· web viewstatuia dr. vasile lucaciu, ridicată în semn de cinste şi recunoştinţă pentru...

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MAREPLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

ANEXA NR. 1 LA HCL nr. 43 / 26.02.2015

CUPRINS:Capitolul Pagina

Capitolul I - Dispoziţii generale 4Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective 4Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 42.1. Acte normative de referinţă 42.2. Structuri organizatorice implicate 62.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 62.4. Responsabilităţi ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă 72.5. Responsabilitatea cetăţenilor 8Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 9Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief 9Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice 10Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică 11Secţiunea a 4-a. Populaţie 12Secţiunea a 5-a. Căi de transport 19Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică 226.1. Zonele industrializate/ramuri 226.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare 306.3. Turism/capacităţi de primire turistică 326.4. Infrastructura turistică a municipiului Satu Mare 33Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale 347.1. Instituţii publice - cultură, ocrotirea sănătăţii etc 347.2. Reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, etc 357.3. Alimentarea cu apă potabilă 357.4. Reţeaua de distribuţie a apei 377.5. Sistemul de canalizare a municipiului Satu Mare 387.6. Alimentarea cu gaze naturale şi cu energie termică 437.7. Salubrizare şi întreţinere zone verzi 447.8. Transportul Public Local 467.9. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de sinistraţi

47

Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 59Secţiunea 1 „Analiza riscurilor naturale” 631.1. CUTREMURE 631.2. INUNDAŢII 681.3. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE 741.4. INCENDII DE PĂDURE 81Secţiunea a 2-a"Analiza riscurilor tehnologice" 822.1. ACCIDENTE CHIMICE 822.2. ACCIDENTE NUCLEARE(URGENŢE RADIOLOGICE) 832.3. RISCURI DE POLUARE ACCIDENTALĂ A APELOR 852.4. ACCIDENTE GRAVE PE CĂILE DE TRANSPORT 852.5. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE 862.6. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU COSMOS 88

Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915; [email protected] [email protected] www.satu-mare.ro http://www.svsusm.blogspot.ro/

1

http://www.svsusm.blogspot.ro/

http://www.satu-mare.ro/

mailto:[email protected]



2.7. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ 90Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" 913.1.EPIDEMII 913.2.EPIZOOTII/ ZOONOZE 92Secţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" 944.1. Prevenirea incendiilor 95Secţiunea a 5-a "Analiza riscurilor sociale" 96Secţiunea a 6-a “Zone de risc crescut” 96Secţiunea a 7-a "Analiza altor tipuri de riscuri" 97Capitolul IV - Acoperirea riscurilor 98Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie. 981.1. Inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale

98

1.2. Incendii de pădure 981.3. Cutremure şi/sau alunecări de teren 981.4. Urgenţa radiologică 981.5. Accident chimic 981.6. Accidente grave pe căile de transport 981.7. Eşecul unităţilor publice 981.8. Epidemii şi epizootii 98Secţiunea a 2-a - Etapele de realizare a acţiunilor 99Secţiunea a 3-a - Faze de urgenţă a acţiunilor 99Secţiunea a 4-a - Acţiunile de protecţie-intervenţie 994.1. Cooperarea 1004.2. Realizarea circuitului informaţional-decizional si de cooperare 1014.3. Situaţiile de protecţie civilă 1024.4.Asigurarea legăturilor 103Secţiunea a 5-a – Instruirea 1035.1. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale 104Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare 104Capitolul VI - Logistica acţiunilor 104Capitolul VII - Dispoziţii finale 105


2






Anexe:1. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în planul de analiză şi acoperire a riscurilor.2. Componenţa comitetului local pentru situaţii de urgenţă Satu Mare 3. Lista activităţilor specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin.4. Harta solurilor din judeţul Satu Mare.5. Situaţia detaliată privind datele de contact ale ale unităţilor de învăţământ.6. Lista străzilor din municipiul Satu Mare 7. Harta cu prezentarea gării-staţia Satu Mare şi Satu Mare Sud cu tabloul liniilor 8. Harta turistică a municipiului Satu Mare 9. Situaţia cu privire la reţelele de electricitate a municipiului Satu Mare 10. Inventarul spaţiilor verzi din municipiul Satu Mare 11. Harta traseelor de autobuze din municipiul Satu Mare 12. Fişele de date ale unităţilor spitaliceşti din municipiu, a farmaciilor şi depozitelor farmaceutice 13. Situaţia locuinţelor fond de stat şi a locuinţelor sociale din municipiul Satu Mare 14. Harta cu tipurile de risc specifice municipiului Satu Mare 15. Măsurile de apărare împotriva inundaţiilor la nivel local16. Schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale al municipiului Satu Mare17. Riscurile ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate.18. Lista cu localizarea surselor radioactive de pe teritoriul municipiului Satu Mare 19. Aplicabilitatea măsurilor de protecţie 20. Tabelul centralizator cu echipamente şi tehnică de resortul N.B.C. din dotarea instituţiilor şi operatorilor economici din municipiul Satu Mare 21. Datele cu privire la sursele potenţial poluabile municipiul Satu Mare22. Fluxul informaţional la dezastre. 23. Situaţia adăposturilor de protecţie civilă din municipiul Satu Mare 24. Dotarea adăposturilor de protecţie civilă din municipiul Satu Mare 25. Situaţia şi amplasamentul sirenelor de alarmare din municipiul Satu Mare 26. Măsuri ce se execută în caz de accident chimic şi poluare accidentală;27. Măsuri ce se execută în caz de accident nuclear şi urgenţă radiologică;28. Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei biologice;29. Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei chimice;30. Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de dezastre;31. Normativ – cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.32. Termeni şi expresii folosite în domeniul situaţiilor de urgenţă.


3






Capitolul I - Dispoziţii generale

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiectiveA) DefiniţiePlanul de analiză şi acoperire a riscurilor, (PAAR,) cuprinde riscurile potenţiale identificate la

nivelul, municipiului Satu Mare, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

B) Scop- de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin

premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă;- de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor

generatoare de situaţii de urgenţă;- de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

C) Obiective- asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării

acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;- alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă.

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă:

LEGI:

1. Legea 481/2004 privind protecţia civilă, republicată 2008, în Monitorul Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008 în temeiul art. II din Legea nr. 212/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă;

2. Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 21 iulie 2006;

3. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr.15/28.02.2005, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2014

HOTĂRÂRI DE GUVERN:

4. Hotarârea Guvernului nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, publicat in Monitorul Oficial 603 din 13 iulie 2005.


4






5. Hotarârea Guvernului nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 9 din 4 ianuarie 2005;

6. Hotarârea Guvernului nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 28 septembrie 2004

7. Hotarârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 28/07/2008

8. Hotarârea Guvernului nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de protectie civila publicată in Monitorul Oficial 600 din 12 iulie 2005

9. Hotarârea Guvernului nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung publicată in Monitorul Oficial 626 din 6 septembrie 2010

ORDONANŢE DE URGENŢĂ:

10. OG 88 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 544 din 1.9.2001, actualizata prin: OUG 191/2005 - pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă Monitorul Oficial 1189/2005; OUG 25/2004 - pentru modificarea şi completarea OG 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă Monitorul Oficial 391/2004 şi Legea 363/2002 - pentru aprobarea OG 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă Monitorul Oficial 447/2002

ORDINE:

11. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, publicat in Monitorul Oficial 79 din 1 februarie 2007

12. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activitãţii de evacuare în situaţii de urgenţã publicat în Monitorul Oficial nr. 161 din 21 februarie 2006

13. Ordinul comun al ministrului mediului si pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră ;

14. Ordinul comun al ministrului mediului si pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 245/3403/2012 pentru aprobarea procedurii de codificare a informaţiilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;

15. Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si gospodaririi Apelor nr.1240/1178/2005 privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundatii şi a Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundatii publicat în Monitorul Oficial nr. 168 din 22 februarie 2006

16. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in Monitorul Oficial 216 din 29 martie 2007


5






17. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare si raspuns pe timpul unei urgente radiologice publicat in Monitorul Oficial 520 din 20 iunie 2005

18. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregãtirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţã radiologicã publicat în Monitorul Oficial nr. 538 din 24 iunie 2005

19. Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren publicat in Monitorul Oficial 207 din 7 martie 2006

2.2. Structuri organizatorice implicate.- Consiliul Local;- Primăria Satu Mare;- Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;- Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă” SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare;- Inspectoratul Judeţean de Poliţie prin poliţia municipală;- Inspectoratul de jandarmi judeţean „GL. DE BG. IONIŢĂ BORŞAN” Satu Mare;- Unitatea Militară 01653 Batalionul 52 Geniu Tisa Satu Mare;- Poliţia Locală;- Sistemul de Gospodărire a Apelor;- Direcţia de Sănătate Publică;- Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;- alte instituţii şi operatori economici stabiliţi, funcţie de riscuri.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul Local. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.

Primarul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din municipiu au obligaţia de a pune la dispoziţie Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.1.


6






2.4. Responsabilităţi ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:Comitetele şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt organisme şi structuri abilitate

în managementul situaţiilor de urgenţă, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri sau domenii de competenţă şi fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional.

Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului situaţiilor de Urgenţă, se constituie prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.

Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii.

Centrele se constituie din personalul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale, ori din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, ale oraşelor şi comunelor, precum şi la structurile teritoriale subordonate, coordonate ori de sub autoritatea instituţiilor.

Centrele operative cu activitate temporară asigură şi organizează secretariatele tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite de autorităţile publice centrale sau locale.

COMPONENŢA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MARE SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.2.

Structuri organizatorice şi funcţionarea acestora:(1 ) Comitetele pentru situaţii de urgenţă au în componenţă un preşedinte, un vicepreşedinte,

membri şi consultanţi.(2) Preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă este primarul.(3) Vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă este un viceprimar.(4) Membrii comitetului pentru situaţii de urgenţă sunt: secretarul municipiului şi reprezentanţi

ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă.

(5) Consultanţi în comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:a) experţi şi specialişti din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice, care

constituie comitetele, sau din instituţii şi unităţi în subordine;b) reprezentanţi ai altor ministere, instituţii şi servicii publice cu atribuţii în domeniu, manageri

ai societăţilor comerciale şi regiilor autonome care desfăşoară activităţi în domeniul de competenţă respectiv, cooptaţi în comitetele ministeriale la solicitarea preşedinţilor comitetelor respective.

(1 ) Comitetele pentru situaţii de urgenţă se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui.

( 2) Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi.

(3) Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.

(4) Consultanţii nu au drept de vot.( 5) Comitetele pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor anuale

elaborate de secretariatele tehnice permanente.Persoanele din componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă au următoarele

obligaţii principale:a) preşedintele: convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele

acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează


7






avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior;

b) vicepreşedintele îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele ce îi revin ca membru al comitetului;

c) membrii: participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrele operative corespondente;

d) consultanţii: participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.

LISTA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE CARE SE ÎNDEPLINESC ÎN CADRUL FUNCŢIILOR DE SPRIJIN SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.3

2.5. Responsabilitatea cetăţenilor:Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze,

într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.

Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.

Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:

- informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor;

- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită;

- dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi

anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;- respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in

gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

- participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ;

- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare

împotriva situaţiilor de urgenţă.


8






Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi reliefa) suprafaţă, vecinătăţi

Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei oraşului datează de la sfârşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).

HARTA SOLURILOR DIN JUDEŢUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 4


9






Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice.Regimul climatic este temperat continental , cu slabe influente oceanice, caracterizat de veri

călduroase şi ierni friguroase , clima nu prezintă diferenţe notabile de temperatură între zona de câmpie şi zona de deal , temperaturile variind între 8ºC şi 9,7ºC.

Precipitaţiile sunt bogate cu media anuală de 650-700 mm, iar vânturile dominante sunt cele din nord vest , vest şi sud est.

Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarna, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara). Media anuala a temperaturii este de 9,6° C, având la bază următoarele valori termice:

primăvara 10,2° C vara 19,6° C toamna 10,8° C iarna = 1,7° C

Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.

Maxima inregistrata a fost de +39,5 grade Celsius, la Carei (iulie 1952), iar minima de -30,4 grade Celsius, la Satu Mare (ianuarie 1929).

În urma comparării temperaturilor înregistrate în anii 2011-2012-2013, se constată o creştere semnificativă a temperaturii. Temperaturi (maxime/minime) înregistrate în municipiul Satu Mare în anul 2014:

Temperaturi minime/maxime înregistrate Procent umiditate în aer


10






Grafic comparativ temperaturi (maxime/minime) Satu Mare-România anul 2014

Temperaturi minime/maxime înregistrate Procent umiditate în aer

Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică.Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord

pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.

R. Somes izvoreşte din Munţii Rodnei si colectează apele de pe versanţii nordici ai Podişului Transilvaniei.

R.Somes ia naştere prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic.Somesul Mare izvoreşte din Culmea Suhardului şi are o lungime de 130 km până la Dej, unde

se uneşte cu Someşul Mic şi formează R. Someş.Somesul Mic care se formează, în dreptul loc. Gilău din unirea Someşului Cald cu Someşul

Rece, îsi are izvoarele sub Piatra Arsă din Munţii Bihorului şi are o lungime de 178 km.R. Somes se varsă în r. Tisa pe teritoriul R. Ungare.Lungimea totală a R. Someş pe teritoriul ţării noastre este de 376 km din care pe teritoriul jud.

Satu Mare este de 83,4 km ( din care 18,9 km comun cu jud. Maramureş ) având cota cea mai înaltă de 1280 mdM la izvoare şi cea mai joasă de 119 mdM, rezultând o pantă medie de 3 %.

Pe raza jud. Satu Mare panta r. Somes variaza intre 4-2 %.Râul este îndiguit pe ambele maluri de la frontieră până în dreptul loc. Cărăşeu pe malul stâng

şi până la limita cu jud. Maramureş pe malul drept.Afluenţii principali ai r. Someş pe raza jud. Satu Mare sunt :

Rodina, Valea Vinului, Valea Morii, Homorodul Nou si Homorodul Vechi,Homorodul Nou este un afluent artificial al r. Someş având o lungime de 34 km şi colectează apele de pe o suprafată de 302 kmp.


11






Nr. Crt. Cursul de apă Lungimea pe teritoriul

judeţului Satu Mare (Km)Lungimea totală

(Km)1. Someş 74 3762. Bortura (Bârsău) 13 193. Runcu 4 74. Rodina 11 115. Runc 2 66. Bicău 14 147. Valea Vinului 25 258. Vărăştina(Bolditău) 8 89. Măriuş 9 910. Lipău 14 1411. Valea Morii 11 1112. Homorodu Nou 34 3413. Valea Floarei 6 614. Homorod 23 2315. Valea Lupului 7 716. Medişa 17 1717. Homorod(Balcaia) 23 2318. Homorodul Vechi1 38 3819. Pârâul Sărat 12 1220. Mădăras 5 521. Balcaia 15 1522. Cămin 5 923. Cioara 4 8

Total 374(din care afluenţi 300) -

Analizând repartiţia scurgerii în bazinul Somes - Crasna se constată că există o strânsă corelaţie între valorile scurgerii specifice medii, maxime şi minime si altitudinea medie a bazinului hidrografic. Această corelaţie arată că valorile cele mai mari ale scurgerii specifice se întâlnesc în zonele muntoase, iar valorile cele mai mici în zonele joase de deal şi de câmpie. Astfel scurgerea medie specifică variază între 40 l/mp în zonele Munţilor Rodnei şi 2 l/mp în câmpia din vestul bazinului. Pentru scurgerea specifica maxima, valorile variază între 200 l/kmp în zonele muntoase înalte pentru bazinele cu suprafeţele între 100 - 2000 kmp şi 250 - 300 l/s/kmp in zonele joase ale bazinului.

Secţiunea a 4-a. PopulaţieConform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Satu Mare se ridică la

102.411 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 115.142 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (54,2%). Principalele minorităţi sunt cele de maghiari (34,61%), romi (1,24%) şi germani (1,02%). Pentru 8,62% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocşi (44,57%), romano-catolici (18,05%), reformaţi (17,53%), greco-catolici (7,29%) şi penticostali (1,38%). Pentru 8,93% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.


12





http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)


Populaţia stabilă la recensăminte – municipiul Satu Mare:

-persoane-1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Total 53010 53672 69769 103544 131987 115142 102411- masculin … … … … 63921 54675 48182- feminin … … … … 68066 60467 54229

Populaţia pe etnii, la recensăminte – municipiul Satu Mare:

-persoane-1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Total 53010 53672 69769 103544 131987 115142 102411- români 17679 19599 33197 52855 72708 66638 55509- maghiari 21940 31232 34504 48861 54013 45298 35441- germani 944 131 540 993 3684 1607 1044- rromi 679 76 812 336 1126 1115 1272- ucraineni 488 149 149 178 312 271 156- sârbi 34 2 8 20 18 13 8- ruşi 269 34 29 14 10 12 4- evrei 10713 2391 466 256 61 30 28- italieni - - - - - - 23- slovaci 65 14 11 6 19 12 12- turci 4 - 5 - 1 10 6- bulgari 80 12 9 5 3 3 -- cehi - 9 10 8 3 1 -- chinezi - - - - - - 8- polonezi 54 14 4 6 6 3 4- armeni 5 - - 1 2 3 -- alte naţionalităţi 26 9 18 5 14 104 67- etnie nedeclarată 30 - 7 - 7 22 8829

Populaţia pe religii, la recensăminte – municipiul Satu Mare:

-persoane-1992 2002 2011

Total 131987 115148 102411Ortodoxa 59611 55961 45643Romano-catolica 27211 22791 18483Reformata 27765 22475 17955Penticostala 1413 1619 1417Greco-catolica 13653 9688 7468Baptista 558 590 539Adventista de ziua a saptea 224 342 303Musulmana 3 40 27Unitariana 89 72 70Crestina dupa Evanghelie 81 98 119Crestina de rit vechi 11 23 14Evanghelica lutherana 17 54 54Evanghelica 55 17 12


13






Mozaica 58 38 30Alta religie 674 965 903Fara religie 289 126 115Atei 91 106 115Informatie nedisponibila 184 143 9144

Populaţia pe grupe de vârstă, la recensăminte – municipiul Satu Mare:

-persoane-1992 2002 2011

Total Masc. Fem. Total Masc. Fem. Total Masc. Fem.TOTAL 131987 63921 68066 115142 54675 60467 102411 48182 54229Gr. vârstă

0 - 4 10263 5267 4996 4857 2479 2378 5103 2613 24905 - 9 10595 5325 5270 5205 2708 2497 4972 2548 242410 - 14 11897 6035 5862 8935 4567 4368 4698 2422 227615 - 19 11483 5671 5812 9776 4860 4916 4679 2394 228520 - 24 11000 5153 5847 8590 4241 4349 6090 3169 292125 - 29 9513 4551 4962 9585 4771 4814 6995 3464 353130 - 34 11734 5609 6125 10562 5002 5560 8489 4170 431935 - 39 12198 5972 6226 8073 3783 4290 8695 4287 440840 - 44 10026 5160 4866 9715 4486 5229 9276 4407 486945 - 49 7439 3723 3716 10252 4818 5434 6970 3238 373250 - 54 6688 3268 3420 8214 4001 4213 8455 3839 461655 - 59 5591 2669 2922 5915 2762 3153 8519 3793 472660 - 64 4596 2115 2481 4976 2221 2755 6590 2970 362065 - 69 3765 1582 2183 104871) 39761) 65111) 4532 1918 261470 - 74 2153 806 1347 3641 1416 222575 - 79 1556 526 1030 2390 818 157280 – 84 1063 347 716 1512 493 101985 ani si

peste426 142 284 805 223 582

1) 65 ani şi peste

Mişcarea naturală a populaţiei – municipiul Satu Mare:

-număr-2007 2008 2009 2010 2011 2012

Născuţi-vii 1218 1277 1182 1041 977 997Decedaţi 1179 1240 1250 1227 1222 1146Spor natural +39 +37 -68 -186 -245 -149Căsătorii 972 871 834 763 730 758Divorţuri 413 298 285 321 254 262Decedaţi sub 1 an 13 18 10 11 6 7


14






Rata de fertilitate*) pe medii, grupe de vârstă ale mamei – judeţul Satu Mare:

-născuţi vii la 1000 femei în vârstă fertilă-anul 2007 2008 2009 2010 2011

Total 40,1 42,6 39,6 37,9 36,215-19 ani 36,6 42,6 37,4 34,5 3720-24 ani 74,5 76,2 72,1 67 6425-29 ani 83 89,3 79,8 75 70,930-34 ani 54 56 53,2 53,3 5035-39 ani 16 17,9 18,5 20,5 19,840-44 ani 3,5 3,3 4,1 4 3,845-49 ani 0,2 0,2 0,2 - 0,5

Urban 36,2 39,3 36,4 34,4 32,615-19 ani 23,1 28,4 26,1 22,6 2420-24 ani 57,7 62,1 54,8 48,8 48,225-29 ani 85,6 93,6 84,6 77,2 68,830-34 ani 63 62,5 59,9 57,4 57,235-39 ani 14,6 18 18,1 22,4 20,640-44 ani 3,7 2,9 3,2 4,4 3,345-49 ani 0,1 0,1 - - -

Rural 44,2 46,1 42,9 41,4 39,715-19 ani 48 53,6 45,6 42,8 45,720-24 ani 91,9 90,5 89 84 78,225-29 ani 80,2 84,8 74,8 72,8 7330-34 ani 45,1 49,5 46,4 49,1 42,635-39 ani 17,6 17,9 18,9 18,5 18,940-44 ani 3,3 3,7 5,2 3,6 4,545-49 ani 0,2 0,2 0,4 - 1

Durata medie a vieţii*) pe medii, sexe – judeţul Satu Mare:

-ani-anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012Total 69,46 69,89 70,34 70,51 71,07 71,76

Masculin 65,53 65,83 66,17 66,09 66,83 67,68Feminin 73,52 74,09 74,67 75,15 75,49 75,93Urban 70,44 70,91 71,27 71,18 71,61 72,46

Masculin 66,2 66,74 67,13 66,69 67,11 68,15Feminin 74,77 75,07 75,37 75,68 76,2 76,64Rural 68,61 68,97 69,46 69,9 70,57 70,93

Masculin 64,94 64,82 65,26 65,57 66,54 67,2Feminin 72,49 73,23 73,98 74,69 74,9 74,87

*) Populaţia a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei.

Datele prezentate au caracter provizoriu, urmând ca numărul populaţiei să fie recalculat după stabilirea rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, pentru seriile de timp pana la precedentul recensământ.

Sursa: Direcţia Judeţeană de statistică Satu Mare


15






Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar de stat în anul 2014-2015 se prezintă astfel:

Date cu privire populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar de stat în perioada 2010 - 2015

Nr.crt. Denumirea titularului tip unitate 2010-

20112011-2012

2012 - 2013

2013-2014

2014-2015

1 Grădiniţa Draga Mea gradinita 327 327 287 258 259

2 Grădiniţa Mondiala gradinita 230 211 210 2053 Grădiniţa Dumbrava Minunată gradinita 179 179 176 154 318

4 Grădiniţa Nr. 1 gradinita 241 240 181 182 174


6 Grădiniţa Nr.6 gradinita 158 158 247 232 225

7 Grădiniţa Nr.7 gradinita 248 248 214 216 227


9 Grădiniţa Nr. 10 gradinita 235 200 200 220



12 Grădiniţa Voinicelul gradinita 394 359 359 349


14 Grădiniţa 14 Mai gradinita 217 187 200 210

total prescolar 3,649 3,415 3,359 3283

15 Şcoala Grigore Moisil gimnazial 597 626 698 733

16 Şcoala C Brâncoveanu gimnazial 372 460 480 520

17 Şcoala Bălcescu Petofi gimnazial 602 649 662 665

18 Şcoala Mircea Eliade gimnazial 961 1032 972 974

19 Şcoala O Goga gimnazial 616 642 634 646

20 Şcoala Nr.10 gimnazial 566 638 640 661

21 Şcoala I. Creangă gimnazial 616 641 652 615


16






22 Şcoala Avram Iancu gimnazial 613 721 730 735

23 Şcoala L Blaga gimnazial 424 704 728 727

24 Şcoala V. Lucaciu gimnazial 712 645 564 501

total gimnazial 6,079 6,758 6,760 6,777

25 Colegiul Mihai Eminescu colegiu 1224 917 922 913

26 Colegiul Ioan Slavici colegiu 929 933 940 933

27 Colegiul D-na Stanca colegiu 849 827 807 787

28 Colegiul Kolcsey Ferenc colegiu 906 1018 1,089 1,181

29 Liceul Teologic Ortodox N Steifardt liceu 425 450 478 512

30 Liceul de arta Aurel Popp liceu 572 585 596 603

31 Liceul German liceu 733 788 835 901

32 Liceul Sportiv liceu 497 400 400 387

33 Liceul Teologic Reformat liceu 494 580 611 623

34 Grup Şcolar I C Brătianu colegiu 854 751 657 663

35 Grup Şcolar Economic colegiu 1125 1032 967 933

36 Grup Şcolar C-tin Brancusi liceu 946 747 674 685

37 Grup Şcolar Ind. Alimentară liceu 741 705 670 631

38 Grup Şcolar Unio liceu 608 501 35439 Grup Şcolar Traian Vuia colegiu 435 330 318 593

40 Grup Şcolar MIU colegiu 954 856 804 773

41 Grup Şcolar Ham Janos liceu 768 785 797 805

42 Centrul de excelenta liceu 0 146 199 195

total liceal 13,060 12,351 12,118 12,118Sursa: Birou Învăţământ Primăria municipiului Satu Mare

SITUAŢIA DETALIATĂ PRIVIND DATELE DE CONTACT ALE ALE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SE REGĂSESC ÎN ANEXA NR. 5

Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar stat în anul şcolar 2014-2015

NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT NUMĂR ELEVIPREŞCOLAR 3763PRIMAR 5099GIMNAZIAL 4311LICEAL 7433PROFESIONAL 614POSTLICEAL 1040TOTAL 22260

Număr de cadre didactice: 1817

Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare

ŞOMAJUL


17






Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare, rata şomajului în luna decembrie 2014 a fost de 4,30%, cu 0,32% mai mică decât decembrie 2013.

Numărul de şomeri a scăzut de la 7.300 de persoane la 6.816. Din numărul total de şomeri, în evidenţă şi plată sunt 1.358 de persoane, iar neindemnizaţi sunt 5.458. Pe nivele de instruire din cei 6.816 şomeri: 5.861 sunt cu un nivel de instruire primar, gimnazial, profesional; 741 au un nivel de studii medii (liceal, post-liceal) şi 214 persoane au studii superioare.

În anul 2014 s-au organizat burse ale locurilor de muncă atât la cererea agenţilor economici din judeţul Satu Mare cât şi cele generale sau pentru tineri care s-au organizat la nivel de ţară în toate serviciile publice de ocupare. Toate aceste acţiuni au condus la creşterea gradului de ocupare ce au influenţat pozitiv atât rata şomajului cât şi numărul de persoane ocupate.

