TEMPERAMENTUL, CARACTERUL SI CELE 4 TIPURI DE PERSONALITATE

Oamenii de stiinta spun ca aproximativ jumatate din variatiile personalitatii umane sunt definite de factorii genetici. Cu toate acestea, personalitatea este construita din doua trasaturi complet diferite: caracterul si temperamentul. Cei mai multi dintre dintre noi suntem un amestec unic al celor patru tipuri diferite de personalitate, si toate trasaturile acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in noi. Unele trasaturi de personalitate sunt insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea noastra de baza.

Diferenta dintre caracter si temperamentTrasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre noi, si sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si acceptabil persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale. Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza personalitatea. Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta prin modul personal de a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in copilaria timpurie.Cele 4 tipuri principale de personalitateInca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam. Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric i serotonina pentru tipul melancolic.Caractersticile celor 4 tipuri de personalitateSangvinicul

Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. Toate aceste trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. Oamenii sangvinici au de obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'', ''energie'', ''nou'', ''distractie'', ''activitate'', ''calatorie''. Flegmaticul

Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de a-si exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul corpului. Flegamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea "imaginea de ansamblu" a unei probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si expresivi din punct de vedere emotional. Unele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati. Din punct de vedere fizic, flegmatici au pielea neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional", "sensibilitate" si "dulce".

Colericul

Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit, duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sutn foarte curajosi si le place competitia. Fizic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. Folosesc des cuvinte ca "inteligenta", "ambitie", "provocare".Melancolicul

Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt precauti si se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de personalitate este legat de nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt "familie", "loial", "respect", "grija", "valori" si "moral".Personalitatea si comportamentul profesionalTipuri de personaliti i influene ale acestora asupra procesului muncii.n literatur exist mai multe clasificri ale tipurilor de personalitate. Dac lum n consideraie tipul de temperament deosebim:1. Tipul de personalitate coleric: se caracterizeaz prin manifestri inegale, atitudini extremiste, trecnd cu uurin de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la abandon. Avnd o rezisten inconstant n activitile de munc datorit consumului energetic neeconomic, colericul acioneaz cu toat energia de care dispune la un moment dat fr s-i dozeze eforturile n funcie de mrimea dificultilor sau a obstacolelor. Din aceast cauz curba randamentului la coleric are numeroase neregulariti prin intersectarea cu curba oboselii. Nelinitii, agitai, plini de elan, acioneaz sub impulsul momentului fiind oamenii marilor iniiative i avnd o mare capacitate de mobilizare proprie i a altor persoane. Datorit ns a oboselii sau a plictiselii survenite prin scderea caracterului de noutate, al aciunilor ntreprinse, colericul abandoneza activitatea nainte de a o finaliza. Din acest motiv este necesar s fie nsoit de persoane echilibrate care s preia i s duc la bun sfrit lucrul nceput. Surprinztor prin tot ceea ce face, colericul dovedete n ciuda caracteristicilor sale temperamentale mult rbdare chiar i atunci cnd activitatea i capteaz interesul mai mult timp (cazul cercetrii tiinifice). Inconstant i impulsiv, mprind oamenii n buni i ri, prieteni i dumani, om al extremelor i nu al nuanelor, colericul este un factor de stres pentru cei din jur, creind stri tensionale n colectivul de munc. 2. Tipul de personalitate sangvinic are o mare rezisten n activitatea de munc n sensul nu al unei robustei fizice deosebite, ci al rezistenei fa de fenomenul de oboseal. Reaciile persoanelor aparinnd acestui temperament sunt rapide i adecvate stimulilor, semnalelor venite din mediu sau de la echipamentul tehnic, avnd o bun adaptabilitate i stpnire de sine.Sangvinicul acioneaz prompt pentru gsirea de soluii, pentru depirea dificultilor i nvingerea obstacolelor, dar msurile luate de el n acest sens au adesea un caracter de moment, nu sunt de durat i profunzime.n relaiile interpersonale se remarc ca o persoan agreabil, deschis sufletete, cu valene pentru integrarea n grup i nchegarea de prietenii. Robust psihic, suport mai uor dect alte temperamente dificultile muncii i ale vieii. Cu persoanele aparinnd acestui temperament se poate discuta n mod deschis, direct, ei avnd tria de a privi adevrul n fa. Mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reuete cu eforturi mai mici i de aceea nu este deosebit de perseverent, uneori manifestnd chiar o anumit superficialiate n munc i n raporturile interumane. 3. Tipul de personalitate flegmatic are i el o mare rezisten n activiti, ns ntregul su comportament este dominat de inerie. Aceasta face ca att startul ct i sfritul activitii s aibe o laten foarte mare. Reaciile lui sunt lente ns adecvate. nclinat spre meditaie, spirit analitic i nzestrat cu mult rbdare, flegmaticului i se pot ncredina lucrri de anvergur, care se pot realiza n tempoul propriu i nu presat de termene scurte. Cntrete mult pn s adopte o decizie, dar odat decis trece hotrt la aciune i este perseverent pn la ncpnare n ndeplinirea ei. Refuz compromisurile luptndu-se pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la situaii noi prefer lucrurile cunoscute, este reticent fa de inovaii, fiind cunoscut ca o persoan cu manifestri conservatoare. n cazul raporturilor interpersonale, este reinut i reticent, i din acest motiv se integreaz mai greu n colectivitate. Are prieteni puini, alei dup ndelungate reflexii, fa de care manifest devotament.Sunt leni, calmi, meticuloi. Nu ocolesc detaliile i nu abandoneaz activitatea pn nu ajung la rezultat, dei pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp dect sangvinicii i colericii. Schimb greu activitatea, sunt ataai de ceea ce fac i sunt disciplinai. Se adapteaz greu la situaii noi. De regul au sentimente foarte durabile i stabile. 4. Tipul de personalitate melancolic este puin rezistent din punct de vedere nervos. Persoanele aparinnd acestui tip obosesc uor i sunt susceptibile la stri depresive n condiii de suprasolicitare, sau stri conflictuale.Este un excelent muncitor pentru activitile de rutin, desfurate n condiii cunoscute i obinuite, care nu necesit decizii prompte i reacii rapide, ei putnd desfura activiti de mare finee, dar fr presiune exterioar. nzestrat cu mult rbdare, melancolicul are nclinaie spre analiz, precizie i minuiozitate. Fire anxioas, ntr n panic n faa unor situaii noi fa de care reaciile lui sunt lente, nu ntotdeauna adecvate i uneori chiar paradoxale. Timid n relaiile interpersonale, subapreciindu-i posibilitile se integreaz cu dificultate n grup, atandu-se mai degrab de persoane i nu de colectivitate. El trebuie ncurajat chiar prin supraestimarea calitilor sale pentru a putea face fa muncii i problemelor care apar. C.G.Jung (1997) lund drept criteriu relaionarea la mediu clasific tipurile de personalitate n: 1. Tipul de personalitate extrovertit care se caracterizeaz prin expansivitate, sociabilitate, tendine spre relaionare i contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparinnd acestui tip de personalitatelucreaz bine n grup i i asum cu uurin responsabiliti sociale. Prefer micarea, au un control redus al sentimentelor, sunt optimiti, veseli i au un sim practic deosebit. 2. Tipul de personalitate introvertit: persoanele care fac parte din aceast categorie sunt introspectivi, linitii, rezervai, distani. Au o lume interioar foarte bogat. Ei evit riscurile i responsabilitile sociale. Serioi, exigeni, i controleaz bine sentimentele i atitudinile. Personalitate i comportament profesional n funcie de tipul de personalitate se pot defini mai multe tipuri de comportament profesional:

1. Ambiiosul: are un dezvoltat spirit de competiie, lucreaz ntr-un ritm alert, avnd un randament mare n munc, i asum responsabiliti, poziia n sistemul (organizaia) din care face parte este important pentru el, manifestnd tendine de ascensiune social

2. Conformistul: are o personalitate care ader la normele grupului, evit s-i exprime ideile, fiind de acord cu ceilali, este loial efului, l preocup beneficiile companiei i caut ci de reducere a costurilor, nu declaneaz conflicte, manifest dorina de a fi n asentimentul celorlali.

