horticultura si viticultura

Dr. ELENA FLORESCU Dr. I. MILITW Ing. D. LOBODAN Dr. I. ISAC Ing. CAMELIA LUBURICI Dr. T. GROZA

Coordonatori: Dr. ELENA FLORESCU Dr. I. MILITIU

Profil agricol

Meseria : horticilitor-mecanizator

CLASA a XIk 8

EDITURA CERES BUCURESTI

1982'

Manualul a fost elaborat conform PrWrnmei $colare aprobatg de Minister"] Edueariei $i f n v ~ ~ ~ r n l n t u l u i ru nr. 344811979

- Referenti: Prof. dr. doc. A. NEGRILA

Prof. I. CARP $ef lucriri M. MIHALACEIE Prof. M. PAUN

LEGUMICULTURA

1. Introducere

1 .l. Obiectul ~i importanfa legumiculturii

Obiectul legurniculturii. Legumicultura este ~t i inta care se OCUI.'~ cu studiul particularit5tilor biologice ale plantelor legumicole ~i relatiilor acestora cu mediul EnconjurBtor, cu scopul de a se interveni cu cele rnai cores- punzatoare mgsuri agrotchnice care d satisfar: cerintele plantelor tn toat5 pcrioada de vegetatie pentru obtinerea de productii mari, de calitate supc- rioarz, in tot timpul ~ n u l u i $i la costuri clt rnai mici.

Pe ling5 claborarea de mgsuri agrotehnice impusc de conditiile concrete din fiecare zonP de culturz, legumicultura se rnai ocupi de ameliorarea s01.u- rilor existente, crearea de soiuri $i hibrizi cu productivitate sporitz, rezls- tent5 la boli $i d?iu~un%tori, de organizarea procesului de producfie $i valorl- ficare, adic5 de modul cum trebuie sP se desfa~oare fluxul tehnologic de la producerea semintei pins la valorificarea produselor.

Importanfa legumiculturii. Numeroasele cercetzri privind valoarea ali- mentar5 a produselor agricole scot in evident5 rolul deosebit pe care f au legumele in alimentatia. rational5 a omului. fn compozitia legumelor i n t 6 proteine, grHsimi, gluci.de $i alte substante la care se adaugj saruri minerale ~i vitamine (tabel* 1). Cele rnai mari cantitafi de vitamine se gkesc in Icgu- mele proaspete $i rnai ales in legumele care se consum5 in stare crudi. Astfcl, vitamina A. care stiinuleazii cre~terea ~i vederea, se gHse$te in rnorcovl, tomate, spanac, m a k e etc. Vitamina B este prezenti in toate legumele Si mai ales in varC, tomate, cartofi Si spanac. Lipsa ei provoacz boala numit? ,,Beri-beri". Vitamina C, care combate scorbutul, este prezentz En cantltatl apreciabile in ardei, tomate, spanac, varzH, fasole, salat5 etc.

Szrurile minerale se g5sesc in majoritatea legumelor sub formZ de siruri de calciu, potasiu. fier etc. Acestea ajut5 la neutralizarea aciditzfii din orga- nism, reglarea permeabilitifii capilare, coordonarea proceselor neuro-muscu- lare etc.

Consumul legumelor contribuie activ la hidratarea organismului, Sti- mularea activitzfii sisternului muscular prin aportul de monozaharide, t i - mularea poftei de mincare datorits uleiurilor eterice, alcalinizarea plasmei sanguine . ~ i sporirea activitafii epzimelor prin aportul de elemente minerale ca Fe. Mg, Ca, I(, Zn, F etc. Legumele mai contribuie la stimularea activitgfii glandelor eridocrine, mgrirea capacitjfii de apzrare a organismului, reglarea metabolismului etc. Legumeie se digerg u p r , in 2-4 ore, in timp ce carnea in 5-6 ore. Unele specii de iegume cu ceapa, usturoiul, hreanul etc., care confin substan:fe antibiotice numite ,,fitoncideW, aq efecte terapeutice fiind folosite ca plante medicinale din cele rnai vechi timpuri.

n o =s c - y . c-1 1 ; I 6 2- lsz-ss g-z- * O-35.9 m m Lo m C- 1 % tn I

c o dodo" 0 1 3 c ~ o c o o I

<z xd - 2 P 0 ?,i ,- a1 M 2: ~ O D P . Z ~ % , S 3r?we?5m C) $ r- 5 rn 5 5 1 , , qg l q l ? I E 0

ec- o n o n ' 1 - I

- - 5- 8 % 1 1 1 2 2 :gz-g 983 I O O O O C C C S S 0 U a &5 o c o a 000 21 I 1-1- _ I

c m o r n ~ a a m o m

m - o - - o l N 2 G - n N - - - -7-

Cercetsrile au dcmonstrat c 3 pentru buna functionare a organismuhi omul are nevoie de 350-400 g lcgume/zi.

Pe lings importanfa alimentat%, legumicultura are ~i o important2 eco- nomics devenind factorul determinant f n dezvoltarea unor unit5fi industriale cum sfnt fabfcile de tractoare ~i ma~in i pentru legumicultur5, fabrieile de conserve etc. TotodatH, datoritk faptului c5 legumicultura este cel mai intensiv sector din affricultur5, putindu-se asigura pe un hectar productii de 6-10 $ chiar 20 de ori mai mari decft pe un hectar de cereale, se asigurz valorificarea superioara a terenului, venituri mari $i folosirea uniform5 a fortei de muncH, in tot timpul anului. DacH se adaugl ~i faptul c5 mari cantitsti de legume sint exportate, rezulta c5 legumicultura este un sector important economiei noastre nationale.

1.2. Stadiul actual :i perspectivele de dezvoltare a legnmiculturii in fara noastrg, in Iumina documentelor de partid -. .- . . si -. . de stat .-

-.a

. 7 J fn ultimele douk cincinalv iegumicultura s-a dezvoltat intr-up ritm foartc

intens contribuind la dublarea cc~nsumului de lcgume care Pn perioada 1974- 1979 a crescut de la 45-50 kg la 110-1 15 kg legume pe locuitor. fn acela$ timp au sporit, atit capacitsfile de prelucrare industrial5 a legumelor, cft !$ exportul de prodnse proaspete sau conservate ...

Aceste rezultate se datoresc unor concept11 organizatorice noi cum sint: concentrarea ~i specializarea productiei, amppasarea legumelor pe cele mai fertile terenuri, dorarea cu ma~ini ~i utilaje perfecfionate, aplicarea de tehnologii moderne bazate Fte mecanizare, chimizare $i irigare etc.

Pornind de la stadiul actual ~i avind h vedere perspectivele dezvoltHii social economice ale +rii noastre, Directivele Congresului al XII-lea al Par- tidului Comunisi RomLr, au stabilit c5 in cincinalul 198 1 - 1985, in legumi- cultur5 productia medie trebuie sii ajung.8 la peste 20 de tone pe hectar.

In acest fel consumul de legume va crc9te pTn5 la 200 kg pe locuitor din care 155 kg in stare proaspzt5.

Pentru realizarea acestui obiectiv leguinicultura se v i dezvolta intensiv dup5 criterii ~tiinfifice, accent deosebit trebuind sS se pun5 pe:

- dessvirsirea actiunii de concentrare ~i specializare a productiei: . - - modernizarea bazei tehnico-materiale; - aplicarea de tehnologii moderne bazat5 pe mecanizare, chimizare $i

irigare prin care s5 se asigure atit cre9terea prodnctiei, cit ~i reducerea consu- murilor de cornbustibili pe tona de produs;

- diversificarea sortimentului de legume 5i c~alonarea productiei pe o perioad5 cPt mai lung5 din an; extinderea suprafetelor de culturi protejate;

- obtinerea ~i introducerea in cultur5 a unor soiuri ~i hibrizi noi, cu potential productiv ridicat ~i a seminfelor de Pnaltri valoare agrobiologicH;

- ridicarea nivelului de calificare a tuturor celor care lucreazj En legu- miculturg ;

- cre~terea rolului cercetjrii Stiintifice ;.i aplicarea c9t mai rapids a rezul- tatelor In productie etc.

Consiliile unice agroindustriale de stat ~i cooperatiste, Enfiintate fn l9?9, asigur5 conditii organizatorice pentru folosirea rational5 a fondului funclar, a bazei tehnico-materide, a valorifidrii integrale a productiel leg'micole $i a celorlalte m9suri de kodernizare enuntate rnai sus.

7

Cap. I. Legumicultura general5

2. Particularitlfile ecologice ale plantelor legumicole. RelafiiIe plantelor legumicole cu factorii de mediu: lumin5, temperaturs, apli, hranii si aer

2.1. ParticularitSfile ecologiei plantelor legumicole

Plantele legumicole de astzzi provin din plante sglbatice, h urma unei Pndelungate selecfii naturale $i artificiale. Originea lor este foarte diferitl (Europa, Asia, Africa, America, ,4ustralia), iar unele specii subatice, din care provin foarte numeroasc plante legumicole, mai exist5 qi as tk i in stare sailbaticl in zonele de origine (ex. morcovul in jurul Mgrii Mediteranene, pgtls- gelele vinete In India $i BirmBnia, tomatele in America central5 etc.).

Conditiile ecologogice, in care plantele au ap2rut ~i evoluat, au imprimat acestora anumite caractere $i cerinfe, ca rezultat a1 interacfiunii dintre orga-. nism qi mediu. Astfel, fiecare specie sau grup5 de specii manifest5 cerinte diferite fat5 de factorii de vegetatie: lumin5, temperaturs, apH, hran5, aer. Cunoaqterea acestor cerinfe $i dirijarea lor este de cea mai mare important2 pentru practica legumicol2, mai ales in sere, rlsadnite, adzposturi, unde factorii de vegetafie sint asiprafi de catre om. . .

2.2. Relafiile plantelor legumicole cu factorii de mediu

Lumina este un factor determinant In viata plantelor verzl, ea stEnd la baza procesului de fotosintez2. Cu clt lumina este mai intensz, cu atit plantele cresc $i fructificg mai repede.

In funcfie de originea lor, plantele legumicole au pretenfii diferite fa$% de intensitatea luminii.

Foarte pretenfioase la intensitatea luminii sint : tomatele, ardeii, vinetele, pepenii, castravefii, fasolea ~i dtele.

Mai putin pretenfioase s h t : morcovul, varza, mazHrea, spanacul, salatci de frunze, rnlrarul, leu~teanull etc.

Pe parcursul perioadei de vegetatie plantele manifest2 de asemenea cerinte diferite.

Deosebit de pretentioase la lumina sint plantele tinere (in faza de rgsad) precum $i Pn perioada de Pnflorire $i legare a fructelor. fn conditii de luminozitate scHzut% plantele se alungesc, florile nu mai lea@ (avorteazg $i cadj,

iar producfia scade. Acest fenomen se Pntilne~te frecvent in spatii acoperite (sere, adfiposturi) in timpul iernii, primiivara devreme sau toarnna tirziu, cind lumina este in deficit. fn aceste spatii l-ina este factorul eel mai greu de dirijat . ~ i nu poate fi suplinit in totalitate. Se pot lua ins5 mburi pentru d i inuarea efectului dlunator a1 deficitului de luminz, ca de exemplu: orientarea corectl a spatillor fat5 de punctele cardinale, orientarea plantelor, cur5- tirea geamurilor sau a polietilenei, scHderea temperaturii din local in t impd noptii qi in zilele innorate, folosirea unor soinri special create. De asemenea, se rnai poate folosi iluminatul artificial la producerea rgsadurilor.

De multe ori acestc mHsuri sint insuficiente in care caz se poate recurge $i la folosirea unor substanfe stirnulatoare ale procesului de fructificare (ex. la tomate).

Plantelc lcgumicole au cerinfe diferite ~i fat5 de durata perioadei de iluminare.

hstfel, plantele legumicole formate in zone mai nordice, necesita zilnic 16- 18 ore de iluminare $i se numesc ;blanle de zi lung2. Din aceast5 gmp& fac parte: salata, spanacul, ridichea de lunl, varza, morcovul, mgrarul ~i altele

Plantele legumicole originare din zonele sudice, pretind zilnic 12 ore de iluminare $i se numesc plartle dc zi scurta'. Dintre acestea se pot enumera: tomatele, ardeii, vinetele, fasolea, barnele, castravefii, pepenii.

Cultivate Pn alte conditii de duratl a zilei plantele iyi prelungesc perioada de vegetatie, infloresc $i fructifics tirziu sau deloc, iqi schimbl habitusul etc. De aceea pentru obtinerea unor productii bunk la plantele de la care se con- sum2 fructe, sau la producerea seminjelor, trebuie asigurate condifiile de . iluminare cerute de fiecare specie in parte.

fn unele cazuri ins2, schimbarea duratei de iluminare este folositoare pentru practicg. Astfel, spanacul, ridichea de lung, unele soiuri d e salats, care sint plante de zi lungs, cultivate primgvara $i toamna (deci in condifii de zi scurtl), au o cre~tere puternica dar fructificz tirziu sau deloc. Aceste Pnsugiri sint favorabile, cieoarece de la plantele amintite se consum5 p5rtile vegetative. fn timpul verii, spanacul, salata, ridichile de lunl emit u$or tulpini floarale, fenomen nedorit in practic5.

Temperatura condifioneazg desf57urarea proceselor vitale din plante, Tn special fotosinteza si respiratia. Fiecare specie are o temperaturl minims, optima gi maxim2 de vegetatie. La temperatura optima fotosinteza are cel mai mare randament da& qi ceilalfi factori sint asiguraTi in optim. Sub temperatura minim% yi peste cea maxim2 plantele s h t distruse In scurt timp.

fn raport cu cerintele plantelor legumicole fafz de cllduril ele pot fi clasificate in trei man grupe:

- S$ecii $rete%,tioase l a c ~ d u r d , care necesit2 pentru geminarea semintelor cel putin 12- 16OC + care vegeteazii gi fructifics bine la 22-28°C. Ele suports temperaturi maxime de 35-40°C. Aceste plante sInt distruse chiar $i la temperaturi pozitive de + 2 ... + 3OC. Din aceastl grup5 fac parte: pepenii, castravefii, dovleceii, vinetele, ardeii, tomatele, fasolea, bamele ~i altele.

- S$ecii +uliw pretelztkoase l a ca'ZdurZ, care germineazl la minimum 2-5OC ~i care pentru formarea partilor comestibile necesita temperaturi moderate, de 14-20°C. Aceste plante bine InrHdScinate suportz $i tempera-

>$ $ .;-$ :.g 5 .g;

a 2

5 a.-

a%

X

,'2$

E " .5 0

-

a

gq

+*

C

'Z*

" a, .Z

% .,

5 a

=

cm

a,Z

m-

d 'Z -d

'i$

g .;;.&A

2 2 .- 3

)G.Z

a, 2 % E

S

5%

dZ2

'-2 .c a

w

.- +

O

2

vr 4

2- c

.a,. ;2

u-

6 .a a

g

u<

sa"g

a,

0

2.a .>dZ

a.- E

'5-2 .+

m-.-

w 0

1$*.,c

a,

gy

za" C

v, L'Z 2 " 0

" m

a

<q2

d y

:z

CL

>S

"

d 9

Wa

33azit: G

z,&

":S

'Czz 22

g 4 "-3 "

cj "

a, 'C ,.a .-a,

$ 0

N

-C

C VIP

cd

4%

'28

E .

'"a,

2-s

4

=$

.3.2

- u-LU

c-=

;;;P, E

2

$4

3 S

Z

2 3 6

27'2 .c a

t; 2'2

wa,,

1r

&'

C

->d

s

: a

.53

'5 g

39

6 ", d

3 5 ,d

$a

,V-€

J

22

$53,

"c

*.

~~

C

-w

1$ " $

$

al=, 0

c

3 0,s

+ d

"*

3 ",2

a, a,

p-

aa !+

5 2:z g; j E $

.&Z

a, .d

vr a2

*g

as

2 E u

+

u

~,

2z

-M

a

aa,

%a

aU

:? .,r3

c e; 2

a,

'4 $

- 0

,'s"

dZ

d

Oo

,

.g%-

a, g, 2%

g O

id

a,

d

.? n

4 L

a,"

o

m &

<a

+

w

I4

2 0 c

23

d

@<

-

+ e

d.+

2

a2

a,+ 9

& .g 0.2 2 5 3 2

5 "

.s- E 0 '2 a

C$,

$:a

;-

" ""%$

5 :.g

>d ,

+

Pl-

P

0

.,.Z>d4.5 )*

(IT

+

V*

10 It

si? m

e

r- 2

10 10

0

t. w

I

I

,Id

I

me

0

I ,

Id

r

-w

A

d

-1

r.

r-

mw

mo

rlr(*N

b

mo

-

*n

CT

CU

w

mo

m

4*N

N

OC

UW

-*

n

ad

- d

ZI

II

I

%I

II

I

%I

ll

1

Zl

lI

I

21

11

~222s 2

,zxssfl g

w

gW

Z2

.- L

. .-

LI

.- CI

.- a

u

2

$-

--

as

--

0 a ---

ew

~1

9*

w

wo

ew

m 1

m-

~m

t.

c

ow

wo

rn

1 z

yz

g

N-N

Olm

N

Nm

NN

m

3

"d

NI

Il

l0

I

II

II

I

II

II

I

II

II

I

II

I

~F

ON

~

ww

~d

co

w

m

wo

aw

m

wo

wc

c

N-

NC

IM

N-

FIN

N

N*N

NN

I

rrd

---

rl

nn

Tabelul 3 Consumul de substante nutritive In kglha

(dupii I n d r e a D.)

Substanla ac:iv5

Specia N I P.0. I K.0 I CaO I Total

VarzH tlrzie Ridichi de lunii In clmp SalatA In clmp Castraveti de clmp Castraveti de serH Tomate de clmp Tomate de serii

avind un sistem radicular slab dezvoltat, este necesar sH se asigure la nivelul r5dHcinilor substante nutritive indestulatoare dar in concentratii mai mici.

A~adar pentru a obtine productii man $i de bun5 calitate, culturile de legume trebuie susfinute permanent cu elemente nutritive printr-o fertilizare rafionalg, once exces de ingr5~Hminte fiind dHunator plantelor. De aceea ingrH$imintele trebuie aplicate pe baza analizelor de laborator.

Tot atit de important5 este $i cunoayterea pretenfiilor diferitelor plante la reactia solului ~i asigurarea in optim a acestuia. Majoritatea plantelor legumicole cer un pH neutru. Sint unele specii ins5 care prefer5 reactia slab acidi (pH 53 -7 ) (ex. tomatele, araeii, reventul), iar altele reactie slab alcalihl pH 6,8-7,7) (ex. fasolea, mazirea, varza, spanacul, ridichea 7.a.).

Aerul $i gazele. Plantele sint intr-un schimb permanent cu atmosfera inconjur5toare, care confine mai multe gaze. Pentru plante cele mai importante sint oxigenul $i bioxidul de carbon.

Oxigcnul (21 % in qtmosferl) este necesar in procesul de respirafie a1 plantelor, in toate fazele de vegetafie, atft la nivelul pHrtilor aeriene, cit $i in sol. fn mediul natural oxigenul se g5sevte 2n cantitali suficiente. fnunele situatii ins%, se creeaz5 o aerisire slab5 in atmosfera sau in sol. A$a este cazul spatiilor de cultur5 care trebuie permanent aerisite, precum $i a solurilor tasate sau cu exces de umiditate, la care se intervine cu lucrHri de afinare, drenaje $.a.

Bioxidu1 de carbon (0,03% in atmosfers) are un rol esenfial in asimilaria clorofilian5, fiind necesar tuturor plantelor verzi. Sporirea concentrafiei de CO,, pin5 la anurnite limite, insofit5 de o luminozitate mare $i temperatura optima, contribuie la sporirea productiei. S-a constatat cH la suprafafa solurilor ingrg~ate cu Pngra$%minte organice, aerul este mai bogat Pn CO, datorit2 descompunerii materiei organice, iar productia creyte $i pe aceasta cale.

f n sere, marirea concentratiei de CO, este un mijloc important de spo- rirt a producfiei. Astfel, la concentratii intre 0,l $i 0,2 0/6 s-au obfinut spon~ri de productie de 18-22% la tomate $i de 3 0 - 3 5 s la castravefi. Concen- tratiile prea mari de CO, (peste I %) sint d5~rLtoare plantelor.

Pentru fertilizarea cu CO, pot fi folosite diferite surse: arderea gazului metan, degajarea lui din butelii speciale cu CO,, administrarea de acid carbo- nic (zapad% carhonicL), folosirea generatoarelor speciale etc.

AZte gaze care pot apare in mod accidental in preajma plantelor ca: bioxidul de sulf, amoniacul, oxidul de carbon $.a. ca ~i fumul, praful sint d5unHtoare plantelor. .

3. ParticnlaritSitile inmultirii plantelor legumicole

Plantele legumicole se inmultesc pe doui cgi : $e caZe sexuata' (prin seminte) $i pe cale vegetativd) (prin anumite porfiuni de planta).

Majoritatea planrelor legumicole anuale $i bienale se ^Inmultesc numai pe cale sexuat2. De exemplu: mazgrea, fasolea, bamele, salata, spanacul, morcovul, sfecla, ridichile, telina, varza, conopida, castravetii, pepenii etc. Pe cale vegetativj se fnmultesc acele legume ce nu formeaz5 seminfe in condifiile climatice din tara noastr5, cum sint hreanul $i usturoiul, iar unele specii perene se pot Inmulfi pe ambele c5i. De exemplu: leu~teanul $i tarhonul, anghinarea, reventul ?.a.

3.1. fnmulfirea plantelor legumicole prin seminfe ~i controlul calitiifii semintelor

Materialul folosit pentru inmulfirea pe cale sexuata cunoscut in practics sub denumirea de &mint%, corespunde nomenclaturii botanice pentru tomate, virlete, ardei, bame, mazSre etc., dar cste imprapriu pentru morcov pLtrun- jel $.a., de la care pentru Pnmulfire se folosesc de fapt fructele.

fnmulfirea plantelor legumicole prin seminte prezint2 o serie de avap- taje practice din care menfionsm urm2toarele: de la o singura plantgseobfine un numPr foarte mare de seminte; posibilitatea pAstr5rii in condifii bune a semintelor datorit5 volumului redus $i confinutului s&ut in ap5; durata mare de pHstrare a seminfelor, intre 2 $i 8 ani, in funcfie de specie; inecani- ' -

zarea lucr5rilor de semHnat ; posibilitatea introducerii in practid prin intermediul inmulfirii sexuate, a hibrizilor simpli $i heterozis.

Indicii calitativi ai semintelor de legume. Folosirea seminfelor s5n5toase de calitate bun2 este una din verigile care conditioneaz5 sporirea cantitiitii $i calitHfii recoltelor de legume. S2minfa bun5 pentru sem5nat trebuie d ?ndeplincasd urm%toarele condifii: sH fie autentic5, purH, s%n%toas%, sj. aibH facultatea ~i energia genninativs ridicatz, iar masa a 1 000 de boabe d fie mare.

Autenticitatea semu~telor presupune ca seminfele s5 apartins in exclusi- vitate unui anumit soi. Aceastg Pnsu~ire mai poart% numele de puritate biologic% $i se asigurH in& din perioada de vegetafie a culturilor semincere prin lucr5ri repetate de purificare efectuate sub fndrumarea $i controlul specia- li~tilor.

Piiritatea este insu~irea seminfelor de a fi lipsite de corpuri strHine, de seminfe apa4inhd altor specii, de seminte de buruieni sau alte impurit5fi. Puritatea se exprim5 in procente din greutate yi reprezinta totalitatea semin- $elor care aparfin aceleia~i specii de plante.

Examinarea $urit&ii. Pentru examinarea puritzfii se ia proba de ana- lizat din proba medie primit5. fn acest scop proba medie se amestecH bine ~i apoi se Pntinde uniform pe o suprafat5 plan5 intr-un strat gros de circa 1 cm, in forma pHtrat5, fmpgrtindu-se cu o rig12 in 16 pitr5tele. Cu o lingurif5 sau cu o spatulg se iau seminfele pe s5rite din p5trHfelele notate cu nurnere pare de o parte, iar din cele cu numere impare de alt5 parte, obfinindu-se astfel dou5 probe de anal&%. Probele de analizs se cPnt5resc

pe o balanf5 tehnic5, cu o precizie de 0 , 0 1. Din fiecare probi de analiz5 se aleg semiilfele pure care se cintaresc. Cdcularea puritsfii se face pentm fiecare prob5 pe baza urm5toarei relatii:

greutatea sem'intelor curate P (puritatea) = x 100 greutatea total5 a probei anal&ate

Din media celor dou5 probe se determin5 puritatea in cazul cind diferenfa dintre ele nu depzse~te toleranfa, astfel:

Media prohlor I Toleraop Media probelor

-- I

8 I

Cind diferenfa intre cele dou5 probe este mai mare decit tolcranf;~., inseamn5 c5 nu s a lucrat corect gi se repet5 analiza.

Facultatea germinalivd reprezint5 capacitatea seminfelor de a germina. in condifii favorabile intr-un anumit ntunrir de zile, caracteristic speciei a m - Iizate yi S- exprim5 in procente din nun&. Determinarca facultsfii germinative se face in laboratoare pentru controlul calitPfii semintelor. fn funcfie de facultatea germinativ5 gi puritate se stabile~te cantitatea de s5mt1lf5, ce trebuie ins5minfat5 la unitatea de suprafat5 sau norma de sem5nat.

Examinarea germinajiei se face luindu-se la intimplare patru probe a cite 100 seminfe din s5mht5 curat: rezultat5 la examinarea purit5fii gi se pune la germinat En condifii optime de germinare specifice fiec5rei specii. Se pot folosi in acest ?cop germinatoarele Iacobsen. Dup5 parcurgerea num5- rului de zile previzute in STAS pentru fiecare specie se numiIra seminfcle incolfite, se calculeazi media ~i abaterile fieckrei probe fat5 de medie. Rezul- tatele probei de germinafie se consider5 bune cind diferenfele intre cele patru repetifii nu dep5gesc 4 % la o medie de peste 80% $i 9 % la o ~nedie sub 70°/0.

Energia germi?tativd se determin5 odat5 cu facultatea germinativj pi reprezintz proprietatea seminfelor de a germina 113 pin5 la 112 din durata stabilit5 pentru deterrninarea facult5fii germinative gi se exprim5 in procente din num5rul de seminfe ce incoltesc.

Valoarea cullzcrala' (shinti5 util5 exprimat% in procente) se calculcaz5 pe baza purit5fii ~i a facult5fii germinative a seminfelor. Ea reprezint5 procentul de seminfe din materialul de sem5nat pe care se poate conta c5 vor da na~tere la plante normrile. Se calculeazH folosind urm5toarea formul5:

P x G V = 100

fn care: P este puritatca In procente ; G - facultatea germinativa in procenle.

Importanta acestei valori const5 Pn faptul c5 ajut5 la calcularea canti- t5fii de s5minf5 necesari ce trebuie $5 se foloseasc5 la hectar pentm a putea

12

asigura densitatea corespunzHtoare pentru fiecare culturg, atunci cind s5minta nu este de calitatea I, folosind urm5toarea formul5:

lzx N Q=- v

in care: N esle valoarea culturalP a sernintei de cal. I : n - norma de siimlnti la llectar dc cal. I ; V - valoarca cultural& a seminfei de care dispunem. M a s a a 1 000 de hoabe (I1I.M.B.) este o alt5 insugire important5 a semin-

telor care depinde de m5rimea ~i greutatea seminfelor. Cu cit aceastj. valoare cste mai ridicat5 se obtin plante mai viguroase care dau producfii rnai mari.

fnsugirile semintelor sint analizate in laboratoare speciale pentru controlul seminfelor. Serninfelor care se incadreazi in indicii de calitate prev5zufi in standardele de stat, li se elibereaz5 un buletin de analiz5 ~i pot fi astfel livrate ~i folosite in unit5file cultivatoare de legume. Buletinul de ana1iz.j. este valabil numai pentru perioada de ins5minfare in curs de desfi~urare sau apropiaa. Pcntru semintele ce se p5streaz5 pentru a fi insgminfate in a n d urmztor este necesar s2 se repete determinarea respectiv5 inainte de semznat.

3.2. fnmulfirea pe cale] vegetativg fnmulfirea vcgetativ: cstc praiticat5 la speciile legumicole ale cHror

organe vegetative au particularitatea de a forma rad5cini ~j a se individualiza, atunci cind sint puse in condifii prielnice de mediul. Ea constituie singura posibilitate de inmulfire pentru legumele de origini mai fndepzrtate, care nu reuSesc s5 produc5 seminte in conditiile climatice de la noi (hrean, usturoi batatl. f n ~ract ica legumicol5 se utilizeac urmjtoarele metode de inmul~ire vegetativz :

- fnmul!irea firin 6zrlbi se aplic5 la usturoi, ceapa e~alot5 ~i ceapa de Egipt. La ceapa e~alotg $i usturoi, bulbul este alcstuit din mai multi bulbili crescufi pe un disc comun. Bulbilii se desfac ~i se planteazi. La usturoi ~i ceapa de Egipt bulbii se formeaz5 pe tulpina florifer5. Plantarea bulbililor si bulbilor se face prim5vara sau toamna.

- fnmuldirea p r i n tzlbercul?: este aplicat5 la cartof. Pentru inmulfire se folosesc de reguli cartofi de marime mijlocie intregi sau sectionafi longitudinal, astfel ca fiecare portiune sectionat5 s5 posede cifiva muguri. Plantarea se face primsvara.

- ?nmul$ireu firin rizomi este practicata la revent ~i mIcri$. Se folosesc .

portiuni de rizom care prezint5 mukuri vegetativi. Plantarea se'face toamna $i prim~vara timpunu.

- f nm~t l t i r ea $ria des$dr!irea tufei este aplicat5 la intinerirea culturilor de leu~tean. tarhon, revent: anghinaie. Tufele mai viguroase se impart in mai multe porfiuni care se planteaz; in alt loc, toamna sau prim5vara devreme.

- fnw~ulfircla. $rip2 buiasi de tzll$ilaa' care poate fi aplicat: numai la plantele legumicole cu insu~irea de a emite cu u~urinf5 r5d5cini adventive. Se practic5 rnai mult la tarhon, iar in unele cazuri la tomate. Sefolosesc l5stari de 10- 12cm lungime. care inainte de plantarea in cfmp se inr5d5cineazZ Pn r5sadnite.

- fwmzdjirea $r ia drajo,z.i. Se pot inmulfi pe aceasta cale plantele care a11 proprietatea de a forma muguri radiculari, din care se formeaz5 lgstarl, ca de exemplu la anghinare ~i tarhon. =starii deta~afi se pot planta imedlat la locul definitiv sau se inr5dEicineaz5 in fisadnife timp de douH s5pt:mini.

4. Construcfii folosite in legumiculturii

Suprafafa de 1 ha sera inmulfitor ~i 5 ha solarii inciilzite rrprezintH un modul complet. Semgnatul se executH in sera inmulfitor, iar rcpicatul in solariile incslzite.

Pentru producerea rasadurilor necesare culturilor de cfmp se mai pot folosi :

- inmulfitoare de tip local cu fnc2lzire tehnicg. - HHsadnife cu inciilzire biologics (bplegar de cabdine, bovine etc.1. fn toate spafiile enunfate, in perioadele cind nu se produc rgsaduri

se fac culturi de legume pentru consurn.

f n condifiile climatice din tara noastrs, cultivarea legumelor in cimp descopent este posibilH din martie pin5 in octombrie, iar pentm unele specii numai din mai pin5 in septembrie. De aceea, pentru sezonul cu factori mete* rologici nefavorabili se folosesc diverse modalitzfi de adgpostire a culturilor legumicole prin construirea de spafii protejate, in care se pot asigura total sau partial conditiile de climg cemte de speciile cultivate. Dupg posibili- tztile de realizare a microclimatului ~i perioada in care se cultiva legumele, se pot efectua:

Ct~lturi forlate, realizate in interiorul unor constmcfii fixe sau mobile, unde factorii de vegetafie sint asigurafi pe cale artificial5 in tot timpul perioadei de vegetafie a plantelor. Astfel de conditii se pot realiza in sere, solarii fnc5lzite ~i rssadnife.

Culturi ad@ostite (protejate), practicate Pn construcfii mai simple in care dirijarea factorilor de vegetatie este parfialg. f n acest scop se folosesc tunelele ~i solariile unde se obfin culturi extratimpurii - primgvara $i tirzii - toamna.

Adapostirea culturilor se poate face ~i prin mctode mai simple ~i ieftine: perdele din plopi, culise de stuf, cutii acoperite cu geam etc.

Pe ling2 cultura legumelor, construcfiile din 1egumiculturH sfnt folosite pe scar5 larga la producerea rasadurilor. fn aceste spatii, plantele parcurg o parte din perioada de vegetafie dup5 care sint transpalantate fie in cimp liber, atunci cPnd exist5 condifii favorabile, fie in adjposturi de diferite tipuri (sere, solarii, tunele etc.).

Pentru producerea industrials a rssadurilor sc folosesc: - Sere inmulfitor de tip industrial in care se produc rbadurilc pentru

culturile de sere ~i o parte din necesarul pentru culturile protejate. - Sere inmulfitor $i solarii inc5lzite pentm r5sadurile necesare cultu-

rilor din solarii ~i timpurii din cimp. Aceste spafii. sint organizate ~i gn~pate in ,,Complexe" (centre) pentru producerea risad~llui (fig. 1).

f n cadrul unui complex, fnire suprafafa pentm som5nat ~i cea pentru repicat, exist5 un raport de 1 la 5, astfel:

Platformi sortore

Sere inmul\itor

0,l ha 0,5 ha 1,O ha

Fig. 7 - Schema uni~i centtu pentnl prod~~cerea r5sadurilor de l e y m e

4.1. Sere

Solarii inc2lzite

0,s 11a 2,5 ha 5,O ha

Sera este o construcfie cu acoperi~ul y i perefii din sticlH sau alte mate- r i d e transparente, unde se asigurj un climat artificial care ofera plantelor conditii optime de cre~tere ~i dezvoltare in tot timpul anului.

Fiind construcfii de lung5 durati, szrele trebuie agezate pe terenuri plane, fHrH exces de umiditate $i cu expozifie sudics sau sud-esticg.

f n fara noastr5 construcfiile de serH se fac grupat, formind ,,comple~e de sere". Astfel, de complexe sint fn municipiul Bucuresti (Militari, Pope+), I~alnita-Dolj, B2rc2ne~ti-Prahova, Arad, Oradea etc.

Clasificarea serelor. Exist5 mai multe criterii de clasificare a acestora, dar mai importante sint urmi%toarele:

Dfqba' ti$ul construcfiv. - S e r e i n d i v i d u a 1 e in care de obicei se produce o s i n g ~ r a cul-

tur5 (%sad, tomate, garoafe etc.). - S e r e b 1 o c, formate din mai multe corpuri. Acestea pot ocupa

suprafefe mari, intre 1 $i 6 ha, aga cum sint serele bloc de tip industrial din cadrul conplexelor de sere. In ele se cultivB toate speciile legumicole, indusiv rssadurile. Au deci un caracter universal.

15

- Sapmfata ce poate ii asipratZ

cu risarl

25 ha 125 ha 250 ha

Du+a' modul de folosive: - S e r e d e p r o d u c t i e (legume, flori) ; - S e r e i n m u 1 f i t o r (pentru rlsaduri) ; - S e r e c u a c t i v i t a t e s p e c i a 1 H (pentru plante exotice).

Materiale folosite in construcfiile de sere. In construcfiile de sere, pe lings asigurarea comdifiilor optime de climH, este necesar sH se urmHreasc: ~i adop- tarea de solufii constructive moderne care sP ducH la consum cPt mai mic de materide, deoarece acestea necesitg cea mai mare parte din cheltuielile de investitii.

Materialele folosite cel mai mult in construcfiile de sere sfnt metalul, lcmnul, betonul gi sticla.

$1 e t a 1 u I, material cu rezistenfs mare la solicitgri, serve~te pentru construirea scheletului, ramelor ~i diverselor instalafii. Frecvent se folose~te ofelul gi fierul. Datorit: cdit5filor sale, metalul permite realizarea de profile mici care asigur: mHrirea IuminozitHtii in interiorul serelor. Ruginind foarte ugor, metalul trcbuie vopsit si revopsit periodic cu vopsea alb5, ridicind costul producfiei. Pentru aceasta Pn ultima vreme s-a trecut la folosirea oteluIui galvanizat pentru schelet ~i a aluminiului pentru rame Si alte piese de con- structie.

Elernentele metalice sub form5 de ofel profilat sc conslruiesc in fntre- prinderi specializate.

L e m n u 1 , material cu rezistenf5 mai m i d la solicitjri gi la actiunca factorilor de mediu, are o intrebuintare mult mai redus: la constructiile dc sere. I n plus, profilele din lemn fiind foarte mari, luminozitatea in sere estc mult redusi.

Obignuit se folosesc esente comune ca bradul, molidul, salcimul gi ste- jarul pentru schelet gi esenfe tari ca teckul sau pinul american pentru ramele de aerisire din serele bloc.

MHrirea durabilitgtii lemnului se realizeaz5 prin uscare, antiseptizare cu solutie de sulfat de cupru 3-5:/,, hidrofugare prin Empregnare cu ulei de in fierbinte, vopsire etc.

B e t o n u 1 (amestec din pietrig, nisip ~i ciment in anumite proportii) este utilizat la fundatii, drumuri, stilpi de sustinere, canale colectoare, pljci de acoperire etc. Se intilne~te sub form5 de beton precomprimat, beton armat, beton autoclavizat etc.

AlHturi de beton se rnai folose~te c51Hmida pentru zidsrii, postamente etc. S t i c l a, material utilizat la acoperig yi pereti, prezintg o important&

deosebit5 pentru luminozitatea din selH. Ea trebuie s.2 asigure penetrahili- tate mare pentru razele solare, reflectabilitate ridicatH, grosime optimH (3 mm pentru perefi gi 4 mm pentru acoperig) ~i s5 fie cit mai netedH.

M a s e 1 e p 1 a s t i c e sint materiale elastice ~i flexibile cu rezistent; mare, greutate mica pe ~i cu transparent5 ridicatH. Datoritz acestor cali- tgfi ele incep s5 inlocuiasc5 partial sticla pentru acoperirea serelor. Din anele materiale plastice se confecfioneazZ ~i conducte, ghivece nutritive, unelte gi dispozitive.

Elemente constructive ale serelor. F u n d a t i a este elementul de susfinere pe care s- instaleazg s-ra. Ea s- construiegte din beton a m a t , turnat in s5p:turH. La tipurile vechi de sere, fundatia era construitH din zidHrie. Fundatia are aspectul unei centuri din beton pe care sp sprijing partea supe- rioarP a serei.

435cm 4 Fig. 2 - Detaliu cle fundetic la sere

Adincimea fundatici depinde de rezistenta solului $i este cuprins.5 Intre 0,60 ~i 0,80 m. La serele bloc, fundatia este format: din soclu de beton d e 20-30 cm turnat de-asupra nivelului solului formind o centurH in jurul serei ~i pinteni din beton, ingropati la adincime de 0,30 m. Distanfa dintre este de 3,20 m pe laturile lungi ale serei $ de 3,00 m pe cele scurte. obiynuit cele dou: elemente se toarng ca un singur corp (fig. 2).

fn general. ciimensiunile fundatiei depind de tipul constructi\r. La sera de 1 ha fundafia este de 160 m lungimc Si 63 m Izfime, iar la cea de 6 ha estc de 435 m lungime 7i 138 r n 1Ptime.

Pentru evacuarca apci de la axul serei, pe latura mic5, soclul are o pant5 de 5%.

fn interiorul screi, fundafia stilpilor metalici dintre travei este format: din stilpi de beton de 90 x 2,5 x 10 cm care se planteazH in sol la 60 cmadfn- cime rHmhind la suprafats 30 cm. Distanta dintre ei este de 320 x 300cm sau de 610 x 300 cm. La sercle de 6 ha la baza stflpilor se toam5 o placz subtire de beton (fig. 3).

S u p r a s t r u c t u r a este format5 din schelet de rezistenf:, acoperi~, pereti laterali gi perefi despzrfitori la unele sere mai mari (fig. 4):

Locos de i.mplontore a stilpuiui de metal

Fi g. 3 - Pinttn dc licton ptnllu fisaita stll I

90cm pnlui de sustincre In interiorul screi I

Plot; d ~ n bet

I

Tolpd de beton Fig . 4 - Seri bloc de tip .indusLrial

Rig16 lcrnn Epinouse d

Fig. 5 - Detalii conslructive ale serei bloc

Scheletul de rezistenfa este confectionat din stilpi de ofel profilat (in dublu H) fixati pe stilpi~ori din beton la partea inferioarg $i prin brate asam-

blate cu ~uruburi la partea superioaG. Pentru marirea rezisteufei scheletului, :stilpii sPnt legafi prin ferme de leggturri, f eme de rezistenfs ~i contrafi~e din profile metalice.

Acoperiyul este format din urm5toareIe elemente: - coama din metal cu profil In forma de T pentru prinderea geamurilor

la partea de sus a acoperi~ului; - jgheaburi din tabla zincat5 pentru evacuarea apei de ploaie qi susfi-

nerea ~profurilor pe care se sprijinH geamurile: - gproturi din metaI (fier sau aluminiu) pentru prinderea sticlei. Dis-

tanta Pntre ~profuri este de 75 cm. Ele se fixeaza de coama ~i jgheab intre imbinare :

- distanfiere din iabia zincat5 pentru fixarea coamei pe fern5 ; - rame de aerisire din aluminiu sau inox. Acestea reprezintg 20% din

suprafala acoperi~ului (fig. 5). Ele sint prevgzute cu balamale ~i sistemul de ridicare-coborire.

Perefii laterali sint din sticlH montatL pe ~profuri din lemn sau metal. Pe peretii laterali se gisesc rame de aerisire care reprezinta cca. 40% din .suprafafa lor. Ramele se deschid $i se Inchid cu ajutorul unor mecanisme.

Tipurile de sere construite in R.S. Rombia. Cele rnai rzspindite tipuri ,de sere din tara noastfi sint serele bloc de tip industrial $i rnai pufin cele individuale.

S e r e 1 e i n d i v i d u a 1 e sint construcfii rnai putin r%sp?ndite avind :suprafete mici de citeva sute de m2 ~i instalatii de hdlzire , aerisire etc. Aces- tea au un pronuntat caracter de specializare yi sint prea costisitoare avind ,consum specific mare de materiale. Totu~i ele se rnai Pntflnesc in unele uni- tiifi de producfie, $coli $i alte unit5fi unde sint folosite pentru producerea de rzsaduri, flori $i cantit5fi mici de legume.

S e r e 1 e b 1 o c d e t i p i n d u s t r i a 1 sint cele rnai r5spindite .datorit5 avantajelor pe care le oferH: sint rnai ieftine pentru cS au consum mic de materiale pe m2, se exploateaza rnai uSor, oferZi conditii pentru cul-

tivarea tuturor speciil~r !egumicole. avind instdatii de dirijare a factorilor de rnediu, pernit mecanlzarea lucrgrilor avind suprafat5 mare etc.

0 serg bloc de tip industrial este formats din rnai md te corpuri unite intre ele, cu sau far5 pereti despgrtitori. Suprafafa poate fi de 1 ha, 3 ha, - .

In tara noastra acesrc sere rint grupate in ,,complexe" de 50-70-100, ssu chiar 200 ha intr-UII singur amplasament (fig. 6).

Sera bloc de tip industrial are fundatie din beton +i un soclu de 20-30 cm- Scheletul este format din stilpi de sustinere, ferme, jgheaburi, yprofuri

etc. Acoperirea se face cu sticlg de cea rnai bun5 calitate. f n interior se circulj pe dou'i alei de beton la serele de 3 $i 6 ha ~i pe una

S ~ U 6 ha (tabelul 4). Tabelul 4

Caracteristidle principale ale serelor bloc de tip industrial

1 M5rimea r m i - Spesificarc I U'M 1 * h a IY 6 b a I

la serele de 1 ha. Spatiul dintre dous iinduri de stilpi pe care se infiinteal culturile se

numeSte travee. fnc5hirea w face rn ajutorul unor instdatii pnn care circul5 agentul

temic (ap% calda sau am cald), iar conducerea ~i reglarea factorilor de medlu se realizeazj cu diverse instalatii $i dispozitive.

436 138

138 X 3,20. 2 2,50 3,20

6 000

Tnrtalatii folosite in sere. Dirijarea factorilor de mediu din serP re re+i- reazl cu aiUt~rul unor instalatii ce au caracteristici constructive ~i functlr

147 138

- Lungi~ne I ", I *

nde ~oartE diferite.

Larime MArimea unei traVee m 63 x 3,20 138 X 3,20

Alei de circulatie 1 2

jnfiltimea dc la sol la jgheab 2,50 2,50

Inaltimea de In sol la conma 3,20 3,20

Ralne dc nerisire la acoperi$ nomHr 1 000 2 000

160 63

Fig. 6 - Aspectul unui complex dc sere

I n s t a 1 a f i a d e I n c k 1 z i r c. Ca s2 r5spu11d;i ccrinfelor plantelor, instalafia trebuie sP asigure distribuirca unifomk a czldurii, sL fie simpla, uSor de minuit, sigurg, economick in exploatare ~i s5 ocupe spafii cit mai rnici pentru a evita umbrirea plantelor din scrii.

Pentru incklzirea serelor se folosesc diferite sursc de c5ldu1-5, astfcl: - cHldura produs5 de instalafii tcrmice proprii; - czldura din termocentrale; - cadura rezidualj. provenitri din uncle fntreprindcri industriale - apa

inc5lzitZ la temperaturi inalte in loc sri fie r5citP este dirijats la sere pentru indbirea acestora gi apoi returnat5 spro a fi reutilizats;

- czldura apelor termale, Entilnite in uncle zone din fara noastr2: Felix- Oradea, Simnicolau Mare, SPcuicni c t c (apa tcrrnal5 este cxtrasri din puturi forate la 150-300 m).

Elementele constructive ale instalafiei de incsbire sint diferite 7i depind de sistemul de indlzire utilizat. Pe plan mondial se foloses,: sistcme de fncgl- zirc cu ap5 cald2, cu aburi, cu aer cald sau curcnt clectric. La noi in far&, eel rnai raspindit este sistcmul rle Encrikirc cu ap5 caldri.

Instalafia de fnc5lziro cu apg cald& estc format: din a) c,onducte magis- tralc pentru aductiunca apci in scrc. b) conducte mai mici ca diametru 7i c) rpgis- trc pcntru cedarca crildurii, a ~ c z a t c pe ling5 stilpii de sustillcrc de-a lungul trave- elor. Apa, dup8 cc a cedat cgldura, se intoarcc la caxan prin conducte de retur undc cste reinCilzit8. Pentru a asigura o bun5 transmiterc a csldurii in serri, apa c:aldj. provenitri dc la centrala termicz este trecut2 prin punctul termic unde este rcconditionatk. Punctul ternlic este compus din pornpe pentru cir- cularea apei calde ( I ) , aparat contra curent pentru rcconditionarea a p e i ~ i inczlzirea u~oarri a apei de irigat (2) , regulator dc temperaturri (3), vas de ex- pansiunc (4), puf pentru ap2 (5), bazinc pentnl prcg5tirea solutiei de ingrzg5- minte chimice (6), filtre (7), pomp5 pentru apri de irigarc (8), racorduri pentru fncrilzirea aerului gi a solului (9 ~i 10) etc. (fig. 7).

P i g . 7 - Punc! t c r ~ n i ~ 7 - P O ~ ~ P ~ circulakic: 2 - aparat conlracurent : 3 - regulator t P i n w r a t , , , ~ ; I - vas r,p;,nsiune; 5 - punct iorat ; 6 - bazine de ingri$Zlninte chinlice; 7 - f i l t ru Scpnrator i rnpur; (~t i : R . - . , . ~ , , , ~ ~ pclltru

de iripare, robine!ii ventil: Sif JM - mallometru : T - terlnorncrru ; !, inc-,lz;rr ,y - rncord incalzire sol

U

Bonn fer t i l i zare Su rso de ape

1 n s t a l a f i a d c a e r i s i r e este formats din rame de ae:isire gi iiispozitivc. mecanice per i t~u inchiderea ~i dsschiderea lor. In serele moderne exist5 un dulap dp microclimat, dotat cu mecanisme care, pe baza unor progran12ri. cornand5 ~i executH inchidcrca sau deschiderea ferestrelor de acrisire ~i a vanei de acces a apei calde, in mod automat.

1 n s t a 1 a t i a d e i r i g a r e. In sere, irigarea se poate executa prin aspersiune, prin udare la r5dZcina plantei cu ajutorul unorfurtunuri. prin conducte subterane ~i prin picurare.

Instalafia de irigare prin aspersiune, cu comand5 automat2 sau manual5 este cea mai 15spinditH in tara noastr5. Instalatia de irigare cu comanda automats se compune din sursH de a+, schimbstor de d d u ~ 8 , pomp2 dc circulatie a apei, tablon de comandj. pentru programarca udsrilor, conducte de distribuirc a apei pe tronsoane, electrovcntile de comand5 de la distallfz ~i aripi dc ploloaic fonnatc din conductc cu duze curcubeu montatc l a 1.20- 1,50 m una de alta. Pc ficcare travee se instaleaz2 cite dou8 aripi de ploaie. Tabloul de comanda are butoane de comandj, cadrane pentru programarea udririlor, seninalizatoare optice (beculefe rosii sau verzi) care indic5 modul de functionarc a instalatiei, celul.2 fotoelectric5 pentru oprirea instalatiei dnp2 terminarea progranlului stabilit etc. (fig. 8).

Instalafia de irigare prin picurare este format5 din surs5 de apP,pomp2 dr- presiune, conducte din cauciuc Si duze de picurare. Accasta este foarte a~anta joas2 datorits: consumului redus de apri (mai pufin cu 20-50%), distribuirii apei direct la rzdzcina plantei, reducerii umidit5fiiatmosferice $i uvurinfei de controlare a ud2rilor. Pentru aceste avantaje instalatia se va extinde in toate screle.

I n s t a 1 a t i a d e f e r t i 1 i z a r e prezintk pkrfi asemHn5toare cu cea de irigare. Este format5 din sursP de ap'i, hazin de preparare a solufiilor nutritive, concentrator pentru rnksurarea concentrafiei solufiei $i comanda deschiderii vanei de distribuire a apei, clectrompomp5, conducte de distribuire a solufiei $i tablou de comand5. Apa este condus5 intr-un bazin unde se prepara solutia nutritivj., iar de aici cu ajutorul unei pompe este imp1ns2

pe conductele de irigare ~i distribuitP prin duzclc curcubeu aflate pe aripile de doaie.

A fn serele moderne, mai stnt intilnite i n s t a 1 a f. i i d e f e r t i 1 i z a r e c u C O,, d e i 1 u m i n a r e s u p 1 i m e n t a r 5 (in serele inmulfitor), d e u m b r i r e , precum +i diverse d i s p o z i t i v e p e n t r u s u s f i - n e r e a p l a n t e l o r .

fn scopul pHstr5rii c5ldurii in sere perefii se c.Xptugesc cu folie de polif- tilens formind un strat izolant care contrib~~ie la economisirea de co~nbus- tibili.

4.2. Tunele ~i solarii

Spatiile protejatc cu materiale plastice sint construcfii mai simple ~i mai ieftine care adapostesc plantele o anumita perioada din an. Elc asigurz condifii pentru cultura legumelor extratimpurii ~i timpurii, ajutind la e~alonarea aparitiei producfiei, realizarea de productii mari ~i de bun5 calitate ~i protectia culturilor Pmpotriva fnghetului, grindinei ~i ploiior torenfiale.

Clasificarea spatiidor protejate cu mase plastice. Clasificarca spatiilor protejate cu mase plastice se face dup5 mai multc criterii, astfel:

-du$~iti$.uZ constrztcliv: a d a p o s t u r i i n d i v i d u a l e $i adB- y o s t u r i b l o c ;

- dupa' ?na'L!imea aco$eri~uZui: a d 5 p o s t u r i j o a s e (tunelc) si a d 5 p o s t u r i i n a l t e (solarii);

- du#Z regimul de lem$eratura': a d 5 p o s t u r i n e f n c 5 1 z i t e si a d 5 p o s t u r i c a l d e sau s e m i c a l d e :

- du$a'materialul de acofierire: a d Q o s t u r i d i n p 01 i e t i l e n 2, d i n p o l i c l o r u r 5 d e v i n i l s a u d i n p o l i e s t e r .

Materiale folosite la construirea spatiilor protejate cu mase plastice. PoZzetiZenu, material plastic rezistent ~i lucios, este intrebuintata sub

form5 de folie l a t l de 2-10 m vi grosime de 0,lO-0,25 mm. OcupH primul loc in acoperirea spafiilor protejate.

PoZistirenul ~i $oZiesterii, materiale plastice rigide +i foarte transparente, sint intrebuinfate atit pentru acoperirea spatiilor protejate, cit ~i pentfu sustinerea adaposturilor ~i confectionarea conductelor de irigat.

rMetalul, folosit pentru schelet, ~profuri ~i uncle instalatii, are o intrebuintare foarte mare.

LemnuZ, material intrebuintat la confectionarea stilpilor de sustinere, rigle de rezistenf5 ~i alte elemente de construcfie, are o pondcre importantH in construirea solariilor.

BelonuZ, care Inlocuie~te tot mai mult lemnul yi fierul, serveSte pentru confectionarea stilpilor de rezistent5 ?i a altor elemente constructive.

Tipuri constructive de adaposturi dim mase plastice. fn tara noastr5, constructiile de acest tip se impart in: adaposturi joase

(tunele) ~i ad5posturi inalte (solarii). Tunelele sint constructii joase cu schelet simplu din arcuri de fier beton,

nuiele sau material plastic (PVC) acoperite cu polietilen5 care se fixeazH la exterior cu sirrnii sau fire de relon (fig. 9).

Vedere fronlaki

Arc d in /?KC.

Vederc Iaterald

Fig. 9 - Tunel folosit pentru cultura protejata s legumelor

Solariilc sint constructii cu schelet de sustinere din fier, sttlpi de beton sau lemn, elernente de fixare (Ilgle, sinne etc.) $ acoperite cu polietilen5 sau alte materiale plastic? transparente. Dupl tipul constructiv acestea se impart in :

- S o l a r i i i n d i v i d u a l e d e t i p t u n e 1 i n a l t , cuschelet din arcuri de feav5 introduse in sol pe care se sudeazl lonjeroane din fier beton. Lgtimea solarului este de 5,40 m, inatimea de 2,70 m ~i lungimea variabil: (60-100 m). fnchiderea la cele dou5 capete se face fie prin douP panouri (fiecare ctt jumltatea sectiunii solarului) prinse in balamale, fie prin trei arcuri mobile care se ridic5 ~i se coboarl la nevoie. Acoperirea se face cu polietilenl lat5 de 10 m, care se prinde de schelet cu benzi de material plastic (fig. 10). Prezentind numeroase avantaje - se acoper5 q o r , permit mecanizarea lucrZirilor, se aerisesc q o r , au rezistenfz mare la vint etc. - aceste solarii se vor extinde in toate zonele t;irii. Ele se grupeazg cite 20-25 ha la un singur loc, formfnd f e m e specializate.

- S o l a r i i b l o c d e t i p i n d u s t r i a l c u s c h e l e t d i n t e x- i m e t a l i c e, stflpi din beton sau lemn, diverse elemente de re- zistenf5 ~i fnveli~ din polietilena. Au suprafata de 0,5-1,O ha. Acoperipl

Fig . 70 - Solar individual de tip tunel lnalt

- . ,~

o. Solar b p it.FI1.F

fl-np b solar i lp bloc cu /$!me de 30 m confec,tioriat cu arcuri

c Solar f,;o I;olni,ta I

Fig. 7 7 - Tipuri de solarii bloc constrl~ilc In R.S.R.

nu are Gpriori ?i jgheaburi de scurgere a apei, aceasta fiind evacuat5 prin indepirtarea pe anumite porfiuni a polietilenei. Aerisirea re face prin ridicu- rea foliei de pe perefii laterali ~i frontali. - - -

Unele solarii bloc au instalafii de hc5lzire, irigare $i aerisire, cull1 sint de exemplu solariile calde din cadrul complexelor pentru producerea r5sa- dului. In ele se adzpostesc rkadurile repicate, SY produc r5saduri nerepicate ?i apoi legume pentru consum. In fara noastr5, sint construite mai multe tipuri de solarii bloc cum sint solariile de tip I.C.P.L.F. Iplnifa I, Timi? etc. (fig. 11). Acestea prezinti diferite avantaje, dar nu rezisti la vinturi

pternice fapt pentru care nu vor mai construi exploatindu-se numai suprafefele existente.

Rssadnifa este o construcfie simp13 format5 din toc construit din sch- duri sau beton ~i rame din lemn cu geamuri; Acestea sint folosite pentru aco~erirea unei suprafete de teren pe care se produc rssaduri sau legume tim- *u;i destinate consumului..

0 rzsadnip bun5 trebuie s5 foloseascZ dt rnai bine lumina solar%, s5 nu piardj cPldura ~i s5 permiti executarea lesnicioas5 a lucr5rilor de intre- iinere.

Clasificarea riisadnitelor. La clasificarea rkadnifelor se au in vedere mai multe criterii dintre care mai importante s h t : sursa de cilldurl, temperatura interioarz, pozifia fat3 de suprafaf a solului, num5rul pantelor etc.

Dufla' sursa de crildura' acestea se impart in r 5 s a d n i f e i n c 5 1 z i t e c u b i o c o m b u s t i b i l (balegar) ~i r 5 s a d n i f e c u i n c 5 l z i r e t c h n i c H (apP cald5, curent electric etc.).

Du@ @ozl:tia fa@ de su$raj(z?a solului se Sntilnesc r i s a d n i f e d e s u p r a f a f a , s e m i i n g r o p a t e sau i n g r o p a t e .

Du+Z numZrzr1 ant el^ rilsadnifele sint cu o p a n t 'i sau cu d o u 3 p a n t e (fig. 12).

Dub; cu'ldzlra din interior rgsadnitele sint r e c i, s e m i c a 1 d e $ c a 1 d i. AceastH ultimi clasificare este'arbitrarg, deoarece se face in funcfie de perioada de instalare, sursa de c3ldur5 $ cerintele speciilor cultivate.

Tipuri de rgsadnite construite in tara noastrii. De~ i , suprafefele de r5sad- nite sint in scidere, totug in tara noastr5 ele se rnai folosesc in multe uni- t5ti agricole de producfie unde in general se intilnesc 2 tipuri constructive . -

si anume: R 5 s a d n i f e c u o p a n t 5, construite din tocuri din scindurK de

brad sau alte esenfe (15time 25-30 crn, lungime 16-20 m ~i grosime 4-6 m) peste care se pun rame (ferestre) dinlemncu 1-2 ~proturi Si 2-3 cimpuri de

300 cm

C.

Fig. 12 - Tipuri de rssadnite: a - rZsadoitL de suprafap cu o pant8; r - r%adnit% Ingropata cn o pant%; c - rGsadnit5 tngropala

cu doul pante

Pentru a realiza economie de combustibil gi biocombustibil, in ultimul timp s-a experimentat cu bune rezultate, producerea risadurilor pentru cimp in spatii neincilzite dar cu dub12 urotejar~. f n acest scop sz foloscsc so- iarii de tip tune1 inalte, in care se in- staleazi primjvara devreme ad5pos- turi joasodinpolietileni,pe terenul in-

> [.(I. 1.1 - Solar nrinci~lzil rll dublR protejnre grayat ?ji modelat din toamn% (fig. 14)

5.2. PSmfnturile necesare si pregfitirea substratului pentru producerea rfisadului

Substratul pentru scm5nat si repicat trebuie s5. fie afinat, permeabil, <:u capacitate mare de refinere a apei, aprovizionat CJ elemente nutriti1.c ;;i cri pH corespunzjtor cerinfelor spcciei la car(. st: produce rksad.

Principalele comporiente care intr5 in alcztuirca amestecurilor folositc ea substrat sint: turba, mranifa, p%rnintul d:, tclin5, nisip, ingrri~5minte si rnai rar composturi sau pamint de frunze.

T w b a are o capac.itatcamare de refincrc a aptti, cste foarte afinatri. liberz clc: holi rji d5un:tori. l'cntru arnestecurile iolosite in lcgumicultur2 sc prcferi turba r o ~ i e , rnai s5racZ in elemente nutritive dar nlai afinatk. Deoarcce turba este acid%, reaclia sa trelmie corectatj prin adaus de amelldamente (cret; sau praf de var cca 2 kg/m3) pin5 la pH 6,s-7.

A&rarci!a rezultb din gunoiul de grajtl folosit la EncLlzirea 15sadnifelor care Egi continu5 descolnpunerea in platforme iilnp de 4-6 luni ; in complexcle inari mranifa 5% poate prfg;iti prin fermentarea gunoiului de grajd in platforme spcciale, In aprosimativ un an, tilnp in care platfomele se ud5 Si sc refac periodic pentru griibirea dcscon~punerii.

Mranifa a r e b u n confinut ridicat in elenirnie nutritive in special azot, este afinatH qi se incLlzc~tc u;or, ayind culoare inchis%.

1)ezinfectarea mranitei inainte de folosire estr obligatorir dcoarece con- line germeni de boli rji dZun5tori.

IJiwzz^lziul de ~ > l i ~ ~ n ' se prcg2tc~te din brazde de la suprafafa solului pro- wnite din terenuri intclenite. Urazdele, cu giosimra de 10- 12 cm, se pull in p1;~iforme unde se dcscompun. Dupri 6 luni p51nintul se p a t e folcsi in amestec.

P5mintul de fcli115, cenu~iu rji bine structurat., are un confinut ridicat in azot. fiind totu?i rnai siirac in elcniente nutritive decit mranifa. Poate fi Inlocuit cu pzmint dc gr%din%, ohfinut din stratul dc la supraiafa solului gros de 10 crn dc pe terrnuri cultivate cu plante furajere sau leguminoase.

A7isi$ul cel rnai bun folosit in amestecuri, cu dimensiunile particulelor dc 0.80 inm, provine de obicei din rfuri.

In complexele de producere industrial; a rZsadurilor, prcgitirea amestecurilor se face in sectoare speciale dotate cu hale, maga3ii, goproane, plai- forme, 17agonete, benzi transportoare, ciururi mecanice, lnalaxoare ~i altc utilale specifice care permit mecanizarea lucr5rilor de preg5tire a amestecurilor.

f n unitsfile mici pregstirea amestecurilor se face manual. Preggtirea mestecurilor de @mint impune o serie de lucrjri obligatorii:

procurarea componentelor, cernerca, dezinfectarea, stabilirea proporfiilor gi amestecarca propriu-zis5.

Componentele se procur5 din timp ~i se depozitcazg in Soproane, ferite ,de umezealg, dupz care sint cernute.

Dezinfectarea este o lucrare obligatorie pentru mraniti. composturi ~i rnai rar pentru psmintul de felin5 sau gridin5 yi se realizeazi pe cale termic5 .sau chimic:, in funcfie de posibiiit'ifi ~i gradul de infestare. Dezinfecfia se face a~ezind pHminturile in straturi de 40-50 cm grosime d u p i care se dezin- fecteaz5 cu aburi sau cu substanfe chimice, aya cum se procedeaz5 pentru dezinfecfia solurilor din sere.

Stabilirca ponderii f i e c h i component in amestec se face in funcfiede .spccia la care se produce r%sadul, modul de folosire (seminat sau repicat) ?i a posibilit5tilor de procurare a componentelor (tabelul 5).

Tabelul 5

Exemple de amestecuri de pHmint pentru ~roducerea rHsaduriIor de legume (D u m i t r e s c u vi col., 1975)

I 1 Pentru semPnat % din volum I Pentru repicat % din volum

I I Tunrrlt- Limpiliii in cimp 1 10 ( 30 1 - / 20 1 30 1 30 / 30 / 10 --- -- I - - - - - - -

I Ardci. vinetc In sera $i solarii 4 0 - 5 0 1 l o 3 5 - ( 5 1 1 10

-- _ _ _ _ _ - _ _ - - -

Se c.onstatS c.3 pentru rzsadurile destinate culturilor din sere, solarii sau -pentru tomatele timpurii in cimp, turba intr2 fn proporfie mai mare, mai a e s in amestecul p6ntru repicat.

117 ame~tecuri se adauga rji ingr5~iminte chimice, in funcfic de cerinfele .speciei ~i compozitia initial% a piminturilor pe baza analizelor chimice de laborator.

Dup2 stabilirea proporfiilor, componentele amestecului, cernute in prea- InLil, se mssoar: Pn volume (m3, t5rgi, roabe, remorci, vagoane) yi se pun in gr2mezi unele peste altele, alternativ. Amestecarea se face in funcfie de can- t5ti ~i dotare - mecanizat sau manual (fig. 15) - pin: se realizeazg o bun5 omogenizare. Amestecurile pregitite din timp se pistreazi ferite de umezealH pin5 la folosire, introducindu-se in sere, solarii sau r'isadnife cu citeva zile Enainte de semjnat sau repicat in grosime diferiti dup5 cum urmeazi:

- pentru semanat des in vederea repicatului, 5-6 cm In sere ~i solarii gi 8- 10 cm in risadnite ;

- pentru semihat rar (f%rZ a mai fi urmat de repicat), ca ~i pentru repicat 15- 18 cm, indiferent de spafiul folosit.

Fig. 15 - Arncstccarca manual5 a pdmlnturilor

In sere pi solarii re recomandfi ca amestecul r i se aptearn3 pe folie de polietilens (fig. 16).

Amestecurile pentru repicat se asazH ca atare ir, strat sau se fol~sesc pentru umplerea ghivecelor in care se repicii rasadul.

Semsnatul pentru producerea rasadurilor se face in functic dc culturi si de perioadele optime de plantare a acestora. I'entru culturilc din s e 6 , solarii pi timpurii in cimp. semjnatul se face in sere inmultitor, iar pcntru culturile de varr~ se face in solarii sau 6sadnif.e.

Fig. 16 - A$e?area nrnc5lcctrlui dc pa~nin t in sere prnlru wr11;Inal

~gsaduri le destinate culturilor de toamnP se pregatesc pe brazde reci sau dupP rasadul timpuriu in risadnite.

fnainte de semanat stratul de pzmint se afineazg cu grebla, se niveleazP pi se taseazi upor.

Semznatul se face prin imprggtiere sau in rinduri. Prin imprgqtiere se seamanP cind rHsadul urmeazH s5 fie repicat. fn rinduri se seaman5 de obicei cind rzsadul nu se mai repica. Pentru semanatul in rinduri se fac gntulete adfnci de 1-2 cm la distanta de 7-8 cm intre rinduri, sjmfnta repartizindu-se tit mai uniform. f n acest mod se fac semSnriturile pentru culturile de varfi pi de toamnil in cimp.

Dup% semgnat. semintele se acoperz cu un strat de amestec de 03-2 cm (cu aceea~i compozitie ca substratul), se tascazri pi upor se ud8. Sem%nHtnrile se acoperj. cu o folie de polietileng (in sere pi solarii) sau cu ferestre in rHsad- nits.

In ultimii ani se practicH $i metoda seminatului direct in cuburi sau ghivece, pentru a se evita repicatul.

Epoca semHnatului diferH in funcfie de momentul plantgrii rzsadului pi de virsta optimfi a acestuia. Pentru ugurarea rep'icatului sem5natul se face eyalonat in 2-3 etape (tabelul 6 ) .

Tabelul 6 Norme tehnice privind semhatul pentru producerea rfrsadurilor la citeva specii legumicole

Tomaie scrai ciclul I 5-15 XI 1 6-6 / 40 1 100 1 55-60 ------ I '

Cultura

Tomate sera ciclul I1 ' 1-10 YI 1 5-6 / 40 Zoo / 30-35 -I I _ _ _ -

1 cant, 1 suer. 1 cant. 1 ~ i r s t a Perioada dc senanat5 senanat5 optima ins,imiopre seminte Pt. nwesara pentru r&ad

I =' (g) pt. l ha ma i ha (8) (rile)

Tomate solarii 20-30 I I 6-7 / 40 1 2 3 / 50-55 ---- i

Tornate timpurii In clmp -- Ardei ~ M S ln clmp

- Vincte In clmp --

5.4. Repicatul

Varz5 $i conopidH limpurie CII clmp

Repicatul este lucrarea de transplmtare provizorie a rzsadurilor mici din semgn5tur3 deasP, la distante mai mari. Prin reyicat se realizeazil economii mari de combustibil deoarece se folose~te pentru semznat initial o suprafats m-alt rnai mica.

Se repica atunci cind rgsadurile sint IncH mici (cu 1-2 frunze adevzrate). fnainte de repicat se udH bine stratul de pgmht, iar plantele se scot

20 11-1 I11

25 11-10 I11

1-10 111

10 1-1 11 / 10-12 1 31 1 400 I 40-45

6-7 -- 18-20

--- 18-20 --

40

60

40

Fig. 77 - Repicatr~l risadurilor cu plantatorul

in grup. Dac2 rad5cinile sint prea lungi, se suprim% din lungimea lor, astfel ca sH se realizeze adincimea necesara de repicat. Majoritatea rzsadurilor se repic5 cu 1-2 cm rnai adinc decit au crescut in sem'in5tur2, iar tomatele chiar rnai adinc. Fac exceptie r5sadurile de gulie, salatz, telins, ceap5, praz, care nu se repi& rnai adinc decit au crescut in sem5n5turi.

Repicatul se poate face Pn strat de amestec de p h i n t , in ghivece $i in pat nutritiv.

Repicatul in strat se face in rinduri distanfate la 5-10 cm. in functie de vigoarea plantelor, folosindu-se pentru aceasta plantatoare mici (fig. 17), cu care se fac orificii in care se introduc r5dHcinile r5sadulilor. Tot cu ajutornl plantatoarelor se strtnge p5mintul ling5 plante.

Repicatul in ghivece ofer5 un spatiu de nutritie corespunzZtor, iar la plantare ridscinile se p5streazH intacte, favorizind o prindere foarte bun%.

Ghivecele se folosesc obligatoriu pentru culturile din sere, solarii si timpurii in cirnp. Cele mai uzuale tipuri de ghivece sint: ghivecele nutritive (cuburi) din amestecuri de pamint, ghivecele de plastic, pzmint ars, turb5, hirtie.

Ghivecele sau cuburile nulritive se confecfioneaz5 din amestecurile d e p'imfnt pentru repjcat, umectate pin5 la umiditatea de 65% yi presate cu prese mecanice.

Forma $i dimensiunile ghivecelor diferg mult in funcfie de tipul ma~inii, rnai frecvente fiind cele cubice. Mecanizat se pot confecfiona 4 000-10 000 cuburi/ora: Se pot folosi $i prese manuale, in care caz umiditatea amestecului va f i de 80 %.

Ghivecele se asazL in sere sau solarii pe o folie de material plastic, iar in rHsadnite pe un .strat subtire de nisip, unele 1EngL altele, urrnPnd a fi distanfate atunci cind plantele cresc.

Repicatul trebuie fgcut imediat dupri confecfionarca ghivecelor fnainte ca acestea s s - ~ i piard5 umiditatea. Repicatul se face manual, in orificiile ghivecelor, dupa care se udH (fig. 18 ~i fig. 19).

Ghivecele d i ~ material $Eastic folosite mai mult pentru producerea r5sa- dului in culturile forfate sint de rnai multe fcluri: prismatice cu perefi rigizi, tronconlce cu pereti flexibili sau confectionate local din folie de polietileni uzat5 (pungi). Primele dou5 categorii au dimensiuni de la 6 16 la 121 12 cm $i se pot folosi rnai mulfi ani.

Ghivecelc de $imin.t ars folosite in special pentru culturile forfate au deza- vantajul c5 se manipuleazH greu, se sparg u$or sint ~i rnai scumpe, oferind ins2 condifii de creTtere a rZsadurilor la fel ca ghivecele de material plastic.

Fig. 79 - RAsnduri oblintrle In cuburi I

Ghivecele de turba' sint confecfionate pe cale industrial5. fn compozifia lor intrs turb5, un material celulozic de legiitur: $i uree ca ingr5S;imfnt. Ele sint de do& feluri ,, Jiffy-pot ~i Strip-pot".

Jiffy-pot sint ghivece cu perefi subfiri ~i poro~i, in care se pune amestecul de p2mint pentru rcpicat. ca $i la ghivecele din plastic.

Strippot (ghivece pastila) se prezintf initial sub form2 presatf. Cu 1-2 zile inainte de repicat acestea se udj. de mai multe ori. Prin udare pastilele se umfla (cresc) formind ghivece pline dar poroase in care se repica rssadurile. Ambele tipuri de ghivece se plantea6 la locul definitiv cu ghiveci cu tot radfcinile strLb5tind cu u$urint% peretii acestora.

Aceste ghivcce au avantajul cj. se transport2 uyor 7i ofera rzsadurilor condifii foarte bune de cregtere. Se folosesc rnai frecvent in t5ri cu tradifie in cultura legumelor, iar la noi in tars. in mod cxperimental. dar cu tendinfa dc extindere in producfie.

Ghivecele de h?^rtie sfnt fabricate sub forma unui fagure de albine, de form5 hexagonalf, f2rZ fund, Iipite fntre ele cu adeziv so1ubiI in apH, astfel ca dup5 cc sint Pntinse, umplute cu pzmint $i udate, se separz.

Ilirtia rezistP 5-7 s%ptiimini, fiind introdus2 la plantare In sol, undc sr descompunc apoi cu u~urinfz. Au rnarelc avantaj c j ocu@ un volum foarte mic la depozitare ~i transport.

Metoda patului nutritiv const: En repicarea rssadului intr-un strat de amestec de pLmfnt care se aya& pe o folie de polietilenik, sc umecteaz: ~i se taseaz2. fntre fisadurile repicate in patrat, cu 10- 12 zile inail11.e deplantare pfmlntul se taie, formindu-se astfel cuburi mentinute ~i cle sistemul radicular a1 rgsadului care le Pmpinze~te.

Indiferent de metoda folositz (in strat, Pn ghivece. En pat etc.) dup? repicat 6sadurile se udri, iar pe timp insorit se umbresc.

5.5. Lucrgrile de ingrijire aplicate riisadurilor . .

Lucriirile de ingrijire aplicate rPsadurilor au drept scop dirijarea optim;~ a factorilor de vegetatie, pentru obfinerea unui rasad de calitate.

Lumina este factorul cel mai greu de dirijat. Pentru folosirca cit rnai completg a luminii naturale. se currit5 bine geamurile sau polietilena, care acoper5 spafiile de producere a rssadurilor, yi se urm5regte inl't a urarea la timp a materialelor puse peste noapte pentru pLstrarea caldurii (rogojini, folii suplimentare de matcrial plastic). Se poate folosi $i iluminatul suplimentar, dar este costisitor.

TemPera~ura se dirijeazti fn spatiile cu incilzire tehnic5 de la punctele sau centralele termice, luindu-se mfsuri de ctan7are a peretilor ~i acoperi- p lu i sau csptu~irea accstora cu folie, pentru pastrarea cilldurii.

Nivelul temperaturii se dirijeaza in functie de cerinfele speciei, de fenn- fa25 qi de intensitatea luminii. Noaptea ~i in zilele noroase temperatura se scade cu citeva grade fat5 de cerintele speciei, nlai ales imediat dupf rPs2- rirea plantelor (tabelul 2). Pen t r - scaderea temperaturii se vor evita aerisi- rile excesive, reglarea fiind rnai bine fPcut5 de la instalatiile de inc5lzirz evitindu-se pierderile de cildur5.

f n rgsadnitele CII bioco~nbustibil ridicarea temperaturii se face prin activarea fermentafiei ~i umplerea potecilor cu gunoi care fermenteaz5, precum :i prin acoperirex cu dou5 rlnduri de ferestre fn zilele friguroase.

Umidifatea solului ~i a aeru- Z Z L ~ se dirijeaz5 prih udPri relativ rare la Pnceputul perioadei de producere a fisadurilor, folosindu-se cantitgti de ap5 care sP str5bat5 tot substratul. Cind tirnpul se Enc5ke~te udBrile se fac mai des. Udarea se face cu furtun cu sit5 fin5 sau prin aspersiune. Imediat dup5 aceast5 lucrare este necesar5. aerisirea, pentru evitarea excesu- lui de umiditate atmosferic5 in special in solarii. Umiditatea re- lativ5 a aerului nu trebuie sZ dep5- ~2ascP 65 O/o, valori rnai mari suportind vzrzoasele, salata, castravetii (70-75%), (fig. 20).

A erisirea spatiilor folosite la producerea r5sadului se face pentru dirijarea temperaturii, a umidit5fii si pentru asigurarea plantelor cu oxigen, eliminindu-se F i g . 20 - l idatol r;rsildul.ilor 111 ~.Saadrli\e

gazele nocive pentru r5sad (bioxid~il de carbon in exces $i amoniacul), acestea fiind Pn cantit5ti rnai mari la rgsadnifele hc5lzite cu biocombustibil.

Aerisirea se face rnai pufin pe timp friguros qi rnai des pe m5sur5 ce vremea se EncLlzegte, prin ridicarea ferestrelor de pe acoperi? la sere (automa- tizat), prin ridicarea ramelor la rasadnife sau prin distanfarea ~i ridicarea foliei la adHposturile din plastic.

Dirijarea rsgimului de nutritie se realizeazs prin dozarea componentelor amestecurilor de psmint gi prin ingr?i$%ri cu solutii de Pngr5~5rninte chimice obi~nuite in concentratii mici, de 0,5- 1 Ole. Solutiile se aplic5. printre rgsaduri, dup5 care plantele se spa15 prin stropire cu ap5 curat5.

Se pot aplica $I ing15:%ri extraradiculare cu PngrZ$iminte foliare ca Wuchsal in concentratie de 0,1%. Foliar feed 0,03% sau cu PngrSp5minte de tip ,,F" (fabricate in tara noastr5.). Solutiile se pulverizeazi fin pe plante, f5rP sP se rnai aplice stropiri cu ap5 curatg.

Combaterea holilov ;zi da'unritorilor se impune pentru prevenirea $i protejarea 15sadurilor im~otr iva atacurilor de agenfi patogeni. Combaterea se redizeaz5. prin tratamente cu insectofungicide aplicate prin pulverizatoare foarte fins, lutndu-se toate m5surile necesare pentru protectia celor ce exe- cut5 tratabentele.

Printre bolile cele mai frecvente ce apar la rgsadurile tinere se num5rZ cgderea rasadurilor ( P y t h i u m de baryurturn) care se combate prin stropiri cu Mycodifol in concentrafie de 0,15%, Ortocid 0,2%, Dithane 111-45 fn concentratie de 0,2%. Cu aceleaqi substanfe sfnt combgtute $i alte boli ca Rhi- ,-octonia, Phyfoy5hiora $arasiiica. Se rnai fac tratamente cu oxiclorur5. de cupru 0,5%, Zimaneb - 800,2%, TMTD (Polyram ultra, sclerosan) 0,2%, Kara- thane 0,l O/o Empotriva manei (Phyto$htora infestans), a p5t5rii albe a frunzelor (Se$toria), a f5in5rii $.a. Contra d5un5torilor se folosesc: Ultracid 40

in concentratie de 0,08°/0, Nogos in concentratie de 0,15%, Fernos 50 in concentratie de 0,05%, Tedion in concentratie de 0,15 % $i altele. . -

Cdirea ra'sadzlrilor se aplic5 obligatoriu .pentru r5sadurile destinate culturilor timpurii in cimp deschis $i const5 in obi~nuirea r5sadurilor cu conditiile vitrege pe care le intilnesc primsvara in cimp dup5 plantare.

C5lirea se incepe cu cca dou5 s5ptHmini inainte de plantare, prin reducerea ud5rilor, prin aerisiri puternice yi asigurarea de lumini rnai mult5. Cu 5-6 zile inainte de plantare, riisadurile se las5 descoperite gi ziua $i noaptea. f n condifii nefavorabile, cind se observi tendinfa de alungire a plantelor, se fac tratamente cu retardanti de crestere (Cycocel in concentratie de 0,1%- 1 1 solutie la 100 m2 fisaduri, pulverizati foarte fin). Acest tratament previne alungirea risadurilor.

Producerea ra'sadurilor $en,tvu czdizlrile de toa?nlzn' nu necesit: spafii inc5lzite ~i se face in rssadnitele eliberatc de r5sadul timpuriu, in solarii sau brazde reci.

Dupi afinarea ~i preggtirea substratului, se szam5n5 rnai rar far5 s5 se rnai repice, se ud5 rnai des $i se umbrcsc pc timp c5lduros. Celelalte lucr5ri de ingrijire sint similare celor ce se fac in spafii inczlzite. Virsta r5sadurilor astfel produse (aprilie-iunie) este mai mitii, clccit la cclc obtinute iarna si primgvara devremc. Pentru toamna se produc r9saduri la varz:, conopidg, gulie, ceapz, praz, !elin% de rsdgcini, salat5.

6. Alegerea, organizarea si amenajarea terenului pentru cultura legumelor in cimp

Cunoscind particlilarit5file biologice ~i cerinfcle plantelor legumicole, fat% de c5ldur5, lumin5, hran5. ap5, una dintre conditiile de baz5 pentru obfinerea de producfii mari gi de bun5 calitate estc amplasarea legumelor iil zonele cele mai favorabile ~i pe terenurile cu cel rnai inalt grad de fertilitate.

Alegerea terenului nu trebuie sH sr fac5 la intimplare, ci pe baza unor stndii complexc care s5 ofere date suficiente pentru a ne da seama dac5 condifiile d e sol ~i climi corespund cerintelor speciilor pe care dorim s$ le culti- vgm. Pe haza acestor studii s- intocmesc proiecte de organizare interioara :I

suprafefelor destinate culturii legumelor.

6.1. Conditiile pe care trebuie s5 le indeplineasc5 terenul

La alegerea terenului trebuie sj. se fin5 s:ama de specia care urmeaz5 a fi cultivat5 gi de sistemul dc cultur'a stabilit in fiecare unitate agricolri.

fn general un teren bun pentru cultura legumelor trebuie s5 indepli- neascj. urm5toarele conditii:

- s2 fie plan ~i cit rnai adzpostit de curcntii reci de aer ; - s5 aib5 expozitie sudics, sud-estic5 sau sud-vesti&; - s5 aibH surse sigure de ap5 pentru irigat in tot timpul anului;

- s5 prezinte soluri qoare, perneabile, cu mare capacitate de acumulare a &ldurii solare si cit rnai bogate in substante nutritive ;

- s5 nu prezinte exces de umiditate, sau pericol de inundafii, iar pinza de ap5 freaticj. sH fie la cel putin 2 m adincime; sint preferate terasele superioare ale riurilor ;

- s5 fie cit rnai aproape de czile de acces (sosele, c5i ferate etc.). Este indicat ca legumele timpurii $i tirzii s5 fie cultivate pe terenuri

ferite de vinturi reci, adic5 ad5postite natural cu perdele de arbori farestieri sau perdele artificiale realizate cu panouri de stuf, materiale plastice etc. Lcgumele de var5 dau rezultate bune Pn apropierea luncilor neinundabile. bogate in elemente nutritive gi ferite de suprainc5lzire.