ASISTENŢĂ SOCIALĂ:Serviciul Public de Asistenţă Socială, denumit în continuare SPAS, este o instituţie publică de

interes local, cu personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Satu Mare, din anul 2003.

SPAS Satu Mare are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanlelor singure, persoanelor cu disabilităţi, cu venituri mici precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc social.

- numărul de persoane asistate beneficiare ale prevederilor Legii nr.448/2006 - 943 persoane;- numărul de persoane beneficiare de ajutor social – 36;

- 74 persoane au beneficiat de serviciile oferite de Centrul Social de Urgentă; Pe parcursul anului au fost intreprinse un număr de 144 activităţi în folosul comunităţii cu persoanele beneficiare de ajutor social (majoritatea fiind acţiuni de igienizare a spaţiilor verzi).

Sursa: Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare La 31.12.2014

Locuinţe existente la sfârşitul anului pe forme de proprietate – municipiul Satu Mare:

-număr-anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012Total 44564 44988 45328 45441 45552 45660

Proprietate publică 1027 988 967 952 928 912Proprietate privată 43537 44000 44361 44489 44624 44748

Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011 (date provizorii) – municipiul Satu Mare:

Număr clădiri Număr locuinţe Numărul gospodăriilor

populaţiei TOTAL din care:

clădiri în carese află locuinţe

TOTAL din care:locuinţe

convenţionale13194 13144 45440 45424 39225

Sursa: Direcţia Judeţeană de statistică Satu Mare

Secţiunea a 5-a. Căi de transportPţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;

[email protected] [email protected] www.satu-mare.ro http://www.svsusm.blogspot.ro/18






Municipiul Satu Mare are o reţea de transporturi densă (rutieră şi feroviară la care se adaugă aeroportul internaţional Satu Mare.

Cai de acces:- Rutiere - E81(DN 1F)- Satu Mare - Zalau (Oradea, Cluj, Bucuresti), E671(DN 19) Satu Mare-Oradea, E58(DN 1C) Baia Mare- Satu Mare; DN19A- Sighetu Marmatiei-(Pasul Huta)- Negresti Oas - Satu Mare- Petea(vama)- Ungaria; DN1C - Baia Mare- Seini- Halmeu -(vama)- Ukraina;

Municipiul Satu Mare are o reţea de drumuri cu un total de 224.566,00 km pe o suprafaţă de 1.609.613 mp din care:

A - asfalt nou: 113657 m 113,657 km 870768 mpAV - asfalt vechi 28730 m 28,730 km 191329 mpB – beton 11753 m 11,753 km 104460 mpP - pământ 57209 m 57,209 km 323081 mpB+A - beton + asfalt 5954 m 5,954 km 60051 mpTOTAL PARŢIAL 209840 m 202,584 km 1521257 mpCartier Sătmărel 14726 m 14,726 km 88356 mp (lăţime carosabil 6.00)TOTAL 224566 km 1609613 mpÎn anul 2014 au fost asfaltate următoarele străzi: Albatros (1057 mp), Berzei (532 mp), Caragiale

(5523 mp), Cocorilor (1422 mp), Crivăţului (2940 mp), Făgetului (1400 mp), Lacului (1281 mp), Orientului (1960 mp), Pescăruşilor (850 mp), Sălciilor (1050 mp), Văii (1260 mp).

Sursa: Serviciul Administrarea Domeniului Public şi Privat, Servicii Publice - Primăria municipiului Satu Mare

LISTA STRĂZILOR DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 6


19






Căile de transport feroviare- Linia 400 Satu Mare – Baia Mare

- Lungime- 50 Km- Normală, neelectrificată

- Linia 402 –Satu Mare – Halmeu- Lungime- 22 Km

- Normală, neelectrificată- Lungime- 52 Km- Normală, neelectrificată, simplă

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are în principal, ca obiect de activitate:- efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi

internaţional;- efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional;- efectuarea transportului în vagoane specializate de tip militare, penitenciare şi altele asemenea;- activitate de metrologie şi de transport rutier;- alte activităţi conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători, cum ar fi: producţie

industrială, consultanţă, turism intern şi internaţional, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, publicitate, reclamă, editare, tipărire şi difuzare, închirieri de mijloace de transport, exploatare comercială a patrimoniului propriu, comerţ, operaţiuni în valută, declararea, depozitarea şi vămuirea expediţiilor de bagaje şi mesagerii, în calitate de comisionar în vamă, orice alte servicii executate pe bază de contracte sau convenţii în numele terţilor, legate direct sau indirect de activitatea C.F.R. Călători.

Situaţia podurilor şi podeţelor din municipiul Satu Mare (CFR)


20






Nr.crt. Linia Fir Poz.km.ax. Lung.(m) Deschidere (m)

PODURI1. 400 1 781+758 8.9 6.402. 400 1 785+176 34.1 25.303. 400 1 785+767 221.33 1x38.67+

2x46.57+1x46.25+1x38.67

PODEŢE4. 400 1 782+921 26.8 3.005. 400 1 785+368 7.2 2x3.006. 400 1 785+450 3.6 3.007. 400 1 788+644 6.7 4.608. 401 1 5+710 14.6 1.10

Sursa: C.F.R. Satu MareHARTA CU PREZENTAREA GARII-STATIA SATU MARE SI SATU MARE SUD CU

TABLOUL LINIILOR SE REGASESTE LA ANEXA NR. 7

Căile de transport aeriene Aeroportul internaţional Satu Mare

Aeroportul Satu Mare a fost înfiinţat în anul 1936 printr-un decret regal, pe o suprafaţă de 600x600 metri. Un an mai târziu este finalizată construcţia hangarului şi a aerogării, iar în anul 1938, după deschiderea oficială, primul avion care a aterizat pe noul aeroport a fost de tipul Junkers 34, care a efectuat un zbor pe ruta Cluj-Napoca - Satu Mare - Oradea - Cluj-Napoca.

Până în anul 1940, pe noul aeroport operează avioane ale companiei LARES (Linii Române Aeriene Exploatate de Stat), cu zboruri zilnice de pasageri, marfă şi poştă, ca mai apoi, odată cu înfiinţarea companiei TAROM, în anul 1954 să se înceapă operarea zborurilor regulate către Bucureşti, cu avioane Li 2 şi IL 14. În anul 1973 începe construirea pistei betonate de 2500×60 metri care se inaugurează în 1975.

Pe noul aeroport operează curse regulate Satu Mare - Bucureşti şi Satu Mare - Constanţa, cu avioane de tipul AN24, IL 18 şi BAC 1-11, dar şi zboruri poştale, militare şi utilitare.

În 1996 este declarat aeroport deschis traficului internaţional. În iunie 1998 se inaugurează prima cursă regulată externă, Bucureşti - Satu Mare - New York, cu avioanele Airbus A310, din aprilie 1999, cursa Bucureşti - Satu Mare - Chicago, cu escală la Amsterdam, iar din luna iunie, cu escală la Montreal. În plus, în perioada mai-noiembrie 2000, compania GRIVCO Air operează de două ori pe săptămână zboruri pe ruta Sibiu - Satu Mare - Brescia (Italia) cu aeronavele YAK 40. - aşezat lângă şoseaua Satu Mare – Zalău la aproximativ 800m de la km 9,5 ;- capacitatea de operare

- lungime pistă – 2500m ;- lăţime pistă – 60m ;- suprafaţa pistei - beton- greutate maximă pe roata izolantă – 21 to.

- tipuri de aeronave ce pot opera pe pistă- maxim AIRBUS 300Aeroportul are un singur zbor pe zi, operat de TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă de luni

până vineri.

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economicăPţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;






http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Brescia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Satu_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GRIVCO_Air&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Amsterdam

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chicago

http://ro.wikipedia.org/wiki/1999

http://ro.wikipedia.org/wiki/A310

http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti



http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/wiki/TAROM

http://ro.wikipedia.org/wiki/LARES


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca



Anii anteriori, criza economică a făcut ca multe firme sătmărene, indiferent de obiectul de activitate, să-şi restrângă sau să renunţe de tot la activitate. Situaţia economică la nivel judeţean s-a îndreptat spre normalitate anul trecut, astfel că numărul firmelor suspendate, dizolvate, radiate sau intrate în insolvenţă a scăzut, în medie, cu circa 30% faţă de anul 2013. În această situaţie, numărul firmelor active înregistrate în judeţ a crescut cu peste 1.100 doar în primele 11 luni ale anului trecut.

Îmbucurător este faptul că, în primele 11 luni ale anului 2014, numărul firmelor aflate în pragul falimentului a scăzut simţitor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit raportărilor făcute de Registrul Comerţului Satu Mare. Astfel, dacă în 2013 erau înregistrate 494 de firme sătmărene aflate în stare de suspendare, în anul 2014 numărul lor a scăzut cu aproape 28%, ajungând la doar 359 aflate în această situaţie. Tot în perioada analizată, numărul firmelor aflate în insolvenţă a scăzut cu 31,6%, de la 436 în primele 11 luni ale anului 2013, la 298 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Considerabil a scăzut şi numărul firmelor dizolvate. Astfel, dacă în 2013 erau dizolvate 328 de firme, în anul 2014 numărul acestora a scăzut la 205, adică cu 37,5% mai puţine. Însă unul dintre cele mai importante aspecte este faptul că numărul firmelor radiate a scăzut cu aproape 30%, de la 1.662 în 2013, la 1.187 în anul 2014.

Cu toate că în primele 11 luni ale anului 2014 numărul firmelor noi înregistrate a fost mai mic decât în 2013, numărul celor active a crescut. Astfel, în anul 2013 au fost înmatriculate 1.895 de firme, însă anul trecut numărul acestora a scăzut cu circa 26%, fiind înregistrate doar 1.400 de firme noi, indiferent de forma lor de organizare.

Însă, numărul firmelor active existente la finele lunii noiembrie 2014 în judeţul Satu Mare era de 17.118, cu 7,11% mai multe decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2013.

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică dar şi de Fiscul sătmărean, economia judeţului se află pe un trend ascendent, astfel că sunt premise serioase ca în cursul anului 2015 să scadă în continuare numărul firmelor falimentare şi să crească al celor aflate în dezvoltare.

6.1. Zonele industrializate/ramuriParc industrial în municipiul Satu Mare

Localizare geografică:Regiune: NORD-VESTJudeţ: SATU MARELocalitate: SATU MARERegiunea de derulare a proiectului este Regiunea de Dezvoltare Nord Vest a României, în

judeţul Satu Mare.Judeţul Satu Mare este situat la marginea de nord-vest a României în zona de contact a

Câmpiei Tisa cu Carpaţii Orientali şi Podişul Someşan. Frontierele naţionale sunt: la nord - Ucraina, iar la vest - Ungaria. Judeţele limitrofe sunt: Maramureş, la est, Sălaj, la sud-est şi Bihor la sud. Situat la 8 km de graniţa cu Ungaria şi la 40 de km la graniţa cu Ucraina, municipiul Satu Mare este un dintre cele mai semnificative centre economice fiind la o distanţă de mai puţin de 50 km de proiectatul coridor european nr. 5: Trieste – Kiev, în prezent în construcţie şi extindere (autostrada M3 – Budapesta). Distanţa faţă de cele mai apropiate capitale europene ale municipiului Satu Mare este: Bucureşti – 620 km, Budapesta – 360 km şi Viena – 520 km.

Suprafaţa terenului alocat acestui obiectiv prin Hotărârea Consiliului Local nr. 54/30.09.1999 este de 69,54 ha. Terenul este situat în zona de sud a municipiului, pe Bulevardul Lucian Blaga, urmând a fi separat de zona de locuit Curtuiuş printr-o perdea vegetală de protecţie.

Puncte forte: Acces direct la DN19A (Zalau - Cluj Napoca); Apropiere de doua puncte de trecere a frontierei (14 km de Petea- Ungaria-Uniunea

Europeana; 46 km de Halmeu-Ukraina-Polonia- Tarile Baltice);Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







Acces rutier direct la Statia CFR Satu Mare Sud (terminal de containere); Apropiere (5 km) de Aeroportul Satu Mare(cu trafic international); Acces la : DN19A (axa est-vest), DN19 (axa sud-nord).

Descriere generală a proiectului:Parcul industrial este ansamblul unui spaţiu delimitat teritorial unde se pot dezvolta activităţi

investiţionale, de producţie industrială sau servicii, care să dezvolte facilităţi pentru afaceri şi industrie în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare şi Planul de Dezvoltare Regională. Pentru evitarea amplasării haotice pe teritoriul municipiului a obiectivelor de investiţii cu caracter industrial s-a recurs la ideea realizării acestui proiect prin echiparea completă cu infrastructură a unei suprafeţe de 69,54 ha, disponibil pentru amplasarea de obiective industriale.

Situată în zona de sud a municipiului, la sud de zona de locuinţe denumită Curtuiuş şi la nord de canalul Homorod, are suprafaţa totală de 69,54 ha .

Conform Cărţii Funciare proprietarul tabular al terenului este oraşul Satu Mare, categoria de folosinţă pana la momentul începerii lucrărilor fiind de păşune.

Împărţirea suprafeţei de 69,54 ha s-a făcut într-un număr de 18 parcele având suprafaţa între 1,25 ha şi 6,9 ha. Bilanţul teritorial este următorul:

SUPRAFAŢA TOTALĂ ALOCATĂ: 69,54 ha- suprafaţa loturilor industriale: 59,91 ha- drumuri, trotuare şi zone verzi: 8,41 ha- gospodăria de apă: 0,32 ha- staţia de transformare 110/20 kV 0.48 ha- staţie reglare gaze naturale 0.12 ha

Componentele proiectului sunt:a) Construirea reţelei de drumuri; drum principal în lungime de 1,5 km şi străzi

secundare 1,7 kmb) Construirea reţelei de apă; 3,2 km lungime; gospodărie de apăc) Construirea reţelei de canalizare; canalizare ape reziduale şi ape pluviale 3,2 km;

staţie de pompare ape uzated) Construirea reţelei de gaze naturale; reţele de incintă 3,2 km; staţie de reglare gaz de

medie presiunee) Construirea staţiei de transformare 110/20 kV si a reţelei de alimentare cu energie

electrică; staţie de transformare 110/20 kV, linie electrica subterana, 2 posturi de transformare de 250 kVA; retea de iluminat public 3,2 km.

f) Activitate de promovare a obiectivului în vederea atragerii de investitori.Obiective:Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea economică durabilă a municipiului Satu

Mare şi a zonei limitrofe (comunele Ardud, Viile Satu Mare şi Păuleşti). Circumscrise acestui obiectiv principal sunt: rezolvare problemelor cu dotările edilitar-gospodăreşti ale cartierului de locuinţe din zonă şi majorarea bugetului local prin suplimentarea surselor acestuia.

Scopul proiectului:Scopurile proiectului sunt: 1. Echiparea cu dotări edilitare a unei suprafeţe de aprox. 69 ha, astfel încât să ofere

condiţiile necesare potenţialilor investitori pentru a-şi stabili afacerile în Satu Mare.2. Crearea a unui număr de 5.000 de noi locuri de muncă, într-un interval de 4 ani de la

începerea construcţiei, în zona industrială.3. Suplimentarea bugetului Consiliului Local Satu Mare cu 8% anual, timp minim 8 ani,

prin majorarea capitalului de venituri din impozit pe salarii.Fondul funciar


23






Pe raza unicipiului Satu Mare există un număr total de 10323 terenuri agricole utilizate pentru obţinerea producţiei agricole vegetale şi care, după modul de folosinţă, se prezintă astfel:

- Terenuri arabile 8779- Păşuni 899- Fâneţe 634- Vii 2- Livezi 9Fondul forestier format din păduri şi alte terenuri forestiere cuprinde un număr de 1753 poziţii.

Nr. Crt.

Denumire Număr poziţii

1. Poziţii ale gospodăriilor populaţiei / exploataţiilor agricole individuale / persoanelor fizice autorizate / întreprinderilor individuale / asociaţiilor familiale

12250

2. Poziţii ale persoanelor cu domiciliul în alte localităţi 2753. Poziţii ale unităţilor cu personalitate juridică 33

Utilaje, instalaţii pentru agricultură şi silvicultură şi mijloace de transportNr. Crt.

Denumire Gospodării / exploataţii

agricole fără personalitate

juridică

Persoane cu domiciliul în alte

localităţi

Unităţi cu personalitate

juridică

A B C D E1. Tractoare până la 45 CP 282. Tractoare între 46-65 CP 89 223. Pluguri pentru tractor cu 3

trupiţe87 14

4. Pluguri cu tracţiune animală 705. Cultivatoare 32 66. Grape cu tracţiune mecanică

(toate tipurile)170 15

7. Grape cu tracţiune animală 358. Combinatoare 32 89. Semănători cu tracţiune

mecanică pentru păioase - simple

57 8

10. Semănători cu tracţiune mecanică pentru prăşitoare -

simple

75 6

11. Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice

61 8

12. Maşini pentru erbicidat 36 613. Combine autopropulsate pentru

recoltat cereale păioase36 6

14. Combine autopropulsate pentru recolatat furaje

4 2

15. Cositori cu tracţiune mecanică 2716. Vindrovere autopropulsate 4


24






pentru recoltat furaje17. Prese pentru balotat paie şi fân –

baloţi paralelipipedici42 7

18. Remorci pentru tractor 70 3819. Autovehicule pentru transport

mărfuri cu capacitate până la 1,5 to

23 30

20. Autovehicule pentru transport mărfuri cu capacitate peste 1,5

to

30 51

21. Care şi căruţe 12522. Instalaţii pentru muls mecanic 75 5

Construcţii agricole

Nr. Crt. Denumirea construcţiei

Gospodării / exploataţii agricole fără personalitate juridică

Unităţi cu personalitate juridică

1. Grajduri 30.000 25.0002. Pătule 12.000 10.0003. Magazii hambare

pentru cereale1.000 6.000

4. Şură fânar 60.000 5005. Remize şoproane 1.000 3000

Îngrăşăminte naturale utilizate pe culturi, pentru producţia anului agricol curentNr. Crt.

Denumirea indicatorilor Unitatea (Consiliul Local)

Exploataţii agricole individuale

Total TotalSuprafaţa

haCantitatea

toSuprafaţa

haCantitatea

to1. Îngrăşăminte naturale total 150 362 430 10352. La

CULTURILE

Porumb pentru boabe 91 2203. Floarea soarelui 59 142 85 2054. Sfeclă de zahăr 29 705. Cartofi 150 3606. Legume 120 2287. Alte culturi 35 858. Vii 2 59. Livezi 9 22


25






Îngrăşăminte chimice (substanţă activă) total şi pe culturi, pentru producţia anului curent

Nr. Crt.

Denumirea indicatorilor Unitatea (Consiliul Local)

Exploataţii agricole individuale

Total TotalSuprafaţa

haCantitatea

toSuprafaţa

haCantitatea

to1. Îngrăşăminte naturale total 1133 102 5203 4272. La

CULTURILE

Grâu şi secară 55 5 1700 1392. Porumb pentru boabe 313 28 500 413. Floarea soarelui 48 4 320 265. Cartofi 158 136. Legume 203 17

Plante de nutreţ 860 717. Alte culturi 59 5 1000 828. Păşuni naturale 658 60 241 209. Fâneţe naturale 221 18

Îngrăşămintele chimice (substanţă activă) pe tipuri de substanţe şi pe culturi, anul curent

Nr. Crt.

Denumirea indicatorilor

Unitatea (Consiliul Local) Exploataţii agricole individualeAzotoase Fosfatice Potasice Azotoase Fosfatice Potasice

Suprafaţa ha

Cantitatea to

Suprafaţa ha

Cantitatea to

Suprafaţa ha

Cantitatea to

Suprafaţa ha

Cantitatea to

Suprafaţa ha

Cantitatea to

Suprafaţa ha

Cantitatea to

A B C D E F G H I J K L M N1. Îngrăşăminte

aplicate total850 90 283 12 - - 3266 348 1137 46 800 33


26






2

LA

CULTURILE

Grâu şi secară

55 6 - - - - 1700 181 - - - -

3. Porumb pentru boabe

137 14 176 7 - - - - 500 20 - -

4. Floarea soarelui

- - 48 - - - - - 320 13 158 7

5. Legume total

- - - - - - - - - - 203 8

Plante de nutreţ total

- - - - - - 860 91 - - - -

6. Alte culturi

- - 59 3 - - 244 26 317 13 439 18

Păşuni naturale

658 70 - - - - 241 26 - - - -

7. Fâneţe naturale

- - - - - - 221 24 - - - -

Sursa: SERVICIUL AGRICOL ŞI FOND FUNCIAR - Primăria Satu Mare


27






Creşterea animalelorPe teritoriul sunt dezvoltate sectoarele zootehnic, piscicol şi apicol. Creşterea animalelor se

desfăşoară în ferme zootehnice şi piscicole cu capital de stat şi/sau privat, precum şi în gospodării individuale.Nr. Crt.

Denumire unitate Zona Total Tauri Vaci Vitei

1. S.C.Agromexin SRL Satu MareDrum Carei 154

340 0 0 34

2. SC Agro Company SRL

Balta Blondă 80 0 56 5

3. Ulici Sergiu Satu MareLucian Blaga

16 0 15 1

4. Penitenciar Gorunului nr.2

45 0 26 15

5. I.I Andrisca Bogdan Balta Blonda 30 0 30 0Total Bovine 511 0 127 55

Total Berbeci Oi mioare Capre1. PFA Stancovici Ionut Satu Mare 258 5 250

Total oi/capre 258 5 250 0Total Vieri Scroafe

1. Penitenciar Satu Mare 212 2 16Total Suine 212 2 16

EFECTIVE DE ANIMALE ÎN MUNICIPIUL SATU MARE 2014

TOTAL EFECTIVE POPULAŢIETOTAL CSVA SATU MARE

865 865 TOTALBOVINE0 0 TAURI

693 693 VACI JUNINCI104 104 VIŢEI142 142 TOTAL

ECVINE0 0 ASINI0 0 ARMĂSARI58 58 IEPE

3546 3546 TOTALOVINE120 120 BERBECI

2900 2900 OI MIOARE310 310 TOTAL CAPRE830 830 TOTAL

PORCINE0 0 VIERI65 65 SCROAFE

4104 4104 TOTALPţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







PĂSĂRI3540 3540 GĂINI54 54 CURCI130 130 RAŢE80 80 GÂŞTE350 350 IEPURI0 0 ANIM BL

160 160 ALBINE1800 1800 CÂINI300 300 PISICI

Sursa: Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare


29






6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare.

SPAŢII DE DEPOZITARE

Amplasa-ment

Natura materialelor de constr. , felul

constr.(Ne)protejată(Ne)îngropată

Capacitatea de

depozitare (pe) tip de produs tone,

tone/m2

Posibilităţi de

transp.(auto, CF)/

capacitate de

aprovizionare zilnică

Utilaje pentru încărcare/descărcare

Rampe de încărcare/ descărcare

Căi de acces

Tipul Acţionare Capacitate (tone) Rutiere CF

Restricţii de

circulaţie

Depozite agricole > 20 To.Satu Mare-Str. Careiului nr.160 Cărămidă-protejat 500 auto - - - - DA - -Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.31

Beton-protejat 10000 Auto-C.F. 2 buc. Ifron hidraulic 2.4 - DA DA -

Satu-Mare-Str. Magnoliei nr.32 Beton-protejat 44000 Auto-C.F 1uc. Ifron hidraulic 2.4 - DA DA -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.30 Beton-protejat 11000 auto - - - - DA - -

Depozite alimentare > 20 To.Satu Mare-Str.Mărăşeşti nr.10 Beton-protejat 65 auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr.92 Cărămidă-protejat 50 auto - - - - DA - -Satu-Mare-Str.Careiului nr .164 Cărămidă-protejat 60 auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr.33/A Cărămidă-protejat 52 auto - - - - DA - -Satu Mare-Str.Chendi nr.32 Metal-protejat 60 auto - - - - DA - -Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.21

Beton-protejat 120 Auto-C.F 1uc. Ifron Hidraulic 2,5 - DA DA -

Satu-Mare str. Griviţei nr.1 Beton-protejat 130 Auto-C.F 1uc. Ifron Hidraulic 2,5 10m DA DA -Satu Mare-Str. Cloşca nr.94 Beton-protejat 51 Auto-C.F - - - 10m DA DA -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Beton-protejat 130 Auto 1uc. Ifron Hidraulic 2,5 - DA - -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Beton-protejat 120 Auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca Beton-protejat 75 Auto 1uc. Ifron hidraulic 2 8m DA - -Satu Mare- str. L. Blaga nr.248/A

Beton-protejat 160 Auto - - - - DA - -

Satu Mare- str. A. Vlaicu nr.72 Cărămidă-protejat 120 Auto - - - - DA - -Satu Mare- Str. Depozitelor Cărămidă-protejat 82 Auto-C.F - - - 12 m DA DA -


30






nr.58Satu Mare Str.Depozitelor nr.85 Beton-protejat 50 Auto-C.F - - - 12 m DA DA -Satu Mare- str. Prunilor nr.2 Cărămidă-protejat 50 Auto - - - - DA - -Satu Mare – str. Muncii nr.27 Beton-protejat 50 Auto - - - - DA - -Satu Mare – str. Parângului nr. 6

Cărămidă-protejat 89 Auto - - - - DA - -

Satu Mare – str. Ady Endre nr.27


Satu Mare- str. L. Blaga nr.218 Beton-protejat 66 Auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr. 98 Beton-protejat 58 Auto-C.F Ifron hidraulic 2 8m DA DA -Satu Mare- str. L. Blaga nr.248 Cărămidă-protejat 73 Auto Ifron hidraulic 2 - DA - -Satu Mare- str. L. Blaga nr. 89 Beton-protejat 220 Auto 2 Ifron hidraulic 4 - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr. 92/ A Beton-protejat 56 Auto - - - - DA - -Satu Mare- str. L. Blaga nr. 125 Beton-protejat 250 Auto Ifron hidraulic 5 - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr. 98 Beton-protejat 240 Auto-C.F -Ifron Hidraulic 2 8m DA DA -Satu Mare-Str. Mărtineşti nr. 21 Beton-protejat 77 Auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr. 96/98 Beton-protejat 285 Auto 2 Ifron hidraulic 5 12m DA - -Satu Mare-Str. Cloşca nr. 90 Beton-protejat 300 Auto 2 Ifron hidraulic 5 15m DA - -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Cărămidă-protejat 600 Auto 2 Ifron hidraulic 5 10m DA - -

Magazii agricoleSatu Mare-Str. Careiului nr.160 Metal- protejat 300 Auto 2 înc.

frontalehidraulic 3 - DA - -

Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.31

Cărămidă-protejat 7000 Auto-CF - - - - DA DA -

Satu-Mare-Str. Viitorului nr. 5 Cărămidă-protejat 11500 Auto - - - - DA - -Magazii alimentare

Satu Mare-Str. Careiului nr. 92 Cărămidă-protejat 500 Auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Metal- protejat 400 Auto - - - -- DA - -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.30 Cărămidă-protejat 300 Auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.7/B


Satu Mare-Str. Careiului nr. 92 Cărămidă-protejat 270 Auto - - - - DA - -Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Cărămidă-protejat 300 Auto - - - - DA - -


31






6.3. Turism/capacităţi de primire turistică;O formă reprezentativă a turismului sătmărean o reprezintă turismul cultural pus în valoare de

către următoarele obiective:Palatul Episcopal Romano-catolic-este un monument de de arhitectură datând din prima

jumătate a secolului al XX-lea din timpul episcopului romano-catolic Ham Janos. Construcţia acestei clădiri a început încă din anul 1805, iar edificiul este realizat în stil neoclasic. În această clădire se află biblioteca episcopală romano-catolică, ce avea un număr de 25.000 de cărţi la începutul sec. XX, însă o parte din această colecţie a fost transferată Bibliotecii Universitare din Cluj Napoca, în prezent clădirea adăpostind protopopiatul romano-catolic din Satu Mare.

