familii, nu permite investitii sau riscuri mari, modalitatea de inreg. e simpla. Este dificil de a atras lucratori inalt calificati, deoarece un profisionist poate sa ceara o remunerare mai mare decit intr. ii poate oferi. Forma respectiva poate fi utilizata cind veniturile sunt nu prea mari, iar riscurile reduse.

Gospodaria de fermieri - particularitatea formei consta: poate fi practicata doar in sectorul agrar, trebuie sa se bazeze pe cel putin 50% din munca personala a membrilor ei, inregistrarea se face la priamria localitatii la care se afla lotul de pamint.

SRL poate fi fondata de o singura pers. Fizica sau juridica, iar numaru maximal nu trebuie sa depaseasca 50 persoane. Avantaje: usor de format, riscuri financiare mai mici, conducerea relativ simpla, asiciatii raspund in limita cotei lor. Dezavantaje : existenta obligatoria a capitalului social, posibiliatea aparitiei unor dezacorduri intre asociati, dificultati relative in obtinerea unor sume de capital.

SA E societatea comerciala a carei capital social este in intregime impartit in actiuni. SA este persoana juridica si poate fi de tip inchis si deschis. Avantaje: transferarea proprietetii, o durata de viata indelungata, raspunderea proprietarului in limita valorii actiunilor ce-i apartin. Dezavantaje: cheltuieli si formalitati mari pentru inregistrare, cunducere complicata.

Cooperativa de productie - e fondata de 5 sau mai multe persoane, rasounderea este in limita aportului adus, capitalul social nu e indicat.

Societate in nume colectiv: 2 sau mai multe pers. ,max 20, asociatii poarta raspundere nelimitata

Societate in comandita: asociatii sunt comanditari (conduc) si comanditati (nu conduc)

27. Patenta de intreprinzator alternativa de desfasurare a activitatii de intreprinzator

Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei sa desfasoare genul de activitate de intrepr. indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.

In baza patentei se poate desfasura: comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibereaza in termen de 3 zile, de catre Inspectoratul Fiscal de Stat. Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura.

Beneficiile patentei: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a titularului,desfasurarea activitatii nu impune inregistrarea de stat a titularului si primirea licentei

Limitele patentei: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i esential numarul clientilor pers. Juridice.

28.Determinarea denumirii afacerii

Aspectul juridic: Afacerea nu poate folosi o denumire care coincide sau se aseamana cu denumirea altei afaceri care e deja inregistrata Pentru a folosi in denumirea afacerii numele unei personalitati istorice e necesara autorizatia Guvernului sau acordul rudelor In cazul utilizarii a numelor proprii, care nu coincid cu numele participantilor la constituirea organizatiei, e necesar de avut acordul persoanei respective Pantru Intr.Individuala, societate in nume colectiv si societate in comandita denumirea include numele de familie Daca mai multe persoane au prezentat pentru inregistrare nume ce coincid sau se aseamana, dreptul de inregistrare il are firma care a depus prima cerereaAspectul comercial:

Sa prezinte o idee unica si originala originalitatea poate fi obtinuta prin imprumutarea unor cuvinte din alta limba

Sa fie sugestiva sa trezeasca asocieri pozitive, legate de domeniu de activitate

Sa fie concisa si laconica optimal 2-3 silabe

Sa fie estetica sa trezeasca emotii pozitive

Sa fie usor de pronuntat, scris si memorat

Sa nu dea interpretari confuze in alta limba

Sa tina cont de evolutia afacerii

29. Finisarea procedurii infiintarii unei afaceri?30.Licentierea activitatii de antreprenoriat

Licenta pt practicarea unor genuri de activitate este un act prin care se atesta capacitatea si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen de activitate si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen de activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta marfurilor si serviciilor.

Licenta se elibereaza de Camera de Licentiere. De Primarie se elibereaza doar pt : comertul cu amanuntul al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal, orasanesc si in localitati. Termenul delicentiere si pretul sunt stipulate in Legea privind licentierea.31. Procurarea unei afaceri-avantajele si dezavantajele.

Procurarea unei afacei deja existente reprezinta una din modaliattile de lansare in afaceri ca si in celelalte cazuri, inainte de a lua decizia privind procurarea unei afaceri este necesara de analizat toate avantajele si dezavantajele.

Avantajele procurarii unei afaceri:

Durata de lansare este relativ mica, deoarece deja intreprinderea exista, care dispune de personal calificat, utilaje necesare, relatii stabilite cu clientii si furnizorii. Obtinerea unor venituri imediate. Existenta unei amplasari favorabile. Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece de acum intreprinderea are un nume cunoscut pe piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materiale si materii prime. Existenta personalului calificat. Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile noi create, are o piata de desfacere si experienta in domeniul respectiv.Dezavantajele:

Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile.