Legumicultura, cel rnai intensiv sector de activitate din agricultur5, solicits folosirca pe scar5 larg5 a tractoarelor, ma~inilor 7; utilajelor specifice pentru executarca mecaninat5 a unui mare volum de lucrHri. Pentm ca aceste mijloacc mecanicc s2 poatl fi folosite la intreaga capacitate, este necesari gruparea suprafetelor in parcele maii. Aceast5 grupare, cunoscut5 sub numele de ,,concentrarea suprafetclor" contribuie la introducerea pe scar5 larg5 a tehnologiilor bazate ye mecanizarea, chiniizarea ~i irigarea culturilor legumicole. Concentrarea suprafetelor permite atit gruparea tractoarelor $i ma5i- nilor in sectii sau formatiuni specializate pentru mecanizarea lucr5rilor In legumiculturi, cit ~i a fortei de munci $i utilizarea acesteia in tot timpul anului. Totodat5, se asiglir5 conditii pentru specializarea productiei pe desti- natii (pentru fabricile de conserve sau pentru consum In stare proasprit5) sau pe obtinerea unor anumite produse (tomate, ardei, rid5cinoasectc.).

Totalitatea acestor actiuni reprezint5 un proces de important5 hot:- ritoare pentm legumicultur5 cunoscut sub numele de ,,organizarea productiei". Legurnicultura modem5 necesit5 o foarte bun: organizare a productiei in care concentrarea, profilarea ~i specializarea reprezint5 elementele ce influen- tear8 hotaritor sporirea producfiei la hectar ~i reducerea costurilor la tona de produs.

Concentrarea productiei rcprezint: acfiunea organizatoric5 de grupare a mijloacelor de producfie $i a fortei de munc5 pentru redizarea h conditii de eficienta economic5 superioarz a mior cantitzti mari de legume. Ea se realizeaz5 atit prin cornasarea rnai multor parcele intr-un singur trup ce poate ajunge pin5 ia 1 500 ha, cit $i prin gruparea tractoarelor, masinilor agricole, forfei de lnuncH etc. Aceast5 actiune, inceputi cu mai multi ani in urmi, este in plin5 desfisurare $i se va realiza in fiecare consiliu unic agro- industrial de stat $i ccoperatist (fig. 21). Concentrarea productiei creeazg conditii pentru impirtirca terenului in ferme, exploatarea modern5 a acestora $i obtinerea de rezultate economice satisf5c5toare.

Firnta Legunzicola' estc unitatca de productie cu o suprafat5 bine delimi- tat5 ~i dotat5 corespunz5tor realizirii unei anumite productii in conditii de eficienfs economic5 sporit5.

Profilarea unitfitilor constituie o alt5 latur5 a procesului de organizare a productiei ~i const5 in stabiiirea unit5filor (fernelor) care vor .produce numai anumite produse (de exemplu legume) in condifiile obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ $i calitativ.

1 e g e n d a - Delimitore ferme = Drum principal e-c 5ens lucru 51 udare -- - Conduct8 flexibil~i

de udare ------- Delimitarea solelor

(drumuri secundarel

Sediu, fermelor . . Nr: fermei sisolei Supra:o!a Ho

Fig. 27 - Schita privind concentrarea productiei de legume In perimetrul M. KogiUniceanu, jud. Constanla

Specializarea un i twor const5 Pn stabiirea unui num5r redus de culturi de hazi pentru fiecare fermi sau unitate precum pi a unor culturi complementare in ordinea necesitifii $i valorii producfiei madi. Specializarea asi- gufi conditii pentru tipizarea ma~inilor, folosirez rationals a terenillui, aplicarea celor mai moderne tehnologii, sporirea producfiei $i scsderea costului productiei.

Pornind de la destinafia producfiei, fermele legumicole se specializeazi astfel :

- pentru producerea legumelor necesare fabricilor de conserve cu 1 - cel mult 3 culturi de bazi;

- f e m e pentru producerea legumelor destinate consumului in stare proaspst5 cu 2-4 culturi de baz:.

In anumite cazuri re mai pot specializa ferme pentru producerea legumelor destinate exportului.

64 Stotie de pompore - Direc!io de udore - = ~ r u h u r i de explootore ~i zone -- Conole de evocuort

de intoarcere ----- - Conducte ingrojmte pentru iriga!ie Delimitoreo solelar

Fig. 22 - Scheme rle organi~arc a unei feriue legun~icolr. de 150 ha

6.3. Amplasarea, dimensionarea yi organizarea fermelot legumicole

Amplasarea fermei legumicole este o acfiune de mare important5 deoarece syeciile legumicole au cerinte diferite fat5 de factorii pedoclimatici care

i influenfeazi hot2rirrtor dezvoltarea normal5 a plantelor, deci producfia la unitatea de suprafat:.

Principalele elemente care stau la baza unei bune amplassri a fermei. sint :

- stabilirea zonelor cu cele mai favorabile condifii pentru fiecare specie legumicoli ;

- stabilirea celor rnai fertile terenuri gi cu surse sigure de ap i pentru irjgatii En tot timpul anului ;

- alegerca unor suprafete care ss asigure conditii optime de organizare, irigare pe rigole lungi ~i folosirea intensiv5. a mijloacelor mecanice;

- asigurarea legiturii cu centrele de consum in tot timpul anului etc.. Dimensionarea felmei se face in functie de structura culturilor, gradul

de mecanizarc a lucr5.rilor $i valoarea producfiei ce se realizeaz5. fn etapa actuals., fermele legumicole de cimp au o suprafat5 cuprinsi intre 120 $i 150 ha.

Organizarea interioarH a fermei const5 in executarea urm5toarelor ope- rafiuni :

- Amenajarea terenului prin nivelare de baz5, construirea sistemului de irigatii format din canale magistrale pentru aductiunea apei, canale secundare ~i canale provizorii construite din pZm9nt pentru distribuirea apei pe parcele etc. Cele rnai bune sisteme de irigafii sint cele care asigur5 conditii optime pentru organizarea de parcele mari in scopul reducerii numgrului de intoarceri a tractoarelor $i irigarea pe rigole cu lungimi cit mai mari. Tn. acest sens, se recomandi sistemul de irigatii cu conducte ingropate sau cel cu ~ghea-

buri suspendate pe stilpi amplasati pe una din laturile parcelelor. f n cc-I dc a1 doilca caz deplasarca tractoarelor se face pe sub jgheaburl. iar suprafafa de teren ocupat5 de stPlpi este minims. Sistemul de irigare cu aducfiunca apei pe jgheaburi suspendate este intilnit in judetul Constanfa la fermele I.P.I.L.F. Mihail Kogalniceanu $i alte unitafi invecinate.

In toate cazurile in care irigarea se face prin scurgerea apei la suprafafa terenului, acesta trebuie aib5 o pant5 de 3-5°10w

- fmp5rtirea suprafefei in sole ~i parcele. De obicei sola este delimitat5 de canalele provizorii ~i trebuie s5 aib5 dimensiuni care sj. permit5 mecanizarea lucrlrilor stabiiite in tehnologii. Practic, sola trebuie sg aiba forme cit mai regulate (dreptunghiul este forma cea mai buns), fsr2 clinuri, urmgrin- du-se ca lsfimea acesteia sj. fie un multiplu a1 Efimii de lucru a ma~inii cu cea mai mare productivitate. MHrimea solei este cuprinsa intre 20 $i 30 ha $i depinde de specia cultivata sau conditiile de teren. Parccla poate fi egalj ca marime cu sola sau un submultiplu a1 acesteia, funcfie de numjrul de culturi de pe o sol5 sau prezenfa canalelor provizorii folosite pentru irigare.

- Trasarea ~i executarea drumurilor. La capetele parcelelor sau solelor se cxecuta drumuri secundare, late de 3 m, care servesc pentru intoarcerea ma~inilor ~i circulatia mijloacelor de transport. Aceste drumuri se pot desfiinta in fiecare an, in funcfie de ~nodul de organizare $i de modificarea mgrimii parcelei sau solei. Pe teritoriul fermei trebuie s5 se mai amenajeze cel putin un drum principal, lat dc 6 m pentru circulatia mijloacelor de transport. De obicei acest drum este pietruit $i finut ?n stare de circulafie in tot ti~npul anului.

- Construirea de spafii simple pentru cazarea muncitorilor ~i ad5post1- rea materiilor $i materialelor de productie. Aceste spatii formeaz5 de fapt sediul fermei care in general trebuie sg aibH camer5 pentru dormit, grup sani- tar, sal5 de mese, buc5t.Zrie. magazie de alimente, magazie de materide, magazie pentm insectofungicide etc.

La sediul fermei trebuie s i se gbeasca un panou cu unelte, extinctoare ~i materiale pentru stingerea incendiilor. f n acela~i timp se vor lua toate mHsurile pentru asigurarea Sn apropiere a unei surse de aps.

Organizarea corectH a unei fenne inseamnz executarea amenajgrilor necesare cu investifii mici $i asigurarea condifiilor pentru practicarea unei rotatii rationale a culturilor, exploatarea eficientj a sistemului de irigafii si mijloacelor mecanice, folosirea corectii a fortei de 1nunc5 $i redizarea de producfii mari la unitatea de suprafats cu costuri cEt mai mici.

7. Folosirea rational5 a terenului si spatiilor !cultivate cu legume

Asigurarea unui consum rational cu legume, in tot timpul anului, indiferent de sezon, impune aplicarea unor mssuri deosebite cum sint: obtine- rca mai multor rccolte pe aceea$i suprafat5 de teren, extinderea perioadei de producere a legumelor prin utilizarca ad5posturilor gi spafiilor potejate, aplicarca de metode agrotchnicc speciale ctc.

1.a luarea acestor mrisuri trebuie s5 se tin% seanla de faptul c5 plantele leguniicole sint mari consumatoare de substanfe nutritive (deci au nevoie

de teren foarte fertil), au cerinfe variatc fat5 de factorii de mediu, perioade diferite de vegetatie precum $i boli ~i diiunatori comuni.

Toate aceste particularitsfi impun atlt aplicarea diferentiali a tehnolo- $lor, cft $i folosirea judicioass, pe baza unor.criterii ~tiintifice, a terenului destinat culturii legumelor in cimp si fn difente spafii de cultu1-5.

Elementele care stau la baza utilizsrii rationale a terenului sint asolamentul, precum $i practicarea culturilor succesive $i asociate de legume.

7.1. Asolamentul

Asolanlentul reprezints repartizarea in timp $i spafiu a culturilor, core- %at5 ctl sistemul de lucrari $i fertilizare a solului. El presupune stabilirea structurii culturilor $i imp5rtirea terenului in sole.

hsolamentul constituie o m5surii agrotehnica de mare important5 pentru sporirea fertilitjtii solului, reducerea atacului bolilor ~i d%un5torilor, cregterea productiei la hectar $i in final la realizarea de venituri importante la unitatea de suprafafi. Practica a dcmonstrat c5 la stabilirea fieciirui tip de asolament trebuie respectate unele principii de bazH cum sEnt condifiile naturale $i celk economico-organizatorice din unitstile agricole. fntrucit, condifiile naturale au o influenfa deosebit5 nu numai asupra masurilor agrc- tehnice ci ~i asupra celor economico-organizatorice, acestea trebuie sB fie luate in considerare cu prioritate la stabilirea asolamentului. Caracteristicile solului, expozifia terenului, existenfa surselor de ap5 pentru iriga*, nivelul apei freatice, frecvenfa brumelor ~i ingheturilor tirzii, i'ntensitatea vintului etc. au rol determinant in alegerea speciei iegumicole ce urmeaza a se cultiva, deci a tipului de asolament.

Stabilirea asolamentului mai depinde ~i de alfi factori cum sint destinafia product iei, existenfa forfei de munc5, existenfa $i starea cailor de acces, gradul de mecanizare a1 culturilor, amenajsrile pentru irignfii etc.

Odatg cu stabilirea sortimentului trebuie rezolvat5 $i problema rotafiei culturilor tinindu-se seama de cerintele plantelor, sisternul lor radicular, modul de nutrifie, durata de vegetafie, lucrarile de pregatire a solului, modul cum reuSesc speciile una dup'i alta etc. De aceea, l a stabilirea succesiunii culturilor, pe ling5 particularitsfile biologice ale plantelor se va mai tine seama $i de urrn5toarel.e elemente :

- Modul de valorificare a ingri$irnintelor, in general $i a celor organice in special. Din acest punct de vedere trebuie finut cont c5 in primul an dup5 aplicarea bZlegarului dau rezultate foarte bune culturile de varz.5, ardei, vinete, tomateie, castravefi, felins, in anul al 11-lea, bulboase $i r5d&cinoase, iar in anul a1 111-lea mazsrea ~i fasolea.

- Familia botanic5 din care fac parte plantele legumicole, cunoscindu-se c5 plantele din aceeayi familie au boli $i d5unKtori comuni. Astfel, mazKrea 5i fasolea pot urma dup5 bostgnoase, bulboase $i rKdHcinoase. Legumele din grupa solano-fructoase dau rezultate bune dupK leguminoase $i bulboase $ nu trebuie sK revins in acela~i loc decit dup5 2-3 ani. Legumele din grupa

41

verzei (varzg, conopidri $i gulii) reugesc bine dup5 spanac, mazilre, ceap5 verde etc. Rrid5cinoasele se comport2 foarte bine dupri ~ a r z 5 , tomate si castraveti, bostrinoasele (pepeni, dovlecei, castraveti) dupP solano-fructoase sau legume din grupa verzei, bulboasele (ceap9, usturoi, praz) d u p j solano- fructuoase sau legume din grupa verzei etc.

fn general, este bine s5. se respecte regula ca plantele legumicole din. aceea~i specie si nu fie cultivate dup5 ele rnsele decit la 2-3 ani.

- Talia plantelor ~i ritmul lor de crestere. Astfel, culturilc de plante cu aparat foliar slab dezvoltat $i ritm sc5zut tle crestere fn prima perioadH de vegetafie (morcovi, ceap5 etc.) nu pot inbbusi huruienile care crcsc foarte repede. Aceste culturi trebuie sB urmeze dup5 varzri de toamn5, conopidj sau cartofi care las9 terenul curat de buruieni.

- Perioada de exccutare a lucririlor de intsefinere. Pentru execuiarca lucr?irilor de intretinere la momentul optim este necesar ca asolamentul s~ fie astfel conceput incit plantele care se seaman5 primZvara timpuriu (mazrire, r2d;icinoase. bulboase) s5. intre in rotatie cu pl2.ntcle care elibcrc,azH. terenul toamna devreme (tomate, cartofi ctc.).

Numarul solelor cste egal cu num5rul anliur dc desfri~urarc a roiatiei. pe fiecare sol%,! cultivindu-se o cultur5 dt. baz5 sau o grup5 de culturi cu cerinte asemPn2toare (ex. tomate, ardei, vinete) (ta1)elul 7). Ferma trc1)uie s9 aibri si o sols skitoare cu lucerns, care Prnbogife~te solul in azot gi reface structura solului. Du@ 3-4 ani, cultura de lucem2 se desfiinfeazs, pt. sola respectiva puthdu-se cultiva in anul I tomate, castravefi, dovlecei, iar in anul a1 11-lea ctaps $i r5dZcinoase.

Legumele perene nu pot fi incluse in asolament. Printre acestea se numars. hreanul, sparanghelul, leu~teanul, anghinarea $.a.

- Asolamentul trebuie sri fie astfel alcituit incit s5 permit5 si practicarea culturilor succesivc.. .

TabeluI 7 Asolament cu sold sdritoare de lucernd

Anul R&I I

1 I 2 I 3 4 I I

--

1 Solano-fructoose R5dGcinoase (lomate, ardei vine tc)

i i -.. 7 - - - - - -

I . , U . U Y ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ n ~ ~ niluaclrruase

(morcov $i piis- pid6 tlrnac)

7.2. Culturi succesive si asociate

Pe b;tza datelor obtinute de cercetare ~i productie s-a dovedit cri poafe f i stabilit un numar deosebit de Inare de asolamente f n functie de specldt- area fermei. conditiile pedoclimatice, modul de asigurare a apei pentru irl- gafii, directiile de consum ale produselor legumicole etc. (tabelul 8). De asemcnea, se pot face si asolamente mixte, cu culturi de cimp sau furajere. Tabelul 8

Tipr~ri de asolamente in functie de destinatia producjiei -

i 111 Varzl $i conopidl

Folosirea rationals $ intensivL a terenului destinat culturilor legumicole in sistem neprotejat sau protejat sepoate realiza ~i prin practicarea cultu- xilor succesive ~i asociate.

I

42

Solano-iructoase

LucernEc IV

d ~ u l t u r i l e succesive reprezintri sisternul prin care pe aceea~i suprafats de teren se cultiv: una dupa alta dou5 sau mai multe culturi intr-unsingur an. fn acest sistem, cultura care ocupi terenul o perioads mai lun@ de timp se nurneste ,,cultur2 de bazri" sau ,,principaliU, iar cea care pPr5se~te terenul rnai repede ,,culturH secundar5" sau ,,succesiv&".

Practicarea culturilor succesive asigur5 atit rotatia rational5 cit si diversificarea sortirnentu!ui de soiuri $i specii. f n acest fel, pot fi puse la disgozifia consumatorilor produse legumicole variate in tot timpul anului.

Sola 111 i\nul

1 - R6dilcinoasc i j a n i i $i conopidd

Luccrn5 I Solano-fructoase Lucernil

Sola I I Sola 11

.- i

I . I n :orrcle dirt j1lru1 orasrlor

I I Solnno frnctonse Rldacinoasc sat1 I 1 bullnnsc

--

I I I- . Rldic~noase sou \ \ r l r ~ a s ~

\'arzoase 1 Leguminoase sau

I.cpitminoase sou bulboase I bostlnoase

111 L e g u ~ ~ i i ~ ~ o a s e sau I Sola~io- bosl5110nsc ' fructoase -- ---

bostiinoase

Solano- fructoase pp

Rldilcinoase sail bulboase

IV fructoasr bulboase

-- I f . fn jttrlcl fabricilor de ronserve

P MazHre boabe f Tomate $i ardei 1 I g;:ru industriali- iasole verde I I 1 Bnmc 1

Bame

Marire boabe + Tomate $i ardei fasole verde pentru r5dHcinoase

Tomate $i ardei pentru industriali-

111

zare - Bame

f n unitstile legumicole dill tara noastrz se folose~te o gamj. variat5 de succesiuni, dupri cum urmeazj. :

Schema I: Cultura I : salat%, spanac, ridichi de lunj. (I.XI-20.V) Cultura a 11-a: tomate timpurii (25.IV-15.VI1) Cultura a 111-a: conopidj. de toamn5 (2O.VI.l-1.XI)

Schema a 11-a : Cultura 1 : 17arz% timpurie (15.111- 15.VI) Cultura a 11-a: fasole p2&fi. (25.VI-1.XI)

Schema a 111-a: Cultura I : mazare si fasole vcrde (10.VLIl-25.VI) Cultura a 11-a: varzB cle toamnj (1.VII-l.X)

Schema a 11'-a: Cultura I : conopidj. timpurie (1 5.111- 15.VI) Cultura a 11-a: castraveti de toamn5 (25.VI-30.IX)

, d TubcIul 10

Scheme Be succesiuni in adaposturi cu mase plastice (model orientativ)

b. Cu12uri sz6ccesive ivt sere ;i solarii.

f n sere ;5i solarii aplicaren schcmelor ytiintificc cie iolosire rati011al2 a. tcrenului contribuie la obtinerea de venituri mari ~i aparifia c~alonatj. a productiei. Datoritj. cererilor mari p e piata intern5 7i la export, in scrcle bloc de t ip industrial din fara noastr; se practic5 pe scar5 larg5 succesiullea tonlate dup2 tomate, alHturi de altelc ca: tomatc dup2 castraveti sau ardei, legume dup5 flori etc. fn serele industriale se obfin rzsaduri in ciclul 1 ~i culturi de castraveti En ciclul 11. Schema general5 de succesiunc practicntj. in sere cste cen din tabelul 9. f n sere estc posibila cultivarea acelciasi specii in ciclurile I pi I1 deoarece serele se dezinfecteazs.

Tabt1111 9 Scheme de succesiuni In serele bloc de tip industrial

(model orientntiv) k I

Succesiuuea Data Enfiinisrii Data desliintsrii Data lnfiinlMi I ~ ~ I t u r i i / t i ( cu!tYiii

Scllerna

-. Ciclul I Ciclul I1

Succcsiunea Data infiintsrii Data desliinfruii Data infiintiri i Data dsfiintsrii

' Ardei, vinete, castravrfi - 10-15. IV 1-15. IX

1-21 I

-

Repicat rrisaduri - -

Vinctc, tomate, arde i 1 30. IV 1 1-30. I S I c u ~ t u r i i 1 cuiturii 1 cu,t,trii 1 c u ~ t u r i i I

Y Culturile asociate sau intercalate reprezintri sistemul En care pe accea~i

suprafa@ ~i in acelayi tinlp se cultiv-j dou5 sau mai multe specii. f n acest caz, plantcle trcbuie s% se deosebeasc5 prin talie, perioada de vegetatie gi pretentii iafL deluminH. Si in acest caz exist5 cultur5. principal5 ~i secundar8. Culturile secundare st. asociaz; cu cclc de baz; la sfir~itul sau Enceputul perioadei de .r7egetatie a acestora.

C:Jiuri asociate d c legupne En ctm$ libcr. 'Tomatele timpurii-culturs de bazri - se asociazj. la inceputul vegetafiei cu salata timpurie-culturj. secun- darr~ - care avind perioads scurt2 de vegetatie pZr5se~te terenul devreme far5 a stinjeni tomatele. La sfirsitul vegetafiei, tomatele timpurii pot fi asociate cu va.rza sau conopida care prin desfiintarea culturii de tomate i$i continui vegctatia in condifii normale.

Castravetii se pot asocia cu salata ~i fasolea timpurie. fn acest fel, castravetii sint ap5rati contra vinturilor ~i in plus Pntre rindurile de fasole $i salat5 se creeaz5 conditii favorabile de temperatur5 $i uimiditate de care au nevoie castravetii in prima perioad5 de vegetafie (fig. 23).

ConopiclS dc toamnil

Vinetc, ardei g a s

I

-- I1

111

- ! - --

30. 111 - 1-5. IS 10. IV

In spatiile protejate cu mare plastice se folose~te de obicei succesiunca: tomate 4- legume verdeturi ; tomate + fasole pj.stHi + spanac; vinete f salatg -k ceapz pentru stufat: dovlecei + tomate etc. (tabeIul 10).

-

25.S.- 1. XI1

- - -. . . - - 25.X1-

1. XI1 ---

Tomate ' 10-20. 1 15-20, \TI --

Tomate - (;5-20.v11

Castraveti 16-20.XII 15-20.C1 I -

1-5. VIII

-

25-3O.SI

-

10-2O.VII

Ardei gras

Tomate

I-.-

p-

Tomate

I

-

0 0 0 0 0 X 0 0 Fasole X x X

€3 X X Solold m 01 PI m PI la Castrave!i

X X X X x X Salatd 0 0 0 . 0 0 0 0 F ~ s o g

Fig. 23 - Sche~nfi de asociere a legumelor In cimp liber

La cultura legumelor din perioada toamnl-iarn: se asociazH foarte bin€ spanacul cu salata. Spanacul sem5nat la 1 septembrie devine culturb protec- toare pentru salata care se planteaz5 la 1 octombrie. Dupg recoltarea spana cului primavara, salata i$i continu5 vegetatia si astfel pe aceeagi suprafati se obtin productii de aproape dou5 ori mai mari.

-.

Cuiluri asociate de legume in serZ. Pentru folosirea intensivs a suprafetelor. de ser5, diversificarea sortimentului qi obtinerea de productii ridicate la unitatea de suprafafb, pe intervalele dintre rindurile de plante care constituie cultura de baz5 ~i intre acestea $i registrele de incghire se infiinteazi culturi de plante cu talie mic5 $i perioadri de vegetatie diferitg (fie. 241.

~U , Sisternu de culturi asociate in solarii ~i riiradnire. h aceste spatii se pot asocia numeroase specii. AlXturi de cultura principaE se infiinteazii una sau dou5 culturi secundare. Astfel, la cultura in solarii a nrdeiului gras in dreptul doliei re pot planta castraveti care se paliseaz5, sau legume verdeturi.

~.6Qcm~-- -mcm~&100 c r n d 6 0 c r n - j . a. Culturi asockle de legume h cultum de ordei gras 1

Ardei gms Salatci Ardei iute Palrun' I pentru%unte

I-404- 70&ro144- 70-h-/ b. Culturi asociate be legume A culturn de castrave!i ,

c1ch I

Q Salat6 III Legume

verde!uri

C~OL 80 - - - L 6 0 . & 8 0 & 4 4

c. Cultur; osoclate de legume A cult-) de lomate pig. 24 - Srhem8 de asociere a ieg~ln~elor fn sere: d

- culturi awiate de legume In cultura de ardei grab; b - culturi asociate de legume in cultun de castraveti ciclui I ; c - Culturi asociate de legume in cultura de tomate

f n r5sadnite se asociazg vinetele cu castravetii, conopida cu spanacul sau ridichile de lung, tomatele cu conopida sau gulia etc. Se pot asocia ~i cite 3 culturi de ex: castraveti cu vinete ~i cu salat5, sau, in loc de vinete, se pot cultiva tomate sau ardci.

Preggtirea terenului pentru cultura legumelor

Preg5tirea terenului cuprinde o gamH largH de lucrsri prin care se asigur; afinarea solului, inmzgazinarea si refinerea unor cantitzfi mari de ap5, acu- mularca de substante nutritive si distrugerea repetat5 a buruienilor. fn toate cazurile prcg5tirea terenului trebuie s'i se facj. diferentiat in functie de tipul de sol, particularit5file biologice $i agrotehnice alc plantelor cultivate, siste- mu1 dc fcrtilizare, sistemul de irigare etc.

4

8.1. LucrSrile de pregatire a terenului pentru cultura legumelor In c h p liber

Desfiintarea culturii precedente. 1-ncrarea const5 in defriyarea, stringerea gi scoaterea pl;intclo~- la capetels solelor unde se pun la cornpostat. fn cazul in care se practic9 o rotafie corectk, resturile plantelor se mbmnfesc ~i se Fngroapk cu ajuton~l grapei cu discuri GD-3,2 tractat5 dc U-651.

Xivelarea de Entretinere. Pentru mecanizarea luc&rilor $i irigarea pe rigole lungi. terenul trebnie sS fie plan, f5r5 adincituri sau coame. Aceasta se asigurj prin executarea nivel5rii de intrejinere (de exploatare) cu nivela- torul ST-2,8 in agregat cu U-650 sau U-651.

Fertilizarea de bazl. Menfinerea itl sol a unui nivel optim de substante nutritive uvor asimilabile pentru plantele legumicole necesits aplicarea in fiecare an a unor cantit5.fi importante de ingr5Sgminte organice si minerale. Toamna se aplic3 ingrZ;%mintele organice, superfostatul $ ^Ingr%$imintele cu potasiu pentru cj. sint mai greu solubile, in cantitHfi variabile care depind dc fertilitatea solului $1 de cantitatea de produse ce urmeaz.2 a fi realizate. Din totalul ingrZ~51nintelor necesare unei culturi, circa 213 se aplicH la fertilizarea de baz5. Fertiliiarea de baza este completatj. prim5var5, inainte de plantat sau semhat c h d se administreaza ingr555mintele uvor asimilabile cum sint cele azotoasz, precum 5i In timpul pcrioadei de vegetatie a plantelor. In toate situatiile fertilizarea trebuie facut5 numai pe bazg de analize ale solului.

Arltura de bazH. Activitatea sistemuiui radicular depinde de gradul de afinare a solului. fn acest scop, in fiecare toamn5 este necesar5 executarea unei araturi adinci la 28-30 cm. Lucrarea se execut5 cu plugul P P 3-30 in agregat cu tractom1 U-650 sau U-651. Toate arjturile adfnci se las2 negrB pate peste iarnZ (brazd5 crudz) deoarece gerul distruge djunatorii iar Pnghe- turile ~i dezgheturile repetate coiltribuie la u$urarea mamnfirii solului.

MBrunfirea solului. Lucrarea se executj. obligatoriu dup5 ar5tur5 $i inainte de pkantat sau seminat ~i are ca scop preg5tirea unui pat germinativ bun ~i mentinerea apei in sol. fntr-un sol bine mjruntit seminfele Pncolfesc uniform iar r5sadurile se prind mai usor. fn general mjrunfirea solului se esecuts cu 6-GCR-1,7 sau FI'-4 in agregat cu tractorul U-651 sau L-44.5.

Fig. 25 - illotlrlarca tere1111111i pcntru cultura lcgnmclor: a - brazda dc 94 cm la coronamrnt; b - br3zdJ JC 50 cm In corondmcnt

Combaterea buruienilor. Ueii lucrarca re eaecutH li in perioada de rege- tatic a plantelor este necesar ca innintc dc infiinfarca culturilor s5 sc cicc- tueze o crbicidare total5 folosind substantclc recolnandatc dc tehnologiilc dc cultura. Distribuirea erbicidclor se facc cu JTSPli-900 in agregat cu U-651, sau cu MSPP 3-300 in agregat cu L-445. fncorporarca erbicidelor se fact cu. GD-3,2 in agregat cu U-651. Dac5 modelarea sc face toamna, erbicidarc,a se exccutH primrivara, in care caz incorporarea se iacc cu freZa. f n 1cgumicultur:I. se foloseste o gam5 largj. de erbjcidc. care vor fi ar;itatc la prezentarca tchno-. logiilor de cultur:.

Modelarea solului. Prin modelare sc! intelrpc Sorma~-ea unur h r a z d ~ in.il- late pe care se exccut.5 sen15natul sau plantatul Icgumc.lor 5i a rigoleloi- dc dirijarc a a.pci pentru irigat. Luci-area sc execut5 cu magilla d r modelat solul XMS-2,s in agrclgat cu li-650 sau U-651. L:ifimca brcizde depindc de natura sc)lului si dc caractcristicilc culturii. Pcntru majoritatca culturilor legumicole, br:~zdelc insltate an lsfimca la corollamcnt dr 94 em, deschiderea rigolei de 46 cm :i ingltimea rigolei de 18-20 cm. fn acest c;az ecartan~entul agrcga- tului este de 140 cm. La unele culturi (cs. ct.ap;i) se pot folosi ~i brazde inguste, cu Isfimea la coronament de 50 cm, deschiderea rigolei de 46 cm, iar ecartanlentul de 192 cm (fig. 25).

Lungimea rigolelor de udat, deci ;i a brazdelor hiilfate, trebuie sZ f ie de cel pufin 200-300 m pentru reducerea num5rului de intoarceri ale tractorului la capetele parcelelor +i pentru ridicarea productivit3fii la irigat.

Momentul cxecutHrii lucr5rii de modelare dcpinde de perioada de infiinfare a culturilor. Pentru culturile extratilnpurii Tn cimp sau din solarii, modelarea se face din toamnz, iar pentru restul clc culturi. prirnsvara. Pe solurile usoare. modelarea se face prints-o singur5. trecerc a utilajului. Pe solurile mijlocii gi grele modclarea se face En 2 etapc: o trcccrc cu cultivatonil ccllipat cu corpuri de rarit5 ~i o alta cu modelatorul.

Afinarea superficial5 a ~olului. Scop111 1ucl:lrii rst? de a prcg5ti un pat genninativ uniform 9i a reduce e~~aporareaapei. 1-ucrarca se exec.ut;i de ol~icci cu frcza FP-4.

ParticularitBf.ile pregdtirii terenului pentru culturile in cimp liher. Lucr2- rile de pregatire a terenului se pot imparti in 3 grupc mari: pentru sem%nat sau plantat primHvara; pentru scmanat sau plantat vara ; pentru semznat snu plantat toamna.

Lucrlin.le $elriru s e ~ ~ i ~ ~ n t sau pla?ziat privzli-,lara se cxecuta in dou5 etape: - toamna: eliberarea terenului, nivelarea de Pntrcfinere, fertilizare dc

baz:, arFtura adinca ; - p r i n ~ l i ~ a r a : m5ruilfirca tel-enului prin discuire sau grzpare, modclarea

terenului $1 eventual afinarea acestuia pe corollamentul brazdei cu freza. Trebule dc retinut cS indiferent de momentul semanatului sau plants-

tului, terenul sc discuiegte sau se grFpeazH foarte delrreme adicH imediat ce

se poate intra Pn cEmp. Dac5 terenurile sint prea !asate, prim5vara se exceutii arsturz suprrficiala la 14- 16 cm urmat5 de dlsculre sau gapare . f n toate

cazurilc. pin5 En momentul PnfiintHrii culturii terenul trebuie lucrat continnu pentru a-1 tine afinat si curat de buruicni. Ca o r ep15 generala, dupH ultitna lucrarc~ dp pre$tire a terenului trebuie sS se execute imediat semrinatul sari

plant atul. Lzlcrririle de $~cgZtirc! penlru sem&a/ul sau, plaltfalul de vara' se executa

(Ie obicei pentru culturile succesive. Terenul se curL$ de resturile vegetale de la cultura prccedcnt5, dup5 care urmeazli aritur: la 18-20 cm adillcirne ~i grspatul concomitent. Dac5 tercnul este prea uscat, inainte de arat se exe- c ~ ' & o udare de aprovizionnre. $i in incest caz terenul sc modelcazs. Deoarece ~unoiul dc grajd este aplicat toamna, se facc numai o fcrtilizare cu ingrB &minte minerale sax CLI compost. LlacH tcrcnul este prea afinat si nlai ales cind SF. seamHn5 sen~in$c mici sc c:<ccut5 o t5v5lilugi~e cu t'iv5lugul inclar TI-3.05 snu cu t51-illugill ncted TN-14.

TAzlcrririle des?rep..*'tire +z%tru semiin,aizd ;i planialul din ioamna' se cxccutH ~,

pentru spwiile ,si soiurilc rczistcntc la frig. Pcntru culturilc din cpoca I (octombrie) - spanac. salatil, ceap5 vcrde

li osturoi verdc - t(rcnu1 t r e l~ i i c s5 fie eliberat foarte devrvmc. fn acest !:az se cxccut5 itldcpirt.a.re:~ rest~~rilor vegetalc, arHtur5 adFncH si gi-spare corlcomitcnt5. inr d11g,R 8.- 10 zilc: se mai facc o grsparc dup5 care unneaz5 infiitarea culturii.

Pcntru culturilc din epoca a 11-a (noiembric) semhnate sau plantatc En pragul icrnii-morcov, p5trunjc1, ceapB, usturoi etc. - se cxecut5. acelea~i lucrriri rlar ceva mai rirziu ca in cazul anterior. Timpul de la grHpat pEnP la. semsnat fiind foarte scurt, cstc neccsarH o tSv5lugire urmat5. imediat de plan- t a t sau sem5nat.

Pentru plantarca din toamnH a semincerilor legumicoli se face o arBtur5 adinc5 la 30-35 cm urmat5 de gr-%pare gi modelare dupH care se trece la plantatul plantelor-mam;

@. Lucr2rile de pregiitire a terenului In sere si solarii

Evacuarea resturilor vegetale ale culturii anterioare. l)up% Enchcierea ficc5rui ciclu dc producfie, resturile vegetale vor f i evacuate imediat pentru a sc EnlFtura gazdele germenilor bolilor si d5un5torilor. Vrejii recoltafl se transport; in afara sere1 unde se ard sau se composteaz'a. Transportul vrc]l- lor se fare cu rcmorci capt119ite cu folie de polietilens pentru a preveni rHs- pindlrea resturilor vegetale purtatoare dc agenti paiogeni.

Stabilirea focarelor de boli ~i diun5tori. Respectarea regulilor dc igien5 fitosanitars impune depistarea focarelor de infecfie pentru fiecare cornparti- ment a1 serci ii pe fiecare travec. Identificarea focarelor de nematozi se face coiltrolind r2rljcinile plantelor. Cele atacate se izoleazP, se evacueazH ~i se wd. La fel se ~rocedeaz: cu toti agcntii patogeni, iar tratamentele se aplicH diferenfiat inAfunc$ic dc d5un5t6rul depistat.

Mobilizarea solului. Lucrarea se face in doua moduri: executarea - subso- . .. lajului la 40-50 cm cu subsolierul la 3-4 ani o data, $i mobilizarea de baza l a 25-30 cm adincime care sc face anual, folosind sapa rotativ5 Vicon sau Falk in agregat cu tractorul Eicher sau V-400 M.

Fertilizarea de baz5 a solului. Lucrarea se efcctueazl inaintea fiec;irui ciclu de producfie prin administrarea ingr5grirnintelor minerale, iar a fngra- +mintele organice inaintea ciclului 11, in cantitltile stabilite In laboratorul de qrochimie. La aplicarea Engrri$imintelor se va respecta regula general5 prin care la fertilizarea de baz:. superfosfatul ~i sulfatul de potasiu se fncor- poreazL En totalitate, iar celelalte partial. In general, cantitrifile de ingr;$- minte aplicate in sere yi solarii sint rnai mari ca cele aplicate in cimp. Cca mai marc parte din fngrP$imintele azotoase si in totalitate microelementeie se aplica in timpul vegetatiei. Dozele orientative pentru soiuri mijlocii ca fertilitate sint prezentate En partca a 11-a la fiecarc specie.

Dezinfectia solului. Pentru evitarca pierderilor de recolt: cauzate de agenlii patogeni, o atentie deosebits trcbuie acordaij dezinf~~tiei ~patiilor dr cul tus gi a solului. Aceasta sc rcalizeazri cu ajutorul agenfllor fizici si chimici.

Dczinfccfia termicri constri in acoperirca cu folie de polietilenz a fiecrirci travee ~i introducerea in sol la 2.5 - 3 0 cm adincime a aburului inelzit la 90°C, dup3 care terenul se las5 timp de 10-12 zile pentru refacerea florei hacte- riene. I>ezinf@ia termicri sc facc vara, inaintca ciclrllui 11. dup' 'I. administrarea ingrrig5mintelor org-anicc.

Dezinfecfia chimi& sr rcalizcazri prin tralarea solului cu produse cllimicc ca: Pormali&, Di-'l'raper, Basamid. Captan sub form3 de omulsii sau pul- bcri, fn cantitate de 300-500 kg/ha. - .

Nematozii se combat cu Nemagon. Ncwafos sau Nc~nabrom, 300- 4 0 0 kg/ha. Dupri dezinfectia chimi& terenul trcbuie s5 fie lrisat Ln pauz: '

14-30 zile. timp in care solul sr lucreazl de 2-3 orj pentru aerisire ~i dispa- ritie a remanenf ei produselor chimice. i

Pentru dezinfecfia amestecurilor de pLmint folosite la producerca r5sa- I

dului 7i a solurilor din serelc inmultitor sau r8sadnite re foloscsc acelea$ metode gi substante. . .

Marcarea ~i modelarea solului. In sere nu se cxecutg o modelare propriu- zisS ci o marcare a rindurilor pe care se planteazri r5sadurile. Lucrarea se face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un cadru cu 4 rarile in agregat cu tractorul V-400 BT.. Distanfa la care se deschid rigolele depinde de plant: gi sistemul de cultur8. Astfel, pentru tomate schema poate fi de 40-80-80- 80-40 cm, ceea cc corespunde la 4 rfnduri pe fiecare travee (fig. 26).

In solarii pregztirea terenului prezintri uncle particularitlti. Dupri desfiintarea culturii in octornbrie-noiembric se executz fertilizarea de bark ~i ar%- tura adincl. Dac5 s- planteazri din toarnnii terenul se modelear; si se mri- runtegte imediat. UacL se plantead primrivara, solul se lasl nem5run;it peste iarn5, mgrunfitul ~i modelatul urmind a se face primavara devreme. Sokarul se acoperi cu polietilens cu cel pufin 10- 12 zile inainte de infiintarea culturii.

I:ig. 16 - SchcmZI de [narcarc a Lerentllui pentru cnllura tomalclor fn scre

Mgsuri de protectia muncii. Pentru evitarea unor accidente cu urm&-i grave pentru viata lucriitorilor din legumiculturri, trebuie respectate regulile de protecfia muncii dintre care important5 deosebita prezinta urmltoareie: - intimpul dezinfectzrii solului se va folosi obligatoriu echipanlent de protectie ;

- la pregiItirea amestecurilor nutritive muncitorii trebuie s5 fie vacci- nafi antitetanos ;

- urcarea sau coborirea de pe tractoarele yi utilajele in mers este interzis% cu desHvPrsire ;

- uneltele folosite de lucrltori trebuie s5 aibg cozi netede, far2 aychii care pot produce r5ni la miini si s l fie bine fixate de partea activP;

- se va evita folosirea utilajelor a c5ror caracteristici tehnice 5i funcfin- nale nu sint cunoscute;

- se vor respecta semnele de restrictie sau interdictie privind deplasarea pc terenurile accidentate sau greu accesibile;

- se vor intocmi cu regulilartate procese verbale de instructaj pentru protectia muncii cu mentionarea celor mai periculoase momente de pe parcursul lucrPrii.

9. Semilnatul si plantatul legumelor

Culturile de legume se pot Snfiinta in cimp, in adaposturi de material plastic $i in sere pe doug &i: prin plantarea r2sadurilor li prin sem5nat direct. Realixarea unor producfii sporite de legume impuse, pe ling5 pregstirea corspunz5toare a terenurilor, $i o bun5 de- j fs~rare a lucr~rilor de semsnat qi plantat.

9.1. Preggtirea seminfelor de legume pentru semgnat

Cu toate c5 la szmznat se folose~te numai s5minf5 de calitate superioar'i, conditionat5 ~i dezinfectatg pe plan centralizat En cadrul centrelor Agrosem, se recomandl t o t u ~ i ca fn fiecare unitate semintele de legume s5 fie supuse inainte de semznat unui ansamblu de operatii, menite SB le sporeasc'i valoarea aarobiolo~c8, s5 previn: transmiterea boliyor ~i dgunPtoril'or ~i s5 le asigure "o germ$atie mi i rapid;.

- Dezinfectarea semintelor se face cu scopul prevenirii ~i combaterii atacului de bbli ~i d'iun5tori care se transmit prin seminte. In productie cel mai frecveni este aplicatri dezinfectarea pe cale chimica prin tratarea semintelor CU preparate organo-mercurice solide (orthocid, gerrnisan li abavit). Se folosesc, de asemenea, solutii dezinfectante de sulfat de cupru in concentratie de 0,50j0, sublimat corosiv in conceritratie de 0,03°/0, formalin5 in concentratie de 0,3%, pemanganat de potasiu in concentratie de 1 % etc.

- Amestecarea semintelor mici (morcov, pgtrunjel, salatg, tomate) inainte de sem5nat cu nisip sau rumegu? c h d lipsesc ma~in i de sem5nat de precizie, asigur; o repartizare mai uniform5 a semintelor.

- Drajarea semintelor const5 in inglobarea lor fntr-un amestec nutritiv, ceea ce asigurg o rlsgrire mai uniforml. Prin drajarea semintelor mici

1

se rcalizeaz5 $i mirirea volumului acestora, ceea ce face posibilH semsnarea I

lor bob cu bob. f n aceste condifii sc eliminj. lucrarca de rgrit, care este foarte costisitoare.

- Stimularea este o metod5 de activizare a seminfelor care se practici prin aplicarea tratamentelor cu agenti fizici (radiafii Roentgen, radiafii Gamma, ultrasunete, temperaturi inalte ~i temperaturi joase) $i chimici (auxine, vitamine, microelemente) in scopul acceler5rii respiratiei seminfelor gi intensificarea activit'ifii enzimatice, stimulind astfel incoltirea gi cregterea ulterioar5 a plantelor.

- Umectarea este un procedeu prin care se urmLrcSte imbibarea seminfelor cu ap5 in vederea declan75rii procesului dc germinare $i se aplica in special seminfelor destinatc complet5rii golurilor din semnHturi, asigurfnd in acest fel uniformitaka culturilor.

- fncolfirea forfati (preincolfirea) seminfelor este de fapt o continuarc a umect5rii pin2 la aparifia primelor colfi (germcni) la un procent de cca 5 0/, din seminfe.

Dupri umectare sau preincolfire seminfele se mint5 ~i pe scamZn5 intr-un sol umcd, care s5 permit5 incoltirea imcdiats a acestora. fn condifii de sccetH, semi'nfele pier.

9.2. Semiinatul legumelor in cimp

fnfiinfarea culturilor de legume prin semrinat direct in C L ~ I ; ~ cste o metodj. putin costisitoarc dar care nu ofera posibilitatea obfinerii unor producfii timpurii decit la un numrir restrfns de specii, rnai rezistente la frig. In practic: sint cultivate prin sem5nat direct in cimp urm5toarele specii: spanacul, salata, mazzrea, fasolea, bamele, r5d5cinoasele, castravefii, dovleceii, pepenii gi partial tomatele.

Epoca de semiinat. estc condifionat5 dc pretentiile fiec5rei specii legumicole fafa de temperatur5 (tabelul 1 I ) , de durata perioadelor de vegetatie ~i modul dc e~alonare a producfici in cursul anului. Nerespectarea epocii optime de sem%nat duce la o &sririx-e neuniform5 sau compromiterca intregii semri- n5turi.l ,

Sem5natul are loc toamna, primrivara ~i vara. Toarnna dcvrernc se sea- m5n5 legumele ce manifest5 rczistenfa la frig (ex: salat5 ~i spanac), in scopul obfinerii unor producfii de legume mult rnai timpurii fa$ clc cele semHnate primsvara. PrimHvara devrcme, pcntru a folosi cit mai bine umiditatca din sol, se seam5ni spcciilc rezistente la frig, ce necesith o temperaturs minim5 de 2-4°C pentru incolfirc, ca: mazgrca, morcovul. pstrunjelul. ridichile, ceapa. salata, spanacul $i msrarul. Scminfele din speciile legumicole pretentioase la c5ldur5 vor f i sem5natc primsvara rnai tirziu pe misura cre~terii temperaturii in sol. Astfel, fasolea de gr5din.j se seaman5 in aprilie, castravefii la inceputul lunii mai, iar bamele in a dona jumstatc a lunii mai. fn epoca de var5, penti-u a realiza o rnai bun5 e~alonare a producfiei, se seaman5 legumele cu perioadj. scurt5 de vegetatie (castravcfi, fasole, salat5, spanac etc.) ce ajung la maturitatea de consum inainte de venirca frigului.

f n funcfie de necesitatca dc aprovizionare ritmic5 a fabricilor de conserve gi cerinfele de consum a1 legumelor in stare proaspati unele specii de legume se seam5115 esalonat in rnai multe etapc sau chiar in ~ n a i multe epoci.

52

Tabelul 7 7 Temperatura necesars fncolfirii principalelor plante legumicole

t hletode de semgnat. La stabilirea metodelor de semsnat se fine seama de asigurarea densitzfii optime de plante la unitatca de suprafaf5, cM ~i de spa-

I tlul necesar cfectuzrii lucr5rilor de intrefinere ~i recoltare. CorespunzStor cerinfclor plantelor se folosesc rnai multe metode de semj.-

nat: in rinduri echidistante, En benzi gi En culturi Semn'natul i n rinduri echidistante se face atft pe tercn modelat, cit gi

pe teren plan, in special la speciile care se cultivz la distanfe rnai mari (ex. sfecli).

Semn'~~atu1 En 6enzi estc o variant5 a metodei de semPnat in rinduri echidistante. f n band5 se sexnZn5 2-6 rinduri apropiate, iar fntre benzi se lasi distanfc rnai mari, care dau posibilitatea deschiderii rigolelor de udare $i permit deplasarra tractorului pentru executarea lucr5rilor de ingrijire gi de recoltare. Aceasti mctodH se practic5 pentru culturile cu densitate mare la ilnitatea de suprafats (ex. morcov, ceapH).

SenzZnatuZ i n cuiburz se prartic5 la speciile care necesitz distanfe mai mari atit intre rinduri, cit gi intre plante pe rind, cum sint: pepenii galbeni, pepeni~ verzi, castravetii ~i dovleceii. La sem5natul En cuiburi se distribuie citeva seminte intr-un cuib, urmind ca duyi r5sZrire plantele s5 se r5reasc5 lHsind la cuib 1-2 plantc rnai bine dezvoltate.

Mijloace de semftnat. Sem5natul legumelor se poate face cu sem'in5tori care permit repartizarea semintelor in rinduri deschise de br'izdarele mayinii in doua moduri: la intfmplare ~i bob cu bob.

Distrzbufia la z"ntirn$lare const'i in impr'igtierea seminfelor pe rind la dirtante neuniforme, uneori prea des, ceea ce necesita i iri tul culturii. f n acest mod sint distribuite seminfele de semHn5torile universale SU-29, SUP-21, A-761.

12.6. Cul tura ridichilor

Ridichea de 1ul:H - Rn/dzaults snfi;!zrs r.ar. ~adicz t la - 1:nm. Crzrc.iferac

Riclichea dc \.a]-S ~i iarnli - IZaphag~.14s saiivzts Tar. ~zz'gcv

Originea 7i rsspindirea. L ~ c u l dc origine a1 ridichilor nu cste bine cuno.;cut? sc7 presupilnc c i ar f i Asia. i n prezcnt acrastri legunlri se cultiva in toate conti- nentelc. fn fara noastrz dc o l a r e rispindire se 1)ucur" :L ridichca de lun; atit in cultura de cimp cit 5i r-isadni-fc.

Importanfa culturii. Ridichile sint lcgu~ne cc! se consum: exclusiv in starc crud%. r5d5cinile fiind plilcutc la gust. foarte suculentc $i bogatc En 1-itamine $i s5rnri mineralc.

Particularitkti biologice. Ridichca dc lung cste o plantii anualri cu pcrioada r!c. vi.gctatic foarte scurtri; ridichilc dc toamn5 ~i tle v a 6 sint plante bicn;de. ],a ridichen dc lun5 partea comestibil~ provine din dez\~oltarca liipccotilului, a c l m i fonn5- p a t e fi sfcric5 sau fusifornft. iar culoarea rozS? rogie sau alI5. La ridichea de v a r j ~i dc iarn5. partea comestibiia este dc dimerrsiuni rxai mari si provine din dezvoltarea hipccoti lul~~i Si a 1:~dF~cinii: culaarca diferli in functie de ssi. putind fi all)&, cenn~ ie sau neag~%. Frunzc!c slnt penat sec- tat(* ~i f ~ r m e a z l o rozet5 care porne~ te direct din colct. l'ulpinile florifere sint drepie, cilindrice. de 30-100 cm inrilfime. Florile sint de cul~:ircalb& s m violt,t $i s'int dispusc in racem. Fructul este o silicv: indehiscenta ce confine 2-4 seminfe. dc forma aproape globuloasri $i dc culoare roz-violacee. Serr~in- fele au facultatea germinativri de 65-95°/b 5i se pristreaz5 4-5 ani.

Soiuri: Soiuri de ridichi de lung: Rotunde timpurii (Early Scarlet Glob:). Perioada de vegetafie 25-30 de zile. R%d&cina este de form5 gluhulos- 0 ~ 0 i d 5 de culoare ro~u-zmeuriu intens. Pulpa este alb5. suculcnt5, crocant5 ~i pl%cut% la gust. Se preYeaz5 pentru culturi in r5sadnite $i cimp.

R o ~ i e cu virful alb. Este un soi cu perioada de vegetatie de circa 30 dc zile, cu fidzcina de form: globuloas5, colorat5 in ro5u 7i alb, ceea ce constituie o caracteristicil a acestui soi. Este foarte rgspinditii in toate zonele tarii pentru cultura in rzsadnife ~i cimp.

repuse de g'heatg. Soi semitiinpuriu (5 -60 dc zile), indicat pentru cul- tul-lie in cimp. RridScina de ctiloare alba - sticloasj -- arc forma alungit; ascm5n5toarc cu furfurii de gheaf5, ajungind la 10- 1 1 cm lungirne.

Certina ~i Feur I<ugel soiuri intrate de curind in cultur5.

Soiuri de ridichi de vark. Rere de Miinchen soi cu pcrioada de \.cgc-tntie tlc circa 100 dc zile. d;i productii de la inceputul verii pin5 toamna. Rjdricii~a rslc marc dc 350 g. de form5 ro tu t~d i pin% la oval%, dc culoare nlb9 cu pu1p:i ioartc suculcntS ~i fragetl5.

All~e japoneze. Soi cu ridilcinile fragcdc. llinri, dc 20-30 cm.

Soiuri de ridichi de iarn5. Neg-re rotunde, soi cu pcrioada de \:rp.tatic dc 110- 120 dc zilc. se j>;i~trcaz~i foartc hine pestc iarnr~. l?i~d.%cinile. in glvii- tat? dc circa 2-50 g. s in t ]rotund? sau ,Isor turtitc. dc culoare i~engrl . CII lmlpn albrt consistc.nt.3 :i ?ic:ant:~.

Ti:. 40 - Sr:hel?~a de semRnnt a ridichilor de l una

Cerintele fat& de factorii de vegetafie. Ridichiile au cerintc. moderate fat5 cic ~5ldu1-5. Semin\elc incep sil germineze la temperatura 1-3°C. Temperaturn optim?~ de dcpuncre a substanfelol- de rezcrvg estc cuprinsil intre 10- 12°C. 'l'empcraturile sitlicatc asociate cu seccta duc la obtincrea unor ridichi tie cralitate infcrioaril. Ridicliiilc de var5 ;i de iarn: s'int rczistente la temperaturi ridicatct. Fat5 dc unliditate sint dcstul de exigente, En lipsa apei din sol rsdscinile rrimin niici, spongioase, lignificate $i cu gust iute. DatoritI preten- -fiilor fat5 dc ilmiditate ~i d l d u r i . ridichile de lun5 dau cele mai bune rczul- ta lc (lac5 se culti\-Z primjvara ~i toamna. Solurile cele mai corespunz5toare sini ::ele cu testur; mijlccic afinatc ~i bcgate in humus. Avind En vedcre ch ridichile se cultiv; in cad]-ill culturilor succesivc, fertilizarea de baz5 ';c face pentl-u cultni-a prlncipal;~. iar ingr5$imintele de bazri cu azot sc xplic5 ji~ainfc dc scmsnat.

Tehnologia culturii. 1 +L c wz $. Ridirhile de lzr7za' se cultivri numai in cu!~urj succcsi\.e (culturi secundarc). P r e g FL t i r e a t e r e n u 1 u i cste asc!mr~niitonrc. cu a celorlaltc riidlicinoasc. S e m 5 n a t u 1 Encepe in prima 'urn5iatc a lunii martie. rcpetindu-r;e la intervale de circa o s%ptZniin% En ;copul oht,inerii unei producfii csalonate. In lunile crilduroase de var& (iulie- august) sf intrcrupe cultura, continuindu-se apoi cu inszminfarea e~alonat5 de la s f i r~i tu l iunii august-septembrie. PC o brazdz, cu l5fimea de 94 cm, se ins2mintcaz5 citc G rinduri distantate la 15 cm. r5minPnd de o parte 5i de ;ilta a brazdci o marginc de 10 cm pin: la rigola de irigare (fig. 40). Se ins$- mEntcazF~ la adincimea de 2 cm folosindu-sc 12-15 kg de szminfj. la h c ~ t a r . Introduccrca semintelor la adincimc mai mare produce deformarea rPdPci- nilor. L u c r il r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din plivit d u p i r%s%rire, dacH :itarea culturii o necesit2, Gr i t la 3-4 cm. pr%sit pe rigole. fn prin15- yerile sccetoase ~i in culiurile pcntru toamnil, se aplic; 1-2 udzri cu 200- 250 m3 dc ap5 la o uda.re.

Ridicljilc CZE ?JU.Y~' sf2 il-;s5mlnfeaz% En aprilie - mai, iar cele do ianea' in mai-iunie, e~alonat , dup9 schenla de inszmintare din figura 41. Norma de .;jn,int?i la hectar cstc dc 10-- 12 kg ~i adincimca de sem5nat sint acelea~i ca $i la ridichile dc l.un5. fnaintea semanatului sau imediat d11pS scn15nat se face erbicidarca cu Afalon 1,s kg/ha dizolvat En 400 litri ap5. fn timpul perioadei de vcgetafic cultura se menfine curat2 de buruieni prin 1-3 p ra~ i l e

Fig. 41 - Sc:lcma de semhat a ridichilor de varB ~i iarnti

manuale $i 2-3 pra~ile mecanice. f n faza de 2-3 frunze adevgrate se facc r5ritul la 10-15 cm fntre plante pe rind. Irigarea se face pe brazde sau prin aspersiune, administrindu-se circa 6 udari cu cite 300 m V a o udarc, norma de irigare fiind de 1 800 m3/ha.

R e c o 1 t a r e a ridichilor dc lun i arc lcc la 4-6 sriptamini dc la scn15- nat $i se face fn rnai multe reprize pe m%surri ce rridPcinile se ingroa~e. Ridi- chile nerecoltate la timp se lignific5, devin spongioase $i iufi la gust. Ridichilr de var i se recolteazs e~alonat la 8- 10 saptimini de la semgnat, incepind din luna iulie. Ridichile de iarna se recolteaz5 la sfiqitul lunii cctcmbric sau inceputul lui noiembrie. Producfia este de 8-10 t /ha la ridichile delunP $i de 20-25 t /ha la cele de varP ~i iarn5.

f % r a ' s a d n it e cultura forfats a ridichilor de lun5 se poate face in perioada iarn5-primavari $i toamn5-iarn5. I'entru aceast5 cultufi sint indicate soiurile cele mai timpurii $i atrrigitoare prin coloritul viu a1 pzrfii comestibile. Se folosesc fisadnife incllzite biologic sau termic. ultimcle fiind intrebuintate in special in cursul iernii. RHsadnitele incilzitc biologic se pregitesc cu grosimea stratului de brilegar de 40-50 cm. Amcstccul dc piimint trebuie s i aibri o texturi afinatH ~i s l fic bogat in substanfe nutritive. SF. poate prepara din doug p5rti primint de gridin5 + o pa.ltc p5mint dc mranif5 + 0,5 pir f i nisip. Grosimea stratului dc amestec cstc de 14 - 16 em. 1)istanta de la pzmintul din r isadnif j si pi115 la gearn nu trebuie s5 fic mai mare d c 10- 12 em, pentru ca plantele s5 nu se alungeascs. Semjnatul se face in rinduri distantate la 6-8 cm, folosind 5-6 g sHmint5 la m2. Se acoper2 slminta cu un strat de pzmint de 1 cln grosime, se taseazi u ~ o r ~i se uds.

L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e sint simple si constau din dirijarea riguroas5 a temperaturii intre 12-15°C in timpul zilei, mai coborite cu 3-4°C noaptea, asigurarea unei umiditafi permanente dar moderate. Udriri mai intense se aplic5 in perioada de ingro~are a p5rfii comestibile. Se poate cfectua $i o PngrHvare suplimentar5 cu azot $i potasiu (10-20 g azotat de amoniu

-- $i 5 g sare potasic5 la m2). 0 important2 deosebit5 in cultura fortatri a ridichilor o are $i aerisirea care trebuie f i cu t i regulat. Ridichile ajung la maturitatea de consum dupi 4-5 s5ptgmini de la semrinat. Producfia la 1 m" este de 3-4 kg $i se valorifica sub formi de legaturi.

12.7. Producerea semintelor

Producerea scminfelor la rHd5cinoase dureazri doi ani, cu excepfia ridichilor de 1un.X la care seminfele se obtin in primul an. Pentru plantele bie- nalc in anul fntii de cultu1.5 se formeazi pirtile comestibile - rzdicinilc Engro~ate - care in procesul de producerea a semintelor sc folosesc ca plant%- mam5, iar Fn anul a1 doilea plantele emit tulpini floralc, inflor~csc ~i produc seminte.

fnfiinfarea culturilor producritoare de plante-mam5 (anul I) se face dup5 legume prri~itoare, care elibereaz5 mai devreme terenul toamna, ceea ce pcr- mite executarea din timp a lucr5rilor de preg5tire a terenului. PrcgZtirea terenului se efectueazP in acela~i mod ca ~i pentru culturile ilestinatc consumului. fnfiinfarea culturilor producZtoare de plante-mama se face pcntru toate r5dPcinoaselc prin scmznarea -direct in cimp, cu cxceptia felinii, 1;; care

sc produce rgsad. Semsnatul se execut5 la date diferite in funcfie de spccii si anume: .. ~

' - morvcovul - 20.1V - 10.V pentru soiuri tardive 25.1'1 - 15.VII pentru soiuri semitardive 15.VII - 30.VII pentru soiuri timpurii;

- pitrunjclul $i pistirnacul in luna martie; - sfecla r o ~ i e - 1.VII- I5.VII ; - ridichile de varri ~i de iarn5 - 15.VII - 25.VII ; - ridichile de lung - 15,111 - 1.IV, in 2-3 etape. Se folosesc acelea~i scheme de Enfiinfare a culturilor ca $i pentru culturile

dcstinate consumului. Lucrlrile de intrefinere a culturii sint: erbicidat. lucrare care se execut5 la 2-3 ziie dupa semrinat sau cind plantele au 2-3 frunze normale; completarca golurilor pentru felini ; p r i ~ i t mecanic de 3-4 ori; pr5~itul manual (numai in caz de nevoie) de 1-2 ori; riritul plantelor cind au 3-4 frunze norinale la 4-5 cm pentru morcov, patrunjel ~i ridichi de lun i $i la 10- 15 cm pentru pzstirnac, sfecli rosie, ridichi de varii ~i de iarnj ; ingrk~area suplimentar2 se face o singurri dat5 la inceputul depunerii sub- st2ntelor de rezerv5 in r5d5cinL; irigarea culturilor; purificarea culturilor (pri:, indepzrtarea plantelor netipice, a celor care emit tulpini florale etc.).

Rccoltarea hutariilor (plantelor-mama) pentru ridichile de lun5 se face 12 inceputul lunii mai in preajma plantgrii lor; pentru celelalte r5dHcinoase sc: iace la sfir~itul lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie. Sortarea buta- ~ i lo r : se retin pentru plantare numai bu ta~ i i tipici soiului, perfect s%nrito~i intregi. de dimensiuni medii ~i cu mugurele terminal nevritzmat.

fnfiinfarea culturilor semincere (anul I1 de culturri) comport5; plantarea Suta~ilor toamna, pentru pHstirr~ac ~i pitrunjel, $i primiivara cit mai devreme (in martie) pentru celelalte specii. Schema de infiinfare a culturii prevede plantarea in rinduri echidistante la 0.95-1 m, cu distanfa lntre plante pe rind de 25-30 cm. Pentru evitarea impurific5riior biologice se asiguri distante de izolare intre soiurile aceleiayi specii de 1 500-2 000 m. f n afara lu- cr2rilor curente deintsefinere se aplica urmatoarele lucrari: indepsrtarea din lan a plantelor bolnave $i a celor slab dezvoltate ; distrugerea pentru semnicerii dc morcov ~i de ridichi a plantelor de nlorcov sHlbatic $i respectiv ridichi s5lbatice pe o razP de cel pufin 1 500 m : indepgrtarea prin t5iere a umbele- 'lor de ordinele IV $i V la sernincerii de Inorcov, pztrunjel. pistirnac ~i felinii.

Recoltarea semincerilor se face manual sau mecanizat, se leagi in snopi ~i se las5 pe teren citeva zi1.e in grrimezi (in picioare) pentru uscare, dup5 care s e treierP cu combinele de tip Saima sau Gloria. modificate si reglate cores- punz5tor. Sen~intele sc condifioneazl apoi cu ajutorul selectoarelor de tip Petcus.

Productia de s ~ m i n t e este de: 500-700 kg/ha la morcov; 600-800 kg /ha la p%stirnac, pjtrunjel ~i ridichi ; 800- 1 000 lig/ha la sfeclg ro$ie ~i 500 kg/ha la felinz.

13. Cultura legumelor bulboase

Din grupa legumelor bulboase fac parte ceapa, usturoiul ~i prazul ccrora li se adaug5 unclc specii perene mai putin cultivate la nol. ca ceapa mirg5ritar, ccapa de tuns, usturoiul Rocambole etc. fn fara noastrP importanfa economicl prezintz ncmai ceapa, usturoiul $i prazul.

13.1. Cultura cepei '1 Allium cepa - Farn. Liliuceae

Originea si rlspindirea. Ceapa provine din Asia, unde c r c ~ t e in flora spontanii. fn K. S. liom2nia, ceapa este cultivatk in toate zonele favorabile ocupind suprafete destul de mari.

Importanta culturii. Ceapa se cultivz pentru bulbi $i pentru frunzele sale care se consum: in stare proasp5t5. Bulbii se foloscsc la prepararea unor min- c5ruri precum $i in industria conservelor. Datorit5 continutuiui in antibiotice, substante numite impropriu ,,fitoncideU care distrug agentii patogeni din tubul digestiv, ceapa este folosit5 ~i En industria farmaceuticz.

Particularitiiti biologice. Ceapa este o plant5 bienal5 (ceapa de ap?~ :ji ceaclama) sau trienal5 (ceapa de arpagic). In anul I de cultur5, ceapa forrnenzr~ la suprafafa solului frunzele ~i o tulpin; falsX, iar in sol bulbul.

Bulbul, format din frunze c5rnoase, acoperite cu un strat de foi pergamentoase care-1 protejeaz5, are diverse forme si culori, in funcfie de soi. La 1)aza bulbului se ail5 tulpina propriu-zis5, cle forma unui disc turtit. Pe partea su- pcrioara a acestuia se grisesc cifiva muguri din care se form car;^ tulpinile florifere, iar pe cea infcrioarX, rzdbcini fibroasc care p5trund lamic: adinci~ne in sol.

Frunzclc sint tubulare in partea superioar: $i sub forms- de teac5 la c:ca inferioars. unde sc acoper5 una pe alta formind o tulpina fals5.

Tulpiria florifer; aparc in anul a1 11-lea sau a1 111-lca si are EnZl$iln::a de 50-150 cm, este goal2 la interior ~i se termin5 cu o inflorescenfp globuloas: acoperitr cu o membran5 subtire de culoare verzuie care se rupe 111 preajma infloritului. Florile sint mici $i de culoare albicioass-verzuie.

Polenizarca este alogams $i se face de c%tre albine (entomofilH). F r u c t ~ l e sint capsule.

Semintele sint mici, cu trei muchii. de culoare neagr5. Facultatca gcr- minativa a seminfelor este cupsins5 Entrc SO si 90%, semintele putinclu-sc pistra 2-3 ani.

Soiurile de ceapl. P e ~t t r u c u L t u r a 9 r i ?z n r n g i c se folosesc soiurile : De Stuttgart, soi semitirziu (120- 125 zilc) cu bulbi mari, sferic turtiti

~i cu frunze acoperitoare de culoare maronie. Se cultiv: pe suprafele ~ n a r i In sudul Grii.

De MacHu, soi semitimpuriu, cu bulb mijlociu (60-70 g). o1.al-alungit ~i cu frunze acoperitoare de culoare maroniu-inchis. Se cultiva in sudul, snd- 1.estul ~i vcstul tiirii. Este solicitat la export.

De Zittau, soi semitirziu, cu bulb mare (peste 100 g) sferic, cu frunzclc acopcritoare de culoare galben-maronie. Are gust dulceag u5or iute. Sc pis- treaz5 foarte bine peste iarns. Este recomandat pentru toate zonele de rul- turj. din tar:.

P c n t r u c z r l t u r a I . s e r n Z ? z a t d i r e c t cimjh (c c a c 1 a nz a ) se recornand5 soiurile :

R o ~ i e de FlgZra~, cultivat in judefele Brasov 5i Sibiu, este un soi tardiv (125- 130 zile), cu bulb mare de 120- 150 g, sferic, cu frunzele esterioare de culoare ro~ie-violacee. Are gust dulceag.

R o ~ i e de Turda este asemLn5tor cu soiul de Fj.gira$ dar are bulbul mai turtit ~i culoarea violacee mai intens5.

De Moldova, soi tardiv (130- 140 zile) cu bulb mijlociu spre mare (100- 140 g), sferic turtit, cu frunze exterioare g%lbui yi gust iute foarte puternic.

De Tibucani, soi cu bulb mijlociu spre mare (100-130 g), turtit $i de culoare vinetie. Se cultivj. En centrul $i s u d d Moldovei.

Wolska, soi cu bulb mare (150 g) $i globulos. D e ~ i este introdus recent in culturs, suprafetele cultivate cu acest soi se extind datorit5 cererilor la export $i bunei capacitgti de pzstrare peste iarnj.

P c ? t l r u c z r l t u r a f i r i n r i s a d se recornand5 soiurile: -:-

Aurie de ' ~ u z l u , soi foarte productir, prezint5 bulbi mari $i foarte mari (250-300 g), de form5 tronconics alungit5, cu frunzele interioare foarte cr'irnoase $i cu gust dulceag sau uSor iute. Frunzele acoperitoare au culoare g:llben2-maronie. Se poate cultiva in toate zonele t5rii.

Diamant, soi semitardiv, cu bulb oval mare (100-125 g) de culoare gall>ens-maronie. Se poate cultiva in toate zonele t5rii.

i n cultur5 se mai intilnejte soiul de ceap5 Spaniolii cu bulb mare de fonn5 r~tund-oval;.

Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Fat5 de c5ldur5 ceapa are pretentii n~ici, plantele tinere ale soiurilor iuti putind rezista de la -6 pin5 la -7°C. Temperatura minim5 de incolfire este de 3-4"C, cea optim5 de 18-20°C, iar pentrli formarea bulbilor de 20-25°C.

Fat% de ap5, ceapa are cerinte relativ mari, deoarece sistemul radicular este foarte superficial. Cele mai mari cantitgfi de a p i sint consumate in intervalul dintre inceperea formIrii bulbului $i terminarea cre~terii acestuia. Cu circa 4-5 sZptamini inainte de recoltare, umiditatea solului trebuie s5 fie redus5 treptat pentru maturarea bulbilor.

Fat5 de luminii, ceapa are, de asemenea, pretentii mari. fn locurile umbrite nu formeazj. bulbi ~i tulpini florifere.

Terenurile pe care se cultiv5 ceapa trebuie s5 fie plane, bine nivelate, lipsite de buruieni ~i d5unstori, cu textur5 nisipo-lutoas5, cu fertilitate mij- iocie ~i reactie neutr5. Aplicarea ingr5gZmintelor organice trebuie s5 se fac5 la planta premergiitoare. Ca plant5 premergstoare sint recomandate: mazzrea, fasolea, tomatele, ardeiul ~i vinetele. dup2 care se obtin rezultate bune $i ioarte bune, cit ~i v5rzoasele ji bost5noasele cind se obtin rezultate satisf5- cr~toarc.

Tehnoiogia culturii. Cultura cepei prin arpagic. AceastH metodj. de cul- tuci este cea mai rEspindit: in tara noastrH pentru c5 se asigur5 producfii de bnn5 calitate ~i bulbi rezistenti la p-:strare peste iarn5. Iiealizarea productiei nccesita douEi etape: producerca arpagicului $i obfinerea bulbilor pcntru consum.

Producerea av$a<icului. Pcntru producerca arpagicului se aleg terenuri usoare, nu prca bogate in humus si curate de buruieni. Toamna se executii o ar5tuG adincii (28-30 cm) cind se incorporeazH 250-300 kg superfosfat 5i 100- 150 kg sare potasicH la hectar. UrmeazZ discuirea ~i modelarea terenului in brazde inalte, cu liitimea la coronament de 0,94 m $i ecartamentd dc 1,40 m. Primsvara, in martie, se face erbicidarea cu Dachtal 6-9 kg/ha in 300-350 1 ap5, gfiparca ~i afinarca solului cu cultivatorul, dup5 care ur-

., . ' i I.,

, ' - j , , . ! / !

.,.[I 9

: ; ,J

I

1.; i ,, !I

, I ; ' , . , ' :

. .

I . , . 1,: I

. I '

I

j ;

,

. , ; ..!

' i i , I

: I j # ,

i j ! \ i i I i I

: : 'I

I

I!

, I I

, ,

' , I

, , , , , 1

, . ,#'

i :

i '

i':

:'I I .

1 ' 1 ,

:,I r ' :

-

meazg semrinatul. Cele mai bune rezultate se obfin cind semririatul se face fntre 15 ~i 20 martie.

S e m 5 n a t u 1 se executri in bcnzi dc 5 rinduri pe brazd5 cu distanta intre rinduri de 15 cm, la adincimea de 13-2 cm. La un hectar se folosc~tc cantitatea de 90- 100 kg srimint5.

L u c r 5 r i 1 e d e f n g r i j i r e care se aplici in timpul vegetatici sint : plivitul, tratamentul cu zeama bordelez5 1 O/, sau Maneb 0,3 % per~tru prevenirea manei $i tav2lugirea culturii cu 2-3 Gpt5mini inainte de recoltare, pentru oprirea cre~terii frunzelor. f n anii seceto~i cultura se irig5 f 1-2 udjri).

I< e c o 1 t a t u 1 se efcctueaza manual sau mecanic, in luna iulie-aupst cind frunzele sint uscate. Dupii recoltat, arpagicul se lasZ pe teren timp de 5-6 zile pentru uscat, apoi se stringe, se condifioneaz5, se sorteazs pe 2 categorii $i se ambaleaza En 13dite. Bulbii cu diametrul de 7-14 cm siut dc categoria I iar cei de 14-21 cm do categoria a 11-a. Producjia la hectar este in general de 5-6 t /ha, iar in conditii de aplicarc a unor tehcologii spcciale dc 15 t /ha.

-4pragicul se p%streaz% in depozite special amenajate, la temperatusa de -2" pin5 la +2"C ~i umiditate relativH a aerului de 65-75 %.

Prodzccsrea bulbilor pcntru consum. P r e g 5 t i r e a t e r e n u 1 u i pentru infiinfarea culturii se face in dou5 etape, toamna ~i primPvara.

Toamna se executg: discuit pentru dcsiiintarea culturii anterioare $i afinarea solului cu GD-3,2 + U-650 M, nivelarka dc intrctinerc cu ST-2,s. fertilizarea de bazii cu MA-3,5 $i arjtura adiricri de tcalnna la 28-30 cm cu PP-3-30 + U-650 M. Cantitatea de ingrri$rninte aplicate, depinclc de sol ~i se stabile~te pe baza analizelor agrochimice. Orientatit., la un sol mediu ca fertilitate se pot aplica 200 kg superfosfat ~i 100 kg sare potasicg.

Primgvara se aplicg: grspat cu 6 GCR-1,7 + U-650 M ; fertilizat cu 150-200 kg aeotat de amoniu $i incorporarea acestr~ia cu GD-3.2 + U-650 M; erbicidat cu' Tfeflan 24 E.C. - 2 l /ha in amestec cu 400-450 1 ap2 folosind MET-1 200 sau MSPLJ-900 + U-650; modelarea terenului in brazde inzlfate (l%fimea la coronament de 50 sau 94 cm) cu MMS 2,8 + U-650. DupH pregitirea terenului urmeazii infiintarea culturii prin plantarea arpagicului cu MBP + U-650 M.

Plantarea incepe primivara dtvreme (10-20 martie) ~i se face fit. in rinduri la distanta de 24 cm intre rinduri $i 6-8 cm intre plante (fig. 4L) , fie in benzi de cite 2 rinduri la 30 cm intre ele $i 6-8 cm Pntre plante perind (fig. 43). Pentru asigurarea unei densitsti normale de circa 360 000 plante la hectar, este necesar ca arpagicul sB fie calibrat pe dimensiuni. Cantitatea de arpagic necesar5 la hectar este de 500-600 kg. Pentru evitarea form.irii

Fig. 42 - Schema de infiinbre a culturii de ceapg de arpagic, pe brazde late

Fig. 43 - Schema de i~iiiingre a culturii de ceap& de arpagic pe brazde inguste

fustilor se recomandri ca timp de 10-15 zile inainte de plantat, arpagiclll s% fit; tinut la o temperat~ici de 30-35°C.

I n g r i j i r e a c u 1 t u r i i sc executri in tot timpul perioadei de vege- tafic. ~i const5 din efectuarra urmritoarelor lucrari:

-- prs~ i tu l manual pt: rind, odat5 sau de dou5 ori ~i mecanic intre rinduri de trci ori ; pr5~itul mccanic se execut5 cu CL-2.8 + L-445 echipat cu corpuri de rarit5 pentru rcfacerea rigolelor de udare;

- fertilizare fazialii cu azotat cle nmoniu 100-120 kg/ha $i sare pota- sic5 60-80 kg/ha - lucrarea sr! face la 4-5 siipt5mini de la plantarc folc- sind?z-sc CL-2.8 cchipat cu dispozitive de administrat ingr5$5mintc -t L-445 :

- crbicidare cu Afalon 2 kg/ha in ainestec cu 600 1 apii; lucrarea se ~ X C C N ~ Z cind plantele an 2-3 frunze normale;

- irigarea pc rigole lungi cu 250-300 m3 apii la hectar pentru o udare ; En ~ o ~ ~ d i t i i normale se aplic5 3 udiri ;

- corzibaterea bolilor $i d5-unatorilor. Boala cea mai rrispindit5 este mana ;arc se combate prin tratamente cu zeanlH bordelezii 1 O/, sau Zineb 0,2-0,3 O!',.

Tratanientele se fac dupa fiecare ploaie. Daci apare atac de putregai cenuSlu se 2-3 tratamente cu Orthocid sau Dithane M-45. Pentru combaterea lxrvelor c5rHbu$ului dc mai $i a coropi~nifelor se fr.lose$te Lindatox-3, iar pentru musca cepei Lindatox-3 sau Diazo1 0.1 %. Tratamentele se esecutg cn MSPP-3-300 + L-445. si se intrerup cu 20 zile inainte de recoltare.

R e c o 1 t a r e a are loc la sfir~itul lu~iii iulie ~i se executH manual sau rni.c:;?nizat cu MRC-1.24- L-445. DupL recoltat ceapa se l as j pe brazdii pentru a so usca apoi se aduni. :;e curPtP de frunze, se sorteazz $i se dcpoziteaz'd. Frr~ducfia la hectar estc de 13-20 t.

Cultura cepei prin semiinat direct in cimp (ceapa ceaclama). Acest sis- t e ~ x se practica mai Enainte numai in regiunile cu umiditate ridicatH dar in ultima vreme, cind s-au extins irigatiilc, cultura se face 7i in zonelc secetoase din sudul tiirii.

P r e g k t i r e a t e r c n u 1 u i const2 in gripare, nivelare de i'ntrefi- Ilere. fertiiizare de bazB $i ca $i la ceapa de arpagic ar5turH adinc5 toanlna; prirnk\,ara se cxecut5 modelarea, mirunfirea atentP, a terenului $i incorpora- i-ca ingrZgrvLmintelor chimice cu azot.

f n f i i n t a T e a c u 1 t u r i i se face fie toamna tirziu (luna noiembrie). fic primavara dcvremc (1- 10 a 111-a). Se seam5nX in 2 benzi la 34 cm una dc alta, fiecare band5 avind cite 2 rinduri la distanta de 15 cm intre cle (fig. 44). Sem5.natul s~ cxecut5 cu SUP-21 sau Saxonia in agregat cu L-445. Atli~lcirnea de semsnat este de 2-3 cm, iar cantitatc:a de siimintH necesar'd la un ha de 8 kg. Densitatea culturii trebuie s5 fie de minimum 360 000 plante

I f ' -i

Fzg. 44 - Schema de iniiintare a culturii de ceapa prin semanat d ~ r e c t

la hectar. Pentru asigurarea unui contact bun intre seminfe $i sol, inainte gi imediat dupj. semiinat este necesari o trivrilugire ugoarj. cu TI-3,05 + L-415.

L u c r r i r i l e d e i n g r i j i r e a culturii constau din: erbicidarc cu Dual 3 l /ha imediat dupj. semHnat gi cu Basagran 3-5 l /ha cind ceapa are 2-3 frunze normale; prigit manual gi mecanic de 3-4 ori; rdritul la 8- I0 cm intre plante pe rind; fertilizare fazialii cu azotat de amonin, superfosfat gi sare potasic5 cu aceleasi doze ca la ceapa de arpagic: irigare cu cantit5fi mai mari de apj. decit la ceapa de arpagic (6-8 ud5ri iar cu 3-4 sZpt5nlini inainte de recoltare nu se mai irig:) ; combaterea bolilor ~i d5unj.torilor cn la ceapa de arpagic. fnainte de recoltat este indicatj. t5viIl~girca ccpci ptwtru a grLbi uscarea frunzelor.

R e c o 1 t a r e a se face manual sau mecanizat, in prilna jumltatc:. a lunii septembrie. 1)upii recoltare urmeazL uscarea, stringerca, sortar.3 si depozitarea cepei. I'roducf ia este cle 15- 18 t /ha.

Cultura cepei prin rssad este cunoscutj. ~i sub nunlele de ceapii de ap5. deoarece, cultura pretinde ud5ri abundente.

Tehnologia culturii impune ilouj. etape: producerea r5sadului ~i obfinerea bulbilor.

Pvoducerea r i sadu lz~ i are loc pe brazde reci, in teren foarte bine lucrat. Semanatul se face la .inceputul lunii aprilie, folosind 10- 15 g s-imintri la 111'.

Pentru asigurarea risadului necesar unui ha de culturj. se folosesc 3-5 kg s.Lminf5. Rrisadul nu se repic5 gi este bun de plantat cind plantele au 2-3 frunze $i 3- 4 mm grosime.

Producerea bulbilor dc coltsum se face pe aceleagi tipuri de tcren si cu acelea~i lucriri de pregstirc ca la cultura prin arpagic. Terenul se modeleazii in hrazde inilfate cu lzfimea la coronarnent de 50 cm. Plantatul, se face in doua rinduri pe brazdH la distanta de 30 cm intre ele si 8- 10 cm intrc plante. frlainte de plantat rgsadul sc inocirleste. Adincinlea de plantat este acccasi cu adincimea la care au stat plantele in locul de producere a r5sadului.

