S`n`tate Frumuse]e&C[tina ;i m[ce;ele nu trebuie s[lipseasc[ din c[mar[ peste iarn[

PAGINA 5

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, f[uritorul istoriei na\ionale

Pre;edintele Trump vine la Casa Alb[ cu o armat[ de miliardari

PAGINA 4

PAGINA 10

Este unanim recunoscut fap-tul că în Transilvania, implicit înOaş, Codru sau Valea Someşului,conservarea cărnii de porc se facecu produse naturale, ecologice,cu posibilităţi de păstrare de or-dinul lunilor.

Pentru a dovedi specificita-tea acestor produse, vă reţinematenţia cu cele prezentate de Sa-mu Ferenc, din comuna Vama,în vârstă de 74 de ani.

Samu Ferenc din Vama are o experien\[ de 50 de ani în preparate tradi\ionale de Oa;

O pagin[ din filosofia de via\[ a dr. Vasile Lucaciu

Bijuteriile, un semn al bog[\iei

PAGINA 7

Consumul de alimente prelucrateduce la `nmul\irea alergiilor

PAGINA 8

Buckingham Pala-ce a făcut publică joi olistă cu cadourile pri-mite din întreaga lumede regina Marii Britaniicu prilejul împlinirii a90 de ani.

Printre cadourileneobișnuite primite deregină se află un cal nu-mit "Sir John" trimis de Poliția re-gală canadiană, în timp ce locui-torii din Insulele Virgine britanicei-au trimis un săculeț violet cu sa-re. Președintele competiției deambarcațiuni Henley Royal Re-gatta i-a făcut maiestății sale ca-dou un ursuleț din mohair pe nu-me Bertie, dotat și cu o pălărie.

Dragostea reginei pentru câi-nii săi nu a fost uitată, ea primindpatru jachete de culoare maropentru patrupede, decorate cublazonul comitatului regal Win-dsor și Maidenhead.

Regina a pri-mit din partea guver-nului indonezian o pic-tură cu ea și cu prințulconsort, ducele deEdinburgh, care îșizâmbesc unul altuia, peo câmpie din Bali pe ca-re se cultivă orez. Larândul său, ambasado-

rul chinez i-a făcut cadou regineiun evantai de mătase pe care erapictat portretul ei. Nici ambasa-dorul tunisian nu a rămas maiprejos, el făcându-i cadou regineiun portret în mozaic din perioadacând era tânără, cu mesajul< "Ceamai veche și mai iubită suveranădin lume".

Regina Elisabeta a II-a a adu-nat o mulțime de cadouri ̀ n 2016.Într-o singură săptămână dinaprilie, Palatul Buckingham a pri-mit nu mai puțin de 17.420 deobiecte prin poștă.

Regina Elisabeta a primit o mul\ime de cadouri cu prilejul împlinirii a 90 de ani

Malia Obama, fiicacea mare a președinteluiBarack Obama, a făcutvoluntariat într-o zonărurală din regiunea bo-liviană Cochabamba(centru) și a făcut dru-meții prin Anzii Cen-trali (Cordillera Real),au informat mass-me-dia locale și o agenție de turism.

Imagini difuzate de postul pri-vat Unitel o arată pe Malia, 18 ani,mergând alături de alți prieteniprin localitatea Tiquipaya, undefiica lui Obama a făcut voluntariattimp de șase săptămâni în octom-brie anul trecut. Alte imagini oprezintă pe Malia în alte locuriprecum Altiplano boliviano sauîn autogara din La Paz. MaliaObama a făcut de asemenea un

traseu prin lanțul mun-tos Cordillera Real cuajutorul ghizilor mon-tani Eduardo MamaniQuispe, Gregorio Ma-mani Quispe și PedroQuispe, după cum apostat pe pagina sa deFacebook agenția de tu-rism și drumeții “Boli-

vian Mountain Guides”. A fost un traseu de patru zile

realizat în decembrie anul trecut,a confirmat EFE, ghidul EduardoMamani. Tânăra nu a avut pro-bleme să comunice cu ghiziiavând în vedere că vorbește spa-niola și a putut conversa în engle-ză cu unul dintre ei.

Malia Obama va începe cur-surile la Universitatea Harvard întoamna aceasta.

S-au `mplinit 165 de ani de la na;terea marelui om politic

PAGINA 9

Malia Obama a f[cut ;ase s[pt[mâni de voluntariat în Bolivia

Vasile Lucaciu (21 ianuarie 1852 - 29 noiembrie 1922) ;i-ac];tigat un loc bine determinat în istoriografia rom]n[ înc[ dintimpul vie\ii. Anul acesta se `mplinesc 165 de ani de la na;tereamarelui tribun. Spre deosebire de al\i rom]ni transilv[neni, per-sonaje importante în via\a politic[ de la sf]r;itul secolului XIX;i începutul secolului XX, apoi în preg[tirea Unirii din 1918, Va-sile Lucaciu nu a intrat niciodat[ într-un con de umbr[, nu a

r[mas un personaj necunoscut sau dat uit[rii. Numele lui aparefrecvent în studii ;i lucr[ri de specialitate. Dar insist]ndu-se pelatura politic[, uneori dintr-o excesiv[ atrac\ie spre festivismulistoric, s-a pierdut în negura timpului imaginea omului de cul-tur[, a filozofului ;i publicistului Vasile Lucaciu.

Continuare `n pagina 3

IAnul XIII Nr. 719 Duminic[ 22 ianuarie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/22 ianuarie 2017

Ioan Me;ot[ s-a n[scut laBra;ov (Transilvania-Austro-Un-garia) `n anul 1837 ;i a decedattot la Bra;ov ̀ n anul 1878 la v]rstade 41 de ani.

A fost profesor rom]n, unul dintrecei mai distin;i profesori din Bra;ov. Aurmat studiile Universit[\ii din Viena;i din Bonn, unde ;i-a luat doctoratul`n filozofie. Ioan Me;ot[ a fost un pro-dus al gimnaziului superior rom]nesc;i al gimnaziului superior german dinBra;ov.

Din anul 1861 a activat ca profesoral Gimnaziului Superior Rom]nesc dinBra;ov, nou ̀ nfiin\at de Dr. Ioan Me;ot[,iar ̀ n anul 1869 devine director adjunct, apoi `ndepline;te func\ia de directoral :colilor Centrale Rom]ne, pe care ade\inut-o p]n[ la moartea sa `n 1878.

Lui Ioan Me;ot[ i se datoreaz[ a;eza-rea definitiv[ a `nv[\[m]ntuluiRom]nesc din Bra;ov. El a fost ;i autorde manuale de istorie ;i geografie careau fost utilizate o perioad[ apreciabil[,;i `n vechiul Regat. A fost cel mai im-portant animator al Culturii Rom]ne;tidin Bra;ov din deceniile ;apte ;i opt alsecolului XIX.

Cu mult[ admira\ie MitropolitulAndrei :aguna l-a numit ,,M[rg[ritarulcel scump, vrednic s[ fie pus ̀ n CoroanaCorpului Profesoral din Bra;ov", iar TituMaiorescu i-a l[udat ,,Inteligen\a solid[;i con;tiin\a de lucru", atunci c]nd apropus candidatura sa ca membru co-respondent al Academiei Rom]ne.

Ioan Me;ot[ a l[sat o impresionant[oper[ printre care amintim< Manualpentru Istoria Universal[ pentru ;coliilemedii. Diferite tratate istorice, pedago-gice ;i filozofice, publicate ̀ n programeleGimnaziului Rom]n din Bra;ov> Ideidespre Epigrafia Rom]n[> Dacii ;iR[zboaiele lui Traian `n Dacia> Expu-nerea c]torva fenomene suflete;ti cup[rere la expresiile psihologice ̀ n LimbaRom]n[, :colile reale `n paralel[ cugimnaziul, Femeia ;i emanciparea ei,Discurs \inut cu ocazia inagur[rii LimbiiFranceze la ;colile rom]ne;ti din Bra;ov.

Intrarea romanilor în Transilvania

Cronica lui Ioan Me;ot[ despresf]r;itul r[zboaielor lui Traian cu Dacii- (Acest fragment al c[rui loc potrivitar fi fost `nainte de "Luptele culturaleale Rom]nilor" ;i "Martiriul Mitropoli-tului Sava Br]ncoveanul" de Lep[datul`n 1874 a r[mas la sf]r;it volumului dincauz[ c[ neput]nd afla `n biblioteci dinCluj, Anuarul Liceului Rom]n dinBra;ov ̀ n care a fost publicat, editorul af[cut apel la bun[voin\a domnului di-rector I. Mo;oiu, c[ruia `i exprim[mul\umiri pentru copia trimis[).

~mp[ratul Traian, după ce s-a ter-minat podul de la Turnu Severin ̀ n anul106, a trecut Dun[rea, a mers cu armatape R]ul Olt, pe \[rmurile Alutei `n sus,la poalele Carpa\ilor, care despartRom]nia de Transilvania f[r[ s[`nt]lneasc[ vreun inamic. Decebalfire;te nu era nicidecum plecat dinmun\i la ;es, deoarece se aflau `n apro-pierea celor dou[ legiuni romane, carei-ar fi t[iat drumul de a se mai `ntoarce`n mun\i, pe l]ng[ aceasta el f[cuse ;itrista experien\[, c[ solda\ii s[i de;i foar-te bravi, nu pot rezista Rom]nilor `nlupt[ regulat[.

Cu at]t mai lesne se putea el ap[ra`n str]mtorile, care formeaz[ intrarea

`n Transilvania ;i `n mun\ii de prin`mprejurimi prev[zu\i ;i cu for\e artifi-cioase. De aceea Traian ̀ n expedi\iuneaaceasta a ̀ ntrebuin\at mai mult circum-spec\iune dec]t zel.

Cea mai mare ;i mai s]ngeroas[lupt[ a trebuit s[ se `nt]mple `nainteastr]mtorii Turnului Ro;u, c[ci columnalui Traian reprezint[ cum se duc jertfele`nainte de `nceperea unei b[t[lii, cum\ine ~mp[ratul alocu\iune c[tre solda\i;i cum ace;tia trec peste un r]u, careaici nu poate fi altul dec]t Aluta (Oltul).Dup[ ce se resping Dacii din aceast[`ngustime, Romanii r[zbesc `nl[untrulTransilvaniei, `ns[ aici trebuie s[ cuce-reasc[ fort[re\ele una dup[ alta cu asalt.Columna lui Traian ne reprezint[ maimulte scene `n care Romanii atac[ ofort[rea\[ sau alta, iar Dacii o ap[r[ cucea mai mare energie. Tot din aceastase reda, cum solda\ii Daci din ura ceamai c[tre romani predau c]nd v[d c[nu mai este nicio sc[pare, focului, averile;i bunurile, cum omoar[ ei `n;i;i cum]inile lor pe b[tr]nii neputincio;i, pefemei ;i copii, ca s[ nu devin[ sclavi,cum p[r[sesc locurile obsedate. Deaceea nu se cerea de la Romani at]t omul\ime mare, ;i mai mult o b[rb[\ie,`ndr[zneal[ ;i circumspec\iune deose-bit[ a deosebi\ilor conduc[tori ;i afiec[rui soldat, ceea ce `ns[ nu a lipsitnici din partea lui Traian nici din partealegionarilor, cum ne spune Dio Cassius.A;a dar[ b[t[lie general[ mai mare nus-a comis `n exper\iunea aceasta, ci tot`n acela;i timp se luptau `n mai multelocuri. Dar cu `ncetul, cu `ncetulfort[re\ele Dacilor au fost cucerite deRomani ;i r[m[;i\ele armatei Dacice seretraser[ `n Mun\ii Nordici ai Daciei.

Traian refuză oferta

de pace din partea lui Decebal

Acum Decebal a trimis o delega\iela Traian, ca s[ cear[ pace, `ns[ cerereanu i-a fost `ndeplinit[. De aceea Daciise mai reculeg `nc[ ;i se `ncearc[ s[ re-cucereasc[ unele din fort[re\ele ocupatede Rom]ni, dar nu le reu;e;te.

~n fine se cucere;te ;i capitala luiDecebal, care nu poate s[ fie Sarmise-getuza, deoarece aceast[ cetate firescocupat[ de Romani `nc[ `n expedi\iaprim[.

Dio Cassius nu ne spune numeleacestei capitale a Dacilor, ci zice numaic[ se spal[ din râul Szergetia. ~ns[ c[ruir]u de ast[zi corespunde aceast[Sarge\ia< R]ul numit ast[zi Strei nu poa-te corespunde, fiindc[ aceasta curge pel]ng[ veghea Sarmisegetuza, dar[ n-ars[ fie Giul, care curgea prin Valea Vu-leanului `n Rom]bia ;i se revars[ `nDun[re.

Dup[ ce Traian a cucerit ;i a douacapital[ a Daciei ;i a supus mai toat[\ara, Decebal v[z]ndu-;i averile sale, ca-re le ascunsese `n albia r]ului Sarge\ia,descoperite ca unul, care era `n stare s[suporte orice lovitur[ de soart[, dar nu-mai sclavia nu. Se sinucise, dup[ ce a`ndemnat ;i pe cei din jurul s[u ca s[-limite. Cu moartea regelui Decebal s-aterminat r[zboiul daco-roman. Maimul\i c[ci ;i cu deosebire c[peteniile lorau imitat exemplul curajosului lor rege;i s-au sinucis, iar al\ii dintre ei s-au su-pus Rom]nilor, apoi au fost du;i ̀ n Italia,ca s[ `nfrumuse\eze triumful ~mp[ra-tului Traian a trimis c[l[rimea, ca s[persecuteze r[m[;i\ele armatei Daciei,s[ cucereasc[ partea aceea a \[rii, carenu fusese atins[ de r[zboi, s[ pr[deze ;is[ pustiasc[. Locurile muntoase ̀ nt[ritede la natur[, nu au fost ocupate,

popula\ia, o parte ucis[, iar o parte ar[mas pe loc. Finalul r[zboiului daco-roman cade, dup[ cum demonstreaz[inscrip\iunile ;i dup[ datele istorice, pela sf]r;itul anului 106.

Dacia a fost pref[cut[ de Traian,dup[ cum promisese, `n Provincie Ro-man[, guvernat[ de un propratore, afost populat[ de coloni;ti romani, careau tr[it al[turi de popula\ia dac[.

Dacii părăsesc țara ocupată

~n sf]r;it `nainte de a `ncheia acestcomentariu, voi repeta ceea ce s-a de-monstrat de un num[r mare de scriitorirom]ni, c[ Dacia prin r[zboaiele acelease de;ertase mai cu totul de oameni.Acesta nu numai c[ se poate deduce cuprobabilitatea din acea `mprejurare, c[Romanii au purtat aceste r[zboaie cucea mai mare furie `n contra barbarilorfal;i ;i cerbico;i ;i din reprezent[rile depe Columna lui Traian, care ̀ n mai mul-te locuri reprezint[ cete numeroase deDaci, emigr]nd cu femei, copiii ;i ceaveau mai bun din \ar[, cu o m[rturisireapreciat[ de mai mul\i scriitori vechi.

A;a spre exemplu Eutropius scria<Trajanus Victa Dacia Ex Tor Orbe Ro-mano Infinitas Eo Copias HominumTrastulerat, Ad Agros Et Urbes Collenas,Dacia Enim Diuturno Bello Decebali,Viris Fuerat Exhausta.

Tot a;a se vorbe;te ;i Iulian `n Cae-sar< Et Getarum Quidem Gentem Peni-tus Euerti Et Deleri Trajanus. TabulaPeutingeriana pune locuin\ele Dacilorspre Nord de la Carpa\i c[tre Duistru.

Ba dac[ ar fi r[mas Daci ;i ace;tia s-au contopit cu totul `n coloni;tii Ro-mani, ;i limba lor s-a ;ters din Daciaf[r[ urm[. Și acesta nu va prinde mirarepe nimeni, c[ci avem foarte multe exem-ple `n Istorie, c[ chiar popoare `ntregiamestec]ndu-se cu altele au pierdut cutotul limba ;i caracterul na\ional. A;ape c]nd dominau ̀ n Spania, care ̀ n mul-te privin\e au fost domnitori buni, c[cisub ei a `nflorit \ara, `n Andalusia, unrege inamic a oprit sub pedeaps[ cumoarte de a se mai vorbi limba latin[ ;i100 de ani dup[ aceea nu se mai afla aicinici r[m[;i\[ din limba aceasta. ~n Ce-sarea `n Asia `nc[ `n secolul al XVIII-lea, toat[ popula\ia cre;tin[ vorbea gre-ce;te, un Pa;[ turcesc a oprit-o, ;i `ntimp de 30-40 de ani nu mai vorbea niciun om grece;te.

~n Sicilia pe c]nd aceasta a fost cu-cerit[ de Normani, se vorbea numai gre-ce;te ;i ar[be;te ;i `nc[ pe timpul~mp[ratului German Frederic al II-lease d[deau legile `n limba greac[, dardup[ aceasta limba aceasta peri cu totul.Atare exemple s-ar putea cita ̀ nc[ multe,`ns[ sunt de prisos.

Deci ;i r[m[;i\ele dacilor ;i-au pier-dut na\ionalul ;i a;a se adevere;te ;i `nDacia pref[cut[ `n provincia Roman[,cuvintele ponderoase ale renumituluiistoric Nicobuhr `n privin\a influen\ei,ce-a avut Roma asupra lumei cunoscutede atunci. ,,Roma zice aceasta ̀ mpreun[`n sine toate calit[\ile unui stat puternic,perfec\iunea cea mai mare ̀ n politic[ ;icea mai puternic[ dec]t a Greciei, eadureaz[ p]n[ `n secolul mai t]rziu, bap]n[ `n zilele noastre.

