n domeniul producerii i comercializrii mrfurilor alimentare are loc, la scar mondial, o perioad de efervescen exploziv, ndeosebi n ceea ce privete evoluia sortimentaiei i calitii produselor alimentare, n strns interdependen cu evoluia preteniilor consumatorilor - tot mai bine informai i ca urmare, mai contieni de importana cunoaterii ct mai amnunite a alimentelor consumate. Calitatea produselor alimentare este o noiune deosebit de complex; este tot mai evident tendina de abordare a calitii prin prisma siguranei consumatorului, devenit element concurenial descalificant pentru piaa acestor produse. De altfel, consumatorul este unanim recunoscut ca fiind cel mai important element n derularea activitilor economice a cror esen const tocmai n satisfacerea ntr-o msur ct mai mare a necesitilor, dorinelor, preferinelor i exigenelor sale. Economia este deja expus provocrilor i restriciilor sistemului concurenial al Uniunii Europene; ca urmare, este absolut necesar cunoaterea i respectarea exigenelor europene i n domeniul producerii i comercializrii produselor alimentare, n care tara are un potenial nsemnat. Merceologia - tiina mrfurilor - cunoate, la rndul ei, o impetuoas dezvoltare iar importana i diversitatea domeniului mrfurilor alimentare justific pe deplin necesitatea abordrii distincte a problematicii merceologiei produselor alimentare, ceea ce lucrarea de fa i propune s realizeze alturnd prezentrii clasice a caracteristicilor principalelor grupe de produse alimentare o util fundamentare a principiilor, conceptelor, metodelor i tehnicilor specifice acestui domeniu, n relaie cu evoluia lor actual.

Cmpul tematic al merceologiei vizeaz o palet extrem de larg deelemente avnd ca numitor comun marfa.Marfa este o categorie economic de mare complexitate care constituieobiectul schimburilor economice ca urmare a utilitii i valorii produselor.Produsele sunt bunuri materiale obinute ca rezultat al unei activiti productive sau a unui proces de producie care include o succesiune de activiti productive.

Produsul rezultat al muncii umane dobndete caracterul de marf nmomentul intrrii n circuitul comercial deci odat cu recunoaterea de ctre societate a utilitii sale prin vnzare pe piaa intern sau internaional. Serviciul este o marf comercializat, imaterial, intangibil, care n general nu se experimenteaz nainte de cumprare, dar care permitecompensarea investiiilor fcute de cumprtor pentru realizarea dorinelor i anecesitilor acestora.

n economia moderna, merceologia a evoluat rapid, de la stadiul clasic de studiere a marfurilor la cel mod care presupune o abordare multidirec_ionala, integratoare si implicit noi concepte, instrumente si metode de investigare. Merceologia produselor alimentare studiaza proprietatile organoleptice, fizice,chimice si biologice ale produselor alimentare precum si modificarile acestora pe circuitul producator-consumator; asadar, ea se axeaza n principal pe studiul valorii de ntrebuintare, respectiv a acelor proprietati ale produselor care satisfac functiile pentru care acestea au fost create.Pe baza aspectelor studiate, merceolgia produselor alimentare releva proprietatile utile ale alimentelor stabilind procedeele de determinare si verificare a calitatii, conditiile optime de pastrare, procedele de transport si utilizare rationala, completate de cele mai multe ori si cu metode de ameliorare a caracteristicilor lor calitative. n sens larg, produsele sunt bunuri materiale obtinute ca rezultat al unei activitati productive sau a unui proces de productie.