I. u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e in timpul vegetafiei sint: prisitul, udarea abundentl (de 10-12 ori cu norme de 300 m3/ha) ; fertilizarea fazialri de douj. ori cu cite 50-60 kg/ha azotat de amoniu, 80- 100 kglha superfosfat $i 60-80 kg/ha sare potasic5; prevenirea $i combaterea holilor gi d5uniitc+ rilor prin metodele $i cu substanfele folosite la celelalte sisteme de culturc~. Recoltarea se execut5 la sfir~itul lunii septembrie $i este urmatj. de lucriiri de sortare, ambalare gi depozitare. Productiile sint de 25-30 t/ha.

Pentru obtinerea frunzelor verzi de ceap5 in anotimpul rece se mai prac- tic5 $i cultura forfat5 a cepei prin cultivare in rlisadnife, solarii $i sere, folosindu-se pentru plantare arpagic mare sau ceapj. de dimensiuni mici.

13.2. Producerea seminfelor Pentru ceapa de apri $i ceaclama, in anul I, din s5mEnfH se obfin bulbi

aclic5 plante-mam5, din care in anul I1 se obfin seminfele. In cazul cepei trienale (de arpagic) in anul I se obfine arpagicul. Prin

plantarea in a n d 11 a arpagicului se produc bulbii de ceap5 (plantclc-ma~n~). care plantafi in anul I11 enlit tulpini florifere pe care se formeaz5 fructe ~i serninfe.

Producerea arpagicului se face ca yi la ceapa pcntru consum. Plantele-mam5 se obfin pe terenuri bine lucrate gi fertilizate cu 100-

150 lig/ha superfosfat, 150--200 kg/ha azotat de amoniu $i 50-75 kg/ha sarcb potasic5. Plantatul se face primiivara devreme, cu 600-700 kg arpagic la hectar. fnainte de plantat se face marcarea rindurilor cu cultivatorul, apoi se planteazs manual. Distanfa intre rinduri este de 30-40 cm, iar intre plante pe rind cle 5-6 cm. fn timpul vegetafiei se aplicj lucr5ri de fngrijire ca: plivit manual de 3-4 ori, sau chimic, irigat, stropit cu zeam5 bordelezL 1 % impotriva manei, dupj. fiecare ploaie, fertilizgri faziale, combaterea buruienilor prin stropiri cu A-1 114 cite 3 kg/ha in 800 1 ap5 etc. Recoltatul se face fn prima jumztate a lunii august, manual sau mecanizat. DupH recoltat urmea- zrt adunatul, sortatul gi depozitarea pin5 la plantare.

in anul I11 din bulbii de ccapri pi-odu~i in anul 11 se obtin seminfe. Plan- tat111 are loc, fie in toamna anului in care au fost obfinute plantele-mams. fie in primsvara anului urn15tor. fnainte 6e plantare se inliiturj. bulbii neco- I-rspunZ~tori gi se exccuta un tratament umed cu sulfat de cupru 1 % timp de S- 10 minute, urmat de pr5fuiri cu DDT 2 kg la 100 kg bulbi. Plantarea se .lave in b e n ~ i de cite 10 rinduri, la 80 cm intre ele sau pe brazde inalte la 90-95 cm intre rindmi. fntre benzi se las5 spafii de 1,5-2 m pentru circulafia mijloacelor mecanice.

Plantatul se face in gantnlefe deschise cu corpuri de rarif8, la adincime de 8- 10 cm. Distanta Pntre plante p- rind este de 20-25 cm. Cantitatea de Ijulbi la hectar este in medie de 6 000 kg. Se asigur5 distanfele de izolare d~ 1 000-2 000 m fat5 de alte parcele semincere de ceap5.

Lucrj.ri!e de intretinere sint: 4-5 pragile mecanice; fertilizare faziala cu azotat de amoniu 200 kg/ha, superfosfat 150 kg/ha gi sare potasicj. 100 kg/ha; mu$uroitul plantelor cu rarifa; sustinerea plantelor cu araci sau spalier ; tratamente preventive impotriva manei (zeamj. bordelezli 1 %) ; 2-3 ud5ri cu 300 m3/ha etc.

Recoltarea incepe cind capsulele s-au deschis in proportie de 10- 157; rji sc executH numai dimincafa 7i seara. Tulpinile se taie la 15-30 cm sub inflorescenfs, sa adun% ~i se pun la uscat, apoi se treierj. cu combina C-1 sau Gloria. Ssrninta s!: vinturg, se curHt2 de impurit5fi prin introducere in ap5, se pune la uscat $i apoi se ambaleazs. La un hectar se obfin intre 400 gi 600 kg sj.mintH.

13.3. Cultura usturoiului Alliun?. sativum - Fam. Liliaceae

Ori,&ea'~i rkpindirea. Locul de origine a1 usturoiului este Asia Mi&. La noi se cultivli in toate zonele fgrii, allituri de ceapH.

Importanta culturii. Usturoiul se cultivj. pentru consumul in stare crud5 a t)ulbilor, tulpinilor false $i frunzelor. Mai este folosit la condimentarea min- cHrurilor, En industria conservelor gi in industria farmaceuticli.

Particularit5p biologice. fn conditiile tirii noastre usturoiul se comport5 ca plant5 anualri. Bulbul este format din bulbili (critei) p r in~i pe un disc comun care este tulpina propriu-zisH a plantei. La exterior bulbul este acopc- rit cu frunze care la maturitate devin pergamentoase. Pe partea inferioara a discului se g5sesc rsdricini fibroasz. Frunzele sint liniare, indoite sub forma unui jgheab, de culoare verde ~i acoperite cu pruinii. In fara noastra usturoiul nu emite tulpini florifere ~i nu formeazH seminte. El se inmulte~te pe cale vegetativri, adic5 prin bulbili.

Soiuri. De Cenad, soi cultivat in sudul ~i rnai ales in sud-vestul tzrii, prezintri dous forme, una de toamnri ~i una de primZvar5. Cele rnai mari suprafefe sint ocupate de forma de prim5var5. Acest soi prezintg un bulh rotund, cu 8-15 bulbili ~i o greutate de 30-40 g. Cultura necesit'i irigatii, deoarece plantele nu rezistg la secet5.

De Moldova, soi cultivat pe suprafete mari in paltea dc nord a tririi. prezintri o form5 de toamnH rnai productivii ~i una dc ~,~-imSvar% cn Lulti rnai mici ~i capacitate de pastrare foarte bunri. Ambele formc au bu1l)i dc form5 rotund:, uSor alungit: ~i cu 8-12 bulbili. Soiul cste rezistent la st>c-c.t:~

Amaradia 26, soi dc toamnri, cu bulbi unifornli ~i mari (40-60 g) , formafi din 10-12 bulbili de culoare albri-giilbuie cu nuante violacee. P,ull,ii se p5streazZ foarte binc pcstc iarnri.

De Isalnifa, soi cu bulbi mari (40-60 g) ~i rezistentri mare la tempernt:u-i scgzute. Se cultivii in toate zonele t k i i fiind recornandat pentru plantzrile de toamna.

Cerintele fat5 de factorii de vegeta$ie. Ca $i ceapa. usturoiul are prctcntii mici fat5 de c5ldur5, fapt care permite plantarea din toarnnr~ sau primjvara devreme. Fat5 dc umiditate are pretcntii rnai ~nici drcit ceapa. Este fc~artc pretentios la luming. Terenurile iridicatc pentru cultura tisturoiului sint cele plane, permeabile, neinfestate de boli $i d%un5tori, cu soluri uSoare, de frrti- litate medie. fngrri$mintele organice se aplicz la planta premerg5:o.%r-.. L7sturoiul d5 producfii bunc dupZ acelea~i premergritoarc ca ceapa.

Tehnologia culturii. P r e g H t i r e a t e r e n u 1 u i se face la fel c~ la ceapri avlndu-se Pn vedere anotimpul in care se planteaza. fn cazul p1ant:irii de toamng, dup5 argtura adinc5 terenul se erbicidcaz?~ cu Trcflan 2-4 l/ha in amestec cu 400-450 1 apH, iar in cazul plantzrii de primgvari erbicidul se aplicS odata cu afinarca solului, primrivara. Modelarea tcrenului se face in brazde fngltate de 50 sau 94 cm la coronamcnt. P 1 a n t a r e a de toam115 se face in septembrie-octombrie, iar cea de primgvarri in prima j u d t a t e a lunii martie. Schema de plantare depindc de lritimea de coronament a Ixaz- delor. Astfel, pe brazda de 94 cm se planteaza 4 rfnduri la 24 cm distant; intre ele ~i 8 cm intre plante pe rind iar pz brazda cle 50 cm, cite 2 rincluri la 30 cm intre ele $i 6 cm intre plante pe rind (fig. 45). AdPncimea de plantnt cste de 5 cm toamna Si 2-4 cm primgvara. Pentru un hectar este necesar5 cantitatea de 600-800 kg bulbi. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e a culturii sint: p+itul de 2-3 ori. plivitul, fertilizarea suplimentar5 ~i combatrrca

Fig. 45 - Schema de plantarea usturoiului a - pe brazdH 1atH; b - pe brazdi Ingust&

d8un5torilor. R e c o 1 t a r e a se face fn luna iulie sau august, manual sau mecanizat. DupH uscare in cimp, urmeazH adunatul, sortatul, transportul ~i depozitarea bulbilor. Producfia la hectar este de 5-6 t.

13.4. Cultura prazului

Allium $orurn - Fam. Liliaceae

Originea ~i riispindirea. Ps:uul provine din Egipt ~i Republica Elen%. fn \ara noastr5 se cultiv; in zonc.le de sud. sud-est ~i sud-vest.

Importanta culturii. I'razul sc cuitivri pentru tulpinile false care se folosesc pentm consum proaspHt sau preparaiea unor minc5ruri.

Particularitsti biologice. Prazul este plant5 bienal5, cu tu!pinH falsg de 20-70 cin inriltime ~i 3-6 cm In diametru. Radricina este fibroasri dar mai dezvoltatS decit la ceapii $i usturoi.

Tulpinz propriu-zis8 este format2 dintr-un disc, iar bulbul este mult mai redus decit la ceapa. Frunzele sint lineare, indoite sub form5 de jgheab, crilorate In verde de diferite nuante ~i acoperite cu pruinH. Tulpina florifer'l, care se formeaz2 in anul a1 doilea, este cilindricri, plinri la interior, de 1.8- 2 m fnrillime. Acec.sta se terrains cu o inflorescent5 globuloas2 cu flori albe- 1-erzui invelite in primelefaze inti--o membranH liliachie. Fructul este o capsul5. Semintele sint asem5natcare cu ccle de ceapri, dar rnai mici.

Soiuri. 'fn tara noastrH soiul cel rnai r'ispindit este C5mu9, cu tulpina fals5 fnaltk de 50-70 cm. de culoare verde-deschis. AlMuri dc acesta, dar pe suprafete foarte mici, st: nlai intilne~te soiul Picior de elefant.

Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Prazul este rezistent la frig. Tcmpera- tura de incolfire a serninfelnr este de 3-5°C. Fat5 dc luminH ~i umiditate are cerinte mari. Pentru reu~i ta culturii stnt necesare soluri cu fertilitate medie sau ridicati ~i cu texturii luto-nisipoasri sau nisipo-lutoas5. Spre decsebire de ceapri $i usturoi Pngr5;amintele organice se aplic5 in anul culturii.

Tehnologia culturii. Obivnuit, prazul se cultiv5 prin rgsad ~i destul de pufin prin szmHnat direct. RHsadul se prcduce pe brazde reci. SemHnatul se face in decada a 111-a a lunii martie folosindu-se 8- 10 g sHmint5 la m2, adicri 5-6 kg pentru rrisadul necesar a1 un hectar. Rzsadul nu se repic:.

Pentru infiintarea culturii terenul SP pregsteste ca la ceaps, in plus este necesar administrarca din toamng a 20-25 t gunoi la hectar. Plantarea se face in mai-iunie. Pe terenurile rnai grele, unde se fac brazde late de 50 cm

-!!zlaa eyulaq ej!urnu epoq alede epme a!i3ear n3 apnlos ad -yqnau a!j3aal n3 !InIos ala3 .a3!m!q3 a~u!cu& -e&uj !S pCeB ap IOU& n3 aqezyVpa3 au!q ag es a!nqall ezna n3 aJea!llnJ apnualal .aseo@le-od!s? nes asaod!~u-o@le alas ad !S loI!my apun~ u!p apnuala) ad as-npugu!jqo a)eqpzal aunq !aur a-(a:, 'pseo!jualald alleo3 aJsa ezlea 'aa!luJnu alajuelsqns ap ejed -pesel ap epeo!lad u! saF !cur ale:,p!l ajuua3 ale eznh zu!umI ap ejed .$eBu! el !emnu ?$ea!.1p3 apqaq eaa3e ap !k a~expu !!jua~a~d ale ezlea aqel!p!urn ap pjeg -300z-g~ ap m~!ujjydp e aleu -103 ap eur!ldo ea3 le! '3ap-~ ap ajsa lolajururas e al!jlo3uj ap ew!u!ur em) -eladura~ '3,,8- el a~!ujjede:, le! 30k- el elsrzal lod aI!1npasex -elnpIe:, ap ~je~ aju!la3 ale %qle ezleh .a9e)a8an ap !!rope$ ap ejej aiyra3

..eledsaold alejs uj ale13 -szd ap BqeIs !em eaqe~pede3 ale lap alelnur u!~d au!q .ezea~~sgd as .so[ ap ealnd uj y~!71n$loSn 'y3!~a3s kuuo~ ap '(By c "sad) alem -gujjedp o zzearu -103 e$ueId .!!lei ln~saa-pns !4 ~nqsa-pns '~npns ui ~~pu;dsel 'nezna aa

-nad aqleo3 ezealnu as lep :~edseold alqs uj au!q aJlEOJ ezeal~spd as aezeq all::, -g+@un@ u!jnd e3Fo3uol+ p.nnoj ap 16 zpsapuj au!q '(By 2) aur!.Icur e3 J!~O~C!~I alsa sujjzdy~ .e!ueapsuell u!p !:,a1 !em 14 apaurn alauoz nl~ad ppueuro3a.x 'la%eurv

.alemur upd alE.tlaSuo3 el qep epoduroo as lep ~~edseold alels uuj au!q gzeal~s~d as .alsal:, !aun e!saldw! ep ale:, B$U$JJSV ~leo!la$xa ezunlj 0 n3 e$!+In.)-po guuoj ap zy C-2 ap gurjede:, o ZzearruoJ aIaqueId .e!ue~\csuelL ug 7pu1 !em ppujdsel '2!abrpsuneia

nalemur upd -1asuo3 14 ~3 eledseold alels uj xle au!q ape03 ezeallsed as a.1~3 l-gleqtuoq lo$n ~311ajs EUU~J ap (By Z'C-S'Z) ale" euj$ede:, o ezeauuoj aIa+ueld .!leu[ ape03 aps !!$e~!.\!~npo.d Tplolep !~-g$ alauoz aqeol u; Teagln3 'pS!m3!?

: ~uis eqsp.ou elej uj alea!qln3 pn!os apre~~odury !em aIa3 -(al!z 091 -0b 1 ap a!jeqaBa~ ap epeorlad n:,) ? z z r ; t z r n ? o -andel3 el a$uals!zal 'p!133s FWOJ ap (By S'Z-Z) TIE" alds !!3olt!u1 !u!j~d~:, ale ale:, e!loIg In!os alsa ~!pu;ds~~ !em la:, !!mdury+!cuas al!ln!os alJu!a -(al!z OCI-SII apa!je?aBaaapppeo!ladon3) ?zrnQzu~~zwas ?AnzoS

.(alas !$ !pelos 'ajaun~) ala[aqold !!$ads uj !S 753 faCa+osdau durp uj eqp3 as-npugnd u!p alo3!mnSa1 alau sz ape) ruluad ~epueuro~al alsg ypsapuj qelapour !6 Tela$eI -gq'$~nq u!jnd ~PAO ~oSn 31lajs euuo3 ap '(3q I el gujd) p!ur ~uriede3 n3 !os 'qxeq)!a

: aI!in!os aped 3e3 ed@ ppaa3e u!a -apz 1-06 ap a!je~a8aa ap ~peopad o ne pnyos apse %p~seou sle$ u!p aleurrou a~!!j!puos ul ..z z r n 4 w z $ z r fi 2 o s -(~uuI-~o+ ap) !!ZJJ~ !S (I~A ap) !!~ndunq!mas '!!xndur!? :us lledk~ as eajsa3V .pn!os ap aleu ape03 aleqa!lea o ea!p3 as ellseou elej ul *!in!os

'apz t-c uj !jp3uj ~od ezlea ap apju!uras 'apuuou !!j!puo:, u~ -!ue 9-b aleqsed ap e~e~np le! '%06-~8 ap alsa lo1aiuluras e e~!~eu!'u"aB eaqe~p3eg .s!qu!-n!ua~e3 aleoln3 ap p!ur 6ap~n~o~ aju!uras n3 (a~ua3s~qap aaxps) a'+3~3 !S auaq~3 !lo13 Feauuoj as ale:, ad 9x1 -8'0 ap elpuj '~lagm~~ eu!dln~ o elloazap as ue eapop @ ap la3 u~ .-eujjede:, pupxlo~ p~ua3 !nlaln3nu1 lmn[ u~ qp, ad eun ~~ado3~ as ?pzuNJ '3sa33 a:, elns-gn ad .p+azol ap euuoj uj aJezaSe azuru3 3sasz3 as 23 ad '(~13 GI -01) fi~~n3s aJleoj alsa ue purr~d uj eu!dln~

-!npTos ale ale!3?j -~adns aplnleqs uj qnur !em la3 3sapu!dsel as ale:, alepumas !upepp 3sau -lodale:, u!p 'FJUEJOA!~ eu!:,ypg~ o ale elueld *a!801o!q flg!.n~p3!p?d

.(n!31e3 ap p!:,ads u!) alelau!ur !~rups'!S au!iel!n '!lnleqez ap a~uevodur! ! jyl!) -up3 auljuo3 ex .auuoj aj!lajF qns aleledald nes alelnur '~lzdseold alaqs uj xrunsuo3 as ale:, a~!ujj~de:, nquad ~a!p3 as ezleLl '!!inqlna ejueqiodur~

.ejea~3 ezleA !S ep!douo3 'qnB 'sallaxnlg ap ezlea '3!401 ez.1e.4 %qIe ezlea :a+~ed x$.!azlaa edm2 u!a

-aIa juyur -as !S :laj!.IoU eu!dln~ eaI!op Ie ap -(a3 uj le! 'y!q!+sauro3 eaq~ed ezeaurroj ue 1nur!ld UJ .apua!q a~ue~d $LIES ?dm9 e-+sea:,e u~p aped 3e3 ale:, a1aurn8ay

-auo$ OC-SZ ap alsa lepaq el e!j3npold .FU.IE! alsad aleqsed nquad apqura!ou-auquro~m uj nes le!paurr urnsuo:, n.quad a!~quraldas-lsn8ne ut a:,eF as e a 1 e 7 1 o 3 a

-3rr) !zuaq aquj ur3 !S aIa aqu! 1x13 oz el Ilnpuy ap yuaq uj ezea~usld as Juam -.euolo3 el ur3 p6 ne alapzelq apun aleotn apnualal ad .pup ad 'alueld alqui 1x13 SI -01 !S ala aqu; ur:, oc el ~lnpujq 93~3 yzeaqueld as 'luameuolo:, el

Fig. 49 - Schem5 de infiinwre a culturii de varza in solarii de tip tunel inalt

cu polietilen5. PrimHvara se incorporeaz5 in sol produsul Lindatox 50 kglha pentru combaterea coropi$nitei, viermilor sirm5 $i buha varzei, cind se execut5 $i erbicidarea cu Treflan - 3 l/ha. P 1 a n t a r e a se face intre 25.11 $i 10.111, Pn functie de conditiile climatice din zong. Schema de infiinfare a culturii este de 2 rinduri pe brazd5 la 70 cm intre ele gi 25 cm intre plante pe rind (fig. 49). Se recomanda soiul Dittmark.

L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau in: completarea golurilor. irigat, fertilizat fazial cu 1 10 - 120 kg /ha azotat de amoniu, combaterea bolilor $i d5unZtorilor ~i aerisirea in zilele c5lduroase. Recoltarea incepe in prima decad5 a lunii mai. Producfiile sint de 28-30 t /ha.

14.2. Cultura verzei ro~ i i

Brassica oleracea, var. capitata, f . rubra - Fam. Cruciferae

Originea qi rispindirea. Varza ro$ie provine din acelea$ locuri $i este rBspindit5 in acelea$ zone din tar5 ca varza alb5.

Importanfk culturii. Varza ro~ i e se cultiv5 pentru c5p5tinile care se con- sum5 in stare proaspat5 ca salat5, murat5 sau fn otet.

Particularit5ti bobnice yi biologice. Caracteristicile verzei ro$ii stnt in general asem5n5toare cu cele ale verzei albe. Se deosebe~te prin culoarea violacee a frunzelor $i prin dimensiunea c5pStfnilor. care sfnt rnai mici dar rnai indesate.

Soiuri. 'Cap 'de negru, soi valoros $i foarte r5spindit tn tara noastr5, are perioadH de vegetatie de 140- 150 zile, c5p5tin5 oval5, mare $i indesats ~i de culoare royie-inchis.

Ro~ie de Argey, s j i obtinut Tn tara noastr5 de cercetgtorii de la Statiu- nea Stefsnegti-Arge~, este recomandat pentru toate zonele legumicole.

f n prezent, rnai este introdus in cul-tura soiul Topaz cu c5pztin5 rotunda. frunze exterioare de culoare rogie-inchis, iar cele interioare ro~i i spre violet. Este semitimpuriu $i dS productii mai mari cu 20-30% decit soiul Cap de negru. Se poate cultiva in toate zonele t5rii.

Cerinfele verzei rogii fat: de factorii de vegetatie sint asem5nZtoare cu cele alc verzei albe.

Tehnologia de culturg este asernZn5toare cu cea aplicatri la varza alb5 In cult1115 dc toamn5. Rssadul se produce in brazde reci dup5 aceleagi metnde ca la varza alb2. Plantatul se face in luna iulie, cite 2 rinduri pe brazdi. Dis- tanta Pntre rinduri este de 60 cm, iar intre plante pe rind de 40 cm. Lucrjrile de ingrijire sint la fel ca la varza alb5. fn conditiile aplicarii corecte a tehno- logiei productia este de 15-20 t/ha, uneori putind ajunge pin5 la 30 t jha

Al5turi de varza albri $i rogie, in cultur5 rnai este intilnitg ,,Varza ==eafg" care are origine comun5 cu varza alb5. Aceasta se cultivi Pn Banat, Trans& vania $i pe suprafete mici in jurul Capitalei. C5p5tEnile de varzz creatri se consum5 proaspete sau preparate.

Varza creafH formeaz2 c5pipgtina mai putin indesat5 decft la varza alb5. Planta are frunze subtiri cu limb incretit de culoare verde-g5lbui sau verde- alb5strui. fn tara noastr5 se cultiv5 dou5 soiuri: Vorbote, cu perioada de vegetatie de 110-120 zile, c5p5tini mici, oval ascufite in greutate de 1 kg gi Vertus, un soi mai putin cultivat fiind tardiv. Fat5 de factorii de mediu planta are aceleasi cerinte ca varza albP, de aceea IucrHrile de pregztire a terenului $i de intretinere a culturii sint aceleagi. Schema de plantare este de 60 x 30 cm sau 60 x 50 cm. Productia la hectar este de 20-30 tone.

1

14.3. Cultura verzei de Bruxelles

Originea yi rgspindirea. Provine din acelea~i zone ca varza alb5 gi se cultivs pe suprafete mici in jurd Capitalei gi in Transilvania.

Importanta culturii. Varza de Bruxelles este cultivat5 pentru c5p5tinile de diniensiuni foarte micf - cit o nucH - care se consum5 preparate in diverse forrne.

ParticularitHti biologice. Varza de Bruxelles in pr imd an formeaza o tulpin5 dreaptj de 90-100 cm Pngltime pe care se insereazz frunze de culoare verde-inchis, indoite pe margini (are f o m a unei linguri). Frunzele de la baz5 sPnt scurte iar cele de la virf lung pefiolate. Frunzele de la baz5 se usuc5 rji cad pe m5surj ce planta inainteaz5 in vegetatie, iar cele de la vfrf r5min sub forma unei rozete. Din mugurii axilari aflati la subsuoara frurtzelor se fomeaz5 c5p5flni mici (verzi~oare) cit o nuc5 de form5 sferic5 sau oval alui~gitg (fig. 50). fn cel de-al doilea an de cultur5 din verzi~oare se formeazz tulpini florifere pe care se gHsesc seminte aiemjnitoare cu cele de varz5 alb5.

Soiuri. Tirzie de Amager, soi foarte rrispindit in cultur5, are o tulpini. inalt5 de 80-100 cm pe care cresc verzi~oare de form5 sferic5 uSor alun- gitz, bine indesate ~i cu rezistenf5 mare la ger.

Cerintele fat& de factorii de vegetatie sint acelea~i ca la varza alb8, dar are rezistent5 rnai mare la temperaturi scgzute nefiind v5t5mat5 nici la -lO°C. De aceea recoltarea se face toamna tirziu sau in timpul iernii deoarece plantele pot ierna in cimp.

Tehnologia culturii. Luccrile de pregjtirea terenului sint acelea~i ca la varza &a. Cultura se Pnfiinfeaz5 prin r5sad produs in r5sadnife semicalde sau reci, cit $i in solarii. Sem5natul se face in luna aprilie, iar plantatul intre 15 rnai $i 1 iunie. Schema de plantare este de 2 rfnduri pe brazd5 la 70 x 40 cm (fig. 51). Lucr5rile de 2n- tretinere a culturii sint la fel ca la varza alba. f n ~ i g . 50 - Varzb de Bruxelles

Fig. 51 - Schema de infiinpre a culturii de van& de Bruxelles

plus se rnai execut5 ciupirea virfului tulpinii pentrul a stimula cre~terea verzigoarelor.

Recoltarea incepe toamna tfrziu gi poate continua pin5 iarna. La aparitia temperaturilor sc5zute plantele se taie sau se scot din p5mint, se depozi- tea25 in locuri unde se asigur5 temperaturi de 2°C $i umiditate ridicat5, recoltarea verzi~oarelor f5clndu-se pe m5sura cererii pentru consum. Productiile la hectar sint de 5-6 tone.

14.4. Cultura conopidei

Brassica oleracea, var. botrytis, subvarietatea, caulifZora - Fam. Cruciferae

Originea ~i r5sphdirea. Originea conopidei este c o m u d cu cea a verzei albe. La noi in far2 se cultivj. in majoritatea zonelor legumicole $i rnai ales En bazinele din jurul ora~elor $i centrelor muncitore~ti.

Importanfa culturii. Conopida se cultiv5 pentru inflorescenta sa (denu- mitH $i c5p5fEn5 fals5) care este bogat5 in vitaminele B,, B, $i C. Se consum5 sub forma unor preparate foarte fine $i gustoase. ...

Particularitiiti biologice. Degi este plant5 bienal5, conopida cultivat5 in condifii speciale poate produce s%mhf% chiar Pn anul !. fn prirnul an tulpina este scurtH $i are pe ea o rozet5 de frunze. Dup5 un anumit timp pe tilpin5 se formeaz5 listarii $i pedicelii florali care in faza tin%% sint scurfi, cHrno$i, de culoare albH $i foarte fragezi, care reprezintg de fapt partea comestibil5.

Frunzele sint ovale, alungite $i ondulate pe margini. La unele soiuri acestea acoper5 inflorescenfa pe care o protejeazH impotriva luminii. La 15-20 zile de la aparitie, lristarii din inflorescenfz cresc ~i formeazj. flori galbene. Seminfele sint mni mici decit la varz5, dar asemHn5toare ca form5 ,si culoare.

Soiuri. fn fara noastr; se cultiv5 soiuri timpurii ~i de toamnz. Ca soi timpuriu se folose~te Tiinpurie de Erfurt care are perioad5 de vegetatie de 110- 115 zile, cSpSfinl rotund turti t i de culoare alh5 cu nuanfa u$or grilbuie $i greutate de 300-600 g. Pentru toamns se cultiva Bulgiire de z5padii care are perioada de vegetatie de 120-105 zile, cHp5tinri mare, globuloas5, albri ca zHpada $i bine acoperitl cu frunze.

Cerinfe fat5 de factorii de vegetafie. Conopida este muli rnai pretenfioad fat5 de factorii de mediu decit celelalte legume din grupa verzei. Tempera- turile sczzute sub O°C, cit ,si cele ridicate 22"C, insotite de seceti atmosieric5

I f#cm I 140cm f a b Fig. 52 - Schema de plantare a conopidei:

a - timpurie; b - de toarnni

contribuie la sc5derea productiei gi deprxierea pirfii conestibile. Fat5 de lumin5 conopida are pretenrii mari, mai ales in fa51 de 15sad. fn faza de formare a cHp5finii este necesaril umbrirea acesteia. Planta cere umiditate ridi- cat2 atit in sol cit $i in aer. C-le rnai bune s3luri.sint cele lutoase bogate in substanfe nutritive. Corlopida timpurie dH rezultate foarte bune dupH bost5- noase, leguminoase $i solano-fructoas-, iar cea de toamn5 dupL mazirea de gr5din5, fasolea p5stHi si cartofii timpurii.

Tehnologia culturii. Pentru c 16 l f tr r a z fz c z m # a conopidei lucrsrile de preet i re a terenului sint la fel ca la varzz. fnfiinfarca culturii ss face numai prin r5sad. Pentru cultura timpurie se seamrinz in sere inmultitor sau r1sadnit.e PncZlzite, in prima jumatate a lunii februarie. Plantele se repica in ghivece sau cuburi nutritive de 5 x 5 cm.

P 1 a n t a t u 1 in cimp incepe in cea de a doua jumgtat? a lunii martie. Pentru cultura de toamna se seam5nH pe brazde reci la sfir$itul lunii mai iar plantatul se face in luna iulie. R5sadul nu se rnai repic5. Pentru producerea fisadului necesar la un hectar cultur5 se folose~te cantitatea de 350- 400 g sHminfH. Plantarea se face la 90150 X 25 cm la soiurile timpurii $i 7 0 x 35 cm la cele tirzii (fig. 52). L u c r 5 r i 1 e d e i n t r e f i n e r e a culturii constau in: completarea golurilor, udatul repetat. prH$itul de 3-4 ori, ferti- lizatul fazial cie 2 ori, combaterea bolilor $i dkun5torilor, precum ~i acoperirea c5p5finii, care se face ,prin Pndoirea unei frunze. R e c o 1 t a r e a se face cPnd inflorescenfele sint bine indesate ad%% spre sfir~itul lunii rnai la conopida timpurie ~i in septembrie-octombrie la cea de toamn5. DacH plantele nu ajung la maturitate inainte de venirea gerului acestea se scot $i se pun in .ad5posturi la 10-12°C unde se continua formarea inflorescentelor pPn5 sint bune de consum.

C u 1 t u r a " f o r t a t a'. 111 afara sezonului, adic5 in anotimul rece, conopida se poate obfine in rgsadnite, solarii $i scre. Se folosesc soiurile ,,Pitic5 de Erfurt" $i ,,Bulg%re cle z2padH".

P r o d u c e r e a r 5 s a d u 1 u i are loc in sere inmultitor sau in alte spatii cu aceastH destinatie. Sem5natul se face h lHdite sau pe strat, iar dup5 r5s5rire plantele se repic5 in ghivece din plastic de 6 x 7 cm in care se pune .amestecuri cu turbP. Un rHsad bun de plantat trebuie ' s5 aib5 virsta de 40-50 zile.

P 1 a n t a t u 1 I n r 5 s a d n i f e cu EncPlzire biologic5 se face in r5- .sadnite incalzite cu un strat de bHlegar gros de 50-70 cm peste care se pune un strat din amestec de pHmint de 20-22 cm. P5mfntul se niveleaz5 ~i apoi se ylanteazz la distant5 de 40130 cm asigurind 12-15 plante la o ram5 de r5sadniP. Epoca de plantare este in a doua jumiitate a lunii februarie.

P 1 a n t a t u 1 i n s o 1 a r i i necesit5 pregztirea din toamn5 a terenului, dup% care in prim5vari urmeazL afinarea $i modelarea solului in brazde

inilfate. Cu 7-10 zile inainte de plantat, solariile se acoperg cu polfetileni. Se plantear2 2-3 rinduri pe strat !a distant5 de 20-30 cm sau 35-40 cm. Perioada de plantare este intre 1 $1. 15 martie. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i - j i r e sint asem5nHtoare cu cele din cimp, atentie deosebit5 trebuind s2 se acorde dirijririi temperaturii care va fi mentinut5 intre 15- 18°C. Se recornand5 udiri dese gi aerisiri repetate. fn timpul vegetatiei se aplicri fertilizriri faziale in rnai multe reprize care se repet5 la 15-30 zile. Cfnd inflorescenta ajunge la dimensiunea de cifiva cm, aceasta se. protejeaz5 prin legarea frunzelor in jurul c5p5tinii false. R e c o 1 t a r e a se face la maturitatea de consum productia fiind de 2- 4 kg/m2.

Cultura conopidei se poate face ~i in sere in ciclul 2 pei~tru a prelungi recoltarea pin5 in luna noiembrie sau decembrie.

14.5. Cultura guliei

Brassica oleracea, var. gongylodes - Fam. Cruciferae

Originea ~i rhpindirea. Gulia provine din aceleagi zone ca varza albg. La noi se cultivri in toate zonele, cele rnai mari suprafete fiind in Banat yi Transilvania.

Importanta culturii. Gulia se cultivj. pentru tulpina iugro~at5 care x consum5 in stare crud5 sau preparat5.

Particularit%$ biologice. Gulia este o plant5 care formead2 Pn primul an o tulpina ce se ingroa+ deasupra cnletului, care reprezint5 partea comestibil5, iar in cel de a1 doilea an, tulpina floriferg. Frunza este lungpetiolatri, dintat5 pe margini ~i de culoare verde sau cu nervuri violacee, dup5 soi. Florile $ seminfele se asearnring cu cele de varzg alb5.

Soiuri. DiKorsky,. sai timpuriu cu perioadj. de vegetatie de 70-75 zile, formeazri o gulie mi& de form5 sferic-turtit'i, cu carne alb5 $ gust dulceag.

Kupa, soi semitimpuriu (75-85 zile) cu gulie nlai mare de culoare violacee la exterior ~i cu carne albri rnai putin dulce la interior. Aceste douH soiuri avind partea comestibilL rnai micP poartj. numele de gulioare.

Goliath albastru, soi cu perioad5 de vegetafie de 130- 135 zile. Gulia este mare (1 kg) sfefic5, pufin turtit5, de culoare albastr8-violacee la exterior $i cu carne albj.. Este recomandat pentru cultura de toamn: En cimp.

Goliath alb, soi asemrinPtor cu primul, dar de culoare alb5 la exterior.

Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Ca $i celelalte legume din grup- a verzei, gulia are pretenfii reduse fat5 de c5ldur5. Fat5 de umiditate are pretenfii mari, motiv pentru care cultura trebuie s5. se fac5 numai pe terenuri iri- gabile. Lipsa apei provoacg lignificarea parfii comestibile. iar excesul dup5 o perioadg de secetH duce la cr5parea guliei. Cultura reuge~te foarte bine pe solurile bogate in elemente nutritive.

Tehnologia culturii. C u. I t u r a .i .n c i m $ a guliei se infiinteazj numai prin r5sad. Pentru cultura timpurie, rasadul se produce in r&adnite calde unde se seam'inz la sfirgitul lunii februarie iar pentru cea de toamn5 pe straturi reci, pe care se seam5n5 la inceputul lunii iunie.

P r e g 5 t i r e a t e r e n u 1 u i este la fel ca la cultura verzei. P 1 a n t a r e a se face la sfirgitul lunii martie pentru cultura timpurie

qi in iulie pentru cea de toamn5. Risadul se introduce in sol la aceeagi adincime la care a stat la locul de producere. Datorita perioadei scurte d-. vegctatie, soiurile timpurii se cultiv5 inaintea fasolei $i castravetilor de toarnnii (cultufi anterioarri), iar cele tirzii dup5 mazare, fasole verde, cartofi timpurii etc. jcultura urmgtoare). Distanfele de plantare s h t de 25 x 25 cm pentru soiurile timpurii gi de 30 x 40 cm pentru cele tkzii. f n g r i j i- r e a c u 1 t u r i i const5 in lucr5ri de p r i ~ i t , udat $i combaterea bolilor $i d5unZtorilor. Se va evita muguroirea plantelor pentru a nu favoriza deprecierea tulpinilor fngrogate. R e c o 1 t a t u 1 se executz in etape, pe m b u r i ce plantele ajung la mxrimea normala, adic5 in mai-iunie la gulia timpurie gi septembrie-octombrie la cea de toamn5. Productiile sint de 10- 15 t /ha la soiurile timpurii $i 20-25 t /ha la cele tirzii.

C 21 1 t Y a f o r t n t a' se practic5 rnai pufin in tara noastrP. Cultura se face Pn rgsadnile calde sau solarii, folosindu-se soiuri timpurii.

Pentru cultura in &sadnite (cu incPlzire biologic5 sau tehnicg), r5sadul trebuie s5 aib5 45-50 zile. hfetodologia de producere a r5sadului este aceea~i ca la conopida timpurie.

P l a n t a r e a seface la 20>: 20 cm sau la 25 x 25 cm. L u c r 5 r i l e d c: i n g r i j i r e sint acelea- ca la cultura in cimp la care se adaug5 dirijarea temperaturii (14-18°C ziua $i 10-12°C noaptea), aerisirea repetata, aplicarea a dou5 fertilizsri faziale $i udatul in perioada de ingrogare a tulpinii. R e c o 1 t a t u 1 incepe la 50-60 zile de la plantare pi se efectueazg in rnai multe etape. Productia poate f i de 13-20 t lhl.

14.6. Producerea seminfelor

Fiind plante bienale, legumele din aceastP gn1p5, cu exceptia conopidei care se comport5 ca plant2 anualri, au nevoie de doi an? pentru producerea semintelor. Toate legumele din grupa verzei sint plante alogame cu polenizare entomofil5. Ele se incrucigeazS ugor intre ele gi de aceea pentru a evita corcirea soiurilor trebuie asigurate spatii de izolare de 1 000-2 000 m.

Solurile recomandate pentru cultura semincerilor din aceastg grup5 trebuie s5 fie adinci, bogate in substante fertilizante, bine afinate $i curate de buruieni. Rezultate bune se obtin cind la fertilizarea de baz5 se aplic5 30-40 t /ha gunoi, 250-300 kg/ha superiosfat gi 150-200 kglha sare potasici.

f u activitatea de producere a semintelor o etapH important5 este obtinerea de $!ante-mum;. Pentru aceasta este necesarii executarea urmHtoarelor lucr5ri :

- Producerea] r5sadului prin semsnat intre 20-25 rnai la soiurile de toamnj, 10-15 iunie la cele de varH $i 10- 12 iulie la cele timpurii. Varza ro~ ie se seamzns cu cca 10 zile rnai devreme, iar conopida in jurul lui 15 ianuarie. Dintre toate acestea r5sadul de conopid5 se repic:. Semznatul se face pe straturi, in rinduri la distant5 de 10 cm intre ele. Lucrarile de ingrijire a riisadului constau in ud5ri repetate la intervale egale de timp, pfi- fuiri cu Detox fmpotriva puricilor, stropiri cu zeam5 bordelez5 0,25-0,75%, plivit bumieni etc.

- fnfiinfarea culturii prin plantarea rasadului in teren foarte binc lucrat ~i modelat in biloane sau brazde cu IHfimea la coronament de 94 cm. Se plantea25 cite 2 rinduri pe brazdH la varza si conopida $i 3 rinduri l a gulii. Distanta Pntre plante pe rind estc de 50 cm la soiurile tirzii de varz% ~i la conopid5, de 40 cm la cele de vat%. de 30 cm la cele timpurii ~i dc 20 t m la gulii.

- fngrijirea culturii constHh prasile rcpetatc ori dc cite ori este nevoie; udat cu norme mici de apH la inceput (100 myha) apoi tot mai mari (pin5 la 400 m3/ha) ; fertilizare suplimentari cu 70 kg/ha sare potasicj., 100 kg superfosfat, 100- 120 kg/ha azotat dc anloniu cind plantclc au 10- 15 frunze ~i la inceputul forrnHrii ciiplfinii ; inlc~turarea c5prifinilor necorespunz2toare (netipice) etc.

- Recoltarea plantelor-man15 prin smulgcrca lor cu r5dj.cini in monientul m care cipifinile sint bine indesate. IlupS alegerca c?+pHfinilor, acestora li se indepHrteaz5 rozcta de frunze, se agaz5 in grzmezi ~i se acoperB cu frunzc pinii la plantat.

Pentru @roducerea semin,tei se executz urm5toarclc lucriri: - Alegcrea terenului si preg2tirea atent5 a accstuia. Tcrcnurile dcsti--

nate plant5u-ii sexnincerilor trebuic s5 fie pexmcabilc, usoarc sau nlijlocii si cu posibilit:il;i sigure de irigarc. Tercnul alcs sc ar5. sc fcrtili7eazri cu supcs- fosfat (300-350 kg/ha). sarc potasic6 (200-230 kg/ha) 5i azcjtat de amoniu (150-1 80 kg/ha) gi sf mcnfinc curat prin grr~psri rcpetatc.

- I'lantaiea are lcc la sfirsitul lunii octombric -pentru varzi ~i prima- \.ara dcvrcmc! pentru gulii. Se plantcazri in sanf.uri Fzcute cu plugul la distanfc dc 90 cm Pntro rinduri ~i 25 cm intre plante. DupL qezarea plantelor in ~ a n f se indcasi p5mintul in jurul acestora pentru a asigura un contact foarte bun cu solul. C5pifinile de varz5 plantate toamna se acoper; cu un strat gros de pimint pentru a f i ferite de gerul din timpul iernii.

r11 perioada de vegetatie se apli&: indep5rtarea stratului dc pamint primiivara, crestarea cap5ffnilor ncpornitc in vegetatie, pra~i le repetate, irigiri, fertilizare suplimkntar6 cu 120-150 k g h a superfosfat, 200 kg/ha. azotat de amoniu $i 150 lrg/ha sare potasic;, cornbatcrca bolilor ~i daun5- torilor prin prrifuiri cu DDT-20 kg/ha, legarea pc spalieri a tulpinilor florifere, eliminarea lristarilor formafi rnai tirziu etc.

Recoltarea se face dimincafa in rnai multe etape pe miisura maturirii seminfelor. Plantele recoltatc sc pun la uscat in adsposturi simple undc se tin 2-3 s5ptZmini.. I)ppii uscare se executii treieratul cu combina de cerealc, ambalarea 7i depozitarea seminfelor.

Producfia de seminte la un 'nectar de varzk este de 400-800 kg, la x-arzs ro$ie $i gulii de 200--350 kg, iar la conopida dc 150-200 kg.

15. Cultura legumelor verdef uri

Grupa legumelor verdeturi cuprinde: spanacul, salata, cicoarea de gr5- din%, loboda, telina de frunze ~i de pefiol, pHtninjelu1 pentru frunze, ceapa $i usturoiul de stufat. Toate aceste specii au rezistenfj la frig $i cele rnai multe au perioadz scurtz de vegetafie.

15.1. Cultura spanacului

Spinacia oleraceea - Fam. Clzeno$odiaceae

Originea yi rkpindirea. Spanacul este originar din Asia Micj.. f n fara noastr5 se cultivi in jurul oraselor rji a1 fabricilor de conserve.

Importanfa cu1turii:Avind continut ridicat Pn vitamine ~i ficr, frunzele dc spanac carc reprezintii partea comestibil% a plantei, se folosesc pentru prepararea unor minCiruri $i En industria conservelor.

ParticularitHg biologice. Spanacul este o plant5 anualH. Are rsdj.cin5 pivotant2 care p5trunde adinc in sol, dar radiicinile secundare se ramifica la adincime mic6. fn prima perioad3 de vegetatie formeazj. o rozet; de frunze. i i r rnai tirziu tulpina floriferti. Frunzele din rozetH sint mari $i cHrnoase, iar cele de pe tulpina floriferj. lnici yi subfiri.

Spanacul este o plant9 dioic5. adicij. prezint; plante mascule ~i femele in proportic cgalH. Pcntru prorlucfia rle frunze, sint rnai valoroasc plantelc fcrnclc care emit tulpini Slorifere rnai tfrziu.

Polenizarca este alogamr~ +i se facr cu ajutorul vintului. Scminfcle sint rotunde sau colfuroasc, cu facultatc germinativZ de 60-75 O/, putindu-se pastra 3-4 ani.

Soiuri. fn tara noastrs sc cultivrl o ga1n5 variat5 de soiuri dintre care cele mai rHspindite sint:

Matador, soi cu roxetii mijlocie spre mi&, frunze cu pefiol scurt 7i limb mare, foarte rezistent la temperaturi scizute. Formind rnai greu tulpina floriferii poate fi recoltat o perioada rnai lung;. Este recornandat pentru toate zonele fiirii, putind fi semHnat din toamnz.

Viroflay, soi timpuriu si productir. are rozeta marc (40-60 cm in dia- m d r u ) cu f ~ u n z e csrnoase. de culoare verdc-inchis. Limbul este lanceolat- Elfit iar pefiolul foarte lung. Se cultix.5 in toatc zonele din farj..

'' 'Matares yi Nores sint soiuri care se preteazj. foarte bine la recoltare re- petatj. $i mecanizata, aiyind rozeta mare cu frunze erecte. Se cultivj in jurul fabricilor de conservc.

In cultura a fost introdus 7i spanacul din Noua ZeelandH care are tulpina tiritoare, iungt. si ramificat5, frunze romboidale petiolate, ascufite Ia' v9rf ~i foarte cArnoase. Se poate cultiva cu rezultate bune $i in timpul verii.

" Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Spanacul pretinde temperaturi icizute, seminfele lui putind incolfi la 2-3°C. Temperatura optim% de dezvoltare a plantei este de 14- 18°C. Seceta prelungita insotit2 de temperaturi ridi'cate $i luminH ahundent5 grLbe7te aparifia tulpinilor florifere, ceea ce due ' l a scHderea productiei de frunze pentru consum. De aceea spanacul nu se cultivg in timpul verii, ci numai primjvara $i toamna. . , : :;'iIcultura de spanac dB rezultate foarte bun? pe solurile mijlocii, bine a f$n~te , ,$ i bogate in substante nutritive. Reactioneaza bine la fertilizarea cu Pngri~Sminte organice.

15.2. Cultura salatei de c5pQfinH

Lactuca sativa. var. capitata - Fam. Compositae

E! IU! 2o ,i ....Ii,y Cm --

Fig. 53 - Schemlr de infiintare a culturii de spanac

Tehnologia culturii. Spanacul ocup5 tercnul un timp foarte scurt avPnd perioada de vegetafie de 33-45 zile. De aceea, el intr5 in cadrul culturilor succesive ca plant5 premerggtoare sau urm5toare. Dup5 spanacul de prim5- var5 (cultur5 premergltoare) se cultiv5 tomatele, vinetele, castravetii etc., iar spanacul de toamn5 (cultur5 unn5toare) urmeaz5 dup5 tomatele timpurii ~i de var5, castravefi timpurii, varz5 timpurie etc.

P r e g 5 t i r e a de baz5 a t e r e n u 1 u i se face pentrn cultura prin- cipal5, iar inainte de cultivarea spanacului se face o arZtur5 normal& gr5pare ~i modelare.

S e m 5 n a t u 1 se execut5 in funcfie de data la care vrem sli obtinem producfia. Pentru producfiile foarte timpurii de primgvari sem5natul se face toamna la inceputul lunii octombrie, pentru cele timpurii sem5natul inceye fprim%vara, imediat ce se poate intra pe teren, iar pentru cele de toamns

n luna august.

Aparifia e$alonatP a producfiei impune sem5natul in mai multe etape la intervale de 10- lf! zi!e.

Schema de sem5nat pe brazdH de 94 cm, la coronament este de 2 benzi a cite 2 rinduri. Distanfa intre benzi este de 34 cm, intre rindurile unei benzi de 20 cm.

Adincimea de semPnat este de 2-3 cm, cu cantitatea de seminte de 20-25 kg/ha. La semHn5turile din toamnP, cantitatea de seminfe va f i cu 20-25% mai mare, iar cultura se acoper5 cu frunze sau paie pentru a feri plantele de ger.

f n g r i j i r e a c u 1 t u r i 1 o r se face prin lucriiri de pr5qit $i irigat $i o fertilizare suplimentarg cu 100-120 kg azotat de amoniu cind plantele au 4-5 frunze.

R e c o 1 t a r e a se face egalonat, alegindu-se plantele care au 5-6 frunze normal dezvoltate, a cgror m5rime depinde de soi. Plantele se smulg cu mina sau se taie de la colet cu cufitul sau cu cositori.

Producfia la hectar este de 8- 12 tone. La soiurile care se cosesc repetat, se obtin $i 20 t /ha. Spanacul de Noua ZeelandH d5 producfii de 25-30 t/ha-

f n anotimpul rece spanacul p a t e fi produs $i in cultura forfat5 folosind r Hsadnife $i solarii. Semsnatul se execut5 in perioada se~tembrie-octombrie pentru obfinerea de productii in noiembrie qi decembrie, sau in ianuarie- tebmarie pentru a fi recoltat in prima partc a lunii martie.

Originea yi rkpfndirea. Originar5 din sudul Europei, nordul Africii ~i sud-vestul Asiei, salata se cultiva in fara noastr5 in toate zonele legumicole.

Importanta culturii. Salata se cultiv5 pentru frunzele sale bogate in vitamine ~i s5ruri minerale. Se consum5 Pn stare crud5 in tot timpul anului.

Particul%ritS+ biologice. Salata este o plant5 anual5 cu r5d5cinZ pivo- tant5 $i cu rHd5cini secundare rzspindite in sol la micH adincime; frunzele sint scurt pefiolate, dipuse ?n form5 de rozet5 in prima perioad5 de vegetafie, care apoi se invelesc una pe alta formind o c5p5fin5.

Tulpinile florifere apar dup5 55-65 zile de la raszrire, au iniiltimea de 60-70 cm ~i poart5 flori galbene, grupate in capitule. Seminfele mici, de culoare albi-argintic sau brun5-cenuqie. au facultate germinativ5 de 70-80% yi se pot p5stra 4 ani.

Soiuri: fn fara noastrj salata se cultiv5 atit in ogor propriu, cit $i in cultur; succesiv5 utilizindu-se o gam5 foarte larg5 de soiuri.

Timpurie de Mai, soi cu perioad5 de vegetafie scurt5 (50-60 zile), are o czpHfEn5 mare $i indesata (150-300 g), format5 din frunze verzi-g%lbui ~i foarte fragede.

Argey, soi cu c5pH+in5 serniPndesat5 de 250 g $i frunze fragede cu gust pEcut, cste indicat pentru culturile timpurii de prim5var5 $i toamn5 in cimp neprotejat.

Polul Nord, este un soi tardiv (70-75 zile) cu c5p5fin5 mare (200-300 g) bine indesat5. Se recomandZ pentru semrinatul din toamn5 asigurfnd producfii in prirn5vara urmitoare.

Pentru culturile timpurii in ctmp se folosesc $i soiurile Timpurie de Banat. h p u l u s , iar pentru culturile succesive soiurile Mona, New-yorker, Great Lakes - 659 etc.

Pentru culturile dill solarii $i rzsadnife sint indicate soiurile Ampulus, Miranda, Mona ~i alteltt, iar pentru cele din ser5, Obstinata, Selma, Raveli Rossini $.a.

Marula de BrSila (aparfine varietgfii Raman) soi de salat5 pentru &pH- timi are perioada de vegetafie de 50-57 zile de la plantat. C5pPfina este foarte mare (600-900 g), de form5 alungitg.

Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Salata are pretenfii mici fa15 de c5ldur5. Unele soiuri care se s2amsn5 tdamna pot rezista la temperaturile sc5zute din timpu'l iernii. Germinarea sominfei incepe la +2 ... +3"C. Lipsa de umiditate, asociat: cu cHldur5 mare, favorizeaz5 aparifia timpurie a tulpinilor floriferc. De aceea, producfii mari $i de bun5 calitate se obfin prim5vara ~i toamna.

Pentru cultura salatei terenul trebuie sH fie bine h g r 5 ~ a t , reav5n $i bine lucrat. Salata d% rezultate bune dup5 castravefi, tomate, cartofi, varz5 etc.

Tehnologia culturii. Preggtirea terenului se face ca pentru cultura de b a d , preferindu-se culturile care se fertilizeaz5 cu gunoi de grajd in cantitsti mai mari. fnainte de infiintare, terenul se afineaz5 $i se modeleaz5.

I /wcm 1 Fig. 54 - SchemB de infiintare a culturii de salata

Cultura de salata se poate infiinta atit prin semHnat dircct in cErnp,. cit $i prin rPsad.

Data semZnatului depinde de perioada in care dorim sj. obtinem producfia de salatl.

C u l t u r a t i m p u r i e p r i n s e n z d n a t d i r e c t tlz c i m p se infiinfeazj primzvara foartc devreme sau toamna tirziu. Semsnatul se face pe brazdc cu lzfimea la coronament de 94 cm folosind schema de 2 benzi a cite 2 rinduri. Distanfa fntre benzi este de 34 cm, iar intre plante pe rind de 15 cm (fig. 54). Cantitatea de samingi necesarH semrinatului unui hectar este de 2-2,5 kg. f n cazul cind se folosesc soiuri viguroase cum sint: New- Yorker, Arge~ sau Great Lakes, schema de plantare va fi aceeavi, dar distanfa dintre planie se va m2ri la 20 cm.

C u l t u r a t i m p u r i e p r i t z r n s a d scpoateinfiinfa toamna sau primavara. Cea de toamng se fnfiinteazj la inceputul lunii octombrie folosind aceea~i schemg de plantare. R2sadul se produce in brazde reci la fnceputul lunii septembrie, folosind cantitatea de 250-300 g sSminf2.

PrimPvara se infiinfeazz prin r5sad plantat in dccada a 11-a a lunii martie. RPsadul se produec in Ssadnite caldc sau semicalde, Pn care se sea- m5n5 in cea de a IT-a decadH a lunii februarie.

Culturile infiintate din toamna se protejeazH cu paie sau frunze in~po- triva gerului din timpul iernii.

C u I t ic r a $ e n t r u t o n m 12 d se infiinteaz:~ prin semsnat sau plantat l a sfir~itul lunii august. Schema de plantare este aceea~i ca la soiurile viguroase (2 benzi la 34 cm intre ele. cu 2 rfnduri la 20 cm 7i 20 cm Entre piante De rind).

~u&Brile de fngrijlre constau in: prjyit. irigat, da& este nevoie, fertilizat cu azotat de amoniu (60-80 kg/ha) ~i sare potasicj. (40-60 kg/ha) ~i rj.rit la culturile infiinfate prin semanat direct.

Recoltarea se face prin alegerea c8pifinilor deplin forrnate ~i tzierca lor sub colet.

Productia la culturile de prim5varH este de 10 - 12 t /ha iar, la cea de toamnil (succesivj.) de 8 t/ha.

C u I I u r a f o r t a t d a salatei se realizrazj in r5sadnife. solarii, tunele sau sere bloc de tip industrial. Avfnd perioada de vegetatie scurt5, salata se poate cultiva fnainte sau dup5 culturile de baz5 (succesiune cu tomatele, castravetii, ardeii etc.) sau in culturi intercalate. fnfiintarea culturii se face in toate cazurile prin rzsad. RHsadul se produce fn sere inmulfitor sau r2sad- nite hcPlzite. Rjsadul se repic2 in ghivece nutritive de 515 cm, iar cind plantele au 30-40 zile se planteazj. la locul definitiv.

fn rdsadnije cultura se face in douj cicluri - perioada toamnl-iarn8 ~i iarni-primZvar5. Pentru ciclul de toamn2, plantatul se face din septcm- brie pin: in noiembrie $i se recolteazH din noiembrie pin& En ianuaric, iar pentru cel de prim%varP se plantea25 in lunile ianuarie-februarie, recoltarea avind loc in martie-aprilie.

fn solarii cultura se infiinteazP toamna, iar primzvara se protejeaza Cu folie de polietilen5. Lucrgrile de ingrijire constau in mentinerea unel temperaturi moderate (10- 12°C) in prima parte a vegetatiei ~i 16- 18OC in perioada de formare a cipzfinii, aerisire ~i irigare moderat2

fn sere industriale cultura se face in perioada ianuarie-februarie prin plantarea salatei intercalate cu tomate, ardei gras sau vinete, sau in culturz pur2 pe suprafete de pe care au fost scoase rHsadurile in perioada decembrie- ianuarie. Lucrzrile de ingrijire sint cele menfionate la cultura in solarll. Pro- ductia ce se realizeaz: poate fi de 23-30 t /ha.

Cichorium endivia var, crisfiurn (cicoarea creafil) ~i var. lafifo- lium (scarola) - Fanl. Composiiae

Originea ~i rkpindirea. Originari din zoncle vecine cu Marea Mediteranl :i din Caucaz, in tara noastrg cicoarea de gridinj. este pufin rzspindltg, ocupind suprafete foarte mici.

Importanta culturii. Cicoarea se cultivB pentru frunze care se c0nSumL in stare proaspLt5 ca s.alat5.

Particdaritii?i biologice. Cicoarea de gridin5 este 0 plant5 bienal5, dar prin fortare poate dcveni anua1-j. fn primul an. formeazj rjd5cinZi pivotantk adinc lnfiptz in piimint $i frunze (dispuse intr-o rozetj) de forme diferite. dinfate foarte fin (la cicoare creafg) sau ondulatct (la cicoarea scarola) In anul a1 11-lea se dezvoltk tulpina florifers, hal t5 de 50-125 cm pe care sfnt dispuse florile de culoare albastrz, grupate in capitule. Fructele sint achcne de culoare galben5cenur;ie. Acestea, numite impropriu seminfe, au facultatea germinativs dc 70-80% yi so pot piistra 4-5 ani.

Soiuri. fn tara noastra se cultivz dou2 varietzfi: cicoarea scarola cu frunzc intregi ~i ondulatc ~i cicoarea creatz cu frunze fin 7i adinc dinfate. Cele mai productivc soiuri care se preteazi la insamfnfare direct in cfmp sFnt :

l)e Meaux, cu frunze intregi, de culoare verde-dcschis grupatc fn rozetg c5pHfinri turtit% +i indesat5.

RlondH, cu frunze de culoare verde-deschis, dispuse in rozete intinsem Xu formeadz c%pLfin% ~i se ingrdbene~te uyor.

Cornet, cu frunze ciirnoase, rare $i rj.sucite in form2 de cornet.

Cerinfe fafg de factorii de vegetafie. Cicoarea este o plants CII rezistent5 ridicat5 la frig, dar foarte pretenfioasg la urniditate. Pretindc soluri cu reac-

- Schcn~X rle plantar e a cicoarei de gradin%

tie neutrri. afinatc ~i cxpuse la soai-c. Cclc mai bune premcrg3toarc sint ~nnz,L- rca. ridichiile tle lunri, salata, spanacul si cartofii timpurii.

Tehnologia culturii. fnfiintarea culturii sc poate face atit prin s-niF~nat dircct in cimp. cit ~i prin rzsad.

Pentru cultura semrinats dircct in cimp 1 u c r 5 r i i c d e p r c g 2 t i r o :L t c, r c n u 1 u i sint acelca~i ca la r5dricinoasc. fngr ig~~nintelc organicc sc aplicz la planta preinergr~toarc. S e m. S n a t u 1 are loc in jumLtatea a II-a a lunii aprilie folosind schenia dc 2 rinduri pe brazdI. L)istan$a intrc rinduri cste dc 40 cm, iar intrc plaritc pc rind de 30 cm (fig. 5.5). Se seamring la 1-2 cm adincimc folosind 2-3 I<g ssminfa la ha.

Pentru cultura prin r5sad. semsnatul se face in fisadnifc calde la in- ccputul lunii martie. Cind plantele au 4-6 frunze, acestca sc planteaz'i in tercn bine pregritit folosind aceearji schem5 ca la seminatul direct.

L u c r ri r i 1 e d e i n g r i j i r e in ambele cazuri constau in pra~ile repetate, udat, fngrF~sare suplimentari Si ririt in cazul infiinfzrii culturii prin scm'inat direct.

Una dintro lucrarile cclc mai importante la cultura cicoarei este inslbi- rea ci. Pentru aceasta in momentul in care plantele au ajuns la o cre~tere normal5.. frunzele s: protejeaz; cu paie care se lcag5 cu rafie. Lucrarea se execut% pe timp uscat. Dac5 mai este ncvoic de udat, apa se toarnj la baza tufei evitind udarea frunzelor legate. Dup5 legarea frunzelor, plantele se muguroiesc pentru a grribi inrilhirea lor care de obicei dureazj. 14-20 zile. In ultimul timp. InZlbirea se realizeazg cu folie de polietilens de culonre neagra cu care se acoper5 cultura. Inalbirea culturii tirzii se face in ianuarie- martic. Plantele scoasc din cimp toamna tirziu sint duse in pivnife sau bor- dec. unde se agazri una lings alta cu CtdHcinilc iri nisip. Aici sint finute pills sc in51lxsc.

Kccoltarea sr face prin taierea plantei dc la colct. La un hectar se pot obfine 20-25 tone c5pifini bune de consum.


La s a 1 a t a, culturile semincerc se infiinfeazI pc tcrenuri bine lucrate si fertilizate. folosind rkadnri de cea mai bun5 calitate gi perfect ssn5toasc. Plantarca rgsadurilor sc face pe brazde late de 94 cm. in do& rinduri la 50 cm intre ele $i 30-40 cm intre plante pe rind. in timpul vegetatiei sc executa 4-5 prxgile. 3-4 udari ~i I ingr:~sare suplimentar5 cu 200 kg azotat

!,;I 1:. 1' : '.

de amoniu, 150 kg superfosfat 5i 100 kg sulfat de potasiu la hectar. DupH formarea cipktfnilor se elimins cele netipice sau slab dezvoltate, apoi cele r5mase (corespunzitoare) se cresteaz: pentru a u$ura emiterea tulpinilor florifere. Se mai executs lucrari de prevenire $i combatere a bolilor $i dBun5- . ... torilor, prin metodele $i cu mijloacele prevgzute in tehnologiile de cultur5.

i<., t .,:

Recoltatul se face manual cinci circa 50% din seminfe au ajuns la maturitate. 1:: m , ,

:, I:

'rulpinile se lea@ in snopi, se las5 pe cfmp citeva zile pentru a se usca, apoi ;. ' . / / / ,. .,. se treier5. . : ' I

.i L

La s p a n a c, d.clp2 cxecutarea cu mult5 grijg a preggtirii terenului I !I

j !

EnsHmintarea se face in rinduri distanfate la 37 cm. Urmeaz5 primul rBrit . ' ! > :

cind plantele au 2-3 frunze adevHrate, apoi a1 doilea in faza de rozet5 cind >I :

se eliminj. ~i plantele netipice sau slab dezvoltate. Dup5 Enflorire $i poleni- ti, i . . . #

zare se indepirteazj. plantele mascule care nu fac seminte. Lucr5rile de ingri- ,;! , i ,

jire constau in 3-4 pragile, una-trei udSri ~i combaterea d5un5torilor $i a c !

bolilor. .;> .. . :, Fiind o plantz alogam%, intre loturile de seminceri, este necesar un spa- ... ,

tiu de izolare de cel pufin 1 500 m. , . ~ I ,

Recoltatul se faci. manual sau mecanic $i incepe cind majoritatea plantelor sPnt ingzlbenite. Tulpinile se taie, se lass la uscat, apoi se treieri cu . . combina speciakj Seima. Seminfele se condifioneaz: ~i se sorteazs, apoi se . . .

p;istreaz5 in magazii ~rncle se lopHteaz2 periodic. L ! ' La c i c o a r e. tehnologia de producere a semintelor const5 in alegerea ' j

;,; ;:

plantelor-mam5 (in luna octombrie sau noiembrie), recoltarea cu r5d5cini, I,:,:[: 1;: :,

p9strarea peste iarn5, plantarea primsvara (aprilie-mai) ~i aplicarea lucrK !i,!j: rilor de ingrijire ,ca la cultura pentru frunze. .[:;if

Recoltatul se face cind tulpinile s-au brunificat. Dupi uscare se treier5, ,,Iij: , , . ,,:

apoi se depoziteazg. .IJ; !II

i.!!:, :,;, . . .L

8 I

, ,

16. Cultura legumelor pgstiiioase I

* t s; . , : ;.

Grupa legumelor p5st5i cuprinde urm5toarele specii: mazgrea $i fasolea ' , , ,, . , ! ;,'

din farnilia Leguminosas $i bamele din farnilia Malvaceae. MazLrea, fasolea .i . , ,. . ,* : 1,.

~i bamele constituie o ioarte valoroasj materie prim5 pentru industria con- , . ' 1 1,

I , / /

servelor de legume. . . I I

. > I ! !,

r I' 16.1. Cultura fasolei * \a

Phaseolus vzrlguris - Fam. Leguminosae I ( ' I /

Originea yi rkpindirea. Fasolea este originarH din America Central5. ' I

I

fn fara noastra se cultiv; Pn toate zonele legumicole. Cele mai favorabile I

zone de culturg fiind luncile apelor. Importanta culturii. Fasolea se cultivg pentru p%stiile tinere (neajunse 1 , I

la maturitatea fiziologicg) $i se Pntrebuinfeazg la prepararea unor minc5rurl i ~i la fabricarea conservelor. 1

Particularit5+le biologice. Fasolea este o plant5 anuali erbacee. Sistemul radicular a1 fasolei este superficial fiind rgspindit numai fn stratul arabil a1

solului. La soiurile urcitoare rbd5cinilc pbtrund lnai in adincimc. l'e rid5cini sc afli numeroase nodozitifi populate cu Lacterii, care asimileaza azotul libcr din aer. Datoritg accstui fapt fasolea acfioncazi activ asupra sporirii fcrtilitztii solului irnbogrfindu-1 cu azot gi poate fi astfel so cot it:^ ca o exce- lent5 planti premerggtoare pcntru alte culturi. Tulpina la soiurile pitice cstc de 30-50 cm inilfime, iar la soiurile urc5toare este de 3-4 m. Frunzelc sint compuse, trifoliate. fnflorescenta este un racem scurt cu flori colorate in alb, gHlbui, roz sau rogu-violaceu in functie de soi. Polenizarca este auto- gams. Fructul estc o pistaie variatri ca form2 ~i culoare de la soi la soi. Se- mintele sfnt mari, unicolorc sau pestrite, cu facultatca gcminativri dc S5--950j, Si sc pzstreazi 3-4 ani.

Soiuri. fn cultur5 exist5 un numrir mare dc soiuri care se difercntiaz5 duyS varietate, culoarca p'ast5ii, perioada de vcgctafie. astfel:

- soiul de fasolc cu portul pitic sau o1oag.S: - cu pzstaic verde: Prelude, Amboy, Yutta, Spritte, Faua,

I'opstar, Harvester ?.a. - cu p2staic galbeni: Galbcn5 untoasri. Sicos; - soiuri de fasole urcLtoarc: Cluiana. Dupz~ pcrioada de vegctatie sint: soiuri timpllrii (50--60 zile) ; scmitim-

purii (60-75 zile) Si tirzii (75-90 zile).

Prelude. Soi timpuriu cu portul pitic, pHstaia cilindrici de culoar. vcrde- *inchis, cgrnoas5, fin.:. D5 productii timpurii, se folosc$c pentru consum in starc proaspiits ~i pcntru industria conscrvclor.

Nicos. Soi timpuriu cu port pitic, cu pHstaia turtii: lateral, groasz, de culoare galbcni. Eobul la maturitatea fiziologic5 estc de culoarc maronie. Indicats pcntru consum En stare proasp5tZ.

Harvester. Soi semitimpuriu, cu port pitic, pistaie cilindric:, de culoarc vcrde-deschis. Bobul la maturitate fiziologic5 este alb. Se folosc~tc pentru industrializare ~i conservwc prin congclarc.

Spritte. Estc un s ~ i scrnitimpuriu. fnHlfimea tufei de 35-40 c n gi dispu- ncrca p5stPilor El recomandi pentru recoltarea mecanizatg. PHstSile verzi cilindrice sEnt lungi de 8-1 1 crn, fine gi deosttbit de fragede. Este un soi rezistcnt la boli, foartc productiv, dcstinat pentru industrializare.

Clujana. Soi tPrziu cu tulpina volubil5, cu cregterea nedeternlinatri. Pzstaia este lung; de 16-22 cm ~i lata de 1,7 cm, uSor curbati, groasri $i de culoare galb-ni-aurie. SE recornand5 in zonelc mai rLcoroasc din Transil- vanla gi Eanat, p-ntru consum in starc proaspHt5.

Cerintele fat8 de factorii de vegetatie. Fasolca c ~ t c o plant5 terrnofil8. S-minfele incep S ~ L germineze la tcmpcratura de 9- 10". l'empcratura optimri de crcgtere ~i dezvoltare este cuprinsa intrc 22 gi 25OC. In perioada de fnflorire cere ins5 temp~raturi moderate de 18 --2ooC, temperatura prea ridicats PmpicdicH polenizarea si fecundarca. Fafa de urniditate fasolca manifests pretenfii ridicate in faza de germinafie. Tnflorirc ~i formarca p5stsilor. Cere soluri rnijlocii cu texturi nisip2-lutoas'i, pcrmcabile. bogate in elementc fertilizante, cu reacfie neutrs.

Tehnologia culturii. In cultura fas3lei pentru p5st:i se practic5 dous sisteme de cultur: Si anume: cultura in ogor propriu ~i cultura succesivri. Pentru

cutura in ogor propriu, scminatul se face P? a doua jumitate a lunii aprilie si toa t i luna mai, iar pentm cultura succeslvi semsnatul incepe din a doua decad5. a lunii iunic ~i se incheie En a doua decad5. a lunii iulie. Pentnr siste- mult de culturri En ogor cele mai bune prcmergztoare sint: tomatele, ardeiul, vsrzoasele ~i riidrici~loascle. Pentru cultura succes~vr~ sint indicate ca plante premergztoare toate culturilc: legumicole ce psr5sesc mai dclrrcrne terenul, ca: salata, spanacul, ceapa ~i usturciul dc stufat, varza timpuric, castraveti timpurii ?.a.

P r e g 5. t i r c a t c r e n u 1 u i . Pcntru cultura ?n ogor toamna se face o fertilizare de baz5 cu EngrByr~minte chimice, superfcsfat 300-350 kg/ha ~i sare potasic5 100- 150 lzglha ~i o arilturk de baz8' cu tractorul U-650 in agregat cu I'P 4-30 la 28-30 cm adincimc. Prim5vara sc face fertilizarea cu ;~zotat dc amoniu 80- 100 kg/ha si erbicidarca cu Galcx 8 litri /ha sau Trcflan 3-5 litri/ha in 400 litri de apj. Incorporarea erbicidclor Pn sol sc face la adincimea dc 6-S cm, cu gra.pa cu discuri GI)-3,2, avind atagate cimpuri de grap'i cu colt rcglabil.

Pcntru cultura succcsiv3, tlup5 recoltarea culturii antcrioarc sc facc o argturil dc var5 dc 20 cnl aJincirnc si st. gr,Lpeazr~ imecliat cu grapa cu Jiccuri. S e m 5 n a t u 1 sc fi1.c.e in rinduri rchiclistante la 40 cm intre rindnri ~i ia 4-6 cm adincimc. folcsinti 1 S!) kg s5mEnfH la hcctar (fig. 56). Pentru evitarea vlrfurilor acute de reccltarc, la semjnat se vor folosi mai inulte soiuri cu pcrioadc dc vegetatii ciifcrite, iar ac.ela~i soi se va sem5oa in 2-8 rcprizc distantate la 10-12 zile Entre cle. I'entru semjnat se folose~te sem5n9tcarea SPCG in agrcgat cu tractorul U-650 M. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din 3 pra~i le mccanice ~i irigarea cc se face prin aspersiune in trpi n~o~nente esentiale, la cregterea intens5 a plantelor. la inflorit gi la cre~tcrea pLst5ilor. Norma dc udarc este de 300 m3 ap2 la hectar.

Combaterea bolilor sc rfzctueazi prin douH tratamcnte fmpotriva bactc- riozei si trei impotriva antracnozci. Primul tratament impotriva bacteriozei ~i impotriva antracnozei se aplic: in prima sPptimSn% dupH risjrire, iar a11 doilea pestc o sSpt5minil. Ultimul tratament impotriva antracnozei se aplic5. dup'i legarea p5stZ.ilor. Pcntru combaterea bacteriozei se fclcsegte oxiclorura dc cupru En coLcentratie de 0,5O/!. iar E~npotriva antracllozci solufia de Merpan 0,2 0/,, Mvcodifol 0,2 %.

R c c o 1 t a r c. a se cxecutri mecanizat cu comhina FZB tractatri cle U-650 M, clnd 70--80 % din psstii au ajuns la maturitatca de consum. Perioada de recoltarc este iunie gi septembrie. Producfia este de 5 t /ha pentm cultura in ogor gi 4 t / h a pentru cultura succesiv'i.

Fag. 56 - Schema de seminat la fasole

16.2. Cultura maziirii

Piszivz sativum - Fam. Legu.nzinosne

Originea si rlspindirea. Ilfazrirca cstc originar5 din Asia Mic5 $i regiunea Marii Mediterane. In tara noastr5 mazzrca de gr5din5 cste cultivat5 in toate rcgiunile. pe suprafete mai mari in jurul ora~elor 5i in zona fabricilor dc conserve.

Importanta culturii. I)c la mazarc sc folosesc boabelc verzi care au o larg9 utilizarc in preggtirca diferitclor minc5ruri si In special la fabricarea conservelor.

Particularitltile biologice. Maz5rea estc o plant5 anual9 erbacce c u u n sistcm radicular viguros care ii asigur5. o oarecare rezistcnta la secet5. Pe C'd5- cinile tinere se g5scsc numeroase nodozit5ti. Tulpina este erhacee. 111 funcfie d t soi poate fi erect%, scmiercctI sau culcat5 de 20 cm pin5 la 2 m lungime. 1710rilc au culoarea alb5 si sint grupate in racem. Fruct~i l este o pastaie dreaptr~ sau arcuit5 a c5.rui lungimc variaz5 dupri soi de la 5 la 12 cm. Calitatea boa- helor este data de raportul zah5r-amidon, care csle determinat atit de soi. cft si de stadiul de maturitatr. Facultatca germinativz rstc de 80-90% ~i tlureaz5 3-4 ani.

Soiuri. i n cultura sc folosesc numeroase soiuri. l>up5 perioada de vegetafie acestea se impart in: timpurii (50-60 zile), semi-timpurii (65-75 zile) si tirzii (75- 90 zile).

Biirdi. Soi timpuriu, zaharat, productiv, in5lfimea plantei cste de 90- 60 cm, fn5ltimea plantei pin5 la prima p5staie de 30 cm. Se preteaz5 la recoltarea mecanizatz. . .

Pilot. Soi timpuriu, zaharat, ingltimca plantei 50 cm, tulpina semidreapt5, boabele sint de culoare verde-inchis.

Early Sweet. Soi foarte timpuriu, boabelc de culoarc verdc-inchis, productiv si destinat p-ntru industrializare.

Gloire de Quimper. Soi ertratimpuriu, nezaharat. f nsltimea plantei 40 cm.

D'Annonay. Soi timpuriu productix., coacere uniform%, nezaharat, portul plantei de circa 40 cm fnzltime, sc pretcaz% la recoltare mecanizat.

Guliverts. Soi tardiv. nezaharat. in5ltimca plantci 60-65 cm, rezist5 la secct5 si boli. Recomandat pentru sudul, sud-estul ~i vestul t2rii.

Alte soiuri: Mingomark. Fin5 verde. Conserva IHAR $.a.

Cerintele f a t i de factorii de vegetaiie. MazSrea arc cerirlte reduse fat2 de cZldur2. semintele germincaza la t e m p ~ r a t u r a dtl 1 -3°C. Temperatu- rile peste 30" sint d%un?ttoare in special in timpul infloritglui. impiedicind o fructificare normal5. Cerintele fa t5 de umiditatc sint moderate. Prefers soluri permeabile cu o testur; luto-nisipoasg. cu fcrtilitate natural2 mijlocie si cu un pH 6.5-6.8.

Tehnologia culturii. Naz2rea de gl2din5 poate fi cultivatH du+ orice alt2 culturs, care nu pHr2sqte terenul prea tfrziu in toamn2. T e r e n u 1 s e p r e g 5 t e 7 t e printr-o ar5tur5 din toamnP cu PP 4-30 + U-650 M ~i se fertilizeaz5 cu 300-400 kg superfosfat/ha $i 80-100 kg/ha sare potasics. Primavara devremc tcrenul se rnZn~nte,ste prin grspare $i se fertilizezz En preziua sem5natului cu 60-80 kg azotat de amoniu, Terenurile infestate cu buruieni se erbicideaz5 cu Treflan 24 EC in doze de 3-5 l/ha.

S e m 5 n a t u 1 se face primsvara foarte devreme pe teren nemodelat cu m a ~ i n a , in rinduri la 12.5 cm si l a adincimca de 4-5 cm, lucrarea se exe-

cu semilnritoarea SC1'-21 + L-445. Norma de sem2nat la hectar este cle 200-240 Icg. L u c r I r i 1 e d e i n g r i j i r e constau h: erbicidarea cul- t.- ,>rii .. imediat . dup% semznat cu Gcsagard 50 WP 3-4 kg/ha sau dupH rzsgrire cind plantele au 7-8 cm inaltime cu 2.4 D sau sare DMA 0,8-1,5 l i t ruba . Combaterea bolilor rnaz5rii: bacterioza ~i antracnoza se face printr-un tra- tamcnt prelungit. h faza de inflorire $i formare a pHst2ilor cu oxiclorurii d e cupru 50 in concentrafie de 0,5O/, sau cu Dithane M-45 En concentratie d e G.2 %. D2unItorii care apar in cursul pcrioadei de vegetatie : grirgirifa mazzrii, g5rg.2rita frunzelor, psduchelt: verde a1 maz2rii se combat la inceputul perioadei cle Enflorire cu 1)ipterex 80 in concentratie de 0,15'>/, sau Wofatox 90 117 concentratic de 0,1%.

R c c o 1 t a r c a se executa cu MRRl 2.2 + U-650 M, c~alonat de l a zfir?itul lunii mai-iunie. En functie de cpocile de PnsHminfare $i perioada de vegetatie a soiurilor cultivate, cind 70-75% din pZstZi au ajuns la maturitatea de consurn. Productia, este de 7 t /ha pZst2i.

16.3. Cultura bamelor

Hibiscus escule~zfz~s - Fam. Malvaceae --

Originea $i rkpindirea. Bamele srnt plante originare din Asia. fn fara noastrri se cultivj. mai mult in zonele sudice in jurul ora~elor $i a1 fabricilor de conserve.

Importanta culturii. T)e la bame se folosesc fructele foartetinerepentru prepararea unor mincaruri $i ca materie primz in industria conservelor.

Particularitltile biologice. Bamele slnt plante anuale erbacee cu rgdricini pivotante. Tulpiriiie pubescentc sint drepte, de 50- 100 cm PnSlfime in funcfie de soi. Frunzclc sint pctiolate $i pubescente. Florile solitare, mari, de culoare galben5 sau violaccc. Poienizarea este autogam2. Fructul este o capsula conic2 muchiat%. cu lungimea de 5-25 cm in funcfie de soi. Seminfele sfnt de f o m i sieric%. de cilloare cenu~ie-verzuie.

Soiuri. Sultanine. soi cu perioada de vegetatie de 130-135 de zile, cu portul semiinalt. Fructele se reco1tcaz.j. cind au ajuns la 5-6 cm lungime.

F 5 r l tcpi, soi cu perioada de vegetatie de 130- 135 de zile, cu portul pitic. Fructele se recolteazri cind au ajuns la 6-7 cm lungime.

Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Bamele sint plante termofile, pentl-u incoltire semintcle au nevoie de o temperatur2 de 14- 15°C. Temperatura optimz de crqtere ~i fructificare fiind de 28-35°C. Au, de asemenea, cerinte mari fay5 de umiditatea din sol. Pentru cultura bamelor sint indicate solurile mijlocii bogate in humus, afinate, calde, permeabile.

Fig. 57 - Schema. de semHnat la bame

Tehnologia culturii. Cultura bamelor se infiintcazri dup& trccerea bru- lnelor tirzii de prim5var5, terenul putind f i cultivat pin5 la ins5mintarea lor cu salat.5, spanac, ceapP verde pentru stufat. De regulri bamele se cultivi pe sola ingr5yat5 cu gunoi de grajd in anul respectiv. Tcrenul se a d din toamwi la adincimea de 28-30 cm fncorporindu-sc $i 30 tone dc gunoi d r grajdlha. Cu 10-12 zile inainte de sem5nat se face erbicidarea cu T~eflan 3 litrillla in amestcc cu 450 litri ap5. S e m 5 n a t u 1 sc face in a dona jumstate a lunii mai cind solul arc temperatura de 15°C. Se scam5n9 cu s~m5n8toarea SPC-6+ 17-650 M cite dous rinduri pe brazd5 la 70 cm distanpi fntre rinduri (fig. 57) la adincimca de 3-5 cm. Cantitatea dc s5mint5 folositH la hectar este de 50 kg. 1 n g r i j i r e a c u 1 t u r i i const5 in priyitul m-canic intrc rinduri cu cultivatorul CL 2,8 + L-445, odata cu refacerea rigolelor de udare. Lucra- rca se executa de 5-6 ori. dac5 terenul este imburuiecat se aplicii $i 1-2 praqile manuale. f n timpul form5rii fructelor se face irigatul, norma de udare fiind de 300-400 m3 apL/ha. Combaterea bolilor $i d5un5torilor se face pe baza avertisrilor date de laboratorul de prognoz5 fitosanitar5.

R e c o 1 t a r e a se face manual, de la sfir~itul lunii iulie, august ~i chiar septembrie. zilnic sau cel mult la dou5 zile, dupZ cerinfe si modul de valorificare, pe calitsfi. Bamele recoltate se IotizeazH pe dou5 calitafi conform STASului: calitatea I cu lungimea pins la 4 cm, iar calitatea a 11.-a cu lun- gimca intre 4 $i 7 cm. Productia 4-5 t/ha.


