Îmbinari im lemn cu bulon

8/7/2019 mbinari im lemn cu bulon

1/6

C R E A T I V I T A T E ," " " " " " " "V E N T IC A , R O B O T IC A

Editura AGIR


2/6

CUPRINSlonel Staretu, Cristian Dudulean, Cateva consideratiiprivind folosirea realitatii virtuale In procesul de instruirespecific disciplinelor de mecanica aplicata 3Florin Chichernea, Managementul prin valoare 10Florin Chichernea, Value analysis in re-design ofindustrial equipment 15Rodica T. Munteanu, Deteriorarea suprafetelor prinoboseala de contact 23Iacob Nicolae Trif, Dan lulian Floricel, Adrian Galea,Tudor Nicolae Trif, Sudarea robotizata a platformelorde ridicat 29Ovidiu Mihai Terciu, Rodica Nicoleta Dates, loanCurtu, Aspecte teoretice ~i experimentale privind testareala incovoiere a imbinarilor In lemn cu bulon utilizate Inconstructii 34Gianina Ileana Stan, loan Curtu, Design ~i performanteacustice ale barierelor stradale fonoabsorbante alcatuitedin elemente vegetale ~i roci 38Rodica Nicoleta Dates, Ovidiu Mihai Terciu, loanCurtu, Aspecte teoretice ~i experimentale privind testareala rractiune a irnbinarilor In lemn cu bulon utilizate Inconstructii 42Tudor Paunescu, Patricio Franco, Predictia statistica apreciziei de pozitionare si orientare a interfetelor decuplare utilizate In robotica modulara., 46Angela Repanovici, Luciana Cristea, Proprietateaintelectuala ~i accesul deschis la inforrnatia stiintifica.. .... .. 56Adrian GiHea, Lucian Feraru, Dan lulian Floricel,Iacob Nicolae Trif, Reconditionarea sinelor de tramvaiprin incarcarea cu sudura 60loan Daj, Educatie deontologies ~i formare profesionalain designul industrial (sinteza) 64loan Daj, Elemente privind aplicarea strategiei calitatiitotale In procesul de design (sinteza) 69Sorin Leoveanu, Kim Won-Tae, Drilling and cutting ofaluminums alloys thin sheet optimization by ND:Y AGlaser 73Anca Barsan, Lucian Barsan, Ecodesign, a newperspective in product development.. 81Rocsana Bucea-Manea- Tonls, Radu Bucea-Manea-Tonis, Optimizarea programelor pe arhitecturi Intelfolosind MASM 86Tudor-Mihal Tomescu, Future of aerospace 91

CONTENTSlonel Staretu, Cristian Dudulean, Some considerationsof using virtual reality in the training process specific todisciplines of applied mechanics 3Florin Chichernea, Value management 10Florin Chichernea, Value analysis in re-design ofindustrial equipment.. 15Rodica T. Munteanu, Deterioration of surfaces becauseof contact fatigue 23Iacob Nicolae Trif, Dan Iulian Floricel, Adrian Galea,Tudor Nicolae Trif, Robotized technology use to weldelevation platforms 29Ovidiu Mihai Terciu, Rodica Nicoleta Dates, loanCurtu, Theoretical and experimental aspects regardingthe beha vior of bolted wood joints, under bending loadsinfluenced used in constructions 34Gianina Ileana Stan, loan Curtu, Aspects regardingacoustical properties of acoustical barriers made fromplants and rocks elements 38Rodica Nicoleta Dates, Ovidiu Mihai Terciu,loan Curtu, Theoretical and experimentalaspects regarding bolted wood joints used incostructions 42Tudor Paunescu, Patricio Franco, Statistical prediction ofthe accuracy of potion and orientation of the interfacesused in modular robotics 46Angela Repanovici, Luciana Cristea, Intellectualproperty and open access to scientific information 56Adrian Galea, Lucian Feraru, Dan lulian Floricel,lacob Nicolae Trif, Recondition of the tramway railwaysby welding materials 60loan Daj, Deontological education and professionaldevelopment in industrial design (Synthesis) 64loan Daj, Basic aspects concerning the total qualitystrategy in design process (Synthesis) 69Sorin Leoveanu, Kim Won-Tae, Drillingand cutting of aluminums alloys thin sheet optimizationby Nd: YAG laser 73Anca Barsan, Lucian Barsan, Ecodesign, a newperspective in product development 80Rocsana Bucea-Manca- Tonls, Radu Bucea-Manea-Tonis, Optimizing code using MASM on Intelarchitectures 86Tudor-Mihal Tornescu, Future of aerospace 91