(Fragmente din Studiul publicat deIoan Mo;ot[ `n anuarul pe 1868 a Li-ceului Ortodox Rom]n din Bra;ov, subtitlul Dacii ;i r[zboaiele lui Traian `nDacia. Comentariu în unele locuri deDio Cassius).

Ioan Corneanu, Lacrima TeocanIstr[uan, din cartea manuscris "Cronicari rom]ni din Ardeal"

Ascensiunea Americii spre statutulde superputere a început odată cu in-trarea acesteia în 1917 în Primul RăzboiMondial. Preşedintele Woodrow Wil-son a avut o viziune măreaţă cu privirela pacea ce ar fi trebuit să urmeze, dar aeşuat în implementarea acesteia. Luptape care el a început-o în Statele Uniteale Americii între idealişti şi realişti con-tinuă până în ziua de astăzi.

Până la sfârşitul lui 1916, războiulluase vieţile a milioane de soldaţi, iarpărţile beligerante păreau incapabile săîi pună capăt. Wilson a simţit că nu exis-tă nicio altă opţiune în afară de a intraîn conflict. Astfel, la 22 ianuarie 1917,el şi-a explicat ideile despre pace în Se-natul american. Era de datoria SUA săajute la construirea unei structuri caresă asigure pacea perpetuă, a spus el.

Wilson a argumentat că scopul artrebui să fie stabilirea unei 'comunităţia puterii', şi nu a unei 'balanţe a puterii',precum şi găsirea unei 'păci comune or-ganizate' în locul unor 'rivalităţi orga-nizate'. Cu alte cuvinte, 'doar o pace fărăvictorie' ar fi putut pune capăt războiuluidin Europa.

Wilson a reuşit să obţină o majori-tate în Congres cu discursul său, iar se-natorul Ben Tillman l-a descris ca fiind'cea mai grozavă şi nobilă formă de co-municare verbală rostită de buzele uma-ne de la Declaraţia de Independenţă'.Cei de la New York Times au numit-o'transformarea morală' a politicii ame-ricane. Germanii, care nu se opuseserăideii de negocieri de pace până atunci,au răspuns nouă zile mai târziu cu re-luarea confruntărilor la nivel de sub-marine. Când a auzit această veste, Wil-son a rezumat< 'Aceasta înseamnă răz-boi'.

Wilson şi-a inaugurat cel de-al doi-lea mandat la 5 martie 1917. Iar cel carenu menţionase deloc politica externă înalocuţiunea sa inaugurală cu patru animai devreme avea acum un singur su-biect în minte< războiul. 'Nu mai suntemprovinciali', a asigurat el, notând că în-cleştarea pentru Europa i-a făcut peamericani 'cetăţeni ai lumii'. În cele dinurmă, cu mai puţin de o lună mai târziu,a cerut Congresului să declare războiGermaniei. “America luptă pentru eli-berarea popoarelor lumii, inclusiv ger-mani”. Şi a folosit atunci o propoziţie cea fost reluată obsesiv după aceea depreşedinţii americani dornici să-şi mo-tiveze intervenţionismul< 'Lumea trebuiefăcută sigură pentru democraţie'.

Statul Major german a apreciat pu-terea militară americană ca situându-se undeva 'între Belgia şi Portugalia'. Nua luat în calcul rapiditatea cu care pute-rea industrială în ascensiune putea mo-biliza noi forţe.

100 de ani de laintrarea SUA în zona

politicii europene

ISTORIE“~mp[ratul Traian, după ce s-a terminat podul de la Turnu Severin `n anul 106, a trecut

Dun[rea, a mers cu armata pe R]ul Olt, pe \[rmurile Alutei `n sus, la poalele Carpa\ilor, caredespart Rom]nia de Transilvania f[r[ s[ `nt]lneasc[ vreun inamic.”

Ioan Me;ot[ s-a n[scut la Bra;ov `n anul 1837 ;i a decedat tot la Bra;ov `nanul 1878, la v]rsta de 41 de ani

Ioan Me;ot[, un cronicar al r[zboaielor dacice

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

22 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}I“Nu sunt dar[ oamenii, familiile, popoarele, na\iunile aruncate numai a;a din

`nt]mplare oarb[ pe p[m]ntul acesta. Nu, ci sunt a;ezate ̀ n lume de m]na Providen\eiDumnezeie;ti, pentru scopuri ̀ nalte, pentru realizarea unor idealuri de perfec\iune cul-tural[ ;i moral[, spre scopul de a ajunge la gradul de perfec\iune des[v]r;it[ dup[ ca-pacitatea sa prin cunoa;terea ;i prin iubirea adev[rului ;i a drept[\ii”.

Urmare din pagina 1

În anii petrecu\i la Satu Mare, VasileLucaciu a elaborat ;i publicat în trei vo-lume lucrarea “Instituțiuni filosofice”(1881-1884) , bine primit[ de opinia pu-blic[ rom]neasc[. George Bari\iu a fostprintre primii care au enun\at în “Ob-servatorul” ;i “Transilvania” apari\ia vo-lumelor socotite “un studiu serios în spe-cialitatea ;tiin\ei filosofice”.

~n anul 1883, pentru a contracaraactivitatea “Societ[\ii Szécsenyi”,`mpreun[ cu avoca\ii s[tm[reni SimionP. Desseanu ;i Ioan Pop, Vasile Lucaciua `ncercat s[ scoat[ un ziar pentrurom]nii din comitatele Satu Mare, Ugo-cea, Maramure;, S[laj ;i Bihor. Ziarul arfi urmat s[ apar[ o dat[ pe s[pt[m]n[`n formatul “Gazetei Transilvaniei” ;itrebuia s[ dezbat[ probleme de natur[politic[, economic[ ;i cultural[ ce re-flectau cu prec[dere preocup[rilerom]nilor din nord-vest ;i s[-i ajute s[-;i `nt[reasc[ sentimentul lor na\ional.Din lips[ de fonduri încercarea a e;uat.

În acela;i an fondeaz[ “Revista ca-tolic[”, publica\ie periodic[ religioas[ ;isocial[ în care printre studii de drept ca-nonic, dogmatic[ ;i filosofie suntpres[rate ;i idei despre drepturile na\io-nale ;i libert[\ile popoarelor. :i pentruc[ a îndr[znit s[ scrie Satu Mare în locde Szatmar, înc[ de la primele numereale publica\iei, autorit[\ile l-au amendatpe profesorul Lucaciu cu suma de 100florini încerc]nd cu orice pre\ s[opreasc[ r[sp]ndirea revistei .

Judecat prin prisma scrierilor sale,Vasile Lucaciu nu este deloc un r[sf[\atal sor\ii. Memoria cultural[ nu i-a re\inutaproape nimic din texte. Se pare c[ încazul profesorului ;i preotului greco-ca-tolic via\a ;i activitatea politic[ ;i diplo-matic[ au fost mult mai importantedec]t opera.

Public[m `n r]ndurile ce urmeaz[un articol din perioada ̀ n care a fost de-putat `n Parlamentul din Budapesta.

"Mintea omeneasc[ a ̀ mp[r\it ̀ n ter-mene cursul nesf]r;it al vremilor.

Minute, ore, zile, s[pt[m]ni, luni,ani ;i veacuri, se perind[ `ntr-o urmaref[r[ sf]r;it.

:i pentru ce aceast[ `mp[r\ire `npuncte ;i linii m[runte a firului nev[zutal vremilor?

Deodat[ cu r[spunsul, ce-l d[m laaceast[ ̀ ntrebare, vr]nd-nevr]nd trecempe terenul moral, ce cuprinde `n sineideea m[sur[rii vremilor.

Slabi ;i trec[tori, cum suntem dinfire, cum am putea s[ ne d[m seama deispr[vile, ce le s[v]r;im `n decursul zi-lelor, c]te le petrecem pe acest p[m]nt?

Din valurile ve;nic mi;c[toare aleexisten\ei, f[r[ de `nceput, pentru tre-cutul nep[truns de noi, ;i f[r[ de sf]r;it,st[ ̀ nainte, se ̀ nal\[ fiin\a moral[ a omu-lui.

Trecutul a disp[rut, ;i nu mai poateexista, prezentul e o clip[, ce zboar[, vii-

torul nu are fiin\[ pentru noi.:i ̀ n aceast[ succesiune ne`ntrerupt[

a fenomenelor fizice, care constituie uni-versul, singur omul st[ ca o st]nc[ ne-clintit[, de care se fr]ng valurile vremi-lor, ;i singur omul scoate la iveal[ ̀ nsem-narea evenimentelor m[rg[ritarele zile-lor, pe care le nume;te apoi istorice.

Aici ni se arat[ chipul m[re\ ;i tainical omului, care cu puterea sa sufleteasc[`mbr[\i;eaz[ ̀ ntr-o singur[ ;i unic[ con-cep\iune ;i timpul ;i universul `ntreg.

Mintea l[murit `i arat[, c[ are partede via\[, pe care o ;tie c[ e f[r[ de `nce-put, ;i c[ nu are sf]r;it, ;i totu;i simte,c[ pentru el aceast[ via\[ exist[ numaidin momentul c]nd s-a de;teptat lacon;tiin\a de sine, pronun\]nd m[rtu-risirea acestei con;tiin\e `n dou[ vorbe<eu sunt!

:i fiindc[ aceast[ m[rturisire acon;tiin\ei nu se mai poate ascunde, nicinu se mai poate opri ̀ n expresiunile sale,;i nu se mai poate ̀ mpiedica p[trundereaei `n tainicul viitor, p]n[ unde g[se;teideea ve;niciei< urmeaz[ de la sine c[-naceast[ con;tiin\[ a individualit[\ii omu-lui, `n leg[tur[ cu idea eternit[\ii, ce i seimpune, f[r[ a o cerca, fatalmente. Eaizvor]t[ din `ns[;i r[d[cina vie\ii lui, seafl[ resolvat[ chestia nemurirei sufletu-lui omenesc!

Aceast[ lege inatacabil[ a firei ome-ne;ti, gravat[ cu slove ne;terse ̀ n inima,`n con;tiin\a omului, prin `nv[\[turilesublime ale credin\ei, prin descoperireadumnezeiasc[, ca printr-un cuv]nt de`n\elepciune suprafireasc[ nu numai c[se `nt[re;te, ci cap[t[ ;i o sanc\iunehot[r]t[, pe care cuv]ntul naturei numaio z[re;te `n oft[rile sale tainice.

A;a se combin[ `n sufletul omuluivremea cu ve;nicia, nimicirea cu nemu-rirea. Oh, cum sim\im dorul, arz[tor, ne-adormit, dup[ stabilitate, dup[ fericire.

:i ̀ n lume nu le g[sim. :i totu;i, ;tiindbine, c[ nu le g[sim, ̀ n loc s[ abzicem deele, mai v]rtos le cerc[m, mai st[ruitorle dorim!

Dar cine a s[dit `n inima, `n con;ti-in\a omului dorul de fericire?

I l-a s[dit oare ca s[-;i bat[ joc de el?Nu se poate cugeta o tir[nie mai

`ngrozitoare, dec]t aceast[ isprav[ a firei,care `;i planteaz[ `n suflet dorul de feri-cire, ca apoi s[-\i `ntind[ paharul amar-nic a nimicirei!

Nemurirea ;i fericirea nu sunt ideiinventate de oameni `mbuiba\i, ci suntcuv]ntul ;i postulatul naturii, care neduc, ne ̀ nal\[ peste lumea, peste univer-sul, ce-l putem noi p[trunde, ;i ne des-coper[ ca printr-o lucrare fermec[toarea puterilor suflete;ti< ideea mare ;i atot-cuprinz[toare a Dumnezeirii. :i iat[ su-blima unire a `nceputului ;i sf]r;itului`n fiin\a des[v]r;it[ a fiin\ei celei maides[v]r;ite, a ve;nicului Dumnezeu!

Acum `ncepem a `n\elege acea ar-monie, ce se arat[ `n universul fiin\elor,ce ne ̀ nconjoar[. Nimic nu e ̀ nt[mpl[tor,nimic neprev[zut, toate sunt coordonate;i supuse unor rela\iuni normale, a c[ror

stabilitate apriori ne dovede;te, c[ o in-teligen\[ prea `n\eleapt[ a stabilit acelenorme de succesiuni uniforme, de trans-form[ri, de evolu\iuni, de forma\iuni de-osebite, ori norme, apoi se prezint[ camanifesta\iuni a aceleia;i voin\enestr[mutate ;i ordinatoare, p]n[ c]nd`n sufletul omului con;tient ;i ̀ n\eleg[tor,se constat[ ca o lege mare ;i ob;teasc[ anaturii, care statore;te ordine ;i corela\iu-ne `ntre fiin\ele deosebite.

Iat[ ideea grandioas[ a adev[ruluidespre Dumnezeu.

Astfel apare omul cu priceperea des-tinului ̀ n mijlocul fiin\elor din jurul s[u,;i prin urmare cu con;tiin\a responsabi-lit[\ii pentru toate faptele sale.

Omul, centrul ;i st[p]nul lumii, cupovara mare a responsabilit[\ii morale,cum ;i `n ce mod `;i exprim[ puterea saspiritual[?

R[spunderea urmeaz[ din rela\iunilefire;ti cu lumea ;i cu semenii s[i, ;i ̀ ndat[se na;te ideea social[, familie, popor,na\iune, stat, ;i cununa tuturor, biserica,semnul din afar[ a sentimentului religios,nedesp[r\it de firea omeneasc[.

Nu sunt dar[ oamenii, familiile, po-poarele, na\iunile aruncate numai a;adin ̀ nt]mplare oarb[ pe p[m]ntul acesta.Nu, ci sunt a;ezate ̀ n lume de m]na Pro-viden\ei Dumnezeie;ti, pentru scopuri`nalte, pentru realizarea unor idealuri deperfec\iune cultural[ ;i moral[, spre sco-pul de a ajunge la gradul de perfec\iunedes[v]r;it[ dup[ capacitatea sa prin cu-noa;terea ;i prin iubirea adev[rului ;i adrept[\ii.

Aceast[ fiin\[ moral[, omul, capabilde un progres f[r[ margini c[treperfec\iune, adic[ perfectibil, f[r[ m[rgi-nie, foarte frumos ;i corect ̀ ;i poate pre-ciza locul, via\a ;i destinul.

Omul e chemat la via\a familiar[, dar`n familie nu se pierde, nu se distruge,nu se absoarbe individul. Omul e fiin\[social[, chemat de la natur[ la via\[ so-cial[. Dar `n via\a social[ nu se pierde,nu se distruge, nu se absoarbe nici fami-lia, nici individul. Din contr[, prinrela\iunile `mprumutate, prin contactulsocial, prin concuren\a fireasc[ a inteli-gen\elor, se perfec\ioneaz[ ;i familia, ;iindividul.

~n mul\imea de rudenii, `n via\a pu-blic[ a unui popor, iar[;i, nu se distrugrudeniile, familiile, indivizii, asemeneanici `n via\a de stat.

A;adar legea mare fireasc[ a deter-minat modul cel mai ̀ n\elept ;i a hot[r]tnormele convie\uirei oamenilor, ca fa-milii, ca na\iuni, ca state. Cu un cuv]ntcuprinz[tor putem constata, c[ societateanu e alc[tuit[ spre v[t[marea sau m[rgi-nirea drepturilor ;i a facult[\ilor fire;ti,ci din contr[ spre des[v]r;irea, spre per-fec\ionarea acelora. Legea moral[ fi-reasc[ pretinde aceasta.

De acea trebuie s[ fie, autoritateap[rinteasc[, legile, spre binele comun>beneficiile, r[splata virtu\ilor> sanc\iuneapedeapsa v[t[m[rii ordinei sociale.

Unde se respect[ aceste `nv[\[turi ;i

principii - societatea tr[ie;te `n pace ;ise desvolt[ spre bine. ~n cazul contrar<dec[dere, demoralizare ;i pustiire.

O cas[ s[n[toas[ nu se poate ridicape temelie ;ubred[, pe mla;tini ;i pesurp[turi.

Statele tot at]t de pu\in.Se vede, care e cl[dire tare, bine ̀ nte-

meiat[, cu prospecte de statornicie. Tota;a se cunoa;te, care alc[tuire de stat ea;ezat[ pe temelii putrede, nestatornice.

:i acum s[ vedem, s[ scrut[m ;i noiRom]nii, ca familie, popor, ca na\iunece rost avem ̀ n marea societate a popoa-relor, `ntre na\iunile patriei noastre?

Mai `nainte de toate avem dreptul ;idatorin\a de a ne prezenta `n fa\a lumiicu con;tiin\a individualit[\ii noastrena\ionale.

Cu aceast[ con;tiin\[ na\ional[ avemrostul de via\[ proprie `n marea familieomeneasc[, ;i `n special `ntre popoarelestatului, din care facem parte. Aici avemrolul ;i chemarea de a ne afirma ca unelement de ordine ;i de civiliza\iune. Spreacest scop, prima porunc[ ;i condi\ie esteconservarea ;i desvoltareaindividualit[\ii noastre na\ionale, politice;i culturale. A;a putem fi, ;i suntem pu-rurea un factor vrednic de a fi b[gat `nseam[. Altfel am fi un popor ̀ n descom-punere, decaden\[, ;i demoralizare,ru;inea omenimei, ;i vrednici dedispre\ul neamurilor.