In procesul de producere a semintelor la legumcle p5stZioase se urrn5re~te s.5 sc previn5 degencrarca soiurilor, ca ~i obfincrca unor seminte cu valoare cultural5 ridicatg. Cultura lcgurnelor p5stZioase pentru producerea de seminte cstc as-m5rCitoare cu cea a culturii pentru consum. fnfiinfar~aculturilorsc face prin s-manarea direct in cimp in luna martie pentru mazLre, in aprilie pentru fasolc $i in a doua jumltate a lunii mai pentru bame. 1x1 aplicarea lucr2rilor de intretinere se urm5rc~te tehnologia specific5 acestor culturi $i lucrjrile obligatorii pentru culturile dc seminfe cum sint: purificarea, recu- noariterea ~i aprobarea culturilor s-mincerr.

Purificarca se face de 3 ori la fas& ~i bame ~i de 2 ori la rnaz5re. La fasole prima purificare s-, face in faza dc cotiledoane a plantelor rHs5rite pentru eliminarea plantelor bolnave de bacterioz5. Celelalte dous purificsri se fac cu scopul de a asigura autenticitatea soiului.

17. Cultura Iegumelor solanacee

Recuncagterea $i aprobarea culturilor semincere se face cu putin inainte de recoltare. Sint admise pentru producerea de seminfe culturile la care s-au aplicat lucsrile d- purificare, din care S-au indepartat toate plantele netipice ~i bolnave.

Rccoktarea semincerilor s- face la coacerea in pirgH a semintelor, la fasole; la mazgre cind s-au copt yrimele pistHi de la baza tulpinii, iar la bame cind sxninfele sin-t tari ~i de culoare specific5 soiului. cu putin Pnainte de deschi-

Din aceast5 grup5 fac parte tomate!e, ardeii $i pktl5gelele vinete, legume importante din punct de vedere cconomic $i alimentar.

.

17.1. Cultura tomatelor

derea capsulelor. Dup5 recoltare semincerii se lasH in glsmezi 2-3 zile pe cirnp, s:i s- usqlce bine, urmind apoi sH se fac5 treieratul lor. Seminfele condi- tionate si uscate sint ambalate in saci, cele de mazHre s- trateaz5 cu fostoxin. introducind cite o pastilii in fiecare sac. Productia de s-minfe: la fasole 600- 800 kg/ha: la mazrire 1 200-1 630 kg/ha; la bame 700-800 kg/ha.

Solan~rm lycopersicwn - Fam. Solanaceae

Orighea ~i rbpindirea. Tomatele sint originare din America de Sud (Peru). In fara ncasti5 au fcs: introdus- in cultur5 la inceputul secolului XIX, dar s-au raspindit r2pid fiind foarte apreciate de consumatori. f n momentul de fat5 sint cultivat~ in toate zonele cu exceptia celor submontane. Ponderea cea mai mare .o d-fin zonele din sud, sud-est $i sud-vestul t5rii.

Importanta culturii. Tomatcle s- cultiv5 pentru fructele lor, care au gust pl5cut $i o valoare alimentark ridicatH. Ele contin vitamine (A, B,, B,, C), zaharuri, acizi organici, substanfe proteice, saruri minerale (Ca, Fe, P, K) ~i altele. Fructele de tonlate 5-: pot consuma in stare proaspHtH sau preparate ca diferite minczruri. De aszmenea, tomatele constituie o materie foarte important5 pentru industria conservelor.

ParticularitHfile biologice. Tomatele sint plante anualc, erbacee. R5d5cina tomatelor sem5nate direct in cimp este pivotantri ~i p5trunde I I rp5mint la paste 1 m adtncime. Cind sr produc rssaduri, r5d5cinile se r5s-

pEndesc in straturile rnai superficiale ale sdului (30-40 cm adincime). Tulpina are insltirni diferite. Din acest punct de vedere se pot distinge doua categorii de soiuri:

- soiuri cu port inalt, de 150-300 cm, avind in virful tulpinii un mugure vegetativ ; I - soiuri cu port determinat (pitice sau semiinalte), la care tulpinile au fn5ltimea intre 35 $i 100 cm. La aceste soiuri. in virful tulpinii apare la un

I mokent dat un 15;tar steril sau o infloresce&i care limiteaz5 cre~terea in

I in5ltime. Soiurile inalte nu se mentin in pozifie vertical5 fiind necesar5 susfine-

i rca lor (palisat, ar5cit) ; cele pitice au tulpini mai groase $i lemnificate, cu

, " 4

pozitia rnai mult sau rnai putin erects. Tulpina tomatelor emite u$or rHdacini adventive. Pe tulpin5, la subsuoara frunzelor, apar copili, care infloresc. abundent.

Frunzele sint compuse, imparipenat sectate, mari, de culoare verde- inchis. ToatH planta este acoperitg cu peripri glandulari.

Inflorescentaeste un racem simplu sau ramificat, cu flori galbene, in num5r variabil de la soi la soi (de la 5-7, la 20-25 intr-o inflorescentP).. Floarea de tomate este hermafrodit5 pe tipul 5, cu polenizare autogamri.

Fructul este o bac5 de form5, m5rime $i culoare diferite, in funcfie de soi. f n interiorul fructului se g5sesc lojile seminale, in num5r variabil (2- 12).

Seminfele sint mici (250-300 la 1 g), oval turtite, gjlbui, cu suprafata acoperit5 cu periqori. Facultatea germinativa este de 85-90% gi dureaz5. 2-3 ani.

Soiuri. fn cultur5 se intilnesc numeroase soiuri si hibrizi. Ele se ~ o t i m ~ i r t i in trei grupe: timpurii (100- 120 zile), semitimpdrii (120- 135 zhe) ~i iirzii (135- 150 zile). '

S o i u Y i i e t i m $ u r i i se folosesc in culturi timpurii de cimp, r5- sadnite $i in ad-gposturi din material plastic. Majoritatea sint hibrizi in F,. Dintre acegtia cei rnai rsspinditi sint:

Argey 450, creat de Stafiunea de cercetgri Stefsnegti. Are port inalt, cu fructe mijlocii (80-90 g), rotunde, netede, de culoare ro~ i e vie, rezistente 11 crzpare.

Export 11, creat la Facultatea de Horticultur5 din Bucuregti. Are port inalt, fructe de marime mijlocie (70-80 g), rotunde sau putin turtite, uniform colorate in ro$u aprins. Rezist5 bine la transport.

Nr. 10 x Bizon, creat in R. P. Bulgaria, este foarte timpuriu. Are port inalt, fructe mici (50-60 g), rotunde, cu o zon5 verde in jurul pedunculului, care la coacere deplidi nu se i n r o ~ e ~ t e complet, r5minind galben-verzuie. Datoritz acestui defect. hibridul este treptat inlocuit in culturg.

Alti hibrizi care se mai cultivri: Arges 'I, A r g e ~ 400 (cu port determinat.), Delicates, Pioner 2, H-74, Some~an (cu port nedeterrninat).

S 0 i u r . i s e m i t i m ? u r i i .

Aurora 100 are port inalt, cu fructe mari (100-120 g), rotund putin turtite, de culoare ro~ie-cirPmizie. Se cultivz in timpul verii, pentru consum in stare proaspHt5. '

Productiva, soi cu port inalt $i foarte viguros ; are fructe mari (100- 130 g), rotund u$or costate spre peduncul, de culoare ro~ i e aprins, indicat pentru consum in stare proaspit%.

Arge~ 428, creat la Statiunea de cercetari Stefrineyti. Are port semilnalt, fructe mari $i foarte mari (180-200 g), rotund u$or turtite, de culoare rogie. cirnoase. Este indicat pentru consum in stare proasp5tH dar $i pentru industrializare.

Ace, soi cu port semiinalt. Fructele sint mari (140- 150 g), rotund turtite, csmoase, de culoare ro$u aprins. Indicat pentru industrializare.

Alte soiuri semitimpurii: Abundence, Eclereur $.a. Pentru conserve ca fructe intregi, mai sint indicate: Roma, RedTop,

San Marzano, cu fructe ovoide.

f n vederea recoltsrii mecanizate, se cultiv5 soiuri cu coacerea fmctelor simultana ca: Heinz 1370, VF 145 78-79 VF 65, New Yorker, Early Pear- son $.a.

S o i .u r i t i r z i i, destinate in special pentru industrializare, dar $i -pentru consum in stare proasp5t5, sint:

Florida, soi cu port inalt, cu fructe man (150-160 g), rotund-costate, de culoare ro~ i e intensa. Este indicat pentru consum proasp5t $i pentru industrializare.

Rutgers, soi inalt, cu cregtere viguroas5, are fructe mari (150-170 g) de form5 rotund putin turtit, culoarea ro~ i e aprinsg. Indicat pentru indus- -trializare.

S o i u r i d e s e r 2. f n ser5 se cultiv5 soiuri $i hibrizi special creat i cu rezistenta la unele holi gi daun5tori gi cu o bun5 adaptare la conditiile de microclimat din aceste spatii. Se folosesc in special hibrizi Tn F, ca: Sonato, Vemone, Panase, Angela, Craiobrid, Oltbrid (ultimii doi hibrizi fiind creafi, E n tara noastrs).

Sonato are o cre~tere viguroasg. Fructele stnt mijlocii spre mari, sferice, u$or turtite, uniform colorate in rovu viu, de calitate buns. Este foarte productiv $i cu rezistenta la unele boli (viroze, cladosporium ~i fusarium).

Vemone are o cregtere mijlocie. Fructele stnt de m5rirne mijlocie-mare, unifonne, drnoase, colorate in rovu aprins. Hibridul este foarte productiv ~i rtzistent la viroze.

Cerintele fat5 de fadorii de vegetatie. Tomatele sint plante pretenfioase la c5ldur5. Temperatura minim5 de germinare a semintelor este de 8-10°C. Temperatura optimg de cregtere $i fructificare este de 22-25°C.

Fat5 de lumin5 tomatele sint, de asemenea, pretenfioase. Insuficienfa

1 luminii duce la alungirea rssadului, iar in perioada de fructificare, la c5derea florilor.

Tomatele au cerinfe moderate fat5 de ap5. Umiditatea optimB in primele faze de vegetatie este de 65-70%, iar la fructificare de 75-80% din capacitatea de cimp a soli~lui. Culturile infiinfate prin rssad se iriga mai abundent decit cele semsnate direct, care au o inrgdgcinare rnai profund5. Umiditatea atmosferics trebuie s5 fie de 55-60%, dac5 este mai ridicatH, plantele se imbolnavesc u$or.

1 Tomatele valorific5 bine ingrFq5mintele chimice $i organice. Cantitstile

i - mari de azot ins5 provoacl o cre~tere vegetativa puternica $i intirzie fructificarea gi coacerea fructelor.

Cele nlai bune rezultate in cultura tomatelor se obfin pe soluri u$oare,

I I nisipo-luioase, sau luto-nisipoase, profunde, fertile.

Tehnologia culturii. fn vederea e~alongrii productiei in tot cursul anului tomatele se cultiv5 atit in cimp deschis, cit $i in adsposturi, rasadnife $i sere.

Bune permergstoare pentru cultura tomatelor sfnt lucerna, alte leguminoase, bostanoasele, v5rzoasele ?.a.

C u l t u r a t i m p z l r i e .En c $ m $ se practicH in zonele din sudul ~i sud-vestul fgrii, unde primgverile sint rnai timpurii, iar brumele au .o frec- vent5 rnai mic5.

F T ~ . 79 - Schema de intiintare a cnlturii dc pepeni verzi

1- u c r L r i 1 c d c i n t r c t i n e r e Dupi r5s.irire se exccutr~ raritul culturii, asigurindu-sc la hcctar o dcnsitate de cca 18 000 plantc. Sc fac pra- silt manualu 5i ~nccanicc pin:^ cind plantele acoperi terenul. Concomitent cu una din accstc lucrRri se c?;ecutz fertilizarca fazial5 cu 100 - 125 kg/ha azotat dc amoniu, 300 kg/ha superfosfat yi 100-150 icg/ha sulfat de potasiu. Irigarca sc face la intervale de t i ~ n p rnai mari, administrfndu-se 2-3 udzri cu nornlc de 350-400 m3,/ha. C~mbaterca Lolilor 5i d5unZtorilor se face dup5 tehnologia recornandat5 la pepenii gall~cni.

R c c o 1 t a r e a se facc manual gi cyalonat, incepind din 111na iulic. Sc obfin producfii de 20-25 t ha.

18.5. Producerea seminfelor pentru soiurile de cimp

Pentru culturile destinate produccrii scmintelor de cucurbitacee se aleg terenuri uyoarc. fcrite de vinturi, carc se pregztesc asem5n5tor cu cele destl- nate pentru cultura de var% a fiec9rei spccii.

Culturile se infiinfeazii prin sem5nare direct in cimp, fn acelea~i condifii ca ~i pentru producfik de var5, avind grij5 s5 sc asigure distanfele de izolare de 1 000-2 000 m fat5 de alte culturi de cucurbitacee.

La castraveti, densitatea plantelor la unitatea de suprafats se reduce cu cca 113. fat5 de cultura obisnuit5.

Se aplici lucrHri de ingrjire curente $i speciale. Dintre lucririle speciale: plantele se ciupesc $i se cirnesc astfel ca num5-

rul de fructc pc o plant5 s% fie limitat la 5-6 fructe la castraveti si pepeni galbeni ~i 3-4 la dovlecei ~i pepeni vei-zi.

Se fac purificari repetate (2-3) in timpul perioadei de vcgetatie pi uria la recoltarea ~i sortarea fractelor.

Recoltarea se face la maturitatea deplin5. Extragerea seminfelor de castravefi, pepeni galbeni si dovlecei se face prin sectionarea fructelor $i estragerea placentei fmpreun5 cu seminfele. Acestea se pun la fernlentat 1-2 zile, dup5 care seminfele se separ5 prin spzlare. I,a pepenii verzi extragerea se poate face cu pasatricea sau manual. Imediat semintele se spalg. Dupz extragere, la toate speciile semintcle se usuc5 in straturi subfiri.

Productii : la castraveti 150-200 k g p a , la dovlecei 300- 400 kg/ha, la pepeni galbeni 100-200 kglha. la pepenele verde 150-200 kglha.

I 19. Cultura legumelor perene

Din aceast: grup5 fac parte urm5toarele legume: sparanghelul, reventul, hreanul, tarhonul $i 1euStcanul.

19.1. Cultura sparanghelului

Asparagzts of,rici~zalis - Fam. Liliaceae

Originea ~i importanta culturii. Sparanghelul cultivat i$i are originea in sparanghclul szlbatic care c r e ~ t e spontan Pn finefele din lungul riurilor, din Buropa Central:, Africa de Nord ~i Asia Mid .

Dc la sparanghel se consum2 l3siarii tineri din care se preg5tesc o serie de rninc5ruri. Importanfa sparanghelului const5, pe ling5 gustul plicut, Pn confinutul ridicat in substante nutritive, in faptul c5 irnbog5teyte sortirnentul legumicol En perioada de prim5var5.

ParticularitH$ile biologice. Sparanghelul este o plants peren5 care for- nleazi in sol o tulpins subteran: puternic: denumiti rizom, din care pornesc r5dacinile ~i listarii. Rid5cinile iloi se formeaz5 pe rizom in fiecare an tot mai sus, tinzind SYL ias5 la suprafafa solului. Pentru a prePntimpina acest neajuns plantarea sparanghelului se face in yanfuri ~i se procedeari la acoperirea r5d5cinilor prin mu~uroire. Listarii se formeazz din mugurii ce sp, gzsesc pe partea superioar: a rizomilor. Lastarii de sparanghel, crescufi far5 lumin5, sint albi, c2rnosi yi sucblenfi foarte buni pentru consum. Pe m5suri ce 15s- tarii cresc la lurnin5 se inverzesc, se lignifics, nu mai sint buni de consum $i devin tulpini aeriene puternic ramificate ce pot s5 ajung5 pin% la 1,5 m ingl- time. Ultimele ramificafii srnt subfiri, filiforme (filocladii), cu rol de frunze. Erunzele adevzrate sint sub form% de solzi, asezate la baza filocladiilor. Sparanghelul este o plant5 dioici, prezentind plante cu flori femeie~ti $i plante cu flori bPrb%testi, polenizarea fiind entomofili. Florile' sEnt galbene- verzui. Fructcle sint bace mici, la inceput de culoare verde iar la maturitate au culoarea r o ~ i e yi confin 3-9 seminfe tari de culoare neagrg. Facultatea gcrrninativ5 a seminfelor este peste 90% $i se p5streazi 5-7 ani. Semintele r5sar foarte greu. avind tegumentul tare.

Soiuri. In cultur5 sint r5spindite soiurile: Timpuriu d'Argenteui1 +i U r i a ~ de Braunschweig, cunoscut pi sub numele de Gloria de Braunschweig, care estc un soi tirziu dar foarte productiv.

Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Spranghelul este o plant5 rezis- tent5 la tcmperaturi scszute, cu pretentii moderate fa$% de umiditate. Cere soluri usoare sau mijlocii, cu structurg bung, profunde, bogate fn substanfe nutritive ~i cu reactir neutr5.

Tehnologia culturii. Cultura sparanghelului prezintz douj. faze distincte : producerea matcrialului s5ditor yi infiifarea plantafiei.

P r o d u c e r e n m a t e r i a Z u l u i s a ' d i t , o r . Pentru producerea materialului sgditor nccesar plantsrii unei suprafete de 1 ha, se amenajeazz o suprafats de 1 000 m2 (pepinier5). Se seanl5n5 prim5vara timpuriu (folosindu-se seminte unlcctute) in rrnduri la distant5 de 25 cm $i la adincimea

dc 3-4 cm. Cantitatea de seminfe pentru 1 ha este de 15-20 kg. L u c r k r i l e d e i n g r i j i r e constau din: erbicidare inainte de r5s5rire cu Ami- ben 10-20 kg/ha in 450 1 ap5, r5ritul plantelor la distanta de 10 cm, distlu- gerea sistematic5 a buruienilor prin pr5git ~i plivit, udatul pe timp de secetii gi o fngrzgare in cursul lunii iulie (100 kg azotat de amoniulha). Pentru iernat, tulpinile tiiate scurt (la 3-4 cm) sc protejeaz5 prin acoperire cu un strat gros de paie sau gunoi dc grajd piios.

f n f i i n t a r e a $ l a n t a t ~ : e i . Pentru cultura sparanghelului. care

Fig. 80 - Puiet de sparanghel pentru are o durat5 de 10- 15 ani, terenul plantat se pregite~te in mod deosebit fafa de

alte culturi dc legumc. Astfel, lucrarea cea mai important5 pentru aceast5 cultur5 este desfundatul terenului la adincimea de 40-50 cm. Aceast5 lucrare se efectueazi din toamni cu plugul PTA 240 $i tractorul U-650. fnainte de desfundat, terenul se fertili- zeaz5 puternic prin administrarea a 60-80 tone gunoi de grajd, 400 kg superfosfat gi 200 kg sare potasics la hectar. fn primivarii, cu cultivatorul echipat cu rarite, se deschid qanturi adfnci de 40 cm, late de 35 cm $i distantate la 1,30- 1,50 m. Fundul ganturilor se mobilizeazL cu scarificatorul sau manual pe o adincimc de circa 15 cm.

P 1 a n t a r e a p u i e t i 1 o r. Puietii s co~ i din pepinier5 se sorteazg alegind pentru plantat pe cei vigurogi, s5n5togi $i cu sistemulkadicular foarte bine dezvoltat (fig. 80). Plantarea se face prin aSezarea lor in qanturi. pe mu~uroaie inalte de 1 0 ~ 1 5 cm, distantate la 50 cm, pcoperindu-se cu un strat de pHmint bine m5runtit de circa 10 cm grosime. In cazul c5 pzmintul este uscat se uds fiecare puiet cu 1-2 litri de ap5.

L u c r 5. r i de i n g r i j i r e. Se aplicH in timpul verii 1-2 pra jile manuale. Pentru irigat se deschid rigole pe lfng5 rinduri: La sfir~itul vegetatiei tulpinile de sparanghel sc cosesc la circa 5 cm de la suprafata solului, se adun5 $i se ard. Cultura se acoperi peste iarnii cu un strat de paie pentm a fi rotejafi de frig.

8n cel de-al doilea an, ganturile se acopper5 complrt cu #mint inc5 din primjvar5. Celelalte lucrzri se aplici ?n continuare in acela~i mod ca $i in primul an.

fn anul a1 treilea, cultura se pre$iteSfe pentru recoltare. Din toamna se aplici 20 tonelha fngr5~5minte organice $i 200 kg superfosfat ; primsvara se dau 250-300 kg azotat de amoniu $i 200 kg azotat de potasiu. Se afineaz5. solul incorporindu-se ~i ingrii$5mintele, iar rindurile de sparanghel se acopera cu pHmint prin bilonare pentru a obliga listarii s5 creasc5 in pHmint (fig.81). Biloanele au hzltimea de 30-40 cm. Aceste lucrsri se aplic5 apoi in fiecare an cu exceptia gunoiului care se dj. la doi ani.

R e c.0 1 t a r e a. Aceasts lucrare este foarte pretenfioasi, h sensul cH dac5 nu se executi la timp, 15starii ies din bilon, se coloreaz? $i se lignific5, ceea ce duce la deprecierea lor comercia18. Pentru a se evita aceastH situatie lsstarii de sparanghel se recolteaza zilnic, incepind de la aparitia vlrfurllor

, , ,

Fig. 51 - Sparanghcl plantat, in anii 1 , 2, 3

.lgstarilor, timp de 30-40 zile. Se recolteaz5 cu un cufit special sau manual. Listwii recoltati se spalk, ins dup5 z\:intare se sorteazz pe mzrin~i, se leaga in pachete de 0,5- 1 kg.

Producfia de l5stari este de 2--3 tone in anul a1 treilea $i de 5-6 tone Cntre anii 4-8. DupB aceea producfia incepc s i scadri, din care cauz?~ cultura se desfiinteazz dupi 10-12 ani.

19.2. Cultura reventului

R h e u m oSficinale - Fam. Poligonaceae

Originea ~i importanfa culturii. Reventul este originar din China gi sud- estul Siheriei. Pe la mijlocul secolului a1 SVIII-lea a fost cunoscut gi in Euro- pa. La noi in tar5 se cultiva in Transilvania $i In partea de nord a Moldovei, dar se poatc cultiva fn toate regiunile t5rii. Se cultivi pentru pefiolul frunzelor cu gust dulce-acri~or, din care se preparii compoturi, dulceturi. jeleuri gi sucuri.

ParticularitHtile biologice. Reventul cste o plant% peren5 erbacee ce dez- volt5 un rizom puternic, din care pornesc rPd2cini drnoase. Pe rizom se formeaz5 muguri care dau posibilitatea ca aceast5 plant5 s i se inmulteascri vegetativ prin rizomi. Frunzele reventului sEnt dispuse la baza tulpinilor sub form5 de rozet&, ele sfnt deosebit de mari; petiolul, care canstituie partea principals pentru care se cultiv5 reventul, ajunge la 30-40 cm lungime ~i 4-8 cm litime. Florile mici albe-verzui sint susfinute de o tulpin5 floral& ha l t5 de 1-2 m.

Cerinfele fat5 de factorii de vegetatie. Reventul are pretentii moderate fat5 de caidurP. umiditate $i lumin5. Dg rezultate bune cind este cultivat pe soluri mijlocii ~i chiar grele. dar adinci. cu fertilitate ridicatz $i reacfie neutr: sau ugor acid5.

Tehnologia culturii. Reventul se inmulfe~te pe cale vegetativ5 prin portiuni de rizom cu 1-2 muguri ~i citeva r5dZcini. Plantarea se face toamna intr-un teren dcsfundat $i ingr5gat cu 30-40 tone gunoi de grajd. Se planteazi cite un rind pe brazdele fnslfate late de 94 cm. Pe rind, rizomii se plantear% la distanta de 0,80- 1 m.

L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din: pra~ile, udatul pe timp de secct5. ingr5~area suplimentarH ~i combaterea bolilor $i d5unStorilor.

R e c o 1 t a r e a incepe din anul al doilca ~i se eiectueazg o datH sau de douH ori pe sZptZmin5 luindu-se cel mult 4 frunze de la o plant5 la fiecare recoltare. De la frunzele recoltate se separi pefiolurile cu o foarfec5 sau un cutit, se sorteazH pe calitHfi, se lea@ in pachete $i se valorificH. De la o plant5 de revent se recolteaz5 pin5 la 0 , s kg pefioluri in primul an de recoltare ~i 3 kg in anii 4-8, dupH care productia fncepe sH scad%. Cultura devine neren- tabil% dupi 10-12 ani, cind sc desfiinfeaz:. Se pot obtine productii de 15- 20 t /ha.

19.3. Cultura hreanului

Cochlearia armoracia - Farn. Crucifcrae

Originea si scopul culturii. Originea hrcanuiui este in regiunile din sud- estul Europei 5i din Asia de Vest. La noi En far5 sc cultiviiirl toate regiunile, dar pe suprafete mici indeosebi in jurill ora~elor. De la hrean se foloseste rridj- cina care are o carne alb5 si cste foarte picantH.

Particularitgtile biologice. Hreanul cstc o legumri perel15 care sc caracte- rizcwii printr-o rridricin5 puternic dezvoltats, ce ajungc la lungimea de 50- 60 c n ~ $i la grosimca dc 3-4 cm. ICSdricina principal3 cstc cilindricri, de CU- loare g%lbuic, cu carnc alb5, iute ~i foartc aromata; ca pitrunda, adinc in pgrnlnt, dc unde sc aprovizioneaz5 cu ap5 ~i substanfc nutritive, prin r%d> cinile fine sccundarc. Tulpina, care aparc in fiecare an, estc tubular;, prezintri multe ramificatii $i ajunge pin5 la PilHlfimea de 70- 150 cm. Frunzele sint mari, alungite, ovale ~i cu marginile dintate sau Tntregi. Florile sint mici, de culoare galbena. Seminfclc sint mici ~i sterile de cele lnai multe ori, dill care cauzi hreanul se i?mulfe~te numai pe cale vegetativ5.

Cerintele fa ts de factorii de vegetatie. Hreanul este deosebit de rezistent la frig, suport5 cu u$urinf5 ~temperaturi sczzute de -20 ... -30°C. Este, dc asemenea,, rezistent la secets, radHcinile plantei p2t1unzind adinc in sol. Cere soluri mijlocii, profunde si bogate in substanfe nutritive.

Tehnologia culturii. Hreanul se inmulfeste pe cale vegetativj prin portiuni de 6dHcin5. fnainte de plantare terenul trebuic desfundat, fertilizat ~i bilonat. Plantarea se face primrivara la distanfa de 50140 cm ~i la adfnci~nea dc 6-8 cm. Plantarea se face infingind rzdricinilc oblic in sol $i se ud i imediat. Se aplic2 acelea$ lucrsri de ingrijire ca ~i la revent.

R e c o 1 t a r e a se executH inainte de venirea inghefurilor. fn primul an se recolteaza numai En cazul cind rHdHcinile au ajuns la grosimea de 2-3 cm. Recoltarea se executii cu dislocatorul de GdHcinoase actionat de tractorul L-445. Plantelc dislocate se smulg cu mina, apoi se curHt5 rHd5cinile de p5mint ~i se fasoneazl prin inlsturarea frunzelor $i ramificafiilor. Productia obfinuta este dc 15-25 tonelha. 0 culturii de hrean dH productii rentabile 2-4 ani, dupl carc se recornand5 desfiintarea ei.

19.4. Cultura tarhonului

A rthemisia dracuncul~us - Fam. Compositae

Originea ~i importanta culturii. Originea tarhonului este din Siberia si Mongolia, de undc s-a rrispindit in toat5 Europa. Se cultiv5 pentru frunze ~i tulpini, ce sint folosite la condimentarea yi aromatizarea preparatelor culinare ~i a mur5turilor.

ParticularitPfile biologice. Tarhonul este o plant5 perel& erbacec. Prezintri tulpini inalte de 50-100 crn cu numeroase ramificatii. Frunzele sint liniar lanceolatc, glabre 9i foartc aromate. Florile galbcne sau alburii sint dispuse in inflorescentg sub form5 de capitule mici.

Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Tarhonul este o plant: foarte pufin pretentioasH fata de caldurri putind rezista pin5 la -25 ... - 30'. Prezint5 pretenfii mari fat5 de lumin5, din care cauzz se va cultiva numai pe terenurile insorite cu expozitie sudic5. Fat5 de umiditate are cerinte moderate, dar En condifii de secet5 ~i tempvraturi riclicate se obtin productii mici, iar lHstarii se lignificri. Rezultate bune se obfin pe soluri profundc, bogate in azot care favorizcazi formarea unei mase mari de frunze.

Tehnologia culturii. Tcrenul se pregi te~te prin administrare a 30-40 t gunoi de grajd la ha, arZiturri ~i mlrunfire. Tarhonul se inmulteste pe cale vegetativ5: prin desparfirea tuielor, prin drajoni sau prin bu ta~i . Operafiile de inmulfirc se fac primivara. Buta~i i se pun la inrHd5cinat in rHsadnite si se planteaz5 la locul definitiv toamna, la distanta de 50125 cm. Ca lucrgri de ingrijire sint necesare plivitul, pr5vitul $i irigatul in anii secetosi.

R e c o 1 t a r e a LHstarii de tarhon se recolteazH in faza tinHr5 pe ma- surH ce ajung la lungimea de circa 20 cm. Recoltarea se efectueazj. prin taiere l a circa 10 cm deasupra solului ~i se repeta de mai multe ori h functie de vigoarea plantelor. 0 cultura de tarhon dureaz'i 10-15 ani, dar dri producfii rentabile numai in pri~nii 4-5 ani. Producfia la hectar este de 10-15 tone de 1Hstari si frunze verzi.

19.5. Cultura leu~teanului

Levisticum officirmle - Fam. Umbell<ferae

Originea ~i scopul culturii. Leu~teanul este originar din regiunea M5rii Mediterane, se cultiv5 pentru frunzc care se intrebuinteazs la aromatizarea ciorbelor.

Particularitgtile biologice. Leu~teanul este o plants peren5 erbacee, cu portul inalt, avind Gdricina pivotant&, puternic5. fntreaga plant5 este glabr2. Atit tulpina, frunzele, cit $i semintele sint puternic mirositoare. Florile mici, de culoarc galben5, sint grupate in umbele compuse. Fructul (sHminfa) este o clicariops5 de form5 eliptic; turtit5 cu o facultate germinativH de 30-50% care se pZstreaz5 2-3 ani.

Cerintele fat5 de fadorii de vegetafie. Leusteanul manifest5 pretentii moderate fafa de temperaturg, umiditate ~i luming. Cere soluri mai grele,

bogate in substante nutritive, reacfioneazz bine la ingrlyarca cu gunoi d e grajd.

Tehnologia culturii. Leu~teanul se Pnmulfe~te prin seminte sau prin despartirea tufelor. Pentru infiinfarea unci culturi de leu~tean terenul se arg adinc din toamna $i se ingra~a cu gunoi de grajd 30-40 t/h. Semanatul se poate efectua toamna sau primjvara devreme in rinduri distantatc la 40- 50 cm. Prin despartirea tufclor inmultirea se practics atit toamna cit gi primzvara. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau in pragile, iar in cazul inmultirii prin s%minf% se efectueaza raritul la 20-25 cm pe rind.

R e c o 1 t a r e a. Recoltarea leugteanului sc face prin ruperea frunzelor sau tunderea plantelor de mai multe ori in cursul primgverii. Frunzele recoltate se adun5 in legaturi sau snopi. Producfia cste dc 15-20 t /ha .

20. Cultura legumelor condimentare si aromatice

20.1. Cultura cimbrului

Satureya horte~zsis - Fam. Lnbiatae

Originea yi scopul culturii. Cimblul cste originar din sudul Enropei. Se cultiva pe suprafete mici fn jurul oraselor mari. Frunzele ;i inflorescentele de cimbru. datorits unei arome caracteristice, sint folosite la condimentarea unor minciruri ~i a conservelor de carne.

Particularitatile biologice. Cimbrul este o plant% anual5 erbacee, cu tulpina puternic ramificata, de 20-25 cm inzlfime. Frunzele sint alungite, florile mici dispuse cite 2-3 la un loc, divers colorate, alb roz, violacee. Se- mintele (fructe-nucule) sint aromate, au o facultate gerrninativg de 70-80°& ~i dureaza 1-2 ani. - .

Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Temperatura minim% de Encolfire a semintelor este de 8-10". temperatura optima de vegetatie a plantelor este de 20-25°C. Cimbrul d5 producfii bune pe terenuri insorite $i fertile.

Tehnologia culturii. Cimbrul se cultiva prin sem%nare direct5 Pn cimp cu sem2njtoarea SUP-21 + U-650 M, folosind schema de semznat din figura 82. Pentru reu~i ta acestei culturi, foarte importailt este o bun% preggtire a solulni gi un teren'lipsit de buruieni.

Fig. 82 - Schema de infiintare a culturii de cimbru

L u c r 2 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau En rzritul plantclor la 20 cm pe rind, irigarea pe rigolc lungi pentru a asiplra in sol o urniditate cle 70- ;Soh, prrqitul manual pc rind de 1-2 ori ~i prx~itul mecanic cu cultivatorul CL-2,8 + 1,445 dc 2-3 ori, fertilizarca cu azctat de amoniu 40-60 l;g-/ha.

Ii e c o 1 t a t u 1 cirr~brului se facc manual, din luna august pinn in octornbrie prin taicrca plantelor dc la suprfata solului. Producfia cste de 3 t !ha.

Originea s i scopul cnlturii. Milran11 cstc o plantr~ foarte vcchc En cultur5. Sc prcsup:lce c% estc originar Jin regiililca Nizrii Mediterane. Este una dintrc cclc ms i intrebaintatc pi;untc ayomi~tice. In tara noastrH m5:arul se cllItiv5 atit in cimp cit qi in culturr~ lort:~t5. I )c la m3rar stilt folosite frunzele tincre, t~lpinl lc 5i setnintele la. al-cirr~ntizarea mincXrurilor ~i conscrvclor.

Particularitritile biologice. SiF~rrrrul cstc o plant5 anual5 crhacee. ca rLcl5-. (.!:la. pivotants. 'Tulpina cstc cxrccty~, cii i~~dric?~, tie 70- 130 cm inr~lfirnc. Frun- zelc sint 2-3 pcnat sectatc cu foliolc iiliforme. I!lorilc mici dc culcarc gal- ben5 sint dispusc intr-o umtlelL compusr~. ITructcle diachene de 2,5-5 mm lungimc au o arom5 specific$.

Cerintele fat5 de factorii de \regetatie. MHrarul estc o plant: putill preten- tioasii la umiditate, c3ldur8, luminii ~i sol.

Tehnoiogia culturii. f f t c f m p. Pentru mHrar, bune premerg9toare sint majoritatea legumelor, cu exceptia cclor din familia Untbelliferae. Se poate semPna direct in ciinp de la 15 martie la 15 iulie. fnainte de semznat se incorporeaz5 in sol 40-00 kg azotat dc amoniu. Sem5natul se face dupr~ schema indicatj in figura 83, intrebuinfind 7 kg s2mintH la hectar.

L u c r 5 r i 1 e d e i n. g r i j i r e constau din irigarea prin aspersiune, prisitul manual De rind de 1-2 ori $i mecanic de 2-3 ori cu cultivatorul CL-2,s + L-445.

R e c o 1 t a t u 1 ae face cind plantele au frunzel normal dezvoltate. Acestea se rup cu nlina ~i se fac legiituri. Productia este de 6 t /ha.

C zc 1 t z t Y a f o T ,t a t E . 315rarul se preteaz5. a fi cultivat evalonat In perioada toamnii-iarn5 $i iarnz-prim5var5 in rHsadnife, solarii sau c h ~ a r En sere, ca o culturZ asoc,iatP. Se cultiv% prin semiinare "i spatiile de cultur9, unde p9mintul trebuie s5 fie m5runtit gi bine afinat. fnszminfarea se face prin. EmprBstiere sau tn r indx i , folosind 4-6 g siimEnf5 la m2.

I4Dcm

Fig. 83 - Schcnia de infiintare a culturii de mgrar

L u c r 5 r i 1 c d e i n g r i j i r c constau tlin asigurarca temperaturii optime de 1 5-2O0C, acrisirea putcrnic?~ pi regulat5 pzntru a preveni etiola- rea, udatril ~i plivitul buruienilor.

R e c o 1 t a r e a mararului se face atunci cind are o EnUfime de 25 - 30 cm. la 4-7 sjptlmini dc la rFls5rire. Uup5 rccoltarc, mr~rarul se fcrqtc de ~Ynt si soare, pentru a xiu se vcytej~. Conditionarca sc \,a face in goproane sau in inc5peri. I'roducfia cste de 3-4 kg/m2.

21. Cultura ciupercilor comestibile

Psaliotfa h o ~ / e ~ l s i s (ciuperca alb2) ; PsnliotZn h i s ) o ~ a (ciuperca brun5) - Fam. Agaricacear

Origixlea ~i scopul culturii. Cinpescile au fost consumate din celc rnai vechi timpuri. Primelc culturi s-au cfcctuat ins5 prin sccolul a1 XVII-lea in Fr:uita, in subtcr:lncle din jurul orasclor Paris gi Borc~caux. Cultura s-a cstins in secolclc a1 XVII-lea ~i a1 XIX-lea la inceput En Anglia gi apoi in altc f5ri din Europa, prccum 5i in S.17..4. si Japonia. f n tara noastr:~ cultura ciupercilor a inccput s5 sc cxtind5 in ultimii 20 dc ;tni, oc!atS cu estinderea producerii miceliului indigcln. Primele ciupercririi lnodcrne En sistcm intiustrial s-au orpnizat in perioada 1967 - 1972 la Mangalin, Buftea. ilrnd, C.A.1'. Stoi- ciinqti.

Ciuperca se cultivj. pentru par tc ;~ aerian5 (pillric ~i picior), care cste folosita ca rnaterie prim& pentru industria conservelor pi la pregitirca unei game ~ a r i a t e de preparate culinare. Ciupercilc au o valoare nutritivfi foarte ridicatj.. intrecind toatc lcgumele in ceea ce p r ive~ te confinutul in proteine si vitamine din complexul B. Cultura ciupercilor este una din ccle mai in- tcnsivc culturi, deoarece ciupercile se preteazs a fi cultivate egalonat in mai multe cicluri pe an, putind asigura aprovizionarea ritmicz a piefii in orice sezon.

ParticularitHfile hiologice. Ciuparca de culturj estc o specie cu particula- ritiifi biologice total deosebite de a celorlalte plantc legumiciole. Ciupcrcile sint plante infcrioare, f i r5 elorofill, cu nutrifia saprofitil. asigurindu-~i h:ana

din substantelc organice in d-scompnnere. Ciuperca cultivat5 cste forlnat: din dous p5rfi vegetative: una subter;~nl. denurnit5 miccliu +i una aerianj., dcnurnitj carpofor sau bazidiofruct. &Iiccliul ~ s t c alcstuit din llife miceliene. care au aspectul unor fire subtiri, puternic ramificate in masa substratului de cultur5. Car-poforul sc formeaz5 la suprafata suhstratnlui nutritiv pi constituie parte comestibib2 - ciuperca propriu-zis:, care cstc alcStuit5 din dou5 p3rti: p515ria (pileus) 5i picio- rul (stipes) (fig. 54).

Fornia p~~l,Lrici paate s% fie concal-9. platj., con- Fir . 8-1 - 1~';~rtea neria- \-ex%, in fullctic de faza de \regetafie, iar culoarca di- it& 3 ciupercii conlesti-

bile fer5 i n functic de varictatc: albil, crem san brun:. I'i- - p i c i o r u ~ ; 2 - p;!aria; ciorul este de form; cilinclric5 sau conicl, de culoare

3 - larnelele cu rpon; 4 - rnernbrnna alb: lZpio3,s;i.

Cerintele fat5 de factorul de vegetafie. Tempcratura constituie un factor determinant in viala ciupercilor, dirijarea ei pentru fiecare faz% de culturP fiind hotlritoare. Astfcl. En faza dc creptere a miceliul~ii (far2 cuprins5 de la plantare ~i pin: la acoperirca substratului) se urmlre5te ca in localul cle culturl sB se mentin5 tcmperatura tle 20-22%. fn faza de formare a ciupercilor (perioada crlprinsz de la acoperirea substratului nutritiv cu p%mfnt $i pEn5 la aparifia primilor butoni) se \;a mcnfine o temperatur; de 16-18°C. i n iaza de fructifical-c i recoltare temperatura aerului scade la 14-16°C.

Iimiditatca se dirijcazH separat in substratul de culturj. ~i atmosferg. Tinliditatca optim5 a substr;~tului dc culturj. esl-e cuprinsil intre 62 gi 67q/,. Excesu! dc umiditatc duct la asfixierea miceliului. Umiditatea rclativ: a acrulai tre1)uie s5 lie mai ridicat-5, intre 80 5i 90%.

Acrul din localul cle cultura trebuie s5 a ibi o concentrafie En CO, de 0,03Cy0. Este neccsar s& se f;lt:5 o aerisire permanent% pi atentj.. Lumina nu ~ s t e ncceiar5 in cultura ciupcrcilor, tleoarcce cle nu se hrPnesc prin fotosin- tezH.

Nutritia se asigurs prir. snbstratul de culturil d e natur5 organo-mincralg psegztit in mod speci?.l, in care tsebuie s& se gZseasc5 surse de carbon, de suLstante azotoasc pi alte elcmentc minerale. Reactia substratului de culturk trcl,~:ie s5 fic neutr5, cu ur? 1311 cuprins intre 7 ~i 7,5 .

Tehnologia cnlturii. Cultura ciupcrcilor a c~wluat continuu, putindu-se diierenfia in prezcnt trei sistcme de culturi: clasic, semiintensiv ~i intensiv.

Sistemul ciasic sau traditional este cel mai yechi gi const5 Sn efectuarea culturilor in localuri fHr5 inc5.lzire. curn ar fi: forturile, carierele, pivnifele etc., carr: indcplinesc minimum de condifii pentru cre~terea ciupercilor. 111 acest sistem culturile se efectueaz.2 pe biloane agczate direct pe podea sau pe straturi ; se pet realiza 2 cicluri' pe an (fig. 85).

Sisternu1 semiintensiv presupune folosirea localurilor simple dar reame- ilajate pentru aceas,tP culturz, p~evr~zu te cu instalalie de incslzire, venti- la$ie, posibilitati de sterilizarc $ pasteurizare a substratului de cultur5. f n aceste constructii rcamenajate culturile se efectueaz5 fn l2dife suprapuse sau pc stelaje. Se pot efectua 2-3 cicluri pe an.

Sistcinul de cultur5 intensiv sau industrial presupune construcfii speciale cu posibilitsti de ri.glare automat5 a conditiilor de microclimat, cu instalafii de inc5lzire, r5cire, aerisire, pasteurizare $i mecanizarea transporturilor. Cultura ciupercilor fn sistem intensiv este astfel organizatj incit fiecare veri- gP a tehnologici se efcctccaz5 in fncgperi separate, special amenajate in acest scop. Se crceaza astfel gosibilitatea realifirii unui f lux tehnologic continuu, ceea ce asigurk realizarca a 5-6 cicluri de culturil Pntr-un an (fig. 56).

Locnlzrrile de cultur2, atit cele construite special, cit $i cele reamenajate, trehuie sB indeplineascH anu~ni te condifii: s5 fie izolate termic. pentru a se evita oscilatiile de temperaturj. de la zi la noapte; s5 poat5 fi rHcite sau inc51- zite pcntru asigurarca temperaturilor necesare ciupercilor ; s5 se poatP menfine cu ugurint5. o umiditate atmosfericil r idicatj ; s5 a i b j suprafete netede care s5 se poat l curzfa ~i dezinfecta u ~ o r ; s5 se poat5 aerisi prin mijloace directe sau dirijate; s;i a i E ~ o En5lfime de cel putin 2 m ; sZ fie prevzzut cu instalafii de curent electric Si ap5 curent5 ; s5 fie ferit de inundatii. Pregstirea localurilor de c u l t u s comport5 o atentie deosebitil, deoarece producfia cste in mare m5surH conditionat5 de asigurarca igienci culturale. f n acest scop, se executj curzfcnia localurilor Fnaintea infiinfarii ficczrui ciclu de cultur2 prin inde- piirtarea din local a substratului nutritiv epuizat; curHtirea ~i sp5larea

C a r t o n a s f o l t o t

SECTIE LOCAL TOTAL ~ G R O P A T V A R l

Tub de ven t~ l a t i e c u s u h j r

? OGO I I

. , P L A N SECJIE LOCAL SUPRA TEREN VENTILAJIE LIBERA Fig. 85 - L o m l u r i r rmenajate pen t ru cu1txra:clasicZi yi semiintensivs

. ... 66.30.-:-. . - 1

. . P L A N Fig. 86 - T i p de local pen t ru c u l t n r a intensi-1%

pardoselei, a stelajelor ~i a peretilor, vsruirea perefilor ; deziniectia localului cu ahuri la temperatura de 60" timp de 24 de ore sau prin arderea sulfuhii (30 g/m2 local). mentinfnd localul inchis timp d c 24 de ore. Dezinfectarca se poate face cu difcrite solutii ca: sulfat de cupru 3% (1 litru /m2) sau solutie de formalin8 in conce~ltrafie de 1 O/o (40 litrill 000 my).

Prcgdlirea com$os~~tlui (substratului nutritiv) pe~ztru cul2ura ciupercilor. Ciuperca de culturj se h r i ne~ t e numai prin miceliu pe seama substantelor organice in descompunere. La prcgjtirea compostului intr5 mai multe componente, unele de bazz, altele ca suport, precum $i adaosuri de ingrP ~5rninte ~i amendamente. Componenta de baz5 este gunoml de grajd, care poate fi de cabaline, porcine, bovine, ovine ~i pzsiri. Cel mai bun gunoi

Culoarea la ficKcinile de morco\r cste: gall~cn?~, galhen%-po~tocaiic, portocalie, portocalic-rcj?ic:til;.a: la sfccl: culonrca lcsfc. renu~iu-violacee la toate soiurile. deci nu constituic un caracter de rccunoa?tere; la ridichi culoarca este foarte diferit5 d r la soi la soi: alb5 (ex. T c p u ~ i de gheata). roz, rtrgie (ex. Sasa), violacec-, neagrS (ex. Kr;~gr% de iarn9) sau l~icolorr~ (alb5 cu s o y , ex. Ro+e cu vE~ful alb).

La morcov ca 7i la sfecla rogie sectiunilc r9d:icinilor ne pot da indicatii privitor la recunon~terea soiurilor sau calitatea acestora. I)e cs. la morsov, sectioilInd rZdricinile trans\.ersal apare zona de demarcafic a cilindrului central, care En functie de soi poate fi I-otuntl (rs. I)e Nantes) snu nercgulat. ondulat, stelat (c-x. Cartel). Cu cit cilindrul central estc rnai rnic cu atit soiul dc morcol. este mai valoros.

La sfeclri se poatc aprecia calitatca soiulili. dup?~ culnarea sccfiunii. Cclc rnai hune soiuri sint ccle iritens colorate En rosu (ex. Bordo).

Vgrzoasele. Lcgumele din accastH pupi l : vasza alb5, varza ro~ ie : varza r:rcaf:i. conopida, gulia, varza dc Bruselles. sc pot dcosebi intre ele inc% tlin pri~nclc iazc tle vegetafie. Dc accca, pentru recuiloa~tcrca scmintelor (carc .se asearnkn: foarte mult). se poate folosi ~i mctocla de observarc a I-~~sailurilor ohtinute dill sc~ninfeltr clc anxlizat.

T'cntru recunonsterca soiurilor in cadrul fiec5rc.i variciF~!:i se iau in consi- dcrare nlai multe aspcctt: ~noriologice ~i agrobioiogice.

T'n~za albt?. Soiurilc cle 1-arz5 nlb6 sc recunosc dup;~ aspectul rozctclor, frunzrlor gi a1 c9pY~tinilor.

IZozetcle se aprcciaz5 In primul rEnd dup5 milrime: rozctt: mici, cLi cl(: 30-40 cm (cs. Di t t~nark) , rozctc mijlocii cu de 40--60 em (ex. Gloria). rozetc mari cu a dc 60-70 em (ex. Licuri~c5, Dc Gu7.5~). La rozete se ia 'in .considerare si pozitia frunzelor de cx. pozifie orizontalz (Licurigc3) sau cu pozitie oblic% (Dittmark).

Caracterelc frunzelor la care se apreciazz: my~rimea, aspectul suprafefei carc po;~tc fi gofrats (es. D.2 BuzF~u) sau rnai neted3. (tx. Dittmark), precum 5i prezcnta petiolului. Astfel. unclc soiuri au frunzcle sesile (fY~r5 peliol) de ex. ccle timpurii ca Dittmarli, sau cu pcfiol rnai scurt sau rnai lung. ca cele tirzii (Licurigca. Dc Ruz5u ctc.) (fig. 99).

Caracterele cr~pztinilor sc aprecinzs dupr~ mcrimc :i din acest punct de .cedcrc pot fi mici de 0.8-1.5 kg (ex. Dittmark). mijlocii de 1.5-2 kg (FS. Fig. 100 -- Foime de cspiltifini la soiurile de mrzfr alb&

Gloria), mari de peste 2 kg (ex. Buz'iu); dupg forms: oval5 (Dittmark), oval-alungit5. sferic5, sferic bolnbatZ (ex. Buzgu,) turtit.5 (ex. Braunschweig) (fig. 100); gradul de ind.sare; indesate (soiurile tirzii) sau mai afinatc (soiurile timpuriij. La soiurile de varzL se apreciaza yi culoarea ~i grosimea stratului de ce:~~,li.

Soiurile so rnai diferentiaza ~i dup5 durata de forlnare a cip5finilor in: timpurii (90- 120 zile). semitimpurii (120- 140 zile) $i tirzii (peste 140 zile).

Soiuiile de ,.rarz$ r o ~ i e s: recunosc dupZ acelea$ caracterc, dar se apre- c i a 5 ~i gradul dc colorare a1 plantelor $i c5pifinilor.

Conopida.. La recunoagterea soiurilor de conopidj. se apreciaz5 acelea~i organe ca $i la .i-,zrz5 (rozcta, frunzele, dip5tfnile). Caractere c5pitPnii se refers la : mF~rime, form5 si finetea grPunciorilor care o alcatuiesc. Cele rnai apreciate soiuri sint cele cu cilpztini de culoare alb5 imaculata $i grzunciori fini (ex. Bulgxre de z5pad5).

Gulia. La gulie sr iau En considerare aceleagi caractere ca ~i la varz5, dar recurloa$erea partilor comestibile, a guliei, se face si dup5 culoare. Astfel,

Semilnatul se facc ~nccanic sau manual, in rfnduri distan- simburoast. care st. r;:lscoles dc mai I I I U ~ ~ ~ ()I-i pc zi. Condifionar-ea const; din

cuf tirea s-mintelor Ti sinlbnrilor de corpurilc strriinc $i sortarea lor pp 2-3 !ate la 40-00 em. P e rind spc- calit5ti dupc~ mk in l e si greutatr. cu ajutorul trio;lreicl. >;su s-lectoarelor cu ciilc cu crestere puternicri (pier- site. sic, circodus. zarzHr. nial~alcl))

Imcdiat dupH uscai-c :i conditionarc s-mintel? dc mar. p5r ;i jiutui sc sq scamrinz dcs (1-2 cm), iar ccle cc cresc mai incet (m-2r. !)uli I,? p.;s!rare. Pcntru accahia sc amhalcaz5 in saci de 10-12 kg, ~ t i c h e t ; ~ t i

(:are sint drpozitati in magazii, in locuri fel-itr de yarec i , unde li s: asigllrj p k j sc scam5nri rnai rar. tempr.ra-trir? dc 6- IO'C. s-miintunr-:ric ~i urniditatc relati1.r~ a aerului de -4dincimca dc semznare: 50-60 'j6,. In acestc conditii sc p%strc!nz5 pins in momentul sr.:n$natnlui sau 2-3 cm pcntru m5i- si psr ,

3 -5 cm pcntru mahalcb. cire?. a1 stratific5rii. Spre dcoscbirr dc: s-mint?, sim1,urii speciilor pomicole picrd facu1tatc.a gcrminativs dac5 sint psstrati in conditiilc indicate pentru semintc. vi.yin. corccdus. 4--5 cm pcn- (:a nrmare. c.i trebuie stratificati imcdiat dup5 11:icarc rsminind astfcl pi115 i r i ~ piersic, zarzilr, cais. mig- ?!I n~ornentul sc~nknatului . d:d ~i 6-8 c:m pcntru nuc si

castan. Stratificarea. Scmintele :i sinil>ui-ii pomilor- nu g~.rinineazZ imediat dupil Cantitatea de s51nil?tH l a

cstragerea din fructc. ci au 11cvoie de o pcrioad5 dc postlnaturaiic a crirci hectar : 40-?0 kg la m51. si ., tlurat5 dife.5 de la 0 specie la alta. p.Lr, 400-700 kg la corcodug, ':

I'eiltl-u a sc exrita transmiterca unor 1)oli. in;~intc dt: slr;ltificarc. sc pr5- 600- 1 300 kg la prun 71 zar- i~~ic!sc srmi~itclc cu Topsin M 70 in cantit;ltc d;. 100 g 1;: 100 jig sen,jnti- sau :Gr, 300--500 kg l a (:ires si c.u l)cxrosal 200-250 ~ m : ~ / 1 0 0 1cg s-minfc. i.i$in, 200--250 leg la rrialialeb 1-ig. 118 - plug suspendat pentru scos puieti cu cufite

In pcrioatla (ir posimaturafic tl-elmic s5 ssr :~sigul-c s.~rninlclor o 1:rllitli- 2 000--3 500 kg la pjcrsic. nuc, arcuite a r e rnul~iliteazg solul si taie rrid&cinilepl~iefilor

tail: consi:~nt;~ ( L S - . i O % ) , tc.nlpcratur3 sc.Zzut5 ( 1 -4°C) .$ t!r.ratip. .4cc.;(e rnigdal ~i castan. c.ontlitii S O r~a l ize ;~z5 prin str-atificarca in nisip umed. turb5. ~nu:chi sau pcrlit, Lucrgrile de Pngrijire. Solrll se mentine afinat ~i curat de buruieni prin in I5zi cmc s,: asaz5 in santuri. l~cciuri sau dcpozitr fri~orificc. Strat i f icaru 6-8 pra5iic. La sen~intoase, se face rsritul puietilor l a 4-5 crn unul de altul. 1 sc, J I Q : ~ T C ' face si in gnnturi, fBr5 lrizi. Simburoaselc se r5resc la 3 cm. mahalebul rzmine la 2 cm. DaCi este secet l !

k t a straliiiclrii dvpinde de lungimea pericadei de pcstma.turatie. S-a sc udri. DI: asemenea, se administreaz5 Pngr2+minte cu azot l a speciile cu vr~zut c% simburoasele sc stratific5 imediat d u p j sppararra de fructe. Semi:)- cresteri-: inceata (s5mEnfoase). Se aplicH tratamente Pmpotriva bolilor $ dau- I

natorilor. aeordPnd o atentic deosebitz combaterii afidelor yi p2duchelui din lele c l r mar. p r~r . nucile Ti castanelc srl stratificy1 in luna ilccembrie. iar s7min- fclr clc gutui la incclputul lunii ianuaric. S a ~ i JosG. i

T)in cincl in cind s~ controleaz% starea semintclor 5i gradul de urniditate. Scosul si clasarea puietilor. Scosul puietilor se face in a doua jumritate Stratificarea a fast' bine fzcut5 dac l prirn5vara in momcutul s e n l ~ ~ ~ a t n l ~ i , a lunii octombrie, dl@ ce au czzut 1-2 brune. DacH b ~ ~ ~ n e l e intirzie, pen- 'i

! circa 10-3596 din simburi au crspat. Primzvara. dacZ este cazul. pesie se- t r u defolierc se stropeste cu Ethrel 0,15% -F sulfat de cupm 1% sau clorat de .i

mintrle s trat l f~catc se asaz;~ zXpad5 sau ghenf: pentru a cobori tempcratura nagnez.iu 0.25-0,5:/,, cu 15-20 zile inalnte d e scos. 1

~i a hnpiedica incoltirea prematur:. Scosul puiefilor sc face mecanizat cu pluguri speciale (fig. 118) sau ~ l u - 1

guri oh i~nu i t e f5r5 connanH. Acestea d i z lod puietii, care apoi sint s m u l ~ i el cu mina (fig. 119). f n lipsa mijloacelor mecanizate lucrarea se efectueazii En 31.2. Luc rQr i Pn ~coala de puie t i intrcgime manual (fig. 120).

Dup% scoatere, pnietii se sorteaza conform STAS h vigoare. Sint comi- Pregatirea terenului so facc la fnceputul lunii s-pten~brie. Mai ixtii sc I.

dera\i corespunz5tori puiefii sSn?ito$i, cu rrid2cina principalH lung5 de cel fertilizeaz5 solul cu 20 t gunoi de grajd amesrecat cu 60-70 kg l',O, gi 40- putin 22-25 cm, tesuturile tulpinii Iemnificate, grosimea l a colet de la 3 l a 50 kg Ji?O la ha. t;lmeaz5 n ar2turS l a 35-45 cm adincimc. u da.t5 cu care 12 i ~ l m , dupH specie. I n functie de dimensiuni se claseazS si. se fasoneazi,

i

SP incorporeazit ~i 25-50 kg/ha Heclotox 3 pentru distrugei-ca larvelor c5r-5- is se scurtc2a& ridjcina principa15 la 18-20 Cm Sub colet, lar cele SeCUn- 1;

!lugului de mai. jnainte de s-mznat tcrcnul sc. ni\.c.lcaz?i, s l r n 2 r u n t e ~ t ~ si dare, la 1-2 cm (fig. 121). Puietii cu rzdgcina fasonat: se mocirlesc, se lea@

1.

s? impart? En parcrle. E n de cTte 50 bucjf i ~i se s t ra t i f id pinH vor f i f010Sifi la producerea ill:

Epoca de seminat. Piintru siint-)urorc.s. s-a impus In practic;i srmilnntlll pomilor altoifi. ., . dc roamn:~ 'lintre 1 si 1.5 octomh~ie , rnai ales pe s>!urile ugoarc $i in rcgiuni in Producerea puiefilor portaltoi l a ghivece este o metodH modern5 in curs care p5mintul cste acoperit de u n strat gros de z5pad;i. ?n accst cnz post-

de r5spindire la noi care asigurz scurtarea ciclului d e producere a l pomilor ,$I nlaturatia s c p2tr.e~:. in c i ~ n p i n conditii narurnlc. altoifi cu u n a n ?i economic de teren h t ruc f t este eliminatz yoa l a de puieti. PL.ntru s ~ m i n f o a s ? s?ni:tnatul s:. f a c t totdc,aul:a p r i n l ~ i . n r a intre 1 ?i

! j nlal-ti? 5i estf rccomandat pe s -~ lur i l~ . inai grc:e c+ pcntrll siml)urcasc, 1 r 3 ~ ;

215 I!,? , 1 1

214

Fig. I19 - Srnulsul manual a1 puietilor dnpg trecerrda plo~ulr l i

-iI

Fig. 121 - Fasonarca puic~i lor gi marcotelor: I - puiet gi b - mamot8 tnainle de fasonare; c - puict 71 d - nl:lr-

~ o t a d ~ p a fasollare

32. Tehnologia tnmul@ii vegetative

32.1. Tehnologia producerii portaltoilor prin marcotaj

in mod obignuit, pentru producerea portaltoilor vegetativi se folose$e ma.rcotaju1 prin mu7uroire (fig. 122), dar in ultima vreme se rPspinde$te marcotajul prin orizontalizare. Se pot utiliza Ins5 ~i alte metode: marcotajul simplu, but j~irea (in uscat sau En verde).

Producerra portaltoilor vegetativi se realizeaz2 in sectorul de plantatii clit5, in parcela care poarts numele de marcotiers. Plantele ramin In mar- cotit:Ci timp de 10-12 ani, iar procesul de productie cuprinde urmatoarele ctape: Enfiintarea marcotierei, ingrijirile h primul an yi dups intrarea in producfie, recoltarea marcotelor.

fnfiintarea marcotierei. Se incepe cu desfundarea solului la o adfncime cle 55 cm. Concomitent se administrear2 20-30 t /ha gunoi de grajd, 80- 90 lig fosfor ~i 40-50 kg potasiu la ha. DupZ desfundare, terenul se nive- leazl ~i apoi sc marcheaza rEndurile la 1,20- 1,50 m $i locul fiecHrei plante pe rind la 0.50 m.

Plantarca se face toamna, sau primsvara devreme. fn momentul plantsrii, viitoarele tufe sint de fapt ni$e ramuri anuale. care au in apropiere de bazi r5dicini adventive. Ele se numesc marcote. 1.a plantare marcotele se iasoneaza la o lungime total2 de circa 35-38 cm ~i li se scurteazi rZd.2cinile laterale la 0.5- 1 cm (fig. 121). DupH fasonare marcotele se introduc in pHmint pc o lungime de 20-22 cm in pozitie verticals sau oblicil in lungul rindului.

Tmediat dups plantare, de-a lungul rindmilor se face un bilon apoi in ~urs111 vegetatiei se aplici lucrHri pentm distrugerea crustei gi a buruienilor. In acest prim an 15starii care apar r s m k nemu~uroiti, pentru a sintetiza cu toat2 capacitatea fmrti;i~ului ~i a se fortifica. La incheierea primului an de vegetatie, in a doua jumiltate a lunii octombrie se scurteazs la 2-3 cm 15s- tarii anticipati, apoi tulpina se a p z 5 En pozifie orizontala (fig. 123). Lucrarea se incheie prin amenajarea unui bilon de 20-25 cm deasupra marcotelor orizoi~t alizate.

hgrijirile marcotierei in productie. fn primjvara anului a1 doilea bilocnl se reduce la 2-3 cm. Pe fiecare tufL se formeazH listari. fnainte de a atinge 10-15 cm inLltime lPstarii vor fi muguroiti in partca bazalz. CEnd lHstarii ating 20-25 c m lungime, bilonul trehuie inzltat la 15- 18 cm. Daca este necesar bilonatul se repeta $i a treia oar:^ cind muguroiul este 'fn5ltat pin5 la i'nzltimea total5 de 20-25 cm. La sfirsitul vege- .tafiei se desface bilonul iar l%starii sint detapti de pe butuc de la nivelul punctului de inserfie ~i .sEct folosifi pentru plantare !n clmpul I . Bilonul este a ~ o i ref%- .c:lt deasupra rindului d:: plantc. Fig. 1-72 - Schcrna rnarcotajului prin rnu$uroire

fnmultirea prin marcotaj. Marcota jul sim- fllu (fig: 126) se folose~te pen tn~ inmulfirea agri~ului. Tufele elit5 ce utmeazi a fi inmultite se plantea25 la distante mari pc rind (circa 1-20 m). Primsvara timpuriu, in jurul tufei, se face un $ant circular de 12- 15 cm adincime. Fiecare ramurs crescutj. de la colet se curl,eazg, fixkdu-se cu un cirlig pe fundul Santului apoi se acoperi cu p5mint. Toamna, dupB incetarea. vegetatiei se dezgroapg tulpinile inrLdScinate $i se deta~eazl de planta-marnl.

Marcolajul chinezesc se foloseste pentru Fig. 126 - ~~~~~~~j~~ agri$, coac%z, smochin. PrimHvara, inainte

de pornirea vegetatiei in jurul fiecirei plante se fac ~an tur i radiare, adinci de 12- 15 cm in care se fixeazi tulpinile f 5 ~ Z a le acoperi cu p5mint.

Pe m5sur5 ce llstarii cresc se adaugl pBmint pin5 se umplu rjanturile. fn cursul vegetatiei, fiecare lastar formead r5dHcini pe portiunea ingropatl.

Marcotajul ~er$uitor (fig. 127) este folosit pentru alun $i mur. Primivara- In jurul plantei se fac ~an fu r i concentrice. Prin ~erpuiri repetate tulpinile se fixeaz5 in fiecare $ant acoperindu-se cu p5mint. Pin5 toamna toate porfiu, nile aflate in p5mint formeaz5 r5dicini.

fnmul+ea prin drajoni se practicH pe scar5 mare la zmeur $i lntr-o bun8 mZsur5 la anumite tipuri de prun, vi~in, porumbar etc. Drajonii apar prim%- vara in jurul plantei-mam5 $i pin5 toarnna formeazH r5d5cini proprii. Dup5 incetarea vegetafiei drajonii formafi sint separafi de planta-mam5, sortafi ~i dafi pentru plantare.

fnmulfirea prin stoloni se utilizeaz5 frecvent la cHpyun. Stolonii sint

tulpini tiritoarc erbacee de 0-4 mm grosime $i 50- 100 cm lungime, care din loc in loc formeazK rozete de frunze $i rgd5cini adventive. fn august- septembrie sau primgvara in martie-aprilie se scot rozetele viguroase formate fn apropierea tufei $i se plantea25 Pn parcele pentru producfia de fructe. Roze- tele dinspre virful stolonilor care sPnt mai slabe trebuie puse la fortificare Pn r5sadnife preg5tite ca pentru buts~irea In verde.

Fig. 127 - Marcotajul gerpuitor

33. Producerea pomilor altoiti

33.1. Altoirea in ochi dormind 9i alte metode de altoire

Portaltoii obfinuti pe cale generativ5 (~uiet i ) sau prin una din mcto- dele de inmultire vegetativi (marcote, bu ta~i ) sint utilizafi pentru producc- rea pomilor altoiti in ~coala de pomi.

Cea mai important5 lucrare efectuats in ~coala de pomi este altoirca. Aceasta este o metoda de inmultire vegetativi prin care altoiul reprezentat printr-o portiune dintr-o plant5 (o ramurg, un mugure) este fmbinat cu portaltoiul care de regu1;i are rzdicini.

Se cunosc in prezent sute de metode de altoire dar En practic5 se folosesc numai o parte dintre ele care se pot clasifica astfel:

a) Altoiri cu lnuguri deta~afi : in ochi dormind, in ochi crescfnd: in. plazas. fn fluier etc.

b) Altoiri cu ramuri deta~ate: copulafie simpli ~i perfectionat:, trian- gulntie, despic%tuC~, sub coaj5 etc.

c) Altoiri prin apropiere la care altoiul nu este de ta~a t Pnainte de altoire ci numai dupK realizarea concregterii.

in fiecare dintre aceste gnlpe exist: altoiri care se fac la sfir~itul iernji sat1 primavara devreme 7i altele care se efectueazz vara in timpul vegetafiei.

Xccoltarea, $u'sirarea si ambalarea altoilor. Ramurile altoi se recolteazz din plantatiile elit% sau din livezile obi~nuite din pomii marcati, autentici ca soi, sSnlto~i, f5rZ viroze, productivi, cu fructe de calitate.

Pentru altoirile din cursul vegetatiei (in cchi dormind, placaj, fluier etc.). ramurile altoi st? recolteazz En ziua altoirii sau cu maximum 2-3 zile inainte. Se aleg ~i se deta~eazj. din coroang l5starii lemnificati cu grosiinea de 5-6 mm, ckrora li se inlLturi imediat frunzele $i stipelele (fig. 128), lisind nunzai o

t portiune de pefiol de 10- 15 mm. Se mai inllturj., de asemenea, virful erbaceu ~i partea bazall'cu muguri insuficient dezvoltafi. Apoi se leagj. cite 30- 50 buc, se eticheteaz5 ~i se tin in muyhi, p i w i umed5 sau in g5lefi cu apl. in locuri umbrite yi ricoroase.

Pdldrth alloirile dim cursul ierltii sazf dc la kn.cepztful $rinzHverii, altoii se recolteaz5 toamna, dup5 clderea frunzelor, cu deosebire la speciile sensibile la ger (cais, piersic etc.), la seminfoase recoltarea putlndu-se fare pEilZ in ianuarie-februarie. Se recolteaz5 ramuri de 1 an cu grosimea de 8- 12 mm, lungi de 30- 50 rm, care se l a g 5 in pachete de 25-50 bucs~i, se eticheteazs, dupj. care se stratificz in nisip umed, in beciuri, afar5, in santuri sau in spatii frigorif ice.

Altoirea En ochi dormind este tea Fig. 128 - Recoltarea ~i pregatirea lgstarilor

tnai folosit5 in practica pepinieris- altoi:

tic;T pentru altoirea portaltoilor din a -1Sstar detayt ; b - SndepHrtarea frunzelor $i a porti-

uoilor bazalA ~i terminal2; c -inlaturarea stipelelor

Fig. 130 - Detawrea mugurelui altoi: o-inceputul deta$&ii cu b a a lamei; b-sfirgitul dctavlrii la virful lamei; c-fixarea scutului; d-taicrca transver- -13 a ScUtuIui de maja: e- f-prinderea aItaiului intm

ccle 2 dege1.e I I

cimpul I. Altoiul este firmat dintr-un mugure (ochi) insofit de un scut de coaj% de circa 3 cm. Dup3 altoire, mugurele respectiv r5mPne in repaus, in stare ,,dormindlU pin5 in primrivara urmritoarc.

Conditiile optime pentru reugita acestei altoiri se intrunesc En partea a 2-a a verii, in lunile iulie-septembrie. Altoirea se incepe cu specii care i~iince- tinesc circulatia sevei mai devreme ~i se desfg~oar5 in urmstoarea ordine: par, cireg, vigin, pruri, piersic, z a r e r , corcodu~, mlr, gutui. Dac3 rimpul estc sccetos, cu circa dou5 saptamini lnainte de altoire, se esecutg o udnlc.

Portaltoii generativi se altoiesc la 6-7 cm deasupra solului, iar cei vcge- tativi la 10- 15 cm. La in5ltimea respectiva pe portaltoi se fac douk il?cizii care formeaz3 litera ,,T" (fig. 129. a, b, c) iar cu ajutorul spatulei st. dezli- p e ~ t e coaja de o parte ~i de alta a incizei longitudinale (fig. 129 d). Se deta- ~eazH apoi imediat mugurele altoi. Pentm aceasta se a$az8 briceagul cu baza lamci la 1,s-2 cm deasupra mugurelui ~i printr-o deplasare (fig. 130 a. b) intre coaja gi lemnul 15starului se depsgeste muprele cu circa 1,5-2 cm. Rezult5 .astfel u n scut de circa 3 cm de coaj3 detasat impreuni cu mugurelc care se Introduce in loca$ul de pe portaltoi printr-o migcare de alunecare de sus in jos (fig. 131 b). Portiunea superiorrrl a scutului care d e p g ~ e ~ t e incizia transversali se taie exact in dreptul acesteia (fig. 131 c).

,Fig. 131 - Introducerea mugurelui altoi:

n - p z i l i a de iutroducere; b - presa- r a wji i pOTtaltoiu1ui ; c - tlicrca s c u t n l ~ ~ i la l~ivelul inciaici trans-

vcrsnle de pe portaltoi

Legarca se face cu rafie sau material plastic de sus in jos, strins, prin infasurare In spirals, ocolindu-se mugurele altoi $ se continu5 pin: se acoperi incizi a longitudinal2 (fig. 132).

1111 altoitor efectueazi pe zi 800 pin5 la 2 000-2 500 altoiri, fiindu-i ncccsari 2--3 muncitori pentru legare.

12e timp noros se poate altoi toat3 ziua, in zilele insorite, altoirea seintre- i-upe la mijlocul zilei, intre orele 10-16.

Altoirea in ochi creschd. Se folose~te in cimpul I1 al pepinierei pentru realtoirea puietilor la care nu s-a prins altoiul (in ochi dormind). Se efectueaz5 la inceputul lunii mai cu muguri de pe ramurile recoltate toamna, fir; pefiol. Operatiile sint asem5nLtoare cu cele de la altoirca in ochi dormind, cu deosebirea c5 mugurele se introduce in loca? direct de pe lama briceagului.

Altoirea in copulatie perfecfionati. Se folose~te pentru altoirea ,,la mas2". cit si pentru realtoirea in cimpul 11 a puietilor neprin~i. La aceasti metod5 altoiul ~i portaltoiul trebuie s% fie egali ca grosime in limitele a 6-10 mm diametru. Realtoirea puietilor neprinG in cimp, se face de la sfir~itul lunii februarie, pPn3 in aprilie. AtPt la portaltoi, cit ~i la altoi se efectueaza tHieturi piezi~e, perfect plane, cu lungimea de cel pufin dou3 ori mai mare decit dia-

Fig. 132 - Metode de legare

metrul ramurii (fig. 133). Pe cele dou5 sectiuni se face cfte o limb5 care petre- ctndu-se una dupg cealalts asigura supra- punerea zonelor generatoare ale celor doi parteneri (fig. 134). Pe altoi se lass 2-3 muguri. Se leagi strfns cu rafie $i se urlge cu cears de altoit peste 1egiiturH ~i in ca- p5tul superior a1 altoiului.

Altoirea in' triangulatie (fig. 135). Metoda se folose~te En situatia cind portaltoii au grosimea de 10-30 mm. Port- altoiul se reteazs $i se neteze~ze (fig. 136) cu cosorul apoi se face 15capl h form2 de piramid5 triunghiulars rristurtlat2,

Fig. 133 - Schema altoirii in copulafie lung5 de 3-4 cm. Se alege un altoi, cu perfectionat% grosimea corespunzitoare lZca.~ului din

portaltoi ~i se fasoneazj in form5 dc pan5 triedrica urngrind ca zonele cambiale s5 se suprapun2. Altoiul se scurLraz5 la 2-3 muguri, se lcag5 $i se unge cu mastic.

Altoirea in despiclturH. Se utilizeaza pentru portaltoii cu grosirnc marc de 20-60 mm $i se face de la sfir$itul lunii februarie pin5 in aprilie ( f~g 137). Portaltoiul se retear; cu fier5striul $i se neteze~te cu cosorul. Capul portaltoiului se despici in dous pe o adincime de 4-5 cm (fig. 138). Se preq't 'L csc apoi doi altoi fasonafi la baz5 in forms de pang, lung5 de 4-5 cm. cu rlna din muchii mai groas2 pe care exist5 $i un mugure. Se introduc altoii la cele

I I

douS psrti ale despiciturii realizind contactul Pntre zonele lor generatoare si I

a portaltoiului. Se leagi $i se unge cu mastic. Altoirea sub coaj5 perfectionati. Se practici tot pentru portaltoi cu gro-

sime mare dar dupi Pnceperea vegetatiei (fig. 139). Portaltoiul se reteaz% ~i se neteze~te ca $i Pn cazul altoirii in despicZtur5. Se cxesteaz2 apoi coaja portaltoiului la capul de altoire pe o lungime de 4-5 cm ~i se dezlipe,ste coaja de

Fig. 134 - hlodul de luau la copulafia perIe#onata: a, b - Uierea limbii; c - distanparea ; d - lmbiaara ; c - legana

Fig. 135- Schema alioi- Fig. 136 - PregHtirea portaltoiului pentru triangulafie: 1% in triangulatie: a - rdezarea : b - nctezirea ; c pi d - formasea 18easului altoiului ;I - cei doi parteneri prcgl- titi h - imbinarea; t $i

d - sectiuni crirontalc

Pig. 137 - Schema altoirii in despic5tur%: Fig. 138 - Modul de efectuare a altoirii in

4,- stetiune tranrverstl5: h - altoi prcgstifi; r $i despicsturs: . .

d - partenerii imbinali s - d"picaren ; 6 )i c - introdueerea alloilor ; d - le- 8"

Fig. 139 - Schema altoirii sub coaj& perfectionat5 cu un singur altoi in cap de altoire:

a - p~rtaltolul pregHtit . b $i c - altoiul pregatit. d - sectiune: 7 - lem- nu1 rmrtaltuiului; 2 --lcmnul altoiului; 3 1 -ja portaltoiului;

d - coaja altoiului r;lmas& neacoperita

I 1

Fi,". 140 - Modul de pregstire a loca$ului pentru altoirea in ,,LU:

n -altoiul vilzut din fat5 ( I ) , din partea opus5 scctiunii (2) $ lateral (3) ; b -iutroducerea altoiului; c - fixarea cu un cuipor

o parte $i de alta a crestgturii. Altoiul se preggte~te in form5 de pan5 simp12 de 4-5 cm lungime opus5 unui mugure. Pe partea cu mugurele se inl5tuS cite o f t~ ie de coaj5 pin5 la zona generatoare, la ambele laturi. Pe centru ins5 coaja r5mine neatins%. Altoiul este t5iat la 2-3 muguri deasupra celui de pe pan5 .$ se introduce putin fortat in 15ca~ul de pe portaltoi. fntr-un ,,cap de altoire" se pot introduce unul sau mai multi altoi in functie de grosimea portaltoiului. Lucrarea se incheie prin legare $i ungere cu cear5 de altoit. . .

Altoirea sub coajP lateral5 in ,,L". Se folose~te pentru altoirea ramurilor groase din coroana pomilor maturi. Se execut5 prim5vara dupH inceperea circulatiei sevei cu altoi de un an recoltafi din toamn5. Altoirea se face f5r5 a se reteza ramurile, lateral, intr-o z0n5 cu coaja neted5 in care se face un h a $ in form5 de ,,L" sau ,,T" (fig. 140). Altoiul se fasoneaz5 in form5 de pan5 simpl5, egal5 in lungime cu 15ca~ul executat in ramur5 (portaltoi). Dup5 introducerea sub coaj5, altoiul se fixeaza cu un cui de 2-3 cm care trebuie s5 p5trundH prin coaj5 $i altoi pin5 la lemnul ramurii portaltoi (fig. 14! j. Apoi se unge cu cear5 de altoit.

Altoirea pomilor cu intermediar. fn practica curentP metoda se folose$te pentru unele soiuri de p k (Williams, Favorita lui Clapp, Beurre Bosc etc.), care nu sint compatibile cu gutuiul. Pentru aceasta mai intii pe gutui se altoiesc soiuri cu bun: afinitate (Curb, Beurre Hardy) iar pe acestea soiurile necompa- tibile cu gutuiul (fig. 142).

A 1 t o i r e a 1 a m a s 5 este o tehnic5 modern5 de scurtare a timpului de producere a materialului s5ditor care se extinde din ce in ce mai mult. Altoi- rea la mas5 se executz in inc5peri special amenajate. Pentru altoirea la' mas5 se folosesc portaltoi (puiefi din s5mint5 sau marcote), preg5titi din

Fig. 241 - Altoirea lateral& sub coajB in ,,L' Fig . 142 - Schema altoirii cu intermexliar

toamn5 cind se recolteaz5 $i altoii. Atit altoii cit $i portaltoii se p5streazH stratificati pin5 in momentul altoirii.

Altoirea la mas5 sr: efectueaz5 manual, folosind una din metodele obi?- nuite, cum ar fi copulafia perfectionat5 $i mai putin triangulatia sau despl: c5tura. f n ultilna vreme aceast5 lucrare se execut5 cu diferite tipuri de ma$lnl care dup5 organele active realizeaza in altoi $i portaltoi sectiuni de dlmen- siuni egale in form5 de ,,omegaM sau ,,sc%rit5" $i altele (fig. 143). Prin imbi: narea celor doi parteneri zonele generatoare se suprapun pe portiuni marl asigurind rezultate foarte bune la prindere.

D e ~ i aceastj tehnic2 se poate utiliza in tot timpul repausului vegetativ, in mod obi~nuit ea se execut5 fncepind din ianuarie-februarie. Se a ~ a z 5 intii altoii giwportaltoii la temperaturi care realizeaz5 o activare u~oar5 a sevei. Ulmeaza apoi altoirea dup5 care plantele, stratificate in lPzi cu rumegu$ umed, se tin la t e~~pe ra tu r a de 10- 12°C. In aceste conditii calusarea dureaz? 30-35 zile, perioad5 dup5 care plantele pot fi trecute in cimpul I1 al $colll de pomi.

Altoirile efectuate mai tirziu in februarie-martie se tin la temperaturi rnai ridicate (24-25°C) $i umditate relativ5 de 85%, conditii in care mate- ridul este apt pentru plantare in cPmp dup5 15-20 zile concomitent cu cel din lotul antenor. -

fn sfir~it, plantele altoite la mas5 $i mai tErziu in martie-aprilie pot fi plantate in cimp imediat dup5 altoire, procesele de calusare petrecindu-~e In conditii naturale.

33.2. Scoala de pomi

In vedcrea infiinfy~rii cimpull~i I tcrcnul se dcsfund;~ la 60-70 cni adir,- cime. Lucrarea se face in luna iulic-august si concomitent se fertilizeaz2 cu 25-40 t gunoi de grajd (dac5 nu s-a administrat la planta premerg5toare). 300-500 kg superfosfat si 100- 150 kg sare potasic.2 la ha. Pentru co:nbaterea diferitelor larve din sol o ciatz cu dcsfundatul sc administrcazS unul din produsele : Lindatox-3, Hcclotos-3, Dibutcs 35. cite 69-70 l\-g /ha sal: Hexacloran 80- 120 kg /ha.

Dup5 desfundare terenul se niveleaz5 si $e mzruhteste bine, apoi se i~npa r t r fn parcelc si s- pichetea& capetcle de rinduri distanfatc la 80-90 cm.

fnfiintarea cimpglui I. Dls$ii lehnologia. clasici cimpul I se infiinteaz5 toarnna sau prirnzvara devrcme prin p1antarr:a portaltoilor ohtinuti in scoala dc puieti ssu in rnarcotiei-i.

Portaltoii s c o ~ i de la lonil cle stratifieare ,& sint preg9tifi pentru plantare prin fasonarc "

(dac: aceas.ta nu a fost f2cut5 inainte de strati- -3.9 ficare) si mocirlire.

Portaltoii mocirlifi s- planteazj atit tixlp cit rnocirla este umedl (deci foarte repede). I Lucrarea se face cu masini speciale de plantat, a sau malzual,. cu plantatoare de tip ,,T" sau tip

Fig. 144 - Tipuri de plnlitatoarc: ,,Aiudi' (fig. 144) la o distant5 dc 15--20 cm a -tip A , u ~ ; t, - tip T

pc rintl. (linil :,(. plaiitcn~.5 ~n;~iiua: inai sint ncrcsrrl-i,: ca1)lm.i dc p1:uiiLat giciasc rle 0 - - 8 nnn 7i lungi tli, 3.7 in. in;u.c;tttx corespu;iz,itol- tlistantei d e j)lantarc. JX 1in2, t%rusi arinati p . m ~ ~ t ~ - ~ ~ inti~itivl-rn c;~l)laril(>i-. W ~ C ' pentr:l hilonat. cir- iigc, ~ x ' l ~ t i u f i s ; ] t c.aliluri!c ett..

l'uietii rlln s5iil^ln!:~ i-c plal-iliraz:~ cl1. c.o!cilil la r~i\-rlul ~oiului , nixrcotplt~ sc introctuc :I: p;i.mint pc, c, ~)o~ t iunc , c!c 18-20 cm. Eoartc. importmlt (:sit. c ; ~ i:i plantare SCL sc .,stri~igL" Lint: pRmi~ltu! in jul-ul rLdbcinilor (iig. 145).

ljup?' ylanta! :., dc-:I lu~ij ir~l I-i11tiu1-ilor clc puicti. se iormcazL un biion dc r-ire:). 15 crri tlin pLn-tilit n~brunti t si rcn\.lin.

