hotarirea plenului curtii supreme de justitie...
TRANSCRIPT
HOTARIREA PLENULUI
CURTII SUPREME DE JUSTITIE A REPUBLICII MOLDOVA
Cu privire la practica aplicarii legislatiei ce
reglementeaza repararea daunei cauzate sanatatii
nr.9 din 23.02.1998
"Culegere de hotariri explicative" Chisinau, 2002 pag.146
"Culegere de hotariri explicative" Chisinau, 2000, pag.116
* * *
modificata de:
Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr.38 din
20.12.1999
In legatura cu faptul ca in practica judiciara apar diferite probleme
dificile referitoare la aplicarea legislatiei ce reglementeaza repararea
daunei prin vatamarea sanatatii, in scopul apararii drepturilor si
intereselor legitime ale cetatenilor, cit si al prevenirii cazurilor de
aplicare incorecta de catre instantele judecatoresti a normelor juridice
corespunzatoare, Plenul Curtii Supreme de Justitie, luind in dezbatere
materialele generalizarii practicii judiciare in dosarele de aceasta
categorie, prin prezenta hotarire da urmatoarele explicatii:
1. La judecarea cauzelor ce vizeaza repararea daunei cauzate prin vatamarea
sanatatii instantele judecatoresti, aplicind legislatia conform dispozitiilor
art.11 Cod de procedura civila, vor avea in vedere faptul ca raporturile
juridice ce apar in cazurile de pricinuire a daunei prin vatamarea sanatatii
sint reglementate, in special, de art.47 alin (2) din Constitutia Republicii
Moldova, art.475-502 Cod civil, art.2, 3, 163, 167 Cod al muncii; Legea cu
privire la protectia muncii din 2 iulie 1991 (in redactia Legii din 26 mai
1994); Regulamentul cu privire la plata de catre intreprinderi, organizatii
si institutii a indemnizatiei unice pentru pierderea capacitatii de munca sau
decesul angajatului in urma unui accident de munca sau a unei afectiuni
profesionale, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.513 din 11 august 1993 cu
modificarile si completarile ulterioare (Hotaririle Guvernului din 20
septembrie 1994 nr. 695, din 10 iunie 1996 nr.320); Regulile de compensare de
catre intreprinderi, institutii, organizatii a daunei pricinuite muncitorilor
si slujbasilor prin schilodire sau alta vatamare a sanatatii legate de
indeplinirea indatoririlor de munca si Instructia cu privire la ordinea de
aplicare a regulilor nominalizate; tratatele internationale la care Republica
Moldova este parte, in special, Acordul privind recunoasterea reciproca a
drepturilor la repararea prejudiciului cauzat lucratorilor in urma unei boli
profesionale sau a altei vatamari a sanatatii legate de executarea de catre
ei a obligatiunilor de serviciu (semnat la 9 septembrie 1994 la Moscova,
ratificat prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.403-XIII din 16
martie 1995 si intrat in vigoare pentru Republica Moldova de la 7 octombrie
1995).
2. Instantele judecatoresti, in special, examineaza cauzele ce vizeaza
litigiile privind:
a) repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii muncitorilor si
slujbasilor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, membrilor
gospodariilor agricole, cetatenilor incadrati in munca in baza contractelor
de antrepriza si de mandat de drept civil;
b) repararea daunei cauzate cetateanului de catre o organizatie, indiferent
de forma de proprietate, cu care el nu se afla in raporturi de munca, precum
si repararea daunei pricinuite victimei de catre un cetatean, inclusiv de un
cetatean-antreprenor;
c) compensarea cheltuielilor suplimentare cauzate prin vatamarea sanatatii
(cheltuielile pentru alimentatie suplimentara, procurarea medicamentelor,
tratamentul in sanatoriu, inclusiv costul drumului pina la locul de tratament
dus si intors pentru victima, iar in cazurile necesare si pentru persoana
care o insoteste, procurarea mijloacelor de transport special, reparatia lor,
pentru procurarea benzinei s.a.), daca aceste feluri de ajutor nu au fost
oferite victimei gratuit; plata achitata victimei de catre patron sub forma
de indemnizatie unica;
d) repararea daunei in legatura cu decesul intretinatorului;
e) majorarea sau diminuarea cuantumului platilor calculate la repararea
daunei in caz de schimbare a gradului de pierdere a capacitatii de munca, de
schimbare a numarului de persoane care dispun de dreptul la despagubirea
daunei in caz de pierdere a intretinatorului;
f) recalcularea despagubirii daunei cauzate prin vatamarea sanatatii in
dependenta de cresterea reala a salariului mediu pe tara in modul stabilit de
lege;
g) acordarea platilor pentru repararea daunei cauzate prin vatamarea
sanatatii pe un termen nou dupa examenul medical;
f) repararea daunei cauzate sanatatii pentru perioada pierderii temporare a
capacitatii de munca, daca indemnizatia pentru pierderea temporara a
capacitatii de munca nu se cuvine a fi platita sau nu compenseaza pe deplin
dauna in legatura cu pierderea salariului.