C]nd ne afirm[m cu con;tiin\anoastr[ na\ional[, ;i pretindem respec-tarea drepturilor noastre, ca na\iune< ne`mplinim o datorin\[ mare ;i sf]nt[.

Nici o exagerare, nici o preten\iunenedreapt[, ci o m[sur[ just[, precum tre-buie s[ derive din cuno;tin\a pozi\ieinoastre coordonate cu celelalte popoare,cu care `mpreun[ form[m statul.

Prin urmare statul are datoria de ane respecta aceste drepturi, a se `ngriji,ca justele noastre postulate s[ fie `mpli-nite.

Asta pretinde legea mare fireasc[, pecare se `ntemeiaz[ via\a popoarelor.

:i statele tot numai pe aceast[ temeliepot s[ tr[iasc[. Cine vrea s[ falsifice aces-te principii, acela distruge statul `nsu;i;i este du;man al statului.

Politica noastr[ na\ional[ nu este oapuc[tur[ de ni;te oameni `mbuiba\i ;inelini;ti\i, ci este expresiunea fireasc[ acon;tiin\ei na\ionale care are dreptul s[aspire net[g[duit la existen\[ ;i la des-voltare, a;a, cum bunul Dumnezeu l-a

l[sat `n virtutea legilor fire;ti.Cel ce ne apreciaz[ ̀ n luptele noastre

drepte, dovede;te, c[ respect[ legile na-turii, ;i vrea s[ vad[ statul `nt[rit pe te-melie tare ;i solid[. Cel ce ne combate,;i ne du;m[ne;te pe noi, se r[sboie;tecu legile firii, ;i surp[ temelia statului,duce \ara la pierire.

Datorin\a noastr[ na\ional[ ;i pa-triotic[ ne impune deci, s[ st[ruim cutoat[ energia ;i hot[r]rea pe calea lup-telor m[re\e, ̀ ntreprinse pentru realiza-rea programului politic-cultural-na\io-nal.

Totdeauna se cuvine s[ d[m sam[fa\[ de marile datorin\e ce le avem fa\[de biserica, fa\[ de na\iunea, fa\[ de pa-tria noastr[“.

****

V-am delectat cu o pagin[ din filo-sofia de via\[ a dr. Vasile Lucaciu. De;iremarcabil, intelectualul a pierdut b[t[liacu lupt[torul.

Bun cunosc[tor al lui Toma dinAquino ;i al filosofiei de inspiraţie teo-logic[, Lucaciu vine în prelungirea spi-ritului :colii Ardelene fiind adeptul pu-rific[rii limbii. Disputa purtat[ al[turide Ioane Marcu `mpotriva lui Titu Ma-iorescu pe marginea noilor norme gra-maticale, va face subiectul unui alt articoldin Informa\ia de Duminic[.

Adriana Zaharia

Bibliografie<Lupta, anul IV, 14 ianuarie 1910, pa-

ginile 1-2Tiron Albani, Leul de la :i;e;ti. De

ce s-a pr[bu;it Monarchia Austro-Un-gar[, edi\ia a II-a, :coala Ardelean[,Cluj-Napoca, 2016

Augustin Iuga, Cu privire la VasileLucaciu< acte, documente, procese, Co-operativa notarilor, Baia Mare, 1940

Valeriu Achim, Aurel Socolan, VasileLucaciu lupt[tor pentru drepturilerom]nilor ;i unirea Transilvaniei cuRom]nia, Comitetul pentru cultur[ ;iart[ al jude\ului Maramure;, Muzeul Ju-de\ean Baia Mare, 1968

Ion Iaco;, Valeriu Achim, Dr. VasileLucaciu lupt[tor activ pentru unirearom]nilor, Texte alese, Testimonia, Edi-tura Dacia, Cluj-Napoca, 1988

Sorin Lavric, Scrisul etimologic,Rom]nia Literar[, nr. 38/2009

Vasile Lucaciu `n anul 1916

O pagin[ din filosofia de via\[

a dr. Vasile Lucaciu21 ianuarie 1852 21 ianuarie 2017

S-au `mplinit 165 de ani de la na;terea marelui om politic, supranumit Leul de la :i;e;ti

4 Informa\ia de Duminic[/22 ianuarie 2017

ISTORIE

Cunoscută și ca Elena Doamna(17 iunie 1825– 2 aprilie 1909), so-ția domnitorului Alexandru IoanCuza s-a remarcat în istoria Româ-niei prin generozitate și acțiunilecaritabile pe care le-a realizat. Suntbine cunoscute așezămintele pen-tru orfanii de diferite naționalități,numite “Aziluri Elena Doamna”.

Pu\ine lucruri se știu însă despre viațasa particulară. Copilăria și-a petrecut-o lamoșia părinților de la Solești, în \inutulVasluiului, alături de cei trei frați, Con-stantin, Theodor și Dumitru și de soraZoe. Primește de mică o educație aleasă,după severele principii pedagogice ale vre-mii, sub supravegherea directă a mamei.Elena a învățat limba germană și, mai ales,franceza, pe care o folosea cu deosebităeleganță în corespondența între\inută cudiferi\i prieteni.

De la șapte ani își continuă studiileparticulare, cu guvernante și profesori stră-ini, la moșia de la Șcheia a unchiului săuConstantin Sturza, împreună cu copiiiacestuia și ai altor rude apropiate.

Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă înînalta societate. Aici îl cunoaște pe Ale-xandru Ioan Cuza cu care se va căsători laIași în ziua de 30 aprilie 1844. Pu\ine lu-cruri se știu însă despre via\a sa particularăși modul ei de a fi. Se spune că Elena Cuza

era o fire retrasă, cumpătată şi lipsită deîncredere în forţele proprii, lucru accentuatși de faptul că Alexandru Ioan Cuza nuera un so\ statornic.

După înăbușirea revoluției de la 1848,Elena Cuza a dovedit o altă trăsătură decaracter. Pusă în fa\a unei situa\ii pericu-loase („revolu\ionarii fugeau din Iași spreGala\i, urmări\i de oamenii domnitoruluiMihail Sturza”) ce amenin\a siguran\aso\ului ei, această tânără femeie timidă șiaparent lipsită de încredere în sine, a do-vedit o extraordinară energie, inițiativă șihotărâre. A pornit singură de la Soleștispre Galați, unde a mers să-l vadă pe con-sulul britanic Cuninghan. Împreună aupus la punct evadarea lui Cuza la Brăila.De acolo, au fugit la Cernău\i și mai de-parte la Viena și Paris. S-au reîntors înMoldova peste un an, când domn al \ăriidevenise Grigore Ghica.

Numirea acestuia pe scaunul Princi-patelor a reprezentat o schimbare pe carea recunoscut-o într-o scrisoare adresatămamei sale< „Mâne dau o serată şi-\i măr-turisesc că nu-mi mai văd capul. Am trăitmai totdeauna departe de societate şi nuştiu nici eticheta, nici îndatoririle pe carepe care trebuie să le am, acum. Sper totuşică vor fi generoase cu mine compatrioateleşi-mi vor ierta naivitatea şi simplitatea.“

Legătura extraconjugală a so\ului cuMaria Obrenovici a determinat-o pe primadoamnă să părăsească Bucureştiul şi să ră-mână mai bine de 3 ani la Paris, loc undea frecventat spectacole, expozi\ii şi saloane

culturale, primită fiind chiar şi de împă-ratul Napoleon III.

Numeroase așezăminteculturale și instituțiicare îi poartă numele

În 1862 ea s-a reîntors să își revendicelocul în societatea românească și a începutsă se preocupe preponderent de organi-zarea balurilor de caritate, a dineurilor,răspândindu-și convingerile despre rolulfemeii în societate. Elena Cuza a militatprofund pentru educaţia femeilor şi maipu\in pentru emanciparea politică a aces-tora. Calită\ile sale sufletești și educațiaprimită au îndemnat-o să-și dedice întrea-ga sa viață și avere ac\iunilor caritabile. :i-a început opera de binefacere la București,patronând Azilul Elena Doamna de la Co-troceni, destinat fetelor orfane, și a încu-nunat-o la Iași, unde a lucrat benevol cainfirmieră la spitalul „Caritatea”.

A reușit să își uimească so\ul și să oîndepărteze pe rivala sa care s-a retras în-tr-o casă din mahalaua Amzei (cartier dinBucurești). Deși jignită de propunerea dea înfia copiii domnitorului cu Maria Obre-novici, ea a acceptat, gestul întărindu-i șimai mult căsnicia cu Alexandru Ioan Cu-za. A devenit încetul cu încetul o mamădesăvârșită, deși nu putea avea copii. Ro-lurile s-au schimbat, iar Maria era primităacum de către Elena Cuza cu milă şi înţele-gere pentru a-și vedea fiii.

Elena Doamna, femeia plăpândă șisfioasă, a supraviețuit tuturor celor care i-au marcat via\a în vreun fel. Poate că lovi-tura cea mai grea fusese moartea mameisale, din 1869. A împărtășit cu stoicismexilul soțului detronat și, după moarteaacestuia, la 16 mai 1873, „i-a păstrat me-moria cu o extraordinară devo\iune, ne-îngăduind să se rostească un singur cuvântdespre slăbiciunile pe care le cunoștea, leîngăduise și-o spunea cu mândrie – le ier-tase”.

A murit în 1909, fiind înmormântatăla moşia părintească din Soleşti – Vaslui.Nicolae Iorga nota despre moartea aces-teia< „A murit, la Piatra Neam\, femeiaideal de bună şi modestă care a fost Mă-

ria-sa Doamna Elena, so\ia lui Cuza-Vodă.Orice laudă, orice semn de durere par ne-potrivite fa\ă de mărea\a simplitate a fiin\eipământeşti care, trăind printre noi, ceiplini de neajunsuri şi păcate, a dus curatăviaţă cerească, asemenea îngerilor”.

În prezent sunt numeroase așezăminteculturale și instituții care îi poartă numele,tocmai datorită personalității sale marcan-te, a caracterului disciplinat și lipsit de în-gâmfarea poziției pe care a deținut-o. ElenaCuza poate reprezenta oricând, pentru fe-meile din România și nu numai, un modelde modestie și candoare demn de urmat.

Dr. Paula Virag, muzeografla Muzeul Jude\ean Satu Mare

Românii au avut mereu o sin-gură dorin\ă comună< să trăiascăto\i într-o singură patrie, să se rea-lizeze o Unire care să-i aducă peto\i la un loc, să existe un stat doaral lor. Dup[ cum zicea Mihail Ko-gălniceanu, “Dorin\a cea mai ma-re, cea mai generală, aceea hotărâtăde toate genera\iile trecute, aceeacare este sufletul genera\iei actuale,aceea care, împlinită, va face feri-cirea genera\iilor viitoare, este Uni-rea Principatelor într-un singurstat”.

După multe secole în care nu au pututdecât să viseze la Unire, iată că anul 1859o aduce, odată cu numirea pe tron (ales înunanimitate) a liderului unionist Alexan-dru Ioan Cuza. Nicăieri nu se stipula cadomnii aleşi în Moldova şi Ţara Româ-nească să fie persoane diferite, astfel cămai marii luptei na\ionale au decis să lasefrâiele ambelor principate în mâinile unuisingur om< Alexandru Ioan Cuza.

Primul pas `n apari\iaRom]niei

Statul nou înfiinţat prin unirea Mol-dovei şi a Ţării Românşti purta numele de„Principatele Unite ale Valahiei şi Moldo-

vei”. Unirea dintre aceste două principatea reprezentat primul pas în apari\ia Ro-mâniei, ca stat unic.Înscăunarea lui Alexandru Ioan Cuza, la5 ianuarie 1859 în Moldova, iar apoi, la 24ianuarie în acelaşi an, alegerea sa ca dom-nitor şi în Ţara Românească, au reprezentatpractic Unirea. Iniţial, această Unire din1859 urma să fie recunoscută doar pe tim-pul domniei lui Cuza, dar evenimentelecare au urmat au făcut ca ea să fie irever-sibilă.

După ce secole la rând locuitorii celordouă Principate au fost asemeni frunzelorpurtate de vânt, iată că anul istoric 1859 aîmplinit dorinţa cea mai arzătoare a acestoroameni< unirea cu fra\ii ce vorbesc aceeaşilimbă, dar de care îi despăr\eau grani\epolitice și administrative.

În scurta sa domnie de 7 ani, Alexan-dru Ioan Cuza a creat condi\ii favorabilepentru evenimentele de mai târziu, îndeo-sebi ob\inerea independenței de stat dupărăzboiul din 1877. El a fost cel care a des-chis drumul spre o Românie modernă, șia dus la creșterea conștiinței de sine a po-porului român, care a realizat mai apoiMarea Unire din 1918.

Domnia lui AlexandruIoan Cuza trebuie privit[cu mult[ considera\ie

Domnia lui Cuza, pe bună dreptate,

trebuie privită azi cu și mai multă consi-derație, căci el a fost un mare patriot și undeschizător de drumuri, făuritorul, de fapt,al istoriei naționale, în momentele ei cru-ciale.

Cuza rămâne pentru totdeauna celdintâi domn al \ărilor Unite, domnul Uni-rii, fapt ce reprezintă un mare merit. El n-a fost numit, ci ales, și încă în unanimitateîn ambele \ări. Ales nu ca un nume mare,răsunător, ci ca un om nou, întruchipândvoin\a na\ională.

Pentru multe din faptele sale a meritatrecunoștința nu numai a contemporanilor,ci și a generațiilor următoare. Au circulatmulte istorisiri despre Cuza, în legăturăcu firea sa dreaptă. Unele au apărut și înpresă, sau adunate în diferite broșuri șicărți< amintiri, întâmplări reale sau năs-cocite, toate contribuind cu puterea legen-dei la `ntre\inerea acelei aureole create înjurul fostului domnitor. Atâ\ia dintre oa-menii acelei vremi mărturiseau că l-au vă-zut și au vorbit cu el, că umbla pe drumuriîn straie schimbate, cercetând și pedepsindnedreptățile, ajutând și mângâind pe ceisărmani și năpăstui\i.

În strălucita-i limb[ a scris și MihailSadoveanu despre această legendă, arătândcu înțelepciune că în necazurile și aspira-țiile lui nedeslușite, poporul întrupase înCuza dorințe de schimbări și de dreptate,devenind în ochii norodului “un fel deprincipiu al binelui”.

Judecata asupra vie\ii şi operei lui Ale-

xandru Ioan Cuza se poate face astăzi fărăură sau părtinire. A pierit ura celor lovi\ide marile reforme din timpul domniei sale,s-au potolit patimile. Faptele sale vorbescde la sine şi-i proclamă meritele. Pe dreptcuvânt s-a spus că principele Cuza va aveaîntotdeauna o pagină strălucitoare în is-toria \ării noastre, căci dacă omul a avutslăbiciuni inerente sărmanei naturi umane,suveranul a fost întotdeauna integru şi pă-

truns de cel mai mare patriotism. Ne în-suşim această judecată şi adăugăm că pa-triotismul nu numai că i-a arătat teoreticlui Cuza măsurile ce trebuiau luate spreridicarea nivelului material, politic şi cul-tural al poporului, dar i-au dat şi putereasufletească necesară pentru a decide şi pu-ne în practică aceste măsuri.

Dr. Paula Virag, muzeografla Muzeul Jude\ean Satu Mare

Elena Doamna, so\ia domnitorului AlexandruIoan Cuza, s-a remarcat `n istoria Rom]niei

prin generozitate ;i ac\iuni caritabile

Elena Cuza a militat profund pentru educaţia femeilor și mai pu\in pentruemanciparea politică a acestora

Pentru multe din faptele sale a meritat recunoștința nu numai a contemporanilor, ci și a generațiilorurmătoare. Au circulat multe istorisiri despre Cuza, în legătură cu firea sa dreaptă. Unele au apărutși în presă, sau adunate în diferite broșuri și cărți< amintiri, întâmplări reale sau născocite, toate con-tribuind cu puterea legendei la `ntre\inerea acelei aureole create în jurul fostului domnitor.

Domnitorul AlexandruIoan Cuza, f[uritorul

istoriei na\ionale

22 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPlantele medicinale ;i fructele de p[dure folosite ca materie prim[ pentru siropurile Hypericum

sunt recoltate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel `nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de contaminan\i toxici carcinogeni, ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice. Siropul de C[tin[-alb[ ajut[ la ̀ nt[rirea imunit[\ii naturale a organismului`ntruc]t fructele acestei specii sunt adev[rate polivitamine naturale.

Fructele de c[tin[ ;i m[ce;e nuar trebui s[ v[ lipseasc[ din c[mar[pe tot parcursul sezonului rece. Auputeri imunoprotectoare, de ne-egalat ;i care nu pot fi ̀ nlocuite deniciun produs farmaceutic de sin-tez[.

~n componen\a lor intr[ substan\e te-rapeutice de excep\ie, indispensabile sis-temului imunitar. Pentru lunile de iarn[,Hypericum a creat c]teva produse care s[fortifice organismul, pe care vi le facemcunoscute `n r]ndurile ce urmeaz[.

Sirop de c[tin[ alb[ Siropul de C[tin[ alb[ este un supli-

ment alimentar cu rol imunostimulator,vitaminizant ;i mineralizant. Produsul are`n componen\[ extract natural din fructeproaspete de C[tin[ -alb[ (Hippophaerhamnoides), ap[ demineralizat[, zah[rinvertit enzimatic (bogat ̀ n complexul vi-taminic B), conservant (benzoat de sodiu).Un litru de sirop de C[tin[ -alb[ cu zah[reste ob\inut din 1,2 kilograme fructe proas-pete de C[tin[-alb[.

