INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut (IMA se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.

Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig,Factori predispozanti: ateroscleroza coronariana, stenoza congenitala coronariana, leziuni

valvulare.Factori de risc: hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism,

diabet zaharat , HTA.

Manifestari de dependenta(semne si simptome): - durere anginoasa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena ); nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus; dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica ( localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare ) sau atipica ( regiunea epigastrica ).- semnele care insotesc durerea sunt: dispnee, anxietate marcata, transpiratii reci, sughit, greturi, varsaturi, stare de slabiciune, ameteli, H.T.A., se poate ajunge la colaps, hipertermie ( dupa 24-48 h ).

Examinari complementare:- electrocardiograma, - examinari de laborator: sange, VSH (crescuta), fibrinogen (crescut), TGO (crescuta), leucocitoza,

creatinfosfokinaza (crescuta),- coronarografie,- ventriculografie radioizotopica,- cateterism cardiac.

ObiectiveVizeaza:

- calmarea durerii,- combaterea anxietatii,- prevenirea complicatiilor imediate si tardive( retrombozarea, etc),- limitarea extinderii necrozei,- recuperare socio-profesionala.

Interventii:→ Conduita de urgenţăIn faza de prespitalizare (intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la momentul sosirii bolnavului in spital):1. Prevenirea morţii subite: - aşezarea bolnavului în decubit dorsal;- interzicerea oricărei mişcări;- psihoterapie.2. Preintampinarea altor complicatii:- sedarea durerii - la indicaţia medicului.Se poate administra:

- morfină 0,01-0,02 g (1 fiolă= 0,02 g) subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos lent, diluată cu ser fiziologic sub controlul respiratiei. Morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare. Asocierea cu atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5 mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

- mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza 10%.

1

- fortral 30 mg intravenos sau intramuscular. - in durerile de mica intensitate se poate administra algocalmin, fenobarbital, codeina.

- urmarirea TA si puls; mentinerea TA cu perfuzii de glucoza 5%, dextran, marisang,hemisuccinat de hidrocortizon; corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.- menţinerea permeabilităţii căilor aeriene → prin aspirarea secreţiilor; - oxigenoterapie.3. Scurtarea timpului până la internarea în spital: transportul de urgenţă într-o unitate spitalicească cu autosanitare (dotate cu aparatură de monitorizare, defibrilare şi reanimare), obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale.

Bolnavii cu infarct miocardic sunt internaţi de urgenţă în secţiile de terapie coronariană a secţiei de cardiologie care este organizată pentru urgenţele cardio-vasculare şi reanimare. Secţiile de terapie coronariană sunt dotate cu personal medical calificat în asemenea urgenţe precum şi cu aparatura de specialitate.

→ Îngrijiri în unităţi spitaliceşti:1. Instalarea bolnavului în pat: → Transportul bolnavului se face direct în secţie – de cardiologie, terapie intensivă sau medicină internă, cu targa, într-un timp cât mai scurt.→ Mutarea bolnavului de pe targa in pat ( de catre personalul sanitar) fara sa permita bolnavului nici o miscare.→ Asistenta va asigura un climat de linişte, salon luminos, bine încălzit, aerisit.→ Pozitie cat mai comoda in pat. Paturile trebuie să aibă somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.2. Continuarea măsurilor de urgenţă şi prim ajutor: La indicatia medicului:→ sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfină, Mialgin), Fortral sau amestecuri litice.→ anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital, Diazepam). Se evita administrarea concomitenta a sedativelor cu opiaceele.→ oxigenoterapie.3. Supravegherea funcţiilor vitale: → Monitorizarea (supravegherea permanentă) în primele zile a electrocardiogramei, TA, pulsului, respiraţiei, temperaturii. In sectiile de boli interne mai putin dotate se monitorizeaza din ora in ora si ori de cate ori este nevoie functiile vitale si vegetative( TA, puls, respiratie), inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a temperaturii.4. Recoltarea probelor de laborator: → Se va recolta sânge pentru dozări enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric.5. Prevenirea complicaţiilor tromboembolice: - Se administrează anticoagulante: Heparină → sub controlul timpului de coagulare; Trombostop –, apoi funcţie de timpul Quick (indice de protrombină).6. Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardice: → Se administrează Xilină 200 mg în perfuzie, i.v. sau 200 mg intramuscular.7. Administrarea medicatiei:

- cu punctualitate pentru a evita emotiile, la pat, in pozitie orizontala.- asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele complicatii.- administrarea oxigenului.

8 .Alimentaţia bolnavului: → Mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantităţi mari de alimente la o masă.→ La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat trecând la alimentaţie activă. După mobilizarea bolnavului, se poate servi masa în sala de mese.

2

→ Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile se dă o alimentaţie lichidă administrata lent cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, evitând alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal.→ Se interzice fumatul.9. Urmărirea evacuărilor de urină şi scaun: → Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar şi bazinet la nivelul lui – pentru a nu necesita efort suplimentar.→ Constipaţia se combate prin laxative uşoare sau clisme uleioase.→ Diureza şi scaunul se notează în foaia de temperatură.10. Igiena bolnavului: → Baie generală sau parţială la pat până la mobilizarea bolnavului – fără a-l obosi şi fără a-l ridica.11. Mobilizarea bolnavului: → Repausul absolut la pat este în prima saptamana in funcţie de evoluţia bolii.→ Durata imobilizării este stabilită de medic.→ Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din primele zile se pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi de la picioare. → Treptat se permite schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.→ Mobilizarea se face progresiv – şezut în pat, la marginea patului, aşezarea în fotoliu, ridicarea în picioare – sub control pulsului şi al tensiunii arteriale, primii paşi numai în prezenţa medicului.12. Crearea unui mediu psihologic favorabil: → Se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.→ Nu se va permite vizitarea în grup.→ Se evită vizitele lungi.→ Nu se comunică veşti neplăcute.→ Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitaţi, cu efect psihic bun.13. Educaţia sanitară: → Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele supradozajului digitalic.→ Se recomandă controlul periodic.→ Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii.→ Se interzice fumatul.→ Se recomandă un regim de viaţă ordonat, raţional.→ Se insista asupra respectarii regimului alimentar.

Bibliografie:- definitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);- circumstante de aparitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);- factori predispozanti, factori de risc(Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);- semne clinice (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca).- obiective de ingrijire (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 55);- interventii:

- conduita de urgenta (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca pag 44-45)- ingrijirea in unitatile spitalicesti (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca pag, L Titirca, pag 45-

47).

3

Ingrijiri specile acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca,

4