3. Reiesind din punctul 32 al Regulilor, cererea de chemare in judecata
privind repararea daunei cauzate sanatatii lucratorului se admite in
procedura judiciara dupa ce, la cerinta lui sau la cerinta membrilor familiei
defunctului, a fost adoptata decizia administratiei cu care nu au fost de
acord partea vatamata, membrii familiei defunctului sau daca pretentiile
acestor persoane nu au fost examinate de administratie in termenul de 10 zile
stabilit de lege.
Cererea de chemare in instanta judecatoreasca privind sumele de compensare a
daunei cauzate sanatatii pe un nou termen dupa o noua expertiza medicala este
primita in procedura judiciara in aceeasi ordine ca si cererea primara.
Nemijlocit in judecata urmeaza sa fie judecat litigiul aparut in cazul in
care dauna a fost cauzata de o organizatie cu care victima nu se afla in
raport de munca sau atunci cind dauna a fost pricinuita prin actiuni comune
ale unor organizatii, cu una din care victima se afla in raporturi de munca.
4. Sumele de compensare a daunei sint percepute:
- de catre lucratorii vatamati din ziua cind ei, in urma mutilarii in
productie, au pierdut din salariul anterior;
- de catre persoanele care dispun de dreptul la repararea daunei in caz de
deces al intretinatorului - din ziua decesului acestuia, insa nu mai inainte
de ziua dobindirii dreptului la incasarea sumelor pentru compensarea daunei.
Aceeasi ordine se extinde si asupra pretentiilor referitoare la sumele ce se
cuvin victimei pentru recuperarea cheltuielilor suportate in legatura cu
ingrijirea din partea unei alte persoane, alimentatia suplimentara,
tratamentul in sanatoriu, protezare si alte cheltuieli.
La declararea de catre persoana vatamata a unor asemenea pretentii dupa
expirarea a trei ani din ziua cind ea, conform deciziei medicale a
vitalitatii sau a expertizei medico-legale, a fost recunoscuta ca are nevoie
de ajutor in legatura cu deteriorarea sanatatii, calcularea despagubirilor se
efectueaza din ziua adresarii acestei cerinte catre administratie, iar in caz
de prezentare a cererii direct la instanta judecatoreasca (de catre
persoanele pentru care persoana cauzatoare de dauna nu este obligata sa
achite rate de asigurare) - din ziua depunerii cererii de chemare in
judecata.
5. Reclamat in cauzele privind recuperarea daunei cauzate lucratorului prin
mutilare sau prin alte vatamari ale sanatatii este organizatia cu care
victima se afla in raporturi de munca.
Raspunderea pentru repararea daunelor cauzate victimei nu poate fi pusa pe
seama statului in persoana directiei financiare, daca cauzatoare de dauna
este o organizatie finantata de la bugetul republican.
6. In cazul in care dauna a fost cauzata lucratorului la executarea unor
munci in alta organizatie, cu care el nu se afla in raporturi de munca,
raspunderea pentru despagubirea daunei se pune pe seama organizatiei, din
cauza careia nu au fost asigurate conditii de munca nepericuloase.
7. In cazul in care dauna a fost pricinuita lucratorului din vina unor terte
persoane, care nu sint angajate ale intreprinderii, sau in timpul de lucru in
conditii obisnuite, in urma unui scandal din motivul unor relatii personale
ostile, si totodata s-a dovedit ca administratia a asigurat respectarea
regulilor de paza a intreprinderii, accesul special nu era prevazut si culpa
administratiei pentru cele intimplate nu a fost stabilita, actiunea despre
despagubirea daunei urmeaza a fi respinsa.
In aceste cazuri raspunderea o poarta nemijlocit persoanele vinovate de
cauzarea daunei.