3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de munc, avnd nevoie de un mediu securizant i de un salariu fix, evit n mod sistematic situaiile de competiie, nu este preocupat de ascensiunea social.

4. Profesionistul: caut o profesie corespunztoare aptitudinilor sale profesionale i nivelului de cunotine de care dispune, n care meritele s-i fie recunoscute i n care s existe condiii pentru schimb de experien; vrea s fie n contact cu noile descoperiri; este creativ, prefer probleme abstracte, teoretice; apreciaz un ef competent cel puin egal, dac nu superior; dispune de o motivaie cognitiv. 5. Omul companiei: vrea s lucreze ntr-o organizaie cunoscut, cu cldiri i utiliti moderne, fr program fix, unde activitatea s aib un status ridicat; confortul, condiiile de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci cnd caut un loc de munc (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic plcut).

6. Tigrul orientat spre sarcin: prefer un ritm alert, dinamic chiar situaiile tensionate; este potrivit pentru activitile care cer luarea deciziilor ntr-un timp scurt, asumarea responsabilitilor; obine satisfacii reale prin munca sa.

7. Analistul: i place s lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizeaz problemele n profunzime, cutnd soluia optim; face totul cu pasiune, prefernd problemele interesante; n echip este omul cruia i se cere frecvent ajutorul. 8. Tehnicianul: este priceput n ceea ce face; execut operaiile n ordine, prefer s lucreze n probleme de natur aplicativ, s utilizeze ndemnrile tehnice dect s descopere lucruri noi; dorete opoziie ntr-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise. 9. Omul de echip: i pune cel mai bine n valoare aptitudinile cnd lucreaz n grup, n situaii de rezolvare a unor probleme; elaboreaz planuri, are o bun viziune de ansamblu; este bine organizat, gsete soluii de ieire din situaii dificile; este autonom; caut o profesie care s-i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); prefer o munc n care s nu fie nevoit s adere la politica companiei; prefer situaiile necompetitive, unde salariul i promovrile vin automat. 10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, prefer s lucreze ntr-o organizaie eficient din punct de vedere administrativ; prefer poziia de lider sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; i exprim ideile chiar dac exist divergene de opinie; i place s dezvolte idei i tehnici noi. Psiholog Iulia Florea http://www.terapiam.ro/personalitatea-si-comportamentul-profesionalTipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.

Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumulTipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza.

Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.extravertitintrovertitenergia psihica este directionata extern, spre lumea din afara persoaneienergia psihica este directionata internobiectiv - spre exteriorsubiectiv - spre interior"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relatii" (Hyde)"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:- reflexiv si- afectiv,acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si- senzorial si- intuitv,despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.

Reflexivceea ce este cevasemnificatia si intelegereanalitic, obiectiv, principii, standarde, criteriiambele se opun functiilor de judecata sirationament - oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste functii `rationale`Afectivdaca este bun sau nugreutate si valoaresubiectiv, personal, apreciaza intimitatea, umanSenzorialceva existaperceptie senzorialarealistic, rational, practic, sensibilambele se opun functiilor de perceptie - oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste functii`irationale`Intuitivde unde vine si unde se indreaptaposibilitati si atmosferaintuitii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ

ReflexivFunctia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.judecativ

(functiile `rationale` ale lui Jung)AfectivFunctia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.SenzorialFunctia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau, implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`. perceptiv

(functiile `irationale` ale lui Jungs)IntuitivFunctia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete.denumirea tipuluicaracteristicile tipuluiReflexiv Extravertitanalitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilaltiReflexiv Introvertitcontemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoastereaAfectiv Extravertitsociabil, sentimental, urmareste succesul personal si socialAfectiv Introvertitinaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioaraSenzorial Extravertitpractic, participativ, cauta placerea, inflexibilSenzorial Introvertitintens, obsesiv, detasat, cunoscator, expertIntuitiv Extravertitaventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbareaIntuitiv Introvertitidealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).

Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.

Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme.

Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.

Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale. http://www.la-psiholog.ro/info/tipuri-de-personalitate-carl-jung

TIPURI DE PERSONALITATE A SI B

Personalitatea de tip AIndivizii ce detin personalitatea de tip A sunt independenti si ies in evidenta prin faptul ca vor sa fie remarcati oriunde se duc. Psihologii ii descriu ca fiind buldozere. Ei sunt constienti de importanta atitudinii pozitive, a motivatiei si a stabilirii unui tel pe care sa il urmeze in viata. Sunt competitivi din fire si recunoscuti pentru mintea agera. Cei cu personalitatea A stiu cand trebuie sa isi asume riscuri si sunt buni antreprenori. Au un caracter pragmatic si rezolva cu usurinta problemele in momentul in care le blocheaza calea spre succes. Veti descoperi ca acest tip de oameni sunt deschisi catre orice este nou si intampina cu bratele deschise schimbarea fie ca este ea spirituala sau chiar tehnologica. Secretul acestor oameni de succes consta in faptul ca nu le este frica sa isi scoata in evidenta propriile abilitati si personalitatea colorata.Personalitatea de tip BOamenii cu personalitate de tip B sunt cunoscuti de psihologi sub denumirea de bombardieri. Acestia sunt indivizi extrovertiti si sunt de parere ca viata inseamna sa te faci remarcat. Pentru cei din jur ei sunt ca un adevarat magnet si pot atrage atentia fara prea multe efortuti. Acest lucru ii face speciali in comparatie cu celelalte tipuri de personalitate. Oamenii B sunt comunicatori innascuti. Datorita abilitatii lor de a-si acapara semenii, ei sunt considerati plini de carisma si umor. Se pricep cel mai bine in domeniul marketingului si al vanzarilor si sunt profund raniti atunci cand nu reusesc sa acapareze atentia cuiva. Interactiunea este cuvantul care defineste cel mai bine indivizii ce detin personalitatea de tip B. (suport curs psihologie medicala)Eneagrama este un instrument eficace pentru a ne cunoaste si intelege mai bine pe noi insine si pe cei din jurul noastru.

- Ne arata de ce ne este frica cel mai tare si cum sa scapam de teama care ne limiteaza actiunile;- Ne ajuta sa intelegem ce este cu adevarat in sufletul nostru si ce ne motiveaza sa mergem mai departe pentru a ne atinge telurile;- Ne descopera valorile care ne reprezinta;- Ne ajuta sa intelegem de ce reactionam asa si nu altfel;- Ne arata si relatiile care se stabilesc intre cele noua tipuri de personalitate si felul in care suntem conectati cu totii, prieteni sau dusmani;- Ne ajuta sa ne dam seama care sunt punctele noastre forte dar si care sunt punctele noastre vulnerabile, cu care nu ne place sa ne confruntam;- Ne imbunatateste atat comunicarea cu prietenii si familia cat si cu sefii sau clientii nostri, deschizandu-ne calea unor relatii autentice si armonioase.

Iata mai jos o pilda sufita, care prezinta metaforic ce este si cum ne ajuta eneagrama.

A fost odata un fierar care fusese acuzat pe nedrept si care se afla inchis acum intr-o temnita adanca si intunecoasa. Dupa un timp, sotia sa, care il iubea foarte mult, a mers la rege si l-a rugat sa o lase sa ii duca macar un covoras pe care sa-si poata face cele cinci rugaciuni zilnice. Regele a considerat fireasca cererea femeii si a lasat-o sa ii duca sotului ei covorasul. Prizonierul a fost si el foarte bucuros pentru darul primit si in fiecare zi, plin de recunostinta isi facea rugaciunile pe covoras.

Dupa cativa ani, barbatul a evadat.

Cand oamenii l-au intrebat cum a reusit, el le-a povestit ca au fost ani de zile in care se prosternase si il rugase pe Dumnezeu sa-l scape din inchisoare. Si la un moment dat a inceput sa vada ceea ce era atat de evident si care se aflase tot timpul sub nasul lui. A vazut ca sotia sa tesuse in covoras modelul incuietorii care il tinea inchis.

Avea acum toate informatiile sa poata evada si a inceput sa se imprieteneasca cu paznicii. I-a convins ca si ei ar avea o viata mai buna daca s-ar uni si ar pleca cu totii din inchisoare. Acestia au fost de acord cu el, pentru ca isi dadusera si ei seama ca, desi erau gardieni, erau la randul lor inchisi in inchisoare. Si ei doreau sa scape, dar nu stiau cum.

