PARTEA II.

INDUSTRIA VEGETALA

CAP1TOLUL I.

L EMNUL.

Industria lemnului e de sigur cea mai rispandita dintre toate,la on §i ce popor, .deoarece acest material e cel mai imbel§ugat.cel mai lesnicios in determinarea formelor de obiecte necesare omului.

Cantitativ, lemnul s'a lucrat intotdeauna deopotriva de gos-podari, acelea§i trebuinte fiind in toate timpurile. Variatia acesteiindustrii consta in chipurile de lucru, in arta, consecinta inventiu-nilor de instrumente §i a spiritului practic.

Legatura dintre view omeneasca §i lemn este a§a de stransa, in-cat poporul a concretizat-o prin legende.

Una suns ca mai inainte vreme, lemnele umblau §i ele ca gi

oamenii ; se ducei omul in padure, le tail, incited pe ele §i bie-tele lemne mergeau singure la casa omului. A§a a fost mai multivreme, ca omul era mai credincios la Dumnezeu §i lumea nu erapacatoasa ca in ziva de azi.

Intr'o zi se duce la lemne o baba ; taie c.ateva, incaleca peunul, mai pune o spurcaciune de ca.tea pe altul porne§te sprecasa. Atunci bietele lemne au inceput sa planga §i sa .se roage luiDumnezeu, sa se milostiveasca sa le scape de beleaua aceasta.Dumnezeu s'a milostivit §i a hotarit ca, de atunci inainte, omul saduca lemnele in spinare, cum a ramas §i va ramanea cat lumea O.

Lucrul lemnului, aceasta faptura sfincita de creator, se soco-teve ca o patima nedreapta con sufere, §i iat-o epopeizata in can-tecele populare :

1) qezatoarea, III, 192.

*i

i

i

www.dacoromanica.ro

100

Frunza teiuluiSi cu-a bradului!Hai, teiule, hdi,Cum am sa te taiuC'un topor taios

sa te dau jos,Ca pe un Fat-frumos.Si as te hdlcesc 9,Sa te barduiesc.

Until dill Muntii :

Colo'n varful niuntelui,Jos in poala codrului,Subtirea boare tragpaSi un brad se clatirec.Cali pe langa el trecea,Toti pe el it intrebh :

Bradule, molidule,Ce te clitiri a§a tareDimireala pe racoare,Pana'n rasarit de scare,

In car te cladec,In sat te pornesc,Sa-mi durez o casa,

0 casaSi-o masa,

Mare ,Si frumoasa;Si sa-mi fac icoane,Sa ma'nchin la tine,Ca la manastire ').

Fara vant pi fara boare ?Da' cum nu moiu legark

Ca la mire vrea sa. vieTri mWeri din Baea-Mare,Sa ma tale trei sfdrtaie,.Sa ma puie pe tri cars,Sa ma duca'n Baea-mare,Sa ma faca temnicuta,Temnicuta robilorSi jale mandrutelor. 3)

Pentru a face cercetarea acestei industrii mai lamurita, VOIDimparti-o pe categorii ; cu toate ca notele caracteristice sunt comune-de multe ori.

A. Taiatul lemnelor, pluta§ia, ferAstraele.

i. Cons idera(iuni.

Articolul prim $i cel mai mare care se poate scoate din lemneeste scandura care se ciopleste cu toporul sau se tale cu feristraulsi care se foloseste la acoperirea caselor, acaretelor si bisericilor.

Cu toate ca pe la 155o se pomeneste despre taiatul lemnelorin munte si caratul for pe ape 4), se pare ca muntenii noftrii nuaveau ferastrae mecanice, purtate de ape, pentru facerea scandurilorin cantitate mai mare. Din aceasta lipsa, cei ce aveau nevoie maimare, trebuiau sa-si procure scandurile de peste hotar, din Ardealul Romanilor veniti in atingere cu strainii ce cunosteau aceastameserie.

1) Halcd =-- bucata; verbul halcesc ;I halcuiesc.') El. Sevastos, op. cit., 2434.1) Francu-Candrea, op. cit., 94.4) lorga, Doc. Arh. Bistr. I, p. XLVI.

Si-am

www.dacoromanica.ro

101

Domnul Moldovei insarcineaza pe unul Dobo, in 1553, ascrie la Bistrita pentru scanduri 1). Alta scrisoare dela inceputulveacului XVII, din Campulung catre biraul de Bistrita, tot pentruscanduri, dar si pentru «feristrae cu care se taie arborii», o «roata»Si «fier, cuie sl altelea ca acestea pentru biserica ce ne-am pus in.gand a o ridica acuma» 2).

In 165o tot Bistrita darueste Domnului Moldovei 50.000 sin -

drile 3).Dar cu inceputul veacului XVIII, incepem sa gasim depozite

mari de sindrila si scanduri, cum era acel din Baia, in jud. Su-ceava. De aici se procura 30.000 sindrile pentru acoperisul bisericiiSf. Ion si 600.000 pentru acel al Trei-Sfetitelor, ambele din Iasi.

Cu alte asemenea izvoare istorice se poate pune inceputulacestei industrii pe la inceputul veacului XVIII, de cand incep sa semiste ferastraele de munte, si de cand anumiti gospodari, anumitesate intregi, isi fac un mijloc de traiu din aceasta indeleinicire.aproape casnica.

Iata un exemplu din istoricul unor paduri 0. In ispisocul deintaritura dat de Moisa Movila (163o) se gaseste cea mai veche po--menire documentary asupra starii economice a Branistei Voro-netului, care opreste pascutul, pescuitul si vanatul, deoarece acestedomenii apartineau unei biserici. Aceasta se repeta si in 1718 decatre Mihaiu Racovita, dupa jalba egumenului care arata «ca de cinci,case ani incoace, s'au obisnuit locuitorii terii sa taie catarguri». Tot-in aceeas carte se arata ca «cu pricina catargurilor, umbland oa-menii nelipsit prin padure, s'au imprastiat dihaniile de prin branifti,ducandu-se la pustii, iar manastirea s'a pagubit de tot folosul bra-nistilor, ca mai dintai acei ce lug catargurile aduce(a) la manastire-tamaie §i undelemn, iara inteaceasta una data, nu dau nimic. Caviind locuitorii cei din partile de jos pentru taiatul catargurilor, se.ajung cu oamenii cari trilesc pe locurile Voronetului si dau forcate ceva si unindu-se unii cu allii, cu pricina ca sunt birnici, nuplatesc la manastire nemica».

Avand aceeas suparare si manastirele Rasca si Slatina, ale caror

I) Iorga, Doc. Arh. Bistr. I, p. LH.I) Ibidern, XCV.

Ibidem, Cl.4) Comunicata de d. L. Mrejeriu,invatator, Orfelinatul (Ferdinand',

Zorleni (Tutova).

.

9

www.dacoromanica.ro

102

branisti erau alaturea, la 1757 se piing lui Voda, iar Voda porunceste : «sit le iea zficiueala mosiilor, cum de pe catarguri, din zececatarguri un catarg, dela ceeace vor taia ; ass dintr'alte lemnede vanzare»... «Afisderea din lemnul ce se tale la tnoard de firisieu,.sa aibi lua din zece lemne un lemn».

Prin Regulamentul Organic locuitorii sunt opriti a tails" lemne de-vanzare ; erau slobozi numai pentru casa ; totus intr'un contract dearena al mosiei Brosteni din 1826 se zice ca dijma din tot felulde herestrea ce vor face locuitorii, vor da-o arendasului scotind-o-la mal osebit cite trei plute de «hirisreu» iaras la mal.

Se pare a nu toti se tineau de aceste reguli, deoarece inalte contracte, tot de prin aceste parti (1832, 1835 1836), po-trivit masurilor luate sub carmuirea Regulamentului Organic, se arataca toti cei cu herdsdile, le vor ridica in iarna, fiindca au fost &-cute fara invoeala cu vecinicul stapan, iar pe viitor nu se mai ingacluia nimanui facere de herasai, mori sau chiui pe mosie.

In 184o gasim padurile Brostenilor in stare foarte rea din pri-cina taierii fara nici o socoteala ; randueli intre proprietar aren-das se intocmiau, cum a fost cea din 183o intre Caminarul Io-nita Grigoriu arendas, care hotara numarul plutelor la 970 pean intocmai cum faces arendasul cu locuitorii de pe rnosie,dar aceste randueli nu se observau.

Aceste sunt comune si altor paduri.Munca sistematica (de exterrninare, mai totdeauna !) a inceput-

tarziu.

2. Taiatul lemnelor.

Leninele se taie in padure mai ales iarna cu felurite to-poare gi adesea cu ferastrae de mans numite pdne. Daca imprejuml copacului este loc de ajuns, copacul se lead de catre varf cu o-funie cand putin ii mai trebue spre a fi curmat, se trage de fu-nie si partea ramasi netaiata se rupe.

Copacii taiati sunt curatiO de crengi si in primavara sau inanii urmatori de coaja. Copacii astfel se numesc butuci ; caturoiureste un lemn mai gros deck butucul unei roti ; copaciu/ este unlemn mai gros deck feria (vadra), insa trebue sa fie de fag saude stejar ; un copaciu mic se chiama afar. Critur se mai numeste-si partea ramasi in pamant dupa taierea lemnului. 1).

Viciu, op. cit., 27.

si

si

si

si

sisi

si

fia-si

,

si

ry

www.dacoromanica.ro

103

Scleafel se nume§te jumatate dintr'un trunchiu taiat3), iarcoltif,(drupina arborelui ciontatd in mai multe coltifuri (verbul: a coltefi)1).

Butucul se leaga cu un lant de fier numit fofidnc, in Buco-vina 3), §i apoi se bate o pans de fier atarnata de lant, ca lantul sa.nu lunece ios de pe butuc. Butucul a§a legat, se pune cu Capatulcel mai gros pe o jumatate de sanie cu un oplean gros §i ridicat,iar celalalt se Iasi sa se tarae pe omit §i astfel se transporta la fabrics.

In Suceava, §oflancul poarta numele de ciofldnc §i-i alcatuit«din trei sau mai multe verigi groase de fier §i din o pans tot defier, care se infige in capatul butucului» 4).

La acest lucru greu se intrebuinteaza in Bucovina un fel derange in forma securii, dar care se fine§te intr'un carlig §i se nu-me§te lapinil. Ea are o roads de un stanjen de lungs 5). In Ardealeste «carlig gros cu coada de lemn puternica ; cu ea se ajuta la ri-dicarea bdrnelor, buftenilor» 6).

Dad butucii se trag cu manile pang in vale, unde-i apa, laaceasta se folose§te §i sapinul care se aseamard cu tapina. Are formaunui varf de coasii, dar e puternic. Coada ii este de lemn (Fig. 73).Izbit in butuc, se prinde pliscul sapi-nului §i astfel se trage. Cu el se prind ---'

§i se mana butucii pe apa sau pe ca-nal. .Un om sta calare pe doi butuci,iar cu sapinul apuca §i trage titresine alti butuci. Cu sapinul poate case aseamana §i ciocoroiul, «carlig de Fig. 73.fier cu roads de lemn, cu care trag lemnele» 7).

Muncitorii taietori cari nu §tiu carte, i§i in socotelile lemne-lor taiate pe un e'er, un fel de rabu§, crestat. Fiecare insa i§i aresemnul sau neasaminator cu al altuia 8).

3. Iransportul lemnelor ; pluta.

Numai in vaile sarace de ape, lemnele se transporta la fabricisau ferastrae cu carul. De cele mai multe on se duc cu apa, dupa

') Francu-Candrea, op. cit., 1o5.') Viciu, op. cit., 34.8) Dan, Straja, 51.4) .essatoarea, II, 23.5) Dan, Straja, 51.6) Viciu, op, cit.; 82.7) Ibidem, 3o.8) &ssittoarea, II, 168.

www.dacoromanica.ro

104

ce lemnele taiate s'au constituit in plute. Dad apa-i puOna pe vale,inehid lucratorii apa Rand un fel de iaz, care poarta numele dedttgaf (dugasuri), lat de 20 -25 metri afund de cite 7-10 m.(Fig- 74) 1).

Acolo se aduna barnele la olalta compun plute cari suntincheiate numai cu ganjuri.

Mute de acestea se leaga cite cinci, vase la olalta. Climesunt dote numai in partea dinainte. In acidic este un firof ($urub),cu ajutorul caruia se ridica poarta C, care se deschide in douiparli $i se sloboade apa. De doui laturi sunt jilipnrile A, B, pe cari

r) .ciuDOG°aG0

Fig. 74.

se sloboade apa superflua. Prin mijloc C, trec plutele catre apeiemai marl (pentru unele pal-0 din Ardeal : Muref), unde le incheie§i merg cu cle in jos. Ira sa zica aceste plute sunt injghebate inmod provizoriu.

In Ardeal, dad lemnele slobozite din deal in vale se oprescin tale, ele sunt desprinse cu ajutorul ciocanelor de plaid. Sania, po-menita mai sus, poarta numele de sanceu.

In Bucovina, intaile plute cari se slobod sunt plutele de ga-adeca catargurile cele marl, lungi adesea peste 40 m. a§a

de groase, Ca nu se pot lega mai multe de trei intr'o pluta. Dupaele plead' catargurile, catargelele §i mai tarziu, cand apa scade, grin-

Plutele, dupa forma si dupa modul cum sunt compuse, inArdeal, sunt de doua feluri : plute plop §i plute ctt dulab.

a. Plata tolofd (Fig. 75) consta din 16-18 barne, a§a puse Tanga

1) Fig. 2 pi aproape totul despre plute din : Viciu, op. cit., p. 99-102.2) Arhiva, XI, 23.

si

si

I

.

Hone, si

ile 2)

www.dacoromanica.ro

105

-olalta, incat §i fanned plutei gi coada ei si fie egale in latime.Spre ajungerea acestui stop, se a§eaza barnele unele langa altele,

a§a ca una se pune cu capatul cel Bros §ilanga ea a doua cu capatul cel subtire,.§i a§amai departe.

Pentru a incheih pluta, se bate in intaiabarna un cuiu de lemn numit. boinog. Deacesta se leaga o funie tine plum in locpans ce-i gata de tot; dupa ce pluta s'a in-chegat §i porne§te, se poate luh acel cuiu.Peste barnele cari for-.

meaza pluta, se pun treichingi (pron. cingi), carisunt bucati de lemncio-plite in partea de jos §i

wyffiwpfywrifffr .puse peste barne la ca- kiFig . pete cum arata fig.g.75. 7

A A' Prin cingi se bat PIA

-cuie de lemn, cari trec prin fiecare barna.Atunci cingile sunt icnite. Dindaratul cingeimaxi este un cuiu numit price, care este bit-tut piezi pe cinga.(Fig.75, B). Acest purecetine cingile mai tare lipite de barne §i nu lassca cinga sa sara din locul ei.

Pe trei barne cari sunt la mijloc Tanga cingise face jugul plutei (Fig. 76). Acesta consta dintrei rasteie, C, cari sunt perpendiculare pe barne.Prin capatul de sus se baga doua fdlcele, D,cari se numesc i cingd, concin §i fiea,s-cd.

illIg 11111 1Plutele pot avea 1-4 came, dupa marimeafelul curentului de apa. In mijlocul barnei Fig. 76.

este un ganj, numit scoand cantar ; de aceasta se arata carma,cand trece pluta prin dugaf on peste vreun iaz. Partea dinainte aplutei se nume§te land §i are trei cingi ; partea dinapoi, coadaplutei, se nume§te hina (poate din germ. : vorne (de dinainte) §ihinten (de dinapoi). Hina §i fana sunt la fel facute §i au tot atatea-carme. Laturile sau coastele hinei se numesc urechi.

Mdrgelare se nume§te, in triuntii Sucevei, crestarea butucilor

gi

-§i

5i

www.dacoromanica.ro

106

ce constituesc o pluta spre a se cunoaste ; crestaturile poarta nu-mele de mdrgele, sing. )nargica

Tot pe acolo, lopata ce conduce carma poarta numeler de-con-dein 1).

Pluta tolosa, numita murdland, pluteste totdeauna singura..Din locul de unde se pun in apa, pleats numaiun fdrtaiu (de pluta) si merge pe Muras in jos,pans unde apa.e mai ling si mai adanca. Aicise agata mai multe plute la olalta.

In mijlocul plutei este furcoaia, un lemn cudoui coarne, de care se agata sty-agile §i vest-mintele ca sa fie scutite de apa. Bistritenii auvetre de foc, pe cari iii pregatesc bucate, paturiasternute cu paie, etc. Am vazut chiar ducan-du-se pe plute tali cu cari se vor intoarce dinPiatra sau Inca mai jos,si am vazut asemenea tra-suri cu cai.

b. Pinta cu dulab se contrueste astfel, ca toatebarnele sunt cu capetele niai subtiri dinainte,iar cele groase dindarat (Fig 77). Ea nu plutestesingura, ci mai mplte legate la olalta cu gan-juri de carpin. Fana acestui fel de pluta eSte ca$i al plutei tolose sau murasene, iar hina nu arecingi, ci barnele sunt legate intre sine cu nisteganjuri nutnite reguri.

Pluta cu dulab poate se constea din 5-12iar Intr'un fartaiu se pct cuprinde 6-16 barne.

Pluta care consta din 4 tartaie se numeste tar.Plutele compuse din mai multe fartaie au $i

mai multe carme.c. Plutele de scanduri (de ferastraie sau joagare) sunt facute

ca pluta tolosa, avand mai multe perechi de scanduri legate sauintik peste olalta.

d. Mai multe plute Bunt inca'rcate cu laturi, butuci grosi sauscanduri. Acestea se numesc plate crt incarditurd.

e. Plata lung!: sau pluta nemleascd se deosebeste de cele doua

Fig, 77.

') ....zatoarea, II, 42; in Ardeal ctuipil/af se nurnqte crestatura ce-se taie in partea de jos a barnei, cand se face plutas.

2) lbidem, 26.

1).

far-tale,

si

www.dacoromanica.ro

107

dintai prin aceea ca n'are jug, ceeace face st se cheme si pluta lardjug. La acest fel de pluta, in locul carmei este intepenit un par,cu care indreapta fartaiul prim dupa cum se acomodeaza celelalte

fartaie. La [lira este un fel de boltitura facutadintr'un brad mai Bros, scobit anume si in-tepenit in hina (Fig. 78).

Plata este foarte lunga, cuprinzand cite 16-32 fartaie. Pentru oprirea unei plute lungi sefolosesc de un aparat numit gar (Fig 79).

lungi este cam astfel: doua barne lungi, A, B,sunt asezate piezis si sunt intepenite cu doua lemne mai groase C,D. Pe partea cealalta mai sunt doua barna E, F, cari servesc sprerazimarea barnei G, care se lash inapa printeo spartura facuta intr'o barnagroasa. Barna G se numeste opritor.Pe o pluta mai lunga sunt 3-4 zaruri.

f. Cabivla sau aula este o plutamica, cu care oamenii trec peste Mures,unde nu este pod, servind ash. dar capod umblator. Ea se face din barnemai subtiri si mai mici, cari de obi-ceiu slujesc la facutul caselor si altoracarete.

Pentru completarea terminologieiplutasilor, mai insemnam pentru par-tile ardelene :

Mind, numesc ei locul unde aparaului merge lin si este afunda; p-en , unde apa este repede si putinafunda. Cand ajunge pluta in sugau, A

Fig. 78.

Zarul plutelor

se opreste pe pietrele raului si se in-Fig, 79.

calcefte, adeca plutele se duc una peste alta,facand astfel un ineigliKin.

Tapina are forma din fig. 80. Maid nu-mesc plutasii niste aparate de fier, ca nistepatine legate la picioare, can la capatuldin jos suntascutite, iar deasupra late. Plu-tasii le leaga la picioare ca sa nu lunece

Fig. 80. pe barne.

ik 11

www.dacoromanica.ro

108

0 pluta o mina de obiceiu un singur am ; de multe oninsa se afla doi, dintre cari cel mai tanar are in grija carma delahind $i poarta nvmele de dalcaup). Conduc adesea §i femeile.

Cand vor sa fad nopas, trag la anumite locuri pluta la ma-luri, svarlind odgonul sau spranga si sarind repede spre a o legs de-taruul batut in mal.

Se mai folose§te in Maramures clasibocrul «carlig de fier cucari trag plutile» iar in muntiiSucevei iapa sau ciocdrlid «de legat

Fig. 81. plutele» 2). Ceacul slujeste la prin-derea butucilor scapati sau la manarea for pe api (Fig. 8i) 4).

Dupa ce au ajuns cu plutele la destinatie, pluta§ii se into--varasesc cafe io-i 5 in§i §i inchiriind cite o trasura cu cai voinici,se intorc in partite lor. Dad. d. e. Bistritenii merg pana la Galati,ieau tot in tovarasie cite un vagon de marfa si pornesc pana laPiatra. Am vazut §i am auzit de multe on huind aceste va-goane de loviturile opincilor §i rasunand in cantecele de, fluiersi caval.

Aceasta este phiiiifia sau plutaria.

4. Scandur ile.

Pentru invelisul acaretelor de sigur Ca numai rareori gospo-darul §i -a cioplit cu barda singur scandurile. Domnitorul §i bisericile si le-au adus in tot timpul de peste granita, cum am vazut.Pentru pat insti, pentru alte nevoi marunte, omul §i-a cioplitsingur scandura, cum ciopleste si astazi, cu toate ca o gasestesi in comert. acei munteni cari se indeletnicesc impre-jurul casei for cu facerea findilei, apar tarziu, dupa ce au invatatacest mestesug dela S4i din Ardeal, cari le-au imprumutat §i nu-mirea productiei (Schindel).

scandura subtire, ingusta §i scurta pentru invali§ulacaratelor, numita in Ardeal prafti/ii sau 5), iar in Moldova dejos dranild si chiorpeacd, a fost facuta multi vreme in munte §i pe

1) Din Jud. Suceava.') Viciu, op. cit., 32.a) qezittoarea, III, i6.4) Pamfile, Jocuri de copii, II, p. 137 (383).4) Viciu, cit., 70.

si-o

op.'

findilnrii,

liln

www.dacoromanica.ro

109

alocuri se face si astazi, dar instalatiunile societatilor au oprit-o pe-loc.

Locuitorii din Polovraci $i satele vecine sunt vestiti. Mer-gaud in munte, ei scurteaza cu ferastraul bilele (sing, : hilit = scur-tatura) de brad, be inseamna fiecare cu semnul sau si le arunca inOltet, care de multe ori, ascuns in pamant la 'co stanjeni, le aduce-la vale, unde sunt prinse $i luate. Bilele desfacute cu barda inclep(i, se dau la cutitoaie, capatand prafti/a sau dranita 1). Tot ast-fel fac Sucevenii, unde cleptii poarta numele de spoil O.

facuta apoi legaturi de cite to, 25, 5o $i too, se. in-carca si se desface la iarmaroace.

0 astfel de legatura, de o suta de bucati, poarta numele dechi fird, cdsitrl sau ciffi(cl 3). Mesteri sunt Bistritenii i Certejenii.Motii din Albac fac scanduri, caferi §i grinzi 5). La gauri-rea sindilei se slujesc de .un instrument numit hor)s 6). Altii se pri-cep la facerea de tabla (scanduri lata dar scurta) 5), doloabe 7), rds-loage (brad cioplit in doua fete, cu dunga de 5-6 c. m.)5).

5. Ferdstraele de munte sau joagdrele.

Inainte de a fi cunoscute in tara, joagarele umblau peste gra-nita, manate de Sasi, mai ales in fundul muntilor. Pe urma aufost deprinse si de Romani, inlocuind astfel ferastraele de minafircele i custurele. In Muntii Olteniei Munteniei sunt cele maimulte, apartinand cooperativelor gi bancilor populare, dar prea ades

gospodarilor. Un locuitor:din Novaci are 3 joagare, la cari lucreaza cutoata casa lui.

Joagarele produc grinzi (paralelipedice), scanduri de diferite-marimi tunoaie (laturoaie sau fostene), cari slujesc la podire sausub tabla de fier, unde nu se vad. Ele sunt capitate de pe cele

9 Pamfile, Jocuri de copii, If, 389.2) ,,ezatoarea, IV, 89.3) Al. Viciu, up. cit., 29.) Candrea-Francu, op. cit., 61.5) 'bittern, ioi.

Vicki, op. cit., 86.7) Thident. 40.8) Ibidem, /2.

§i

Sindila

§i

§i

§i

4_

laluri,

www.dacoromanica.ro

110

margini ale butucilor bulvani fi grofi) lath' din ce se

compune un joagar si cum functioneaza.Ropronul care apara mecanismul joagarului de ploaie si de

4

/Oil ,vir

'.'aii.11110di 1

k gm_______.

fire,me...--;,Fig. 82,

2apada este facut din base stalpi sau furci de lemn, asezate pe pa-tru grinzi sau grofi de stejar $i este acoperit cu sindila.

Joagarul se compune dintr'o talpa sau pod pe care se misca omasa zisa car, amid sau rasboill, ce poarta busteanul de taiat in

t135.14,

;to

IRON :Y. /,04%tarZgag_latuanium--0.11,

-Ail ZA

''t ..1'\ a 1 r iffat .1rAN

I 1 A"1111-qi'''.1

s

Lagain.ump

rt. rrillitril rlici,ommtsmom

=rim il'

,,,,,

Fig. 83.

scanduri; dintr'un ferastrau vertical si dintr'o roata de apa ce puneferastraul in miscare.

Roata (Fig. 82) cuprinde:. i. Roala de apa.

1) Parte imprumutata din Dame, op. cit., 173-176:

r1

--7 mc

010 111k

111.1.4.ir:MMIUM.

3

(bypeni,

www.dacoromanica.ro

111

2-2. Fund de klutz.3. Cepaul de fier ce se invarteste in scobitura unei barite.4. Coaca, o cloambd de fier ce transmite miscarea roatei la

ferastrau ; se mai numeste : cocdrla, crival, civald sau vdrtej.In Fig. 83, avem:1. ACOPerifili.

2 2.3-3. Talpa sau podul fertisteittlui.4. Scocul, ldptocul, Mtocul sau podul apei.5. Roaia de apii.6. Sghiabul prin care curge apa cand sta joagarul din lucru.7. Cumpdna.8. &Yid*/ sau hataloarea.9. Pdrghia, pocdneana sau terteleciul.10. Roaia :zintiatei (de fier) a fusului cel mic, zisa gripca

sau maple marl.II. Maple niki.12-12. Druninrile, scoicile caruittild sau covetele caruhd.13-13. Cant!, rdsboittl sau14. Bupeanul, butuctd, buivanul sau grand.15 15. Ciipatdiele sau podvalele.16 i6. Jugul.17. Custura sau ferdstrdultd.18. Sbanturde sau shalturde de sus.19-19. Corfek.

20-20. Cioacele.Drumurile (Fig. 83 ; 12-12) sunt doua borne sau dreve,sco-

bite in toata lungimea !or formeaza ca doua sine pe carialunecii canal.

Carul (Fig. 83 ; 13-13), doua barne sau dreve legate prinstinghii; e de lemn, postat pe sase sau opt roti;e sau duri. Laambele capete ale carului se afla clipattliek sau podvalele.

Capataiul dinspre ferastrau (Fig. 83 ; I5) are doua taieturi,una in care se ascunde panza ferastraului cand se aseaza busteanul,iar alta prin care se intepeneste acest bustean cu o pana de fier $i

una de lemn.Capataiul celalalt (15') are o scobitura mare dreptunghiulara

o cioacd batuta in el.

Stalpii.

cdruittl,

pdn.za

si

si

www.dacoromanica.ro

112

La Fig. 84. avem : i. Cdpatdiul cel mare.2. CapaMittl cel mic sau troaca.3. Cloaca.4. Scobitura dreptunghiulara.5-5. Ghiarele de fier.Pe capataiul cel mic se pune capatul celalalt al busteanului,.

care se intepeneste ct ghiarele, si o pana.Carul e legit de un lant de fier ce se-

infasoara pe fusul cel mic ce se afla sub dru-muri. Acest fus este pus in miscare de roatade fier dintata sau ;zingatci. Intasurandu-selantul, carul inainteaza si duce busteanul lagura feristraului.

Batatoarea este de lemn. Fiind saltata insus de jug cand se urca, impinge roata zimtata, astfel incat se trage inainte carul cubusteanul pe cand umbla ferastraul.

5 Jugul este de lemn. La mijlocul lui seafla custura sau panza ferastraului, tinuta laambele capete de niste verigi de fier numiteFig. 84.

sban(ttri sau sbalotri.Jugul este tinut in dreapta si

cal; in scobiturile carora alunecasi este sprijinit, ca sa nu sari dinloc, de niste cioace.

Partea de jos a jugului seleap de mated in modul urmator::

(Fig. 8 j). i T. Vatalelelejugului.

2) Calla de jos a jugului.3 3. Cdrceie/c.4. 114dIca, iapa sau ttinjala.5-5. Coaca.6. Frau! de km.Invartindu-se roata de apa, coaca trage in jos si impinge In-

sus rnatca, care, la randul sau, pune in miscare jugul cu ferestreul_Locul in care se invarteste coaca se numeste colet sau casoaie..yestinele sunt niste lemne incocoiate si latarete, ce se aseazi

sub roata joagarului, ca sa nu se opreasca prundis sub roatii.

in stanga de niste barne verti-

Fig. 85.

5

6

www.dacoromanica.ro

113

Dupa localitati §i grosime se zice dulap, sctindurd, bland, sautinicheit.

Butea.nul taiat in scanduri se numwe caluf de scanduri inOltenia §i boc de scanduri in Suceava.

Acestea despre un joagar complet. Multe din parti se potsuprima, ajungand adesea la cea mai simpla expresiune.

B. Lenu Aria propriu zisa.

i. Consideratiurti.

In intelesul larg, lentnarie inseamni me§te§ugul lucratuluilemnelor spre a le da forme trebuincioase, fie pentru a reprezentaun obiect care prin sine sluje§te la ceva, fie pentru a pregati particari, mai multe la un loc, sa compuna un obiect cu o singuramenire.

Dupa uneltele intrebuintate felul obiectelor confectionate,lemnaria se imparte, nu insa in chip distinct, in mai multe ramuridin cafi vom insemna : strugdria care produce obiecte cu contururirotunde, facute prin ajutorul strugului ; butndria sau dogii ria §i lent-ndria propriu zisa cuprinzand : dnlgheria §i tdmpldria sau stoleria.

Fiindca aceste feluri de iemnarii nu sent, cum se va vedea,pe deplin distincte, fiindca- gospodarul in casa sa be practica dupa nevoie,cu acelea§i cuno§tinte generale, nu ne vom ocupl de particularitatilefiecarora in parte, lucru foarte greu de tratat chiar in manualeletehnice-didactice. Impartirea s'a facut numai pentru descriere, calucru mai practic.

Daca mqte.5ugurile s'au desvoltat la Romani tocmai tarziu,cum ne arati istoria, aceasta nu inseamna ca taranul nu be intrucat avea nevoie. Pentru constructia unei case, pentru injghebareaunui car, totdeauna taranul a avut destule cuno§tinte daruite destramo§i sau aratate de nevoie. Boierii qi curtile domnwi insa,pentru uncle lucrari trebuiau sa s'adreseze in strainatate.

Dad la 15 Noemvrie 1552, domnul Moldovei scrie la Bistrita(Ardeal) pentru douii care poruncite acolol), aceasta nu inseamnaca Moldovenii nu §tiau chipul cum sali faca un car.

La 27 Mai 1557, domnul Moldovei cere reginei Ardealului

1) Iorga, Doc. Arh. Bistr. 1, p. L.Pamfile, Industrla casnica.

si

still,

8

www.dacoromanica.ro

114

carale, pe cari le gaseste venite la Suceava, Ia 6 August, dar maiscumpe ca in Brasov 1).

La 18 Sept., acela an, Voda Lapusneanu se cearta cu Bistri-Ienii asupra pretului cardtelor, cari se vindeau Ia Brasov cu 12 flo-rini, iar ei le dadeau cu 15 florini 2), etc.

Gospodarul trebuia sa alba tot ce-i era de nevoie pentru casa.Cel mai lesnicios lucru pentru el era sa si le fad singur sau sa sile procure dela vecin, inclinat din fire catre o specialitate secun-dara, fats de munca lui de capetenie. Sunt sate intregi de teslari,mesteri de facut coveti i albii ; sunt sate intregi de beirdafi, cumsunt printre Crisenii murgilor apuseni, cari se pricep la construireacaselor cu toate nenzestiile §i sunt de admirat aceia dintre ei, caricu o adevarata arta, nascuta din sufletul tor, fac turnuri de bise-rici de lemn 2).

Lemnar se chiama insa numai cel ce-Si castiga traiul din aceastameserie. La sate nu prea are cautare. Prin partite Moldovei de jos,lemnaria, ca meserie, e nesocotita. Lemnarii sunt betivi si fara ca-pataiu, ceeace se potriveste de minune cu credinta ca Maica Domnu-lui a blestemat aceasta meserie, fiindca lemnarul a facut crucea pecare a fost rastignit Mantuitorul.

... N'ai vazut,N'ai auzitDe fiul meu,De fiul lui Dumnezeu ?

Ba eu, maic', am auzit,*i cu ochii 1-am vazutLfinga poarta lui Pilat,Cea alba de brad,Rastignit pe cruceDe mar dulce.Dar nu numai ca 1-am vazut,Ci eu chiar i-am pi facutCruce pentru rastignit ;Jidovii ma ciuciliau

i tot una imi zieeau,

Ca s'o taiu mai mica,S'o fac mai mititica

i mai subtirica,Dar ei cu cat imi ziceauCa s'o fac mai mititica

i mai subtirica,Cu atat o facui mai mare,Mai groasa, mai grea pi tare.Maica Domnului,Auzind raspunsul lui,S'a scarbit, s'a suparat*i 1-a blastamat :

Si dai cu barda cu anulatuncea abie. al iei banul 4)...

') Iorga, Doc. arh. Bistr. 1, p. LIILIII.2) Ibidem I, p. LIII.a) Frfincu-Candrea, op. cit., p. 51.) S. Fl. Marian, Legendele Maicei Domnului (Edit. Acad. Rom.),

p. 1o9-1o.

Si

www.dacoromanica.ro

115

Jar intealta legenda, vorbind tot Maica Domnului cu lemnarul,auzirn :

N'ai vazut,N'ai auzit,De fiul meu

lui Dumnezeu,Domnul Cerului

pamantului?De vazut,

.Nu 1-am vazut ;De auzit,Am auzit,Ba ;i crucea i-am facut

Ca (Jidovii) m'au chematSi multi bani mi-au dat,Sa fac o cruse de brad.Si ei strigau s'o fac mica,Dar eu am faeut -o mare ;Ei strigau s'o fac mai scurta,Eu le-am facut-o mai lunga.

Me;tere, me;tere (de lemn) :Lucrare-ai cu anul,Captigare-ai banull 1)...

Alaturi cu pamantul de lucru vitele de munca, se socotia.ci se socoteste Inca $i astazi ca o parte insemnata din avere, lucru--rile ce se gasesc trite° gospodarie si din sari cele mai multe sunt,de lemn. Iati doua liste din 1828 :

«3 hambari (portative?), z covata, campiu di trii maini,.gripcit de paini, 4 sati, r coti de cuptoriu, 5 lopeti, 2 poslovaci,

capac di gura cuptorului, I masa di placinte, 6 mesa in liinutadin fa0, II WO, 2 culmi di pus panacoadi, t trunchiu di taiat

.caarni...»42 fesnice cu mucarile tor, 2 tarnicoape, 2 parechi hiari, 2

,plosti cu una de yin, z pareche lasturi ponosite, 2 sucili di hier,darace, 3 parechi piepteni de cal0, 2 cars, insa unul legat cu

,hier..., 2 carute insi una di cai, legati, 2 roate s(i) 3 ochiuri di'Jamoc s(i) crucile s(i) loft(u)rile di hier, 2 cazane cu vavile,i putinile...n 4).

Aceleasi lucruri se pomenesc si in foile de zestre mai vechi.

2. Scedele.

SculeleVciopoc ciopocuri a ciopocari 4) ;unelta mai ales 4) ; ti:cig tiziguri, tot astfel4) ;modernizare : stromenturi) ce slujesc in lemnaria

1) Marian, Legendele Maicei Domnului, p.') Iorga, Stud. Doc. VIII, p.147-8-1) Ibidem, VII, p. 355-6.) Viciu, op. cit., p. 3o.51 Ibidem, p. 16.1) Francu-Candrea, op. cit. p. .106.

astiuz: astiuzuri,foarte rar unelte ;

propriu zisa, sunt :

...

i-al

i-al

si

1

1

-§i

11).

.-2

114.

www.dacoromanica.ro

116

1. Barda slujeste Ia cioplitul lemnelor spre a le face scinduri._Lemnul se tine in picioare. Coada berzii este de o palma marede lunga incovoiata, cu concavitatea spre dreapta. Parteastinga este dreapta, iar dreapta prezenta un prag. Mesterii celucreaza cu mina stinga, o au invers facuta. Peina ei, adecapartea ascutita, este facuta din sape vechi ; pdnoirea se face lafierari. Are pe dansa diferite flori. (Fig. 86, privita in fata).Altfel este cea din Fig. 87. Barda dogareasca se numeste ioaipa,Fig.86.in unele parti din Moldova 1). Barda rotarului (Fig. 88) este oablit,

adeca aproape dreaptas).Barda obisnuita vazutadin profil (Fig. 89) pre-zenta : A: mnehia ; B:leafa sau pdn-a (partea Fig. 88.

§i a(a) ; C : vdifttl ; D : calcdiul ; E : coada sauFig. 87.

ascutita se chiantitoporiftea.

Operatia se chianti bdrduit, bdrduire.2. Briceagul e un cutitas de buzunar Cu

o singura limba ; se procura din comer; slu-jeste la taiatul lucrurilor subtiri. Copiii mici it ga-uresc cu sula $i de aceasta gaud it leaga de oata ata de catarama curelei. Briceagul are unmanttnebiu o iimba. Limba trebue si fie bineintepenita in manunchiu, «sa nu lefdeast-a», adicasa nu se miste in laturi. Fig. 89.

and i se rupe manunchiul, i se face

g altul incheindu-se in veriga sau bratare.Unii sunt foarte mesteri in gravarea pldse-lelor (manunchiului de bricege sau cuti-

Fig. go. tase). Fig. 91 reprezcnta o astfel de lucrareartistica executata de pastorii farseroti 3).

In Ardeal se mai numeste i cheabd ; in Oltenia sinweit 9.Cherpedinul sau clestele de fier (Fig. 9o) slujeste Ia scoa-

') Dame, op. cit., 86, fig. 2.') Ibidern, 41, fig. 4.3) T. Nenitescu, Dela Romdnii din Peninsula Balcanied, p. 166..4) Viciu, op. cit., p. 28.5) Din Gorj.

§i

§i

§i

-;11

A

si

OrItt1110111111(tort,

')

www.dacoromanica.ro

117

-terea piroanelor sau cuielor de fier batute sau la baterea tintelor midcsi. are: A : falcile, gura, dintii, apucatorile,ciocul sau cabal ; B : coada,

manerile, crachii sau bratek §i C : unghiasau o despicatura la capatul unui brat, caresTujeste la scoaterea cuielor. II folosesc cismarii.

4. Ciocanul este de lemn (Fig. 92-3); maipoarta Inca numele de main; este de fier cu coadade lemn, cand poate avea diferite forme (Fig. 94-5)cuprinzand A : va, fill, dintele sau dintii; B : muchiasi C: coada de lemn. Slujeste la batutul cuielor, in-dreptarea celor strambate, batutul coasei, sfaramare,

.etc. Un ciocan mai mare se numeste Mtii/dit1).5. Cleft& de lemn (Fig. 96) it au puOni

lemnari si este de sine stata--tor sau adaptat la scaunul de-lemnar. El slujeste sa prindaintre capatul A al, surubuluide lemn latura B a cleste-lui, diferite obiecte spre a filucrate in parte. Se mai nu-meste si teasc, crivea, criveala

-sau crighele 2).6. Collarul (Fig. 97), Fig. 91.

numit Inca si collarul drept, ghiunie sau dreptar, slujeste lacu p/aivasui a un-ghiurilor drepte, pen-tru ratezarea scandu-rilor, etc. Are A: la-Fig. 92.

inrile sau cracii; B : uttghittl sau unghernlsi C co/i/d.

Coltnrul cu limbd (Fig. 98) are dispozitivul unui briceagslujeste la facerea de unghiuri de marime voita. Prezenta : A: capra,clestele, tocul, inatca, plciselek sau locaful si B: limbs 3).

7. Cosorul inlocueste mai pretutindeni cutitul. Se face lafierar, din otel, si are manunchiul de lemn sau de os, un corn deberbec sau de capra. Se poarta in brau slujeste la orice. Se ascute

insemnare

Fig. 93.

1) Din Ardeal.2) Dame, op. cit., p. 113 4.a,) Ibident, p. 112-3.

si

si

si

si

jdeioarele,girrrjii,

:

www.dacoromanica.ro

118

cu gresie sau cu o piatra de ascutit. Fig. 99 reprezenta un aide] de-cosoc. In fig. too avem un cosor cu care se taie la vie, iar in lig_

Fig. 94

8Fig. 98

cosoare mai mici.La un cosor avem: cosorul sau. liniba ma-

n/inch/ft/ sau vuinerul de lemn sau os.slujeste la determinarea direc-se compune dintr'un fir de

care poate fi de fiersau de 'plumb. (Fig.ro5).

9. Cutitit/ estecut de fierar sau

lemn sau de os. Cand

Fig. 96.

o , un cosor de-al Roma-nilor din Moravia, pore-clit de straini WalachischesMesser (cutit valah) 3).

Cosora1ele ;i cosorelele sunt

8. Gimtpcinaiiilor verticale

Fig. 99.

are manunchiul de

fa-

Fig 95.

B A,

A

Fig. 97.

ata Cu un plumb,

Fig. Ioo.

se cumpiiea din targ;e lemn, se chiamk

mini, whinsau coada ;rand e deos, se cilia-ma phis&sau prasele..Fig. 104 re-

de

Fig. 102.

1) T. T. Burada in Arhiva (Iasi) V, 272.

si

C

§i

rani=

www.dacoromanica.ro

119

prezenta un cutit dela Romanii din Moravia°. Manunchiul de lemneste foarte ade-sea Inflorat cuincrestari sausapaturi scul-pturale. Si lim-ba poate sa ai-!Da flori facutede fierar.

COtul se poarta in brau, in chimir, iar unii ii tin varit in-tr'o teacd (Fig. 106) care-i tacuta din lemn sapat, compus din doui

paqi. Aceste paqi se inchea-ga prin inele de tabla sau decoarja de cires. Unele suntfoarte frumos inflorate.

1 wet //I(U( Idete(

Fig. Dm.

Fig. 103

Un cutit mai mare poarta numele de ; unul mai mic,

Fig. 104.

cutitaf, iar in unele pali din Ardeal : pin/Rub pintal,pin(iiht.; bri fca 2).

Un cutit vechiu tocit poarta numele de ,cioarsa.io. Cutitoaia (Fig. 107) este lath ascutita pe

o parte. Are doua manere de lemn intr'un plan piezisfats de cel at lefei (leafs = fierul cuIitoaiei) ; cu ea se do-pleste cu ambele mani, iar operacia se chiama cutitoit ; Fig. 105.verb : cutitoesc.

Dalta (Fig. to8to), numitaInca rekttf, grin sau ghin (Fig. III),este de fier slujeste la gaurirea in

Fig. 106, forma dreptunghiulara a lemnelor.Colvurile dreptunghiului sunt (*acute

mai intaiu cu sfredel apoi taiate cu dalta. (Fig. 112). Dalta aregura ascutita, mailath sau mai tngusta tei 1"-tdecat cotorul, cu saufara aripi. Fig. 112.

Fig. 107 12. Dinfarul (fig.II3)1) Burada, in Arhiva, V, 272.2) Viciu, op. cit., p. 17.3) Ibidem, p. 67.

§i

§i

11.-7§i

§i

§i

gi

o

www.dacoromanica.ro

120

.ziiiitarul, celled torul, cenpra:,-ul sau ceaprcknrul slujeve la indrep-tarea sau ascutirea dintilo la fie-nistrau O.

In lipsa lui aceasta se poate facecu o pill pentru fier.

13. Feluitoarele sau rindelele sunt niste instrumente can slujesc lafeluiea unei scanduri sau lemn, pentru a le face uniforme sau

Fig.

II

I'):'7

Fig. Io8iio.plane. Au forma paralelipipedica cu o gaud in mijloc, piezisa.

In gaura se pune custura care iese in afara de fata inferioaraa fetuitorului $i se intepeneste prin o pawl de lemn. De-asupra, fetuitorul poate sa aibi un maner sau doua, de carise apuca cu manile. Sunt de diferite feluri, unele numai ne-tezesc fata lemnului, altele o feluese sau o spaki intaia data,altele slujesc la spalatul al II-lea, etc., altele fac dungi pecorzile de casa, altele fac flori precurmate, etc.

Fig, 113. Din cauza deosebitelor intrebuintari, sunt diferitenumiri ca: lambar, lambuitor, ciribucar sau lambar, mucheriu,

'.111111111116,,1111111111+111:.

Fig. 114.Eig. 115.

genial', ghilau sau buhaiu (Fig. 117);

III

Eig 117.

sau unei scanduri.

1111

1) Dame, op. cit., p. 115.

11111 11111

Eig. 116.robanc sau rewrite, cioplitor, brimmed

§i hdkitor2). Cel mai maredintre toate e plairia careatinge un metru. Fig. I 1

reprezenta un mucheiu careslujeste la tragerea dungilorparalel cu much ile unui lemn

§i

lirkir.1111

III.

MEWj

111111111110111111111M11

1

si

14 1III111

www.dacoromanica.ro

121

14. Ferastrdul (Fig. 118) obisnuit, de mana, slujeste la taierealemnelor groase de cel mult o palma si jumatate. El se compu-ne dintr'o panza (A) cumparata din targ. Capetele panzei suntgaurite pentru a fi fixati in doua cazi (B, B). Cozile (Fig.119) sunt daltuite la miljoc ; in aceste didtuituri intra capetelepanzei, unde se fixeaza printr'un cuiu. Bratele ferdstraului (C, C)

sunt daltuite laun capat spre alass loc de trece-re capetelor pan-zei si cozilor, iarla celalalt capatsunt zugrumatespre a putea le-

ga de ele ala. Bra-tele se mai nu-

margini, space sau perva-lung dela miljoc ; el tinede altul si be primestese aseamana cu ale cozi-

.mesc : condace, cotoaie, craci, nrdni, nuinere,znri. Puntea este lemnulpervazurile departe unul...=mAl A

in daltuiturile sale cariEig. "9. for ; se mai numeste si chingd, curnicif, millocafi pod

sau rasboin. Ata ferastraului, numita Inca si coardd, .,sfard, funk,.strand sau slujeste sa tina astfel bratele Intinse, ca sa

fie intinsa si panza. Ala se scurteaza sau se lungeste prin rasucireau desucire. Aceasta se face prin lannuful (E) care, dupa operatie,

se razarna de punte. Lemnusul se mai chiama si pand, struneald,incordaior, train:calor, sucilor, rdsuciloare, li,nbd, cordar, sageata, lo-

pitied, cheie, aripei, etc.Acest ferastrau cu care lucra un singur om sau doi, mai poarta

numele si de ciripu sau fire;.Diniii, sau co/ill ferastraului sunt in acelas plan, cand

el se cumpara din targ. Astfel el nu taie. Pentru a-I face A. taie,zirntii trebuesc ascutiti si cdlcaci. Calcatul consta in strambarea lor,iunul intr'o parte si altul intr'alta parte si se face prin ajutorul uneipile sau al dintarului (Fig. 113).

Ferastraul de mana (Fig. 120) areun miner de cele mai multe ori inflo-rat, de care se apuck.si o panza destulde tare. Daca e nevoie a se taialucruri mai gingase si cu anumite ce-rime, se folosesc ferdstraiele de indnaFig. 121.

AFig. 118.

E II

intink-ator,

www.dacoromanica.ro

122

cu mine (Fig. 121), cari au o coada, mdner sau manunchill, o.

punte, obicinuit de fier, care tine panza intinsa.Acestea se mai numesc ferastraiafe sau ghimirlii. ySi un

ferastrau de intaia specie, dar cu panza foarte ingusta, poartiInca acest nume.

Ferastrciul mare, panza, joagarul, berbia §i bestia (Fig. 122) secompune dintr'o panza de cite doi metri, este prevazut cu doulmanere. Luca cu el doi oameni la scurtatul butucilor. In Ardealmai poarta §i numele de babijei 1).

and se taie cu aceste fe-rastraie, se ung mai intaiu cuuntura sau undelemn grinajutorul unei pene de gasca,

15. kid, (mina sau papaslujqte la critpatul lernnelor.

Pentru lemnele groase, icul e de fier; pentru cele subtiri, e de lemn.Lemului i se face o despicatura cu toporul §i in despicatura sepune icul, batandu-se apoi cu o muche sau cu maiul. (Fig 123).

16. Maiul e unciocan mare de lemn,cu care se bat icurile,parii la gard, etc. (Fig.

Fig. 122.

Fig. 120.

124).17. Masa de dulgher (tamplar, stoler), numita Inca tesgbelt

sau tied:, se giisqte numai lalemnarii de meserie. (Fig. 125),.

Ea cuprinde : A : Nana, niasasau fa(a;

B: 6urupul)Fig. 123.

clefiele sau vdrtejul;

C: Cuittl furupului,rcisticilorulsau cheia;D: Jgbiabul unellelor, faniul, gavanul

sau Mute!;E : Gura tejghelei ;F: Drugul sau broasca ;G : .'itruloul mare, cleftele sau vdrtejul:

Cuiul furnpului, rlisucitorlll sau cbeia ;I: Picoarele.J : sau cbirgile chingile.

') view, op. cit., p. 17.

Fig. 124.

Pc7"boo

-

.ptrtibul

I-I:

Stingbiile

gi

1i

gi

2P

gi

6i

www.dacoromanica.ro

123

18. P/aitmista sau p/aivasu/ este creionul sau p/umbu/ cocare lemnarii inseamna urmele pe unde vor taia cu ferastraul sauvor da gauri cu sfredelele,

19. Scaunele de lemnari au chipul scaunelor lungi, numaica-s mai butucanoase. Pe partea deasupra au doua franturi de scan-

A

'AmintT"ftwituuminmullumumIlumuto"11 'Inumnn InillimililuC-

11t:11

pillogium

immillibtommtditiffil

Fig. 125.

duri (Fig. 125), in cari se intepeuesc scanduril4pe cari vreau sa lefetueasca sau gelueascd

Fig. 126.

(sa le dea la rindea)spre.a nu se misca. Al tescaune mai au cleftecare-i facut dintr'o bar-

na de lemn ce patrunde prin scaun, iar la parteade jos au o talpu. Intre cdciula clestelui (A, Fig.127) si intre scaunul B, se prinde lemnul careeste de tesluit sau de lucrat. Cu piciorul seapasa pe talpa C.

La un altfel de scaun, numit si cal (Fig.128), gasim numite partile A. : masasau fata;

A

MI1101111111111111111

4

Fig. 128.

Fig. 127.

B: Latura sau muchil e,-C : Capra sau frunteaD : Picioarele.E : Cleftele de strdus-

sau cdrligul. 1).20. Scaunul de dr&

nitit pe case (Fig. 129. 021.Scoaba (Fig. 13o).

prezenta o spinare $i

cracii,collurile sau copi/ii

I) Dame, op. cit., p.') Fara nici o lamurire asupra intrebuintarii : Dame, op. cit., p. 115..

I0111111111111 01.04.1

7111,101111Ora 111/

ff

111110110M1111011111111111111111111111'

)c

,--

114.

