filosofia dreptului.pptx

7/26/2019 FILOSOFIA DREPTULUI.pptx

1/46

FILOSOFIADREPTULUI

AN III FR


2/46

CUPRINS

1. Obiectul i problematica flosofei dreptu

2. Concepte (drept, norm, libertate, moral

!. Itinerar istoric" mari #$nditori


3/46

1. Obiectul i problematica floofei !reptului

Filosofa este o mani&estare speciali'at a spiritului uman.

ste cunoa)tere a temeiului e*isten+ei, a realit+ilor ultimnecondi+ionate, de ordinul esen+ei, prin care se le#itimea' tot poate s fe.

ste un ansamblu coerent de enun+uri &ormulate prin cate

)i principii despre lume ca totalitate.ste studiul uniersalului, al primelor principii care stau la ba'a alc

ste o re-ec+ie asupra e*perien+elor reale ale con)tiin+ei umanesensului acestor e*perien+e )i a unit+ii spiritului uman.


4/46

roblematica flosofei este su#esti pre'enImmanuel /ant, 0n o#ica3 sa, &olosind patru &undamentale care preocup omul, la niel flospot s )tiu4 Ce trebuie s &ac4 Ce5mi este 0n#sper4 Ce este omul4 otriit rspunsurilor

flosofa le d acestor 0ntrebri, ef*ea' problematica 0n mai multe arii disciplinare


5/46

6ior#io del 7ecc8io #rupea' disciplinele flosof

rspunsurile la primele dou 0ntrebri 9antiene, a

Filoofa teoretic#

Rspun'$nd la prima 0ntrebare 9

aceasta studia' primele principii ale e*isten+ecunoa)terii )i cuprinde urmtoarele ramuri ale fOntologie sau Metafzic (aceasta cuprinde )i reli#iei )i Filosofa istoriei, Gnoseologie saucunoaterii, Logic, Psihologie )iEstetic.


6/46

Filoofa practic#

Aceasta rspunde la cea de5a doua 0ntrebare a lucuprinde, dup 6ior#io del 7ecc8io, urmtoarele raflosofei" Filosofe moral )iFilosofa dretului.

Autorul obser utili'area, uneori, a termenului de cu sensul de Filosofe moral, fe cu sensul de

practic, 0n #enere, ca' 0n care este eludat e*issine stttoare a Filosofei dreptului. :n acela)i timpnu aminte)te, 0n dii'iunea sa, ramuri ale flosofecare 0ns)i flosofa dreptului ar f #reu de 0n+eles, sunt A*iolo#ia )i Filosofa culturii.


7/46

ObiectulFilosofei dretului se determin porninidentifcarea acestei ramuri flosofce 0n cadrul practice. Filosofa dreptului studia' conceptul ual dreptului3 (del 7ecc8io studiideea dreptului, conceptul dreptului )i re

acestuia3(;e#el, cercetea' rostul omenesc al dreptului3 Cosmoici.


8/46

Re+inem, pentru pro&un'imea defnirii, id6ior#io del 7ecc8io" Filosofa dreptului este dcare defne)te dreptul 0n uniersalitatea sacercetea' ori#inile )i caracterele #enerde'oltrii sale interne )i 0l pre+uie)te dupde =usti+ie afrmat de ra+iunea pur3.


9/46

Acela)i autor eiden+ia' cele trei direc+ii de cproprii flosofei dreptului" lo#ic, &enomenolodeontolo#ic. rima f*ea' no+iunea ca atare (ca obiect al oricrei cercetri ulterioare. cercetea' ori#inea )i eolu+ia dreptului, 0n tim

treia f*ea' idealul de =usti+ie prin compararea a ceea ce este3 (>IN cu ceea ce trebuie(>ON.


10/46

Filosofa dreptului este o disciplin flosofc, sflosofei practice. a nu se con&und cu )tiin+a d?ac Filosofa dreptului este teoria dreptului natural,a)a cum se instituie el pe ba'a 0n+ele#erii esen+umane )i a colectiit+ilor sociale, )tiin+a dreptului esdreptului po'iti, subiecti, a)a cum este el concctre sistemul institu+ional al unei or#ani'ri

determinate i pe ba'a unei doctrine =uridice asumFilosofa studia' dreptul sub trei aspecte einterdependente" aspectul lo#ic, conceptual, &enomenolo#ic, al ori#inii )i eolu+iei dreptului, )i deontolo#ic, al idealit+ii dreptului.