Asa ca fierarul si garzile sale au facut urmatorul plan: paznicii urmau sa ii aduca bucati de metal, iar el urma sa mestereasca diverse lucruri pe care ei sa le vanda in targ. Astfel vor aduna tot ceea ce era necesar evadarii iar din cea mai puternica bucata de metal el urma sa mestereasca o cheie.

Intr-o noapte, cand totul fusese pregatit, fierarul si paznicii sai au reusit sa descuie poarta inchisorii. Au iesit in sfarsit afara, in racoarea noptii unde ii astepta iubitoarea sa sotie.A lasat in celula covorasul de rugaciune, pentru ca orice prizonier care va fi suficient de inteligent sa vada modelul incuietorii si sa poata evada.

Astfel, fierarul si-a regasit sotia. Fostii sai gardieni i-au devenit prieteni si toti au trait intr-o deplina armonie. Iubirea si indemanarea au castigat.

Aceasta invatatura traditionala sufita a lui Idries Shah simbolizeaza studiul Eneagramei: incuietoarea este personalitatea noastra, covorasul de rugaciune este Eneagrama, iar cheia este munca pe care o avem de facut cu noi insine. Observati ca desi sotia este cea care ii aduce covorasul, fierarul trebuie sa creeze ceva folositor pentru garzile sale ca sa poata face rost de unelte.

El nu poate scapa singur si nici pe degeaba. Mai mult, tot timpul cat el s-a rugat pentru eliberarea sa, mijloacele ii erau la propriu sub nasul lui, desi el nu vedea modelul si nici nu intelegea semnificatia lui. Intr-o zi el s-a trezit, a vazut modelul si astfel a reusit sa devina liber.Morala povestii este clara: fiecare dintre noi se afla in inchisoare. Trebuie doar sa ne trezim si sa citim modelul incuietorii pentru ca sa putem deveni liberi.

Fragment din cartea Intelepciunea Eneagramei, de Don Richardo Riso si Russ Hudson. Traducerea si adaptarea Gabriela Marin, Professional Member of International Enneagram Association. Carte in curs de aparitie la editura MIX.

Jocul de-a cine sunt eu?

Nu conteaza in ce domeniu vrei sa folosesti Eneagrama. Esti managerul unei firme? Poti sa folosesti eneagrama pentru a-ti alege echipa potrivita ca sa termini la timp proiectul pe care l-ai primit. Sau poti la fel de bine sa o folosesti in marketing, pentru a vorbi aceeasi limba cu clientii si colegii tai. Vrei sa-ti imbunatatesti relatia cu iubitul? E perfect, vei intelege in sfarsit de ce prefera el sa stea toata ziua in fata calculatorului si sa mai aiba si curajul sa spuna ca te iubeste.

De fapt, lucrul cu Eneagrama incepe din momentul in care ai reusit sa identifici ce tip de personalitate esti si sa descoperi care sunt problemele tale de baza. Nu uita ca desi ne vom recunoaste in multe din atitudinile celor noua tipologii, numai un singur tip de personalitate ne caracterizeaza cu adevarat.

Iti propunem mai jos testul rapid al Eneagramei care in 5 minute te poate ajuta cu destula precizie sa identifici carui tip psihologic apartii. Pentru a obtine rezultate cat mai corecte, selecteaza un singur paragraf din cadrul urmatoarelor doua grupuri de afirmatii. Alege-l pe cel care iti reflecta cel mai bine atitudinea si comportamentul, asa cum te manifesti cel mai des in viata de zi cu zi.

Fii sincer cu tine insuti regulile testului

Nu trebuie sa fii de acord in totalitate cu fiecare cuvant din paragraf. Daca esti de acord cu 80 % din el alege-l dintre celelalte doua. Important este sa fii de acord cu tonul general si cu ideea generala a paragrafului selectat. Nu respinge un paragraf numai datorita unui singur cuvant nepotrivit sau a unei fraze. Priveste tabloul in intregime.