Materialele cont inute In aeest nurnar au fost elaborate de participanti la simpozionulCreativitate, invemice, roboticaCoordonatori: prof. univ. dr. ing. Eur Ing. lonel Staretu, ing. Traian Tomescu

N u m ar p ub lic at c u s p ri ji nu lA U T O R I T A T I I N A T IO N A lE P E N T R U C E R C E T A R E ~ T I I N T I F IC A

Toate opiniile exprimate In artieole apartin autorilor acestora.Orice reproducere, integrala sau partial a , a materialelor aparute In Buletinul AGIRpoate fi facuta numai eu aprobarea colectivului de redactie.

2 Buletinul AGIR nr. 1/2010. ianuarie-martie


3/6

ASPECTE TEORETICE ~I EXPER IMENTALEPR IV IND TESTAREA LA INCOVO IEREA IMB INARILOR IN LEMN CU BULONUTIL IZATE IN CONSTRUCTII,

lng. Ovidiu Mihai TERClUUniversitatea .Transilvania'' din Brasov,Absolvent al Universitatii , Transilvania" din Brasov,Facultatea de Industria Lemnului. .

.,I Drd.ing. Rodica Nicoleta DATE~

Universitatea .Transilvania" din Brasov.Absolventa a Universitatii .Transilvania" din Brasov, Facultatea de Industria Lemnului,doctorand cu frecventa la Universitatea .Transilvania" din Brasov, Facultatea

de Inginerie Mecanicii, Catedra Rezistenta Materialelor si Yibratii.

Prof.univ.dr.ing.dr.h.c. loan CURTU,Universitatea .Transilvania" din BrasovA absolvit Facultatea de Industrializarea Lemnului; doctor in stiinte tehnice. din anul 1973. Esteconducator de doctorat in specialitatea Rezistenta materialelor, elasticitate si plasticitate. Este membrutitular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania. Este membru al Academiei de Stiinte Naturale aFederatiei Ruse, Moscova. A publicat 20 de carti in edituri centrale, precum ~inumeroase articolestiintifice. Are preocupari in analiza corpurilor izotrope ~ianizotrope.

REZUMAT.Lucrarea abordeaza aspecte legate de comportamentul imblnsrllorin lemn cu bulon sollcltate la incovolere, cu Influenlavarlatlel anumltor parametrl (dlametrul bulonulul, pozltla bulonulul lil unghlul de incllnare dlntre elemente) asupra ccrelatlel f0rts-deplasare. Sunt prezentate materlalele lil metodele utlllzate pentru testa rea experlmentala a acestor tlpurl de imblnsrl precum lilInterpretarea rezultatelor obtlnute in urma experlmentelor.Cuvlnte chele: Imbinarl din lemn, incovoiere, testare experlmentala.ABSTRACT.The paper presents aspects regarding the behavior of bolted wood Joints, under bending loads Influenced by certainparameters ( bolt diameter, bolt position and angle between elements subjected to bending) affecting the correlation between forceand displacement. Are also presented the materials and the methods used to experimental testing of these types ofJoints as well asthe Interpretation of the results obtained.Keywords: bolted wood joints, bending load, experimental testing.

1. INTRODUCERE (usoara, eu eonsum mie de energie). Are un eoeficientde ealitate ridieat, dat de greutatea materialului rapor-tata la rezistenta lui; din aeest punet de vedere, esteeomparabil eu otelul si superior betonului si zidariei,Aeest avantaj este semnifieativ la acoperisuri, undegreutatea proprie a elementelor eonstituie 0 parte irn-portanta a incarcarii.