Existenta unui personal necalificat, pentru instruirea acestuia fiind necesare cheltuieli financiare si de timp.

Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar.

Mostenirea unei reputatii indoielnice.

Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, cum ar fi, echipamentul uzat moral si fizic, spatii care necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere.

Amplasament nefavorabil.

Dificultati in efectuarea schimbarilor, ca urmare a acosturilor ridicate pentru aceasta si rezistenta din partea personalului.

32. Etapele procesului de procurare a unei afaceri existente.

Procesul de cumparare a unei afaceri existente incepe cu:

1. gasirea afacerii pe care dorim sa o procuram.

2. determinarea motivului vinzarii.

3. diagnosticarea afacerii:

diagnoza tehnica:

echipamentul existent si tehnologia utilizata.

nivelul calitatii productiei si nivelul inovatiilor.

diagnoza resurselor umane:

calificarea personalului.

Experienta.

Stagiu.

Virsta.

Relatii din colectiv.

Marimea salariilor.

diagnoza financiar-contabila:

cheltuielile suportate de intreprindere si veniturile obtinute.

Situatia fluxurilor de numerar.

Rentabilitatea.

Lichiditatea financiara.

Capacitatea de plata.

diagnoza comerciala:

tendinte de dezvoltare a pietei.

Marimea pietei si cota pe piata.

Clientii si structura clientelei.

Concurentii.

Amplasamentul.

Produsul.

diagnoza juridica:

se analizeaza documentele referitoare la legalitatea constituirii afacerii si contractelor incheiate, la dreptul de proprietate, fondatori, cota acestora in capitalul social al societatii.

Informatia despre terenul pe care este amplasata afacerea, caracteristicile fizice ale cladirii,etc.

4. evaluarea costului efectiv

Evaluarea reprezinta procesul de determinare a valorii intreprinderii la o data concreta, tinindu-se cont de factorii fizici, economici, sociali si de alta natura care influenteaza asupra valorii intreprinderii.

5. negocierea conditiilor contractuale.

6. incheiere contractului de vinzare-cumparare, care este legalizat de notar, urmat de transferul de proprietate.

33. Metode de evaluare a costului afacerii.

Valoarea intreprinderii este o anticiare a sperantei de cistig din vinzarea ei imediata su din cumpararea ei pentru exploatarea viitoare.

Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare:

1. metoda bazata pe comparatie presupune ca valoare intreprinderii scoase la vinzare va fi aceeasi ca la afacerile similare vindute anterior. Aceasta metoda poate fi imposibila, deoarece exista dificultati in obtinerea informatiei despre intreprinderea analogica, care, de regula poarta un caracter confidential.

2. metoda veniturilor viitoare permite intreprinzatorului sa calculeze veniturile ce le va putea obtine in viitor, timpul necesar pentru rascumpararea cheltuielilor, precum si sa aprecieze daca investitia data este avantajoasa sau reprezinta o pierdere.

3. metoda patrimoniala presupune ca valoarea intreprinderii este egala cu valoarea activului net contabil si se calculeaza ca diferenta dintre valoarea contabila a activului intreprinderii si valoarea contabila a datoriilor:

Activul net = Total Activ ( DTL DTS)

4. metoda mixta reprezinta o combinare a mai multor metode. La aceasta metoda se ia in considerare atit activele materiale cit si cele nemateriale, si anume goodwill-ul. Goodwill-ul reprezinta excedentul valorii globale a unei intreprinderi, la o anumita data, comparative cu valoarea atribuita elementelor din activul bilantului la aceeasi data.

34. Franchisingul evolutia, definitia si tendintele dezvoltarii.

Cuvintul franchise este de origine franceza, si conform unor surse semnifica eliberarea de la robie, alte surse scutirea de taxe vamale si impozite. Cu timpul semnificatia lui sa modificat si astazi franchisingul reprezinta intelegerea intre vinzator (franchiser) si cumparator(franchisee) privind oferirea unor drepturi (de a folosi marca comerciala, tehnologia, etc) in schimbul unei plati pe o anumita perioada de timp.

Primele elemete ale sistemului de franchising au aparut la finele secolului XIX-inc. Sec. XX cind compania Singer(companie de producere a masinilor de cusut) si General Motors in SUA au inceput sa realizeze produsele lor prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta.

Sistemul de franchising sia luat avintul in SUA intre anii 50-60 ai sec. XX.

In Europa primele elementeale sistemului de franchising au aparut in anii 70 in Franta. In prezent, din tarile europene, cel mai raspindit franchising este in Germania.

In RM aparitia franchisingului sa datorat adopatarii in 1997 a Legii cu privire la franchising. Avem inca un numar redus de frachisee, printre care Mango, La Boucherie, Mcdonalds, Fornetti, etc.