Nu analiza si reanaliza alegerea facuta. Alege paragraful pe care il simti potrivit, chiar daca nu esti 100% de acord cu el. Sensul general si sentimentul pe care ti-l lasa este mai important decat fiecare element al lui luat separat. Lasa-ti intuitia sa aleaga.

Daca nu te poti decide ce paragraf ti se potriveste cel mai bine, poti face doua alegeri, dar numai pentru un singur grup. De exemplu, C in grupul I , si X si Y in grupul II. Noteaza literele corespunzatoare fiecarui paragraf selectat. Ai grija si nu trisa, nici un tip de personalitate nu este mai bun ca altul!

Redam mai jos testel rapid al Eneagramei, TEST-ul QUEST, asa cum este descris in lucrareaIntelepciunea Eneagramei, de Don Ricardo Riso si Russ Hudson, carte ce va aparea in curand la editura Mix.

Grupul I

A. Am tendinta sa fiu destul de independent si imi place sa ma afirm. Am simtit ca este mai bine sa iau viata in piept. Mi-am stabilit scopurile, imi place sa ma implic si sa fac ca lucrurile sa-mi iasa. Nu-mi place sa stau deoparte vreau sa realizez lucruri mari si sa am impact asupra celor din jur. Nu caut neaparat sa ma confrunt cu altii, dar nu las oamenii in nici-un caz sa ma dea la o parte. Cea mai mare parte din timp stiu ce vreau si fac totul pentru asta. Am tendinta sa muncesc din greu dar si sa ma distrez.

B. Am tendinta sa fiu tacut si imi place sa fiu singur. Nu obisnuiesc sa atrag atentia asupra mea si nu obisnuiesc in general sa ma afirm. Nu ma simt bine sa preiau conducerea sau sa fiu asa competitiv ca ceilalti. Multi pot spune despre mine ca sunt un visator, o mare parte din trairile mele se petrec in imaginatia mea. Ma simt bine daca nu este nevoie sa fiu tot timpul activ.

C. Am tendinta sa fiu foarte responsabil si devotat. Ma simt groaznic daca nu-mi tin promisiunile si daca nu fac ceea ce ceilalti asteapta de la mine.Vreau ca oamenii sa stie ca sunt aici pentru ei si ca voi face tot ceea ce cred ca este mai bine. Chiar daca ei nu stiu, de multe ori am facut sacrificii mari pentru ceilalti. Deseori nu am grija de mine. Fac ceea ce trebuie facut si ma relaxez (sau fac ceea imi place cu adevarat) numai daca mai ramane timp.

Grupul II

X. Sunt o persoana care are de obicei o imagine pozitiva despre viata si simte ca lucrurile se vor sfarsi cu bine. Pot sa gasesc cu usurinta ceva care sa-mi trezeasca entuziasmul si gasesc intotdeauna ceva de facut. Imi place sa fiu impreuna cu altii si sa ii ajut sa fie fericiti. Ma bucur sa-mi impartasesc starea mea buna cu cei din jur. Nu ma simt intotdeauna grozav dar incerc sa nu arat asta nimanui! Aman de multe ori sa-mi rezolv problemele.

Y. Sunt o persoana cu sentimente puternice, cei mai multi oameni pot spune cand nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilalti, dar sunt mult mai sensibil decat las sa se vada. Vreau sa stiu pe cine ma pot baza si prefer sa-mi definesc clar relatiile cu ceilalti. Cand sunt suparat as vrea ca cei din jur sami raspunda si sa fie alaturi mine. Stiu care sunt regulile si nu-mi place ca oamenii sa-mi spuna ce sa fac. Vreau sa hotarasc eu insumi.

Z. Tind sa fiu logic si ma stapanesc bine dar nu ma simt in largul meu sa am de-a face cu sentimente si emotii. Sunt eficient chiar perfectionist si prefer sa lucrez singur. Cand sunt probleme sau conflicte personale, incerc sa nu ma implic emotional in acea situatie. Unii spun ca sunt prea rece si detasat, dar nu vreau ca emotiile sa ma distraga de la ce este cu adevarat important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reactiile chiar daca ceilalti insista.

Punand impreuna cele doua litere pe care le-ati selectat, se formeaza un cod alcatuit din 2 cifre. De exemplu, ati ales paragraful C din Grupul I si paragraful Y din Grupul II. S-a format codul CY.