A

www.dacoromanica.ro

124

22. Securea (Fig. 131-2) sluje§te la scurtatul lemnelor§i Iacioplit, dar rar. Se face la fierarul satului din fier, ptinvrindu-i-se gura

cu otel. La secure observam:A lumina ; B : leafa ; C: gurasau ata ; D : ; E:iul §i F: coada sau toporaftea,care se impaneaza in muchia sau urechea se-curii cu o pans de lemn, sau un cuiu de fier G.

mica se nume§te securice.23. Sfrilde/e/c sunt &cute

de Tigani fierari, iar manun-chile le sunt puse de gospo-dari. Ele sunt de mai multefeluri :

Prectarul este cel mai mic(Fig. 133), lung de 10-15

.cm., cu miner de lemn sau de corn, sluje§te la darea gaurilor cuun diametru de 3 5 cm., cum sunt-cepurik la poloboace, etc.

Sfredel ordinar (Fig. 134) are cul-beciul de o potriva de gros ca fierul ; se mai nume§teSi sjieder §i cuprinde : monerul, drugul sau fierul §i culbeciul,floarea sau gura.

Spitelnicul (Fig. 135) slujete la gaurirea ciolanelorsau colacilor rotii la car spre a intra in ele capatul spi-;elor. Gura lui are un varf ascutit §i cu cat se mare§te, culbeciul

devine cu aripile mai mari.Spetegerul, ca marime, e intre pretcar §i spi-

telnic, (land gauri de 6 8 mm. Numelelui vine dela speteaza carului, care se spete-

ig ?fie cu el.Sfredelul de cap de osie da gauri de 10-15

mm, Cu el se gauresc capetele osiei la car pentru cuie.Madularul da gauri pana la 2 cm. diametru.Butelnicul chi gauri pana la 3 cm. se folose§te Fig. 134.

Ia porji, pretci de car, etc.Sfredelul cel mare da gauri de 4-5 cm., se folose§te mai rar.Lingual (Fig. 136) are forma unei linguri cu doui fete §i di

gauri mari, precum sunt cele in butucul rotilor pentru osie. Ea

Fig. 129.

0 secure mai

11311111111111111MT1T1,11

Fig. 130.

Fig. 132.

tthful aka-

xxxxxxx di g

133.

a0

XX xxxxX24

6i

si

Fig 131.

6i

www.dacoromanica.ro

125

merge numai pe locul altor gaud. Sfredelele se invartesc pans cand.se umplu de rumeiguf, cand se rasucesc in sens contrar si se scot afara

Coarha, curbina, sucala sau sire-'Nkatol"- delul de tdrg cuprinde (Fig. 137) ;

A: coarba; B : mdnerul sau rudnun-chi«l; C : broasca sau pica in carese fixeaza sfredelul D. Apasand deminer invartind de coarba, sire-delul intra in lemn. 1).

24. Sgdneciul este un lemnFig. in forma de T, prevazut cu mai

multe gauri in cari se pot punecuie de fier. Alunecand cu el de-a-lungul uneiscanduri, se trag linii sgariate la distanta trebu-incioasi de marginea scandurii. Aceste linii aratalocul pe unde se vor taia cu ferastraul. (Fig. 138).

25. Tdietorul sau trunchinl, in Ardeal numitrlemnar, Intim sau riiddcinci 2), jar in ale parti inea

hedreag, este o scurtatura de lemn groasa (Fig. 139),.pe care se lucreaza. Poate sa fie asezat si in sensullungimii. Pe el se cioplesc lemnele. Uneori bedreagul este asezat in 3 picioare s).

26. Tdul 1-am vazut numai in judetul Suceava,unde am aflat ca-i de origine ungureasca. (Fig. 140)..Se foloseste la craparea lemnelor.

27. Tesla (Fig 14I. ), sau chiserul slujeste la cio-plirea orizontala. Pe leafei are o gaud cu ajutorulcareia se scot cuiele batute stramb.

28. Toaipa este o secure mai mare, mijlociaintre secure si topor.

29. Toporul (Fig. 142) slujeste la despicatul lemnelor cio-plirea for pentru a le da forma generala. Lucrul acesta chiar se-

chiama «lucrare din topor».Afara de aceste scule pomenite, lemnarul mai intrebuinteaza

altele, dar acestea aparcin mai ales meltecttgartilui §i descrierea lo rnu se poate face aid.

Fig. 136..

Fig. 137.

1) Pentru coarba : Dame, op. cit., p. 113.2) S. Fl. Marian, Serbatorile la Romani., 1., p. 139.3) Dame, op. cit., p. 51.

si

135.

si

si

si

g

www.dacoromanica.ro

126

3. Uneltele qi obiectele de lemn.

Vine acum randul uneltelor diferitelor obiecte de lemn, pe.cari le gasim in gospodiiria piranului roman. Din acest capitol lipsescinsa cele ce s'au aratat s'au se vor arata intr'alte

. Albia sau covata este1

I I IIun vas de lemn (Fig. 143),facut dintr'un trunchiu decopac cu ajutorul teslei. De-alungul Siretului in jud. Te-

cuciu sunt sate intregi cari se indeletnicesc cufacerea de albii.

Albia este folosita la framantarea aluatului-spalatul rufelor si la dormi-

Fig. 138.

rea copiilor mici. La muntese numesc si copaie. 0 albiescurta larga poarta numele.de troacd Diminutiv ; co-virl pl. : covepk.

2 .Baltagul astazi pierecu armele trecutului. Estede fier ca o securice, cumuche mare $i coadii lunga.Slujia ca baston in Cala-

toriile RomAnului prin locuri primejdioase, sau caarms de lupta, cum aflam intr'un cantec din Mol-dova :

SA pun mAna pe un baltagSi sit ies in cel ceardacSi cu straja sa ma bat ;

Fig. 139.

pentru paine, la

Fig. 141.

sau :

Fig. 140.

Fig. 142.

Frunza verde baraboi,A venit vremea de-apoi,.. vain lege ciocoi;

Acest din urma fragmentun toe de piele (Fig. 144).

De piele-am ea va despoiu,Din pielea de dupa cap,Sa'mbrac (fierul) la baltag 3).

ne mai arata ca baltagului i se Ikea.

1) Troacii se mai numege crusta broa§telor testoase ; = leasta ;broasca cu troaca = br. lestoasa.

') M. Canianu, Poezii populare, 1888, p. 232.3) Ibidens, p. 233.

C

parti.

1)

gi

$i

3i

www.dacoromanica.ro

127

3.Biipti de drum, bastonul modern, poate sa fie dintr'un lemnordinar, sau o lucrare de arta. Bawl se infloreaza cu fum, infaw-

randu-1 cu o beligd de teiu §i a-apoi ; partea neacoperita

Fig. 143-se innegre§te. Alte bete facute dinmacie§i prezenta nodurile crengilor,

cu toate ca s'au lustruit cu sticla. Altele au capete deom cu diferite inscriptii pe ele (Fig.145), Inscriptia : 1897. A(prile) 21.Priutu(1) Ion Mandru (din Com, Go-hor, cat. Narteqti, jud. Tecuciu).

Un bit mai ordinar se numweciomag.

Ghioaga este un ciomag cu maciuca(Fig. 146), instrument de apararepe vremuri. Astazi Inca o mai poarta

cand merg noaptea cu vitele Fig.la pa§une. Se mai 'numwe Mtd, bold §ibat in Zara, iar in Ardeal braduld9sau bocochina2).

Cdrja e toiagul batranetei (Fig. 147).Laun capat este indoita ca o jumatatede arc.

4. Boruna, borona, boroana, numitaInca grapd (fig. 148-9), sluje§te agri-cultorului la sfarimarea bojovanilor, dupace a arat qi inainte de grapare, la sgiri-area pra§iturii sau miri§tei pentru a se-mina fara a mai ara §i la ruperea buru-ienile din poptmiu. Este de doui fe-luri : patrata, cu mai multe stinghii pusecruci§, formind mai multe patrate, §i tri-unghiulara, cu doua sau mai multestinghii paralele cu o lature a triunghiu- Fig. 146lui. Din distanta in distanta, in mod

Tegulat sau nu, boruna are ni§te dintri de fier sau de lemn, lungi cam depalma dcmneascd. Boruna se poarta de boi sau de cai, legata prin

edrcei (Ian; de fier) sau prin ginj de lemn, de tinjala.

711111E/M/1711/71/111SIZEL7//1BVif

Fig. 145.

144

1) Viciu, op. cit., p. 21.2).1bidem.

fumandu-I

4

si

www.dacoromanica.ro

128

S. Botizila este o scandura de Iemn, in care se bat faqii descanduri pironate. Prin ajutorul unor curele, botnita se leaga de

asupra botului la imingti (viteimail) cari cauta sa suga la vacidupa ce au intarcat. Intepand vacain piroanele botnitei, aceasta nu-ilass (Fig. 150).

6. Calistirea e o saps foartemica, apropiindu-se de forma cas-malei. Cu dansa se pra§e§te ustu-roiul, ceapa, etc., toate in gradinarie.

7. Camill. Ceeace este mai de nevoie unuigospodar, pe laugh' casa, este cartd pe care it folose.te la caratul gra-

nelor, fanului, paielor, apei, vinului, lem-nelor, chiriilor, diferitelor transporturietc. Alta data, pe vremea cand caile fe-rate nu luasera desvoltarea de astazi, uniom cu carul lui, ceirauful, i,i tines casa dimca§tigul transporturilor.

Carul a intrat gospodarului in came-oase, vai de cel ce nu -1 are !Carul vechiu ecartqa moldoveneneasca,

mare §i grea ; carutei ii trebuiau boi mari, puternici, cari astazi nu.se mai pot tines de aceea aproape pretutindenieste inlocuita cu carrtl. Canto mai are un neajuns,cad avand o inimii proprie, nu se poate lungiprin urmare nu se pot transports cu dansa lemnelungi, etc.

Gbiocial e un Car mai mic, introdus pe o scarsfoarte intinsa de pe acum 20 de ani. E u§urel §i taria lui constalin leglitnra, adica in intarirea cu tier. El este de doua feluri, gbiociumoldovenesc, cu foarte putine fiera'rii, &oda newiesc, cu fierariastumps.

Fiindca mai toate aceste categorii, mari §i mici, au parti co-mune, in descrierea for le vont atinge pe toate deodata.

Roata. Carul are patru roate, cele dinainte cele dinapoi ;.cele dinapoi sunt mai mid. 0 roata cuprinde : mita propriu zisasau rolarul care se compune din 6 buditi numite ciolane, naplate sau

Obezile se leaga intre ele prin ni§te cuipare numitenpuri, cepi,.

Fig. 147

Fig. 148.

Fig. 149.

Fig. 150.

si

si si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

129

prislegi.sau prijele 1). 0 .obada /re gauTa si cealalta cepul , sau : treiobezi invrastate au cepurile 4.1 celelal.te trei gaurile (Fig, 151).-Inobezi sun t sfredelite 12 locuri pen tru schite sau spite,

0 roata legata 9umai prim ajutorul cepurilorn'are thrie; ea se leagli, se ,,incaltd sau, se intbraciecu find de fier, facandur-i-se Operatia se maichianti si finuitul rojilor. Can(' obgzile tisuca,sina se clatina si roata se ziceMuhl ; atunci se duce din nou la fierar si se .offingt-(i se strange sina)..Sina se fixeaza de -iolane . prin

cuie de, tiers numite sinare, cite unul de fiecareSpilele sunt douasprczece la nu- :

mar, ate doui de fiecare obada, si sefixeaza cu un capat in ciolane, iar ett-

celalalt in butuc.Butucul, numit si barium, bide, bu,s--

lean sau ciipatina 2) se face de obiceiudin lemn de mesteacan. Partea ceamai umflata a butucului se chiarna

:;=z1

Fig. 151.

Biste

Fig. 152. Fig. 153.

burete') frel sau crer; in ea sunt facute daltuiturile unde .intra ca-.patul spitelor. Pe burete, de o parte si de alta a spitelor sunt -douicerairi de fier numite cercurile dela burete. Capetele butucului senumesc capete si sunt cercuite si ele ,cu cite un cerc numit cerc dehate.

Pe dinauntru butucul este gaurit spre a face loc osiei.La carute, butea din afara este mai subtire si mai Iunga ca

cea din launtru, iar spitele sunt plecate dinauntru in afara. La gbiociulordinar, roata aduce cu roata carutei ; la cel nemtesc, roata c sime-trica.

In gura butii sau a capatinii, butucul este captusit cu uncerc de fier lat numit buffet' sau bucea ; in unele localitati, se punla capatul din launtru al capatinii doua bucati de fier late si rotun-jite, deasupra si dedesubt cari se numesc blealutri, bleavuri si

bleauri.

') Pentru acest punct vezi Dame, op. cit., p. 7 i urm.2) tSpre a arAta partea din afara a capatinii, taranii zic : capafina

la firs sau spre leuc4 ; iar partea din dosul rotii : capatina la vat sauspire umar): Dame, op. cit., p, 8, nota 1.

3) In alte WO, buretii sunt capetele butucului.T. Pamfile, Industria casnidt. 9

se-,

§i

ca,i Lirbuini -ran

obada.

www.dacoromanica.ro

130

Oslo este putorea catului, legand cele patrd roate in -dotia

gerechi. f a gltiociurile nemtezfti este de fiet numai it tnijloc;partea deasupra are lenitt , spre a gild canto de cof mai sus.

La osiite se fac de Lofitheni earl se pricep la toate ma-runtusurite drutei, *fall de relate ; ba ate o spi;i1 o pun §i ei.

Osia are Cr parte proash, paralelipipedica, cu fetele verticalemai late $i eu mucltil[e. orizontale rotunjite. Partile dela capete,subtiri rotuticle se ttu mesc capdre. Marginile partii groase se nu-t-nese opor Prin alte arti, numele ce-1 au capetele, iarpartea groasa iva, numelle de pod.

Osia se ciopleste di in vreme, se tinge ctt baliga on cu 'Acurase lass de se usuca. Cand ii vine vremea, se lucrehz5.

Li car, capitul elsiei are pe dedesubt un duinit blehb,care imbuca osia la cap& printr'uh cerculet facut in comun cubleahul, Printeacest cerc gi prin lemn trece o gaud unde intrii

min/ capdirtioi sau culla de Myth ce line roata sa nit iasaafarii. El se Mai nutheste tocoft/. Bleahul este legat deoporul osiei cn un cart lie .fier "(Fig. 154) ce are dduacoltuti $i o Pane rotunda, jos.

lutre opor si capatul dinauntru al osiei se puneFig. t54. adesea un ,terculet de fier, ca sh nu se oadd oporul §i

roata ; aceasta se numeste saupall( slrungalie, iar in Ardeal stdniie,\Trip dela osia caruldi ca si flu frece biattictil roatei ; pe aiurea

Sc mai zice sifilesitioent» Lander (pl. tandere tendere).

155.

In osia dinapoi (Fig 155) sunt doua daltuituri drepte on din-tiauntru in afar* (Fig. 156), unde sebag capetele furculifei. In jgheab Fig. 156.se afla o gaud mijlocie, rotunda, unde patrunde inima carutei. ailtui-turile se mai numesc creste, gnuri sau iar furculitele se mai

tJ

1) and se innamole$e carul, taranii zit: ca s'a innarnolit pans laopor. De aid expreaiunea: pan.a la opor, spre a arata. Ca eoti varit !Anain gat inteo incurcatura : Dame, op. cit., p. 8.

3) Viciu, op. cit., p. 79.

§i

canna,

1). 9 firth/ Os& e

si

§i

si

si

Fig.

sto/d/uri,

www.dacoromanica.ro

131

2it craci, lirite sau genuinare ; gaura inimii mai poarta si nu-mele de borta, scobltura sau crestnftd

De-asupra osiei dinapoi sta u15 paralelipeped de lemti numit pe-rimed dinapoi sau. scaunul Si scliunipti (Fig. 155). El are aceleasidaltnituri ci Ai p3dui osiei, penrru a face loc iurculitelor inirnii.

La druta, deasupra, scaunul mai are doua cuibare, unde serazama cartimbii de desubt sau sferdeceii. Li ghiociu, cathmbi nu-ssi in locul for stau intepenite sdravan,.cu legaturi de fier, cele doua mcinufi (Fig.157), cari au la capatul de sus si in.afara cite o ureche de her numita tä-rata, Prin ea se baga drugii sau ca-

In drufa, scaunul si osia sunt impi-nate cu cuie $i pene de letnn ; cel ca-ruia ii di mina, le leaga cu cercuri defier numite umerafe. Tot astfel cu ghio-ciurile. Ghiociurile nemtesti au aici pa-tru cercuri : o pereche la laturile initnii si la capete. Daca suntla carule cercuri de fier cari intaresc podul osiei, ele se numesc4rinte, oporinte sau opornire.

La osia dinainte, peste perinocul dinainte sta vdrtejul, (*aid-inl sau felibertul (Fig. 15.8), care nu-i fiat de perinoc, ci se poaternisca pe acesta imprejurul unui cuiu. El are cele doua cuibare pe

Air

Fig. 157.

I1 1Fig. 158.

cari se razima carimbii. Inima carului este fixata aici intre peri-noc si podul osiei. De o parte $i de alta a inimii sunt daltuitu-rile falcelilor cari tin locul furculitelor. In alte parti, perinocul din-ainte se mai numeste si gresie, scaunul de dinainte, ntasd, baargic§i banigic ; virtejul se mai nutneste babut.

Perinocul podul osiei constitue dricu/ carului.In virtej stau inwpertite manusile, cum s'a vazut la descrie-

rea osiei dinapoi.

Sri

$i

si

si

MVO

si

www.dacoromanica.ro

132

hunks, ipila sau este un drug .lung, fixat in driculde dinainte al carului §i iesind afara printre podul osiei si scaunla partea dinapoi. Partea de dinapoi a carului se leaga de in-indprin ajutorul furculitei care are o gaud si un cuiu ce patrundeprin inima. La carute inima are numai o gaud. La ghiociuri sunt

3

lim, N1151061,

Fig. 159.

mai multe ; mutand cuiul mai catre coada inimii, ghiociul se lun,geste prin departarea osiilor. Fig. 159 reprezenta aceasta imbinare

inima, 2. scavnul, 3 furculita, 4 gaurile inimii, 5 cuiul inimii.

Fig. 160.

La carute, de mijlocul inimii sau de furcute e intepenita scara,numita mai rar truce; ea este lungs cat osia cu care-i legata primiambi (langhi) de fier, lant, funie sau ganjuri de lemn (Fig. 16o).Ele se mai numesc si IntieRcitori, vtitraie,rile crucii sau costiprile. Crucea sau scara se mai chiama

itriuroirrl

1?mull oir

lan'inrile,mcigarija..

t

si

litqatori,si

www.dacoromanica.ro

133

In Suceava se nume§te.buricel punctul uncle se, leap. cruceaaceasta cu piscul (chiscul), adica cu inima saki cu furcutele.,

Lunba leagi scara de o crestetura facuta la capete,iar la osie de urechile cuiului capatului, care are o formadeosebita (Fig. 161). Furcelele la dricul dinainte al carului_ _

(Fig. 162) au cloud brate unite sub inima printr'o stin-gine nuniita splint, pe care se mica inima, :la ghio-dud. Pe furcele e fixata crucea sau curcea dinainte, careare sau nu Iambi.

Prin alts par ti. furcelele se mai numesc piss (chisz),. Fig. 161.

_Tura sau gruiu, iar cracii ieaunum ele de falci sau f(ace/e, spredeosebire de cracii dricului de .

dinapoi, cari se numescfurculife, gentlinciri sau ciorobarite.

Splina se mai numeste bra-cinar, brdnifor sau coardd . Co-

tofene se nu:nesc prin judetulIlfov capitaile li,sifelor ce se in-cruci§eaz5 peste inima carului.

Podul carului sau ponwstineasunt scandurile alaturate cari sereazima pe dricul dinainte §idinapoi.

Paretii carului sum constitui;ila carute prin drdghine sau loitre.Draghinile au forma unei scarf

0 0 (Fig. 163).

cardmbi, drugi,Lemnele cele lungi se numesc

druci sau cardnghi sunt : unuljos, care se reazima pe scaun

i vartej, iar altul sus, care seFig. 162. reazima pe lioci. Drugii sunt

daltuiti pans la jumatate sau in intregime spre a face loc spetqelorsau figteielor. Speteaza care imbraci drugul de sus spre a tinea legatidrugii se nume§te cercel, scoabd, ghermcc sau legit tura loitretului.

Drugii sunt fixati inainte inapoi.La unele carute, ghermecul sau dra ghina (cercel se numeve

magi, loitreji,§i

_

si

www.dacoromanica.ro

334.

numai partea indoita) fiind dubla, se leaga cu partea de jos decrucea de mijloc a -caru;ei.

Lioca, leoca sau leuca este un lemn indoit care se sprijina jos

I

4

Fig. 163.

pe capitul osiei, iir sus se leaga cu franghie, Jan; sau ganj cucarambul de sus (Fig. 164). Partea de jos poate sa fie de fier sauintarita cu fier. In Fig. 164 avem :

1. Leuca, legata de speteaza numita chilimie, in judelul Dolj.2. Mdseaua, urechia, clenciul, bure-

3 tele, creasta, crestuful, botul, nodul,

54copilul de jos, ciocul, umarul, gdtul,cioculetul sau ceafa liocei.

3. Ciocul, clobantul, caciula, vdrful,capdtul, cdrmogul, copilnl de sus saucopilul leucei.

4. Cardmbul de .sus.5. 1?dnca, postorduca sau runcul.6. Spetea.za loitrei sau fufteitd; cele

laturase se numesc rdscoale in Buco-vina.

7. Cardmbul de jos. Partea de fierce imbraci partea de jos a liocei se

numeste p/eviiti sau previia. Ganjul cu care se leaga lioca de caramlyse mai numeste $i gujba, peteucd sau petiociz. In Moldova de sus sepune uneori cite un drug de lemn zis ldturaf dealungul carambilor ;el se leaga de carambi cu ganjuri.

«Loitrele nu alcatuesc decat partile laterale ale cardui. Uneoricarul se inchide, in partea dinainte si in partea dinapoi, cu nistejunduri, funddiori sau Infundittori tinute de rascoale. Aceste funduriau doua forme. Intaia se compune din scanduri (blani) legateintre ele cu doua stinghii, Male, chingi, spetqe sau curmt.zifuri de

0

Fig. 164.

/I

J

www.dacoromanica.ro

135

leapt; (Fig. 165), A doua forma se numeste Tuflekdificl,cbelnd, cbilnd sau sorriki ki se cotnpune din (Fig. 10: 1. Gatoeueir,cotocii, cotogii, std1puprii, nubwile sau main& fpfletuhti ; 2. Thq,diorile, intitqatorile, lambele,4h-ditch, Idnfulurik, lanfurile, baierile, curmeiele,gujbile, gdnjurilesaubrdcirii;3. Spe-tcele sau bldnile,dud stint mai late.

La car, sunt douiicodirle; de multeon se poarta nu-mai cea dinappi.Cand se pun in car lucruri ce ar putca sa alunece printre spetezeieloittelox, se pun pe langi loitre niste pereti de sanduri, nutnitescomle (Fig. 167), incheiate cu stingbii, falcele sau cbingiu.

Fundiltorile sunt tinute intr'un uluc lacut de doua stinghii

Fig. 165. Fig. 166.

F.g. 167.

batute in scoarte. Unele scoarte au cite doua githri in cari se lassloc pentru capatul de sus al liocelor.

Fig. 168.

Prin uncle piirti, in loc de scoarta se intrcbuinteaza piste less.sau co§uri (Fig. 16.8-9), impletite din inlajd de teiu sau tichita ; in

rodarlP,

www.dacoromanica.ro

136

Putna se nuttiest lei. Impletitura se face pe ;e)-ttfi sau fuitei batuti,in vimant, printre can se impletesc sau ingdiciesc nuielutele; nuidu-fele, mladele, sau ritrbitira.

Fig. 169.

Fiindd aceasta cere timp mutt, on nu se gOsaste, prin uneleparti se fac scoarte de coaja de copaci.

Pentru dratul snopilor se fac la ghiociuri drute corlatelein chipul urmator (Fig. 17o). Se pune pe scaun pe vartej douireteveie groase bine intepenite. Pe ele se pun doi drugi dealungulpomostenei, legandu-se cu cele doua reteveie. De obiceiu acesti doidrugi se inlocuesc prin 2 scanduti groase puse verticale tangs ma-

Fig. 17o.

nusi, spre a inalta dru-gii. Peste ele, de-a cur-mezisul se pun alti doidrugi apro.tpe de capat,can ies cu dte un me-tru de o parte si de altaa drutei. Peste acestiase pun alti doi drugi,in afara de manusileghiociului peste a-cestia alti doi, iaras inafara ghiociului.

Ultiinul dreptunghiu, cu o suprafata de patru on mai mareca pomostina, poarta .numele de drugi sau opiate. Drugii suet gauridcam la distanta de o palms $i jumitate.

Dad se cars fan, se pritul -acesti drugi pe la co4uri cu citeo foga, talbacie sau teipdruie, cam de un metrtr, ascutita- varf ;la drugii !magi li se mai pune cate o tepusa in dreptul crucii dinmijloc. Drugii cu tepusa constitue lepufele. Dad in loc de tepuses'ar pune pretci, lungi . cam de doi metri in fiecare bora (gaurA) §i

mladitele

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

137

data extremitatile superioare s'ar legs una de alta cu o funie. sau fran,ghie, capitam corlatele (Fig. 170 b.). Cu carul cu corlate se card snopii.

Protapul este un drug gros care se leaga in partea de dinainte a-carului. El poarta jugul. Deasupra $i aproape catre'capat are o bucatide fier sau de lemri indoit numita jdnchitd, japitd, joapitd, janchitd,jinbitd sau jam-

cand este din-tr'o bucata cu pro-tapul. (Fig. 171).

-C.and nu,mai poar-ta numele de

.cditifd sau harma-sar. Ea este legatade protap prin 2

cercuri de fierun cuiu. Prin ea §iprin protap pa-

Fig. 171.

trunde cuiul care tine jugul. El se numeste harmasar sau harmdsd-fi ciocdltdu 1).

Protapul este mai lung decat janchita $i are la capat o gaurasi un cuiu, de uncle se leaga cdrceittl tanjalei.

Este o credinta ca, in timpurile vechi, Romanul avea la car

Fig. 172.

doua protapuri, apuca pe bietii oameni spaima faraveste, inteatata se grabiau, ci nu mai aveau vreme si inward carul,ci injugau boii cat mai repede, la protapul de catre poarta sau drum,si porniau lute cu ce aveau spre ascunzatori» 2).

Jugul (Fig. 172) se compune dintr'o cerbice, ceafd, cerghif, cer,

Viciu, op. cit., p. 79.2) ..eztitoarea, T. p. 156.

pifd,

tel

odd_ cancLii

si

9

www.dacoromanica.ro

138

ghi,c4", cerghke, jug, Mitten! jugului, sulttl, grindeiul sau drugal de jug;«dmagla tea de sus a jugului, , care are la ruijloc o parte putcurbata cu dou'a daltuituri dreptuoghiulare si. cu o gaura de sfredel,prig care jugui se leaga de jarachita si protap prin harmasat De la-tu,ri are dot; curkiri wide 4pasi cerbicea (ceafa) boului. Este ne-teda, ca sa nu strice boii la gat. Extremitatile cerbiceit sunt dFeptesi gaurite spre a face loc resteielor.

Cuittl jugului sau harmasarul este de obiceiu de fier si stnin totdeauna la jug, and acesta se iea dela protap.

Poli fa, policioara, lopdtica, pohornita, pohodnicioara sau preghita, iarin alte parti cerbicea si potornita este scandura de jos a jugului, pre-vazuta cu doui daltuituri pentru bulfeie si doui gaud pentru rasteie.

Bulfeiele,bdIfeiele,bolfeiele,lopdticele, fiularele, belfekle sau jiglele suntlate. Partea de jos e macicoasa sl o fereste sa se urce in sus. Partea desus e mai ingusta si prevazuta cu gauri earl indeparteaza sau apro-pie cerbicea de polita, dupa grosimea gatului de bou. Cuiele ce lein se numesc .zamtiiii, sig. tine! /d/ sau

Rdsteld, resteul sau tuldanl 2) tine gatul boului sa nu iasa afar5..Este de lmin de corn sau altfel de lemn tare, sau de fier.

Cand in loc de o pereche de-boi se pun la car doua sau maimulte perechi, se foloseste tdn-jala, care-i de doui feluri : Primul(Fig. 173) cuprinde : 1. Fdlcelele,loptitelek, .sau fofezele cdrceii ; 2. 10-

1-11 patica,speteqa, bulfettl rrucea,figla ,Fig. 173. stinghia, scdlusnl sau pop"! ; 3. culul

lopatelei. Accasta hinjeda, hinjedia sau Idnjeloin se leaga de protapprintr'o parte de lemn numita three. Daca-i de lam, se numeste

Fig. 174three de fier, :Jae sau cdrceie. Cuiul ei se numeste si hohlon.

Celalalt fel de tanjala (Fig. 174) seamana cu protapul si are-

1) qeztitoarea, V, 118.2) Viciu, op. cit., p. 86.

1)

,

scingdl.

www.dacoromanica.ro

139

tone clenumirile lui, is privinta partilor. De proop se leiga princarceiele de her.

Triaithtrid (Fig. 175) slujesze la ara. ; Ia un capat are o des-picatura care prinde bratele dela grapa sau carligul dela cotiga. Din-cola de mijloc e fixata printr'un cuiu tdnjeluta, de care se prinde

jugul boilor dela roate.Tanjelai-ul de jos, adicacapatul tanjelarului sesprijina de polio jugu-

Fig. 175. 1ui si de el se poatelega tanjala unei a daua perechi de boi. In Ardeal se chiama for-

Pcicurarii sau ga-orii, acei ce umbra cu pacura, sdrarii, cei ceumbla cu sare, gospodarii de munte ce umbla cu fructe spre des-facere predum si cei ce fac drumuri lungi, pun covergi la car, adecaiii fac un acoperis de rogojina sau wale sprijinite pe semicercuride nuiele, intocmai ca al Tiganilor caldarari. La ses nu se prea vede.

Prin unele parti se obisnueste si «jug cu un cuiu lung, pentruo singura vita», numit crasnci 3).

Opritoarele sau opritoarea (Fig. 176) sluieste sa impiedece unasau mai munte roate ale carului cand se scoboara cu el plin la vale.Se compune dintr'un lant cu o scurtatura de lemn care se prindeintre spitele rotii. Altsoiu de opritoare saupiedica (Fig. 177) Sc 4)1

compune dintr'o talpade fier pe care se urearoata. Lantul este legatde unul din carambiide jos. In loc de aceasta,carul se poate opri $i Fig. 176.

cu un par care se sprijina pe butucul rotei, pe o spita pe cru-cea din mijloc. Cand ele se scot, se da carul putin inapoi. In Ar-deal, opritoarea se numeste carastold.

Pacornita, dobornita sau dohotni(a (Fig. 178) tine pacura, dohot/t/sau ihrhottd co care se ung roatele Ia car. Ea se poarta la druinurlungi iegata de car.

Fig. 177.

') Al. Viciu, op. cit., p. 124.

WO.

vo

si

www.dacoromanica.ro

140

Pentru a unge carul, se pune sub osie o scurtatura de lemn.dreapta, numita postioca sau posteurd, se scoate roata, se unge-capatul

osiei prin ajutorul felefteulni sau feleitincului(Fig. 179) apoi se pune roata la loc.

8. Cdrditoarea sau rdriditoarea iar inalte parti sptirietoare, este un aparat de lemncu mai multe spite, cari, invartindu-se, lovesc

un denim §i-1 fac sa scartie. Se punepe stoguri cu grane, paie, fan, etc.,spre a speria paserile ce vin sa scur-me si -sa strice. In locul for se potface montdi, pari infipti, de cari sespanzura o haina, cioara moan-a, etc.

9. Cal-lig:II de tras pale (Fig. 18o)e cam de un metru de lung, ascutit

178. Fig. 179. la varf atat el cat si carligul propriuzis. Paiele prinse in carlig sunt scoase

afara. Uncle carlige au carligul de fier.to. Unit sau cdrucior igi fac -gospodarii pentru a cara

sunoiul din poiata afara, a cars lut, etc. In linii generale seaseamina cu un car; are scoarte roate de scandura.

Casmatta, nume care se di cate odata harletului,slujeste la saparea locului tare, la taierea malurilor, la scosulradacinilor, etc. Catre gura, casmaua se lateste ; ea mai multrupe decat taie. Are coada de lemn. (Fig. 181).

Fig.

Fig. 181.

Fig. 182. Fig. i80.

12. Caliptl se cumpara dela lingurarii ce fac lin-guri coveje. E trebuincios la gospodarie pentru adu-sul fainii din pod, luatul grauntelor pentru paseri, pi-satul aguridei, etc. (Fig. 182).

Canplul (Fig. 183) nu e altceva dealt un taus mic ;ar fi un taus caruia i s'a retezat varful. II au femeile in covata cuUna gi cu dansul pun fliina in ceaun sau caldare.

1) Viciu, op. cit., p. 42.

si

-11.di

si

si

www.dacoromanica.ro

141

13. Coasa 'slujesete la cositul fanului, rnohoarelor i celorlake rfutreturi pentru vite. Fierul coasei se numeste panza sau-

cu dungy mai iesita ce se numester arcand.:Coada coasei 'ce

Fig. 183, Fig. 184.

se leaga cu lemnul se chiama tvaseri si are o dircctie perpendicblaikpe panza. Masealta are un ditity numit si cdtel, perpendicular pemasen; careintepeneste-

intra intro scobitura ficuta in coada coasei. Coasa sein ;coadiiprin .ajutorul unei brotari de fier ce are douk.

mughii, iar cealalta jumatate e rotunda.

Dig. 186. Fig. 187. Fig. 188

Coada coasei se chiama topordie, topord,thi sap copordie0 ;ea are un lemn indoit de care se apuca cu mina dreapai.El se numeste picior manunchiu sau miner.

Unii cosasi au coporaiele frumos inflorate, cu crestaturi,iar altii le au impartite in palme, masurlind cu ele bucatade faneata ce li se cuvine.

Izbind coasa intr'o tuff, o ralicina, etc. se poate rupe,iar ruptura se face mai ales la masea ; de aceea se inta-reste preventiv de unii oameni cu o varga de fier ce

plead din capaful maselei, pe sub arcana, pana aproape devarf. Vargdluirea coasei se face de catre Tiganii fierari.

Coasa se ascute dupa ce cu un ciocan i s'a latit ear-ful sau panza cu un ciocan de coasd (Fig. 186), care are o guradreptunghiulara. Aceasta operatie se chiama bataia sau ba-terea coasei, cum spune antecul

La toata casaBate coasa;

Numni la mine,Nu are cine !

9) Dame, op. cit. p. 37, Viciu, op. cit., p. 35.

Fig 185

ems-

aura,

d

yi

I

I

ai

www.dacoromanica.ro

142

Coasa se bare cu ciocanul pe o ?midi (Fig. /87), care se compune dinteurt con de learn in care s'a inept un cuim de fier, ca unfel de rricevala. l3atca se bate in parnant. In The de batcft se poatefolosi $i o muche de topor, etc.

Dupa ce coasa s'a bcitut, se trage cu o piatra, de coasa, o gresiesau titre, de i se netezeste si ascute gura. Unii cosasi ;in gresia in-tr'un toc sau tioc purtat la bran, spanzurandu-I de un carlig de fieruneori (Fig. i88).

Din thud in cand, coasa prinde nll, se malefic,; pentru aceasta,dupa ce omul trage coasa cu gresia, sterge piatra de o petica de canepasau postav ce-o are atknata la mijloc.

Cdrligul coasei (Fig. 185) slujeste la punerea regulata a braz-debar de pone mum: tied sau pine albd (cereale), ca pe urma si sepoata legs snopii cum se cade. Dad carligul este bine pus, adecadaca prinde numai firele pe cari coasa le va tail, brazdele se aseaza'regular, iar firele sunt spic spic. Un carlig poate avea un clink saumai multi -din ti, cand se mai numeste si grebld sau bretrpcit. Car-ligul se indoaie de verde si se lucreaza cu greu.

Sunt rari mesteri cari stiu s'aleaga coasele. Sunt oatneni cu-noscatori cari cumpara pentru altii ; mestesugul for insa nu -1 spunnimanui, cad cu el capata care cera de cinstit sau de lulea. Eu cu-nosc pe maul care, spre a vedea daca o coasa e buna sau nu,scuipa pe arcana coasei $i peste scuipat punea un paiu de a cur-mezisul. Daca paiul lui directia arcanei, coasa era buna.

Sunt mesteri cari dintr'o coasit rea fac buna de frica :o apuca manios, o trage la tocila, o bate, o ascute, o trage la to-cila din nou, o munce,rte in fel si chip $i coasa trebue sa-si vinain minte !

La cosit mai pe departe, la cosit poieni prin paduri, dud bepoarta in carutii sau trasura, coasele nu-s prise ci intinse dealungul-toporaiei cu o ata.

Fig. 189. Fig. 19o.

Din coasele rupte se fac custuri pentru casa (Fig. 189).14. Cobilica sau cog/3114a (Fig. 19o) este un lemn cam de

cioi metri de lung, curbat si curbatura subtire in dreptul mijlocului.Are doua urechi sau torti de cari se atarna cofelk: pline. Can.! ure-chile se rup, se fac altele alaturi.

la

5i

www.dacoromanica.ro

143

La dustil la apa, cofele se pun inteun singur capat si cobilitase mine pe umar.

Cand gospodina pleaca dc-acasa, pone cobilita in diagonal, infata usii, i aceasta este semn cit nimeni n'are voie a intra in launtru.

15. C9farca (Fig. 191) slujeste la adusul paielor dela -arie ;paiele 'se scot din ,curd ($iii) cu carligul si sepun in cosarca indesate. Ast-fel nu se faceizida pe drum. Cosarca-i facuta din cercuri deietun de alun despicate in doua si legate cu teiu.

16. Curti peritru iinut paseri fac gospodariinumai in satele dese, uncle nu-i loc deschisxi-mit. Se compun din scanduri sau scanduri des-

Fig. 191.

17. Furca. Furcile se fac din lemn tare : grit-neap-1 (itejar),Jahn, etc., cari sunt tnladioase. Nuiaua cu ramurile trebuincioa-ese taie verde, se pone la indoit intr'un jug (Fig.192) si pritnavara se lucreaza. Furca are coada cur-

iar coarnele, doua sau mai multe (Fig. r93),

v/

Fig. 193. Fig. 194. Fig. 195.

....... .

ntrntron

Fig. 196. Fig. 192.

sunt si ele indoite si ascucite. Furcile se folosesc la treierat, la cla-ditul sirelor, etc.

0 furca mare se numeste furcoin §i ciolpdu.Pentru paiele marunte, pleava, etc, se intrebuin;eaza o furca

cu retell numita lingurti 2).

Mai sunt si furci ficute de lemnari (Fig. 196), dar acestea nu

1) Vicin, op. cit., 57.

pitate.

((01

p

11011.11:1111111.

vi

Fara,

www.dacoromanica.ro

144

sunt trainice, deoarece coarnele nu sunt dintr'o bucata. cu coada.Furcile cu coarne de fier subtiri se folosesc mai ales la fan

si la Megan0 furca cu coada si coarnele drepte poarta numele-

de;

lapin. .El iea paiele in coarne, nu pe coarne ; cu el se ridica pa-tele sus. Un tapoiu foarte lung se numeste vdrfar, iar unul de mij,-oc,, runcifinar1).

Costa este o furca de fier, stramba, cu care se trag paiele dinjireada 2),

18. Ghiocini de cai se aseamana cu ghiociul de boi, numai,cal e mai mic. Unii gospodari isi _ pun chiar .aceleasi ghiociuri si la_

cai si -la boi. Ghiociul de un cal sau ghiocuforul are doui -hlube le-gate de osie. De hlube si de capetele osiei sunt legate postordncele.

Cercul calului se leaga de hlube prins cheotorile jugului.La ghiociul de doi cai avem oistea, iar calul in loc de jug are

vim de ham, de care se in orcicurile, legate de crucea fixata de cm-cea cea -mare ghiociului.

Inainte se gaseste opriforui legat de oiste, in care tine calul la vale.Fiindca nu-1 face gospodarul

singur, CI it cumpara dela mes-teri,straini mai ales, descrierealui nu prezenta interes.

19. Ghionoiui (Fig. 197) areforma de priramida si se folosesteCa si tarnacopul sau casmaua.

20. Grapai (Fig. 198), nu-mita mai rar §i boron, boroanasau borund, slujeste la graparea

Fig. 198. brazdelor dupa ce ogorul s'a arat,pentru a se netezi brazdele si a acoperi samanta samanata pe dea-supra brazdelor. Grapa are doua talpi numite cotoaie, in cari sunt_intepenite doua stinghii numite andrele. Spinii facuti gdnj, adecaparliti in foc si rasuciti, sunt impletiji pe andrele. Grapa are douanrdni sau brace de ganj legate, si de cari se prinde tanjala.

Pentru a indesa pamantul, pe grapa se pun bolovani, saciplini cu samanta, etc.

Fig. 197.

') Dame, op. cit., p. 38.') Viciu, op. cit., p. 34.

-a

,Nemes

-.."`

www.dacoromanica.ro

145

2r. Grebla (Fig. 199) slujeste la greblarea fanului, etc., prinajutorul r ; intoarsa 'cu (Until in sus, slujeste la impingerea gu-noiului catre gramaa, la impin-gerea vravului treitrat catre par, etc.

Impreuna cu furca alte uneltede camp, grebla face parte dincategoria hodrdncurilor sau hodran- Fig. 199.

cilor 1).22. Harabalele sau ,s-arabanele sunt carure mari pe la mosii in-

tinse. Foarte purini gospodari le au; se gasesc mai ales in Moldovade sus.

23. Haragi pentru vie, aragii sau aracii, iar in Muntenia da-rarii, se fac din' nuiele, curarite de crengi. Se ascut la un capat si sescurteaza aproape de doi metri. Se folosesc la ridicarea viei. Hreapcdse nuniesc maldurii sau snopii de lamuri Si crengi cari se intoc-mesc si se pun in parii gardurilor ca un fel de stresina.

24. Hdrle:zul sau bdr101, numit in Mun-tenia lopald defier sau casmet, iar in Ardelarpv sau ariatt (Fig. 200), are coada de lemn,iar fierul e lat. Pe partea catre coada, are mar-ginea groasa si .indoita ; pe ea se apasa cu pi-ciorul la sapatul pamantului. Unele au varfulascutit, etc.

Fig. 200.

Fig. 201,

Fig. 202,

25. /inb/acirr/sau imblaiinl (Fig.201-2), iar maideadreptul ciomagde Mint popttfoi,este un ciomagordinar facut din

lemn tare sau din doua scurtaturi de lemn, numite (midge!) (maiales coada) sau hadaragi (mai ales capatul) a) ; Cureaua de pielece le fine legate, poarta numele de ogItijii 4) sau ogldji 5).

26. Jugul de rai (Fig. 203) se compune dintr'o scandura

') Viciu, op. cit., p. so.2) Francu-Candrea, op. cit., p. 103.') Ibidem, p. too.4) Viciu, op. cit., p. 63.5) Francu-Candrea, op. cit., p. 103.

T. Pamille, Industries casnicil. 10

Me(,

4i

www.dacoromanica.ro

146

de doua palme cu cite doua gauri la fiecare capat. De gaurile dinlauntru se leaga un curmeiu care sta dupa gatul calului, iar la cele

Fig. 203.

extreme cite o cheotoare tot de curmeiu. Funia legata la parulariei are la capatul ei un fumuiog de paie, care se introduce prin u-rechile sau cheotorile jugului. Cand funia s'a strans la par, se in-toarce calul, se pune sumuiogul in cheotoarea cealalta si funia in-cepe sa se desfa'sure.

27..jugul de porci, numit in Ardealjugen sau jujeu, se pune in gatul por-cilor (cite odata si intr'al canilor yi

viteilor), ca sa nu poata patrunde pringauri in gradini, cote-nete, etc. Impanarea ju-gului se face pe pore.(Fig. 204).

28. Ladd, idditd, Fig. 204.

badoacd, are aproare tot gospodarul ; si-o face din cateva cram-peie de scanduri spre a ;well unde sa-si tins diferite maruntusuri.

29. Lingura cumpara sau si-o fac unii din gospodari.

sktaNanktayanittekttt0/.//

Fig. 205.

Lingura are o coada syi un gavan. 0 lingura mare, care se folosestela prazni:e, poarta numele de tiocca sau linguroiu. Unele linguri au

curie,

www.dacoromanica.ro

147

cozile sculptate cu deosebitii arta. Fig. 205 reprezenta un polonic

sau ciarhalic. Fig. 207 reprezenta tin sarpe inghitind o pasere 1).

3o. Lope(i are gos--podarul de diferite for-me pentru vanturat ,gro-hail etc. Sunt inintregime de lemn si secompun dintr'o coadasi o lopata (partea rata)(F g. 208).

31. Miiiipt laul (Fig. 209)freacii cu sapun spre a se zoli de el.gospodinele din jui. Suceava.

32. Masa se face din scan-duri, inclestate cu stinghi dc-

.desubt, facandu-le sa intre inniste daltuituri. De obiceiu rne-sele sunt rotunde si au trei pi-

.cioare (Fig. 2 io). Stint inaltede un cot si nupot priml maiult de 6-3 persoane. Pentru case fara copii, ccidoi insi au si mese dintr'o singura bucata, mict

cu trei picioare numindu-se nresufn, inesi.oarasau inasigd. Este obiceiu ca tiecare gospodar sa dea de poinanacite o masa inearr-nla (cu fata de masi, blide de hucate) mai alescelor de cur:ind insurali.

Fig. 206.

Fig. 207.

este un lemn. zimtat, care secamesile negre. Se foloseste tie

Fig. 210.

209.

Fig. 205 i 206 dupa natura ; obiect2le sunt ale Par. M. Carla -nescu din Bogdanegi-Suceava ; fig. 207 dupa obiectul dela d. C. Schinare

in Rri§ca-Suceava.

vravul,

Fig. 208.

Fig.

IIIIINION

i)

www.dacoromanica.ro

148

In rasa cea mare, adeca in odaia in care gospodarul i§i tine-curat, se gasesc mese mari., inalte, cu patru picioare, dreptunghiu-

lare, cu. Milan Ele stau de obiceiusub icoana. Pe ele se fac pomenile§i ospeteLe la nunti, cumetrii, etc. (Fig.2I I).

33. Ohoroacele sunt ni§te banijifacute din, coaja de teiu Uscata, nu-mita vefcd. Fundul ii este tot de ve§casau de scandura. Coaserea for se facecu teiu, caci cuie nu tine. Cu elese toarna popu§oii in car, se venture,se aduna 5urcele, etc.

34. Pistoalele cu o lava (teava) on cu doua se folosesc la.nunti, cumetrii, lasaturi de sec, la Boboteazd, etc. Goopodarul iiface adesea manunchiu frumos inflorat cu time sau felurite crestaturi.

35, Plugul este unelta cea mai iubita a taranului- roman..«Dela plug», «dela tharnele plugului» inseamna in vorba romaneasca«dela tara». «Plugar» Inseamna «Oran», campean, Roman de multe ori.

Pornitul plugului pe brazda se sarbatoaria inter) vreme, dupicum ne spune traditia ; urine sum §i astazi, dar aratarea for nu se-poate face aici.

Plug, plugufor sau phigdrel se chiama in Moldova urarea poe-mica ce o face tineretul in seara ajunului Sfantului Vasile. Toateaceste urari cuprind aproape acela§ lucru : frumoase povestiri despre-agricultura,

Fig.' 211.

pornit lute° JoiUn plug cu doisprezece boi,Cu grindeiul de tumbac,Ara copiii cu drag...,

zice unul. In Muntenia se intrcbuinteaza. chiar la Sf.guri in miniature, impodobite cu hartii colorate, cupotei. Unii poarta chiar adevaratul 'plug, taraindu-I dinin sunete de clopote 1).

Plugurile vechi au 'inceput sa dispara astazi, findcele de fier. Plugul mai vechiu iara§ a pierit de mult, dandmixt, cu parti de lemn §i de fier.

') S. Fl. Marian, Sarbatorile la Romani, T. 24.

Vasile plu-flori §i do-cash in case

inlocuite culocul unuia_

S'a

www.dacoromanica.ro

149

Simplul plug de lemn se mai intrebuinteaza de gtadinari si deigricultori, pen tru prasirea btiruienilor si mosiroitul popusoilor, El-se numeste rali ii sau mai des raritii.

Plugul se compune dintr'un grindeiti, protapul plugului, caresta razamat inainte pe broasia Inapoi, grindeiul se leap cu

Fig. 213-214. Fig, 212.

cornul plugului printr'o daltuitura mai larga cleat capdtul grindeiului.Cat sa nu iasa din corn, grindeiul are la cap un cuiu de fier (Fig. 215);ca sa nu joace in daltuitura, grindeiul se intepeneste cu pene (Fig.

171Fig. 215.

eilEIMI11111111111111

Fig. 216.

11Prrisia

REMFig. 2 Le.

Fig. 217.

......... ... r........................

216) de lemn (Fig. 217). Dacd se bap' toate penele dedeiubt,s'ar ridica in sus acest capat al grindeiului, iar fierul plugului ar luii opozitiune oblica fata de pamant (Fig. 218), deci ar intra mai afund

brazda ar fi mai adanca.Cornul e tot de grosimea grindeiului, avand la capitul de sus

un cuiu, numit si el tot corn (Fig. 214). La unele pluguri, cornui.are .doua brate si plugul se chiama ca are doud coarne (Fig. 213).

Jos, cornul se leaga cu partea de jos' a corinunei p"rin legaturi.de fier, iar mai jos printr'o

Fiend sau fierul pluguluil este mai in totdeauna triunghilar, rarparalelogramic. In unele part' se mai numeste si fiend mare, fierul

varga.

roligei.

si

www.dacoromanica.ro

150

lat §i brIkdarttl, iar in Ardel ciorosld (maghiar. : csoroszlya Varfurfieruluj sau gura lui este pdnvtitei cu otel si taie pamantul. Prinniste gauri se leaga cu cuie de fier ghivintuite si prevazute cu nustelci(piulitt) de cormuna (cormaud, carman).

Continua este o tabla de fier indoiti. Ea rastoarna brazda.Uncle pluguri au in partea de sus si inapoi o ureche sau o pre-lungire numita comma mica sau urecbia corinunei.

PI azul sau cdlcdiul (tal pa ) plugului se leaga de a t reia lature afierului ; el di orizontalitatea fierului. La unele pluguri plazul estelegat de cornuri printr'o vargii de fier.

Bdrsa sau &hp este legatura de fier dintre cormuna si grindeiu.Data fierul si cormuna plugului se leaga deadreptul cu grin-

deiul, bdrsa tine plazul si grindeiul legate.Foarte rani pluguri au fiend lung sau cu(iirti, care se intepeneste

in grindeiul plugului taie brazda (Fig. 212).Cormuna fiind de lemn, poarta numele de rdsturnatoare sate

cucurdCuiul care leaga grindeiul de cotiga se numeste cucof 2) sau caw.°tic, otig, sau rdzAr, este un bat lat la un capat, cu care se

da jos de pe cormuna pamantul care s'a prins. Poate avea si formaunei lopatele, cand se numeste

Cot iga sau cotiuga, iar in alte parti numitasi coroaie 3), telegd, telegurd este in intregimede lemn. Are doua roate ; cea din stanga estemai mica dec4t cea din dreapta, din pricinica aceasta merge pe brazda, rotilele saucdrligele sunt de o constructie analoaga cu

a rotilor de car, numai ca n'au nevoie de a fi sinuite. Avemsi aici osia cu podul osiei. In podul osiei sunt facute doua daltui-turi, unde sunt fixate cocdr(eala §i carligul (Fig. 219).