Dupa J. Tremolieres, pentru ca un produs sa fie considerat aliment (produs alimentar) trebuie sa ndeplineasca trei conditii1:- sa contina substante nutritive (proteine, glucide, lipide);- sa satisfaca apetitul;- sa fie acceptat ca aliment ntr-o anumita societate, comunitate. Produsul alimentar, ca rezultat al muncii umane, dobndeste caracterul de marfa n momentul intrarii n circuitul comercial, deci, odata cu recunoasterea de catre societate a utilitatii sale, prin vnzare pe piata interna sau international. Fiind o stiinta cu caracter pronuntat dinamic, merceologia vizeaza att factorii care influenteaza valoarea de ntrebuintare a produselor alimentare, ct si posibilitatile de crestere continua a nivelului calitativ al acestora. De asemenea, merceologiei i revine si responsabilitatea de a analiza factorii care influenteaza calitatea produselor pe ntreg circuitul de la producator la consumator, traseu pe care deseori produsele si modifica nsusirile calitative. Produsele alimentare, prezinta o importanta vitala, deoarece constituie hrana zilnica a oamenilor, furniznd necesarul vital de energie si substante nutritive. Prin nsusirile pe care le au, aceste produse pot mbunatati, mentine sau afecta starea de sanatate a omului. Consumatorul ocupa locul central al strategiei calitatii produselor alimentare, si practice "motorul" comertului si implicit al productiei. n economia moderna, orientarea catre client constituie unul dintre principiile fundamentale ale managementului calitatii produseloralimentare. Aceasta orientare are ca obiectiv esential satisfacerea necesitatilor, dorintelor sipreferintelor clientilor privind:

- felul si sortimentele produselor alimentare;- caracteristicile produselor alimentare: organoleptice, fizice, chimice, biologice- sursele de provenien_a ale produselor alimentare si procedeele tehnice utilizate pentru fabricarea lor etc.La nivel macroeconomic (national si international) calitatea produselor este strns corelata cu calitatea vietii, iar n cazul produselor alimentare si cu speranta de viata.Calitatea produselor alimentare este si un element de baza al eficientei si competitivitatii, si implicit o sursa de avantaj concurential pentru firmele din domeniu. Merceologia produselor alimentare face parte din categoria stiintelor de granita,avnd un pronuntat caracter tehnico-economic si social. . Multiplele sale conexiuni cu alte stiinte se datoreaza faptului ca produsul alimentar este cercetata ca o structura tehnico-economica, care genereaza un sistem de relatii cu necesitatile umane, cu mediul nconjurator sau cu alte marfuri complementare n satisfacerea unei cerinte. Merceologia produselor alimentare are legaturi clasice cu tehnologia, matematica, microbiologia, fiziologia alimentatiei omului, dreptul, economia, stiintelemedicale, geografia, fizica, biochimia, stiintele economice etc. Piata marfurilor alimentare n economia modernaDeoarece alimentatia constituie o conditie a existentei umane, cererea de produsealimentare este practic continua dar variabila din punct de vedere cantitativ, calitativ sisortimental. Cererea de produse alimentare este determinata de anumiti factori precum:- necesarul obiectiv de nutritie al populatiei (cerinte reale, explicit exprimate);- cerinte subiective, care variaza n functie de obiceiuri alimentare, religie, traditii(inclusiv placerea, curiozitatea); acestea prezinta o importanta aparte, necesitnd o bunacunoastere a lor de catre producatori si comercianti;- aspecte economice (ndeosebi puterea de cumparare si respectiv de consum).n cazul marfurilor alimentare corelarea cererii cu oferta constituie un obiectiv alpoliticii la nivel national. Cu toate acestea, raportat la productia interna a unei tari, oferta demarfuri alimentare nu este n perfect echilibru cu cererea de consum alimentar (din punct devedere cantitativ, calitativ sau sortimental), rezultnd de regula un deficit sau un excedent,ceea ce impune importul sau exportul de produse alimentare.O alta caracteristica a pietei marfurilor alimentare este aceea ca n ultimele decenii aavut loc o adevarata explozie sortimentala. Au aparut produse noi (ndeosebi semifabricate siproduse finite, dar si materii prime cum sunt de exemplu aditivii) nglobnd tehnologiimoderne att de producere si prelucrare (cu efecte nutritive modificate) ct si de prezentare.Asadar, marfurile alimentare moderne se caracterizeaza printr-un grad nalt deprelucrare, ncorpornd un volum din ce n ce mai mare de progres tehnico-stiintific. Deasemenea, marfa alimentara moderna este ntr-o tot mai