35. Tipuri de franchising

In literatura de specialitate se disting mai multe clasificari ale tipurilor de franchising:

1 dupa obiectul oferit in franchising:

franchisingul numelui franchiserul ofera franchiseelui dreptul de a folosi marca sa comerciala.

franch comercial oferirea dreptului de a realiza produsele sale pe un teritoriu limitat.

franch corporativ franchiserul ofera un pachet complet al afacerii, care a fost deja probat si cunoscut pe piata.

2. dupa profilul partiocipantilor:

a) - producator producator;

- producator vinzator cu ridicata;

- producator vinzator cu amanuntul;

b) - vinzator cu ridicata - Vinzator cu ridicata

- vinzator cu ridicata vinzator cu amanuntul

c) Vinzator cu amanuntul vinzator cu amanuntul;

d) Intreprinderea prestatoare de servicii - Intreprinderea prestatoare de servicii

3. dupa numarul de intermediari:

a) francising direct presupuna incheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locala, asigurindu-se o legatura strinsa dintre franchiser si franchisee.

b) master franchising master franshisingul devine un element de legatura dintre franchiser si franchiseele locale si joaca un rol de franchiser in regiunea data, incheiind contracte cu subfranchiseele, precum si verificind respectarea acestora.

36. Evaluarea sistemului de franchising

Inainte de a lua decizia privind procurarea unei franchisee este necesar de analizat avantajele si dezavantajele ce le ofera forma data de relatii contractuale, astfel se evita situatiile dificile care ar putea aparea in urma incheierii acestora.

Exista citeva etape in cadrul sistemului de franchising:

1) Autoevaluarea intreprinzatorul decide daca elo este gata sa renunte la independenta sa in afacere, este dispus sa respecte prevederile contractului, sa imparta veniturile obtinute cu proprietarul franchisei2) evaluarea franchiserului se cauta raspuns la urm. Intrebari: durata de activitate a franchiserului pe piata. are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza? cine este proprietarul franchisei? cite franchise sunt? cine sunt celelalte franchise? ce tipuri de sustinere ofera franchiserul? care sunt conditiile contractului de franchising? cit de populara este marca? pretul? ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchisingului? La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit franchiserului, cit si franchiseeului:

Avantajele franchiserului:

posibilitatea relativ rapida de asi extinde propria afacere. Obtinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising. Indiferent de tipul de franchising, franchiseeul trebuie sa plateasca: taxa initiala unica-reprezinta o suma fixa achitata pt dreptul de a practica afacerea sub marca franchiserului, pe un anumit teritoriu, precum si o recompensa a cheltuielilor efectuate de franchiser

royalty- taxa periodica pe drepturile de marca, ce reprezinta recompensa pt dreptul de a obtine o franchise. Reducerea cheltuielilor legate de distributia si marketingul produselor, deoarece, acestea sunt partial acoperite de catre franchisee prin taxa pt publicitate:

Taxa pt publicitate- se calculeaza in procente din cifra de afaceri inregistrata. Conducerea mai eficienta si mai profitabila. Avantajele franchiseeului:

Franciseeul are o sansa mai mare de succes

Investitii initiale mai reduse

Asistenta manageriala si de marketing

Produse si servicii de calitate standard

Cheltuieli reduse pt promovarea produselor si serviciilor.

Dezavantajele franchiserului: Acordarea unui sprijin tehnic si uneori chiar financiar franchiseeului pe toata perioada contractului de franchising

Dificultati in efectuarea controlului

Afectarea prestigiului franchiserului, in cazul in care franchiseea falimenteaza

Dificultati in pastrarea confidentialitatii informatiei

Dezavantajele franchiseeului Firma nui apartine niciodata cu adevarat

Costul ridicat al franchisei si contributia la profit

Respectarea riguroasa a tuturor operatiunilor standardizate

Linie limitata de produse

Aria geografica limitata

Politica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.\

37. Contractul de franchising

Baza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. Deseori acest contract este numit contract de concesiune. Cel mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada de la 3 pina la 15ani, exceptie face compania McDonalds, care practica incheierea contractelor pe o perioada de 20ani.

Deoarece exista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferitelor drepturi acordate, nu exista un contract universal de franchising. Franchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor.

38. Dezvoltarea franchisingului in RM

Pina in prezent, numai in SUA, Romania si RM au fost adoptate legi speciale pt activitatea de franchising. Legea RM cu privire la franchising contine in sine dispozitii care , in cazul initierii unei afaceri de franchise, permite reglarea optima a raporturilor de franchising. Spre deosebire de tarile occidentale, unde franchisingul a capatat o evolutie stabila si ascendenta se manifesta printr-un succes considerabil, in RM, cu parere de rau nu a avut loc efectul dorit, desi exista de jure si de facto o lege speciala si posibilitati reale de implementare a ei.