Peste podul osiei si peste cocarteala si carlig este asezata broasca,de o forma triunghiulara. Pe dansa, intr'un culcus, se razima grindeiulplugului.

Fig. 219.

') Viciu, op. cit., p. 31.1) Dan, Straja, p. 65, Viciu. op. cit., p. 34.') Caroale, telega cu doua roate, cu care duc plugul. Tn alte parti

insemneaza o teleaga cu doua roate cu care due la moara macinipil delaprivati ; caroaia este a morii. Tot -asa se numeste carul de boi, cand itdesfac, prelungesc cu acela aduc finul dela padure". Viciu, op. cit., p. 27_

').

lopertica.

Rutile,

gi

gigi

www.dacoromanica.ro

151

Carligul e drept §i ate un cuiu, culla potting:dui sau cuiul(btoa§tei), de care apuca potdngul plugului. Potangul este

un fel de ganj circular. La capat are o gaud care se baga in tan-jelar spre a o apuca cu cuiul tanjelarului. Mai are o gaura pe undeintra cuiul cocartelei.

Cocdr(eala §i gdrloafri1), schimbatoare 2) sau corloboie 3),ba chiar se pare ca qi banniisar, este curbanu joaca intre rolul osiei gi broasca, cumjoaca carligul. Pe ea sunt gaud §i cuiul ce opoate fixa oricum pe carlig. Unghiul mai

Fig. 220.

mare sau mai mic ce-1 face car-ligul cu osia cotigei determinemarimea brazdei ; mutand cuiulspre capatul cocartelei, brazdase mic§oreaza, din cauza ca mans roata de pe brazdamai spre stanga.

Aproape de ingemanare, cocarteala are o daltui-tura unde intra leafa (fierul) securii, care poate slujila multe (fig. 221).

De acasa Ora la bucata de pamant, plugul seFig. 221.

duce in caruta, cu grapa §i siimama, iar cotiga se leaga la urma ca-rului on se pune §i ea in caruta. Dad nu se mai iea carul, plugulse Iasi la cotiga, dar se pune pe iepe numite cobrilli sau traglii 4),doua lemne legate la un capat cu un cuiu §i ganjul de nevoie (fig.220). Bratele ei trec pe sub cornul plugului, de o parte §i de altaa grindeiului, iar ingemanarea se razima pe grindeiu.

I) Giirloafil, schimbatoare dela roatele plugului. Francu-Candrea,op: cit., p. 100.

2) ?iintboaie, un picior din teleguta din lemn (la rotile), cu careIndrepta plugul. Viciu. op. cit., p. 79.

3) Viciu, op. cit., p. 36.4) Dame, op. cit. p. 36.

pc-lirreirrlrri

numita

El

si

o On o

si

www.dacoromanica.ro

152

36.Prajina este un bit lung, dupa vechiul sistem de misurii-toare, 1mph-tit in palme.

37.Praftia este, mai simplu, un curmeiu, care se leagi on delioca, on de capatul osiei, cu gnat' de ham, punindu-se .pentru unal doilea cal la ghiociurile de tin cal. In loc de currneie poate fi sio truce de care se leagi prastia.

Calul laturas, care trage, se chiama proftiaf sau cal de praflie.38. Pomelnicul (Fig. 222) este ficut dintr'o scinduri subtire

pe care se zugraveste : pe o parte numeleviilor, iar pe cealalta numele mortilor. Cu

Aout: ele se duc, in unele sate din Suceava,azino; meile la biserica, in intaia Simbata din pos-

.0am.a2.44.:, cos)6N- tul cel mare, la San-Toader, Iasi acolopini la Joi-mari, ca sa-1 pomeneasca preo-tul. De fiecare pomelnic se plateste un leu.

Unele pomelnice prea frumps zugra-vite au limas in biserica din tirnpuri indestul de vechi.

39.Prepeleacul, numit prin kite parti si

(

sclembe, sckme, clinch( 1) si prepelif, iar decomun par de oale, este un lemn groscam de o jumatate de palms, cu multecuie bitute in el si in can se pun oalelesi felurite vase spre a se aerisi, sau atuncicand gospodina isi muti bucitaria afara.El poate fi si un copac din padure, ale ci-rui rainuri s'au ciuntit de o paltni.

Tot prepeleci se chiama si parii cu cio-turi can se pun in mijlocul stogului de an spre a tinei finul mai in-foiat, ca si nu se strive 2).

4o.Pufca se cumpiri din targ, dar gospodarii si tineretul pri-ceput ii face patul cu frumoase clestaturi. Pustile sunt cu o lava(teve) sau cu doui. Patul pustii se chiama condac. Locul unde sti pe-

"ea, vaadev

vstboo...q Art-

E14.

Fig. 222.

') Clinciu, un lemn crenguros taiat din padure lasate crengilecam de o palma dela trunchiu ; este intepenit in pamant dinaintea caseipi agata in el vase de culina. Pun Or de asemenea lemne pi incarca peel jipi (balii) ; gramada de jipi, ass incarcata de lemne, se numepte jireada.Viciu, op. cst. p. 33.

') Dame, op. cit. p. 37.

fe-

Alavua,

,

§i

tifi

www.dacoromanica.ro

153

1i4a (capsa) se chiama peliceriu. Cowl se trage cu ajutorul piedicii.Varga cu care se bate bultniala de hartie sau petica peste Prat, (prat)este de lemn.

41. Roaba (fig. 223), lardboania, Idrabura, ccirdbutril, cardbuja,otcolul, triboanta sau

hontul slujeste la dratgunoiu, piatra, etc. Seface de gospodar.42.Sania tine locul

carului pe tot timpuliernii. Ea este in in- Fig. 223.

tregime de lemn si o face gospodarul. Sanie, sdninta sau saninva,hdrgeicci isi fac $i copiii pe timpul iernii, ca sa aiba cu ce sa se deape omit (fig. 224). Sania e dreapta (obisnuita), cand are drept talpi

--- _Fig 224.

-doua scanduri, ascuOte la varf si legate cu trei lemne impanate siingradite cu nuiele sau (egre, ca sa alunece bine ; unii copii ii punpe talpa find, adica vreun cerc de poloboc, etc.

Sania este cu oplene, cand este de o construcOe asemanatoarecu saniile marl. Lungimea ei este de un metru sau poate chiar Simai mult; are talpi de fier cite ()data. Ca sa fie mai lunecoasa,zalpile se mai lustruesc cu sticla.

Sania cu oplene se conduce cu. greu.Sania dreaptd, cand e mai mare, serveste iarna la Lcius apa,

-carat baligar, etc. -O.Sania de boi se compune din doua ki/pi de lemn numite

placi, fdlcele, icilpice $) Talpile au cite doui daltuituri, incan se fixeaza picioarele, nulnik sau nuinufile (fig. 225) prin ajutorulunor cuie de lemn ce se bat pe latul talpilor. Pe deasupra, picioa-

') Pamfile, Jocuri de copii, T. 73 (345)Pentru sania de- boi : Dame, op. cit. p. 21-2.

si

')

Valgeti pi

www.dacoromanica.ro

154

rele sunt prinse in opkni numite si oplcne, scanne sau sclaiuri. In fiecare cap de oplean este facuta cam o gaud dreptunghiulara, in care-

Fig. 225.

se pun lapuiele numite si ppi, ppi, tepid, ce slujesc la adusul lemnelor, paielor, etc., ca si drugii carului (fig. 14o).

Pisani le, chiscurile sau cdrnurcele celor doua talpi sum prinse-

Fig. 226. Fig. 227.

pe deasupra cu un drug de lemn numit hobo!, hot, oho!, tract, crurile, holnit a, ()India sau ;mini.

Fig. 228.

Gruiul si opleanul dinainte sunt legate printr'un drug lucratnumit pisc, disc, lintbel sau sp/inci ; de dansul se leaga protapul. A

r

www.dacoromanica.ro

155

desea hobotul cele doua picioare dinainte sunt legate si ele prindoua lemne mai subtiri, numite chiscuri.

Legatura dintre prsotap sau tanjala sanie strunefte protapulcu 'wilful, bound sau /via/ talpilor prin ganjuri de lemn sau funii,.cari ieau numele de apcirotoare, cetlatt, legaturd, ganj, coarda,

, 111,1(14 sau pnifind.1n uncle parti talpile stint legate deadreptul cu protapul prim

doua scanduri nnmite struci, prinse intr'un cuiu numit ?rased.&thine sunt de diferite feluri, mai ales prin locurile de munte.

Iata o bogata terminologie din Ardeal :Cochirla este o sanie mica, trash de un cal; cu ea se aduc

lemne din padure ; se mai numeste gi bdrgeicd, cioacld, barzeicd sau.tantild.

Huri.flea este tot o sanie mica, pe care o trage ornul cu lem --nele din padure ; pare a se numi catarcd sau catargd.

Sclifa, un fel de sanie cu care aduc oamenii lemne din pa-dure. Sta in cloud talpi impreunate prin un lemn mai gros, care lacapete are doua tepuse. Dinainte la un capat este intepenita o ruda,_iar la cealalta e legata o funie. Partea aceasta se numeste

La partea dinapoi sunt intepenite cloud prajini prin o rudita 3).Trahla este un fel de sanie care se aseaza pe dricuri (cele-

patru mate dela car) si se foloseste la caratul fanului 3).Scanreul este o sanie cu talpile foarte scurte. Lemnele lungi

din padure se aseaza cu capetele joase pe o sanie trash de boi, iarvarfurile se razama si se leap de scanceu.

Saniilor li se poate pune pomostine, scoarte ¢i fundator, raza-mate pe tepuse. Corcia este un fel de leasa ce se pune pe sanie, pentru a putea aduce fan. La car pe corcie !e pune poclitul (pocriftd)

43. Sapa. Intr'o casa sunt cel putin atatea sape tali cif seni sunt,.dela doisprezece ani in sus. Ar trebui sa fie doua feluri de sape,caci cu o saps se sap/ si cu alta se prtYmte. Sapa de sapat (fig. 229)-este aproape triunghiulara, iar unghiul ce-1 formeaza leafa (fierul sapei>cu coada sau ddrjala ei, este aproape un,unghiu drept (fig. 23o).Taierea pamantului se face aproape vertical.

Sapa de prdfit (fig. 231) este aproape de doua on mai lungit._

') op. cit. p. 51.') Ibidem, r. 76.r) lindens, p. 86.4) .,ezeitoarea, V. 59.

!ambit,

cochirld

si

si

si

Vick,

www.dacoromanica.ro

156

decat lata, formand cu coada un unghiu de 500--600; taietura in p4-mant va fi oblicti; cu ea se picceite, adica se arunch departe in pa-

Fig. 230. Fig. 23t. Fig. 232.

-want §i apoi pra§itorul o trage spre et, tnigand iiirna la firul de po-pusoiu spre a-i face mofinoiti la rAdacinii.

0 saps este mai hi Apo sau mai la cu cat fierulface cu coada un unghiu mai mare sau mai mic. Lucratorii le dau2stiel cu ajutorul ciocanelor, indoindu-le muchia.

Sapile se bat si se ascut ca coasele.44. Scara se compune din doi drugi lungi $i mai multe fafteie

subOri impanate in drugi. Elestau in linda pe ele se suiegospodarii in pod.

451 Scoriae. Scaunul, seaw-ard (Ardeal) sau scatineful §i sca-aieful de casi este pucin malt.Are trei sau patru picioare (fig.233). Pe el stau gospodarii lamasa, pe dosul for uncle gos-podine toned (tocaneaza) carne,etc.

Ivoisliumuusrumnomommssill llllll 11.1

Fig. 234. Fig. 233.

Scaunele lungi, de cate 1.50-3 metri, -au patru picioare, casau fara space. Se folosesc la mesele mad, pomeni, etc. Scandu--rile for si spetezele sunt la unele scaune frumos inflorate cu hr.crustari..

Fip. 229.

pra,rii,

FO

@i

5i

www.dacoromanica.ro

157

Jiltul (fig. 234) se face din scanduri groase, cu patru picioare-si ra-Onatoare sap speteaza. Sunt inflorate cu tinte galbene,. etc.

46.:Secerea (fig. 235) se cutnpara din targ, dar mai bunt e-

Fig. 235. Fig. 236.

cea facuta de fierar din ()tel. Secerile noua se ..zinituesc sau sedid altfel nu taie. Au o coada de lemn:

Secerile sunt loarte Inuit cantate in plugufoarele dela Sf. Vasile.47. Sicriul pentru moqi numit $i stilas, cnsciug,..raclii, iron,

casd de brad, jgbiab casa mortului se face dupa masura decedatuluidin scanduri de brad. De obiceiu, scandurile trebesc sa fie noua,Infundarea se face peste tot afara de unele parji, ca in Transylvania, unde ise lass o parte deschisa la picioare. Are forma unei targi ; parteatie jos se numeste sicriu, iar partea de sus, capacul, poarta nuniele.de procovof, capac sau pleoapa cosciugului Fundul, care are stinghii,poate sa nu fie podit, ci umplut cu trestie surcelele cari s'au.pro-dus la facerea sicriului.

In dreptul capului mortului, i se lass cloud gauri triunghiulare, pe _uncle se crede ca vor intra broastele ca sa manance innasul mortului, caci altfel mortul nu putrezeste. (Fig. 236).

Fig. 237. Fig. 238.

Mortul, colivele colacii se due p nascilnie, nasalie sau (agla 2),care seamana cu o poarta ingradita cu nuiele, cu patru picioare-(fig. 237). Ea se poarta pe umeri.

48. Tdrndcopul (fig. 238) numit pe alocuri si casma, cioacd,.

') Marian, Immorm. la Rom., p. 234 qi urtn.') Viciu, op. cit., p. 82.

cimiesc,.

si

si

,

si

www.dacoromanica.ro

158

schioaca, crampOzt, ghellnoaie, chirlopan sau tarsied are 1a capat un-ciocan sau un ascutis numit spintecotor, iar la cealalta parte o.casma.

49. 7 eica e de obiceiu un butuz gi trit si intepenit cu terusi,in care se pune apa pentrupasari, porci;, cani, sau unde

rse toarna zoile la porci. Poate Fig. 239.1 ficuta §i din scanduri (fig. 239). Se mai numeste si trencti sautenca .

5o. Tocila n'au toti gospodarii. Cea mai simpla (fig. 240) secompune dintr'o piatra de ascutit puss pe un ax de fier, cu unpithier sau manusa. Axul sau grindeiul este sus;inut pe doi pari sau

Fig. 240. Fig. 241.

Alte tocile se invart cu o manivel:i sau cu piciorul ; aredeasupra roatei un vas ce pleura apa si dedesubt o teicuta unde sescurge apa.

5r.Traga este o sandura groasi, cioplita dintr'un butuc; aredoua brale sau manuri, de unde se leap tanjala. Cu ea se trage pepoarta afita gunoiul si mai ales buruiana si tarna de pe arie, dupace aceasta s'a pricsit, adica s'a netezit pentru treierat (fig. 241).

52. TrOsurile vechi aproape au disparut. Din ele multe seaduceau de poste hotar, de sigur, dar indestul de multe se lucrausi in tarn de rnesterii targurilor, iar la inceput de cei ai satelor.

In once caz, stia stapanul ei sa-si repare micile stricaciuni. Nuvom gresi, de sigur, daca vom da cateva lamuriri vechi asupra tra-surilor romanesti cari cuprindeau si vestitele comic de popa.

Un calator englez in terile romane, pe la inceputul v:aculuiXIX, zice : ((Una din slugile noastre mai fuiese in Moldova si nespunea de iuteala cu care many surugiii lo,alnici, cu cuvinte carine faceau sa ne uitam ingroziti la starea nenorocitelor noastre briste.-Cand ajunserii in sfarsit, hamurile de franghie fury intinse si ro-

67"I

tdrusi.

www.dacoromanica.ro

159

invite pe pamint gi cinci cai fiind variji intr'insele, fora inhamatila fiecare trasura, desi doi ar fi fost cu totul de ajuns. Ne rugaramacuma pe atat de serios, pe cat de fara de folos ca surugiul nostru(termenul prin care e cunoscut aici un vizitiu moldovan) sa meargaincetinel, cum ne-am fi rugat de un vizitiu saxon, dandtr-i desmier-datorul nume de &Imager (cuvantul inseamna «cumnat)) si numelese da de obiceiu vizitiilor germani de pe timpul imparatului Iosif,mai ales data se intampla ca drumetul sa fie vesel), sa scada iu-teala ; insa in zadar, caci, precum in cazul din urma, putin iti folo--seste sa to manii sau sa incerci cu bacsisul, astfel surugiul nostru-(un neobisnuit de frumos flicau cu basmaua infasurata in jurul-capului, ca o cealma) se indupleca abia sa se invoeasca la miculgaiop. Iuteala lui obicinuita, galopul mare, ar fi facut bucati carutelenoastre 3).

Un astfel de calator vorbeste mai departe : «Aceasta expe-rienta pc care o facuram asupra repegiunii primejdioase a surugiuluimoldovenesc, tie incredintase de nevoia de a lasa la o parte onceidee despre comfortul de a sta intins bine intr'o dormeuse §i de a

-ne acomoda cu scuturatul carutelor obisnuite ale terii. Aceste ve-hicule sunt facute in intregime din lemn, fara o bucatica de fiermacar pe dansele ; prin urmare, repede de rasturnat repede deridicat ; au o inaltime de aproape trei picioare o lungime depatru si pot continea numai o valisa pe care find asezata o canti-tate mica de fan, sta calatorul. Grosolania cu care sunt injghebate,face sa se poata repara usor, le poti schimba Ia fiecare casa de postasi patru cai sunt inhamati in totdeauna Ia ele, caci plead fara deo-sebire In galopul mare».

Pe urma vorbeste despre imbraciimintea surugiilor de pe atunci;peste putin tusk iii aduce din nou aminte de carutii si adaoge: incaz de rasturnare, din cauza lipsei unui cuiu dela roata, surugiulse coboara si taind o pans din vr'un copac din apropiere, pune Ialoc roata si cand repeziciunea mersului nostru ameninta cu focul,nu se alearga la intrebuintarea grasimii, ci mijloace mai firesti eraupuse in lucrare, pentru a se Impotrivi urmarilor frecarii»2).

0 parte din vorbele de pe urma ne aduce in minte pe mosNichifor Cotcarul, din povestirile neajunsului nester Ion Creang:L

') Arhiva, VII, 11-2.2) Ibidem, 15 6.

sisi

www.dacoromanica.ro

160

C. Dogaria sau butnaria.

r. Cortsiderafiuni.

Dogaria (dela vorba doagii) §i butnitria (dela vorba brae) s'audesvoltat din dons motive : unul e necesitatea vaselor pentru eco-nomia casnica, atunci cand vasele sapate in lemn s'au cele provenitedin scorburi de copac si infundate nu mai corespundeau graduluide civilizatie,. gustului ; al doilea desvoltarea industriei vinului sialtor bauturi.

De sigur ca ambele .sunt destul de vechi. Aceste motive au_avut putere tot mai mare si prin urmare aceasta ramura de indu-strie casnica a aners pasind inainte pans astazi.

Filoxera care a starpit mai toate podgoriile romanesti, a I-5cm-inteo masura ca mesterii de poloboace si vase mai mid, destinate'bauturilor, si lase de multe on la o parte acest mestesug.

Dogaria este ocupatia muntenilor pentru vase mici si a pod-gorenilor pentru vase mari. Potrivit Iegiuirilor timpului, se intoc-mesc de multe on bresle la tfirguri si sate, romanesti sau colonizateprin straini. Astfel butnarii din Piatra, din partea targului, cari sechemau sndreitei, erau atat de cuprinsi, ca le da mina sa fad danieun loc al breslei manastirii Bisericanilor, in veacul XVII. Ei aveauun staroste si prin acele locuri de paduri gasiau destul Material delucru, asa incat stateau in fruntea orasenilor. La 175o cei din Mol-dova se impartiau in butnari can faceau buti rioua sau Intri, in but-nari-legtitori, adeca butnari adevarati, $i dogari cari legau O.

Poate au invatat mestesugul acesta indirect sau direct de pestegranita. Pe la inceputul veacului XVII se pomeneste de satul Fa-raoni care fusese pustiit si colonizat cu Unguri, a caror ocupatie decapetenie era dogaria 2).

Am pomenit mai sus ca aceasta industrie apartine mai ales.partilor muntoase si vom vedea dintre tie cateva.

2. Sculele.

Sculele dogarului, pe langa uncle din cele pomenite la capi-tolele precedente, sunt :

1) Iorga, 1st. Row. in chipuri ¢i icoane, III, p. 175.2) Uricariul, XVIII, 363.

www.dacoromanica.ro

161

i.Masa de tras doage sau cdnele (Fig. 242), care cuprinde : A)patul, trupul sau Pala; B)custura sau dalta ; C) pana fi D) picioarele1);doaga se trage cu mina pe deasupra mesei.

2.Pribohtl, numit §i dullag, este un cuiu de °lel tonconic, cu

INSOFM1111§111111111116MEMMININI

F. 2431 Fig. 245. Fig. 242.

care se priboiefte, adica se fac gauri cercurilor de fier la boloboace sprea le prinde (fixi) in nituri.

3.Dalta de cercuri este ca §i priboiul, numai ca in varf e lata§i ascutita ; cu ea se taie cercurile de fier (Fig. 243).

4.Baschia, ciocbia, pima sau batica/ este un ciocan in formade limbs §entuita. antul se a§eaza pe cerc§i cu un ciocan de Iemn se bate deasupraca sa fuga cercurile titre partea mai umflataa vasului (Fig. 244).

5. Sgdrcittl sau scoaba sluje§te la cura-iitul muchelor la vasele mici (Fig. 245 )

6. Cleftele sau cleftarul de seas cercuri-(Fig. 246-7) se compune din : A) cdrlig B)coadd, miner, gaild, gberan sau trikator. Capatul A se reazama indoage, iar carligul Bapuca de cerc. Carligul de fier CB, se mi§ca im-prejurul cuiului C.

Fig. 244.

Fig. 246. Fig. 247.

scaunul de culitoit sau scaunul de doage (Fig. 24S -9)se compune din : AB : clobanlul, capul, ciocbia, cdpatina, ciocul, ciacdia,

I) Dame, op, cit. p. 87.

Indualria cosnied. 11

7.Scchinoaia,

I 1

3i

Pamale,

www.dacoromanica.ro

162

sau broasca ; C: talpiga,calcatorul, sau ; d: scaunulpe care sta calare ce lucrena doagele, apasand pe .talpiga; E :cuiul care fine fixat clobancul in conek FG ; H: masuca; podia sau pun-

Fig. 248.

iira ; I: depth,. Apasand cu Piciorul pe talpiga, doaga se ,prinde intrecleste si cane si cucitoitul'incepet

pasnicul sau capra (Fig. 254se-compune din dQi cracisi un arc, arcuir, coardli sau punte. Alta forma (Fig. 25r) se nurneste

ca si -pasul, slu-jeste la tras -circumfe-rence pe doagele fun-dului la poloboace, o-bezi la roate, etc. In.Aare un piron in jurulcaruia pironul din dr=ful ciocanului descriecircumfereNa.

8. Gal-dinar& (Fig.252) slujeste la facerea gardenului sau gardinei, slincidecul in care sefixeaza doagele ce formeaz1 fundu1 vasuluil Scandura A alurieca pecapul doagelor, iar departarea gardinei de gura pasului este egala cudistanca dela scandura la gardinar.

Fig. 249.

itilpigul talchighilcek

far si,

www.dacoromanica.ro

163

Un altfel de gardinar are forma unei custuri (Fig. 253) si selntrebuinteaza la facerea gardinilor vaselbr mici.

Fig. 251.

c:7770=7Fig,. 253.

Bnintril (Fig. 254) este un cutit pentru facuf. cercurile deaemn la vasele

ro.DogaruY (Fig. 255)slujeste la craparea lernnelor pentru doa-

Fig. 250.

Fig. 256. Fig. 255. Fig. 254. Fig. 252.

gele mid ; fiecare, meter are trei dogare de diferite mJsuri.z r. Ciumpeiu/ (Figura 256) slujwe la craparea cercurilor.

3. Produc(iuni.

1. Cofittge, cofetieiele §i cofele sau doni tele (Fig. 257) sefac din doage de brad, cu un sing& fund si o toarta tot debrad. Au cercuri de lemn, can se' supim la capete si biaandu-le injos, le face sd nu 'se desfaca (Fig. 25$). Cercurile glut de lernn dealun, despicand nuiaua in doua Si ctu-atind-o.

Sunt si cofe cu capac ; cofitele, mai mici decat cofele, si cofd-icicle, au mai des capac. Cercurile pot fi si" de fier.

9.

mijlocii,

www.dacoromanica.ro

164

Toate se folosesc la adusul pastratul apei, la adusul vinului,iar dupa ce se invechesc, slujesc la pastratul semintelor.

Fig. 258.

Fig. 257.

'Linde cote sunt inflorate cu imprimari de fier, cum arata fig..259, desfasurand doagele unei cofe din munch Sucevei.

11,11,11111111111i0111(1141,11111111111111,11111,11111,10-1111111111,11111 IIIIIIIIII 1111111.1111 1111

4.1440t at7117.4. to a Ira lll ss alt.,,,IriWara0.71..."MtilKletIA 7114.243.4qta ..1.4 ...,.....14.,,t1 xi ..a.a-Ntar41:iV1iAkii`11:4111417,1 INA 1 WeVIL.a.,X1. 1V1.1.XVi 4.11.1.1..ONLAVVICIAVa VOCI 4131 as

O r o Jr. 0 o 0 00 1r:A o o 0/4? Z..2.......,....,,...,

o., 4 i I

/ f ... 'rtril r;1/1" ° W

0 c .4.4. 0 0,...,......,, ,,,r's

(dai,_

.1."4,,t, 11.Ai'

1,,,-;,;;,' .7.;;;;;.z,,:,,,,,,,,,e',/.Y:i.v.i:!.,pyl'.,--....-14 ..... ,., ..1.1 ,,,,,,I. 4.!,', Oak:

s.

t,,,,/,441 * tyovs

.j.,*"...,

1? -,4444/4 -,.-;-.. .t.

0 :-......-ft.." s" ... k.. Id1. r'it:

4 /1 i 1 41.41' Vki;* , J.,

VIAt./ o o 0 0 or.i) 0 0 0 0 0 *:,........-..-> ............"......=. . , ..".... N. 4. , .... ft", , A.7...11e2711[...t.4:1:',. ,a.,..........,,,,.....As. , ,I. .1....,.......... , -Nk........,-.1 .... ,..... ..........A..... -,........

I b1 1.1, '. if,,tori 7. ,...144101,111111rlo 11,1 i

.. N, 'S%. \ .,.-..1% 4% ".% \."-:!: \ T \ , \ `:

-Fig. 259.

+2,14,11.14A N.`,14.** 274 Tit ni.444/444S417 I %INlllll 111M41111171,141,t1LI .

41 tCat,

Fig. 262.

In unele parti cofele de diferite marimi se cuprind is numelc-de cart, data nu insemneaza numai "mica donita, cofita, prevazuta.cu astupus ; o folosesc la mulsul vacilor» 1).

1) Viciu, op. cit. p.27.

. .f

xxxxx4 tif.",

0

--_

..1.;\

III, U /// I MU

1i

Fig 06r.

Iig. 060.

www.dacoromanica.ro

165

2. Vase le can se folosesc la mulsul vacilor §i al oilor le-amvazut in alt loc.

3.-0:aura ftintanii vom vedea-o cand vom descrie pusul saufantana. Ea se mai nume§te §i crluf, «ciubara de scos apa», sau ;Weald.

4. Bola este un vas de lemn infundat, cu o capacitate de 1-3cote de apa. Forma fundului ii este ca o elipsi regulata sau ovala.Doagele deasupra sunt cu cateva degete mai inalte. 0 doagadela partea cea mai ascusita (Fig. 26o) este mai groasa la partea su-Tioara §i-i strabatuta deo gaura pe unde iese apa din bota. Aceastaparte a botei se pune la gura cand se bea apa. 0 alts doaga, lamijlocuL.unei parti mai pusin curbe (Fig. 26r) este mai lunga §i aredoua gauri de cari se leaga o asa sau un curmeiu. Pe fundul su-perior se mai afla o gaura (Fig. 262). Apa se toarna peste funduldeasupra §i intra in bota pe aceasta gaura sau mann. Ambele suntastupate de obiceiu prin dopuri de lemn cari se anina de capatuldoagelor prin ase. In bota se duce apa la munca campului.

5.Banita este mai larga la gura decat la fund §i are o toarta.Cu ea se masoara §i se masura mai ales inainte cerealele, cuprin-zand douasprezece oci. Astazi, cand prea rar se mai intrebuinseazaca unitate sau ca masura in corners, poate sa fie mai mare saumai mica.

Le face orice gospodar ; are cercuri de fier. Diminutiv: lanicioard6.Merticul e o masura de o oca capacitate. and nu se face

din doage, e un trunchiu scobit. Se folose§te mai ales la moaraspre a lua zeciueala nukinifului sau de gospodari cari imparsesc tainpazitorilor de sarine §i de vite.

7. Gdletarul (Fig. 263) are secsiune elip-tica, cu fundul mai mic decat gura ; prezentadoua torsi. In el se spall rufele se la, etc.In Ardeal pare a se numi hitrlOu, «ciubar incare se oparesc rufele ; a harbti= a opari ru-fele cu le§ie» 1).

8. Vasele marl cari se folosesc la vel-nite §i poverne le vom vedea la randul lor.

9.Putini, vase de doua on mai lungi decat largi, cu scanduradreapti, mai largi la fund decat la gura sunt de diferite marimi §i.poarta diferite numiri : brddoaica poate cuprinde o capacitate de

Fig. 263.

Francu-Candrea, op. cit. p. 107.

www.dacoromanica.ro

166

2-4 cofe de apa ; borioaica e putin mai mare si in ea se umple.borsul ; budaievel, fucia, etc.

io. Vasele largi )si scurte : ciubdrul (il vom gas% aiurea) care-se foloseste pentru strangerea zoilor, etc., numindu-se .iaf §ilaturariu (dela laluri) 2). Dupa cese incheie doagele, ciuberele selustruesc pe dinauntru cu ajutorulunui instrument numit la Romaniidin Muntii-apuseni, ghinitoare 3) ;ddia, etc.

Fig. 254.

Fedelqele,pentru apa mai ales,au o forma deosebitd.(Fig. 264).

12. Cattle suntvase foarte marl,inalte de cite doi me-tri si Chiar mai mult,

Fig. 265.

cu gura de doua on mai larga ca fu'ndul. Le vom vedea in alterparte.

13. Poloboacele §i toate vasele de forma for a), deosebite canume, dimensiuni $i intrebuintarel se fac din doage cari se lucreazain gospodarie sau chiar in padure, cum obisnuesc unii Romani dinBasarabia5). Ele sunt infundate la amandoua capetele sau numai launul singur.

Fundul unui vas (Fig. 265) se compune din : stinghie, chingd,_pop, calafat, zaplatg scalp, punte, 10' sau curmez4 ; B) doaga

') Viciu, op. ott., p..79.2) Ibidem,3) Francu-Candrea, op. cit., p. Ioo.) Dame, op. cit., p."85. Dogarul (pe moldovene0e butnarul) face do-

nife sau cofe, hardaie, deje sari cittbere,ca zi, Iziirdaiaqe sau ciubarao, cofifecofuiele, sitare, cofer sau sistare (Itardaicife, ciubarase), pdlnii de 'emit,punit sau leice, bote, berbinfe, curatoare, vedre, bt«laie, galeti, putinesau trzzsii, putineie, catarne, butoaie sau acoave, butii, boloboacg, (polo-boace), butotase, balerce, balercute sau valerage, butii, buriase, budace,fedelese, fucii, etc. Viciu. op. cit., p. 63.; par/tize, cada sau ciubarulin care aduna ce culeg la vie, pans store; se mai nume;te vos; p. 42:tilde, vas, balercil, birdie, butie ; p. 3o : ciao, mic vas de lemn, cam '/Z

'mica,.

p.136.

5)

11.

li

www.dacoromanica.ro

167

trftirc, aripd sau haripd ; C) doag4 din aripd sau std/pu/ aripei ; D) doagddin mijloc sau std1pul mijlociu 1).

De obiceiu, dupa ce doagele s'au lucrat, ,s'au prins intr'un fundsau numai in cercurile dela un capat, se face foc in mijlocul polo-bocului. De caldura doagele se imladie putin, iar gospodarul lestrange cu ajutorul

14. Dante instrumente nuLzicale.Pentru a ne face o idee mai precisa asupra acestei parti dirt

industria lemnului, vom city cateva date gasite la intamplare:Buinari in Muntii-apuseni sunt in comunele Va-

lea-mare si Tomesti ; ei fac buti pe can le transports cu carele latarguri in Ungaria Transilvania 2).

Multi autodidacti din Straja Bucovinei pricep butnaritulfac cote, cofaeli, obroace pentru camesi, poloboace pentru pepeni sicurechi, ciubarase cu torti, infrumusetate cu flori facute cu fierulfierbinte, berbinti §. a., can lucruri ar putea concurs cu ale bod-narilor §coli0 §i iscusici O.

Ocupatia principals a Motilor e fabricarea de ciubere, doniti,cercuitul dulgheritulr Acei cari se ocupa cu facerea de ciubere sicercuitul se numesc vasari §i sunt mai cu seaina din Vidre, Ponorel,Neagra, Scarisoara Secatura. Vasarii iii desfac marfa pe la targuri

prin sate si pe banii castigati, la intoarcere incarca pe cai sau yecard, porumb, grau, secara, etc. Cei mai man sunt cercnitorii carin'au alts avere decat un biet cal cu care nutresc o familie din cite6 inembri. Pe cal incarca pans la 400--=600 cercuri cu can pleatsin tetra unde lucreaza la cercuitul vaselor de lemn, pana cand iiiispravesc cercurile si la intoarcere aduc bucdfele la copii si la muiere,care ii asteapta cu dor.

capcea, cam i dcm. ; forma lui e ca a unui Mieriu cu coada de lemn ;p. 84: Had, balerca, poate dela lemnul de tisti din 'care se face; p. :24:butilc, dimin. din bute, un ghiob, tendulet ; p. 36: cosoaie, cerculetede nuiele de salca cu cari se leaga cercurile de lemn pe bull', vine dincog, cogoiu.

6) In Basarabia dogarii lucreaza doagele in paduri, cari de cele maimulte on sunt arendate de Evrei, stricand astfel mult padurea. Z. C. Ar-bore, op. cit., p. 455.

1) Dame, op. cit., p. 89, din care capitol s'au impruinutat multe.Francu-Candrea, op. cit., p. 51.

8) D. Dan, Straja, p. 51.

vdrtejului.

si

si

I)

Tiulesti,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

168

0 asemenea cutreierare prin tara tinand cite 5-6 saptamini,se zice ca Motul face :

Pagele pe la Siria ),Craciunul pe la Ilia I).

Cel mai bun tovaras al Motului la drum este calul siiu, pecare vasarul incarcand cite o chifitti3) pleaca alaturi cu cercuitorulin lard:

Colo pe Dealul-mare Sa le deie pe farina,Merge Motul cu ciubare Ca s'aduca bucateleSi cu teocuri4) de rapina, La copii la muiere.

Mergand incet dupa calul sau, pe care nu-1 pretueste mai putindecat Arabul pe at lui, cu capul ridicat, cu privirea limpede, dna :

Du-ma Doamne'n pace'n taraCu cercuri §1 cu ciubare

ma ada'n pace iaraLa copii pi la muiere.

Ori :Nu am pane, nu am sare,Toate le-a dus darea mare,Darea mare ce m'apasa,De sta sufletul sa-mi iasa ;Vin biraiele cu carul,Ducu-mi traiul pi malaiul,

La Romanii din Megknia,

Ducu-mi toate, -mi las'amarul.Mi-ap da pruncutii la pcoala,Dar nu-i pot cu straila goala.Inaltate imparate,Vino'n tara, fa dreptateDaca crezi in zeitate" 5).

butnarii poarta numele de butari

1) e un °rape' pe langa A rad, in Ungaria, unde la 1849 ar-mata maghiara, comandata de generalul Gorgey, a capitulat inaintea opti-rilor rusepti.

2) Ilia e un orapel pe Murep in jos, intre Deva pi Dobra.Sunt chifife mari mici; una contine 14 bucati, alta 12 bucati,

de vase. Chipita se compune din :Prirldul mare, 8 litri de targ care are 20 litri midi.

mic, 6 litri ; o litra de Virg are 2 decalitri.Patrarul, 4 litri.Ferdelqul, 21 /, litri.Feratul, 8 cupe vechi.Ciubara§ul, 5 cupe vechi.,u,ftarul, 2 cupe vechi.Toate aceste vase yin unele peste altele.4) Teocurile (tocurile) sunt facute din coaja de brad, anume pentru

a pune rapina intr'insele, pi pe cari Motii be vand prin sate pi 1a lard.Francu-Candrea, op. cit., p. 61-4.

pi

i

.5iria

9 §i

,

9

www.dacoromanica.ro

169

sau lupdtari (lopatari) §i cu me§te§ugur for produc urmatoareleobiecte: curia (butoiu mare in care se pun struguri), putina (cu ocapacitate de 400-500 oci), grabli (un fel de putina mai mica de50-6o oci), buteli (butoiu de 50-6o oci, in ele se pune rachiu,viii sau Diet), croabld (fel de putina de 20 30 oci chiar maimare), bull (fel de putina in caiie se bate laptele), burin (butoia§),gaktd (arom. : galeatd, vasul in care se mulg oile la tarla; mai toategaletile au aceea§ capacitate, incat servesc §i drept masura), buclic

(arom. : ImcM §i buclifd, un vas de lemn in care se pune apa ; se-obi§nue§te printre Aromani mai mult ; tine apa rece ; cand e facutadin lemn de brad, face sa miroasa apa placut), fdriif (arom.: frafe,

fdrase, este facut tot de lemn cu una sau doua incaperi ; cel cu unaserve§te la strans gunoiu intr'insul, jar cel cu doua la pus lingurileintr'una din incaperi §i furculitele in celelalte), ciz'pister (capistere, incare se framanta panea), amber (hambar), sindfichiu (lada), gdvane(obiecte de lemn in cari se pune sare, mancare, etc.), clo1nic, ciurild(arom. : sjdrliciu, cu care bat bacii laptele ca sa-1 fats branza), cuponi(cupdi, in care se spala rufele sau se da de baut vitelor sau se pundedesubtul ci§melelor), /upatii (plural : lifpoli ; fel de fel, lupoti fur-nofti = lupeti de cuptor), piindcoti (arom. : panacuio, o scanduragroasi de vreo doi metri lungs §i scobita in forma de cuvatd, slujindla pusul bucatilor de aluat in fiecare scobitura, unde apa se Iasi ase dospi, dui*. care se aduce la cuptor), cainaci (lemne lungi cariservesc la prinsul pe§telui), cupid (fel de obiecte pentru plutit),linguri, furculijd de lenin, furti (furca, fel de fel) (1).

D. Strungaria ; sApatul in lenin.Strugaria este partea din me§te§ugul lemnului cea mai putin

raspandita din cauza scumpetei instrumentelor ce le cere §i a lipseide nevoi pentru productiunile acestei industrii. Astfel cum este eaastazi, strugaritul se confund& cu .rotdria. Butucul rotii este singurulobject care are §i el intr'o masura relativa nevoie de a fistrujit la strug.

Strugul, strungul sau strujnita, cu care se strungdre1te sau sestrujefte, este de doua feluri : mi§cata cu mina (Fig. 266) §i cu calcator(Fig. 267). Butucul iea conturul ce i-1 determine custurile sau grip-cele (Fig. 268-9).

1) Per. Papahagi, Megleno-Romassii, I, p. 30I.

si

www.dacoromanica.ro

170

Trim!, compasurile sau .pantrik, descrise aiurea, slujesc rota-rului la insemnarea obezilor, spre a le putea «indol sau incujba»,adica spre a. le putea da forma arcata (Fig. 2,7o)._

Fig. 268-269. Fig. 266.

Cobrila, cuplita, cornita sau scaunal de inspitat (Fig. 271) cuprinderoata cand se inspiteaza sau se obedeaza.

&annul de aFat cand gauresc cu lingura (Fig. 272)1),Cahtpu/ capetelor de

spita (Fig.273) cuprindeaauri de diferiterimi, in cari se potri-vesc capetele spitelor cese fixeaza in ciolane.

Sgririeriul (Fig. 27.4)slujeste la tras linii para-lele cu o fata dreaptil saucurbd.

Afara de roate,.mariiL:3`) mesteri in ale strugului

mai fac :Plopi (sing. plosca)

(Fig. 275), cele mai fru-==-moase dintre vasele gos-

podaresti. Plosca e ro-tuna, latd, cu fel defel de flori incrustate

in piele colorata si boita iaras in chipuri diferite ; are canafi de piele

Fig. 267.

') Dupa Fr. Dame, op. cit., p. 41-2.

obcile

ma-

se'

at id

www.dacoromanica.ro

171

si falduri sau horbole tot de piele. 0 cures lungf cu cercurele

cheotari o imprejmue de jur imprejur ; de ea se poarta Plosca

cu vin, cand se pofteste satul la cite o nunta. Alte figuri le vom vedea

i aiurea 0,

Fig. 271.

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1111111111111111111111111111 111 11111111 111111 1

Fig. 272.

0 0 0

Fig. 27o. Fig. 276-277.

Solnite, mid vase in cari se tine sarea, mai ales la munca campului.Chisdul (Fig. 276-7) pentru pisatul piperului, numindu-se si

rhipernija, slujeste la pisarea piperului negru, scortisoarei, etc. Aresau pang.

0 0 0Fig. 273.

Fig. 275. Fig. 274.

In comuna Tepu, jud. Tecuciu, era un mare /nester de {scutfecnice sau sfivnice cu ajutorul unui rudimentar strug...

1) Vezi Viata romeineasca, II, No. to, p. 6o.

plink

rimminniMEIRIMMILIV,

I 111 III ill I I ir 11111'111111 II %11911111111

un (Mug

www.dacoromanica.ro

172

Alte obiecte mai sunt : suciloare pentru pane, ours rofii de lemn,picioare de masa, etc.

Saparea sau gravarea lemnului de sigur ca s'a practicat foartede mult, dela aparitia instrumentelor de taiat subtire. Au inceput-ocei deletnici, infrumusetandu-si diferite odoare sau lucruri de casa,dar mai cuseama mesterii de me(!' §i blide,carisapau aceste vase in lemn.

Cuvantul de blidar se pomeneste de mult si se da cu parereaca vechii blidari lucrau blide de cositor in anumite poieni de codru.Din 1693-4 insa, avem stire ca blidele se lucrau si din lemn lastrug (de sigur ca mai inainte se sapau), cum arata un document :(Co poiana in codrul Esului, pe Vasluiet, unde se chiama la Blidari,zicand ca ar fi facut-o insusi cu toporul din codrul intreg, cu multiosteneala.... ca a Post acel Iftimie Seafarial, find bejenar au ramasacolo in poeni cu sidcre, cativa ani, si lucra la strug s'a numitaceli poeni pe numele lui, de le zic poienile Blidarului» 1).

Sapaturi cu cutitul vom vedea multe aici si vedem mai alesin albumurile inceputurilor noastre etnografice.

Mai toate catapitesmele bisericilor manastirilor noastre deodinioara sunt foarte bine lucrate de oameni harnici si rabdatori,cu adevarat evlaviosi. Mestesugul sapatului se vede $i in alte partiale bisericii : in amvoane, cari sunt sculptate uneori ca o horbota,peste cari intinzandu-se apoi vestmantul stralucit .al poleiturii, sea-maul cu o tofi bogata si rara.; in jetele arhiereilor si Domnitorilor,cari infatiseaza de multe on si o maestrita sapatura a stemei terii ;in usi, etc.

Din nenorocire, zice marele nostru istoric si Roman d-1 N. Iorga,cele mai multe din vechile usi s'au prapadit cu desavarsire, fi ind in-laturate, ca niste bucati de lemn, mancate de cari !

Podoabe de acestea sunt : usa manastirii Coltea, jetul din bi-serica Subestilor din Campulung, facuta de oNicolae tem(plarul)»in 2 Martie 1786 2), precum $i strana dela Bradicesti, facuta in 1701pentru episcopul Varlaam al Husilor 3).

0 lucrare de valoare in timpul din urma ne vine dela d-I D.omsa, profesor in Sibiiu, cunoscut prin Allmmul artistic, publicatin 1904 ; materialul din noua sa lucrare: Album de crestaturi iii lemn,

') Iorga, Stud. Doc. VI, p. 62.2) Iorga, Ist. Rom. in chipuri icoane, III, p. 63-4.

Ep. Melchisedec, Cronica Hufilor, p. 159.¢i

')

si

si

www.dacoromanica.ro

173

este cules din 139 comune din Transilvania si Banat, cuprinzanct243 bucati infatisate pe 41 tabele cromolitografiate.

Artistii nostri vor gasi acolo noun motive de ornamentatie na--tionala.

E. Mangalul sau cArbunele de lemn.

Industria carbunelui din lemnul pe jumatate ars nu s'a practicatdecat aproape de timpurile noastre pentru nevoile din launtrulCarbunele acesta se foloseste azi la targuri pentru masinile de calcatrufe sau pentru anumite feluri de sobe. S'a cerut insa in timpurilemai vechi de titre orase pentru export, sau deadreptul de titrestrAinatate.

Eig. 278,

Fig. 278 reprezenta un car al unui cdraus de mangal, copiat dupadesemnul de pe tratura de Raffet in 1837 0.

Relatii despre Basarabia spun ca facerea carbunelui sau man-galului este o indeletnicire printre cele mai de seamy ale locuitori-lor din locurile paduroase, cute sunt judetele Chi,inaului si Orheiului.Pe lot, stanjenul de lemne de stejar se vinde cu 4,50-6 rtihle, iardintr'un stanjen se obtin piny la 50 cetverti 2). Lucratorul pentrumunca sa ptimeste ca simbrie o rubla pentru fiecare stanjen de lemneprefacut in carbuni. Un car de mangal se vinde la Odessa cu 15 20de ruble,. Intr'un car nu intra mai Inuit de 3/, dinteun stanjen bine

') Semancitorul V, No. 16.2) Un cetverti = 0,0216122 stanjeni cubi sau = 209,901754 litri ; 1 st...

cub = 46,269941 cetverti.

terii..

Fig. 279.

www.dacoromanica.ro

t74

ars. Aceasta ocupa;iune o aveau altadata si locuitorii din jude;u1Hotinului 1).

In Macedonia, aceasta industrie este destul de raspandita; 'maiales la Aromanii Olimpiani

In tara si in Ardeal se fac carbuni de lemn numai pe la muntein doua feluri. Un .metod consta in a face vravuri sau gramezi maride lemne si a le da foc, iar card se crede ca au ars pe jumatate, sesting- focul cu apa. Carbunele rezultat se usuca si apoi se desface.

Acest metod are neajunsul Ca carbonizarea nu se face deodata,ca unele lemne and aproape in intregime, iar altele numai cat seafuma.

Al doilea metod mai inaintat consta in a face un cos sau hornde glii, brazde adica, destul de tare ca sa nu se daratne, si a puneapoi imprejurul ion lemnele hotarite pentru a fi schirnbate in car-buni. Cind grosimea paretelui de lemne s'a facut aproape de unmetru, se incunjura cu alts camasa de brazde de pamant ; brazde sepun si deasupra.

Sub lemne, se face un cotton ca la lozni;a, a carui gura da(coresponndo) cu cosul launtric al brazdelor. In cotlon se face foc ;fumul si para iese afara prin cosul de brazde (Fig. 279).

bupiiniai =it timp, lemnele se carbonifica, toate de o po-triva.

Cei mai buni carbuni ies din lernnul 'de stejar de prun.Lernnele puse la captor nu trebue sa' alba o grosime ,mai mare caJ 0- 5 cm -2.),

F. Impletitul.

Impletitul nuidutelor. sau -ramurilor de diferite specii de) ra-chita este o ocupatie de capetenie in multe sate, fireste pe undecreste aceasta planta : rachita. Totus sunt sate., precum este Potlogiidin jud. Dambov4a, ai carui locuitori merg in alte sate si cumparasau string rachita pentru impletitul coMui.

Am avut pilej la car sa vedem impletituri de rachita ce in-locuesc scoartele ; tot astfel cand am aratat ndmestiile de prins peste.

Alte produ'ciiuni sunt panerele cu toarta (fig. 280), cari au unschelet de ndiele, iar impletitura este de rachita sau demlaja. Pane-

1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 454-5:2) T. Nenifeicu, op. cit., p. 34.3) Dupa cum se practica in jud. Dambovita.

2).

si

www.dacoromanica.ro

175

rile albe (fig. 281) cari se folosesc in deosebi la pastrarea rufelor cu-rate, se fac din rachita a carei coaja a lost luate in diferite chipuri.

Panerele sau cosurile pentru cules la popusoi, etc. (fig. 282)sunt un tip care variaza. Cei din zona clealurilor le fac pentru stran-gerea si transportarea fructelor.

Fig. 280. Fig. 2S1. F g. 282.

In Ardeal, cosnrile se mai numesc spent' sau code l) si colarci(sing.: cotarca) 2).

In' Ma6edonia'si mai ales in Meglenia (satul Birislau), se faccosu'ri de' albine si de tot. felul pentru pane, poame, struguri, te-reale,' pentru dram! paielor, gunoaiefor, peste, cosuri numite tablapl. table' Carom.' cdnestra; pl. cduestre), de toata frumusetea, tali, seNand in .zilele de balciu 'grin diferite sate si arguri prin prejur 2)

gospodari mesteri, inloc tie nuielute de rachita sau mlajaAi& teitt 'folosec alunnl tanar, .despicandu-1 cu cosorebal in fasii sub--tiri si irnpletindtt-1 apoi in panere cari seamana cu panerele Olte-nilor, negutatori ambulanti.

Altii, mai nieste-ri, coloreaza mai intaiu lemnele in diferite co-lori si apoi le impletesc. Colorarea in negru de scumpie, in galbentie rachita sau galben de lemn galben se face intocmai ca la Idneturi.

Pentru diferite nevoi, impletesc chiar sau be/diide coaja de teiu; una din. aceste impletituri este roara,. un fel dec'cvlet in care gospodinele mesteca mamaliga in ceaun dupa ce auivat-o de pe foc.

In timpul de urma au aparut diferite brosuri de lucru manual,printre cari se deosebeste a d-lui Monsa, Buc. 1909.

1) Viciu, op. cit. p. 79.2) Ibidem, p. 27.') Per. Papahagi, Illegl.-Rom. I. r.

iJtiii

bdiAri

:S.

(Et ;ii)

www.dacoromanica.ro

176

CAprroLuL II.

CEREALE LE.

A. Macinatul cerealelor.

Rasnita este o moan mica, miscata de mina sislujeste astazi,cand mori de apa si «de foc», pentru pregatitul fainiisuns multela facutul rrrlrrielii sau crupelor de popusoi. kipiea ur-luielii se face pentru pasari, pui mai ales, si pentru bucataria cas-nica. Urluiala fiarta cu julta, bostan (dovleac), etc., este mult gus-tata, mai ales lama.

In timpurile mai vechi insa, cand morile erau boieresti si ma-nastiresti, cand erau rani si la indepartare mare cite °data de sate,rasnitele au folosit si la macinarea fiinii pentru marnaliga. Astazirasnitele pier si proverbul : «ma trimite del,a moarii la riisnita» varamanea in domeniul istoriei.