Catedrala romano-catolică, construită între anii 1786-1798, realizată în stil neoclasic, altarul este construit din marmură de Carrera, fiind opera vestitului sculptor din Lieback Toman Felix. Deasupra altarului se află patru ferestre ce atrag atenţia prin frumuseţea vitraliilor, iar amvonul fiind realizat din marmură şi decorat cu motive florale în stilul plasticii baroce.

Colecţia de artă a catedralei romano-catolice-această colecţie a fost iniţiată de episcopul Mezlery Iuliu, însumând peste 100 de tablouri de artă decorativă. Dintre lucrările de valoare ale colecţiei amintim: „Fecioara cu pruncul”, datând din anul 1725, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfânta Maria”.

Biserica Romano-catolică Calvaria-care a fost construită pe urmele vechii biserici a cetăţii Castrum Zotmar în anul 1844, fiind reconstruită între anuii 1908-1909 de către fraţii Weszeloovszky.

Biserica Greco – Catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril-construită între anii 1799-1803, stilul edificiului fiind inspirat din arhitectura tradiţională românească, cu o cupolă de pandative, cu un portal de intrare monumental, cu două turnuri legate de logii. Capitelurile tuturor coloanelor sunt realizate în manieră brâncovenească.

Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului – construită între anii 1932-1937, reprezentând stilul bisericilor româneşti. Pictura a fost realizată de fraţii Eugen şi Profeta. Biserica are un cor renumit cu o tradiţie de peste 75 de ani.

Biserica reformată cu lanţuri – este un monument reprezentativ pentru imaginea oraşului, datând din secolul al XVIII-lea. Construcţia acestei biserici s-a desfăşurat pe parcursul a 19 ani (1793-1802), fiind realzată în stil baroc, făcând parte din tipul planimetric al bisericilor aulă cu turn acroşat. Este împrejmuită cu stâlpi legaţi între ei cu lanţuri forjate de unde se trage şi numele ei. Clopotul cel mare din turn este cel mai vechi clopot din Satu Mare şi datează din anul 1633. Mobilierul interior a fost făcut din lemn de stejar între anii 1799-1804 de către meşterul tâmplar Frits Iosif.

Sinagoga – construită în stil maur la începutul secolului XX prezintă o faţadă tripartită cu avancorp central, alături aflându-se casa de rugăciune cu templu. Templul şi sinagoga, construite la interval de peste 50 ani, sunt foarte diferite. Şi destinaţia lor diferă, într-o anumită măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când în templu pot fi găzduite şi alte actvităţi culturale.

Despre edificiile culturale cu potenţial turistic amintim:Muzeul Judeţean Satu Mare situat în municipiu Satu Mare, este unul dintre cele mai importante

instituţii de cultură a judeţului şi cuprinde secţii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară (secţie amenajată într-o clădire construită în sec.XVIII în stil gotic şi baroc, declarată monument istoric).

Muzeul de Artă - găzduieşte astăzi secţia de artă a muzeului, clădirea a fost construită în a doua jumătate a sec. XIX-lea, în stil neogotic, cumpărată în 1798 şi modificată ulterior de baronul Vecsey, de aici vine şi numele cu care este cunoscută în oraş „Casa Vecsey”.

Teatrul de Nord din municipiul Satu Mare funcţionează într-o clădire constuită în anul 1883, în stil neoclasic având un singur etaj. Faţada clădirii este realizată în trei registre, din care cel din centru este realizat în profil semicircular cu un acoperiş de tip cupolă. Sala de spectacole a teatrului a fost construită să cuprindă 800 de locuri şi este decorată cu motive specifice perioadei în care a fost construită.


32






Filarmonica Dinu Lipati –clădirea în care funcţionează filarmonica din Satu Mare este o aripă a Hotelului Dacia care a fost construit pe locul vechii primării a oraşului în stil Secession în anul 1902. Sala de concerte este flancată de coloane având o capacitate de 320 locuri iar cupola este puternic ornamentată şi pictată. Sala este renumită pentru acustica sa.

Casa de Cultură a Sindicatelor – are o suprafaţă de 7.500 mp, a fost dată în folosinţă în anul 1984. cuprinde mai multe săli: sala mare de spectacole cu 515 locuri, sala de conferinţe cu 250 locuri şi sala de colocvii.

Biblioteca Judeţeană Satu Mare- clădirea este construită în stil neoclasic, are o colecţie de peste 430.000 de documente de bibliotecă şi cuprinde mai multe secţii: secţia adulţi, secţia copii, sala de lectură , fondul de carte vechi etc.

Monumente istorice, statui, busturi şi plăci comemorativeMonumentul Ostaşului Român, este un omagiu adus soldaţilor armatei a IV-a care a luptat pe

aceste meleaguri în octombrie 1944, pentru eliberarea ultimei brazde din pământul ţării.Statuia Dr. Vasile Lucaciu, ridicată în semn de cinste şi recunoştinţă pentru activitatea

luptătorului memorandist Vasile Lucaciu având dimensiuni impunătoare. Dr. Vasile Lucaciu este reprezentat cu o figură expresivă, ţinând în mâna stângă o cruce. Pe soclu se află amplasat un basorelief cu reprezenatrea unui soldat care străpunge cu suliţa un balaur, semnificând victoria binelui asupra răului. Statuia a fost realizată din bronz în 1936 de către Cornel Medrea.

Statuia Lupoaica este o copie a celebrei lupoaice napocene. Ea a fost realizată de către sculptorul Radu Ciobanu şi este considerată simbol al latininităţii românilor.

Turnul Pompierilor construit între anii 1903-1904, are o înălţime de 45 m, fiind format dintr-un soclu cu o secţine pătrată şi un tambur cu formă cilindrică. La înălţimea de 35,75 m, se află o platformă cu balustradă circulară pentru supraveghere, turnul terminându-se cu o cupolă în formă de clopot, cu înveliş de aramă.

Sediul politico-administrativEdificiul emblemă a municipiului Satu Mare, este sediul Primăriei, Prefecturii şi Consiliului

Judeţean Satu Mare. A fost realizat în anul 1985, iese în evidenţă prin arhitectura şi înălţimea sa. Are o suprafaţă de 12.000 m2 şi o înălţime de 886,5 m. Clădirea prin volumetria sa este purtătoarea unor interesante simboluri: cele trei turnuri terminale sugerează unitatea românilor, maghiarilor şi germanilor de pe aceste meleaguri.

SURSA: site-ul oficial al municipiului Satu Mare (http://www.satu-mare.ro/pagina/repere-geografice)

HARTA TURISTICĂ A MUNICIPIULUI SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 8

6.4. Infrastructura turistică a municipiului Satu MareInfrastructura însumează totalitatea bunurilor şi mijloacelor prin care resursele atractive ale

unui teritoriu sunt exploatate turistic.Infrastructura turistică include:

- bazele de cazare şi alimentaţie publică;- căile şi mijloacele de transport turistic;- dotările pentru recreere şi cură- dotări auxiliare În funcţie de mărimea, confortul, funcţionalitatea, perioada de funcţionare, tipul de turism pe

care-l servesc, pe teritoriul municipiului şi a ariei periurbane întâlnim două grupe majore de baze de cazare şi anume:

- baze de cazare principale care cuprind: hotelurile, motelurile, cabane şi vile;- baze de cazare secundare din care fac parte pensiunile, taberele şi campingurile;


33





http://www.satu-mare.ro/pagina/repere-geografice

http://www.satu-mare.ro/pagina/repere-geografice


Municipiul Satu Mare dispune de spaţii de cazare suficiente, astfel hotelurile reprezintă o unitate etalon a gradului de dezvoltare a turismului în regiune, funcţia lor principală fiind cazarea turiştilor, adaptându-se tipurilor de turism practicate în zonă. Astfel în cazul turismului cultural hotelurile trebuie să fie dotate cu săli de conferinţă, cu spaţii expoziţionale etc. Dacă hotelul este situat într-o zonă de recreere din structura lui nu trebuie să lipsescă terenurile sportive, piscine, restaurant etc. Dintre cele mai reprezentative hoteluri şi cu tradiţie în municipiul Satu Mare amintim: Hotel Aurora, Hotel Astoria, Hotel Dana, Hotel Sport, Hotel City, Vila Bodi etc.

O altă formă de turism o reprezintă turismul de afaceri. Municipiul Satu Mare dispune de diverse spaţii de cazare care pot satisface pe deplin nevoile intreprinzătorilor, putând fi organizate o serie de evenimente, misiuni economice, seminarii, conferinţe, workshop-uri, etc.

Amplasarea geografică a municipiului îl face să devină pe viitor un important centru logistic, varietatea şi complexitatea spaţiilor de cazare fiind dotate cu săli multi-funcţionale.

Dezvoltare zonelor limitrofe ale municipiului vor permite crearea de noi spaţii propice turismului de afaceri, solicitările în acest domeniu fiind destul de numeroase.

Alte forme de turism întâlnite în municipiu sunt: turismul de tranzit, de agrement, balnear, etc.Circulaţia turistică este una dintre cele trei componente, alături de fondul turistic şi baza

materială care definesc fenomenul turistic. Circulaţia turistică este elementul sintetic care reflectă nivelul de valorificare a potenţialului turistic.

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale7.1. Instituţii publice - cultură.Viaţa culturală şi artistică a municipiului Satu Mare se desfăşoară într-o serie de instituţii

precum: Teatrul de Nord, care funcţionează într-o clădire construită în stil neoclasic în 1889, Filarmonica de Stat “Dinu Lipatti” – prestigioasă instituţie de cultură, Casa de Cultură a Sindicatelor – face parte din “Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură” din România, Casa Municipală de Cultură G. M. Zamfirescu, Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană şi Şcoala Populară de Artă.

„Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură şi alte elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup”. (UNESCO 2002)

Cultura, în sens larg, reprezintă felul în care se întâmplă lucrurile într-un anumit loc, viaţa locului respectiv, chiar dacă, pentru mulţi, ea înseamnă toate acestea, plus presa pe care o citim zi de zi, emisiunile TV pe care le privim, felul în care reacţionăm şi ne petrecem timpul liber, locurile în care ne facem cumpărăturile, arhitectura, universităţile în care învăţăm, practicile religioase, nivelul de educaţie şi implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moştenirea istorică şi culturală, obiceiurile sportive, grija faţă de sănătate, respectul faţă de valori şi tradiţii.

Cultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunităţi sau naţiuni. Cultura este un element esenţial al dezvoltării economice şi al regenerării sociale şi reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale. De aceea definirea unei strategii culturale a municipiului Satu Mare este unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării unei viziuni asupra viitorului oraşului.

Considerăm că, în contextul obiectivului prioritar al societăţii româneşti, acela al integrării europene, cultura joacă un rol important, esenţial chiar, fiind pârghia de armonizare a valorilor locale şi naţionale la valorile europene.


34






7.2. Reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, etcReţeaua Stradală a municipiului Satu Mare măsoară în prezent 183 km din care 80,3% sunt

modernizate adică 147 km, iar din acestea 23 km sunt cu îmbrăcăminţi uşoare. Circa 80% din lungimea totală a străzilor are asigurată evacuarea apei meteorice.

În municipiul Satu Mare, configuraţia tramei stradale este de tip cvasiradial- concentric secţionate de axele râului Someş şi de calea ferată, fapt care a generat puncte obligatorii de trecere( poduri şi pasaje) aglomerate şi dificile.

7.3. Alimentarea cu apă potabilăServiciul de apă - canal este asigurat de „SC APASERV SATU MARE S.A” instituţie care îşi

desfăşoară activitatea atât pe raza municipiului Satu Mare cât şi în judeţul Satu Mare .În prezent cerinţa de apă potabilă a municipiului Satu Mare este asigurată de pânza freatică

cantonată în conul aluvionar al râului Someş prin intermediul captării existente.Captarea apelor subterane se realizează prin pompare din Frontul de captare Mărtineşti –

Micula:60 puţuri (P2 – P65) de medie adâncime, H=100-125 m, ɸ= 12 ¾” amplasate la o distanţă de

250-300 ml unul faţă de altul. La ora actuală se utilizează 46 de foraje (inclusiv rezerve).Frontul de captare a fost realizate în următoarele etape:

- 7 foraje - 1971 (P2-P8)- 3 foraje - 1973 (P9-P11)- 10 foraje – 1974-1977(P12-P21)- 16 foraje – 1978-1982(P22-P37)- 16 foraje – 1983-1988(P38-P53)- 3 foraje - 1991 (P54-P56)- 4 foraje - 1994 (P57-P60)- 5 foraje - 1994-1995 (P61-P65)

Prin măsura ISPA s-au reforat şi reabilitat următoarele puţuri:Puţuri reforate:- 1 puţ reforat – 2006-2007 (P24)- 9 puţuri reforate – 2007 (P7,P8,P9,P10,P12,P15,P23)- 5 puţuri reforate – 2008 (P2,P19,P20,P27,P32,P39,P40)

Puţuri reabilitate:- 1 puţ reabilitat – 2006-2007 (P22)- 30 puţuri reabilitate – 2007-2008: P3, P4, P5, P6, P11, P13, P14, P16, P17, P18, P26, P28,

P31, P34, P36, P37, P38, P41, P42, P43, P44, P45, P48, P50, P51, P54, P55, P56, P62, P63.

În anul 2014 au fost în funcţiune un număr de 35 foraje.Capacitatea maximă de captare a frontului Mărtineşti-Micula în urma lucrărilor executate prin

măsura ISPA este de cca. 850-900 l/s. Conductele de aducţiune, în lungime totală de 21.023 m, de la foraje la staţia de tratare, sunt

din oţel, fontă ductilă, polietilenă, PREMO sau azbociment, după cum urmează:Nr. Crt.

Dimensiune conductă

mm

Lungime m Material conductăOţel Fontă PE Azbociment Alte

materiale1. 200 - 1000 593 5932. 250 – 400 1440 1440⃰3. 300 42 42 fontă

ductilă4. 500 330 330 fontă


35






ductilă5. 600 5850 5850

fontă ductilă

6. 800 447 447 fontă ductilă

7. 100 305 3058. 300 416 4169. 150 - 500 1895 1895 ⃰⃰⃰⃰ ⃰10. 500 - 800 11145 11145°

Total 21.023e⃰ abandonatăe⃰ e conductă veche dintre P13-P21, de cca. 4235 m este abandonată

°conductă veche dintre P7- aprox. P26, de cca. 5700 m momentan este scoasă din uz. Sursa: SC APASERV SATU MARE S.A Satu Mare

Instalaţiile de tratare şi pompare sunt amplasate în Staţia de tratare Mărtineşti având o capacitate proiectată de 600 l/s.

Statia de tratare este amplasată pe drumul Satu Mare - Odoreu, imediat după ieşirea din oraş, pe partea dreaptă a drumului.

Operaţiunile tehnologice : aerare, filtrare pentru demanganizare şi deferizare, clorinare . Apa potabilă furnizată corespunde cerintelor impuse de Legea nr. 458 / 2002 cu modificările şi

completările ulterioare, privind calitatea apei potabile.Staţii de pompare- Staţia de pompare SP1, este amplasată în subsolul pavilionului tehnologic.- Statia de pompare SP 2, este amplasată într-o construcţie separată, paralelă cu filtrele tr. a II -

a etapa noua. ( rezerva)

Staţia de pompareTip pompă/suflantă buc Q

m3/hH(m)

Pn(KW)

Staţia de pompareSP1

1. Electropompă Salmson 1Tip:150-400V H31-75-42. Electropompă Tip: ASP 200B- 490/4-400 V (WILO)3. Electropompă Tip: NPG 2350/350-55/4-12 (WILO)4. Suflantă Tip: GM 50L(Aerzen) 25. Suflantă Tip: GM 25S (Aerzen) 2

500

612

1100

2200995

40

40

11

0,5bar0,4bar

75

90

55

5518,5

Staţia de pompareSP2 - rezervă

1.Electropompă Salmson 1Tip: 150-400V H31-75-4

500 40 75


36






Staţia de tratare – Uzina de apă MărtineştiAmplasată pe drumul Satu-Mare – Odoreu, imediat după ieşirea din oraş, pe partea dreaptă

a drumului, uzina de apă se compune din:a) Cămin de intrareb) Debitmetriec) Aerared) Filtre treapta I (eliminarea fierului)e) Filtre treapta II (eliminarea manganului)f) Instalaţia de clorinareg) Staţiile de tractare şi recilculare a apei tehnologice

REZERVOARE DE ÎNMAGAZINARENr. Crt.

Capacitate rezervor mc Tip rezervor Amplasare

1. 2.000 îngropat Uzina de apă Mărtineşti




5. 800 îngropat Uzina de apă Mărtineşti

6. 10.000 semiîngropat Uzina de apă Mărtineşti

7. 10.000 semiîngropat Uzina de apă Mărtineşti

8. 5.000 suprateran Reţea distribuţie Satu Mare, Str. Fagului nr. 11

9. 5.000 suprateran Reţea distribuţie Satu Mare, Str. Fagului nr. 11

7.4. Reţeaua de distribuţie a apeiREŢELE DE DISTRIBUŢIE:

Distribuţia apei se realizează printr-o reţea în lungime de peste 219 km realizată din conducte de azbociment în proporţie de 61,07%, polietilenă 26,27%, fontă 4,91%, oţel 3,65%, alte materiale (PVC, beton, etc)4,10% şi are următoarea structură în funcţie de diametre, materiale şi vechime:

Nr. Crt.

Dn mm Lungime m

Material Vechime reţele (ani)OL Fontă PE Azbocimen

tAlte

materiale0-

5%5-

15%15-

30%Peste 30%

1. 20-100 122906 950 2090 40786 78335 745 19,41 14,34 40,56 25,692. 100-300 73730 3060 8700 10.195 51060 715 12,95 31,20 47,54 8,313. Peste

30022771 4005 - 6636 4580 7550 29,14 26,63 44,23 -

Total 219407 8015 10790 57617 133975 9010 18,24 21,28 43,28 17,20Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







Numărul branşamentelor la reţeaua publică de alimentare cu apă este de 16.751 reprezentând 46.443 utilizatori (contracte):

Numărul racordurilor la reţeaua publică de canalizare este de 13.284 reprezentând 44.786 utilizatori.

Categorie utilizatori

Utilizatori(contracte)serviciu apă

Utilizatori(contracte)serviciu canal

Număr Procent din total utilizatori(%)

Număr Procent din total utilizatori(%)

Populaţie 44.113 94,99 42.663 95,26Instituţii 427 0,91 405 0,90Operatori economici

1.903 4,10 1.718 3,84

Total 46.443 100,00 44.786 100,00

99,1% din populaţia municipiului Satu Mare este branşată la reţeaua publică de alimentare cu apă şi 97% din populaţia municipiului este racordată la reţeaua publică de canalizare.

Grad de contorizare:Categorie utilizatori Grad de contorizarePopulaţie 99,32instituţii 96,49Operatori economici 95,90

Sursa: SC APASERV SATU MARE S.A Satu Mare

7.5. Sistemul de canalizare a municipiului Satu MareSistemul de canalizare este un sistem unitar care colectează şi transportă apele uzate menajere,

industriale şi apele meteorice spre staţia de epurare si deserveşte 97 % din populaţia municipiuiui Satu Mare.

Lungimea reţelei de canalizare (inclusiv colectoarele de 31,393 km), în municipiul Satu Mare este de 226,886 km şi este realizată din conducte de beton în proporţie de 78,71 %, PVC în proporţie de 11,25 % şi polietilenă în proporţie de 10,04 %. Reţeaua de canalizare are următoarea structură :

Diametru -mm-

Material Înainte 1960

Între 1960-1980

Între 1980-1987

Între 1988-2004

Între 2004-2013

TOTAL

REŢELE CANALIZARE200 B 730 8960 11074 207641250 E 150 1850 200 - 2.200300 T 4.920 31100 31930 208391 88.789400 O 4.930 8900 1890 4281 20.001500 N 2.490 2950 4400 4509 14.349

(reabilitati in

2008-20105182 m prin


38






ISPA)600 BETON 100 300 280 400 1.080

Total beton 12590 45830 47660 41103 147.183315 P.V.C. 60 10800 10.860400 P.V.C. 2393 2.393200 P.V.C. 4026 4.026250 P.V.C. 3584 3.584110 P.V.C. 1654 1.654160 P.V.C. 289 289500 P.V.C 784 784600 P.V.C 1256 1.25

1.256800 P.V.C 668 668

Total P.V.C 60 25454 25.51463 P.E 700 700110 P.E 7874 7.874160 P.E 1600 1.600250 P.E 4870 4.870315 P.E 6256 6.256355 P.E 760 760500 P.E 736 736

Total P.E 22796 22.796TOTAL

reţele12590 45830 47660 41163 48250 195.493

COLECTOARE800 510 1990 980 405 38851000 230 - 870 723 1823

500/750 T - 1990 1130 . 3120600/900 0 4080 1020 45 5145

(reabilităţi în2008-201070 707m prin ISPA)

700/1050 N 170 2770 410 - 3350800/1200 - 450 - - 450900/1350 2120 1230 3350

(reabilitati in2008-2010870 m prin

ISPA)> 1000 370 5610 4290 10270

(reabilitati in2008-2010

2011 m prinISPA)

Total colectoare

beton 3400 16890 9930 1173 31393

TOTAL 15990 62720 57590 42336 48250 226886


39






ELEMENTE TEHNICE ALE STAŢIILOR DE POMPARE PENTRU APE UZATE:Nr. Crt.

Tip pompă Buc. Q(mc/h)

H(m)

P(kW)

I. S.P. STRAND1. Flygt NP 3202 LT 610 3 900,00 9,57 30,002. Flygt NP 3127 181

MT code 4373 200,00 7,21 5,90

II. S.P. BEBEL1. Flygt NP 3202 180 LT

6101 900,00 11,0 37,00

2. Flygt NP 3356 665-610 2 1800,00 11,0 75,003. Flygt NT 3151 181

code 4354 200,00 7,8 7,50

III. S.P. FABRICII1. Flygt NP 3202 180 LT 2 900,00 11,32 37,002. Flygt NP 3356 665.32-

6101 900,00 11,32 90,00

3. Flygt NT 3127.181 MT code437

3 200,00 7,67 5,90

IV. S.P. MICRO 17 1. Flygt NT 3202 LT

code 6123 900,00 9,80 30,00

2. Flygt NP 3153 LT code 412

3 300,00 8,00 9,00

V. S.P. CARPAŢI II1. Flygt NP 3153.181

MT code 4322 200,00 13,72 13,50

2. Flygt NP 3171 MT code 433

2 280,00 13,72 15,00

VI. S.P. VULTURULUI1. Flygt HT 462/3300 3 396 35 542. Flygt MT 630/3201 1 400 15 22

VII. S.P. SOARELUI1. Flygt NP 3153.181

MT code 4342 200,00 8,35 9,00

2. Flygt NP 3171,181 MT code 412

2 280,00 8,35 13,50

VIII. S.P. SUD1. DVR 2 (6000 V) 2 2100 9 3202. Flygt CT 3231 665 3 750,00 28,97 85,003. Flygt CT 3231 605 2 575,00 28,97 70,004. Flygt PL 7081.765 1 5000,00 10,00 200,00

IX. S.P. CAPRIOAREI1. GT NP 3171.181 SM 1 120 40 222. GT NP 3202.180 HT 3 183 41 37

X. S.P. DOROBANTILOR1. GT NP 3301.380 HT 1 300 40 55


40






2. GT CP 3303.665 3 580 40 85XI. S.P. UNIRII

1. GTNP 3153.181 MT 4 200 15 13XII. S.P. PARC INDUSTRIAL

1. WILOTC 80M 200/190

3 140 30 19

XIII. S.P. SATMAREL1. MTC32 F39.16/30/3

WILO2 12 35 5,5

XIV. S.P. BALTA BLONDA1. WILO FA 08.43-13TE 2 50 17 3,7

XV. S.P. GRADINA ROMEI1. WILO FA 08.43-13TE 1 50 10 3,7


STAŢIA DE EPURARE A MUNICIPIULUI SATU MARE

Staţia de epurare mecano-biologică este amplasată pe malul drept al râului Someş. Are capacitatea de 900 l/s » 180.000 locuitori echivalenţi. Anul punerii în funcţiune 1972. Staţia de epurare a fost reabilitată în perioada 2008-2010.

Instalaţiile principale ale Staţiei de Epurare a Apei Uzate Satu Mare sunt următoarele:- Camera deversoare;- Grătare pentru apa uzată;- Staţia de pompare a apei uzate şi a apei pluviale;- Desnisipator;- Canal de măsurare debit la intrare;- Separator de grăsimi;- Camera de distribuţie la decantorul primar;- Decantoare primare;- Puţul colector de nămol de la decantoarele primare;- Puţul colector de spumă de la decantoarele primare;- Staţia de pompare pentru nămolul primar;- Camera de distribuţie de la bazinele de aerare;- Bazinele de aerare;- Decantoarele secundare;- Staţie de pompare pentru nămolul recirculant şi în exces;- Camera de distribuţie a apei tratate;- Canal de măsurat debit la ieşire;- Canal de dezinfecţie;- Bazin tampon pentru nămol amestecat;- Bazin tampon pentru nămol fermentat;- Staţia de pompare pentru nămolul amestecat şi fermentat;- Centrala termică;- Staţia de pompare ape uzate interne;- Rezervoare de fermentare a nămolului (metantancuri);- Schimbător de căldură;- Gazometru;


41






- Arzător de gaz;- Unitate de cogenerare energie electrică şi termică CHP;- Camera de îngroşare şi deshidratare a nămolului;- Depozit de stocare în caz de urgenţă a nămolului deshidratat;- Platforma de uscare a nămolului deshidratat.