- r - 1 c,i~?~ulogin ?ivoLlcruri, care pcrnlitc scurtarca cu un an ;L iimpului dc prc-

ducel-r. a nialei-ia!ului s:tclitor. iolostyt~ dcu5 nictode de Pl~fiintarc a cEni;rului i : a) srmLnarea tlirect5 ?i 1)) p1ani:lrca puirtilor olltinuti la glii\recc.

I n s 5 ~n i n f a r e a d i r e c t 5 tlr~ rczultate hunc nilmai pcutru spc- ciil11 c u crq tcrc \.igura;isri. (:u~n ~Ent : Z:LI-zRrul, piersic111 si prunul.

inc5ini11i,ai-e:~ sc rcalizrazli toamna sau pri~r;,>~;,vara tinfnd scaina tli- acc- lea$ critcrii ca-si En c;lcl~i gcolii dr l~ui r t i . L~~cl 'arra sc face cu sernLnF~tori din cultura mare. In 1ip.a accstol-n semFLn;ltul se face mnnual in 7antri1-i (rigole) deschisc i n lui!gul c.alrlurilor d c plantnt. Se rcpartizfaz5 siml)l~rii sau sciiiin- tele, de prcft.l-int2 in-oliite. cftc 2-3, En cuiburi. in d!-cptul semnclor tlr pc cablu gi se ; L C ~ P P I - % CU p5mlnt l ine mbruntit. I h p 5 iris%mi:~ta:-e dcasupra rinduriioi- sc asaz5 un strat de mranitz tlc 4-5 em.

f n f i i n t a r c a c ? m p u l u i I c u p u i e t i d c l a g h i v e c c sc poatc utiliza prntru t ~ a t c spcciilc chiar si pcnti-u celc cu crc';terc nlai 1ciltZ. 1'uic.fii olitinuti 111 solarii sau sei-c sint plai?tati En cimpul I ?li lungul cal~lu- r i l i r~ dc plantk~t 1~ tlistantclc normale pcntru ~coala dc pomi altoiti.

Atit En cazul plan~brii portaltoilor cE.t 7i in cnzul insLn~iiltLrii di~.ccle. ;1i rcgisti-ul dc pcpinierz se \la inscrie evidenta strict5 a fiec5rei parcclc cu iiurnLru1 rip rinctnri pc specii gi tipuri tlc poitaltoi.

Lucriirile in cursul vegetatiei constau din efcctuarca a 6-8 pragile la adEnci~nca dc 7-8 cm. csecutate ~necanic cu culti\.xtorul sau cu pr2sitoarea trasri de cal.

Se execut5 tratainente pentru combatcrea in special a afidelor, p5du- chelui din San JosC ~i a difel-itelor boli. l_)aci este seceta se udri de cfte ori e ~ t e nevoie. f n cimpurile rcalizate prin inslminfarea directs. cEnd puietii ating 15- IS cni, si. face 4 r i tu l rcfinindu-1 pe c!:l mai ~ jguros si taind la

nivelul solului pe ccilalfi (nu se smulg pentru a nu deranja rrid5cinile celui care rHmine).

Cea mai important5 lucrare din cursul primului an de vegetatie cste altoirea care incepe din partea a 11-a lunii iulie ~i s~ continus ping la jumz- tatea lunii septembrie.

Portalloii st. pregitesc pentru altoire prin desfacerea biloanelor de la baza puietilor $i suprimarea la inel a Lstarilor laterali pin% la inHlfimea de 18-20 cm. In ziua altoitului se sterge cu o cirpH coaja portaltoiului En zona de altoire dup,:~ carc sc cxecutk altoirea in ochi dormind.

La 12- 14 zile dup i altoire se verificZ prinderea ; la altoii p r i n ~ i petiolul a c5zut sau este neofilit yi dac: este atins uSor cu degetul cade, iar ochiul ~i scutul sint verzi ~i cu coaja Intins:. La cei neprinsi petiolul este uscat ~i nu cad? dac5 este atins, iar coaja scutului este zbircit5 si de cuioare castanie- deschis. Puiefii neprin~i sint realtoifi.

Dac5 legarca a fost ficut2 cu rafic, peniru prevenirea strangul51ii se sl5besc legaturilc atunci cind s t obserr2 accast! tendint%. In zonele lipsite de zHpadr~ se rrccomand.2 musuroirca ocllilor alto1 mai ales la speciile simbu- ro;rse pcntru a-i ap9ra de ger.

In anul urm2tor parcela cu portaltoi altoiti devine cimpul 11. fn tehnica pomicol5 n1odernH se folose~tc metoda de infiintare direct9 a cimpului 11. Aceasta const5 in plantarea materialului produs prin ,,altoirea la mas%". Metoda permite scurtarea cu un an a duratei de producere a materialului szditor (se evitP cimpul I) .

Lucrgrile ce se execut5 in cimpul I1 in tehnologia clasicH sfnt: - Deznzupuroirea care trebuie f5cut.5 prim5vara timpuriu, pentru a

preveni putrezirea (cloeirea) mugurilor altoi. - Ti i e rea silbaticului (tHierea la cep) se execut5 tot primvara timpuriu.

Se realizeaza prin scurtarea portaltoiului la 12-15 cm deasupra mugurelui (fig. 146) altoi ~i prin suprimarea tuturor ramificatiilor de pe aceast5 porfiune.

fn zonele f%rH vinturi la majoritatea speciilor se formeaz5 pomi ,,fPr5 cep" in care can portaltoiul se scurteazg la 0,5-1 cm deasupra mugurelui altoi.

- T'criJicarea sta'uii mugurilor alioi (daci sint p r i n ~ i ~i sZnHto~i), ocazie cu care se inlF~- turP $i legjturile de rafie.

- Realtoirea +ortaltoilor neprin~i, folosind copulatia perfecfionat5, triangulafia, despics- tura sau En ochi creschd.

- Supvimnren nzztgurilor p i a la ' s fa~i ior ,,sZbbatici" de pe cep (plivirea s5lbaticului), se efectueazg in faza de umflare a mugurilor si ori de cite ori 1;lstarii szlbatici au 1-2 cIn, pentm a dirija toat5 seva cjtre altoi.

Fig. 146 - TLicl-ca sglhaticului - Palisarea la'starulzci alloi $e cep se ese- (Fiirrm la cep) cut5 cind are lungimea de 7-8 cm, repethdu-

Fig. 147 - Palisarea altoiului de cep:

R - prima lcg5tur5 In forma d r B ( A - a 1 t o i ; C - c e p ) ; b - a

doua leg5tur5

Fig. 145' - Suprimarea cepului:

I

V a $i h - gregit ; c - bine

sz dup% 10- 15 zile. LF~starul se aduce in pozitie vertical5 si se lea@ cu r d i r de cep (fig. 147).

- Plivitul ~ i s b a ~ i l o r altlici$aii are scopul sH favorizeze cregterea in in& ! time a 15starului principal; este necesar la speciile cu creqtere filceat5 care se livreaz% ca \lergi (mar, p5r) Si se aplics in prima fazP de cre~tere inlaturind i

lHstarii de pe portiunea rezervatg pentru trunchi; IPstarii anticipati formati. i inai sus sint psstrati.

- Formarec~ coroanei in cl^m$ul I I se poate realiza numai la speciile care cresc repedc $i cmit usor lHstari anticipati (piersic, cais, migdal, prun etc.)- fn acest scop se ciupestc virful erbaceu a1 altoiului cind acesta a depg~i t cu 25 cm inHlfimea trunchiului (20-30 cm pentru piersic, 80 cm la prun, cais). Dintre Estarii ce apar dup5 ciupire se aleg cei necesari pentru coroang, iar restul se ciupesc 13 2-3 frunze.

- Scoaterea c ~ p i l o r (in cazul form5rii pomilor cu cepi) se executP in a doua jum5tate a lunii iulie. Cepul se rnlaturP cu foarfeca sau cosorul printr-a taieturH oblici sub u n unghi de circa 25' fafH [de orizontalg, f5r5 s5 r5mEnL ciot (fig. 148).

-- L~ztcrririlc solulzti constau din 6-7 pragile mecanice Entre rinduri (cu tractorul Enc2lecHtor) completate prin p ra~ i l e manuale pe rind.

- Fertiliraren. Pe solurile mai Grace se administreazz 60-70 kg azot (s.a.), in luna mai-iunie, cu ocazia unei pra~ile. !

- Co~nbaterea bolilor p i d iu~zi ior i lor . Cele mai frecvente boli sfnt rapgnd la m5r ~i pPr, fHinarea la msr, pHtarea r o ~ i e la prun, b i~ ica rea frunzelor l a piersic, ciuruirea frunzelor la toate speciile simburoase, iar dintre d5unZtori priduchii de fnlnze. pgianjenii r o ~ i i ~i p5duchele din San JosC. Se executa in funcfie cle avertizare, 10-16 tratamente complexe cu produse de mare eficacitate (zeamz brodelczH. Orthocid-50, Merpan-50, Dithan M.45, Topsin, I<ara.than, Fosfotox R. 35 Si altele).

- Scosul pomflor digs +e$inieri. f n luna august se inventaria25 pomii: birlc dezvoltati in cimpul 11. pe specii si soiuri.

0,

g 5$

%'-

5'

-2

-. G

5;

# g.7

: ;

- Gc

a-2

.-m

-?:,&!

wo

I

p3

3v

,~

C9

0

, ,,

"'-0 ~PIP'$

g 8

5

-e z

,;

~

0.0

, -.

3 z.

- -%

, -.m

@

,+ p

".

-.

$g

ss

a$

'g $

1 -.

cc

2. g

8m

T.,a

;! G

-

=x 5

zo09

.q2

-2

.

0

,4

53

3

= -n

8 F

-r-;

.sg g

E

=.v

: z

,-2.$

5,5

'?

5S

.p 7

', <

+,c ,

gz. 2,

g " e

O 2'-

E<

9

-zm

5. s t

? 0

rc,

0

3

3 6

.a

w a:

m-

2

%5

g m

bz

o +z

. 5

."3

G

.2 -

bz":

o;:

?

C0

5

2.:

2 *ez

?.$

sc;

P~.

EE

2.

. eY P

0 @

F,,,

?m

3

3 PC;

25 g

g w

vc

;~

s:

*~

- 55.:$c

SE

g-~

-

4

&e

g

rtn

Ss

!jm

-C

. U

*

r;c.'E

zcff

I

%g

6.L

gg

.T m,,,

-g r.

; ,,,

" w

FV

"4,

0 2

mc

lm

rc

g

mS

u'

Po

0.

P< $z:z"-

5'

" F

.c.m

;&:K

L'.

"

'D

ap

=:3

0

-&

P(Y

)

3 g

c

a2

.E

. n

cp g

g.O

1c

~

a

0

%gz:%~tP

2. Distanfe mari de plantare (7-8 pin5 la 10- 12 m) datorit5 c5rora rezult5 un num5r mic de pomi la unitatea de suprafat5 (100-150 buclha). Ca urmare investitiile f5cute la infiinfare sfnt reduse. Datorit5 distanfelor man de plantare terenul dintre pomi $i dintre rinduri este insuficient folosit nu numai in tinerefe ci chiar $i dup5 intrarea pe rod a pomilor.

3. Schelet puternic $i de mari dimensiuni format prin aplicarea tgierilor sistematice de formare in tinerefea pomilor, necesar pentru sustinerea rodului ~i pentru ocuparea spatiului de nutrifie.

4. Intrarea pe rod economic5 la 8-10 ani ,si atingerea potentialului de rodire la 12-15 ani de la plantare. DatoritH acestei particularitifi investifiile se ramburseaz5 foarte tirziu.

5. Producfia medie fn perioada de rodire maxims poate ajunge la 15- 20 t /ha; datorit5 coroanelor mari tratamentele fitosanitare se aplicH greu iar in interiorul coroanei lumina este insuficient5 ; ca urmare se obtine un procent redus de fructe de calitate superioarg.

6. Grad redus de mecanizare a lucr5rilor $i in consecintH volum mare de lucr5ri manuale; acestea din urm5 se efectueazH prin utilizarea obligatoric a sc5rilor de mari dimensiuni ceea ce reduce randamentul muncii.

Sistemul clasic de cultufi este aplicabil tuturor speciilor pomicole. 1)ato- rit5 caracteristicilor sale este ins5 fnlocuit cu sistemele ~noderne: intensiv $i superintensiv. Livezile bjtrfne, devcnite neeconomice sint defri~ate. Livezile tinere infiinfate in sistem clasic sint modernizate prin indesire. Se estimeazil c5 circa 150 000 ha din actualul patrimoniu ponlicol justificP aceast5 modernizare. Pentru cincinalul 198 1 - 1985 lucfirile de modernizare vor cuprinde circa 50 000 ha.

Sistemul ilzle~zsiv este de JatH recent5 si are urmgtoarele caracteristici: 1. Pomi de vigoare mijlocie sau mic5 ajungind la 3-3,5 m inilltime

conduvi fn principal cu coroane aplatizate dar ~i cu coroane globuloase de volum mic.

2. Distanfe &e plantare de 4-5 m intre rfnduri $i 2,s-5 m intre pomi pe rind; in funcfie de numirul de pomi la unitatea de suprafat5 se pot delimita urm5toarele trei grupe de plantatii:

- intensive, cu desime mica 400-634 pomi/ha; - intensive, cu desime medie 634-833 pomilha ; - intensive, cu desime mare 833-1 250 pomijka. DatoritH numgrului rnai mare de pomi la hectar terenul este rnai bine

folosit decft in sistemul clasic, pomii ajungind s5 ocupe spatiul ce le cstc destinat incepind din a1 4-lea, al 5-lea an de la plantare.

3. ~educerea . t5ierilor la r5riri in primii ani $i folosirea inclin5rii pentru ramurile de schelet ~i a arcuirii pentru ramurile de semischelet.

4. Intrarea pe rod economic5 la 4-6 ani yi atingerea potenfialului maxim la 7-8 ani de la plantare. Datorit5 acestei particularitsti, investitiile care sint mai mari decit in cazul livezilor clasice, sint recuperate rnai repede.

5. Producfia medie in perioada de rodire maxim5 este de 25-30 t /ha ; datorit5 coroanelor de talie redus5 tratamentele fitosanitare se aplic5 in mod corespunz5tor iar iluminarea este rnai bung; ca urmare sc obtine un procent ridicat de fructe ,,extrau gi ,,calitatea I".

6 . Gradul de mecanizare a1 lucr5rilor este mai mare decEt in livezile clasice; cu toate acestea se rnai efectueaz5 manual lucrsrile de t5iere $i recol-

tare; acestea ins5 sfnt mult u~urate de iniltimea redud a pomilor ceea ce pennite utilizarea unor platforme sau banchete.

fn sistemul intensiv se pot cultiva: mgrul, pgrul, piersicnl, caisul, vi$- nul, prunul.

Sistemul su$erilztensiv are urmstoarele caracteristici: 1. Pomi de vigoare mic5 ce ajung la 13-2 m inHlfime condu~i cu coroane

aplatizate sau globuloase specifice, cu diametrul foarte mic. 2. Distantele de plantare sint de 23- 3 m intre rfnduri $i 1 - 1,5 m 'intre

pomi pe rind, cu posibilitatea de a planta in rinduri simple sau En benzi in functie de num5rul de pomi la unitatea de suprafaf5. Se pot delimita:

- plantafii superintensive cu desime mare 1 250-2 500 pomi/ha; - plantatii superintensive cu desime foarte mare peste 2 500 pomipa. Num5rul foarte mare de pomi la hectar permite ocuparea rapid5 a tere-

nului, incepind din a1 3-lea, a1 4-lea an de la plantare. 3. Eliminarea complet5 a tgierilor in primii 3-4 ani de la plantare. 4. Intrarea pe rod economic5 in anii 2-3 $i atingerea potenfialului

maxim de rodire in anii 4-5 de la plantare; ca urmare investifiile care sfnt qi rnai mari decit pentru livezile intensive sint recuperate foarte repede.

5. Productia medie in perioada de rodire maxim5 este de 35-40 t p a , din care un procent foarte ridicat sint fructe ,,extraN gi ,,calitatea I ".

6. Gradul de mecaninzare este $i rnai avansat decit in livezile intensive, In unele livezi experimentale realizindu-se mecanizarea atit pentru tHierile de intrefinere, cit ~i pentru recoltare; fn plantafiile superintensive in care tilierile $i recoltarea nu sint mecanizate, aceste lucr5ri se efectueazj in totalitate de pe sol.

Sistemele intensiv $i superintensiv sint in curs de generalizare Pn fara noastrii, toate plantatiile noi pentru cincinalul 1981-1985 vor fi efectuate numai in sistem superintensiv pentru pomacee $i h sistem intensivpentru drupacee.

Culturile pomicole asociate cuprind: sistemul agropomicol si grsdinile farniliale.

Sistemul agr@omicol se caracterizeazg prin faptul cH la dezvoltarea deplin5 pomii nu ocupH fntreagd suprafati. fntre rfndurile de pomi r5mh spatii mari, astfel cH pe toat i durata livezii, pomii sPnt asociafi cu culturi agroalimentare sau furajere care se efectueaz5 pe intervale. Ca urmare, pomii nu rnai constituie cultura u n i d $i nici nu se urmHre$e numai productia de fructe, a$a cum este cazul pentru sistemele: intensiv, superintensiv $i clasic. De pe terenul plantat cu pomi, alHturi de productia de fructe se urmKre7te $i obtinerea unei pr~ducfii complementare, agricol5 sau legumicol5. Exis- tents a dou5 culturi pe terenul respectiv impiedicz aplicarea integral5 a lucrP rilor specifice pomilor, mai ales a tratamentelor Empotriva bolilor $i dHun.2- torilor. Este impiedicati, de asemenea, mecanizarea lucr5rilor, atit de Pntre- $inere a solului, cit ~i de ingrijire a pomilor. Datorit5 num2rului redus de pomi la unitatea de suprafat5, producfia de fructe este mici ~i in lipsa tratamen- *elor fmctele sPnt de calitate sc5zut5.

GrZdilzile farniliale ocup5 suprafefe mici in jurul caselor de locuit. Ele cuprind multe specii $i soiuri de pomi $i a rbu~t i fructiferi, in a$a fel incit familia s5 fie asigurat5 cu fructe proaspete in tot cursul anului. Aceste gr5- dini mai au rolul de a infrumusefa centrele populate $i ofer5 oamenilor greocupHri plgcute in timpul liber.

Tabelul 15 (continuare) --

I ! I I I Distantele cle plantare ce se vor folosi la infiintarea plantaliilor de pomi, arbusti fructiferi $i cPp$uni Pn perioada 1 9 8 L 1 9 8 5

I Corcodu~ I Viguroase / VaS ameliorat 1 6,O

1 Mij lc i i / Vas ameliorat I Y-spre interv. ( Standard I F u s zvclt 1 3,O-3,5 1- 1,4

i LBpage s.2.r j (3 + 1 2 - 0,s- 1.2.

1 1 ( 3 3 + 1,2) i

I I spvr

Vas ameliorat Y-spre interv.

i Spur Fus z .~el t 0.8- 1,O

I LBpage

1 Viguroase Vas ameliorat 1 R u n . 1 (oteymi-8) , 1 I 1 Srmdard 1 P:doleB / 3,5-4.0 1 2 - 5 - 3 . 0 / Pus tuIB 4.0-4,.5 1 2,3-3.F.

I

I vegetat i i Mijlocii i "as amelioraf

I I Y-spre inter-?.

! F u s tufB 1 5.0-5,5

M.2G.hI.7 - -

I M.4.M. 10G spur i 1

i I

' Zarzlr 1 T*iguronse / Vas / (fmnc: i / PalmetA

/ Mijlocii Vas Palmeta

I

- _ _ - _ _ - I PalmctP 1 3.5-3.8 I,>-2,O

Franc

Palmeta Fus tuf2

42- 1.6 1.6-2,fj

Fus m e l t Fus y e 2 rinduri

Corcodu$ Viguroase Vas I I i r u / 1 Palmeta

(4,o i- 1,s) 1 3,s-4,O (3,s + :,5) -

Viguroase Pa lme t i Fus tufa 1 Mijlocii Vas

i Palmeta

Franc ~i migdal

1 Mijlocii Palmetii

I \:iguroase

Mi jlocii

3.0- 3,5 1,5-2.0

\'as Palmeta F u s m e l t

, 1 Fus zvelt 3.5- 3 3 1.0- 1,5

I I

i vigurOasc I Palmeta 4,0-4,5 1 4,o-.4.j Fus tufL 4,J-5,0 , 3.5-<,0 P IERSIC

I I Franc I-- I I---- ' Mijlocii Palfileti

i Fus tufa

Mijlocii Vas 1 / Palmeta

/ \-iguroase TulH libera ! 4,5-5,0 1 3.5-3.0

GUTI:I 1 Franc !- I I Mijlocii Tufa l iber i 1 4,O-4.5 1 2.5- j , r

Mijlocii Vas 4,5-5.0 Wlmet5 4.0-4.5

I I-- I 1 6.5-7.0 1 1.5-5.11 Lcader modiiicat

vegetntiv 6,0-G,5 3,5-1,5

Lsder modificat

i 5,5-6,O 3.0-3,5 Lcader modificat

Fmni: \.igurwn: Vas ameliorat

I Pichetajul pe curbe de nivel este obligatoriu in cazul infiintzrii livczilor i pc pantc nlai mari d e 8 O/o. Daci se urmzre~tc irigarea plantafiilor acest pichc-

I t a j trehuie ficut chiar pe pante mai mici.

In vederea pichet9rii pe curbele de nivel, suprafata dcstinat: livezii sc imparte ?TI parcele pe unit5fi orografice, cu panta relativ uniform: sau cu variatii cit mai mici (fig. 152).

I I'ichetajul pe curbcic de nivcl arc dou: ctape distincte: a) marcarea curbelor dc nivcl cu f 5 r u ~ i distanfafi la 50- 100 m ;

I b) stabilirea loculr~i ficc5rui porn de-a lungul curbelor, adica pichctajul propnu-zis.

Pcntru pichctajill propriu-zis pe curbe de nivel, doi muncitori intind panglica sau sirmn. marcat;i Pntre 2 f z r u ~ i pe acccasi curb5 de nivel, rindul I de la baza pantei. Pe c;irma marcats (sH ziccm din 4 in 4 m) , alfi doi muncitori bat pichefii, care reprezint:~ locul pomilor. Pcntru ca a c e ~ t i picheti sH nu se confunde cu fsrugii czre materializeaz5 curbclc dc nivcl, sc rccomand5 sB fie de alt9 culoare. La pichetajul propriu-zis se pot iace unele retu+ri ale

mahaleb

1

curhelor de nivel. I)up5 ce s-a picheiat curba dc nivcl nr. 1 (rindul 1 ) se trece la rindul 2,

avind grij5 ca pichctii <L cad: la jurn5tatca intervalului dintre pichefii de

i pe rindul I . Cu altc cuvi!llc, sc \,a face un pichetaj in triunglii cart: estc indicat pcntni st9vilirea cloziunii solr~lui.

Sc va avca grij5 c3 pichcfii care niaterializeafi curbclc dc nivcl 55 rL-

1 inin;~ pc loc pin?, sc facc plar1t;lrcn pomilor.

Fus tufH Y spre intel.val

Vas ameliorat Fus tufii Y spre interval

vegetati'r gi pe rM5- cini proprii

I

NUC ALTOIT

CASTAN

co~cAz

Z M H U R

37. Plantatlal pomilor si ingrijirile dupg plantare

Mijlocii

--

2 0 - - 2 , s

8.0- 10

6-8

Vigoarc I micB

Selecfionate J . regia

J . nigra . Franc

-

-

Lucrgri premergstoare. SHpatul gropilor care premcrge plantatul propriu-zis se cfcctucaz9 in mod difcrit in funcfie de tipul dc livadX $i de lucr5- rile anterioarc de preg5tire.

Pentru livczile i'ntensive ,ci superintensive care sc infiinfeazj in terenuri desfundate pe hltreaga suprafats, gropile sc sap2 Pn preajma plantatului~i de dimensiuni care s% permit5 amplasarea rZdZcinilor pomilor la adincimea gi in pozifia nornlal5 de cregterc. fn mod obignuit se folosesc gropi de 40 x 40 cm in care r2d5cinilc pcrmilor-vergi au suficient spatiu. La siparea acestor gropi se mentin bine fixafi f5rugii din capetele de rinduri, ceea ce va permite aSezarea din nou a sirmelor folosite la pichetaj pentru a regki centrul gropilor En momentul plantatului propriu-zis. Sjpatul gropilor sc face mecanizat. cu burghie. sau manual. Pentru gospod5riile populafiei, pc parcele mici, undc desfundatul ~neca~i ic nu cstc posibil, se sap2 gropi de dimensiuni mari cu scopul dc a mobiliza terenul la mare adincime mHcar Pn jurul pomilor. Accste gropi au dimensiunile indicate in tabelul 16 ~i se sap% cu 2-3 luni fnairltc de planta~ca pomilor. f n t n ~ c i t i n fara noastr! plantatul pomilor are 10c in majoritatea cazurilor la sfir~itul lunii octombr~e $1 la inceputul lunu noiembrie, gropile trebuie Cipate in timpul vcrii, aproximativ in august. Pentru ~ l a n t 5 ~ i l e de primjvxrz, gropile se sap: toamna sau in ferestrele iernii.

f n cazul gropilor srpate in teren nedcsiundat p%mintul scos din prima jurnstate a gropii va f i a ~ e z a t sub form5 de muguroi strfns pe una dintre laturi. PZrnintul din jumjtatea inferioara a gropii va fi agezat pe latura opus9, tot sub forma de ~ n u ~ u r o i strins. -

5,5-6.0 6,O-6.5

5.0-5,5

-- 5,s-6.0

MUR far& tepi

AFIN

SOC

ALUN

3,O-3,s 2.5- 3.0

2,5- 3.0 2,O-2,5

. Viguroase Mijlocii mici

Valoroase

Valoroase

Vas ameliorat

Spalier

Tufa

Tufl aplat. -

Tufa aplat.

Fus tuf5

Vas sau Leader modilicatc

*GRI ! j

CAPSUN

2 3 1.5- 1,s -

2.5

4.0-4,5 3.0- 3,3

4,O- 4.5

-

-

-

-

4,O-4.5

10- 12

8- 10

Vas sau Leader modiiicat

Valoroasc4

Vsloroase

Valoroase

Valoroase

Cateporisirca sortimeutului pz grupe d e vigoare cit $i iolosiren pentru Iiecare caz in partc a distanfelor minimc sau maximc se vor transmitc p~ h a t i de iustrucfiuni de cBtrc Trustul Pomlculturii.

-

-

8

6

Valoroase Tufl 1 2 , s 1,O- 1.2

\'aIoroase 0,7- 0,8 0.20- 0,25

6

5 --

1,o- 1.2

0 , s

I--- Tuf5 2,8-3,O I

Renzi late de 0,4:0,5 m, cu spalier 2,4

Tabelul 16

Fig. 152 - Pichetajul pe curbe de nivel: a - Irnpbtirea terenului In parale cn panta uni ford; 6 - materializarea curbelor de nivel !C, ... Cn - curbe de nivel, r - (anqi ee marchearA curbele de nivel); c - pichetared pro- PriU-riSa ( R , ... R. = rlndurile de pomi, r - t h ~ i i ce marchear5 curbe, cerculetele =

T = ;%ru$i ee rnarcheaa locul pomilor)

Dimrnsionile gropilor pentru plantat pomi pe terenurile nedesfundate la gospod&riile populafiei

Conditiile de sol LPtimea Lnngimea I AdSncimea I I

in soluri grele (argiloase- clisoase) 1 *,XI 0.80

- I -

i n soluri uvoare I I

fn cazul c5 terenul nedesfundat este in pant5, a$a cum exist5 adesea in gospod2riile populafiei din zonele de dealuri fnalte, tehnica de slpare a gropilor este urmltoarea (fig.'. 153) : .

- se taie iarba cu un strat de pimint sub form2 de brazde de felin5 (glii) Si se cl5- desc in aval (1) ;

- se scoate rnl strat de p%mint pe adhci- me de o cazma si se a ~ a z i musuroi, in amon- te (2) ;

- se mai sap% p%mi'ntul din groap5 pe o adincime de o cazma ~i i se d5 pozifie orizontalz sau chiar o mic5 inclinare in contrapant2 (3) ;

- Pn vederea plantlrii, se introduce fn groap2 stratul de pamint scos de la supi.afafl dindu-i o grosime uniform2 (4) ;

- se agwH brazdele de felinz pe taluzul format in aval astfel c2 prin inierbare se fm- piedic2 eroziunea.

Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii obfinufi in pepinierii sint mutati la locul definitiv, in liva&. Reu~ita acestei lucrgri depinde de calitatea ~i preg5tirea materialului s2ditor, de epoca ~i de atentia cu care se exe- cut5 plantarea.

Calitatea materialului sZditor. Pomii folosifi la plantare sint vergi sau au coroana format5 En cimpul I1 a1 pepinierei. Ace~tia trebuie s5 aib5 o tulpinj. dreapt5 yi s?i fie sln5toas5. Xu sint buni pentru plantat pomii lipsifi de vigoare, strimbi, chirciti sau imb2triniti, pomii cu r9ni deschise, acei cu urme de parazifi sau boli periculoase (plduchele din San Jose sau cancer) sau cei cu rldPcini pufine ~i scurte.

~ -

Epoca de plaritare. Timpul cel mai potri- ria. - Slipah, gropilor pe vit pentru plantarea pomilor este toarnna. pant&

Plantarca poate incepc imediat dupi ciderea frunzelor (aproximativ dupz 20 octombrie) ~i se tennin5 cel pufin cu douil s5pt5mini

b inaintea de inghefarca pilmintului. Pomii se rnai pot planta rji primavara tim-

puriu, imediat dupg zvintarea p%mintului ,,in mustul z5peziiV, in asa fel incit pin5 la pornirea vegetatiei lucrarca s5 se termine.

Fig. 1.54 - Fasonarea riXd8cinilo1. Cele mai bune rezultate se obfin la plan- pomilor inainte de plantare:

I - rAu ; b - hlnc tarile de t0amni deoarcce dupi plantarc, inainte de sosirea icrnii, rinile dc pe rid5cini

se vindec5 $i chiar se fxmcaz2 noi rzdicini. Pomii plantafi de toamna pornesc in vegctafic mai dcvreme cu 15-20 de zilc (decit cci plantafi primsvara) $i au cresteri rnai mari in cursul vcgetatiei.

Pregilirea materialului siditor. Matcrialul szditor scos din pcpinieri este transportat la locul unde sc infiinfeazi livada, unde pomii si: stratifica $i riimin pin2 in momentul plantzrii. fnainte de plantare, rr~djcinile pomilor se fasoneaz5 daci accastr~ lucrare nu a fost K~cutil in monientul stratificarii pomilor.

Prin fasonarc sc infclcgc rctczarea r3d9cinil.or dcasupra r5nilor provocate cu ocazia scosului din pepiniei-5 (fig. 154).

Urmeaz.2 mocirlirca carc const2 in introducerca r9dLcinilor pomului intr-un amestcc de pgmint galben, bale@ proasp5t5 de bovine $i api , indiferent dac5 au fost fasonafi in toamn5 sau in primzvari.

Plalztarea $ropriu-zisi a pomilor trebuie fgcut5 inainte ca mocirla de pe rSd5cini s5 se usuce, acordind atenfie deosebit5 adincimii de plantare ~i contactului strins intre rid5cini $i sol.

fn livadz pomul trebuie s5 aiba coletul la nivelul pjmintului (fig. 155). Pentru aceasta, in momentul plantzrii, p ~ m u l trebuie a ~ e z a t cu 4-5 cm rnai sus. Mai tirziu, dup5 ce g m i n t u l se a~az5 , coletul pomului va ajunge exact la adincimea !a care a crescut $i in pepiniefi.

Pomii altoifii pe portaltoi vegetativi pot fi plantafi cu 3-4 cm rnai adinc cu condifia ca altoiul s5 nu ajung5 in contact cu solul. Pe porfiunea de tulpin% format% din portaltoi care este introdus5 in sol se vor forma riidjcini adventive care vor spori sistemul radicular a1 pomului.

fn fara noastrl s-au obfinut rezultate bune in solurile nisipoase din sudul Oltcniei prin plantarea pomilor cu coletul la 20-30 cm sub nivelul solului, cu condifia ca in jurul trunchiului s5 se p5streze gropi deschise (copci).

Fig. 155 - Adincimea de pla~ita re a ponlilor: a -situatia redlciuilor in rnorna~tul plantarii coreete; b - situatia radBcinilor dupH ,,a$emreau pPmIntului la plantarca corecta; c -situatia in nlomentul plantarii prca adinc; d -situatia dupa ,,a?ezarea" ~Prnintului in cazul

plautarii prea adinc

D U P ~ a7czarea rHd,icinilor in pozitie normal% se trage pgmint peste ele iar pentru a realiza un contact strins se calc5 (se preseaz5) p%mintul bine. In cazul c5 rlu s-a fscut ingri~area in perioada de pregjtire a terenului, pj- mhtu l cu care se face plantarea va fi amestecat cu 8- 10 kg mranij5.

In cazul c9 plantarea se face intr-o perioad5 secetoa5, dup% umplerea gropii se ud5 cu 2-0 g5lefi dc spa. Dac2 pHmintu1 are suficientg urniditate, asa cum este cazul de obicei la plantarea de toarnn5, udarea la plantare nu mai este necesar5. Dup5 plantare, in jurul pomului se face un muguroi inalt de 30-40 cm cu scopul de a ap5ra r5d5cinile pomului impotriva inghefului.

Pomii de vigoare sc5zut5 folosifi pentru livezile intensive ~i superintensive au ramurile foarte aproape de sol astfel c5 trebuie protejafi impotriva iepurilor nu numai in tinerete ci pe toat5 durata viefii. fn acest scop plantatiile intensive gi superintensive trebuie imprejmuite cu gard din plas5 de sinns, imediat dup5 plantare.

I'entru combaterea iepurilor, Pn livezile neimprejmuite, trunchiurile tre- h i e invelite cu tulpini de floarea-soarelui, stuf, coceni de porumb desfrunzifi, apir5tori din tnatrrial plastic, hhtie sau o substant2 iepurifuga.

In cazul plantarilor de toamn5, coroanele pomilor riimin intregi, nu se taie decft En prim5vara urm5toare. deoarece pomii ar suferi de ger.

Dac5 plantarea pomilor nu s-a putut face toamna, ea trebuie f5cutZ prim5vara foarte devreme. Toate lucr2ile in acest caz se executg la fel cu cele descrise rnai inainte. Deosebirea const5 in faptul cP nu se rnai invelesc pomii cu materiale de protecfie contra iepurilor rji in loc de mu$uroi se face o copc5 (farfurie) in care se udS abundent iar dup5 infiltrarea apei in jurul pomuhii se a ~ a z 5 un strat de gunoi, paie sau alte materiale organice care impiedic5 ?ncglzirea solului gi evaporarea apei.

fngrijiri dupii plantare. fn primul an dup% plantare. prin lucfirile de ingrijire se urmgreqte asigurarea prinderii pomilor $i obfinerea unor cregteri viguroase, mentinerea sh5t5f i i pomilor $i instalarea mijloacelor de sustinere.

Una dintre primele lucr5ri este t5ierea vergii la inilfimea de proiectare a coroanei. Ea se efectueaz5 prim5vara inainte de pornirea pomilor Pn vegetafie atit in cazul plant5rii de toamnj, cit:$i in cazulplantjrii de prim5var5. Prin aceast5 Iucrare se reduce partea suprateran5 a pomului corespunz5tor sistemului radicular care a fost micyorat cu ocazia scoaterii pomilor din pepi- nier5. Echilibrarea volumului cre~terilor cu capacitatea de absorbfie a radii- cinilor contribuie la sporirea procentului de prindere la plantare. Aceast5 lucrare rnai contribuie rji la formarea coroanelor pomilor, aya cum se va vedea in capitolul ,,lucr%ri de formare".

Plincipala cauz5 care micgoreaz; procentul de prindere la plantare este lipsa de ap5 din sol. Ca urmare, pentru a spori acest procent se iau mzsuri pentru pzstrarea apei in sol. fncepind de primavara ~i fn tot cursul verii, terenul trebuie lucrat superficial pentru a se distruge crusta $i buruienile, ceea ce micgoreaz5 evaporarea apei din sol, p%strind la nivelul rgdiicinilor umiditatea necesar5. Sint necesare 4-6 asemenea afin%ri superficiale. Tot

pentru a psstra apa la dispozitia pomilor, in regiunile secetoase se recomandP ca terenul dintre rindurile de pomi sP nu fie ocupat cu alte culturi care ar consuma gi ele o bun5 parte din ap5.

fn jurul pomilor, indatP ce sold se zvintg primgvara, trebuie PmprH~tiat muguroiul facut din toamng, apoi sold se mulce~te. Aceasta insearnn5 c5 pe o suprafafg mai mare decft dimensiunile gropilor se a p z 5 un strat de paie, frunze, buegar pHios in grosime de 8- 10 cm. Mulciul impiedicg evaporarea apei din sol ~i cre~terea buruienilor, iar solul se fncillzegte rnai pufin ~i rjmine reavsn.

Dac5 in urma acestor m'isuri apa din sol este t o t u ~ i insuficientz inainte ca pomii s% dea semne de ofilire, este necesarg o udare cu ap5 rnult%, pentru ca sB piitrund: a&nc fn sol.

Alte lucrzri de ingrijire in anul I dup'i plantare mai sint: alegerea Esta- rilor pcntru formarea coroanei ~i inlgturarea celor de pe trunchi prin tgiere la inel, pe mPsur5 ce apar, ins5 cel rnai tErziu in cursul lunii iulie.

fn tot cursul vegetatiei se efectueaz'i, la avertizare, tratamente impotriva bolilor $i dgungtorilor pentru mentinerea frunzi~ului En perfects stare de s5nZtate.

fn livczile intensive ~i superintensive se instaleaz'i spalierul care va susfine pomii. Acesta este al&tuit din stflpi de beton tip ,,spalierW de 2.50 In injlfime pe care se fntind 3 sirme dc 2.5 mm diametru. Stilpii m.ijloca$i slnt distantati la 15-20 m, aqezati in pozitie vertical'j fiind in&odu$ Pn sol l a 70 cm. Stilpii f run ta~ i sint a~ezaf i in pozifie oblicH la 65" fiind introdu~i En sol 60 cm.

C5tre sfirqitul primului an de vegetatie, toamna cu 2-3 s5pt:rnfni Pnainte de c5derea frunzelor (cind frunzele Pncep s i se Pn@beneasc5), se ar: solpl. livezii la 15-18 cm adincime. Cu aceastg ocazie mulciul este adunat dm jurulpomilor si introdussub brazd5 cu scopul de a mari cantitatea de substant5 organic: din sol.

fn livezile neimprejmuite ingrijirile din prirnul an de vegetatie se incheie cu invelirea pomilor cu materiale de protecfie Pmpotriva roz5toarelor.

Subcap. 4. f ngrijirea plantatiilor pomicole

38. Dirijarea coroanei, a cresterii si rodirii pomilor si arbu~tilor fructiferi

Necesitatea diuij5rii cregerii ~i rodirii. Pomii l5safi sj. creasc5 liber for- meaz5 coroane dezechilibrate de obicei prea dese, cu ramuri de rod numeroase ~i firave ; fructificarea este de obicei limitatg la periferia luminatz a coroanei ;

interioml neluminat gi neaerisit &mine neproductiv. sau d5 fructe de ta te sca~ut5; in coroanele dese, tratamentele f~tosanltare se aplici greu astfel cz se dezvolt5 numerovi driun5tori $i boll; pomii imbstrinesc prematur iar la uncle specii rodirea este neregulatii (0 dat5 la 2-3 ani). Toate aceste fenomene EnseamnP pierderi economice.

Prin formarea rational5 a coroanei ~i prin dirijarea cre~terii +i rodirii in functie de perioada de virstg a pomilor, aceste neajunsuri slnt' inl5turate

Clasificarea ~i caracterizarea formelor de coroang. fn prezent, in pomi- culturj existi foarte multe fornle de coroan5. f n culturile superintensive, intensive +i clasice se folosesc coroane globuloase sau a~lat izate . fn grjdinile de amatori se rnai folosesc $i coroane artistice-fialisale.

A. C o ~ o a n e l e g l o b z c l o a s e sau $ i r a m i d a l e sint numeroase .cji au comun faptrll c% proiecfia lor pe sol constituie un cerc. Ele se clasifica En 3 grupe:

- cu a s central ~i volum mare, dintre care cele rnai cunoscute sint: piramida etajata rjritii, piramida neetajat5, piramida mixt5 ;

- cu a s central si vc~lum redus; forma fus-tufSi, fusul subfirc, coroana Pillar ;

- fPr5 ax: vaslrl clasic, vasul ameliorat +i vasul intfrziat. Numarul mare de coroane globuloase se datoregte faptului c5 ele cores-

pund ?n general tendinlei naturale de creStere a pomilor si se obfin printr-o tehnicj relativ simpla. Co.roanele globuloase de mare volum prezint: Ens: $ o serie de inconveniente dintre care cele rnai importante sPnt:

- Enslfimea lor mare ingreuneazg lucrzrile de Intrefinere: tgieri, recoltare, tratamente fitosanitare;

- diametrul foarte mare impiedic5 pgtnlnderea luminii astfel c i interiorul lor d5 fmcte de calitate inferioar:;

- impiedic5 sau reduc posibilit2file de mecanizare. Coroanele globuloase de mare volum sint caracteristice pentru sistemul

clasic de culturii a pornilor ~i nu sint utilizate in culturile intensive ~i superintensive.

Coroanele globuloase cu volum redus nu au inconvenientele enumerate rnai sus. Ele rZmPn de dimensiuni mici ceea ce permite mecanizarea lucrP- - rilor, pitrunderea luminii in interior $i ca urmare obtinerea unor recolte de calitate superioarz. Aceasta face ca ele s5 fie utilizate in culturile intensive gi $uperintensive.

Coroanele globuloase in form5 de vas, inl5tur5 in mare mHsur5 inconve- nientul privind insuficienta iluminare a pPrfii centrale.

Caracteristicile principalelor coroane globuloase sint: 1 . Pirumida etajafa' ra'rita' este o coroanH globuloasg de mare vol- folo-

sit5 in culturile dasice pentru speciile cu vigoare mare ~i cu tendint5 accen- tuatri de etajare a rarnurilor de schelet, cum sfnt: cirequl, p5ru1, o mare parte dintre soiurile de m5r, prun gi viyin. Aceast5 coroan5 are un ax central pe

- - n - - - n - tmnclliul ; b - distanta dintre ramurile unui ctaj ; n - trunchiul ; b - distmfa diutre wrpantc pr ns

c - dislan}a dintre ctajr.

care esist5. 3 etaje de cite 3 ~arpantc inserate la 7-15 cm intrc clc. l>istrunta dintre etaje este cle 100- 150 cm pcntru pomii de vigoarc mijlocie ~i marc. Pe sarpante exist5 cite 3-5 ramificatii de ordinul I1 distantate la 60-70 cm $ dispuse bilateral-altern exterior. Acestea poart5 la rindul lor ramuri dc schelet de ordinul 111. Trunchiul pcmilor condugi.in aceasfi form2 are 0.8- 1,O m in5ltime (fig. 156).

2. Piramida nectajaiZ (Leader) este o coroanz globuloas~ folosit2 tot in culturile clasice pentru specific $i soiurile cu .crejtere viguroasl, in special pentru m5r. Coroani ai-e ax central pe care exrsti 5-7 garpante agezatc in spira i , f5fi d formeze etaje. Distanfa intre punctele de inserfie a rawrilor pe ax este de 35-40 cm. Pe fiecare sarpant2 exist$ 3-5 ramificatii dc orcli- nu1 I1 dispuse dup2 sistemul bilateral altern-exterior. Pentru a se limita cre~terca in inzltime, axul coroanei se suprim5 deasupra ultimei garpante dup5 ce aceasta s-a consolidat, adicz la 1-2 ani de la formarea ei. Tot pcntru limitarea fngltimii, prima ramur2 din coroan5 se formeaz2 la 60 cm deasupra solului. fn21ilfimea total5 a pomilor cu coroane in form5 de piramidj. neetajat2 variaz5 intre 3 si 4,5 m (fig. 157).

3. Piramida mixta' arc elemente atit de la piramida etajats rlrit5 cit $i de la piramida neetajat%. Pe axul central a1 coroanei exist5 un ctaj format din 3 sarpante. Ramura tea mai de jos din etaj este situat5 la 0,s-1 m iwil- time. Deasupra acestui etaj. pe axul coroanei exist5 incl 3-4 Sarpante dispuse in spiral: (neetajate) distantate la 35-40 cm intre ele. Fiecare sar- pant5 are 3-5 ramificatii de ordinul I1 dupi sistemul bilateral altern-exterior. fn~ltimea pomilor atinge 3-4,5 m. Piramida mixt5 se utilizcazl. atit pentru soiurile viguroase, cft $i pentru cele de vigoare mai mic5, in culturile clasice (fig. 158).

-?T

Fig. 158 - Piramitla mixta: J'ig. 1.59 - Fas-tufA r r - tr;~ncl~iul; O - Oistaorn dintrr rarnurilr rta-

jultti ; c -- dirtan@ diritre mmurile dc pc ax

4. Fusul-tuja' ameliorat este o coroan2 globuloas2 folositj Pn culturile intensive pentru merii $i perii altoiti pe portaltoi de vigoare slabs. Este al- catuit5 dintr-un ax central pe care sint prinse in spiral5 10- 16 ramuri principale de vigoare mic%. Punctelc de insertie ale ramurilor pe ax sint foarte apropiate. la 10-30 cm. Toate aceste ramuri sint conduse in pozitie oblic5 la 65-70" fdt5 dc verticals $i au vigoare sc2zutH. Kamurile de rod sint prinse direct pe ramurile Sarpante. Primele ramuri Tarpante sint situate aproximati~ la 60 cm deasupra solului, iar in5ltimea total5 a pomului atinge 2,s-3,s m jfig. 159).

5. Fusl:l sub+ (Slender Spindle) este o coroan5 creat5 in ultimcle cleccnii, folosit5 in culturile superintensive, in special pentru m5r gi pKr altoit pe portaltoi de vigoare sc%zut;i. Este alc5tuitz dintr-un ax central in zig-sag, care poart5 un etaj de 3-4 ramuri de schelet la baza coroanei; deasupra acestora axul poart2 ramuri de semischelet sau dc rod. La dezvoltarea definitiir5 coroana atinge 1.8-2,5 m Pn%lfimc, diametrul de 0.9-1,2 m la haz5 si 0,4-O,h m la virf.

6. Co~oana Pillar, utilizat5 tot in plantatiile superintensive. este de fapt un cordon vertical aproape cilindric format dintr-un ax care nu poart2 ramuri de schelet, ci nun~ai ramuri de semischelet $i de rod. In5ltimea acestei coroane se limitcar% la 2,s-3 m.

7. Forma de vas este o coroan5 globuloas5 f5r5 ax central $i are 3 variante. Ea este alc5tuit5 din trei Sarpante conduse sub un unghi de 45-50" fat5 de verticals. Punctele de inserfie ale celor trei brafe pe trunchi variazg de la citiva cm pin5 la 30-40 cm. La vaszrl clasic ~arpantele sint formate din mu-

guri succesivi (foarte apropiate), la zlasrtb ameliorat parpantele sint distanfate l a 1 5 cm (fig. 160), iar la vaszcl intz^rziat sink distanfate la 25-30 cm. Sarpantele poar- tB ramificafii de schelet de ordinele I1 ~i I11 a~ezate dup5 sistemul bilateral altern. Aceasts form5 de coroan5 a fost folositj in special pentru cais $i piersic. f n prezent se extinde ~i la celelalte specii mai viguroase, Pndeosebi la m5r, dar cu un num5r ceva rnai mare de Sarpante.

f n cazul cH pomii sint altoiti pe portaltoi viguro~i, forma de vas este uti- lizat5 pentru plantafiile clasice. Dad.

Fig. 160 - Vasul ameliorat: pomii sint altoifi pe portaltoi de x'g '1 oare - trunchiul; - distanta dintre parpante S C H Z U ~ H aceastH form5 de coroana este

utilizatj in livezile intensive. Pomii condu~i in form2 de vas, de obicei, se formeazg cu trunchi pitic

(0,3-0,4 m) pi au in5ltimea total5 mai mica decit coroanele cu a s central, B. C o r o a n e I e a f J 1 a t i z a t e sint turtite lateral astfel Encit proicc-

tia lor pe sol se inscrie intr-o elipsj cu diametrul mare En lungul rindului. Pomii vecini i$i Entrepztrund ramurile astfel c5 formeaz5 ,,gardnri fructifere".

fn formarea coroanelor aplatizate omul intervine mult schimbind direcfia de cre~tere a ramurilor. Ca urmare se realizcaz5 o rnai bun5 iluminare obfinindu-se recolte de calitate superioar5. Este posihila de asemenea mcca- nizarea lucr5rilor de htrefinere, ceea ce contribuie la miqorarea prefului produselor. Cele rnai importante coroane aplatizate sint: palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajat5 cu brate oblice, trip15 incruci~are, drape1 marchand, Lepage, gardul fructifer cu schelet arcuit.

1 . Palmeta etajati cu brute oblice se folose$te in iivezile intensive rnai ales pentru soiurile de m8i. $i 'par altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Trunchiul: pomilor cu astfel de coroanH este de 50-70 cm $i se continu5 cu un ax pe care sint prinse dou5 cite douP Sarpantele. fn mod obi~nuit palmetele au 3-44

Fig. 161 - Palmeta etajat?i cu brate oblice: a - trunchiul; b - distanw dinlre prpante; c - dislanw dintre etaje

Fig. 162 - Tripla incruciyre Delbard:

perechi de brafe distantate intre ele la 60-130 cm in funcfie de rigoarea soiului pi portaltoiului. Sarpantele forme& cu axul unghiuri de 45-55" pi sint orientate in lungul rindului ajungind s5 se incruciveze cu ~arpantele dc la pomul vecin, astfel incit formeaz5 un ,gard fructifer" continuu. 5arpan- tele au ramificafii laterale de schelet (de ordinul11) care sint conduse aproape orizontal tot in lungul. ~indului cu scopul de a evita ramificarea exagerat; cHtre intervale (de a se evita ingro~area gardului). Ca urmare grosimea gardului fructifer variazi h t r e 1,20 ~i 1,5 m. fnslfimea total5 a pomilor conduvi sub form5 de palmeta etajat5 atinge 3-3,s m in funcfie de vigoarea soiului si portaltoiului (fig. 16 1). . -

2. Palmeta neetajata' cu bra!e oblice se deosebe~te de cea etajat5 prin faptul c5 se folose~te. pentm pomii de vigoare nlai slab5 ~i c i pe ax sPnt inserate 10-12 varpante de vigoare rnai mica, neetajate ~i lipsite de ramificatii laterale de schelet. ln5ltirnea total5 a pomilor condupi sub forma depalmetj neetajatz variazg intre 2,5 pi 3 m.

3. Coroana tripla' z^ncrz~ci~are este o coroang aplatizatg lipsit5 de ax, folosit5 En livezile intensive in Franfa. Pe un trunchi foarte scurt se formeaz5 douS Sarpante conduse oblic in sensuri opuse care poarta cite o ramificafie secundar5 distanfate la 60 cm pi care se incruci~eaz5 Entre ele deasupra trunchiului (fig. 162). Aceastg coroanP are avantajul palmetelor $i in plus, dato- ritH absenfei axului permite o rnai bun5 echilibrare a brafelor. Poate f i folo- sit5 pentru soiuri de vigoare diferitg. fnclinafia brafelor $i distanfele de plantare sint mai mari in cazul soiurilor viguroase $i mai mici fn cazul celor de vigoare scHzutH.

4. Coroana drafiel Marcham? este o form5 de coroanH la care nu numai ~arpantele ci ~i tn~nchiul insu~i este inclinat la 45". Coroana este alcHtuitH din 5-6 ~arpante formate pe latura superioar5 a axului, distanfate la 50 cm $i conduse intr-un singur plan, perpendicular pe axul inclinat (aceasta face ca parpantele sH formeze ~i ele un unghi de 45" cu verticala). Toate prpantele sint garnisite direct cu ramuri de rod gi nu poartg ramuri de schelet (fig. 163).

Fig. 163 - Drape1 Marchand

Fig. 172 - Diverse mijloace pentru dirijarea brafelor: a - pr gipci incruciwte la nivrlul primullli eta j ; h - pc vipci i!~cruci>atr ye partea superioma a asolui: c - prin ancorarc

de !51ugi

In luna septembrie la mSr ~i p5.r se face inclinarea definitiv: a yarpantelor din ctajul I la un unghi de 44-55". Pentru pol-nii de \rigoare slab: sau mijlocie se instaleazj un spalier cu 3 sirme. Tot in luna septemhrie se inclin8 ?i lzstarii etajului I1 sub un unghi de 50-60".

117 a7zul I I I , inainte de pornirea ~egetafiei , se scurteazZ asul la 60- 120 cm pentru proiectarea etajului 111. Tot acum. pe fiecare ~ a r p a n t 5 din ctajul I se rezervii cite o ramurz dc ardinul I1 care se conduce in pozitie apro- piatP de orizontal5.

f n luna iulie se aleg l5starii necesari etajului III dup i acelea~i principii ca gi etajele I ~i 11. Tofi listarii laterali de pe ax $i de pe sarpante se inclinz la orizontal5 sau se arcuiesc cu excepfia celor cu pozifie vertical5 care trebuie suprimati. Toamna, sau in primavara anului I \ , ramurile din etajul 111 se incling la 50-60". .Din anul IV nu rnai sint necesare inclingrile lateraie la orizontals sau arcuirile, deoarece ramurile se apleacH in mod natural sub greutatea fructelor. Pentru aSezarea ramurilor in pozifie corect5 se folose~te anco- rarea de sirmele spalierului, de frirusi sau de ~ i p c i ('fig. 172).

Formarea palmetei neetajatg cu brate oblice. fn nnul I se scurteaz5 ver- gile la 40-60 cm i~~xl t ime. Cicd lsstarii ating lunginlea de 20-35 cm, se alege listarul de prelungire a axului ~i in& 2-3 lastari distantafi la 20- DO cm Si orientafi pe direcfia rindului, care vor deveni ~arpante . Prilnii doi Iiistari de la partea inferioar?~ pot f i opu~ i . Toti ceilalfi liistari intermediari care nu sint necesari formHrii brafelor se suprim5 sau se ciupesc.

1 7 2 fiecare dilz arzii ~ ~ v v z a ' t o ~ i , primjvara, inainte de pornirea vegetafiei, se scurteaz5. prelungirea axului la 35-40 cm de la ultima yarpant:. In luna iunie se opresc cite 2--3 lzstari, distanfati la 20-30 cm pentru lormarea de noi Sarpante; ace~ t i a se inclinj la 50-60" in luna scptembrie, iar ljstarii laterali care cresc pe brafe se arcuiesc uSor sau se a ~ a z i la orizontalii legin- du-se de sirmele spalierului. Se continu: astfel pin: se obtin 10-16 sarpante.

Lucrsrile de intrefinere a coroanelor se aplica pe o lung: perioadz de timp, incepind din momentul formsrii tuturor elementelor schelrtului ~i p fn i fn perioada de sc%dcrc a recoltelor. f n acest timp, cresterile pomilor sint

din ce En ce mr; mici dar sfnt prezente pc toate categoriile de ramuri. Aceasta duce la amplificarea -2murilor prin no1 prelungiri ~i ramificafii ceea ce pro- voacH indesirea coroanci. fn unele cazuri apare dezechilibrul intre qarpante 5au diverse alte p%rfi ale coroanei, alteori se formeaz5 lsstari lacomi, in pozitii nedorite. fn sfirsit, sub greutatea rodului unele sarpante se apleac5 in pozitii ncfavorabile cre~terii.

Lucririle de intretinere a coroanelor se compun tot din schimbHri de pozifie asociate cu tjieri. I'onderea taierilor spore~te pe m%sur% ce cre~terile pomilor se micsoreazi.

Lucrgrile dc intrefinerc sc efectueazz in perioada de repaus si se aplic5 la toatc categoriile de ratnuri (schelet, semischelet ~i rod) in mod corelat. Pentru o mai bun5 fnfclegcre a acestor lucrari le vom prezenta separat: a) lucrjri de intretincre aplicate ranlurilor de schclet si b) lucriiri de intretinere aplicate ra~nurilor de sernischelet yi de rod.

Lucrririle de intretinere aplicate ramurilor de schelet au drept scop menfinerea coroanci in limitclc spatiului acordat fiecsrui porn conform schemei caracteristicc coroanei respective precurn ~i menfinerea vigorii de crestere care sc aprc:ciazL prin lungimea iristarilor de prelungire a ramurilor de schelet.

f t z firima I>arlr a j>s~ioadez clr rodire cregterea pomilor este incH destul puternici astiel cH i5.starii de prelungire ating 30-40 cm. Ca urmare, in

aceasti etapL p!-in lucririle de intrefinere aplicate ramurilor de schelet nu pste nevoie sL se pun8 accentul pe stinlularea cresterii, ci pe menfinerea coroanei in forma ~i spatiul specific.

In principal aceasta se realizeaz5 prin: - rcechilibrarea tururor elementelor scheletului (etajelor, ~arpantelor,

su'ugrpantelor) prin schimbxri de pozifie, suprimsri, scurt5ri ~i reductii astfcl incit s2 sc rcalizeze o rHrire ~i chiar o reintinerire;

- limitarea inHlfin-,ii pomilor prin suprimarea axului ~i a tuturor ramurilor cu pozitic vertical2 apPrute pe sarpante; - . . -

- eliminarea ramificatiilor suplimentare apgrute pe ~ a r p a n t e rnai ales En apropierca insertiei ~amurilor de prelungire precum ~i a celor de pe a x intre etaje ;

- suprimarea ramurilor lacome yi concurente, a celor bolnave precum si a celor atirninde care stinjenesc lucrarea solului.

Pentru o anumit5 fonnri de coroan5, de exemplu palmeta etajatP cu brate oblice, se analizcaza la fiecare savan t s : unghiul de insertie, lungimea ei comparativ cu cclclaltc yarpantc. pozifia ramurilor de ordinul 11, gradul de garnisire a sclleletului cu ramuri de semischelet ~i de rod, precum yi modul de ramificart: dup5 ultima interventie.

1) fn cazul c5 unghiul de insertie ttste necorespunzZtor, se va schimba clirccf~a de crestere prin aplecare sau dresare, u r n k i n d ca ~ a r p a n t a s% nu nib5 curburi (pe punctul cel mai inalt a1 curburii t f~nesc ramificafii). Corec- tarea pozifiei se mai poate face si prin transferul ~arpante i pe una din ramificafiile mai bine plasate. Aceasta inseamn5 c5 Sarpanta initial% cu pozifie necorespunz5toare poate f i t5iatH deasupra unei ramificatii exterioare dac5 unghiul este mic sau interioare dac5 unghiul sarpantei este prea mare.

2) Dacs o ~al-pant5 a depssit spatiul destinat coroanei sau a d e p i ~ i t dimcnsiunile celorlalte ~a rpan te , \-a fi t5iat5 deasupra unei ramificatii late- rrrlc, convenabil plasata pentru a deveni ramur5. de prelungire. fn absenta unei ramificatii, ~ a r p a n t a va fi taiat5 in zona cu muguri dorminzi.

In cazul cri se constat5 o garnisise slab2 este necesari reducfia ~arpantci deasupra unei ramificafii laterale chiar daci yarpanta nu a dep2~it limitele spafiului acordat folmei de coroanz.

3) Se analizeaza locul ~i unghiul de inserfie a1 ramificafiilor laterale ;i se retine eventual o nou5 subyarpant5. Se analizeaz; lungimea subsaTantelOr vechi $i se face subordonarea acestora fat5 de noile dimensiuni ale garpantei (echilibrul vertical).

4) fn funcfie de num2rul ~i lungimea ramurilor formate in urma triierii, din anul anterior pe qarpantri sau pe sub~arpant: se va mai face:

- suprimarea de la inel a tuturor cre~terilor cu pozifie verticals, deoarece acestea prezint: pericolul de a da nastere la ramuri puternice in pozifii ncco- rZspunz2toare ;

- ririrea ramurilor anuale laterale la circa 15-20 cm intre ele in vede- rca transformririi celor r5mase in ramuri de semischelet.

fn cea de a doua jumilate a perioadei de rodire vigoarea de cre~tere a pomilor scade mult astfel c5, in unele cazuri, l2starii de prelungire a ramurilor de schelet abia ating 12- 15 cm luiigimc. In aceasti situatie, prin lucr5- rile de intrefinere aplicate ramurilor de schclet. in afar5 de obiectivcle precedente se urmHre$te in mod deosebit stimulitrea cre~terii pomului. Aceastri stimnlare se obfine in primul rind prin aplicarca unor triieri de reducfie prccum yi printr-o rnai bun2 nutrifie a pomilor.

T5ierile dc reducfie sint moderate la inceput ~i constau .in scurtarea ramurilor de schelet t i ind in lemn de 3-5 ani.

Penttu efectuarea acestei regenerari uSoare, pe fiecare ramur5 de schelet incepind de la virf, se apreciazi lemnul care are virsta de 3-5 ani $i se re- teaz2 deasupra unei ramificafii care devine terminalg, de prelungire. Tgierea se poate face yi dupri aprecierea grosimii ramurilor; de exemplu, toate ramurile vor fi tiiate in punctele unde au.diametru de 2-2,5 cm, cu conditia existentei in punctul respectiv a unei ramificafii de prelungire.

0 data cu reducfia ramurilor de schelet se efectueazri $i reinnoirea ramurilor de rod $i a celor .de semischelet, aya cum se va arzta la triierile de rodire.

Pentru a obfine o buns stiinulare a cre~terilor se recomandi ca tsierca de reducfie s5 fie asociati cu ingriprea solului in toamna precedent: sau in primrivara respectiv:.

fn urma acestor luc%ri, pomii i ~ i recaprit: vigoarca, cre~terile anuale de prelungire ating 30-40 cm lungime gi reincepe rodirea susfinut2. Efectul unei asemenea regenerHri se resimte timp de 4-5 ani dupi care cre~terile scad din nou. f n aceast5 situafie o nouH taiere de regenerare, ceva rnai severs, este necesara. Aceasta const5 in reducerea puternic5 a coroanei tiind in lcmn cu virsta de 5-8 ani uneori chiar rnai vechi. Ca urmare a acestor inter- venfii se PnlgturZ 1 13 pin: la 1 /2 din lungimea ramurilor de schelet astfel c% volumul coroanei se reduce foarte mult. AceastP a doua regellerare se efectueaz: dupj. aceleaqi reguli ca prima, finfndu-se seama in acelayi timp ca diametrul ramurilor t5iate s i nu depigcasci 7-8 cm la pomacee si 5-6 cn: la drupacee.

fn cazul c: prima regenerare nu a fost efectuat: la timp ~i pomii m.alli- festri semne de imbstrinire avansat5 (declin) se poate aplica direct reductia pe lemn de 5-8 ani.

Lucr5ri de intreFere aplicate ramurilor de se~nischelet yi de rod. Lucrg- rile care se aplicFi ramurilor de rod ~i celor de semischelet Pncepind din tinerefe ping la defri~area plantafiilor, sint cunoscute sub denumirea de tgieri

de fructificare. Ele inccp in paralel cu lucr9rile de formare in pxioada de tinerete apol se continua in perioada de rodire maxim? precuin $i in cea d:: sc-jdere a recoltelor.

I. La pomii tineri, neajunsi incH la rodirea maxim:, obiectivul urmirit prill tgierea de frnctificare este de a obfine o bun5 imbracare (garnisire) a ramurilor de schelet cu ramuri de rod ~i de semischelet. fn majoritatea cazurilor pomii tineri formeazi un nuinir mare de ramuri susceptibile a deveni de rod ~i de semischelet. P5strarea tuturor acestora in coroana este indicatH deoarece asig1115 intrarea rapid: pe rod ~i formarea unui mare numir dc fructe ccea ce tempereaz; cre~terea. Printre ramificafiile noi care se formeaz?~ esist5 ins5 si unele care prin pozifia lor sint favorizate in cre~tere ~i pun En pericol forma coroanei tinzind s H creasci inult. In aceastri situatie tHicrilc clc fructificare trebuie rcduse la minimul necesar limitindu-le la eliminarea rarnurilor anuale cu tendinfri prea marc de crc~tere. Eliminarea acestora se va face prin supriinarc de ,,la inel"; nu se va folosi scurtarea pentru a evita Endesirea coroanei. fn cazul c5 desimca coroanci estc foarte mare se rnai pot elimina, tot dt la inel, ramurile de rod situatc pe latura inferioar5 a ramurilor de schelet, deoarece fiind umbrite vor da fructe necolorate, dc calitatc inferioar:.

La sflr~itul lucrsrii, scheletul coroanei trebuie s5 poarte, pe toat2 lungimea lui, ramuri de semischelet in pozifie lateral2 inserate alternativ pe ramura de schelct ~i distanfate la 30-50 cm. Atit ramurile de semischelet precum $i cele de scllelet tinere (mai ales la pomii tineri) trebuie s5. fie imbrHcate cu ramuri de rod.

2. La pontii czjunsi hn perioada de rodire ntaxima' triierile de fructificare care se aplicL ramurilor de semischelet ~i de rod au ca scop normarea inciir- cHturii pomului cu muguri florali yi reinnoirea ramurilor de semischelet $i de rod. R e w e importante de care trebuie si se fin% seama in aplicarea tseri- lor sint :

a. ramurile de semischelet rnai bstrine de 3-4 ani sint triiate in lemn de 2 ani (reducfie) fn funcfie de spafiul de care dispun $i de vigoarea lor dup5 cum urmeaz8:

- ramurile de semischelet subfiri care depz~esc 70-80 cm $i poarts 10--15 formafiuni fructifere sint scurtate la 7-8 formafiuni, deci sint reduse la 112;

- ramurile de semischelet rnai groase care au 70-80 cm dar asigur: o bun5 circulafie a sevei pin5 la extremitatea lor, sint pistrate intregi, dacg dispun de suficient spafiu; in schimb se r2resc ramurile dr rod la 112 din numHrul existent pa ramura pgstratri.

b. ramurile de rod rnai bltrine de 3-4 ani sint regenerate sau eliminate dup% urmritoarele reguli :

- ramurile dc rod slabe (cu diametrul sub 6 mm la bazi) se reduc In 2-3 mugari florali considerindu-se c2 cle vor putca h r h i in final ntunai 1-2 mere sau pere $i 3-6 prune sau caise;

- ramurile dc rod mijlocii (cu diametrul la bazH dc 6- 10 mm) se reduc la 5-6 muguri florali;

- ramurile fructifere viguroase (cu mai mult de 10 mm la baz%) care au pozitie favorabil5 cre~terii, sint climinate.

La sfur~itul lucrririi mugurii vegetativi gi cei roditori trcbuie sH r5rninZ in raportul de 2-3 vegetativi / 1 roditor, acest rapo~t fiind considerat optim pentru perioada de rodire.

'T5ierea de rodire se aplic5 foarte riguros in anii cu PndrcPtur5 foarte mare de muguri roditori: ea este foarte redus5 sau chiar se renunt5 complet la tserea de rod in anii cu putini muguri de rod, mai ales dac5 pomii sint la inceputul perioadei de rodire ~i mai au incZ cre~teri puternice.

3. La 9omii treczcji de perioada dc rodire ma%ima' prin tzierea de rodire, in paralel, cu normarca inc5rc5turii se urmHre~te in mod special refnnoirea ramurilor de semischelet ~i de rod. TKierea se face dupK principiile expuse mai inainte adsugindu-se in plus c5 prin tHierea ramificafiilor (fructifere Si de semischelet) se urmgre~te:

- eliminarea coturilor, a porfiunilor gituite si a porfiunilor alungite $i degarnisite care ingreuneazs circulafia sevei;

- apropierea rodului de sursa de hran5 (de ramura-mam5) $i forfarea cre~terii mugurilor de la baz5.

38.3. T5ierile de corectare

Tgierile de corectare se aplic5 poinilor neglijati, cu coroan5 prea deasf, sau degarnisit5, cu uscsturi sau cu numero~i lkstari lacomi. Ele urm5resc in principal fmbunst5firea regimului de lumin5 pentru coroanele prea dese sau ramificarea En coroanele denamisite. -

fn cazul cind coroanele sint prea dese trebuie supriniate o serie de ramuri de schelet. Pentru aceasta se apreciazP ce tip de coroanj. se poate obfine prin tkierea de corectare: piramid5 etajat5 r5rit5, piramid5 mixt5, vas, palrneti etc., Si sc stabilesc ramurile ce trebuie fnl5tilrate. Dac5 num5rul acestora este mare, corectarea coroanei nu se face intr-un singur an (dintr-o singur5 tiiiere) ci se e~aloneaz5 pe 2-3 ani. Lucrarea se Pncepe prin suprimarea v r - pantelor supranumerare, tsindu-le la inel dacP nu depii~esc diametrul dc 5-6 cm la drupacee $i 7-8 cm la pomacee. Dac5 ramurile respective depg- vest aceste dimensiuni r5rirea coroanei se face prin suprimarea ramurilor de ordinul a1 11-lea $i al 111-lea care sint mai subtiri.

Pentru ramurile r5mase in coroan5 dup5 r5rire se aplicH principiile tgierilor de fntrefinere.

38.4. Mecanizarea t5ierii pomilor

Lucrgrile de t5iere a pomilor reprezint5 un mare volum de munc5, necc- sit5 calificare $i.depiX~esc 25% din totalul cheltuielilor la ha. Pentru a se reduce aceste cheltuieli in ultimele decenii s-au fgcut numeroase incerczri de mecanizare a tgierilor.

Un prim pas Pn acest sens a fost introducerea foarfecelor pneumatice care au sporit randamentul ~i au micprat siratitor efortul depus de muncitori.

fn prezent au Enceput s5 fie folosite ma~ini cu bare cositoare unice sau ma~ini cu discuri, cu care se l i m i t e d inallfirnea pomilor ~i l5rgimea gardu- rilor fructifere (fig. 173 a). Aceste ma~ini efectueaza ,,t%iere oarb8" in m a c5reia se f o r m e d o ramificare deasj. la exteriorul coroanei care, dac5 nu este completati prin interventii manuale, impiedic5 pztrunderea luminii in interior (fig. 173 b).

~ ; g . 173 - Mecanizarea taieri lor:

- wi &tome uni+ ; b - rehldesirea ramificatiilor la exteriorul coroanci datorati tiierii succeslve tn anii 1, 2, 3; c -bare cositoarc multiple

f n fara noastr5, la stafiunile Trustului de cercetare, inginerie tehnolo- gic5 gi productie pomicol5, precum gi in unele I.A.S. s-au experimentat $i se folosesc, cu rezultate bune, magini de t5iat pe sectoare de coroan5 cu bare cositoare multiple. Acestea inl5turH inconvenientele barelor cositoare unice permifind o mai bun: iluminare a interiorului coroanelor (fig. 173 c).

La lucr5rile de tziere se folosesc foarfeci de tj.iat pomii pentm ramurile tinere $i ferastraie pentm t5iat ramurile mai groasc. R5nile l5sate de feris- traie trebuie netezite cu cosorul sau cu briceagul. Pentm tzieri la inzlfime muncitorii folosesc sc5ri.

Activitatca cu toate aceste unelte irnpune atentie sporitj. Atentia trebuie acordat5 atft fn faza de preg5tire a uneltelor cft gi in timpul Iucrului propriu-zis, pentm a se evita accidentele de muncs.

Este necesar ca uneltcle s5 fie bine ascufite yi in bun5 stare de funcfionare: foarfecele s5 a ib j arcuri bune, minere comocle ca s2 nu rPneasc5 (eventual Pmbr5cate in tuburi de cauciuc) ; ferjstraiele s% aibz minere f5r5 a~chii sau cr5p5turi gi f j r5 a fi legate cu s i m ? ; sc5rile sii fie sufident de solid? ~i s5 asigure o bun5 stabilitate.

Cu unelte bine ascufite $i En bun5 stare de funcfionare muilcitorii pot efcctua un lucru de calitate, f5r5 s5 depun5 eforturi speciale (de exernplu, nu sint nevoifi s5 string5 foarfecele cu ambele miini).

Sprijinirea eventual5 a ramurilor trebuie Gcut5 astfel incit mina sprijinitoare s5 nu ajung5 in dreptul lamei foarfecei sau fer5strHului. La netezi- rea r5nilor cu cosorul trebuie evitat ca degetele sprijinitoare s5 ajung2 in fafa lamei $i la acelagi nivel cu ea.

Dup5 utilizarea foarfecelor, briccgelor gi cosoarelor, ele trebuie inchise $i puse in port-u~elte, intr-un buzunar larg al ~ortului sau intr-un supnrt special. f n acest iel se evit5 r5nirea miinilor muncitorului $i de aseinenea se evit5 c5derea uneltelor de la in5lfime peste alfi muncitori, in trecere.

Folosirea sc5rilor inalte in plantafiile clasice poate s5 constituic de asc- menea o surs% de accidente, prin c5derea muncitorilor. Pentru evitarea accidentelor este necesar s5 se foloseasc5 sc5ri cu o bun5 stabilitate care si fic a~ezate cu mult5 atenfie la fiecare mutare.

39. Intretinerea si lucrarea solului in plantawe pomicole

Terenul dintre rindurile de pomi $i de pe rinduri se poate fntrefine ca: ogor negru, inierbare permanent5, culturi intercalate, mulcire, erbicidare.

Ogorul negru este sistemd de fntrefinere in care terenul de sub pomi este menfinut f5r5 nici un fel de culturi, corltinliu afinat, fPr% crust5 qi f5r5 buruieni. fn aceste conditii sold acumuleazh mult5 ap5 ~i pune la dispozitia pomilor substanfele hrgnitoare necesare.

Al5turi de aceste avantaje, ogorul negru are inconvenientele cZ materia organic5 din sol se descompune repede, iar solul i$i pierde trcptat structura;

data este f010sit pe pante, ogorul negru favorizeaza eroziunea ~ 0 l d ~ i ; ?n perioadele cu ploi impiedicg accesd in livadH pentru aplicarea tratamentelor anti- parazitire. - Datorit5 acestor caracteristici, ogorul negru este un sistem de Pntrefi- nere a sol~ilui mult fntrebuinfat in livezile din regiunile secetoase, dar $i in cele cu suficientj. urniditate, pe teienurile cu fnclinafie mica nesupuse ero- ziunii. Pe terenurile mentinute ca ogor negru este necesar5 imboggfirea periq- dicP a solului cu substante organice: o datri la 2-3 ani se administreaz5 cantl- tali mari (20-30 tone) de gunoi de grajd.

fmbog5firea solului in substanfe organice se poate face gi cu ajuton-11 Pngr?i$Bmintelor verzi. fn mod obignuit acestea se seamj.nH la mijlocul veni ~i se introduc Pn sol o dat5 cu ar5tura de toamn5. Exist5 gi culturi de ingfi- ~5minte verzi care se seamZn5 toamna pentru a f i ,ncorporate in sol prim;- vara umLtoare.

fmbinarea ingr%y5mintelor verzi cu ogorul negru inl5tur5 o bun5 parte dintre inconvenientele ogorului negru d a d plantele folosite ca ingrP$minte verzi indeplinesc urm5toarele conditii: au o cre~tere rapid5 gi formeaz5 mare m a d vegetativs, nu concureaz5 pomii in perioadele critice ale acesto~a pentru ap5 $i substante hrsnitoare. Plantele indicate pentru semrin~turile de var5 sEnt: lupinul galben, lupinul albastru, hrisca, seradela, soia, fasolifa. Pentru culturi de toamns, sint bune: secara, m5zPrichea p5roa5, trifoiul incarnat, rapifa.

fn multe dintre plantafiile existente in I.A.S. gi C.A.P. ogoml negru se combin5 cu erbicidarea pc rindurile de pomi.

Lucrgrile solului in cazul ogomlui negru necombinat cu Pngr5gZmintele verzi sint numeroase ~i se aplic5 atit pe rindurile de pomi c?t $i pe intervale. Lucrarea de bae5 este ar5tura de toamn5 fPcut5 cu 2-3 sjpt5mim inajnte de cSderea frunzelor la o adincime care PS nu provoace prea multe r5p nste- mului radicular 12- 15 maximum 20 cm. f n timpul vegetafiei se apllc5 4-6 pragile cu grapa cu discuri, cu cultivatorul sau cu freza.

fn cazul folosirii ingri$imintelor verzi pe intervale se face sem5natul acestora, pra~ilele 'continuindu-se numai h lungul rtndurilor de pomi.

f n cazul combinHrii ogorului negru cu erbicidarea lucrsrile solului se aplicj. numai pe int5rvalele dintre rinduri iar de-a lungul rindurilor buruienile se combat priil aplicarea erbicidelor.

fnierbarea permanent5 este un sistem de intretinere a solului care const5 din menfinerea terenului de sub pomi in intregime sau numai pe intervale ocupat cu asociafli naturale sau artificiale de ierburi. Acest sistem frnbo~s- f e$e solul En substant e organice ( ~ r i n descompunerea r5dZcinilor), menfine o htructur5 bun5 a solului, impiedicl eroziunea $i foarte important, permite circulatia mayinilor ~i a oamenilor in livad5 chiar gi in timpul ploilor. AlHturi de aceste avantaje inierbarea prezints inconvenientele urm%toare[ concu- reaz5 pomii pentru ap5 ~i hran5 tocrnai in ~erioadele in care pomll au cele mai mari nevoi (perioadele critice) gi reduc aerisirea solului, ceea ce deter- min5 amplasarea rLdHcinilor pomilor aproape de suprafafa solului.

fnierbarea cu asociatii naturale pe intreaga suprafat5 a livezii este sistemul de intrefinere al solului specific pentm livezile clasice situate in zonele de dealuri cu pante mari cu precipitafii abundente.

fnierbarea cu asociatii artificiale (amestec de graminee) este considerat5 cea mai modema metod5 de intretinere a sollllui in livezile intensive si super-

intensive cu sistem de irigare. Se Inierbeazg fie 1lumai intervalele, fie intreaga supraf af 5.

In cazul inierbzri permanente cu asociafii naturale In livezile clasice, lucr5rile solului se aplic5 numai pe un cerc in jurul trunchidui. Ele constau ' din siparea la cazma toamna ~i pra~ile repetate in t impd verii pentru a menfine sold curat de buruieni ca $i Pn cazul ogorului negru.

Pentru a imbungtgti condifiile de aerisire a solului ~i pentru a micpra concurenfa ierburilor este necesarg gr5parea telinii primsvara $i cosirea repe- tat5 a ierbii En tot cursul anului.

In cazul inierb5rii cu asociatii artificiale folosit5 in livezile irigate intensive $i superintensive, pentru a reduce concurenta se cosesc ierburile de rnai multe ori pe an, de indat5 ce Pnafimea ierbii ajunge la 12-15 cm. Ierburile rczultatc la coasP se a$az5 in lungul rindurilor sub form5 de mulci.

Culturile intercalate constituie un sistem de Entrefinere a solului in care spatiul dintre rindurile de pomi este ocupat cu diferite culturi agro-alimentare. Asemenea culturi se pot face in perioada de tinerefe a pomilor, inainte ca radacinile lor s?i fi impinzit tot terenul dintre rinduri qi fnainte ca volumal coroanelor s5 ocupe tot spafiul.

In lungul rjndurilor de pomi sold ae menfine curat de bumieni, prin 1ucrHrile indicate fn cazul ogorului negru sau prin erbicidare. Liifimca acestor benzi ncocupate de culturile intercalate se mjrcgte an de an pentlu a cvita concurenfa acestora cu pomii. Pe mijlocul intervalelor, acolo unde sc cultiv5 plantele intercalate, sc aplicii solului lucrzrile solicitate de acestea.

Pentru culturile intercalate sint indicate plantele prz~itoare de talie mi&, indeosebi legumele (cartoii, fasde, mazPre, bob, \,arz5, conopid5, castravefi, dovlecei, pepeni etc.), prccum ~i c5ygunii ~i arbuqtii fructiferi.

Nu sint potrivite pentru culturi intercalate plantele care extrag din sol multe substanfe hrgnitoare ~i mult5 ap5 in aceea~i peri0ad.j. in care gi cerintele pomilor sSnt mari (cereale, iarba de Sudan etc.).

Sistemul de intrefinere cu culturi intercalate este potrivit pe terenurile cu inclinafie mic2 pin5 la 20%. El poate fi folosit de asemenea ~i pe tercnuri cu pant5 rnai mare cu condifia ca acestea s H fie terasate. Culturile intercalate se inszmhfeazi in acest caz pe platforma teraselor.

Erbicidarea. Este un sistem de intretinere modern care asigur5 distrugerca buruienilor prin aplicarea erbicidelor. Acestea prezintg avantajele cL se reduce mult forla de munca necesara pentru distrugerea buruienilor, se evitH tasarea $i distrugerea structurii solului dato~itj. trecerii repetate a ma$;- nilor $i tractoarelor, se menfine un timp lnai indelungat materia organicx datoritz faptului c5 solul este mai pufin mobilizat. In cazul acestui sistem luc6rile solului se reduc la minimum : o ar5tur5 de toamn5 $i eventual mzrun- firea ~i nivelarea inainte de aplicarea erbicidelor.

Mulcirea este un sistem de Sntrefinere a solului, putin r5spindit En fara noastr5. Const: in acoperirea solului cu un strat de 15-20 cm, format fie din iarb5 cosita din livad5, fie din paie, pleav5 etc. Este foarte bun pentru ca impledic5 evaporarea apei din sol, previne inczlzirea puternic5 a solului, imbog2fe~tc solul in substanf5 organic5 ~i impiedica eroziunea. Pentru unele culturi, cum sint ~Hpp~unii, se practic5 gi mulcirea cu folie de polietilena care prezint5 avantajele enumerate mai sus, rnai pufin fmbogtirea solului in substant5 organicz.

In cazul apliczrii mulcirii lucrzrile solului sint mult reduse, 0 ar5tur; de toam& cPnd se introduce sub brazdg mulciul, o praqil5 primsvara dupz care umeaz5 aplicarea mulciului.