Iata, ca ilustratie, cateva vorbe despre rasnita din 1739.nu &este dovada contra calugarului, ci numai oasa, pen nisteseamne ; dar incas, cu toate acialea, s'au cunoscut ci calugarul Savacu voe fetii au tacutu pricing de curvie, iar nu cu sila, den vreame

ca casa lui Sarghie (tatal fetei) de a calugarului aufost de departe una de alalta, cat ar arunca un om

77- cu batul ()data, si, vreme aciaia cand s'ar fi rapitfata, au zis fata ca i s'au facut zua, mergand isla rasnita.»

Rasnita se aseaza intr'un colt de casuta saupoiata, pe zidire de caramida sau de lut, sau pe larusi de lemn. Peste acest postament sta o piatragaurita prin care rasbate un cuiu de lemn gros nu-mit lima/Wein. Peste piatra aceasta si peste cuiu sta

Fig. 283. rd)cniIa, roata de piatra care se invarteste. Ea are agaura cu (Iona daltuituri. In aceste daltuituri se pune o bucatade lemn tare numit pdrpdri(a. Parparita are o scobitura unde stacapul invarticiului, peste care se invarteste roata rasnitei.

Asa tiara, data pe dedesubt ridicam cu pene tie lenut invarticiuI

1) Iorga, Stud. Doc., VI, 439.

9.

smru.l

www.dacoromanica.ro

177

mai sus, departarea intre cele doua pietre se mareste deci urlu-eala va ti mai mare.

Ambele pietre sum incunjurate de o vera sau stral, facuta dinscanduri sau coaja de teiu. In fats, are o gaura pe uncle curgeurlueala.

Rasnita se misca cu hadaragul, o prajina fixata in rasnita in-tro gaura; hadaragul este legat de o sfoara de coarda casutei.

Grauntele de rasnit se toarna cite putine pe gaura din mijloca rasnitei.

Pietrele se fereca rar, sau aproape nu se fereca ; ferecatul con-sta in lovirea pietrei cu un ciocan spre a-i desnetezi fata.

2. .3Iorile de cai au o constructie analoaga cu a morilor deapa, numai ca le lipseste roata. Caii invartesc sulul deadreptul. InArdeal se numesc soace 1).

3. _Horde de apt.Potrivit vechilor datini feodale, morile au fost

legate de morii, pomenindu -se in toate actele de vanzare, danie sauschimb, «iazuri cu vaduri de moara,. Morile apartineau prin urmareboierilor manastirilor la cari erau obligati taranii de pe moie sa-simacine faina, neavand vole a-¢i face ei actele. Pietrele se taceau in$ara, iar cand nu se gasiau, se aduceau din Ardeal, pans si dinHateg. Asezarea for se Ikea prin me§teri straini 2).

Astfel vedem in 1561 pe Alexandru Lapusneanu cerand I3istri-tenilor din Ardeal «niste roti de moara de marmura din Hateg»,comandate pentru o biserica (sic), precum si un mester spre a be fe-reca (beschlagen) 3).

Incep pomeniri vechi : Act de vanzare de vad de moara, «insavadul ds! moat(a) de doua roate» pentru 135 «de galbeni bani gataodin anul 163o 0; act de vanzare din 1632 si al aceleias mori in1637 3) ; act din 1660 pentru zalogirea a unei jumatati de roata demoara, insemnand, probabil, aceasta zalogirea unei jumatati dinpartea de zeciueala ce se cuvenia ca castig pentru o roata, adica opiatra, adica atata parte din folosul total al morii, cam pietre demacinat avea 6).

') Viciu, op. cit., p. 78.') Iorga, Ist. Rom. in chipuri icoane, III, p. 161-2.3) Idem, Doc. Bistr. I, p. LXI.') Idem, Socot. Bistr., p. 278.5) Ibidem, p. 275.6) Ibidem, p. 277.

T. Pauline, ImItssiria casnicd 12

Considera(inid.

si

si

of

www.dacoromanica.ro

178

Din 1702, tocmeala pentru constructia unei mori «precumsa-s §tie ca avand noi tocmeal(a) cu dumnealui sa-i facem moaradela Campulungu, noi sa taiem lemnele, noi sa facem zagazul, iardumnealui sal care leamnele... parii morii to ;i 8 temeae ale gra-tariului, sant 15 leamne, sa le care oamenii manastirii.... si deafar(a) din casa morii, §i jghiaburi §i capriorii latii verghiile,babele, covat, laturoi, toate noi sa le caram.... Iar fiarale pietrilesa fie toate ale dumnealor».

Intr'alt contract, tot de pe atunci, zice : sa avem a dareamoara pe faina par la Santa Marie Mare» 3).

Procese de mori din 1709 2); evaluare de productiune dindin 179o: «socotindu-se foarte giosu cate boo met-tea de paine pean dela amandouii pietrile, afara de partea morariului»

Iata §i un «perilipsis de toata cheltueala morii din Cloani, candam facut-o intai ; 182o Septembre 27 :Tai par.

1057 Pentru zile de lucru 2.114, cate par. 20 zioa, care s'au lucrat nu-mai la sapatul ziditul erugii.

too Chiria boilor ce au carat la piatra de zidit.15o Chiria caratului tuturor lemnelor morii.190 Facutul casai morii cu podul apei cu tot cat an trebuit pana

s'au dat pe faina.120 Doua perechi de pietre dela Vai-de-ei, in loc.40 Adusul pietrilor de mori.70 Fierul lucrul tiganilor.14 24 La osabi(i oameni carii au ImpuFat 0-au spart la piatra pe eruga.8 doua oca raichiu, facutul ciuturilor.8 Sicuitul pietrilor morii.

65 3o vedri vin25 to vedri raichiu.75 pentr(u) o mie oca faina de porumbi, cane) par. 3, s'au ma(n)-

cat la lucru.25 = pentr(u) too oca branza la lucratori.25 Iarba de puva cu care s'au apart piatra supt moara pe eruga.to 2 mie

1982, 24, adica ; una mie noaa sut(c) optzaci doi, par. doaazacipatru, afar(a) de cheltueala.

1982, 24 ce este sa se mai faca cand se va pune pamant pe lama zidul eru-gii §(i)afara de stavila care trebue sa se faca la intratul apeipe eruga, §(i) altele cate mai trebuesc.Theodor Vladimirescus. 4).

1)

e)3)

4)

Iorga, Socot. Bistr., p. 2S3.Mem, Stud. Doc. VI, p. 97.Ibidem, VIE. p. 242.

p. 7-8.

$i

si

$i si si

«$i

3).

Si

gi

Ibidem,

gi

ti

si

gi

sindila.g(i)

www.dacoromanica.ro

179

Stanjanirea comertului §i industriei nationale din epoca Fana_Tioti lor si mai inainte mult, se poate spune aproape sigur, ince-cepand cu veacul XVI, nu atinge moraritul. Episcopul Melchisedecciteaza Iie Iacovache Rizu, Post demnitar in tars sub mai multi Fa-narioti, care spune ca «provinciile Moldova si Valahia tin aveau li-'bertate de a vinde productele for abondente ; ele purtau numele de.cii mara sultanulni si aceasta vasty camara era exploatata de doua corn-panii de negustori turci can se acolisiau de toate obiectele de hranacu un pret mic. Una din aceste companii purta numele de negus-Joni de fiiind si alta de negustori de tent» 2). Cea dintai facea negotcu cereale si legume uscate si avea un intendant la Constantinopol,iar corespondentii mi§unau in diferite cetati de pe malurile Dunarii.

In 1860 erau in Romania 6.771 mod 3); acestea apartineau desigur proprietarilor. Prin vai necercetate si, mai tarziu, aproape deanul in care traim, din spiritul si nevoia cooperarii, se nasc mici mori,purtate de subtiri suvite de apa, can de abia produc faina necesaraa doua sau trei familii.

Acestea fac parte din industria casnicd, deoarece apartin §i suntfacute de gospodari pentru nevoile tor. Si pentru acest motiv vor-bim §i not de ele.

Literatura populara atinge parti din vieata omului, cari ii suntintime. Pentru a arata, prin urmare, chipul cum taranul nostru s'alegat de mod cu sufletul, iata cateva din productiile populare dl-spre mod :

Poporul crede ca moara este opera deavolului, iar Dumnezeua luat-o in stapanire numai cand s'a facut cosul.

Alta credinta zice ca Dumnezeu a luat moara dela deavol pansva cadea frunza de pe brad, dar bradul stand ve,nic verde, deavoluli-a batut cuie de fier ca sa se usuce. Dumnezeu a inverzit cuiele(nodurile ce se vad si astazi) si astfel moara tot a lui Dumnezeua ramas.

Alta credinta glumeata zice ca deavolul s'a lasat de moara nu-mai dupa ce morarul, care canta din scripca, I-a pacalit, punandu-idegetele intre butuci ca sa invete si el a canta 4).

Deavolul nu se poate alipI astazi de moara decat stand sub

') Ep. Melchisedec, Cronica Huqilor, p. 85-6.2) Cours de litherature greque moderne, p. lo8 183.9 M. G. Obedeanu, La Rountanie economique. Paris 1876, p. 193.4) El. N.- Voronca, op. cit.. p. 199-200.

1)

i

3i

www.dacoromanica.ro

180

roc', ca sa le poata invarti, si cand el se supara, apoi se strica ate-ceva O.

Moara se afla asezata inapoia sau un brainde pamant umplut cu maldari de nuiele gunoaie, iar pe deasuprapamant turnat. Scopul iazului este sa adune apa, mai ales in vre-muri secetoase, care apa sit poati invarti roata morii, cand se por-nwe. Daca insa apa este indeajuns sau mai multi cleat trebue,apa morii este adusa pe un canal, iar ceeace prisoseste se scurgepe albia ei veche.

Iazul morii se mai numeste si rail, iar vatra morii este de-

dinaintea usii morii, uncle trag gi asteapta oamenii cu sacii la ma-cinat randul sau sirul 2) care se respects cu stintenie. Expresiuneacunoscuta este : «la rand, ca Ia moara».

Moara este incredintata unui moral-, care de obiceiu se pricepela hum/Tie, reparand ceeace se strica. El fereca pietrele.

Zeciticala morii este vania, una din zece sau din douasprezece,parte care se imparteste intre proprietarii morii. Din zeciueal mo-rarul iea a patra, a cincea sau a asea parte.

Moara urubla, adeca merge, macina; moara s/a cand e stricatisau n'are apa, n'are .zapor (apa necesara pentru a putea porci roatele).

Naloagas), niivaloara sau ;tavola este imbulzeala, lume multicare vine la moara.

0 moara cu o singura piatri sau rorta se numeste morifea 4)sau chartra 9. Alaturi de moara este casa morarului, si mai prin toatepartile diferite cotete pentru porci paseli cari traesc din gratin-tele risipite de jos, «cum traeste Oita Ia moara». Cei ce vin la

moara iii fac mancare acolo, pried peste $i dorm pe saci. La c>moara se deosibeste :2 2

01 5 5 b----3-1 5o_5 5 Ia- --6

4' 41 )4

VFig. 284.

JStarihrhil(tig. 284) care se

6 compune, in genere, din pa-tru stilpi (I t I I) nu-miti baplani, batuti in fun-dul garlei, ale c:tror capetesunt legate printr'un lemn nu-mit puntea bogdandor.

1) El. N.-Voronca, ofi. cit., p. 209.2) Viciu, op. cit., p. 77.3) Viciu, op. cit.. p. 62.41 Fig. 284-290 Sl textul urrnator dupa Dame, op. cit., p. 147-162.6) Viciu, op. cit., p. 32. Moara mica cu roata in apa).

iatirrlrri

si

si

si

1

___Z' 3,,

gului,

www.dacoromanica.ro

181

Slavilti se numeste opritoarea facuta din scanduri (3-3'-3")§i care, ridicandu-se sau lasandu-se, da sau opreste cursul apei. Ri-.dicarea sau lasarea stavilclor se face cu ajutorul unor lanwri (4-4-4)ce sunt puse in miscare de vtirtejuri (5-5-5) asezate pe un po-dulet (6-6).

Ridicandu-se stavilele 3 3' apa curge in scoc, laploc, lake sautrine.

8.1i111111 11111 11111,111,1 1111111111111111111111

111111,',:i1'1"111111111'111\1"1"11i1111Y11111111'111111111'

al111,0111,11 111111 \11111IIIIIII 11111

li' 111 ihIll!Inlv.11',1111111111111111

III IILL

111111111 1111

II M ,[UM1.11111111 1

4m NPhii.II1

t

11.(,..-111111111111

uuum

111111i11111111111W11

Fig. 285.

Scocu/1) este micul canal ce duce apa la roata de o pune inmiscare. Mai pretutindeni scocurilc sau lapioacele sunt facute dinscanduri. Panne (2-2-2-2) se numesc aripele scocului. Intrarea

1) Se numegte scoc gi adancitura ce face apa din jos de moara. Semai zice gi vultoare, (v41toa re) sau bolboaca (bulboaca), iar in Muntiiapuseni &vet (Francu-Candrea, op. cit., p.

;

INN .44141

I 1111- r '

.1..

.

1'1

1

j ..11,1151,124

.111i1

;7

..

44144111mi .m1111111111

==.=

1110!1.11111111110

lot.

fs =

111111111]

uuoluml

1,1 1 1111 I

1

'II 10 100,,

--:

, ri--' 0

www.dacoromanica.ro

182

apei in scocuri este impiedicata de stavilele Ridicandu-se-stavilele 3 si 3', apa curge cade pe cele doua roti dela moarapunandu-le in naiscare. Scocul ce se afla in dreptul stavilei 3" $i

prin care apa curge cand sfa moara, se numeste sterp 1).anti caderef de apa este destul de insemnata, scocul aduce

apa deasupra rotii ; cand e putin insemnata, scocul aduce apasub roata.

La munte se intrebuinteath o roata cu fusul vertical, numitafacau, ciuturd sau roata cu ca

afa-ra ale morii sunt:

a) Casa inorii,b) stavilarul saustavila , c) scocurile(data hunt douiipereclii de pietre)sau scocul (dad nueste.decat o math)?d)

Scocu 1 este facutdin scanduri, une-le alcatuind fun-dul iar altele ari-pele (fig. 286); eleste tinut de grin-,zi, puce de-a cur-mezisul peste niste

Fig. 286. stalpi.

Koala (fig. 287) este facuta din lemn $i cuprinde partile urma-toare :

a a) Cupele, blidele, caufele sau ciuturile. Din loc in loc, pestecupe, ca sa nu se desfaca roata sub apasarea apei, obezile sunt tinutede niste spete,ze sau reside.

b b) colacii sau cio/ane/e.cc) Fusul de lemn sau grindeiul, osia §i osiacul.

1) Dintar se nume;te un de gratar ce se pune in dreptul scocurilor spre a opri murdariile ce via pe apa. Prefuste se nurne0e lemnuLpus in capul parilor cari alcatuesc despartirea intre scocuri sterp.

3- 3' -3 ".

i.Par(iledin

roata.

Obe,ile,

fz1

gi

si

II

ir6

-111j6/

www.dacoromanica.ro

183

dd) Crucile sau rascrucile ce sunt prinse intr'o parte de obezileITO si de alta de grindeiu.

Fig. 287.

2. Parlile dinlauntru (fig. 288) sunt:

Bo Idul sau capul senumeste fierul ce sepune uneori in capulgrindeiului.

Brotacul sau broas-ca este lemnul sco-bit pe care sta capulgrindeiului sau se ih-virteste boldul.

Perna sau perinoculeste stratul de lemnde care e prins bro-tacul.

yindrelele sau un-drelek sunt cele doualemne pe cari se ra-Zama perna.

Fig: 288.

A) Pietrek ce start intr'un colac de scanduni 1).B B) Podia ntorii.

1) Viciu, op. cit., p. 34.

www.dacoromanica.ro

184

CC) Stratttl pe care sta podul.D) Scara ce suie in podul morii (casei morii).EE) Po prdsnelului.F) Prasne 1111, crdngul sau prdstelnicrrl1).G) Roata cu indsele.HH) Babe le sau stdIpii ce jin podul morii. Acesti patru stalpi

alcatuesc usoaica morii 2).I) Copt/.Spre a face faina mai aspra sau mai moale, cu ajutorul posadei

(pose it) se ridica sau se lasa babaittl, care ridica sau lass polita, prds-nelul §i pietrile. In unele mori ridicarea si lasarea se face cu ajutorulunui zavor 3).

Roata cn maselele psi prdsnell 1 (fig. 289), cuprinde:

Fig. 289.

1) Francu-Candrea, op. cit., p. 104. Posada postata, o grindagroasa la moara, pe care se reazama o alta grinda impreunata cu crangul.

2) Etym. Magn. Rum., p. tan : in amnarele morii stint bagate ari-pile intepenite in ni0e lair% ce se numesc gene in Transilvania ; amna-rele dela moara aunt un fel de furci, pe cari se formeaza capul moriisunt infipti pe rascrucea dela babaluc (Covurluiu). Idem, p. 1.096-7 : anui-nare la mori se numesc acele lemne cari aunt In colturi, in numar depatru, fiind daltuite, iar prin daltuituri intra paianturile (Covurluiu). Casamorii se compune din 8 tit/pi pe cari se pun mai multi amnari daltuitila doua parti pentru a putea sta scandurile ce formeaza paretii ; in capatulamnarilor se pun 8 costoroave pe cari se face acoperamantul cu stuh sauindila (Iasi).

3) (Partea ce sluje0e la ridicarea pietrilor se nume0e, in Dolj,crainic sau aintarul pietrilora.

lila

;i

;i

www.dacoromanica.ro

185

a) Fund de loan sau grindeird. Acest fus, in afata de moara,-poarta roata de apa, i inlauntrul moi-ii, roata cu masele.

b) Roata cu indsele, in numar de 44. Maselele sunt prinse de-obezile rotii. Cand se rupe o masea, se zice Ca este o stirbiira sau

)flirbilara in roata.cc) Cradle sau rascrucile.

d d) Poli(a prdsnclului.E) Prasneltd, prdsiclnicul sau crangal. Prasnelul este alcatuit

.din 7 fitori sau prinse la amandoui capetele in tdrcoale.

impinse fiind de maselele dela roata cu masele, invartescfusul de fier ce pune pietrele in mis-care.

F) Fusul de fier.G) Tdrcoala de sus.Copt/ ,ci teica (fig. 29o) 1) cuprinde :a) Com/ in care se toarna graun-

tele de macinat.b) Teica, copai(a, postavila 2), posiatyt

sau sculuraloarea, o curie miscatoare, incare curg grauntele dela cos inaintede a trece intre pietrele morii. Mis-carile teicii reguleaza caderea graun-telor.

cd) Calla fi spetea:;.a. Caii cu spe-tezele in cosul alcatuesc Kara co-

e) Coarda

f) Cdpdstral, inthrzatoral sau sink-neaua

Fig. 29o.

1) Etym. Magn. Rom., p. 837-8. Partite deosebite ale morii sunt :roata de apd pi roata cu masele al caror butuc la ambele capete are cateun fus de ofel, apezat pe nipte Marne tari de stejar. Roata cu masele in-varte prisne/u/ care este intepenit in piatra alergatoare, inconjurata cuo vepc.4 de lemn. Deasupra pietrilor se mica coretul, in care yin bucateledin cog. (Brapov). In Biblia lui Serban Voda din 1688, piatra alergatoarese chiama prirparif4 ; csa nu zalojepti moara, nici parparita morii, cadsufletul acesta zalojepte*.

2) Viciu, op. cit., p. 69: pospaiu,.praful de &ilia care se apeaza peparetii morii gi pe objectele dela moara ; postampt, o trocuta in care picagrauntele din copul morii pi din aceea in gaura pietrii dela moara.

turtle,fidori

pi

pitol.

r kit.

www.dacoromanica.ro

186

1") Titireol 1), care scuturat find de piatra alergatoare, miscaintr'una teica ce e atarnata de coarda e si de caparaiul f.

g) Fruntarnl, ,corona sau masa pietrelor.h) Piscoaia, chiscoaia, vrana sau ts/r/caps/, prin care curge faina.i) Postava, cervata, copaia, lirdoiul, lady sau hambarapd in care

curge china.Pietrele morii :Pietrele sau rasnitoarele sunt asezate pe podul morii. Celei de

dedesubt, care nu se ;nisei'', i se zice statdtvare sau :,.aceitoare ; celeide deasupra, care se invarteste, i se zice alergatoare 2).

Piatra zacatoare are la mijloc o gaura, numita buric, prin caretrece fusul de fier al prasnelului.

Piatra alergatoare are de asemenea la mijloc o gaura, numitagdrliciu

In garliciu,prin care grauntele ce cad in teica trec intre celedoua pietre unde se macina, se afla o bucata de fier numita par-

parpario, perpelio, prepelita sau gdnjein 0, in care se prindecapatul fusului de fier care invarteste piatra alergatoare.

Imprejurul pietrelor se afla un cerc ficut din coaja de copac,numit velsca, vacdlie, toc, ocol sau obod care impiedica risipireafainii.

Pietrele morii, pe Eta unde se, freaca una de alta, sunt /math..Ferecarea se face cu un ciocan ascutit de otel (de cri(a) numitciocan de ferecat 4). Cand se fereca pietrele, morarul le ridica si lemuta cu o parghie $i o bucata de lemn numita tafaIng sautdvaluc si taming.

') cln genere, scuturarea teicii se pricinue;te de un bat ce e legatsus de cal §i sta cu capul celalt pe piatra alergatoare, langa teica. Acestbat, ce e m4cat necontenit de invartiturile pietrii, se numqte titirez, ha-darag, hilddrau, bataiuq, bate :14, batoclit sau terteleac.

3) Etym. Magu. Rom., p. 837. Morile din Valcea au trei-patruFiecare alergatoare se compune din ate doua pietre, una deasupra

alta dedesubt. Deasupra fiecarei alergatori este cate un cop in care sepun boabele de macinat. In acest co; este un titirez care face sa cada boa-bele in moara. Mai in specie piatra alergatoare se chiama la toti Romaniinumai piatra cea de sus care se mira, iar cea de jos se numWe statei-toare sau zacatoare fezdtoare.

3) Viciu, op. cit., pdrktlifa, crangul morii ; scandura la moara pecare curge in jos faina.

4) cCrestaturile ce aunt in pietrele morii se nurnesc §aruri, §anturi§i

palijd,

cilindric

aler-

gi

gi

x milt

1i

gatori.

www.dacoromanica.ro

187

Piatra zacatoare este tinuta in . loc de niste lemne numitecrivace.

Praful cel subtire ce iese la macinat si se depune in toatepartite prin moara se numeste pospoiu, iar in jud. Tecuciu pospaim.

Faina de popusoiu (porumb sau cucuruz) se numeste faina,nllaiu, pielna, iar in unele parti din Ardeal farina §i fanina peCrisul Alb 1).

Pasat, urlueala, hurluiala sau crup: este faina gronzuroasa.Oienud se numeste partea de faina sau de graunte ce se di

morarului drept plata pentru macinht, in loc de bani ; in alteztvitlealfi sau

Popusoiul se toarna in cos cu hauija, dimirlia, deuzerlia, bani-ciorul sau sinicea.

4. :Arne de vd,d. Mori de vant erau foarte multe in ve-chime, asezate pe marginea satelort in bataia vanturilor. Urme dinele au ramas si se vad §i astazi ; nobrogea sunt mori in func-tiune astazi, incunjurand de multe on de jur imprejur satele.(Fig. 291 292).

Fig.

Moara de vant 2) esteo moara ca si cea deap5, cu singura deose-bire ca rata miscata deapa este inlocuita cu aroad cu aripi mad, ce

291. este pusa in miscare devant.

Ca la moara de apa, grindeiul ce poarta aripile invartesteroata cu masele, care pune in miscare prasnelul. Acesta la randulsau, cu ajutorul fusului de fier, invarteste pietrele. Aceste pietre senumesc, ca la moara de apii, statatoare sau zacatoare alergatoare ;sunt frecate si incunjurate de o vesca.

Cosul este acelas cu teica lui ; faina curge prin piscoaie incovata.

Partite caracteristice ale morii de vant sunt :Fii. 293 : Aripile sau hari,bile ; 2-2. Colurile sau samile

3-3. Chingile sau drevele aripilor ; 4. Grindeild ; 5. Roata cu masek ;

1) Francu-Candrea, op. cit., p. too.') Figuri 0 text dupa Dame, op. cit., p. 159 0 urm.

parti:virma.

insi

-44++++4°4:

fig 880F

44-Fig. 090.

o

si si

si

1.a. ;

7/1"''

www.dacoromanica.ro

188

6. Prdsnelul, crdngul, fenerul, fanarul, rdlugul sau valogul ; 7 7. Clef-iele de oprit moara, fringhia, piedica, fringhia de strans moara in

Fig. 293.

cleve, 'aqui de strans, balatul sau lanjul cdscdciurilor ,- 9. Fusul defier sau fiend prthuelului ; io. Ovid. i r. Teica ; 12. Frunland sau

www.dacoromanica.ro

189

sirainl pielrelor ; 13. Piscoaia, rbiscoaia, piscoiul, gurija sau vrana14. Pare morii ; 15. ilcoperipl ; 16. Cerdarul, pridvorul sau finda

Srara; iS iS. Talpa ; 19. Baba sau babairirul ; 20. Protapul,,

canna, oi,clea, pdrgbia sau drugul -moth.

rr

ff

10

-41111/4

I111NINF111111111111b,.

16

I

Fig. 294.

Fig. 294: 1. Zripa sal barita; 2. Colurul; 3. Grindeiul; 4. Koala-ru masele ; 5. Prrisnelul ; 6. Fusul de fier ; 7-7. Podul cofului, lega

17.

;

www.dacoromanica.ro

140

Jura sau strain! cosultti ; 8-8. Caii, calufeii sau rasboittl ; 9-9. Bra-spete;zele, chingile, cor ile, stinghiile, curmg4urile sau hydtura

braultti ; 10. Coml ; Cleftek sau piedica ; 12. Franghia clef-ielor ; 13. Piscoaia ; 14. Pero, care inconjoara pietrele ; 15. Pdlniasau leica ; 16. Tigaia, in care se invarteste capul fusului de fier ;17. Masa tigati, talpa tigaii sau puntea prasneltdui ; 18. Cumpana,-veirtejul, schimbalparea sau posada ; '20. Chilli: moth.

Morile de apa dal; inapoi din pricina concurentei ce le-o facmorile «de foc», cari suprima intarzierile si, prin urmare, pierdereade timp.

Morile de vain pier din pricina celorlalte feluri de mori.

B. Spirturi batituri de pane (cereale).

Spirturi facute din cereale se desfac astazi in cantitate insem-nata prin localurile de bauturi, si sunt cunoscute in Moldova subnumele de rachiuri de pane. Ele insa nu constitue un produs at in-dustriei casnice decat foarte rar. Cunosc incercari facute in sateleMoldovei de job, cari n'au dat marl rezultate din facerea rachiuluidin orz sau ssecara incoltit in apa, planiiidit, §i mai putin din altefeluri de grane.

Aceste incercari s'au facut in obisnuitele rehtiie sau povarne caripreg.itese rachiu si tuica 1).

Un oarecare avant a luat aceasta industrie in Ardeal, industriavinarsului de bucate, care da ca ramasite braica, ce se foloseste la in-grasatul porcilor 2).

0 bautura frecventa se pare, inainte de raspandirea viilor, a fifost berea, care iaras nu se stie de a fost produs casnic.

Pe la 1567, Alexandru Lapusneanu cerea mesteri de facut berela Bistritenii Ardealului, deoarece trebue «si mie si Doamnei, so-;la noastra, §i, la boala noastra dese on ne vine sa hem bere» 3)

Dar dupa o jumatate de veac, gasim pe Stefan Tomsa lasandu-ne o scrisoare din 1613 (7121), prin care arata ce anume ajutor sase dea de catre Domnie, pentru hramul episcopiei de Husi. Iataacea scrisoare in traducerea Episc. Meh.h;sedec : «Cu vointa Tatalui

1) In 186o erau de acestea in tarn 1786. M. G. Obedenaru, op. cit.,P. 193.

2) Francu-Candrea, op. cit., p. 9S.3) Iorga, Doc. Bistr. I, LXIX.

I 1 --t t.fele,

pi

www.dacoromanica.ro

191

cu conlucrarea Fiului $i cu savarsirea Sfantului Dub iata deci eu,credinciosul Stapanului meu Isus Hristos, inchinator al Treimei,

tefan Voevoi, cu mila lui Dumnezeu Domn Terii-Moldovei, aminceput $i am desemnat aceasta scrisoare pentru hramul sfantuluicorifeului si tot laudatului Apostol Petru si Pavel la Episcopia deHusi.

2 buti de viii2 calodi (negresit o masura) de secara,2 calodi slad.2 pol(oboace) miere.

Soo aspri pentru chelsug (cheltueala, dupa ungureste).roo aspri pentru tamale".Slad se numeste orzul pregatit pentru fermentatie la prepara-

rea beriiData taranul a gustat poate gusts rar aceste bauturi,

preparat prepara altele. Anume :Brain sau braga, luata de sigur dela Turci, o fac astfel Romanii

din Bucovina, al numai se plamadesc bucatile de pane de orice fainaar fi. In satele din jurul Cernautilor se faces mai de mult la fie-care casi 2).

Astazi aceasta buns bautura nu se mai intalneste la sate, iarprin targuri este facuta de Bulgari, Greci Turci.

oCovafa e o mancare de post. Taranii de pe la munte (Su-ceava) n'o prea cunosc. Covasa se face din faina de popusoi dataprin sita cea deasa, in urmatorul chip : se iea o putina curata, sepune in ea faina cernuta prin sita deasa (TM de born, turnandu-du-se in putina acoperita apa clocotita, pans se umple. Stand 5-6'cea,suri la caldura, covasa capata un gust acrisor ca sa poata fiintrebuintata la mancare, se fierbe la foc. Ca sa aiba gust bun si sase inacreasca usor, in faina de popusoi se pune si un pumn de Minade grau. Covasa se mananca cu mamaliga prajita on cu malaiudulce. Vara nu se prea face covasa. Covasa are mare asemanare cubraba» 3).

In Bucovina : Se cerne de cu sears prin sita deasa de toateflinile in covata : de popusoi, secara, grau, hrisca, etc.; se moaiecu apa calda si se lass pana a doua zi ca si dospeasca. A doua zi

') Episc. Melchisedec, Cronica p. 102-3.2) El. N.-Voronca, op. cit., p. 238.5) M. Lupescu in ..ezittoarea, VII, p. 74.

$i -a

si

Hit§ilor,

si

O.si

si-si

si.

si

www.dacoromanica.ro

192

se pune in Wait si se umple cu apa. Mestesugul facerii constaproportionarea apei si fainilor. Umplerea se face turnand mai intaiunumai o tingere de apa infierata, apoi alta cu mdrgele (cand incepe safaca apa margele) si alta fiarta. Putina se pune pe cuptor si pansseara e gata. Altfel se inacreste ca borsul. Iara se fierbe intr'o caldaremare ca sa ramana dulce si apoi se pune intr'o putina la racoare.Cand trebue, se mananca cu pane sau mamaliga, cu linguri

Se intelege ca-i un adevarat lux sau rsipa berea covasii.nemernica temelie a alimentaciei poporului roman, se

pregateste astfel in munch Sucevei, la fel ca in toate partile aproape :«se ieau Orate de popusoiu, cam 3 parch, o parte tarace de grau sise pun intr'un borieriu: o putina de brad on stejar. Borseriul 3) tre-bue sa fie curat. Peste taratele acestea se pune cuib de borv, bufie 3)din borsul vechiu, cari sunt acre, si se amesteca foarte bine, si pesteOrate se toarna apa clototita, mestecandu-se in putina cu un bacon de care on se toarna uncrop.

In borser unii mai pun crangute de visin ca sa fie gustos, iaraltii barabitle (cartoafe) fierte, ca sa se inacreasca mai repede.

«Unele gospodine au obiceiul de a trage din cap (a scutura),cand umpht born, copiii on un argat, avand credinta ca astfel borsulse inacreste lute.

«Se mai crede de asemenea ca nu oricarei femei ii este dat sitfaca hors bun. Dupa femeia blajina on lenesa, borsul nu se acrestein grabs si bine, pe cand dupa cea hunica, dupa o aschida, «borsulse face acru ca focul».

«Borsul dupa ce a fost lasat sa se inacreasca pe Tanga foc, lacaldura, se trage de-o parte la racoare: din cand in cand, i se ieade deasupra, barii(d, pojghitele albe ce se formeaza si cari se numescin alte parch si floarea borptlui.

«I3orsul cinut prea mutt la caldura se beihhvie sau duhlepe, adicase stria si se intinde 4).

«Borsul se fierbe cu legume, carne si chiar cu o many de fainaca sa-i um file omului (matul) si sit se tie satul. Dar sa nu se uitcca exists si bori holteiu, cand se fierbe «numai cu ceap3, care si chi-per» si se mananca astfel !» 6)

1) El. N.-Voronca, op. cit., p. 238-9.2) In Tepu-Tecuciu : borpaicu.3) In Tepu-Tecuciu : huci §i huce.4) M. Lupescu in Seztttoarea, VI, 64.s) .ezatoarea, VII, 69.

ditr

1).

Borsul,

www.dacoromanica.ro

193

C. Paiele.Paiele de grau sau de secara n'au in industrie deck o singura fo-

losire : din ele se impletesc : palarii de paie, paltirii de secard.Aceasta industrie era cu desavar§ire necunoscuta in jira pana

Fig. 296.

acurn 20 -3o de ani. Cunoaterea §i raspandirea ei pare a fi o ur-mare a indemnurilor date de regretatul luptator al Ardealului, inte-

Fig. 297.

meietorul de ,coli §i directorul de §coala normala de invacitori, IonPopescu din Barlad.

Ministerul InstrucOei, stabilind recompense in bani pentru lucrul

Industria casnicil. 13

Fig. 295.

Pamfille,

www.dacoromanica.ro

194

manual in scoale, precum si expozitiuni de acest lucru manual cuprilejul conferintelor dascalesti, impletitul paielor s'a r5spandit lesne

astazi copiii din scoala si altii din afara impletesc si coase singuripalarii de paie.

In Ardeal, impletitul se cunoaste si se practica de mult. Totcopilul isi are vara pearia 2) sa, iar toamna isi coase palaria sau co-; lanacul.

Cu cat sunt mai multe fire de paie de impletit, cu atilt lucrulc mai spornic. Impletitul obisnuit este in 7 ci S sau 9 (paie).

Paiele se aleg sa fie uniforme ca dimensiuni coloare. Ele sepastreaza la umbra, ca sa nu se decoloreze sau sa se pateze, in micisnopulete.

Inainte de a se incepe impletitul, se immoaie in apa.Impletiturile sunt simple (Fig. 295), adica au marginile °aide,

dreple, in col juri (Fig. 296), dintre cad cel mai lesnicios este imple-titul in patru col juri.

Unii copii isi boiesc paiele in negru de anin, in galben cugalben de rachita sau de lemn galben, intocmaicum se coloreaza si lana.

Roata de impletituri find gata, se netezesc mar-ginile de adausuri sau innadituri, se bat cu ciocanulsi se coase, incepand cu fundul.

iih.LILL Cordicek sau corddhle colorate nu lipsesc. CeiFig. 298. mai practici le inlocuesc cu niste balm', ate de

lana colorata, ca sa nu se dabala.7.-ze palaria.Mested i-am gasit pe orianii din Orfelinatul agricol ( Ferdinand»,

din Zorleni, Tutova, cari vand si s5tenilor ceeace le prisoseste.Din spice de grau cu paie, unii lac barba lui DI1111111V11, o fru-

moasa impletitura care se atarna la icoane.

fi

D. Bucialiria.

i. Considera(ivni.

Orice popor igi are o bucatarie a hti, sp2cia13, national5, pepartea comuna tuturor celor ce au la indatnana aceleasi mij-

loace si mai ales aceleasi materii de consumatie. Numai partea acra-sta, speciala noun, vorn descrie-o aici, pomenind pe cealalta nu alai intreac.t.

') Viciu, op. cit., p. 66 ; ;i beartii.

si

si

§i

.LI

Tanga

isi

www.dacoromanica.ro

195

0 cercetare amanuntita ar fi de nevoie ; o incercare bine reu--sita nu cunosc decat pe cea alcatuita de priceputul imitator d-1 MiltaiLupescu, directorul Orfelinatului agricol «Ferdinand» din Zorleni-Tutova, in revista de folclor Se:,'ettoarea.

Asupra acestui capitol nu vom face nici o descriere, numaivom semnala urmatoarele :

La tnunca campului, pe drumuri (carausii), etc., infing inmint un lemn indoit sau fac o piratnida din trei lemnesi au cufba, cujba, cdrligul sau vdritlid sub care fac foc ca-sa filrba ceaunul spanzurat deasupra (fig. 299). «Cujba nu seiea din loc, caci se crede ca astfel iea cu (Musa §i sdracia».

Bina in ceaun se mesteca prin ajuto-rul unui bad cu sau fara lopatica la un ca-pat (fig. 300) numitfacale(, cukpr, melesteu,nuitth 1), culi,cer 2), matnaligoiu §i niesteca-

tor 3) ; data are /opatica se numeste astfel.Unele gospodine mesteca mamaliga intrepicioarele unui scaunel risturnat, in conFeifacuta din coji sau beligi (§i Inldii) de teiu,in tocalii(jud. Gorj) (fig. 301), doua lemneindoite can se alipesc de caldare peste can se apasa cu picioarele.

Mamaliga se rastoarna pe _Tundra de indindligd (fig. 302-3), nu-mit si carpaior in Ardeal.Fundurile pot sa fie numainiste scanduri, pot fi mailungi (fig. 3 o3)sau rotunde(fig. 302); au coada. Elemai acopera oalele pu-tinele coada for sluje-ste ca chisoiu (pilug) pen-tru pisatul aguridei si us-turoiului.

Fig. 299.

pa-

Fig. 3oa.

Fig. 301. Fig. 302.

In Polovraci-Gorj, am vazut cum malaiele, nedospite mai ales,se coc in lesiuri (fig. 304), un fel de strachini marl de lut, grosolantacute $i arse in foc. La fund au doua gauri pe uncle se baga un

') Viciu, op. cit., p. 59: gnu-at* un lemn rotund cu mai multe raze;se folose0e la mestecarea coleqei care se face din farina de grau §i careae moale ca mamaliga cea pripita 0 se mananca cu laptea.

2) Ibidem, p. 38.ibidem, p. 58.

;1

;i

si

si

')

www.dacoromanica.ro

196

bat cand testurile sunt fierbinti. Turtele se pun pe vatra arsa, iardeasupra for se pune testul sau pasta, infierbantata §i ea in cuptor,astfel ca turta se coace innad4t.

La pane, framantarea se face in covata sau pe o masa. Ca sitnu se mite covata, se pune intr'un scaun anumefacut, numit de Romanti de peste Muntii apusenicorletin, iar in alte parti ale Ardealului corlete 1).

In urma se intinde panea pe crapator 2) sau cra-pitor, o tabla saumasa patruunghiu-lara, pe care se soa-pi' (a soge) dandu-iforma dela urma.Panea se pune pe-

Lopata sau pe paitd 4)§i se gate§te de a 6puss in cuptor.

In timpul acestei pregatiri, se arde cuptorul cu lemne. Dupace s'a ars, se scoate jaratecul afara cu cociorva (fig. 305) sau corciova 5)

Fig. 303. Fig. 304.

Fig. 305. Fig. 307. Fig. /o6.

de forma semicircular) cu o coada numita borjoc sau ddrg °). Ce-nu§a spuza marunta se scoate afara cu pcinittuful (fig. 306), numit

1) Viciu, op. cit., p. 36: cCorlete,fr4mantiltorial pe care se pune co-vata sau troaca de pane, and fac pane).

2) lbidem, p. 37.3) Frfineu-Candrea, op. cit., p. ro5 eA soage, formarea panii din

aluat, spre a o bags in cuptor. Troaca in care se soage aluatul se chia-ma soaglitoare); Viciu, op. cit., p. 78 : «a sogit pita = a pune aluat dincovata pe carfiatori a-i da forma rotunda = a soace, a soalge, a solgi,_a sovalta.m

4) Viciu, op. cit., p. 64 : Hata, scandura pe care impart aluatul pentru pane, 'cand e sa-I bage in cuptor).

6) .$azdtoarea, VIIT, p. 91.6) Viciu, op. cit., p. Si.

§i

5i

www.dacoromanica.ro

197

in Suceava si panta. IMF sau paineitnf .pleatfurci o prajina lungsu carpe prinse la varf. Panatuful se moaie in apa ca sa nu se a-

prinda ; cu api mai multi, slujeste la potolitul focului. In Arden'se foloseste mopiagul sau fonwiagul de paie

Panea se pune in cuptor cu Lopata de pane, care are rartealata dreapta, patra ta, cu marginile si colvurile ro-tunjite. In Novaci se chiama carp?'" tor sau lopatiz.de

Ceeace ramane lipit de covata se rade cu ra-lnitoarea numita rtkeitoare, gripcii sau rocusti, caree de fier si are forma unei tesle mici. Aceste rasa- Fig. 308.

Lori sau razui'turi se fac un fel de pane numita rcisunoiu, de catre MoO s).La prescuri, pe fiecare corn al ei (fig. 308) se afla semnele la-

sate de priscornic, cand au fost apasate inainte de a se van in cuptor.

((

Fig. 31o. Fig. 309.

Priscornicul este de piatra, sapata de gospodar ; are forma uneipiramide trunchiate, sprijinit pe o prisms lata si inalta de jumatatede deget. Pe cei patru pereci sunt sapate inicialele numelui barba-tului si femeii, cu anul ziva facerii.

') &zatoarea, VIII, p. 91.3) Viciu, op. cit., p. 61 : Moviag §omoiog, o sucitura de paie, cum

fac cand and cuptorul de pane. Se pune intr'un par §i se implanta inearful capitelor sau clailor de fan =-- pop; in Moldova : momaie gi sparie-toare ; altfel fumuiog.

3) Francu-Candrea, op. cit., p. los.

1),

si

OHOpita.

Si

www.dacoromanica.ro

198

Pe al familiei mele se ceteste: R(asalca) t<amfile) ; Kosta-cite) Kamfile); 18 ; 87 ; 40(ebruar) 5.

11Pe fund sta scris110(us) K (cri) G (tos).

Ce cautau si cauta Inca si astazi pe cruci slovele vechi, se-

explica usor.

CAPITOLUL III

CANEPA INUL.

1. Consiclera(iuni.

Lucrul canepii si inului este grija ferneii si fetelor uneigospodarii ; el are de stop de a procura intregei familii firul dincare se face camasa, izmenele, prosoape de sters si de dus mamaliga la munca campului, fete de mese si de pat si adesea chiarhaine, acestea fiind pregatite din firul mai gros.

In deobste grija barbatului este sa samene; incolo nimic nu-1prix este ; acesta este un fapt pozitiv, nedrept adesea, dar indatinat :«femeia sa-si vada de furca», zice vorba curenta.

Lucrul canepii se face mai ales iarna ; vara, femeia iea parte lamunca campului alaturi cu barbatul.

Nu sunt date precise asupra culturii si industriei canepii dintimpurile vechi ; se pare totus ca gospodinele romane se indeletni-ciau cu aceasta, cu inul mai ales si dupa traditie si cu urzica, alcarei mestesug de lucru s'a uitat cu totul.

Intr'o relatie de schimburi intre Moldova si Ardeal gasim, print1564, vorbindu-se de canepa, «scat/trip quedam» 1).

In 1567, Alexandru Lapusneanu primeste conepi si in tot dinBistrita Ardealului 2).

Din 1702: «acolo megiesii adapa vitele si topic' innri )s-i ctinepi 3),find vorba de iazuri in cari satenii topian canepa pentru a o melilasi lucra apoi.

Mai tarziu, intr'o lista de lucruri din 1784, gasim : «9 giu-matat de calti, 59 calepe in, bez calepuri ce sant randuite pe la Ti-gance ca sa le toarca, 4o (lice in, 4 chid canepa...» 4), adica de-

') Iorga, Doc. Bistr. I., p. LXVII.2) Ibidem, p. LXVIII.') Idem, Socot. Bistr., p. 86-7.4) Idem, Stud. Doc., vii, p. 234.

0) K (a)

$I

www.dacoromanica.ro

199

numiri de impartiri si cantitati uzitate in industria canepii, cari seand si astazi.

Din aceasta din urnia lamurire mai rezulta ca lucrul canepiise facea si in casele boieresti poate chiar si domnesti pringrija jupanesei care impartia lucrul si-1 supraveghia pe la roabeletigance.

Date mai intregi le gasim intr'o monografie istorica asupraunei comune din Moldova, Bogdana, jud. Tutova 1).

In comuna Bogdana, zice autorul, pana in deceniul al treieleadin veacul XIX, femeile de aici isi taceau panzaturile numai din ca-nepa si in. Dela acea vreme insa bogdanasitele au inceput yrdsiti(invrasta) deocamdata servetele de canepa si de in cu bumbac. A-ceasta s'a intamplat pe la 1828 ; data este tinuta in minte dupa ye-nirea pe aid a Rusilor si dupa luarea Brailei dela Turci.

Intrebuintarea bumbacului era pe atunci o raritate; tine -1 cum-parau, erau razasii mai avuti. Cu timpul insa, instarindu-se si cei-lalti sateni, bumbacul s'a introdus din ce in ce mai mult, trecandastfel dela razasii fruntasi la cei mijlocii si mai tarziu si la cei codasi.

Lupta aceasta dintre bumbac si canepa si celelalte plante tex-tile folosite, s'a inceput de pe la datele aratate (1828-1837) si amers pana la ISSo, de cand satenii s'au lasat in cea mai mare part,de samanat in si canepa. In 1905, cultura aceasta a scazut la 8oIoo prajini, adica 11/, 2 hectare. Ea se face numai de vreo 40-50de razasi. In se samana numai de vreo 15 razasi. Asa se vede ca ca-nepa a ajuns sa se sarnene numai de VI, si unul de 1/41 din nu-inarul total de 662 capi de familii, cari tniesc in corn. Bogdana.

Cauzele cari au facut ca bumbacul importat sa inlocueasca panainteatata canepa si inul cultivat de sateni sunt urmatoarele : nista-rirea din ce in ce mai mult a razii§ilor cu incepere de pe la 185osi mai ales 1860 incoace; din scumpirea vitelor si cerealelor si dinnevoia ce s'a sitntit de bratele femeielor la munca campului, dinieftinatatea bumbacului cum si a panzei gata de hasa (sau mai ales :america) si in sfarsit din istovirea pamantului prin cultura neintre-rupta si lipsa de noun ingrasari ale pamantului destinat canepistelor.

Acestea toate unite si cu lipsa unui spirit calculat de economicau facut pe locuitorii din corn. Bogdana sa se desintereseze din cein ce mai mult de cultura canepii si a inului.

') Ec. I. Antonovici, op. cit., p. CXCXII.

www.dacoromanica.ro

200

In Basarabia culturile acestea au scazut, zice-se, din pricinasleirii pamantului marilor proprietari prin intinsele culturi ce se fa-ceau in vederea exportului 1). Nu stiu insa cum stau taranii.

Romanii din Transilvania stau mai bine.Cu toata pomenirea de mai sus, referitoare la comuna Bog-

dana, nu trebue sa ne intristam Inca. Sunt alte sate in cari lucru-rile stau inca imbucuratoare. Scriam, acum cativa ani, despre satulmeu de nastere, acestea 0 : Pe cand toate satele vecine : Negrilestii,Brahasestii, Tecucelul, Vizurestii, Tigane§tii, etc., sate de oameniclacasi, mai lasatori, mai targoveti, se imbraca cu camesi si izmenede america, de hasa on de cit, Tepul nu. Acum 20 2 5 de ani,cand bumbacul era scump, nimeni din sat nu-1 cumpara ; panza sefaced numai din canepa. Nu poarta Tapenii america cit cat vorpurta «Jidanii Ungurii».

Pricina desnationalizarii acestei manoase industrii std in vantulde subtiere $i de putrezire care ne bate de o sama de vreme; std inmodernizarea la care se preteaza taranul roman ambitios de a fi celputin egal cu cei mai marl decat dansul. 0 boala care-si are multeleacuri, dar pe cari nimeni din cei in drept nu le cauta si nu lerapune. Cine s'a gandit la ridicarea taxelor vamale asupra bumba-cului, ca exemplu?si cate altele nu mai suet !

Ne mangaiem insa cu trecutul, care, ca'n atatea privinte, artrebui sa ne fie un judecator aspru si de care sa ne temem in deajuns.

Industria aceasta este atat de mult inradacinata in firea Ro-manului, ca $i -a treat o panza intreaga de datini $i obiceiuri can oprivesc. In treacat, aici alte locuri, vom pomeni cateva.

In foarte multe parli locuite de Romani, se obisnueste a seda preotului in ziva de ajunul Bobotezei sau Craciunului cate-unfuior de canepa sau de in, frumos ragbilat periat, rugand gospo-darii pe preot sa le lese gi for vreo cateva fire.

Crede-se ca fuiorul acesta are mai multe insemnarii.a) Dand preotului acest fuior, la anul viitor canepa va creste

frumoasa./7) Dandu-se acest fuior, toate relele se vor Bpi de el, iar casa

gospodarului va fi ferita de orice primejdie.c) Cu ajutorul acestui fuior, trupurile sau sufletele celor ra-

I) Arbore, op cit., p. 415.') .5ezdtoarea, IX, 139.

gi

ai

5i'n

ai

www.dacoromanica.ro

201

posati sau ale gospodarilor cand vor muri, vor trece Reste iad sauraiu.

d) Se crede ca din acest fuior Maica Domnului va face unvoloc sau volog pe care it va slobozi in iad prinzand cu el sufletelecelor ce se chinuesc acolo scotandu-le afara spre a le arata vieataiaiului.

Credin ;ele acestea foarte raspandite in Bucovina se cunosc si

in Moldova. Iata ce se spune in aceasta privinta : De cand s'a facutlegea noastra si pana la a doua venire, femeile crestine au datvor da un fuior la cruce, din care se lucreaza in raiu o mreaja, cala a doua venire, dupa ce Hristos va judeca noroadele va trimitepe pacatosi la muncile iadului, i-a invoit Maicei Sale sa se dues laiad si sa arunce o mreaja de trei on $i cate suflete se vor puteaprinl in mreaja, acelora li se va da un loc de odihna, nu de marefericire ca la raiu, dar nici de vesnica munca. Si pentru aceasta daufemeile fuior la cruce, ca doar s'a milostivi Maica Domnului asu-pra-le, sa le prinda pe ele in mreaja.

Prin unele parti, ale Ardealului Ungariei se crede ca acestfuior este bun de facut funii la clopote. Firele ce le iea gospodinasunt bune de pus la voloc sau mreja, ca sa fie norocoase la prinspeste t).

Sunt apoi anumite zile si perioade de zile chiar cand e binesau rim de tors, dupa credintele localnice. Ca pilda, dela Craciunpana la Boboteaza, mai pe nicairi femeiile nu torc din osebitepricini.

calla insa este de lucru, sa se lucreze. Nici o rusine nu poatefi mai mare pentru o gospodina decat atunci cand nu -$i lucreazasingurii sau nu stie lucrul canepii. Aceleia i se cants :

Mai barbate,Nu ma bate,

Ca nu-s eu ca celelalte,Ca sa-mi dau canepa'n parte; 2)

Cat mai tore,

Mai tore,(Mai torc),

Iar cat nu, mai pun pe foe,*i la panza n'am noroc! 3)

') Marian, Sarb. la Rom. H, p. 173') Cand da alteia spre a o toarce, luandu-pi torcatoarea jumatate pi

dandu-i ei cealalta jumatate.3) Dan, Straja, p. 109-10.

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

Sau :

Frunza verde de dudau,Sarmane, barbatul meu,Egti nebun §i meteleu.Carepa mi-ai samanat,

Sau in sfarsit :

202

Boala'n oase mi-ai bagat !Da' iea coasa 0-o cose0e,De boala ma ispase§te! 1).