Men\iuni nutri\ionaleCon\ine< fructoz[, glucoz[, uleiuri vo-

latile, bioflavonoide, betacaroten, zeaxan-tin[, licopen, taraxantin[, polifenoli, fitos-teroli, aminoacizi, acizi gra;ipolinesatura\i, taninuri, vitamine (A, C,D, complexul B, E, P, K), minerale ;i oli-goelemente (K, P, Ca, Mg, Fe, Na).

Siropul de C[tin[ alb[ este un supli-ment alimentar cu rol de stimulare a sis-temului imunitar. Contribuie la normali-zarea nivelului colesterolului seric. Repre-zint[ o surs[ de vitamine ;i minerale cu obiodisponibilitate sporit[. Contribuie lalimitarea efectelor stresului oxidativ ;i labuna func\ionare a sistemelor hepatic ;icardiovascular. Limiteaz[ procesele infla-matorii din organism. Are ac\iune hipo-colesterolemiant[, energizant[, antiinfla-matoare, antioxidant[, vasodilatatoare, he-patoprotectoare, imunostimulatoare, de-purativ[, diuretic[, vitaminizant[ ;i mi-neralizant[.

Caracteristici generale ale produsuluiPlantele medicinale ;i fructele de

p[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate dinzone nepoluate, ecologic curate, astfel ̀ nc]tputem garanta eficien\a maxim[ ;i puri-tatea produsului, prin lipsa de contami-nan\i toxici carcinogeni, ierbicide, insec-ticide ;i `ngr[;[minte chimice.

Siropul de C[tin[-alb[ ajut[ la `nt[ri-rea imunit[\ii naturale a organismului`ntruc]t fructele acestei specii suntadev[rate polivitamine naturale. Acestproces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin stimu-larea form[rii de anticorpi. De asemenea,compu;ii cu propriet[\i antioxidante dinaceste fructe ajut[ la combaterea form[riiradicalilor liberi, cauza stresului oxidativ.

Produsul este un bun adjuvant `n eli-minarea substan\elor toxice din organism,contribuind la protejarea rinichilor ;i aprostatei. Acesta este eficient ;i ̀ n norma-lizarea colesterolului sanguin ;i a triglice-ridelor serice, regl]nd tensiunea arterial[;i amelior]nd circula\ia s]ngelui, ̀ n specialcea periferic[. Astfel, datorit[ compu;ilorbiologic-activi precum acizii gra;i nesa-tura\i ;i fitosterolii, produsul de fa\[ are oac\iune cardio-protectoare.

Prin cre;terea magneziului plasmatic;i prin aportul de vitamine din complexulB, siropul contribuie la tonifierea sistemu-lui nervos ;i la stimularea activit[\ii inte-

lectuale, particip]nd ;i la procesele de re-glare a sistemului endocrin. Nu ̀ n ultimulr]nd, extractul de C[tin[-alb[ este ;i unexcelent protector gastro-intestinal ;i he-patic, favoriz]nd procesul natural de re-generare al celulelor hepatice.

Toate aceste propriet[\i se explic[ princon\inutul mare `n vitamine, minerale ;ia celorlal\i compu;i bioactivi ce sep[streaz[ nealtera\i, cu o biodisponibilitatesporit[, datorit[ proces[rii minimale a in-gredientelor, f[r[ tratamente termice.

Doza recomandat[ este de 3-4 linguride sirop, maxim 6 pe zi, dizolvate `n ap[mineral[, dup[ mesele principale. Sunt re-comandate cure de 6 s[pt[m]ni cu pauzede 7 zile `ntre acestea. Este un produs cenu con\ine coloran\i sau arome de sintez[.Are `n componen\[ pulp[ de fruct, astfelc[ se recomand[ s[ fie agitat ̀ nainte de fo-losire. O sticl[ con\ine 500 ml de produs.

Sirop cu extract natural de m[ce;e;i C[tin[ alb[

Un alt produs de la Hypericum valorosprin con\inut ;i efect asupra organismuluieste Siropul cu extract natural de m[ce;e;i C[tin[ alb[. Este un supliment alimentarcu rol tonic, vitaminizant ;i mineralizant.Produsul are `n componenț[ extract na-tural, ob\inut prin presarea la rece din fruc-te de M[ce; (Rosa canina) ;i de C[tin[-alb[ (Hippophae rhamnoides), zah[r in-vertit, conservant (benzoat de sodiu – 0,02%).

Din punct de vedere nutri\ionalcon\ine< fructoz[, glucoz[, uleiuri volatile,bioflavonoide, betacaroten, polifenoli, acidmalic, acid citric, vitamine (A, C, D, com-plexul B, E, K), minerale ;i oligoelemente(K, P, Ca, Mg, Fe).

Adjuvant `n tonifierea ;i energizareaorganismului. Faciliteaz[ procesul naturalde regenerare ;i `nt[rire a sistemului im-unitar. Surs[ de vitamine ;i minerale cu obiodisponibilitate sporit[. Contribuie ladistrugerea radicalilor liberi.~mbun[t[\e;te circula\ia periferic[. Con-tribuie la reducerea st[rilor de oboseal[.Ac\iune imunomodulatoare, vitamini-zant[, mineralizant[, energizant[ ;i anti-oxidant[.

Caracteristici generale ale produsuluiExtractul natural de fructe de M[ce;

(Rosa canina) este o surs[ natural[, bio-disponibil[, de vitamina C ;i bioflavonece sunt necesare combaterii radicalilor li-

beri ;i a stresului oxidativ. ~n plus, fructelede M[ce; mai au ̀ n componen\a lor ;i altevitamine (A, B1, B2, K) precum ;i s[ruriminerale (K, Ca, Mg, Fe). Printre pro-priet[\ile acestui extract se num[r[ celede< vitaminizant, astringent, colagog, co-leretic, vasodilatator arterial ;i antiinfla-mator intestinal.

Totodat[ are propriet[\i imunomodu-latoare, vitaminizante, mineralizante, ener-gizante ;i antioxidante. Datorit[ con\in-utului de vitamina C, polifenoli ;i flavo-noide, siropul contribuie la limitarea efec-telor negative ale stresului oxidativ prinneutralizarea radicalilor liberi. Tot datorit[acestor compu;i, extractul are o ac\iuneantiinflamatoare ;i antiseptic[. De aseme-nea, acesta are ;i un rol `n combatereast[rilor de oboseal[ fizic[ sau psihic[ ;i decre;tere a randamentului energetic al or-ganismului. Nu ̀ n ultimul r]nd, produsuleste benefic ̀ n normalizarea circula\iei pe-riferice ;i pentru sporirea imunit[\ii fa\[de diver;i factori alergeni.

Poate fi folosit `n egal[ m[sur[ deadul\i ;i copii. Pentru adul\i, doza reco-mandat[ este de 4-5 linguri de sirop pe zidizolvate `n ap[ mineral[ (1<6), dup[ me-sele principale. Pentru copii, doza reco-mandat[ este de 4-5 linguri\e pe zi. Se re-comand[ cure de lung[ durat[. La nevoie,doza se poate dubla. Nu con\ine coloran\isau arome de sintez[. O sticl[ con\ine 500ml produs.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Consumul de ardei iute poate con-tribui la sc[derea mortalit[\ii, potrivitunei cercet[ri desf[;urate de oamenide ;tiin\[ de la University of Vermontdin SUA, noteaz[ Agerpres.

Cercetarea a demonstrat faptul c[se poate `nregistra o reducere cu circa13% a riscurilor de mortalitate, ̀ n spe-cial ̀ n cazul atacurilor de cord ;i al co-mo\iilor cerebrale, la persoanele careconsum[ `n mod regulat ardei iute.

Concluziile unui studiu anterior,efectuat `n 2015 `n China, indicau deasemenea o sc[dere a mortalit[\ii lapersoanele care au consumat ardei iutesau plante similare.

Cercet[torii din cadrul Larner Col-lege of Medicine al University of Ver-mont au folosit pentru realizarea stu-diului informa\ii din National Healthand Nutritional Examination Survey(NHANES) de la peste 16.000 de ame-ricani pe o perioad[ de circa 23 de ani.~n urma centraliz[rii datelor s-a des-coperit c[ profilul persoanei care con-sum[ `n mod regulat ardei iute esteb[rbat, t]n[r, caucazian sau america-no-mexican, c[s[torit, fum[tor, con-sumator de alcool, care m[n]nc[ maimult[ carne ;i mai multe legume, cuun nivel al colesterolului HDL maisc[zut, venituri mai mici ;i mai pu\in[educa\ie.

Oamenii de ;tiin\[ au realizat o in-vestiga\ie suplimentar[ median[ peparcursul a 18,9 ani ;i au analizat ratamortalit[\ii ;i cauzele deceselor parti-cipan\ilor la studiu."Chiar dac[ mecanismul prin care

ardeiul iute poate ̀ nt]rzia mortalitateaeste departe de a fi pe deplin explicat,canalele TRP (canale cu poten\ial tran-

zitoriu de receptor), care sunt receptoriprimari pentru agen\i precum capsai-cina (componenta principal[ din ar-deiul iute) ar putea fi `ntr-o anumit[m[sur[ responsabile pentru rela\ia `n

cauz[", indic[ cercet[torul MustafaChopan ;i dr. Benjamin Littenberg,profesor de medicin[ la University ofVermont, conform unui comunicat depres[.

Potrivit cercet[torilor, beneficiilepentru s[n[tate ale ardeiului iute suntdatorate componentei principale —capsaicina, care este recunoscut[ pen-tru prevenirea obezit[\ii, reglarea flu-xului sanguin coronarian, ;i are pro-priet[\i antimicrobiene.

Consumul de ardei iutecontribuie la reducereariscurilor de mortalitate

C[tina ;i m[ce;elenu trebuie s[ lipseasc[din c[mar[ peste iarn[

6 Informa\ia de Duminic[/22 ianuarie 2017

RE}ETE

Ciorb[ de ciuperci cu bulion

Pl[cinte americane cu mere ;i scor\i;oare

Mod de preparare<

Ceapa curățată și mărunțită, îm-preună cu ardeiul gras tăiat mărunt secălește în câteva linguri de ulei. Seadaugă ciupercile tăiate bucăți, se că-lesc și acestea, după care se presară cu

boia de ardei și se sting cu apă. Zarza-vaturile se taie cubulețe mici și împreu-nă cu mazărea verde se pun în supă. Secondimentează după gust, se adaugăleușteanul (1-2 fire, sau o lingură bunăde leuștean uscat), puțin mai târziu șicartofii tăiați cubulețe, apoi bulionulși peste câteva minute și conopida (da-că aveți acasă). Când mai sunt vreo 10minute până când toate ingredientelevor fi fierte se adaugă și tăițeii sau gă-luștele. Se poate servi cu smântână, saucu ardei iute.

Ingrediente<

300 g de ciupeci proaspete(sau o conservă de ciuperci cu ocantitate echivalentă de masă so-lidă), 4-500 g zarzavaturi (mor-covi, pătrunjei, țelină, gulie),100-150 g mazăre verde boabe(proaspătă sau congelată), 2 bu-căți de cartofi, eventual 3-4 in-florescențe de conopidă saubroccoli, o ceapă, un ardei gras,500 ml bulion, sare, piper, boiade ardei, ulei, leuștean, tăiței

pentru supă sau găluște.

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc, seamestecă cu o lingură de zahăr și selasă să stea așa cel puțin o oră. Se ames-tecă bine-bine, cu un tel sau cu mixerulfăina, ouăle, laptele, zahărul și drojdia

preparată în prealabil cu un pic de laptecălduț îndulcit. Merele se storc bine dezeamă, se amestecă cu scorțișoara și seadaugă la aluat. Se mai amestecă pânăla omogenizare, apoi se lasă aluatulacoperit, într-un loc călduț circa o ju-mătate de oră să crească. Se pune înulei fierbinte cu ajutorul unei linguri,sau se coace în formă pentru plăcinteamericane, eventual în formă pentrugofre, unsă în prealabil cu ulei sau unt.Se servesc calde, ornate cu topping, saupresărate cu zahăr pudră.

Ingrediente<

400 g făină albă, 2 ouă, 500ml lapte, 4 linguri pline de zahăr,25 g de drojdie proaspătă (sau10 g drojdie uscată), 6 mere, olinguriță de scorțișoare pudră,ulei pentru copt, sau zahăr pudră

cu gust de vanilie la servire.

Lichior de banane

Mod de preparare<

Pentru a prepara un lichior bun, sevor alege bananele cele mai coapte, celemai aromate. Fructele se curăță de coa-jă, se taie felii subţiri şi se pun într-unvas sau borcan ce se închide ermetic.Peste banane se toarnă alcoolul și seadaugă miezul batoanelor de vanilie,cele 10 linguri de rom şi zeama de lă-

mâie. Se închide vasul şi se lasă la ma-cerat aproximativ 7 zile. Zahărul se ca-ramelizează ușor, se stinge cu apă, seprepară un sirop care se fierbe timp de5 minute, după care se lasă să se ră-cească puțin. Acest sirop se va turnapeste bananele macerate. Borcanul seînchide din nou şi se mai lasă la mace-rat încă 4 zile. După 4 zile lichiorul sestrecoară şi se va turna în sticle. Se ser-vește rece, ca băutură de sine stătătoare,sau se folosește la prepararea de coc-tailuri.

Ingrediente<

Un kilogram de banane, unlitru de alcool dublu rafinat de90 grade (sau ţuică foarte tare),un litru şi jumătate apă, un kilo-gram şi jumătate de zahăr, zeamăde la o lămâie, 2 batoane de va-nilie, 10 linguri de rom foarte

fin.

Cartofi \[r[ne;ti cu cârna\i afuma\i

Mod de preparare<

Cârnații se prăjesc ușor și se scotdin ulei. Cartofii curățați se taie cubu-lețe sau fâșii, după preferință. Ceapamărunțită se călește în uleiul în care s-au prăjit și cârnații, se presară cu boia,apoi se adaugă repede și cartofii bine

spălați. Se condimentează după gust,cartofii se călesc, apoi se sting cu apă,cât să-i acopere bine. Se adaugă cârna-ții, apoi ardeiul tăiat în două și curățatde semințe, sau bucăți mărunte și selasă mâncarea la fiert până când car-tofii se înmoaie, iar zeama scade, saudacă vă place, chiar până când devinepăstoasă. Dacă e nevoie, înainte de ase lua de pe foc, se mai poate condi-menta puțin. Se servește cu murături,de preferință castraveți sau varză mu-rată, ornat cu smântână sau cu ardeiiute.

Ingrediente<

Un kg de cartofi, 200 g decârnați afumați (pot fi și picanțidacă vă place mai iute), o ceapă,8-10 linguri de ulei, un ardeigras, o lingură de delicat de casă,sare, piper, o linguriță de boia

de ardei.

Ceapa se numără printre cele maifolosite legume în bucătărie. Toată lu-mea pare să o cunoască drept o legumădeosebită, dar sunt cu siguranţă foartepuţin cei care îi cunosc și valenţele te-rapeutice. Dovada aprecierii de care sebucură ceapa în cele mai diverse mediio reprezintă monumentul ridicat acesteilegume în Sălaj, în localitatea Pericei.

Boli pentru care ceapa reprezintă un remediu

Litiaza renală cu uraţi trebuie pre-venită. Prevenţia se poate realiza inclu-siv prin consumul zilnic al unei salatede ceapă (120 grame), asezonată cu sucde lămâie. Substanţele active din ceapadizolvă calculii cu uraţi și previne for-marea altora noi.

Diabetul. Două studii independentefăcute de spitalele universitare ale unorfacultăţi de medicină din India arată căun consum zilnic semnificativ de ceapăcrudă (140 de grame pe zi) scade glice-mia, prevenind și chiar tratând diabetul.Interesant este că în aceleași studii s-apus în evidenţă un alt fapt remarcabil:ceapa nu reduce nivelul glicemiei la ceicare nu suferă de diabet.

Ateroscleroza. Administrarea a 50grame de ceapă proaspătă pe zi dimi-nuează foarte mult riscul creșterii co-lesterolului seric, determinat de o ali-mentaţie cu un conţinut ridicat de gră-simi. De asemenea, consumul de ceapăprevine ateroscleroza, ischemia cardiacăși ameliorează hipertensiunea.

Îmbătrânirea prematură. Ceapacrudă consumată zilnic are efecte bunede combatere a afecţiunilor cardiovas-culare și a îmbătrânirii, datorită neutra-lizării radicalilor liberi de către sub-stanţele antioxidante din ceapă.

Tratamente interne cu ceapă

Tulburări de memorie. Se trateazăcu ceapă crudă, câte 80 de grame (o cea-pă mai mare) pe zi. Substanţele activedin ceapă au efecte neuroprotectoare șiîmbunătăţesc irigarea cu sânge a creie-rului. Tratamentul cu ceapă înlătură maiales problemele legate de memoria descurtă durată, adică exact cea care estecel mai afectată în primele faze la bol-navii cu Alzheimer.

Depresie. Două-patru linguri de sucproaspăt de ceapă, administrat dimi-neaţa și seara, sunt un leac surprinzătorde puternic împotriva depresiei. Suculfoarte proaspăt de ceapă, administrat pestomacul gol, cu puţin suc de fructe(mere sau portocale), stimulează puter-nic activitatea sistemului nervos central,inducând o stare de vioiciune, opti-mism, dorinţă de acţiune.

Tuse persistentă, tuse convulsivă.Se bea decoct de ceapă cât de fierbinteposibil, îndulcit cu miere. Două-treicăni pe zi din acest remediu prea puţinplăcut la gust, ba chiar respingător pen-tru unii, are efecte aproape miraculoasede oprire a acceselor de tuse, de elimi-nare a secreţii lor de pe arborelebronșic, de refacere a epiteliilor distru-se de infecţia respiratorie.