mare masura un sistem bicomponent:produs+ambalaj, sistem n care cele doua componente se interconditioneaza reciproc; n tariledezvoltate produsele finite circula ca sistem bicomponent n proportie de peste 90% si numaimateriile prime circula n vrac sau semivrac, ca produs propriu-zis.De mentionat si faptul ca, marfa alimentara moderna tinde tot mai mult sa nglobeze sianumite servicii (ex. servirea alimentaelor la restaurant). De asemenea, succesul produseloralimentare pe piata este asigurat si de diferentierea eficienta a ofertei. Desi aparent dificil,acest lucru, poate fi realizat prin personalizarea mai pronuntata a produselor ca sortiment,ingrediente, calitate, cantitate (dozarea cantitatilor pentru consum zilnic, familial etc.),proprietati, ambalaj, servicii care nsotesc produsul etc.Asadar, comertul cu marfuri alimentare se afla sub influenta mai multor factorideterminanti, dintre care mentionam:- disponibilitatea resurselor agro-alimentare (inclusiv fluxuri comerciale internationale);- ridicarea gradului de prelucrare a alimentelor, determinata de industrializarea productieialimentare si aparitia unor noi forme de distributie si consum (ex. catering, semipreparateetc.);- politicile sectoriale si nutritional-alimentare promovate la nivel national/international:- adaptarea la exigentele protectiei consumatorului (ndeosebi n ceea ce priveste sigurantaalimentara);- progresul tehnico-stiintific n domeniile implicate n producerea si comercializareamarfurilor alimentare.Toate aceste aspecte impun o abordare manageriala complexa, specifica domeniului agro-alimentar. Protectia consumatorului de produse alimentare n cadrul politicilor de protectie sociala promovate de fiecare stat, politica privindconsumatorul trebuie considerata ca fiind o componenta de sine statatoare, cu obiective,prioritati si instrumente proprii, bine integrata celorlalte politici ale statului.Consumatorul, ca suveran al pietei si purtator al cererii de marfuri, are un roldefinitoriu n crearea mecanismelor de piata, constituind elementul de referinta al tuturoractiunilor ntreprinse de catre producatori si comercianti.Ca latura importanta a politicii sociale care trebuie promovata de o societatedemocratica si totodata ca o componenta de baza a programelor de protectie sociala, protectiaconsumatorului reprezinta un ansamblu de dispozitii privind initiativa publica sau privata,destinat a asigura si a ameliora continuu respectarea intereselor consumatorilor Potrivit unor opinii, n economie democratia se traduce prin asigurarea drepturilorconsumatorilor, respectiv posibilitatea lor de a alege dintre diferitele marfuri, organizarea nuniuni de aparare a intereselor proprii, precum si dreptul de a intenta procese acelor furnizori demarfuri si servicii care nu le satisfac n mod corespunzator trebuintele sau le provoaca daune. Primul si cel mai important document n care au fost conturate drepturilefundamentale ale consumatorilor l constituie Carta drepturilor consumatorilor definita depresedintele american J.F. Kennedy n martie 1962. Carta structureaza multipla problematicalegata de protectia consumatorilor pe patru domenii (drepturi) fundamentale:Dreptul fiecarui cumparator la o alegere libera.Dreptul de a fi informat.Dreptul la petitie si n_elegere.Dreptul la protec_ie. Aceasta structurare a problematicii aferente protectiei consumatorului a servit camodel de referinta la elaborarea legilor specifice n domeniu att n SUA ct si n alte tari saugrupari regionale de pe continetul american sau european. n anul 1973, Consiliul Europei aadoptat Carta pentru protectia consumatorilor care promoveaza o politica activa de asistenta,de reparare a daunelor si prejudiciilor, informare, educare si reprezentare a consumatorilor.Protectia consumatorului a devenit o problema de anvengura mondiala, mai ales dupaaprilie 1985, cnd Adunarea Generala a ONU a adoptat prin Rezolu_ia 39/248 "Principiiledirectoare pentru protectia consumatorului". Acest document recomanda guvernelor:- elaborarea si aplicarea de standarde cu privire la siguranta si calitatea bunurilor deconsum, inclusiv n ceea ce priveste publicitatea, conditiile de testare si certificare asigurantei, calitatii si performantelor principalelor bunuri de consum;- educarea si informarea consumatorului: etichetarea cu precizarea tuturor detaliilornecesare consumatorului (ex. mod corect de folosire, riscurile asociate produselor etc.);- elaborarea unui cadru legislativ de protectie si despagubire a consumatorilor etc.Comisia Europeana subliniaza ca prioritate maxima