8. Pentru confirmarea pretentiilor actiunii reclamantul trebuie sa prezinte:
dovezile despre culpa cetateanului, intreprinderii sau organizatiei (actul
despre accidentul in productie; raportul organelor abilitate cu exercitarea
controlului si supravegherii asupra starii protectiei muncii si respectarii
legislatiei muncii referitor la cauzele ce au provocat vatamarea sanatatii;
sentinta, hotarirea primara a instantei judecatoresti, decizia procurorului
sau a organelor de ancheta, hotarirea despre sanctiunea administrativa sau
disciplinara aplicata persoanelor vinovate s.a.);
datele necesare pentru stabilirea cuantumului de compensare a daunei si
perioada de percepere (adeverinta despre salariul mediu anual sau lunar al
victimei, calculat in modul stabilit de lege, sau despre salariul mediu pe
tara in luna respectiva - in dependenta de temeiurile actiunii; adeverinta
despre marimea indemnizatiei platite pentru incapacitatea temporara de munca;
adeverinta despre marimea pensiei pe care o primeste sau despre dreptul la
aceasta daca pensia nu se stabileste; raportul organelor de expertiza
medicala a vitalitatii referitor la stabilirea gradului de pierdere a
capacitatii de munca, necesitatea ingrijirii generale sau speciale din partea
altcuiva si necesitatea altor cheltuieli suplimentare pentru tratament;
adeverinta despre faptul ca copiii care au implinit virsta de 16 ani invata);
documentele ce confirma dreptul de a primi indemnizatia unica in caz de deces
al lucratorului (buletinul de identitate, copiile certificatelor de deces, de
casatorie, de mostenire a copiilor, adeverinta despre salariul mediu anual al
decedatului si componenta familiei lui, copia hotaririi respective a
instantei judecatoresti si a.).
La cererea partilor instanta judecatoreasca poate solicita si alte dovezi.
Dovezile prezentate urmeaza a fi verificate si apreciate in totalitatea lor.
9. Judecind pretentiile referitoare la recuperarea daunei in legatura cu
indeplinirea de catre victima a indatoririlor sale de munca in temeiurile
stipulate de art.491 al C.C., instantele judecatoresti urmeaza sa tina cont
de faptul ca raspunderea organizatiei survine numai atunci cind s-a facut
vinovata de dauna, cu exceptia unor cazuri special prevazute de lege.
Prevederile art.491 C.C. se aplica si atunci cind lucratorului in timpul
indeplinirii indatoririlor sale de munca i s-a cauzat o dauna de o sursa de
pericol sporit, inclusiv si in cazul in care dauna a fost cauzata de aceasta
sursa lucratorului care deserveste aceasta sursa in virtutea obligatiunilor
de serviciu.
Este necesar de a atentiona ca punctul 24 al Regulilor prevede conditii
speciale de raspundere a organizatiei pentru dauna cauzata sanatatii
lucratorului in timpul deplasarii sale spre locul de lucru si de la lucru cu
transportul organizatiei, cu care el intretine raporturi de munca. In
asemenea cazuri organizatia raspunde pentru dauna cauzata in calitate de
posesor al sursei de pericol sporit potrivit art.485 C.C., indiferent de
vina.
10. Gospodariile agricole raspund pentru dauna cauzata unui membru al
gospodariei prin mutilare sau alta vatamare a sanatatii pe baze generale,
prevazute in articolele 475, 476, 485 C.C.
11. Actiunea noilor acte normative adoptate, daca in cuprinsul lor nu se
prevede altfel, se extinde numai asupra raporturilor juridice aparute dupa
intrarea in vigoare a actului normativ. Momentul aparitiei dreptului la
actiune despre recuperarea daunei cauzate sanatatii este recunoscuta ziua
survenirii incapacitatii de munca, cind victima a pierdut salariul anterior,
sau atestarii la victima a unei afectiuni profesionale, iar relativ la
pretentiile de recalculare a platilor lunare - momentul cind aceasta
recalculare trebuia sa fie efectuata in virtutea dispozitiilor legii.
12. Regulile de compensare a daunei din 3 iulie 1994 si Instructia cu privire
la ordinea de aplicare a lor din 13 februarie 1985 se aplica in partea vizind
stabilirea cuantumului despagubirilor nu numai in cazurile vatamarii
sanatatii, ci si in alte cazuri de compensare a daunei cauzate sanatatii in
modul stabilit de articolele 475, 490 C.C.
Daca este necesar sa se recalculeze sumele de compensare a daunei, in aceste
cazuri se aplica actele normative in vigoare care reglementeaza modul de
recalculare a sumelor de compensare a daunei cauzate lucratorilor prin
mutilare sau alta vatamare a sanatatii in timpul exercitarii de catre ei a
indatoririlor de munca.
13. In pricinile in care victima este de acord cu cuantumul despagubirilor
pentru dauna, iar intreprinderea sau organizatia din anumite cauze nu achita
platile, instanta judecatoreasca este in drept sa examineze litigiul in fond.