Litiaza biliară. Se iau zilnic 2-3 lin-guriţe de ulei, în care s-a macerat cea-pă. Tratamentul se face vreme de 14zile, urmate de 7 zile de pauză, dupăcare se poate relua. Este eficient pentruprevenirea formării unor noi calculibiliari, dar și pentru eliminarea celorexistenţi, mai ales dacă nu sunt de di-mensiuni foarte mari.

Bronșita. Se iau dimineaţa, laprânz și seara, câte 2-3 linguriţe de si-rop de ceapă, în cure de câte 2-3 săp-tămâni. Este un remediu util, mai alesîn tratamentul bronșitei infecţioase,dar și al celei tabagice, precum și al ce-lei alergice.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ceapa, remediu împotriva tulbur[rilor

de memorie, depresiei, tusei

Pentru a scăpa de tuse se bea decoct de ceapă cât de fierbinte posibil, îndulcit cu miere.Două-trei căni pe zi din acest remediu prea puţin plăcut la gust, ba chiar respingătorpentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

22 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Bijuteriile au o istorie lungă şisunt în lumea noastră din anti-chitate, când purtarea lor era unsimbol al puterii celui care le pur-ta.

Erau considerate şi semnul bogăţieişi de aceea au fost înmânate de-a lungulgeneraţiilor.

Bijuteriile lumii antice

Bijuteriile sunt o formă universalăde adoraţie. Podoabele făcute dinscoici, pietre şi oase au supravieţuit în-că din timpuri preistorice. Încă din ace-le timpuri, bijuteriile erau purtate ca oformă de protecţie faţă de pericolelevieţii sau pentru a marca un statut so-cial. Descoperirea tehnicilor de lucrucu metalul a adus o dezvoltare impor-tantă în acest domeniu. Aurul, un ma-terial rar şi valoros, era îngropat cupersoanele decedate. Multe bijuterii ar-heologice vin din morminte.

Bijuteriile medievale

Podoabele purtate în Europa me-dievală reflectau ierarhia şi statutul so-cial. Nobilii purtau aur, argint şi pietrepreţioase. Persoanele umile purtau me-tale de bază ca aramă şi cositor. Cu-loarea bijuteriilor şi puterea lor pro-tectivă conta deosebit de mult. Până însecolul 14, pietre preţioase erau şlefuiteşi nu tăiate. Mărimea şi strălucirea cu-lorii le determinau valorea. Uneleaveau mesaje secrete sau incrip\ii ma-gice, care se credea că îi va proteja peproprietari.

Bijuteriile în renascentism

Obiectele preţioase au devenit maielaborate şi mai colorate. Tehnicile întăierea lor au avansat, făcând bijuteriilesă strălucească mai mult. Imensa im-portan\ă pe care o dădeau religiei şimai apoi politicii se putea vedea în po-doabele purtate. Design-ul reflectănoul interes acordat lumii clasice, prinfiguri sau scene mitologice populare.Un alt trend era purtarea medalioane-lor portret.

Secolul 17

Schimbările din modă au introdusşi noi stiluri în bijuterii. În timp ce ma-trialele închise cereau podoabe elabo-rate din aur, materialele în nuanţe pas-telate erau accesorizate cu pietrepreţioase şi perle. O dată cu extindereacomerţului nestematele au devenit dince în ce mai disponibile. Se dezvoltătrendul motivelor botanice.

Secolul 18

Tăieturile pietrelor preţioase au fă-cut ca diamantele să strălucească maimult că oricând. De obicei pietrele erauaplicate în monturi de argint pentru ale evidenţia mai bine.

Secolul 19

Secolul 19 a fost o perioad[ de in-tense schimbări industriale şi sociale,dar în design-ul podoabelor concen-trarea a rămas pe cel din trecut. În pri-mul deceniu, stilul clasic era foarte po-

pular şi evocă gloria Greciei antice.Există şi interes în podoabele perioadeimedievale şi renascentiste. Tot în acestsecol erau populare bijuteriile natura-listice decorate cu flori sau fructe. Flo-rile exprimau dragostea şi prietenia.

Arts and Crafts

Dezvoltat[ în ultimii ani ai secolu-lui 19, mişcarea Arts & Crafts se bazape o profundă stinghereal[ faţă de lu-

mea industrializată. Bijutierii respin-geau maşinăriile şi se concentrau peobiectele făcute manual. Ei evitau pie-trele mari cu multe faţete şi se bazaupe frumuseţea naturală a pietrelorpreţioase cabochon. Aceştia au înlocuitrepetiţia şi regularitatea dată de trendulgeneral cu curbe şi design figurativ.

Art Deco

Cu toate că perioada 1920-1950 a

fost plină de războaie şi depresii, biju-teriile şi-au menţinut elegan\a şi origi-nalitatea. New York-ul rivaliza cu Pa-risul iar casele de bijuterii din Europase aşteptau să cumpere şi să vândă dinIndia. Din 1933, aurul a revenit la mo-dă, mai ales pentru că era mai ieftindecât platină.

Bijuteriile contemporane

Din 1960 graniţele în bijuterii au

fost într-o continuă redefinire. Con-venţiile au fost sparte de diferite gene-raţii de bijutieri independenţi, educaţila colegii de artă şi care veneau cu ideiradicale. Noile tehnologii şi materialeleneprețioase, printre care plastic, hârtieşi textile, au restabilit noţiunea detradiţional. Bijutierii avant-gardişti auexplorat interacţiunea bijuteriilor cucorpul, împingând limitele proporţiilorşi ale purtării lor. Podoabele s-au trans-format în obiecte de artă de purtat.

Schimbările din modă au introdus şi noi stiluri în bijuterii. În timp ce matrialele închise cereaupodoabe elaborate din aur, materialele în nuanţe pastelate erau accesorizate cu pietre preţioase şiperle. O dată cu extinderea comerţului nestematele au devenit din ce în ce mai disponibile. Sedezvoltă trendul motivelor botanice.

Bijuteriile, de la o form[ universal[ de adora\ie la un semn al bog[\iei

8 Informa\ia de Duminic[/22 ianuarie 2017

DIET~

Alergiile alimentare sunt din ce`n ce mai frecvente. Pe zi ce trececre;te num[rul persoanelorafectate ;i al alimentelor capabiles[ provoace o reac\ie alergic[.

Exist[ un risc crescut dat depredispozi\ia genetic[, unde riscul estimatal copilului s[ fie alergic dep[;e;te 50% ;idevine ;i mai mare dac[ ambii p[rin\isunt alergici.

Alergiile< cauze ;i simptome

Ne afl[m `ntr-un secol aflat subamprenta polu[rii, a stresului, a luptei cutimpul, a obsesiei igienice ;i aegocentrismului. Toate aceste direc\iisf];ie fiin\a uman[, motiv pentru careorganismul biologic este ;i el afectat at]tde tare `nc]t se contureaz[ din ce `n cemai mult o nou[ domina\ie a unor boliconsiderate neglijabile p]n[ acum<alergiile, cancerul, depresiile, anxietatea,stresul informatic ;i bolile autoimune.

~n ceea ce prive;te alergiile ̀ n general,omul modern este mai izolat ca niciodat[;i prins `n plasele societ[\ii moderne(serviciu, televiziune, jocuri, socializarevirtual[). Aceast[ izolare expuneorganismul la alergenii din cl[diri (praf,mucegai, p[r de animale). Igienaexagerat[, agresiunile asupraorganismului cu substan\e chimice ;iconsumul de alimente tratate chimic,reprezint[ o parte important[ din factoriicare declan;eaz[ bolile alergice.

Unele alimente au produs alergii dintimpuri imemoriale, dar cre;tereanum[rului de alergii alimentare estepropor\ional[ cu cre;terea consumului dealimente din ce `n ce mai prelucrate.

Alergia alimentar[ este o reac\ieadvers[ a sistemului imunitar `n urmaexpunerii la un aliment care la mareamajoritate a popula\iei nu produce nicioreac\ie. Reac\ia alergic[ se produce deobicei la o substan\[ proteic[ sau mai binezis la peptidele care o compun. Sub aspectchimic, proteinele sunt lan\uri lungi deaminoacizi, structurate ̀ n form[ de verigi.Lan\urile a zeci de aminoacizi se numescpeptide ;i sunt cele care `n majoritateasitua\iilor produc reac\ii alergice.

Alergia la alimente este foartefrecvent[ la bebelu;i ;i copii. Posibilitateade a suferi de o alergie alimentar[ cre;teatunci c]nd, `n regimul alimentar albebelu;ului, se introduc alimentealergenice `nainte de vreme, sau seintroduc atunci c]nd mucoasa esteinflamat[, de exemplu dup[ o diaree saugastroenterit[.

Alergiile alimentare se manifest[rapid dup[ ingerarea alimentuluialergenic ;i se manifest[ prin pruritorofaringian, erup\ii cutanatepruriginoase, edeme faciale, linguale sauglotice, grea\[, v[rs[turi, diaree sau uneorireac\ii brutale ale organismului asociatecu o sc[dere de tensiune(;oc anafilactic).

Principalii alergeni alimentari sunt<proteinele laptelui de vac[, albu;ul ;ig[lbenu;ul de ou, gr]ul, alunele,arahidele, soia, pe;tele, \elina, morcovul,ro;iile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao,piersicile, caisele.

Gr]ul ;i derivatele sale se deta;eaz[prin frecven\a consumului, a;a `nc]tmerit[ o abordare separat[.

Gr]ul ;i boal[ celiac[

Principala protein[ din gr]u esteglutenul, element fundamental pentrupanifica\ie. Aceast[ substan\[ este cea careproduce reac\ii alergice cu cea mai mareu;urin\[.

Predecesorii no;tri au consumat timp demilioane de ani produse din meniullimitat oferit de v]n[toare ;i culesulfructelor s[lbatice, ̀ nainte ca gr]ul s[ intre`n dieta uman[. Acest lucru s-a petrecutacum 10000 de ani. Vorbim de fapt de operioada scurt[ de timp de numai 300 degenera\ii care au consumat gr]u, intervalde timp care s-a dovedit insuficientpentru a permite tuturor oamenilor s[ seadapteze la aceast[ plant[ cu propriet[\iunice. Dovada cea mai dramatic[ aincapacit[\ii de adaptare la gr]u este boal[celiac[, ce const[ `n perturbarea buneifunc\ion[ri a intestinului sub\ire de c[treglutenul mai sus pomenit.

Exist[ ;i alte exemple de incapacit[\ide a ne adapta la anumite alimente, cumar fi intoleran\a la lactoz[, dar niciunul nuproduce efecte la fel de grave asupras[n[t[\ii. Inciden\a bolii celiace se afl[`ntr-o continu[ cre;tere, multiplic]ndu-sede patru ori `n ultimii 50 de ani, fapt carereflect[ cel mai probabil transform[rile pecare le-a suferit gr]ul `n aceast[ perioad[de timp.

Conexiunea dintre boala celiac[ ;iconsumul de gr]u a fost f[cut[ pentruprima dat[ de medicul pediatru olandezWillem Karel Dicke, `n anul 1953. Acestaa pornit de la observa\ia `nt]mpl[toaref[cut[ de mama unui copil bolnav deaceast[ afec\iune, care a remarcat c[urticaria fiului s[u se `mbun[t[\ea atuncic]nd nu-i mai d[dea p]ine.

~n perioada de sf]r;it a celui de-alDoilea R[zboi Mondial, c]nd alimentelese g[seau greu, iar p]inea a devenit foarterar[, Dicke a constatat o `mbun[t[\ireflagrant[ a simptomelor copiilor suferinzide boal[ celiac[.

Circa 1% din popula\ie are intoleran\[la gluten, indiferent c]t de mic[ estecantitatea consumat[ din acest aliment.Glutenul distruge delicatul perete alintestinului sub\ire. Dac[ boala este l[sat[s[ progreseze, pacientul devine incapabils[ absoarb[ substan\ele nutritive, `ncepes[ sl[beasc[ ;i sufer[ de diferite deficien\enutri\ionale.

Alergia la gr]u ;i la alte cereale cugluten(mai ales secar[) este frecvent[ lacopiii mici, mai ales atunci c]nd seintroduc pentru prima dat[ ̀ n alimenta\ialor ;i ei fac diaree sau erup\ii pe piele sau`n zona fesier[. ~n acest caz se recomand[s[ se treac[ la alte cerale f[r[ gluten, c[ deexemplu, orezul sau ov[zul. Nu este bines[ se introduc[ porumbul, deoarece , cutoate c[ nu con\ine gluten, s-au semnalatalergii ;i la aceast[ cereal[.

Tratamentul alergiilor

Pentru orice persoan[ alergic[ la unaliment, cel mai bun tratament este f[r[`ndoial[ evitarea consumului acestuia.Totu;i, `n anumite cazuri, apar crize caretrebuie lichidate.

~n unele cazuri acute, poate fi indicatun tratament cu corticoizi ;iantihistaminice (medica\ie alopat[),pentru a nu risca deteriorarea s[n[t[\ii.~ns[ `n general se va `ncerca evitareamedica\iei, deoarece alergiile alimentare,`n imensa lor majoritate, nu sunt dec]treac\ii banale ;i f[r[ importan\[ clinic[,care arat[ doar c[ organismul estesupra`nc[rcat cu toxine, de care acesta`ncearc[ s[ scape cumva.

Dietele prin rota\ie servesc pentrudeterminarea reactivit[\ii alergice a uneipersoane.

Prin aceste diete se realizeaz[ oeliminare a celor mai frecvente alimentealergenice, care apoi se reintroduc lafiecare 15 zile. ~n felul acesta, atunci c]ndse produce o reac\ie advers[, vom ;ti `nprincipiu care aliment produce alergiaalimentar[.

Anumite plante cum sunt coac[zulnegru sau mesteac[nul pot stimulasecre\ia de cortizon `n organism.

Alergia alimentar[ r[m]ne un strig[tde alarm[ al organismului fa\[ de unaliment ̀ n mod special nociv, care trebuieevitat `n orice caz.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Cre;terea consumului de alimenteprelucrate conduce la `nmul\irea

alergiilor alimentare

Chiar dacă în sezonul recesunt mult mai puţine opţiuniatunci când îţi fuge gândul lafructe şi legume, iată câtevavariante care îţi vor oferinutrienţii de care ai atâta nevoie.

Nu te refugia în dulciuri şi fripturicu multe calorii, pentru că vei găsi înmagazine multe alimente sănătoase şisăţiose. Descoperă câteva alimenterecomandate în regimul alimentar petimp de iarnă!

Rădăcinoase

Ţelina, păstârnacul, sfecla roşie,morcovii şi napii sunt alimentecunoscute pentru concentraţia ridicatăde vitamine, minerale şi carotenoizi. Maimult, sunt surse excelente de fibre, folaţi(carenţa de folaţi determină apariţiaanemiei, slăbirea funcţiei imune şi afuncţiei digestive) şi vitaminele C, E şiK. Le poţi consuma în supe creme sau însalate.

Citrice

Sunt pline supermarketurile deportocale, grepfruturi, mineole,mandarine, clementine, pomelo şilămâi. Şi ar fi bine să nu-ţi lipseascăzilnic din coşul cu cumpărături.

Consumul este mai mult decât necesarîn anotimpul rece. Sunt o sursăimportantă de vitamina C (care ajutăsistemul imunitar şi ţine departerăceala), fibre (care ajută sistemuldigestiv şi digestia) şi vitamina A (atâtde importantă pentru piele).

Fenicul

Chiar dacă nu este atât de popular înbucătăria românească, feniculul este desîntâlnit în raionul de fructe alsupermarketurilor. Această legumă ce seaseamănă cu ceapa şi cu ţelina  este osursă importantă de vitamina C, potasiu(mineral important în buna funcţionarea muşchiului inimii şi creierului), fibreşi folaţi. Îl poţi găti la abur sau îl poţisota.

Cartofi dulci

Cultivat în Asia, America şi Rusia,cartoful dulce este un superalimentdatorită cantităţii importante debetacaroten (antioxidant puternic), darşi calciu, fier, fibre, fosfor, magneziu,zinc şi vitamina E. Conform site-uluicsid.ro, sunt importante studii ce îltransformă într-un aliment ce poatepreveni diabetul, obezitatea sau bolile deinimă, cartoful dulce poate fi gătit subformă de supă cremă, piure sau se poatecoace la cuptor.

Alimente recomandatepe timp de iarn[

Igiena exagerat[, agresiunile asupra organismului cu substan\e chimice ;i consumul de alimentetratate chimic, reprezint[ o parte important[ din factorii care declan;eaz[ bolile alergice.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie) ✂

22 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Carnea de porc şi/sau prepa-ratele sunt consumate, dar maiales preparate de majoritatea con-sumatorilor. Dacă în abatoare şicarmangerii există un anumemod de realizare mai ales a pre-paratelor destinate consumuluiimediat sau în următoarele câtevazile, iată că în sistem gospodăresc,în cantităţi mai mici, se vorbeştedespre produse tradiţionale ade-vărate.