In anul 2014 s-au realizat următoarele lucrări de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pe reţelele de apă şi canalizare din municipiul Satu Mare:

a. Lucrări realizate de către SECŢIA APĂ1.Extindere,reabilitare reţele apă şi branşamente- străzile Livada şi Locomotivei..............................................313m,- străzile Stupilor şi Grădinarilor...........................................2545m,- străzile Cireşilor şi Castanilor (din Balta Blondă)...............1848m.2.Branşamente noi- Satu Mare............................................................................241 buc.3.Deviere conductă de 500mm Biserica Ortodoxă, rampa pod Golescu............... 62m.4.Deviere conductă de apă B-L.Blaga(CEPROM).................................................60m.5.Înlocuire transformatoare PTA esterioare 20/6/0,4 KVA-Front captare SM......3buc.6.Reabilitări poziţii contorizări(conform anexa 1)..............................................18 buc.7.Cămine vane pe reţele apă (conform anexa 1)...................................................8 buc.LUCRĂRI CURENTE:1.Înlocuire contoare depăşite metrologic................................................................4045 buc.2. Înlocuire contoare (cu citire de la distanţă)...........................................................450 buc.3.Înlocuiri robineţi sertar pană (vane) Ø100- 200 .......74 buc.4.Spălări reţele :- str.Amaţului – Ø 110 PE...............................................................2000 ml,- str.G.Georgescu – Ø 110 azbo......................................................2000 ml,- calea Odoreului – Ø 800 oţel+PREMO....................................... 2000 ml,- cart.Sătmărel – Ø 315 PE..............................................................7000 ml,5.Reparaţii hidranţi........................................................81 buc.6.Hidranţi schimbaţi......................................................36 buc.7.Schimbat cutie de protecţie hidrant............................30 buc.

b.Lucrări realizate de Secţia Canal în anul 2014

S-au construit 2370 m de reţele de canale pluviale noi, din programul I.I.D, pe următoarele străzi: Aleea Milcov T1-T7; str.Iasomiei-Careiului-Brânduşa; Brânduşa-Zenit-Măcieşului; Zenit Z1-Z9; Sănătăţii K14-K16; Sănătăţii -Muncii- Brânduşa; Sănătăţii -Muncii- Universului;Proiectantului-Pompierului-Sănătăţii;Brânduşa-Capricornului-Sănătăţii Amaţiului (cimitir); Brânduşa-Capricornului -Muncii (parcare), Sănătăţii K14-K12 (parcare); P-ţa Rodului (parcare); Zenit Z 11-Dig Someş(parcare); Triumfului (P-ţa de Alimente Micro 17); Magheru.

-s-au construit racorduri de canalizare către populaţie din programul IID în numar de 40 buc;-s-au înlocuit sau montat capace în numar de 156 buc;-s-au înlocuit sau montat guri de scurgere în număr de 232 buc;-s-au izolat şi etanşat cămine de vizitare în numar de 61 buc;-defecţiuni accidental remediate la reţeaua de canalizare în număr de 56 buc;-curaţat reţele de canalizare în Mun.Satu Mare cu autospeciala combinata -11,7 km.La ora actuală este în curs de derulare mai multe proiecte, care au ca obiective îmbunătăţirea

infrastructurii de apă si apă uzată, îmbunătăţirea calităţii apei potabile pentru conformarea cu Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







standardele UE (Directiva 98/83/EC), asigurarea serviciilor corespunzătoare de alimentare cu apă si colectare / epurare a apelor uzate, cresterea gradului de conectare a populaţiei la sistemul de canalizare si realizarea de staţii de epurare în vederea conformării cu Directiva privind epurarea apelor uzate orăşeneşti (Directiva 91/271/EEC), reducerea pierderilor de apă, prin monitorizarea consumului si înlocuirea conductelor imbătrânite, întărirea capacităţii de preluare a apelor uzate - ceea ce faciliteaza racordarea de noi utilizatori, inclusiv prin conectarea localitaţilor limitrofe municipiului Satu Mare la sistem, reducerea infiltraţiilor în sistemul de canalizare cu diminuarea costurilor de epurare, prin reabilitarea sistemului de canalizare existent in municipiul Satu Mare .

Lucrările vor consta în reabilitarea a aproximativ 8 km reţele de distribuţie apă şi reabilitarea respectiv extinderea a aproximativ 15 km reţele de canalizare .


7.6. Alimentarea cu gaze naturale şi cu energie termicăSistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din:

- două staţii de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă presiune Baia Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului;

- mai multe staţii publice de sector şi o serie de staţii industriale care asigură reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă.

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 369 km fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reţelei 91,9 % este alcătuită din oţel iar restul de 8,1% din PVC.

Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 11562 buc., iar 656 buc. reprezintă numărul de branşamente de la operatorii economici.

Consumul mediu de gaze naturale la nivelul municipiului Satu Mare este de 55 mc/lună pentru consumatorii de tip casnic.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată e către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare fiind Centru Operaţional din REGIUNEA DE NORD CLUJ.

Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului, prin proiecte de înlocuire a conductelor, branşamentelor şi a posturilor de reglare- măsurare. Modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în ultimii 2 ani: înlocuiri conducte şi branşamente – 17 km

Sursa: S.C. EON GAZ DISTRIBUŢIE S.A. TÂRGU MUREŞ

Alimentarea cu căldură a municipiului Satu Mare s-a realizat până în 2001 prin reţelele publice subterane de agent termic, preparat în 28 centrale termice de cartier, funcţionând cu combustibil gazos, situaţia fiind identică şi pentru apa caldă menajeră. În zona centrală existau 2 sisteme de termoficare locală. În prezent municipiul este complet deconectat de la acest sistem de încălzire a locuinţelor, încălzirea făcându-se de către locatari cu surse proprii ca: centrale de apartament, convectoare şi diferite sobe cu combustibil lichid sau solid.

Alimentarea cu energie electricăSistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de

Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinţată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ,, Transilvania Nord” cu sediul în Cluj- Napoca, aparţinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente:- staţii de transformare : 4;


43






- puncte de alimentare: 7 de distribuţie SDEE, + 7 terţi;- posturi de transformare: 350- reţele aeriene: 171 km la 0.4 kV; + 1.4 km la 6 kV; + 26 km la 250 kV- reţele subterane: 215 km medie tensiune;- branşamente mari consumatori : 2958;Consumul mediu pe cap de locuitori 688.4 kwh/an;Puncte de stingere centralizate a iluminatului public : 100 puncte de aprindere, din care 84

puncte acţionate prin bucla de aprindere cu fir pilot iar la 6 buc. Cu acţionare prin programator local;Modernizarea sau optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului: 15 posturi noi cu trecere

de la 6 kV la 20 kV.Sursa: Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Satu MareSITUAŢIA CU PRIVIRE LA REŢELELE DE ELECTRICITATE A MUNICIPIULUI

SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 9

7.7. Salubrizare şi întreţinere zone verziÎn municipiul Satu Mare serviciile de salubrizare a oraşului, deservirea populaţiei în ceea ce

priveşte colectarea deşeurilor sunt asigurate de firma S.C. Florisal S.A., care colectează următoarele tipuri de deşeuri:

- începând cu luna mai 2012 se face colectarea duală (fracţiune „UMED” şi fracţiune „USCAT”) al deţeurilor menajere conform unui program zilnic de colectare;

- colectare selectivă a deşeurilor de ambalaj din plastic, al deşeurilor de ambalaj de sticlă şi al deşeurilor de hârtie şi carton – din cele 35 de puncte de colectare selectivă, precum de la instituţiile din municipiu pe baza unui program de colectare stabilit.

- colectarea deşeurilor vegetale de pe domeniul public unde firma execută întreţinerea zonelor verzi, cât şi din gospodării în perioada martie-mai şi octombrie-noiembrie.

- colectarea deşeurilor din construcţii, etc. În cursul anului 2014 de pe raza municipiului Satu Mare s-au colectat următoarele cantităţi de deşeuri:

- deşeuri menajere – 26735,071 to (faţă de 34989,54 tone în anul 2013) din care fracţiune „USCAT” (deşeuri reciclabile) 680,380 to (faţă de 492,9 tone în anul 2013);

- deşeuri de ambalaj PET – 256,070 to (238 tone – în anul 2013);- deşeuri de hârtie + carton – 110,963 to (110 tone – în anul 2013);- deşeuri de ambalaj de sticlă – 1010,720 to (103 tone – în anul 2013);- deşeuri deambalaj metalice – 0,560 to;- deşeuri biodegradabile – 2219,58 to (2051 tone – în anul 2013);- deşeuri din construcţii 11059 to (1116 tone – în anul 2013).

Activitatea de colectare a deşeurilor, respectiv de salubrizare a municipiului se execută cu ajutorul unui parc de utilaje, din care cele mai importante sunt:

- autocompactoare -21 buc. (cu capacitate de 7,12,14,16,18 şi 24 mc)- tractor cu remorcă -14 buc. (cu capacitate de 6 mc, utilizate la colectarea deşeurilor

abandonate, a deşeurilor din construcţii, a deşeurilor vegetale, etc.)- autobasculantă -1 buc. (cu capacitatea de 16 to.)- autospecială pentru transport containere (5 şi 7 mc) – 1 buc. (se utilizează în special pentru

transportul deşeurilor din construcţii, dar şi alte tipuri de deşeuri nepericuloase);- abrolkiper (pt. prescontainere de 20 mc) - 2 buc. (prescointainerele sunt utilizate în special de

unităţile economice mai mari)- greifere -3 buc.- automăturătoare -4 buc. (utilizate la salubrizarea stradală)- autostropitoare -2 buc.


44






Frecvenţa de ridicare – colectarea şi transportul rezidurilor menajere se realizează după un program de colectare pe străzi, pe zile calendaristice şi pe fiecare cartier.

Parcul de utilaje este în permanenţă extins şi modernizat prin achiziţionarea de noi utilaje specifice activităţii. Astfel în ultimii doi ani parcul de utilaje a fost extins cu 2 buc. autocompactoare, un abrolkiper şi o autospecială pentru transport containere.

Sursa: S.C. FLORISAL S.A. SATU MARE

Rampa de reziduri (depozitul ecologic) de la Doba, celula nr.1, cu o suprafaţă de 5 ha, funcţionează începând cu luna iunie 2011 şi este prevăzută cu drum de acces pentru autogunoierele din dotare. Drumul de acces are o lungime de 7.998 de metri, iar valoarea lucrărilor se ridică la 5,2 milioane de lei. Valoarea întregului proiect al gropii ecologice este de peste 117 milioane de lei din care 86,5 milioane din partea Ministerului Mediului şi 30,5 milioane de lei din partea Consiliului Judeţean Satu Mare.

În cursul anului 2014 s-au realizat următoarele: menținerea finanțării SPASIMD integral din venituri proprii, proiectarea sistemului de colectare a gazului, execuția puțurilor de gaz, aparatură laborator, amenajarea unui spațiu de laborator conform ISO 17025, debitmetru ape uzate DN 110, sistem integrat de benzi la stația de sortare.

Groapa de gunoi a preluat anul trecut 70.874,44 tone de deşeuri nepericuloase şi 54.709,46 deşeuri umede. Pe fracţia uscată au fost preluate doar 606 tone, care au şi fost sortate.

INVENTARUL SPAŢIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTAT ÎN ANEXA NR. 10

DATE CONTACT ALE FIRMELOR CARE AU CA DOMENIU DE ACTIVITATE ÎNTREŢINEREA SPAŢIILOR VERZI

Nr. Crt.

Firma Persoana de contact

Telefon

1 S.C.GARDEN DESIGN S.R.L.

KOVACS ENIKO

0744547401FAX

02617106472. S.C. NASTAND

S.R.L.SILAGHI ANDREI

0744789443FAX

03614015163. S.C. GRADINI

ORNAMENTALE S.R.L.

CIONCA MARIUS

0744368078FAX

03614098804. S.C. FLORISAL

S.R.L.PUSCAS VASILE

0744384954FAX

02617123575. S.C.

METAPLANT S.R.L.

DEMETER GABRIELA

0745928172FAX

02617447446. S.C. IUNIPERIUS

S.R.L.(TAIERI ARBORI TAIERI

CORECTIE)

PAVAL CLAUDIU

03618029870744785273

FAX 0261712594


45






7.8. Transportul Public LocalTransportul Public Local de călători este asigurat in Satu Mare de catre S.C. TRANSURBAN

S.A, înfiinţată la 1 ianuarie 2006 prin hotărâre a Consiliului Local, acţionarul majoritar fiind municipiul Satu Mare. Prin această hotărâre Consiliul Local îi concesionează activitatea de transport public din municipiu şi patrimoniul public aferent acestuia, patrimoniu preluat de la R.A. COMUNALA SATU MARE, unde transportul local funcţiona ca o secţie.

Transportul în comun se realizează cu un parc activ de 43 de autobuze articulate, medii şi midibuze, deservind un numar de 20 trasee urbane, acoperind astfel toate zonele de interes public şi industrial ale municipiului.Totodată s-au înfiinţat curse regulate speciale pentru diferiţi agenţi economici, respectiv pentru Parcul Industrial Sud.

Cu sprijinul Primăriei, s-a demarat activitatea de achiziţionare a 15 autobuze moderne. De asemenea, în urma unor investiţii din surse proprii este în dezvoltare activitatea de intreţinere, reparaţii şi verificări a autovehiculelor, altele decât autoturisme, dorindu-se în acest fel să se poată deservi şi terţi clienţi posesori de autobuze şi camioane.

Din luna februarie 2007 , în urma unor lucrări de modernizare se prestează serviciul de spălări auto (inclusiv camioane) pentru terţi. De asemenea s-a introdus serviciul de achizi’ionare a biletelor prin SMS.

DOTARE AUTO TRANSURBAN:

PARC ACTIV DE AUTOBUZE:Nr. Crt. Marca Locuri Buc.

1. MITSHUBISHI PRESTIJ CITY 99 102. IRISBUS PS09D1/CITELIS 108 153. KAROSA B 923 E 1680 100 34. IKARUS 260.02 99 35. IKARUS 260.06 76 16. IKARUS 260.43 38 17. IKARUS 280.02 143 28. IKARUS 280.06 115 29. IKARUS 280.17 143 110. IKARUS 280.52 115 111. DAC 112 UDM 100 212. EVOBUS 0405 N 92 2

TOTAL 1228 43UTILAJE DIN DOTARE

1. Autospecială cu platformă pentru linii tip troleibuz ROMAN 10215 F

16 tone 1

Sursa: TRANSURBAN S.A.SATU MARE

HARTA TRASEELOR DE AUTOBUZE DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 11


46






POSIBILITĂŢI DE CAZARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ7.9. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de sinistraţi

Nr. Crt.

Liceu /Şcoală Grădiniţă Adresa / nr. trelefon Suprafaţa totală mp Sală de sport

Suprafaţă mp

Posibilităţi de cazare (Internat ) nr . Încăperi /

paturi

Capacitate preparare /

servire hrană (nr porţii /

zi )

Capacitate băi / duşuri (nr. pers./

zi )Observaţii

0. 1 2 3 4 5 6 7

1Liceul Tehnologic Constantin

Brâncuşi Satu Mare str. Crişan nr.1 tel: 0261-730517

5488 667 23 camere 136 paturi 140 porţii / zi

26 duşuri 130 persoane /

zi

2

Colegiul Tehnic de Transporturi şi

Telecomunicaţii "Ion I.C. Brătianu" SM

12.724 262.5 20 camere / 80 paturi 500 porţii / zi8 duşuri /

150 persoane / zi

3

LICEUL TEORETIC GERMAN "JOHANN ETTINGER" B-DUL

CLOSCA NR.72; TEL.0261722185

4963 1785 70 300 70

4

COLEGIUL NATIONAL KÖLCSEY FERENC, STR.

MIHAI EMINESCU NR.1(colegiu),

9006 170 22 paturi - 4 camere 230 porţii / zi 7 persoane / zi

5

Şcoala cu clasele I-VIII "Dr. Vasile Lucaciu" clădirea A, Satu Mare str. Rodnei nr. 64, 0361408977; 0361408978

960 1220 0 0 6


47






0. 1 2 3 4 5 6 7

6

Şcoala cu clasele I-VIII "Dr. Vasile Lucaciu" clădirea B,

str. Wolfenbuttel nr. 6, 0361804671

719,98 63 0 0 0

7

Scoala Gimnaziala Lucian Blaga Satu Mare,str. Ion

Vidu. Nr.51-53, tel.0261.766936

Cladirea A - 5583 , Cladirea B - 1074,94 490 0 0 0 0

8Scoala Gimnaziala Nr.11

Satmarel, Cartier Satmarel, Satu Mare, tel 0261.828080

782,53 0 0 0 0 0

9

Gradinita cu program normal, Nr.22 Satmarel, Cartier Satmarel, Satu Mare,

te.0261.828080

216,35 60 0 0 0 0

10 Colegiul National Ioan Slavici Satu Mare 7,526.65 757.84 0 0 145

11

Gradinita cu Program Prelungit nr.6 Satu Mare, Str.

Luceafărului nr.23, tel: 0261768508

972 15 15 camere / 150 paturi 300 6 băi

12

Gradinita cu Program Prelungit nr.2 Satu Mare, Str.

Ioan Slavici nr 4, tel: 0261712048

426 0 7camere /100 paturi 200 1 baie fara dus

13

Gradinita cu program prelungit nr 13 Satu Mare,

aleea Milcov nr 4 tel 0361405540

1756 0 140 paturi 140 140

0. 1 2 3 4 5 6 7


48






14

Liceul Tehnologic Constructii de Masini

"UNIO" Satu Mare, str. Mihai Eminescu, nr. 1,

tel/fax: 0361401093

2694.44 181.2 0 0 0

15

Gradinita cu Program Prelungit Nr.33,

Str.Somesului,Satu Mare, 0261762962

1536,54 0 8 camere / 200 paturi 200 0

16

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ" SATU

MARE/Str. Someşului nr. 6/ 0261761287

3168,8 525 0 0 0

17

Gradinita cu Program Prelungit "14 Mai " Satu Mare, Al. Gladiolei Nr. 14,tel/fax 0261/768696

1730 72 175 175 0

18

Gradinita cu Program Prelungit "14 Mai" Satu

Mare, str. Botizului Nr. 61/A, tel/fax 0261/737007

1076 0 18 0 0

19Scoala Gimnazial Nr.10 Satu Mare Str.Ana Ipatescu nr.8

tel 0261/7125851524,80 232.57 0 0 0

20

Gradinita cu program prelungit Draga Mea Satu

Mare Str. Lucian Blaga nr 19 tel/fax.0261762963 2521,87 180.05 8 Sali / 55 canapele 200 250

0. 1 2 3 4 5 6 7


49






21ŞCOALA

GIMNAZIALĂ"GRIGORE MOISIL"

3027 572,56 0 0 0

22

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, OCTAVIAN GOGA"

ALEEA POSTĂVARU NR. 3

3574 490 0 0 0

23

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT

DUMBRAVA MINUNATA SATAU MARE str. Gavril

Lazar nr 21 ,tel/fax.0261715494

1294 95,10 6 incaperi /185 paturi 190 3 bai /185 persoane

24 Gradinita cu Program Prelungit Nr.11 Satu Mare 4896 0 200 200 0

25

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT MONDIALA, Str. Alexiu Berinde nr. 3-5, loc. Satu

Mare

1800 0 210 210 0

cladirea apartine SC MONDIAL

A SA

26Liceul Tehnologic de

Industrie Alimentară "George Emil Palade" Satu Mare

3020 69,16 0 0 0

27

Scoala Gimnaziala "Constantin Brancoveanu"

CORP A, str. C.Brancoveanu, nr. 6, telef.

0261712528

1530 63 0 0 0

0. 1 2 3 4 5 6 7


50






28

Scoala Gimnaziala "Constantin Brancoveanu"

CORP B, str. C.Brancoveanu, nr. 6, telef. 0261712529

440 0 0 0 0

29

COLEGIUL TEHNIC ELISA ZAMFIRESCU,B-DUL

CLOSCA NR.48,0261722055

3874,47 632 0 0 2/100/zi

Avem o cantina data in chirie pe o perioada de 5 ani ,contract

vizat de Primarie Cantina a

fost dezafectata iar firma a reabilitat-o

30 Colegiul Naţional Mihai Eminescu -CORP A 8340 300 0 0 114

31 Colegiul Naţional Mihai Eminescu -Corp B 1381 0 0 0 0

32

Colegiul National Doamna Stanca Satu Mare Str.Stefan

cel Mare nr.5 tel 0261 714419, 712325

3850 254,21( 2 Sali) 0 nu 30/zi

33

CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE

INCLUZIVA str Alexandru I. Cuza Voda nr 8 Tel/fax

0361422132

882 56 0 0 2 bai

0. 1 2 3 4 5 6 7


51






34LICEUL REFORMAT

SATU MARE/PIAŢA JEAN CALVIN NR.2/ 0261710635

4181,41 359,84 0 0 0

35GRĂDINIŢA CU P.P. NR.24

SATU MARE/ Str. IOAN SLAVICI Nr.44/ 026113371

352 0 9 încăperi/ 85 paturi 85 porţii/zi 1 duş

36 Scoala Gimnaziala Mircea Eliade 2312 626 0 0

37Liceul de Arte Aurel Popp P-

ta Jean Calvin, nr.10, 0261716123

5676 0 0 0 0

38Liceul de Arte Aurel Popp P-

ta Jean Calvin, nr.6, 0261716123

4014 72 0 0 0

39

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT

NR. 5/ SATU MARE, ALEEA TISA NR. 8

/TEL./FAX: 0261759841

936,68 0 12 Sali /175 paturi 175 0

40

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT CARITAS SATU MARE, BULEVARDUL CLOSCA

NR. 68, TEL/ TAX: 0261759841

175 0 3 Sali / 32 paturi 0 0

0. 1 2 3 4 5 6 7


52






41

Colegiul Economic ,,Gheorghe

Dragoş" Satu Mare, bld. Henri Coandă, nr. 1/0261-

750440

2640.18 0 0 0 0

42

Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Satu Mare,

Bulevardul Muncii, nr. 19, telefon 0361402475

4065 900 NU NU Băi 32,5/zi

43 Liceul Teologic Romano Catolic Ham Janos Satu Mare 4003,00 158 0 0 0

44 GPP Ham Janos 3492,53 0 0 0 0

45 Internatul Sf.Aloisiu 5083 0 26 camere (120 de paturi 120 portii/zi 8 dusuri(120 persoane)

46

Gradinita cu Program Prelungit Nr.1 Satu Mare,

Str.1 Decembrie 1918 Nr.9,Tel: 0261/714091

870 0 5 grupe/110 patuturi copii 110 3 bai/fara dusuri

47

Structura-Gradinita cu Program Normal Nr.21 Satu Mare str. Lucian Blaga , nr

121 tel 0261-762964

800 0 0 0 3 bai

48

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV

Str. Ioan Slavici nr.43SATU MARE

telefon 0261717464

3,266 1,385,5 0 0 0

0. 1 2 3 4 5 6 7


53






49

SALA DE SPORT LPSStr. Ady Endre nr.15

SATU MARETelefon 0261711120

0 1,673 0 0 0

50

GRĂDINIŢA P.P. GULIVER /SATU MARE,

B-DUL V. LUCACIU NR.15/ 0261768296

CORP A 225,36 CORP B 197,44 0

Corp A 8 încăperi/ 72 paturi Corp B 6 încăperi/ 58 paturi

145 porţii/zi 1 duş

51

GRĂDINIŢA P.P. SAMUS /SATU MARE, CALEA TRAIAN Nr.16/

NR.15/ 0261768254

266,50 0 8 încăperi/ 74 paturi 90 porţii/zi 1 baie

52

Liceul Teologic Ortodox "Nicolae Steinhardt" Satu

Mare, str.George Calinescu 51, 0261768418

970 377 0 0 0

53

Gradinita Liceului Teologic Ortodox "Nicolae Steinhardt"

Satu Mare, str.Ilisesti 4, 0261768428

700 0 120 120 0

54

Colegiul Tehnic "Traian Vuia", Satu Mare, B-dul

Closca, Nr.72/A; tel.0261721030

7366 1096 0 0 0

0. 1 2 3 4 5 6 7


54






55

SCOALA GIMNAZIALA"BALCESCU PETOFI'SATU MARE , ALEEA TROTUSULUI

NR.2, 0361402484

3284 614.22 0 0 0

56

PJ Gradinita cu program prelungit Voinicelul, Str.

Aurora E 21, tel.: 0261.745.955

746,4 30 5 grupe/120 paturi

170 (la acest corp de

cladire se prepara

mancarea pentru GPP

17)

2 bai, fara dusuri/100 copii

57AR Gradinita cu program

prelungit nr. 15, B-dul Muncii H 24, 0361.806.087

746,4 0 5 grupe/120 paturi 100 2 bai, fara dusuri/100 copii

58AR Gradinita cu program

prelungit nr. 17, Str. Aurora E 5, 0361.806.085

746,4 30 5 grupe/75 paturi 0 2 bai, fara dusuri/100 copii

59GRADINITA P.P.NR.9

Aleea tarnavei nr.18 tel/fax 0361804852

1878 36 8 Sali de grupa/ 24 locuri/grupa =192 200 portii 300 pers / zi / 4

dusuri

60 Gradinita cu program Prelungit 7

tel :0261-712252

267 0 5 incaperi 100 paturi 100 portii 1 dus

61 Gradinita cu program normal nr 15 504 0 6 incaperi / 0 paturi 0 0

Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare


55






ASIGURAREA SANITARĂ DIN MUNICIPIUL SATU MARE

Adresă unitate Capacitate paturi Nr.medici

Nr. cadre medii

Alte categorii

Capacitate preparare/servire hranăNr.porţii

Mijloace de transport Mijloace transmisiuni (telefonie, radiotelefoaneetc.)

Capacitate băi, duşuriNr.persoane pe zi

Alte informaţii statistice privind serviciile pe care le asiguraţi

Sediu - Satu MareStr.Prahovei nr.1Locaţia 2 – Satu M. Str.Eroii Revoluţiei 2-3Secţia Boli InfecţioaseStr.Corvinilor nr.47CSM Str.Astronauţilor nr.5Secţia Ext.TăşnadStr. Nicolae BalcescuNr.19

Total – 1102Spital 1 – 560Spital 2 + Boli infecţioase – 490S.E.Tăşnad - 52

233 677 493 800x3 portii 1. IVECO DAILY – 2 buc. Ambulanţe2. FIAT DUCATO – 1 buc. Ambulanţe3. FIAT PUNTO- 2 buc. Autosanitare4. DACIA LOGAN – 1 buc.5. DAEWOO L – 1 buc.6. DACIA 1310 – 1 buc.7. DACIA BREAK – 1 buc.8. RENAULT TRANZIT-2buc.