Beneficiile pt operare in RM includ forta de munca eftina si costurile scazute pt publicitate. Totodata exista si un nivel scazut al puterii de cumparare, precum si calitatea joasa a serviciilor pe piata. Deoarece o buna parte a bunurilor si serviciilor oferite de intreprindeerile ce reprezinta companii straine st destinate clientilor cu venituri medii si mari, volumul de vinzari al acestora depind in mare parte de situatia economica din tara si cresterea puterii de cumparare a populatiei.

Principalele domenii de activitate economica cu un potential inalt de aplicare a sistemului de franchising in Moldova sunt: comertul cu amanuntul, alimentatia publica, serviciile auto, serviciile medicale, serviciile menajere, sfera constructiilor, educatia si cursurile de perfectionare, serviciile sociale si unele ramuri din sfera productiei. . Avem inca un numar redus de frachisee, printre care Mango, La Boucherie, Mcdonalds, Fornetti, etc.

Reiesind din necesitatile actuale si oportunitatile identificate se propun urm directii de sprijinire a dezvoltarii franchisingului in RM:

Impulsionarea ofertei si stimularea cererii de franchiza pe piata;

Consolidarea si crearea cadrului legal si institutional specific franchisingului;

Si nu in ultimul rind dezvoltarea spatiului informational al franchisingului.

39. Alegerea amplasamentului unui magazin

Este deja proverbiala afirmatia ca exista 3 factori care conditioneaza succesul afaceii amplasamentul, amplasamentul si inca amplasamantul. un magazin poate prospera in cazul unui amplasamant favorabil.

La alegerea amplasamentului unui amgazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei unde va fi amplasata aceasta; venitul mediu al unei familii; capacitatea de cumparare a clientilor; virsta cumparatorilor; preferintele acestora; cererea la oficii si apartamente; preturile la spatiile comerciale si locative si compararea acestora cu preturile din alte sectoare.

De asemenea, la alegerea amplasamanetului unui magazin este necesar de a analiza si alti factori ca:

Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia.

Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse

Intensitatea traficului pietonal.

Apropierea concurentilor.

Vecinatatea cu alte afaceri

Numarul locurilor de parcari.

Costul amplasarii.

Conditiile contractului de incheiere.

Imaginea localului.

Reglementari si norme specifice.

Accesibilitatea pt clienti.

40. Alegerea amplasamentului afacerii din domeniul prestarii serviciilor

Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ce se ocupa, de ex. cu reaparatia si deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joaca un rol decisiv. Intreprinzatorul se deplaseaza la client, deoarece acesta viziteaza foarte rar afacerea. In cazul dat este important nu atit amplasamentul cit posibilitatea de a ajunge repede la client, solutionind problema aparuta. Insa, de ex. in cazul unei frizerii, un atelier de confectii, curatatorie chimica, aceste afaceri trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. Amplasarea departe de consumatori ii va determina pe unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face prestarea unor servicii unicate.

La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de tinut cont de urm factori:

Existenta transportului public.

Existenta unui numar suficient de locuri de parcare

Posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii.

Cit de usor si de repede pot gasi clientii afacerea.

Marimea cheltielilor suplimentare pt promovarea amplasamentului respectiv, etc.

41. Alegerea amplasamentului. Intreprinderea producatoare

Aici se va tine cont care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. Deoarece modificarea amplasamentului, de regula, necesita mari costuri legate de demontarea echipamentului, transportarea, montarea acestuia la noul loc, pregatirea spatiilor,etc.

Criterii pt alegerea amplasamentului:

Disponibilitatea foreti de munca calificate

Apropierea de sursele de materie prima

Apropierea de pietele de desfacere pt bunurile finite

Accesul la caile de transport

Costul transportului

Costal si calitatea utilitatilor

Prevederile legale referitoare la protectia mediului inconjurator

De asemenea, se ia in calcul specificul activitatii.

42. Evaluarea variantelor de amplasament

Pt evaluarea variantelor de amplasamnet, una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor relevanti pt decizie sau analiza factoriala. Initial se enumera cei mai importanti factori legati de decizia localizarii.

Fiecarui factor i se atribuie un coeficient de la 0 la 1 in functie de importanta acestuia pt decizia de localizare, cu conditia ca in suma sa se obtina coeficientul 1. urmeaza evaluarea fiecarei varinate, prin notare de la 1 pana la 5 puncte. Astfel inmultind coeficientul cu numarul de puncte, se obtine scorul pt fiecare factor si fiecare varianta. Astfel, acea varianta de amplasament care are cel mai inalt scor total poate fi considerata ceamai promitatoare varianta.

43. alternative de amplasare afacerea la domiciliu

Este o metoda netraditionala de amplasarea a afacerii, de reguka, aceasta afacere este una micro, activitaea careaia poate fi realizata la distanta.