14. La alte vatamari ale sanatatii, indicate in punctul 1 al Regulilor,
pentru care survine raspunderea conform art.491 C.C., se refera, in special,
afectiunile profesionale provocate de neasigurarea conditiilor sanatoase de
munca.
In cadrul examinarii cauzelor privind recuperarea daunei cauzate de aparitia
la lucrator a unei afectiuni profesionale este necesar sa se tina cont de
faptul ca afectiunea profesionala se considera intervenita din vina
patronului, daca acesta nu va dovedi ca dauna nu a fost cauzata din vina lui.
Concluzia despre aceea ca imbolnavirea depistata la victima este profesionala
este in drept sa o dea numai o comisie specializata (Comisia pentru
patologiile profesionale a Spitalului Clinic Republican), iar gradul de
invaliditate in urma unei afectiuni profesionale si procentul de pierdere a
capacitatii de munca profesionala sint stabilite de organele expertizei
medicale a vitalitatii.
In unele cazuri separate, suplimentar la actul de examinare poate fi
solicitata concluzia inspectorului tehnic al sindicatului cu privire la
factorii tehnici ce au contribuit la aparitia afectiunii profesionale.
15. Repararea pagubei cetatenilor Republicii Moldova, pricinuite sanatatii
lor in urma catastrofei de la Cernobil, se reglementeaza si se asigura prin
Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe
urma catastrofei de la Cernobil din 30 ianuarie 1992, precum si prin alte
acte normative, adoptate conform acestei legi.
16. Organizatia este obligata sa repare dauna cauzata atit din vina
angajatilor sai permanenti, cit si celor temporari sau sezonieri, precum si a
persoanelor incadrate in munca in baza contractelor de munca (art.475 C.C.).
17. Stabilind cuantumul de compensare a daunei instantele judecatoresti se
calauzesc de dispozitiile punctelor 10-21 ale Instructiei din 13 februarie
1985 si, afara de aceasta, trebuie sa aiba in vedere ca:
- daca victima, inainte de a i se cauza mutilarea sau alta vatamare a
sanatatii, a lucrat la intreprinderea in cauza mai putin de 12 luni complete,
iar in perioada ultimilor doi ani de pina la mutilare a lucrat la alte
intreprinderi, institutii sau organizatii, la calcularea salariului ei mediu
lunar se ia in calcul salariul nu numai de la ultimul loc de lucru, dar si de
la locul de munca anterior.
Totodata, trebuie sa se tina cont de faptul ca in cazurile in care victima,
inainte de angajarea la lucrul unde i s-a cauzat dauna, nu a fost muncitor
sau functionar, bunaoara, isi facea serviciul in armata, in organele
politiei, era student, lucrator al unei gospodarii agricole, isi ispasea
pedeapsa in locurile de detentie, atunci se ia in calcul numai salariul
victimei pentru perioada de munca in calitate de muncitor sau functionar si
salariul mediu se calculeaza prin impartirea acestui cistig la numarul de
luni lucrate.
Acest mod de calculare a salariului mediu se aplica si la stabilirea
cuantumului de compensare a daunei pricinuite membrilor gospodariei agricole,
care a lucrat mai putin de un an agricol in gospodarie.
Daca membrul gospodariei agricole a lucrat in gospodarie in total 12 luni
pina la vatamarea sanatatii (de exemplu, mutilarea i s-a cauzat la mijlocul
anului agricol curent, iar membru al gospodariei a fost primit la mijlocul
anului agricol anterior), cistigul lui mediu urmeaza sa se stabileasca din
calculul a 12 luni lucrate in colhoz. Insa daca el a lucrat in gospodarie mai
putin de 12 luni, salariul mediu se calculeaza din cistigul global pe toate
lunile lucrate impartit la numarul acestor luni.
Cistigul obtinut de victima inainte de intrarea in gospodaria agricola nu se
ia in calcul.
18. Instantele judecatoresti trebuie sa tina cont de faptul ca in
conformitate cu prevederile punctului 25 din Regulamentul organelor de
expertiza a vitalitatii, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 29 august 1991
nr.470, constatarea nivelului dereglarii functiei vitale, stabilirea gradului
si cauzelor invaliditatii se efectueaza de catre organele de expertiza
medicala a vitalitatii indiferent de faptul daca mutilarea a fost sau nu in
legatura cu indeplinirea obligatiunilor de serviciu.