Pentru a afla carui tip de personalitate apartii, verifica unde corespunde codul ales de tine si citeste indicatiile din tabel:

AX - 7 - Generalista: Spontana, implinita, impulsivaAY - 8 - Conducatoare: Increzatoare in sine, hotarata,dominatoareAZ - 3 - Competitiva: Adaptabila, ambitioasa, constienta de imaginea saBX - 9 - Mediatoare: Receptiva, convingatoare, automultumitaBY - 4 - Artista: Intuitiva, esteta, egocentricaBZ - 5 - Observatoare: Perceptiva, inventiva, detasataCX - 2 - Altruista: Generoasa, grijulie, posesivaCY - 6 - Devotata: Atragatoare, responsabila, defensivaCZ - 1 - Perfectionista: Rationala, principiala, controlata.

Prezentarea detailata a celor noua tipuri de personalitate asa cum le prezinta Eneagrama, ne ofera incitante surprize despre noi insine. Descrierile de mai jos nu reprezinta intregul spectru al unui tip de personalitate, ele sunt numai cateva puncte de reper care sa va trezeasca la maxim curiozitatea.

Pe scurt: o noua privire asupra personalitatii

Tipul 1: Reformatul, Perfectionistul.

Este tipul principial, idealist. Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este corect. Lupta pentru dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine dar fiindu-le intotdeauna teama sa nu greseasca. Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte inalte, dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si perfectionisti. Problemele lor de baza sunt reprimarea maniei si nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie intelepti, realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.

Tipul 2: Cel care ajuta, Altruistul.

Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice, sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur dar pot fi si sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape de ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor este faptul ca nu au grija de ei si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si pentru cei din jur.

Tipul 3: Cel care reuseste, Competitivul.

Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate, pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte constienti de pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este ca sunt foarte competitivi si ajung sa fie dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin tipului 3 se accepta pe deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.

Tipul 4: Individualistul. Artistul.

Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe persoana lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si imperfecti dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.

Tipul 5: Ganditorul. Observatorul.

Tipul cerebral, intens. Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile sa se focalizeze si sa se concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare, sunt foarte preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se detaseaza usor. Au probleme cu singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind pionierii a ceea ce va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa impuna o viziune complet noua despre lume.

Tipul 6: Devotatul. Loialul.

Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice de incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot timpul in retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi dar pot fi si rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea, pe care le manifesta fata de ceilalti cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au deplina incredere in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.

Tipul 7: Entuziastul. Generalistul.

Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani. Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinate, imprastiate. Cauta in permanenta experiente noi si excitante, dar devin zapacite si epuizate datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme cu impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza talentele spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.

Tipul 8: Conducatorul.

Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului Opt sunt fiinte pozitive, puternice, au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte mandri si dominatori. Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa intimideze. Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel, sunt foarte stapani pe sine si isi folosesc puterea sa imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi, putand sa devina mari personalitati istorice.

Tipul 9: Pacificatorul. Mediatorul.

Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni la suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti numai ca sa evite scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se complaca in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita faptului ca sunt pasivi si incapatanati. La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in stare sa cuprinda totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.

Eneagrama, acest instrument fascinant de autocunoastere si dezvoltare personala, ne ajuta sa fim constienti de faptul ca desi fiecare dintre noi este unic si are un fel propriu de a vedea si de a aborda lucrurile, la un nivel mult mai profund al sufletului exista ceva comun care ne uneste si in care ne regasim.