Mai barbate, fii cuminte,Tea canepa §i mi-o vinde ;Si mi-o vinde, far' de pre),Ca eu luuea nu lucrez ;Marti, etc.

2. CU/MM.

Terenul nimerit pentru canepa trebue sa fie gras, nuilos

pentru aceasta cduipdride sau canipipele sunt totdeaunape vii, pe malul apelor. In comuna l'epu, fiindca pamanturilesatenilor sunt in lungul mosiei razasesti a satului, sunt lungide peste 4 km., iar late de i 5 stanjeni, sateni le-au injumatatitki samana, intr'un an, la deal de sat pane nuirunfica (pani albe :oarze si graie ; pane de primavara), iar la vale de sat, popusoi. Decum se card panea de primavara (yard), farna (farina) este slobodasi o canepa siimanata in mijlocul miristelor ar fi stricata de vite.Pentru acest motiv, canepa se samana in Carina cu popusoiu ; suntprin urmare doua caniparii.

Pentru o casa de mijloc ca suflete, 7 8 prajini de loc ajung ;trebueste deci cam o prajini de canepa pentru fiecare suflet dincasa. Aici intra si canepa ce se da celor ce n'au, in schimbul aju-tatului la luau.

Samanatul se face prin Maiu, dupa ce pamantul a fost arat,lasat apoi cateva zile, sapat in urma cu sapa, samanat bine si ne-tezit. Pentru sapte prajini ajung 8 10 baniti de canepa. Se samanaatat de deasa, «ca s'o poata Tinge boul».

Hldndanii sau blandarii, numiti prin unele parti ale Ardea-lului haldan si haldur 2), iar in Muntenia aldan (Dambovita) 3),sunt fire de canepa samanate prin popufoaie (porumbiste) sau hosld-

') Francu-Candrea, op. cit., p. 93.3) Viciu, op. cit., p. 48.3) Main. Etym. Rom., p. 774.

adeca, si

www.dacoromanica.ro

203

narii, pentru a se recolta din ei samanta de canepa, cad canepasamanata deasa, in cel mai bun caz ne di simanta de canepa. Hlan-danul creste mare, stufos plin de samanta. Pe la sfarsitul lui Au-gust se taie si li se iea samanca, cum se va vedea.

Culesul canepii. Canepa este de doua feluri : de vara (mascula)si de toamna (femina). Culesul canepii de vara se face pe la sfar-situl lui Iulie. La acest soiu de canepa, gospodinele in foarte mull,fiindca din el se capita un fuior mai alb si mai tare. De ordinar,firele de aceasta canepa sunt mai putine decat cele de toamna. Cu-lesul se face smulgand-o. Pe uscaciune pe caldura, cand pamantuleste tare, culesul este foarte greu, din pricina ca firul se rupe, inpatriant se tine tare, de indoit rupt nu e bine, caci nu se tope; ecum se cade.

Topitul ei se face de obiceiu ()data cu cel al canepii de toamna.Canepa de toamna se culege cam peste o luny dela culesul

celei de vara. Cand pamantul este tare, se taie cu sapa la radacina ;culesul se face dearandul, fara a o sntunci, caci astfel i se scuturasamanta din sglavoc (floare).

Ca sa nu o manance vrabiile, aceasta canepa se pazeste cumoindi sau sparietori.

Porghicii, sing. porghic, in Ardeal bar;ocii, po.yomogii sau pod-bicii 1) sunt firile de canepa cari n'au putut creste mari ; ei stauintre canepa ca puful sub pene si sunt ei : de vara si de toamna.Culesul amanduror speciilor se face odata cuculesul canepii de toamna, deoparte, sau la11 1.1 IOC cu aceasta cand canepa este marunta.

Cand canepa de vara porghicii sunt us-cati prea tare, cand cea de toamna scu-turat o parte din samanta, se zice ca-s Ire-cute ; pentru cele doua feluri dintai se maizice ca-s topite.

Masuratoarea canepii este speciala. Unitateaeste manna de canepa, cu un diamctru de IIII

willto 12 cm., pentru canepa de vara, si maiputin pentru cea de toamna ; tot astfel si Fig. 312. Fig. 311.pentru porghici.

Manusa de canepa de vara (fig. 3 r r) se leaga in trei locuri,dupa ce s'au pus radacinile firelor la acelas nivel. La cea de toamna,

V iciu, op. cit., p. 68.

si

si

si

si

si 'Yli -a

I

9

www.dacoromanica.ro

204

legatura se face sub sglavoc (fig. 312) si e numai una, ca si pentruporghici.

12 incinufi compun o chitii; unele chite au 13 manusi.Din 7 prajini pot iesi in anii buni 5o de manusi de porghice,

loo de manusi de canepa de vara si 15o de toamna.Dupa cules, canepa de toamna se Iasi pe loc sau se aduce

acasa si se pune la debit (pron. pop. dughit), adica se face grama-gioare punand manusile de canepa una peste alta acoperindu-sisglavocurile. Dupa 2-3 zile, se insira prin pari ca sa se usuce si inurma li se bat slavocurile cu un betisor spre a li se scoate samanta.

Samanta de canepa se vantura spre a se deosebI de /kayo sause cerne printr'un ciur cu gauri mari, numit chirmoiu, &Bran sauthirmoniu.

2. Topitul.

Topitul sau topirea canepii in apa se face cu scopul de aputrezi intru catva partea lemnoasa, in a face sa se desprindaepiderma textila de aceasta parte si partea verde de cea tibroasa.Spre acest stop se pregatesc pinkie de canepa de vara, de toamnasau de porghici deosebit.

Manusile de canepa se pun pe o prdpina A B una langa altainvrastat: radacina la varf; peste acest rand se pune altul si peste

acesta al treilea si cite odatachiar si al patrulea. Canepade toamna a fost mai inainteasezata ca si cea de vara, a-deca firele radacina la rada-cina.

De un capat al prapiniiAB, cel Bros, este legata altaprastina care se da pe dea-

supra plutei (fig. 313), legandu-se la varful cel subtire si la mijloc.Manusile sunt si ele legate in trei parti cu suvite de teiu sau chiarcu fire de canepa.

Dupa ce s'a facut pinta, se vara in apa ; aceasta poate fi cur-gatoare sau vreun lac. Daca e anume lacul pentru topitul canepii,se numeste prin unele parti si topi/a sau topitoare.

Pluta de canepa, fiind mai usoara ca apa, sta deasupra pentrua o da la fund si pentru a o fixa, ca sa n'o duca apa, se bat in

Fig. 313.

Ak.\\'\V 6

;

www.dacoromanica.ro

205

ea doi pari, iar deasupra plutei se pun brazde de pamant, astfel cadandu-se pluta la fundul apei, locul ei ramane insemnat numai prinvarful parilor.

Daca vremea e calda, topitul dureaza : pentru porghici 3-4zile , pentru canepa de vara inalta 5-6 zile ; pentru hlandani 6-7zile ; pentru canepa de toamna mare 9 to zile, iar pentru ceamarunta 12-13 zile.

Topitul canepii e foarte pazit, incercandu-se din cand in cand,caci data se scoate netopita, «verde», cum se zice, nu se desprindefirul de pe lemn, iar data se scoate prea tarziu, are partea textilaputrecla si se rupe («se face habuc»).

r ivn JllUl b llUh H ill illO0101101111111111101t

moa 0

IIImaShamMoidab

Fig. 316. Fig. 314.

Cand «se scoate» (canepa), se dau la o parte brazdele de pa-main si luandu-se manusa cu manusa, se freac:i in apa spre a sespala de nomol spre a se curasi de pe firul de canepa pelicioararosie-cenusie. Partea textila se gaseste astfeldesprinsa de pe lemn manusa face oarecumun tot, «se sine», cum se zice. Scoasa pemalul apei, manusa se desface !a radacina intrei si se intinde pe iarba ca sa se scurga de R\ap.I sa se usuce. Dupa uscare se pune in

1\canepa nu poate fi data la lucru ; pentru ;%

car si se duce acasa.

\

Pe aceasta vreme, e poate timpul de munca

aceasta se pune in gluga. Gluga de canepa se Fig. 315.face din mai multe manusi puse in picioareuna langa alta, iar peste ele fiind alt rand. Acestea se in prin ofranghie sau un cerc de poloboc. (fig. 3 I 5). In aceasta gluga sta piing

se melitd.

A

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

206

3. Meli(attel.

Gospodinele cari au prea multi c&neph si nu o pot lucrhsingure, pun femei de le-o melita, platindu-le cam 3o de banide chita sau mai adesea dindu-le din zece manusi una. Melitatul,adeci desfacerea_ patil textile de partea lemnoasii se face cu ajutorulmelitei (fig.. 316) care in Ardeaf se numeste. §i sdrobitoriu 1). Melitase compune din patru picioare (cite °data numai din doui, batuteambele in pamint; alteori un capat se fixeaza intre ingriditura gar-dului, iar la celalt capat are un picior sau douh), batator, scaun,strat, trup sau grindeiu si o limba numita si sau condeiu 2).

Limba are un miner A, apoi un prag B, care se ra.zerna pe altprag in trupul melitei, iar toath se tnisch intr'o daltuituri acuth intrup. Daltuitura este de cloud on mai lath dealt limba.

Melitoinl are daltuitura inch mai mare; melituica o are foarteputin mai lath ca limba.

Limba este aproape ascutith pe partea de titre melita.La acelas trup pot fi 2, 3 si chiar 4 limbi de acelas fel sau

limbi de melita, melituica si melitoiu.Manusile de cinepa se desfac in mai multe parti. Data gos-

podina are cineph mare, o sdrobeste cu melitoiul, iar data n'aremelitoiu, o fringe cu piciorul, deoarece partea lemnoash a canepiin'ar puteh fi rupth cu limba melitei. Partea de manusi se pune sublimbs, se izbeste apoi cu limba ca sa se slit-lime partea lemnoash afirelor si se scuturh. Pusderia cade jos sub meliti. Faramarea incepedela un capht si merge pans la jumatate ; se scuturh, se loveste cuaceasta parte peste limba si pe sub strat ca sa sari si pusderia maimaruntii, se pune sub limba, se apash cu limba si se trage pe sublimbs, de mai multe ori, si astfel o jumatate din nthnunchiul luatdin mhnusa este melitat ; din aceasta parte n'a ramas decit parteatextila numith fuior. Puzderia a chzut jos. Aceasta parte se infh-soarh pe dupa mina si tot astfel se urtneaza si cu cealalth jumatatea manunchiului. Manunchile unei manusi se pun la un loc 51 omanusii tnelitata poarta numele de Prior. 0 cilia de manusi dh ochita de fnioare. Un fuior se rasuceste la un capat (fig. 317); 12 de a-cestea se pun cap la cap, se leaga cu al 13-a si chita se urea inpod, asteptind vremea urmarii lucrului.

Viciu, op. cit., p. 77.2) V. pentru acestea gi urmatoarele: Dame, op. cit., p. 139-14o.

cm/it

'I

www.dacoromanica.ro

207

Astfel are gospodina canepa higurata 1) si puss bine ; astkidansa nu mai este expusa criticilor celorlalte femei, in cazul candar gasi-o iarna cu canepa nemelitata, adica in gluga.

Puzderia este buns de *tat focul, dupa cese curata de canepa, caci odata cu ruperea lor, serup si fire de tort.

4. Rauh ilatul qi perks tut.

Iarna incepe lucrul fuioarelor ; o chits defuioare se poate regula intr'o zi, si dandu-se cuiva,at costa de lucru cam t leu.

Intaia operatic este raghilalul sau daracilul,f.icandu-se cu ragbila sau daracul.

Ragbila (fig. 318), numita si ragila, hkela, ra.y-lila , heihel sau thel, iar in Ardeal ragelo, hi:rela sauh(chela (magh. : ecselo) 2), se compune dintr'o scan-.--dura dreptunghiulara sau elipsoida in mijlocul ca-

muumuumaiimillauuumaiiiianiunallammuminimmiiiiimmillulummaillummate

Fig. 318. Fig. 317.

reia s! afla un disc de scandura plin cu dinti de fier, batuti maides sau mai rar. Cu dansa se raghlea.za Sedudura se mai numestecon& sau pat. Raghila cu dintiimai deli si mai subtiri se numesteraga/tint, pe acolo pe unde se fo-loseste. Dal acul (tuig. 319) 3) secompune dintr'un pat pe care suntinlipte (loud randuri de dinti si unscattn, cari leaga patul de picioare.Operatiunea se numeste daracit.Fuiorul se trage prin raghila sau darac cu incetul ; firele decanepa late se desfac in mai multe fire subtiri, partile de pusderie

Fig. 319.

1) Regulata, ordnduita.2) Viciu, op. cit., p. 72.') Pamfile, Jocuri de topic, 1907 (Memorial II), r. 141.

1111

',11174;m:Trge'

www.dacoromanica.ro

208

marunta cad, iar partile din fibre, cari sunt pe locurile unde canepaa avut ramuri, pe la noduri prin urmare, raman in dintii de fier.Tot aici partite din fire cari sunt putrede.

Aceste resturi cari raman in dintii raghilei sau daracului senumesc stupa (ital. stoppa) 1), brebeni sau sgrebeni 2), iar restulde fuior, compus numai din fibre tari, subtiri lungi, iea numelede fuior.

Fuiarul iesit din raghila se perie cu peria de par pe care o cu-noastem. Firele de fuior sunt Inca mai mult descompuse. Ceeaceramane in perie se numeste sau pacife §i pacifele, cari, me-stecate cu paciselele dela ceilalti calti, vor face catii adevdrali. Ceeaceramane din fuior, este fu oral admiral.

Cal fii iesiti din raghila se piaptanii cu pieptenii. Pieptenii suntla fel cu cei intret uintati la pieptanatul lanei, numai ca au un sin-gur rand de dinti.

Caltii infipti intr'un pieptene sunt pieptanati cu celalt piep-tene. Caltii mai buni formeaza un fel de barba, care fiind smultacu mina, ne da pacifele sau prici)cdele, iar ceeace ramane in dintiipieptenului se numeste canura.

Avem, prin urmare, trei soiuri de fibre de canepaa) Fuiorul, calitatea cea mai superioara, fibre lungi, tari

subtiri ; b) cd/iii formati din paciselele dela pieptanatul caltilorperiatul fuiorului, cu fibre scurte, mai groase si mai putin tari ;c) canura.

Prin jud. Suceava se numesc bud, cea mai proasta calitate cese obtine din fuior cu prilejul periatului 8).

Fuioarele periate se rasucesc la un capat si se formeaza iar4chite de cite 12 sau 13 fuioare. In Moldova de sas, se leaga cite24 sau 25 fuioare la un loc, constituind un ort. In Ardeal, ortulse numeste numai cand fuioarele sunt melitate dar neperiate.

Porghicii sunt mult cautmi ; dinteinsii se obtine cea mai bunacalitate de calti canura.

5. Torsul.

Torsul e cea mai de capetenie indeletnicire femeiasca, ceamai cinstita, cea mai sfanta. Obiceiurile §i datinile multe variate,

1) Viciu, op. cit., p. 80.lbidem, p. 22.

') qezdtoarea, V, p. 39.

raman §i

ca/(i,§i

§i

§i

§i

§i

I)

www.dacoromanica.ro

209

legendele §i povestirile ce stau in legatura cu aceasta indeletnicire,toate acestea arata ceva inradacinat din veacuri batrane in sufletulfemeii romane, ca §i in al celei de alte neamuri.

Cateva pilde lamuresc : Un fecior de imparat a luat de ne-vasta pe fata care i-a fagaduit ca-i va istbraca intreaga casa cu nounfire de tort.

Maica Domnalui a tors §i e cunoscuta intamplarea cu pain-ganul. Fiindca exista gi la alte neamuri, §i mai ales o gasim in ye-chile mitologii grece §i romane 1), n'o mai in§irdm.

cata poezie nu s'a dat la iveala de artitii no§tri, relativ laaceasta indeletnicire femeiasca !

Canepa se toarce cu furca pe care o cunogtem dela cercetarea!Anil ; tot astfel cunoa§tem §i chipul cum se fac caierele. Femeiasine furca in brau, mai in totdeauna ; cite °data o pune §i intr'ogaura facuta in Lisa, cum fac Romancele din Bucovina 2).

Femeile cari au casa prea grea §i le di mana, platesc altorfemei pentru tors. Oca de fuior sine cam 1 leu qi 20 bani ; cea decalsi 90 bani sau 1 leu ; cea de canura 30-40 bani.

La tors stau femeile in nopsile de iarna facand cldci sau fc-atori, torcand fiecare in furca ei §i pentru sine. Cand insa se ma-

rita vreo fata §i n'are gata tortul pentru multe nevoi, i se face devecine clad, «spre a o vedea la locul ei». Aceasta este o petrecerefoarte placuta, la care, pe langa femei, se mai aduna cate odata §ibarbasi, spunandu-se povqti, cantandu-se, «schimbandu-se multemarunte».

Iata eiteva pomeniri despre claci : In Bogdana, jud. Tutova,«in nopsile cele lungi de iarni, se faceau inainte vrerne intruniri

') Albina, II, 135-6.2) Dan. Straja, p. 66: Gospodinele din Straja Bucovinei au fuse

de lemn de mesteacan ;i paltin, cari constau din cloud parki : din fus ;idin roata lui. Fusul este de o lungime cam de 30 cm. 0 de forma unuibat neted ;i rotund, ins& nu prea gros. Capatul de sus al batului este as-cutit; cel de jos, care este intepenit in roatd, este mai gros, iar mijlocullui este mai plinut, ins& proportionat. Roata este de lemn de fag ,Si cevamai mare decat o moneda de t fi. Cu fusul se toarce inul, canepa ;i lana,a;a ca caierul se bags in furca ;i apoi se tot trage din el cu maim stanga,iar cu mar:a dreapta se invarte;te fusul in dreapta dupa ce s'a prins firulde el. Furca se poarta de femei in brat]. Daca ins& ;ed, apoi se \Taryintr'o borta facuta in laita. Al. Viciu, op. cit., p. 71 : pristene, prisnelutdin capul fusului de tors.

T. Pauline, Industria casnica. 14

5i

www.dacoromanica.ro

210

de femei si fete, in fiecare sears, pe rand, la casele lor, ca sa toarcain, canepa si land, fiecare pentru sine.

«La aceste sezatori luau parte si barbatii cu femeiele lor, fetelecu mamele lor; femeiele batrane se duceau si singure. Pe cand fe-meile lucrau, barbatii le spuneau felurite povesti si istorioare, indeosebi de acelea ce starniau rasul, ca toraYloarele sa nu amijeasca.Si ass se lucre pana dupa miezul noptii.

«Clacile de tors se faceau mai ales de catre preot, pasnic, daj-dier, vechilul de mazili si vornic. La ele veniau fetele cu mamelelor. Barbatii nu veniau decat doar cativa din rudele celui cu clacaca sa spuna lucruri pentru a produce rasul. Drept rasplata se da ohors torcatoarelor ; preotul insa nu dadea hors. Si fiindca pe urmaau inceput sa nu prea -vine toratoarele la claca, li se trimiteau ca-iere de tors pe acasa si ele, de voie, de nevoie, torceau, iar sarba-toarea cand se aduceau fusele pline, li se faces joc».1)

In Muntii-apuseni «toamna de obiceiu, fetele se adreseaza la

femeia cite unui om bogat din sat cu rugaminte sa-i toarca ele fu-ioarele de canepa. Gazda rugata, nepregetand cheltuelile impreunatecu o asemenea claca, instiinteaza fetele si le imparte caiere.

«Dupa aducerea tortului, cam prin postul Craciunului, gazdaotareipe sara in care sa se .cie petrecerea pentru terminarea canepii.

«In acea sara e un adevirat °spat si alaturea cu mesele intinse,si hicarcate cu mancari, mai la o parte, inteun colt de case, e ex-pus la vedere tortul, find pe fiecare ghem insamnat numele feteicare 1-a tors.

«In timpul cinei, inveselite de sunetul muzicii, yin ftmeiledin sat sa priveasca tortul, iar dupa ridicarea mesei, sosesc si fecioricari suet imbia(i cu yin in tot timpul petrecerii.

«La aceasta frumoasa serbare ieau parte si avuti ca si saraci, siveselia itnpreunata cu joc tine pana cand cants cocosii de

«In momentul plecarii feciorii si fetele se formeaza in grupe inmijlocul carora este stapana cu ceilalti membrii ai casei si grupeleacompaniate de lautari multumesc intonand : Ciintecul ga:,71u(ei» 2).

In Muntii din Moldova de sus, precuts in Suceava, acesteclaci de tors se numesc furcelrii, unde se duc si tore nu numai fe-meile si fetele, dar chiar si flacai. Prea mesterul nostru scriitor, Ion

1) Ec. I. Antonovici, op. cit., p. CLXXIIICLXXIV.2) Francu-Candrea, op. cit., p. 139-41.

zinc.

www.dacoromanica.ro

211

Creanga, insus a tors in tinereta sa, cum o spune in Amintirilesale. 1)

6. Roschiatul.

Raschiatul se face pe raschitor numit incd rrischitoare, inBucovina 2), intocmai cum am vazut ca se raschie si lana. Sis-temul de numaratoare a firelor din bucata (nutriita in Bucovina

calap, iar in alte parti din card cidep sau caleap) este acelas. InArdeal, 20 de fire se numesc pame 3), iar trei fire: numaratura 4).In Moldova de jos, o bucata are o circumferinta de 6 cofi; incru-cisarile firelor se numesc rust, §i rostul este de to jdghiufe ; o ja-ghiuta are to verhe (pron. pop. ,- he,-he, 2 silabe), iar o g-hearba are3 fire. Deci 0 bucata are 30o fire X 6 coti = 1.800 coti.

Dintr'o bucata, facandu-se atat urzcala cat si Mtwara, pot gos-podinele sa scoata 2 coti jumatate de panza.

Deosebire de tors intre calti fuior nu-i decat in privintagrosimii ; firul de calti este mai gros decat firul de fuior; ambelefeluri se numesc cu un sipgur cuvant: tort, adecd canepa toarsa.

Camera se toarce tot cu furca ; firul este insa de i milimetruchiar 2 milimetri de gros. Caierul de canura, mare cat banita,

se da mai ales in seama babelor, «cari tot stau de geaba in cotrutd».

') Ion Creanga, Opere complete. Edit. II, 4Minervas, p. 50 : cdarla cusut la suraduit sumane si mai ales la roata, ma intreceam cu fe-tele cele mari din tors; si din asta pricina, rautacioasa de Mariuca Savu-cului, care drept sa va spun, nu-mi era urita, face& adesea on in ciudaurea, si-mi bateh din pumni, poreclindu-ma don Torcalau,, cum ii ziceaunui tigan din Vanatori. Insa pentru asta, tot imi era draga, torceamimpreuna cu &Ansa, la umbra nucului lor, cate-o movila de drugi de Ca-nura, de ma saruth mama and i le aratam seara acasa,.

Descrieri de sezatori sau claci: I. Creanga, op. cit., p. 51 ; TudorPamfile, Jocuri de copii, II, 8-9 ; M. Sadoveanu, atat cat e in Sernana-torul, III, p. 6o8 urm. (Fragment din Craqma lui 1116§-Precu); A. Pan,op. comfit. Vol. I., p. 250: 0 qeziltoare la fart& sau povestea lui .111oq-Albu ; Al. Mihailescu, Crampeie din vieata faranului roman, p. 6,1-5 ;T. Cercel, Claca dela .1116§-Dan in Samanatorul, III, p. 661-7.

2) D. Dan, Straja, p. 68 : «Reischitoarea, este un bat de alun bifur-cat la un capat, iar la celalalt ca o cruce de fag. Lungimea ei este de 6-12palme. Pe raschitoare se fac torturile sau calapurile, ca sa se ;tie ekejumatati sau torturi intregi aunts.

3) Viciu, op. cit., p. 65.4) Ibident, p. 63.

si

si

si

si

si

si

;i

www.dacoromanica.ro

212

7. Fiertul tortului.Fiertul tortului se face iarna line o zi in chipul ur-

mator: se face un fel de terciu de cenusa apa flank unde se punbucatile de tort, se aseaza apoi intr'un galetar cu 2 sau 3 gauri in fund,.pus si acesta peste alt galetar. Peste bucati se pun paie peste paieiaras cenusa. Din cand in cand, se toarna apa fiarta peste cenusa.

Fiertul tortului se face in aceeas zi, cand gospodinele fac sisdpun, intrebuintand lesia ce se scurge in galetarul de jos.

Prin fierbere, tortul se mai innalbeste, devine mai moale, iarfuiorul poate fi intrebuimat ca ata de cusut.

Din fuior Ai, cum vom vedea, se va face panza de fuiorpanza de calti; din canura facuta ghem, deadreptul de pe fuse,

se vor pregati pale, saci, etc.

8. Boilul.

Tortul de canepa se boeste iar; fuiorul pentru facerea a-lelor de cusut, canura pentru invarstarea %oalelor sau sacilor.

Eoirea insa, nu se trateaza aici.

9. Bice.Bicele de manat caii, cari se fac din canepa, incep prim

a fi ca un fel de jucarie copiilor, numindu-se bicittfte, infte,etc., aria 1), sbicin 0 ; Ele se fac din impletituia de canepamai in deosebi cue beligi sau fasii de blandani, impletite in douavile ; au o baierd §i o coada, care se numeste codorte 3), codo-rifle sau toponifte 4), un sflichin, sfichiu, ffichitt sau plesna 6). Eleste un adaus spre a face sd plesneasca sau sa pocneasca

Un biciu mai mare se numeste harapnic, despre care, ca si des-pre cele de mai sus, am vorbit la randul industriei pie/ii.

to. FrcInghii.Nu se prea face deosebire intre funie franghie ; se obisnueste

totus a se arata prin franghii cele facute din canepa, iar prin funiicele facute din teiu. Franghiile se fac rasucind sau impletind la un locmai multe vile cu ajutorul crivalei. In Ardeal vita poarta numele de iojda.

126: arfit : biciu cu plesna.

cit., p. 24.c Toporiqte, codori§tea sbiciului,.cCamgie, garbacitt, corbaciu, cum au calaretii, cu

1) .ezatuarea2) In Ardeal.9 Al. Viciu, op.4) Ibidem, p. 85 :

Ibidem, p. 25 :filesne la varb.

sisi

si

si

sisi

sisi

§i

11,

5)

si

www.dacoromanica.ro

213

Intocmai ca §i funiile, se fac odgoanele (cand nu sunt de targ),cari se folosesc la scosul pamantului din fund, and se saps fanta-nile, hdrda0.iele 1), poivanele sau pdivanele 2) §i franghiile mai mici sau

fraghiu(ele precum §i atele ce slujesc la diferite nevoi gospodare§tise fac tot astfel. In aceasta categorie intra pi/die& 2) §i spogatele. 4)

Criveaua (fig. 32o) numita Inca §i crivald sau grivell, se facedin doua beti§oare lungi, cu varfurile ascutite §i prinse in alte doua.Laturile lungi se mica intr'un osieac ce le strabate drept prin mijloc.Acest osieac se intepene§te in ceva (o radacina, piciorul unei scarf,etc.) Firele de canepa se prind apoi de o latura scurta, iar criveauaincepe sa se invarteasc.a. La crivelele facute pe de-a'ntregul dintr'unlemn (fig. 321), aceste fire se leaga de unul din cele patru cornuri.

Fig. 321.

Fig. 32o.

Pe masura ce se invartqte, vita se rasucete se lungqte, iar candeste in deajuns de lung5, se invaldtucepe pe ceva.

Cand vita s'a facut in destul de lungi, se desfa§ura §i se dain doua. Unul incepe si le impleteasca, iar altul tine un capat legatde brau, iar pe celalalt capat Il do imprejurul celui fix, dupa cum §icel ce impletwe iI trece pe deasupra sau pe dedesubt.

Daca franghia se impletwe in trei, se impletesc mai intaiu douacite §i apoi Si a treia.

0 franghie mica se nume§te curmeiu sau capat de frdnghie.') Ibidem, p. 49.: clitirditzau, funia cea lunga groasa=hurduzdus.2) Ibidem, p. 68.: cPoivan, funie lunga la car=piiivan; de aici ver-

bul Impaivani;=impaivaneam calul.3) Ibidem, p. 67: cPiteicti, cantariu impletit din ate, sfori, spre a

aduce in el htirbul cu mancare la camp.)4) Ibidem, p. 78.: cSpogat, sfoara, spargii, spagat".

;i

1i

www.dacoromanica.ro

214

Industria canepii a imbogatit si limba figurata. Dam aidnumai cateva expresiuni de acestea : cdnepa dracutui sau fuiorul dra-cului insemneaza paiul capului, cu anumit inteles ; hlandanos se zicedespre «panea marunOca», cu paiul Bros, buiac ; i-a brat apa cdnepainsemneaza bine imi pare ca a dat peste ce a cautat ; welild semai zice femeii prea Umbrae; pusderie se zice pentru opusderie de lume ; se mai zice si pentru marunt : a face ceya pusderie; fuior cu inteles de mult : mananca fuior ; rdicbitor, unui omslab si inalt ; parcd-i un fir de tort, unui om slabuc dar frumusel ;cat ai toarce un fns, ca unitate de timp ; a bate furca pe cineva, a-deca mult ; a avea de fund cu cineva, adeca o afacere neplacuta ;a tinea furca la ceva, adeca a linen din toata inima, mortis, in ruptulcapului, cu staruima ; caier, par : te-oiu insfasca de caier ; buc, caierpe sfarsite ; porghic, unui om mic, etc.

CAPITOLUL IV.

PRODUSE VITICOLE.

1. Considera(iuni.Cultura viei in Principatele Romane a inceput sa iea o des-

voltare incepand cu veacul al XVII, care a crzscut mereu pangaproape de zilele noastre, cAnd fu data inapoi prin filoxera.

Inteadeyar, urmele documentare din secolul al XVI arata peinsus Domaitorul cumpArand yin de peste granica, dela Romaniitraitori pe acolo, cari se indeletniciau cu cult ara viei desfaccreaproduselor viticole Inca de mutt.

Astfel vinul moldovenesc se exporta in mare cantitate cu pri-lejul balciului industrial at Ardelenilor, balciu privilegiat de regeleLudovic la 24 Aprilie 1553 1).

La 27 Sept. 1559, Alexandru Lapusneanu trimite Bistr4enilor10 galbeni spre a i se aduce un vas de yin vechiu, «fiindca ni efoarte de nevoie la sfincirea unei manastiri (Slatina)» 2) ; tot cam inaceeas vreme alt vas de yin cu 20 de ughi 3) ; nu stiu insa crar insemna cand acelas Domn cere grabnic, tot Bistritenilor in 13

1) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, 2SO-I, no. 885; cf. Iorga,Doc. Bistr. I., p. IV.

2) N. Iorga, Doc. Bistr. I, p. LVII.') Ibidem, I, p. LIX.

matinee :

ci

www.dacoromanica.ro

215

Ia.nuarie 1561, 6 sticle de apa de trandafir, pentru cari vor fi platitila Rodna «din vinurile noastre. 1).

Pe la 164o aproximativ, Campulungenii cer Bistritenilor sa letrimita «t Lr de yin, si-t vom da antun de Cotnar». 2)

Pe la 1697, erau vii particulare, cad iata ce se zice : «$i cu viai-am dat 2 cadzi o curatoare un ciubar si un sghiab» 0, ter-meni asemeni cu cei de astazi.

Pe la 1705 vama Cainenilor lua pentru o povoara de yin 4bani romanesti, iar pentru una de olet, 5o bani romanesti 4).

In secolul al XVIII, gasim darea pe vii, pe pamantul plantatcu vii, sub numele de povnarit. Pe la 1764, Grigorie Calimah VV,constata o multime de abuzuri chiar, vechi de sigur. Aceasta dareexista si sub numele de vadrarit care se lua pe roade ; apoi vadrariinapuslian inca mai mull ye cultivatorii de vii, luand 2 vedre la to,in folosul lor, iar ca retire oficiale pentru masurat erau doua : unamai mare, cea doinneasca, §i alta mai mica, cea starosteasca, pe careinsa o mai micsorase. Domnul hotaraste o .ingura vadra de Jo oci.

In Principate, pe la 1768, °fetal era 2 parale ocaua, vinul 21/2parale, iar rachiul (aquavitta, ital.) 15 parale. 5)

Din 1784 : «si 4eosabit sa aiba a primi s(i) cinci sutea vedre vi ndin viilea mete, cite an lea vadra, §(i) chirie a dusului din gios safie a mea, insa caraus sa fie el datoriu a-i gasi $(i) a-i tocmi di cuiarna, cu pretul ci s'ar putea mai gios... Si drojdiilea sit fie a lui» 5).

Pe la iSo3, vinul se vindea cu r leu vadra, «vin din viilenoastre, struguri alesi. Ma rog pentru 10 buti yin alb ales, de sevor gasi musterii, m'as sigureybi, ca taara noastra iaste infricosata»! 7)

In me.moriile de reforme ale Domnilor romani din 1821, ga-sim asupra produselor viticole : «Vinurile rachiurile din Cara tur-ceasza sa fie poprite a nu intra nicidecum in Tara-Romaneasca, casi s(5) vanda vinul rachiul tarii, pentruca Domnii greci si a-ceasta paguba faceau tarii, dand voie vinului si rachiului strein deintra in tam noastra si scadea pretul celui de parnant (indigen) saurani(a)nel nevandut ; nici sa fie slobod vinul rachiul strain sa,

1) Iorga, Doc. Bislr., I.. p. LXT.2) /bittern I, p. 73.31 Idem, Stud. Doc., VI, p. 61.41 Ibidem, VII, p. 15-6.5) Idem, Socot, Bistr.. p.73.

Idem, Stud, Doc. VII. 235.7) Ibidem, XII, p. 148.

§i §i

§i

5i

si

5i

www.dacoromanica.ro

216

tread pan Tara-Romaneasca, cu cuvant ca-1 duce in aka Zara, fiindcade multeori, cu aceasta pricinuiesc ca-1 duc aiurea, Lau vandut aiciin tara»

In sfarsit pe la 1839 se exports din Tara-Romaneasca 70.827vedre vin pentru 250.000 de lei, iar spirt To.000 vedre pentrui6o.000 lei 2).

2. - Cultura.lama viea se ingroapii in pamant, facand mici saniuri, trigand

apoi corile de vie $i acoperindu-le cu pamant. In primavara se des -groapd si se tale. Taietul consta in rarirea vitelor $i in scurtarea celorcan s'au uscat. Aceste curatituri se numesc curpeni, cari se folosesc lafacerea gardurilor (pe deantregul), sau la cununile de garduri, sau la foc.

Odata cu taietul, viea se cotora)rte, sapandu-se cu sapa numai pesub bucittni sau ham., care in unele parti din Ardeal se numeste

Inainte de a da ochiu, viea se ridicd, adica se leaga de haragisau araci. Haragul este o nuia, mai groasi ca un deget, care se infingein pamant intr'o gaura facuta cu chi/ow:Tit. Coarda de vie se leagade harag cu un fir de mlaja, lamuri de teiu, cari au fost stransedin toamra gi facute snopuri sau malduri $i au fost pastrate in pivnite.

Chitonagul (fig. 322) are la varf un ascutis, carepoate sa fie imbracat si cu fier, $i un r.o.i pe carese apasa cu piciorul. In afara de vie el se mai in-trebuinteaza si la facerea gaurilor pentru prow/ popu-§oilor.

Corzile viilor ridicate sau baragite sunt adesealungi ; de aceea unii podgoreni mai pun un rand deharagi imprejurul butucului, iar aceasta operacie sechiama incorditul viei.

Viea se soli o singurd data, peste tot ; saparease face adanc. Se pi-a fefte insa de doua on spie anu !Asa sit creasca prea multi buruiana, care face sase lintece viea.

0 vie tanara se nume§te vima. In vita se poate&inland popwi, cartofi, fasole, etc.

Mugurul sau ochiul corzilor desvoltandu-se, setransforms in vldstari sau histari, cari se scurteazi

1) Iorga, Stud. Doc., XI, p. 200-I.') Ibideui, p. 18.

Fig. 322.

1).

nrrl Luc.

www.dacoromanica.ro

217

mai tarziu, cand li s'a copt lemnul, adica atunci cand s'au intarit.Corzile poarta pe ele frunzele si cdrceii, cari se agata de harag.

Dupa cules, viea se descurcd, adica i se scot haragii cari sefac glugi in mijlocul viei. Unii din podgoreni incep tdietul (curl-itul) viei de toamna chiar ; dar o revedere, primavara, este de nevoie.

Fara haragi, viea este neridicatd, pe printhnt sau oloaga.Vita salbateca se luneste Mut-used sau rdurnsca §i corcan.

3. Agurida.

Ciorchina se mai numeste sl strugur sau strugure ; data -i mic,se numeste cdrcel : cdrcel de poama, cand are numai cateva bobile.

Strugurii sau poama cruda se numeste agnridd si se foloseste lainacrirea borsului, pisand-o. Unii gospodari fac old din agurida,pisand-o si punand in zeama acra un cuib de o;et adevarat.

Cand poama incepe sa se coaca, se zice ca del in copt, se moaiesau se pdrguiefte.

Poama este de mai multe feluri. Prin partile Nicorestilor se.deosebesc : poama belbeasca sau boiereascd, care-i mare la bobita sideasa pe strugure ; poama verde este marunta, de coloare verzuie,se coace mai tarziu, e tare si prin urmare se poate pastry mai lesne ;(d(a caprei e lungareata si galbuie ; coarna e lungareata, de coloarealba, neagra sau rosietica, are bobita mare si-i aromatica la gust ;pldvaea este galbuie si foarte dulce ; galbena are coloarea galbuiepronuncata ; turceasca se aseamana cu cea galbena, dar e mai mare labobita felul care se coace in frunte ; cea mare are bobitele foartemarl, dar pe dedesubt are si altele ramase in urma cu desvoltarea ;mustoasa e ca si galbena, dar are pelita subtire de tot, iar la gustnu-i tocmai placuta ; idridratica e marunta si, chiar coapta fiind, areun gust acriu; poama vtdpe este rosietica, foarte dulce si buna depastrat ; neagra ; pasdreasca e neagra, marunta si buna de pastrat ;busuioaca miroase a busuioc ; tilmaioasa miroase a tamaie ; tivda nuprea are gust bun, etc.

Vom vedea mai incolo, cum se pastreaza poama peste iarna.Pana vine vremea culesului, copiii aduc poama acasa cu traista saufora; data -s doi, umplu tosca si punand-o la mijlocul unui harag,o aduc ambii pe umar, in pareingd, spre a nu se bate (strivi) poama.

4. Culesul.

Culesul incepe de obiceiu dupa 15 Septemvrie,fiind socotita ca inceputul culesului de vii.

si-i

www.dacoromanica.ro

218

Culesul, numit in Banat si alesul viilor I), se face in urma-torul chip: Strugurii se taie de pe coarda cu cosorap, culite saucusluri, sau se rup cu unghia, si apoi se pun in cofe (docile) saupanere. Acestea, dupa ce se umplu, sunt duse la ciubar sau bardau,un vas de scanduri, mai larg la fund decat la gura prevazut cudoua torli. In fiecare toarta are o ureche (fig. 323) 2). Capacitateaciubarului este de 6-8 cofe. Un copil de obiceiu sta langa cuibarsi mustuie, sdrobe;te sau sialce,ste struguriicu mustuitorul. Mustuitorul este un batcare are la un capat o truce facuta deom, sau este o creanga cu mai multeramuri scurtate. Strugurul prins intreaceste cioturi este sdrobit (fig. 324).Multe din bobite insa numai se despart

Fig. 324. Fig. 323.

de chiorchina, fora a se sparge. Dupa t 5 20 cofe de poama, ciu-barul cu poama mustuita este luat cu dorunga §i dus la cardioare.

Dorunga, numita Inca si pardngei (fig. 325) este un druguletaproape de 3 m., gros de 10-12 cm. si neted. De mijoc ii ata'rna

irtig

illt ill!

I 11 I0111 111\_1 Itl 111 1 1k V 11

lied I diqh 111 I I 111.

Fig. 325.legato de un curmeiu crucea, care are cite o crestatura la fiecarecapat ; aceste crestaturi intro in tortile ciubarului si ciubarul esteridicat pe umeri. De altfel se foloseste incd si la caratul apei, cardse numeste si crd.ine, la Romanii din Muntii-apuseni, «parghie cudoua ride, spre a putea duce ciubarul cu 3)

Cand podgorenii au cdsoi sau crame chiar in vii, ciubarul seduce de se varsa deadreptul in coda ; cand nu, strugurii mustuitisunt carati acasa cu carul in canitoare sau pritoacd.

1) Etym. Magn. Rom., p. 85!.2 V. pentru unele din cele ce urmeaza : Dame, op. cit., p. 78 82.') Francu-Candrea, op. cit., p. 99.

Cil" 11 11 lin" "1 'L 1111161 IIIIIIIIIIb I II I I

apa».

www.dacoromanica.ro

219

Cartitoarea este un poloboc de mijloz, ca marime, vechiu sidesfundat la un capat. El se sine insepenit in car prin ajutorul unordrugi legasi cu

Acasa sau in casoaie, strugurii mustuisi se toarna intr'o cada,vas mare de lemn, larg la gura (fig. 326). 0 cada mai mare Inca, de400-500 vedre se numeste ;zeicaioare, din pricina ea este condam-nata sa ramana vesnic nemutata din loc, sa szaca.

5. Fiertul.Fiertul se face in cada sau

mustuisi nu-s lasasi anume ca safiarba, sa fermenteze, ci se Lisa

fiindca se asteapta ispravitul cu-lesului, ca sa se inceapa calcarea.

Prin aceasta fierbere, ciorchi-nele si bobisele faramate se tidiedtitre partea de sus, iar mustul selass la fund. In cada se aude clo-cotind mustul.

6. Calcarea.

Cea mai buns calitate de vinse capita, dand ccp scosandnmstrd care s'a lasat la fund; a:est must se numeste

Sunt mai multe feluri de a calca, adica de a desparside ciorchine si cojile bobiselor.

Cel mai obisnuit este calcarea in calcator. Calcatoral s'aseamanacu o albie mare (hg. 327), scobit hind dintr'un trunchiu de fag, gros.

Cand se talcs inteansul, se pune aplecat, ca vinul sa se poatascurge in deja, curaloare, o postava mare, numita molda sau lin.

Altfel de calcator sau jgbiab (sghiab), (hg. 328), este cel facut

zacatoare. Se pare ca strugurii

Fig. 326.

ravac.mustul

Fig. 327. Fig. 328.

din scanduri; el este infundat la ambelc capete, dar la unul are subfund o mica deschizatura, pe unde s3 poata trece mustul in dejasau curatoare.

franghii.

cazii

41-111111160

WWIummistmummuto

§i

gi

si

N\11,10d,,

www.dacoromanica.ro

220

Calcatorul se aFaza de obiceiu Tanga cada. Daca se trece vinulsau mustul indsprit («care imeapa la limba») prin sacul de vie,acest must se toarna cu un calif (fig. 329) intr'un uhrc (fig. 33o),iar de aici se scurge in sacul de vie.

Sacul de vie are urzeala §i bataea de rasuceala de canepa, cuochiuri de 2 mm. Are o capacitate de doua cote. Turnandu-seinteinsul must §i bobite sfaramate, mustul se scurge, iar bobiteleraman in el; candse umple, se leagala gura cu o aidde sac de vie §i sepune dealungulin calcator spre a se talcs. Cel ce calcd, se spala pe picioare §i in-cepe sa-1 framinte cand c'un picior, cand cu celalalt picior; bobitelese sfarama, iar mustul curge in deja. Coaja bobitelor de poama

precum sam-burii for nupot sa treatsprin ochiurile

Fig. 330. sacului, dinpricing ri panza udandus, se umfla, iar ochiurile se micsoreaza.Cand nici un pic de must nu mai curge, se iea sacul de gur5, sescutura ca sa se adune ramasita stru-gurilor la fund, se rasuce§te parteadin sac goal. §i apoi se apasa cu pi-cioarele din nou. Astfel sacul este pede-a'ntregul calcat. Ceeace ramane inlauntru, se numqte discovind sau tes-covind. Sacul se varsa intr'o cada,unde discovina se va pastra.

Deja sau curatoarea

Fig. 329.

,,d1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111ilii

11111111110110111Ill1ti ct 111

Fig. 331.este un vas larg, de inaltimea ciubarului;

uncle au fundul mai micdeck gura, avand §i douatoarte (fig. 331).

Ca sa nu pice in dejaciorchine, bobite sau samburi,cari intamplator ar scapa prinsacul de vie, obi§nuesc unii

podgoreni de a pune la gura calcatorului o strecuratoare sau untier de sarma (fig. 332), sau chiar numai o panza de sarmit.

Fig. 332.

si

1

.......................................

.17,0VZZ.F.Wipr1 1

k

www.dacoromanica.ro

221

In unele parti din Ardeal, mustuitura se calca in calcritoare, «obute mai larga spre fund».0

Alta forma de calcator este Until (fig. 333).

I74.

01/a ARM Ylg4k.64010,110 klitAtiltffikitA

iltnna \

IA/ "

MO- IIVIII-

Fig. 333.

sIII 111111111111111111111111111111111111IIIIIIIINli0111111 111111111 I VIII I 1,

U/0 8 k

1) Viciu, op. cit., p. 25.

Fig. 334

,

I II l 1

\', .

111 iriN\ \\Iiii\ii\ \I\li lip

II II

Ilk 11

8Ai

11 in W asustil-g1

4411IMPli

I

1!!!1,:r

www.dacoromanica.ro

222

Alai podgoreni, in sfarsit, cei cari au vii mai multe, dupa cevinul s'a scurs din lint, pun descovina, numita Inca $i bosra, in sachind sub tease (fig. 331), care se compune din urmatoarele parti:

T. Iviasa, shat sau albie.2-2. Stalpi.2'-2'. urnpuri sau surubi.3 3. Co,r, drob, rasa, lads, rutic, durbaca sau 'arc.4. Grinda sau punts.5 5. Gape, broaite sau prupanitc.6-6 6-6. Cbingi, andrri, argea sau acyte.7. Pop. (Sub pot se afil o scandurica ce apasa asupra tesco-

vinei sand se invartesc broastele).8-8. Picioare.9-9.Jgbiab, -cint,vatra, sau him/it-hitt .1o. Tita, burluin, tiluc, cirrcirnt, )cipot sau cioc.I I. Deja, dejeriu, blirdaiab sefeiu, curatoare, radulita sau ctribura.Din deja, mustul se toarna cu cola sau cu colica in poloboc,

in a carui vrana se alb pusa o pdlnie.Paula, kira sau unit/ este sau de tabla (fier), (fig. 335) sau este

facuta dintr'o tivda (tidva) uscata ratezata (fig. 336), sau din doagede lemn (fig. 337-338), cu gtitul in mijloc sau la o parte. Alte

Fig. 335. Fig. 336. Fig. 337. Fig. 338.

sunt patrate sau dreptunghiu'are. Gatul palniei se mai nu-meste burluiu sau burea.

7. Al doilea fiert.Vinul nou pus in poloboc are un gust dulceag-inepator, nu-

mindu-se must inasprit.In ajunul culesului la vii, s.itele de podgoreni rasuna de cio-

Nbiab,pardu,

$i

palnii

www.dacoromanica.ro

223

canitul poloboacelor. Poloboacele (boloboacele) se fac chiar si din nou,de mai inainte Irma. Acum insa se desfunda, se curate cu gripca, seoparesc si se freaca bine cu funiuloage de paie, dupe care iaras sespala si se afuma cu Mica' (corpri) aprinsa, spre a-i pierl orice (miros).

Polobocul este asezat in casoaie, hruba, on data vinul se vadesface curand, afara.Se pune pe capaldie.Tirana i se lase destu-pata, caci altfel vinulfierband facand spu-me, ar face ca polo-bocul sa plesneasca. A-cestor spume le trebueun loc in poloboc si deaceea vasul nu se umplecomplet, ci se lasa desertcam de doua palme. Fig. 339.Imprejurul vranei se face un tarc sau cerc de disii (lut galben,cleios), sau cL disc ovine, ca sa nu «deie afara» tend vinul «se umfla».

Dupa fierbere, polobocul se umple cu vin fiert, luat din altpoloboc, i se bate vrana si altfel este gata. Din poloboc, vinul sescoate pe cep, o gaura facuta cu preicarul, care sta astupata cu unbat ascutit sau un fus.

Vinul se scoate cu cofita de vie, cam o optime dintr'o cola,cu oala sau mofoaica (o oala mai mica), cu stecla sau garafa se

bea tot cu aceste vase, cu ulcica, paharul, etc.Sunt in deobste cunoscute versiunile vremurilor trecute, tend vi-

nurile fiind multe si ieftine, se cinstia in lege! Pe la nunti mai ales, sescoteau in ograda plina de lume poloboacele pline ; unul era datorsa scoata mereu sa cinsteasca pe toti cati ar pofti. Pe atuncise'ntamplau acestea si de aceea au inteles cantecele :Poloboace,Poloboace,Ia intoarce-ti vrana'ncoace,

Sau :

Sa ne punem vr'o cativaPan' la mantuirea ta,Aleluia! ')

Prea cinstite poluboc,Ia mai stfti putin in loc,Sa venim not vr'o cativaInspre mantuirea ta!2)

1) Tudor Pamfile, Jocuri de copii, I, p. 95.2) Arltiva, IV, p. 223.

§i

§i

§i

it

www.dacoromanica.ro

224

Astazi, cand nevoile apasi asupra taranului din toate partite,aproape tot vinul vinde, lasandu-$i poate cateva vedre intr'oputinica, bakrcd, balercuid sau dimingeand (sticla mare, invalita inimpletituri de rachita pusa intr'un cos).

8. Al le opera(ii.

Oarecari operatiuni urmeaza Inca, cari trebuesc pomenite.Cine vrea sa aiba must dulce pentru mai multi vreme, it taie.

cu cateva vedre de must fiert. In orice caz, mustul fiert pe foc nuse mai inacreste; insa el trebueste baut curand, caci mai tarziu «seimbtik1ea;,71», aelica devine greoiu.

Ravacirea vinului consta in scoaterea vinului dintr'un poloboc,unde statuse dela calcare, punerea in alt poloboc. Ravacirea se face-cu scopul de a desparti vinul de drojdii, materia rosietica negricioasicare se depune pe fundul vasului, dupa ce vinul se limpezeste.

Ravacirea se face pe cep sau cu urr sifon numit mat, iar inArdeal cu chiu,sa sau tragula, ucurcubeta de tras vin din butii».

Vinul ravacit se nutneste ravac.Limpezirea mai curand a vinului n'o forteaza micii podgoreni.

Altii o fac cu dein de peite, albu)r de ou, etc.Amestecul de via alb cu vin negru da vinul pi Ofir sau profir.Coloratul vinului se face pentru a-i da o infatisare mai placuta_

ochiului, cu scopul de a-1 infatisa ca yin vechiu. Iata cateva procedee:Fructul negru at du.:;ilor (aguzilor) este presat de viticultorii

din sudul Basarabiei, care impreuna cu strugurii negri, dau o co-loare mai inchisa vinului

Lemnul canesc, mahout negru sau lemnul canelui face niste fructenegre, niste bobite, din cari se capita un negru pentru boirea vinului.Aceste bobite strivite, se plamidesc in yin o zi o noapte, dup.&care vreme se strecoara lichidul si se amesteca cu vinul din polo-boc. Vinul putin roscat (profir) capita o coloare neagra 2).

,yofranul sau safranul are niste flori galbene, din cari se ex-trage coloarea galbena limonie in chipul acesta : se iea un pumn depetale de sofran, se leaga intr'o batista si se cufund:i intr'un litrude apa, unde sta 4 5 ceasuri, pana ce toata materia colorant& s'a.disolvat in apa. Aceasta solutie se toarna in vin sau in tuica sprea-i da o infatisare de vechime.