Insa gradul de pierdere a capacitatii de munca (in procente) si marimea
diverselor ajutoare suplimentare de care au nevoie persoanele mutilate se
determina de catre aceste organe numai in cazurile in care mutilarea este
cauzata de indeplinirea indatoririlor de serviciu.
Daca dauna a fost cauzata in afara raporturilor de munca, gradul de pierdere
a capacitatii de munca profesionala se stabileste de comisiile de expertiza
medico-legala.
19. Daca mutilarea sau alta vatamare a sanatatii, inclusiv si afectiunea
profesionala a provocat pierderea partiala a capacitatii de munca de catre
victima, care nu a impus stabilirea gradului de invaliditate, iar prin
decizia organelor de expertiza a vitalitatii sau de expertiza medico-legala
victimei i s-a stabilit gradul (procentul) pierderii capacitatii de munca,
instantele judecatoresti trebuie sa aiba in vedere faptul ca, in conformitate
cu prevederile art.490 C.C. si punctul 7 al Regulilor din 3 iulie 1984
victima are dreptul la compensarea daunei indiferent de faptul ca nu i s-a
stabilit gradul de invaliditate.
20. In cazurile in care in legatura cu mutilarea sau cu alta vatamare a
sanatatii partea pierduta din cistig se compenseaza deplin de pensia luata in
calcul, instanta judecatoreasca, respingind pretentia de a oferi victimei
despagubirea reala a daunei, in hotarirea pronuntata recunoaste dreptul
victimei la despagubire, daca in viitor se va schimba situatia lui materiala
(se va micsora marimea pensiei sau va creste gradul (procentul) pierderii
capacitatii de munca profesionala s.a.).
21. Platile lunare urmeaza a fi majorate proportional cu cresterea
cuantumului salariului minim pe tara.
In acest sens trebuie sa se aiba in vedere faptul ca sint supuse majorarii
atit platile ulterioare, cit si sumele percepute prin instanta judecatoreasca
pentru perioada precedenta pe parcursul careia cuantumul salariului minim a
crescut in mod centralizat.
Sumele de compensare a daunei sint supuse indexarii in legatura cu cresterea
costului vietii. In special sint supuse indexarii cheltuielile suplimentare
pentru ingrijirea medicala speciala, pentru ingrijirea de catre o alta
persoana. Aceste sume ale cheltuielilor suplimentare urmeaza a fi majorate
proportional cu cresterea cuantumului salariului minim.
22. In caz de vatamare a sanatatii cetateanului care nu a atins virsta de 15
ani, conform art.495 C.C. patimitul dupa inceputul activitatii de munca este
in drept sa solicite de nenumarate ori marirea recuperarii daunei, legate de
scaderea capacitatii lui de munca in urma vatamarii sanatatii, in cazurile in
care patimitul isi ridica calificarea sa.
23. In cazurile prevazute de art.481 C.C. prin culpa parintilor, infietorilor
sau a tutorelui trebuie intelese atit neexecutarea supravegherii adecvate a
minorilor care nu au implinit 15 ani, cit si atitudinea iresponsabila fata de
educatia lor sau folosirea nelegitima a drepturilor sale in raport cu copiii,
ceea ce a avut ca urmare comportamentul ilegal al copiilor si cauzarea
daunei. Prin culpa institutiei de invatamint, de educatie sau curativa se
intelege neexercitarea supravegherii adecvate asupra minorilor in momentul
cauzarii daunei. Daca pricinuirea daunei de catre minor a provenit atit din
culpa persoanelor indicate in alin.1 al art.481 C.C., cit si din culpa
institutiilor indicate in alin.2 art.481 C.C. dauna este reparata in baza
principiului responsabilitatii pe o parte in dependenta de gradul de vina al
fiecarei parti.
Parintele care traieste separat de copii poate fi absolvit de raspundere
pentru dauna cauzata de minor numai in cazurile in care din vina altui
parinte el a fost lipsit de posibilitatea de a participa la educarea
copilului.
24. La judecarea actiunilor de recuperare a daunei cauzate prin decesul
intretinatorului trebuie sa se tina cont de urmatoarele momente:
- cercul persoanelor intretinute care au dreptul la compensarea daunei in caz
de deces al intretinatorului se stabileste conform punctelor 5 si 9 ale
Regulilor si articolului 32 din Legea cu privire la asigurarea cu pensii de
stat in Republica Moldova, adoptata la 27 decembrie 1990;
- la persoanele intretinute pot fi raportate membrii inapti pentru munca ai
familiei intretinatorului decedat, care au un cistig de sine statator sau
primesc pensie nu in legatura cu pierderea intretinatorului daca o parte din
cistigul defunctului ce revenea fiecarui dintre ei constituie sursa
principala si permanenta a mijloacelor de existenta. Caracterul permanent al
ajutorului presupune ca el nu era intimplator, de o singura data, ci era
acordat sistematic si ca defunctul luase asupra sa grija pentru intretinerea
acestui membru al familiei.