Centrală telefonică NEC SV 8100Capacitate 512 numereUtilizare actuală326 interioare68 trunchiuri

20.000 Nr.intrnări/an 38.238Nr.intern.zi/an 13.217Nr.consultaţii ambulator/an 179.156Nr.serviciiRadiologice/an 46.202Nr.proceduri BFT/an 32.816Nr.consultaţiiUPU/an 56.207

FIŞELE DE DATE ALE UNITĂŢILOR SPITALICEŞTI DIN MUNICIPIU, A FARMACIILOR ŞI DEPOZITELOR FARMACEUTICE SE REGĂSEC LA ANEXA NR. 12

Sursa: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SATU MARE


56






ALTE CAPACITĂŢI DE CAZARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

1. Denumirea unităţii hoteliere: SC CITY HOTEL SATU MARE SRLAdresa: B-dul Vasile Lucaciu, Nr. 42-cod:440038Numar Telefon/Fax: 0261877871/873Posibilitate Cazare, incaperi: 39 Camere si 78 paturi , nu exista posibilitate de suplimentare Capacitate Restaurant : Mic Dejun , 80 locuri Capacitate bai: maxim 2 persoane,//camera, 2 dusuri/zi

2. Denumirea unităţii hoteliere: COMPLEX ALMA SPAAdresa: Str. Fabricii 82Numar Telefon/Fax: 0261768825 0720707343 fax 0261750045Posibilitate Cazare, incaperi: 18 Camere si 36 paturi , plus posibilitate de suplimentare 10 paturiCapacitate Restaurant : 40 locuri Capacitate bai: 18 plus 7 dusuri

3. Denumirea unităţii hoteliere: SC MATHSTARY SRL Adresa: Măcinului, Nr. 9-14Numar Telefon/Fax: 0749548596Posibilitate Cazare, incaperi: 5 Camere si 15 persoaneCapacitate Restaurant : nu are Capacitate bai: 5

4. Denumirea unităţii hoteliere: SC ROVIL SRLAdresa: Crişan, Nr. 33/aNumar Telefon/Fax: 0261768188Posibilitate Cazare, incaperi: 22 locuriCapacitate Restaurant : 330 porţii/zi Capacitate bai: 10 duşuri

5. Denumirea unităţii hoteliere: SC ARARAT SRLAdresa: str. Aurel Vlaicu nr. 52Numar Telefon/Fax: 0361-420281Posibilitate Cazare, incaperi: 5 încăperi, 11 locuri, suprafaţă totală 150 m2Capacitate Restaurant : nu are Capacitate bai: 5 duşuri


57






6. Denumirea unităţii hoteliere: PENSIUNEA REGALAdresa: str. C.A. Rosetti nr. 4Numar Telefon/Fax: 0261-769658Posibilitate Cazare, incaperi: 17 încăperi, 30paturi, suprafaţă totală 700 m2Capacitate Restaurant : 120 persoane Capacitate bai: 19 duşuri

7. Denumirea unităţii hoteliere: HOTEL DANAAdresa: Drum Carei nr.128Numar Telefon/Fax: 0261-877787 ; 0261877780Posibilitate Cazare, incaperi: 51 încăperi, 100 paturi, suprafaţă totală 800 m2

8. Denumirea unităţii hoteliere: HOTEL ASTORIAAdresa: M. Kogalniceanu nr. 1Numar Telefon/Fax: 0261-806185; 0261-714121Posibilitate Cazare, incaperi: 23 încăperi, 50 paturi, suprafaţă totală 600 m2Capacitate Restaurant : 70 + 30 persoane

9. Denumirea unităţii hoteliere: HOTEL AURORAAdresa: P-ţa Libertăţii nr.11Numar Telefon/Fax: 0261-711178Posibilitate Cazare, incaperi: 109 încăperi, 201 paturi, suprafaţă totală 1728 m2Capacitate Restaurant : 120 persoane

10. Denumirea unităţii hoteliere: MOTEL SELECTAdresa: Str. Făgăraşului nr 3-5Numar Telefon/Fax: 0261-706910; 0261-706913Posibilitate Cazare, incaperi: 25 încăperi, 50 paturi, suprafaţă totală 700 m2Capacitate Restaurant : 250 persoane Capacitate bai: 25 duşuri

Sursa: Unităţile Hoteliere din municipiul Satu Mare

SITUAŢIA LOCUINŢELOR FOND DE STAT ŞI A LOCUINŢELOR SOCIALE DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 13


58






Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă.

Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.

HARTA CU TIPURILE DE RISC SPECIFICE MUNICIPIULUI SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 14

Operatori economici/instituţii publice catalogaţi din punct de vedere al riscurilor

Denumire Riscuri

c id ach u.r im eup atp ed ez

Textila Ardeleana X X X X X X X X

Mondiala X X X X X X X X

Unio X X X X X X X X

Friesland X X X X X X X X X

PETROM sucursala PECO SM X X X X X X X X

Aeroportul SM X X X X X X X X

Spitalul judetean X X X X X X X X

Spitalul de Pneumoftiziologie X X X X X X X X

Draexlmaier X X X X X X X X

Sarmex X X X X X X X X

Dantex X X X X X X X X

Karo X X X X X X X X

Colegiul Ioan Slavici X X X X X X X X

Grup scolar ind.alimentara X X X X X X X X

Grup scolar Ham Janos X X X X X X X X

Inspectoratul judetean scolar X X X X X X X X

Liceul teoretic german X X X X X X X X

Scoala Mircea Eliade X X X X X X X X

Grup scolar Gh. Dragos X X X X X X X X

Galenus X X X X X X X X

C.E.C. Satu Mare X X X X X X X X

Gradinita "Draga mea" X X X X X X X X

Gradinita Mondiala X X X X X X X X

Gradinita "Dumbrava minunata" X X X X X X X X

Gradinita nr.1 X X X X X X X X



59










Gradinita "Guliver" X X X X X X X X

Gradinta nr.11 X X X X X X X X


Gradinita"Voinicelul" X X X X X X X X


Gradinita "14 Mai" X X X X X X X X

Gradinita "Sf. Nicolae" X X X X X X X X



Gradinita "Caritas" X X X X X X X X


Gradinita "Samus" X X X X X X X X


Gradinita prog.nornr.15 X X X X X X X X




Scoala "Grigore Moisil" X X X X X X X X

Scoala "Constantin Brancoveanu"

X X X X X X X X

Scoala "Balcescu-Petofi" X X X X X X X X

Scoala cls.1-8 nr.5 X X X X X X X X


Scoala cls.1-8 "O. Goga" X X X X X X X X


Scoala cls.1-8 "Ion Creanga" X X X X X X X X


Scoala cls.1-8 "Avram Iancu" X X X X X X X X

Scoala cls.1-8 "Lucian Blaga" X X X X X X X X

Scoala cls.1-8 "Dariu Pop" X X X X X X X X

Scoala cls.1-8 "Dr. V. Lucaciu" X X X X X X X X

Scoala speciala nr.1 X X X X X X X X


60






Colegiul "M. Eminescu" X X X X X X X X

Colegiul "Doamna Stanca" X X X X X X X X

Colegiul "Kolcsey Ferenc" X X X X X X X X

Liceul "Aurel Popp" X X X X X X X X

Liceul cu program sportiv X X X X X X X X

Liceul teologic reformat X X X X X X X X

Grup Scolar "Ion I.C.Bratianu" X X X X X X X X

Grup Sc. De ind. A lemnului X X X X X X X X

Grup Scolar "UNIO" X X X X X X X X

Grup Sc. "Traian Vuia" X X X X X X X X

Grup Sc. Industrie Usoara X X X X X X X X

Scoala postliceala sanitara X X X X X X X X

S.C. Mol Romania S.R.L. X X X X X X X X

S.C.Constructii Drumuri X X X X X X X X

C.F.R. Sectia L6 X X X X X X X X

S.C.Italian Style Company S.R.L.

X X X X X X X X

S.C.Electrica X X X X X X X X

RomtelecomS.A.Directia de Tc. X X X X X X X X

Autonova S.A. X X X X X X X X

S.C. Agria S.A. X X X X X X X X

S.C. Firoc Invest SRL X X X X X X X X

S.C.Electrolux Romania SA X X X X X X X X

SC Chemark Rom SRL X X X X X X X X

S.C.Karo Romania SRL X X X X X X X X

S.C.Elpis SRL X X X X X X X X

S.C.Paner SRL X X X X X X X X

SC Agrina Prod SRL X X X X X X X X

S.C.Ergolemn SA X X X X X X X X

S.C.Friesland Romania SA X X X X X X X X

RDS - RCS X X X X X X X X

S.C.Florisal X X X X X X X X

S.C.Unio SA X X X X X X X X

S.C. Sarmex SA X X X X X X X X

S.C. Terra Nova SRL X X X X X X X X

S.C. Mondotex SRL X X X X X X X X


61






S.C.Imex F-ca de bere Srl X X X X X X X X

S.C.Saturn SA X X X X X X X X

Soc. Cooperativa Imbracamintea X X X X X X X X

S.C.Mobipan S.R.L. X X X X X X X X

CFR Statia Satu Mare X X X X X X X X

CFR Statia Satu Mare Sud X X X X X X X X

S.C.Tricotex SA X X X X X X X X

R.A.Aeroportul Satu Mare X X X X X X X X

S.C.Silvania Forest SA X X X X X X X X

S.C.Apaserv SA X X X X X X X X

Banca Transilvania X X X X X X X X

Reiffeisen Bank X X X X X X X X

Banca Comerciala Ion Tiriac X X X X X X X X

B.C.R.Sucursala Satu Mare X X X X X X X X

Banca San Paolo X X X X X X X X

S.C. Banc Post SA X X X X X X X X

S.C.Draexlmaier X X X X X X X X

S.C.Eon Gaz X X X X X X X X

S.C.Sampax X X X X X X X X X

Penitenciarul X X X X X X X X X

Agrotehnica X X X X X X X X X

Ave Impex X X X X X X X X X

Agrodim X X X X X X X X X

Agrom X X X X X X X X X

Satmareana X X X X X X X X X

Agromexim X X X X X X X X X

Riscuri:c – cutremuri.d. – inundaţiia.ch. – accidente chimiceu.r. – urgenţe radiologicei.m. – incendii de masăe.u.p. – eşecul utilităţilor publicea.tp. – accidente pe căile de transported. – epidemiiez. - epizootii

Sursa: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Primăria municipiului Satu Mare (extras din Catalogul local privind clasificarea municipiului Satu Mare din punct de vedere al protecţiei civile în funcţie de tipurile de riscuri specifice)


62






Secţiunea 1 "Analiza riscurilor naturale"

1.1. CUTREMURE:

În deplasarea plăcilor tectonice care formează scoarţa terestră, rocile înmagazinează o cantitate foarte mare de energie pe care o eliberează la un moment dat, provocând cutremurele. Locul de producere al cutremurului (focarul) poate fi: de suprafaţă, intermediar (50-250 km) sau la adâncime (250-700 km). Punctul de la suprafaţa pământului aflat chiar deasupra focarului se numeşte epicentru.

În general, pe glob se produc anual peste un milion de cutremure, însă "semnificative" (cu magnitudinea 3-3,9 pe scara Richter sau intensitatea II - III) sunt considerate aproximativ 60.000 de mişcări seismice.

Cutremurele de pământ sunt caracterizate prin: durată; frecvenţa de producere ; intensitate; efectele pe care le produce.

Durata cutremurelor este, în general mică (de la câteva fracţiuni de secundă la câteva secunde), însă vibraţiile respective se pot repeta, la intervale de timp mai scurte sau mai lungi. Frecvenţa de producere a cutremurelor la nivel mondial este destul de mare, fiind estimată la un milion de cutremure pe an.

Intensitatea. După intensitatea lor, cutremurele de pământ pot fi: microseisme – înregistrate doar de aparatura specială de detectare a mişcărilor scoarţei

terestre. macroseisme – sesizate şi de oameni, fenomene ce au urmări mai mult sau mai puţin

importante, în funcţie de pagubele materiale provocate.Intensitatea cutremurelor variază de la o regiune la alta, iar în limitele teritoriale ale unei

regiuni, intensitatea cutremurelor se manifestă diferit, în funcţie de natura petrografică a straturilor superioare ale pământului, nivelul apelor subterane din regiunea respectivă şi calitatea construcţiilor. Astfel în rocile compacte, tari şi nealterate, influenţa cutremurelor se simte mai slab decât în rocile alterate, moi sau mobile. De asemenea, prezenţa stratului freatic, fac ca intensitatea cutremurului să crească.

Din punct de vedere al intensităţii, cutremurele de pământ se exprimă după scale seismologice de evaluare. Scări:

Rossi – Forel (1873); Mercalli; Medvedev– Sponheuer – Karnik (MSK – 1964); Mercalli – Modificată (MM – 1931) scara Japoneză etc.Acestor scări li s-au adăugat şi valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru

acceleraţii, viteze sau deplasări.Scările MM şi MSK sunt cele mai frecvent utilizate, având câte 12 grade. Au la bază

acceleraţia maximă a terenului determinată de cutremur.A fost stabilită şi o echivalenţă între gradele de intensitate de pe scara Mercalli Modificată cu

gradele de magnitudine de pe Scara Richter. Reamintim că scara Mercalli Modificată este o scară apreciativă iar scara magnitudinilor este una cantitativă. Această echivalenţă este:1MM=1R; 2MM=2R; 3MM=3R; 4MM=3R; 5MM=4R; 6MM=4R; 7MM=5R; 8MM=6R; 9MM=6.3R; 10MM=7.6R; 11MM=8R; 12MM=8.6R.


63






SCARI DE INTENSITATE

Grad MERCALLI-MODIFICATA (MAI) MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK (MSK 64)I Cutremurul nu este perceput decat de putine

persoane aflate in conditii favorabileCutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se afla sub limita sensibilitatii oamenilor

II Se simte de putine persoane, in special de cele ce se gasesc la etajele superioare ale cladirilor

Miscarea foarte slaba, resimtita numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare

III Se percepe in interiorul cladirilor, mai pronuntat la etajele superioare. Durata poate fi apreciata.

Se produc oscilatii slabe, similare celor produse de circulatia autocamioanelor usoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.

IV In timpul zilei este resimtit de multe persoane care se afla in interiorul cladirilor. In exterior putin perceptibil.

Cutremurul este destul de puternic, vibratii similare celor produse de circulatia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum si lichidele din vase oscileaza.

V Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare degradari ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se rastoarna.

Se percepe de toate persoanele din interiorul locuintelor si de majoritatea celor din exterior. Obiectele usoare, nefixate, se rastoarna.

VI Miscarea este simtita de toata lumea producand panica. Tencuiala cade, cladirile sufera avarii. Avarii neinsemnate la cladirile slab executate.

Miscarea este simtita in intregime producand panica. Obiectele grele se deplaseaza.Degradari moderate in elementele nestructurate ale constructiilor.

VII Produce panica, iar oamenii parasesc locuintele. Avarii usoare pana la moderate la structurile de rezistenta obisnuite. Avarii considerabile la constructiile slab executate sau necorespunzator proiectate. Cosurile se prabusesc.

Cutremurul produce panica, iar majoritatea oamenilor parasesc locuintele. In cladirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri. In constructiile proiectate si executate corespunzator se inregistreaza degradari moderate. Cosurile de fum se disloca puternic sau cad.

VIII Avarii usoare la structurile proiectate seismic. Avarii considerabile la cladirile obisnuite. Prabusirea structurilor de rezistenta defectuos executate. Dislocari ale zidariei de umplutura, caderea cosurilor inalte, monumentelor etc.

Panica are caracter general. Toate constructiile sunt afectate. Se produc avarii majore si distrugeri la cladirile obisnuite, fara asigurare antiseismica sau defectuos executate. Structurile proiectate in concept seismic pot suferi avarii moderate.

IX Avarii insemnate la structurile de rezistenta proiectate antiseismic. Se produc inclinari ale cladirilor cu schelet de rezistenta bine proiectate. Distrugeri ale cladirilor slab executate. Crapaturi in pamant. Conductele subterane se rup.

Se produc avarii insemnate in structurile proiectate antiseismic. Constructiile cu asigurare seismica moderata se distrug partial sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile izolate, monumentele etc. se prabusesc. Crapaturi in pamant.

X Majoritatea constructiilor proiectate antiseismic se distrug odata cu fundatiile. Pamantul se crapa puternic. Se produc alunecari de terenuri.

Constructiile proiectate antiseismic se prabusesc partial sau in totalitate. Degradari importante in baraje sinele de cale ferata se deformeaza. Masive alunecari de terenuri.

XI Putine structuri de rezistenta raman nedistruse. Apar falii la suprafata pamantului. Conductele subterane complet distruse. Prabusiri si alunecari puternice ale terenului.

Se distrug majoritatea constructiilor corespunzator proiectate si executate (cladiri, poduri, baraje, cai ferate etc.). distrugereaconductelor subterane. Fracturi si deplasari ale terenurilor pe toate directiile.

XII Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate ascendent in aer.

Distrugerea totala a constructiilor. Modificarea radicala a formei suprafetei pamantului.


64






În ţara noastră, se produc anual câteva zeci de cutremure, dar majore numai unul la o perioadă mai îndelungată de 30 -50 ani sau mai mult acestea sunt aproape în totalitate de natură tectonică, avându-şi originea mai ales în zona Vrancei (cutremure intermediare), în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vestice ale ţării (cutremure de suprafaţă).

Din studierea hărţii zonării seismice pe teritoriul României, putem defini 4 zone seismice, în care riscul de producere a rănirilor şi deceselor, ca urmare a acţiunii violente a cutremurelor, este diferit.

Zona I - au o dezvoltare teritorială mai redusă, acoperind o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care se pot produce cutremure cu M max. = 9 grade Richter, cuprinzând zona Vrancea şi împrejurimele imediate.

Zona II - în care efectele unor cutremure cu epicentrul în Vrancea se întind pe aproximativ 14 judeţe acoperind o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 60%, cuprinzând o parte din Moldova şi Muntenia, în care cutremurele cu epicentrul în Vrancea se manifestă cu o ciclitate maximă de 40 – 50 ani şi o M max de 8 grade Richter.

Zona III - cuprind o parte din nordul Moldovei, Transilvania şi Oltenia, sudul Munteniei şi Dobrogea, întinzându-se pe aproximativ 14 judeţe cu o populaţie de 6 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care cutremurele ating o M max de 7 grade Righter şi o ciclitate de 40 – 50 ani.

Zona IV - acoperă aproximativ 13 judeţe, cuprinzând nordul Moldovei, Podişul Transilvaniei şi Banatul, înglobând o populaţie de 7 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 52%, în care cutremurele pot atinge o M max. de 6 grade Richter.

Cutremurul vrâncean considerat a fi cel mai puternic, s-a produs în anul 1802. Activitatea din secolul XX a fost marcată de producerea a 4 seisme vrâncene cu magnitudini peste 7 (1908, M-7,7;


Harta zonării seismice pe teritoriul României

65






1977, M-7,4; 1986, M-7,1) şi a unui cutremur crustal foarte puternic în zona Făgăraş – Câmpulung (1916, M-6,4).

După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în prezent decât înainte de 1977, în special datorită avarierii cumulative (aparente sau ascunse) a construcţiilor, determinată de cutremurele succesive din 1977, 1986 şi 1990, precum şi datorită unor noi lucrări care includ surse de mare risc, printre care centrala nucleară Cernavodă.”

Cutremurul din Vrancea – 10 noiembrie 1940 , M=7,4 Richter - a cauzat- 500 pierderi de vieţi;- avarii grave în zona epicentrală;- prăbuşirea celei mai înalte clădiri de beton armat din Bucureşti;- pagube de cca. 10 milioane de dolari.

Cutremurul din Vrancea – 4 martie 1977 , M=7,2 Richter – a produs:- 1570 pierderi de vieţi;- 11 300 răniţi;- pierderi de peste 2 miliarde de dolari, reprezentând 5% din PIB, peste 50% fiind în sectorul

locuinţelor (32 900 clădiri prăbuşite şi grav avariate);-peste 90% din numărul total de victime au fost din Bucureşti.

La sfârşitul anului 2014 şi începutul anului 2015, în judeţul Satu Mare au avut loc 2 cutremure de intensitate mică astfel:

- în data de 26 noiembrie 2014, a avut loc un cutremur cu magnitudinea 2,5 pe scara Richter, la o adâncime de 10 kilometri, la ora 12:49, în apropierea localităţii Turulung.Epicentrul cutremurului a fost localizat la o distanță de 24 kilometri de Vinogradov, 24 kilometri de Csengersima, 25 kilometri de Satu Mare și 31 kilometri de Negrești-Oaș.

- un cutremur cu magnitudinea de 2,1 grade pe scara Richter s-a produs marţi, 13.01.2015 la ora 11.05, în Satu Mare, cu epicentrul în comuna Halmeu. Seismul s-a produs la adâncimea de 5 kilometri, cutremurul a fost localizat manual la coordonatele lat. 47.9715, lon. 22.9938, pe raza comunei Halmeu.

În municipiul Satu Mare gradul maxim de seismicitate prognozat este 7 grade pe scara Richter, care poate afecta astfel:

- nr. probabil de victime: mal stâng Someş: 5.000 persoane. mal drept Someş: 3.600 persoane.

- nr. probabil de victime(animale + păsări): cai: 164; bovine: 896; porcine: 720; păsări: 29005.

Proprietăţi distruse: - distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii speciale, culturale,

religioase etc.) şi a construcţiilor industriale, a uzinelor; pot fi afectate un număr de 1114 locuinţe, 342 agenţi economici şi instituţii publice.

Activităţi social economice afectate:Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucât:- periclitează viaţa, sănătatea şi securitatea persoanelor;- afecteaza nivelul de trai al sinistraţilor;- restrâng exercitarea dreptului la libera circulaţie în zona sinistrată;


66






- violează viaţa privată, domiciliul sau proprietatea;- implică dispersia, evacuarea sau efectuarea unor prestaţii impuse;- priveaza populaţia de unele servicii sociale sau de gospodarie comunală;- lezeaza patrimoniul cultural si spiritual.

Cu caracter economico-financiar, constând în:- deteriorarea sau degradarea de bunuri si valori;- distrugerea parţială sau completă a unor construcţii, instalaţii şi amenajări;- întreruperea sau perturbarea unor activităţi economice (de producţie, comerciale, de prestări

servicii etc);- dirijarea prioritară spre zonele sinistrate pe timpul situaţiilor de urgenţă, a unor resurse umane,

materiale si financiare;- acordarea de ajutoare şi despăgubiri;- cheltuieli suplimentare pentru recuperare şi reabilitare;- refacerea capitalului natural în zonele deteriorate;- restaurarea patrimoniului cultural afectat.

- apariţia incendiilor, un important factor de agravare a urmărilor seismului; - pot apărea surpări ale părţilor carosabile pe pante, crăpături în drumuri, distrugeri ale

porţiunilor de îmbinare a conductelor, alunecări de teren în zonele nisipoase (zona Str. Zenit, cartier Horea).

- prin blocarea cu părţi ale construcţiilor limitrofe, a drumurilor din municipiu se pot produce ambuteiaje generatoare de panică în rândul populaţiei;

- producerea unor efecte psihice ce pot avea urmări grave în comportarea indivizilor sau grupurilor umane (stress, panică);

- distrugerea reţelelor de gospodărire comunală (apă, gaz, termoficare, electricitate, telecomunicaţii, canal etc.):

reţele de distribuţie a apei potabile în lungime de 170 km, care asigură distribuţia apei în 43.625 locuinţe cu o capacitate de 161.000 mc/zi;

reţele de canalizare în lungime de 156 km ; reţele de distribuire a gazului natural de 182 km

- blocarea cursurilor unor ape curgătoare urmată de formarea unor lucrări de acumulare permanentă sau temporară cu consecinţele de rigoare;

- posibilitatea apariţiei unor epidemii sau îmbolnăviri ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu şi condiţiilor de igienă individuală şi colectivă.

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- agenţii economici deţinători de substanţe petrolifere: 2 depozite de carburanţi şi 16 staţii

carburanţi fixe şi 1(una) mobilă care în cazul producerii unor incendii/explozii ar putea afecta populaţia şi agenţii economici din vecinătatea acestora.

- la depozitele de carburanţi în cazul producerii de avarii majore prin deversarea produselor petroliere se pot produce poluări importante ale mediului înconjurător (sol-apă).

1.2. INUNDAŢII: Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii se datorează,pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Astfel de riscuri există inclusiv în bazinul hidrografic al Someşurilor.

Riscul producerii unor inundaţii bruşte şi unor dezastre de proporţii, ca urmare a unor posibile avarii ori distrugeri ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.

Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau

blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole,

depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;b) obiectivele sociale;c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme

agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de

accidente;e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică,

gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;

f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

Cele mai mari pagube produse de inundaţii pe raza mun. Satu Mare au fost cele din perioada mai - iunie 1970. In cursul lunilor mai şi iunie 1970 pe raza mun. Satu Mare s-au înregistrat niveluri foarte ridicate pe Someş, cât şi pe o serie de afluenţi ai acestora, care au dus la inundarea a importante suprafeţe de teren agricol, imobile, căi de comunicaţii, etc, producând pierderi importante în economia municipiului.

Fenomenul neobişnuit pentru municipiul nostru a fost determinat de căderea unor precipitaţii în cantităţi nemaiîntâlnite în perioada 10 -13 mai 1970 care au atins intensităţi ajungând până la 100 l/mp în 24 de ore, adică de 2-3 ori volumul total al precipitaţiilor care normal cad într-o lună, în plus în perioada 1-10 mai, 1970 în zona muntoasă au căzut ninsori depăşind pe alocuri 3 m înălţime. Valul imediat de căldură care a urmat a determinat topirea acestei zăpezi care s-a adăugat la precipitaţiile căzute în ultima perioadă care s-a suprapus pe un sol cu umiditate excesivă, datorită faptului că în intervalul de timp de 2- 3 luni anterior ploii care a generat viitura, s-a depăşit de 2-3 ori normala precipitaţiilor căzute în această zonă.

Din cauza acestei umidităţi excesive a solului, 60 - 80 % din volumul precipitaţiilor s-au scurs din bazinele de recepţie ale r. Someş adunând în albia râurilor miliarde de mc. de apă care s-au abătut asupra municipiului, aducând numeroase pagube umane si. materiale.

Intensitatea mare a ploilor, simultaneitatea căderii lor pe un teritoriu întins de peste 15 mii kmp numai în bazinul r. Someş, precum şi condiţiile de scurgere au determinat niveluri catastrofale pe r. Someş pe teritoriul jud. Satu Mare, care au depăşit cu mult nivelurile înregistrate până în prezent pe aceste râuri.