Diversitatea lor, dar mai ales modulde preparare şi conservare diferă de lao zonă la alta a ţării. În vreme ce înMoldova, Oltenia şi Muntenia nu existăo tradiţie în ceea ce priveşte conserva-rea cărnii şi a diverselor părţi anato-mice ale porcului prin sare şi fum rece,în Transilvania, inclusiv la noi în judeţ,acest lucru pare unul sfânt. Din gene-raţie în generaţie, mai ales în mediulrural, se transmit o serie de reţete re-feritoare la conservarea slăninii, a jam-boanelor, a costiţelor şi a altor părţidin porc prin sare şi fum, producereacârnaţului, a tobei, a caltaboşului, a ju-mărilor, a lebărului şi lista ar putea con-tinua. Este unanim recunoscut faptulcă în Transilvania, implicit în Oaş, Co-dru sau Valea Someşului, conservareacărnii de porc se face cu produse na-turale, ecologice, cu posibilităţi de păs-trare de ordinul lunilor, dacă se asigurăcondiţiile optime de depozitare. Acestaeste cu siguranţă şi motivul pentru carespata, şunca, muşchiuleţul, costiţa şiciolanul afumat, cârnaţul, slănina deOaş, Codru, Valea Someşului sunt pro-duse conservate pentru o perioadă mailungă, consumată cu multă plăcere decătre toţi românii, indiferent de zonaîn care locuiesc. Se cuvine subliniatfaptul că înainte de actuala organizareadministrativ teritorială, de la Livadaşi până la Certeze, toate comunele fă-ceau parte din raionul Oaş. Dacă în lo-calităţile judeţului unde reţetele de pre-parate au fost preluate în timp de la et-nicii germani, care folosesc adesea con-dimente în exces, mai ales când estevorba despre boia de ardei, în Oaş con-dimentarea este mai echilibrată, iarprodusele au un gust specific zonei.

În Muntenia, Oltenia şi Moldova,spre deosebire de Transilvania, exclu-zând cârnaţul, caltaboşul şi toba, ma-joritatea cărnii se conservă prăjită saupusă crudă la borcan. Aşa spunetradiţia, total diferită faţă de cea de lanoi din judeţ şi nu numai.

Tradiție mo;tenită din tată-n fiu

Pentru a dovedi specificitatea aces-tor produse, dar şi pentru a aduce înatenţie publică o serie de reţete tradiţio-nale din Oaş, vă reţinem atenţia cu celeprezentate de Samu Ferenc, din comu-na Vama, în vârstă de 74 de ani, celcare de peste 50 de ani a deprins totceea ce înseamnă sacrificarea porculuiîn gospodărie, tranşarea şi apoi pregă-tirea unor produse tradiţionale. Dinconfesiunea celui menţionat mai susam reţinut că de la vârsta de 15 ani aasistat la tăierea porcului în gospodă-rie, urmărind tot ceea ce făcea bunicullui, la rândul său, un măcelar neatestat,dar cu reputaţie în Oaş.

Iată ce ne-a povestit cel menţionatmai sus, cu privire la pregătirea pro-

duselor tradiţionale din diversele părţianatomice ale porcului sacrificat îngospodărie.

După ce porcul este pârlit cu paie,spălat şi despicat în părţi anatomice,se trece la sortarea lor şi apoi pregătireapentru conservare şi/sau preparareaproduselor tradiţionale.

Slănină

Slănina se fasonează, se curăţă bu-căţile de carne de pe ea, iar după ce s-a răcit, se pune la sare. Se freacă binecu sare grunjoasă marginile slăninei,dar şi partea fără şoric. Se aşterne încada de conservare un strat de sare şise pun bucăţile de slănină una dupăalta. Într-un mod similar se procedeazăşi cu şunca, jabonul, muşchiuleţulşi/sau cotletul. Alături de aceste părţianatomice în unele familii se pun lasărat şi o serie de oase cu sau fără carne,care ulterior se vor consuma. După cir-ca două săptămâni de stat în sare a căr-nurilor menţionate, se face saramuracu mujdei de usturoi. Aceasta se punepeste slănină şi cele enumerate, pânăle acoperă. În saramură se menţin încădouă săptămâni, după care se scot, sepun la zvântat şi se afumă vreme de 3-4 zile - câte un fum pe zi, după care sepot da opţional cu mujdei de usturoişi boia de ardei dulce. Fumul este rece,din rumeguş de fag, pentru ca să nuprimească gust amar afumăturile. Sepăstrează mai puţin în saramurămuşchiuleţul/cotletul, după care se pu-ne la fum şi se dă opţional cu mujdeide usturoi.

Cârnați

Cârnatul se prepară din carnea re-zultată de la curăţarea slăninilor, a jam-boanelor, eventual din fasonarea cot-letului. Se pune preponderent macră,poate chiar 65-70 şi diferenţa slăninăşi/sau carne grasă. După ce carnea setoacă de preferat cu o maşină manuală

cu ciur mare, în funcţie de cantitateaobţinută, se adaugă sare, piper, boia,usturoi, singurele condimente folosite.Dacă spre exemplu sarea se adaugă omână la circa 3-4 kilograme de carne,piperul şi usturoiul se adaugă dupăgust, după preferinţa familiei sau a mă-celarului. În condiţiile în care s-a folositsare dură, de preferat, compoziţia săse lase să se odihnească, după care seamestecă iar şi se face cârnaţul. Dupăo zi de zvântare, cârnaţul se pune lafum rece. Se dau 3-4 fumuri reci, câteunul pe zi, folosind rumeguş de fag.Fiind gata de consum, cârnaţul se de-pozitează într-un loc aerisit, fără va-riaţii mari de temperatură.

Caltaboș

Caltaboşul este un alt preparattradiţional realizat din măruntaiele deporc, dar şi din guşă sau gulerul ... ani-malului. Se pun le fiert< ficatul, plămâ-nii, splina, limba, o bucată din guşă,dar şi gulerul porcului, opţional se poa-te pune şi carne cu grăsime. În multefamilii se foloseşte şi grăsimea dintreintestine, care după spălare se pune lafiert să dea un clocot, apoi se lasă lascurs şi se prăjeşte. După răcire se trectoate cele menţionate prin maşina detocat carne, în vreme ce se fierbe ore-zul. Se adaugă sare, piper, boia de ardeidulce, cimbru, majoran, enibahar şiîmpreună cu orezul se amestecă, timpîn care se adaugă grăsimea rezultatădin prăjirea grăsimii dintre intestine şijumările obţinute după prăjire. Se po-triveşte de gust, se introduce în intes-tine sau în membrane, se pune să deaun clocot, după care se păstrează la fri-gider/congelator. Similar se procedeazăşi cu lebărul, care conţine ficat, splină,limbă, puţină grăsime şi condimentelemenţionate la caltaboş. Ulterior, lebă-rul se poate pune puţin la fum rece defag.

Tobă, jumări, răcituri

Toba este un produs tradiţionalpreferată doar de unele familii. Ingre-dientele necesare a fi puse la fiert sunt<capul de porc, puţină carne, inima,şorici. Se fierb în apă cu puţină sare,iar după răcire, se toacă sau se taie fâşii,după preferinţe. Se adaugă sare, piper,boia de ardei şi usturoi. Se amestecă,se pun în stomacul curăţat, sau înmembrană. Ulterior se pune să dea unclocot, se presează şi se pune la fumrece de fag.

Jumările fac parte şi ele din suitaproduselor tradiţionale. Se adună bu-căţi de slănină rezultate de la curăţareaşuncilor, de la îndreptarea tablelor deslănină şi se pun la topit. Iniţial se puneîn vas punţină apă, până ce bucăţile deslănină încep să lase untură. Se prăjescpână ce primesc o culoare galbenă ară-mie, iar untura nu are voie să se simtăarsă. Ulterior se scurg de untură şi sepăstrează la loc răcoros. Este recoman-dat a nu se pune sare pe ele ca să ră-mână crocante.

În unele gospodării se valorifică şisângele rezultat din porc, care se lasăsă dea un clocot, după care se pune săse răcească, în vreme ce se fierbe orezulîn apă cu puţină sare. Condimentelefolosite sunt sarea, piperul, cimbrul,boia de ardei dulce, enibaharul şi ma-joranul. Ingredientele se amestecă cuatenţie şi se adaugă puţină untură re-zultată din topirea grăsimii dintre in-testine. Ingredientele se dozează dupăgustul celor care o să consume sau pre-pară produsul. Odată introdusă com-poziţia în intestin sau în membrană,se pune produsul la undat, să dea unclocot, după care se scurge şi la răcirese pune în frigider/congelator, până laconsumare.

Răciturile se numără la rândul lorprintre produsele tradiţionale obţinutela prepararea - procesarea cărnii deporc. Se folosesc bucăţi de carne, pi-cioarele, porţiuni din cap, limba, inima,şorici, sare, piper, usturoi.

Ioan C.A.

Este unanim recunoscut faptul că în Oaş, Codru sau Valea Someşului, conservarea cărnii de porc se face cu produsenaturale, ecologice, cu posibilităţi de păstrare de ordinul lunilor, dacă se asigură condiţiile optime de depozitare

TRADI}IIDin generaţie în generaţie, mai ales în mediul rural, se transmit o serie de reţete referitoare la

conservarea slăninii, a jamboanelor, a costiţelor şi a altor părţi din porc prin sare şi fum, producereacârnaţului, a tobei, a caltaboşului, a jumărilor, a lebărului şi lista ar putea continua.

~n vechile calendare agricole, gospo-darului rom]n `i erau oferite mai multesfaturi ce \in de activit[\ile specifice luniiianuarie. Chiar dac[ este prima lun[ aanului, cu o intensitate mai sc[zut[ amuncilor din agricultur[ din cauza vre-mii, omul harnic g[se;te totu;i ce s[ fac[pentru a da plin[tate timpului.

Printre sfaturile generale care sereg[sesc ̀ n paginile unor astfel de publi-ca\ii g[sim scris< "Cur[\e;te pomii demu;chi, coaj[ b[tr]n[, crengi uscate ;i,pe timp umed, de iasc[. Unge ranele cuo amestec[tur[ de baleg[, p[m]nt cleios;i p[r de bou t[iat m[runt. Adun[ neauacu lopata gr[mezi ̀ n jurul pomilor. Astfelumpli p[m]ntul de umezeal[ ;i faci po-mii s[ `nt]rzie cu `nflorirea, prin ce-iscapi de brum[. Din pivni\[ dep[rteaz[legumele putrede.

Prevestiri de timp

Dac[ luna lui ianuarie este cu moin[, apoi prim[vara va fi friguroas[, iar varac[lduroas[. Moin[, dup[ cum spunb[tr]nii ̀ nseamn[ un timp mai c[lduros;i umed care urmeaz[ iarna dup[ o pe-rioad[ de `nghe\.Dac[ ianuarie e moale, atunci greul vine`n februarie. Ianuarie cu moin[ anun\[ oprim[var[ friguroas[ ;i o var[ c[ldu-roas[. Ianuarie cald nu e semn de anm[nos, iar un Ianuarie uscat ;i geros adu-ce Faur cu nea.

C]nd se trag norii spre miaz[zi, ur-meaz[ frig, c]nd spre miaz[noapte –c[ldur[. Dac[-n ianuarie e frig, va fi cald`n iulie. Dac[ picur[ de la stre;ini, adic[este vreme moale ;i se tope;te z[pada `ns[pt[m]na dint]i, dup[ Anul Nou, atuncivara poamele vor fi vierm[noase. Dac[sunt sloiuri mari la stra;ini, vor fi mul\i;i mari cucuruzii peste an. Prevestiri detimp g[sim inclusiv `n ur[rile de AnulNou - "Iarna-i grea, om[tu-i mare, semnebune anul are".

Dac[ ̀ n ianuarie e ger bun, atunci vafi var[ secetoas[ ;i c[lduroas[, iar dac[`n luna aceasta va fi vremea domoal[, va-ra va fi ploioas[. Dac[ primele dou[spre-zece zile din an sunt seci, cu ger, celelaltedou[sprezece zile cu om[t, atunci varavor fi tot c]te dou[sprezece zile de secet[;i dou[sprezece zile ploioase. (AntoanetaOlteanu, Calendarele poporului rom]n,Ed. Paideia, Bucure;ti, 2001, 2009)

Gerul din ianuariepreveste;te o var[

secetoas[

Pe vremuri, ̀ n mediul rural, m[su-rarea timpului nu se f[cea cu preciziaceasornicelor din ziua de azi.

Pentru fiecare moment al zilei, `nlimbaj popular erau folosite expresiisimple ;i precise. De exemplu, pe laorele 5 diminea\a, c]nd `ntunericul`ncepe s[ se risipeasc[, ̀ nt]lnim expre-sii ca< ”se `nmoaie `ntunericul” sau”dinspre ziu[”. De pe la 5-6 diminea\a\[ranii spuneau c[ e „mijitul zorilor”,c]nd se arat[ ro;a\[ pe cer, iar pe la 6-7 este ”diminea\a”, c]nd r[sare ;i se ri-dic[ soarele pe cer.

De asemenea, pentru momentelezilei ̀ nt]lnim expresii ca< pr]nzul mic,amiaza, pr]nzul mare, vecernia, chin-dia, apusul, amurgul, seara, `nceputulnop\ii, miezul nop\ii, la c]nt[tori, unadev[rat ;i complet orologiu din carefolosim doar c]teva cuvinte.

Oamenii de la \ar[ aveau credin\ac[ anumite activit[\i aveau izband[ nu-mai dac[ erau f[cute `n momente im-portante ale zilei sau nop\ii. B[tr]niispuneau< ”C]nd vrei să faci ceva, s[porne;ti un lucru, ia seama la vreme.Tot ceasul are felul lui ;i norocul lui,numai atunci ceea ce vrei s[ faci are`n\eles!”

:tefania C.

Ceasornicul satelor

Samu Ferenc din Vama are o experien\[ de50 de ani în preparate tradi\ionale de Oa;,

din carne de porc conservate cu sare ;i fum

10 Informa\ia de Duminic[/22 ianuarie 2017

EVENIMENT

Președintele Donald Trump;i-a început mandatul pe 20 ia-nuarie și aduce cu el o adminis-trație formată din miliardari, ti-tani ai Wall-Street-ului și outsi-deri politici.

Dacă mulți dintre alegătorii lui Do-nald Trump așteptau de la acesta săaducă în administrație oameni cu caresă se poată identifica, din afara esta-blishmentului economic și politic,atunci vor avea o mare dezamăgire.

Printre numele cheie din guvernulviitorului președinte se află miliardariși personaje de la vârful unor companiiimportante, precum ExxonMobil sauGoldmanSachs, care și-au demonstratpână acum susținerea pentru deregle-mentare în afaceri sau pentru sporireaveniturilor celor bogați. Pe partea deSecuritate națională și Apărare, vorbimdespre ultraconservatori.

Secretarul de stat,magnat al petrolului

''Tenacitatea sa, ampla sa experiențăși înțelegerea profundă a geopoliticii îlfac (pe Rex Tillerson, n.r.) o alegereexcelentă pentru funcția de secretar destat. El va promova stabilitatea regio-nală și se va concentra pe intereseleesențiale de securitate națională aleStatelor Unite'', a menționat DonaldTrump într-o declarație dată publici-tății de echipa sa de tranziție.

La conducerea gigantului petrolierExxonMobil, Rex Tillerson (64 de ani)a coordonat operațiuni în mai mult de50 de țări. În 2011, ExxonMobil a sem-nat un acord cu Rosneft, cea mai marecompanie petrolieră de stat din Rusia,pentru explorare comună de petrol șiproducție. De atunci, cele două com-panii au încheiat zece acorduri joint-venture pentru proiecte în Rusia. Til-lerson și-a construit legături strânse cuIgor Sechin, directorul executiv al com-paniei petroliere Rosneft, care este unapropiat al președintelui rus VladimirPutin.

Ministrul Finanțelor,producător de film

Steven Mnuchin, 53 de ani, a fostșeful financiar al campaniei lui Trump.Și-a început cariera la Goldman Sachs,unde a devenit și partener. Este cunos-cut și ca finanțator al mai multor filmede succes de la Hollywood, precum "X-Men" sau "Avatar".

Ca șef al Finanțelor în administra-ția Trump, Mnuchin ar juca un rol im-portant în a da direcția politicilor eco-nomice, inclusiv a propune măsuri dereducere a impozitelor, de creștere ainvestițiilor în infrastructură și a im-plementa schimbări în comerțul ex-tern. Ar mai putea avea de asemeneaun rol important în a pune în aplicareplanul lui Trump de a renunța la acor-dul cu Teheranul și la reluarea relațiilordiplomatice cu Havana și a impunesancțiuni și Iranului și Cubei.

“Câinele turbat”la ;efia Apărării

Generalul James N. Mattis este opersoană admirată în cadrul marinei,fiind cunoscut pentru modul dur de

exprimare, neîncrederea față de Iranși experiența pe câmpul de luptă în Irakși Afganistan. În timp ce nominalizareaacestui general în rezervă de 66 de aniar fi probabil populară în rândul for-țelor americane, dintre care mulți îl cu-nosc sub porecla "Câinele turbat", mă-sura ar trebui să depășească un obsta-col birocratic.

Deoarece s-a retras din armatădoar în 2013, Mattis ar avea nevoie deo derogare din partea Congresului, ca-re ar trebui să renunțe la condiția caun secretar al apărării să fi fost civil cucel puțin șapte ani înainte de a a preluao funcție la vârful Pentagonului. Re-zultatele sale impresionante pe câmpulde luptă ar putea totuși să îi descurajezepe senatorii democrați să încerce săblocheze nominalizarea sa.

:eful CIA, adversaral Iranului

Republicanul Mike Pompeo, 52 deani, este membru al Camerei Repre-zentanților a Congresului, din parteastatului Kansas, remarcându-se ca unadversar vehement al regimului iranianși al acordului internațional în dome-niul nuclear semnat cu Teheranul.