a UE protectia sanatatii si asigurantei consumatorilor. n acest sens, Directiva generala pentru securitatea produselor(GPSD) emisa n anul 1992 si revizuita n octombrie 2001, urmareste mbunatatirea graduluide supraveghere a pietei, respectiv de monitorizare a sigurantei produselor. Unul dintreobiectivele sale este ca pe fiecare piata sa ajunga doar produse sigure pentru consumatori,care sa nu le puna n pericol sanatatea sau integritatea corporala. Un alt obiectiv important aldirectivei este asigurarea unei functionari corespunzatoare a pietelor interne, n cadrul careiaconsumatorul sa se simta n siguranta. Pentru realizarea acestor obiective, producatorilor le revin urmatoarele obligatii:sa furnizeze consumatorilor informatii despre posibilele riscuri;sa asigure urmarirea si trasabilitatea produselor pe piata;sa urmareasca retragerea produselor periculoase pentru consumatori;sa atentioneze consumatorii despre posibile produse periculoase;sa informeze autoritatile despre existenta pe piata a produselor periculoase;sa coopereze cu autoritatile competente pentru prevenirea riscurilor.Aceeasi directiva mentioneaza si obligatiile distribuitorilor:interzicerea furnizarii de produse periculoase;participarea activa la procesul de monitorizare si de urmarire a produselor pe tot parcursul lan_ului de distribuire;cooperarea cu producatorii si autoritatile competente pentru prevenirea riscurilor;informarea autoritatilor competente asupra produselor periculoase. Proprietile mrfurilorProprietilesemnific,dinpunctdevederemerceologic,trsturiinsuiri ale unui bun care l particularizeaz n raport cu alte bunuri i i confercapacitate de satisfacere a unor trebuine umane. Clasificarea proprietilor mrfurilorProprietilemrfurilorreprezintnsuiri,caracteristici,atribuiialeacestora care le ofer o anumit utilitate n consum, n sensul satisfacerii unei nevoisau a realizrii unuiserviciu cerut de consumator.Toateproprietilemrfurilor,indiferentdenaturalorsuntdeterminatehotrtor de doi factori: materia prim utilizat i procesele tehnologice de obinere.La acetia se adaug i operaiile de ambalare, transport, manipulare, depozitare,factori care acioneaz mai mult n sfera circulaiei. n practica economic estedeosebit de important cunoaterea aportului fiecrei proprieti larealizarea calitii.Criterii de clasificare:a. dup ponderea pe care o au n stabilirea calitii:-proprieticriticecu influene decisive asupra calitii; lipsa lor sausituareasub unanumitnivelestesancionatprinlegeinupermiteaccesulproduselor pe pia (securitatea n funcionare, caracteristici de mediu, coninutul ndiferite substane .a.);-proprieti principalecarecontribuientr-omsurconsiderabillaasigurarea calitii; lipsa lor sau situarea sub un anumit nivel implic neacceptareaprodusului ctre consumator;-proprieti secundare, cu influene mici la realizarea calitii; pot lipsi saupot fi realizate la niveluri inferioare n msura n care acest fapt contribuie lareducerea costului, iar beneficiarii nu le solicit n mod expres.b. dup aportul adus la serviciul pe care-l ndeplinesc mrfurile n timpulutilizrii:-proprietitehnico-funcionale(precizienfuncionare,randamentenergetic, vitez, rezistena coloranilor);-proprieti economice(consumurideenergie,combustibil,numrdepersonal pentru deservire etc.);- proprietipsihosenzoriale(estetice i organoleptice);- proprieti ergonomice(confort n utilizare);- proprieti ecologice( gradul de poluare a mediului nconjurtor).c. dup modul de apreciere ideterminare:-proprieti msurabile direct, cu aparate i instrumente specifice (vitez,greutate, puterea, consumurile specifice, valorile nutritive);-proprieti apreciate indirect(msurarea fiabilitii prin rezistena lauzur,siguranadefuncionare,apreciereagraduluideprospeimeaalimentelorprinintermediul culorii, mirosului etc.);-proprieti apreciate prin comparare cu mostra etalon(numrul defectelorpe unitatea de lungime sausuprafa comparativ cu etalonul etc.);d. dup natura i structura materialelor din care sunt realizate mrfurile:- proprieti fizice;- proprieti chimice;- proprietiigienico-sanitare;- proprietimicrobiologice.Mrimea proprietilor seexprim sub form cifric sau noional.Exprimarea cifric poate avea valori absolute (pentru dimensiune, greutateetc.), relative (exprimare n procente - % sau promile - ), limitative (ex: maxim 5%) sau de interval (1005).Exprimareanoionalesteutilizatpentruproprietilepsihosenzorialefolosindu-se adjective cu sau fr grad de comparaie (bun, mediu, satisfctor, ruetc.), uneori sub form de perechi de cuvinte (ex: dulce-amar pentru gust, clar-opalescent pentru transparen etc.)