Avanataje:

reducerea cheltuielilor pt chiria oficiului

cheltuieli legate de intretinere, plata pt energia electrica pot fi trecute la cheltuielile intreprinderii

reduecrea cheltuielilr de timp pt deplasarea la serviciu

practicarea unui regim liber si flexibil

Dezavantaje:

este dificil de delimitat obligatiunile de serviciu si cele de familie

autoizolarea la domiciliu cere o autodisciplina de la intreprinzator pt a-l motiva spre realizarea obiectivelor propuse

44. incubatorul de afaceri alternativa de amplasare a noii afaceri

O alta alternativa de amplasare a afacerii. Incubatorul reprezinta o institutie specializata, ce ofera spatii intreprinderilor mici nou create pe un termen de la 1 pana la 3 ani.

Avantaje:

pretul pt chirie este mic

exista o dotare minima pt desfasurarea activitatii de birou, reducandu-se cheltuilile necesare pt demararea afacerii

afacerile incubate benficiaza de servciii de secretariat, telefon, fax, copiator, bufet, etc

se beneficiaza de asistenta si suport profesional din partea administratiei si a consulatantilor incubatorului

Dezavanataje:

amplasarea este temporara si peste 2-3 ani intreprinderea incubata tb sa paraseasca oficial

45. afacerea virtuala

dezvoltarea rapida a intrenetului a contribuit la aparitia unor afaceri exclusiv virtuale, ceisi desfasoara activitatea numai in sistemul on-line, fere a avea nevoie de un spatiu fizic. Exemple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtuale, mtoarele de cautare, site-urile de tranzactii etc. Aici amplasarea se reefra la amplasarea afacerii in spatiul internet si tb de ales domenul (adresa ce identifica afacerea in reteaua internet). In RM, de regula , se practica domenul md.

46. cheltuielile de initiere a afacerii mici

Pentru a evalua necesarul de resurse pt deschiderea unei afaceri este necesar de a evalua obiectivele afacerii, veniturile asteptate.

Initierea unei afaceri, de cele mai dese ori, se face pe cont prorpriu, iar sansa de a obtine resurse financiare de la banca sau de la investitori este mica. De aceea, necesarul de mijloace financiare necesare pt pregatirea si inceperea activitatii , se determina pri planul de afaceri, atunci cand se va evalua viabiliattea afacerii sale.

Astfel, este oportun de aalacatui o lista a cheltuielilor necesare pt pregatirea si lansarea afacerii.

In primul rand, este necesar de luat in calcul cheltuielile suportate pt efectuarea formalitatilor legale, indispensabile pt inceperea afacerii:

inregsitrarea facaerii

confectionarea stampilei

deschiderea contului bancar

licentierea activitatii

obrinerea autorizatiilor necesare

O cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamnetului: cumpararea sau inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si echipamentului reprezinta alt domeniu de investitii. In calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea stocurilor de materii prime si materiale necesare pt desfasurea activitatii.

Alte cheltuieli ar fi:

cheltuieli legate de promovare editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor publicitare, publicarea anunturilor in ziare etc

cheltuieli legate de salarizarea personalului

taxe si impozite

cheltuieli neprevazute

47. sursele de finantare a unei afaceri

Realizarea potentialului economic si dezvoltarea lui depind, in maremasura, de posibilitatile de finantare.

Sursele de finantare pot fi:

I. surse interne

economiile personale principalul mijloc de finantare pt intreprinzatori, mai ales la etapa de lansare in afacere. Avantajul este lipsa obligatiei de rambursare a imprumutlui. Insa aceste surse sunt limitate.

Profitul se efectueaza la o etapa mai avansata de dezvolatre a afacerii

Amortizarea aceasta metoda este mai putin utilizata

II. surse externe

imprumuturi

surse comerciale, utilizarea carora cere o anumita rambursare, de ex. creditul bancar

imrumuturi de la parteneri de afaceri

companiile de asigurari

surse financiarede dezvoltare: agentii de stat ce finanteaza sectorul IMM

liniile de crediatre a BERD, BIRD, BM, FMI

proiecte, programe internatioanle

surse netraditionale: leasing, factoring, business-ingeri, franciza, compnaii de risc

asociatii de economii si imprumut

48. creditul bancar procedura de obtinere si determinarea costului acestuia

Creditul bancar reprezinta o sursa de finantare externa, utilizata pt completarea capitalului necesar lansarii si dezvoltarii cu succes a afacerii.