Cu toate eforturile umane şi materiale depuse pentru a împiedica deversarea si ruperea digurilor, catastrofa nu a putut fi împiedicată. Motivul principal a fost că digurile existente în 1970 pe


68






r. Someş au fost dimensionate şi construite pentru o rezistenţă la debite de inundaţie ce pot să apară cel mult o dată la 100 de ani ceea ce pe r. Somes ar fi corespuns unui debit de 2000 mc/s, ori viitura din mai 1970 a depăşit debitul de 3400 mc/s. Pentru ca acest debit să se scurgă numai între diguri ar fi trebuit ca digurile să fie supraânălţate pe toată lungimea lor cu 1-1,5 m într-un timp de numai 6-8 ore cât a fost la dispoziţie după anunţarea prognozei de 900 cm la mira Satu Mare, lucru care a fost imposibil de realizat.

În urma revărsărilor ce au avut loc cu începere din data de 13 mai 1970 pe afluenţii din zona de deal a cursurilor de apă din judeţ apele au produs o serie de deteriorări la imobilele din zona neamenajată, iar prin creşterea nivelurilor pe r. Someş în zilele de 13 şi 14 mai 1970 în zona aval, revărsările peste dig au produs breşe în corpul digurilor, eroziuni de taluz şi mal cât şi infiltraţii în corpul digurilor.

După retragerea apelor s-a constatat pe r. Someş un nr. de 10 breşe pe malul drept în zona localităţilor Berindan, Cucu, Martineşti, municipiul Satu Mare şi Dara, respectiv 2 breşe pe malul stâng în zona loc. Apateu.

La mai puţin de o lună de la data producerii catastrofei, dată la care încă nici nu s-a reuşit să se închidă breşele create prin diguri, o nouă viitură de o amploare mai mică a apărut pe r. Someş.

Având în vedere că această a doua viitură de pe r. Someş a fost de proporţii mai mici, faptul că propagarea undei de viitură s-a făcut într-un timp mai mare decât pe celelalte cursuri, a fost posibilă luarea măsurilor necesare de intervenţie.

In urma inundaţilor din lunile mai şi iunie 1970 obiectivele principale şi suprafeţele afectate de pe raza municipiului Satu Mare au fost:

- 4900 case inundate;- 3077 case distruse;- 1.823 case avariate;- 11fabrici şi uzine;- 171 străzi cu o suprafaţă de 1.062.342mp.- 24 poduri şi podeţe distruse sau avariate;- 180 km drumuri asfaltate + pietruite afectate sau distruse;- 10 km CF avariate; - 24 km linii telefonice şi electrice afectate;După 1970 au fost refăcute lucrările de apărare afectate şi au fost supraînălţate digurile de pe r.

Somes. Pe r. Somes s-au continuat lucrările de îndiguire pe ambele maluri şi anume pe malul drept

până la limita cu jud. Maramureş, iar pe malul stâng până în dreptul loc. Cărăşeu.

RÂUL SOMEŞDigurile de pe r. Somes au fost proectate si executate dupa 1970 in baza a mai multor proiecte

intocmite de ISPIF Bucuresti.Combaterea inundatiilor si a excesului de umiditate in zona Alunis -Potău – priect nr.

224/1970Traseul digului incepe in dreptul loc. Seini, urmareste malul r. Somes la cca. 150 m respectind

strict sinuozitatile (meandrele) r. Somes indepartindu-se apoi de acesta la cca.1200 m. Digul in partea aval se incastreaza in digul de remuu situat pe partea stinga a canalului Culciu-Livada proiectat de OFGAIF Baia Mare. Lucrarile au fost dimensionate pentru clasa IV-a de importanta. Coronamentul digului s-a determinat pentru nivelul cu asigurarea de calcul de 5% si 1% asigurarea pentru verificare, iar diferenta dintre aceste niveluri este egala cu inaltimea de ridicare a valului care este 1,0 m.

2. Suprainaltare diguri r. Somes amonte oras Satu Mare si apararea orasului Satu Mare – proiect nr. 1 322/1973

Cuprinde digurile intre km 12+470 mal drept r. Somes pina la confluenta cu cn. Culciu-Livada inclusiv digul drept cn. Culciu si malul sting km 13+351 pina la km 37+300 – Caraseu. Datele hidrologice care au stat la baza calculului hidraulic pe r. Somes au tinut seama de viitura din 1970.

Pentru asigurarile caracteristice debitele r. Somes in regim indiguit cu incinta Alunis-Potau indiguita si submersibila peste asigurarea de 5% sunt urmatoarele

Q0,1% = 5 400 mc/sPţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







Q0,5% = 3 900 mc/s Q1% = 3 500 mc/s Q2% = 3 000 mc/s Q5% = 2 400 mc/s Q10% = 1 950 mc/sDebitul caracteristic pe canalul Culciu-Livada este Q5%= 17,5 mc/s. Debitele caracteristice

pe pr. Homorodul Nou (cn.Homorod) in regim amenajat in sectiunea postului hidrometric Hrip sunt: Q1% = 135 mc/s Q5% = 18 mc/sCalculul hidraulic pentru dimensionarea lucrarilor pe r. Somes au tinut cont de debitele de

calcul cu asigurarea Q1% pe r. Somes, cele de pe cn. Culciu au tinut cont de coincidentele debitelor de Q5% de pe canal cu Q1% pe r. Somes, iar cele de pe cn.Homorod (Homorodul Nou) au tinut cont de coincidenta debitelor cu asigurarea de 5% pe Homorod cu 1% pe r. Somes.

Cota de verificare a digurilor este superioara cu un metru cotei de calcul, exceptie facind digurile de pe cn. Homorod unde cota de verificare este data de coincidenta nivelului cu asigurarea de 1% pe r. Somes cu 1% pe cn. Homorod cu conditia ca diferenta fata de cota de calcul sa fie minim 1 m.

Digurile de pe r. Somes amonte si zona oras Satu Mare au fost construite pentru asigurarea de 1% si o garda de 1 m ceea ce ar corespunde la o asigurare de verificare de 0,4-0,5%.

B.H. SOMES- CRASNALucrările de apărare din aceste bazine constau în: îndiguiri acumulări, desecări, regularizări de

cursuri. Diguri. După inundaţiile catastrofale din 1970 digurile r. Someş au fost refăcute şi

supraînălţate la asigurarea de calcul de 1% şi de verificare de 0,1% cu excepţia digului Aluniş-Potău pentru care asigurarea de calcul este de 5%.

Digul drept al r. Somes începe de la frontiera cu R. Ungară şi continuă în amonte până la limita de judeţ, în zona Seini şi are o lungime de 47 km. Digul stâng al r. Someş are o lungime de 37,3 km şi începe de la frontiera cu Ungaria ajungând până dincolo de localitatea Cărăşeu.

Pentru descărcarea apelor din incintă, digul este traversat de p. Homorodul Nou la km 21+000.Digul stâng al p. Homorodul Nou începe de la confluenţa cu r. Someş şi ajunge până dincolo

de localitatea Ardud şi are o lungime de 29,4 km.Digul drept si p. Homorodul Nou. afluent de stânga al r. Someş este format din două

tronsoane: primul tronson de 9 km, începe de la confluenţa cu r. Someş şi se continuă până la confluenţa cu p. Homorod, iar al doilea tronson de 10,5 km în dreptul localităţii Ardud

Cantoane. În B.H. Someş-Crasna sunt amplasate 18 cantoane cu magazii de apărare din care 10 în bazinul r. Somes şi 8 în bazinul r. Crasna.

După 1970 au mai avut loc viituri pe r. Someş, dar nici una nu a fost de proporţia celei din 1970. Pagubele produse de inundaţiile ce au avut loc după 1970 au fost incomparabil mai mici decât cele din 1970.Cele mai mari pagube au fost produse în special de apele interne provenite din ploi sau topirea zăpezilor care au dus la inundarea unor gospodării şi a unor suprafeţe destul de mari de terenuri agricole.În ultimii 200 de ani în judeţ au fost un şir de inundaţii ale Someşului în 1740 , 1792, 1855, şi cele mai mari inundaţii în 1884 şi 1888 când la Satu Mare a fost atinsă cota de 630 cm calculată la înălţimea digului vechi.

DATE CARACTERISTICE DE APĂRARE A OBIECTIVELOR INUNDABILESATU MARE:


70






CARTIER SĂTMĂREL:


LUCRARI HIDROTEHNICE DE APARARE EXISTENTE Diguri din pământ înierbate Hm= 4,5 mLăţime la coron. 4,0 m- dig stg. r. Someş 8,3 km- dig dr. r. Someş 12,3 kmSHA Somes Mal Drept (ANIF)SP Satu Mare (Q=3.55 mc/s)

Râul Someş/ape interneclădiri 13146case 7431; operatori economici 50; drumuri naţionale 27 km; drumuri judeţene + drumuri orăşeneşti 92 km;străzi 217 km; cale ferată normală 140 km;

unităţi agricole 4 buc; poduri+podeţe 14 buc;linii electrice +telefonie 314 km; staţie transformare 5 buc;teren agricol 15024 ha;teren intravilan 2044 ha;suprafaţă desecată 7085 ha

-

71






Pârâul Homorodu Vechi revarsareValea Homorodu Sec revarsareApe interne

- străzi 14,726 km; - 78 gospodării; - 10 obiective sociale; - 3 sedii administrative;- 2 obiective economice; - 2 obiective culturale- terenuri agricole 40ha;- suprafaţă desecată 7380 ha.SHA Somes Somes Crasna(ANIF)

Sursa: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Primăria municipiului Satu Mare (extras din Planul de intervenţie la inundaţii şi fenomene meteo periculoase2014-2017)

- nr. probabil de victime: mal stâng Someş: 3.500 persoane. mal drept Someş: 3.000 persoane.(zonă cu multe construcţii tip case cu unul sau

două nivele o mare parte fiind construcţii vechi 60%). - nr. probabil de victime (animale + păsări):

cai: 80. bovine: 445. porcine: 435. păsări: 12100.

Activităţi social economice afectate: Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucât:


72






- periclitează viaţa, sănătatea şi securitatea persoanelor;- afecteaza nivelul de trai al sinistraţilor;- restrâng exercitarea dreptului la libera circulaţie în zona sinistrată;- violează viaţa privată, domiciliul sau proprietatea;- implică dispersia, evacuarea sau efectuarea unor prestaţii impuse;- priveaza populaţia de unele servicii sociale sau de gospodarie comunală;- lezeaza patrimoniul cultural si spiritual.

Cu caracter economico-financiar, constând în:- deteriorarea sau degradarea de bunuri si valori;- distrugerea parţială sau completă a unor construcţii, instalaţii şi amenajări;- întreruperea sau perturbarea unor activităţi economice (de producţie, comerciale, de

prestări servicii etc);- dirijarea prioritară spre zonele sinistrate pe timpul situaţiilor de urgenţă, a unor resurse

umane, materiale si financiare;- acordarea de ajutoare şi despăgubiri;- cheltuieli suplimentare pentru recuperare şi reabilitare;- refacerea capitalului natural în zonele deteriorate;- restaurarea patrimoniului cultural afectat.- distrugerea unor construcţii din cărămidă, paiantă, vechi, la cotele apelor mai mari de ½ din

înălţimea construcţiilor;- avarierea sau distrugerea drumurilor, liniilor de cale ferată, podurilor, digurilor;- avarierea reţelelor subterane de apă, canalizare, gaz, energie electrică, telecomunicaţii;- avarii şi distrugeri la instalaţiile industriale şi depozitele cu produse care sunt influenţate

violent de prezenţa apei;- distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol.- probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie.- distrugeri ale materiei prime la agenţii economici deţinători de stocuri din material lemnos.

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol;- pericolul apariţiei unor boli infecto-contagioase cu caracter epidemic şi transmisibilitate

hidrică provocate de salmonella, brucella, pasteurella tularensis, coli enteropatogen, virusul poliomielitei, agentul hepatitei virale,etc., ca urmare a refulărilor masive de reziduuri fecaloide şi menajere din canalizare, latrine, grajduri, abatoare, rampe de gunoi, spitale de boli transmisibile, sau datorită inundării cimitirelor, plutirii în derivă a cadavrelor de oameni sau animale.

MĂSURILE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR LA NIVEL LOCAL SUNT PREZENTATE ÎN ANEXA NR. 15

1.3. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE:

Fenomene meteo periculoase care pot afecta municipiul Satu Mare sunt: furtuna (ploile torenţiale), înzăpezirile, căderile de grindină, tornadele, descărcările electrice.

FurtunaPţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forţate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenţiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mişcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata.

Vânturile din urma unei furtuni la suprafaţa ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitaţiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundaţiile sunt asociate cu acest tip de precipitaţii.

Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţa vieţi si locuinţe omeneşti. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităţilor zilnice oamenilor şi operatorilor economici.

La acest tip de risc nu se execută evacuarea populaţiei.

Tornada

Mişcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate şi tropicale şi au efecte catastrofale: smulg acoperişuri de case, arborii din rădăcini şi ridică de la sol oameni, animale şi autovehicule. Viteza de rotaţie poate depăşi chiar şi 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate.

În România, în data de 12 august 2002, o tornadă (a fost poziţionată pe scara Fujita la F3, ca urmare a evaluării distrugerilor provocate) a lovit comuna ialomiţeană Făcăeni.

Violenţa vortexului a ucis trei oameni, a rănit alte sute, a distrus total 33 de case şi alte 395 parţial. Viteza vântului de circa 300 km pe oră, în vortex, diametrul tornadei, la bază, de 1 km şi traseu de 74 km.

Tornade s-au observat în România încă de acum 100 de ani, dar cele mai puternice, înregistrate de radare, au fost următoarele:

12 august 2002 - Făcăeni, Ialomiţa

7 mai 2005 - Moviliţa, Ialomiţa

19 iulie 2002 - Gura Portiţei (pe mare)

22 aprilie 2008 - Coslugea, Constanţa

26 mai 2010 - Silivaşul de Câmpie, Bistriţa Năsăud

16 iulie 2013 - Vama veche, Constanţa (pe mare)

În municipiul Satu Mare nu s-au produs asemenea fenomene, dar avându-se în vedere modificările produse în mediu, cu precădere după anul 1990, nu este exclusă producerea unui astfel de risc.

Seceta/Canicula

Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitaţii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea adăugata.


74






Acesta este de obicei rezultatul unei combinaţii de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitaţii puţine sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activităţile umane. Rezultatele secetei pot fi micşorarea producţiilor agricole , micşorarea calităţii si existentei apei de băut si micşorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populaţia e in continua creştere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicaţiile secetei devin din ce in ce mai serioase.

De asemenea, vegetaţia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, ameninţând locuinţe, lanuri de culturi agricole si vieţi. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate.

La nivelul municipiului a fost întocmit Planul de intervenţie operativ în cazul perioadelor de caniculă pentru atenuarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei din municipiul Satu Mare, care stabileşte un set unitar de măsuri pentru asigurarea unor activităţi de prevenire eficiente, cât şi stabilirea responsabilităţilor privind implementarea măsurilor şi monitorizarea situaţiilor ce pot aparea pe perioadele de caniculă .

Zăpada si gheaţa

Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai îndelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse.

In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat,lopata etc. Zăpada si gheata sunt bine cunoscute hazarde şi pentru cei ce trăiesc in municipiul Satu Mare.

Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscole, care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populaţiei şi a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie şi gaze, precum şi telecomunicaţiile. Când depozite mari de zăpada încep sa se topească, inundaţiile devin un hazard iminent pentru localităţi şi gospodăriile populaţiei. La activitatea de deszăpezire a oraşului se folosesc autogrendere, pluguri, buldozere cu lamă, solniţe cu sare şi nisip, autobasculante şi alte mijloace mecanice repartizate pe zone şi priorităţi, organizate şi conduse de un serviciul permanent de intervenţie organizat la operatorul economic de specialitate şi coordonate de Comandamentul local de iarnă Satu Mare.

Pentru conducerea intervenţiei in caz de înzăpeziri, se desfăşoară următoarele acţiuni:-recunoaşterea locului si estimarea urmărilor-organizarea dispozitivului de acţiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de

lucru şi urgenţe-stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formaţiuni si punctele de lucru,

stabilirea legaturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si evacuare a acestora, asigurarea protecţiei împotriva degeraturilor şi îngheţului.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni, practic întreaga populaţie aptă, operatorii economici şi asociaţiile de proprietari au obligaţia participării la activitatea de deszăpezire.

Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulaţie, pagube materiale, modificări ale configuraţiei căilor de circulaţie.

La nivelul municipiului a fost întocmit Planul de măsuri şi acţiuni pentru sezonul rece al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare 2014-2015, care stabileşte măsuri


75






precum şi aplicarea unor noi forme şi procedee operaţionale pentru realizarea prevenirii populaţiei şi limitarea urmărilor potenţialelor fenomene negative ce se pot produce în sezonul rece în vederea menţinerii şi accentuării climatului de normalitate.

- nr. probabil de victime: mal stâng Someş: 1.500 persoane. mal drept Someş: 2.500 persoane.(zonă cu multe construcţii tip case cu

unul sau două nivele o mare parte fiind construcţii vechi 60%).- nr. probabil de victime (animale + păsări):


Proprietăţi distruse: În funcţie de fenomenul meteo numărul de proprietăţi distruse poate fi mai mic sau mai mare,

acest număr fiind influenţat de intensitatea şi natura fenomenului astfel acesta poate afecta aproximativ:

3.000 case; 300 agenţi economici şi instituţii publice; 140 km. căi ferate; 137 km. şosele; 170 km. drumuri; 3 poduri; 60 unităţi social culturale.





umane, materiale si financiare;- acordarea de ajutoare şi despăgubiri;- cheltuieli suplimentare pentru recuperare şi reabilitare;- refacerea capitalului natural în zonele deteriorate;- restaurarea patrimoniului cultural afectat.În cazul producerii de fenomene meteo periculoase activităţile social economice sunt

afectate parţial sau total.Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







- funcţionarea transportului;- funcţionarea telecomunicaţiilor;- activitatea obiectivelor agricole;- aprovizionarea cu materii prime;- aprovizionarea cu energie electrică, gaze, apă;- afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă.- încetarea activităţii agenţilor economici, instituţiilor publice.Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţii social economice necesită un număr

mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni.

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- deprecierea culturilor agricole în urma cantităţilor mari de apă staţionate;- distrugerea în mai mare sau mai mică măsură a fondului dendrologic;- afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă.

SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL OPERATIV-DECIZIONAL PENTRU GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE AL MUNICIPIULUI SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA 16.


77






Praguri de precipitatii pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase pe scurta durataCod Galben Portocaliu Rosu Obs

Ploaie

Precipitatii cumulate pe aria

unui bazin sau judet de ordinul a

25-50 l/mp in 24 h

Precipitatii cumulate pe aria

unui bazin sau judet de ordinul a

50-90 l/mp in 24 h

Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau

judet de peste90 l/mp in 24 h

1)In caz de cod galben cantitatile de apa prognozate pot depasi izolat cu 20-30% valoarea maxima a pragului2)este posibila diminuarea pragurilor in functie de factorii agravanti:a)precipitatiile din zilele precedenteb)topirea stratului de zapada

Zapada/Ninsoare

Altitudine< 800 m;Depunere de strat

de 10-30 cm in 24 h

Altitudine > 800 m;Depunere de strat

de 20-40 cm in 24 h

Altitudine< 800 m;Depunere de strat

de 30-50 cm in 24 h

Altitudine > 800 m;Depunere de strat

de 40-80 cm in 24 h

Altitudine< 800 m;Depunere de strat de peste 50 cm in 24 h

Altitudine > 800 m;Depunere de strat de peste 80 cm in 24 h

1)in zona vizata va ninge pe arii relative extinse sau pe arii extinse2)este posibila diminuarea pagubelor in functie de context (inceput sau sfarsit de sezon de iarna, ninsori in zonele oraselor mari etc.)

Valorile pragurilor de precipitatii pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase imediate (avertizari de tip now casting)Cod Galben Portocaliu Rosu Obs

Ploaie

Averse de ploaie de

20-30 mm in cel mult o ora sau 45

mm in 3 h

Averse de ploaie de 30-50 mm in cel mult o ora sau 60

mm in 3 h

Fara criteriu standard – decizie in functie de

situatie

Aria afectata de aversele de ploaie sa fie de cel putin 500 kmpExceptie:Zonele foarte populate (orase mari, litoralul in perioada estivala, etc), situatii cu super celule (arie mai mica de 500 kmp sau zonele de deal si de munte).

Zapada/Ninsoare

Depunere de strat de zapada de 4-8

cm/h.

Depunere de strat de zapada de 8-10

cm/h.

Fara criteriu standard – decizie in functie de

situatie

Avertizarea se emite in conditiile in care fenomenul prognozat dureaza cel putin o luna.

Nota:- arii relative extinse: 30-70% din suprafata zonei de interes;- arii extinse: peste 70% din suprafata zonei de interes.

Sursa: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Primăria municipiului Satu Mare (extras din Planul de intervenţie la inundaţii şi fenomene meteo periculoase2014-2017)


78






PROCEDURA DE CODIFICARE A ATENŢIONĂRILOR METEOROLOGICE CARE SE EMIT ÎN CAZUL PRODUCERII DE FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

COD VERDE GALBEN PORTOCALIU ROŞUFENOMEN CAUZE EFECTE

POSIBILECAUZE EFECTE

POSIBILECAUZE EFECTE

POSIBILECAUZE EFECTE POSIBILE

Vânt puternic Nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasă sau neapariţia în următoarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi

Nesemnificative Viteze mai mari de 15 m/s

Pot apărea mici dereglări pe arii restrânse, cu distrugeri de mică însemnătate

Viteze mai mari de 20 m/s

Întreruperea electricităţii, acoperişuri avariate, ramuri şi/sau copaci rupţi

Viteze mai mari de 25 m/s

Întreruperi electricitate şi comunicaţii, circulaţie serios perturbată, pagube importante la locuinţe

Ploi importante cantitativ (cu sau fără grindină)

- Peste 25 l/mp în cel mult 1 oră- Cel puţin 45 l/mp în 3 ore- Risc de creşteri de debite şi niveluri

- Peste 35 l/mp în cel mult 1 oră- Cel puţin 60 l/mp în 3 ore- probabilitate ridicată de grindină- risc de viituri pe râurile mici

- posibile inundaţii în zonele cu risc ridicat, viituri pe râurile mici, deversarea reţelelor de canalizare, perturbări ale circulaţiei pe drumuri secundare

- Peste 50 l/mp în cel mult 1 oră- Cel puţin 80 l/mp în 3 ore- grindină de mari dimensiuni- risc de viituri majore

Inundaţii importante şi viituri rapide locale, circulaţie dificilă, risc ridicat de deversare reţele canalizare şi de întrerupere de durată a electricităţii

Ninsori abunndente Limite obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specifică

Durată şi intensitate mare

- căderi de zăpadă şi depuneri masive de polei, circulaţie dificilă, riscuri mari de accidente, avarii la reţeaua de telefonie şi electricitate

Durată şi intensitate foarte mare cu efecte dezastruoase

Căderi importante de zăpadă cu depuneri masive de polei, circulaţie impracticabilă, distrugeri la reţeaua electrică şi telefonică pe mai multe zile, perturbări grave ale transportului


79






Descărcări electrice frecvente

Limite obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specifică

Descărcări electrice frecvente

- Însoţite de furtuni pot provoca pagube la locuinţe şubrede şi instalaţii improvizate- Incendii de pădure

Descărcări electrice foarte frecvente

- Pericol pentru locuinţe, parcuri, zone agricole- Incendii spontane- Asociate cu furtuni pot duce la inundarea subsolurilor

Caniculă (temperaturi egale sau mai mari de 35 grade C



- Pericol pentru: persoanele în vârstă sau bolnave, cu handicap sau cele izolate, pentru copii şi sportivi

- Durată şi intensitate foarte mare cu efecte dezastruoase

- Sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare bună de sănătate

Ger (valori de temperatură sub – 10 grade C)



Pericol pentru persoanele izolate sau vulnerabile d.p.d.v. medical

Durată şi intensitate foarte mare cu efecte dezastruoase

Pericol de hipotermie la toate persoanele


80






1.4. INCENDII DE PĂDURE: Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreunã trei elemente: aerul, căldura şi

combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetã şi cald. Pădurea trebuie consideratã în integralitatea sa un combustibil potenţial. Flăcările pot afecta vegetaţia vie (ramuri, frunze) sau moartã (ace, arbori uscaţi) precum şi gospodăriile din zonã.

Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusã suprafaţa minimã de un hectar şi cel puţin o parte a pãrţilor superioare ale vegetaţiei pitice, arbuştilor sau arborilor.

Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conţinut de apã al solului şi turiştii care nu respectã mãsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot sã favorizeze producerea incendiilor.

Influenţa factorilor naturali, condiţiile meteo şi caracteristicile vegetaţiei contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului şi vegetaţiei şi creşte riscurile de propagare a incendiilor la mare distanţã.

Căldura usucă vegetaţia prin evaporare şi provoacă pe timpul perioadelor celor mai călduroase, eliberarea esenţelor volatile, aflate la originea propagării incendiilor.

De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali şi factorii legaţi de activităţi umane.

Pe lângă ameninţările normale ale flăcărilor fierbinţi ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenuşa in atmosfera, cauzând inhibiţia dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator.

Pe raza municipiului Satu Mare se află 2(două) păduri: Pădurea Noroieni şi Pădurea Mare cu o suprafaţă totală de 60 ha.


- periclitează viaţa, sănătatea şi securitatea persoanelor;- restrâng exercitarea dreptului la libera circulaţie în zona sinistrată;- violează viaţa privată, domiciliul sau proprietatea;


prestări servicii etc);

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- în cazul unor incendii de pădure acestea produc poluarea aerului prin fumul degajat;- diminuarea fondului de animale sălbatice;- distrugerea fondului forestier.


81






Secţiunea a 2-a"Analiza riscurilor tehnologice"2.1. ACCIDENTE CHIMICE:

Accidentul chimic reprezintă evenimentul rezultat ca urmare a eliberării necontrolate în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale, cu concentraţii toxice mai mari decât concentraţiile admise, punând în pericol sănătatea populaţiei.

Cauzele principale sunt: defecţiuni tehnice nedetectate la timp sau greşeli în exploatare, explozii sau incendii, calamităţi naturale.

Substanţele toxice industriale pot acţiona asupra organismului prin inhalare, ingerare sau prin piele, la contact cu substanţa toxică.

În caz de accident, substanţa chimică se răspândeşte pe sol sau pe spaţiul de retenţie, creând o suprafaţă de contaminare (răspândire), de pe această suprafaţă, prin procese complexe de vaporizare, substanţa se dispersează în mediu, creând un nor toxic.

Dimensiunile norului toxic se stabilesc pentru valori letale (prin inhalare se produce moartea unei persoane în timp relativ scurt – 60 secunde) sau pentru valori periculoase (concentraţia unei substanţe produce în timp de 30 secunde – una oră, intoxicarea organismului, fiind necesar tratamentul medical).