Caracteristica de ajutor principal poate fi clarificata pe calea compararii
marimii ajutorului din partea decedatului cu alte surse de venituri.
Cuantumul despagubirilor in legatura cu pierderea intretinatorului urmeaza sa
fie determinat fara a lua in calcul salariul sau pensia primite de aceste
persoane;
- dreptul la recuperarea daunei il au si persoanele care nu se aflau in
relatii de rudenie cu defunctul, daca ele erau intretinute de catre decedat
si erau neapte de munca. In legatura cu faptul ca unor asemenea persoane nu
li se stabileste pensie in caz de pierdere a intretinatorului cuantumul
despagubirii constituie partea lor din cistigul mediu lunar al decedatului;
- la persoanele care nu lucreaza si ingrijesc de copiii, fratii, surorile si
nepotii decedatului care nu au implinit virsta de 8 ani este raportat si
sotul (sotia) decedatului, care se afla in concediu partial platit pentru
ingrijirea copilului in virsta de pina la un an si jumatate si in concediu
suplimentar fara pastrarea salariului pina la 3 ani;
- dreptul de primire a despagubirilor in caz de pierdere a intretinatorului
se pastreaza pentru minori si in cazul infierii lor ulterioare. Acest drept
se pastreaza, de asemenea, si pentru sotul (sotia) decedatului care se
recasatoreste;
- compensarea daunei copiilor, in cursul platii ei in caz de pierdere a
intretinatorului au devenit invalizi pina la virsta de 16 ani (elevi - pina
la virsta de 18 ani), se pastreaza in aceeasi marime si dupa ce minorii au
atins virsta majoratului. In acelasi mod se solutioneaza chestiunea privind
compensarea daunei copiilor vizati, care au devenit inapti de munca in timpul
vietii intretinatorului;
- daca invaliditatea copiilor vizati a survenit dupa decesul intretinatorului
in urma vatamarii sanatatii, pentru care in virtutea legii trebuie sa
raspunda alte persoane, in acest caz ei sint in drept sa ceara, la alegerea
lor, sau continuarea compensarii daunei in temeiul pierderii intretinatorului
(pina la implinirea virstei de 16 ani, iar pentru cei care invata - pina la
virsta de 23 ani), sau repararea daunei de catre persoanele ce s-au facut
vinovate de vatamarea sanatatii lor, in conformitate cu art.495 C.C.
25. In conformitate cu art.485 C.C. posesorul sursei de pericol sporit este
obligat sa repare dauna cauzata de sursa de pericol sporit, independent de
existenta culpei sale in pricinuirea daunei, daca nu va dovedi ca dauna s-a
produs in urma unei forte majore sau din intentia victimei. In cazurile in
care s-a cauzat vatamarea sanatatii unui lucrator care se afla in raporturi
de munca cu posesorul sursei de pericol sporit, raspunderea posesorului
pentru cauzarea daunei survine numai daca exista vina lui, cu exceptia
cazurilor prevazute la punctul 4 din Regulile de compensare a daunei din 3
iulie 1984.
26. In sensul prezentei hotariri proprietarul sursei de pericol sporit este
cetateanul sau organizatia care dispune de sursa:
- cu drept de proprietate;
- cu drept de administrare;
- cu drept de gestionare operativa;
- in baza contractului de arenda;
- in baza procurii;
- in baza hotaririi organelor competente privind transmiterea sursei;
- in folosinta temporara s.a.
Nu este recunoscuta posesor al sursei de pericol sporit persoana care
deserveste mijlocul de transport sau il conduce in virtutea raporturilor de
munca cu posesorul sursei. De aceea in cazul in care mijlocul de transport
este dat in arenda (in baza procurii) de catre o intreprindere sau o persoana
privata unui sofer profesionist, raspunderea pentru dauna o poarta
arendatorul (persoana care a eliberat procura), daca soferul a exercitat de
fapt obligatiunile de munca si a actionat in interesul arendatorului
(proprietarului).