Procedura de creditare:

vizita initiala prezentarea dosarului cerere, planul de afaceri, rapoarte financiare pt ultimii 3 ani, contracte de intentii, informatii despre bunurile ce vor fi gajate, documente de constituire a intreprinderii

analiza si vizita pe teren

convocarea comisiei de creditare se aplica principiul 5C

client cine este el, ce reprezinta, imaginea lui

capacitatea de plata

contributia clientului (cate % din costul creditului)

existenta gajului (gaj inregistrat si amanet, gaj de ipoteca, gajul marfurilor, gajul de intreprinzator)

conditiile generale

incheierea contractului de creditare/imprumut, se anexeazagraficul de rambursare a creditului

Pentru determinarea costului creditului se calculeaz rata nominala a dobnzii bancare, care reprezint partea din profit ce o cedeaz ntreprinztorul bncii pentru folosirea creditului.

Nivelul dobnzii bancare difer in funcie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de scadenta etc., pentru calcularea lui se folosete urmtoarea relaie:

D = (C x Rd x T)/(360 x 100)

unde:

D - mrimea dobnzii;

C - suma creditului;

Rd - dobnda bancara, %;

T - numrul de zile efective de creditare.

In practica, cel mai frecvent, se aplica metoda rambursrii creditului in transe egale, cnd mrimea creditului se mparte la numrul de rambursri.

Pentru calcularea mrimii dobnzii, folosim metoda rambursrii in transe egale.

49. leasingul definitie, esenta, evaluare

Leasingul este o forma de finantare, deoarece se bazeaza pe 3 principii de baza: termen de scadenta, rambursabiliatte si plata.

Procesul de leasing:

beneficiarul (locatarul) solicita firma de leasing (locatorul) pt obtinerea in leasing a echipamentului necesar

firma de lesing incheie 2 contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu beneficiarul

firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului

are loc livrarea echipamentului locatarului

locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului

Dupa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing:

1. financiar prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care recupereaza integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o dobanda pt achitarea mijloacelor de credit si un comision societatii de leasing

2. operational se utilizeaza pe o perioada maimica decat termenul de amortizare a echipamentului, iar la expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat companiei de leasing.

Avantajele leasingului:

permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse financiare suficiente,

mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul nu duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil,

plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiarului,

peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou contract de leasing la un pre mai redus,

plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat,

Dezavantajele leasing ului:

lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe i nu le poate pune n gaj,

suport riscul uzurii morale a echipamentului.

50. factoringul avantaje si limite

Termenul factoring provine din limba latin de la cuvntul factor ce semnific o persoan , care activeaz n numele i pentru alt persoan.

Factoringul semnific o nelegere privind procurarea de ctre banc sau alt firm-factor de la client, numit aderent, a creanelor (facturilor) sale comerciale nainte de scaden.

O firm poate conveni cu cei care cumpr mrfuri de la ea s-i plteasc facturile ntr-o perioad de timp viitoare, stabilit n momentul tranzaciei (ex. 30 zile). Dac firma are nevoie de bani imediat, poate apela la serviciile unei companii factor p/u ncasarea mai rapid a contravalorii mrfurilor vndute pe credit de 30 zile.

n rezultatul acestei operaiuni ntreprinderea vinde creanele sale firmei factor, care n decurs de 2-3 zile achit de la 70 pn la 90% din valoarea total a facturilor n avans. Firma ntiineaz clientul c datoriile lui au trecut de la furnizor la ea i toate problemele se vor soluiona prin intermediul ei. Restul sumei 10-30% fiind achitat de ctre firma factor nu mai trziu de 2-3 zile dup ce a ncasat de la client suma prevzut n factur.

Comisionul pentru servicii constituie 0,5 2,5% de la valoarea contractului, incluznd plata pentru risc i administrarea facturilor.

Factoringul este eficient pentru productorii i vnztorii cu ridicata, la care termenul de plat a facturilor este de 1-3 luni.

Avantajele factoringului:

ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar,

se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor

Dezavantajele factoringului:

costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile fcute anticipat,

transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece firma factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele.

51. particularitatile activitatii intreprinzatorului in cadrul afacerii mici

Managemntul si antreprenoriatul sunt 2 aspecte diferite ale unuia si aceluiasi proces. Intreprinzatorul care nu poate conduce este sortit infrangerii.

Mg antreprenorial ansamblu de tehnici, metode si proceduri ce permit intreprinderii sa-si stabileasca obiectivele si sa le atinga prin planificare, organizare, motivare si control.

Particularitati:

in cadrul afacerii mici, intreprinzatorul este si managerul afacerii

managerul proprietar este intotdeauna la curent cu totul ce se petrece in intreprindere

deciziile se iau rapid

stilul de conducere ce este practicat este puternic influentat de personalitatea acestei persoane

Stilurile manageriale modul specific de a gandi, de a actiona, de a se comporta, un sistem de modalitati si actiuni cu scop bine determinat, de interventie in activitatea celor condusi prin influentarea lor activa.