Acest mister unificator care se afla in spatele valului personalitatii noastre limitate este chiar esenta noastra ultima, lumina divina care se afla ascunsa in noi. (https://www.damaideparte.ro/psihologie-practica/testul-eneagramei/

- latura instrumental operaional a personalitii-

Oamenii se deosebesc ntre ei dup capacitile, posibilitile lor de aciune. Aceleai activiti practice, intelectuale, artistice sunt executate de diveri indivizi la diverse niveluri calitative, cu o eficien mai mare sau mai mic, uneori foarte redus. Aptitudinile constituie latura instrumental i executiv a personalitii. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operaionale, superior dezvoltate, care mijlocesc performane supramedii n activitatea depus. Ceea ce intereseaz e posibilitatea de a prevedea reuita profesional. O aptitudine izolat nu poate asigura succesul ntr-o activitate profesional, pentru c ndeplinirea oricrei activiti profesionale necesit conlucrarea unui grup de aptitudini. Aptitudinea profesional e complex i nu poate fi determinat de un singur factor. Fiecare din nsuirile necesare luate separat, reprezint o aptitudine simpl, iar ntregul grup de aptitudini simple de care e nevoie ntr-o activitate, formeaz o aptitudine complex. E adevrat c aptitudinile se bazeaz pe anumite premise, predispoziii ereditare, dar acestea se formeaz i dezvolt n cursul activitii, n funcie de mediu i educaie.

n afar de aptitudini, ndeplinirea cu succes a unei activiti e condiionat de cunotine i deprinderi, interese i atitudini. Cunotinele i deprinderile n lipsa aptitudinilor, asigur ndeplinirea activitilor profesionale numai la un nivel mediu. Dac, pe lng cunotine i deprinderi, mai exist i aptitudini, atunci se obin rezultate superioare n activitatea respectiv.

Reuita profesional reprezint o structur complex n care, n afar de aptitudini, se includ interesele i motivaia. n anumite situaii, aptitudinile ce sunt deficitare, pot fi compensate prin dezvoltarea ntr-un grad mai mare a altor nsuiri sau printr-o nclinaie puternic pentru activitatea respectiv. nclinaia deosebit, statornic pentru o activitate asociat unei foarte bune dezvoltri ale aptitudinilor se transform n vocaie. O form superioar de manifestare a aptitudinilor complexe e talentul. Iar forma cea mai nalt de dezvoltare a aptitudinilor, care se manifest ntr-o activitate creatoare de nsemntate istoric pentru viaa societii, o constituie geniul.

Aptitudinile de care depinde succesul ntr-un mare numr de activiti, se numesc aptitudini generale, iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii specifice de activitate.

Memoria

Memoria e o aptitudine de fixare, pstrare i reproducere a diferite fapte i noiuni. Memoria mecanic se refer la memorarea de elemente n care nelesul joac un rol redus, iar memoria logic se refer la memorarea de elemente n cadrul crora nelesul are rolul principal.

Spiritul de observaie

Aceasta e aptitudinea ce se bazeaz pe calitile percepiei i nseamn sesizarea cu uurin a ceea ce e ascuns, ntr-un anumit context situaional, dar are o nsemntate mare pentru activitatea profesional.

Atenia

E capacitatea de orientare selectiv a contiinei ntre anumii stimuli. Ea a ctigat n importan n condiiile moderne, unde activitatea de supraveghere i control a numeroi stimuli solicit din partea omului meninerea continu a unei atenii vigilente.

Prin vigilen se nelege meninerea ateniei n cazul unor semnale rare, de intensitate slab, ce apar la intervale de timp imprevizibile. Exist numeroase locuri de munc n industria modern unde activitatea profesional se reduce la supraveghere, calitile ateniei trecnd pe primul plan.

Aptitudinile speciale

Aptitudinea tehnic sau mecanic include doi factori principali:aspectul de gndire tehnic, de nelegere a mecanismelor i dexteritatea manual.

Aptitudinile psihomotorii privesc calitile de motricitate, siguran i stabilitatea micrilor, viteza i precizia, dexteritatea manual, timpul de reacie, fora muscular i coordonarea ntre diferite membre i organe de sim. Importana acestor aptitudini se reduce pe msura introducerii automatizrii.

-aptitudinile senzoriale se disting, n funcie de organele senzoriale, n: vizuale, auditive, kinestezice, tactile etc.

-aptitudinile speciale sunt specifice anumitor profesiuni, de exemplu: artistice, tiinifice, pedagogice.

-aptitudinile de organizare i conducere

Posibilitatea de compensare a aptitudinilor i latura motivaional a activitii umane au constituit un ajutor preios n combaterea exagerrilor psihotehnicii care consider omul drept un mozaic de aptitudini.

Iconita componenta Galerie foto