1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 443.') Buletinul Soc. de .tiinte, XIII, No. 3-4, p. 189.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

225

Poama de sau de son, Inca suns intrebuintate de cei ce vorsa insele cu aparenta.

Cand se incarca vinul vandut, pentru a ridica polobocul inear, se face o groapa in pamant si in ea se baga carul ; polobocul,fiind la aceeas inaltime ca pmwstinea carului, este dat laval in car.Din groapa carul este scos alara cu mai multe perechi de boi.

Dad nu se face groapa, se urea polopocul in car pe doidrugi,cari mai adesea sunt reuniti Intre ei prin alte stinghii §i astfel fa-cuta aceasta scars se numeste cbrcie.

9. Velni(a. rachiul.

Terminologia rachiului nu-i hotarita dupa materialului din careacesta se extrage. In Moldova indeobste, prin racbin se intelege oricespirtos, in afara de yin, intrand prin urmare in aceasta specie si spir-toasele din fructe sau din cereale ; numai cite odata se complimenteazazicandu-se rachiu de prune, de perje, etc., sau rachiu de pane (cereale).

Episcopul Melchisedec zice ca, pe la inceputul secoluluiera lucru lamurit ca rachiul arata spirtosul ce se extragea din fiucte,ca si mica, iar holirca din cereale. Pe aceasta o deriveaza din sla-vonul roplurk =a arde 1). Aceasta afirmatiune, cum aratam, azi nueste aceeas. In muntii Sucevei, prin hderca , holirca se intelegaproape toate felurile de spirtoase nearomatice, dupa cum in Ardealsi in Bucovina prin vinars se intelege acelas lucru. In Muntii-apu-seni se mai aude si termenul /o/otit, insemnand : rachiu, basamac,halerca, etc. 1)

Vorbind despre aclnnitcle de rachiu, d-1 N. lorga spune ca intrecutul nostru erau multe, pe cand placerea ruinatoare a acesteibauturi o simtisera taranii no§tri. Holirca nu se mai aducea acum deEvreii marginasi de peste Nistru, din Polonia, ci se fabrics pe deo-sebite mosii. Bucovina, plina de velnite evreesti, putea sluji ca model,deli inca inainte de anul anexarii, 1775, darea pe veinite se in-talnia alaturi cu cea pe mori si pe carciume in catastiful venitu-rilor domnbsti.

Dar frica de a nu se intrebuinta pentru facerea de rachiuo prea mare parte din panea culeasa in fiecare an, caci vechiulrachiu mai sanatos se faces din grane, frica de a nu se gasi Carain neputinta de a vinde Turcilor graul si orzul de cari ei aveau

', Cronica Romanului, IT, p. 18i.21 Franuu-Candrea, op. cit., p. 102 ; aceasta vorbA insamna ss,romot.

Paninte, Iminstria casnic(1.

bo;

15

of

www.dacoromanica.ro

226

nevoie, aduce pe la inceputul veacului XIX oprirea lucrului velni-telor. Mai inseamna faptul ca Domnul lua o mare vama, 6o deparale la vadra, pe holirca ce se aducea din strainatate. Scarlat VodaCallimachi ingadul din nou velnitele in 1814. 1)

Iata cateva pomeniri istorice. Din 1741-2 despre «caldarece face holirca», care trebue sa deie dajdie «ug. si 6 pt. rasura» 2).

Din 1790 : «1 cazan de rachiu cu revile lui». 3)Din IS I1 asupra celor necesare la o velnita, fiind vorba pentru

Brasov : manusile (cazanurilor) sa fiia tot de arama, sa nu fiia defer, nici-una, revile for sa fiia tot cu arama lipite, sa nu fiia cucositor».

In sfarsit, in istoricul comunei Bogdana, jud. Tudova, gasimurmatoarele date istorice : Aici nu exista nici o ,tire pana in anul181o, cand un Constantin Dragomir a rascumparat Intre alte locurizalogite de socrul sau Moisaiu Anton si o caldarusa de rachiu pepretul de 20 de lei vechi. In anii 1828-9, ostenii rusi au primitdela satul Bogdanesti Intre alte obiecte de indestulare si spirt saurachiu! «Din prea inalta imparateasca porunca i s'au slobozit banipentru plata producturilor de indestulare ce au dat acest sat in tre-buinta ostilor rosaienesti in vremea rasboiului, precum la anul 1828

1829 si anume» : pentru faina, crupi, orz, ova; papusoi, came,sare, spirt, opt §i lumanari «pentru indestulare ce au priimit osteniidela acel sat in Yreme cvartiruirii, socotita in bani»..., 171 lei, 13

parale. Pe o harta a mosiei Sucevenilor, fara data, dar facuta cuprobabilitate in anul 1855, se arata o velnita ce era proiectata ase face de proprietarul de atunci, dar care nu s'a mai facut.

Intre anii 1830-1867 au fost in aceasta comuna vireo 5 cal-dari (paverne) de ale satenilor pentru fabricat rachiu de tiscovina,drojdii de yin si perje. Dela data din urmi insa, caldarile s'au maiimputinat din cauza taxei puse asupra spirtoaselor. Rachiul ce sefabrica intre anii aratati, se ridica, dupa spusa batranilor, la care 20de vedre de fiecare caldare. In r888 erau in comuna numai 2 cal-dari de facut rachiu. Rachiul se intrebuinta parte in tasele celorcan II faceau, ear parte it vindeau cu oca pe la alti sateni, on cudiridicata pe la negustori spre a-1 pune in comert. Caldarile se im-prumutau pe la alti gospodari in schimbul unei plati de 1-4 ocide rachiu fabricat.

') N. Iorga, Ist. Rom. in chip. qi ic. III, p. 198-9.2) Idem, Socot. Bi,tr, p. 239.

Idem, Stud. Doc. XII, p. 16s.

$i

si

si

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

227

Rachiul, dupa cum spun batranii, se bea Inainte vreme cu-multi cuatpatare, de aceea se mirau oamenii de pe aici candvedeau Rusi in a828 ca-1 beau cu nfrica, adeca cam unsfert de litru deodata. Tot dela batrani se afla ca ceeace i-a de-prins pe ai nostri .cu bautul necumpatat al rachiului au fost deseleb)li de holera trecut. De aici au urmat ca dansii 1-au bautbeau si astazi ca leac pentru durere de stomac. Dela asst zisul leac,bautura rachiului a ajuns de mai multi ani incoace pentru unii sa-teni si unele satence din camuna Bogdana o patimi indobitocitoare

scurtatoare a vietii.1)Din aceste consideratiuni rezulta ca velnitele au avut o epoca

de inflorire motivata de factori principali : starea infloritoare a viilorlipsa de dari sau &rile usoare. Astazi cand filoxera a secat a-

proape pretutindeni vechile vii romanesti cand datile asupra pro-duselor alcoolice s'au ridicat peste masura, velnitele au dat inapoi

dau Inca. Pe unde velnitele erau socotite ca un mijloc de traiu,stim ce turburari s'au intamplat.

Edificiul in care gospodarul isi aseaza coldarea sau ca,zanul sause numeste velnifa, povarna, podvarnd sau vinarsarie, iar cei ce sendeletnicesc cu aceasta se, numesc pavarnagii, sau vinarsari,

fabricanti de rachiu».Velnita este o casuta in care se face un captor sau cotton in

care se aseaza caldareasau cazanul de formasferica turtita.

In cotlon arde focul,care-i asiupat cite odatala printr'o foaiede fier. In caldare setoarna drojdia sau tes-covina pana se umplemai mull de jumatate..

Caldarea este acoperita cu capactil ei, lipindu-se pe margini cuinamaligra spre a 'nu se rasufla fiertura din launtru.

Capacul are una, doul sau chiar si trei cinbure cari se imlnicacu /Mile sau tevele ce strabat o cada cu apa rece numita Arbacd.Aceasta slujeste ca refrigerent, spre a coniensa vaporii de rachiu

Fig. 340.

1) Ec. I. Antonovici, op. cit., CIXCX.2) Francu-Candrea, op. cit., p. 107.

.din

«luicarii,

.g u rd

pe

si

si

si

si

L.1

www.dacoromanica.ro

228

cari se ridica din caldare i tree prin capac in tevii.. La gura,teviilor-sunt chicipirile, niste varfuri de lemn ascutite la un capat si spintecate la celalt capat spre a se intepeni in bu.za de jos a gurii teviei...Pe chicusuri se scurge rachiul in duba, o mica deja-.

Rachiul care iese in fruntc cel dela urma este fOarte apitos si se numeste pos/ete sau poskii.

Odata cu drojdia sau discovina, trebue sa se puna in caldaremacar o jumatate de cola de posleti.

Cand se (la foc in cotton, se zice ca caldarea e gala de pornit_Cat timp functioneaza, se zice ca umbla caldarea sau unibld

Caldarea se incaral se descarcd. Resturile din discovina searunca. Cele de drojdie se .numesc bortild.

Pentru a vedea .cand incepe sa curga rachiul, se gusty dincand in cand sau se incearca cu focul: se iea un felegean (o cealcd),de rachiu, se arunca pe caldare Si i se da foc ; data arde fan% multiaburi, rachiul e bun.

Rachiul din duba se maso-tra cu cohd, un bat pe care se afladiferite crestaturi ce arata nivelul de oci din duba.

Cele mai mari griji in timpul cat umbla caldarea este «sa nu sescape rachiul in posleti»,«sa nu se iutcascii prea mult focul», caci atunci,se evaporeaza prea multi apa deci rachiul se posleteste din nou,_

nu se afume rachiul. Pe timpul noptii unul sty vesnic treaz..Apa din durbaca trebueste primenita din cand in cand, each

dupa ce se incalzeste, rachiul iese pe tevi sub forma de alaori.Rachiul se pastreaza in putinele, dimingene, etc.Unii rachieri obisnuiesc vapseasca cu Kran, cum am Nil-

zut la boirea vinului, iar altii cu vdsc.Vascul creste ca parazit pe ramurile merilor, perilor, richitilor

brazilor albi, plopilor albi, etc. Se iea de catre cei interesati vas-cul, se rupe in bucati $i se plamadeste cu frunze cu tot :n rachiu,tuica de prune, etc. Dupa o zi si o noapte se strecoara acest rachiuplamadit si se toarna in vasul cu rachiu. Rachiul dobandeste astfelo coloare galbena si prin urmare o infatisare de lichid vechiu.

Pe alocuri se introduce deadreptul vast in poloboc

1o. Ofetul..

Otetul se face de obiceiu din vin de calitate inferioara, dincel care se scurge sub cep («se prelinge»), din vinul rasuflat (cels.

') Bede& Soc. de 5tiinte, XIII, No. 200.

sa

sa -1

3-4, p..

pi

pi

vehilla..pi

pi

si

pi

www.dacoromanica.ro

229

care a ramas nebaut) precum si din tighir (pron. Tighiruleste vinul care se scurge la fundul cazii plina cu descovina, dupacalcarea vinului.

Ca4sa se oteteasca vinul, este nevoie de cuib de otet, adeca deotet vechiu. Acest cuib se toarna in vasul in care voim sa facemotet. Pentru a inlesni otetirea mai curand, se obisnueste a se pune-in acest amestec oriel de pane sau fasole crude, sfaramate.

Obisnuit gospodarul iii are otetul inteo putinica s'au intr'unulcior numit otetar, care sta destupat sau cu o lingura in el.

Un porn numit tot (viar face nine fiucte rosii, ca un fel destruguri. Aceste fructe, pose In opt, ii maresc «puterea».

CAPITOLUL V.

TEIUL.Populatiunea saraca foloseste teiul la facerea franghiilor sau fu-

niilor de teiu in locul telor de canepa ; se intelege ca acestea n'autrainicia celor tacute din canepa, pentru aceea ca teiul se intareste preatare la caldura si se rupe.

Teiul tanar se despoaie, se belepe, de coaja beligile sautilde sunt gata spre a li se lua teiul, partea masgoasa, textila, carecaptuseste pe din launtru coaja teiului.

Pentru a se scoate teiul, se curma beliga cu cosoarul apoise despoaie de coaja propriu zisa. (Fig. 341).

Din cojile cari raman se fac cofarci,pentru a mesteca in ele ceaunul cu

cand se iea de pe foc. 1)Teiul se poate intrebuinta indata

la facerea franghiilor, intocmai ca ca-nepa, rasucinduse mai intaiu la crivea §i.apoi impletindu-se vitele. Funiile astfelcapatate 1nsa, nu-s trainice.

Pentru a-I mai muia, teiul se du- Fig. 341.

befte (pron. pop. : dughefte) in apa, intocmai ca canepa. Cel maibun mijloc de a-I dubi este in apa calda. Pentru -acest motiv, seface teiul manunchiuri si se tine cateva zile in durbaca velnitei, acarei apa c/critil se incalzeste in timpul functionarii cazanului.

1) Tudor Pamfile, Jocuri de copii. Mem. II, p. 84.

tig-hir).

ba-

ma-

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

230

Se pare ca facerea funiilor din teiu avea roc pe oisca-ra intinshin vechime, date fiind nurneroasele expresii carf ne-au limas inaceasta privinch : Un om de nimica e cel care nu face nici teiri, nicicurmeiu ; cel care nu tie sa se foloseasca de imprefurari este celcare nu jupoaie teiul thud se lea I), etc.

Date istorice nu prea sunt; data se AA, nu stim cui sa le-atribuim : teiului sau canepii. Asa, d. e., in 156o Alexandra La-pusneanu plateste Bistricenilor niste funii r), iar peste pucin acel*domnitor cere tot din Bistrica funii pentru turnuri s).

CAPITOLUL VI.

FRUCTE, OLOIURI $1 BAUTURI.

I. Considera(iuni.

Ca si muraturile, uncle din fructe sunt socotite si folosite dechranii nostri ca niste adevarate substance alimentare, ingrijidu-se-din vreme sa le stranga, sa le supuna adesea unor procedee anu-mite pentru a le putea pastry pe timpul cand vremea lor a trecut,Sunt apoi alci carani cari le pastreaza din motivul unui negoc saual imbutlatacirii ospatului, servindu-le drept odesert»..

Industria fructelor se intelege ca s'a perfeccionat cu timpul, seva perfecciona Inca, si se va raspandi pe o scary mai intinsh, cand:nivelul cultural al chranului va creste cand luminatorii vesnic inatingere cu el vor da pilda piphita.

Fructele sunt de multe feluri si mai toate se pot folosi la.ceva. Uncle chiar se pot chpath fara munch multa ; ramane ca ch-ranului sa i se spunh, sa i se arate mijloacele i se asigure fo-loasele unei desfaceri, lucru care nu i se poate cere lui..

.Inainte de a cerceth chipurile cum unele fructe se industriali-zeaza, vom pomeni thewa indicii istorice, in treacht..

La 2 Iulie 1546 gasim pe Petru Voda la Harlan, primind undar de cirefe din Bistrica Ardealului, pentru cari Voda mulcumeste,«dar n'am pus gura pe dansele» ! 0). Nu ne putem pricepe ce arinsemni aceasta. In Iulie sa nu fi gisit Vodc cirese in Moldova ?Sa nu fi stint Bistricenii aceasta lung, ciresele sunLin toiul for ?

1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 192_2) N. Iorga, Doc. Bistr., I, p. LX1X..2) Ibidem.4) Ibidem, I, p. XLII.

$i

sa

;i

ca'n

www.dacoromanica.ro

231

La sarbatoarea Pastilor din 1547, aceiasi Bistriteni fac prezentDomnului Moldovei niste prune 1). Era fireste priniavara, dar sepoate ca Voda sa aiba nevoie de acest dar, neputand gasi aiurea intad prune uscate ?

La 7 Maiu 1549, Ilie Voda primeste tot din aceeas parte da-ruri constand din cutite cirece 2).

La 5 Fevruarie 156o, Alexandru Lapusneanu scrie la Bistritasa i se trimeata 3-4 vase de prune uscate, bune, de Bistrita, pecari le va plati, «pentruca se apropie postul in care legea noa-stra obiceiul nostru cel vechiu nu ne lasa sa manc.am pequ s 2).

La I Iunie 1567, acelas Voevod cere acelorasi targoveti de ungalban ucirese din anul acesta»4).

«Dulciuri», primeste Iancu Sas Voevod, prezent din Bistritain if79 5).

Dintr'o scrisoare de pe la 1685, Octomvrie 3o; din Moldovacatre Bistrita : «Putinel poclon sa primesti dumneata dela noi, dincat s'au gasit : ro pepeni proaspeti» 6).

Dar apoi, pe la 1741-2, proces in Moldova pentruca unulaltuia «i-au aprins si niste cu poamil(e) ce era pe loznit(a).7)

Poama sau strugurii se murau pe la 1784 8).Sotanga 18 to : «iar rachiul ce obi§nuim toamna de it facem

din prune sau din alte poame, pe la casele noastre, sa nu fim nicide acum inainte popriti a face, ci, tacandu-I, sa-1 si vindem cu ra-dicata, on la stapanul mosiei sau on unde vom gasi pret mai bunfar' de a fi volnici tinem la casele noastre sa -1 vindem prin-tr'ascuns intru vreme indelungata». E vorba de o invoeall intremosnenii egumenul manastirii catolice din Targoviste. 9)

Episcopul Melchisedec este de parere ca industria fructelorincepa sa se desvolte mai ales dupa supunerea terilor Turcieimai tarziu, cad pe timpul Fanariotilor gasim fructele ca un

articol de export in Constantinopol si in alte parti prin sam-sarlacul negustorilor de fdind.10)

1) N. Iorga, Doc. Bistr., I, p. XLITI.2) Ibidem, 1, p. XLIV.3) Ibidem, I, s LVIIJ.

Ibidem, I, s LXVIIL5) Ibidem, I, » XLXIV.

Ibidem, II, s 53.7) Idem Stud. Doc., VI, p. 258.8) Ibidem, VII, p. 235.9) Idem, Socot. Bistr., p. 248.

10) Cronica Husj1or, p. 86.

sa-1

)6)

5i

5i

laznit(i),

si

5i

5i

www.dacoromanica.ro

232

Industria fructelor este specials duper regiuni. De sigur ca sepractica intr'o masura mai mare la dealuri si la munte.

La muntenii din Muntii-apuseni, de cum incepe si se coacacireFle (ca la Mada) si nuigalanele (caise) (ca la Galda), nu se maisfarseste comertul pans primavara. Cel mai mare comert se faceinsa cu merele rofioare (Benic, Galda, Cetea, Giomal). Coaja merelor erosie purpurie si se culeg pe la inceputul lunii lui Octomvrie decatre culegatori anume deprinsi cari stiu sa umble cu scarile «castiutorii cu condeile». Mere le culese se pastreaza in tarcuri, anumeacute in pivniti (paralel cu parejii se fac garduri de nuiele binebatute cu maiul, cari se innadesc cu bolta pivnitei). Comertul seface in mai multe feluri : Roads se vinde dinainte, cand marul ein floare aceasta se numeste pe o tunsoare, sau cand roadele s'aucopt si aceasta se chiama pe ce se vede, on iarna cu /wpm/ (cu tarcul),pe ce-o da targul Si norocul, etc. 1)

Un cantec tot din Ardeal zice, de sigur relativ la aceasta :

Dragostele nu se facNici din mere,Nici din pere,Nici din nuciCa-s marl i dulci ;

Ca dragostele se facDin degete cu ineleSi din buze subtireleSi din grumaji cu margele 2).

2.- Perjele fi Prunele.In Moldova per sunt prunele cari se deslipesc de pe sambure.

Prunele propriu zise Si curcudelele sau corcodufele nu se deslipesc; inMuntenia toate aceste specii sunt denumite la o lalta prune.

U scarea prunelor perjelor pentru iarna se face in mai multefeluri : Unii gospodari le intind la soare pe lese acute din ingradi-turi de nuiele spre a se usca. Alti gospodari, inainte de a le intindela soare, le opdresc mai intaiu cu uncrop. In sfarsit, altii, in loc sabe intinda la soare, le pun in cuptorul de facut pane, care a fostars mai inainte.

Mijlocul cel mai cunoscut insa este uscarea la hisnitii, numitainca in Ardeal /ofni(ii, fujnic, Int fdeiu 8), cayerizt 4), slani(a 5), leafcu 6)

1) Francu-Candrea, op. cit., p. 13-4.3) Victor Oni§or, Doine §i strig4te din Ardeal (Saraga), p. 7.3) Viciu, op. cit., p. 80.4) Ibidern, p. 36: care coerce prunele.4) Ibidem, p. 78.

lindens, p. 56.

pi

yi

www.dacoromanica.ro

233

sau leasa. Losnita se face de catre gospodarii cari au perji multi;cei ce au mai putini, se duc usual sau cocl) perjele sau prunelela altii.

Losnita are o groapa lungi cam de 2 m., larga de m. siadanca aproape tot asa, care comunica intr'o parte cu alta groapa,

Deasupra groapei se pune o leasa facuta din nuiele, putin maimare deck groapa. Imprejurul lesei se face un dreptunghiu descanduri, in care se toarna perjele, astfel ca stratul sa nu fie mai.gros ca de un ]at depalma. Prin groapa pie-zisi se pun lemne sub.leasi spre a arde. Ar-derea trebue si se fad ) ),

(e0caci astfel se poate a-incet, fad flacara mare,

prinde losnita; de aceea xxxxxxxx,cele mai bune lemnede ats sunt radacinile, Fig. 342.

buturugile sau cioturile putregaioase.Perjele trebuesc mestecate din cand in cand, iar dupa un timp

trebuesc culese cele cari s'au uscat. Prunele uscate sau coapte aucarnea sbarcita, creatd, fara a fi tare, adica lipita de sambure.

Ca sä prinda tot fumul toata caldura, prunele se acoper cuun sac sau

Unii gospodari, in loc de a face losnita in pamant, o fac pepamant, adica fac un (arc, ca o coteneata de gaini, o lipesc cu ba-hga, deasupra acestui tam cilindric pun leasa cu perjele. Subleasa fac foc si fum.

Perjele sau prunele uscate sunt nurnite in Ardeal bureufei ;)fulcel sau fulcei cand Inca sunt calde, adica atunci cand se ieau de

pe leasa 8). Ele se pun in putini sau poloboace, indesandu-se bine.Peste iarna se mananca crude sau fierte ; in acest din urmd'.

caz se chiama lapte de bou in Ardeal 4).Povidla, povodeaua, nzaginnul §i : povirla, povirla sau pobtirla

1) Mai ales in Ardeal.2) Viciu, op. cit., p. 24,3) Ibidem, p. 44.4) Ibidem, p. 55. In Moldova de jos, astfel se numege terciul, cirul

sau titirimul din mamaliga.

11/,

Aiq C?4siorfa

\ .

si

si

sito'.

si

www.dacoromanica.ro

234

se face din prune si perje coapte, prin unele locuri chiar din .zarOre gutui in chipul urmator: «Inteo caldare mare se pun prune-§i perje coapte bine si spalate. Caldarea se pune afara, pe foc, peun cuptor tacut in parnant si se lass acolo pina fierbe bine, de sedesprind samburii. Se pune apoi de se raceste zeama si caldarea se-umple din nou. Cand avem atata zeama de se umple caldarea, ostrecuram printr'un ciur sau sits rara de drod (sirma), ca sit ramanasamburii cojile ; zeama curata se pune in caldare si i se da foc,.iar un om tot mesteca in caldare, ca sa nu se prinda coaja pe fundulceaunului sa se afume, c'apoi n'are nici un gust. Cand zeama ascazut bine si e groasa ca laptele cel acru de oi, caldarea se di lao parte, se lass de se raceste povirla se pune on in budaiefe-

(cand avem mai multi), on in oale sau gavanoase». 1).Vinul de prune se face cite odata, dar el trebueste baut indata-

sau tinut la ricoare, dci altfel se inacreste. Pentru a-1 face, se ieau5 baniti de prune intr'un hardau, se strujesc bine cu o Lopata delemn, se toarna 5 vedre de apa peste ele. Unii topesc in aceastaapa. cite ro oci de zahar 15o gr. tanin. Se lasa apoi sa fiarlii-(fernienteze) si cand aceasta s'a sfarsit, se trage vinul si se pune laracoare. Vinul acesta are un gust foarte placut. Hardaul nu se umplepina in gura, cad altfel perjele umflandu-se pe timpul fiertului, dana fa ra .

Tuica sau rachiul de prune. Avem in tara o suprafata depruni, dand in mijlocie I milion jumatate decalitri de tuica. Intinderea totals, cuprinzand si livezile mai mid, nu se cunoaste, darse tie ca-i destul de insemnata ; adevaratele foloase insa nu se trag_pe deplin.

Bosnia are abia pe jumatate livezile noastre de pruniporta anual pentru 8.000.000 de lei, dand ca venit la hectar aproape18o lei, data din prune se face tuica, iar data prunele se usucarvenitul la hectar se ridica la 270 lei. Noi dpatam abia 75 lei petuica scoasi din prunele unui hectar. Pricina acestei diferente in maiputin pentru noi, sta in necunoasterea chipului rational de cultutha pomilor fructiferi. Acest neajuns s'ar indrepta poate prin infiin-tarea unor pepiniere, cari vor trebui sa fie frecventate in mod obli-gator lie o. parte macar din cultivatorii de pruni. Brosuri pe graiuitor, dand lamuriri si chipuri potrivite mijloacelor lor, Ind ar folosi

') M. Lupescuin`ezeitoarea, VIII, p. 34.

$i

ex-

si

1i

1i

si

si

www.dacoromanica.ro

235

la multe. 0 alts pricing a nedesvoltarii acestei industrii sta in faptulca nu se ieau masuri energice pentru starpirea omizilor si nu se ieaumasuri pentru incurajarea cooperativelor. Cu aparate mai sistematice,prunele s'ar putea usca mai curand si mai cu folos n'ar ramaneaprin pomi, viermilor si paserilor, in anii de belsug.

In general, chipul cum se face tuica se aseamana cu al ra-chiului de tescovind.

In Muntenia, unde se face cea mai multi si mai bung MLAvelni%ele poarta numele de p,9verne, sing. bovarnd, iar cel ce ingri-jeste o povarna se numeste povarnagin.

Dupa ce s'au cules prunele se pun in buti, sing. bulk, sepiseari adeca se farama sau se mustuesc. Butiaseamana cu polobocul, cu singura deosebire ca-iaproape de trei on mai lunga decat groasi(fig. 343). Cand insA goapodarul are maimulte prune, fierberaz (fermentatiunea)prunelorse face in linuri. Linul este o cads foarte mare. Fig..343.

In butie sau lin, prunele se pun cam pang la o palms jumatate de gardina, cad altfel prunele umflandu-se, spuma care seformeaza ar da afara. Dupa fierbere, volumul prunelor «da inapoi»,adeca scade.

Gospodarii cari au multe si mari livezi de pruni, au povernelefor proprii, iar cei cari n'au, fac tuica pe la altii platind .zecineala.

Povarna (Fig. 344)1) are un vast cuptor (t) compus si el din

Fig. 344.

I, 2, 3 sau 4 alte cupioare, dupa. numarul cazanelor, din cari fu-mul iese inteun horn comun (2). Deasupra cuptoarelor sunt fixate

1) Schitata dupa o batraneasca povaina a d-lui Nae Micescu dintCiume;ti-Muscel.

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

236

ca:,:anele (3, 3) cu capacele lor. Prin racitoare (durbacele dela velni-tele moldovenesti) (5), trec tevile in nurnar de 1-3, cosi isi scurgtuica in bole (7).

Prune le fierte, sub numele de pKirca 1), se ieau din lin saubutie cu coferul (fig. 345) si se toarna in cazan.

Bola este un ciubar infundat deasupra, avand doua torti ; infundul superior are doua gauri din cari, unacurge tuica in launtru, iar prin cealalta, iese aeruldat afara.

Tuica din bota se masoath cu tancul, un bat.cu mai multe crestaturi, cari arata numarul ocilor sau Fig. 345.litrilor de tuica.

Tuica slaba care curge la inceput si la sfarsit se numeste po-slete ; ea se strange, amestecand-o mai in urma cu tuica ce a iesitprea tare, adeca prea alcoolica. Dad" ies prea multi posleti, se punsinguri in cazan.

Resturile de prune, cari raman in cazan, dupa sfarsitul fier-tului, se numesc boasca, bcorina sau borogbinii si se da la porci.

Tot astfel se face si tuica de mere si zarzare (caise), numaica se amesteca cu apa pe timpul fermentatiunii.

3. Oloinri.

Oloiuri fac taranii romani din mai multe feluri de semin--turi precum :

Sanuinta de bostan. In Bucovina si anume in comuna Straja,oloiul acesta nu se intrebuinteaza la mancare, ci numai la ars inopaite. Altii ii mananca totus. Tot acolo, gospodarii cari posed oloi-vite, fac si oloiu din :

Gir 9) precum si din alte seminte.,)Sa nuinta de cdnepa da un oloiu care, fiert cu lutisor mult, in

apa calduta, cu, °kin si sopon prost (de cel galben) se intrebuin-teaza la facerea de vopseli.

Sanuinta de floarea-soarelni, bostan, etc., dupa ce-i uscath bine

I) In Moldova de jos, sub acest nume se intelege un rachiu rauclocit, pugoarca.

2) D. Dan, Straja, p. 52 ;_gir, probabil jir, fructul fagului.') Viciu, op. cit., p. 87 : cucioci, resturi de samburi de bostan, dupa

ce s'au cernut, ; ibidem, p. 86 : ctrziptec, turtoiul ce ramane din samburii.de bostan stor0 in teasc pentru aka,.

-prin

§i

www.dacoromanica.ro

237

in cuptor 0, se piseaza in piva, se cerne de cateva ori,se face faina si se tescueste apoi in o/oinitii spre a capita din eaoloiu 2).

Din sdniburi de inie.z de nuca se face astfel in Ciumesti.Muscel:se piseaza nuca marmite!, se pune apoi in vase de lut si se incal-zeste in cuptor, dupa care se stoarce cu mina, sau se pune in niste

mici spre a ti tescuite la teasc, doua scanduri, una jos sialta deasupra.

In corn. Bodgana-Tutova, fabricat de femei in chip cu totulprimitiv, se intrebuinta inainte vreme la cea mai mare parte dinsateni In prajirea bucatelor in zilele de post. Astazi insa, se face pela putini locuitori din pricing ca nucii s'au imputinat. Cauza estecresterea populatiunii, desfundarea pamantului $i scaderea simtuluirde ingrijire pentru pomi. Pe langa acestea, siteuii isi vand nucileacum la oral sau pe la negustori cari yin prin comuna. Daca nucii.s'ar cultiva pe o scary mai intinsa in satele noastre, s'ar realiza nunumai un venit mai bun, dar si gospodaria ar fi folosita prin unaliment curat, in locul undelemnului falsificat.

Iata acum chipul cumse fac oloiurile in jud. (Suceava feint cum isifac gospodarii oloini-tele.

Seminturile se piseazain piva, se cern cu

Fig. 348. Fig. 347- Fig. 346.

ciurul, se scot afara intr'o troaca, se toarna peste ele putina apa-caldutii. si se freaca bine. In urma, se praiesc pe foc si apoi se punintr'o petica sau un saculet si se vary in cutia oloinitei.

Culia °Minitel (fig. 346) are o forma Paralelipipedicia cu o cavi-

1) V6nturata.2) El. N.-Voronca, op. cit., p. 245.3) Ec. I. Antoaovici, o2. cit., p. CVIIICIX..

Yi palaita

.06711*

3)

$i

www.dacoromanica.ro

238

tate sapata in 'emu. Pe peretele de jos al cutiei sunt ni§te gauri,pe unde se va scurge oloiul in jos. Pe peretele in care s'a sapatcavitatea, mai sunt doua §entulete cari se impreuna la marginea dejos a acestei fete.

In aceasta cutie se pune saculetul cu seminturile pomenite.Presarea acestui saculet se face cu un cahrp (fig. 347), care se

adapteaza cutiei avand §i el prevazute cele doua sentulete cari seimpreuneaza jos. Partea din calup care va press asupra saculetuluicu seminturi, are doua §entulete sapate in diagonals, spre a inlesniscurgerea oloiului in jos.

Cutia §i calupul se pun intr'un butuc (fig. 348) care are o ca-vitate eliptica §i in care atarna cutia calupul prin urechile ce le

_au. Apropierea dintre ambele sau apasarea anianduror asupra sacu-letului cu seminturi, se face cu gene de learn, puse in dreapta §i instanga batute cu incetul §i treptat. Partea proeminenta din calupintra in cutie, saculetul se tot strange §i oloiul curge pe gaurele §i§anculete in jos, intr'un vas pus sub butuc.

Aceasta este oloinita lui Vasile Chirila din Bogdanwi-Suceava,om foarte iscusit 1).

Altfel de a/o/id/a, tipul cel mai des intalnit, se compune (fig. 349)tot dintr'un butuc prevazut cu o cavitate rotunda. Peretele circularal acestui gol are ni§te §entulete longitudinale, cu gura mai ingustaca fundul, care-i §i el circular, in satiune (fig. 35o).

Fundul de jos al acestei cutii este gaurit ca §i celalalt soiu de

1) intrebandu-1 din ce pricina nu 0-a facut-o la fel cu toti oamenii,mi-a dat urmatorul raspuns caracteristic ; tApoi, a§'a mi-a parut mie ca-imai buns, a§k m'a dus pe mine capul. Si vezi dumneata eu am facut ar-mata in Tecuciu, m'au luat la doua zile dupa ce 1-au luat pe DoinnulRege, la 12 din Maiu, veleatul lui 66. Ce randueli pe atunci zicea.la 66 (articol din codul de rasboiu, atapt in extras la livretul individualal soldatului) : vegheata nesupunere catre ;efi se va pedersi dupa impre-jurari cu munca ocnei sau a temnitei ; la 41 : Cinurile de jos, can fara afi porunciti vor scoate sabia in fiinta §efilor cu cuget de a aduce cuivavatamare, se va pcdepsi cu munca silnica la ocna. ; la 73 : cinul de jos,care va lips' dela postul sau, cand se va face /artnli sau ape/, cu bataiedela so la 100 de nuiele ; iar la rasbel, la 195: soldatul care-0 va napustipostul fiind de santinela sau de caraula, bataie de 200 de nuiele ; la 206 :osta011 care nu va implini poruncile §efilor, in fiinta vrajmaplui, cu im-puvare ! Da' amit !... ca pe mine m'a pus uu locotenent rau, adeca rau cucei rai:n'a pus ;ef de ordinar...)

§i

I Ca

si

si

www.dacoromanica.ro

239

corespunzand toate-tr'un vas.

Saculetul cu seminturijoopal (fig. 351), o scurtaturastrung. Popul este

.apasat in jos deniste stinghii o-rizontale numite

Fig. 350.

4:7

intr'o tevie prig care curge oloiul in-

se pune in curie, iar peste el se aseazade lemn cu sectiune circulars, tras la

Fig. 351. Fig. 352.

stative ; acestea, precum si penele de lemn, cari se bat cu toporulinter, de o parte si de alta, se mists in niste daltuituri acute incele doui stinghii verticale numite prate.

Aceasta este oloinita lui C. Schinare tot din Bogdanestii Sucevei.Resturile de seminturi cari raman se numesc trufnic ; el se

pun in bucate, iar data nu-s bune, se arunca.

4. Merele.

Uscarea merelor se practicil aproape pretutindeni, pe unde sum,in timpul and sunt coapte, pentru a le avea peste iarna sub nu-mele de itscithrri in Moldova de jos, si 5104e sau stole 1) in uneleparti ale Ardealului.

Barbatii valahi din partite Moraviei le prepara vara la olalta cucelelalte fructe precum : perele $i prunele, urcandu-le in cuptoareanume facute pentru aceasta spre a le desface apoi- 2)

1) Al. Viciu, op. cit., p. So.2) T. T. Burada, in Arhiva (NO, V, 277.

TI

.1111101B1.

oloinite,

www.dacoromanica.ro

240

Mere le se usuca taindu-le felii punandu-le apoi la soare sauin cuptoare.

Mere inurate fac mai ales locuitorii din partile Moldovei de sus,punandu-le in apa, yin sau must dulce.

\Thud de mere. Se face mai cu seamy in Moldova, punand me-rele taiate in poloboace, turnand apa peste ele si lasandu-le sa fer-menteze, intocmai cum fabrics fra%ii basarabeni din Basarabia de jos.0 vadra de apa la 71 oci de mere, da un yin prea slab. Vinul nueste bun nici atunci cand merele pisate sau taiate sunt de o singuraspecie. Dimpotriva, data merele sunt de mai multe feluri, dataprintre ele se mai amesteca pere $i mere padurece precum altesoiuri de fructe dulci sau acrisoare, lasate dupa cules spre a se maicoace, vinul este foarte gustos.

Un yin prea gustos se capata din merele bine strivite, cum arfi cu teascurile de oloinile, capatand la ioo kgr. mere, 75 litri demust, care, pus sit fermenteze, ne da 7o litri de yin. Fermentareaintreaga line cam 60-70 de zile. Pentru ca apoi sa nu se strice,vinul de mere trebueste tinut la racoare, in vase curate.

In Bucovina se face de asemenea must din mere si din altefeluri de fructe, amestecand in ele altele uscate. Toate acesteale pun in vase cu apa, le lass de fierb si apoi incer sa bea vinul.Daca se imputineaza, mai adauga apa.

In Ardeal, mustul de mere si de poame se numeste (igNritt 2),cia.,Tdr 2), iar sub numele de srr,bir sau cighir se intelege oIet demere. 4)

Oletul de mere se face din mustul stors din merele pisate, cuajutorul oloini%elor.

5. Strugterii sau poa»ta.

Strugurii uscati se pastreaza in mai multe feluri.podine culeg inainte de culesul viei, din speciile carimai tari, precum sunt strugurii de ()mina coarna, verde,etc. Acestia se insira pe podul casei, jos.

Alt chip este pastrarea strugurilor in cladarii. Serele impreuna cu un capat de visa lung cam

1) D. Dan, Straja, p. 52.-) Al. Viciu, op. cit., p. 84-.) 'Lidera, p. 29.4) ILidem, p. 80.

Unele gos-au bobi%elemare, swipe,

taie strugu-si maide o palmy,

1i

si

5i

1.

0

www.dacoromanica.ro

241

multe asemenea vice impreuna cu strugurii lor, legate la un roc,se numesc cladarie. Ata sau teiul cu care se leaga are un ochiu,care se baga intr'un bat infipt in coperisul de paie sau stuf at caseisi lasand astfel cladariile sa atarne.

Unele gospodine isi impodobesc casa, punand pe la corzi vicecu struguri.

Pentru a pastry strugurii in lazi, trebue si fie culesi pe vremeuscata alesi astfel ca sa nu alba nici o broboand sau stri-cata sau aproape de scuturat. Punem ciorchinele intr'o lady on cutie,randuri-randuri, ingrijind mai intaiu a asterne pe fund si intre ran-durile de struguri foi de piersic. Lada umpluta trebue sa fie pusaintr'un loc uscat.

Murarea sirugurilor se face ca si a merelor, in apa, yin saumust dulce.

6. Saman(a de cdnepci.

Seinuinja de ciinepti, dupa cum am vazut, poate sluji la facereaoloiului. Tot din ea, femeile fac jolfa, , in Moldova de jos, pisand-o

invrastand cu ea turtele la Craciun. In untii Sucevei Irma, jolfa,numita acolo julfa sau /up, se face intr'un chip deosebit : samantade canepa se piseath in china, pans se face turta ; se incalzeste pu-tin la foc intr'o strachina mare, se pune in ea putina apa fierbintesi se tot mesteca. Cand credem ca s'a muiat totul, se umple stra-china cu apa calduta si capatam un lapte dulce, care se strecoaraprin siticica sau prin sita ca sa ramaie hoaspa. Laptele acesta se puneIntr'o oala la foc de fierbe. In timpul fiertului, laptele se incheagaputin, ca jdnd(a, §i capatam astfel jolfa, in care se pune putina sare.

Jolfa se poate face si din trucnic, turtele ce raman dela oloiu(facut din samanta de canepa), dar nu-i gustoasa dulce. 2)

7. Pepenii.,

Pepenii, harbujii sau lubeni(ele, pe langi ca se mananca coptimurati, cand se fac din imbelsugare, dinteinsii se prepara, dupa cumam vazut in unele sate din Dobrogea, precum in Ghizdaresti, unfel de duke! de pcpcni.

Pepenii, taiati. felii, feliile desfacute de coaja, se pun in ceaune

') Albina II, p. 452.2) M. Lupescu, in .ezeitoarea, VIII. 33.

T. Pauline, 1Idusiria cusniccl 16

bolnp

1)

§i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

242

marl de se fierb. Cand au fiert indeajuns, se dau ceaunele deo-parte ca sa se raceasca, iar dupa aceasta se strecoara zeama desamburi celelalte resturi. In urma zeama se pune din nou Ltfiert si se fierbe pans ce scade. and s'a tacut ca laptele acru, seda jos de pe foc si se pune in vase de lemn sau de lut uncle se

incheaga_

S. Bostanul san clorle(mnl.

In Bucovina este obiceiul de a face din bostan race /c, taindbostanul felioare, punandu-le in lapte de var ca sa se intareasca, siapoi se fierb cu must de miere. Astazi insa, acest obiceiu piere. 1)

In Ardeal, coaja bostanului iiert si prin urmare desparcita demiez, se foloseste ca vase pentru strans semincuri. Astfel de vase senumesc beta (betca sau be(ee (becca). 2)

In Moldova, bostanii se mananca copci in cuptor sau fierci.

9. Alle preparate.

Vin din mine salbahre, precum sun t afinele, murele, etc., facRomanii din Bucovina. 3)

Se mai .usuca, intocmai ca merele : perele si :zar.zarele.

Perele padurete can se coc foarte tarziu, se lass intaiu sa se wale siapoi se pun in pod ca sa se usuce. Coarnele coapte se usual lasoare intocmai ca cireFle Porumbek sau poi-um/Ale coaptese usuca si iarna se fierb cu bostan, (land acea ce se chearna gorgoliciu.

Tarancele noastre numai in timpul din urma au invacat,prin imitatia targovencelor, chipul de a face dulcecuri din poame.Si astazi insa, nu fac decal gospodinele prea cuprinse precum si ne-vestele slujbasilor.

0 harnica folclorista din Bucovina este de parete ca, inaintevreme, multe gospodine erau pricepute in ale dulcecurilor, dovadatufele de trandafiri, cari se gasesc pe langa fiecare casa romaneascaaproape. Si in satele Moldovei de jos se observa acelas lucru,dar trandafirii stau alaturi cu tufele de liliac, can sunt mult ingri-jite de fide:1i si fete mad, pentru a avea cu ce sa se impodobeasca inzilele de sarbatoare.

Din fructe sau din alte substance se fac multe bauturi in Bu-

1) El. N.-Voronca, op. cit., p. 246.2) op. cit., p. 19.') D. Dan, Straja, p. 52.

si

si

si viciuele.

Viciu,

www.dacoromanica.ro

243

covina, unde aceasta cade in sarcina gospodinei. In corn. Straja pre-beakt. sc un fel de blutura nu tocmai dulce din esenta otetului. Ease fierbe din cicoare si hipce. In aceasta fiertura se pune otet si se a-dauga alarnaie, zahar si apa rece, dandu-i bauturii, in chipul acesta,o coloare cafenie.

Tot in acea parte se face si o mursa dulce din zahar ars care serareyte cu uncrop si apa rece, capatand o coloare intunecata. 1)

CAPITOLUL VII.

PASATUL.Pasant', numit inca si pasat sau pdsat iar in unele Marti ale

Ardealului si pisat2), este fructul tnnlaiului, numit si rnalaiul inarunielsau meitt.-8)

Aparat pe camp de pasari, precum sunt vrabiile sau ciorile, prinsparietori sau momdi, la vremea culesului i se secera numai spicul,iar restul se coseste ca nutret vitelor.

Spicurile de malaiu se bat cu batul si samanta care se capitase numeste pasat. Pentru a fi folositin bucatarie el trebueste fatal. «Fd-cunt' pasatului» se face in pitta sauchina (fig. 354), bu-steni de corn, gau-riti, cu toarte saufara toarte. In acestechina (plural) se pu-ne pasatul si se batecu chilugul de lento(fiig. 355) sau Cu Fig. 353. Fig. 354 Fig. 355. Fig. 356.chilugul de fier (fig. 353) numit si fier de chtua. Acesta nu-i altcevadecat un fier de plug, care se prinde in grim/eh( inaintea fierulttipropriu xis, spre a spinteca brazdele.

Pa'satul se bate asa pana cand cojile tari, galbene, caramizii,stralucitoare cad de pe simanta, lasand numai miezul alb, mat, pa-satul faint,

') D. Dan, Straja, p. 6o.') Vici,u, op. cit., p. 67.3) ,ezdtoareir, VII, p. 75.

www.dacoromanica.ro

244

Dupa ce se vantura, ca si se deosebeasca pasatul de pleava,se strange si se intrebuinveaza in bucatarie in locul orcului.

Intocmai ca si pasatul, se face si graul pentru fiert

CAPITOLUL IX.

PAPURA.

Paturile din odaile taranesti, unde ai casei se cults, sunt (acutedin scanduri acoperite cu rogojini, in ass chip ca jumatate din ro-gojina sta pe par, iar ju-matate se prinde de pareteprin cuie, inlocuind astfel

Fig. 357

pernele de parete. Afars de aceasta, rogojinile se mai intrebuinteazsi la acoperirea vaselor, iar pacurarii §i sdrarii, cei ce umbla prinsate cu desfacerea pacurii sau gazului si a sarii, isi fac acoperis

deasupra cosului carului culemne indoite in semicerc sipeste can se prind apoi (oakde canura sau rogojini. (fi-gura 358).

Rogojinile se fac dintr'o,specie de (ipirig de baltd alecarui frunzc sunt lungi decate 2 3 metri groase la

Fig, 357. riuiacina ca degetul. Aceste.frunze se taie dupa ce s'au copt, insa a se tree', si data -s groase,se spinteca dealungul in (iota.

Cel mai bun material insa pentru rogojini este papurasi papurd tie balta, care se mai intrebuinteaza inch si de podgorenila vasele ale caror doage nu se lipesc bine intre ele. Papura, prefacuta in §uvice subciri se vara cu un cosor in acele locuri. Gospo-darii apoi mai fac din papura si sugatori, niste snopusoare legato lamijloc, can se pun pe geatn, adica pe pervazul ferestilor, spre a sugeapa care se lass de pe ochiul de gean:, care ingheata iarna si careapoi peste zi topindu-se, scurge api jos. Cand sugatorile se umplude apa, se store (fig. 359).

Rogojinile se fac in rasboittl de rogojini (Fig. 357), care nu-ialtceva decat un dreptunghiu compus din patru lemne. Cel de

nV

relied.

sile"

tars

numita.

0

www.dacoromanica.ro

245

desubt Si cel deasupra sunt gaurite, iar gaurile sunt la distante egale,:afara de cele patru, cite doua la fiecare capat, cari sunt mai apro-piate. Aceste doua lemne numite bratele cele lungi (celelalte verti-cale : bratele cele scarle) slujesc la insirarea atelor de teiu bine ra-

sucit, intre cari se vor tese firele de papura. Firul se vara cu mina.cand dupa o ata, cand dupa cea-lalta, rasfrangandu-se un capat.(fig. 357). Cand s'a potrivitbine, se lasa de sus sit cada ori-zontal vatala, un drugulet dele= gaurit $i el ca bratele cele marl. Pana in clipa scobo-ririi, vatala sta prinsa pe doua cuie batute in bratele cele scurte.

Dupa baterea unui fir de papura, se da dupa ate alt fir, in-crucisandu-se cu cel dat mai inainte si rasfrangandu-se de cealaltaparte a rogojinii. Rasfrangerea se face la capatul mai subtire, ca sanu se ingroase rogojina la o margine.

Cand rogojina s'a ispravit de tesut, se desprinde de pe rasboiu§i capetele se innoada sau doua care doua, sau firul se innoadacu el insus.

In urma se in,cinea:cd rogojina, adica i se rateaza ca-petele firelor de papura spre a se indrepta.

Un lucrator dibaciu poate face pe zi 3-4 5 rogo-jini, vanzandu-le pe pret de i Ieu sau char si mai mult

Fig.rogojina. 359.

Cu un rasboiu mai mic, circular insa, cu fire de papura maigroase, se Etc panerele, cofurik sau coptiiele ; cite odata chiar ras-boiul de rogojini este dublu.

Fig. 358.

CAPITOLUL X.

MATURI.

Maturile si le face singur gospodarul, afara de cele facute dinillujanul de malaiu hitareisc, pe cari si le cumpara dela goepodariicari se indeletnicesc cu aceasta.

Cea mai ordinary matura este idrind, care nu e altcevit decatun spine cu care gospodarul matura numai paiele si necuratenia greya ograzii lui, cari se ieau de tarnul cu spini, iar cvlbul sau pulberearamane pe loc.

si

www.dacoromanica.ro

246

Cu tarnul se tdrnuiepeirravul de pe arie, grauntele amestecatecu pleava, spre a-I curati de paiele cele mai marl.

Maturi de learn sau mdturoaie, facute din tufe de un fel deplop, dar cateodata si din attic] de tufe, foloseve taranul rOman totpentru maturarea ograzii sau a ariei, caci bind mai tari, nu se to-cesc curand.

Mdtnri de pelin sau pelinifti $i matttri de maturila, diferite plante,fac gospodinele mai aces vara, cand n'au de celelalte. Cele de pelinsunt bune cad amarind lipitura casei, fac ca puricii sa iasa din casa.

Meituri de maturi, o plant\ foarte stufoasa, care este inalta.

pang la t 1/2 metru. Are multe ramuri subtiri $i tari dupa ce se u-suca. Gospodinele dinadins seamana mdturile pe carl le culeg candsunt coapte ; din ele fac maturi iarna, lEgand cateva fire, cotor lacotor si apoi in cateva locuri mai jos.

Primiteaua numita in Bucovina si iar in untie partiale Ardealului fe-lezt !r leasd felcitoare 3),este o maturi cu coada lun-ga, cu schelet de lemn pecare sunt insirate fire din planta(fig. 360). Cu dansa se print:desk sau felezttecte

de pleava, cand se vantura cu lopata (Aruncandin vant, grauntele cad maicurand, iar peste ele cad sipaiele can apoi se primitesccu primiteaua).

Mdtura propriu zisa se facedin coceanul sau blujul plan-tei numite medal!' talarasc

maturi,

Fig.

din

360-

distantavravultrieriful

in distantade grave,Cu lopata

01.001.8.1

sau mare, care are frunze asemanatoare cu ale porum-bului, iar spicul cu cel at nialaiului sau meiului. Pe bucaci, rareorieste cultivat dinadins pentru aceasta, ci se seamana prin bostanarisau papanarii pe haturi 4). Crqte inalt pans la trei metri, avandiinprejurul firului principal ramuri numite frati.

') Marian, Sarbatorile la Rona. I, p. 28: ,A inseamna aalege grauntele din pleavA, cu ajutorul unei maturi late, care se nunie§tefelezoaie."

2) Viciu, op. cit., p. 42.

3) Ibideln, p. 56.

4) Despartirea dintre doua.bucati, brazda despArtitoare.

ftlearile1),

2),

Fig. 361.

malaiu

.feletal,

felen;u,pi

www.dacoromanica.ro

247

Matura obisnuita se face din hlujul malaiului, si anume dinpartea de titre virf. Se taie prin urmare spicul malaiului tatarascdupa ce s'a copt, se bate de saminta si mai multe spice, to-15, seleaga la un loc formind un manunchiu. Aceasta este coada ntaturii.Apoi ramurelele cele multe ale spicului se raschireaza formind dinele un fel de lopata. Puse citeva zile la teasc, dupa ce au fost u-date, se tese apoi prin trei patru locuri cu ata si matura este gata.