Ele pot fi:

autoritar

democrat

permisist

52. continutul functiilor manageriale in cadrul afacerii mici

Functiile manageriale:

I. planificarea ce, ce resurse, unde se vrea a ajunge (plan de afaceri)

II. organizare ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii resurselor umane, materiale, financiare de care disoune intreprinderea, cu maxima eficienta.

Exercitarea functiei de organizare presupune:

stabilirea gruparea si structurarea activitatii

crearea si distribuirea rolurilor ce decurg din activitatile de grupare si structurare

desemnarea responsabilitatilor pt rezultate

stabilirea unor reguli detaliate si sisteme de lucru

III. antrenare/motivare actiunea managerilor de atragere a personalului pt caintreprinderea sa functioneze normal si sa obtina performante economice, sociale. Motivarea este de fapt, un proces in care oamenii aleg alternative de comportament in scopul de a-si atinge telurile personale.

IV. Control un ansamblu de actiuni prin care se urmareste in ce masura rezultatele obtinute sunt identice cu cele stabiliate anterior

Etapele:

Se stabilesc standarde

Se masoara rezulatele

Se compara rezulatele efective cu cele planificate

Stabilirea abaterilor

Masuri de corectie

53.Afacerea virtual-afacerea secolului 21Internetul a deschis oportunitati nebanuite in lumea afacerilor. O afacere online poate fi demarata cu succes de catre un singur om, care lucreaza acasa, stand in fata calculatorului. Va pot spune, din propria experienta, ca o afacere pe Internet este pe deplin realizabila, folosind resurse financiare minime si intr-un timp relativ scurt.Afacerile online sunt un tip de afaceri pentru care viitorul se vede foarte bine.Afacerile online sunt si vor fi intotdeauna profitabile.Dar, cum fiecare domeniu de afaceri are o oaie neagra, asa si domeniul afacerilor online are o oaie neagra; sau mai bine zis sute de turme de oi negre.Daca nu stii la ce ma refer, vreau sa iti spun ca exista "afaceristi" care iti promit marea cu sarea si care iti promit ca dupa o luna vei fi extrem de bogat, iti vei permite o vila luxoasa, ultimul tip de masina, etc ... Daca vrei sa te imbogatesti cu acest tip de afaceri online atunci acceseza site-urile web care iti ofera "averea ta de milioane de dolari la o distanta de un click".NU te informa despre aceste afaceri online pe care ti-le ofer, decat daca te-ai saturat de restul prostiilor pe care le-ai citit sau le-ai vazut pana acum..Daca acum compania are afaceri profitabile, asta inseamna ca s-au straduit extrem de mult ca sa ajunga acolo, si nu au ajuns intr-o luna asa cum iti promit cei cu "afaceri online" de bilioane de dolarii, si sa-o cumperi chiar acum, ca prietenii lui i-au zis ca e nebun ca da pachetul sau ghidul lui de afaceri online profitabile asa de ieftin si etc ... stiti voi.Bun si sa va mai intreb un lucru important - Cat costa sa inchiriezi cel mai mic, ieftin, intunecat spatiu comercial din orasul tau ? 200 Euro pe luna ? 300 ? 100 ? 50 ? Ei bine pe internet ai spatiu "comercial" atat cat vrei si poti sa il ai chiar si in centrul comercial de afaceri al internetului.Si nu te costa mai mult de 3 USD pe luna

AVANTAJEAfacerea ta va "lucra" 24 ore din 24,7 zile pe saptamana inclusiv in timpul tau liber.

Afacerea ta online va avea costuri foarte mici in comparatie cu afacerile clasice.

Afacerea ta va fi operationala in timp ce tu nu esti implicat in procesul de vanzare.

Site-ul tau va "lucra" in mod automat prezentand oferta tuturor celor care il viziteaza fara deosebire, nu conteaza starea de spirit a celui care cumpara.

Venitul va fi generat sub forma de venit pasiv. Venitul pasiv este venitul care apare in urma vanzarii unui produs pe care l-ai realizat o singura data si care se vinde atat timp cat exista cerere - 1 an, 2, 3, 20... fara sa te implici in vanzare!

Poti face cate site-uri doresti: 3, 10, 100..; tu hotarasti, generand profit aferent.

Procesul de vanzare este instantaneu, eliminandu-se eventualii intermediari.

Nu ai nevoie sa te ocupi de stocarea si transportul marfurilor. Tot ceea ce iti este necesar este un spatiu web (hosting) adecvat.

Nu ai nevoie de angajati, secretara sau sefi. Cu ajutorul celor mai bune soft-uri iti vei putea automatiza afacerea astfel incat site-ul tau va lucra pe "pilot automat".

Cel mai mare avantaj este ca site-ul tau va putea fi accesat din orice colt al lumii (de ex. din Australia sau Peru), avand vizibilitate si adresabilitate globala, poti lucra de la biroul tau de acasa, singurul lucru necesar fiind computerul tau conectat la Internet.