27. Daca vatamarea sanatatii a fost cauzata in urma coliziunii dintre surse
de pericol sporit, in cadrul solutionarii chestiunii privind repararea daunei
pricinuite trebuie sa se tina cont de urmatoarele momente: a) dauna cauzata
unui posesor din vina altuia este reparata de cel vinovat; b) in caz ca este
vinovat numai posesorul, caruia i s-a cauzat o dauna, ea nu-i este
despagubita; c) in cazul in care vinovati sint ambii posesori cuantumul
despagubirilor se stabileste proportional cu gradul de vinovatie al
fiecaruia; d) in cazul in care ambii posesori de surse de pericol sporit nu
s-au facut vinovati de cauzarea reciproca a daunei (indiferent de marimea ei)
nici unul din ei nu are dreptul la despagubire.
In cazurile in care posesorii de surse de pericol sporit au cauzat in comun
daune altor persoane, ei poarta raspundere solidara in fata victimei.
28. Imprudenta grosolana a victimei, care a favorizat producerea sau
cresterea daunei, nu poate constitui temei pentru a refuza repararea daunei,
daca victima se afla in raporturi de munca cu organizatia, intreprinderea,
institutia responsabila pentru recuperarea daunei. Insa ea poate fi luata in
calcul la stabilirea cuantumului compensarii daunei in cazurile de accident
in munca sau de pierdere a intretinatorului. In alte cazuri se aplica
prevederile art.488 C.C.
Raspunderea mixta nu se aplica la compensatiile suplimentare.
Chestiunea despre faptul daca imprudenta victimei este o neglijenta grosolana
sau o simpla neatentie, care nu influenteaza asupra cuantumului
despagubirilor, trebuie sa fie solutionata in fiecare caz separat, luindu-se
in calcul circumstantele concrete. In special, aflarea victimei in stare de
ebrietate, fapt care contribuie la producerea si cresterea vatamarii, urmeaza
a fi recunoscuta imprudenta grosolana.
Gradul de vinovatie al victimei in cazurile de raspundere mixta se determina
de catre administratia intreprinderii, organizatiei. La determinarea
cuantumului recuperarii daunei este necesar sa se clarifice toate momentele
obiective si subiective ale accidentului pentru a repartiza corect
raspunderea materiala intre intreprindere (organizatie) si victima. Gradul de
vinovatie al victimei (in procente) este determinat de comisia pentru
protectia muncii a comitetului sindical si decizia ei trebuie sa fie luata in
calcul de administratie. La judecarea litigiului instanta este in drept de a
da apreciere probelor prezentate.
29. Daca victima are nevoie de mijloace de transport speciale, dauna urmeaza
sa fie compensata in limitele costului unui asemenea mijloc de transport,
necesitatea caruia a fost stabilita de decizia medicala.
Insa in cazuri exceptionale, cind prin decizie medicala se confirma ca
victima care are nevoie de motocicleta cu atas, in virtutea
particularitatilor fiziologice (datele antropometrice s.a.) nu o poate
folosi, si unicul mijloc special posibil pentru deplasare este automobilul de
un anumit model, instanta judecatoreasca este in drept sa stabileasca
cuantumul despagubirii la nivelul costului unui asemenea automobil.
30. La compensarea cheltuielilor pentru ingrijirea de catre o alta persoana a
unui invalid de gradul I nu este necesara decizia medicala despre necesitatea
unei asemenea ingrijiri.
Compensarea cheltuielilor pentru ingrijire, inclusiv pentru ingrijirea
medicala speciala se efectueaza indiferent de faptul de cine este facuta
ingrijirea, daca cheltuielile s-au facut efectiv, daca s-a achitat
suplimentul la pensie pentru ingrijire. Perceperea compensatiei pentru
cheltuieli poate fi efectuata si pe o perioada ulterioara in limitele
termenelor indicate in decizia organelor de expertiza medicala a vitalitatii
sau a comisiei de expertiza medico-legala. Cuantumul de compensare a
cheltuielilor pentru ingrijirea invalizilor, pentru care prin decizia
organelor de expertiza medicala a vitalitatii s-a recunoscut necesara
ingrijirea medicala speciala, nu poate depasi salariul de functie lunar al
infirmierei dintr-o institutie medicala, iar pentru alti invalizi - 60 la
suta din acest salariu.
31. La aplicarea dispozitiilor art.500 C.C. urmeaza sa se aiba in vedere
faptul ca restituirea cheltuielilor pentru inmormintare poate fi ceruta de
orice persoana, cit si de organizatie daca ele au suportat de fapt aceste
cheltuieli.