Lemnul cunoaste 0 utilizare din ee in ce mai larga.Ineele mai variate domenii. Ca material de constructielemnul prezinta 0 serie de avantaje legate de moduJ deobtinere (este 0 resursa regenerabila) si preluerabilitate34 Buletinul AGIR nr. 1/2010. ianuarie-martie


4/6

T E S T A R E A L A IN C O V O I E R E A IM B IN A R I L O R IN L E M N C U B U L O N U T I L I Z A T E I N C O N S T R U C T I I

2 . A SPECTE T EORETIC EDimensionarea aproximativa a inaltimii sectiunii uneigrinzi supuse la incarcari obisnuite, pentru limitarea

sdgetii (deforrnari prin incovoiere):h = (1/17 -:- 1120) L;

unde h este inaltimea sectiunii; L - desehiderea intrereazemele grinzii [1].Comportamentul la incovoiere difera In functie de

modul de debitare [1].

R } b) c)100% 93% 86%Fig. 1. Comportamentul la lncovoiere

'in functie de directia fibrelor:a - radiala; b - radiala-tangentiala: c - tangentiala.

In etapa actuala, dezvoltarea constructiilor din lernneste favorizata de posibilitatile usoare de prelucrare amaterialului lemnos, de dezvoltarea mijJoaeelor deirnbinare ~i a metodelor stiintifice de calcul, dar estelimitata de concurenta noilor materiale de constructii(otel, aluminiu, materiale plastiee, beton armat s.a.).

Se urmareste in principal realizarea unor constructiidin lemn tipizate industrializate, eu imbinari efieace (me-talice, incleiate), ca: tronsoane incleiate, arce lamelateproduse industrial, case prefabricate etc.

In aceasta conceptie s-au realizat, In ultimul timp,constructii din lemn indraznete, cu deschideri mari siforme arhitecturale variate.

3.0BIECTIVETestele experimentale urmaresc aspeete legate de

eomportamentul imbinarilor in lemn eu bulon solicitatela incovoiere, eu influenta variatiei anumitor parametri(diarnetrul bulonului, pozitia bulonului si unghiul de In-clinare dintre elemente) asupra corelatiei forta-deplasare.

4 . C ERCETARI E XPER IMENTALEPentru testele experimentale s-au realizat 24 de

imbinari. Elementele Imbinarilor au fost preluerate dinlemn de molid, la dimensiunile prezentate In figura 2.

20 0_ 3 0 _ IJjb I>n. ,/ ~. . . , . ,,~.

29 0 I~ 25~b. j .s:.. .

4 2 0 25-~Fig. 2. Elementele Imbinarilcr testate la tncovoiere:

a - elemente laterale; b - element central inclinat la un anumitunghi; d - diametrul gaurii (6; 8; 10 mm) egal cu diametrul tijei;

h - Inaltirnea piesei (35; 52; 70 mm).Pentru testarea la incovoiere a unei imbinari in lemn

eu bulon s-a proieetat ~i realizat dispozitivul prezentatin figurile 3 si 4.

IF~3o

Fig. 3. lmbinare montara pe dispozitivul pentru testare la incovoiere.J - piese din lemn; 2 - bulon; 3 - dispoziti v.

Fig. 4. Dispozitivul fixat pe masina de tncercari.

5. R EZU LTA TE $1 D IS CU TII

Rezultatele obtinute In unna testarilor experimentaleale imbinarilor, sectiunea transversala, diagrarna forta-deplasare si modul de rupere a aeestora sunt prezentatein figurile 5...8.

Buletinul AGIR nr. 1/2010. ianuarie-martie 3S


5/6

CREAT IV IT AT E, IN VENT ICA, ROBOT ICA

MSn\f'n 7 0A 2 5n ", (1 1H!2'

HI:

Fig. 5. Rezultatele obtinute pentru tmb ina rea eu tijade diarnetru 8 mID la unghiul de 45 !?i sectiunea 70x25 mrrr',

u

M10mm70)' 2Snvn

Fig. 6. Rezultatele obtinute pentru imbinarea eu tijade diametru 10 mm la unghiul de 45 !?i sectiunea 70x25 mm',

::Cnl'l1

Fig. 7. Rezultatele obtinute pentru lmbinarea eu tijade diametru 6 mm la unghiul de 35 !?i sectiunea 35x25 rnm'.