Accidente chimice pot avea loc pe raza municipiului Satu Mare la S.C.IMEX S.A agent economic deţinători de amoniac sau în urma unor accidente pe căi de transport rutier sau feroviar.

Număr probabil de victime:În cazul unui accident chimic pe căile de transport numărul victimelor este influenţat de natura

substanţei chimice, pe timp de zi/noapte, locul accidentului (în zonă cu densitate mai mare sau mai mică).

La o cantitatate de 6 tone de amoniac numărul probabil de victime ar fi: În zona letală: 8150 persoane; În zona de intoxicare: 14700 persoane.

* 25 – 30% din victime reprezintă pierderi nerecuperabile; - nr. probabil de victime(animale + păsări):


Proprietăţi distruse:În cazul unor scurgeri de amoniac pot avea loc explozii (amoniacul în amestec cu aerul 16-

27% produce explozie): 7 agenţi economici; 35 clădiri; 5 km. căi ferate; 2 km. drumuri şi şosele.

Activităţi social economice afectate:Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucât:



82








umane, materiale si financiare;- acordarea de ajutoare şi despăgubiri;- cheltuieli suplimentare pentru recuperare şi reabilitare;- refacerea capitalului natural în zonele deteriorate;- restaurarea patrimoniului cultural afectat.- încetarea activităţii agenţilor economici, instituţiilor publice afectate.- afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă din imediata

apropiere a locului accidentului. - probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie.- aglomerarea spitalelor din cauza numărului mare de victime (decedaţi,intoxicaţi, etc.);

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- poluarea mediului înconjurător cu vapori toxici;- distrugerea fondului dendrologic;- poluarea apei din acumulări.

2.2. ACCIDENTE NUCLEARE (URGENŢE RADIOLOGICE):În cazul urgenţelor radiologice se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub formă

gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, ceea ce

duce la depăşirea limitelor maxime de contaminare radioactivă a solului, apei şi materialelor.Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la

radiaţii gama emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalarea odată cu aerul, prin consumul în timp al apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi ai gazelor nobile şi tritolueni.

Obiectivul principal al Planului de răspuns în caz de urgenţă radiologică este de a evita acumularea de către populaţie a dozelor de radiaţie.

Obiectivele generale ale răspunsului la urgenţă sunt de a :(a) reduce riscul sau limita consecinţele accidentului la sursa acestuia;(b) preveni efectele deterministe asupra sănătăţii (ex. decese şi efecte imediate) prin luarea de

măsuri înainte sau la scurt timp după expunere şi menţinerea dozelor individuale pentru populaţie şi personalul de urgenţă sub limitele pentru efecte deterministe asupra sănătăţii.

(c) Reduce riscul efectelor stocastice asupra sănătăţii (ex. cancer şi efecte ereditare grave) cât mai mult rezonabil posibil, prin implementarea acţiunilor de protecţie în conformitate cu recomandările AIEA şi prin menţinerea dozelor pentru personalul de urgenţă sub nivelurile stabilite în ghidurile AIEA.


83






Singurele incidente nucleare ce ar putea să apară pe teritoriul judeţului Satu Mare sunt urgenţele radiologice determinate de creşterea peste limitele admise ale nivelurilor de radioactivitate.

În categoria urgenţelor radiologice intră:a) accidente radiologice survenite la instalaţii autorizate, altele decât reactoarele nucleare; b) urgenţe radiologice survenite ca urmare a activităţilor autorizate din domeniul nuclear,

altele decât cele în care sunt implicate reactoarele nucleare; c) urgenţe radiologice survenite în urma accidentelor de transport de materiale radioactive sau

surse radiologice;d) urgenţe radiologice rezultate în urma furtului sau pierderii de materiale sau surse

radioactive;e) urgenţe radiologice survenite ca urmare a unor efecte transfrontieră sau din alte cauze care

nu se încadrează la lit. b).Locurile unde pot apărea accidente cu surse de radiaţii sunt următoarele:- instituţii medicale;- dispozitive industriale;- instituţii de cercetare şi învăţământ;- orice tip rută de transport (rutier, maritim, fluvial, maritim);- în ciclul combustibilului nuclear;- aplicaţii de teren cu radiografie gama;- altă locaţie:

- pe câmp (surse de radiografie gama);- activităţi teroriste sau criminale;- trafic ilicit;- în depozite de materiale refolosibile.

ÎN ANEXA NR. 17 SUNT PREZENTATE RISCURILE CE POT APĂREA LA ANUMITE OBIECTIVE SAU PRACTICI DESFĂŞURATE.

LISTA CU LOCALIZAREA SURSELOR RADIOACTIVE DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 18.

În situaţia urgenţelor radiologice pot să apară următoarele efecte:

- contaminarea solului, vegetaţiei şi a animalelor cu elemente radioactive;- contaminarea radioactivă a apelor de suprafaţă;- contaminarea furajelor, alimentelor şi produselor agroalimentare cu radionuclizi;- transferul radionuclizilor din lanţurile alimentare în organismul uman.

APLICABILITATEA MĂSURILOR DE PROTECŢIE SE REGĂSESC ÎN ANEXA NR. 19

Municipiul Satu Mare poate fi afectat în cazul unor accidente majore la centralele nucleare din ţările vecine: Ungaria – Paks; Ucraina – Zaporoje, Hmelniţki, Rovno; Slovacia – Prohunice; Croaţia – Krsko.

În cazul deplasării norului radioactiv peste municipiul Satu Mare se instituie o urgenţă radiologică.

TABELUL CENTRALIZATOR CU ECHIPAMENTE ŞI TEHNICĂ DE RESORTUL N.B.C. DIN DOTAREA INSTITUŢIILOR ŞI OPERATORILOR ECONOMICI DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 20

Activităţi social economice afectate: probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie. activitatea obiectivelor agricole;


84






aprovizionarea cu materii prime; probleme de aprovizionare cauzate de contaminarea culturilor agricole, depozitelor de produse alimentare, surselor de apă, etc.

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- riscul contaminarii radioactivă a mediului, populaţiei, animalelor.

2.3. RISCURI DE POLUARE A APELOR Poluarea - introducerea directă sau indirectă în aer, apă sau sol, a unor substanţe sau a

căldurii, care pot dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre, care pot conduce la pagube materiale ale proprietăţii sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe legale ale mediului.

Poluare accidentală a apelor - orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamitaţi naturale şi în urma căreia apa devine improprie folosirii posibile înainte de poluare. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori, de intensitate mare şi de scurtă durată.

Efectele negative ale poluărilor accidentale - pierderi de materiale - semifabricate, intermediari pe faze tehnologice, produse finite, combustibili, ape uzate sau alte substanţe solide sau lichide care prin antrenare în reţele pluviale, reţele de alimentare cu apă, canalizare, în sol sau evacuări directe în receptor natural, pot provoca poluări accidentale.

Intervenţia la acest tip de risc are patru faze ale răspunsului:- evaluarea imediată iniţială a situaţiei;- oprirea emiterii substanţei (toxice) pentru a limita efectele adverse;- evaluarea „post-urgenţă” a distrugerilor de mediu cauzate de emisie;- decontaminarea şi reabilitarea apei, aerului şi solului sau altor elemente ale mediului afectat.

Conform Planului de intervenţie la inundaţii şi fenomene meteo periculoase 2014-2017 a municipiului Satu Mare, sursele potenţial poluabile din municipiu sunt:

- Depozit carburanţi OMV Petrom, Str. Depozitelor nr. 23 (produse petroliere)- STAŢIA DE EPURARE SATU MARE (ape uzate) - COMCEREAL SA ,Strada Luceafarului, nr. 28 (pesticide)

Posibile alte poluări pot apărea pe râul Someş din amonte, din alte surse decât cele care se află pe teritoriul municipiului Satu Mare

DATELE CU PRIVIRE LA SURSELE POTENŢIAL POLUABILE MUNICIPIUL SATU MARE (EXTRAS DIN PLANUL DE INTERVENŢIE LA INUNDAŢII ŞI FENOMENE METEO PERICULOASE 2014-2017) SUNT PREZENTATE ÎN ANEXA NR. 21

2.4. ACCIDENTE GRAVE PE CĂILE DE TRANSPORT:

Accidentele grave care se întâlnesc în domeniul transportului sunt produse de accidente care au loc pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene.

În accidentele grave rutiere şi de căi ferate, de regulă, cauzele producerii accidentelor respective sunt datorate greşelilor de circulaţie, defectelor care pot apare la materialul rulant respectiv şi uneori de acte de terorism.

În accidentele grave pe căile navigaţiei aeriene, pericolul îl reprezintă construcţiile existente în zona aerodromurilor sau apariţia unor defecţiuni în funcţionarea mijlocului respectiv – avion,


85






elicopter. În caz de cădere a acestora un pericol real există atât pentru cei aflaţi la bordul navei, dar şi pentru cei care se găsesc în zona de impact cu solul.

În asemenea cazuri, factorii periculoşi care intervin sunt: combustibilul în cantităţi mari, metalul uşor care la temperaturi înalte intră în autocombustie, iar la avioanele militare – muniţia existentă la bordul acestora.

În cazul unor accidente pe oricare din căile de transport enumerate mai sus se pun în aplicare Planurile de protecţie şi intervenţie pentru accidente grave de la Drumuri şi Poduri Satu Mare, Aeroportul Satu Mare şi C.F.R. Satu Mare.


- periclitează viaţa, sănătatea şi securitatea persoanelor;- restrâng exercitarea dreptului la libera circulaţie în zona sinistrată;- violează viaţa privată, domiciliul sau proprietatea;- implică dispersia, evacuarea sau efectuarea unor prestaţii impuse;- priveaza populaţia de unele servicii sociale sau de gospodarie comunală;- lezeaza patrimoniul cultural si spiritual.


prestări servicii etc);- cheltuieli suplimentare pentru recuperare şi reabilitare;- refacerea capitalului natural în zonele deteriorate;- restaurarea patrimoniului cultural afectat.- probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie;- afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă din imediata

apropiere a locului accidentului; - nefuncţionarea transportului prin distrugerea carosabilului.

2.5. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE:Eşecul utilitatilor publice reprezintă distrugerea partiala sau totala a retelelor de alimentare cu

apa potabila, energie electrica, gaze naturale, comunicatie (relee de radio, televiziune, telefonie ) care afecteza grav desfasurarea in bune conditii a activitatilor institutiilor publice locale.

Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor revizii executate de furnizor/utilizator.

Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo periculoase etc.).

În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.

Intervenţia în cazul eşecului utilităţilor publiceLocalizarea avariilor la reţelele electrice, de gaze, apă, canalizare şi termoficare

Distrugerile şi avariile provocate de dezastre la reţelele şi instalaţiile de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, canalizare şi termoficare dau naştere unor efecte secundare care îngreunează lucrările de deblocare-salvare, putând pune în pericol atât viaţa celor care acţionează pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor, cât şi a victimelor surprinse sub dărâmături.


86






Pentru înlăturarea surselor de pericol care au apărut prin avarierea diverselor tipuri de instalaţii, rapiditatea în alegerea unei soluţii simple şi eficiente constituie factorul esenţial al succesului.

Localizarea avariilor la reţelele şi instalaţiile de alimentare cu energie electricăO reţea de energie electrică constituie ansamblul instalaţiilor pentru transportul acesteia de la

centralele producătoare până la consumatori şi cuprinde, în principal, liniile, staţiile electrice şi posturile de transformare.

Sistemul electroenergetic al unei localităţi face parte din cel naţional, fiind alimentat de la acesta cu un număr de legături, în funcţie de consumul de energie electrică. În interiorul unei localităţi, distribuţia energiei se face prin linii aeriene sau cablu subteran. Transformarea tensiunii se realizează în staţii speciale, fiecare staţie având mai multe căi de alimentare, pentru mărirea siguranţei în funcţionare.

Sistemul electroenergetic se comandă operativ dintr-un dispecerat cu mai multe trepte de organizare: naţională, teritorială şi la nivelul întreprinderilor de centrale sau reţele electrice.

Atacurile din aer pot provoca reţelelor şi instalaţiilor electrice următoarele distrugeri sau avarii:

- ruperea liniilor aeriene, a cablurilor sau a conductorilor electrici;- avarierea transformatoarelor;- avarierea motoarelor electrice şi a generatoarelor;- avarierea aparatelor de comandă, măsură şi control.

În general, prin apariţia curentului de scurt-circuit, aceste distrugeri declanşează dispozitivele de protecţie care scot de sub tensiune posturile afectate ale reţelelor sau instalaţiilor electrice lovite.

Totuşi, pentru formaţiunile de intervenţie este obligatoriu principiul: “Părţile avariate ale reţelelor sau instalaţiilor electrice se consideră sub tensiune”.

Verificarea existenţai tensiunii în instalaţie se face numai de către specialişti, cu aparate corespunzătoare.

Intervenţia în cazul avarierii reţelelor şi instalaţiilor electrice comportă cunoştinţe tehnice de specialitate şi se execută numai de către personalul instituţiilor de resort. În timpul acţiunilor de intervenţie, formaţiunile pot întâlni o serie de obstacole datorită liniilor aeriene sau cablurilor de înaltă tensiune distruse sau avariate. Porţiunile periculoase se marchează cu plăci avertizoare pentru a se preveni apropierea accidentală, sub distanţele minime de protecţie.

În cazul producerii unui accident prin electrocutare, reuşita în acordarea primului ajutor este condiţionată de promptitudinea acţiunilor, prezenţei de spirit şi dexteritatea salvatorilor.

Localizarea avariilor la reţelele şi instalaţiile de alimentare cu gazeSistemul de alimentare cu gaze asigură transportul de la sursă până la consumatori şi conţine

următoarele elemente: instalaţiile de captare şi pompare; conducte de transport; staţii de reglare; conducte de distribuţie; instalaţii de utilizare la consumatori.

Instalaţia pentru utilizarea gazelor este aceea parte din sistemul de alimentare aflată în incinta unui consumator şi care cuprinde: branşamentul, staţii sau posturi de reglare-măsurare, instalaţia exterioară de distribuţie la punctele de consum, instalaţia exterioară.

La intrarea în fiecare clădire, este prevăzut un robinet amplasat într-o firidă de branşament, prin care se poate opri, la nevoie, alimentarea cu gaze.

Avariile produse de dezastre sau atacurile aeriene asupra reţelelor şi instalaţiilor de alimentare cu gaze pot avea consecinţe deosebit de grave, datorită pericolului de explozie sau de incendiu pe care-l prezintă chiar în timp de pace (când există scăpări de gaze).


87






Explozia amestecului se poate produce, în prezenţa unei scântei, atunci când conţinutul de gaz metan în aer se găseşte între limita inferioară de explozie (5,4%) şi limita superioară de explozie (15,0%). În afara acestor limite, explozia nu se produce, existând doar pericolul de incendiu.

Apariţia neetanşeităţilor e semnalată printr-un miros specific, datorită odorizantului (mercaptan) introdus în gazul metan. Localizarea defectului pe o conductă se poate realiza prin metoda organoleptică la răsuflături.

Scăpările de gaz metan sunt dăunătoare şi pentru persoanele care se află în încăperile închise. O concentraţie a gazului mai mare de 0,2 mg/l duce la iritarea ochilor şi căilor respiratorii, dureri de cap, ameţeli, asfixia şi chiar moartea. Victimele salvate din încăperi cu acumulări periculoase de gaz metan vor fi scoase la aer şi li se va face respiraţie artificială.

Este necesar ca persoanele din formaţiunile de intervenţie care pătrund în încăperi cu concentraţii de gaze să fie dotate cu mijloace corespunzătoare de protecţie.

Cele mai vulnerabile elemente ale instalaţiilor cu gaz sunt părţile supraterane ca: staţiile de reglare, conductele, racordurile etc. Reţelele îngropate sunt afectate în cazul unor lovituri directe sau în apropierea, prin distrugerea conductelor sau prin apariţia neetanşeităţilor datorită săpăturilor, fisurilor, slăbirii sau ruperii îmbinărilor. În cazul spargerii conductelor exterioare, nu există, de regulă, un pericol de intoxicare, decât pentru staţionări îndelungate. Un rol hotărâtor în această situaţie îl au condiţiile atmosferice care în cazul acalmiei, duc la stagnarea gazului în zona avariei sau, în cazul unui vânt favorabil, permit împrăştierea gazului în afara zonei de lucru.

La avariile conductelor exterioare, există un permanent pericol de incendiu datorită scânteilor de la eventualele incendii din apropiere. În zona avariată este interzis focul liber.

Pentru remedierea avariilor la reţelele şi instalaţiile de alimentare cu gaz metan intervin specialişti ai societăţilor de resort, care pot primi ca sprijin formaţiuni de deblocare-salvare şi subunităţi de pompieri.

Porţiunile de conducte avariate vor fi izolate prin închiderea robinetelor. În cazul în care aceste robinete nu pot fi acţionate din cauza distanţei mari până la ele sau a blocării lor, ca măsură provizorie se poate opri evacuarea gazului cu ajutorul unor dopuri. În cazul în care la locul avariat arde, se vor lua măsuri pentru stingerea incendiului. Se va acorda prioritate maximă stingerii incendiilor la conductele de mari diametre, activitate mai dificilă, datorită temperaturii ridicate, care împiedică apropierea de foc fără costume speciale de protecţie.

Localizarea avariilor la reţelele şi instalaţiile cu apăApa necesară centrelor populate şi operatorilorr economici este captată din surse naturale

(subterane sau de suprafaţă). Sursele subterane de apă se găsesc la diferite adâncimi (între straturile de roci), iar sursele de suprafaţă sunt formate din pârâuri, râuri, fluvii, lacuri. Pentru a putea fi utilizată, apa este supusă unor operaţiuni de limpezire, filtrare şi dezinfectare.

Alimentarea cu apă a unei localităţi are următoarele componente: captări, staţii de pompare, staţii de tratare a apei, rezervoare, reţeaua de transport şi distribuţie a apei, instalaţiile interioare ale consumatorilor.

Reţelele şi instalaţiile de alimentare cu apă pot fi avariate în urma dezastrelor fie în urma loviturilor directe sau în apropiere. Atunci când pâlnia exploziei a dezvelit conductele, felul şi natura distrugerii se constată prin vedre directă.

La conductele avariate acoperite cu pământ, fisurile sunt semnalate de umezeala terenului din jur şi de apa care izvoreşte în cazul când instalaţia mai este sub presiune.

Cantitatea de apă care se scurge în locul avariei este determinată de mărimea distrugerilor, secţiunea conductelor şi presiunea de regim. În astfel de situaţii, trebuie prevenit pericolul de inundaţie care ar afecta persoanele aflate sub dărâmături sau în locurile cu nivel coborât.


88






Dacă debitele de apă şi presiunea din conductele avariate sunt mari, poate fi afectată stabilitatea clădirilor din apropiere, prin spălarea terenului de fundaţie, mai ales la cele care au avut de suferit de pe urma dezastrului sau a loviturilor din aer.

Trebuie avut în vedere că distrugerile concomitente la reţeaua de alimentare cu apă şi la cea de canalizare pot contamina apa potabilă din zone mari de alimentare.

Remedierea avariilor la conducte se poate executa numai după ce alimentarea a fost întreruptă sau dacă presiunea a scăzut şi nu se mai scurg cantităţi mari de apă.

În cazul în care găsirea căminelor pentru vane şi deblocarea acestora de eventualele dărâmături durează o perioadă de timp relativ lungă, se impune, concomitent cu aceste lucrări, avecuarea sau devierea apei care ameninţă să inunde mai ales adăposturile blocate.

Conductele cu un diametru mic (avariate) pot fi închise, în vederea executării lucrărilor de salvare, prin mijloace simple, cu ajutorul unor dopuri. Apa scursă se evacuează cu ajutorul motopompelor mobile.

La conductele distruse pe o distanţă mare sau dacă refacerea provizorie ar duce la o pierdere mare de timp, precum şi în cazul în care locul avariei nu este accesibil din cauza dărâmăturilor, alimentarea cu apă se poate restabili printr-o legătură supraterană, confecţionată din ţevi de cuplare rapidă. Aceste legături provizorii se protejează prin acoperire cu un strat de pământ, pentru evitarea avarierii lor de către autovehicule, prin căderea dărâmăturilor sau prin îngheţ.

Limitarea avariilor de amploare mai mare, precum şi refacerea definitivă a lucrărilor distruse se execută de specialiştii de la S.C. ApaServ, care pot primi în sprijin formaţiuni de deblocare-salvare.

Localizarea avariilor la reţelele şi instalaţiile de canalizareCanalizarea este ansamblul de construcţii inginereşti care colectează apele uzate, le epurează,

după care le varsă într-un bazin natural numit emisar (râul Someş).În compunerea instalaţiilor de canalizare intră reţeaua, staţiile de epurare, staţiile de pompare,

precum şi lucrările anexe de pe reţea.Materialele folosite pentru conductele reţelelor şi instalaţiilor de canalizare sunt: betonul,

betonul armat, cărămida, ceramica, azbocimentul, fonta.


- periclitează viaţa, sănătatea şi securitatea persoanelor;- restrâng exercitarea dreptului la libera circulaţie în zona sinistrată;- priveaza populaţia de unele servicii sociale sau de gospodarie comunală;


prestări servicii etc);- cheltuieli suplimentare pentru recuperare şi reabilitare;- refacerea capitalului natural în zonele deteriorate;- restaurarea patrimoniului cultural afectat.- din cauza avariilor la reţelele de distribuţie a utilităţilor publice agenţii economici şi

instituţiile publice nu îşi mai pot desfăşura activitatea;

Influenţă asupra mediului:- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor;- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii;


89






- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;- în cazul lipsei de apă potabilă, avarie la reţeaua de canalizare pot apărea epidemii şi/sau

epizootii care pot afecta populaţia şi colectivităţile de animale.

2.6. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU COSMOS:La căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos trebuie luată în calcul posibilitatea căderii

atât a unor meteoriţi de diferite dimensiuni cât şi a unor bucăţi din sateliţi sau chiar aparate de zbor.În catastrofele navigaţiei aeriene, pericolul îl reprezintă mijloacele de zbor şi mai puţin

construcţiile de pe aerodromuri. Avioanele şi elicopterele, reprezintă în caz de cădere sau accident un pericol real, nu numai pentru echipaj sau pasageri, dar şi pentru persoanele din imediata apropiere a locului de impact cu solul. Factorii periculoşi care intervin sunt: combustibilul în cantităţi mari metalul uşor care la temperaturi înalte intră în autocombustie, muniţia de pe avioanele militare.

Meteorii sunt corpuri minuscule, ce nu depasesc de regulă câteva grame, fiind corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui, având traiectorii distincte. În mersul lor, aceste corpuri intâlnesc Pamântul şi pătrund cu mare viteză în atmosfera terestra, dând naştere unui fenomen luminos, denumit meteor, corpul cosmic numindu-se meteorit.

Atunci când corpurile meteorice sunt de dimensiuni mari, frecarea cu aerul nu reuseste sa le consume în întregime, ele continuindu-şi drumul spre suprafaţa Pământului.

Căderea este insoţită de zgomote puternice, şi chiar de cutremurări ale solului în momentul impactului. Temperatura ridicată a corpului poate provoca chiar şi incendii.

De multe ori aceşti meteoriţi, datorită presiunii laterale a aerului, ce atinge sute de kilograme pe kilometru pătrat, se sparg sau chiar explodeaza la altitudini de 20-40 kilometri.

În România au fost identificaţi 6 meteoriti cunoscuti pina in prezent, observati de martori oculari si identificati la fata locului imediat dupa cădere. În ordine cronologică, aceştia au căzut în zonele: Mădăras, judeţul Mureş, la 4 septembrie 1852; Cacova, judeţul Caras-Severin, la 19 mai 1857; Ohaba, judeţul Sibiu, la 10 octombrie 1857; Jadani, judeţul Timiş, la 31 martie 1875; Moci, judeţul Cluj, la 3 februarie 1882; Sopot, judeţul Dolj, la 27 aprilie 1927.

În funcţie de înălţimea la care are loc explozia, sau zona în care are loc impactul cu pământul, astfel de meteoriţi pot produce numeroase victime dar şi pagube materiale.

În data de 15.02.2013, în regiunea Celiabinsk din Rusia, a avut loc un astfel de fenomen, şocul exploziei care a acoperit o suprafaţă de 200.000 de metri patraţi, a rănit peste 1200 de persoane şi a afectat 3.724 de clădiri. Toate imobilele din zona au rămas fără uşi şi ferestre, acoperişul unei fabrici a fost pus la pământ, iar reţelele de telecomunicaţie nu au funcţionat perioadă lungă de timp.

Estimările specialiştilor arată că meteoritul avea aproape 10.000 de tone şi energia eliberată în timpul evenimentului a fost de 500 de kilotone, de 30 de ori bomba atomică detonată la Hiroshima. Ultimul meteorit cu acest impact căzut pe Pământ a fost cel din Tunguska, în Siberia, în 1908.

2.7. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ:Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse următoarele: cartuşele de toate tipurile,

proiectilele, bombele, minele, petardele, grenadele şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive.Muniţiile neexplodate sunt încărcături de luptă explozive şi toxice rămase din primul şi cel de

al doilea război mondial ca urmare a operaţiunilor de luptă, depozitare sau transport executate de către armată pe întreg teritoriul ţării.

Locurile unde se găsesc astfel de muniţii:- la suprafaţa pământului: pe terenuri agricole, în desişuri, în păduri, etc.- Îngropate în pământ: ies la iveală cu ocazia arăturilor, săpăturilor pentru fundaţii de clădiri,

defrişărilor, lucrărilor de irigaţii, etc.- În zidăriile unor construcţii vechi rămase neobservate din timpul războiului;- Sub apă în râuri, lacuri, bălţi: se descoperă cu ocazia unor lucrări hidrotehnice.


90






Din punct de vedere al pericolului pe care îl reprezintă, cele mai periculoase sunt muniţiile folosite dar neexplodate de artilerie sau bombele de aviaţie căzute în pământ. La toate acestea focoasele sunt puse în funcţiune, dar pot fi blocate de un fir de praf sau o scamă, ceea ce le face ca la cea mai mică mişcare sau lovire a lor, focosul să funcţioneze şi muniţia să explodeze.

Asanarea terenului si neutralizarea munitiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunităti specializate si specialişti pirotehnicieni din serviciile de urgentă profesioniste.

Asigurarea, marcarea zonei, interzicerea circulaţiei sau accesul persoanelor neautorizate se realizează cu ajutorul poliţiei, jandarmeriei, poliţiei locale şi a S.V.S.U.

Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice"

3.1.EPIDEMII:Prin focar epidemic se înţelege apariţia unui număr de cazuri de boală transmisibilă în filiaţie

directă în timp şi spaţiu şi pentru care măsurile de control sunt instituite de autorităţile de sănătate publică judeţene, fără activarea comitetelor teritoriale pentru situaţii de urgenţă.