A fost membru al comisiei de an-chetă - dominată de republicani - asu-pra atacului împotriva misiunii ame-ricane la Benghazi, Libia, în 2012, încare au fost uciși patru americani, prin-tre care ambasadorul Chris Stevens.Într-un raport de 800 de pagini, dupădoi ani de anchetă, comisia a acuzat-ope Hillary Clinton, la momentul res-pectiv secretar de stat, că a minimalizatamenințarea jihadistă în Libia.

Procurorul general,acuzat de rasism

Senatorul ultraconservator Jeff Ses-sions, 69 de ani, reprezintă statul Ala-bama din anul 1997 și s-a făcut cunos-cut în timpul președinților lui GeorgeW. Bush și Barack Obama prin opoziția

față de mai multe proiecte de regula-rizare a situației imigranților ilegali.De altfel, imigrația ilegală a fost unadin principalele teme de campanie alelui Donald Trump, care a promis ex-pulzarea celor 11 milioane de persoanecare s-ar afla în mod clandestin pe te-ritoriul SUA.

Jeff Sessions s-a arătat favorabil re-ducerii de cheltuieli și unei abordărimai ferme a combaterii infracționali-tății, dar rămâne o personalitate con-troversată din cauza unor afirmații ras-iste din urmă cu câteva decenii. În1986, pe când era procuror în Alaba-ma, i-a reproșat unui avocat alb că 'îșiface de rușine rasa' pentru că a apăratun client de culoare. Candidatura sa laun post de judecător federal a fost, cazrar, respinsă după o audiere la Senat,din cauza acestui gen de declarații.

Un consilier apropiatde Moscova

Generalul în retragere MichaelFlynn, 58 de ani, va fi cel care va preluapostul de consilier pentru Securitatenațională de la Casa Albă, după ce acondus serviciul de informații militare(Defense Intelligence Agency, DIA) în-tre 2012 și 2014. Michael Flynn a sus-ținut o linie foarte agresivă împotrivaextremismului islamic, acuzând admi-nistrația Obama că se arată prea puținenergică în fața acestei amenințări.

În schimb, a apărat o apropiere deMoscova și Beijing, afișându-se alăturide președintele rus Vladimir Putin cuprilejul unui dineu la Moscova, în de-cembrie 2015. 'Avem o problemă cuislamismul radical și cred că putem co-labora cu rușii împotriva acestui in-amic', a explicat el pentru WashingtonPost în această vară.

Ministrul Muncii,patron de restaurante

Andrew Puzder este deținătorulunui lanț de restaurante. Despre el,

Trump a spus că este "cunoscut pentrucă se luptă pentru drepturile angajați-lor". Puzder se opune însă creșterii sa-lariului minim.

Un “vultur” la Comerț

Un investitor cu o avere de 2,9 mi-liarde de dolari, Wilbur Ross este uncritic al acordurilor comerciale. Estecatalogat drept "vultur" și "rege al fali-mentului", deoarece s-a specializat înextragerea de profituri de pe urma afa-cerilor aflate în faliment. În ultimii 15ani, compania fondată de Ross a cum-părat firme în pragul falimentului șile-a reabilitat, de cele mai multe oriscoțând profit prin vânzarea către in-vestitori străini.

Reforme economicevia Wall Street

Magnatul de pe Wall Street CarlIcahn a fost numit consilier al lui Do-nald Trump pe probleme de reformă;i reglementare. ceea ce îi dă faimosuluiinvestitor un cuvânt greu de spus legatde modul în care industria în care ac-tivează este monitorizată, scrie USAToday, citat de ZF.ro.

”Sub mandatul preşedintelui Oba-ma, oamenii de afaceri din Americaau fost schilodiţi de peste 1 miliard deeuro din cauza noilor reglementări, şipeste 750 de miliarde de ore de muncădin cauza birocraţiei”, a spus Icahn.”Este timpul să scăpăm de reglemen-tarea excesivă şi să lăsăm antreprenoriinoştri să facă ce ştiu mai bine< să creezejoburi şi să susţină comunităţile”, aadăugat el.

Betsy DeVos, în vârstă de 58 de ani,propusă la Educație, este cunoscutăpentru poziția sa fermă privind dreptulpărinților de a alege pentru copii întreșcolile publice, cele private sau educațiala domiciliu. DeVos s-a declarat ono-rată că a fost desemnată să redea mă-reția educației americane.

A consemnat V.A.

Ginerele lui Donald Trump, JaredKushner, va ocupa postul de consilierprincipal în cadrul Administrației SUA.

La 36 de ani, Jared Kushner are oavere colosală, iar mulţi se întreabă înce măsură numirea nu încalcă legeaantinepotism. În acelaşi timp, un ra-port al Consiliului Naţional de Infor-maţii avertizează că administraţiaTrump se va confrunta cu un risc cres-cut de conflicte internaţionale, fără pre-cedent de la Războiul Rece.

Jared Kushner a moştenit de la tatălsău un imperiu imobiliar, iar la 26 deani a dat aproape 2 miliarde de dolaripe un turn din Fifth Avenue, la câţivametri distanţă de Trump Tower. Loculsău la dreapta viitorului preşedinteleamerican s-a consolidat în recentacampanie, pe care a condus-o din um-bră.

Are cu Ivanka Trump 3 copii şi orelaţie specială. Donald Trump are ma-re încredere în el, în pofida lipsei deexperienţă politică< "Jared este un dez-voltator imobiliar de succes. Dar credcă îi place politica mai mult decât afa-cerile. Nu ştiu ce să vă spun. Şi estefoarte bun la politică. Este un tânăr mi-nunat."

Jared Kushner are un rol-cheie înnumirile făcute de Donald Trump şiva acoperi la Casa Albă atât problemede politică internă, cât şi externă, înspecial relaţia cu Orientul Mijlociu. Ela renunţat la salariu pe durata postului,iar avocatul său spune că legile federaleîn materie de etică vor fi respectate.

Un raport al Consiliului de Infor-maţii scoate în evidenţă factorii ce con-turează un viitor apropiat dificil< poli-tici mai agresive din partea Rusiei, te-rorism, conflicte regionale.

Donald Trump;i-a numit ginereleconsilier principal

Secretarul de stat desemnat al SUA,Rex Tillerson, a declarat miercuri cănu ar trebui să i se permită Chinei ac-cesul la insulele artificiale construitede ea în Marea Chinei de Sud. El a ca-lificat drept extrem de îngrijorătoareactivitatea Beijingului şi a estimat căar fi o ameninţare pentru ''întreaga eco-nomie mondială'' dacă Beijingul ar pu-tea dicta cu privire la accesul la apeledin zona respectivă.

Întrebat dacă susţine o poziţie maiagresivă faţă de China, fostul reprezen-tant al ExxonMobil a răspuns< ''Va tre-bui să-i trimitem Chinei un semnalclar că, în primul rând, construirea deinsule se opreşte şi, în al doilea rând,că accesul ei la acele insule nu va maifi permis''. De asemenea, Rex Tillersona adăugat că Statele Unite trebuie să-şireafirme angajamentul faţă de Taiwan,considerat de China o provincie rebelă.SUA sunt cel mai mare aliat şi furnizorde arme al Taiwanului. Tillerson a ţinuttotuşi să precizeze că ''nu are cunoştinţăde vreun plan de schimbare a poziţieiprivind o singură Chină''.

Pe de altă parte, el a spus că StateleUnite nu mai pot continua să accepte''promisiunile goale'' ale Chinei că vaspori presiunile asupra Phenianului înlegătură cu programul nuclear şi cel derachete balistice nord-coreene. În opi-nia sa, abordarea faţă de Coreea deNord ar trebui să fie un ''plan pe termenlung'' bazat pe sancţiuni.

Rela\ia cu China,prima provocarea noii echipe

Donald Trump alături de Wilbur Ross și vicepreședintele Mike Pence

Printre numele cheie din guvernul viitorului președinte se află personaje de la vârful unorcompanii importante, precum ExxonMobil sau GoldmanSachs, care și-au demonstrat până acumsusținerea pentru dereglementare în afaceri sau pentru sporirea veniturilor celor bogați.

Pre;edintele Trump vine la CasaAlb[ cu o armat[ de miliardari

22 ianuarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Familia astronautului a confirmat de-cesul luni, declarând că Eugene a muritîn urma unor ”probleme de sănătate con-

tinue”. "Familia noastră este îndurerată,bineînţeles. Apreciem gândurile și rugă-ciunile tuturor. Gene, după cum era cu-noscut de atâta lume, a fost un soţ, tată,bunic, frate și prieten iubitor”, a spus fa-milia fostului astronaut.

Cernan a câștigat mai multe distincţiide-a lungul celor 13 ani petrecuţi în ser-viciul NASA. A fost al doilea americancare a ajuns în spaţiu și unul dintre ceitrei oameni care au pășit pe Lună de douăori.

Pagin[ realizat[ deMirela Filimon

Cercetătorii japonezi au decla-rat că în România se află cel maiputernic pol energetic din lume,Vârful Omu. Echipa de japonezicare a venit în România și a reali-zat măsurători în acest sens, s-adeplasat și în Buzău, în Țara Lua-nei sau Poarta lui Dumnezeu. Aufost surprinși să constate că polulenergetic din județul Buzău, seclasează pe locul trei în lume, caputere energetică.

Despre V]rful Omu se spune că as-cunde mistere nebănuite și că ar fi celmai vechi dintre simbolurile noastresacre. Faptul că, în fiecare an, la datade 28 noiembrie, la apus, razele soareluiconstruiesc o piramidă energetică înjurul lui a devenit de notorietate. Lu-crurile sunt însă mai complexe. Uniicercet[tori afirmă că Sfinxul nostru este“polul energetic al planetei”, al\ii suntde p[rere că este “o formă ciudată, carea fost săpată în roca conglomerată,printr-o acţiune a vântului care poartănumele de eroziune”.

Din rase diferite

Între 1966 -1968, arhitectul peruanDaniel Ruzo a venit în România pentrua cerceta Sfinxul - denumire cu care nuera de acord - pe care îl văzuse pe ocarte poștală. De altfel, primise maimulte l[muriri de la un coleg român.“Am cercetat munţii din cinci conti-nente”, scria el, “dar în Carpaţi am găsitmonumente unice dovedind că în aces-te locuri a existat o civilizaţie măreaţă,constituind centrul celei mai vechi ci-vilizaţii cunoscute astăzi”.

Ruzo constata că Sfinxul seamănăcu chipul principal dintr-un ansamblusculptat într-o stâncă de pe platoulMarcahuasi din Peru. Ansamblu denu-mit de el Monumentul Omenirii…

Peruanul a ajuns la concluzia că, defapt, nici Sfinxul nu reprezintă doar un

singur chip, fiind înconjurat de alte chi-puri umane, din rase diferite, precumși capul unui câine. Iar acel câine arerolul de păzitor al unei comori și că„trebuie să existe și o Peșteră a Tezau-rului“ în apropiere.

Mesaje în piatră

Cine este acest peruan căruia îiaparţine uimitoarea teorie? ProfesorulDaniel Ruzo (1900-1991) – doctor, ar-hitect, filosof este cel care s-a străduitsă descifreze mesajele încifrate în piatrăale civilizaţiei de dinainte de Potop. To-tul a pornit când prietenul său EnriqueDammert i-a arătat o fotografie a uneistânci cu chip de om de pe Platoul Mar-cahuasi, din Peru, aflat la o altitudinede 3.600 de metri și acest lucru se pe-trecea în 1952. Astfel a început o pa-siune de o viaţă. Ruzo și-a petrecut 9ani în Anzi, cartografiind o parte a„geografiei sacre”. „Capul unui Inca”,

prima sculptură cercetată de Ruzo, în-făţișează 14 tipuri umane, de aceea a șidenumit-o „Monumentul umanităţii”.Platoul peruan este străbătut de vastegalerii și tuneluri, care alcătuiesc o mis-terioasă reţea cu funcţionalitate reli-gioasă.

Strabon despre mun\ii Bucegi

Referitor la Sfinxul nostru, geogra-ful și istoricul Strabon (63 î.Ch. - 19d.Ch.) vorbea despre muntele Kogaion<„Tot așa și acest munte a fost recunoscutdrept sacru și astfel îl numeau geţii> nu-mele lui, Kogaion, era la fel cu numelerâului care curgea alături”. Kogaion în-seamnă „Capul Magnificului”, fiind șidenumirea getică a Bucegilor, unde seafla marele cap sculptat, cunoscut subnumele de „Sfinxul Românesc”.

Nicolae Densușianu menţioneazăcă “după ideile astronomice și geogra-fice ale Antichităţii clasice, Polul Nor-

dic, în jurul căruia se învârtea Univer-sul, atingea Pământul lângă Dunăre, peteritoriul geţilor, în particular pe MunţiiRhipaei (Carpaţii Meridionali)”. Con-form acelorași idei, osia sau axa în jurulcăreia se învârtea Cerul, trecea princentrul Pământului, deci și Universulși Terra aveau o axă comună – AxisMundi sau Axa Lumii. Cei care susţincă leagănul omenirii se află în spaţiulcarpato-danubianopontic, localizeazăaxa respectivă pe muntele sfânt al da-cilor, Kogaion.

Departamentul secret

Conform teoriei cercetătoarei Cris-tina Panculescu, care a efectuat un am-plu studiu asupra masivului Bucegi –studiu despre care se spune că a ajunsla un moment dat “pe biroul” EleneiCeaușescu, în Bucegi, în apropiereaVârfului Omu, se află un centru ener-getic. “Chemaţi de Sfinx, dacii știau ase face nemuritori”, concluziona stu-diul, finalizat în 1988 și înaintat cătreC.C. al P.C.R. Cercetătoarea demonstra,printre altele, că acest „Centru” repre-zintă o poartă de ieșire din universulterestru, cu o activitate energetică mă-surabilă, care se manifestă ciclic. Și con-stata că, din 1986, intensitatea centruluis-a amplificat.

Ceaușescu era interesat

Se spune că însuși Ceaușescu erainteresat de „povestea” Sfinxului. Da-niel Ruzo i-a îndemnat pe cercetătoriiromâni, care l-au însoţit în peregrină-rile sale prin Bucegi, să cartografiezeanumite “zone”. Se pare că unii dintrecei care l-au însoţit pe Ruzo în Româniaerau “cercetători” ai Securităţii, trimișisă vadă ce face „nebunul” și să întoc-mească rapoarte pentru Cabinetul 2,respectiv Elena Ceaușescu. În plus, Ni-colae Ceaușescu ar fi înfiinţat o unitatepentru studierea fenomenelor paranor-male.

Arhitectul peruan Daniel Ruzo constata că Sfinxul seamănă cu chipul principaldintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe platoul Marcahuasi din Peru

Cercetătorii au descoperit otehnică ce poate calcula cu o pre-cizie mai mare variaţia de CO2 înistoria Pământului în relaţie cuîncălzirile globale.

Cercetătorii consideră că va-riaţia de dioxid de carbon şi atemperaturii pe Pământ urmeazăun ciclu, deci trecutul poate ficonsiderat un prolog pentru eve-nimentele prezente şi viitoare.

Din cauza industriei, nivelul de CO2este în continuă creştere, facilitând în-călzirea globală. Dana Royer, paleocli-matolog de la Wesleyan University dinMiddletown, Connecticut, spune că „tre-cutul planetei” ne ajută să vedem încotrone îndreptăm în viitorul apropiat.”

Marea problemă este dificultatea cucare acest trecut se poate vedea. Toatemodelele prin care se poate arăta variaţiade CO2 au limitări. O nouă metodă pare

însă promiţătoare şi are în vedere utili-zarea frunzelor fosilizate.

Chiar din anii '80, cercetătorii au fo-losit stomatele, mici pori în frunze princare se absoarbe dioxidul de carbon, careera fixat prin fotosinteză. Plantele tindsă aibă mai puţine stomate când nivelulde CO2 este mare, pentru că apa de ase-menea scapă prin aceşti pori, iar printr-un număr mic se evită pierderea acesteia.Dar numărul de stomate din fiecare spe-cie răspunde în felul său la variaţia dedioxid de carbon. Când frunzele fosili-zate aparţin unei linii evolutive care exis-tă şi astăzi, precum ginko, oamenii deştiinţă pot estima nivelul de CO2 din tre-cut bazat pe rudele apropiate. Este maidificil în cazul speciilor extincte, undeoamenii de ştiinţă au puţine informaţii.

Peter Franks şi echipa sa de la Uni-versitatea Sydney din Australia au pre-zentat la simpozionul American Geop-hysical Union, de la sfârşitul anului 2016,din San Francisco, o versiune îmbună-tăţită a acestui model, numită fossil leaf

gas exchange, care a aproximat nivelulde carbon de acum 65 de milioane deani (la impactul asteroidului care a dusla extincţia dinozaurilor) la 650 ppm(parts per milion), spre deosebire de ni-velul foarte scăzut de 350 care era im-plauzibil. De menţionat că nivelul prein-dustrial a fost la 280 ppm, în timp ce as-tăzi depăşeşte 400 ppm.

Atmosfera, mult mai sensibil[ dec]t s-a crezut

Franks şi echipa sa au publicat oschiţă a acestui model prima dată în 2014în publicaţia Geophysical Research Let-ters şi se baza pe două principii cheie.Primul era calcularea densităţii de sto-mate - nu doar numărul, ci şi dimensiu-nea şi adâncimea în frunzele fosilizate,care indică ritmul în care gazul poate cir-cula prin frunză. Al doilea este analizareareziduurilor organice din fosilă, careconţine izotopi de carbon şi care indică

proporţia de CO2 din frunză în relaţiecu dioxidul de carbon din atmosferă. Îm-preună aceşti doi factori pot arăta con-centraţia de CO2 care se găsea în atmos-feră într-o anumită perioadă din istoriaPământului.