11/46

$. Co%cepte &!rept' %orm#' libertate' mora

Cate#oriile determinismului au o importan+ ma=or 0nflosofa dreptului.Con)tienti'area &aptului c orice &enomen are o cau', c&enomeneine*plicabile, ci doar &enomene care a)teapt e*plicare, a mecanis mului cau'alit+ii, a di&eren+ei dintre cau'e

repre'int ac8i'i+ii de mare aloare )tiin+ifc pentrdreptului. Aceea)i aloare o are 0n+ele#erea rela&actorii necesari )i non5necesari, dintre neces0nt$mplare, dintre necesitate subiecti )i obiectiposibilitate, probabilitate )i realitate.


12/46

Le)e' le)itate' pri%cipiu

@n rol ma=or 0n determinismul aplicat dreptului 0l au conceptele#e, le#itate, principiu. o+i teoreticienii dreptului &undamen

aceast )tiin+ pornind de la le#i )i principii. 7aloarea practic adoctrine =uridice este, p$n la urm, dependent de msura 0nsunt armoni'ate re#ulile )i normele de ac+iune uman proprii drepo'iti cu le#ile )i principiile ce decur# din dreptul natural.

Furitorii de sisteme =uridice se 0ntrec 0n a &ormula le#i )i principii

Acelea care sunt alidate de dreptul natural, re'ist 0n timp, dee

modele uniersal alabile. Celelalte rm$n simple acte de pasa#ere ale unor #rupuri umane interesate.

Cum practica 0n acest ca' este ulterioar teoriei, o bun sistemaa le#ilor )i principiilor poate f alidat de o autentic cultur floa determinismului.


13/46

Dreptul %atural *i !reptul po+iti,

Asupra di8otomiei conceptuale drept natural3 5 drept pnaturale

B=us ciile #$ndirea flosofc a e*primat numeroase puncte ddesea ireconciliabile.

?reptul natural3 este 0n+eles de ctre parti'anii si ca fimuabil )i uniersal, decur#$nd din natura uman 0ns)i sau ra+iunea diin. eoreticienii )colii dreptului natural3 afrmabsolut al acestuia asupra or#ani'rii, constitu+iei )i

comunit+i sociale, asupra a ceea ce se nume)te ast'i drep:nc din Antic8itate, Cicero sus+inea c dreptul se 0ntemeopinie, ci pe natura deci sarcina c$rmuitorilor este de a a)e'a dreptul natural al innaturale 0n cetate, constituind dreptul ciil (=us ciile pe b(aeuitas.


14/46

c8itatea ca msur a administrrii dreptului na

repre'enta, mai t$r'iu, 0ndeosebi 0n epoca contemba'a codifcrii )i impunerii dreptului 0n ia+a ininterna+ional. a su#erea' ideea de cumpcaracterul poten+ial nelimitat al libert+ii indiicaracterul limitati )i puniti al le#ii =uridice. 6io

7ecc8io nume)te aceasta criteriul =ustului3, critba'a cruia se &ace acordul 0ntre dreptul natural )po'iti. :n concep+ia sa, dreptul po'iti este acede norme =uridice care d &orm )i re#lementea'ia+a unui popor 0ntr5un anumit moment istoric3.


15/46

Co%ceptul -!repturilor omului

Instituirea, 0n ia+a social5politic a unui condreturilor omului)i impunerea lui ca instan+ de aa democratismului ie+ii interne )i interna+ionare'ultatul unui proces 0ndelun#at de decana alorilor politice, =uridice )i morale promoate 0n

etape istorice de curente de #$ndire flosofc, p=uridic de o mare diersitate. Adesea contrasemenea curente de #$ndire au apropiat mai mmai puDin, sau au 0ndeprtat de mesociet+ii aderurile &undamentale ale e*isten+ei lo


16/46

Oric$t ar f de eident unicitatea fin+ei umane,

f de freasc recunoa)terea dreptului su la eomenirea nu a 0ncetat, 0n 0ndelun#ata sa istproduc stp$ni )i sclai, asupritori )i asupri+i, icolonii, 0nin#tori )i 0nin)i, uci#a)i )i ictime.polari'ri continue a speciei umane i s5au op

lun#ul istoriei marile spirite ale culturii uniersale0ncercat )i au reu)it, de multe ori, s con)tienti'mi=loace specifce ariei lor de preocupri ideea este 0ndrept+it, prin 0ns)i natura sa, s se bia+ de anumite drepturi.