Intr'o zi se pot face de cei deprinsi pina la 15 maturi, cos-find una r5-40 de bani.

CAPITOLUL XI.

BURETII.

Deosebirea intre bureli si ciuperci nu-i asa de mare, dupa gra-iul popular ; totus pare ca cipercile au pa/aria mare si lata, iarburetii mica si rotunda. 0 alts deosebire ar sta in privinta loculuiunde crest : ciupercile la ses, buretii la padure, la radacini de co-paci. Totus se scrie ca «buretii ii intilneste sateanul la multe lo-curi : prin fanete, prin paduri, poiene, etc.» 1) si apoi : aburetiicunoscuti de satenii din judetul Suceava ca buni de mancat sunt :chip-elle, ciobartayii, vinetelele, hulughitele, paniparcle, ro,sioarele, bu-

pastravi, de pe fag, paltin, plop s. a., buretii de cioate de perj,fag, mar, s. a., nicoretii, chitoarcele, buretii grafi, bure(ii iuti, buretii

buretii purceiti, pupchii, hrigbii, rdscovii, rdscovitele, drelele, sbdr-ciogii s. a.»

Aflam apoi ca unii din acestia se murea;:a, precum suntRascovii se lac pe unde sunt paduri de brad, si in vremile

ploioase. Rascovii se mureaza pentru iarna, pastrindu-se in anumeputinele. Ei se mureaza asa : se string riscovii, se curata de Frunze,se spala curat si apoi se oparesc, intr'un ceaun cu RI/at/tura ori sla-tirtn; se aseaza intr'un pulineiu 2), se tescuesc, iar salamura ce ra-mine se pune peste ei. Dupa 3-4 saptamani, ei sunt murati si semananca in posturi.»

Alte specii de bureti se usual §i se pastreaza pentru iarna : ajarpentru iarna ii usual si ii pastreaza la loc uscat.»

') Citatii din M. Lupescu, &zatoarea, VIII, p. 5-6.2) Vas de bral

relii

balo,h,

trif-meii.

www.dacoromanica.ro

248

Se usuca pentru iarna orice soiu de bureti : panifoare, vinetele,porumbele, ciobanafi, Intreti grafi, bribi, chitarci, §. a.

Hribii (pron. pop. si : brighi sau hribghi) sunt buretii cei maialesi, cresc pe la stejaris si se usuca pentru iarna. «Din ei se facmancari in casa tdranului, pentru anume fete si numai pe la zilemari on intamplari insemnate.»

In partile de jos ale Moldovei, precum in incl. Tecuciu, toamna,dupa vrernea ploilor, plead tineretul, flacai si fete «la bureti» lapadure si culeg specia numita gbebe, cari cresc sub forma de tufa pela radacinile copacilor si mai ales prin locurile despadurite, ale ca-ror radacini de copaci nu au Post inc scoase,

Ele se intind apoi pe ate, facandu-se sireaguri mari, cari seusuca. Mai adesea insa, prind gospodinele aceste sireaguri afara, princuie batute in pareti, on le pun in alta parte.

Din feluritele soiuri de bureti uscati se fac mai ales doua man-cari : borstal §i tocana.

CAPITOLUL XII.

Plante odorante, colorante §i uleiuri vegetale.r. Gospodinele romane au deosebita grija de a strange de cu

vreme diferite plante mirositoare, pe cari apoi le pastreaza uscate incasa,casa cea mare adeca odaia cea frumos gatita. Cand vrea caaerul din casa sa miroasa mai pronuntat, freaca acele plante. Printreacestea sunt : busuiocul, floarea Romanului, care se pastreaza in tufe,pe la corzi ; florile de kin, stranse in strachini pe coarda; petale cl=flori de trandafir, asemenea in strachini frnn.ze de trawl, cari, pelanga mirosul placut care it imprastie, feresc odoarele din casa incasi de molii ; alamioara; ismd creatd ; calapcir ; romani(a, etc.

Unele gospodine chiar, dupa cum am vazut prin unele sate,fac si ape mirositoare, precum : apa de trandafir, punand petale deaceste flori in apa si lasandu-le apoi acolo, pana apa furs tot mi-rosul de petale.

Credem ca nu astfel de apa cerea, in 13 Ianuarie 1564 DomnulMoldovei Lapusneanu, sa i se dea de catre Bistrita, in schimbulvinului, grabnic 6 sticle de apa de trandafir. 1)

1) Iorga, Doc. Bistr. I, p. LXI.

;

www.dacoromanica.ro

249

2. Despre plantele colorante am vorbit cite ceva, cand am pomenitin treacat chipul cum gospodinele noastre isi boiesc land si canepa.Mai adaugam aici numai cateva : fofranul, despre care am spus case foloseste la ingalbenirea co-onacilor si (nidi, era cautat la 15 No-emvrie 1552 de Domnul Moldovei, cerandu-1 dela Bistrita : «sofranbun de douazeci de florini) coaja de aria mai slujeste si la colo-ratul opincilor in ros sau galben intunecat. Ea se fierbe. Daca secauta o coloare mai rosie, se adauga acestei fierturi foarte pu,in var.

Flora Basarabiei este avuta in plante manufacturale, dar dincauza lipsei de brate si lipsei de industrie locals, aceste plante crestin stare salbateca. Vom insemna aici unele din aceste plante. Asade pilda, foarte raspandita poama cdnehii (carateus), care creste in ju-detul Bender pe malurile Nistrului, pe langa Chitcani, Todora, etc.,din a carei samanta se capita prea frumoase colori de negru siverde ; sumach (rus, cotinus), careia i se zice de popor : scumpie,

si cu care se &I pielii coloarea galbena.Din plantele colorante, locuitorii nu folosesc decat droghi(ts,

din care fac coloarea galbena ; sarurul (origani vulgaris), din carefac colorile negre si rosii ; narandjicul, din ale carei radacini se ca-pata coloarea carmin, etc. 2)

Coaja de stejar tontine Q substanta numita tamn, care se in-trebuinteaza, dupa cum am vazut, la argasitul pieilor. Frunza unorspecii de stejar, prin impunsatura unor insecte, produc nistegogosi numite gogofi de ristic sau de stejar, din cari se extragenegreala sau cerneala neagrii in chipul urmator : se piseaza gogosilede stejar si se amesteca cu rasaturi de lemn de campe,r sau bacan ne-gru (Hematoxilon campechianum) si acest amestec se fierbe camdoua ceasuri. Lichidul care rezulta este ros inchis. Ca sa se inne-greasca, se topeste putin calacan. Daca se mai adauga si putintel cleiude tires, avem o foarte buns cerneala neagra. 3)

3. Dintre diferitele secretiuni vegetate vom insemna : dohotulde arin, care se capita prin arderea scoartei de arin. Facerea lui sepractica in muntii Moldovei de sus 4); (lawful de mesteacan, care se

Iorga, Doc. Bistr. I, p. L.9) Z. C. Arbore, op. cit., p. 445.') Bidet. Soc. XIII, no. 3-4, p. 187.4) Seaittoarect, II, 61.

1);

5i

')

.g

www.dacoromanica.ro

250

face in Bucovina, precuin in comuna Straja. Acesta se capata inchipul urmator : «se pune coaja la fiert intr'o groapi facuta in pa-mant, sau intr'o oala pusa in pamant si incunjurata cu surcele defag, cari se aprind si, incalzindu-se coaja, iese din ea dohotul.»

Cu dohotul de mesteacan se ung osiile carelor.Cleimile de tires, perj (prun), visin, zarzar (cais), se folosesc

la facerea diferitelor cleiuri, pentru lipit hartie in ochiurile de geamsparte, etc. Ele se fac fierband cleiul in apa.

Rd;ina este o secreIiune a bradului. Cat e moale se culege sise pune in niste cornuri facute tot din coaja de brad. Ea se aprindein casa si se afuina, ca sa miroase casa frumos.

Mesteaca esre o rasina galbana ca ceara si dulce la gust, carese mesteca in gura de unii din muntenii Moldovei de sus, ca ex-citant.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III

TESUTUL

CAPITOLUL I.

CONSIDERATIUNI GENERALE.

In mod absolut vorbind, nu se poate preciza nici timpul, niclocul cand hainele de piele nedubita au fost inlocuite prin cele im-pletite din diferite materii textile, si apoi de cand unde au in-ceput intaiu sa se auda sgomotul vatalelor, al suveicii sau schim-barea itelor.

Data rasboiul, si prin urmare si tesetura, a aparut simultanin mai multe parti, ca o consecinta a evolutiei, care are un singurmers prin urmare un singur indemn sau porunca, data rasboiule o problema de ordin general, discutand-o din punctul nostru devedere etnografic, tot problema trebue sa ramina.

La 24 Aprilie 1352, pe vremea inchegarii administrative aPrincipatelor Romane, I3istrita ardeleneasca capita privilegiul debalciu, intocmai ca si Buda, care avea tarie 15 zile, cand vamilenu mai operau nimic. Cu acest prilej, articolul principal de importera pdstavtd, din care se poate ca o parte sa fi fost facut si de Romaniimunteni. 1) Am citat postavul, care de sigur constitue un lux pelanga tesetura, oricat de grosolana ar fi fost, a inului sau a canepii,care exista fara banueala.

Cercetarile istorice nu ne pot multumi decat in parte, toatereducandu-se la postav aproape. Nlestesugul produsele umile alegospodinelor cari nu calcau in intreaga for vieata peste brazda satuluilor, au limas nepomenite multi vreme, chiar de s'au pomenittarziu de tot, s'a facut cu totul intamplator.

1) Iorga, Doc. Bistr. I, p. IV.

5i

si

si

5i

www.dacoromanica.ro

252

Acest mestesug si aceste produse insa privesc pe noi, jarin lipsa urmelor istorice, vom face o scars de desvoltare sau regre-sare,. numai dupa

E firesc lucru ca omul sa nascoceasca obiectul de care are ab-soluta nevoie ; acest object va fi cu totul rudimentar simplu.Vine in urma gustul artistic, imbogatirea varianteloi st apoi caleaadevarata, mergerea inainte, sau lu-necusul adus de spiritul spe-culativ at ambitiosului si de gustul stricat at lenesului.

Toate porturile noastre nationale au trasaturi frumoase ; e a-devarat, caci se vede pe alocuri. Intr'o vechime relativa, frumuseteaaceasta care cuprinde si arta si practica trebue sa ne-o inchipuimgenerala, vorbind fireste in mod general. Decadenta de astazi ovedem pornita prin satele in atingere cu targurile ; ea se va intaritot mai mult, data nu vom reactions. In aceasta sta, prin urmare,un regres at portului din punct de vedere national, etnografic sieconomic. Iar cand zicem port, zicem produse ale rasboinlni de casa.

Cumpanind urtnele istorice scrise, sa bagam de seams tine le-aprovocat. Exemplu : Postavul pentru sumane, pentru zeghi, zice d.N. Iorga, se aducea in Moldova din Ardeal. Asa Voda Lapusneanuda voie sa piece prin vaina, catre Bistrita, boi, dar in schimb, Bis-trita sa trimita in locul for postav ; la 22 Martie 1560, acelasVoevod trimite in acelas loc, tot dupa postav 2); in acelas an, 31Octomvrie, pentru 100 de bucati de postav negru, pentru a acoperio trasura si o bucata de «Berson» 3).

Nu spunem ca acel vestit postav de Bistrita era facut de Ro-mani, can se prea poate sa-i fi invatat mestesugul dela straini, darnici nu ne vine a crede ca Voda nu gasia postav pentru a-si invalitrasura, in tarn. Aproape sigur este ca nu gasia postav in tarn, de

felul celni din Bistri(a, indata ce altfel de teseturi se aflau. E inde-stul de insemnat faptul ca la 1412 se da voie acelorasi Bistritenisa-si aduca din Moldova pdn..za de cdmesi si de sucniane, can pro-babil ca nu se prea gasiau pe la ei. ) Ce poate fi pdntia de sucmanedecat postauid? La 20 August 1543, Petru Voda scrie din SuceavaBistritenilor pentru un negustor caruia vamesii ii luasera postavul 5).

') Iorga, Doc. Bistr. I, p. LVIII.2) Ibidem, I, p. LVIII') Ibidem, » » LX.4) Ibidem, » » V.5) Ibidem. » » XXXIX.

si

ne

logics.

www.dacoromanica.ro

253

Cu privire la schimburile dintre Bistriteni si Figiras din 1599,cumparatoare de I to teancuri de postav ros dela por(a) Lazar» 1).

Foarte adesea postavul se lucra in Tara, zice d. Iorga, dar cre-dem ca aceasti afirmatie este indestul de avara. De sigur ca femeilecari teseau, dobandiau o stota urita si flocoasa, care trebuia intinsasi netezita la ddrste sau pi/re, «al caror sgomor, bufnitura pilugilorin moalele postavului se aude si acum langa cutare izvor de langa.Brasov, care se cluarna si astazi Ddrste, adeca Ddrstele. La gura Ialomitei,o schela se zice Piva Petrii, pentruca.aici, o femeie anume Petraisi avea piva de batut, «de invelit» sumanele. Aflam o piva in Ar-ges, alta zisa a Sdrbului in Putna Moldovei. Acei cari lucreaza laastfel de fabrici seitefti sau acei cari le au pe locurile Tor, in stipa-nirea Tor, se chiama pirrari sau ddrstari. Si un nume si celalalt segasesc in scrierile trecutului. Drepturile unei piue ajungeau a seimparti cu vremea asa, incat un mosnean avea o parte din venitulunei singure roti. 3)

Pentru adeverirea celor aratate mai sus, vom city doua liste.Una de (cbucate» din 1696 arata : «I vaca, r tambar agraranu de-postav subtir(e) cu hurpi, sucna mohorit(a) cu sobol, r cerga marecu lati mici, t velinti albastra turceasca, 40 coti de pandza...» 3)

In fine din 1812, cat(asti)h di ramasurile rap(o)sa(t)ul(ui)...2 jurehii da Tana rasucita pentru scoarta.., to oca tot jarabii da caltida groasa..., 6 spete da panza noi..., oca in melitat, bez cellalt ne-melitat..., oguri panza fuior, da canepa.., 4 cot masa s(i) panzabumbac, r fote di scoarta noao, r scoarta in doaa foi, iar noi...,un cearsaf dupa pl-apoma, 2 ipac di asternut, 3 fete da perne middi panz(a) cur mare, 8 jurabii di tort subtire da in, 29 jurabii dafuior s(i) da pacep (sic)» 4).

V a sa zica aici, ca si in alte part', cand vom vedea intrand.in tarn articole, sa nu credem numai decat ca in tarn aceste lucrurinu se gasesc. Ne cunoastem, credem, indeajuns pacatele noastre deastazi, ca sa nu ne mai inselam si asupra trecutului.

Cat priveste fabricatia unei calitati superioare de postav in tars,iata ce ne spune d. N. Iorga: In 1766, Grigorie Voda infiinteaza o.fabrica de postav cu colonisti, cari fugisera din motive religioase de

') Iorga, Doc. Bieitr., I, p. 3.') Idem, 1st. Rom. iu chipuri 41 icoane, III p_ 159-6o.3) Idem, Stud. Doc. VII, p. 235.4) Ibidem, XII, p. 200-1.

www.dacoromanica.ro

254

sub stapanirea catolicilor si-§i lucrau postavul in Filipeni, beneficiindde s/ohviiia domneasca a lui Ion Voda Callirnachi. In 1762, vedempe Grigorie Voda trimitand unui prieten al sat} «cinci bucati depostav din Tara noastra». Acesti. fabricanti furs stramutati in panein Chiperesti sau Piperesti, botezati acuma Noii-Filipeni. Mai tarziu,privilegiul acestor straini postavari a Post intarit §i printr'un finnanal Portii. In aceasta cherhanea se lucra 2 ani multe feluri de pos-tav pentru nevoile curcii, pentru serhaturile vecine §i chiar pentruPoarta Sultanului, unde sosi, go bald de postav Area frumoasa».Domnul si toata curtea s'a fost imbracat intro buns dimineata in«libadele de postav si giubele».

Rasboiul ruso-turc din 1768-74 nimici aceasta frumoasa ase-zare domneasca si cand Ghica Voda veni din nou in scaun, nu maig3si nirnic. I)

Tot cam in aceea vreme, pe la 1766 8, boierul muntean,Clucerul Radu Slatineanu, infiinta si el o fabrica de postav la Po-ciovaliste in Ilfov, «la inceputul padurii VaIenilor»; Alexandru VodaGhica ii dadn un privilegiu, pe care-I intari in 1769. In 1779Alexandru Ipsilante ridica fabrica la loc ; apoi actul din 1784 eimportant prin aceea cis ne arata diferenta de organizare a acesteifabrice de cea moldoveneasca. Statul, adica Domnitorul, nu are niciun amestec, nedand nici bani, nici leafs lucratorilor fabricei. Laniide import §i celor 2.000 de of «aduse din strainatate intr'adins pentrufelul lanii», precuin si satenilor li se faceau marl scuteli. Se poine-neste o imparteala a lucratorilor in : pieptanatori de land, tesetori,torcatori, vapsitori, tinzatori, lemnari, covaci $i pivari sau «facatoride pive». Tehnica tesutului de sigur ca nu diferia mult de a ta-ranilor romani.

Dar si aici lucrul inceteaza 113 1788, pang in 1793, cand VodaMoruzi se lauds ca «a izvodit ca din nou §i a pus in fapta» fa-brica, care se mutase la Afumat0)

Pentru patura de jos se lucra chiar inaintea fabricei de postavpomenite, in case de unii din gospodari, postav gros §i tare, dupavechile datine, immultite poate si cu uncle detalii de irnprignut dinArdeal, unde se pare ca se trimeteau, pe seama Domniei, tineri casa invete lucrul postavului. 3)

1) iorga, 1st. Rom. in chip. gi ic., p.3) Ibidetn, p. 187-9o.3) Ibidens, p. 167 8.

182-6:

www.dacoromanica.ro

255

Apoi avem stiri gi asupra altor feluri de tesuturi, cari nuerau, unele in total, altele in parte, comune cu ale taranimii, ci

unele perfectionate prin import strain, altele importate pe de-a'ntregul.Pe la 1700, marami scumpe se lucrau in casa, afara de cele

de tot scumpe «de Tarigrad». Cele dintai erau de mai multe fe-luri : «cusute pe scris», «umplute cu fir» $i «cusute peste tot siumplute cu fir». 1)

Aslaragii munteni chiar moldoveni, de pe la 178o, lucrauastare, o panza grosolana, care slujia de captuseala sau asiar. InTara-Romaneasca ei ajunsera in acel timp sa alcatueasca o breasladeosebita chiar.2)

Inainte de 18o6 12 era in Tara-Romfineasci o fabrics de,raluri de Tarigrad, cari se purtau in loc de braie si seexportau mutt peste Dunare. Aceasta explica de ce nu se infiintaseo atare fabrics si in Moldova. De sigur ca fiineta acestei industriiera indoelnica si de un pre ieftin.

Pe la 1812 la manastirea Marcuta era o fabrics de testemeluri,pentru broboadele tarinimii, care fu curmata in 1828 de Turci,iar in loc pusera pe ciumati. Alte incercari au fost $i mai tarziu :la 1822 in hanul dragomanului beiului Manuc se lucrau gher-nie.zuittri, iar pe strada Podului-de-pamant era o cherhanea cu. o«vaduva cu trei fete» personal. 3)

Odajdiele, imbracamintea de slujba a preotilor din biserici si

rnanastiri, de sigur ca in intaile timpuri au fost lucrate in tara, candnu se cunostea inca importul care a venit mai tarziu. Urmele despreaceste teseturi cusuturi scumpe s'au pierdut in total pentru Tara-Romaneasca, iar despre cele din Moldova, mai ales gandir.du-ne laceeace s'a pastrat in manastirea Neamtului, nimic nu ne poate do-vedi ci n'au fost lucrate in tara. Aierti/ dela aceasta maniistire, din1437, a fost lucrat de insus egumenul manastirii, Silvan. Tot lucruromanesc pot fi cele doub. dvere, ;,-avese sau perdele de usa, pastratein manastirea Slatina, unde au fost daruite de ctitorii AlexandruVoda si Ruxanda Doamna, Lapusnenii, cari sunt infatisati pe ele.Mai tarziu, cea mai mare pane din odoare au fost aduse din strai-natate, Constantinopol Rusia, facute de mini dreptcredicioaseca noi.4)

I) Im-ga, 1st. Rum. in chit. ¢t ic., p. 53.3) Ibidem p. 168.3) Ibidem p. 194 6.) Ibidem p. 27 8.

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

256

Daca am pomenit aceste inceputuri de industrii in mare, amfacut-o din doui motive : Daci nu toti, dar macar o parte din 1u-cratori de sigur ca au Post recrutati din tarani sau mahalagiii tar-gurilor, tarani deci, cari cunosteau o industrie asamanatoare, si apoi,data in aceste efabrici» se lucrau obiecte si panzaturi pentru folosultaranimii, motivul ronuinesc nu putea e lipseasca din ele. Intr'adevarOranul nu putea sa-si cumpere decat o panza sau un object asii-nutator cu cel ce putea face si el, dar poate nu asa de frumos.

Trecand la alts ordine de idei, gisim lucratul in rasboaieinconjurat cu datinele, obiceturile si tehnica pe cari numai un timpprea indelungat le aduce, le cumpaneste si le fixeaza Ca un fel de legi.

In Bucovina, Maica Domnului este socotita de popor ca ozeita a urzitului si mai cu seams a /esutului.

Romanii de pe acolo zic ca panza e a Maicei Domnului, cadMaica Domnului le-a dat oamenilor panza ca sa aiba crijma; ase-menea si toata tesetura e a Maicei Domnului ; la furca se lasa ca-nepa (?), ca data nu se lass, Maica Domnului e cu manile goale,dar asa i se acopere; cand urzesti, sa to apuci in graba de legatuljiragbiilor, ca Maica Domnului, pana nu legi, sta pe urzitoare ingenunchi si-i tare greu; cand esti la jumatate Cu urzitul, sa torniapa pe urzitoare, di de nu torni, Maicei Domnului asemeneagreu ; apa se toarna pe tri/pici, pe spa/1i si pe urzitoare, de aceea cafiindu -i Maicei Domnului sete, ea se bucura si bea apa ; cand lesefemeia, Maica Domnului sta in genunchi langa dansa si-i ajutapana ce gateste.

In fine, cum scoti din casa stativele (rasboiul), sa masoripanza, caci Maica Domnului sta in genunchi liana n'ai masurat-o..

Rasboiul tiind treaba femeii, suns pentru aceasta o multimede cantece cari slavesc aceasta indeletnicire, pe langa altele cari atingrcari ironizeath pe femeile lenese sau nepricepute intr'ale

Dintre acestea, iata trei chiuituri can se rostesc de obiceiu injocuri de catre flacari :

Una din Muntii Sucevei :Pusei panzaCand da frunza

Si-o taiei la San-Vasai ')Vai de mine ceCa prea lute ma pripii IPe sulul de dinapoi,0 suta de laturoi;

Pe.sulul de dinainte,Dracul le mai tine minte ;Printre ite, printre spats,Pwe-o iapa 'mpiedecata;Printre ite, fuscei,Pa§te-o scroafa cu purcei 2).

1) Sf, Vasile.') El. N.-Voronca, op. cit., r. 1,67.

tarsi,

5i-I

t

5i

www.dacoromanica.ro

257

A doua din Bucovina zice:Pan' ce tese-un cot de panza,ManAnc'o vadra de branzA ;Si-o berbincioara de lapte,cat or duce opt in spate.

Tese-un latSi fuga'n pat ;

Al treilea, tot dinCate pasarele sboara,Toate zic: tBade, teinsoaraaNumai coada randunelei :tFA bade cum ii putea!tDestul eu m'am insurat,

Bucovina ,

Teseun cotSi fuga'n pod.Tare-i buna gospodina,La covata cu faina,Si la podul cu slanina.')

cants in versuri cam schioape :«Pe cap nevoie mi-am Mat ;cPe talpigi nu tie -a cAlca,Cu vatea/a nu pie-a da!Da i-oiu pune catalige,SA ajunga la talpige...I.2)

Rasboiul este inteatita intrat in sufletul Romanului, ca chiarsi copii mici isi au un joc at lor, numit de-a pda.za, care si-1 facin chipul urmator : Baietii se apuca de mina si se pun in liniedreapta. Cel din frunte intreaba pe ultimul :

Ce-mi dai baba-cataramA ?

Ultimul raspunde :

Iar primul adauga :

Un catelSi-un purcel !

Si pe Gheorghe de picior,

daca, d, e. Gheorghe era alaturi de ultimul, de «baba-catarama».Apoi primul, cu tot lantul, se duce $i intra pe sub manile uniteale babei $i ale lui Gheorghe. Aceleasi intrebari au loc intre I sipenultimul, iar apoi se trece printre manile unite ale lui 2 §1 3 dincoada, etc. Apoi asa cum sunt toti, cu manile sucite, se fac ghem,invartindu-se deoparte si se intreaba :

Cine mi-a incurcat panza ? zice baba.Nu stiu, am sa intreb, raspunde primul.

Apoi amandoi ieau cite un bat si se duc la panza facuta ghem.Cine mi-a incurcat panza, zic ei ; si and ridica betele si

vor sa atinga pe cei incurcati, acestia se desprind, dau fuga, se iz-besc, cad, rad si tipa.0

In privinta tesaturilor, din punctul de vedere al folosului

1) D. Dan, Straja, p. 107.2) Ibident, p. 109.3) T. Pamfile, Jocuri de copii, f, z8.

Pattifile, Isuluslria casnica. 17

www.dacoromanica.ro

258

practic si at insusirelor estetice, stim care ne este situatia: parasireinstrainare. Recunoastem totus porniri generoase pentru inviere

Si intoarcere la caile frumusetelor pierdute. Dar cu toate ca toatalumea se bucura, noi, data am fi trait pe atunci, adica inainte detimpul cand incept sa se urzeasca prapastia intre cei de sus si ceide jos, intre tot ce e de sus si tot ce e de jos, am fi fo;t mai bu-curNi sa nu prevedem o Incurajare, o inviere, adusa chiar de catre so-cietatea aleasa, o venire a celor indepartati rataciti prin vina lor,la bogatiile, podoabele si gustul cari le-au apartinut odata.

Albumuri de %eseturi incep sa se fac' de pe la 187o, de candchiar se pornesc organizari de societati de desfaceri, dintre cari, a-vem astazi ca mai destoinica «Furnicao)

Productia rasboiului astazi a scazut la tara, iar pricinile suntmulte. Nevoile agricole indeparteaza gospodina din casa, lipsa deislazuri care rareste numarul oilor si stricarea gustului prin importareastofelor proaste ieftine, fac sa dispara tesuturile nationale. Fiecaredin aceste pricini, ca multe altele, au fireste cite un !eac lesne degasit lesne de impus. Lipseste insa omul si caldura inimii lui.

CAPITOLUL II.

DEPANATUL.Panza, de orice fel ar fi ea, se compune din nr.7ealii si bata-

tura. Urzeala se compune din fire lungi, trecute prin spatacari se tot deapana mereu de pe un sul, iar batnia sau batatura suntfirele batute in urzeala. Pentru a nr.-,1, firele trebuesc invaluite pemosonre §i apoi urzite cum vom vedea.

Urzeala poate sa fie de bumbac, ctinepii sau in §i de hind. Fa-cerea mosoarelor este la fel, cu singura deosebire ca bumbacul, inaintede a fi depanat, adeca dat pe mosoare, se scrobepe.

Scrobea/a sau nuinjala cea mai folosita de gospodinele romancese face din fain' de popusoiu muiata in apa. In acest terciu se moaiebucaOle, calepile, tenchinrile, sculele de bumbac, cari par a se numiin Ardeal mica, jirebe sau legaturn. 1)

Mosoarele (fig. 362) se fac de strungari din lemn. Ele au ogaura ce le strabate in lung, iar la capete doua muchi iesite in a-fara pentru a Tine' depanatura sa nu se incurce.

1) Viciu, op. cit., p. 61.

si

§i

si

si

5i i(i,

www.dacoromanica.ro

259

Bucatile sau calepele de torsatura sau de bumbac scrobit siuscat se pun in vdrtelnite magi sau mici, dupa cum se va face de-panarea calepelor marl sau mici (de bumbac).Vartelni(a, numita Inca si rood in Buzau 1) (fig. 363-4), se compune

dintr'un pa/ (fig. 365), compus si el din doua scanduri cioplite, uniteprin patru picioare. Scandura de jostrebue sa fie groasa si lata spre a pu-tea tinea echilibrul vartelnitei spre a nuse rasturna. Scandura de sus este gau-rita pe de-a'ntregul, iar cea de jos numai pe jumatate. Prin intaiapatrunde fusul sau osicacul vartelnitei, care se razima in infundaturascandurii de jos, pe care se misca.

Prin alte parti, patul se mai numeste si scam', Mtn( sau talpd,iar in Bucovina sca-ling. 0, putand fi fa-

cut si dintr'un lemncu trei craci si nu-mindu-se popiciu saustdrciog, ca in jude-tele Olt si Valcea.1).

Osiacul sau Trani,numit si pop, stdr-clog, clociunzb sau po-

Fig. 363. Fig. 364. thump, are jos o partecilindrica, iar sus una paralelipipedica, unde sunt practicate doua dal-tuituri in truce, pe unde patrund si unde sunt intepenite cele douaascruct, lungi si inguste. Acestease mai numesc si crud, cumpene,space, crucife, fi felniie sau

In capatul rascrucilor sunt celepatru"fofce numite si fuse, ciocanc,cui, mdni, manufe 4), raze 5). 0fofeaza are cloud praguri pe carista sculul de depanat.

capatul firului lung, care corn-pune sculul sau bucata, se cauta la rost si incepe

1) Et' m. Man. Rom., pag. 839.3) D. Dan, &raja, p. 68.') Vezi : Dame, op. cit., p. 139-41.4) D. Dan, Straja, p. 68.3) Viciu, op. cit., p. 73.

Fig. 362.

Fig. 365.sa fie depanat pe mosor.

77mivinrwmntti

aripi.

www.dacoromanica.ro

260

Pentru a depana, gospodinele se folosesc de mai multe instru-mente :

Sttcala. Sucala, obisnuita mai ales in judetele Moldovei de jos, secompune din sucala propriu zisa, o tepusade tier cu o roata o cruce tot de fier,un miner mai gros de lemn, in care e in-fipt un trimItruf, un cuiu de tier. Sucalaslujeste de altfel si la friptul carnurilor pejaratec. Pentru a depana, se pun pe su-cala (evil acute din trestie sau mosoare ;cu patina se loveste pe cilindrul de lemngros sucala se invarteste in gaurile celordoua brae batute in paha sucalii, o scandura de lemn. Semai numeste

Altfel de sucala, numita tot astfel in Bucovina 1), incare se fac mai ales (evi de pus in sureicti, si care in Ar-deal se mai chiama i socalci 2), se compune dintr'un pal,pe care se afla facuta 0 cutie. Ea are o sucala de lemn pre-vazuta cu o rotita de lemn, pe muchea careia se afla un;amulet. Aceasta sucala se invarteste cu palma sau cu ricri-

ricul. Prin urmare, capatul firului de pe calepul intins pc 1' is 366-

vartelnita se leaga de tevia puss pe sucala invartind sucala, seinvarteste vartelnita, iar firul se deapana pe mosor sau pe tevie..

mm 1.aminlluujimigioni,,Aatthjapiomithiall, 11.11.umplioltOilotri.o1158111111111111I11

Fig. 367.

In -sfarsit o alta specie de sucala slujeste la depanarca firuluide pz: un mosor mare pe unul uiai mic. Ea se aseamana cu cele schi-tate mai sus, intru totul ; singura deosebire este ca are sub sucala

1) El. N.-Voronca. op. cit., p. 66-8 : Langa stative este o ladita micade lemn, numita sucala. in care se suceste tortul pe tevi de lenin de soc_Sucala are intre peretii cei ingusti un fits cu o roata, care invarteste.eta pe

') Viciu, op. cit., p. 78.

Idea.

si

si

111111U1

5i

si

si

1",

www.dacoromanica.ro

261

propriu zisa, o ata pe care se invarteste mosorul de pe care se deapans. (fig. 368).

Cand sucala se invarte cu palma, invartirea se face cu minadreapta, iar cu stanga se conduce firul ; pentru ca firul sa nu taleclegetul,, se conduce cu o tevie goala sau cu un betisor.

Ciricul, clerical, cicarical, sucala sau_ rodanul este o sucala carese invarteste cu roata. Dad el insus nu are sucala sa, invarteste osucala obi.snuita. Cicricul (fig. 37o), schitat dupa al femeii Aglaea

Fig. 368. Fig. 369.

Mito/cariu din Bodganestii Sucevei, este facut de un rester iscusit,Petre Decusara, care a trait pana acum cativa ani in cat. Rasca,

«care la toate se pricepea,pan' ce intr'un rand s'a apu-cat sa fad o morisca, eumble singura, numai cuniste cupe de nisip, si radealumea de el.,

Un ciric se cornpune din:: pat, sca-

m:, picior,huhu., ,drat,talpa sau

; 2 : pi-,

cioarele roa-lei; 3: roala,durasau toba(fig- 371),putand fi in-

locuita numai prin niste raze (fig. 372) ; 4 : »diner, coarbd,mdnitachiu sau colatela ; 5 : picioarele fusalui ; 6 : fusal ; 7 : teava,

Fig. 370.

pi-mica

manufa,

at

www.dacoromanica.ro

262

lava, levie sau mosoru/ ; 8 : scripat, script, scriple, ret i Arita, du,riga, gdriga sau roata ; 9 : afa, curea sau coarda

cApyroLuL

URZITUL BSI NEVEDITUL.

Insirarea firelor in lung, cat va fi tesetura dese vor bale alte fire, se numeste urzea la sau useni ai Ardealului poarta numele de learn(fire) iar in unele parti din Bucovinacon rda. 2)

Urzitul e o operatie foarte usoara. Sin-gura grija a gospodinei este de a face la uncapat al urzelei un rest, adica de a incrucisafirele unul prin altul, intocmai cum s'ar in-crucisa degetele ambelor mini,trecandu-le unele prin celelalte(fig. 373).

Urzirea se face pe peretii ca-ser; pentru care lucru, mai ina-inte vreme, barbatii din Buco-vina dadeau borte cu sfredelul

lunga si in'cariIn Muntii apu-

Fig. 371. Fig. 372.

pc la cbedterile (colcurile) caselorde borne, pe dinafara, si bateau niste cuie pentru a-si putea urzifemeile for panza. Urzirea se mai poate face si tilin prejurul copa-cilor si cite odata, rar, in parii de urzit. Iarna, urzirea se face cuurziloarea.

Oricum, firele se urzesc de pe mosoirele insirate in alergatoare.Alevatearea se face dintr'o nuia indoita si prinsa cu alta la,

capete ; poate fi facuta si dintr'un dreptun-ghiu, compus din patru nuiele. De o,latura

Fig. 373. mica on de sus, se leaga un picior, Ca sa sepoata razima. Alte alergatori sunt artistic lucrate imaimulte mosoare. In jud. Dolj, o alergatoare poate 'avea pans la 24de mosoare si chiar mai multe. 3)

Numita Inca si lerga toare, zice 13. P. Hasdeu, ca-i ((o unElti

') Francu-Candrea, o(i. cit., p. lo6.2) Familia, An. 1889, p. 342.3) Etym. Alagn. Rom., p. 839.

1),

Ill.

'

cuprinaand

www.dacoromanica.ro

263

cu totul primitive, inalta cam de un metru, ceva mai putin in lir-gime, compusa din cinci bete si care serve femeilor dela tarn pentrua urzi sculurile de tesut. In Ilfov, are forma din fig. 375, avand doualaturi verticale, cu gauri in can se petrece cite o Foara cu cite unmosor de fire de urzit, i doua laturi orizontale;pe laturea de sus se leaga piciorul miscator saura.zamatoarea ; §voarele pe cari sunt insirate mo-soarele ce se invartesc cu inlesnire, lasand ase destasura firele.

Prin alte par%i laturile de sus se numesc cute,cele verticale : fofce, cotoci, laturqe ; pi-ciorul razamator se mai chiami sprijinitoare saulintba, iar vergiqele pe cari se in-vartesc mosoarele se numescbrie sau drez'e.

Cu alergatoarea aleargii femeiaimprejurul casei sau at Fomilor, ondealungul parilor de urzit. Alte-ori «se infige in pimant in unelepirti prin ctle trei picioare destulde ascutite la varf i apoi alearga Fig. 375.

(femeia) gingura cu firele ce se desfasura de pe mosoare ; maiadesea insa, isi atarna alergitoarea de bratul sting prin latura o-rizontali speciala astfel tinand-o manuind tot ()data firele,printre degetele ambelor mini, alearga cu unelta din par in par,urzind cu multi iuceala si o mare indemanare.

Acest mod de urzire pe alergate, zice B. P. Hasdeu, trebuesa -1 vada arheologul, data voeste sa inwleaga tesetoria cea primor-diala a familiei ario-europene $i sa priveasca, asa zicand, vie peCalypso a jui Homer : Lg7611, inotxotivy,, (Odyss. V, 63), sau la Ovi-diu : Radio stantis percurrens stamina telae» (Metamorph. IV, 275).!)

Urzitoarea, numita in Ardeal si in unele parii ale Moldoveide sus urzoilt 3) sau urzariu 4), se aseaza in casa sau intr'un acaretacoperit, invartindu-se cu o mina, iar cu cealalta conducand fireleprin crestaturi. Urzitoarea se compune din :

Fig. 37-I.

1) Etym. Magn. Rom., p. 839-9.2) !dem, p. 839 §i urm.') Viciu, op. cit., p. 88.4) .ezatoarea, V, p. 169.

fuftei,

Si

si

si

www.dacoromanica.ro

264

Raze le nqitoarei, aninari ; prin Moldova de jos carafte, iarin Bucovina chingi 1) sau

2: Firs, sul sau iriirnd. Capetele lui mai ascutite se numescdegele.

3 : Chingi, rce sau carafte.4 : Capatdiu, sawn sau cap-

talan.5: Coarda casei, gaurita,

pentru a se a.eza in ea de-getul fusului. In Bucovina,degetul fusului se aFaza in-tr'o ureche de cured batutain dragar (fig. 377), iar inunele parti ale Ardealului seintarqte in grinda un lemnscurt de forma cilindrica,gaurit pe din launtru, numitbruin 2). In fine, prin jude-;u1 Tecuciu, in loc de ure-chea de cures se pune o lo-patica de lemn gaurita in-iepenita in coarda casei (fig.378).

6 : Crucea urzelei7 : Ala prin care

dupa cum vom vedea la spatd.In Straja Bucovinei, cand intra cineva

in casa §i afla acolo urzind, zice : «rost mare»;in Moldova de jos: «creasca-ti rostul mare».Daca intra mai intaiu un barbat in casa, secrede ca bataittra ajunge ; dad intra o femeie,

se deosebesc numaraturile urzelei,

Fig. 377.batatura nu ajunge.

Cand se sfar§e,te urzitul panzei, atunci se toarna jos apa, pefusul urzitoarei, ca si creasca in vara viitoare canepa frumoasa §i saaiba panza spor la iesut. Luandu-se tortul de pe urzitoare, se loveFecu el in u§a, ca sa umble panza la tesut cum umbla u,a. Apoi selovqte cu el in cola cu apa ca sit se sporeasca jesutul ca apa; se lo-

1) D. Dan, Straja, p.2) ViCill, op. cit., p. 22.

urzelei,

Fig. 3i6.

1:rcz.

si

3i

www.dacoromanica.ro

265

veste apoi cu urzeala in horn, ca sa sporeasca tesutul, cum iese fu-mul de curand in sus, si in urma se zice ca panza sit mearga assde grabs pe stative, cum merge minciuna in sat.

Dad cuiva nu-i ajunge urzeala $i o ridica de pe urzitoare-din greseala, adaugand apoi alte fire, ca panza sa fie mai lata, acestprocedeu se chiama as urzi manz».

Invdlitnl panzei este operatia cd urmeaza urzitul ; prin in-valit, urzeala se invalue dupii sulul de dinapoi at rasboiului.

Sulul de dinapoi al rasboiului este cilindric, avand o capatinatot cilindrica. Partea mai subtire are douii gauri paralele ; parteamai groasa are si ea tot doua gauri, de directie perpendiculars (fig. 379).

Pentru a invali urzeala pe acest sul, se taie la capataiul undei-a fost rosin!, adici acolo unde s'a facut in-crucisarea firelor, si se leaga cite to-I3 fire deo nuieluta numita verge!. Vergelul se leaga5i el prin ate de alt verge!, legat si el de douaate cu sulul (fig. 38o). Urzeala se intindeastfel in latime, iar rosin! se tine prin cei doi Fig. 378.fnrcei. Un fir de urzeala urtnarit, este prin urmare legat de verge!,trece deasupra unui furcel, pe sub celalt furcel gi asa inaintea.

Firul urmator, cel de langa cel po-menit, face cost cu acesta, adica tre-cand pe sub intaiul furcel, pe deasu-pra celui de-al doilea, si merge maideparte, astfel di in profil, fig. 38o,se reduce la ceeace reprezenta fig. 381.

Celalalt capat al urzelei se leaga deo sanie mica, de o scara, etc., la adepartare egala cu lungimea panzei,

Fig. 380. de unde se tot trage mereu, invalin-du-se pe sulul de dinapoi. Acesta este asezat pe scurtaturi de lenminalte, ca sa nu se tarasca panza pe pamant. Sulul se invalue cupanel, adeca cu urzeala,prin ajutorul unui bat carese vary in gaurile perpen- Fg. 381.

diculare ale partli mai groase din sul.Pe scara se pun greutati : pietre, obiecte, etc., ca sa se intinda

urzeala bine. Pe masura ce se apropie furceii de sulul de dinapoi,

Fig. 379

1) D. Dan, Straja, p. 54.

r)

pe

0 0

."

www.dacoromanica.ro

266

ei se mina tot catre scars, astfel ca firele pe sul raman unuPlanga altul. Pentru ca nici pe sul sa nu se incurce cumva, dupadoua sau trei sucituri de ale sulului, se pune intre urzeala invalitasi cea care se invaleste, o verged, iar dupa alte doua trei invartituri,alts verges. Astfel capatatn panza invalita pe sulul de dinapoi.(Fig. 383). Cand s'a ispravit, se leaga furceii unul Cu altul, si panzaasteptata neveditul.

Fig. 382.

Vergdele sunt mladite de alun subtire, sau trunchiuri de trestie.Nevedittel sau nividitul0 este trecerea urzelii prin i(c si prin

spata. 'tele se fac din lana rasucita sau din bumbac rasucit ; le fac

mai ales babele, fiind «usor defacut, dar greu de potrivit» !.Pentru a face o,pereche de ite, \\\3\dreapta si neteda. De capatul 1\\*o ila, se iea o spetea.zil de lernn,

ei se leaga o sfoara groasa, iarde capatul sforii, capatul rasu-celii facuta ghem. Sfoara, pen- \Atttru a nu incurca la luau, sescurteaza, facandu-se papufa.Spre a inCepe, se fac doua no- AA\\Aduri cu degetul, cari se stringpe sfoara; apoi se dii odata pe Fig. 383.dupa speteaza, se fac lards doua noduri pe sfoara si lards se cla ()datape dupa speteaza, ass ca sfoara are de trei on mai multe curincifurica speteaza. Astfel se urmeaza pans cand se slarseste de umplutintreaga speteaza.

Pans aici nu-i gata decat o jumatate de ita. Cealalta juma-tate se lucreaza intocmai (fig. 385). Dupa ce s'a ispravit, se punecite un vergel de fiecare latura, dealungul sforilor pe cari s'a innodatata (fig. 386). Doui cite doua, atele de pe fiecare jumatate de it'd

1) .Fezatoarea, III, 83.

invalite

Inn

www.dacoromanica.ro

267

se incruc4eaza, formeazi un ochiu prinurzeala panzei.

Prin alte parti vergelul itei se maiiielor mai poarti nu-mele de jtirgbiltiele

cockli, cockle sauarm(e, iar ochiul itelorcel de ankle, lat, co-

gkte,), cadet; tot astfel sechianti §i speteaza 3).

In Ardeal, speteazape care fac gospodineleitele se nume§te cor-

gbenf (pron. pop.: cor-ghteng), «o unealta de scanduri lunga camcm., la un carat e putin mai lath ca la

care intri cite un fir din

nume§te ; panza

Fair/1111111

Fig. 38.4

de 120 cm., lath de Iscelalalt». 3)

Ata de lunga fusteise mai numeste inimasau minium ifelor.4)

Spats. Spetele de rag-boiu le fac anumiti lo-cuitori me§teri le

Fig. 385. Fig. 386.

desfac apoi pe la altii pe orice timp, dar mai ales pe vremeaiarmaroacelor. In Mun;ii-apuseni spatari cunoscuti sunt in comunele

Fig. 387.Riga, R4culita §i Baldovin ; ei lucreaza mai ales iatna, la §eztitori,

') Viciu, op. cit., p. 91.') Ibidern, p. 36.')4)

lbidem, p. 36.G. Weigand, Riisboiul de tasitt in .5'ez6toarea, VIII, 145-5o ; pen

tru aceasta pentru alte amanunte asupra rasboiului.

ile-

lor,

si fu; ein

si

$i

1i

www.dacoromanica.ro

268

iar primavara barbatii ieau in spate the 8otoo de spete §i pleacaspre a le desface in jars (la §es).

Spetele sunt de doua feluri, dupa cum cu ele se va tese panzade canepa sau covoare, Coale, etc. Le vom numi si not spete simple§i spele comprise.

Spata pentru tesut panza de canepa, in, bumbac sau lanasul9tire se face in chipul urmator : Se taie treslia in fri§ii late de4-5 mm. si lungi de 6-9 cm. La capete, la 5-6 mm. se lassastfel, iar incolo se subtiaza pang la 3 mm. (fig. 389).

Se cauta apoi patru nuieluKtari, groase de 3 mm., iar dadnu se gasesc, cioplesc. In urmase fac doua dreptunguiuri de scan-Jura, late de to-12 mm. iarlungi cat un dime de trestle, adecade 6 9 cm. si groase de 3 4nom. De capetele uneia si ale celei-lalte se prind cele patru vergelepe partea lata, se leaga cu sfoarasubtire de ambele parti ale scan-duricei si apoi se pune un ; se da sfoara pe dupa el,§i sus si jos, si se pune al doilea dinte si tot astfel piingse ispraveste spata de facut.

Cu toate ca latimea dintilor nu este decat 3 mm.,totus ei au o parte convexa si una concava. Dintii prinurmare vor fi wzati la fel.

Muchile dintilor se tocesc, caci altfel, la tesut, ei artaia panza. Fig. 389

Distanta intre dinti atarna de grosimea sforiciaii care se in-terpune pe nuielusa. Pentru panza de borungic, sforicica se va inlocuicu ata subtire, iar dintii se vor subtia §i ei ; pentru panza de land,sforicica va fi mai groa,sa ca cea puss la spata de canepa.

Spata cu dinti dubli, numita in Bogdanqti-Suceava «spaiii inihnteala», are in loc de un dinte doi dinti alipiti prin partea forconcava. Aceasta spata cu dinti puternici se folosqte la ;esutul toa-lelor, si in genere a teseturilor groase.

Marimea spetei nu atarna de lungimea ei, ci de numarulintredinfilor cari ii are. Ieau un exemplu : o spata de 16 este acea

Fig. 388.

1) Francu-Candrea, op. cit:, p. 51.

1)

dinte

sfi

www.dacoromanica.ro

269

spata care are loc pentru 16 jaghiuti, adeca pentru 16X3c=48o fire,adica aceea care are 481 de dinti. 0 spata de r2 are r2X3c-1-1.36rdinti, etc, Felul spetei se arata prin niste crestaturi facute la capetepe scandurele. 0 spati cu 3 crestaturi se chiama spata de 13 si areprin urmare 391 de dinti.

Acura cand cunoastem itele si spata, sa vedem cum se facenevedirea, nividirea, navddirea, neveditul, sau nevaditul.

Pentru aceasta, se aseaza pe rasboiu, cum se aseaza de obi-ceiu si cum vom vedea, itele ri spata. Sunt doua ice, cazul obis-nuit. 0 gospodina iea un fir din urzeala panzei, it vara prin cotletulicei de catre ea, printre doi cotleti ai celeilalte ice, iar o alts gos-podina, o fats sau si un copil, cu o andrea sau cu varful unui fus,face loc capatului firului petrecut prin ice, it apuca si-1 trage la sineprin spata. In urma, gospodina iea firul urmator, it baga printre cotletiiicei de catre ea, prin cotletul celeilalte ice, prin inireochild spetei ;iea pc at treilea, it yard prin cotletul icei de catre ea, printre doicotleci ai celeilalte ice, prin spata si tot astfel urmeaza cu nevedituidela o parte a itelor si a spetei catre celalalt capat. Ispravind in-noada firele in fata spatei, ca sa nu iasa, ri panza nevedita astfelasteapta punerea rasboiului. Acest fel de nevedire se numeste sobo-bun.

Datina si maestria cunosc ri alte feluri de nevedeald in 5, 4,5, 6, 7 si chiar 8 ice, dar pe cari, din pricina complexului for dereguli, nu le putem insira aici ; numai atata pomenim, ca un nu-mar hothrit de fire se pun prin cutare ica, dupa cari urmeaza altnumar ce se repeta prin atatia cotleci, cand vin alt nurnar, etc.

Neveditul acesta se face mai ales la ceseturile de borangic,bumbac, pentru tort si apoi la covare. Panzeturile cesute in maimulte ice au dona file, bine deosebite intre ele.

CAPITOLUL IV.

RASBOIUL SAU STATIVELE.

«Rar se va gasi o casa taraneasca, zice d-I G. Weigand, incare sa nu fie un rasboiu, cu tbate ca ceseturile de marina, in-troduse in strainatate, se raspandesC mereu si intre taranimea ro-maneasca. Pans astazi, femeile ri fetele taranilor tese insi-le *zitde bumbac, panura de 'Ana pentru cele trebuincioase imbracaminteisi gospodarIei. Dar cu cat cultura inainteaza, cu atat si vremea se-

uividiiul

www.dacoromanica.ro

270

-scumpeste si facet -inter proJuctul cel ieftin de marina va inlocuipe cel de mina, dupa cum s'a vazut $i in alte teri mai inaintate in.cultura. In Germania, spre pilda, abia se mai gaseste rasboiul lasate. In insula Usedom (Pomerania), intr'un sat departat de oncecomunicatie, am gasit un sigur rasboiu un singur om, care sepricepea la astfel de lucru si care avea peste 70 de ani. Dar el mi-aspus ca in tineretele lui aproape toti barbatii (nu femeile) lucrauiarna la rasboiu, pe cand femeile torceau cu roata de tors (Spinn-rad), nu cu fusul ca in Romania.

«Forma rasboiului, cel putin in cat priveste partile lui princi-pale, putin se deosebeste in Europa si in Asia. Chinezii au acelasrasboiu ca si Romanii, cu aceleasi ice, cu aceleasi suluri.

/7",1111

qgle

IF-=1-t W11111111 WI! I .17011

"s\-et.

;III 1111 IIIIIIII I% IIII I IIII III"

1 ill ill' movi

Fig. 390.

«La popoarele primitive rabsoiul e mai simplu si mai putinpractic. Privind diferite pregatiri de tesut la popoarele din Africa siPolynesia'), chiar astazi poll usor urrnari, cum din simpla imple-titura s'a desvoltat treptat obisnuitul rasboiu de astazi. Tocmaipentru aceasta nu e cunoscut $i nu se poate cunoaste nici numeleinventatorului, nici unde, nici cand s'a facut cel dintaiu rasboiu.