40. Aplicarea fngr%q%mintelor in livezi

Particularit5$ile aplicPrii ingr+imintelor. Nevoile pomilor $i arbu~tilor fructiferi de p-incipalele elemente nutritive: a ~ o t , fosfor, potasiu, variazz,

in cursul unui an, cit $i in diversele lor perioade de virstg. fn livezile sl,perintensive nevoile de ingr575minte s h t rnai mari decit in cele intensive, care la rindul lor au nevoi rnai mari decPt livezile clasice.

f n perioada de rodire, pentru formarea fructelor $i pentru asigurarea creyterilor normale, pomii consum5 mult rnai multe substanfe hr5nitoare decft En perioada de tinerefe, fn zonele cu precipitafii suficiente (soluri pod- zolice $i brun-ro~cate) sint necesare, in general mai multe fngrggminte dectt En zonele secetoase (cernoziomuri). fn livezile irigate din zonele secetoase, dozele de IngrS$minte sint rnai mari declt in livezile neirigate. In fiecare an, primgvara, En timpul Enfloritului si a1 cre~terii intense a 15stasilor, pomii au nevoie de mult azot, Fos fod yi potasiul in schimb sint necesare in-a d ~ u a jumstate a verii, pentru diferenfierea mugurilor de rod $1 pentru coacerea lemnului.

Nevoile pomil~~faf ; i .de~.~h~n~%~-sfn t sat.isf5cute prin incorporarea in sol a Sngr5$mintelor organice sau chlmlce.

Cantitzfile de ingr5g5minte se calculeaz5 in functie de conditiile enumerate rnai sus $i diferH mult de la o plantatie la alta.

Ca norme orienlabive se consider5 c5 in plantatiile tinere infiinfate in terenuri bine pregstite $i bine ingrg~ate, in primul an dup5 plantare, se poate renunta la ingd~are. fn anii um2tori este ins2 necesar5 aplicarea ingrH$- rnintelor chimice in dozele indicate in tabelul 17.

Tdelul 17

Doze de fngril$hinte chimice in plantatiile tinere (substant5 acHv5, kg/ha)

Virsta pomilor K,O ani

1 7.

32 i I 20

64 40

Dozele respective se aplic5 de-a lungul rEndului pe o f i~ i e de 1,5-2,O m 15fime.

Du$d intrarea $e rod a pomilor cantitgtile de ingr5Gminte se stabilesc in functie de producfia previzibilil $i fertilitatea natural5 a pomilor.

Trustul de cercetare, inginerie tehnologic5 $i ,producfie pomicoE reco- mand5 umZtoarele cantit5fi de ingrsggmlnte fn hvezlle Intensive ~i superintensive pentru o productie medie de 20 t /ha: 100- 150 kg azot, 60-80 kg fosfor $i 120-180 kg potasiu substant5 activg la ha. Pentru fiecare 5 tone de fructe in se mai administreaz5 cite 20 kg azot, 12-15 kg, fosfor ~i 30-35 kg potasiu substant5 activ5 la ha.

0 dat5 la 3 ani se recomand5, dc asemenea, administrarea a 20-25 t !ha gunoi dc paslre sau 40-50 t /ha gunoi de grajd. De preferat ca ingrx~area cu ingrri~gminte organice sFi coincida cu anii cind pomii sint foarte incarcati cu r n u h de rod. -

Epocile de a$licare a ing~i~a'mintelor stnt urmHtoarele: toamna, o dat5 cu ad tura se aplicg ingrii~area de baz5 la care se Incorporeaz5 in sol toate IngrriS;imintele organice din norma anual5 (gunoi de grajd, de pLsari, compost, fecale etc.), toate iingrl,s5mintele chimice cu fosfor ~i potasiu ~i 1 J3 din nolma a~lualii cle azot. f n sezonul urmitor de vegetafie, se qlicL ingd-inte u7or asimilabile, cu efect rapid (ingrZg;iminte cu azot, must de gunoi de grajd, urinB etc.). Acestea se administre=& in doul etape cind pomii au cerinfe deosebite: prima tngr5~are suplimentars are rolul de a favoriza inflorirea ~i legarea fnictelor, 'precum $i crcstcrea 15starilor. Cu aceast5 ocazie se admi- nistrcazj circa 113 din nonna anualii de azot. La majoritatea speciilor pomi- zole prima ingrggarc suplimentar: se apIicZ cu 4-5 slpt5mini Pnainte de Enflorit. La msr $i pzr, En anii in care pomii sint IncSrcafi exage~at cu muguri de rod, prima ingr8yare suplimentari se aplic: dup5 inflorire $i legarea fructelor. Prin absents azotului in timpul infloritului se limitcazz numrirul de flori legate, rcduclndu-se pericolul de alter:lanf% a rodirii. Administrarca azotului dup8 Pnflorire favorizeaz5 Pn schinlb cre~tcrca liistarilor ~i sporepe suprafata asin~ilatoarc datoritP cregterii numHrului total de fn1w.e. Ca urmnre, sc crccazi conditii pentru o mai bun5 hranire a fructelor legate.

Cca de a doua ingrriqare suplimentara are rolul de a favoriza diferenfie- rca mugurilor de rod pentru anul urmstor ~i trebuie aplicatl Pn,luna iunie in preajma declanv5rii acestui fenomen la 45 de zile dup5 inflorit. Cu accastz ocazie se administreazi ultima 113 din n o m a anuals de ingr5g%lninte cu' azo'i.

Metode de ingrgsare. fn functie de sistemul de htretinere a solului in IivadP, aplicarea lngrrigimintelor se face prin PmprP~tierea pe intreaga supra- fat5 sau printr-una dintre metodele de Fngrggare localj.

ffigra'sarea $e tntreaga sufirnfatd se aplicz Pn livezile intensive $i super- intesivc, precum $i "m livezile clasice daca solul este intretinut ca ogor ncgru sau cu culturi intercalate $i dac5 pomii sPnt a j u n ~ i in pericada de rodire, dcoa- rcce r5d5cinile lor impinzesc intreg jntervalul dintre rinduri.

f ~ ~ r a ' p r e a local2 se aplicri in livezile clasice cu pomii plantati la distante mari. pe terenuri in pantii, Pnierbate.

Metodele de ingrz~are locaE sint destul de numeroase. 1 n g r 5 9 a r e a p e c e r c u 1 de sub coroang se foloseste atit Pn live-

zilc tinere, ctt ~i pe rod, in care se Iucreazl terenul nurnai fn jurul pomilor. fngrHy~mintele se rHspPndesc pe suprafata cercului lucrat yi se tncorporeazl En sol pxin skpatul cu cazmaua.

f n g r 5 g a r e a E n g r o p i se apli& Pn livezile clzsice, inierbate situate pe pante. Const5 in saparea unor gropi agezate altern in zonele cu cele lnai multe r5d6cini absorbante. Gropile pot f i dreptunghiulare (fig. 174) sau circulare (fig. 175) qi permit introducerea ingr%$imintelor la aceea~i adincime ca $i in cazul ingr l~ l r i i in ganturi. Metoda poate fi utilizatz 111 fiecare an, cu conditia executsrii gropilor in pozitii diferite fa$$ de anul anterior.

f n g r B g a r e a ? n f i. 3 i i este o metodH intennediarz (fig. 176). Const5 in irnpriytierea hgr l$k in te Io r pe fiqii late de 1,s m Pn lungul rindurilor de pomi, in zona cu cele mai mulee radacini absorbante. fncorporarea lor in so1 sc obfine printr-o arZtur%. Este potrivitz pentru livezile tinere in care solul cste lucrat ca vgor negru. +'

4 1. Irigarea plantatiilor pomicole

Irigarea este o misura agrotehnicz necesarQ indeosebi pentru speciile: mar, @r, cais. piersic ~i c8p$un, cultivate in zonele de silvostepP l i step:. I l imea este justiticatl de asemcnea pentru livezile de prun culti~rate in step%.

In anii normali cire~ul si d+ul nu au nevoie de irigare deoarece fructele lor se coc repedr, c?nd solul dispune inci de suiirientn umiditate chiar in zonele de steps.

Caracteristic pentru irigarea pomilor, nu ,si pent" csppn , este faptul ~5 la o .dare trebuie umectat solul la mare adlncime de 0.3-0,5 m h livezlle tinere ~i 0.7-0.8 m in cele p a rod pentru ca apa s5 ajungri la majoritatea rsdi- cinilor. Udjrile cu cantitjti mici de a p j care umecteazg numai stratul super- iicial a1 rolului n u ajut5 pomilor. chiar dacii slnt mai dese. Asemenea ud5ari

provoac5 ridicarea rHdHcinilor pomilor rnai la suprafafa ~i favorizeazg distrugerea$r de ger, in timpul iernii sau de secet5 in cazul c5 nu se rnai fac irigri.

hevolle de ap5 ale pomilor variazH proporfional cu virsta. Pomii tineri au nevoie de 250-350 m3 de ap5 la o udare. La pomii a jun~ i in perioada de rodire nevoile sint mult rnai mari $i anume: speciile cu Pddgcinare ma1 superficial5 (mar altoit pe M9, pPr altoit pe gutui, piersic) au nevoie de 500- 700 m3 ap5/ha la o udare pentru speciile cu inr5dPcinarea rnai profund5 (mrir $i pHr altoit pe franc) se folosesc 800- 1 000 m3 ap5 la ha la o udare iar plantafiile de arbuvti ~i cjpguni au nevoie in perioada de rodire de ud5ri cu 300-350 m3 apP la ha.

Epocile de udare coincid cu perioadele critice ale pomilor pentru ap5 $i sint urmatoarele :

- prim5vara devreme, in luna martie, inainte de dezmugurire ; in aceastg epocj se udP fns5 numai in cazul c5 solul nu are suficientj umiditate acu- mulat5 din z5padH;

- dup5 legarea fructelor la sffr~itul lui aprilie (drupacee) sau inceputul lui mai (pomacee) ; in aceastz epoc5 udarea este obligatorie;

- in fenofaza cresterii intensive a l$starilor, in luna iunie; in anii normali, in aceast5 lung cad 70-80 mm precipitatii. ceca ce echivaleaz5, cu 700-800m3 de ap2, la ha, deci udarea nu este necesar5 ; fn caz de seceti in aceasiz epoc5 sc 1id5 pomii ; la soiurile de drupacee cu coacere timpurie (cais, piersic), aceast5 udare trebuie aplicata cu 2-3 s5ptHmini inainte de coacerea fructelor pentm a se evita crgparea lor ;

- in fenofaza de diferentiere a mu,ourilor de rod, in luna iulie; in aceastP epoc5 udarea este obligatorie; pentru soiurile de cais ~i piersic cu coacere tirzie trebuie h a t 5 de asemenea precautia de a uda cu 2-3 sjpt5mini Pnainte de coacerea fructelor ;

- En fenofaza de sfir~it a cre~terii fructelor pomaceelor, in lunile august ~i inceputul lui septembrie ; udarea se aplic5 numai dac5 a n d este secetos ~i solul nu are suficient5 umiditate ;

- ultima .epoc5 de udare, numitH ~i ,,de aprovizionare" a solului este situat5 in luna noiembrie, deci in perioada de repaus a pomilor $i se aplic5 numai dac5 toamna a fost secetoasz.

Metode de udare. Pentru administrarea apei de udare se folose$te una din metodele: pe brazde, prin inundare, in copci, prin ploaie artificial5 sau prin picurare.

Udarea ge brazde este cea mai economic5 ~i rnai mult folosit5. De-a lungul rindurilor de pomi se deschid cu plugul brazde adinci de 15-18 cm ~i lungi pin5 la 200 m. Distanfa intre brazde va fi de 0,50 m in soluri uvare ~i de 0,s- 1,O m in solurile grele ; brazda de ling; pomi s5 nu fie mai aproape de 1,2- 1,5 m. Pe aceste brazde se conduce apa iar dup5 ce solul s-a zvintat se niveleazH $i apoi se p r 5 ~ e ~ t e . Pe terenurile in pant5, brazdele se vor trasa de-a lungul curbelor de nivel (fig. 177).

fn vederea udsrii terenurilor inierbate brazdele se amenajeaz5 inainte de semjnatul ierburilor astfel c5 dup5 rzsarire brazdele vor fi fntclenite.

Udarea $ria inundare este folosit5 rnai ales pe terenurile plane $i cind avem sigurantz c?i apa se va infiltra uSor. La acest sistem apa inund5 suprafata dintre rindurile de pomi, apoi se l a d s?i se infiltreze. Are dezavantajd c i se taseaz5 solul ~i se formeaza o crust5 puternic5. Suprafafa inundatH se delimiteazii prin mici digulefe de pHmint (fig. 178).

Udarea iw copci, c:ercuri sau inele se face in jurul pomilor aSa cum se vede in figura 179. h acest caz apa se va repartiza numai pe suprafata proiec- fiei coroanei. Cercurile din jurul pomului vor fi limitate de un digulet circular spre a retine apa. Pc mijlocul intervalului de pe rlnd se face un ?ant de distribuire a apei, legat prin rigole de cercurile din jurul pomilor. Dup5 irigare $ infiltrare, solul re va afina, pentru a se evita formarea crustei. Se folose$te rnai ales in plantatiile tinere $i in cele intelenite.

Udarea prin as$erszrcne (ploaie artificial5) se poate aplica chiar $i pe terenurile cu microrelief frzmfntat, pennite mecanizarea lucrarilor solului,

. - \ \

Fzg. 178 - U d a r a prin lnundare

Fig. 179 - Udarea in copci

utilizeaz5 rnai bine apa ~i in afar5 de umezirea solului creeazL umiditate ridicatz in aer $i spal; frunzele pomilor de praf miqorind temperatura acestora. AceasE metods necesit5 ins5 investifii mari ~i oblig5 la o bun' a nivelare a terenului. Pe terenurile denivelate. apa se adunH in porfiunile nrai joase unde cre2az5 exces de umiditate iar in porfiunile mai inalte pomii sufer5 rle lips5 de a&.

A

dared prilt picurnre este o metods prin care apa este condusi prin tuburi de mase plastice la fiecare pom ~i distribuit: sub form5 de piczturi. Aceastj. metod5 utilizeaz: in modul cel mai eficient apa dind mari sporuri de recolt5 comparativ cu celelalte metode. In tara noastr5 a fost experimen- tat2 cu rezultate bune fiind indicat5 pentru zonele cu soluri nisipoase.

42. Protejarea pomilor lmpotriva bolilor si dGuniltorilor

Pomii $i arbu~ti i fructiferi constituie sursa de hran5 sau sediul de dezvoltare pentru un numir extrem de mare de organisme, animale sau vegetale,'care provoac5 pomilor mari pagube reducind cantitativ recoltele $i depre- ciindu-le din punct de vedere calitativ.

Speciile aparfinlnd re-gnului animal numite dEuizcncitori sint, in marea lor majoritate, insecte $i apoi in ordine descrescind5 piianjeni (acarieni), viermi cilindrici (nematozi) $i chiar mamifere (rozstoare). Pagubele provocate de ace~tia se numesc dnulze ~i in unii ani pot si cornpromit5 total recoltele.

Speciile aparfinind regnului vegetal sPnt numite age+ fitopalogeni iar modific5rile produse asupra pomilor se numesc boli infec!iouse. Majoritatea agenfilor fitopageni sint ciuperci, bacterii, virusuri sau micoplasme.

Datorit5 faptului c5 pomii rgrnin pe acela~i teren timp de decenii (deci nu se poate aplica asolamentul ca la culturile anuale), diun5torii $i agentii fitopatogeni o data instalati in livadz, profits de sursa de hran5 abundentH $i continu5 s l se inmulfeascH cu mare rapiditate dind adevzrate explozii de populafii care pot s2 distrug5 total recoltele.

Principalii diun5tori $i principalele boli ale pomilor sint: Pa'ducltii lestopi $i in mod spedal PZduchele d i f ~ S a n Jost , dsunitori foarte

periculo~i care atacj toate speciile pomicole.

Pomii puternic atacafi se usilc5 incephd de la virf spre bazii. Ga'rga'riia florilor de ma'r pi de pa'r provoacs mari pagube celor d o 6 specii

deoarece adulfii $i mai ales larvele se hr5nesc cu organele interne ale florilor din mugurii inc5 nedeschi~i. Pagubele produse de acest d5unHtor pot ajunge p fn j la 98- 100 % din flori.

Viermii frzcctelor sint de fapt larvele unor fluturi. Din o d e depuse la suprafafa fructului apar larve care pstrund in fructe, pomacee $i drupacee, ajungind pfn5 la seminfe pe care le consumH. Fructele atacate cad.

Pa'ialzjenii se hrsnesc cu seva pomilor pe care o sug fixindu-se pe frunze $i pe pedunculii florilor $i fructelor. Yigoarea pomilor atacati scade, fructele r5min acre iar diferentierea rnugurilor de rod pentru anul unn5tor este stin- jenit5.

Omizilc defolialoare care atac5 toate speciile pomicole sPnt de asemenea larvele unor fluturi. Ele se hrsnesc cu fn~nzele pomilor.feducind prin aceasta suprafafa de sintez5 ~i provocind PnrLutBfirea conditlllor de hrana pentru fructc si pentru diferentierea mugurilor de rod.

Afidele sou .fiuricii verzi atacz toate speciile pomicole fixindu-se pe dosul frunzelor ~i pe kstarii tineri pentru a suge seva.

Ra$Z,zzd rna'rz4lui p i $ Z Y Z ~ Z * ~ este provocat de o ciuperc5 ~i se manifest2 pe frunze, pe pedunculul floral, ye fructe ~i chiar pe ljstari prin aparifia unor petc. brun-negriciclase. F~unzelc atacate .ie usucB $i cad mic$orfnd suprafafa de fotosinteza gi c:lt.ci hrsnirca pomilor. Ca urmare recolta scade, iar diferentierea mugurilor pentru anul urm5.tor este redus2. Fructele atacate in fazz tin%,-8 cad. Dac% sfnt cont~minate mai tirziu ajung la maturitate dar s h t deformate, fHr5 aspect $i nu se pot pastra, deoarece boala se dezvolts 5i in depozite.

Fa'inarca este de asemenea provocat'i de o ciupercg ce atac5 mugurii, frunzele, lzstarii, florile ~i fructele rnBrului, pe suprafata ciirora apare o pulbere albicioasz dup5 care se usuc5 ?i cad. Pomii puternic atacafi pierd frunzisul, florile avorteazs, iar diferentierea mugurilor pentru anul urmztor este com- promis'i.

Putregaiul. b r u ~ t ~i mumificrra frzlctelor apare, atit la pomacee, cit ~i la dnlpacee $i provoach mari pagube mai ales in anii cu mults umiditate.

Ciuruirea f r u ~ z e l o r la drupacee este provocat: de o ciupercH a cbei prezenfk este marcats prin aparitia pe frunze a unor pcte circulare brune care pin5 la urms se desprind ~i cad lHsind frunza ,,ciuruitZ" $i cu capacitate de sintezs redilsii.

BZ~icarea frunzelor de $iersic este de asemenea, provocatl de o ciuperca. fn aceas?% enurnerare am cuprins numai daunltorii $1 bollle mai impor-

tauti ~i mai rispindifi care produc pagube mai mari. Exist5 Ens5 multe specii d51-xnjtoare impotsiva cirora trebuie luate m5suri de protecfie.

Pentru protejarea plantatiilor pomicole Empotriva bolilor $i dZun5torilor, se aplic5 En complex de miisuri prin care se urmsre~te mentinerea s%nZt%fii 7i a ccapacit5.fii de rodire a pomilor. Aceste mHsuri sint clasificate fn: mlsuri de carantins, m5suri agrotehnice, fizico-mecanice, biologice $ chimice.

Rezultate bune in acfiunea de protejare a pomilor se obfin numai d a s se apli& toate ~njsurile ,,in complex". Neglijarea uneia sau a mai multor verigi din acest complex duce la diminuarea efectelor m5surilor aplicate si "I final la dezvoltarea bolilor 5i diiunltorilor h detrimentul producfiei.

Mkuri de carantin& fitosanitarg. Prin carantin2 fitosanitarg seunn& r e ~ t e evitarea tuturor posibilitlfilor de riispindire a bolilor ~i d&un5torilor, 1

I

c~utfndu-se a se delimita anumite zone-focare In care se vor concentra acfiunile de distrugere a parazitului.

Carant$a fitosanitar5 se exercit5 in punctele principale de circulafie a materialulul pomicol. La punctele vamale de frontier5 se exercitH controlul produselor care intr5 in tar5 In vederea 2mpiedicHrii pHtrunderii noi parazi@ inexistenti in prezent. f n interiorul tgrii prin inspectoratele fitosanitarr teritorlale. se controleazi3 materialele vegetale eliberindn-se certificate fitosanitare de liber5 circulatie numai pentru acele loturi care nu sint infestate sau infectate cu parazifii declarafi periculogi (ex:. Pgduchele din San Josd). Legislafia fitosanitarH din tara noastrii interzice circulafia materialului s5di- tor, a ramurilor altoi sau a fructelor nefnsofite de certificatd fitosanitar tocmai in scopul limitgrii posibilitafilor de extindere a bolilor $i diiuniitorilor in zone neinfestate pin5 in prezent.

Mtu r i agrotehnice. Toate 1ucrHrile agrotehnice aplicate in pepiniere qi livezi contribuie la crearea unor conditii bune pentru cre~terea $i dezvoltarea pomilor $i prin aceasta la obtinerea unor plante viguroase, sHn5toase $i cu o mare rezistenfl la atacul bolilor $i d5un2torilor. Unele dintre lucfirile agrotehnice au ins5 un rol deosebit in impiedicarea inmulfirii parazifilor (preven- tiv) $i In uneIe cazuri chiar in distrugerea parazitilor (curativ). Aceasta face ca .aplicarea 1ucrHrilor agrotehnice respective s5 capete un caracter obliga- torlu in acfiunile de combatere, cu atit mai mult cu cit ele nu neccsitii mijloace speciale, motiv pentru care sPnt foarte economice.

Dintre mLsurile agrotehnice cu rol important in combaterea bolilor ~i dgunZtorilor, cele mai im~ortante sint :

- Folosirea materialului scidifor slilta'tos tmpiedic5 rssplndirea rnultor parazifi, cum sint cancerxl r?id5cinilor, pHduchele din San Josd, virozele etc

- Alegerea terenului La infiinfarea pepinierelor sau a plantatiilor trebuie evitate terenurile cu umiditate multa sau cele ocupate anterior de pomi despre care se $tie c5 au fost atacati de anumite boli sau dgunztori. In asemenea terenuri se dezvolta cancerul riid5cinilor (Ag~obacterium twmefacie~s). In zonele cu' utniditate relativz ridicat5 a aerului se dezvolts numeroase boli printre care foarte p5gubitoare este rapanul marului $i plrului.

- Avritwra de foamn2 contribuie la distrugerea unui mare numHr de parazifi vegetdi $i d5un5tori animali (larvele c%riibu$ului de mai $i viermii sirmil) gi impiedicz cuibKrirea soarecilor.

-. . - Intretivzerea lerertului culat de buruietti impiedics fnmulfirea parazifilor care folosesc buruienile ca gazde intermediare (pgianjenul ro?u, plduchii verzi, purecii de frunze).

--Aplicarea tdieriior de intrefinere ~i fructificare anlelioreai5 condifiile de iluminare si aerisire a coroanelor limitind prin aceasta dezvoltarea bolilor.

- Igiena -cullurala' cuprinde toate interventiile prin care se urmgre~te inlaturarea surselor de infecfie ~i distrugerea posibilit5tilor de trecere a parazifilor de la un an la altul. Astfel:

- stringerea $i arderea frunzelor ciizute toamna lmpiedid Gmuljirea rapHnului ;