17/46

Conceptul dreturilor omuluis5a impus, 0n consemi=loc de protec+ie a fin+ei umane &a+ de subiecproductorilor de norme =uridice, cu alte ca instan+ mediatoare 0ntre libertatea c0n natura #eneric a fin+ei umane )i constr

impusa de &unc+ionalitatea sistemului social, 0ntredreptul natural3 )i dreptul po'iti3.


18/46

Cel mai cuprin'tor )i mai actual document ofcial

la drepturile omului, ?eclara+ia @niersal a ?Omului3, adoptat de Adunarea 6eneral a O.Ndecembrie 1GH, consider c recunoa)terea inerente tuturor membrilor &amiliei umane )i a dlor e#ale )i inalienabile, constituie &undamentul drept+ii )i pcii 0n lume3.

otodat, raport$nd aceste elemente defnitorii alenatural la dreptul po'iti, declara+ia consider esen+ial ca drepturile omului s fe ocrotite de ale#ii3.


19/46

?eclaraDia @niersal a ?repturilor Omului

ca ?ecalo# laic (Rene Cassin, 0n A. C8ouraui,

!ele "ece Porunci ale zilelor noastre,2EEE


20/46

Libertatea

roblema libert+ii este, ast'i, una dintre cele mai probtute probleme 0n conte*tul )tiin+elor despre om. abordea' aceast problem din multiple perlibertatea este un concept &undamental al oantropolo#iei, eticii sau al flosofei politice. Ca problempolitic, problematica libert+ii circumscrie re-ec+ii )i

flosofce e*prim$nd po'i+ia omului 0n raport cu semestructurile sociale care5i determin e*isten+a. :n acelibertatea se defne)te, de re#ul, 0n dou sensuri" ne#ati, ca absen+ a constr$n#erii, iar po'iti, ca stacare &ace ce rea3.


21/46

Omul liber scrie ;eletius este cel ce nulan+uri, nu e 0ntemni+at )i nici terori'at, asemscla, de teama pedepsei3.

Conceptul de drept este nemi=locit le#at de cel al lel repre'ent$nd concreti'area acesteia 0n dimeistoric a e*isten+ei umane. utem aprecia, 0n acec dreptul nu este altcea dec$t e*tensiunea l0ndeosebi 0n iposta'a ei social5politic.


22/46

:ntre cele dou concepte e*ist, 0ns, di&eren+e, aaspectul semnifca+iilor, c$t )i al domeniului de Conceptul de libertate apar+ine re-ec+iei flosofcedeplinJ el se e*plic 0n atribute de ma*im #enale fin+ei umane, 0n timp ce dreptul se e*pr

raportare la &apte )i ac+iuni sociale detelibertatea deine 0n conte*tul dreptului,de libert+i 0n raport cu ansamblul constr$n#eriloobiectie sau subiectie.


23/46

entru >pencer, fecare om este liber s &ac numai s nu o&ense'e libertatea e#al a celuilalt3K. K. Rousseau libertatea &r =usti+ie este o adcontradic+ie, cci, oricum am &ace, totul e stin#8ac+iunea unei oin+e de'ordonate3.


24/46

ste clar 0ns &aptul c orice codifcare a drep&undamentea' pe ideea de libertate. ?eclarIndependenD a >tatelor @nite

Americii cuprinde, 0n preambul, ideea c to+i oamencrea+i e#ali, c sunt 0n'estra+i de creatorul lor cu drepturi inalienabile, c printre acestea se numlibertatea )i cutarea &ericirii. ?eclara+ia drepturilo)i cet+eanului de la 1LH, urm$nd pe K. K. R

proclam 0n primul articol c oamenii se rm$n liberi )i e#ali 0n drepturi3, iar ?eclara+ia unidrepturilor omului proclam, de asemenea, 0n primc toate fin+ele umane se nasc libere )i e#ale 0n de)i 0n drepturi3.