«Englezul Flinders Petrie a desgropat in Egipt ice de bumbac,ce s'au intrebuintat intre anii 3500 $i 4000 inainte de I-Is. Cei vechi,Grecii Romanii au cunoscut rasboiul ; cunoastem chiar cei mai

') Jn Muzeul etnografic din Lipsca se gase$e o colectie bogata deinstrumente pentru tesut.

si

I .._= II , --1,,=== Virilliir;

, .=----- Z.`,..i ill min&1 ilvatting- I

Iii Ill ill/'1110111

0

___-=--41

si

si

, - . 0-. . ..,01 nl.'q I 4 I I r

-4I

norrIli Ili

1 A...___ ILIMi tg

1i gIN

www.dacoromanica.ro

271

multi (itermeni tehnici» ai rasboiului 1), dar urmele lui se pierdin vremile preistorice».

Rasboiul, cza mai mare unelta folosita de femeie (fig. 390),se compune din mai multe parti, numindu-se in complexul luiza..;:ani, pat, sit-at sau true.

Trupul cuprinde doua taipi sprijinite pe cite douli picioare.Talpik se mai numesc si butuci, craci, drugi, fokze, grindeic,plitzuri, talpeti sau talpinis iar in Bucovina ctinuni.10

La unele rasboaie, picioarele talpilor sunt prelungite in sus,formand ceeace se numeste braie, furci, nrarri, strilpi, iar in uneleparti din Ardeal cujbe sau ciocatte 3). Ele sunt unite prin cloud stin-ghii paralele cu talpile numite carafe.

Cand bratele sunt prelungirile picioarelor, se numesc capetelepicioarelor. Dad cele cloud brate de dinainte nu-s prelungirea picioa-

Fig. 391.

relor de dinapoi intepertite in talpi, ele se numesc sprijinitoare, pi-cioare de sul, bra(ele sululrri sau furcile sulrrhri, putind fi inalte siunindu-se cu capetele picioarelor sau nu, prin carafte sau cioace.

La unele rasboaie, sulul de dinainte sta intr'o scobitura facutiin picioarele de sul, la altele in sprijinitori ; tot astfel sulul de dinapoi,la unele rasboaie sta intro scobitura facuta in picioarele de sul sauin brate.

') Fischbach. Geschichte der Textilkunst, Hanau 1883. BItimner,Technologic und Terminologie der Gewerbe und Kanste bei Griechen und

_Riimern, Leipzig 1b75.2) El. N.-Voronca, op. at., p. 69-7; pentru aceasta ;i altele.') Viciu, op. cit., p. 38.

Imam,

www.dacoromanica.ro

272

Caraftele la unele rasboaie au trei gauri, facand loc la doidrugi nurni;i pardnge ; de o pininga se atarna vatakle cu spata, iarde cealalta itele. In loc de parange pot ti doua suluri ascutite la cap

varite in carafte, astfel ca se invartesc inainte §i inapoi. In gall-rile caraftelor se pun niste be;i;oare sau chiar ni§te fuse.

La unele rasboaie, sulul de dinainte §i chiar §i cel dinapoi nustau in daltuiturile pome-nite, ci sunt varite in niuntrul stinghiei, rasucin-du-se acolo in capetele formai ascutite sau in ni§tezugrumaturi.

Legarea talpilor intre elese face prin ajutorul unorscanduri numite

chingi sau spew?.De obiceiu ele sunt douala numar ; la unele

insa, mai sunt Inca aim doua cari unesc caraftele intre ele.Stingbiile se impaneaza cu pene de lemn.

Fig. 392.

Fig. 393. Fig. 394.

Afe-zarea rasboinliti nu e lucru u;or ; jesutul panzeturilor vamerge greu, data talpile nu vor forma un dreptunghiu perfect ;pentru aceasta, cand femeile a,eaza rasboiul, masoara diagonalele cuate, intocmai ca §i departarea intre

Ispravind cu stratul rasboiului, sa vedem celelalteSolid de dinainte, numit Inca §i sulul de navalit (tig. 397),

seamana cu sului de dinapoi sau villa de desvalit, cu .singura deose-bire ca are o daltuitura lunga. La capat are §i el doua gauri de di-reccie perpendiculara. Pe el se invalepe panza, pe cand pe cel dinurma se des.valepe sau se desinvualba urzeala.

i

Maui,

ras-boaie si

talpi.si parri.

www.dacoromanica.ro

273

Mergand catre sulul de dinapoi

Fig. 395.

daltuite, in can intra spata$i cari se numesc vdtala,brdgla, bdrla sau bracla desus sau deasupra, §i de jossau dedesubt. Vatala de josare forma paralelipipedicacu Banjul lung si cu douadaltuituri. Vatala de sus

Fig. 396.

intalnim vatalele cu spata.Vatalele sau vatakk,

numite la sing. voteald,vatald sau brdgic 1, secompun din doua lemne

Fig. 397.

are un sant asemenea, iar daltuiturile au numai trei pereti. Ea areun mijloc mai ridicat, de diferite forme.

Vatalele sunt atarnate de doua brale, brafare, bateli, fdlcele, lo-pajele, urani, manufi sau spetce. Acestea sunt legate cu ati de pii-rti n ga vdtalekr, numit batul vdtalelor, artar, brdglar sau jug. Le-garea se face cu sfoara la diferite inaltimi, prin ajutorul unor cre-staturi sau gauri.

Inainte de a vedea rostul itelor, sa cunoastem chipul cum seleaga gura pdmzei, expresie ramasa proverbiala, pentru a insemna uninceput greu de pornit. Lucrul e foarte usor si se aseamana cu le-gatul urzelii de sulul de dinapoi.

Pentru a incepe tesutul, se intinde panza ; pentru aceasta su-lul de dinapoi nu trebue sa se desvalue, iar cel de dinainte, a-celas lucru.

Oprirea sulului dinapoi se face cu opritotd, numit sloboitor,Pauline, Industria casnicd. SB

I I NkliiiiN\IN

U

ll I

9i

www.dacoromanica.ro

274

sau .zavor Si histitor, iar in Banat, Oltenia, i Ardea1, IncaScotandu-1 din sul, si tragand de vatale, urzeala de pe el se desu-ceste. Dupa ce s'adesucit, se pune o-pritorul la loc su-lul se intepenestedin nou.

Daca panza s'a te-sut pang aproape devatale, data de pe

III

sulul dinapoi s'a des-valit o lungime oare- Fig. 398.

care, panza tesuta de aceeas lungime trebueste invalita pe sulul dedinainte. Aceasta invalire se face cu ajutorul antnarului (fig. 399). Am-narul numit ainanar, amnarup),intimzator Si intorcdtor in Dolj 2), apoiinca carcein, careen, tindeiche,

intorcaloarc, jug, jugfor, intindaticasau R-civor, are fonha unei lopatele,al carei capat intra in gaura su-lului. In lungime are o daltuituraprin care patrunde o lopdficd plinacu gaud, care se mai numestemnierti.,sca 3), gattrarin 4), gait-reanca 5), apoi Inca lopalea, scan-durita, barbatub iar prin unclelocuri chiar potibecin, nume cucare se arata anmarttl.

Lopatica este legatii talpa ras-boiului cu o ata.

Cand sulul dinainte a intins panza in deajuns, se vara pringaura potrivita a lopatelei un cuiu.

Amnarul e totdeauna in partea dreapta a rasboiului ; slobazi-

tornl poate fi $i de-a stanga.

1) ..ezatoarea, V, p. 25.') Etym, Magn. Rom., p. 1094.') Viciu, op. cit., p. 61.4) Ibidem, p. 455) El. N.-Voronca, op. cit., p. 66-8.

yi -atcaN. -

manic,

Fig. 399.

si

I Hi,

si

si

111si d1 I.[ililt

do

www.dacoromanica.ro

275

Unele rAsboaie, prawn e cel aratat in fig. 398, nu au amnar,ci un bat lung numit intorcator, crivea, pochiheci, saura:,-.1q. Tot astfel, la aceste rasboaie, se afla slobozitorul sululuide dinapoi.

Miscarea itelor are de scop facerea rostului. Daca sunt douluna trebue sa se ridice in sus, iar cealalta sa se scoboare ; prin

aceasta, firele bagate la nevedit in lawrile itei de sus se ridica cuiar cele din ale itei de jos se lasa cu ea. Firele jucand intre dintii

..spetei se ridica si se scoboarA tacand astfel rostul.In sectiune, panza se prezenta darn ca in fig. 400 cuprinzand :

0

FIEr. 400.

401.

sulul dinainte, partea tesuta, spata, celedoul ite, furceii si sulul dinapoi ; fig.401 reprezenta acelas lucru dupa schim-barea itelor.

Schimbarea itelor se face cu ajutorulscriptilor §i al iepelor,

Scriptii, nutni0 inca scripeii, sing. :scripte, scripete sau scripild (Banat) (fig.402), iar in unele parti ale Ardealuluicork; sau cite 1), sunt daltu4i, pentru alash loc sa se invarteasca in launtru o

rotelie, rotitei, dura, duritti, galie,totarld, garig, bursa sau tarcoalti, apoiinca roti/c1 Si rottwea, pe un osieac batutin perva -ul scriptelui. Rotelia scripteluieste prevazuta cu un sant in care sereazima sforile, legaturile sau at& scrip-

') \'iciu, op. cit., p. 36.

Fig. 402.

intinator, ',Tetra

ite,

;ta,

1.1

roatd,

si

Fig.

si

www.dacoromanica.ro

276

tilor sau ale itelor. Prin urmare, tragand de o ita in jos, cealaltase va ridica dela sine.

Scriptii si itele se atarna de paranga itelor, un lemn ce se ra-zema pe carafte, si care se mai numeste inca iielor,fuscel, bola sau crucelnic.

Cand panza se tese numai in doua ice, avem doi scripti, untilla uu capat altul la alt capat. Cand panza se tese in 3 lie, douaice sunt legate de o parte a sforii, iar de cealalta parte atarna numaiuna ; cand sunt 4 ite, intaia si a treia se scoboara in acelas timp,cand a doua si a patra se ridica. Daca cesetura se face in 5 saumai multe ice, sunt mai multi scripti. La unele teseturi grele suntite cari nici n'au scripti; ele se ridica cu mana.

In corn. Bogclanesti-Suceava, am vazut folosite ca scripti nu-mai niste rotelii cari se miscau pe un furcel, atarnat si el prin atede paranga sprijinita pe caraftele rasboiului (fig.

Lasarea icelor in jos se face cu aju-torul iepe/or, numite inca si calcatori, tal-pigi 1), talpite, talcingi, potnogi, ponoji,schimbatori, calcatoare,plciorange, picioragi,talpice, talcice §i scandurene.

Ele sunt de mai multe feluri ; celemai simple (fig. 404) sunt niste lopatelede lemn razamate cu un capat pe pa-mant. De capatul de sus sunt legate de ice,se leaga cu niste ate de un lemn care sesprijina de picioarele dinainte ale rasboiului.

Tesetoarea stand pe scaunul rasboiului,care de cele mai multe on nu-i decat in-taia stinghie, calcit pe calcatoare sau inpriapasand in jos, o ita se scoboara iar cea-

403).

Fig. 404.

1) ..ezktoarea, V., p. 55.

Fig. 403.

iar de capatul de jos

Fig. 405.

A

&qui fupel,si

si

si

www.dacoromanica.ro

277

lalta, impreuna cu calcatoarea sa se ridica. Apasand cu celalt piciorpe calcatoarea ridicata, aceasta se lass in ;os impreuna cu ka, pecand calcatoarea si ita scoborita se ridica.

Pentru teseturile cu mai multe ite se folosesc mai multe iepe,legate la ambele capete cu ate sau incatusate in urechile &cuteIntr'o scandura lata (fig. 405) 1).

Depanarea firelor prin rostul panzei, fire cari constituesc hi/-Miura sau britaia, se face cu suveica sau suvelnila (fig. 406), care areforma unei luntri, cu deschideri la ambele

1111111111

capete, de forma dreptunghiulara sau Blip- _"nom

tics ascutita (fig. 408) si atata de groasa,cat un deget jumatate.

In sectiune (fig. 407), obisnuitele suveici au o gaura in fun-Jul unui perete, iar aproape de marginea celuilalt fund au un micprag. Lennupil suveicii, numit inca si huludet, surce1 firs, hodule(,sfarcel sau hludee2), se vara mai intaiu in gaura apoi se apasa cudegetul ca sa intre bine in prag ;astfel el sta in suveica oblic. Pedansui se desfasura (mill, (ava sau

Fig. 406.

-.4,61"111111.2--

Fig. 407. Fig. 408.

team, care este facuta din trestie scurtata sau de soc, cand se mainumeste si suceava.

Firul pentru batatura se desface de pe tevie sau deadreptul,sau printr'o gaurice facuta intr'o coasts a suveicii.

Cu acest complex descris pana aid se poate tese. Operatiaprincipals consta in : apasarea pe o its (care aduce ridicarea celei-lake si prin urmare facerea rostului), svarlirea suveicii prin rost,(desfasurarea firului), schimbarea itelor, ttagerea vatalelor pentru abate firul inchis intre doua rosturi, svarlirea suveicii prin rost, etc.

Partea de panza tesuta, mai ales la panzele subtiri ca fir silate ca marime, de cele mai multe on nu sta plana, ci face nistedungi in senzul lungimii panzei, cari se numesc piscuri (pron. pop.chiscuri). Pentru a tines panza dreapta, gospodinele se slujesc detindeche.

1) Vazute la Constantin Schinare, R4ca-Suceava.2) Viciu, op. cit., p. 51, 81.

si

si

www.dacoromanica.ro

278

Tindechea, nurnita Inca si sau lideica 0, este demai multe feluri. Obisnuitele se compun din doua panzisoare in-guste si tari de tier, cari se imbuca una cu alta printeun cuisor ceapartine uneia din bucati si prin niste gauri practicate in cealalta bucata;dupa ce s'a facut imbucarea, se trage peste ambele bucati o verigiispre a le tinea unite (fig.4o9). Gaurile slujesc lamarirea sau micsorareatindechei, dupa masura Fig. 409

panzei.In lipsa de acest fel de tindeche, gospodinele isi lac altele de

lemn, in ale caror capete pun niste ungbiute zamtate (big. 410),cari sunt de fier si cari se implants in marginea panzei (fig. 412).

In sfarsit, pentru panzaturile mai grele, adicacele de lana, se foloseste, dupa cum am vazut inMuntii Neamtului si ai Sucevei, o alta forma detindeche (fig. 411), facuta din lemn, «din doua Fig. 41o.

cari se imbuca una in alta si prin gauri (*i daltuituri) potrivite prinun cuiu, ass incat se face largimea care le trebue».

Fig. 411.Si acum putine amanunte cari se intalnesc

zice d. Weigand, am«In loc de ta/pip,sfoara sau curele in cariintra degetul cel maredela picior. In loc descripete cu rotila amvazut la Romani (ziceRumani) ca si la Ma-lorusi un fel de cum-pana numita calui sau Fig. 412.

cahr)fei... De multe on lipseste si calusul sau scripetele si numai nistecurele unse, cari aluneca deasupra fusteilor, ridica si scoboara itele».

mai rar :gasit si laturi

Ar

de

1) Viciu, op. cit., p. 53, 90.

intia.zori

/

giugi,

pri(i,

www.dacoromanica.ro

279

«La teseturile mai rani se lass vatalele afara, si cu spaten.za sauspetea.za (un lemn lung in forma de spata) fac acelas lucru ca si cuspata vatalelor, insa n'are nici o asen-ianare cu spata adevarata. Daracest name intrebuintat dela vechii Romani, carora nu le erau cu-noscute vatalele, (caci ass numitul peclen n'avea scopul de a batefirele, ci numai de a le desface), Inca din vechime a ramas Ro-manilor, numai Ca a trecut la un instrument, care are acelas scop,dar cu totul aka forma decat spata Romanilor; adevarata spata aRomani lor se chiamh astazi spateaza... Spateaza are si un alt scop,adecd la alesatitri, sh ridice cu ea firele pe deasupra carora au satreats firele aleshturilor».

Prin unele locuri, lemnusele midi de lemn se numesc babe;ele «leag:i doua lemnuse subtirele, de cari se prind dintii facuti dinlona de stejar sau de trestie».

Tesand mereu, spatul sau spa/toil, adica distanta dela sulul dedinainte pans la spata, se micsoreaza cu el se micsoreaza si rosin!,iar suveica nu mai are pe uncle alerga spre lash in urma firulde pe tevie. Pentru aceasta, cum am mai spus, se scoate amnarulsulului de dinainte, panza se slabepe, se scoate slobozitorul $i tra-1.,and cu spata in partea tesuta, sulul de dinapoi se desuceste. ands'a desucit pe un sfert, adica de 9o°, se pune slobozitorul in altsgaura si panza se intinde prin invaluirea partii tesute pe sululdinainte.

Cantitatea cu cat s'a marit spantul se numeste tot spant.Itele insa nu-s la locul lor; ele trebuesc impinse inapoi cu

dosul palmei, insa cu bhgare de seama, caci de multe on firele seincurca in dosul itelor apasand prea tare, ele se rup. Incurcaturade fire la rasboiu poarta numele de crduchita, iar in Ar.deal cram-pita croughild

Distanta dela ite pans la sulul de dinapoi se numeste llatra.Numarul natrelor tesute se numara dupa numarul mutarii furceilor,66 tot s/obo.zind si prin urmare desvalindu-se urzeala de pe sululde dinapoi, furceii se apropie de ice; de aceea ei trebuesc duiinapoi linga sul, cand, prin apropierea for prea mare de ite, semiscoreaza rostul.

Natra mai poarta numele de tiara ; sub acest nume insa,

1) Viciu, op. cit., p. 37.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

280

in Maramures si sub cel de chiara, se intelege toata urzeala in-valuita pe sul : urzeste chiara, pune chiara pe rasboiu».1)

Cand se intampla si se rupe un fir, atunci Yin doua fire ala-turi data tesetoarea tese mereu si nu baga de seams, pe panza seface un /dimwit/. Latunoaiele prin urmare sunt numai pe sulul dedinainte, ash ca versurile satirice :

Pe sulul de dinapoi,0 suta de latunoi;Pe sulul de dinainte,Dracu' le mai tine minte,

nu spun adevarat cleat in coada lor.Cand tesetoarea baga de seams, it urmareste printre dintii

spatei, printre cocletii itelor, pans la furcei; cum se gaseste, se

aduce la locul lui, se baga prin cocletul Tyiduv, prin dintele stirbal spatei si se di dupa un ac prins in panza (fig. 413).

Daca firul s'a rupt printre ite si spats, se innadeste, se leaga stdata -i prea lung se prinde cu acu!.

Daca pe timpul neveditului s'a uitat vreuncoclete gol, el se umple cu un fir, dar care,prin faptul ca lipseste in intreaga lungime apanzei, va fi vesnic prelungit, pans se va is-pravi panza de tesut. Ca sa fie intins, el seprinde de un paiu pus pe firele natrei si in-valuit dupa dansul. Accst paiu se numesteOhm. Fig. 413.

Lainnoaiele §i otincele fac pe gospodina de ras, intocmai canuin,zul sau nuinjalaul, adeca firele ce nu au loc prin spats.

0 anecdota spune anume Ca un flacau se dragostise multivreme cu o fats frumoasa nevoie, dar saraca si cam cu putin in-demn la munca.

Mama, eu ma'nsor ieau pe cutareBa asta sa n'o faci, dragul mamei, ca-i puturoasa foc; mai

bine s'o iei pe cutare ca-i harnica si-i gospodina cinstita.Mai trece o vreme, cand flacaul nostru nu curmase ibovnicia

cea veche, Si . pentruca se scula in totdeauna cu «mama ma'nsorieau pe cutare fata», pica ma-sa la boala spunea c'o doare pe icisi pe dincolo si o intepeneste o injunghe c'o s1 moara, de nusi-a descants in miere si'n apa rece, iar in apa sa stinga 99 de otinorri.

1) Viciu, op. cit., p. 28.

si

si

si

si fats.

sisi

si si

www.dacoromanica.ro

281

Baiatul, cum auzi asta, la tine sa se jelueasca data nu laibovnica lui.

Vin, WW1', la mine, a mi-i plina panza.Radiil s'a dus si a adus too de otincuri in cap.

Ei, dragul mamei, drag, harnica ibovnica mai ai, data aavut de unde-ti da pusderia asta de otincuri!

Asta era inainte de Craciun, iar in caslegi, flacaul ci-ca s'afost insurat cu fata cea mai asa, dar filth otincuri la panza

Dupa ce s'au tesut 3-4 natre, sulul de dinainte incepe a seingrosa si aceasta impiedica mult. Pentru aceasta, panza tesuta sedesvalue si se taie pe masura, sau trecandu-se prin daltuitura su-lului (fig. 414) se invaluie pe un bat sub panza. Batul se sprijinape talpigi.

Tesand inainte, pe sul se vorinvali doua panze : una care setese, iar cealalta care se desvalestede pe bat.

Femeile pun de obiceiu panzede 8o-120 de coti, insemnandu-ilocurile unde se implinesc 20 decoti, cari sunt lungimea unei

.FigCand panza s'a ispravit, se taie 414

de pe rasboiu. Firele cari nu mai pot fi tesute se numesc urnioc,.thiedert, itruioci sau aioci. Uruiocul se face Om si se folose.ste ladiferite impletituri gi cusuturi.

Cat timp gospodina tese, toti cei cari intra in casa trebue sazica in loc de binetele obisnuite : «creasca-ti rostul mare», la carei se raspunde : dumitale (multumescu-ti dumitale).

Dupa ce panza s'a taiat, se tiveste la capete, ca sa nu se des-trame.

CAPITOLUL V.

TESETURILE.1. Ponza.

Prin panza propriu zisa se intelege tesetura de bumbac, canepasau in, din care gospodina va face pentru ai casei came.ci, adica ruff

1) Auzita dela Vasalca I. Medeleanu, Tepu-Tecuciu.

bucali.

(eTiimas'

ma-sei

www.dacoromanica.ro

282

de primeneala. Se mai fac asernenea .,stergare ordinare pentru sterspe ochi, semte pentru pus mamaliga atunci cand o duc Ia muncacampului si altele.

Cea mai sub/ire este panza de bumbac, «bumbac in bumbac»,adica aceea a carei urzeala si bataie este tot de bumbac. Bumbaculpoate sit fie cat de sub/ire, si gros pans ajunge grosimea tortului.Poate de asemenea sa fie colorat sau nu. Pe la Munte, si mai alesprin par/ile NIunteniei, aceasta panza foarte frumoasa are dungi inlungime, albe si galbene, albe si rosii deschise sau portocalii, albesi vinete sau albastre deschise; dungile verticale, cele provenite dinbataie sunt tot atat de late ca si cele ale urzelii si de acelas fel.Din astfel de panza se fac numai camasi sau straie femeiesti devara, pentru partea de sus a corpului.

Ca si panza numai alba, de bumbac in bumbac, se %ese in 2,3, 4 sau 5 ite.

Panza amestecata din bumbac la urzeala si cal/i sau fuior labataie se tese cel mai mult, mai ales pentru ismene bdrbatesti sipoale la camesile lemeiesti.

Panza de «tort in tort» si «cal/i in cal/i» se intalneste mai rar.Dupa ce panza s'a taiat in buca/i, dupa ce s'a i;vit la ca-

pete si s'a tirprnat pe laturi de diferite ace, se face sul. Un sul depanza se numeste in Moldova de jos val, iar prin diferite parci aleArdealului, tramba §i habadir 2).

Primavara panza de bumbac sau amestecatura se ghilef le sause inalbefte. Inalbitul sau ghilitul panzei difera dupa locality /i. Asain Runcu-Dambovi/a panza de in sau canepa se da la lesie caldavreo doui saptamani si apoi se duce la garla. Darea la lesie constain udarea valului de panza desfacut in lesie si apoi in uscarea luila soare. Dupa ce s'a sbicit, adeca dupa ce s'a uscat pe jumatate, seda iar Ia lesie si iar se intinde cat e soare. Dupa doua saptamani,urmeaza cateva zile cand se di la lesie numai pang su-amea.zei (orato), dupa care se duce la garla de se immoaie in apa, se bate de bo-lovani si se pune la sbicit, dupa care urmeaza din nou aceasta.

Prin alte parti, precum de pilda in jud. Tecuciu, femeile maipun panzele si in lefie moarta, adica lesie facuta din cenusa siapa rece.

Dupa ghilire, panzele se inalbese. Daca ghilitul s'a inceput') Viciu, op. cit., p. 86.2) Ibident, p. 48.

)

www.dacoromanica.ro

283

tirziu si soarele n'a putut ajuta, ghilitul se urmeaza in anul viitorsi chiar in timpul toamnei sau iernii, intinzand panzele la roua saula bruma prin parii gardului.

Ghilitul panzelor face epoca mult iubit de femei. Dimi-neap pornesc carduri-carduri spre apa, cu panzele stranse paturi silegate de cobilita ; la apa intra pana la genunchi, apuca panza deun capat si-o arunca la adanc; o clatesc si o string si apoi iesind,o intind pe pajiste. Cu acest prilej stau mutt la slat intre ele, facbucate comune si petrec ca Ia claci sau sezatori.

Cand ghilitul s'a ispravit, se fac valurile definitive, se pun inlady si acolo asteapta vremea cand vor fi prefacute in carnasi, tain-du-se in lat. Bucatile acestea se numesc foi sau la(i, cum spune sio satira din Ardeal :

Ian' uitati, Cumparate din piatFeciori, uitati, Pe came pe carnati : 1).

La poate din vase tali,

2. Prosoave sau servete.

Prosoapele sau prveiele puse in cuiu se tese intocmai ca sipanza pomenita numai din bumbac, insa in 5 ice. Latimea for estemai mica si au diferite vraste acute cu bumbac colorat sau cu bum-bac sacik. sau tiriplic, feluri de bumbac mai Bros .si mai moale, alb

Ow v

PAMI , 4 PI

hN'

Q(<, fra

/-.--x .,,

Fig. 415.

sau colorat. Aceste vraste sunt scoase in relief si se deosebesc peele patratele si unghiuri de simetrie perfecta, cari nu se poate schitacu mina (fig. 415). Acestea, ca si alte podoabe romanesti, ar trebuiculese sistematic, cad sunt primejduite a se pierde sau a se fura.Dovada : «Nu de mult, zice un advocat, intr'una din excursiile mele

1) Viciu, op. cit., p. 56.

4

5i i

gi

www.dacoromanica.ro

284

prin Transilvania, am intalnit un agent voiajor englez care colindasatele romanesti cumparand on fotografiind obiecte de arta roma-neasca §i teseturi, cari, de sigur, peste putin timp ni le va vindetot noua, nu cu mult schimbate, insa foarte stump. Numai asa seexplica succesul ce 1-a avut in moda pariziana maneca croita «a lamoldave» si galoanele in gen romanesc» Vom spune, poate, casunt ale noastre, dar unde ne va fi dovada ?

.$ervetele an borbople sau dantele pe la capete, despre can vomvorbi in curand.

3. Prostirile.

Prostirile se fac din panza de bumbac subtire sau chiar deburangic, ambele invrastate. Sunt de mai multe feluri. Unele sespanzura dealungul si dealatul peretilor in loc de covoare. In Muntiiapuseni ai Ardealului se numesc cuhaindrite, «panza lunge si latecam de 5o m., tesuta in diferite colori si care se pune jur-impre-jurul paretilor pe langa plafon» 3). Cu altele se invelesc hainele in-tinse pe mime. Altele se astern pe pat peste velinfd si sub levicer,lasand sa le atarne in jos horbotica. Fiind late, se compun din maimulte foi, cusute dealungul sau legate prin impletituri, numitemijloace sau inijlocute, iar la targuri anirddettri (fr. des entre-deux).

4. Fe(e de perne.

Fe(ele de perne, cari constituesc podoaba zestrei, sunt legate prinhorbotele, cum yam vedea.

5. $tergare de cap.,ytergarele de cap se fac din bumbac cu vraste si impodobite cu

flori si fluturi. In Ardeal, cel purtat de femeile tinere se numestepolilat, sau pochilat, giulgiu lat, tesut rar 3). In Bucovina se mai nu-me,te si stir, intocmai ca si stergarele sau prosoapele, dupe cum a-rata un fragment de cantec popular :

... Pe ochi negri s'a spalat,Lui Dumnezeu s'a 'nchinatIar nevasta lui frumoasa,

Sprintena dragostoasa,Un far alb pe mani i-a datDomnul N. s'a sters, curat... 41

') Neamul Romdnesc, III, p. 272.2) Francu-Candrea, op. cit., p. 99.3) Viciu, op. cit., p. 7o.4) Marian, Sarb. la Rom. I, p. 33-37.

§i

1).

ii

www.dacoromanica.ro

285

6. Fele le de mask.

Fele lt de masa, acele cari acopera mesele cele marl din odaiaimpodobita,. se tese li se atarna horbotele ca prostirilor.

7. Toalele sacii.

Toalele §i sacii se tes din urzeala de fuior rasucita in doua vile,cu beitaie de canurd sau mai rar de 'Ana. Din panza de to/ sau sacse fac sari (fubali) pentru pastrat si transportat faina cerealele,sarultete sau saculete, numite gi 'dustup °, tabaice 2), in cari se pas-treaza pene, mile (sing. (ofca, traistufe sau traisti mici), dasagi saudesagi, cate odata (obisnuit de lana) si pale.

Sacii se coase, indoind panza lunga de 6-8 coti in doua.Tau/ se face din 4-8 foi, lungi de cate to-15 $i chiar 24 de

coti ; pe el bat gospodarii popusoii in lesoiu, bat canepa, fasole,malaiu, etc.

Pacurarii, cei ce utubld cu p3cura si gaz de vanzare,sararii,cei ce umbla cu sare, isi fac poclit la carele lor, invalind covergilesau corciile 3), dupa cum am vazut ca se acopera si cu rogojini.

Pentru a contribui mai mult la cunoasterea telmica a tesutului,vom arata mai pe larg chipul cum se tese toalele sau sacii in Tepu-Tecuciu.

Sacul sau folnl e o panzatura de ma, cea mai grosolana dintoate. Are urzeala cate odata de tort nefiert, iar bataia de canura.

Panza de tol e lata cam de un metru si, prin urmare, spatava fi mai mare, ca lungime. 0 spata de tol este de 7, S fi maiales de 9, adeca de 9 jagliiuti.

Urzeala se nevedeste in 4 4e §i fiimica o its are mai multi,collet' cleat cati dinti are o spata, pentru aceasta, ca pilda, intaiulfir se baga printr'un cotlete din ita intai, al doilea se baga prin aldoilea din ita a doua, al treilea prin cotletul al treilea din ita atreia sl al patrulea printr'al patrulea din ita a patra ; al cincilea firse baga prin cotletul al cincilea din ita intai, si ass mai incolo.Acele fire can n'au nici un rost cu cotletii celor 3 ite, se vary li-bere printre cotletii acelor ite.

Fiind patru ite, vor fi patru iepe. La inceput se talcs pe iepele

1) Viciu, op. cit., p. 29.2) Ibident, p. 81.3) ,ezatoarea V, p. 116.

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

286

itelor I si 2 cari se scoboara in jossi 4 (fig. 416).

Se insira firul cu suveica si se4, care se ridica in sus si capatam

Calcand pe ita 3 impere-cheata cu 1, avem alt rost (fig.418); calcand pe 2, avem altrost (fig. 419); calcand pe 1,ne da iaras rostul dela ince-

si vor face un rost cu i%ele 3

schirnba rostul, calcand pe iapaalt rost (fig. 417).

3't

42Fig. 416.

put (fig. 416). Si lucrul se urmeaza. Avem darn o tesetura in careun fir din urzeala trece pe sub 2 fire din bataie.

Afara de aceasta ur-zeala, soho -bun, mai esteun altfel, numit sohobun de sad, cand prin

I-1

23

doi intredinti se varycate 2 fire, iar prin- Fig. 417.

tr'al 3-lea numai unul (fig. 42o), iar cand printr'un intredinte se ne-vedeste un fir iar prin cel vecin se neve-desc 2 fire, urmand astfel cu invrastarea,acest fel de nevedire se numeste wislref(pron. pop. : gnisireu.

--<-----441Z II--IT3y

Fig. 418.

011011010110113)1011311011

Fig. 420.

De tesut, cotul detol se plateste cam 20de bani, putandu-se tesecam 4-5 coti pe zi,data are tine facatovii de pe ghemele cu

canura.La un tol de 24 coti, compus din 3 foi, intra 2 bucati de

urzeala si to oci de canura.

23

Fig. 419.

Fete le marl, inainte dea se marita, trebue sa-sitese %olul.

Tot astfel se tese sitoale de asternut pe pat ;de cele mai multe on insa,

icestea suit cu urzeala de lana rasucita, iar bataia din canura boita,pentru a forma diferite vraste.

H------____

1 L.

lS

sd

www.dacoromanica.ro

287

Tonle sau scoarte facute din suvite de cituri invechite si inna-dice, s'au inceput abia de cativa ani sl se tese, de cand lipsa laniise simte.

S. Sacii de vie zi voloacele.

Sacii de vie gi voloacele, precum 5i diferite strecalori, se tese dinrdsucea/a de canepa, nevedita si batuta rar. Aceste din urma se fac$i din lana.

9. Burungicul.

Burungicul se lucreaza intocmai ca bumbacul, avail urzearade burungic sau de bumbac galben. Lucratul insa este foarte mi-galos greu. In timpul tesutului se ale;, cum vom vedea Ca seface la moan', florile precum si vrastele. Flo-rile cele mai obisnuite se compun din 3 sau 4patrate (fig. 421-2), rar care unul sau doua,insirate la linie in latime. Fig. 421 422.

Adevarata podoaba a panzei de burangic stint cusuturile si a-lesaturile cari se fac cu acul, mai tarziu.

Din panza de burungic se fac stergare batranesti de imbro-bodit camas'.

10. Postarid.

Postavol e o panza de land groasa, care are mai multe numiri,cari de cele mai multe on se confunda intre ele.

.Abarta, neart. aba, zice B. P. Hasdeu, etoffe grossiere, bure,drap tres-comun et sorte de manteau rustique, panurd sau teseturade iana, din fire de land Bros toarse. Alte forme : halth, baba §i

Generaltnente abaua este alba ; poate insa sA fie de alte co-lori, mai ales neagra si rosie. Inainte mai era un fel de aba nu-mita uriceasca.

Ca toate teseturile satenesti, este si a fost din vechime la noto industrie locals a tarancelor romane, pe care numai in micaparte o sporia importul din Turcia, de unde, prin desul contactcu Sarbii Bulgarii, ne-a venit insult numele lucrului. Vorba ro-maneasca cea strabuna, pastrata pana astazi pe alocuri, mai ales pesteCarpati, este pdnura (lat. panula). De catva timp, cuvantul abit seafla si el in lupta cu un alt termen turcesc : dimie, care a reusit a-1

si

si

si

E

s i

§i

.5i

si

hbd.

www.dacoromanica.ro

288

alunga din unele districte, mai ales in Oltenia, pe cand in celelaltepar/i poporul intrebuinwaza cu acelas inteles ambele vorbe.

Abagiul din Oltenia este croitorul care croeste dimie de landsi de bumbac, o coasa si face haine cu cari se imbraca oameniidin sate.

Dimia de land se face de femeile satenilor la ahagii cu 2 -21 /ilei cotul. Si iaras, dimia este alba foarte putin se intrebuiwaziboita in negru sau roq. Abagiul face haine simple sau cu cheltueli,adica cu cusuturi de gaitane bucmea de matasa si de land. Straielefacute de abagii sunt tu.:z1uci, nadragi, mintene scurte pang la brau,epingek, ,sube, etc. 9.

In Moldova, astfel de panuri se numesc sumani sau sucmani,duper felul straielor cari se fac din ele. In Ardeal, chitul sau jundraeste sumanul negru sau alb. 2).

.yaiacti/ sau renumit, care se lucra odata pe o scaryintinsa prin manastirile noastre, astazi piere.

La Romanii din Macedonia se lucreaza un fel de s5iac numitadimpt, despre care avem stirea ca se intinde de catre soacra, atuncicand e sa intre mireasa in casa cand ii ureaza : «sd baneazaincherdu bun, Dumnezeu da lilicele di tru Mai, si stranilevarna oara sa nu ti lipsasca» (Sa traesti Si noroc bun, Dumnezeusa-0 dea florile din Maiu straiele sa lipsesca nici odata 3).

Valurile de panuri se numesc giguri, sing. gig 4), cuprinzand70-100 de metri ; 4o de metri $i mai bine se numesc jumatate degig sau petit 6).

In Ardeal se numeste vig, cum gasim intr'o frantura de cantec :

Du-te, Floare, si te-ascundePrin grading,Prin stupina,

Prin valuri de giolgiuri,Prin viguri de postavuri. 6)

Aceste nostavuri groase asteapta apoi datul for la pica sauchiud, cum vom vedea, inainte de a se face din el sumane, man-tale, pantaloni (bernevigi), itari, etc.

') Etym. Mager. Rom., p. 59 urm.2) Viciu, OP. Cit., p. 293) Rev. p. Arh. ist. §i fit. I, vol. II, p. 423.4) qeztitoarea, IT, p. 24.5) lbidem, p. 288.5) Francu-Candrea, op. cit., p. 231.

Si

s3 -Si

nu-ti

si

si

friiagul

si

si

I

5i

www.dacoromanica.ro

Isupaisins OramannIRMO ICI' 111fnalaRrh

1M11 SIR 10111InlinNIVINA

41b111 I NIS IIElea/Minim II IMOMI Ii ME WHIM1 1112i11.1110-11-1111:11ileinardinsinto1111614111111 4111111'or dill II4INIIIII 1011I1

6!naNieg lamill6714ROLOIngilAuffilltisiMRawl I1 Elan IELNI IIItirfill

289

Antereie.

Prin partite Moldovei de jos, antereiele sau Zdbunele se fac dinpanza de ianA, «par in par», adeca din urzeala bataie de ranibuns. Obisnuit se tese in trei ite, cu urzeala albastra bataie rosie.

I2. Afternuturi.

Prin afternut sau ogheal se intelege plapoma, umpluta cu land,avansi de-panza de land, tesut ca antereiele in 3 ite, cusau fara vraste. Obisnuit aceleasi vraste cari se fac in urzeala, sefac si in bataie. Unele fete de asternuturi se fac din aceleasi feluride land, toate insa mai artistic, cum este adtimasca. Din aceste pan-zeturi se fac fetele la perinele de perete.

I3. Flanelele.

Donde le sunt fustele groase de

Fig. 423.

se alege la speteaza prezenta dungiT. Pamfile, Industria casniclf.

land, prin partile unde nu sepoarta catriniele. Prin jud.Tecuciu se fac din «par inpar», cu un camp jumatateros jumatate albastru, pro-venit din dungile urzelii siale bataii, egale in latime.

Tot din panza flanelelorse fac pestelcele sau forturile.

Prin alte parti, precum amvazut in Bumbesti-Gorj, undese poarta altrintele, tesetura

intrerupte (fig. 423). Chiar19

xi .

Si

I! IMINI :

a

1, Itin,IMINI

INIMI :11411I

=1111 MIMI 1

$i

Fig. 424.

ai

si

invaii§ut

ai

i

www.dacoromanica.ro

290

fiind in risboiu, se ale; due p.irtea de jos diferite flori sau chi-puri, precum sunt cucoieii (fig. 424).

In Ardeal, astfel de pestelci, ,corluri, bogat colorate, se numcscavelci1).

14. Traisiele.

Triiistele sau tritiftele se coase din panza de traista, lata de uncot. Obisnuit, aceasta panza este in destul de groasa, provenita dinurzeala de par si bataie de canard moale, bi-tufa in 3, 4 sau 5 ite. Are colorile cele maipronuntate dintre toate felurile de teseturi delana. I se face baierd impletita in trei, dinurtaoc (fig. 425).

Cam tot din acela-i fd de tesetura seface $i dasagii (fig. 425) can nu-s altceva dear

%1M\S.Utl MIA1111111111114

Fig. 426. Fig. 425.

doua traisti impreunate. Se coase rasfrangand capetele

Fig. 427.

ca la traisti.

z 5. Gluga.

Gluga (fig. 427) apartine mocanilorpazitorilor de vite, cari o poarta cu fad.trebuinta. Ea se face din tesetura groasa,alba, data la piva, avand o incapere conicsunde se pune mancarea gi acoperita fiindde o claps sau pu/pana, care are o vrastaneagra si un semn (fig. 428).

Z, , M, W, V, X, +,Fig. 428.

16. Obielele.

Obielele se tese din canura moale. Prin unele parti, obielele sefac din diferite haine vechi. Prin alte parti, precum bunaoara peValea Jiului in Ardeal, se tese anume pentru acest stop, din pa_nura alba, cu trei vergi la, capatul ce vine pe fluierul piciorului.3).

1) Viciu, op. cit., p. 90.

---

Ill

sisi

www.dacoromanica.ro

291

17.-- Velin(e alesaturi.

Un calator englez, arata B. P. Hasdeu, vorbind despre indus-tria tarancelor romane din Ardeal, zice ca «covoarele alese (woven)pe alocuri. de titre femei mai dibace sunt atat de frumoase, inthtar fi privite ca, o podoaba in orice salon din Londra sau din Paris.Gustul cu care ele aleg si potrivesc colorile, e admirabil $i dese-nurile, deli orientate in fond, sunt totus curat romanesti. E ne-marginita varietatea izvoadelor prin imbinarea vapselelor $i a liniilor,wate aceste mozaicuri fiind nascocite $i apoi iesute cu o deosebita-usurinta ». 1)

Se pot alege insa nu numai covoare, ci orice fel de teseturasi nu numai tesetura, adeca alesaturi din risboiu, dar uneori si cu-suturile cele figurate se chiama alesaturi de mind. Alesaturile in-.chipuesc un mestesug aparte. Dibacia in a alege este a adevarata falapentru o fata dela tars. Iata inteadevar ce spune un bocet dinDobrogea :

Alesaturile ei,Mare cu drag le privei2).

Ca mestesug aparte, alesaturile isi au o terminologie bogata,proprie. Ele se fac in flori, rand, puifori, costice, fluturi, etc.

Tesaturile in 4 ie cand au numai o fats se chiama scripete ;ieseturile in desemne de urzeala sau nevedeala se numesc cu speteq;-data au flori in teseturi, se zic alesaturi, iar la covoare foite. Alesa-.turile in panza au diferite nurniri : broasca , bremturile, omida, pd-pu pm-umbel, vdrful cujitului, roicova, ,cardmpoiul, butucel, etc.

Ce poate fi mai desgustator $i mai anonoton ca o omida ? Si..totus in alesaturile romanesti omida,un tipar cunbscut tuturor Iesetore-elor dela tarn, capita o figurft din

cele mai gracioase. Iato, bunaoara,-de pe o broboada a societacii «Fur- Fig. 429.nica», cu fire albe pe panza ca visina putredi la coloare (fig. 429).Sub raportul colorilor, cari, zice poporul, se mifca, cand nu se po-triveste una cu alta, iar cand se potrivesc : te prinde sau te apuca de

1) Boner, Transylvania, 1865, p. 241. A. Etym. Magn. Rom., p. 854-Burada, Immorm. la Rom., p. 126.

qi

' /T.

www.dacoromanica.ro

292

ochi, tarancele noastre ravnesc mai cu seams armonioasa colora-Oune a sulamandrei..

yalumdndrija este un fel de oparla foarte frumos impestri-vita, neagra cu picdturi galbene, albe, ro§ii §i verzi. De aceeacauta mai ales fetele mici, punanduli manile in calea ei ca satread peste dansele, caci cred ca apoi se invaVa u§or la flori saurauri de camqi §i foate.

Velinfele sunt invelitori de pat, cari la ora§ sunt inlocuite cu_macate cuverturi. Ele sunt atat de lungi, ca atarna peste pat pan&la pamant. Peste ele stau prostirele. Tesutul for este «par in par»,avand de obiceiu dungi in lung §i in lat de doui feluri : unele late-§i altele inguste, de coloare ro$ie, albastra §i neagra.

Printre panzeturile de velinte, cea mai desintalnita este addmasca ; urzeala ei este de in, decanepa sau bumbac, iar batatura de lana de di-ferite colori, formand o fats cu mici patratele

(fig. 430).In Ardeal, asemenea velinte poarta numele Fig. 430.

de verince, sing. verinca, sau lepedeu, «covor subtire de lana» 2).

18. Brdiele.

Brdiele sunt incingatori de panzatura de lana, late de o Mind-- domneascci §i lungi de io-15 toll.

Ele se poarta mai ales la §es,_dar se intalnesc §i la munte.Au de obiceiu la capete ciucuriproveniii din urzeala netesuti§i sunt de coloare ro§ie pentrubarbati §i femei in vrasta sau-tineri (fetele nu poarta) albe-:

sau verzi pentru oamenii batrani..

Fig. 432. Fig. 431.

1) Etym. Magn. Rom., p. 855. 0 admirabila reproducere in colori cu aur-gi argint de alesaturi romane0i din Banat 0 Ardeal se aft la FulszkyFischbach, Ornements de l'industrie doinestique dela Hongrie, Pesth 1878._

2) Viciu, op. cit., p. 89.

§i

cu ;i

a)

si

70.100

www.dacoromanica.ro

293.

Cu mai multe vraste, colorate diferir, am vazut in Bogdanesti-Suceava unul, la locuitorul Vasile Chid la (fig. 432).

Cum se poarta vom vedea.

19. Betele.

&tele sunt incingatori late de 2 degete lungi de 8-ioEle se tese in rasboiu, pe urzeala de bumbac sacaz, sau vapsit gal -

ben, ros,.negru, etc. Bataia este de lana de Zara, lana de targ (canvi)sau felurite bumbacuri arniciuri colorate.

Alte on an chiar si matasa in bataie. Alesaturile betelor suntadesea prea frumoase, dar fiind marunte, cu condeiul nici pe de-parte nu se poate schica. La capete au cdnafi marl ; pe laturi canafimid sau candfiori ; prin mijloc au adesea flori facute din margele,hurmuzuri fluturi (rotite de mica).

Cu betele se incing flacaii fetele mari, sarbatoarea.

20. Covoarele.

Covoarele sunt cele mai mad alesaturi romanesti $i de multeon cele mai frumoase. Se tese .111 rasboiu, dar nu cu suveica ci cupripufe/e de difedte colod, dupa un alt covor, care sea inainte §i careise numest-e- kyod, adeca model.

Se aseaza pe scaunul rasboiului doua aleseitoare mestere si bagafirele din papusa dupa un atata numar de fire din urzeala, cate sunt*i la izvoadez Cand toate firele s'au ispravit, se schimba rostul si se'cese, adeca se izbeste de doua sau trei on cu spata, urmand apoidin nou alegerea.

Figurile romanesti clasice sunt cele geometrice, cari se potvedea in slabele chipuri ce dam. Aceste figuri umplu toata supra-fata covorului sau scoriului (scoar(ei). Cand insa ele formeaza olinie, covorul se zice testa in praguri, fiind invrastate aceste figuriin linie prin praguri sau dungi groase sau late, fa'ra flori i cu osingura culoare.

De o seams de vreme, gosroJinele noastre incearca sa repro-duce in covoare alte figuri, oameni, animale sau plante, a-desea $i hicruri, dar din pricina neputinlei de a reds formele cucontururi rotunde, acestea nu reusesc. Un exemplu it avem in celece urmeaza.

si

$i

si

$i

§i

si

cori.

de

www.dacoromanica.ro

294

Covor din casa pirinteasca.

Fig. 433.

Covor din casa lui Ion Medeleanu, Tepu-Tecuciu.

Fig. 434.

Novportraro Tisov, '4;r00 00004$00001 0P '0000 goii006, 00,61 ofili 004 NO, Yo 100 tik

vriplokroks ,404.,,,,,f1 goo ,o00, A'06 soPoliohON 404111100i N. V 40010100 401°140 fr4400 Y000

4,10$9001410yiNiqf 40100041140 0140010 400100 00100 oo

044001000 $o00$0110140 04000,lie044100001014114101001

11.211:111111$1V104:04110

www.dacoromanica.ro

295

Caw, poprrietatea invacatorului Ion Medeleanu din Tepu, facutin casa., dupd un izvod din IvIatca-Tecuciu, lucrat acesta de doul

Fig. 435 (A din fig. 438).

1111111111111 Ilillii',111111i11111,1011011111

111111111,0'

40111111111h,

rill II pit'jUll'N fir opiNiii

Fig. 436 (C din fig. 438).

ei

www.dacoromanica.ro

(B d

in f

ig. 4

38)

296

femei mestere de pe Tanga Prut, luand de fiecare cite un galbende cot.

Are o lungime de 5 1/, coti i o latime de 2 coti. Spata a fose

_4--------.---------41. i-fr---- 0.2"------- -,

_

\maw

ode 17» gi tesutul in doua ite. Urzeala este de ptir, rasucit cu drugsin doua fire. Bataia este de lana boita in 22 de feluri.

Lana a intrat in masura de to oci vechi. Avand forma din

www.dacoromanica.ro

297

fig. 438, cuprinde doua randuri de flori $i apoi un ogar, un cerb §iun foarece pe un fond ros.

A

mAG

B C

F" I Fi

E

Fig. 438

L-au tesut doua fete : Catinca I. Medeleanu yi Catinca Gay.Ganea, timp de 9 saptamani din anul 1902, lucrand cam un lat de

Fig. 439 (H din fig. 438). Fig. 440 (E din fig. 438.)'pima (8 c.m.) pe zi, cu toate ca fetele sculau de prea multeon pe la 4 sau 5 ceasuri de dimineaca si se culcau pe la miez de

MIRRINKNIPPVIIIINNORT$

\ 11 I

Fig. 441 (F din fig. 438)noapte. Seara si ziva se indemnau la lucru cantina si inyitand can-

! 1

,

I

i

--

s!

i1

D

i H I

(m.

417,,

www.dacoromanica.ro

298

tece una dela alta. Papuii pentru ales facei o fetita, Mariuca I. Me-deleanu, on tine se mai intampla.

Fig. 442 (G din fig, 438). Fig. 443 (D din fig. 438).

Cand s'a sfarsit de lucru, capetele de urzeala s'aumarginea teseturii, ca sa nu se de-strame sau sa se rareasca tesetura,iar mai departe s'au legit in o-chiuri. Pe marginea de sus a co-vorului i s'a cusut un gait= im-pletit, cu urechi si cheotori pentrua fi spanzurat in cuie pe pereti.

Pretuirea acestui covor este :

innodat la

ro oci de land, cite r 1. so b. de oca 15.Boitul, cite 3 1. de oca » 30.Urzeala, o oca si jumatate n 2.50Torsul a 12 oci, cite 70 b. de oca mijlociu. » 8.40Urzitul, papusile, rasboiul si altele . » 2.Chinia izvodului » 2 .Tesutul, 6 lei de fata pe cot 66.Hrana tesetoarelor, cite 70 b. pe zi, 6o zileLa fata strains : 2 baniti faina » 3.50

Un piept de camese de burungic.Daruri and se ducel acasa.

Diferite » 6.6oTotal » 230.

Un cot din acest covor costa prin urmare aproape 40 de lei..

it

Fig. 444.

L.

.

D

» 84.» 5.

. a 5.

. .

111111$11111111111111111I11111111110111111111j1

. .

.

www.dacoromanica.ro

rafi

a in

Ed

In.

Hoy

t.o

p. :5

.

299

Alesiihirti din coleccia M. S. Reginei Elisaveti O.

Fig. 445.

Alesiiturd din colecia M. S. Reginei Elisaveta 2).

Fig, 446.

') Cromolitografia in Etym. Magn. Rom., p. 854.') lbidem.

111'

tgtiri-v

tin vi

NW,

www.dacoromanica.ro