- strfngerea g i arderea fructelor mumifiate precum $i a frunzdor rsmase prinse de ramuri toamna limiteazg Pnrnulfirea putregaiului fructelor 9 a multor omizi defoliatore :

~~~ ~ - - z - taierea ramurilor bolnave $i arderea lor impiedicl fnmulfirea multor paraziti printre care $i Einarea msrului;

- dezinfectarea uneltelor folosite la tHieri ~i dtoiri impiedicg transmi- tcrea virozelor $i a bacteriilor. - - - - -

Met& fizico-mecanice. Clildura ca factor fkic a t e folosit5 pentm producerea materialului sgditor liber de viroze Plantele furnizoare de ramuri altoi sau stoloni (&p$uni) sint cultivate la 0 temperaturs ridicatg care pr+ duce inactivarea virusurilor.

Adunarea insectelor este un mijloc mecanic prin care se pot reduce rnult atacurile ckr&bu$ului de mai, a @rgarifei florilor de mHr, a gindacului pgros etc. Lucrarea se face dimineafa cinddLun!tqrii stau amortiti pe flori $i frunze g c h d pot f i rcuturafi pe prelate $1 apol dlst"$l prln ardere.

Ca$tarea insectelm cu brlie ca)cani iflele ~leioase. Brliele capcan% se

confectioneaH din diverse materide (carton ondulat. hirtie de impachetat, pinza de sac) $ se apz& pe trunchi oferind condi!ii bune pentn apearea la iernat a viermelui merelor, prunelor, a fluturelui auriu $ a dtor daun&tori. Aaunarea $ distrugerca briielor capcan5 impreung cu insectele cuibirite in ele contribuie la reducerea populafiilor daungtoare En a?ul ~m?itor. Inelele cleioase agezate pe t ~ ~ n c h i sint utllc in combaterea cotarllor ~i a dtor insecte care urca in coroana-

RzZuirea tyu,cchiu12ri ~i a $aupantelor de mu~chi, licheni sau de ritidomul in care au fost depuse oug, laye , pupe, adunarea $i,?rderea a tot ceea ce a ,gZut in urnla constitule, de asemenea, un mllloc de a diminua popu- ln t i i l e de dgunztori. -

Metode biologice. Cornbaterea bolilor ~i d!un5torilor pe talc biologicg are 0 mare important5 qi se bazeaz5 pe fo lo -~ea dugmanilor lor naturali: bacterii, ciuperci, insec~e, p%s&ri ~i chiar mamifere care paraziteaz& sau se hrgnesc cu daunatorii culturilor. Dintre acegtla :el ma1 importanti &t:. liliacul, care consum% in timpul noptii numeroase lnsecte: ariciul, care con-

gindaci, ilcuste, fluturi, omizi; in mod deosebit PZ~Zyile ~nseCtie,Ore iigoi, graur, ciocgnitoare, privighetoare, vrabii, rfndunele etc.). Dintre insecte deosebit de folositoare sint : buburuza cu 7 puncte (Cocci*ella), leu1 pSduchilor ( C r y s e a vulgaris) care re hr5nesc cu pzduchii de frund.

Un dt grup important de insecte igi d y u n ousle in larvele, pupele sau h i a r adliltii unor specii dBun-2toafe pomllor: Albhelin~s mali paraziteazL n&duchele lines, Prospaltella +erniciosa paraziteaza pzduchele din Sari I j o s ~ etc.

Ace$ ai cultivatonrlui trebuie !avorizati in dwoltarea lor prin diverse -enaj%ri. Astiel, se fac adSpostur? ~ e n t r u psssflle Insectivore, li se

hrana in timpul iernii sau se fac chrar d t u n artlflclale pentru i m ~ - tirea dqmanilor natur&i ai insectelor dgunatoare pomilyr. Ace9ti du$rnani nzturali sfnt apoi raspfnd$i in livezi. Astfel in uncle tgrl se fac deja cdturi de Cdccinelja care sfnt apoi distribuite pomicultodor. . . .

Metode chimice. Toate metodele enumerate mat inainte COntribuie sub- statial la reducerea populafiilor de pa-lfl a n l m e $1 vegetdi ai pomilor. Cea mai eficient5 metoda de combatere care P a t e alunge chiar la distrugerea cmpleta a d~uni5torilor este ins5 metpda chimi~g. Aceasta s e baLeazg pe folosirea unor substante ch i rn i ce .~~ acflune. t?xlcL asuPra Parazitior. Aceste svbstanfe sint denmite !n functle de parazl$?l de care togce: b a c b rici&, cele cu actiune toxic& anpra bacternlor, .fungtt?de, cele care distrug ,iupercile, ocaricid~ sint numite ~ l e Care dlstrug acanenll. znseclicidele ' omoar& inscctele, nematocidele sint tovlce pentru nematozl E-~c.

Majoritatea substanfelor chinlice folosite in conlbaterca bolilor $i dPunb torilor pomilor sint toxice $i pentru albine. In gmpa produselor netoxicc pentru albine intri: produsele pe bazP de sulf ji cupru, fungicidele de origine vegetal5 (piretrina), acaricidele.

Aplicarea tratamentdor fitosanitare in plantatii. Substantele &imice folosite in combaterea bolilor ~i d2unritorilor se aplicl sub form: de dropiri sau prlfuiri. ?n functie de perioadele in care se efectueazs tratamentele sillt impirfite in: de iarni, de primivara gi de varz.

T~atarnenbelc de iarnh se aplicP in timpul repausului pomilor cind ace$tia suporti concentrafiile mai mari necesare pentru combaterea fomelor de rezistent5 in care se gkcesc divergii paraziti. Substantele folosite frecvent la tratamentele de iam5 sint: Dibutox 25 in concentratie de 1 %, Oleocarbetox h concentratie de 2,25%, zeama sulfocalcici 28-31° Bd in concentratie de 20% $i zcama bordelezri 3-5%. Anterior tratamentelor, se efectueazr lucr5- rile de igienl culturalP. Stropirile se executi pe timp linigtit (f5rri vfnt) d n d pomii sint uscati (nu pe ploaie. polci sau zBpndP), cind temperatura este cleasupra lui O°C pentru ca solufia sL se usuce. Stropired se hcepe din partea supcrioar5 a coroanei $i solufia trebuie s;i imbhiezc organele pomului.

Tralamenteie de $rimZvarZ nu se deujebesc dc cele de iam2 in privinta tehnicii de aplicare. Concentrafiile substantelor folosite sint ins: rnai mici dcoarece in aceastz perioad5 pomii sfnt rnai sensibili decit in timpul iernii. Se folosesc: zeama sulfocalcicP 2%, zeama bordeleri 0.5-1,0%, oiganofos- foricc in concentrafiile indicate de fabrica producMoare.

Tralamntele d e var l sint cele rnai numeroase $i necesiti o atentie rnai inare atft in privinfa concentratiilor cit gi a tehnicii de lucru datositri faptului cl pomii, in plinl vegetatie, sint foarte sensibili astfel cP foarte ujor pot ap5rea arsuri pe frunze $i fructe.

Stropirile d e var5 s e fac printr-o pulverizare foarte fin5 astfel hc i t s% se realizeze un fel de ceafP (aerosoli) care s5 se ayeze intr-un strat fin pe toatr organele. Nu este permisri formarea de picPturi mari care se scurg de pe frunze. In acest caz suprafafa frunzei nu este bine protejat5 impotriva atacului 7i fn schimb se face un consum exagerat $i neeconomic de substanfe.

Tratamentele se vor incepe dimineafa dupH zvintarea apei din roug, cind pomii slnt uscati, re vor continua p h i in jurul orei 11 cind temperatura se ridic5 prea mult gi poate provoca arsuri. f n timpulpcald ai zilei se face pauzi gi se reiau tratamentele dup5 amiazP pe rzcoare. Daci c e d este acoperit se pot aplica stropiri in tot cursul zilei. fn cazul c i dupP tratnment a survenit o ploaie hainte ca pomii sP se usuce sau ploaia a durat 1-2 ore, este necesar sP se repete stropirea cu aceleasi sohitii.

T--. In tkhnologia actual5 a combate?: bolilor $i dHunHtorilor in decursd unui an se aplic5 pin5 la 16- 18 tratamente. Datcle acestor tratamente, solutiile cele rnai potrivite ~i concentrafiile acestora s?nt comunicate cultivatorilor de &re SLaliunile deprognoz2~i avcriizare. Acestea urm5resc evolufia agentilor fitopatogeni gi a d5un5torilor pentru fiecare specie pomicol5 comunicind intreprinderilor prin bulctine de avertizare intervalul de timp optim in care trebuie efectuate tratamentele pen t~u a avea un randament maxim.

Mgsuri de protecva muncii. Foalte important de retinut este fap td c i substanfele folosite in tratamentele fitosanitare in Livezi sint toxice gi pentru om $i animale cu sPnge cald. Intoxicririle cu aceste substanfe se pot produce prin contactul acestora cu pielea (unii derivafi clorurati, insecticidele organo-

fosforice ~i alcaloizii), prin ingestie (arseniatii, cianurile, alcaloizii. organo- fosforicele, DNOC gi produsele clon~rate) ~i prin inhalarea (inspirafia) vapo- - - - - r i l ~ r sau unor gaze.

Din cauzS c5 toxicitatea acestor produse poate produce accidente grave, chiar mortale, este necesar ca tofi cei care vin in contact cu ele s% rcspecte urm%toarele misuri de protectia muncii :

- depozitarea lor s5 se facZ in magazii construite din materiale nein- flamabile. situate la cel pufin 100 m de locuinfe, adjposturi de animale, depozite de alimente Si furaje;

- este interzis5 stafionarca, alimcntarca ~i fumatul in interiorul magaziei ; - produsele se vor pzstra ctichetate, in ambalajele originale si migcarea

lor (intrgri sau ie~iri) \:a f i notat5 in registrul de substante toxice; - acfiunile do protectia l~lantelur cu substante toxice se vor &esf%$ura

sub permanents indrunlare :I unui tchniciall cu pregatire corcspunz5toare, care va face periodic instructnjul de profecfia muncii cu muncitorii;

- substantcle toxice nu vor ii clibcratc din magazie dccit cclor care au semnat fiya de inst,-uctaj dr prvtccfia muncii;

- nu se vor folosi la ;~ccstc l uc~ i r i lnuncitori bolnavi, cu difcrite pEgi deschise. fernei gravid? sau care alc~ptcaz5;

- in timpul lucrului se folose~tc zchipamentul de protecfie. nu se fumeazz, nu se mLnincri $i nu se btaa a p j $ sc fine seam5 de direcfia vintului pcntru a evita ciidcrea substanfelor pe muncitori :

- dup5 incheierea luc~%lui se depunc echipamentul de lucru la magazie, se spd5 mtinile gi fafa cu ap% 7i s5pun;

- la tratamentele efectuate in timpul infloririi este necesar s5 se anunfe apicultorii prin toate mijloacele posibile pcntru a lua mZsuri de protejarea alhinelor (inchiderea stupilor sau transportul in altP zon;).

Protejarea Empotriva roziitoarelor. Dintre rozXtoare, icpurii $i goarecii pot provoca mari pagube in plantatiile tinere de pomi gi in p~pmiere.

Pentru plantatiile superintensive ~i intensive cu num5r mare de pomi la unitatea de supsafzp, mijlocul cel rnai potrivit de apirare a pomilor Empo- triva iepurilor este tmprejmuirea livezii cu plasX de sinnB cu ochiuri mici (maximum 5 cm). Plasa trebuie ingropatj in psmint 15-20 cm pentru a nu permite iepurilor sP sape galerii sub gard.

Pentru plantatiile clasice, cu numrlr rnai mic de pomi la hertar se pot fnveli trunchiurile pomilor tineri cu diferite materiaie (tulpini de floarea- soareh~i, hirtie, trestie) sau pot fi badijonati cu substanfe iepurifuge. Pentru a proteja plantatia de daunele provocate de animale domestice, este necesarz imprejmuirea plantatiei cu un gard viu dc maclurri sau glSdi9.

Pagube mari provoacii ~oarecii 9 yobola~rii care rod coaja tulpinii in zona coletului gi uneori rod complet rsd5cinile. soarecii se cuib5resc in centrul gospodkesc. Sobolanii ce trriiesc fn apropierea apelor curgbtoare ataci mai ales plantatiile tinere hfintate pe maluri 3n apropiere. Pentru evitarea pagu- belor este necesar ca intre centrul gospod2resc a1 intreprinderii ?i plantafie s5 se mentin5 continuu o band5 dc tercn arat prin care yx~recii nu pot s5pa galerii ; trebuie de asemenea mobilizat solul in jurul trunchidui qi tasat5 zspada. Cel rnai sigur mijloc de combatere este ins: a$ezarea de momeli ofr;ii.ite cu past5 fosforat5, przfuirea galeriilor cu Derotox sau cu alte raticide.

norilor de grinding unde explodeaSi $i impiedic5 formarea cristalelor mari 43. !Protejarea $omilor Empotriva [accidentelor climatice de gheafl.

Se mai pot folosi diverse substante ca iodura de argint care, fiind diri- In climatul nostru pot surveni pagube datoritl Enghefurilor brumelor jata spre nori de pe sol sau din ax-loane, impiedici formarea cristalelor mari

tirzii de primgvar5 precum $i datorita grindinii. de gheat.5. f n !ivezile i~tecsive :i superintensive o protectie eficace impotriva

Apgrarea impotriva inghefurilor tSrzii de primHvarH. Speciile pomicole grindinii se obtine prin folosirea plaselor antigrindinz. Acestea sint confeclio- au nevoie ca mugurii de rod, ilorile sau fructele proaspst legate sj. fie protcjatc nate din material plastic, au ochiuri foarte mici, sint foarte u~oa re $i sint de efcctele negative alc ingheturilor tirzii de prim5var5. Aceasta se poate a:ezate peste &,durile de pomi ferind organele acestora de contactul cu ohfine prin metode agsotehnice, care intirzie pornirea fn vegetatie sau prin cristalcle dc gheal.8. metode dc combatere directs.

Mkuri agrotehnice. Adunubui z ipezi i in ji6rz~l t ~ ~ i ~ z c I z i t ~ ~ i l 0 7 este una dintre misurile agrotehnicc care menfin o temprratur8 rnai scriznt5 ~i intirzie intr-o oarecare m5sur5 pornirea En vegetatie a pomilor.

Stropirea inlregii coroane cu lapte de var fntfrzie de asomenea pornirea vegetafiei cu citeva zile. Stropirile cu o serie de substante chlmice (2,4 D ctc.) au aproximativ acelasi efect.

Cclc mai bum rezultate se obfin Ens5 prin rnetodele directe de coml>a- tere a Pnghefurilor tirzii dv prim2var.S. Pri3 intermediul acestora se mentinr En livadri o temperaturS deasupra limitei dc Enghet a florilor.

Metoda cca mai frecvent utilizatg constri En producerea unei perdele de fum sau ceatl, care fmpiedics radiatia c5ldurii solului. Aceasta se p&te obfine prin arderea fnlivad% n unor materiale organice (gunoi, vreji de plante etc.), asezate in ,,grimczi fumigcnc" sau prin ardcrea unor produse chimice iumi- gene (pacul-5, brichete speciale fumigene etc.). f ri ultima vreme se 1an~ea.z~ din avion unele substanfe chimice (acid clorhidric cu amoniac sau acid clwo- sulfuric). care ajungind En contact cu vaporii de ap5 din atmosferg produc ceafii artificialg. Crearea (:cranelor de fum sau ceafj. este o metoda bun2 numai in condifii de atmosferz lini~titg, f5r5 vinturi. Ecranele de fum sau ceaf5 trebuie produse En nopfile cu cer scnin, in care in jurul orei 21 s-a simfit o rricire brusc5 a.aerului, iar la miezul noptii termometrul aratg f 2" saa +1,5"C. f n asemenea condifii, sprc diminzafs are loc inghctul. Pentru a evita pagubele, imediat dupP miezul nopfii se creeaeci perdele de fum care se nlentin ping la orele 8-9 dimineafa. Grrimezile de fumigene trebuie refPcnte, deoarece s-ar putea ca in noaptea urm%toare s5 survin8 un nou inghet.

Perdelele de fum reu$esc s5 apere mugurii sau florile pomilor numai in cazul cii temperatura nu scade sub -3" sau -4°C.

IncPlzirea aerului din livads cu ajutorul unor sobite s-a dovedit a da rezultate chias la temperaturi de -6" $i -7°C. Aceasta se realizeaza prin instalarea h livadP a 200-250 de sobite din tabla, special construite, in care se ard reziduuri de petrol.

Aspersiunea. Rezultate bune se pot obtine $i prin fclosirea ns@ersizmii, En noptile cu ingheturi dc primgr-all. Apa cgzut% pe toate organele ponlilor cedeazri czldura latent2 si rmpiedica scidcrea temperaturii sub linlita de Pnghef a mugurilor sau florilor cu toate c5 pe organele pomilor sc formeazi un fel de polei.

Protejarea impotriva grindinei. Grindina provoacz r5ni pe fructe ~ ; i lgstari si sfisie frunzelc reducind suprafafa de fotosintezs. Din aceastH cauzh este de prefcrat 5 5 nu se plantezc pomi in regiunile bintuite frecvent de grinding.

lmpotri\7a acestci calamitiiti se pot lua m5suri directe prin utilizarea rachetelor antigrindins. ProiectiIele respective sint aruncate la Englfinea

44. hgrijirea recoltelor

FZrs intervenlii din partea cultivatorului in unii ani pomii se incarcj c, un mare nunlir de fiuctc care r%min mici, nu acumuleaz5 suficient zah5r ji nu se colorea6 suficient. Ca urmarr, d e ~ i cantitatea obtinut-2 este mare, fructelc nu au calitatea nccesarl pentru a fi valorificate la o categorie supe- rjoar5.

f n vederea obtinerii u.nor recolte mari yi in acela~i timp de calitate supe- Tioars, in unii ani este necesara normarea fnc5rcZturii cu fructe prin reducerea nunlrirului de muguri de rod, reducerea num5rului de flori care lea@ $i chiar prin rarirea fructelor. Lucrarile de normare a inczrcilturii pomilor cu fructe au o deosebitri important5 perltru mar, pir , piersic $i in mai micj. mSsur5 pent:u prun $i cais dac'a. sint valorificate ca fructe de mas:.

fn urma nomzrii, fructele rHmase in pomi ajung de dimensiuni mari, asilnileaz5 mult zah5r $i se coloreaz5 mai bine fSrX ca recolta total5 sP scad%.

In anii in care pomii au o inc5rc5turH exagerats cu rnuguri de rod lucrarile de normare se Encep Inca din timpul repausului prin apllcarea tiierilor de rodire. Cu cit incZrc5tura este mai mare cu atit tLierile de rodire vor f i mai intense pentru a se ajunge la raportul 1 mugure florifer la 2-3 muguri vegetativi. Prin aceasts lucrare ins5 nu se face o normare exact5 ci se p5streazP incri o rezerva En p h ~ s rie muguri pentru a contracara eventualele accidente climatice care ar putea surveni in perioada de kflorire. Aceasta face necesar ca, in caz de vreme bun5 pe durata Enfloririi, sS se ia masuri pentru a impiedica o parte din flori s5 lege fructe. Operatia poarta denumirea de .,r5rirea chimid a florilor" deoarece se realizeaz5 prin pulverizarea pe pnmi a unor substanfe chimice caustice (tip Dinitro) sau cu efect hormonal (Naftilacetamida,

Etephon, 2, 4-Dj. Nici aceasti lucrare nu poate stabili exact numSrul de fructe definitiv; in schimh ea impiedid depunerea de substanfe hranitoare in muite dintre fructele supranumerare $i reduce costul rgririi manuale a fructelor cu 2.3 pin5 la goy0.

Rsrirea fructelor este lucrarea prin care se stabile~te definitiv numlrul de fructe carp rzrnine En coroana pomilor. Ea se efectueazs manual in perioada care urmeazz imediat dupa c5derea fiziologica a fructelor cind merele ~i perele au dimensiunile unei alune jar la simburoase tnc% nu S-a intarit simburele.

Din experienfa acumulatB pfn2 in prezent r a constatat cj. in urma rzririi, fructele trebuie s5 rimin5 distanfate pe ramurci la 3-5 cm pentru prune, la 5-10 cm pentru caise 7i pere, la 10-15 cm pentru mere, soiuri cu fructe mici $i piersici cu coacere timpurie $i mijlocie. Pentru soiurile de mere cu fructe mari $i pentru pierslcile tlrzii distanfa intre fructele 6mase pe ramun

f trebuie sZi fie de 15-20 cm. Desigur, cu ocazia rgriii manuale se face ~i o alegere a fructelor. f n fiecare inflorescent3 (la mHr, par) se refine un singur fruct, cel mai bine dezvoltat : in cazul simburoaselor se pZstreazH fructele bine dezvoltate gi se fnl5turH cele rnici.

Prevenirea cfiderii premature. La unele soiuri, mai ales de mgr, cu 2-3 s l p tgmfni fnainte de recoltarea fructelor se observl c l o parte dintre fructe se desprind de ramuri $i cad. La unele soiuri (Parmen auriu) ~i Pn anumite conditii (secetg, lips5 de brans), czderea prematurg poate ajunge la 20-40% din producfie, ceea ce reprezintg o mare pierdere economic&.

Aceste pierderi pot fi reduse prin aplicarea unor substanfe chimice ca acid alfanaftil acetic, 2,4-D care prelungesc 15mPnerea fructelor En coroan5 cu 1-3 s5ptlmfni.

Prevenirea ruperii ramurilor. Pentru a se evita ruperea ramurilor sub greutatea fructelor, ceea ce are influent5 negativ5 asupra recoltelor din anii urmgtori, este necesar s5 se ia nr2suri pentru sprijinirca lor.

f n plantatiile intensive si superintensive, se vor sprijini ramurile de sirmele spalierului. f n cele clasice fiecare varpant5 este sprijinitz cu cPte o proptea fixat5 cam la 113 de la \.irful ramurli.

Subcap. 5. Recoltarea si valorificarea fructelor

45. R ecoltarea fructelor

Recoltarea fructelor cuprinde o serie de lucrzri de o deosebitz importan\% economic5 in a l t u r a pomilor, ea reprczentind prima verig5 din Ianful ~ s lo r i - fic5rii fructelor, respectiv a valorific5rii produselor care includ multiplele Pngrjiiri acordate pomilor in cursul unui an.

Calit5tile fructelor ;i posibilitlfile de plstrare a lor sfnt influentate in mare m5surz de data la care se recolteaz: fi-uctele, acestea fiind puse in consum la ,,maturitatea de consum" adic5 in momentul cPnd fntrunesc maximur;l de calitlfi gustative. Se $tie c5, In general, toate fructele s h t uvor perisabile, cu o duratj. foarte scurt5 de manipulare.

Data recoltirii pentru fiecarc categorie de fructe srt stabile~te Pn functie dc destinafia lor ~i tinPndu-se seama de cuno~tinfele privind coacerea soiului Pn localitatea respectiv5.

De exemplu, fructele de vark dectinate pentru consumul imediat sau pentru industrializare se recolteazZ la coacerea depling, iar cele ca-- l e nu se consum-j. imediat se recolteazz in pirgs. C5p$unile, zmeura qi murele se pot recolta cu o zi Pnainte de coacerea deylinl faza de colorare complet5 a fructului; cire~ele, caisele si prunele se pot recolta cu 2-3 zile fnainte de a atinge maximum de calitsfi; piersicilc, merele ~i perele de var5, care i ~ i des5virsesc coacerea ~i dupii recoltare, pot f i desprinse de ramur: cu 5-6 zile inainte de maturitatca deplinil.

Carnpania de recoltare Intr-o plantafie de pomi trebuie ginditz gi org-ani- zat5 din tirnp, prin estimarea productiei yi prin pregjtirea utzajului neccsar.

~ i ~ . 180 - Tipuri de s c a i folosite 12. rec0ltXe:

a - obignuits. ( - mra prop(itfi; C, d - scar1 tirolezz. c -scar& mJsa; f - scars mobil:

E , cn sporii reglabill; , j -scar& sank; )k -scar% trepied fix, l-scarfi u ~ i f 2 eta+

Estimarea producei este o lucrare obligatorie pentm a se cunoa9te din timp miisuiile organizatorice ce trebuie lude in oederea unei bune recoltzri (utilaj, transport, m h % de lucru etc.).

Recolta se estiheazl pe specie 5i so!, luind cite 10-20 pomi din fiecare parcel%. Fomii se a l q tinindu-re seama ca rindurile din margine dau de obicei recolte mari $i & unii pomi pot f i suprainc5rcati sau subfnc5rcati cu fructe.

Producfia pe fiecare porn re stabile7te prin numirul de fructe pe suprafete d e control, cIt mai uniform alese Si raportarea lor in kg (numlr fructe la 1 kg).

Dupz aceastg mctoa, estimarea se face in 3 epoci ale anului: dupa lcgarea fructelor. dup2 cjderea din iunie (estimlri provizoru), cu o h n 5 inainte de recoltare (cstimare definiti1-5).

fn estimarea recoltkii se poate lua in considerare $i productia medie a livezii din anii precedenti, exceptind anii cu recolti exceptional5 + fB2

Utilajul nsnrar. fn liverilc cu pomi rigurog trebuie asigurate sclri solide, ugoara li hine echilibrate. Exist; in prezent o mare varietate de sclri (fig. 180). Cea mai indicac este scara dnbll cu 7 trepte,

inaltl de circa 3 m,

larg5 de 70 cm la baz5 $ 30 cm la partea superioarz. Pentru pomii pitici i garduri, mult mai economice sint sczrile de tip sanie $ scaun care permit ~i agezarea lsdifelor En carc se face cules-dl.

Sach in care se culeg fructele trebuie s5 fie ujor manipulabili, prevzzuti cu bride pentru agjtat pe umeri. p e n t n ~ a 1Zsa libere ambele miini ale cule-

g5torului $i cu fund rabatabil. Capacitatea lor este de 12- 15 kg pentru mere $i pere ~i aproximativ jumgtate pentru fructele care se strivesc.

Recipientele (ladife) pentru transportul fructelor din livad5 vor fi cu capacitate de 30-40 kg pentru mere $i pere ~i circa

20 kf pentru prune, cire~e, vi~ine, caise. n pomicultura modern2 se folosesc

pentru transportul merelor $i perelor din livad5 la stafia de sortare-calibrare-depozit, palete-Kizi de mare capacitate, 250-45'0 kg,

Fig. 181 - Paleta-lad5 manipulate c u utilaje adecvate de ridicat $i transportat (fig. 181).

Pentru a se ridica randamentul culeg5torilor au fost create platforme trase de tractoare care inlocuiesc sczrile.

Fructele destinate consumului in stare proaspEit5 ~i pPstrririi se recoltcaza manual. Fructele destinate industrializsrii precum $i nucile, alunele, migdalele se recolteazs prin scuturare. f n ultima vreme scuturarea se face cu un braf vibrator a t a ~ a t la tractor; fructele sint prinse pe o prelat5 concavii elastics, apoi purtate de benzi transportoare ping la lldife.

Stabilirea datei recoltiirii. Cantitatea, calitatca $i .in mod deosebit capacitatea de pkstrare a fructelor, sint mult influentate de data recolt5rii. L)in aceasts cauz5 exist5 multc studii care au stabilit c5 principalele criterii pentrrr fixarea datei recoltgrii sint: schimbarea culorii de fond. ususinfa cu care se desprind fructele de ramurg, consistenfa pulpei (verificat5 cu pene- trometre), evolufia amidonului din fructe ~i numarul de zile de la inflorirea deplins pPn2 la recoltare.

Este de refinut c5 datele de recoltarc sPnt in strinsa leg5tur5 cu condifiilc ecologice ale locului $i ale anului. Din aceastii cauzH in fiecare bazin pomicol ~i Pn fiecare an agricol este nevoie s5 se an~lizeze cu atenfie dinamica cregterii $i maturkrii fructelor $i ss se stabileascz momentul culesului pentru fiecare soi in parte.

Reguli tehnice pentru cules. Manipularea fn~ctelor trebuie fiicufi. cu mult5 grijii, evitindu-se lovirea sau r5nirea lor. fn locurile rknite se instaleazz boli criptogamicc sau procese fermentative care depreciaza calitatea fructelor. Aceste fenomene apar $i in cazul cir rana este facut5 prin desprinderea pedun- cului fructelor (in special la cire$e $i vigine). Din aceast5 cauz5, fructele se recolteaz5 cu peduncul. Pentru menfinerea turgescentei fructelor stratul de cearH existent la suprafata lor trebuie sir rkmix-22 intrcg. fn sfiryit, pentru a se asigura producfii mari de fructe $i in anii urmHtori trebuie evitat5 ruperea ramurilor I de rod in timpul recoltzrii.

fn timpul culesului, fructele mari nu se string Entre degete, ci se prind cu toat5 palrna, iar fructele mici se apu& de peduncul; desprinderea de pe ramurz se face prin rzsucirea sau inclinarea fructelor.

Fructele se ayaza cu mina in recipiente. nu se amnc2, iar trasvazarea fructelor dintr-un recipient in altul se face cu multH atenfie pentru aevita lovirile ~i strivirea.

Recoltarea fructelor ^Incepe de la baz5 ciitre virful coroanei. pe timp r2coros $i uscat. Recipientele cu fructele culese se tin la umbrj $i se expediad jn

locuri rlcoroase. f n zilele cHlduroase de var5, recoltarea se intrerupe intre 11- 17 sau se recolteazg numai fructele de pe partea umbritk a pomilor.

Concomitent cu recoltarea se face separarea fructelor sLn5toase de cele vzp:- mate sau bolnave.

Depozitarea provizorie a fructelor culese se face in locuri cit mai r5coroase bine aerisite ~i ferite de ploaie $i de soare, sub Soproane sau In halele de sortare ; nu se fin in soare.

-

46. Condifionarea si pgstrarea fructelor

Operafiile de baz5 ale condifionkrii sint sortarea $i calibrarea fructelor, la care se mai adauga curent, in tehnica moderns, unele operafii cum sint sp??larea cjl dezfnfecta~ea fructelor, uscarea, perierea $i lustruirea, dupH care ;rineaz5 ambalarea.

La fructele excesiv de perisabile (c5p$uni, zmeur5) sortarea $i ambalarea se fac concomitent cu recoltarea En cimp unde fructele respective sint a~ezate En ambalajele cu care ajung la consumator.

Pentru fructele rnai pufin pcrisabile (incre, pere, piersici, caise, prune), dvstinate consumului In momentul recoltgrii, En 1ivad.L se face o ,,presortare" adicH se inliituri exemplarde complet nccorespunz5toare. Sortarea $i calibrarea se efectueaz5 apoi in centrele de valorificare. Aceste centre sint specializate ~i posed5 utilaj ,modern cu ajutorul ciiruia operatiile se succed astfel:

Sortarea la bandi. Fructele aduse din livads Pn I5difele de transport sfnt riisturnate manud sau mecanizat in alimentatorul liniei de condifionare. Dac5 la aceast5 operafie fructele cad de la o Pslfime mai mare de 25 cm se produc v5t5m5ri. Pentru a se evita aceste v5tamsri unele instalafii de conditionare au bazine cu ap% in care se rgstoarnk fructele.

Pin acest bazin fructele sint trecute apoi la sortarea propriu-zis2 care se face la bands. fn majoritatea cazurilor aceast5 operafie se efectueazz manual ~i const5 din eliminarea din masa fructelor a exemplarelor exagerat de mici, a celor necoapte, a celor ajunse deja la supracoacere, a exemplarelor bolnave, ranite, deformate sau crspate etc.

Unele instalafii moderne (Hermes, Roda IMC) au posibilitatea de a face automat separarea fructelor necorespunz2toare ~i apoi gruparea dup5 pigrnentatie a celor rarnase.

Calibrarea fructelor este operatia urmgtoare. E a are mare importan@, deoarece produsele omogene se ambaleazs mai uyor $i suporb2 in mod egal pcurile $i trepidatiile din timpul transportului.

f n liniile de conditionare moderne calibrarea se face mecanizat, calibra- toarele funcfionind fie dupa greutatea fnictelor, fie dupg d a m e t d lor.

Alte opera+ fn cazuri speciale sortarea $i calibrarea sint completate cu ~p-ilare in solutii dezinfectante, zvintare, tratare cu insectofunglc~de (pentru cele care vor fi introduse la pgstrare), acoperire cu un strat fin de cear5, periere, lustruire etc.

f n cazul c5 unitatea nu dispune de utilaje moderne, sortarea$ calibrarea se pot face manual pe mese de sortare-calibrare. fn aceastzsituafie munc i tod efectueazs concomitent mai multe operafii: sortare, calibrare, grupare pe culori, ~tergere, lustruire ~i aSezarea in ambala~ele care sint grupate in jurul S ~ U . -

De la ma~ ina de calibrat, fructele trec la sectia de ambdare.

Ambalarea fructelor este necesarz pentm p%strarea integ&tHtii lor in timpul transportHrii. 0 ambalare corespunzj.toare presupune ca fructele s5 ocupe tot spatiul din ambalaj, pentru a se evita lovirea Vi deprecierea aces-

tora in timpul manipulzrii ~i transportarii. Ele trebuie a~ezate rnai apropiate intre ele far5 a se indesa ~i fzr5 a avea joc in ambalaj.

Capacitatea ambalajelor este in raport de rezistenfa fructelor la suprapu- nere: merele, de exemplu, se pot ambala in l5zi Inalte de 25-40 cm inzltime ~i capacitatea de 25-30 kg ~i chiar in I5zi palete de 60 kg; cirepele, caiseie ~i piersicile in ambalaje Scunde ( 1 1- 13,5 cin ) de 5-6 kg. iar capgunii si zmeura se pun in ambalaje de 1,2-3 kg.

Ambalajele sint confecfionatc din materiale diferite: lemn. carton gofrat, mase plastice; ele trebuie sL fie ieftine si s% permit5 stivuirea. Pentru a asigura. o bun5 aerisire a fructelor, circa 29& din supraf~fa ambdajului trebuie sri fie goluri prin care sB poatB pztrunde acrul.

PBstrarea fructelor. Toate fructele speciilor pomicole, chiar ~i cele v8ra- ticc, sc pot pjstra cEteva zile dup5 cules, d a d sint firlute intr-un loc r;c5ros, bine acrisit, lipsit de luniill5. Alimentafia rational5 a omului necesit: ins: p5stmrea fn~ctelor pe o durata de citeva lr:ni, pentru a aproviziona organisn~ul cu vitamine gi sHruri minerale En pcrioada de iai-n5.

Fructele sint alcgtuite din celule vii. care dupH dcsprinderca din coroan; continu; s% transpire, sS respire, degajz biosid de carbon ~i cLldurH, inr in interiorul lor se produc numcroase schimb$ri biochimice. Prin reglarea concti- jiilor de pzstrare se poate dirija intcnsitatea fenomenelor fiziologice ~ ib io- chimice din fructe, in sensul prclungirii duratei dc pistrare a fructelor.

Fenomenele fiziologice se produc cu intensitate rnai redus5, dacz temperatura este rnai scHzutB. Sub o anumitL limits, fructele ingheatj, iar dup5 dezghef, procesele lor fiziologice sint mai intense, deci perioada de pastrare se scurteazj.. S a constatat ci temperatura cea rnai potrivit5 pentru pzstrarea majoritatii fruc'telbr este in jur de 0°C cu variatii mici de ,t 1°C. 0 temperaturj rnai ridicatH gribegte maturarea fructelor, intensificL respirafia, transpiratia ~i procesele biochimice ~ i , in plus, favorizeaz: dezvoltarea bolilor cripto- gramicc. Tntrucft in timpul p5strHrii fructele degajj. cHldur5, exists pericolul de iutofncHlzire; de aici necesitatea controkjrii atente a tem~eraturii $i a regliirii ei.

Umiditatea relativH optima a aemlui din depozite estc cuprinsj. intrc 85 pi 90%. D a d aerul este rnai uscat. re intensificj proceselc de transpiratie. fructele pierd multi apH ~i se incretesc. Umiditatea rclativ: a aerului pestc 95 % favorizeazi dezvoltarea bolilor.

fntrucit lumina intensificz respiratia Vi chiar transpiratia, pentru a prelungi perioada de pjstrarc a fructelor. luniina nu este necesari ; sint niai potrivite depozitele iipsite de luminH.

fn timpul maturzrii fructelor. prin respirafie se degajH ap5, bioxid de carbon. diferite aldehide si etilen. frnbogafirea atmosferii h bioxid de carbon reduce intensitatea respirafiei gi implicit incetine~te (intPrzie) procescle de maturare. Cele mai bune rezultate se obfin la o concentrafie de 3-5% CO,. CantitHti mai mari de bioxid de carbon au efecte negative. duc la suprimarea capacitrfii de apirare iinpotriva bolilor ~i d%unktori!or, la asfixierea celulelor. Reducerea cantitsfii de oxigen sub procentul normal din aer (21 %), de asemenea, incetinevte respirafia gi lntirzie maturarea. fntr-o atnlosfer5 Ecu

3-4% oxigen fructele se pZstrcaz6 foarte bine. In absenta o~igenului se fntrerupe rcspiratia aeroh8 $i sc produce respiratia anaerobj. Ca urmare, se produce un consum nreconomic de substante de rezervi (fructele scad rapid In greutatc), se ajungc chiar la moartea celulelor prin acumularea unor Drodu$i ai metabolismclui incornplet osidati, in special alcool etilic ~i a1dehid.j icetic%.

Etilenul degajat de fructe ~i acumulat in depozite are rol de accelerator al matursrii gi scurteazH perioada de @strare a fructelor. Cantitatea de etilen degajat5 este strins legati de gradul dt. coacere. Fructele care sPnt rnai aproape de coacerea deplin5 degaj5 rnai mult etilen decit ccle care sint la Inceputul .

maturzrii. -Din aceast5 cauzj, soiurile dc toan~na, psstrate Empreun5 cn cele de iarn5. accelereaz5 coacerea acestora din urn;.

Tiguri de depozite. Conditiile necesare pentru pistrarea unor cantititi mici de fructe se realjzcaz5. in inc&peri simple, pivnife, beciuri in care se re: gleaz5 temperatl~ra, umiditatea relativz a aerului ~i compozifia lui prin aerislrl sau prin udarea spatiilor libere, dacL aerul este prea uscat.

Pentru pzstrarea fructelor in cantitsti mari se construiesc depozite cu ventilatie mecanics, frigorifice sau cu atmosferS controlat5.

Partile conlponente ale unui dcpozit modern de plstrare s h t : cclulele de pHstrare, sala de condifionare, ccntrala frigorificz, spafiile pentru ambalaje $i anexele administrative.

Dcpozitelc cu vcnfila{is mecnnicC siiit construcfii speciale pentru. p Zstrarea fructelor prevazute cu instalatii de ventilarea gi umidificarea aerulul, dar f5r2 instalatii frigorifice. Conditiile din interiorul depozitului sint In strinsB depen- den;: de temperatura ~i umiditatea din exterior. La noi in tar5 au fast construite depozite cu veti1a:ie mecanid ,,tip Voinegti.' cu o capacitate c h 500 tone.

Spafiul de pHstrare a fructelor este ritual deasupra unei ,,camere tamponu. Aerul rece din exterior pHtrunde in aceasti camer'i tampon de unde este

impins de ventilatoare electrice, prin spatii libere h a t e Pn pardoseali, En spa- $iul de depozitare reduci~ld temperatura; a e d este apoi evacuat prin co~ur i de aerisire amplasate in tavan. Fructele sint depozitate fn l5zi stivuite unele perk altele pentru ;I. folosi cit rnai bine ca~acitatea depozitului; 1ucrPrile de sortare, ambalare, stivuire se execut5 de obicei manual.

D e ~ o r i t c i e f r igo~ i f i cc sint mai complete ele putfnd asigura condifiile necesare pentru p5.str;rre independent de temperatura exterioarz. Capacitatea acestor depozi-te este mult mai mare, Intre 5 gi 20 mii tone, iar lucrjrile de condifionare, rna~~ipulare, stivuire + ambalaie stnt mecanizate. In tara noastG a11 fsst construite numeroase astfel de depozite moderne. Spatiul de pgstrare este reprezentat de celule cu capacitate de 200-100 t fiecare, constmite din c5rBmidH sau beton avind asigurata izolafia te-ic: 9i ,,barierea de vapory. Temperatura in interiorul celulelor este asigurata de instdafiile frigorifice legate la central* fdgorifi&, umiditatea relatisH ~ r i n umidificare, iar vehi- cularea aerului este asigurati de ventilatoarele bateriei de r5cire.

Dc$ozitele cu atmosfera coa~ro io t i sint depozite frigorifice la care in afar5 de izolafia ternlic5 Si bariera de vapori se realizeazg pi izolarea la gaze. Aceasta din urm5 se obfine prin aplicarea de ragini ~oliesterice pe pereti, tavan ?i pardoseall pi prin etangeharea urilor cu garnituri de cauciuc. f n a f a r l de

i

instalatiae frigorifice de umidificare ~i de ventilare a aerului, depozitele din a ~ e a s ~ ~ categorie posed5 instalatii pentru modificarea compozitiei aerului d ~ n celulele de plstrare. Acestea se cornpun din convertizoare de oxigen ri decarbonif icatoare.

Convertizoarele de oxigen adsorb aerul din celule, mic-oreazs cantitatea de oxigen pin5 la limitele de 3 - 4 % Si apoi refuleazl aenll din nou in cdulele de pistrare.

Decarbonificatoarele au rolul de a elimina bioxidul de carbon rezultat din respiratia fructelor astfel Incit proportia de CO, s5 nu fie mai mare de 3 4 % .

f n conditii de atmosferl controlati, procesele fiziologice din fructc sint mult incetinite, astfel c l fructele rimin aproape in stadiul de maturare pe care il aveau in momentul introducerii la psstrare.

Cap. 11. Pomicultura special%.

Subcap. 6. Cultura pomaceelor

47. Cultura miirului

' Malus domestics - Fam. Rosaceae, subfam. Pomoideae

Originea gi aria de riispindire. MZirul este originar din regiunea Muntilor Himalaia ~i din Muntii Caucaz. In prezent se cultiv: En toate continentele in zona te'mperat5.

Productia mondialj. de mere depi~egte 22 milioane tone din care rnai lnult de 112 se ohtine En Europa, ;%rile mari produciitoare fiind: Franta, Italia $i R.F. Germania.

111 tara noasfr5 cultura mHrului este rzspinditi in zona dealurilor cu 300- 750 m altitudine, situate de o parte $i de alta a Muntilor Carpati ~i Apuseni.

Pe dealurile subcarpatice meridionale cele mai renumite bazine gi centre de culturii a mzrului sint: Horezu, Rimnicu-Vflcea, Tigveni, Meri~ani, Dom- neSti, Curtea de Arge~. Cimpulung-Muscel, Valea Mare, Cinde.$i, Voine~ti,. Gemenea. Malul cu Flori, Pucioasa, Biicoi, Drajna, CislBu, Dumitre~ti, PMfr-

9 .

lagele etd. Pe dealurile din vestul tzrii, centre $i bazine rnai importante sint Geoagiu,

Orii~tie, Gurahonf, Hateg, Ialomita, Domagnea etc. Ti1 regiunea dealurilor din nord, sint renurnite centrele $i bazinele Baia

Mare, Seini, Somcuta, Bistrita Nisiud etc. f n zona dealurilor Moldovei, cele mai importante bazine ~i centre sint:

Piatra Neamf. Suceava, Ceabliu, RSdi~eni, Filticeni, Tg. Ocna, Valea Glo- dului, Vrancea etc.

f n zona dealurilor din sud-estul Transilvaniei sint importante bazinele: CisnHdie, Sibiu, F i g s r a ~ , Miercurea Ciuc etc.

Importanfa. Mirul este cea mai important5 specie pentru pomicultura wrii noastre. Fructele sale au rol deosebit in alimentatia rational5 a omului. Merele contin 7- 17 0/, zaharuri (in majoritate uSor asimilabile) ; 0,16- 1,27 % acizi organici (exprimat in acid malic) ; 0,23- 1,14 % substante pectice ; 0,18- 0,27 yo proteine : 5- 18 mg o/o vitamina C ; vitamina A ; substante minerale etc.

Datorits existentei soiurilor cu coacere inceplnd din luna iulie Si a insu~irii soiurilor de iarni de a se pastra timp indelungat, merele as ipra c o n s d de fructe proaspete, atfi in timpul verii, cit ~i iarna cind nu exists alte surse de vitamine din produsc vegetale proaspete.

4 Merele constituie totodat5 o materie prim5 valoroas5 pentru industria

alimentar5, prelucrindu-se sub form5 de compot, marmelad5, suc, cidru, , fructe uscate gi altele.

Importanta speciei rezid2 $i in insu~irilc agrobiologicc: merii s h t foarte bine adaptati la climatul temperat, pot fi cultivafi in formc foarte diferite de la sistemul clasic pin5 la cel superintensiv ~i se comportg bine pe soluri variate. ,

Datorit5 marii sale importanfe in programul de dezvoltare a pomiculturii noastre, mHrul este prevHzut a fi extins. Ca urmare in plantafiile noi el repre- zint5 45% din totalul speciilor.

47.1. ParticuIaritii$ile biologice

M5ml este reprezentat Pn pomicultura mondials de peste 10 000 de - soiuri diferite.

La noi in far5 exist5 cca 200 de soiuri dintre care ins5 corespund ccrin- $elor pomiculturii intensive $i superintensive numai citeva. Soiurile de mere sint clasificate dupH perioada de coacere in: soiuri dc var5, soiuri de toamn;. gi soiuri de iarn;.

Descrierea principalelor soiuri de mere

S o i u r i d e v a r 5. f 11 aceast; grupz sint cuprinse soiurile care ajung la coacere in lunile iulie ~i august. Momentul recoltsrii coincide la aceste soiuri cu maturitatea deplin5 deci se pot consulna imediat dup5 recoltare. Dup5 cules ele se pot pastra doar citeva zile.

Conform prevederilor programului de dczvoltare a pomiculturii dill tara noastrH soiurile de var5 vor reprezenta 3q/, din sortimentul noilor plantatii. Soiurile de var5 admise la inmulfire in pepiniere in prezent sint: Stark Ear- liest, Aromat de var5 gi Red Melba.

Close. Este un soi de vigoare mare, rezistent la ger $i f5inare cu un potential producti'v mediu.

Fructele se coc la inceputul lunii iulie, sint tronconice, de m5rime inijlocie ~i colorate in royu, aproape in intregime. Xu este introdus incg la inmulfire in, pepiniere.

Stark Earliest este un soi de vigoare mare, cu intrare pe rod foarte precoce $i cu un bun potential productiv. Merge bine pe soluri variate chiar gi pe cele grele. Are rezistenfg bun5 la secetH gi la boli. Keu$e$te la altitudini mari. Polenizatori: Delicios roSu, Delicios auriu, Starkrimson. Fnictele se coc d e la inceputul lunii iulie pin5 la 15 iulie, sint mijlocii, sau snpramijlocii, sferic-turtite, Pngustate spre caliciu. Culoarea pielitei este rovie-vie, unifom15 pe partea insorit5 $i striata pe restul suprafefei; are puncte subcutanate g5lbui.

Aromat de var5 este un soi obfinut la Statiunea experimental5 horti- viticol5 Cluj, care se coace la inceputul lunii august.

Pomul, de vigoare supramijlocie, produce abundent astfel cg, dacH nu -i se normeaz5 productia fructele Smin mici. fn condifii de agrotehnic5 bur,: Ins5 fructele sPnt mijlocii, sferice (fig. 182, c), de culoare rogie-aprinsg, gustul fiind asem5ninator cu al soiului Ionathan.

Red Melba este soi cu vigoare mare $i port natural semi-dresat: arc intrare pe rod precoce gi potential de productie foarte bun. Nu este pre-

tentios fat5 de sol, rezist5 bine la ger $i secetH $i este destul de rezistent fat5 de boli $i dZun5tori.

Se coace in a doua jumgtate a lunii august: fructele sint mijlocii, sferice, putin turtite (fig. 182), costatc $i au o coloratie rogie intend. Red Melba este obfinut dintr-o variatie muguralH a soiului Melba.

S o i u r i l e d e m e r e d e t o a m n H se recolteazz fn lunile septembrie-octombrie. Unele dintre ele ajung la maturitatea de consum imediat dupi recoltare, altele nu pot fi consumate decPt dup5 ce fgi completeaz5 coacerea in depozit citeva s5pt5mPni.

fn sortimentul noilor plantatii soiurile de toamnil vor intra fn proporfie de 7 %. Sint Pnmul- fite Pn pepiniere: James Grieve ~i Fmmos de Voine~ti.

J a m e s G r i e v e are vigoare mijlocie sau submijlocie. IntrP pe rod foarte timpuriu gi d5 recolte foarte bune. Are cerinte modeste fa t i de sol $i c51- dut5, este destul de rezistent la ger $i boli. In condifii de cre~tere natural5 pomul are port retom- bant. Polenizator: Ionathan. De-

Fig. 182 - Forme de mere: n - turtita: b - sferic-tmtita; c - s f a i d ; d -ovosferidl r - sferic alungita; f - elipsoidall; g -cilindrid; k - conid; i - conic-alunglt8 ; j - tronurnid; k -ovoid&; I - clopoti- lorma; m - gutu i fmi l ; n - bcrgamoti-form8; 0 - neregu:

lata

licios rogu. . > .

Fructul se coace in august-septembrie gi este mijlociu sau mare, sferic- turtit, colorat Pn galben-limoniu, cu o pat5 de rap sp5lHcit, v5rgat5 cu rogu- aprins (fig. 182, b).

Grieve rouge este o variatie mugural5 a soiului .James Grieve care se coace in aceeayi epock dar arc fructe mai ro~ii.

Frumos de Voine~ti. Estc un soi obfinut la Statiunea de cercet5ri ~oine$t i- Dimbovifa. Pomul are vigoare mijlocie, intr5 pe rod timpuriu $i este foarte productiv. Manifest5 rezistentg bun5 la f5inare. fn pepinierz manifest5 sensibilitate la ger. Fructele se recolteazH in septembrie $i se consumHph5Pn decembrie. Sint mari, de calitate foarte buns, colorate in rop-portocaliu cu dungi purpurii ; in porfiunea umbrit5 r5mine galben.

Parmen auriu, soi de vigoare mijlocie, cu port semi-dresat, cu intrare pe rod semiprecoce, gi cu potential productiv foarte bun. Este destul de pretentios fat5 de sol, rezistent la. ger, dar are rezistenfH scHzut5 la secet5 $i la boli. Fructele cad masiv inainte de recoltare indeosebi in anii seceto~i. Poleniza- tori: Ionathan, Gustav durabil, London Pcpping, Mc Intosh, Parmenauriu. Se coace prin septembrie, iar fmctele se p5streaz5 pPnH in ianuarie, mai ales cfnd este cu1tiva.t in zone rzcoroase, motiv pentru care adeseori este consi-

derat ca soi de iarn5. Fructele sint mijlocii sau supramijlocii, au forma tron- conic5 (fig. 182 g) sau sferic-turtit5 (fig. 182 b) $i sint galbene-aurii, dungatc cu ro$u pe partea insorit5.

S o i u r i 1 e d e m e r e d e i a r n 5. Se recolteazi toamna tirziu dar ating maximum de calit5ti $i se pot consuma la citeva sSpt5mini sau chiar l a 2-3 luni de la recoltare, timp fn care sint p5strate in depozite. Aceste soiuri, fiind cele rnai importante, vor intra in sortimentul noilor plantatii in proportie de 90 % . Pepinierele noastre inmulfesc in prezent soiurile: Deli- cios de Voinevti, Golden delicious, Golden spur delicious, Starkrimson, Wa- gener premiat ~i Ionathan.

Delicios de Voine~ti a fost obfinut la Stafiunea de cercet2ri pomicole Voine~ti. Fiind primul soi care ajunge la maturitate din grupa soiurilor de iarn5, unii autori il caracterizeaz5 ca soi de toamn5-iarn5. Pomul este productiv $i rezistent la f5inare. Fructele sint supramijlocii, tronconice (fig. 182 j) coloratc in ro$u aprins pe majoritatea suprafefei, au gust dulce .$ arom5 intenss.

Delicios auriu (Golden delicious) este un soi apreciat pe piafa internatib nalk Are vigoare mijlocie sau supramijlqcie $i port natural semi-etalat, i n t 6 foarte timpuriu pe rod $i este considerat ca cel mai productiv soi de mere. Este destul de pretenfios fat5 de sol $i fat5 de d l d u d . Este rezistent la ger, rezistent la secet% dar sensibil la rap5n. Se polenizeazi bine cu polen de la soiurile: Ionathan, Mc Intosh, Parmen auriu. Fructele se p5streazj. pin5 in aprilie, sint mijlocii cu form5 sfero-conic5 (182 d) cu.coaste slab conturate. Sint colorate uniform in galben sau galben-auriu $i au numeroase puncte mari de rugini, r5spindite pe toat5 suprafafa. Pedunculul fructului este foarie lung $i subfire.

Golden spur Delicious. Este un soi nou obfinut prin o mutatie apzrut5 l a soiul Golden Delicious. Noul soi are vigoare redus:, atingind aproximativ 213 din dimensiunile soiului initial. Are o foarte mare capacitate de producfie, rode$te regulat $i intrH foarte timpuriu pe rod. Are aceea$i polenizatori ca ~i Golden Delicious. Fructele, de m5rirne mijlocie, cu culoare galben5-verzuie, cu o porfiune inio~i t5 in partea insorit5, sint de foarte bun5 calitate $i ajung l a maturitate in aceeavi perioad5 ca $i Golden Delicious.

Starkrimson, soi cu vigoare mic5 sau submijlocie, are potenfial productiv foarte, mare. Este pretentios fat5 de sol $i cildurH $i are o rezistenf5 bun5 fat5 de boli $i dgungtori. Fructele sint mari, tronconice (fig. I82 j) costate (form5 de ardei gras) ~i sint intens colorate 'in ro$u in& de la legare. Fructele sint de calitate foarte bun5, se coc Pn perioada decembrie-februarie, sint rezistente la transport ~i se p5streaz5 foarte bine.

wellspur.-~ste un ioi cu vigoare redusi. Are o bun5 capacitate de producfie $i intr5 foarte timpuriu pe rod. Polenizatori: Golden Spur delicious. Fructele, asem5n5toare cu ale lui Starkrimson, au coloratie r o ~ i e unifomi, care apare foarte timpuriu, sint de bun5 calitate, rezistente la transport ~i se p5streaz5 bine. Este socotit un soi excelent pentru toamn5. $i iarn;i.

Wagener premiat este unul dintre soiurile cu cea rnai mic5 vigoare, cu intrare pe rod foarte precoce, adesea formead muguri de rod in pepinier5 gi are mare potenfial de productie. Este destul de pretenfios fat5 de sol, prefer5 climat rzcoros; are rezistent5 rnedie la ger $i secet5 $i destul de sc5zut2 fat5 de boli $i d5unHtori. Se polenizead cu polen de la soiurile: Parmen auriu, Renet de Landsberg, Borovinka. Fructele sint de m2rime variabil5 pe acela$ pom, de form5 sferic-turtiti cu 5- 10 coaste largi (fig. 182 b). Au culnarea de fond galhen5 auriu rumenit5 de ro$u-inchis; fructele ajung la maturi-

1

tatea de consum En perioada decembrie-mai, sint de calitate foarte bung $i se p5streazH foarte bine.

Ionathan este unul dintre cele mai apreciate soiuri de mere pe piata international& mult rHspindit i? cultuC~ la noi. Are vigoare mijlocie $i port natural etalat, formeaz5 ramurl subflri $i lungi, intr5 timpuriu pe rod ~i are potential de productie ridicat. Estc destul de pretentios fa#; de sol $i expozitie, are rezistenp bun5 la ger, rezistent5 slab5 la secet5 $i este foarte sensibil la f5inare. Polenizatori: Delicios ro$u, Mc Intosh, Gustav durabil. Parmen auriu, P5tu1, Delicios auriu, Wagener premiat. Fructele soiului Ionathan se recoltea& in octombrie gi se pHstreaz5 pPn5 in mai. Sint de m5- rime mijlocie cu form3 tronconicg $i cu coaste slab conturate (fig. 182 j). Sint colorate intens in ro$u-singeriu, aproape pe toat5 suprafata. Exist5 $i forme rnai putin colorate la care o parte este galben5-verzuie, iar cealaltL ro~ie , dungat5 cu ro$u intens.

Alte soiuri de mere de iarn5 care prezint!. important5 sint urm5toarele: London Pepping este un soi cu vigoare mljlocie, cu intrare foarte timpu-

rie pe rod $i cu potenfial mare de productie. Este pretenfios fat5 de sol, are rezistent5 s&zu:l la ger $i este sensibil la rapin $i f5inare. Polenizatori: Ionathan, Parmen auriu, Delicios auriu. Fructele se recolteaz5 in septembrie- octombrie $i se pgstreazg pin5 in martie. Fructele au mirime variabil5 pe acelagi pom; au form5 scurt-tronconic2, turtit5, cu creste la caliciu $i sint colorate in galben ca ceara, uneori cu ro$u sp512cit pe partea expus5 la soare.

Idared este un soi obfinut prin incruci~area soiurilor Ionathan $i Wage- ner premiat ale carui fructe se pSstreaz5 foarte bine consumfndu-se din noiembrie pin5 in rnai. Pomul are vigoare mijlocie, este precoce ~i productiv. Este destul de rezistent la rap5n dar sensibil la f5inare. Fructul este asem5n5-

i tor cu Wagener premiat ceva mai acid $i mai putin aromat decEt Ionathanul.

Mutsu este un soi triploid japonez, foarte asem5nHtor cu Golden deli- I cious, dar cu f r u ~ t u l mai mare, cu pielita lucioas5, f5r5 suberificzri, cu pulpa

ceva rnai acid5. Polenizatori: Richared, Parmen. Pomul are vigoare mare $i port semi-dresat. Rode~te pe lemn tin5r de 2-3 ani. Este foarte sensibil l a rap5n ~i pufin sensibil la f5inare.

Granny Smith. Soi originar din Australia. Pomul are port dresat sau semi- dresat $i este rnai viguros decit Golden Delicious. Cere sezon lung de vegetafie, dfnd bune rezultate in zonele cu climat cald. Se polenizeaz5 bine cu Golden delicious, Richared, Idared, Red Delicious, Ionathan, Parmen. Fruc- tul are culoarea verde strzlucitoare la recoltare, cu lenticele alburii, devenind galben-verzui la depllna maturitate ; pulpa este alb5, foarte suculent5, crocantg $i foarte acidulat5, f5rZ arom5. Maturarea fructelor este omogen5, iar epoca de consurn este foarte tirzie.

Din grupa de soiuri Delicios ro$u exist5 in tara noastr5: Delicios roFu care are vigoare mare $i port natural semi-dresat ; intrarea

pe rod este semiprecoce Si are potential de productie foarte bun. Soiul este destul de pretentios fat5 de c5ldur5, are rezistenv bun5 fat5 de boli $i d5un5- tori $i mijlocie faf5 de ger $i secefi. Polenizatori: Ionathan, Mc Intosh, Deli- cios auriu. Fructele sint mari, se recolteaz5 in octombrie $i se p5streazZ pin5 in martie. CaracteristiG este forma tronconic5 a fructelor, cu 5 coaste, care la caliciu formeazi creste mari, astfel c5 aminte~te de forma de ardei gras.

I Fructele sint colorate aproape pe toat5 suprafafa Pn ro$u putin dungat. Starking delicious, cunoscut la noi ~i sub numele de Delicios dublu ro$u

i are acelea$ dimensiuni $i form5 ca Delicios ro?u, dar este mult mai intens

colorat. fntregul fruct este acoperit de o culoare ro~ie-violacee-inchis. Pomul estc foarte viguros $i are port natural semi-dresat.

Richared este soi de vigoare mare ~i port semi-clrcsat cu intrare semiprecoce pe rod ~i bun potential productiv. Este pretentios fats de sol ~i cH1- ~dur5 ~i are rezistenf5 bun5 la ger qi boli. Polellizatori: l'amen auriu, Dclicios auriu, Stark Earlist. Fructele lui sint de calitate foarte bung, se coc in octombrie-ianuarie. sint de mzrime supramijlocie, cu contur r e s l a t ~i sint colorate in roSu v i ~ , slab dungat.

Descrierea portaltoilor

MHrul este specia pentru care exist5 in cultur; cel rnai mare numHr de ~or ta l to i generativi ~i vegetativi, de vigoare rnic5, mijlocie sau mare 9i cu cerinfe difcrite fafH de condifiile de mediu.

P o r t a 1 t o i d e v i g o a r e s c H z u t H indicafi pentru livezile superintensive :

M-27 este obfinut relativ recent $i cste inc5 pufin rzspindit. AI-e cea siai sc5znti vigoare dintrc tofi portaltoii: la 15 ani pomii (Cox's orange) oblirlufi pe acest portaltoi xu atins d o a ~ 1,43 m Pr,%lfi~ne yi 1,95 In dia~netrul coroanei. Are sistem radicular superficial care $1 face s5 fie slab ancorat insol. Nu drrr- joneaz5.

M-9 are vigoare aprosimativ de dou% ori mai marc decft M-27. La vfrsta d e 15 ani pomii din soiul Cox's orange aveau 2,20 m in5lfime gi 3,08 dia~netrul coroanei. Estc exigent fat5 de sol: are nevoie de soluri hogate, profunde cu suficienti umiditate +i bine drenate. Sistelnul lui radicular este superficial, slab ancorat in sol, casant, de culoare galben5 ~i drajoncaz5. FormeazH ingro- $ri proeminente la punctul de altoire. Are sensibilitate medie la asfixia radi- cular8 ~i este sensibil la secetz.

M-26 este rnai viguros decit M-9 cu 15-20% ~i are o inrjdscinare ceva rnai profundi, fiind mai bine ancorat in sol. Are o cre~tere rapid5 in priniii ani, ceea ce permite iormarea rapid5 a pomului. Se comport5 bine in soluri cu fertilitate mijlocie ~i drajoneazs rnai pufin decEt M-9. Manifest5 sensibili- t a te medie la asfixia radicular5.

P o r t a l t o i d e v i g o a r e s u b m i j l o c i e . Asociafi cu soiuri standard sint indicati pentru livezile intensive, iar in asoiiafie cu soimile spur sint indicafi pentru livezile superintensive.

M-7 are vigoare aproximativH de 1,5 ori mai mare ca M-9 pomii din soiul Cox's orange atingind la 15 ani 3.30 m in5ltimc $i 4,83 m diametrul coroanei, are r5dZcini bine dezvoltate fiind ancorat satisf5cstor in sol dar drajoneazz puternic. Cere soluri lutoase sau ardoase: ~i nu suporti solurile uSoare si acide. RezistH suficient de bine la asfixia radicularz (este pufin sensibil) $i este rezistent la ger.

M-106 este cel rnai apreciat portaltoi vegetativ atit la noi cft ~i pe plan mondial. Are vigoare egals sau pufin superioar5 lui M-7. fnfidzcinarea este aproape trasantH, ceea ce il face sensibi! la seceti. Cere soluri fertile, profurlde ~i se comports bine in condifii de irigarc. Fiind bine ancorat in sol poatefi folosit in livezi intensive $i superintensive f5r5 spalier. Este pufin sensihil la asfixia radicular5.

P o r t a l t o i d e v i g o a r e m i j l o c i e . Sint indicafi pentru livezile intensive dar dep57esc vigoarea necesar5 p ~ n t r u superintensive.

i M-4 este mult utilizat fn fara noasti-5. Are sistemul radicular trasant,

ceea ce ii d5 o slab% ancorare in sol ~i obliga a f i susfinut pe spalier. Suferz de secet5 $i arc sensibilitate medie la asfixia radicularz. Necesitz soluri prc- funde, fertile, cu suficientz amiditate. Tu suport5 solurile uSoare.

M-104. Are inrsdjcinare rnai profund5 :i cste mai bine ancorat in sol decit M-4. Este foarte sensibil la asfixia radicularz. Este recomandat ca portaltoi pentru cultura mirului pe nisipurile din vestul f%rii.

P o r t a l t o i d e v i g o a r e m a r e ~i f o a r t e m a r e . Sintfolo- siti in livezile clasice.

A-2 are vigoare foarte mare ~i o inrPd5cinare foarte buns. Imprims prc- cocitate de rodire ?i este rezistent la ger.

Miirul franc &A pomi cu sistcm radicular profund foarte bine ancorafi, merge bine pe o gam5 variata de soluri, este rczistent la secet; $i boli. Port- altoiul franc Crefesc a fost omologat pcntru zona subcarpatic5 meridional5 pentru soiuri de vigoarc mijlocic $i mic5: P.f. PHtul a fost omologat pentru zona subcarpatic5 oriental5 ~i pentru Transilvania pentru soiuri de vigoare mijlocie si m i d ; P.f. Vie$ a fost ornologat pentru subcarpatii orientali si pentru colinele Moldavei, peritru soiuri de vigbare mijlocie; P.f. Mavanski a fost omologat pentru Transilvauia, pentru soiuri de vigoare mijlocie.

Caracteristicile nlorfologice si de produc$e ale merilor altoifi

Din asocierea diverselor soiuri cu diver$ portaltoi se obfin pomi aleczror particularit5fi biologice constituie rezultatul interacfiunii celor doi parte- :leri altoifi. Aceasta conduce la existenfa unei mari diversitsti de forme care confer5 mZrului cultivat o foarte mare amplitudine ecologic5 $i posibilitatea

, de a fi cultivat in forme $i sisteme foarte diferite. Sistemul radicular. Marea mas5 a r5dZcinilor m%rului este situatz in

general intre 25 $i 50 cm adincime. fn funcfie de portaltoi ins5 sistemul radicular variaz-2 astfd :

- merii altoiti pe M-27, M-9, M-26, M-4 au inrgdscinarea cea niai superficial% Si necesit5 mijloace de susfinere (spalier, araci) pentru a nu fi dezr5- d5cinafi de vinturi ;

- acelea~i soiuri altoite pe IX-7 au fnr5d5cinare medie; - in cazul altoirii pe &I-106, M-104, A-2 ~i franc sistemul radicular este

profund. Forma coroanei lHsat5 s Z creascs liber este caracteristicj. soiului. Ea poate

fi sfcric5 sau globuloaG (Crefesc, PHtul, Ionathan), sferic5-turtit5 (Domnesc, Banan5 dc iarnZ, Frumos galben), larg5-piramidal5 (Starking delicious), invers pirarnidalg (Parmen auriu, Wagener premiat) sau plingatoare (Granny Smith, Frumusetea Romei etc.). fn cultura intensiva $i superintensivs, forma coroanei este diriiatg astfel incft s5 se creeze condifii optime pentru fructificare iar tendintele naturale sint modificate.

Vigoarea merilor cultivati este determinats de soi, portaltoi, factorii de mediu, agrotehnica folosit5 etc. De regul5, condifiile de mediu favorabile Si agrotehnica superioar5 determin5 dimensiuni rnai mari ale pomilor in corn- paratie cu un mediu nefavorabil $i .o agrotehnics inferioars.

fn condifii identice de agrotehnld vigoarea psrfii supraterane a pomului este determinat5 de asociafia soi-portaltoi. f n mod obi~nyit se evitH asocierea unor parteneri din grupe extreme de vigoare. De exemplu, nu se altoiesc soiuri foarte viguroase pe portaltoi de vigoare foarte slab:. Se utilizeaza ins5

297 i f I

clnd pomii nu sint bine aprovizionati cu s~.lbstante hranitoare ~i apH, are lot o c5dere fiziologic5 acccntuati a fi-uctelor.

Potenfialul productiv a1 mPrului este foarte ridicat in comparafie cu c?lelalte specii pomicole; ?n culturjle superintensi~~e el poate dep22gi 10 vagoane fructelha. Punerea in valoare a acestui mare potential depinde de soi, portaltoi, de conditii dr clilnl si sol, de sistemul de culturl. precum ~i de nivelul lucsarilor sgrotehnice aplicate, astfel incit productia de fructe variazl in limite foarte mari de la o zona la alta ~i chiar de la o livad5 la alta.

Dintre soiurile care au un potential mal-e de producfie fac parte: Dellcios auriu, Starlcrimson. Ionathan. IVellspur, Melba, James Grieve, IVagener prcmiat, Idared etc.

Dintre portaltoi cei care confer5 soiurilor altoite o producti~ritate spo- sit2 sint: M-26, 3,I-106, M-4, M-104. Dimpotrivri, aceleagi soiuri altoite pe 31-7 dau rccolte rnai sc5zute.

31lru1 este uns din speciilc cu cca rnai pronunfat5 tendint2 dc rodirc, alternativ?~, care se manilesta atit la pomii altoifi pe portaltoi generativi. cit si pe cei vegetativi. Accast5 tendinfj este foarte acccntuat5. la unele soiuri cum sint: Tl'agener premiat. Pritul c-tc. La alte sciuri inpa accasta tendint:. este mult rnai micH, incit nu apar fluctuatii mari de producfie de la u11 an ia a1Jul.

In privinta mli/6!ii frrrcielor rolul primordial revine soiului. Pn di~.ersele asociatii soi-portaltoi s-a ol~sel-vat ir~sa cH +i portaltoiul pciate ir1fluenf.a. -4stfc1, portaltoii de ~ igoare sc?Lzutli M-9, M-26 influentea25 soiul altoit in sensul c;i acesta dH fructc dc dimensiuni rnai mari ;i cu coacerea ceva mai timpul-ic. Portaltoii vigurogi influcnffazS in sensul red.ucerii dimensiunilor fnlctu!ui: 3f-7 favorizeaz5 o bun: coloratie a fructelor; M-2 dimpotri.c.5. conduce la o slabs coloratje a fructelor.

Durata medie a vietii m2rului este de 35-40 ani; in cazul altoirii pe portalioi ~ i g u r o ~ i (pe fraricj putind atinge chiar 50 de ani; pe portaltoi vegetativi de I-igoare slabs gi submijlocie (tipurile M-9, M-7) ~i cultivati in sistem intensiv ei ating o virstl medie de 20-30 ani. fn conditiile sistemului de culturi supcrinterisi\. durata economic9 a pomilor altoiti pe portaltoi de 1,igoarc sc5zut5 se apreciaza la i0- 15 ani.

Cerinfele mrirului fat2 de factorii de mediu

Cerintele fafri de lumin5. %rul arc cerinte moderate iat5 de lumina. C) luminare bun2 a frunzelor gi fructelor asigura o colorajic rnai atrrigitoare ~i un continut mai bogat in hidrati de carbon, dcci o \doare comcrcia1;t mai ridicati. Sint mai pretentioase din acest punct de vederc soiurile cu fructe rogii. Influenteazl in mod deosebit asupra culorii fructului lumina directi. in special din ultimele s5ptSmini dinaintea recoltzrii. Asigurarca luminii se face prin stabilirea distantelor de plantare gi prin formarea COT-oanelor potrivit particularit%tilor fiecsrui soi, precum ;i prin lucrlri de intrefincre. Tsierea in ~ e r d e . dc esemplu, favorizeaz5 colorarea fructelor. De o luminare I>unZ beneficiaza pomii cu coroane aplatizate, sau in form5 de vas, plantafi in rinduri orientate pe directia nord-sud.

Cerintele fat5 de cHldur5. fn gcncral, merii vegetcazi gi rodesc bine in zocele in care temperatura mcdie anuali cste cuprinsz intre 7,5 ~i 10°C. iar in perioada d r vegetatie se inregistreac~ o temperatnii medie de 13-18OC.

Unele soiuri au pretentii rnai mici $i pot da rezultate bune ~i in cazul cind d e la inflorire pin.% la coacerea fructelor se realizeazs o ternperaturs .de 12- 13°C (Red Melba ~i alte soiuri de v a 6 sau de toamn5). Ceamaimare parte a soiurilor dau rezultate foarte bune in zonele in care Pn perioada 1 j .aprilie-15 septembrie este asigurata o temperaturi medie in jur de 15°C.

Temperaturile medii rnai ridicate in cursul vegetafiei au influenfa nega- tiva asupra unor soiuri ca de exemplu Ionathan, Wagener premiat, mic7orind durata lor de pistrare; mai mult, unele soiuri de iarn%, cum este Ionathan .se comport5 ca soiuri de toarnn5 in zonele c5lduroase din tlrile meditcraneene (Italia).

Mn'~.ul arc rezisien.fa' mare la ger suportind temperaturi sc5zute pin5 la -35 ... -36°C. dach pomii au vegetat bine in cursul precedentei perioade de vegetafie. La o parte din soiuri insg, in special la cele de provenienfa str5in8, in cazul cind survin brusc geruri mari dup5 veri secetoase, rnai ales la pomii care au dat recolte mari, se pot inregistra degeriri ale scoartei, trunchiului ~i ramurilor. R5Z~cinile au limit5 de rezistenfs mai mi&. f n timpul repausu* lui obligatoriu, 6X~cini le rezistl pin2 la -7 ... 12°C. fn cazul cind toamna. Enainte de ciiderea frunzelor, survin Ins5 geruri timpurii ~i solul Engheatli brusc, o parte din r5cllcini pot degera ~i la -3°C. .4cest lucru trebuie avut in -vedere la tmnsportul pomilor pentru plantarc.

~~tglre~zcri le tz^rzii de $rintiv~zrb nu provoacS de obicei pierderea recoltei, deoarece mirul inflore~te tirziil. Totugi dac5 prima floare din inflorescentS cste deschis5 ingi~efurile o pot distruge; celelalte flori (la care Ens5 nu se observ2 pctalele) scap5 chiar la geruri de -5"C, la soiurile rezistente: Iona- tha:!. Golden delicious.

Tcmperaturile sc%zute, fxrii a fi negative pot provoca daune unora dintre soiuri. Astfel, En primiiverile rzcoroase ~i umede, soiurile din grupa delicios T O ~ U lea& foarte putine fructe. Pentm a da recolte bune ele au nevoie de temperaturi mai mari de 15°C in perioada Pnfloririi ~i legirii fructelor.

Cerinfele fat5 de apH. M5rul se situeazii printre cele mai pretentioase specii pomicole, fat% de umiditatea din sol gi de cea atmosfericii. Dac5 ins5 apa din .sol este in exces, rsdricinile mZrului se asfixiazi. I'd5rul nu suport% bsltirea : ~ i stagnarea apei in soi rnai mult de 10- 14 zile in timpul perioadei de repaus $i de 4- 5 zilc in timpul perioadei de vegetafie. Cei mai sensibili la asfixie sint pomii altoifi pe: M-2; M-104. Sensibilitate medie manifest5 pomii altoifi pe: 31-9; M-26; 'M-4. Putin sensibili la asfixia radicular; sint pomii altoiti pe M- 106 ; M-7 ; portaltoiul franc.

fn ceea ce privegte umiditatea atmosferici, soiurile de m%r dau rezulta te bune in zonele uncle aceasta are valori cuprinse intre 65 ~i 75%. Umidi- tatea atmosfericP excesivs favorizeazg dezvoltarea bolilor criptogamice in special a rapknului $i a putregaiului.

Pretenfiiie mkrului fat5 de apa din sol $i din atrnosfes sint satisfscute ?n mod natural in zonele unde cad anual in jur de 650-700 mm precipitafii in cursul pt:rioadei de vegetafie. Perioadele de secet5 sfnt greu suportate de meri, fructele rjrnin mici, cu gust mediocru, la unele soiuri cad prematur (Parmen auriu etc.). Sint sensibili la secetii merii pe portaltoi cu sistem radicular trasant: M-27 ; M-9 ; M-106. Condifiile de secets sfnt rnai bine suportate de pomii altoifi pe portaltoi cu sistem radicular profund: m i r franc, M-104, -4-2.

Cerintele m5rului fat5 de sol. MBrul reu~egte pe soluri variate, atft in ceea ce privegte tipul de sol (podzoluri, brun rogcat de piidure, cernoziomuri

aluviuni), cit gi in ceca ce privegte textura (soluri lutoase, luto-nisipoase, luto- argiloase etc.). Cele rnai mari producfii se obtin ins5 dacZ mgrul este cdti- vat pe soluri adinci, aerate, cu fertilitate ridicatz yi cu structur,? bung. f n mod deosebit sfnt exigenfi fat5 dc aceste caracteristice ale solului. merii altoifi pe M-9, &I-106, M-104. Pomii altoiti pe M-26 se comport5 bine pe soluri cu fertilitate medie. Nu suporti solurile u$oare mcrii altoifi pe: 11-7 2i M-4 in schimb dau rezdtate bune dac5 sint altoifi pe M-104.

M5rul vegeteaz5 bine pe soluri cu reacfie slab acid5 c5trc neutr5 (pH . cuprins intre 6,2-7,2). Nu suport5 solurile acide pomii altoifi pe M-7. Alcali-

nitatea solului este mai bine suportati de merii altoifi pe portaltoii vegetativi M-4, M-9 etc., fat5 de cei altoifi pe portaltoi generativi.

f n ce prive~te confinutul in calciu, m5rul reuse~te pe solurile cu rnai pufin de 15% calciu activ. La un confinut mai ridicat ?n calciu, vigoarea pomilor se reduce yi apar simptome de cloroz5.

Solurile lipsite de structur2, reci, grcle, cu exces de umiditate, ncaerate, nu sint corespunz5toare pentru cultura m5rului.

Pfnza de apa' freaticd. Adincimea acesteia trebuie s5 fie la 1,2- 1.5 nl pentru soiurile de m5r altoite pe M-9, 11-7 ~i la 2,OO-2.5 n~ pentru soiurile de m5r altoite pe portaltoi viguro~i.

Expozifia. fn zona clealurilor subcarpatice, m5rul prefer% expoziflile mai luminate yi insorite (sudice, sud-estice $i sud-vcstice). f n sudul tsrii in&, unde Gldurile sint puternice, pentru mZr slnt rnai prielnice cxpozifiile vestice, nord-vestice 7i chiar nordice.

47.2. Particulari tgtile tehxlologice

Tipuri de plantafii. In tehnologia modernk aplicat5 in fara noastfi plantatiile noi de mir se vor infiinfa numai in sistem intensiv cu desime marc (833-1 250 pomilha), superintensiv cu desime mare (1 250-2 500 pornitha) ~i superintensiv cu desime f o a r t ~ mare (peste 2 500 pomi/ha).

Livezile itttevzsivc C26 desime mare se amplaseazl pe terenuri cu pant3 mic% pin5 la IS%, care s5 asigure mecanizarea, iar in zonele cu precipitatii sub 600 mm anual s5 aib5 posibilitafi d~ irigare. fntrucit la mHr se manifest5 relativ uvor fenamenul de oboseal5 a solului, este indicat ca terenul s5 nu f i fost ocupat cu mHr 2-3 ani inainte de infiintarea livezii.

Terenul alcs se preggte~te in vederea plantirii, aSa cum s-a precizat la Cap. ,,PregStirca terenului" (pag. 239), aplicarea ingr5yZmintelor f5cindu-se la limitele inferioare indicate.

Pentru realizarea desimii de 833- 1 250 pomilha materialul s5ditor (asociafia soi-portaltoi), distantele de plantare ~i formele de coroane care se vor da pomilor trebuie stabilite in strinr;;i corelafie.

fn conformitate cu Ordinul Riinisterului Agriculturii ~i Industriei Ali- mentare nr. 108/1978 sint indicate variantele prezentate in tabzlul 18.

Livezilc szc$eri,tfensive se amplaseaz5 pe terenuri cu inclinafii de mad- mum 4-6% pregztite ca ~i in cazul anterior, cu excepfia Engr5gLmintelor care trebuie administrate la limitele superioare indicate la Cap. ,,PregZtirea terenului " (pag. 239).

Pentru realizarea desimii calacteristice livezilor superintensive se sta- bi les~: materialul ssditor, distanfele de plantare ~i formele de coroan5 prezentate En tabelul 19.

Asociatii soi-portaltoi, forme de coroang +i distante de *rantare pentru livezi intensive - Distanfe

Numlr I portalto ~ m o a n e inire ;indori p e ? ~ 1 pmt,.a

Spur 1 Franc Palmetit sau 3.5-4,0 2.5-3,0 833- 1 142 I FUS tufa 3,s-4,3 2.0-2.5 930-- 315

Standard M- 106. M-4 Palmeta sau i i 3.5-4.0 1 2.5-3.0 i 833- 1 142 M-7, M-26 Fus tuiit 4,O-4,5 2.3-2.8 794- 1086

Tabelul 19

Asociatii soi-yortaltoi, forme de coroane $i distante de plantare pentru livezisuperintensivede mZr

Distanfa de plantare Portaltoi Coroanc I NumLr potni

, fotre rinduri I pe rlnd

Spur 3.8-4.3 1 2.0-2,5 - 1 930- I 3 15

M-9 Fus zvelt Standard Lkpage S (3+ 12) - 3 703- 5 952

M-106, M-4 ' M-7, Y-26 Spur

--- I

Fus zvelt 2.8-3.3 1 0.8- 1 3 000-4 463 Spur (2,8+1)- 0.8-1 5 000-6 579

(3+ 1) I

Plantarea pomilor. Atit in livezile intensive cit si in cele superintensiv- se plantear; vergi, de preferinfk cu ramuri anticipate, dup5 tehnologia indi- cat5 la pag. 247-249.

Imediat dupg plantarea pomilor livezile intensive ~i superintensive vor f i imprejmuite pentru a fi apirate de icpuri.

Dirijarea formHrii coroanelor. fn livczile intensive de mZr pomii sint condugi in majoritatca cazurilor cu coroane aplatizate: palmeta etajat8, palmcta neetajata, drape1 Marchand, tripla incruci~arc Delbard, schelct arcuit. fn mai mic5 mjsur5 se folosesc coroanele globuloase: fus-tuK~, vas aplatizat.

Dintre soiurile folosite in cdturile intensive gi superintensive tipurile standard pot f i conduse in orice form5 de coroan5 dar, datorit5 fructificzrii pe lcmn tin5r este necesal-a susfinerea ramurilor pentru a se evita aplecarea ~arpantelor sub greutatea fructelor. Ca urmare, pentru soiurile standard sint preferate formele aplatizatc susfinute pe spalier.

Soiurile de tip spur, cu fructificare pe lemn mai in virst5 formeazk garpante suficient de solide pentru a sustine recolta astfel c5 instalarea spalierului nu mai este necesar5. Din acelea$ motive pentru soiurile din aceasti grups sint preferabile formele globuloase cum este fusul zvelt.

Palmet5 Fus zvelt Fus zvclt pe 2' rinduri

3,5-3.8 3,s-4,0

(3,8+ 1,5)- (4,0+ 1:5)

1,5-2.0 1,2- 1.6 1,6-2,O

1315-1905 1562-2 193 1818-2 358

Lucrari de formare.. In leg5tur5 cu formarca coroanelor cele dous grupe de soiuri rnai prezint5 dlferenfe in privinfa numsrului de yarpante si a distantelor dintre ele. La aceeasi form5 de coroanri tipurile standard trebuie formate cu un n u m k mai redus de sarpante asigurind fiecireia spafiu suficient pentru ramificare. La soiurile tip spur, in principiu, pentru o coroanri cu vc- lum egal, numrirul de sarpante poate fi duhlu fat2 de tipurile standard. Este chiar nccconomic de a se forma tipurile spur cu acela~i n u m k de yarpante ca tipurile standard.

In scopul gr5birii intrbrii pe rod, in cazul soiurilor standard cu vigoare mare (Ked delicious, Starking delicious) se vor evita total tsierile sau vor fi reduse la minimum posibil : in scliimb cste necesarj arcuirea unora dintre ramurile anuale care nu sint fdosite la formarea scl~eletului.

La soiurile de vigoare mic; si intrare timpurie pe rod (toate soiurile tip spur, prccum si cele standard. putin viguroase ca: Golden delicious, Ionathan ctc.) arcuirea ramurilor nu este neccsar;. Accste soiuri se supraincarcH cu rod in mod natural. Ca urnlare estc- foarte util: suprimarca inflorescentelor pentru a sc evita arcuirea ramurilor de schelet sub grcutatca rodului ~i prin aceasta diminuarea exagorat; a crcsterilor. Tot 1:~ a.ceste soiuri, in cazul c5, datorit5 suprainc%rciIrii cu iructc. crer;terea este foarte redus5, sc va rccurge ~i la supri- .rnLri de ramuri ~i chiar la scurtsri.

Prin lucrSrile aplicatc in aceastz perioadj de forn~arc a coroanelor se urmSre~te de asemenca:

- sri rczulte garduri fructifere cu grosimca 0.8 m ; - zona fructiferri s9 inceap5 la 25-30 cm de la nivelul solului; - inLlfimea pomilor sri nu dcp2~cascri 2-3,5 m En livezile intensive ~i

1,5-2,O m in cele superintensive.

Lucriri de intretinere a coroanelor. fn perioada dc rodire maxim5 m5.ril are nevoie de tHieri de intretinere $i fructificare aplicate cu mult5 atentie. Aceste lucrSri difer5 mult la cele 2 grupe de soiuri.

L a so i 2.6 r i 1 e t i,3 s t a 71. d a r d , in perioada de rodire masim5, creS- terile vegetative sint'reduse, ramurile de semischelet se alungesc si capHt5 pozitie atirninda, iar ranlurile de rod imbMrinesc formind vetre de rod compli- cate (cu multe ramificafii); rodul se deplaseaza critre esteriorul coroanei.

Din aceste cauze la soiurile tip standard este necesarj t5ierea sistematicg dc fnnoire, atit a semischeletului, cit ~i a ramurilor de rod. Xcesta se efec- tueaz5 in perioada de repaus a pomilor.

Ranzztrile de semischelet care constituie principala verig; In lucrririle de intretinere la acest tip de soiuri sint scurtate de indatri ce ajung la 3-4 ani. Dacri i$i mentin pozitia normal5 de cre~tere, li se aplicri tHierea de reducfie la aproximativ 112 din lungime (pag. 265). Dac5 ins5 ramurile de semischelet s h t atirninde, ceea ce apare frecvent la soiurile standard, ele vor fi scurtatc ia 1-3 ramuri de rod eliminindu-se portiunile descendente.

Intensitatea taierilor de scurtare depinde de incZrc5tura cu rod ~i de l~igoarea de crestere ~i anume:

a) clnd lastarii de prelungire au vigoare mare (50-60 cm) ~i incLr5ctura cu muguri de rod este redus5, scurtririle se fac la cca 113 maximum 112 din lungimea ramurii de semischclet (fig. 189).

b) dac5 lastarii de prelungire indic5 vigoare redus2 (25-30 cm) iar inc5r- critura cu muguri de rod este esagerat de mare ramurile de semischelet se scurtcaz5 rnai sever inl5turind 213 din lungimea lor, iar unele dintre ele soco-

Fig.189 -- Structura mmurilor de semischelet Fig.190 - ,,Sirnplificarea" vetrelor derod 7, - T. - indicillocul tPieturilorposibila

tite supranumerare s h t eliminate prin suprimare de la inel, eliminarea se face in mod diferit in functie de pozitia in coroan5;

- din partea supcrioarH a coroanei se eliminj ramurile de semischelet viguroase cu unghiuri de ramificare mai lnici de 30" care favorizeaza crep tcrea; asemellea ramuri apar in mare numHr in portiunea superioarH rnai ales la pomii oblignti la un volum redus al coroanei, ava cum se PntimplZ l a ~arduri le fructifere; in ulma acestei lucrLri in partea superioari a coroanei ramin ramuri de vigoare mijlocie ~i redus5 cu unghiuri mai mari de 30°, c5rora li se aplic5 a.poi scurtriri corespunz5toare (conf. pct. a sau b);

- din partea bazal5 a coroanei se eliminz ramurile de semischelet de vigoare micj ~i se psstreazri cele oblice cu unghiuri de 30-40" ~i cu vigoare rnai mare c5rora li se aplicri apoi scurtarea corespunz5toare.

Kamurilc de scmischelet atirninde care apar frecvent la tipurile standard \!or fi scurtate la 1-3 ramuri de rod eliminindu-se portiunea lor descendent2 indiferent de locul unde se g5sesc in coroang.

In pri~rinfa ranurrilor de rod existente pe ramurile de semischelet sint nccesare interventii specifice in funcfie de tipul de ramurri $i anume: fn anii cu incHrcSturri escesivj de muguri de rod, tepu~ele, smicelele $i nuielu- scle trcbuie rarite la 8- 15 cm; mliditele cu 2-3 muguri de rod se rriresc ~i eie iar cele care au mai mulfi se scurteazz deasupra celui de a1 2-lea sau al 3-lea mugure de rod. Vetrele de rod trebuie simplificate emininind portiunile cu coturi sau gituiri si ~Zstrfnd 1-2 ramuri de rod (florifere sau neflorifere) (fig. 190).

fntretinerea coroanelor. La toate soiurile de tip standard, care rodesc pe lemn tin& $i pe ramuri lungi (smi- cele, nuielu~e. ml9dife) inc5 din primii ani de rodirc accste ramuri se garni- sesc lateral cu fepuge $i sc apleacj sub greutatea fructelor. De asemenea, multc ramuri de semischelet ,si chiar de schelet se arcuiesc sub greutatea rodului. Acest fenomen este foarte evident la soiul Williams.

Ca urrnare la acest grup de soiuri la tsierea de intretinere $i de fructificare se va face rcductia ramurilor de semischelet la cca 1 / 2 din lungimc;~ lor (fig. 192) sau in cazul celor aplecate de la purictul dc arcuire.

La tipurile spur care poart5 ramuri dc. rod sc!:rte i ~ s c r a t e pe lcmn h%trCn (mai mult de 3 ani) trcbuie p9stratc putinclc j-amificatii de schelet pentru a imk)F~trini gi a fructifica.

TSierea dc reductie se aplica ra- ~nurilor schelet, drasupra unor ramificatii cu pozitie favorabill dc c r r~ te rc .

Ca $i mr~rnl, in perioada de marc productie pkrul necesit5 o scrie de interventii in verde, in cursul lunii iulic. Cu aceastB ocazie se elimin2 l5starii de

Fig. 17Z-T&ieride reducfir a ~emische lc tu !~ i I ) ~ ~ S O S dup5 acclca$ reguli Ca 7i la n l k . I -locurilp I I U ~ P 5e p ~ a t c efectua tiirren fntretinerea ~i lucrarea solului.

Inierbarca pe intervalele tlintre r9ndu- rile de pomi combinat5 cu lucrarca solului sau erbicidarea pe rind cste consi- derat2 sistcmul ccl mai bun dc intrefinere a solului cu cocditia asigurF-rii necc- sarului de ap2.

LucrLrilc aplicate solului sint ccle adecvate sistemnlui de intretincre pc interval ~i pe r h d .

Pcntru ogorul negru solul poatc fi lucrat la aceca~i adincime ca 5i in livezilc de m-ir: 15- 18 cm numai in cazul ck p k u l ?ste altoit ;)I: franc. Pcn- t ru soiurile de par altoitc pe gutui. care au siste~nul radicular superificial, solul livezii 171.1 trebuie lucrat inai adinc de 8-10 cm.

i n cazul Litiliz5rii erbicidelor trebuie tinut seama de fapiul c.2 p2rul cstr mai sensibil decit rn%rul. C,a urmarc, sc utilizeazs Si+~z.oziwz~l dar in cantitate mai mic9 decit la mHr si anulne 2 kg la ha aplicat preemergent. fn tknpul vegetatiei se poate folosi Grnmo?;o~tc 2-5 l /ha cind buruienile au 13-20 cm ~i repetind tratamentul de 2-4 ori in cursul vegetatiei.

fng r~sa rea ~i irigarea livezilor de pHr. PKrul nu manifest2 exigente speciale astfel c% in soluri cu fertilitate lnedie cultura lui nu prezinta dificultate iar Pngryi~area se face ca ~i in cazul msrului. Sf subliniaz% ins9 cK p5rul arc

nevoi ceva mai mari decit m2rul fat2 de azot ~i in mod deosebit la pornirea in vegetatie .Si pin5 dup2 legarea fructelor. Aceasta subliniazi necesitatea administririi unei p2rti din azot toamna ~i apoi primivara inaintea infloririi. Normele $i epocile de ingr5~are folosite sint aceleagi ca gi in cazul livezilor de m5r.

Irigarea livezilor de p i r in step5 ~i silvostep5 sporegte considerabil randamentul. Normele 5i datele udgrilor sint acelea~i ca $i pentru mar.

. - fngrijirea recoltelor. Avind inflorirea ceva mai timpurie in unii ani pzrul

este afectat de ingheturile tirzii care PrnpiediG legarea fructelor. f n aselnenea sitnafie o stropire cu acid giberelic 10-16 ppm Pn cantitate de 1000 l /ha poate atenua pagubele provocind fnlctificarea partenocarpici. S-au obtinut rezultate bune la soiurile Conference, Passe Crassane, Triumful Vienei.

Ririrea fructelor este necesara la soiurile care lcaga 3-4 pere intr-o inflorescent5, de exemplu ConfCrence. Rarirea chimicg nefiind suficient expe- rimentat2, normarea inc5rc5turii la par se realizeazg manual retinind 1-2 fructe in inflorescent5 $i eliminindu-le pc celelalte.

Prevenirea ciderii 9rcnzatzrre este nccesara la soiurile Passe Crassane $ ConfCrence. Se realizexz5 prin stropire cu 2,4 D is1 concentrafie de 20-40 mg/l ap!icatii cu 3-5 s2ptknlini inainte de recoltare sau o stropire cu acid alfanaftil-acetic in concentrafie de 20 mg la 1 aplicat5 cu doug s5ptamini inainte d e recoltare.

Recoltarea fructelor soiurilor cu coacere timpurie, in special ale soiului W'illiams, trebuie Picut5 in 2-3 etape deoarece fructele au grade diferite de evolutie pe acelasi pom.

Combaterea bolilor ~i dHungtorilor. f n cultura p'irului se aplic5 acelea$ tratamente ca gi in cazul m5rului.

49. Cultura gutuiului

Cj~donia oblowga - Fam. Rosaceae, subfam. Pomoideae

Originea ~i aria. de rkphd i re . Gutuiul este originar din Iran, Transcau- cazia gi Asia central5 de unde a trecut in cultur5 in f5rile mediteraneene cu 4 000 de ani in urn15. Gutuiul a fost cultivat mult EncH din antichitate in insula Creta, En jurul ol-asului Cydon de la care s-a dat gi numele genului. f n prezent se cuitiv2.,?n Extremul Orient (China, Japonia), Asia CentralZ, Iran, .Asia Mic5, sud-estul Europei, nordul gi sudul Africii, America de Nord ~i Australia.

La noi in tar5 gutuiul reprezint5 cca 1,5-2,0% din totalul pomilor. Aproximativ 200 , din totalul productiei de gutui se obtine in judetul I l f o ~ . Alte judete unde cultura gutuiului este raspindit2, dar mai ales izolat in griidinile de ling: casz sint : Olt, Teleorman, B U Z ~ U , Vrancea, Vaslui, Tulcea, 17ilcea, Constanfa, Argeg, Dolj, Prahova, Arad, Bihor, Satu-Mare.

Importanfa. Gutuiul rodegte En fiecare an gi d5 pin2 la 40 t fructe l a hectar. Fructele cor.tin zaharuri, pin5 la 13%, acizi, pEnH la 20% substante peciice, substante tanoide, vitamida C, pins la 34 mg%, deci mai mult decit

perele $i multe soiuri de mHr. Din fructe se prepari dulceaf5, compot, gem, marmelad$, minc%ruri etc., iar din coal5 $1 lojile seminale, cu adaus de zah5r se prepar5 peltea.

49.1. Particularit5ti biologice

S o i u r i. Gutuiul este reprezentat En cultur5 printr-un num%r redus de soiuri dintre care in fara noastr5 exist5 cca 20 alrituri de care exist5 de asemenea numeroase forme locale (fig. 193).

Soiurile cele mai importante sint: De Constantiiopol. Pomul ajunge pinzla 3-4,s m in5lfime $i are coroafia

sferic-turtit5 cu diametrul de 4-5 m. Intr i pe rod la 3-4 ani $i rode$te abundent.

Fructul maliform ajunge pin5 la 800 g greutate. Cavitatea peduncular5 este larg2 iar cea caliciaE ingust5 $i cu marginile ondulate. La tlesivir$irea coacerii pielifa are culoare galben5-limonie, este neted5 $i are upoar5 pubes- cent5. Pulpa este galben5-auric. potrivit de suculent5, dulce acidulat5 $i cu o aromi finL. Se coace de la sfir~itul lunii septembrie pin5 la sflr~itul lunii noiembrie.

Carnpion (Champion). Pomul ajunge la 5-6 m inslfime $i are coroanH globuloasi cu diametrul de 4-5 m ; intr5 relativ tirziu pe rod (5-6 ani) $i d5 producfii mari. Fructul piriform, trunchiat, are greutatea de 300-800 g. Cavitatea calicial5 este largii pi adinc5 iar cea peduncularH superficial5 sau inexistent%. Pielifa are culoarea galbeni-verzuie, limonie. Pulpa are culoarea gslbuie-albicioas5, suculent5, dulce acri~oar5, astringent5 $i cu o aroma in- tens5. Se coace din luna octombrie pin5 la sfir7itul lunii noiembrie pi se poate p5stra pin5 in ianuarie.

De Portugalia. Pomul c r e~ t e pin5 la 5-7 m Pn5lfime $i formeaG o co- roan2 globuloas5 cu diametrul de 3,5-4 m : intrH pe rod la 3-4 ani, dar are productivitate sc5zut5. Fructul, piriform alungit, cu un mic git spre peduri- cul, ajunge pin5 la 400 g greutate. Cavitatea calicial5 este larg5 $i cu mar-

Fig. 193 - Forme de gutui a - maliformP; b - piriform-aluagitl Incovoiatl; c - piriform5: d - $u-

tuifornla; c - ovoid&; f - neregulata

ginile ondulate, iar cea peduncular5 superficial%, uneori cu rugin%. Pielita galben5-aurie este neted5 $i unsuroas5, iar pulpa albs-gabuie, prezint5 ni$te infiltrafii galbene Pn zona sclereidelor; este consistentz, pufin suculent5, dulce acidulat5, astringent5 pi aromati. Fructele sint bune pentru consum de pe la jumritatea lunii octombrie, pin% la sffryitul lunii noiembrie-decembrie.

Bereczki. Pomul c re~te pin? la 5-6 m inatime, iar coroana invers pira- midal5 are diametrul de 3-5 m : intr2 timpuriu pe rod ~i are productivitate mare $i constants; este sensibil la ger. Fructul ovoid sau piriform ajunge pin5 la 2 kg greutate. Cavitatea calicial5 este adfncj. $i cu conturul ondulzt, iar cea peduncular5 superficial5 sau inlocuit5 cu un mamelon. Pielifa este galben5-limonie, iar pulpa gabuie este tare, suculent5, dulce acidulat5, uqor astringent5 $i cu arom2 specific$. Maturitatea de consum a fructelor se reali- zeaz5 de pe la sfirpitul lunii octombrie $i se menfine pin5 la sfir~itul lunii decembrie.

De Hu$i. Pomul crevte pin5 la 5-6 m in5lfime avind o coroan5 globu- loas5 sau invers piramidal5; intrz pe rod la 4-5 ani pi produce 50-100 kg pe pom. Fructul maliform costat are 100-400 g greutate. Cavitatea cali- cia15 este mare $i adinc5, iar cea peduncular5 mic5 gi superficial5 cu 5 proemi- nenfe ?terse. Pielifa este galtlen5-aurie cu punete verzi $i acoperit5 cu un puf fin. Pulpa g%lbuic are un dulce, rlacut acidulat, rgcoritor $i intens a- romat. Fructele sint bune pentru consum de pe la sfirpitul lurlii octombrie pin5 la inceputul lunii februarie.

De Mo~na. Pomul crepte pin5 la 7-8 m in5lfime formind o coroan5 invers piramid25 cxi diametrul de 3-4 m ; incepe s5 rodeas& la 4-5 ani $i produce abuncient. De multe ori se intilne~te arbustoid. Fructul ajunge pin5 la 600 g greutate, are forma tipic5 de gutuie, costat5 spre extremitgfi $i cu cele dou5 cavitgfi reduse. Pielifa este galben5-lirnonie iar pulpa galben5-aurie. Este potrivit de suculent5, dulce acri~oar5, pl5cut aromati, dar pietroas5. Se coace pe la sfirpitul lunii noiembrie $i se poate consuma pin5 in luna martie.

P o r t a 1 t o i. S,oiurile. de gutui se altoiesc pe: gutui comun obtinut din seminfe; gutui tipul EMA inmulfit prin marcotaj; gutui selecfia GS 4-62.

Caraderistice morfologice ~i de produc$e

Gutuiul c r e~ t e natural ca arbustoid cu 2-3 tulpini sau ca pom cu un singur trunchi $i atinge 6-7 m inglfime.

Pomii altoiti sint formafi cq trunchi pitic.

Sisteinul radicular. Gutuiul are r5dscini superficiale, majoritatea situindu-se Pntre 10 $i 60 cm adincime-. Putinele r5d5cini verticale care se formeaza la gutui ajung la 1,25 m adincime.

Trunchiul torsioneazi, iar la pomii in virst5 scoarfa se exfoliaz5 fn pl5ci.

Coroana are form5 de tuf5. Ramurile tinere sfnt in general subfiri, motiv pentru care sub greutatea rodului i$i las5 virful in jos. La pomii tineri lsstarii cresc viguros depg~ind 60-80 cm lungime. Dup5 intrarea pe rod cre~terea se tempereaz5. Ramurile de rod sint m5ciulii a$ezate la periferia coroanei. Florile sint mari $i cu culoarea roz% sau alb5. Este in general autofertil dar

nnele soiuri, ca cele formate la noi in Delt5, dau producfii mai mari cind se fecundeaz5 cu polen striin. fnflorirea are loc tirziu, in luna mai, astfel c5 gukuiul nu este afectat de brumele ~i ingheturile tirzii de prim5var5.

0 particularitate a gutuiului este autorarirea care are loc imediat dupi

1 I

inflorit. Fructele de prisos se usuc5, impreun5 cu cele dou5-trei frunze in mijlocul c5rora se afl5 gi cad. Aceasta scute~te pe pomicultor de alte interventii pentru &it, iar fructele r5mase beneficiaz5 de hran5 suficient5 pentru a cregte.

IntrL pe rod timpuriu, uneori inflorind chiar din pepinier5. In perioada de mare producfie gutuiul d5 in medie 30-60 kg/pom putindu-se obtine ins5 $i 80- 100 kg/pom.

i n funcfie de soi fructele se coc din a doua jumgtate a lunii august pin5 in a doua jumFitate a lunii octombrie. Maturitatea pentru consum se reali- zeaz5 in depozit din octombrie ping in martie. f n conditii obignuite de cultur5 tr5ievte pin5 la 40-50 de ani, durata rentabila de cultura fiind ins5 de 25- 30 ani.

C e r i n t e l e f a t 5 d e f a c t o r i i d e m e d i u . Cerintele tat5 de clldur5. Este cea mai pretentioas5 specie de s5mintoase fafg de cjlduri dind ! rezultate bune in regiunile cu temperatura medie anual5 de cel putin 9°C 1 gi cu ierni blinde. Suport5 ins5 vi temperaturi sc5zute pin5 la -28"sau chiar I

-30°C, daci acestea survin treptat iar lemnul este copt. Pomii tineri PnsL pot fi v5t5mati chiar la -29°C. Cele rnai sensibile la gerurile de iarn5 sint soiurile: Bereczki, De Lescovatz, De Portugalia. Mai rezistente sint: Cham- i pion, De Mogna, Tomnatice de Delt5.

Cerintele fat5 de apl. Gutuiul are cerinte mari fat5 de ap5 dar reuye~te I

bine ~i in regiuni secetoase. Suport5 inundarea temporar5. Cerintele fat5 de luminl. %at5 de lumin5 gutuiul este foarte pretentios.

Cultivat in locuri umbrite fructific5 pufin, cregte firav, este sensibil la ger ~i la atacul bolilor qi dHun5torilor.

Cerintele fat5 de sol. Pentru a da recolte de calitate gutuiul are nevoie I

de soluri mijlocii; fertile, bine structurate, calde, revene. Suport5 un grad ridicat de s5r5turare. i

I 49.2. ~articularitg@ tehnologice

Portaltoii sint inmultiti de obicei prin marcotaj. Pomii se obtin prin altoire in gcoala de pomi. Se altoievte in ochi dormind iar materialul bun pentru plantat se obfine fn anul al doilea. In livad5 se planteaz5 la 3,6-4,0/ 2.5-3.0 m in sistem intensiv. Soiurile rnai putin viguroase altoite pe portaltoi pitici se pot cultiva $i in sistem superintensiv, mic~orind distantele ar5- tate cu 0,s- 1,O m. Pentru gutui se folosesc urm5toarele forme de coroan5; tuf2, vas intirziat, aplatizat si piramida mixt5. Pentru forma tuf5 se refin 3-4 tulpini de la colet fiecare dintre ele pnrtind 2-4 rarnuri secundare. For- mele de vas 5i piramid5 mixt5 se obtin dupz tehnica obivnuit5.

Terenul se intre;ine ogor negru $i I'n funcfie de virsta pomilor se aplica ingr5gBminte organice 10-30 t /ha ~i minerale cu N-30-60 kg/ha, cu P 30-90 kg/ha $i cu K 30-120 kg/ha substant5 activl. fn anii deficitari in precipitatii se recornand5 irigarea cu 600- 1 000 ma ap5 la hectar. La pomi se aplic5 t5ieri de formare 7i fructificare c5utind a asigura cit mai mult5 lu-

min5 in coroan5. La gutuii cultivati izolat, pe lfng5 case se fomeaz-2 coroane vas. f n toate cazurile se fac rsriri $i scurtsri pentru a obtine cregteri anuale de cel pufin 35-40 cm. h t r e 1n5ciulii se lass o distant5 dc 12- 15 c m

La pomii intrati in declin se fac scurtzri ~i rsriri mai severe, pentru reintinerire, t5indu-se in lemn de 2-4 sau chiar 5-6 ani.

lntruc~t la virstc ineintate m5ciuliile sint foarte numeroase ~i dese cle trebuie r5rite p5sirindu-se cele rnai bine dezvoltate distantate la 12- 15

Combaterea bolilor $ d5un5torilor. Se aplic5 ace1ea)iflratamente 8; la m5r $i p5r.

Subcap. 7.

50. Cultura prunului

Prunus dornestica - Fam. Rosaceae, subfam. Prunoideae Prunus insitztia

Originea ~i aria de rbpindire. Prunul este originar din Caucaz, Asia $ .Japonia unde se gasesc celc mai multe specii spontane. Pe continente cel rnai mult cultivat este in Europa, unde literatura de specialitate 91 menti- oneaz5 inainte de secolul al 11'-lea e.n.. iar in prezent t5rile mari cultivatoare sint Iugoslavia, Romilnia, Bulgaria, U.R.S.S. ?.a.

i n Romsnia prunul detine circa 41 % din totalul pomilor; pe primul loc se situeaz5 Muntenia cu cel rnai mare num5r de pomi $i care d% gi cele rnai mari producfii, urnlat5 de Oltenia gi Banat, Centrul Transilvaniei qi Maramure~. fn celelalte zone ale f5rii prunul se cultivH pe suprafete rnai mici. Romilnia este pe locul 2-3 din lume in ceea ce privegte producfia de prune. Condifiile de sol ~i clim5 de la noi pe 1Eng5 faptul c5 asigur5 o bun5 cregtere ~i fructificare au determinat formarea a numeroase soiuri, dintre care uncle au calit5ti pe care le nu au alte soiuri cultivate pe glob.

Importanta culturii. Prunele confin pin5 la 18 % zahamri, circa 2 O/o acizi, apoi mai confin: substante pectice, tanante, vitamina C etc., foarte bine echilibrate. Prunele ~ i n t bune pentru consum in stare proasp5t5 gi constituie o valoroas5 materie prim5 pentru multe preparate din industria alimentar5: dulceat5, gem, comyot, marmelad& magiun etc. 0 form5 superioari de valorificare a prunelor in consumul intern $1 rnai ales la export este prin deshidratare. Din rimpuri vcchi la noi in far5 din prune s-a preparat tuicL.

La importanta culturii se rnai poate ad5uga $i faptul c5 prunul nu este cxigent fat5 de factorii de mediu, iar pomii incep s5 rodeasc5 dup5 3-5 ani de la plantare. chiar in cultura obi~nuita ( c l a ~ i c ~ ~

50.1. Particularitati biologice

Prunul cultivat cuprinde toate soiurile existente. in cultur5 care au pro- venit, in majoritatea lor, din speciile P. domestica $1 P. ilzsititia (goldanul, scoldu$ul).

Numzrul soiurilor de prun este foarte mare, unele dintre ele deosebit de valoroase fiind formate pe meleagurile Pr i i noastre Tuleu gras, VPnBt. rorngnesc.

Dintre numeroasele soiuri in pepinierele noastre sfnt inmultite in prczent: Tuleu timpuriu, Tuleu gras. Renclod Althan. Agen-707. Stanley, Vinete de Italia. Vinete romsne~t i . Anna S p ~ t h , Grase romsneyti, Gras ameliorat.

Descrierea principalelor soiuri de prun

Tmpurie Rivers (Early Rivers). Pomii au vigoare mijlocie ajungind la 6 m inalfime ~i coroana invers piramidali CL ramuri de rod scurte. Fructele au mirimea mijlocie, de 30 -40 g, forma sfericii, uSor asimetricj, cu un jgheab longitudinal larg, superficial. Pielifa este viniitz-violacee-negricioasi cu puncte de culoare mai inchis; ~i acoperita cu pruins albzstruie. Pulpa galbe%-verzuie are viniyoare de culoare mai deschiss ~i este suculcntri, dulce, acidulatii yi semiaderenta la simburc. Se coace in prima decad5 a lunii iulie.

Renclod Althan (Rcine Claude dlAlthan). Pomul ajurige pin5 la 5-6 m. iniltime avind trunchiul pufin torsionat $i coroana risiiratii cu diametrul de 6-6,s m. Ramurile dc schelet sint lungi $i groase, garnisite cu buchete de mai $i ramuri mijlocii. Produce moderat ~i ccmstant dc la un an la altul. Fructul este mart sau foarte mare, ajungind pin: la 60 g. Are forma glol~u- loasri $i un jgheab care imparte fructul in dou5 p5rti egale. Piclifa este colo- rat5 mozaicat neuniform cu ro~u-galbcn, ro$u-violet, ro~u-albzstrui, roSu- verzui, brumata abundent, ro~cat-albgstrui. Pulpa galbcns-auric, este suculent& finj, dulcc-acidulat5 ~i cu o aroma plicut5.. Se coacefnadouajumi- tate a lunii august.

Renclod verde (Reine Claude vcrte). Pomul c re~ te viguros, pin% la 5-7 m injlfime, avind trunchiul gros ~i torsionat, iar coroana globuloasiicudiame- trul ping la 7-73 m. Ramurile de rod s h t mici, cu muguri d e ~ i . Florile au petalele mari albe. Pielita are culoarea verdc-albicioaa, iar pillpa verde- gilbuie apoi galbenil-vcrzuic, moale ~i suculentP, foarte dulce. Se coace in a doua jumritate a hn i i august - Pnceputul lunii septembrie. Este foarte productiv, rezisia la ger. Recent a fost ornologat ca portaltoi franc.

Fig. 194 - Forme de prune: a - turlitb; b - sfrric5 ; r - sleric.alitngit2; d - 0~0 id5; e - invm.ovoida; / - elipoidal2; g - cordifarrnli; 1, - gtt-

lanoas5; i - alungitB

Tuleu gras. S-a format in zona subcarpatics meridional2, de unde data- ritil calitiifilor neintrecute S-a rzspindit in toat5 tara Si peste graniti. pomul relativ viguros ajunge pin5 la 5-6 m in2ltime. avind coroana piramidal;i, neregulata ; ramurile de schelet sint fragile, se rup sub greutatea fructelor. Fructul este mijlociu spre mare, ajungind pinil la 35-40 g greutate. Este elipsoidal $i are culoarea violet-inchis, negricioasa, acoperitg cu un strat de pruinj alb5struie. Caracteristic. pentru acest soi este prezenta unor striuri longitudinale ruginii in jurul pedunculului. P u l p este galbenii-verzuie cu vini~oare albicioase, crocant5. neaderent5 la sfmbure $i arc un gust decsebit .de ~l i lcut , dulce-acidulat. potrivit de suculent, u$or taninus, fin aromat. Armonizarea perfect9 a calitafilor aritate face ca pruncle .ruleu gras .%fie neintrccute pentru consum in stare proaspats, pentru deshidratarc Si in industria alimentarii. St. coacc in a doua jumiitate a lunii august, prima jumitate a lunii septembrie.