25/46

/oral# i !rept

Abordarea din perspecti moral a Filosofei deste o necesitate &undamental, 0n condi+iile 0n cainentar de drepturi )i libert+i umane este, 0ntimp un inentar subordonat binelui, ca aloaresuprem. Nimic nu poate f inocat 0n s&era dreptu

s poarte #irul moralit+ii. A)a cum preci'ea' Im/ant, le#ile libert+ii, spre deosebire de le#ile nnumesc morale3.

O i d t i t il di t l i d


26/46

O prim determinare a raporturilor dintre moral )i daceea a modului 0n care morala particip la #ene'a ace&undament )i motia+ie.


27/46

O a doua determinare a raporturilor 0ntre moral )i drept constc ea acoper, complementar, con+inutul dreptului 0n acelepersonalit+ii umane unde actele =uridice nu au tria ar#umi'iunea lui Immanuel /ant, le#ile libert+ii se defnesc distnatura ac+iunilor inocate" 0n msura 0n care ele se re&er

ac+iuni e*terioare )i la le#alitatea lor, ele se numesc =uridicereendic &aptul c ar trebui s fe 0nsu)i temeiul determinant aele sunt etice, )i atunci se spune" concordan+a cu primele este iar cu cele secunde, moralitatea ac+iunii3.

oate sistemele de drept cunoscute inoc ale autorit+ilor de di&erite ran#uri, e*istente sau presupusrespectarea normelor morale. :n msura 0ncare, prin aceste declinocate drepturi )i libert+i consfn+ite de=a, prin constituanterioare, este pretins 0n &apt le#alitateaJ 0n msura 0n inocate drepturi )i libert+i care n5au e*istat, dar care sunt numele perspectiei de reali'are a unei condi+ii umane supeinoc moralitatea.


28/46

:ntruc$t unele declara+ii ale drepturilor omului3, 0ndcele care auprodus sc8imbri sociale ma=ore (?eclaindependen+ a >tatelor @nite ale Americii, ?

drepturilor omului )i ale cet+eanului din Fran+acu preponderen+ drepturi )i libert+i ine*istente anconstitu+ii )i le#i, apreciem c ele an#a=ea',

0n i'iunea 9antian, 0n propor+ie ma=oritar, moralide o parte ele pretind acceptarea lor, sub imperiu

morale, din partea #uernan+ilor e*isten+iJ pe de alele =ustifc moral re&u'ul de a se supune a#uernan+ilor 0n ca'ul neacceptrii lor )i c8iar 0nprin &or+ a #uernrilor considerate, ast&el, imorale


29/46

A)a cum sublinia' 6ior#io del 7ecc8io, 0n fecare sisunei ordini =uridice 0i corespunde o anumitmoralJ 0ntre aceste dou sisteme e*ist o coeren+ n

?ac, apoi, 0n contradic+ie cu sistemul etic stabilit, adatorie moral nou, prin 0nsu)i &aptul c noi afrmdatorie, afrmm tot 0n ipote' )i un nou drept3.

At$t 0n ca'ul ?eclara+iei >[email protected]., c$t )i 0n cel al ?eclara+

e'e, radicalitatea drepturilor proclamate impunecesitate, un nou sistem =uridic, ceea ce, 0n &apt s5a )0n >[email protected]. dup dob$ndirea, prin lupt, a independen+Fran+a, dup ictoria Reolu+iei de la 1LH.