Compensarii pe calea perceperii de la reclamatul care poarta raspundere
materiala pentru vatamarea sanatatii in urma careia a survenit decesul
cetateanului sint supuse in acest caz, conform art.500 C.C., numai
cheltuielile necesare pentru inmormintare si serviciile funerare. Aceste
cheltuieli sint restituite, luind ca baza cele suportate in realitate, iar
cheltuielile pentru confectionarea ingraditurilor si monumentelor sint
compensate in limitele ce nu depasesc costul acestora in localitatea
respectiva.
32. Persoanele mentionate in primul alineat al punctului 6 din Regulamentul
cu privire la plata de catre intreprinderi, organizatii si institutii a
indemnizatiei unice pentru pierderea capacitatii de munca sau decesul
angajatului in urma unui accident de munca sau a unei afectiuni profesionale,
adoptat prin Hotarirea Guvernului din 11 august 1993 nr.513, sint persoanele
intretinute de intretinator si persoanele care au dreptul de a primi ajutor
de intretinere de la el.
La intentarea unei actiuni de catre una din persoanele mentionate in alin.2
pct.6 din Regulament instanta judecatoreasca trebuie sa identifice toate
persoanele care au dreptul sa primeasca indemnizatia unica in temeiul alin. 2
pct.6 din Regulament si in conformitate cu prevederile alin.2 art.37 C.P.C.
sa comunice acestor persoane ca pot interveni in proces in calitate de
coreclamanti.
33. In sensul legislatiei in vigoare sumele platite in plus in contul
recuperarii daunei cauzate prin vatamarea sanatatii nu pot fi retinute in
cazurile de aplicare incorecta a metodicii de calculare, inclusiv si pe calea
neplatii sumelor care trebuie sa fie platite dupa descoperirea platii in plus
(cu exceptia cazurilor in care s-a comis o greseala de calcul, adica o
greseala in operatiile aritmetice).
34. In cazul unui accident de munca ce s-a produs nu numai din vina
intreprinderii, dar si in urma imprudentei victimei indemnizatia unica se
calculeaza cu aplicarea principiului de raspundere mixta; totodata la plata
indemnizatiei unice in legatura cu o afectiune profesionala raspunderea mixta
nu se aplica.
35. In hotarirea instantei judecatoresti despre perceperea platilor lunare
urmeaza a fi mentionat momentul de incepere a perceperii si termenul in care
sint fixate incasarile.
In asemenea ordine de idei urmeaza sa se tina cont de faptul ca, potrivit
art.25 din Legea privind pensiile de asigurari de stat nr.156-XIV din 14
octombrie 1998 (M.O., 1998, nr. nr.111-113, art.683) dreptul la pensie in caz
de pierdere a intretinatorului il au membrii neapti de munca ai familiei
intretinatorului decedat, iar in numarul acestei categorii de persoane sint
inclusi copiii care nu au implinit virsta de 18 ani si cei care au depasit
aceasta virsta daca ei au devenit invalizi pina a implini 18 ani; elevii
scolilor de cultura generala, ai scolilor profesional-tehnice, studentii
institutiilor de invatamint mediu de specialitate si superior detin dreptul
la pensie pina la absolvirea institutiilor de invatamint mentionate, insa
numai pina la implinirea virstei de 23 ani.
36. Judecind pricinile privitoare la dauna, instantele judecatoresti trebuie
sa evidentieze si sa analizeze minutios cauzele traumatismelor, incalcarii
regulilor tehnicii de securitate a muncii, sanitare de productie, sa
reactioneze la ele prin adoptarea unor decizii interlocutorii.
37. In legatura cu adoptarea prezentei legi a considera caduce:
Hotarirea nr.1 a Plenului Judecatoriei Supreme a RSSM din 3 mai 1986 "Cu
privire la practica examinarii de catre judecatoriile RSS Moldovenesti a
cauzelor privind restituirea daunei pricinuite sanatatii"; hotarirea Plenului
Judecatoriei Supreme a Republicii Moldova din 10 decembrie 1990 nr. 8 "Despre
introducerea unor completari in hotarirea Plenului Judecatoriei Supreme a
RSSM din 3 mai 1988 "Cu privire la practica examinarii de catre judecatoriile
RSS Moldovenesti a cauzelor privind restituirea daunei pricinuite sanatatii";
hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din 10
iulie 1997 nr. 25 "Despre introducerea completarilor in hotarirea Plenului
Judecatoriei Supreme din 3 mai 1988 "Cu privire la practica examinarii de
catre judecatoriile RSS Moldovenesti a cauzelor privind restituirea daunei
pricinuite sanatatii"; hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie a
Republicii Moldova din 16 iulie 1997 nr. 26 "Cu privire la hotarirea Plenului
Curtii Supreme de Justitie din 10 iulie 1997 nr. 25".