Caracteristicile mrfurilor Caracteristicile (de calitate) sunt proprietile remarcabile ale unui bun cele caredefinescsuficient,fadeocerinprecizat,bunulrespectiv.Aceastreprezentativitate a lor le confer prioritate la descrierea bunului n standarde, critehnice de produs, pliante i materiale publicitare. Fa de folosirea nedelimitat acategoriilor proprieti i caracteristici n materiale ca cele menionate mai sus,trebuie artat c dei acest fapt produce ,ai mult derut dect comoditate, dovedit fienecunoaterea semnificaiilor distincte ale termenilor, fie lips de rigoare, totui nupoate fi considerat ca eroare, ntruct i caracteristicile sunt tot proprieti.Proprietile i caracteristicile mrfurilor sunt elemente calitative definitoriiale ofertei de mrfuri, strecurndu-se i dimensionndu-se prin raportare la cerinelecalitative, care sunt elemente constitutive ale cererii de mrfuri. Aceast raportare serealizeaz n cele mai multe cazuri dup principiul concordanei optime i nu alconcordaneimaxime,careesteundezideratirealizabil,dinmotivetehniceieconomice obiective. Ar fi imposibil realizarea unui bun care, de exemplu, sprezinte caracteristici fizice, chimice, tehnico-funcionale la nivelul maxim dorit itotodat s prezinte noutate absolut, s fie original, ieftin etc.Gamalargabunurilor-mrfurievideniazomarevarietateacaracteristicilor care le descriu i, totodat, a utilizrii unor sinonime, cum suntindicatorii, parametrii etc.Proprietile i caracteristicile sunt identice n esena lor, diferenierile fiindimpusedenivelulrelevaneindefinirea(calitii)mrfii.Cualtecuvinte,caracteristicileseselecteazdinrndulproprietilor,urmrindsatisfacereaurmtoarelor cerine:- s defineasc cu suficient exactitate nsuiriale mrfii;- s fiecuantificabile sau msurabile;- s fieconsacrate terminologic. Dei nu exist deosebiri de fond ntre cele dou categorii, deosebirileformale se impun pentru a ilustra clasa superioar a caracteristicilor n privinacerinelor sus-menionate, consacrndu-se n marea majoritate a situaiilor termenipropriipentrucaracteristici.Astfel,pentruproprietidegabaritcorespundcaracteristiciledimensionale(lungime,lime,nlime,grosime,adncime),pentru tenacitatea metalelor corespund caracteristicilede rezisteni alungire,pentru troficitatea alimentelor corespund valoare energetic, aport proteic.a.m.d.Exist deosebiri ntre proprietile mrfurilor i proprietile bunurilor, nceea ce privete numerozitatea i importana lor. n faza de produs realizat pentruvnzare, lista caracteristicilor i nivelurile acestora se aduc la nivelul corespondeneicu cerinele prescrise, pentru asigurarea conformitii i specificaiile contractuale,condiie fireasc a trecerii bunului la vnzare. n faza de comercializare, bunuldevenitmarftrebuiesprezinte,pelngproprietileicaracteristicilecaresatisfac condiia conformitii artat mai sus, i proprieti i caracteristici specificeacestei faze, menite s asigure vandabilitatea produsului. Este vorba de elementeproprii ambalajului, elementele acorporale i toate celelalte asemenea, prezentate deliteraturademarketingcaaparinndcomunicaiilorprivitoarelaprodusiimaginii produsului, pe care literatura merceologic le grupeaz n caracteristiciculturale, psihoafective, emoionale, de personalizare etc.Vandabilitatea lent i nevandabilitatea sunt consecine ale lipsei de interespentrusuplimentareadecaracteristicinecesarefazeimarfareabunurilor(caracteristici comerciale) ca iunor neajunsuri specifice .