0 Iti%erar itoric mari )2%!itori


30/46

0. Iti%erar itoric mari )2%!itori


31/46

/oie i tablele !e le)e

u sunt ?omnul ?umne'eul tu, Care te5a scos din pm#iptului i din casa robiei. > nu ai alDi dumne'ei a&ar

> nu5Di &aci c8ip cioplit i nici un &el de asemnare a niclucru din c$te sunt 0n cer, sus, i din c$te sunt pe pm$ndin c$te sunt 0n apele de sub pm$ntM > nu te 0nc8ini lole slu=eti, ca u, ?omnul ?umne'eul tu, sunt un ?umn'elos, care pedepsesc pe copii pentru ina prinDilor ce pe


32/46

Adu5Di aminte de 'iua odi8nei, ca s o sfnDeti. ucrea' ase& 0n acelea toate treburile tale, iar 'iua a aptea este odi8na ?umne'eului tu" s nu &aci 0n acea 'i nici un lucru" nici tu, nicnici fica ta, nici slu#a ta, nici slu=nica ta, nici boul tu, nici asinici orice dobitoc al tu, nici strinul care rm$ne la tine.

Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, ca s5Di fe bine i s trmulDi pe pm$ntul pe care ?omnul ?umne'eul tu Di5l a da D

> nu uci'iM

> nu fi des&r$natM

> nu &uriM

> nu mrturiseti str$mb 0mpotria aproapelui tuM> nu doreti casa aproapelui tuJ sa nu doreti &emeia aproanici o#orul lui, nici slu#a lui, nici slu=nica lui, nici boul lui, nici anici unul din dobitoacele lui i nimic din c$te are aproapeletuM (Ieirea 2E"251L.


33/46


34/46

Pita)ora (sec. 7I 0.e.n.

ste primul mare #$nditor din Antic8itate. unee#alitDii 0ntre stat si =ustiDie, i sublinia' armontrebuie sa domine 0n e#al msur 0n iaDa 0n or#ani'area statului. KustiDia e considerat de ca find re'ultatul deplinei armonii in societate

poate f atins numai prin armoni'area ieDiicetDenilor. >crieri" Legile morale %i oliticeJsacre.

*emple din cele !EP de le#i"


35/46

*emple din cele !EP de le#i"

1. e#iuitoruleM Nu ls oamenilor de stat timpul s se deprind cu onorurile.

2. e#ea s pedepseasc prin FAQ numai FA. a nu trebuie0nr$urite nici de orbe, nici de 0nscrisuri ori de #$ndurile inoatulu

12.


36/46

222. @n copil nu a f srutat pe #ur dec$t de ctre m

2G. Ca s po+i duce trupul 0mbtr$nit, nu cere c$r=e decopacul pe care l5ai sdit tu 0nsu+i 0n tinere+e.

2LG. ?ac nu ai mai multe po&te dec$t neoi, e)ti un 0n2HG. 7ia+a este o rscruce. inere, ai #ri= s nu te 0n)eale#i calea" cci una este calea binelui, iar cealalt a r

!2. > nu te pl$n#i de scurtimea ie+ii" Oamenii ce mot$r'iu sunt mai mul+i dec$t cei ce mor mai dereme.

!GG. e#iuitoruleM eme5te c nu5+i ei atin#e +inta dacpe m$na poporului, 0n loc s cobori tu p$n la el, mai bridic5l p$n la tine.

GHE. Femei din CrotonaM Nu orbi+i mai tare dec$t so+ii o)triJ &e


37/46

+ + ) J#reierului tace c$nd masculul 0ncepe s c$nte.

1!!. Fii cumptat ca s po+i f 0n+eleptJ cine se 8rne)te bine, 'bineJ cine mn$nc prea mult, nu 0nsm$n+ea' cum se cuinecstoriei. ?es&r$narea este fica osp+ului.

1!G. lbiciunea, puterea )i neputin+a sunt matericare e plsmuit ia+a omului.


38/46

Socrate i Plato% (sec. 75I7 0.e.n.

:ncep$nd cu sof)tii, continu$nd cu >ocrate )i culmin$nd Aristotel, se pun ba'ele celei mai aansate &orme #uernm$nt, R@ICA. entru prima dat 0nlumii se situea' omul, iar 'eii se retra# 0n pante

e*trapm$ntean. Atena deine centrul cultural, )i politic al comunit+ii umane, 0n care s5a afdeplin #eniul creator al omului.