Epidemia reprezintă apariţia unui număr mai mare de cazuri de boală transmisibilă faţă de cel aşteptat într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit loc şi la o anumită categorie de populaţie.

Pandemia reprezintă fenomenul epidemic extins la scară globală cu un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăvire de acelaşi fel.

Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control a epidemiilor se organizează şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.

În municipiul Satu Mare există pericolul apariţiei unor epidemii.Acest fenomen se accentuează pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă durată.In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul municipiului sunt:

- meningita acută virală cu virusul West-Nile;- boala diareică acută la copiii din colectivităţi;- hepatita acută epidemică;- rujeola la adolescenţi.

Aceste boli au fost în creştere, dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse.

In cazul producerii unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei unor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

Acestea sunt: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza.Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot crea

focare ale unor epidemii s-a întocmit planul de protecţie şi intervenţie în caz de epidemii care cuprinde principalele măsuri profilactice şi de intervenţie.

Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare.


91






3.2.EPIZOOTII/ ZOONOZE:

Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii sunt asigurate de Direcţia Sanitar-Veterinară Satu Mare. Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt:

- tuberculoza bovină;- leucoza enzootica bovină;- pesta porcină.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia pestei porcine) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit promnt şi operativ.De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp, fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apare şi evolua unele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

- febra aftoasă;- blue tongue;- antraxul.

În ultimii ani pe teritoriul ţării au fost descoperite focare de gripă aviară. Etiologia gripei aviare a fost intens studiata şi este bine cunoscuta, constituind un model de

adaptare a virusului la diferite gazde, cu consecinţe importante sub aspect epidemiologic. Gripa aviară este o boala infecţioasa cauzata de un virus, pentru care au fost identificate foarte multe tulpini pana la ora actuala. Dintre acestea, multe apar la pasările sălbatice dar intr-un procentaj mai mare la pasările de apa.

Cele mai multe sunt catalogate ca producând „gripa aviară de joasa patogenitate" (GAJP), şi au un efect scăzut şi asupra pasărilor domestice. Subtipurile H5 şi H7, în schimb, pot cauza mortalitate masiva în rândul pasărilor din crescătorii sunt catalogate ca producând „gripa aviară de înalta patogenitate"(GAIP). Ele apar în crescătoriile şi de pasări, în aglomeraţii şi condiţii precare de igiena. Ulterior, acest virus se transmite şi la pasările sălbatice, prin contactul cu pasările domestice sau cu mediul utilizat de acestea.

Dat fiind impactul produs de apariţia unui focar de gripa aviară într-o ţară decizia se axează pe o serie de masuri ce se concentrează pe :

- responsabilităţile ce revin instituţiilor statului pentru controlul influentei aviare atât la nivel central cat şi local prin înfiinţarea unor comandamente (centre) de combatere a bolii, în cadrul cărora se stabilesc responsabilităţile ce revin fiecărui membru

- pe întărirea masurilor de biosecuritate în ferme- introducerea de metode de detectare timpurie în zonele de risc înalt cum ar fi zonele cu luciu

mare de apa sau fermele situate pe rutele pasărilor migratoare.- întocmirea unui plan de contingenţa


92






DATE STATISTICE CU PRIVIRE LA MORTALITĂŢILE LA ANIMALE ŞI FOCARE BOLI

2009-2014

1. total mortalitati animale (2009-2013)

bovine Ovine suine cabaline caini

13 capete 3 capete 3 capete 10 capete 39 capete

ANUL 2014

0 3 0 0 0

2. total focare boli (2009-2013)

Tip 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Tuberculoza

bovina

- - - 1 focar- 13

bovine

- -

Trichineloza

suina

1 focar- 1

suina

- 4 focare -4

suine

5 focare-6

suine

1 focar-1

suina

1 focar

Rabie 1 focare - 1

caine

4 focare -4

vulpi

1 focar -1

vulpe

- - -

Anemie

infectioasa

cabaline

32 focare -44

cabaline

2 focare -2

cabaline

12 focare-

13 cabaline

2 focare -2

capete

- -

Avort

salmonelic

ovine

- - 2 focar-16

ovine

- - 1 focar

Loca

americana

albine

1 focar-2

familii

albine

- - - -

Sursa: Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare

Direcţia Sanitar-veterinară Satu Mare a întocmit Planul de protecţie şi intervenţia în caz de dezastre în care sunt stipulate măsurile profilactice şi de intervenţie în special pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli.


93






De asemenea este delimitată zona anti - epizootică, iar personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acţiunilor.

In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om. - nr. probabil de victime(animale + păsări):

cai: 164; bovine: 896; porcine: 720; păsări: 29005.

La nivelul U.A.T. este organizată Unitatea Locală de Sprijin, condusă de primar şi din care fac parte un viceprimar, secretarul municipiului, reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii, care are ca scop sprijinirea acţiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile ale animalelor şi zoonozelor la nivelul municipiului Satu Mare.

Unitatea Locală de Sprijin face parte din Centrul Local de combatere a bolilor şi care mai cuprinde:

a) unitatea locală de decizie, condusă de prefect şi alcătuită din membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

b) unitatea operaţională locală, condusă de directorul executiv al Direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor a judeţului Satu Mare.FLUXUL INFORMATIONAL LA DEZASTRE ESTE PREZENTAT ÎN ANEXA 22 LA

PREZENTUL DOCUMENTSecţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu"Pe raza municipiului există 13.194 de clădiri de locuit. In apartamentele situate în blocuri,

cauza frecventă a producerii incendiilor este reprezentată de : instalaţii electrice de iluminat şi incălzire improvizate, defecţiuni apărute la instalaţia de alimentare cu gaze şi a aparetelor de utilizare, manevrarea substanţelor usor inflamabile, nesupravegherea copiilor şi joaca acestora cu chibriturile, prize defecte etc.

La gospodăriile populaţiei, pe lângă cauzele enumerate mai sus, incendiile pot fi provocate şi de : arderea nesupravegheată a resturilor vegetale din grădini, afumători improvizate, utilizarea aparatelor de sudură fără respectarea normelor de protecţie, coşuri înfundate cu aprinderea funinginei, focuri deschise sub tuciuri şi cazane, depozitarea în poduri de substanţe inflamabile sau utilizarea acestora în apropierea surselor de căldură etc.

Incintele aglomerate unde se organizează târguri, expoziţii, bazare şi se folosesc pentru alimentare cabluri electrice neasigurate cu mantale de protecţie, pot deveni surse de incendii cu urmări inprevizibile.

Nesupravegheate, focurile deschise practicate, pot constitui surse de iniţiere şi propagare a incendiilor de pădure.

În procesele tehnologice, unele unităţi economice de producţie utilizează substanţe chimice periculoase, care în anumite condiţii pot produce explozii şi genera incendii de amploare.

Cresterea numărului de autoturisme în municipiu a supraaglomerat parcările auto, unde un scurtcircuit la instalaţia electrică poate incendia nu numai unitatea la care s-a produs ci se poate extinde mai ales în timpul nopţii şi la celelalte parcate în apropiere.

Autovehicolele în tranzit, transportatoare de substanţe uşor inflamabile, pot deveni surse de risc în situaţia producerii unor accidente.

Cauzele de incendiu în anul 2014 au fost: 31% flacără, 22% scurtcircuit electric, 19% efect termic, 14% jar sau scântei, 3% autoaprindere; câte 2% trăznet, scântei mecanice, explozie, efect termic curent electric, câte 1% reacţii chimice, frecare, alte surse.

Pe parcursul anului 2014 la nivelul municipiului s-au înregistrat un număr de 72 incendii şi 33 de incendii de vegetaţie.


94






4.1. Prevenirea incendiilor:1. Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activităţi de

reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii.

2. Optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor utilizatorilor.

3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţilor. Totodată se va acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcţii din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi serviciile de proiectare naţionale.

4. Operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei.

5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu iniţiativele europene de politică industrială.

6. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socio-economice şi culturale la care participă un număr mare de persoane.


31%

22%19%

14%

3% 2% 2% 2% 2% 1%1%1%flacără

scurtcircuit electricefect termic

jar sau scânteiautoaprindere

trăznetscântei mecanice

exploziecurent electric

reacţii chimicefrecare

alte surse

95






7. Elaborarea unei noi concepţii privind statistica incendiilor, bine definită şi de înaltă calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive şi îmbunătăţirea calităţii produselor de protecţie la incendii.

8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările europene specifice.

9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilităţii.

10. Dezvoltarea la nivel local a unei concepţii integrate de conştientizare a publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi factori implicaţi, pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la dezastre.

11. Crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale, etc.

Secţiunea a 5-a „Analiza riscurilor sociale”Asigurarea şi restabilirea ordinii publice cu ocazia adunărilor publice sau a altor asemenea

activităţi ( zilele oraşului, zilele recoltei, etc.) care se desfăşoară în spaţiul public şi implică aglomerări de persoane, se realizează prin misiuni specifice executate de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor (Poliţie, Jandarmerie, Poliţia Locală).

Riscurile sociale se pot produce la adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenta mare de public şi miscari sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă.

Prefectul coordonează, în condiţiile legii, acţiunile şi activităţile de asigurare şi/sau restabilire a ordinii publice desfăşurate la nivelul judeţului.

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare asigură verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, de stingere a cestora şi, după caz, de evacuare în situaţii de urgenţă, măsuri care sunt adaptate la locul şi modul de desfăşurare al adunării publice, competiţiei sportive sau manifestării cultural artistice respective.

Secţiunea a 6-a “Zone de risc crescut”În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone geografice având o concentraţie a

riscurilor de aceeaşi natură, legate de infrastructure şi construcţii, denumite zone de risc crescut.Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt:a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii;

- zona Parc Industrial Sud şi Nord;

b) clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, asa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale;

- Palatul Administrativ, Teatrul de Nord, Filarmonica Satu Mare, spitalele şi şcolile (aşa cum apar în anexa la prezentul document), hotelurile (lista spaţiilor de cazare din prezentul document), spaţiile comerciale mari (Kaufland, Auchan, Billa, Profi, Piaţa nr.1, Someş şi mică, etc)

c) instalaţiile tehnologice;d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecarilor/prabusirilor de teren

etc.


96






- zona inundabilă (conform hărţii din planul de intervenţie la inundaţii şi fenomene meteo periculoase)

Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificări ale zonelor de risc:

a) zone de risc urbane;b) zone de risc periurbane: comune limitrofe, oraşe, zone industriale sau comerciale;

- Cartier Sătmărel, Balta Blondă, Curtuiuş;c) zone de risc rurale.

Secţiunea a 7-a "Analiza altor tipuri de riscuri"Intervenţiile cele mai des desfăşurate, privind alte tipuri de risc, au fost în anul 2014 cu privire

la : asistenţa medicală, deblocări de persoane, evacuarea apei din subsolul clădirilor, salvări de animale. Astfel au avut loc 2 intervenţii la inundaţii, 7 intervenţii la fenomene meteo periculoase, 6 asanări ale teritoriului de elemente de muniţie, 3 alte situaţii, 66 intervenţii de asigurare/supravegherea zonei de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă, 1 intervenţie protecţia mediului, 60 alte intervenţii, 1134 ajutor medical de urgenţă, 6 descarcerări şi 95 asistenţă persoane, 4 intervenţii de salvări de animale.

Pe parcursul anului 2014 cele mai multe evenimente deosebite la care s-a intervenit de către Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, au fost cu preponderenţă cele cauzate de fenomenele meteo periculoase, care au cauzat căderi de arbori, bucăţi desprinse din faţadele şi/sau acoperişul imobilelor, (cauzate de efectul de îngheţ-dezgheţ şi neîntreţinerea faţadelor). La aceste evenimente s-a participat împreună cu mai multe forţe (echipaje aparţinând Detaşamentului de pompieri, Poliţia Locală, Florisal, Apaserv, Electrica, RDS, etc.).

Alte situatii de urgenta

2 7 6 366

160

1134

695

40

200

400

600

800

1000

1200

Series2 2 7 6 3 66 1 60 1134 6 95 4

InundatiiFenomene

meteo periculoas

Asanarea teritoriului

Alte situatii

Asigurarea zonei

Protectia mediului

Alte interventii

Ajutor medical urgenta

Descarcerare

Asistenta persoane

Salvari animale


97






Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie.Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie se execută la nivelul

comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă în funcţie de tipurile de riscuri identificate concretizate în planurile de intervenţie care se întocmesc conform art. 33 din O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007, iar la nivelul judeţului pe tipurile de risc identificate după cum urmează :

1.1. Inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale – prin punerea în aplicare a „Planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase” întocmit în baza „Planului Judeţean” de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale elaborat de Administraţia Naţională „APELE ROMÂNE” prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare în conformitate cu art. 52 litera „C” şi anexa nr. 1C din Regulamentul privind gestionarea Situaţiilor de Urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale aprobat prin Ordinul Comun al M.A.I. şi M.M.G.A. nr. 638/420 din 2005.

1.2. Incendii de pădure - conform „PLANULUI JUDEŢEAN” de protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier naţional, elaborat de grupul de suport tehnic al comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform art. 15 litera „a” din „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure”, aprobat prin ordinul comun al M.P.D.R. şi M.A.I. nr. 551/1475 din 2006.

1.3. Cutremure şi/sau alunecări de teren – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE APĂRARE, în cazul producerii unui dezastru specific” provocat de cutremure şi/sau alunecări de teren întocmit conform prevederilor art.6,7,8 şi anexa „B” din regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren aprobat prin Ordinul comun al M.T.C.T. şi M.A.I. nr. 1195/1160 din 2006.

1.4.. Urgenţa radiologică - Conform „PLANULUI JUDEŢEAN DE RĂSPUNS” în caz de urgenţă radiologică întocmit în baza O.M.A.I. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generale pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă radiologică.

1.5. Accident chimic – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE” şi în caz de accident chimic întocmit conform prevederilor art. 5 şi 12 din Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase aprobate prin O.M.A.I. 647/2005.

1.6. Accidente grave pe căile de transport – se aplică prevederilor H.G.R. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe periculoase , Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 520/1318 din 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi îndrumătorul pentru personalul de intervenţie în cazul accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase.

1.7. Eşecul unităţilor publice – intervenţia este asigurată de către unităţile specializate.1.8. Epidemii şi epizootii – se intervine conform „PLANURILOR NAŢIONALE” de

intervenţie specifice (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1094/2005 privind planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului Naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă).


98






Secţiunea a 2-a - Etapele de realizare a acţiunilor.Desfăşurarea intervenţiei se execută în cooperare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare, municipiul participând doar cu echipele specializate.Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;informarea primarului şi a personalului de conducere asupra situaţiei create;deplasarea la locul intervenţiei;intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;transmiterea dispoziţiilor preliminare;recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;manevra de forţe;localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;restabilirea capacităţii de intervenţie;informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior;analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Secţiunea a 3-a - Faze de urgenţă a acţiunilor.

Derularea intervenţiei se face gradual, după caz, astfel: a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunţarea/alertarea structurilor profesioniste

de intervenţie ale inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, precum şi a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;

b) intervenţia propriu-zisă efectuată de serviciul voluntar; c)sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către serviciul

privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie; d) sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către structurile

profesioniste.Serviciul de urgenţă voluntar solicită în sprijin intervenţia serviciilor de urgenţă private şi a

celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenţii de intervenţie sau, după caz, a serviciilor de urgenţă profesioniste, ori de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.

Secţiunea a 4-a - Acţiunile de protecţie-intervenţie Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;


99






b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi prin punerea în aplicarea a planului de evacuare întocmit în baza Ordinului 1184 / 06.02.2006 ;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror

integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

4.1. CooperareaCooperarea– se organizează cu scopul ducerii acţiunilor de intervenţie într-o concepţie unitară

şi pentru evitarea surprinderii şi conjugarea efortului formaţiunilor de intervenţie împreună cu celelalte forţe ale sistemului naţional de apărare pentru realizarea intervenţiei conform planurilor de protecţie civilă.

Cooperarea se realizează cu :a) Poliţia Locală pentru :-asigurarea pazei şi ordinii publice, controlul şi îndrumarea circulaţiei pe timpul situaţiilor de

urgenţă;-executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate

în urma atacului aerian sau dezastrului;-asigurarea pazei unor obiective vitale;-transmiterea unor comunicate către populaţie,-sprijinirea pentru evacuarea populaţiei la punerea în aplicare a planului de evacuare;-asanarea teritoriului de muniţia neexplodată şi identificarea cadavrelor necunoscute.b) Detaşamentul de jandarmi pentru :-paza şi apărarea punctelor de comandă;-paza şi supravegherea zonelor contaminate precum şi a zonelor cu muniţie neexplodată;-paza obiectivelor afectate de riscul produs;-contracararea acţiunilor care să împiedice activitatea de intervenţie.c) Filiala de Cruce Roşie pentru:-organizarea acţiunilor de prim ajutor şi sprijinirea tehnică a formaţiunilor medicale din SVSU;-recrutarea donatorilor de sânge şi trimiterea acestora la punctele de recoltare;-colectarea şi distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate.d) Detaşamentul de pompieri pentru:-participarea la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor incendiilor;-informarea reciprocă despre producerea situaţiilor de urgenţă şi în mod special a incendiilor,

stabilirea măsurilor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie;-participarea la acţiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul

transportului, cu substanţe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul municipiului Satu Mare.-executarea intervenţiilor de descarcerare


100






4.2. Realizarea circuitului informaţional-decizional si de cooperareSistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării,

detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

SITUAŢIA ADĂPOSTURILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 23

DOTAREA ADĂPOSTURILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 24

Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea riscurilor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde:

-înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă;-înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;-înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice,

convenţionale şi neconvenţionale.Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului

Satu Mare, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se introduc pe baza informaţiilor primite de la organismele specializate, conform protocoalelor încheiate în acest sens.

Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc.

Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, rediologice, convenţionale şi neconvenţionale vizează pericolul contaminării, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislaţiei în vigoare.

Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile publice locale a mesajelor /semnalelor /informaţiilor despre probabilitatea producerii unor situaţii de urgenţă sau a atacurilor din aer.

Prealarmarea se realizază de Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare.

Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă sau a unui atac aerian şi se realizează de către Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate.

Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei:

- oportună – dacă asigură prevenirea populaţiei în timp scurt şi se realizează prin mijloace şi sisteme de alarmare care să poată fi acţionate imediat la apariţia pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre.

- autentică – transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă.

- stabilă – prevenirea populaţiei şi operatorilor economici se realizează în orice situaţie creată şi se obţine prin:


101






- menţinerea mijloacelor de alarmare în permanenţă stare de funcţionare;- folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice

diferite de funcţionare: reţea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare;- verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare afectate în urma

riscurilor produse;- intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare decât

zgomotul de fond.Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate

sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea preşedintelui comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora.

Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.

Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.

4.3. Situaţiile de protecţie civilăa) « PREALARMA AERIANĂ » ( 3 sunete /impulsuri a 32 secunde fiecare cu pauza de 12

secunde fiecare), reprezintă situaţia în care se iau măsuri pentru prevenirea organelor autorităţilor administraţiei locale, instituţiilor publice, operatorilor economici despre producerea unor situaţii de urgenţă care pot fi anticipate sau / şi posibilitatea atacurilor din aer, potrivit schemei cu organizarea şi asigurarea înştiinţării.

b) « ALARMA AERIANĂ » ( 15 sunete /impulsuri a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele), reprezintă situaţia de protecţie civilă la care se încetează activitatea publică; angajaţii şi ceilalţi cetăţeni se adăpostesc, se opresc activităţile de producţie cu excepţia unor unităţi de transport feroviar, de telecomunicaţii, secţiilor de producţie, instalaţiilor şi agregatelor a căror funcţionare nu poate fi întreruptă. Pe timp de noapte se aplică regimul de camuflare a luminilor.

c) « ALARMĂ LA DEZASTRE » (5 sunete /impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele) reprezintă situaţia de protecţie civilă ce se introduce în cazul iminenţei sau producerii unor dezastre pentru limitarea urmărilor acestora şi punerea în aplicare a planurilor special întocmite în acest scop.

d) « ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE » ( 1 sunet /impuls continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute), se reiau activităţile publice şi de producţie, în funcţie de evoluţia situaţiei aeriene şi de stadiul acţiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului.

Alarmarea populaţiei şi salariaţilor, în situaţii de pericol de dezastre sau în cazul producerii acestora, se realizează prin avertizarea sonoră produsă de sistemul de alarmare municipal compus din:

- 47 sirene electrice de 5,5 kw, centralizate cu posibilităţi de acţionare prin fir (linii închiriate de la ROMTELECOM) - centrala din Punctul de Comandă , respectiv prin sistemul radio în bandă protejată de 2 m cu codor-decodor pe 2 canale criptate.

- 7 sirene electronice de tip Pavian 1200 W cu posibilitate de acţionare centralizată din Punctul de comandă şi/sau Poarta Primăria Satu Mare-Ofiţerul de serviciu;

- 1 sirenă electronică de tip PAVIAN 200 W instalată pe maşina aparţinând Poliţiei Locale Satu Mare.

SITUAŢIA ŞI AMPLASAMENTUL SIRENELOR DE ALARMARE DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 25


102






4.4.Asigurarea legăturilorÎnştiinţarea Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare despre

introducerea „prealarmei aeriene”, „alarmei aeriene”,”alarmei la dezastre” şi „încetarea alarmei ” se asigură de către:

- organele abilitate ale forţelor aeriene, prin reţelele radio şi de cooperare;- reţeaua radio nr. 28 de înştiinţare unilaterală “NEPTUN” pe frecvenţa “S.4.” în care

intră punctele de comandă de la municipiu;La nivelul municipiului se vor organiza următoarele reţele de radiotelefon:- reţeaua radiotelefon de conducere nr.1 a inspectoratului judeţean, pe canalul II, în care

intră inspectoratul judeţean, municipiile şi oraşele;- reţeaua radiotelefon nr. 3, pe canalul III, în care intră municipiul şi grupele de cercetare

şi posturile de observare;- reţeaua radiotelefon de cooperare nr. 2 a inspectoratului judeţean, pe canalul I toate

unităţile cu atribuţii de la nivel local.- reţeaua radiotelefon nr. 4 de conducere a intervenţiei a inspectoratului judeţean, pe

canalul IV.- reţeaua naţională de radio şi televiziune;- mijloacele de transmisiuni cu fir, folosind sistemul de telecomunicaţii naţional;Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare, înştiinţează despre

pericolul atacurilor din aer sau producerii unui risc autorităţile administraţiei publice locale, localităţile şi operatorii economici prevăzuţi în schemele de înştiinţare, prin:

- mijloace de transmisiuni cu fir - reţeaua radio de înştiinţare;- sistemul de înştiinţare-alarmare F-1001, tip B, pentru municipiul Satu Mare;- reţeaua de radiotelefoane fixe;Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetului ierarhic superior asupra locului

producerii unei situaţiei de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primarul, conducerile comitetului local pentru situaţii de urgenţă şi cele ale unităţilor social-economice amplasate în zone de risc, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Secţiunea a 5-a – Instruirea Personalul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă urmează anual, cursuri de

specializare şi perfecţionare organizate în condiţiile legii, cu sprijinul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Activităţile de prevenire în municipiul Satu Mare se desfăşoară:a) de doua ori pe an, de regulă primăvara si toamna, la gospodăriile populaţiei;b) premergător începerii anului şcolar şi sezonului rece, la unităţile de învăţământ;c) o data pe an, la operatorii economici şi instituţiile publice din subordinea consiliului local;d) anterior si pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice;e) la solicitarea conducătorilor operatorilor economici din sectorul de competenţă, cu care s-au

încheiat contracte de intervenţie;f) pentru verificarea petiţiilor cetăţenilor în probleme privind situaţiile de urgenţă, cu scopul de

a face propuneri primarului pentru soluţionarea acestora.Pe baza constatărilor rezultate, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă întocmeşte,

semestrial, analiza activităţii de prevenire şi a neregulilor constatate, pe care o supune dezbaterii consiliului local, şi propune măsuri pentru remedierea acestora.


103






5.1. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale:Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale presupune un efort

conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influenţarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populaţiei, bunurilor materiale şi proprietăţii, prin măsuri şi acţiuni de apărare. Obiectivele specifice sunt:

a) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului;b) întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse

riscului;c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare;d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă

determinate de manifestarea riscului specific:1. planuri de intervenţie;2. planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei;3. planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă;4. asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă;e) elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile;f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc;g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc;h) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele

pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru;i) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din

zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor.

Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiareAlocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi

acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de comitetul local pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din zona de responsabilitate.

Capitolul VI - Logistica acţiunilorSistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se

stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecţie specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Pentru realizarea şi menţinerea unei capacităţi de răspuns optime, dotarea serviciului voluntar trebuie să asigure:

a) acoperirea riscurilor potenţiale din sectorul de competenţă, atât din punct de vedere preventiv, cât şi din punct de vedere operaţional;

b) executarea oportună a misiunilor şi operaţiunilor specifice;Pţa 25 Octombrie nr.1 corp M; Tel.0261807500 Fax 0261710915;







c) corelarea performanţelor tehnice ale mijloacelor de intervenţie cu specificul şi gradul de dificultate ale situaţiei de urgenţă, în vederea exploatării cu eficienţă maximă a acestora;

d) crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea şi antrenamentul personalului.Sediile şi utilităţile necesare serviciului voluntar, precum şi spaţiile adecvate pentru pregătirea

de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispoziţie de consiliul local, în condiţiile legii.

Spaţiile prevăzute la alin. (1) se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare, instalaţii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică şi de acordare a primului ajutor medical.

În funcţie de necesităţi, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuţiilor serviciului.

Pentru colaborare la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă, consiliul local poate încheia protocoale cu asociaţiile profesioniste şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu.

Capitolul VII - Dispoziţii finaleServiciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului

de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul local, cu avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean.

Planificarea activităţilor de prevenire se realizează anual, prin Graficul de control şi Graficul de informare publică, pe baza Programului de măsuri in vederea acordării asistenţei pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei şi evidenţei operatorilor economici din subordinea consiliului local şi a instituţiilor publice din sectorul de competenta, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, şi se aproba de către primar.

Graficul de control se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, iar câte o xerocopie a acestuia se anexează la carnetele cu constatările rezultate din controale.

Graficul de informare publică se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi conţine activităţile de informare a populaţiei, salariaţilor şi elevilor privind pericolele potenţiale la locuinţe şi gospodării, operatorii economici şi instituţiile din subordinea consiliului local, precum şi modul de comportare în situaţii de urgenţă.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de prevenire, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenta achiziţionează, cu respectarea prevederilor legale, reglementari specifice şi materiale documentare.


105





· web viewstatuia dr. vasile lucaciu, ridicată în semn de cinste şi recunoştinţă pentru...

Documents