Revenim la concentraţia de carbonde acum 65 de milioane de ani. Concen-traţia de CO2 calculată cu ajutorul aces-tui model este aproape dublă faţă de câtse credea înainte, dar temperatura a ră-mas constantă. Acest lucru poate indicafaptul că nu este nevoie de o concentraţiede carbon foarte mare pentru a crea unefect de seră puternic (cercetătorii folo-sesc termenii de greenhouse sau chiarhothouse pentru a descrie aceste feno-mene). De asemenea, relaţia dintre climăşi concentraţia de carbon nu este liniară,şi nu este singurul factor implicat înschimbările climatice. Există totuşi unindiciu valid că pragul critic de emisii dedioxid de carbon este mai jos, atmosferafiind mult mai sensibilă decât s-a crezutpână acum.

Eugene A. Cernan,ultimul om carea p[;it pe Lun[,a murit la vârsta

de 82 de ani

Găurile negre supermasive s-ar pu-tea ascunde în spatele unor galaxii dinapropierea noastră, conform cercetă-torilor.

Astronomii au descoperit doveziale existenţei unor găuri negre imenseîn centrul a două galaxii din apropiereanoastră, notează The Guardian.  Unadintre ele, galaxia NGC 1448 și se aflăla 38 de milioane ani lumină faţă deCalea Lactee. A doua, IC 3639, se aflăla 170 de milioane de ani lumină. Am-bele sunt clasificate ca galaxii ,,active''care emit un nivel mare de radiaţii. 

În fiecare caz, găurile negre se aflăîn spatele norilor formaţi din gaze șipraf. Cercetătorii consideră că în mij-locul tuturor galaxiilor imense se aflăgăuri negre supermasive, majoritateafiind însă ascunse. 

Găurile negre sunt locuri în caregravitaţia este atât de puternică încâtcaptează lumina și distorsionează tim-pul și spaţiul. Acestea pot fi detectatecu ajutorul emisiilor de radiaţii obţin-ute de la  obiectele care pătrund în in-teriorul lor.  

Găurile negre ascunse au fost des-coperite de observatorul Nustar al NA-SA. Cercetătorii britanici de la univer-sităţile din Durham și Southamptonau realizat analize asupra informaţiilorfurnizate de Nustar. Ady  Annuar, dincadrul Universităţii din Durham, a de-clarat că ,,aceste găuri negre sunt relativaropiate de Calea Lactee, dar au rămasascunse până acum''.

Frunzele fosilizate indic[ faptul c[ înc[lzirea global[ va fi mai dificil de contracarat decât s-a crezut pân[ acum

Dovezi ale existen\eig[urilor negresupermasive,descoperite

în apropierea C[ii Lactee

Conform teoriei cercetătoarei Cristina Panculescu, care a efectuat un amplu studiu asupra masivuluiBucegi - studiu despre care se spune că a ajuns la un moment dat “pe biroul” Elenei Ceaușescu, înBucegi, în apropierea Vârfului Omu, se află un centru energetic. “Chemaţi de Sfinx, dacii știau a seface nemuritori”, concluziona studiul, finalizat în 1988 și înaintat către C.C. al P.C.R. Cercetătoareademonstra, printre altele, că acest „Centru” reprezintă o poartă de ieșire din universul terestru, cu oactivitate energetică măsurabilă, care se manifestă ciclic.

Cercet[torii japonezi spun c[ `n Rom]nia se afl[ cel mai puternic pol energetic din lumeNicolae Densuşianu< “după ideile astronomice şi geografice ale Antichităţii clasice, Polul Nordic, în jurul căruia se învârtea Universul, atingea Pământul lângă Dunăre, pe teritoriul geţilor”

12 Informa\ia de Duminic[/22 ianuarie 2017

Zeci de ani s-a luptat cu surplu-sul de kilograme, reu;ind s[sl[beasc[ cu ajutorul unor diete ;iprograme de antrenament, ̀ ns[ ki-logramele au revenit dup[ mai mul-te perioade din via\a ei ̀ n care a ce-dat tenta\iilor culinare. Dup[ unan `n care a urmat programulWeight Watchers, vedeta care va`mplini 63 de ani la sf]r;itul luniiianuarie este fericit[ c[ a f[cut pacecu m]ncarea, a `nv[\at s[ ignoreacul c]ntarului ;i s-a pus pe sine peprimul plan. Rezultatul schimb[riisale – a reu;it s[ sl[beasc[ 20 de ki-lograme transform]ndu-;i moda-litatea `n care rela\ioneaz[ cum]ncarea.

Oprah Winfrey este una dintre celemai puternice ;i influente personalit[\idin lume, dar ;i una dintre cele mai ocu-pate. Cu venituri nete ce dep[;esc 3 mi-liarde de dolari, este unul dintre cei doimiliardari de culoare din America deNord (cel[lalt este Michael Jordan). Cei25 de ani petrecu\i la c]rma propriei emi-siuni, „The Oprah Winfrey Show”, auschimbat industria de televiziune ;i al[sat un gol de la ultimul episod difuzat`n 2011. De-a lungul anilor, a reu;it săatragă audien\e de peste 16 milioane detelespectatori, un minut de publicitatedin emisiunea sa ajungând să coste pesteun milion de dolari. Decizia de a-;i ̀ nfi-in\a propriul canal de televiziune s-a do-vedit a fi un succes dup[ o perioad[ `ncare lucrurile nu au mers a;a cum s-aa;teptat. ~n portofoliul s[u se mai afl[ ;irevista lunar[ „O, The Oprah Magazine”,care se laud[ cu un tiraj de 2,5 milioanede exemplare.

Datorit[ faptului c[ a reu;it să-;i con-struiască o carieră impresionantă de unasingură, îmbogă\indu-se prin propriilesale eforturi, fără a avea în spate o familieînstărită sau o mo;tenire impresionantă,Oprah Winfrey reprezint[ un exemplu;i o adev[rat[ poveste de succes. Cu toateacestea, experien\a ei cu kilogrameleseam[n[ cu o plimbare cu un montagnerusse ̀ ntr-un parc de distrac\ii. De-a lun-gul anilor, vedeta a dat dovad[ de o voin\[de fier ;i a beneficiat de sprijinul celormai buni nutri\ioni;ti ;i antrenori per-sonali, rezultatul ̀ ns[ nu a fost cel a;tep-tat.

~n iulie 2015, hot[r]t[ s[ dea jos zecekilograme `n timpul verii, a `nceput s[mearg[ ̀ n drume\ii, dar a c[zut ;i s-a ac-cidentat la glezn[. Dup[ o lun[ de va-can\[, s-a trezit cu un surplus de 8 kilo-grame datorit[ lipsei de mi;care ;i ali-menta\iei incorecte. „M[ aflam din nou`ntr-o situa\ie ce-mi era foarte familiar[.Doar c[ atunci corpul meu nu mai puteatrece printr-o alt[ perioad[ de `nfome-tare. Psihologic vorbind, nu mai puteams[ m[ supun unui astfel de stres din cauzadrasticei mele sc[deri `n greutate din1988”, c]nd a uimit pe toat[ lumea cunoua ei siluet[, cu 30 de kilograme `nminus, dup[ o diet[ cu lichide. „Sim\eamc[ m[ aflam `ntr-o situa\ie f[r[ ie;ire.”

A urmat un apel telefonic care aveas[-i schimbe cursul vie\ii, unul de la carenu inten\ioneaz[ s[ se abat[ de acum`ncolo. C]nd compania Weight Watchersi-a propus s[ ̀ nceap[ o colaborare, ini\iala refuzat. ~n schimb a decis s[ cumpere10 % din ac\iunile firmei. Dup[ 17 luni`n care a urmat programul de sl[bit, timp`n care a num[rat f[r[ oprire puncte `nloc de calorii, Winfrey a ajuns acum lam[rimea 46, sl[bind 20 de kilograme.„~n sf]r;it am f[cut pace cu m]ncarea.”

Este un triumf emo\ional al femeiicare s-a ridicat din s[r[cie ;i a ajuns laun succes r[sun[tor, dar care s-a sim\ittot timpul ru;inat[ de problemele ei degreutate. A avut mult[ vreme o rela\ie deiubire ;i ur[ cu m]ncarea, dar acum jon-gleaz[ cu punctele din programul ei dediet[ ca `ntr-un joc. M[n]nc[ mai alesfructe, legume ;i proteine cu con\inutsc[zut de gr[simi, pentru a-i r[m]nepuncte suficiente pentru felurile prefe-rate. „La cin[ am servit 12 puncte de vin

(3 pahare mai mici) ;i creve\i cu legume.A fost o cin[ foarte gustoas[.” Alte poftepe care ;i le poate satisface ̀ n cadrul pro-gramului includ margarita cu mangoproasp[t din gr[dina proprie, cartofi gra-tina\i cu ca;caval („cadoul pe care mi l-am f[cut de Cr[ciun”) ;i, desigur, p]ine.

De multe ori ̀ n trecut a sim\it c[ pier-de controlul asupra stilului s[u de via\[,dar acum se declar[ mul\umit[ de modul`n care a `nv[\at s[-;i controleze alimen-ta\ia. „Lupta mea cu kilogramele, care s-a desf[;urat `n public, m-a f[cut `ntot-deauna s[ m[ simt jenat[ fiindc[ nu era`n concordan\[ cu principiile mele.” ~ncei 25 de ani ̀ n care a fost gazda proprieiemisiuni, a ajutat oamenii s[ poat[ duceo via\[ c]t mai bun[. Exper\ii a c[ror ca-rier[ a lansat-o, de la Dr. Phil McGraw laDr. Mehmet Oz, au oferit tuturor sfaturilelor pentru s[n[tatea fizic[, mental[ ;i

emo\ional[. „Cum pot s[ ofer tuturor ceeace au nevoie ;i mie nu?” s-a `ntrebat eade multe ori. Winfrey consider[ c[ tocmaiaceast[ situa\ie a ajutat-o s[ ̀ n\eleag[ maibine problemele oamenilor.

Partenerul ei, Stedman Graham, careurmeaz[ aceea;i diet[, spune despreOprah c[ este un bun model. „Poate spu-ne nu ;i are disciplina de care e nevoie.Am]ndoi suntem con;tiincio;i fa\[ deceea ce m]nc[m. Lu[m aceast[ decizie`mpreun[ c]nd lu[m micul dejun ;i cina.”Pentru Winfrey, lupta cu kilogramele afost ca o odisee de 30 de ani. „Cred c[lupta cu m]ncarea e ceva cu care s-a con-fruntat de c]nd publicul a f[cutcuno;tin\[ cu Oprah pe micile ecrane”,spune cea mai bun[ prieten[ a ei, GayleKing. Declar]ndu-se o profesionist[ adietelor, Winfrey recunoa;te c[ a trecutprin toate etapele – post negru, diet[ f[r[

carbohidra\i, sucuri vegetale, b[uturi cuproteine ;i multe altele. ~n 1988, dup[ ce;i-a luat angajamentul s[ `mbrace o pe-reche de jean;i m[rimea 40, a ie;it peplatou tr[g]nd dup[ ea un c[rucior cecon\inea cantitatea exact[ de gr[sime pecare reu;ise s-o dea jos. Vedeta a recu-noscut c[ s-a `nfometat timp de 4 luni,iar la dou[ ore dup[ emisiune a s[rb[toritcu m]ncare ;i `n numai dou[ zile aceiblugi erau deja prea mici.

~n 2007, Winfrey a crezut c[ a g[sitsecretul unei siluete de invidiat. „Eramslab[, m]ncam tot ce-mi trecea prin cap;i reu;eam s[ m[ men\in. Am crezut c[era datorit[ noului aparat de fitness pecare-l achizi\ionasem.” Atunci a fost diag-nosticat[ cu hipertiroidism, afec\iune ca-re i-a dat peste cap metabolismul. Dup[ce a luat medicamente, a `nceput s[ se`ngra;e din nou. Pe m[sur[ ce kilogra-

mele se `nmul\eau, ea se tranforma `ncel mai dur critic al s[u. „Am f[cut co-perta aceea oribil[ pentru revista mea pecare o regret – «Cum am putut l[sa s[ mise ̀ nt]mple din nou?» - Nu ;tiu de ce m[f[ceam eu `ns[mi de ru;ine din cauzagreut[\ii?”

:i-a continuat lupta p]n[ `n 2015,c]nd a luat hot[r]rea de a adopta un stilde via\[ s[n[tos. C]nd planurile sale aue;uat, Oprah a fost extrem de descura-jat[. „M[ g]ndeam «Voi muri f[r[ s[reu;esc s[ g[sesc o solu\ie pentru aceast[problem[? Voi pleca de pe acest p]m]nttot pl]ng]ndu-m[ c[ nu am fost capabil[s[-mi men\in greutatea?»” Astfel c[,atunci c]nd au sunat-o cei de la WeightWatchers, era preg[tit[ s[ asculte ceea ceaveau de spus. A devenit ;i ac\ionar lacompanie deoarece a vrut s[ ri;te, dar ;is[ beneficieze de rezultatele efortului s[u.Adev[rata atrac\ie a fost `ns[ ;ansa de apune cap[t r[zboiului s[u cu greutatea.„Acesta a fost cel mai simplu sistem pecare l-am experimentat. Nu m-am privatde nimic `n timpul meselor.” Respect[cele 30 de puncte de alimente pe zi ;i aregrij[ s[ fac[ 10.000 de pa;i zilnic. „Pro-babil voi num[ra puncte tot restul vie\ii.”

Programul Weight Watchers se ba-zeaz[ pe un sistem de puncte alocatefiec[rui aliment sau tip de aliment con-sumat, stabilite dup[ con\inutul de calo-rii, glucide , gr[simi saturate ;i proteine.~n func\ie de v]rst[, sex, greutate,`n[l\ime ;i activitatea fizic[ pe care o de-punem zilnic, este permis consumul ali-mentelor care s[ `nsumeze un anumitnum[r de puncte. „Weight Watchers m-a ajutat s[ devin o persoan[ con;tient[de tot ceea ce m[n]nc, iar acest obicei aajuns s[ fie aplicat ;i `n alte aspecte alevie\ii mele. A;a c[, pe l]ng[ schimbareagreut[\ii mele, a adus modific[ri ;i `nrest. Via\a mi se pare mai clar[. Am maimult[ energie pentru lucrurile care con-teaz[ cu adev[rat.” Astfel, Oprah s-aav]ntat ̀ n alte proiecte originale ̀ n cadrulcompaniei sale de produc\ie, lans]nddou[ noi seriale de televiziune. Iar noulstil de via\[ a inspirat-o s[ ̀ mp[rt[;easc[secretele succesului s[u `n propria cartede bucate „Food, Health and Happiness”,lansat[ la `nceputul acestui an.

Inten\ia este cel mai puternic princi-piu dup[ care se conduce ̀ n via\[, at]t ̀ nceea ce prive;te compania sa, dar ;i via\apersonal[. „Nu fac nimic f[r[ s[ m[g]ndesc mai ̀ nt]i la motivul pentru carevreau s[ fac ceva. Care este adev[ratamotiva\ie pentru acea ac\iune a mea?”Dup[ ce a ̀ nceput s[ dea jos kilogramele,a sim\it nevoia s[-;i clarifice inten\ia sa.„Puteam s[ sl[besc pentru a reu;i s[`ncap `ntr-o anumit[ rochie, ca s[ potparticipa la un eveniment sau s[ m[ plac[mai mul\i oameni.” Dar ;tia foarte binec[ de-a lungul anilor tocmai aceste mo-tive au `mpiedicat-o s[ se men\in[ la oanumit[ greutate, ajung]nd p]n[ la urm[s[ pun[ ̀ napoi kilogramele pierdute. Dedata aceasta, Oprah ;i-a schimbatinten\ia pentru a sl[bi `n „Vreau s[ fiuc]t de s[n[toas[ pot, din punct de vederefizic, emo\ional ;i spiritual.” ~n acest fel,procesul ;i scopul pierderii kilogramelors-a schimbat ;i „totul a fost mai u;or fi-indc[ inten\ia a fost mai clar[.”

M]ndr[ de noua ei siluet[ ;i cele 20de kilograme de care a sc[pat, Oprah sebucur[ s[ nu mai simt[ c[ via\a ei estecontrolat[ de un num[r pe un c]ntar.„Au trecut ;ase luni p]n[ s[ ajung lagreutatea de 90 de kilograme. Desigurc[ am fost fericit[ ;i mul\umit[.” Nu-ipare r[u c[ nu a sl[bit mai mult. „Dac[a; fi renun\at la vin ;i multe alte alimente,probabil c[ a; fi pierdut mai multe kilo-grame, dar nu a; fi la fel de fericit[ cumm[ simt acum.” Este con;tient[ c[ a maifost `n aceea;i situa\ie, de a sl[bi ;i a sesim\i foarte bine `n pielea ei. „Oameniicare spun c[ m[ voi `ngr[;a din nou, audreptate. Se va ̀ nt]mpla dac[ nu voi reu;is[ m[ men\in. Nu pot spune c[ sunt com-plet liber[ s[ fac ce vreau. Pot m]nca ori-ce doresc, dar nu totul deodat[, care este;i `ntreaga filozofie a vie\ii – po\i aveaorice `n via\[, dar nu totul `n acela;itimp.”

Oprah Winfrey, hot[r]t[ s[ fac[ oschimbare permanent[ a stilului de via\[