Factorii determinani ai proprietilor icaracteristicilor mrfurilor Proprietileicaracteristicilemrfurilorreprezintrezultatulaciuniiconjugate a unui grup de factori,i anume:a)factori specifici produciei: proiectare, materiiprime, tehnologie;b)factoripost-producie:transport,manipulare,depozitare,pstrare,comercializare.La nivelul produciei, factorii enumerai genereaz proprietile, pe cnd nfazele post-producie factorii au preponderent aciune modificatoare.

Proprietilebunului vndut se afl n continuare, n consum, supuse aciunilor unor factorispecifici acestei etape.Rolul concepiei i proiectrii asupra proprietilor mrfurilor a crescutenorm n perioada contemporan, ndeosebi ca urmare a aportului electronicii iciberneticii.Graieproiectriicuajutorulcalculatoarelors-aundeprtatbarieretradiionale, crescnd nenchipuit de mult posibilitatea alegerii caracteristicilor unuiprodus i a adecvrii maxime lacerine.Materiile prime au cunoscut, la rndul lor, mutaii repetate, revoluionndbaza de materii prime la nivel mondial, situaie cu profunde efecte deopotrivpozitive (creterea gradului de urbanizare i ridicarea nivelului de civilizaie) dar inegative(noifactoridemorbiditate,poluareamediului,sectuirearesurselorneregenerabile etc.). Producia de mrfuri a reflectat nemijlocit i nentrerupt acestetransformri, impunnd ample reorientri ale consumului n funcie de caracteristicileproduciei: n perioada postbelic, de exemplu, s-au afirmat impetuos mrfurilerealizatedinmateriiprimeartificialeisintetice,ultimadecadcunoscndorelansare a interesului pentru materii prime naturale. O situaie similar au cunoscut tehnologiile: perioada postbelic a fost martora aplicrii unor tehnologii modernecare s-au succedat continuu, marcnd fundamental producia de mrfurii delimitndgeneraii de produse care se succed la intervale de timp din ce n ce mai reduse.Tehnologiileimpusecasoluiipentruviitorsuntceleneconvenionale,biotehnologiile, ingineria genetic, tehnicile de intervenie n microstructura materieii altele asemenea, capabile s valorifice superior resurse de energie i materiiprime,crend produse reciclabile ibiodegradabile.Transportul, depozitarea, pstarea, distribuia fizic n general i ceilalifactori care influeneaz proprietile mrfurilor fac, la rndul lor, obiectul unorperfecionricontinueastfelnctsseeficientizezelamaximumproceselerespective n condiiile reducerii pierderilor cantitative i ndeosebi a menineriinivelurilor proprietilor.Proprietile mrfurilor sunt modificate n mare msur i n perioada deexploatare (consum), n cazul bunurilor revndute, aa-numitele mrfuri la mna adoua (second hand, engl.). n aceast situaie se afl ndeosebi produse tehnice,produse vestimentare, mobilier i, mai ales,bunurile de art.nsituaiareaduceriiunorbunurinipostazademarf,modificareacaracteristicilor lor se evalueaz iexprim prin categoria uzur

Bibliografie: Patriche D., Pistol Gh. (coord.) - Protectia consumatorilor. ASE Bucuresti, 1998, LUCIA VETEMEANsi IOANAVETEMEAN-BAZELE MERCEOLOGIEI 2002