M l O m m ."

Fig. 8. Rezultatele obtinute pentru Imbinarea eu tijade diarnetru 10 mm la unghiul de 55 si sectiunea 35x25 mrrr',

In stabilirea concluziilor au fost luate in consideraredoar epruvetele care s-au rupt la nivelul imbinarii, iarpentru trasarea graficelor s-a ales, din fiecare tip, lm-binarea cu forta de rupere cea mai mare.

;) - F=f(o)1--6.351.32--8.35.233--10.35.::. 5

o o 5 10 15 20 2:" 30Deplasarea. (,[nun]$*--$-

Diarnetrul tijei (6; 8; 10 mm).

6 s 10 12Duunetrul tijei, d [nun)

Fig. 9. Influenta diametrului tijei asupra corelatiei forta-deplasare sif o rt ei max ime.

Prin suprapunerea diagramelor forta-deplasare (fig. 9)se observa eli forta de rupere creste de la diametrul tijeide 6 rn m pana la diametrul de 8 mm, dupa care scade.Aceasta forta creste 0 data cu diametrul deoarece semareste suprafata de strivire. dupa care scade deoarecemarind diametrul se slabes e sectiunea elementuluisupus la incovoiere.

36 _ 1 1201 0 ianuarie-martie


6/6

TESTAREA LA IN COVOIERE A IMBIN ARILOR IN LEMN CU E U LON U TILIZA TE IN CON S TRUC TII

5 F= fCo)

~ ~ L G b : i - 2 3~--8.5~.1 3_--S.b.2.31 3-8.35.2.3. . .- 2'" 10 o 5 10 15 20 25 30Deplnsn l"ea. 0 [1010]

~lU)

30 35 -10 -15 50 55Unzluut dinrre elemente. 13 . r o O l

Fig. 10. Influenta unghiului dintre elementele trnbinariila d = 8 mm asupra corelatiei forta-deplasare ~ia fortei maxime.Prin suprapunerea diagrarnelor forta-deplasare se ob-

serva ca, odata cu cresterea unghiului dintre elementeleimbinarii forta de rupere scade (fig. 10). Aceastascadere se datoreaza cresterii procentuale a solicitarii deincovoiere, In defavoarea celei de compresiune, careconduce la 0 scadere a fortei de rupere si la deplasarimai mari.

Deoarece tija lmparte sectiunea In doua zone (com-presiune-tractiune), prin pozitionarea acesteia la hl2 seobtin tensiuni minirne.

l~Q 10S~ 6' ""t:: -I0~ 2

0

F=f(o) l--IOA5.1 7012__ .,-::;....."..,-;:~~ 10.45 1.7013

o 5 10 15 20 25 30Deplasarea . .) r 1I11U1 F}

10131F'r~ t r - 2h!'31 1

tIFig. 11. Influenta pozitiei tijei (d = 10 mm) fata de muehia

superioara asupra corelatiei forta-deplasare.

6. CONCLUZIIo importanta conditie de asigurare a unor bune pro-

prietati a structurilor din lemn 0 reprezinta calitateaimbinarilor acestora.

Testele experimentale au ararat ca este foarte impor-tanta cunoasterea principalilor pararnetri care definesc 0imbinare pentru a obtine 0calitate superioara a acesteia,

BIBLIOGRAFIE[1] Crisan, R., Gogulescu, S., Constructii din lemn, editia all-a,

Editura Universitara .Jon Mincu", Bucuresti, 2001.[2] Curtu, I.; Ghelmeziu, N.,Meeaniea lemnului i materialelor pebazii de lemn, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984.[3] Curtu, I.; Nastase, V. s.a., [mbiniiri In lemn (structurii,

tehnologie, fiabilitate}, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988.[4] Ghenea, N., s.a., Constructii din lemn, Institutul de Constructii,

Bucuresti, 1975.

Buletinul AGIR nr, 112010 ianuarie-martie 37

Îmbinari im lemn cu bulon

Documents