39/46

Cu >ocrate disputa teoretic asupra problematicii omdrepturilor sale cpta o nou dimensiune. l seadersar desc8is al sof)tilor, medit$nd pentru

ra+iunii ca instan+ suprem a opiniilor )i atitudiniloa$nd ca dei' inscrip+ia de pe &rontispiciul Oraco?elf" Cunoa)te5te pe tine 0nsuDi3. C8iar dac nu a lscris, opera sa teoretic )i educati findu5ne tranlaton (&ialoguri )i Senop8on (Memora'ilele, contrla eliberarea omului de do#me )i de'oltarea 0ncr

ra+iune este indiscutabil. A rmas defniti marcat 0umanit+ii martiriul su e*emplar, doad a uneine0nduplecate credinDe 0n unitatea dintre libertate rie, dintre drepturile )i obli#a+iile cet+ene)ti.


40/46

laton ((eu'lica, Legile 0i ima#inea' un stcompus din trei clase" a#ricultoriiBmetarmataBcomponenta militarJ conductoriiRespin#$nd sistemele posibile de #uernare (demtimocraDie, oli#ar8ie, tiranie, laton propune o republic3" re#alitateaM robleme de e*plicat" pcunoaterii (mitul peteriiJ problema celor t(e*emplul paturilor.


41/46

T3. 4obbe i 5. Loc6e (sec. S7II

Afrmarea noilor state moderne, fe ele re#ate, psau polis5uri, a creat cadrul social )i politicde'oltarea unor puternice curente de #$ndiredrepturilor )i libert+ilor omului, ca &undamente noi doctrine politico5=uridiceJ au &ost lsate 0

autoritarismul ecle'iastic, sclaia, centralismul obscurantismul, supunerea oarb.


42/46

8omas ;obbes, urm$ndu5i pe


43/46

:n ce5l prie)te pe Ko8n oc9e, acesta pro&erea' o doctrin de)i liberal, 0n linia desc8is de declara+iile de autoindependent ale poporului )i ale arlamentului 0n raport cre#al en#le'. a &el ca ;obbes, oc9e porne)te de al starea

omuluiJ dia#nosticul este 0ns unul opus" omul este din na)te&aD de om3 cum spunea ;obbes, ci, dimpotri, fin+ sosociabil. :n consecin+, starea natural a omului este de necoa&ara societ+ii, cu ale crei alori acesta se identifc. ?stare natural re'ult pentru om drepturi inalienabile" libertate personal, dreptul la munc, dreptul de proprie

drepturi ce trebuie #arantate de o autoritate public. Aconstituit prin contract social3, destinat s #arante'e omului este statul ca or#ani'a+ie politic. oporul pune #uernan+ilor puterea, iar ace)tia o&er poporului #aran+ia drepturilor sale.


44/46

I. 7a%t i 8.9.F. 4e)el (sec. S7III5SIS

Immanuel /ant )i 6.T.F. ;e#el au de'oltat o nou coasupra drepturilor omului, pe care o putem numi a ra+ional3. Cei doi flosof produc o rsturnare a sraporturilor dintre om )i societate. Nu libertatea concep+ia lui /ant, &actorul prim al constituirii socideea de datorie, sub postulatul imperatiului cate#

ibertatea, spune, pe de alt parte, ;e#el, nu este 0nc+ie cu constr$n#erea statului, ci statul este libert+ii, 0n timp ce 0n starea natural libertatea eadormit, latenD, ne0mplinire.


45/46

Imperatiul cate#oric (/ant" e l$n# imperatiul(abilitate, prudenD, /ant a de'oltat i un imperati ccare, spre deosebire de primul, e*prim o acDiune canecesar 0n sine, independent de orice alt scop. ?e porunca s nu uci'iM3 nu depinde de un anumit scop. Imcate#oric denot cea absolut, o le#e care trebuie renecondiDionat i este =ustifcat ca scop 0n sine. Foacestuia este" AcDionea' numai con&orm acelei ma*care poDi rea totodat ca ea s dein o le#e uniersal

ro#resul 0n contiinDa libertDii (;e#el" ersia, Aten6ermania (Re&orma omul este determinat prin sine 0nsliber3.


46/46

*amenul este sub &orm scris, cu 0ntrebri punsubiecte de sinte'Binterpretare, pornind de la urmteme posibile"

Filosofa dreptului ca flosofe practic

?rept natural i drept po'iti

Conceptul drepturilor omului3

ibertate i drept

filosofia dreptului.pptx

Documents