Ai drept de revanzare asupra pachetului de produse software si template-uri. Pretul il hotarasti doar tu.

54.Analiza SWOT.Fomularea scopul si obiectivele afacerii.Pozitia cea ma favorabla pentru intreprindere este cadranul I-SO,in cazul dat se recomanda aplicarea strategiei de crestere,prin concentrarea pe un segment de piata o nisa sau un p[rodus.De exeplu,intreprinderea mica,in domeniul confectiilor se specializeaza in confectionarea imbracamintei pentru barbate renuntind la fabricarea imbracamintei pentru copii sau dame.Daca intreptinderea se plaseaza in cadranul II-ST poate fi aplicata srategia de diversificare, prin adaugarea la produsele cunoscute a unor noi produse sau servicii.De expelu o intrepridere se ocupaatut de asamblarea cit si de comercializarea calculatoarelor.Cadranul III-WT caracterizeaza cea mai dificila situatie a intreprinderii cind predomina pericolelesi exista multe puncte slabe in activitatea intreprinderii.Pentru a schimba situatia se recomanda de aplicat strategia de restringere care poate fi aplicata prin reducerea investitiilor si a persolnalulu,reducerea cheltuielilor p[entru publicitate,stoparea fabricarii unor produse sau vinzarea unor active sau chiar lichidarea intreprinderii.In cazul plasarii in cadranul IV-WO intreprinderea poate aplica strategia de reorientare sau de depasire a slabiciunilor proprii.Pentru aceasta sse recomanda fuzionarea cu alt intreprinderii sau reorentarea.DE exeplu o intreprindere mica ce presteaza servicii de transport de pasageri in raza municipilui,si-a reorientat activitatea spre oferirea in chirie a automobilelor.si prestarea serviciilor de reparatie.Specialisttii in domeniul managementului strategic recomanda ca analiza SWOT sa fie efectuata cu regularitate p-u a servi punct de plecare In stabilirea strategiilor viitoare si definirea obiectivelor intreprinderii.

55. erorile cele mai frecvente in gestiunea unei afaceri mici

Erori: Alegerea ideii care nu este cea mai potrivita

Lipsa unei echipe manageriale

Lipsa unui plan

Insuficienta resurselor financiare

Amplasament nefavorabil

Subestimarea competitiei

Lipsa unei strategii de marketing

Lipsa de numerar

Erori in selectarea persoanlului

Lipsa controlului

56. motivele incetarii activitatii antreprenoriale

In cetrea activitatii reprezinta ultima etapa a procesului antreprenorial. Motivele pot fi de diferit ordin, incepand cu oboseala, stresul, tensionarea intreprinzatorului si dorinta de a se retrag din afaceri, ashimbarea locului de trai sau propunerea de vanzare a afacerii pana la faliment, sau influenta factorilor politici si legislativi, evolutia generalaa a economiei, inflatia, rata dobanzii, costul resurselor financiare etc.

58.Continutul functiilor de planificarePlanificarea-este o particularitate a managementului intreprinderii mici consta in aceea ca planificarea activitatii poarta un character formal.Desi managementul eficint incepe intodeauna cu planificarea,majoritatea managerilor ignora complet necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare sau ii acorda o importanta minora.Este f-t redus nr.intreprinderilor mici ce se dispun de un plan de afaceri,care ar evalua situatia curenta si ar reflecta toate etapele si resursele necesare pentru realizarea cu success a obiectiveleor si scoprilor fixate.Dupa cum spune si Robinson si J.Pearce ca managerii intreprinderilor mici se concentreaza asupra realizarii asa numitului plan zi de zi considerilndul mai important p-u intreprindere decit pe cel strategic.Fenomenul dat este prezent si in R.Moldova,deaorece incertitudinea si intabilitatea economica,depandenta maer de mediul extern,creeaza mari dificutltati in realizarea obiectiveleor prop[usede planul strategic.In ce priveste elabaorarea planului de afaceri la intreprinderea mica,de obice acesta apeleaza la centrele de bussines si alte institutii specializate in intocmirea lor.Cu regret in majoritatea intreprnderilor mici e neglijate si planificarea financira care poate fi efectuata nemijlocit de conducerea intreprinderii.Determinind niv.veniturilor si cheltuielilor ,situatia fluxului in numerar bug.provizoriu etc.Abaterile de la cifrele planificatepot erv drept primul semn al ieshirii de sub control si al neconformitatii structurii si practicilor managerial cu sarcinile propuse.

57 Continutul functiilor de motivare.Un rol important in reusita unei intreprinderi mici il joaca capacitatile profesionale ale subordonatilor si creativitatea lor.Pentru imlicarea angajatilor si dirijarea comportamentelor lor spre ealizarea obiectivel