Stanley. Estc un soi dc tip spur. I'omul ajunge pin2 la 4-5 m inklfimc :$i are coroana invers piraniitialH, sferic turtit5, n~leori fir2 ax. Ramurile de schelet sint relativ lungi ~i grease. iar cele de rod mijlocii sau lungi, prnisite cu ljuchete de mai.

Florile apar o dats cu fsunzcle 5i nu petnlele alljc. Estc autofertil. Fructul .arc forma ovoids sau invers ovoid2; este asimetric 7i ajunge pin% la 50 g ,grcutate. Z'ielita este colorat;~ vinzt-inchis spre negru ~i cu o pruinZ dens5 albsstruie. I'ulpa este galbena-auric, tare, suculent5, dulce yi partial aderent? la s9mbure. Se coace din a trc:ia decada a lunii august pin5 la jumiitatea lunil septembrie. Este un so; care produce ~ n u l t ~i relativ constant de la an la an.

Agen-707. Este o selecfie clonal2 obfinutg din soiul Agen. Pomii au vigoare mijlocie, ajungind ping la 4-4,5 m inBlfime $i au coroana globuloas~: turtitii cu diametrul de 4--5.5 m. Ramurile de schelet sPnt relativ subtiri $1

scurte, garnisite cu buchetc de mai. Fructul are forma elipsoidal5 $i ajunge pin2 la 30-35 g greutate. Pielifa este ro~ie-violet, ro~ie-vinefie, ro~ie-giilbule, acoperitz cu o pruinH violacee. Pulpa este galbeni-verzuie spre galbens- portocalie crocant2, suculentri, foarte dulce (are peste 26% substant5 uscat21 ~i cu o aromii specific$. Este semiaderentii la simbure. Se coace En cursul lunii septembric.

Vinete de Italia (Quetsclle cllItalie). Pomul c r e ~ t e viguros in pephiera iar in livad5 r9mine mic, la 4-5 m inzlfime. Este sensibil la secetk ~i ger- Coroana este sferic-turtit5, uneori dczordonatj. Ramurile de schelet sint groase $i rare. Fructele sPnt mari, ovoide sau scurt ovoide cu o creasts care formear: un fel de ,,piept de porumbel". Pielita fructului este albastrji- Enchis, acoperit: cn pruin5. Pulpa are culoarea galbenil u$or arimie cu infll- tratii ro~ietice. Este crocant5, relativ suculentk. duke acidulatg, cu urnle de tanin $i aromi plicut5. Nu a.der5 la simbure. Se coace clin a doua jumitate a lunii septembsic pin2 in prima decadii a lunii octombrie.

Vinete rombneyti (Perje, BrumHrii). Este un soi autohton cu tipuri ca: De Bistrita, De Vrancea. Pomul ajunge pin5 la 6 m inzltime $i are coroan? invers piramida15 cu diametnll de 5-5,s m.. Ramurile de schelet sint l u n q ~i relativ subfiri. Ramurile de rod predominante sint buchetele de rnai $1

ramurile mijlocii. Fructn1 este elipsoidal, turtit lateral simetric $i ajunge p'ing la 40 g greutate. Este colorat v?n5t-inchis $i puternic brumat. Pulpa aze mloarea galbentverzuie, royieticH, dulce, uSor acidulatH cu nuant: taninoasa.

Nu ader5 la sfmbure. Se coace in septembrie-octombrie. Este rezistent la ger dar sensibil la boala petelor rogii, f5inare gi p5duchii testoyi. Produce la 5 ani dar periodic pentru c5 se supraincarcj producind pin5 la 110 kg fructe pe pom -(revenid 22 000 kg ha).

Grase romkesti (Goldane. Prune romlne~ti) . Pomul ajucge pin5 la 6-7 m -. .-- - - -~ 8 %

inlltime, are coroana ovals, ramurile de schelbt puternice iar ca ramuri de rod, buchete de mai. Fructul poate fi mic, mijlociu sau mare, cu greutate de 30-35 g, de forms sfericl yi culoare mov-Enchis. Pulpa are culoarea verde- gglbuie, uneori galbenil-rogietic5, cu vinigoare albe, aderent5 la simbure. Este foarte dulce, acumulind pin5 la 16 % zaharuri, f5r5 aroml. Se coace prin luna octombrie-noiembrie. Pomul este relativ rezistent la ger, rezistent la umiditate, boli (in afara putregaiului brun) ~i sensibil la secet5. Se supra- incarc5 cu rod din care cauza este predispus la periodicitate de rodire.

Gras ameliorat are coroana sferic turtit5 5i inflorire rnai tfrzie. Fructele rnai mari se coc rnai devreme, cu 2 s5pt5mini decft Grase romlneyti; pulpa este neaderenta la simbure, produce abundent gi nu are periodicitate de rodirc.

Anna Spgth. Pomul are vigoare mijlocie ajungind pin5 la 5-5.5 m fn5lfime yi coroana cu diametrul de 4-5 m, invers piramidalz, turtits, cu ramuri de schelet puternice. garnislte cu ramuri scurte de rod. Fructelc ajung pin5 la 40 g, sint de m5rime uniforms, sferice sau sferic alungitc, uneorl uSor turtitc lateral. Pielita este colorat5 vin5t-rogcat uneoriin pete yi acoperit5. cu pruing albsstruie. Pulpa galbenH-verzuie sau galbens-auric este suculent9, dulcc, pufin acidulatr~ gi slab aromat5. Nu adcrH la simbure. Dac5 pomul se supraincarca fructele fimin mici, gi au gust fad. Pomul intrg timpuriu pe rod. Fructele se coc din a doua jumjtate a lunii scptcmbrie pin5 la sfir,situl lunii octombrie

Descrierea portaltoilor t . I

CorcoduSul (Microbolanul) dP rezultate bunc privind cregtcrea. prinderea la plantare ~i altoire cu majoritatea soiurilor cu care estc compatibil. Pomii altoiti pe corcodu$ intrP pe rod la 4-5 ani $i dau productii pin5 la 10- 12/t ha. Xu este compatibil cu soiurile Tuleu gras, Renclod Althan $.a. din care cauz5. la 10-12 ani altoiul se desprinde de portaltoi la punctul de altoire. Corcodugul are mare capacitate de a vegeta bine pe principalele tipuri de sol de la cele grelc cu exces de umiditate pin5 la cele uSoare. Dintre tipurile de corcodug, cel mai bun ca portaltoi este cel cu fruciul galben.

Prunul franc este portaltoiul obtinut din simburi de la soiurile cultivate: Royior varatec, Renclod verde, Buburuz Voine~ti B, Otegani 8, Scolduy. Este portaltoiul cel rnai potrivit pentru zonele rnai umede yi este cornpatibil cu toate soiurile de prun.

Pentru fara noastr5 au fost omologate urm5torii portaltoi franc: - Portaltoi franc Rosior va'ratic - pentru soiul Tuleu g a s gi alte soiuri

de vigoare mijlocie Tn zona subcarpatilor meriodinali. - Portaltoi franc Buburzcz - pentru soiuri de vigoare mijlocie in zona

dealurilor din vest. - Portaltoi franc Rerzclod verde - pentru soiuri de vigoare mijlocie $i

slab5 in zona dealurilor din est si de sud. - Portaltoi franc V o i n e ~ t i B - pentru soiuri de vigoare mijlocie ~i

mare fn zona subcarpatilor merdioinali.

- Portaltoi franc Otesatzi-8 ca portaltoi de vigoare sc5zut5, compatibil cu toate soiurile yi dind pomi de talie redusa pentru livezi intensive.

- Portaltoi franc Scoldu? se comport5 bine ca portaltoi de vigoare sc%zutg pentru livezi intensive.

Zarz5rul este folosit ca portaltoi pentru prun in zonele secetoase ~i soluri uscate. Din cauza lipsei de compatibilitate cu majoritatea soiurilor el este folosit pe scars restrins5 la noi.

Portaltoii vegetativi ai pmnului selectionati la noi in far5 yi pe plan mondial (GHlbioare, Vinete romlnegti, P.I.2-60, G.F. 8- 1, G.F. 43, Brompton Saint- Julien) nu sint folositi in productie pe scar5 largl la noi.

Caracteristice morfoIogice ~i de productie ale prunului cultivat

Prin asocierea soiurilor cultivate cu portaltoii enumerati se obfin pomi cu caracteristice morfologice yi de producfie foarte diferite, motiv pentru care prunul cultivat este considerat ca o specie foarte heterogens.

Sistemul radicular a1 p~unului cultivat depinde in foarte mare m5surl de portaltoiul folosit :

- pomii altoifi pe corcoduy fc~rmeaz5 majoritatea radacinilor Ia adi'nci- mea de 20-60 cm;

- prunul altoit pc prun franc are sistemul radicular rnai superficial decit pe corcoduy, majoritatea r5dHcinilor fiind situate intre 10 yi 45-50 cm; prunul manifest5 tendints accentuatP de drajonare;

- in cazul altoirii pe zarzsr r5d5cinile p5trund rnai adPnc in sol decit in cazul corcodugului.

Trunchiul este mai gros sau mai subfire, in funcjie de soi $i portaltoi, are culoare cenu~ie-negricioasH, cu sau far5 ritidom, la unele soiuri fiind torsionat (Vin5t rominesc, Renclod verde 5.a.). La cele sensibile la ger (Tuleu gras) pe trunchi ~i la baza ramurilor de schelet apar pl5gi de pe care in 2-3 ani scoarfa se desprinde ~i cade, rZminind lemnul dezvelit.

Vigoarea qi habitusul pomilor. fn perioada de tinerefe prund cregte vigrlros dar in anii um:tori creyterea se tempereazl, astfel cS rlmine un pom de talie mijlocie (5-7 m inHltime) yi cu diametrul coroanei de 5-6 m.

Forma coroanei difer5 de la invers conic5 (Nectarina rogie) la conics (Vinete romgne~ti), sferic5 (Renclod Althan) sau turits (Agen, Vinete de Italia).

Capacitatea de ramificare este mijlocie la unele soiuri (Vinete romlne~ti , Grase romiinegti, Tuleu gras) yi mica la altele (.4gen, Nectarina rogie).

Tipul de fructificare. Unele soiuri fructific5 aproape exclusiv pe ramuri scurte, buchetc de mai: Agen, Nectarina ro~ie , Stanley, formind o coroan5 rarP de tip spur.

Alte soiuri rodesc. pe ramuri mijlocii: Tuleu gras, Vinete romhneyti, Grase rom%nc$ti, coroana acestora fiind mai deas5.

CicIuI anual. Prunul infloreste rnai devreme decit pomaceele astfel cs exist% frecvent pericolul ~ierderii recoltelor datorits brumelor tirzii de primzvar%. Cel mai timpuriu infloresc soiurile Grase ramheyt i urmate de Nectarina rogie, Stanley ; cu inflorire tirzie sint soiarile : Tuleu gras, Renclod Althan, Agen, Anna Spzth, Vinete de Italia, ultimul fiind Vinete romlneyti.

F 1 o r i 1 e sint hermafrodite dar se comport5 diferit in ceea ce prive~tc capacitatea de a fi fecundate. Din acest punct de vedere exist&:

- soiuri autofertile (Vinete romgne~ti, Stanley, Vinete de Italia 7.a.); - soizlri autosterile (Tuleu gras, Rivers timpuriu 9.a.); - soiuri aartial autofertile (Agen, Grase rom4ne~ti ~ . a . ) a c5ror flori se

polenizeaz2 c; uh arnestec de polen propriu $i straln. Soiuri ca: Tuleu pas , Ro~ior vzratic ?.a. sint androsterile, adicH nu pro-

due polen ~i pentru a produce fructe este necesar polen de la alte soiuri. Data fiind androsterilitatea, in tabelul 22 se arat5 cele rnai bune soiun poliniza- toare pentru soiurile valoroase $i de perspectivg de la noi.

TabeEul 22

Soiurile polenizatoare pentru principalele soiuri de prun valoroase .$ de perspectivi din R.S.R. I

Prinurmare, este necesar cala. plantare soiurile s'a fie intercalate in functie de compatibilitatea la fecundare.

Temperatura optima in timpul fnfloritului este de 15-25OC ; dac5 este rnai scZzut5 nu zboar5 albinele $i nu se poate face polenizarea iar in cazul cind este prea ridicatg, organele de reproducere (cele femele tndeosebi) devin sterile.

Coacerea fructelor'are loc e~alonat pe soiuri, incepind de la sfir~itul l u ~ i i iulie si pfng la Snceputul lunii noiembrie in funcfie de zona climatic2 ~i condi-

Soiul de polenizat I Soiuri polenizatoare

fiile a d u i respe&iv. Producfia este in funcfie de soi, virsta pomilor $i agrotehnica aplicatz,

ajungind de la 25-30 kg pin5 la 80-100 kg pe pom. Lon~evitatea nomilor este conditionat& de soi, portaltoi, sistemul de

Agen Anna SpZth Grase romBnegti PBche Renclod Althan Tuleu gras

Vinete de Italia Vinete romgnegti

Cerinfele prunului fafg de factorii de mediu

Anna Splth, Renclod Althan, Vinete rombne$i Agen, PBche, Renclod Althan, Vinete de Jtalia, Vinete rombnesti Agen, Anna Splth, Pkche Anna Spsth, Renclod Althan, Vinete de Italia, Vinete rombnel;ti Anna Splth, Pbche, Vinete de Italia, Vinete romlne~ti Agen. Anna Sp%th, PBche, Renclod Althan. X'inete romdne~ti, Vinete de Italia Agen, Anna Splth, P6che. Renclod klthan. Vinete rombnqti Agen, Anna Splth, PBche. Renclod Althan. Vinete de Italia

Cerinfele fat5 de lumini. Prunul nu are cerinfe man fafa de luminZ. Totug, Pn plantatii prea dese sau fn terenuri umbrite d5 fructe slab colorate, Grace fn zaharuri, iar pomii se degarnisesc.

Cerintele f a t i de c5lduri. fn general, prunul este mai exigent decit m 5 d fat& de cgldurg. Aceasta explicg prezenfa lui rnai numeroas2, Pn zona de cknpie. Desigur, cerinfele soiurilor sfnt diferite fat2 de acest factor. Soiurile Agen, Tuleu gras, Nectarina rogie $i Anna Spgth sint cele rnai exigellte fa$& de c3dur5 motiv pentru care cultura lor este cantonatk din :ona de cimpie pin5 la 300-400 m altitudine. Pe dealuri mai Pnalte productla lor scade atit cantitativ cEt ~i calitativ.

Alte soiuri, cum este de exemplu, Gras rom$nesc, este rnai pufin preten- jios fat5 de cadur5 astfel c5 arealul lui se extinde pin5 la 600-700 m altitudine.

Rezistenfa prunului la gerurile de iarn5 are limita de -30 ... -32°C cind mugurii florali deger5. Lemnul b&trin poate suporta chiar -36°C. Cele rnai rezistente la ger sint soiurile: Gras romsnesc, Anna Spath, Vinete romhne~ti, Stanley.

Cerinfele fat5 de api. Cerintele prunului f a 9 de ap5 sint destul de mari, peste 600-650 mm, situindu-se in aceeagi grup& cu mgrul. Datorit5 cerinfelor lui rnai mari fat2 de dldur8 prund ins2 a p5tmns mai mult deci't rn5rul in zona de silvostep5 ~i step% cu precipitatii rnai reduse.

Unele soiuri, cum sint Tuleu gras, Renclod Althan, Anna Spath, au o mare plasticitate ecologicz $i merg line, atit in zonele cu precipitafii suficiente, cft $i in step5 $i silvostep5.

.Ute soiuri, cum sint Grase rornsne~ti ~i Vinete de Italia, nu dau rezultate bune decit dac5 li se asigur5 peste 600 mm precipitatii. Cele rnai rezis- tunte la secet5 sint soiurile Agen, Agcn-707, Anna Spath, Renclod Althan, Tuleu gras, Stanley.

Cerintele fat2 de sol. Fat5 de sol prunul manifest5 o $i rnai mare plasticitate ecologic5. El valorificH destul de bine aproape toate tipurile de sol inclusiv nisipurile din sudul Olteniei. Cerinjele lui fafz de acest factor depind in mod direct de portaltoiul folosit. Prunii altoifi pe prun franc pot valorifica solurlle subfiri, erodate. compacte, uneori cu exces de urniditate.

Prunii altoiti pe zar6.r pot fi cultivafi fn soluri scurse, yermeabile, aerate precum gi pe nisipuri. Prunii altoiti pe corcodu~ au mari posibilitati de a vdorifica cele mai diferite tipuri de sol.

50.2. Particularittiti tehnologice

Producerea materialului siditor se face ca $i la celelalte specii. fn vcoala de puieti nu se face rriritul pentru a preveni ingro~area puiefilor, iar in ?coda de pomi, dac% se produc pomi cu coroan5, trebuie s5 se valorifice l5starii anticipafi care apar fn cimpul 11.

Infiintarealivezii. LaIocul definitiv prunul se planteaza pe treimea mij- locieapantei atunci cind se cultiva in sistem clasic, la distanfele de 6-7/4-5 m. In cincinalul 1981-1985 in fara noastr'i prunul va fi plantat in livezi intensive. Acestea se vor fnfiinfa fn zona subcolinar5 (de la cimpie pin5 la 300 m altitudine) pe terenuri mecanizabile $i cu posibilitafi de irigare; Pn sistemul intensiv, distanfa intre rinduri este de 4 in iar pe rind de 4-5,m in funcfie de soi gi vigoarea pomilor.

f n cazul cdturii prunului in sisternul clasic prin tsieri se formeaz5 coroana in fornil de vas luminatH in interior ~i cu hillt.imea de 4-5 m. P e n t ~ u cultura prunului in sistemul intensiv se adopt5 coroana palmet5 cu sau f5r5 etaje sau E' (igrec) spre interval.

Lucr5ri de intretinere a coroanelor. T5ierea de Pntrejinere $i de rodire se aplicil in functie de tipul de fmctificare a1 soiurilor. La soiurile care fructifica pe ramuri mijlocii (Tuleu gras, Vinete romgne~ti, Grase romine~ti) coroa-

nele se indesesc pe m5sura inaint5rii in virst5, ramurile de semischelet $i de rod se ramificz mult, se supraincarcz cu rod $i se epuizeaz5. Pentru menfinerea coroanelor cu o desimc convenabilj. $i pentru refnnoirea ramurilor de semischelet $i de rod este necesara t5ierea ramurilor de semischelet care dep57esc virsta de 3-4 ani. Unele dintre ele sint supri- mate de la baz5 iar cele refinute in coroans se taie la 30-40 cm lungime, deci se fac o r5rire ~i o reducfie a ramurilor de semischelet (fig. 195). fn paralel cu aceasta se face $i o scurtare ~i simplificare a ramurilor de schelet prea dese, debilitate, bolnave, rupte etc.

La soiurile tip spur care rodesc pe buchete de mai (Agen, Stanley, Nectarina ro~ie, Anna Spath) coroanele ramin de reguli suficient de rare. Totuvi, pentru stimularea crevterilor. ~i la aceste soiuri este necesari intinerirea ramurilor de semischelet care depj.$esc virsta de 3-4 ani.

4 Intretinerea solului. fn livezile intensive

Fig. 195 - Reductia semischele- solul se intrefine ca ogor negru pe intreaga tului la prun suprafat5, sau ogor negru pe intervale $i

erbicidare pe rinduri, sau inierbare pe intervale $i erbicidare pe rind. fn porfiunile intrefinute ca ogor negru, lucrarea solului se face la 12-15 cm adincime (cu 3-4 cm rnai superficial decPt in livezile de mar).

Pentru combateiea chimics a buruienelor se recomanda: Simazin Pn cantitate de 2,5 1 la 100 1 ap%/ha, aplicat preemergent; in timpul vegetafiei se utilizeaz5 Gramoxone, 11/100 litri ap5 sau amestecul Fagotoxid 2 1 f Icedin i 1/100 1 apH; din aceste solufii se aplic5 1 1 solufie la 30 m2.

Porfiunile inierhate se cosesc de 5-6 ori pe an, iarba rezultatH fiind folosit5 ca mulci . pe loc.

fngrkjarea. fn livezile de prun se aplic5 20-30 t/ha gunoi de grajd o data la 2-3 ani. Se mai dau anual X- 120 kg, P,O,--SO- 100 kg $i K,O-50-80 halkg.

Ingrijirea recoltelor. La prun este necesari normarea producfiei de fructe pentru a se evita alternanfa de rodire. Acesta se poate realiza prin t5ieri de fructificare sau chimic. Pentru r5rirea chimicg rezultate bune s-au obtinut cu dinitrocresilatul de arnoniu 200 mg/l aplicat cfnd cca 60% din flori sint deschise precum $i cu Ethrel 120 ppm aplicat la czderea petalelor.

Prevenirea ~i combaterea balilor ~i dSunStorilor prunului se fac conform calendarului din tabelul 23.

Tabelul 23 Calendar pentru combaterea bolilor $i diunitorilor la prun

1. Repausul d e I Pzduchele din San- DNOC (Creosan 50) 0,75 Jose, alti pSduchi tes- sau Nitoxan 14 4 % sau

d e 0°C) I togi, o u i d e afide ~i co- ZeamS sulfocalcic~ 32O tari, o u i d e p5ianjeni B6 20% sau lPolisulfur& rogii pi bruni de bariu (Polihr .

Momentul stropirii

Selebar) 6 %

I - -

Boala sau daunAtorul

2. i n faza de bn- Monilia, ciun~irea frun- ion vrrde zelor

Oxiclorur2 de cupru 0,3%

i Produsele recornandate $i concentratia I Observatii

I

' de cupru O,3oj, sau Gale- tecurile: Detox cron 0,06, 0,160,L + zza- 25, 0,5% 9- zea- mB bordelezS 0,5% sau mi% botdelez5 0,5 Zolone O J Y O t- Cap- sau Lindatox 20. tan 50, 0.25% 0,6O/" + zeam.4

I 3. Cind 10- 15% din flori sint la inceputul scutu-

i ~ d l - i i petalelor I I

cluruirea frunzelor, bordelezi 0.5% sau Eca- bacterizoa (Xanflrornm~as tox 50, o,o8% + ~ a ~ - pruni} tan 50, 0,353/, sau Bi I ----

Viespea clr fel-&trZu. piiianjenii rosii $i bruni, insectel? deroliatoare, monilioxelc

4. Cind fructele a u diametrul de 0,5- 1 cm

I 1 58 0,07?/. + &am& bor- I I I delez5 0 ~ 5 7 ~ I

N.B. La Prun. zear:la bordeleaz5 dzl rezultate foarte bunc; In lima ei se pot folosi produsele Zincb. Captan $i Dithane.

Carbotex 37 0.4% + zealna 1,ordelezl 0.5 % .wu Fosfotox H-35, 0.1% + zeamii borde- lez5 O,5% sau Fosfotox

Alide, plianjenii rogii ~i bruni, insccte delolia- toare, viermeie prunelor, Polystigma, moniliozele,

5 1. ,Cultura caisului

Este tratamentul de baz5 contra viespei cu ferzs- tr5u. In lipsa pzanjenilor pot

Armenizca vulgaris. - Fam. Rosaceae, subfam. Prunoideae

R-35, 0.1% + oxiclorur5 I fi utilizate ames-

Aceleagi amestecuri ca la tratamentul precedent (pct. 3) plus: Eca- tos-50 0,08°L + zeamli

Originea ~i aria de rlspindire. Este originar din centrul $i vestul Asiei. In Europa este riispindit in R.S.S. Moldoueneasci, Bulgaria, Iugoslavia. Ungaria. Italia, Franfa, Spania. fn RomPnia ocupi suprafete mari in jurul ora~ului Bucure~ti, in Dobrogea, sudul ~i centrul Moldovei, Banat, Criyana, Podl~ul Transilvaniej. Pe ling5 suprafafa de aproape 10 000 ha existente in

I

Tratamentul se r e p e a de 3-5 ori la intervale de 15 7 i l c

1980, se prevede ca Pn cincinalul 1981-1985 s5 se mai planteze 6 300 ha cu cais.

Importanta culturii. Caisele se consum5 in stare proasp5t5, deshidratate sau prelucrate ca gem, compot, dulceaf5, manneladz, suc, nectar etc. Avind un confinut relativ ridicat in zaharuri (pin5 la 14 %), prin fermentare din caise se prepar5 o b5utur5 alcoolic5, nurnit5 caisats. Ssminfa contine pin5 la 55% grgsimi, circa 28% proteine $i se folosegte pentru extras ulei ~i in cofet5rle. Coaja simburelul (endocarpul) se foloseste in industria tuvurilor $i la prepararea c5rbunelui activ. Din lemnul de cais se fac bibelouri $i obiecte fine de artizanat.

5 1.1. Partidaritgfi biologice

Pe plan mondial exist5 citeva sute de soiuri de cais dintre care Pn fara noastr5 exist5 14-15 dintre care sint inmullite fn pepinierele noastre: Tim- purii de Chi$in5u, Timpurii de Arad, Royal, Mari de Cenad, Tivoli.

Descrierea principalelor soiuri

T i p u r i i de ChisinHu. Pomul are vigoare mijlocie dar c re~te intens Pn primii ani dup5 plantare. Coroana este globuloas5, rar5 $i cu virful ramurilor aplecat sub greutatea rodului.

Fructele sint in general mari, cu greutatea medie de 30 g. Au forma sfericg u$or tronconica $i cu un jgheab superficial. Pielila are culoarea galben5-deschis pe partea insorit5 $ verzuie pe partea umbrit5. Pulpa este portocalie, dulce acidulat5, slab aromat5 $i nu ader5 la simbure, formind un go1 in jurul acestuia. Simburele este mare, cu greutate pin5 la 28 g $i miezul dulce. Este un soi de mare productivitate. Se coace timpuriu pe la sfir~itul lunii iulie, inceputul lunii august.

T i p u r i i de Arad. Pomul este de vigoare mijlocie, inflore~te timpuriu este rezistent la ger, destul de productiv $i longeviv. Fructul- este mic sau mijlociu, galben-portocaliu cu ro$u singeriu pe partea insorit%, bun pentru mass; are s5minfa dulce; se coace la 1-3 zile dup5 Timpurii de Chi~in5u..

Royal. Pomul c re~te pin5 la 7-8 m $i are coroana invers piramidal5. Fructul ajunge pin5 la circa 60 g greutate, este globulos cu o brazd5 mai

Fig. 196 - Forn~e de caise: a- sf&&,; b - deric-alungits; c -avo-

ids; d - cordiformil; c -elipoidals

hchisP la culoare ~i care lass impresia de pufing asimetrie. Pielifa este galbena- portocalie acoperit5 cu ro~i i purpuriu $i punctat cu ro$u carmin spre baza fruct.ului. Pulpa este de asemenea galben5-portocalie str5b5tuta transversal de vinigoare albicioase; este suculent5, dulce, fondant5. Simburele are miezul foarte amar. Se coace Pn prima jumstate a lunii iulie.

Cea mai bun5 de Ungaria (Meilleure dlHongrie). Pomul cre$te la 6-7 m PnEilf@e, avPnd coroana globuloasa cu ramuri de schelet groase garnisite cu ramuri scurte de rod, indeosebi buchete de mai. Fructul ajunge pin5 la 84 g . ~ i are forma sfericl, u$or trunchiatri la baz5. Pielita este galben5-portocdie, suflat5 sau punctat5 cu ro$u pe partea insorits. Pulpa are culoarka portocalie $ este fondant$, suculent5, cu o aromri specifics pronunfats. Nu ader5. la simbure. Miezul are gustul dulce-amzrui, asemringtor cu cel de migdal. Se coace in a doua jum5tate a lunii iulie ~i dac5 se recolteazri in pirga se poate p5stra 6-7 zile.

FalcH ro~ie. Pomul ajunge pins la 6-6,5 m avind trunchiul uneori. torsionat. Coroana este globuloas5, cu ramuri de schelet lungi, garnisite spre. virf cu rarnuri de rod mijlocii sau buchete de mai.

Fructul ajunge pin2 la 70 g greutate, este sferic trunchiat la b a d $i cu un jgheab superficial $i ingust care il face asimetric. Pielita are culoarea portocalie cu pete roz sau roqu-carmin $i negi sfngerii pe partea insorit5. E'ulpa are culoarea portocalie, este fondant.%, dulce acidulats $i puternic aro- mats. Nu aderi la simbnre. Acesta are culoarea negricioas5 $i sriminfa dulce. Se coace intre 10-20 iulie. Pomii sint longevivi (pot ajunge pin5 la 80 de ani) $i foarte productivi.

Tivoli. Pomul, de vigoare mijlocie, cu inflorire timpurie, are muguri de. rod scnsibili la ger, are nevoie de locuri ad5postite. Fructul est.e mare, sferic, galben-portocaliu, are szmi'nta dulce $i coacere semitimpurie.

Mari de Cenad. Pomul ajunge pin5 la 6-7 m in5lfime qi are coroana. initial larg piramidal5 apoi globuloasj. format5 din ramuri de schelet lungi, garnisite cu buchete de mai. Fructul ajunge pin5 la 100 g greutate avind forma ovoid%, cu jgheabul larg ~i superficial. mai adinc spre cele dous. capete. Pielifa are culoarea portocalie deschis cu pete rovii singerii pe partea insoritH. Pulpa portocalie este suculentg, aromat5 foarte pl5cut5 la gust, r5cori- toare. S5minfa este dulce ~i are gust de migdakg. Se coace la jum5tatea lunii iulie.

Trandafiriu. Pomul este viguros, are inflorire timpurie, foarte rezistent la ger $i cu mare potential de productie. Fructul este mare, sferic, portocaliu, rosu aprins pe partea insorit5, foarte bun pentru industrializare dar mediocru. ca fruct d~ mas5; are siminfa amad.

Steaua royie. Pomul este viguros, fdarte productiv, rezistent la ger $i are inflorire tirzie. Fructul este mare, sferic, portocaliu, mediocru pentru mas5 dar bun pentru industrializare.

Umberto. Pomul este relativ mic ajungind pin2 la 5-6 m in3fime ~ i : are coroana globuloas5, apoi turtitz p k ~ la pletoas5. Este rezistent la ger, $i inflore~te tirziu. Fructul are cca 60 g $i forma ovoid5 cu o brazd5 adinc5. $i ingust5. Pielifa este galben5-portocalie, pgtat5 cu royu-violaceu pe partea in- sorit5. Pulpa are culoare galben5-aurie $i este suculent5, dulceagH $i fPr5 arom5.. Simburele mijlociu are miezul dulce. Se coace En prima decad5 a luniiaugust.

Dintre soiurile create in ultimii ani la noi in tar5 gi care merit5 s5 fie promovate in culturz, menfion%m : Sirena, Venus, Selena, Sulmona 7.a.

I I Cerinfele fat5 de factorii de mediu

Descrierea porta!toilor

Soiurile de cais .se inmultesc prin altoirc pc zarzzr, corcodu~ gi prun franc ; in mai m i 6 mzsurz sc folosegte piersicul.

Zarziirul este principalul portaltoi a1 caisului pentru zona de step5 din sudul f.5rii (BarBgan, Dobrogea) pentru soluri permeabile, aerate yi pentru nisipurile din sudul Olteniei.

Corcodu~ul este utilizat ca portaltoi psntru soiurile de cais cultivate in soluri grele cu exces temporar de umiditate. El imprim5 pomilor vigoare mare.

Prunul franc este folosit ca portaltoi pentru cais in solurile rnai umede. Se recornand2 ca alioirea caisului pe prunc franc sP se fac5 la inzlfimea de 60-80 cm. Prunul ca portaltoi a1 caisului d5 pomi cu un ritm rnai lent tle cregtere gi o vigoare rnai slab%.

Au fost omologafi urmHtorii portaltoi dc prun franc pentru cais: Portaltoi franc Buburuk pentru sud-vcstul Transilvaniei. I'ortaltoi franc h't~zclod verde pentru toatc: zonelc cu prccipitatii pestc

550 mm sau in condifii dc irigare. Piersicul este recomalldat ca portaltoi a1 caisului En zona nisipurilor din

sudul Olteniei. E l formeazk pomi cu vigoarc sc%zut.j, ceca ce constituie un obiectiv important pentru culturile intensivc. Piersicul cste ins5 compatibil numai cu unele dintre soiurile dc cais gi anume: Iioyal, Pa.viot, 1-uizet.

Caracteristice morfologice ~i de producfie ale caisului altoit

Caisul c r e ~ t e la 7-8-10 m i ~ l f i m e . R5d:cinile ajung pi16 la 4 m adincime in funcfie de portaltoi, cele rnai multc ir~s-5. cresc pin2 la adincimea de 1 m. Trunchiul este drept, gros, uneori torsionat gi cu pl5gi de ger si scur- geri gomoase (cleioase). Coroana este rar% gi are fonna globuloasl, cu diametrul pin% la 12 m. Are ramuri groase pe care se afl5 muguri de rod a~eza t i En grupe cite 3-10, la un nod cu un mugure vegetativ in centru. fn pepinier5. c re~ te viguros; altoiul ajunge pin% la 2 m fn5lfime gi pentru cH fornleazz multi listari anticipati, coroana se poatc proiecta in cilnpul 11. Fiind una din speciile precoce incepe sZi rodeasc5 la 3-4 ani de la plantare, produce phn9 la 30-35 ani cite 50-60 kg fructc pc pom. De cele rnai multe ori ins% pe la 12-15 ani pomii altoiti - mai ales pe corcodu~, sint afectati de o Iloal5 numiti pieirea ;hrenaaturZ sau a$o$lexie in urma ckeia, in plinl vegetatie, ramuri de schelet sau pomul Entreg se usuc5.

Asupra cauzelor pieirii premature s-au fricut multe cercetsri si S-XU exprimat opinii diferite dar pin5 in prezent nu se cunosc mijloacele eficiente pentru a o Enliltura.

Ciclul anual. Caisul arc un repaus de iarwX foarte scurt ~i drept urnare in regiunile cu ingheturi tirzii de prim5var5 de multe ori producfia este com- promis5 iar pomii predispusi la afcctiuni de ger care provoac5 aparifia pl5- gilor. Pentru a intirzia pornirea in vegetatie $i respectiv infloritul, este binc ca pomii s% fie pulverizafi cu lapte de var din toamnH sau in preajma pornirii sevei.

Caisul este exigent fafa de lumi.5 $ prefers terenurile cu expozitie ru- dica. Cere mult5 cPldur2 reu~lnd blne in regiuni cu temperatura medie anuala de 9.6- 1 1 "C. Caisul este rezistent la secet5 dar reac-ioneaz5 foarte bine la irigare sporind mult recolta. Nu rezist5 la excesul de umiditate, atft din sol, cPt $i din atmosferi; fn primgverile umede, datorita stagnririi apei procentul de c a i ~ i morti de apoplexie este mult rnai mare. Caisul cere soluri uSoare, permeabile $i profunde cu pTnza ffeaticg de ap8 situats sub 2-2.5 m adincime. f n solurile grele, compacte, calsul vegeteaz5 slab ~i trjiegte putin.

51.2. Particularitiqi tehnologice

In ~coala de puiefi, simburii se se:~m%n% des, pentru ca puiefii nu aib.2 conditii de cre~tere exageratg. In cimpul 11 a1 scolii de pomi nu se recornandB administrarea ingr5.$imintelor. Pentru formarea coroanei este bine sP se valorifice lHstarii anticipafi.

In livada in sistem clasic pomii 'se vor ~ ~ i a n t a la 6-81-5-7 m distant& jar coroana va avca forrna de vas.

f n sistemnl intensiv de cultur5, distantele vor varia de Ia.4-4,5 m pe rind.pin5 la 6- 6,5 m intre rfnduri (v. pag. 245).

Formarea coroanelor. Datorit5 cre~terii slabe a axului formele de coroat.15 indicate pentru cais sint : vasul ameliorat, vasul aplatizat , vasul intfrziat $i palmeta cu brafe oblice.

fn primii ani dup5 plantare caisul formeaz5 lgstari lungi, cei de prelungire a ramurilor de schelet dep59ind frecvent 1,20- 1.50 m. f n timpul formzrii coroanelor a c e ~ t i l5stari trebuie scurtafi la 0,80-1,00 m pentru a provoca ramificarea lor gi pentru z se evita degarnisirea prematur5.

T5ierile de intre@ere ~i fructif icare. f n perioada de maturitate, taieiile de fructificare urmzresc ririrea ramurilor de rod. Se obfin in coroan2 ramurile de rod de vigoare mijlocie ~i mare (35-40 cm lungime) distantate la 15- 20 cm h t r e ele. Se inl5tur5 ramurile de rod slabe $i subfiri. Huchetele de mai se rsresc.

Ramurile lungi de la periferia coroanei se scurteazH cu 113 din lungimea lor.

Ramurile de semischelet care $ep5$esc vfrsta de 3-4 ani trebuie intinerite (fig. 197).

Intrewerea solului. f n livezile de cais solul se mentine ca ogor negru sau ogor negru pe rinduri $i inierbare intre rfnduri. Toamna Fig. 197 - Rductia ramutilor de inainte de c5derea frunzelor, se ar5, iar Pn semischelet ale caisului cursul vegetafiei se aplica 5-6 discuiri. I, pit, -locurlleuadepoate ti taiataramura,

Tabelul 24 (continuare)

Ingr+area. fn soluri mijlociu aprovizionate cu elemente hr5nitoare dozcle de ingr5S;iminte pentru livezile de cais sint: 30-40 t/ha gunoi de grajd,

data la 3 ani ~i anual 100-200 kg N, 80-100 kg P $i 80-100 kg K la ha. fngr5+mintele cu P, K $i 113, pin azot se aplica dup5 recoltarea fructelori

gunoiul de grajd toamna, 113 N lnainte de inflorit ~i 113 N dup'i czderea fiziologicj a fructelor.

Irigarea. Sint obligatorii ud5rile : a) la intjrirea simburelui; b) cind fructele sint in pirg5 ~i c) dup5 recol-

tare; in anii seceto~i se mai ud2 cu 2 szptjmini inainte de recoltare ~i la Pngzlbenirea ~i czderea frunzelor.

Cantitatea de ap2 la o udare cste 600-500 ms/ha.

Ingrijirea rodului. Apa'rarea z^mpotrivu brumelor si z^lzghefurilor tfrzii de primavar; este obligatorie, folosindu-se una din metodele descrise la pag. 282.

Rezultate bune se obfin $i prin stropirea cu 2, 4, 5 T in concentrafie dc 100 mg la litru de ap8; aplicarca tratamentului se face cu 15-16 ore inainte de inghef sau la 2 zile dup5 inghef.

Normarea z^nca'rca'turii cu fructe se realizead prin tjierile de fructificare. Combaterea bolilor ~i dgungtorilor. Cea mai psgubitoare dintre bolile

caisului apoplexia (picirea prematur8) nu poate fi comb5tutX deoarece cauzele care o provoac-5 sint PncL insuficient cunoscute.

Se pot lua ?nsL o serie de miisuri care sH contribuie la reducerea acestui fenomen ~i anume:

- cantonarea plantatiilor de cais in zonele cclc mai favorabi1e.i - cultivarea soiurilor care s-au dovedit a fi adaptate la conditllle locale ; - folosirea la plantare a materialului sgditor s%n5tos, altoit sub coroank

.(cu trunchi) ; - respectarea calendarului stropirilor impotriva bolilor ~i d5unjtorilor; - evitarea rsnirii scoarfei ramurilor ~i trunchiului; - eliminarea cu grijz a ramurilor uscate sau in curs de uscare; - protejarea trunchiului impotriva oscilatiilor mari de temperatur8

.din timpul iernii prin vzruire sau prin envelire cu diverse materiale; - e,vitarca terenurilor umede sau a stagnjrii apei dup5 udare prin

drenarea terenului ; - evitarea perioadelor de secet5 prin ud5ri. Pagubele provocate de celelalte boli $i djunitori se combat dup5 ca-

lendarul de tratamente indicat in tabelul 24.

Tabelul 24

Calendar pentru combaterea bolilor $i d5unzitorilor la cais

3. In timpul Pn- floritului

1 I 2 I 3 I 4

Observakii I Momentul stropirii Boala sau dfiunStorul

DNOC (Creosan 50), 0,75% sau zeama sulfo-

I 1. Toamna, dupg Psduchele din San-Jose,

Monilioza, ciuruirea frunzelor

Produsele recornandate ji coacentratia

.cBderea Irunze-

Captan 50 0,25% S ~ U

Zineb 0.3% siiu Dithane M 45 0,2%

2. Inainte de um- I Ciumirea fr-under. mo-

alti pMuchi testopi, ou& lor sau in zilele mai calde din cursul iernii

Ciuruirea frunzelor, mo- ~lilioza, gtgarita iruc- telor, psianjenii bruni si ropii

Zeama bordelc~i~ IT: .sau zeama sulfo~alcrc& 32" BC 20%

flarea mugurilor

de afide $i de cotari, calcica 32" BC 20% sau oua de paianjeni rosii pi polisulfur& de bariu (PO- bruni libar, Selebar) 696

Olviclorur% de cupru 50. 0,5% + Fosiotox R (Selezir) 35. 0,1% 90. sau 0.3% Zirane + Wolatox 30 0.1% sau Captan 50, 0,25% + Zolone 30, 0,06% sau Dithane M 45% 0,2 + Fosiotox R 35, 0,1% sau Tiuram (TMTD) 0.3% + Fosfotox R 35, 0 , lX sau Ziram (Selezir) 90, 0,3% + Polisullurii de bariu 1%

P a m a rulio- calcid se dg cind nu s-a aplicat la primul tratament

.----

nilioza

Aceleapi substante ca la traiamentul preoe-

, dent (pct. 4). + zeama suliocalcic~ 32' B6 2 % sau Ziram (Se- lezir) 0,3% + Ecatox 50, 0,08% sau Ziram (Selezir) 0,3 $. Fosfo- tox E 0.2% sau Detox 25, 0,06% + Fosiotox R 35, 0.1 % sau Topsin 0,1% + Fosfotox R 35, 0.1%

5. Chd fructele au mArimea alunelor

Tratamentul se repeta. de 2- 3 ori la intervale de 10- 15 zile

Ciuruirea Irunzelor, monilioza, alidele, pgduchele din San-Jos6, insecte defoliatoare, g&r- gar+ fn~ctelor (Rhyn- chiles bacchus), psianjenii ro~ i i pi bruni

52. Cultura piersicului

Persica vulgaris - Fam. Rosaceac, subfam. Prwnoidae Originea $ aria de r%phdire. Piersicul este originar din China de unde

s-a extins pe glob in zona temperat5 in toate continentele. Cele mai mari producfii se obfin in S.U.A., Italia, Franfa, Spania, Japonia gi Republics Elen5. La noi In tars, in 1970 piersicd definea aproape 11 000 ha din care cele mai mari suprafete sfnt amplasate in Dobrogea (judeful Constanfa), Cri~ana ~i Banat (Bihor, ti mi^, Arad, Saaj) $i pe nisipurile din sudul Olteniei. Pe suprafete mai mici se cultiv5 En jurul capitalei (judetul Ialomita-Fete~ti)

aJsx -alnqur!s $%41 a!Sol Ieur 'a!lne-euaqleS aleoIn3 ale edpd .yseoI3!qle xla!so~S ejuaxaqnd o !$ qeloueur n!.ta9u;s nSol n3 ~!q!losui caved ad y)!lad -ox 'ay~ne-;uaqle4 ealeoln:, ale 'eseol2 .l!$e[al 'ej!~a!d .le"a&e[ l!$lnl '3!lajs 'a-+elnal8 8 ooc el eu!d 'aleur aTsa Inq2nls -aJeInpuo .rola~eqad a1!u!3lrrrr !4 a!jau!~-zol ealeo~:, ne aqe~uaduxe:, aT!loId -a$ed!3!+uc apnurel ad pol ap ~.xnSnm ezeaurroj as Floasaa .a$x!ur al!lnuIel ~u!wopald po~ ap alas alqu!p le! 'a~dalp !S aseol'd '!Sunl qu!s JaIaq2s ap al!lnurex .ur L-9 ap InqauIe!p n3 '~,3le1 'pseo1nqol4 yueolo:, o ale !S aur!jlXuj UI b el yu!d aSun[e 1nruod .evaqlx

.~snSne !!un1 e gpe3ap euxrld u; ~u!d 303 as aIapnlg .alnqm!s e1 xJualape!uras !loaun '~$elnp!x aqnp '?$eurole 'yJuaIn3ns 'yseo?un a+ss 'a!lne-uaq@S 'edlnd -JB!I$S nes $elornew nkol n3 yl!ladox 'euaq1ea' puoj ap ealeoIn3 ale !S Td~d el Tlape ~$ua:,saqnd u!~ axjqns -ei!~a!d '?$eln9alau ej~f -eldns n:, p!lajs emoj ale La$e$na18 2 00~ el yuid pu!3un[e 'a-~eur 3jsr) -,nq3ru.~ -sua-+u! zol aJeloIo3 ala.(e$ad ne a~e1nuedrue:, aI!loyg 'a$x!ix 2123 ~u!uroparrtI po.1 ap a~!~nurel aqu!p le! 'aseol4 !S !4rrn-( ap n!:,ol[!ur ~rr~"la!a~ps ap a1!lnure>I -~81e1 6p.3!1ajs eueolo2 n3 <solnS!~ ap n!301[!m a$sa Irkmod .pue~Las.~a[

-v,vvl v~uzpuoj~ !S suvwro/~p nz~~~yaq~ a1 !1!q!suas Jep !a!pnpold lujs !!wad qsnSne !!unI r? epe:,ap eruyzd u! 393 as aIaq3nl.g .alnquIjs el y$ualape!uras 'y~emole ';qeInp!3e 1\!$~1al aqnp 'y?ua1?13ns 'y)ual -s!suo:, aqsa !S !!Sol !!jeq1!ju! ale 'a!~:,ollod-~~aqi~3 'ed1n,1 .clualape!uras !s y~e1aj!$e3 'e~ua2saqnd ajsx .$e!-r+s nes $elourreur 'su!ldr? nSol n;, ~~!lado:,e 'n!1eno~~od-uaq~~S ul Tqelolon a$sa -ejqa!d -y3!llam!se !9 alade3 el e)!$lnq u!jncI 'p!lajs r?q~oj ale 'alelnal4 S 0~1 e1 xurd aiogunle 'aru!lXur e:, n!~o~[!ru '[npru,~ -sua$u! zol aleloIo3 qu~s a~elnuedure:, aI!Jolg -a$xlru a-[!lnmel <u!mopald pol ap aIa:, u!p le! aseoa 711;s lalaq~ ap aI!lnureH .UI ~'~--c'b ap Inlqarue!p n3 ~scor -nqolS pueolo3 o ale !S aur!i~~uj UI b-z ap '3p!CI aJsa Inruod .ua,ier[paX

el ejuals!z;jl !S eaqe$!3!$snl aqsa !os pax nquad 3!ls1lal3e.le3 'qn1 !!un-[ 1n~!S~!;s el sd a3eoo as .alnqur!s e[ ?$ualape '~~eurolr 'y$e~np!:,u ospp 'pua.[nms ':qua$ -s!suor, 'a!1~3o$lod-.r?uaq~,9 earrsurasz ap alsn ed1nd .:eys nes $elourleu1 nSo~ n3 p!ladox 'a!1eoo~.1od-tpaq1e4 eaeoluo alrJ 'Cd~ncI PT e+rra.rnpe!uras 'r;.rr~j yiua3saqnd o n3 axjqns aqsa !n1n$n.nq T?~!~I)!~I .q.eaqQ[ II~ L'3r~1a~r~~~e '3!133~ also '(4 09 [ -OZ [) a!301t!m ~UI!ITLU ap '1n1311.1.4 zo.~ iJeloIo3 slr:~nrrctIure:, ~1::s aplolg -eaur!8unl Tleo$ ad !.raj!lolj !!1n3r1ur n:, p0.1 31, ,)~s!ur a1!lnrue.l pu!uop -aid !os $sax e? .?.IE.I r;.ueo.roD !S a!:)ol[!rrr al;.o2!.\ ;ue [nurod -1er1!p1~3

'a!:"! !!un~ ~n$nda:,u: 'a!un! !!uny 1nl!2njs el me03 as 1npn.1-4 -~a.rnc~ur!s el i;luo.rape rS ;leurole loSn 'XqeInppe 'aqnp 'y~ualn3ns lep ale1 slsa 11501 !!jelq -[!JTI! n3 !loaun 'eq[e edpd .:lua3saclnd U!J alsg .le:orulum nes ~<!.I~S nSo1 n:, ejeje.rdns yeoq ad :$!.13do3~: alsa a!nzla.\-l;.uaqlc:! ejqa!d .i;s!rIou; !cur aleo[n:, ap a!rrq o u.) poaun -+esxrrr 'le!x~~adns lnqenrln9I ns 'a!.Il,>uI!se '713!1 -ajsmuloj ale '2 001 e3.1~3 ap &3!u1 asn ln13n.rd .sus$u! 20.1 alaloIos .sle1nrred -u;w qu!s aI!loId .eaur!Sunl yleal ad !.~sjrlo~j !~nQnrrr ns 'alx!ur al!lnruel ~U!LLI

-opald pol ap al!lnuIel a.rlu!p .a!3orr!tu aleo2!1\ ole Inruod -au~!~Su!~ds .3!U11!

(JC-8 1 aqu! n3i:os as 1nl3nld .nlnqmgs a1 p~ua-rape !i yuepuoj 'y~ua1n3ns 'aleour nlsa .ural:, raleoIn3 ale edpd 'u~j jnd un n:, ~~!ladwe !S nio.1 113 t;~eqi;d 's!nz -lal\-ulal3 'aujqns njsn ejqa!~ -punjold qeaq3[ n3 '~!.I~Js '3 001 E31!!3 ap '31~1 OJS~

Inpnlg -p!led zol a~e~o~o:, 'naxesol CIg a\) lu!s al!~ol-q .noll!ur ads J<!.\ "1 op !$PI

-asu! pol ap !!lnldnur pu!.\e 'a-+xrru a1aJ purruopald a.raj!lsnq al!lnurel aquru TI -alquIn 3p ywoj qns entolo3 ale !4 soln9!a a~Sa.13 lnruod -ladnod au!alapew

'9 p108,iqeg 'c p1.081Cqeg 'eJseqS 'o!nnsal1 :,22cn& (3 .s paleJ:,ax .L pale$saN 'g palepaN "qs

-eJueg 'do~lo~a1g 'b paleloas 'a:,uapuadapu~ '2 paleq3aN :auunpazt (q 'Ely3TIg '€?)laqIx 'JItH '~'f

'pue~q$nos 'eseauyg ap sourn13 'ua~erlpa~ 'puq.iasla[ 'su!~ol) 'leu!ple3 '~108 %u!zt?1g 'p-[o4u!ld~ 'aur!~3u!ld~ 'a$$?[~!g '$a.";md au!aIapeIq !3zsna)& (e

: !ln!os aIaleoJpculr1 s+!j-(nuru; pis a.xa!u!dad u! pJseou elei UI

.(nlnqr.u!s el Jrralspe Inza!m n3) auou3n~q - qz - jn.rnqqs el Junlapt?au Inza!ur n3) au!.~e$:,au - ez

:ytra3saqn&au !~zgn73nr/ U~~IT:L& 123 .Z (~.rnqur!s el Jualapr? lnza~ur n" !!xed - ql

(alnquqs el lualapeau lnza!ur no) !s!s.ra!d - e[ :p!zta~saq~t& !l-ryn731znj' ni!yazd n.3 .I

:yzearu~n urn3 ?drip nir?dn.~4 lsoj nu nl1:3 !.ln!os ap 000 y ~lsad yls!ss ~;l~!puou~ e.rn~lnr,~rnod rrr

.!!rnqn3 e ys!mc?uo3s ejua!:,!ja lo~!iur!s aqSalocIs n.rw sleu sle$!.\!q:,npold o ale -(n3!sla!d *sn~d ul -pads lollc ~!ldo.~d u!jnd !eru suoz u! e.\!~1n3 as-npuiqnd claoas el ~us~s!? -a1 aqsa 1n3!~l"d ys ln$dej ~Snepe !em as !!.tnllns ejuepodur! ey .!o!uedu~eS ealwpeurole nl~uad aunq JLIIS ralsa:,e LI!~ alaqsellxa IT!! .do~ !+r?~ar,e u! elelp!q -;ap !O !s!leqez lad as '!!u~a! 1ndur!~ u! urnsuor, n.11uad e1aQuos lod .IS o~adseo~d a1apn.13 373 -epeI3urleur .ma8 .pljaa3lnp '.repnu 'JO~ILIO~ '~OI!S '3ns ~leda-rd a; !r,!sla!d u!p .a!qsnpu! u1 .:,ls ap!oueJ .s:,!al!ud .an!~sad ajuz~sqns '3 eu!urv -!.\ x9u1 c. IZ .T~e~o$ alel!pj3e kb.0 '!mnq~az q:, z 1 "1 i:u!d u!iuoJ alal3nJd

.a!lqrua~das rr! yu!d 'a!un! u!~' '~LEUJ .,peoj cpeo!ijd ad !ayilsnj;r;:, c xja!d ~s~zrro!z!.~crldt 71n2ycv 1n3!sla!d pl!Jaj!p ala3aos sp pods n3 lol!.~n!os !ajuqs!xo ql!lo$ep ';J~SEOU

elej u4 .ylelrrnurqr: EIIIS~~UI nquad ~ur!.~d o!lalem es !O ;~~dseold JIFJS UI

urnsuo3 nlluad a~r!3slde np l!ciasosp qu!s ap!sla!d -!!ln$[n3 ejue~~oduq .~q 000 ad !n~n~!sla!d e e-rn$[n:

Uj ealapu!$xn ~nzy~\s~d E-S cS61 - 186~ Inll?LI!3U!3 Ui .!!104~0d U! jalzy1 !S

consistent5, suculent5, fondant& dulce gi pLcut acidulat5, cu o aromg specific% intens5. Nu ader5 la simbure. Se coace in a doua jumbtate a lunii august, prima jumatate a lunii septembrie.

J.H. Hale. Pomul este mijlociu de viguros, cu coroana sferic5 format5 din ramuri de schelet groase gi lungi, iar ca ramuri de rod predominind cele mixte $i uneori $i anticipate pe care se formeaz5 muguri floriferi. Florile campanulate au petalele roz intens sau vinetii. Fructele, exceptional de mari (ajung pin5 la.500 g greutate), au form5 sferic5 uneori putin asimetric5. Pielifa, galben5-aur~e acopcritj cu roSu singeriu, are suprapuse dungi ~i pete rovii intens sau violacei. Este pubescent%, catifelat5. Pulpa are culoarea gal- ben5-portocalie cu infiltratii ro~ i i carmin in jurul simburelui. Este potrivit de suculent5, dulce acidulats, pl5cut aromatz, ncaderent5 la simbure. Se coace spre sfir~itul lunii august gi in prima jumgtate a lunii septembrie.

Crimson Gold. Pomul este mijlociu de viguros cu fiori de tip rozaceu, rezistente la temperaturile sc5zute de la inceputul prim5verii. Fn~ctele sint mijlocii ca mzrime (100- 140 g), au foma rotund5 gi piclita galben5-verzuie, iar pulpa galben5, ferm5, semiaderentg la simbure. Pomul reu~egte bine altoit pe portaltoi franc St. Julien gi Brompton. Este sensibil la fLinare (S$lzaeroleca l)awnosa) gi se remarc; prin precocitate in rodire ~i productivitate.

Nectared-6. Pomul c r e~ t e foarte viguros. altoit rnai ales pe picrsic franc. Are flori de tip rozaceu, iar fructele, de marime mijlocie spre mare (130- 160 6). au forma rotunjit5 $i pielita colorat5 rogu-aprins iar pulpa galben5 cu inf~l- tratii ro~i i , aromat5, maderent5 la simbure. Datorit5 structurii ferme rezist5 la transport. Se coace in a doua jumHtate a lunii august. Este precoce in rodire, foarte productiv dar sensibil la f%inare.

Nedared-4. Pomul c r e~ t e foarte viguros $i are flori de tip rozacru. Fructele sint de marime mijlocie ( 1 10- 130 g) , rotunde, galbene-verzui cu pete ro~ietice pe partea insorit5. Pulpa este galbenz-portocalie maderent5 la simbure. Se coace tirziu, pe la-sfir~itul lunii septembrie. Este un soi precoce h rodire, productiv, dar sensibil la f5inare.

Dintre soiurile de nectarine se rnai recornand5 pentru cultur: in tara noastri urnritoarele: Precoce de Croncels, Nectared-1, Rcd June, Nectared-5, Nectared-8, Nectared-9, Fuzzies Berta $.a.

Descrierea portaltoilor

Piersicul franc, obtinut din sPmburii piersicului din vii (Elita Balc) sau a soiurilor Elberta, Champion, Tirzii de CopBceni, este considerat cel mai bun portaltoi pentru soiurile de piersic pentru majoritatca tipilrilor de sol din fara noastr5. Exceptie fac solurile grele, cele cu peste 7% calcar activ. ~i cele sZr5turoase in care piersicul franc nu reuge~te. Acest portaltoi imprim;. pomilor o cregtere uniforms $i destul de viguroasz, formeazs un sistem radicular bogat.

Corcodugul este folosit pe tcrenurile rnai compacte. rnai grele, cu mai -multi umiditate. Este compatibil cu toate soiurile de piersic ciirora le imprim5 o vigoare mare. Piersicii altoiti PC corcodu~ prezint.5 ins5 un mare procent de pieire prematurz.

Migdalul este folosit pentru zonele secetoase pe soluri pietroase cu continut ridicat de carbonat de calciu. Nu toate tipurile de migdal sfnt compatibile cu piersicul.

Caracteristice morfologice ~i de productie

Sistemul radicular a1 piersicului altoit difer: in funcfie de portaltoiul dolosit. Pomii altoiti pe piersic franc fomeaz5 un sistem radicular bogat $i superficial: marea majoritate a rHd5cinilor siht situate intre 20 $i 40 cm adincime, iar 11 - 12% sint cuprinse in stratul de la 10 la 20 cm adincime. Altoit pe corcodu$ piersicul formeaz5 sistemul radicular rnai profund ; majc- ritatea r%dZcinilor fiind cuprinse intre 20 $i 60 cm adincime.

Piersicii altoiti pe migdal formeaz5 majoritatea rPd5cinilor Pntre 25 ~i 60 cm adincime.

Vigoarea. Pomii au talie mica 3-5 m in5ltime. Avind un asemenea port ~i finind seama gi de faptul c% lzstarii sint ugor de palisat, persicul se poate cultiva in sistemele intcnsiv $i in bun5 parte ~i in sistem superintensiv. f n livezile clasice formeaz5 o coroan5 invers piramidal5.

fn general, crqte intcns atit in pepinier5 .cit gi la locul definitiv. In conditii de irigare, pomii tincri dau dous-trei serii de l5stari pe var5, indesind coroana. Din aceastj cauz5 sint necc'sare rririri in timpul vegetafiei pentru ca fructele s5 poat5 avea lumini.

Ramurile de rod caracteristicc piersicului sint: ramura mixla' ~i ramura salbri.

Ciclul anual. Ca ~i caisul, piersicul arc repaus scurt gi pornirea invege- tatie foarte timpurie.

Florile sint de tip rozaceu sau campanulat, dup5 soi. La tipul rozaceu sint mai mari gi rnai larg deschise: la cel campanulat petalele sint rnai mici si rnai fnchise. Soiurile clc piersic sint in general autofertile, das exist5 $i soiuri autosterile ca: J.H. Hale, Elberta $.a. Fructul este rnai mare sau rnai mic putind ajunge pin% la 500 g (la soiul J.H. Hale).

Longevitatea piersicului este de 15-20 ani; in cazul cind pomii sint bine ingrijifi, aceasta poate aju~ige ~i pin5 la 50 de ani.

Cerintele fat& de factorii de mediu

Cerintele fat5 de lumini. lJiersicul este pretenfios fafg de lumin5. El necesita cca 1 500 ore de insolatie in cursul vegetatiei. De acest factor depind, in principal, cantitatea $i rnai ales caLitatea productiei.

Cerintele fat5 de c5ldurg. Piersicul este exigent $i fat5 de c%ldurl. El creste bine in zonele cu temperatura medie anualg de 10-1 1,5"C.

Limita ds rezistenta la ger a piersicului este de -24 ... -26OC. La cele rnai sensibile soiuri: Elberta, J.H. Hale, mugurii florali deger5 la -24°C. Alte soiuri, cum sint Amsden $i Sunbeam la aceea~i temperatus inregistreaz5 doar pierderi mici. fnghefurile ttrzii din martie-aprilie, cu temperaturi mult mai putin sc5zute chiar de numai --10°C, care survin ins% dup5 perioade cgldute, pot provoca degerarea in mas5 a mugurilor floriferi. fn orice caz, la aceast5. specie 20-25% din mugurii de rod rzrna~i viabili pot asigura o recolt5 abundent5.

Cerintele fat5 de ap5. Piersicul are o rezistent5 destul de mare la secet5. mai ales dacri este altoit pe piersic franc sau pe migdal. Dac5 este cultivat ins5 !n regiuni secetoase fir; irigare, dimensiunile $ calitatea fructelor lass de dorit. D e ~ i este rezistent la secetg, piersicul reactioneazg foarte bine la irigare.

Cerintele fat5 de sol. Piersiwl necesit5 soluri profunde bine drenate $i este foarte sensibil la asfixia rZd5cinilor. E l nu suport5 inundarea nici de scurt5 duratg, iar pinza de apri freatic'a trebuie s5 fie la mai mult de 2,5 m adincime. E l valorificH bine nisipurile ~i solurile nisipoase cu conditia asigu- r'arii irigatiei.

52.2. Particularitgfi tehnologice

In prezent esistz multe plantatii de piersic in sistem clasic; pentru viitor se vor infiinfa numai plantatii intensive $i superintensive.

Puietii se produc ca $i la cclelalte specii sfmburoase iar din gcoala de formare, pomii se scot dupj primul an de cre~tere a altoiuiui, ca varg5 sau cu coroana proiectat5 din l5stari anticipati.

fnfiintarea plantafiei. La stabilirea sortimentului, din soiurile adrnise la inmultire, se va urm5ri asigurarea conveiemli~i varietal introducind soiuri cu coacerea egalonat5 pe o perioadP cit mai lung5 de timp. Sint de preferat terenurile plane sau treimea de mijloc a pantelor cu expozitie sudic5. Distan- tele de plantare in sistemul clasic sint de 5-714-5. m folosindu-se coroana in form: de vas..

Pentru livezile intensive se folosesc palmetele cu brate oblice iar distantele de plantare sint de 4-4,514-5 m. fn livezilc superintensive se vor forma cordoane verticale, coroana Pillar, Gard belgian sau Drape1 Marchnad plantafi la ,3,5-4 m/0,9-1,5 m.

Solul se intretine ogor negru; pe rindul de pomi se aplicZ Simazin in cantitate de 5 kg/ha inainte de pornirea vegetatiei. iar in a 2-a jumgtate a verii 1-2 pragile. .Dat'a fiind precocitatea de rodire ~i nevoia stropirilor chiar din primul an, in plantafiile de piersic nu se pot face culturi intercalate.

f n g r ~ ~ a r e a . Pentru ingrj~are se administreaG la 3-4 ani clte 30-40 t /ha gunoi ~i anual 120-150 kg azot, 50-60 kg fosfor $i 90-120 kg potasiu la ha substanfa activ5. fngr~~5mintele organice $i cele cu fosfor $i yotasiu se dau o data cu aritura de toamn5 iar din cele cu azot, jum5tate cu 2 s5pt5- mini inainte de inflorit ~i jumstate dup5 recoltarea fructe!or.

Irigarea d5 rezultate foarte bune in cultura piersicului. f n condifii de step5 (Dobrogea) sint necesare 5-6 ud5ri. Epocile de udare sint: a) cu dous s5ptSmini inainte de inflorit ; b) in perioada IntHririi sfmburelui ; c) la intrarea fructelor in pirg5; d) incP 1-2 ud5ri in august gi e) dup5 c'aderea fruze- lor. In zonele de silvostepii se suprim5 ud5rile din epocile cind solul are Sufi- cient5 ap5 (de obicei cea dinaine de fnflorire $i cea dup'a c5derea frunzelor). N o m a de apP la o udare este de 500-600 mS de ap5 la ha.

Tgierile de formare se fac in funcfie de sistemul de coroan5. Tzierile de -1ructificare sint absolut obligatorii in fiecare an gi se bazeaz5 pe ramurile mixte. Acestea se r5resc la 20-25 cm una cle alta, refintndu-le pe cele vipu- roasc sau cele de vigoare mijlocie $i suprimindu-le pe cele slabe (fig. 199). Ramurile mixte retinute sint pastrate intregi cu exceptia celor care deprSesc -60 cm l~ingime. Acestea se scurteazi la 45-50 cm. Buchetele de mai gi ramurile salbe se suprim5 de la baz5.

Pentru a imbunjtafi regimul de lumin5 din coroana $i a crea condifii mai bune pentru coacerea fructelor, la piersic se fat ~i operatii fn verde: plivirea lktarilor supranumerar de pe ramurile de schelet, iar pentru soiurile cu coacere timpurie $i semitimpurie t'aierea de var5, imediat dupj recoltare, In scopul imbungtztirii calit5tii fructelor, este necesar5 normarea fnc5rcs- tnrii cu rod. Aceasta se reakeadi prin rarirea chimica a florilor, rXrirea chimi& a fmctelor $i r5rirea manual& a fructelor.

Pentru rarirea chimica a florilor se foloseyte solutia de DNOC 400- 1 000 mg/l sau Hidrazida maleic5 1 000-2 000 mg/l aplicate in momentul cind 40% din flori sEnt deschise.

Rsrirea chimica a fructelor se obfine prin aplicarea unei stropiri cu Frui- tone 150-300 mgll la 35-54 zile dup5 infloritul deplin, sau cu Ethrel 120- 1180 mg/l la 32 zile dup5 infloritul deplin.

fntrucit dup5 aceste tratamente fructele r5min neuniform repartizate tn coroank de obicei este necesarii completarea lucrsrii prin rgrirea manuals. Lucrarea se face cPnd fructele au mPrimea unei alune ~i trebuie rncheiat~ inainte de intarirea simburelui. Cu aceast5 ocazie fructele rZimin distantate a 10-12 cm pentm soiurile timpurii $i la 18-20 cm pentru soiurile tfrzii.

\ - Fig. 199 - Subgarpanta unui piersic dup5 t5ierea de fructificare

In urma acestei lucrki pe ramurile mixte viguroase rami'n 5-6 fructe iar pe cele mijlocii 3-4.

Combaterea bolilor gi dPun5torilor piersicului se face conform calends- rului de tratamente cuprins in tabelul 25.

Tabelul 2 5

Calendarul pentru combaterea bolilor $i d5un5torilor la piersic

Momentul stmpirii I Boala sau d i u n l l m l $i concentratia I Observa~ii I Prcdusele recanandate

Ciuruirea, bii~icarea, cancerul ramurilor (Fusi- coccum amygdali)

1, 2, 3. Repausul vegetativ (noiembrie-martie)

Piiduchele din San- Jose, alti pHduchi tes- t q i , ouH de afide vi de cotari, ou8 de pHianjeni rovii ~i bruni

Polisulfur& de bariu (Polibar, Selebar) G % sau Sclezir (Ziram) 0.5-0,7% sau solutie de piatr& v?nat& 1% sau zeamti bordelezg 2- 3%, sau Tiurzm (T.M.T.D.) 0 3 %

DNOC (Creosan-50) 0,75%, zeam8 sulfocal- c i d 32O B d - 20%. sau Polisulfurlr de bariu (Polibar, Selebar) 6%

Se fac dou5. tratamente : unul toamna', dupii ctiderea irunzelor, iar altul primavara inainte de umflarea ,mugurilor

Se aplicH unul din produse: zeama suifo- calcid ~i polisulfur& de bariu, combat $f fr~inarea , , ,

Tabelul 25 (continuare)

1 I 2 I 3 I - 4 I

4. Cind 10- 15% Ciuruirea, fHinarea, M- Captan-50, 0,25% + Ica- din mugurii flo- +area, monilio7a, pH- rathan 0,1% sau Cap- rali sint En faza ianjenii broni yi royii tan-50, 0,25% + Zolone- de buton roz 30, 0,060/, sau zeamH

sulfocalcicti 32' Be, 2%. sau Captan-50. 0,25% + Selebar 1% sau Cap- tan-50, 0,25% + Gale- cron 0.06-0,16% sau Ziram-90 (Selezir) 0.3% + sulf muiabil, 0,4%

9. Cfnd fructele a u mbimea unei .alune

5. i n timpul fnfloritului

6. La dderea petalelor

P8duchele din San- Josd, afide. Anarsia, ciuruirea, Winarea, monilioza

Monilioza

Monilioza, b*icarea, fiiimrea, ciuruirea fmnzelor, pHianjenii r o ~ i i qi bruni .

-

N.B. La aparitia atacului de paiai~jeui rogii se aplicB stropiri cu Zolone 30--0,06%, Pollbar -0,08a,; Galcc:on 0,06--0,16% mu alte ac;tricidc

Tiuram (TMTD) 0,3% + Fosfotox R-35. 0.1% + Karathan 0,1% sau Benlate 0.06% + Fosfo- OX R-35, 0.1% sau Polibar 0,08 sau E a - ~ O S 50, O,O8% + Cap. tan 50. 0.25% + Kara- than O,1% sau Carbetox- 37, 0.5%+ Dithane M-45, 0,2 % + Karathan 0, 1% sau Captan-50, 0.25% + Ibrathan 0,1% + Fosfotox R-35, O,lo/, sau Selezir 0.3% + Ecatox- 50, 0.08% + Karathan 0,1% (sau sulf muiabil

53. Cultura ciresului

Tratamentul se repeta de 2 - 3 ori la intervale de 10- 14 zile

-- i

Cerasus avium. - Fam. Rosacene, subfam. Prunoideae

0,4%). I

Captan (Orthocid) 0,3% sau Benlate 0.06% sau Dithane M-45, 0,2%

Dithane M-45, 0.2 + Fosfotox R-35, 0,1% sau Selezir (Ziram 90) 0.3% + sulf muiabil0,4 ",4, sau Benlate 0,06% + Te- dion V 18 E 0.15% sau Phenkapton 0,1% sau Acaricid 20. 0.4%

Originea ~i aria de risphdire. Ciregul .este originar din Caucaz de unde a fost adus in Europa gi trecut apoi in America de Nord. Continetul euro- pean asigurj peste 70% din productia mondial5 de cire5e.

Principalele t%ri producatoare in ordinea descrescinds a producfiilor sint: Italia, R.F. Germania, S.U.A., Turcia, Spania, Rombia , Iugoslavia . ~ i Bulgaria. Tara noastr5. are bazine $i centre consacrate in judetele: Iavi, Vrancea, Carag-Severin, Arge?, Sibiu $.a. Date fiind conditiile deosebit de favorabile, in multe localitsti de la noi s-au obfinut in decursul timpului soiuri cu calisti excepfionale, cum sint: Boambe de Cotnari, Pietroase negre .de Cismidie, Negre de Bistrita, Uriage de Bistrifa.

Benlate este netosic pentn, albine

Xmportanta. Fructele confin zaharuri 7-18%. acizi organici, substante tanante, pectice ~i proteice. sriruri minerale de potasiu, calciu $i fier apoi vitamina C $i vitamina A. Sint apreciate pentfu consum in stare proasp5t5 fiind, alituri de cgpguni, primele fructe care ajung la coacere, precum $i ca materie prim5 pentru industria alimentarg. Din cirege se fac sucuri, siropuri, nectar, compot, dulceat5, gem, jeleu, produse deshidratate ~i congelate. Lem- nu1 de cireg se folose~te In industria mobilel. Importanfa ciregului in cultura cregte gi prin aceea cZ valorifid bine terenurile s5race.

i I 56.2. Particularitiiti tehnologice

I Se Enmulte~te prin stoloni, despzrtirca tufelor ~i seminte. Prima metodj este foloslt2 esclusiv En producfie. I n acest scop se fat culturi spcciale pentru producefea stolonilor, cu distarite mai mari de plantare intre r'induri si pe

/ rfnd, aslgurindu-~e astfel spa th suficient pentru cre~terea plantelor Si condi-

I fll de mecanizare a lucrdrilor de intrefinere a solului gi mai ales de recoltarc a stolonilor. In asemenea culturi sc obfirl pin5 la 700 000- 1 000 000 stoloni I la hectar.

Yentru a ohtine material de calitate ~i cu autenticitate garantat5 se

! elimind impurit5file ~i plantelr degenerate la pornirea vegetatiei, in timpul hfloritului gi de 1-2 ori in timpul coacerii fructelor. f n acela+ stop. la infiinfarca culturii s~ rccomandj. folosirea stolonilor devirozati prin temoterapie

1

1

. . ~ i ~ . 203 - Plant2 de c%ppguIl

printre ln acest car. ins$ aroma ?i dulceata fructdor 'lnt mai

reduse. cerhtele fa^ de c ~ u r ~ . ~ ; ~ ~ ~ ~ ~ l arz cerintr moderate fats de c21durz

astfel c. poate fi cultivat in zone cu veri ricorni~se. h-w-nele $ iWheturile

tirzii de pot prov,,, lnJartea piim;i flori din iriflorescm@, floare

care ca de regull mai mare ri carrcteristi~ i u c t . In timplll iemii dacLnu este protejat de un strat de zjpad2 sau de frunz.2. dcgr~ 2 tncepilld de la - 120C

la - L 8 0 ~ fid;cinile daumrz la - 8'C. ~ z c i -st? prot-iat cll un strat '-b -

de gunoi sau de frunaa cSp$unul suport; pin5 1.1 - 13'C. 7

Cerintele fat& de =pi. ~ 5 ~ ~ ~ ~ ~ l are ccrinte mari fa@ de umiatatea din sol ; aceasta trebuie men ti nu^ 65-75°/0 din caprcitatea de cimp. In cidul

anual al cjpsunuiui douj p;rioadc critic, p-nt:u up:: prima in i im~ul Infloritului, leg++ pi cresterii fmctelor ~i a dma dup'j recoltarea fructelor.

Orintele fat2 de ~~~~~~l cere soiuri ugoare, afinats, fertile 5i Cu pH

sau obtinufi prin culturi de meristemc.

Sisteme de culturi

f n prczerlt se folosesc: culturi multianualc (clasice), cultllri anLjale ~i culturi protcjate.

Cultura multianual5 st: face in scop industrial sau comercial pe suprafete inari. la nivelul unei fer~nc spccializate, cu un numr?r redus de soiuri. Ierenul se desfun&Z la 40-45 cm, se ingragj substanfial cu 40-60 t /ha gunoi fer- mentat gi se dezinfectenz~ cu 40 kg/ha Aldrin sau 70--80 kg/ha Hexacloran. 1-a ingzgarea de fond se pot da ~i ingr5g5minte minerale: 250-300 kg super- i.'osfat gi 180-.ZOO kg sare potasic8, la hectar. La administrarea ingrZ@rnintelor minerale cu azot trebuie prudenfii pentru cX stimularea creyterii vegetativ? se face in defavoarea fructifierii.

In sudul t5rii stolonii se planteazj la jumjtatea lunii august. fn nile mai nordice cu toamne scurte, stolonii se planteaza prim5vara timpuriu. 1)istantele de plantare sint de 80-90 cm intre rinduri $i 20-25 cm pe f n timpul verii terenul i e intrefine curnt de buruieni ~i se indepZrteaz5 stolonii in mod repetat. Aceast5 lucrare este valabili En tofi anii cit exist5 cultura.

Alte lucfiri de Pntretinere sint: - 3 pragile la adincimea de 8-- 10 inainte de Enflorit : - administrarca EngriI$.mintelor minerale: circa 100 kglha cu N, 250-

300 kg/ha cu P qi circa 100 kg/ha cu K : la ultima Engrs~are se poate administra $i 70-80 Icg/ha c.lorur5 de potasiu sau 400-500 kg/ha cenugI, date dupi recoltarea fructel.or; spre sfEr~itul lunii septembrie, se mai Pncorporeazi 250-300 kgjna superfosfat granulat amestecat cu 10 t /ha rrlranit5 sau 20 t /ha mranifii la 2 ani ;

- irigatii: 3-5 pe varZ, cu cite 250-400 m2 ap5/ha; - indepartarea stolonilor, prin lucrHri repetate, inainte ca acegtia sj.

se inrzdicineze : - ar5tui.a cu p l u g ~ ~ l f%rZ corman5 la 8- 12 cm, dup% recoltarea fructelor ; - combaterea bolilor gi dZun5torilor: larve de c$rzbuS, viermi sirms,

acarieni, Mycos#?zarclla f i agaric. Pentru ca iructele 5% nu se murdareasci cu pzmint in timpul ploilor se

recornand5 ca la intrarea in p9rg5, printre plante, pe rind s5 se a~ tearn5 un cuprins h t r e 6 gi 6,5. strat de paie de 5 cm grosime. In acelagi scop ~i pentru a fmpiedica cre~terea

buruienilor yi a p2stra umiditatea din sol pe intervale dintre rEnduri se pot intinde folii de polietilenj., colorate inchis. Folosirea acestora ins% reclam: o amenaiare special5 a terenului pentru ca apa din ploi sj. se scurg5 pe linla rindului +de $ante.

Ca o mc5sur2 de protectie Empotriva gerurilor, inainte de sosirea iernii. este bine ca pe rFndul de plante s5 se pun5 un strat subfire de gunoi proaspit care s3 retina ~Zpada. Materialul pus la intrarea in pPrg5 9 cel de protectie contra gerurilor se adunj primivara gi se scoate din culturj..

Cultura anualP. Terenul se prrg5teyte ca 5i in cazul culturilor mutianuale: desfundat la 40-50 crn, ingr i~a t , dezinfectat gi amenajat pentru irigat. La plantare, solul trebuie s5 aib5 75-80% ap5 din capacitatea declmp si temperatura de 20°C. In cazul plant9rilor de primjvara se folosesc stoloni recoltati din toamn5 tinuti in camere frigorifice la 0°C; la plantgrile din august se folosesc stoloni luati direct din cimp. $i Entr-un caz ~i in altul ace~t ia se fasoneazi gi mocirlesc. Distanfele de plantare sint de 25/20 cm. Imediat dup5 plantare qi mai tirziu, culturile se irigZ rcpetat de 5-8 ori dtnd de fiecare dat5 cite 200-300 rnS ap% pcntru a asigura 70--80°/0 urniditate din capacitatea de cimp. LucrZrile d r Pntretinere sEnt la fel ca ~i la culturilemulti- Fig. 204 - Coacaz negru

anuale. I

Cultura protejatg se face in tunele si solarii. obtinind fructe cu 10-13 zile mai dcvrcme ca la culturile in cimp deschis. Yrcg-Ztirea terenului ~i 1ucrH- rile de ingrijire sint aceleasi ca $i pentru cultura anud5. Ele se efectueazg ins5 in tunele, sere-solarii sau risadnife. Cele mai intrebuintate sinttunelele $i serele-solar din material plastic. De fapt cultura protejat5 este o cultura anual5 peste care se a~azP tunelul sau solam1 din material plastic prim%- vara devreme fn scopul grHbirii vegetatiei ~i a coacerii fructelor. Sistemul de protectie se instaleazj. peste cultura prim5vara devreme cfnd nu nlai exist5 pericolul ca temperatura s5 scad5 sub -5°C. In mod obiynuit in jara noastrP epoca cea rnai potrivits pentru asezarea tunelului sau solarului este sfir~itul lunii februarie . gi inceputul lunii martie.

57. Cultura arbustilor fructiferi Cultura coac3zului

- Ribes nigrunt (coac%z negru, casis) - Fam. Saxifragaccae - Ribes rubrum (coaczz rosu)

Importanta. Ambelc specii de coac5z dar in mod special ccac5zul negru, contin mari cantitsti de vitamine C (150-280 mg0l0) depagind de citeva orl l5miile. Fructele rnai contin 5- 10 76 zaharuri, 2- 4 O/" acizi, substanfe pectice, proteine, taninuri, sHruri minerale, provitamina A, vitarninele B,, BPI P, uleiuri eterice ~i siiruri minerale. de potasiu, fosfor, calciu $.a. Ca urrnare din coaciz se fac siropuri, sucuri, dulcefuri, ~eleuri, lichioruri, vinuri ?.a. Frunzele se folosesc pcntru ceaiuri calmgntc gi in industria colorantilor.

ParticularitPti hiologice. Coac9zul negru ~i roSu cresc in form5 de tufa pi115 la 1-2 rn in5ltirnc. Fructele coacSzului negru sint bace cu diametrul

pin5 la 1 cm, negre, cu gust ~i aron15 specific5 (fig. 204). Fructele coacgzului r q u sint ceva mai mici ;i colorate in rosu sau albe (fig. 205). Ele se coc in luna iulie. Majoritatea r5d5cinilor coacizului sint situate la 15-40 cm adhcirne, ale coac5zului roSu ~ f n t ceva mai profunde.

Ambele specii sint adaptate la climat umed ~i relativ r5coros. Rezist& bine la ger, prefer5 soluri mijlocii spre grele, permeabile, fertile ri cu reactie acid2 (pH = 5-6,8).

Particularitgfi tebnologice. Se inmulfegte prin b u t a ~ i in ve. rde sau In uscat, prin marcotaj, prin muyuroire. Pentm butiyirea in uscat, toamna dupz caderea fmnzelor, se recoltcazP tulpini $i se stratifid in nisip pin5 primsvara c h d se fac butagi de circa 20 cm lungime sau de cel putin doi ochi gi se plan- teaz5 pentru inrSd5cinat la 30-35/18-20 cm distant5 In toamn5 se scot pi se plantev5 la locul definitiv dup2 cum urmeaz5: a) in plantatii dasice 2,5-3 m intre rinduri $i 0,7- 1,5 m pe rind ; b) In plantarii intensive la 1.5- 2 m Entre rfnduri ~i 0.7- 1,s m pe rind; c) in plantafii superintensive la 1 ,SO m b t r e rinduri yi O,l5 m pe rfnd plantele fiind conduse in cordon vertical.

Atit in plantatii intensive cft $i in superintensive plantsle se conduc pe spalier.

In plantatie re aplicP urmPtoarele lucriri de intretinere: ta'irri in fiecare anYrpiin care se indepSrteaz5 lemnul b % t r b gi re la& 8-12 Hstari de rod li 4-6 cepi, ingrZ~Zri cu 20-25 t /ha y n o i o d a t i la '2-3 ani vi anual 150- 200 kg N, 90-100 P 2i 120-150 K la ha. Se mai fac ardluri r i jjra~ile, tm- tamente fitosanita7.e. Recoltarea se face manual sau mecanizat cu vibratoare pneumatice ~i se ohfin de la 1-2 t pin5 la 7-8 t /ha fructe.

-. Uin sortimentul actual, pentru condifiile din fara noastrH se recornand5

soiurile: Costwold Cross. Daniel's September, Record, Tinker, Negre mari $.a.

I

Cultura agrisului

GrossuLaria reclinala - Fam. Saxqragaceae

Agri$ul cre,ste fn form5 de tuf i de 0.60-130 m inglfime, cu tulpini subtiri, arcuite $i prevzzute cu ghimpi. Scoarta este brunii-cenu~ie $i se exfo- l i a 6 longitudinal En fi~ii . Florile $i fructele sint solitare, fructul fiind o bac5 sferic-globuloasii, de culoare verde-gdbuie, galbenii-vezuie, r o 6 sau ro~ie, care se coace in lunile iunie-iulie. Contin 12-17°/0 substant5 uscati, 4-8% zaharuri, 1-2,5% acizi, 0,23- 1,60% substante pectice, 19-35 mg% vitamina C $i sint bune pentru consum in stare proaspit: $i industrializate.

Se inmulte~te prin marcotaj simplu sau prin mu~uroire. La locul definitiv, marcotele se planteazii la 1,50-2,0/1,20--130 m distante intre rinduri ~i pe rfnd. Pe suprafefe mai mici se poate planta mai des. fn plantafie solul se intretine ogor negru $i se dau ingr595minte cu N 100 kg/ha, cu P 120 kg/ha qi cu K 120 kg/ha. Se fac taieri (r5riri ~i scurtzri) ~i se aplica stropiri contra bolilor ~i &iU.ul&torilor. Recoltarea se face manual san mecarlizat $i se pot obtine pin5 la 6-8 t /ha fructe.

Dintre soiuri se recornand$: Hiinings Fruheste, Rezistent de Cluj, White Smith, Maurers SBmling ?.a.

Cultura zrneurului

Rzcbus idaeus - Fam. Rosaceae, subfam. Rosoideae

Importanta. Gnictele zrneurului contin : 1 1 - lgO/, substants uscats, 2-9% zaharuri, 1-2.5% aciditate totals, 25-52 rng% vi tami~~a C ?.a. Din fructe se preparg suc, sirop, gem, dulceati, marmeladii, vin, lichior, iar frunzele se folosesc pentru ceaiuri medicinale. Prin felul de cregtere fixeazH solul ~i Pmpiedici eroziunea.

Particularitgti biologice. Creqte sub form5 de tuf5 cu mai multe tulpini care pornesc din riidinici, ca drajoni. fn timpul vegetatiei la o tufa se gssesc drajoni In cre~tere (tn primul an de via@) .) tulpini cu rod (in a1 doilea an de viat5) : toamna dupP ciderea frunzelor tulpinile care au rodit se usuci. in5l- times tulpinilor $i a lgstarilor depH$e$te 2 m la unele soiusi. Mugurii de rod se formeazii pe l5starii scu4i care apar pe treimea mijlocic $i cea din virf a tulpinilor. Florile sint hermafrodite iar fructul o polidmps. h c e r e a are loc eqalonat in 2-4 siiptsmini $i din aceast5 caw5 $i recoltarea trebuie sH se facg in 2-4 reprize. Productia medie este de 4-5 t fructe la hectar. T,a unele soiuri, Pn ani de plin rod, s-au realizat productii ping la 15 tiha.

Particularit5ti tehnologice. Se Enmulte~te prin drajoni care se scot toamna sau primsvara. Drajonii se pot recolta din plantatii pentru productie sau plantatii destinate pentru inmulfire.

Se planteazg In benzi cu o lPfime de 50-80 cm. Distantele de plantare sint 2,5-3 m intre benzi gi 0,5 intre m plante pe benzi. Pentru a preveni

Fig. 206 - Slisfinerea zmeurului

arcuirca 15starilor ~i tulpi~iilor sub greutatea rodului acestea se paliseazz sau introdnc intr-un spalier CLI 2--3 percchi de sirme (fig. 206).

Cclelalte Iucr51-i de intrefinere cons t a~~ din: administyarea ing7ZpZmin- feicr (20-30 tjha gund o da t i la 2-3 ani) $i anual 500-600 kg superfosfat, 200-250 kg sare potasic:, toarnna, iar primsvara 300-630 kg azotat de amoniu in duug reprize: inainte de pornirea in vegetafie $i in perioada cregterii fructelor. In anii in care se aplic.2 gunoi ingS$imintele chimiee se reduc la 1 /2. Solul sc Entrefine ca ogor negru. Tgicrile. Sirlt necesare tsieri anuale primkvara inaintea porniri~ vegetatiei. Acestea cuprind:

- indepktarea tulpinilor uscate care au rodit: - r5rirea la cel pufin 20 cm distant: a tulpinil'or rimase; - scurtarea acestora la 0,80-1,20 m in5lfime in funcfie de locul in

care se afl5 mumrii de rod: ~, - scosul, ad;n&tul ~i indepirtatul frunzelor de pe jos, evitind astfel

locul de adapostire a $oarecilor care rod tulpinile la colet. S 0 i u r i. Pentru principalele zone pedoclimatice din tara noastrz,

Trustul Pomiculturii hlsr'lcineni-Pite~ti. recomandi ~rmii toml sortiment r - pentru nord-vestill Transilvaniei: Cayuga, Ne'wboro, The Latam ?.a. ' - pentru nord-estul Moldovei: Rubin timpuriu, September ?.a. ; - pentru zona deluroasa din sud: The Latam, Nr. 401, Taylor, Rubin

?.a. ; - pentru zona premontani: Exploit, Englezesc A,; Rubin ?.a. ; - pentru zona de step5 $i silvostep8; Cayuga, Indian Summer, The

Latam, Newboro, Taylor $.a.

Cultura murului

- Rubus caesius - Fam. Rosaceae, subfam. Rosoideae - Rubus frr~ticosus Murul cultivat c re~ te erect sau semitirftor. Unele soimi au o creytere

1 erects numai la i ncep~~ t , dups care fomeazi tulpini tirttoare a caror lungime poate d e p i ~ i 5 m. Inflorescenta este un corimb, iar fructele r o ~ i i sau negre 1 brumate forrneaz5 o polidrup5. Se coc e~alonat prin august ~i contin circa I

7,O % zah%r, pin% la 1,5 % acizi, circa 40 mg% substanfe pectice $i proteice. Din fructe se preparg dulceafz, marmelads, suc. sirop, gem, iar frunzele se folosesc pentru ceaiuri.

Murul spontan are ghimpi mari; unele soiuri cultivate sint lipsite de gllimpi.

Murul are cerinte mai mari decft zmeurul fafP de c5ldurs $i lumins. I n schimb, este mai rezistent la secet%. Prefer% soluri mijlocii, nisipo-argiloase, potrivit de umede.

Soiurile cu tulpini erecte se inmulfesc prin drajoni, iar cele cu tulpini tiritoare, prin marcote.

La locul definitiv se planteazz la circa 3 m distant5 intre rinduri $i 1,5- 1,s m pe rind. Imediat dupH plantare se instaleazz ~i spalierd cu 2-3 sirme pentru palisarea tulpinilor Si lsstarilor. Pentru intretinere se fac t'rieri de rsrire a tufelor, scurtarea tulpinilor ~i a copililor, z^ntretinerea solului ca ogor negru, administrarea z^n,avd~bminielor, combaterea bolilor si drizcndlorilor. Ro- deste b i n ~ pin2 in anul 10- 12 de la plantare ~i d?L 4- 16-20 t /ha fructe, En functie de vlrst'r. Dintre soiurile incercate pin5 acum cele rnai bline rezultate le-au dat: Thornless Ewergreen $ Thornfree.

Gultura afinului Vaccilzium m i r t ~ d l u s - Fam. Ericaceae

f n cadrul acestei specii sint tipuri crescutc spontan, soiuri cu tufa joas5 ~i soiuri de gr%dinL cu tufa inalt.2, introduse la noi in culturs En arlul 1969.

Importanfa. Fmctele afinului confin: zaharuri 7-14,5%, acHi 0,56- 1,13 O/o, tanin 0,36-0,55%, proteine 0,62-1,15%, uleiuri grase, vitamina C - 12- 15 mg %, vitaminele A, E $i s h r i minerale. Ca urmare se folosesc pentru suc, sirop, dul~eaf5, jeleu, ca adaus la preparat peltea, marmeladg, afinats. lichior. la colorarea vinurilor, in medicin5 etc. Frunzele confin 1 % ~~ ~ . -

hidrochinonri $ se folosesc ^m industria farmaceutic5. Particularitrifi biologice. Afinul este un arbust cu multe ramificatii ce

cregte de. la 0,4 la 3,O m in%ltime. Are r%d%cini superficiale, iar tipurile crescute spontan drajoneaza mult. Fnlnzele au 1-3 c m iungime, sint ovate cu marginile marunt dinfate. Inflorescenfa este un raceln cu 7-20 flori. iar fructul o bac% cu d i a m e t d de 5-10 mm ~i greutatea de 0,4-2,O g, este sferic, de culoare neagr;, vin%tH sau albastr'r, Inchis, cu pruing gi cu gust ~i arom5 specifics. Coacerea are loc e~alonat prin lunile iulie-august ~i la r~finul de g d - dins recoltarea se face in 10-12 reprize. FnictificZ din anul doi dup5 plantare qi tr5ie~te 15-20 ani.

Afinul este adaptat l a un climat rzcoros ~i umed: caracteristic pentru dealurile cu 600-800 m altitudine. Suport5 geruri de -25°C. El s u p ~ t g scmiumbra dar d% cele mai burle rezultate daci este bine luminat: cere s~ lu r i uSoare, turboase, relativ umede gi cu pH 4,3--4,8.

ParticularitHti tehnologice. Se inmulfegte prin b u t a ~ i in uscat san Pn verde gi prin despzrfirea tufelor.

Pentru butdpirea in uscat se iau tulpini din toamn?L ;li se stratifies la 1- 5"C, En muschi sau turba. fn lunile martie-aprilie se fac buta$l de 10-12 cm lungime de pe care se indepZrteaz2 mugurii floriferi. Se planteazH fn f5sad- nite sau in biloane, in turb5 cu nisip sau in rumegu$ la 2,5/2,5 cm $1 11 se asigurH o temperaturs de 21°C. Se ud?L $ ingra$i cu solufie de K $i P 3%

~i in iunie dau rZd5cini. fn primHvara urm5toare se trec in pepiniera la 45/15 -25 cm iar fn toamng, la locul definitiv. -

Pelztru but@irea 2*n verde, buta~i i se fac cu dous, trei Gpt8mfni inainte de coacerea fructelor; lungimea de 10 cm $i cite 2 frunze la carc s-a il1dep,i- t a t o jumjtate din limb. rnr5dicinarea lor se face in fisadnite. fn continuarc se planteazri ~i se iritrefin ca $i bu ta~i i Pn uscat.

fnjiintarea $lanfatiei. Se al.ege terenul care trebuie s5 fie uSor, turbos, cu expozifie esticS sau vestic5 ~i altitudinea de 600-800 m. Se ingra+ cu 30-40 t /ha gunoi sau ingr5~5rninte chimice complete, 500-600 kg /ha cu raportul N, P, K = 1 : 2 : 1. Distanfele de plantare sint de 1.5-4/1,2- 1 .8 m. Plantarea se face primivara qi este bine sB se intercaleze soiuri pentru o rnai bun2 polenizare iar En jurul plantelor s5 se pun5 rumegu? pentru mulcirca ~i acidifierea solului. Ca lucriri de ingrijire se recomands:

- Entrefinerea curat5 a solului prin arrituri, pragile sau erbicidare; - administrarea ingr5~5mintelor complexe 500-600 kglha in fiecare

an ~i o dat5 la 2-3 ani 15-20 t /ha gunoi de grajd: - tHieri de forniarc ~i de intrrfinere; cele rnai productive tulpini sint

cele de 2-5 ani; in perioada de fomlarc se refin in fiecarc an cfte 3-4 tulpini noi; dup5 implinirea vfrstei de 5 ani in fiecare an se retin 3-4 tulpini noi +i se elimina cele 3-4 tulpini care au vi'rsta de 5 ani.

Recoltarea se face tleocamdat5 manual, peiitru c'r a$a cum s-a ar%tat. fructele se coc e~alonat $i nu este posibil5 recoltarea mecanizatl. fn anii cind rode+te din plin cum a fost 1979, afinul poate produce pin% la 20 t fructe la hectar.

Cultura ciitinei albe

Hi$+o$lzae rha/wnoidcs - Pam. Elaeagttaceae

Importanta culturii. Cltina a fost de curind identificatg ca.plantri ale c ' i r~ i fructe sint deosebit de valoroase alimentar gi terapeutic. Acestea confin pin2 la de 10 ori mai rnuli5 vitamin5 C decit lHmiile $i portoialele, provitamina A, vitarniila E, vitaminele B,, B,, acizi, uleiuri grase si volatile etc. Din fructe se fac ceaiuri, suc, sirop, lichior, vin, jeleuri, dulceturi, marmelad5, umplutur5 pentru bomboane. In A~iglia din acestea se prepar9 sosuri, iar in Siberia, gelatin5 ~i inghefats. f n industria u~oarj. din fructe ~i lemn se estrage q11ercitin5 folositii pzntru vopsirea diverselor obiecte in galben gi brun.

Particularitati biologice. Creste sub forms de arbust cu mai multe tulpini care pornesc de. la suprafata solului sau cu o singurii tulpin'r, aga dup% cum se arata in figura. 207 ajungind pin5 la 6-8 m Enslfime. Ramurile $i lPstarii au ghinlpi pe intreaga lungime. iar pe r5dPcini se formeaz% nodozit5ti cu bac- cerii care fixeazri azotul atmosferic. Fructul este o bacH ovoid5 sau globuloasti colorat2 galben-portocaliu, cu greutatea de 1 -5,4 g (fig. 207).

Particularit%ti tehnologice. Se inmulfe~te prin seminfe, drajoni, marcote, b u t a ~ i gi prin altoire.

La inrnultirea $ 7 ; ~ seminje semanatul se face primrivara timpuriu in l5dite sau pe paturi caldc, in sere sau rssadnife dup5 ce seminfele au fost stratificate 30 zile in nisip umed la 0-2°C. Puiefii se scot toamna gi se plan-

teazH sau 1 posib

Fig, 207 - Ci t ina : n - planti intrag8; b - detaliu

la locul definitiv. La inmulfirea $rift drajoni, ace~tia se scot toa ?rimjvara, se fasoneazi gi se planteazg. fnmulfirea firin marcotaj lilH numai la plantele crescute ca arbugti, folosindu-se marcotajul

Lmna este prin

muproire. Se obfin 6-8 marcote de la fiecare plan!%. fnmulfirea prin butas; este folosit5 cel mai des. Butagii in uscat se fac prlmavara din partea de jos a tnlpinilor de un an gi se planteaz5 pentru inrzdgcmare in ~coala de butasi. Buta~i i in verde se fac din vfrful lastarilor bine crescufi sau chiar laco&, se pun in ladite gi se imb5iazZ 16 ore intr-o solutle stimulenfi (acid indolilic 30 mg sau indolilacetic 300 mg la litru de apa) dup5 care se planteazg.

Butagii hradacinafi, puiefii, drajonii sau marcotele se planteaza la locul. definitiv toamna sau prim5vara la 211- 1,5 m distanfa. Prin tiiieri se va asigura formarea unor tufe sau coroane luminate, fscind ins& reduceri moderate. In toate intervenfiile trebuie $iut c5 rod111 se formeaz5 pe lsstari in anul

doilea. Fructele se recolteaza cind sint in pirga, deoarece atunci au eel mai mare confinut in substanfele aratate. La recoltare se folosesc mznu~i de bucg- tgrie pentru protecfie contra ghimpilor. Productia este de 4-9 kg fructe pe tuf5, revenind 6 000-12 000 kg la hectar iar randamentul in must de circa 75 %.

Cultura corndui' Cornul - Corwus mas - Fam. Cor~zaceae SPngerul - Cornus sanguinea

Cornul are florile galbenc care apar fnaintea frunzelor ~i este prima plant5 melifer8. Fructul este o drup8 rogie-lucitoare, de forma eliptic5 gi se coace prin august-octombrie.

Singerul are flori albe care apar dupP infrunzire. Ramurile sint r o~ i i iar fructele negre, Se coc prin august-septembrie.

Fructele de corn confin zaharuri, acizi, substanfe pectice ~i tanoide. Sint bune pentru deshidratare, dulceafg, pasti, marmelad%, bguturi dietetice g i dcoolizate.

Cregte sub forn15 de arbore sau arbust cu 3-4 tulpini. Are rZd5cini pivotante la inceput iar mai tfrziu cu crevterea orizontal5. Tulpina cregte incet ~i are lemn dens, bun pentnl bibelouri. Drajoneazj. mult gi nu are boli ~i daunatori periculo~i care s5 afecteze producfia. Rodegte constant Si d5 3-5-8 t fructe la hectar.

Se Enmulte~te prir, seminfe sau drajoni. Senza'?zatul se face toamna. in gcoala de puiefi. Pentru c5 semintele au tegumentul gros ~i tare este necesar ca in prealabil s5 fie finute in ap5 c5lduF timp de 48 de ore. f n pepiniers puiefii stau 3-4 ani.

Pnrnul/irea $ri?z drajoni este mai upa - rH. Acegtia sr recolteazj toamna sau primavara gi se planteazj la locul definitiv. Distantele de plantare sint de 3-413-4 m. fn plantafii, terenul se intretine ca ogor negru, iar plantelor li se aplicP tgieri de lu- rninare gi la nevoie ~i de reintinerire. Fig. 208 - Cornul

C u p r i n s

! LEGUMICULTURA I

-- . .............................................. . 1 Introducere D L o b o d a n 3

1.1. Obiectul :i importanfa legumiculturii .................................... . . S \ 1.2. Stadiul actual si perspectivele de dezvoltare a legumiculturii in tara noastrB

................................ In lumina documentelor de w r t i d si de stat 5

1 I Cap . I L e g u m i c u l t u r a g e n e r a l 5

I 2 . ParticularitStile ecologie~ plantclor legumicole . Relafiile plantelor legumicole cu

i frrctorii de mediu: luminX. temperaturl. apZ. hran l ~i aer - E 1 e n a F 1 o r e s c u ............................

6 2.1. ParticularitSfile ecologiei plantelor legumicole 6

.......................... I 2.2. Relafiile plantelor lcg~~micole cu factorii de mediu 6

. -- .... I 3 Pa;ticular~tZfile inmult~ri i plantelor legumicole C a m e 1 i a L u b u r i c i 11

3.1. fnmulfirea plantelor legumicole prin serninfe ~i controlul calitlfii seminfelor 11 ........................................ 1 3.2. lnmulfirea pc cale vegetativl 13

-- . ........................ . 4 Constructii folosite in legumiculturl D L o b o d a n 14

4.1. Sere ................................................................. 15 4.2. Tunele $i solarii .................................................... 22 4.3. R h d n i f e ........................................................... 25

I 5.1. Instalarea riisitdnifelo; iji pregstirea spafiilor pentru producerea r h d u r i l o r . 26 5.2. Pzminturile necesare ~i pregstirea substratnlui pentru producerea rlsadului . . 28 5.3. Semanatul ............................................................ 30 5.4. Repicatul ....................................................... 31

.............................. I 5.5. Lt1cr5rile de ingrijire aplicate rlsadurilor 34

I 6 . Alegerea. organizarca ~i amenajarea terenului pentru cultura legumelor in cimp - D . L o b o d a n .......................................................... 36

...................... i .................. 6.1. Condifiile pe care trebuie le i n d e p l i n d terenul 36 6.2. Particu!arit?lfile organizkii productiei tn legumicultur& 37

.............. 6.3. Atnplasarea. dimensionarea gi organizarea fermelor legumicole 39

. I 7 . Folosirea rational2 a terenului ~i spafiilor cultivate cu legume - D . L o b o d a n 40

< 7.1. Asolamentul .......................................................... 41 -1 .......................................... i 7.2. Culturi succesive ~i asociate 43

4 375 i

I

16. Cultura lcgurnelor pastaioase - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . . . . . . . . . , . . . . , , . 115

16.1. Cultura fasolei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , 115 16.2. Cultura maziirii ...................................................... i18 16.3. Cultura bamelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 16.4. Producerea semintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

S . Pregatirea terenului pentru cultura legumelor - D. L o b o d a n . . . . . . . . . . . . . 8.1. Lucrarile de pregatire a terenului pentru cultura lcgurnelor in cimp liber . . . . 8.2. LucrBrile de pregitire a terenului in sere yi solarii . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . .

9 . SemBnatul yi plantatul legumelor - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . . . . . . . . . . . 17. Cultura legumelor solanacee - E 1 e n a F 1 o r e s c u. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 1 9.1. Pregatirea semintelor de legume pentru semsnat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.2. Sern2natul legumelor in cimp . ... .. .. .. .. . ... ...... . . .. . ... .. . . .. . . .. 9.3. Plantarea rLsadurilor d e legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

17.1. Cultura tomatelor .................................................... 121 17.2. Cultura ardeiului .................................................. 13: 17.3. Cultura pHtlZgelelor vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 17.4. Producerea semintelor ................................................ 139 10. Ingrijirea culturilor de legume - C a m e l i a L u b u r i c i . . . . . . . . . . . . . . . . . .

18 Cultura legumelor cucurbitacee - E 1 e n a F 1 o r e s c u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 10.1. Lucr5ri de ingrijire aplicate solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.2. LucrBri de jngrijire aplicate plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

LucrBri de ingrijire cn caracter general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrari de ingrijire cu caracter special . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . - . . . . -

10.3. I.ucrBri specifice culturilor fortate si protejate de legume . . . . . . . . . . . . . . . .

18.1. Cultura castravetilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 18.2. Cultura dovlecelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 18.3. Cultura pepenelui galben . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 18.4. Cultura pepenelui verde . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 18.5. Producerea seminfelor pentru soiurile de cimp . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . .. 154 11. Recoltarea si .~alorificarea legumelor - D. L o b o d a n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11.1. Recoltarea legurnelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.2. Conditionart% legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.3. Arnbalarea si transportul legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.4. Psstrarea legumelor in stare proaspits . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . ..

Controlul leymelor in timpul depozitarii .. .. . . . . . . . . .. .. .. .. ... . ....

i 19. Cultura legumelor perene - C a rn e 1 i a L 11 b u r i c i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.55

19.1. Cultura sparaligheluiui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 19.2. Cultura reventului . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 157 19.3. Cultura hreanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 19.4. Cultura tarhonului .................................................... 159 19.5. Cultura Ieu~teanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Cap. I1 L e g u m i c u l t u r a s p e c i a l & 1 . 20. Cultura legumelor condimentare ~i aromatice - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . 160

20.1. Cultura cimbrului .................................................... 160 20.2. Cultura rniirarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 1

12. Cultura legumelor ritdilcinoase - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.1. Cultura morcovului .................................................. 12.2. Cultura patrunjelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.3. Cultura pbstirnacului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.4. Cultura telinei.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 12.5. Cultura sfeclei rosii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.6. Cultura ridichilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.7. Producerea semintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1 2 1. C ultura ciupercilor comestibile - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . .-. . . . . . . . . . . . . . . . . 162

22. Recunoa$terea principalelor specii $i soiuri de legume dupa mracterele semintelor. plantelor vi a parfilor 'comestibile - E 1 e n a F l o r e s c u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169

22.1. Recunoa~terea speciilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 22.2. Recunoagterea soiurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

13. Cultura legumelor bul1,oase - D. L o b o d a n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . POMICULTURA

23. Introducere - I. M i 1 i f i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183

13.1. Cultura cepei ........................................................ 13.2. Producerea semintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.3. Cultura usturoiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.4. Cultura prazului ...................................................... 1 Cap. I. P o m i c u l t u r a g e n e r a l s

14. Cultura legurnelor din grupa verzri - D. L O b 0 d a n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ( Subcap. 1. Particularitljile biologice ale speciilor pomicole

14.1. Cultura verzei albe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14.2. Cultura verzei r o ~ i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14.3. Cultura verzei de Rruxelles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14.4. Cultura conopidei .................................................... 14.5. Cultura guliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . - - . . - - . . . . . . . . - . . . . 14.6. Producerea semintelor .................................................

Organografia pomilor qi arbuqtilor fructiferi - I. Milifiu 24. Radgcina ~i particularitatile ei .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

25. Tulpina $i particularitiitile ei ... . . .. . . . . . . . . . .. . . . . .. . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . 187 Lucrare praciicd. Recunoa~terea ramurilor de rod pe specii pomicole . . . . . . . . . . . . . . . . 192 26. Perioadele de v h t a ale pomilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 27. Ciclul auual de via+& a1 pomilor $i arbuytilor fructiferi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198

28. Influen@ factorilor de mediu asupra cregterii $i rodirii pomilor $i a rbu~t i lo r fructiferi ................................................................... 202

15. Cultura legumelor verdetutri - D. L o b o d a n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.1. Cultura spanacului ................................... .................. 15.2. Cultura salatei de cap&fin& . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.3. Cliltura cicoarei de gr&din& . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.4. Producerea seminfelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Subcap. 2. Producerea materialului saditor pomicol - I. Isac

29. pepiniera pomicolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 30. portaltoii speciilor pomicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

30.1. Portaltoii msrului .................................................... 30.2. Portaltoii piirului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . 30.3. Portaltoii gutuiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.4. Portaltoii prunului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.5. Portaltoii caisului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . -. . . . . 30.6. Portaltoii piersicului gi migdalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 30.7. Portaltoii c i r q l u i gi vivinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.8. Portaltoii nucului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

31. Tehnologia producerii portaltoilor din simburi gi seminfe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 13

3 1.1. Lucrki premergztoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . 2 13

31.2. Lucriiri in gcoala de puieti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

32. Tehnologia inmultirii vegetative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 17

32.1. Tehnologia producerii portaltoilor prin marcotaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 17

32.2. Tehnologia inmultirii vegetative a soiurilor de pomi ~i a rbu~ t i . . . . . . . . . . . . 219

33. Producerea pomilor altoiti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

33.1. Altoirea En ochi dormind $i alte metode de altoire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

33.2. $coda de pomi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :. . . . . . . . . . . 228

Subcap. 3. fifiintarea plantatiilor pomicole - I. Milifiu

34. Sisteme de culturii a pomilor folosite in R.S. Romlnia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233

35. Alegerea, organizarea, amenajarea gi pregiltirea terenului pentru livads:. . . . . . . . 236

36. Pichetatul terenulni ........................................................ 240 ( 37. Plantatul pomilor ~i i~grijirile dupH plantare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 24.5

Subcap. 4. figrijirea plantatiilor pomicole -:I. Milifiu

38. Dirijarea coroanei, a crqterii gi rodirii pomilor ~i arbugtilor fructiferi . . . . . . . . . . . . 38.1. Formarea coroanelor .................................................. 38.2. lntretinerea coroanelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . 38.3. Tzerile de corectare .................................................. 38.4. Mecanizarea aieri i pomilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38.5. Mbur i de protectia muucii .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .

39. fntre+nerea gi lncrarea solului in plantatiile pomicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40. Aplicarea hgr&$mintelor in livezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1. Irigarea plantatiilor pomicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42. Protejarea pomilor hpotriva bolilor si dHunStorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43. Protejarea pomilor fmpotriva accidentelor climatice . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . 44. lngrijirea recoltelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Subcap. 5. Recoltarea ~i valorificarea fructelor -- I. Milifiu

45. Recoltarea fmctelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284

46. Condifionarea yi pWarea fructelor . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 287

Cap. 11. P o m i c u l t u r a s p e c i a l 5

Subcap. 5. Cultura pomaceelor

47. Cultura marului - I. M i 1 i t i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47.1. Particularitafile biologice . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47.2. ParticularitZtile tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . - . . . . . . . . .

48. Cultura pilrului- I. M i l i f i u ............................................ 48.1. Particularitati biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . .. . . . . . . . . . . 48.2. Particularitsti tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . .

49. Cultura gntuiului - T. G r o z a ............................................ 49.1. Particulariwi biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49.2. ParticularitSti tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Subcap. 6. Cultura drupaceelor - T. Groza

50. Cultura prunului ........................................................... 327

50.1. Particularitiiti biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 50.2. Particularitilti tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333

51. Cultura caisului .......................................................... 335

5 1.1. Particularitiiti biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . 336 51.2. ParticularitZti tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339

52. Cultura piersicului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52.1. Particulariati biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52.2. Pa r t i cda r i a i tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

53. Cnltura cir-lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53.1. Partimlaritiiti biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53.2. ParticdariMp tehnologice.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

54. Cultura viginului .......................................................... 54.1. Particularit&p biologice.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54.2. ParticularitAti tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Subcap. 7. Cultura nuciferelor - T. Groza

55. Cultura numlui ............................................................ 359

55.1. Pa~.ticularitAti biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359 55.2. Particularititti ttehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360

Subcap. 8. Cultura baciferelor - T. Groza

56. Cultura cZip(pgunu1ui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362

56.1. ParticnlaritAti biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . 362 56.2. ParticularitZti tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - 365

5LCdtu ra a rbomor fmctiferi (cultura coa~zu lu i ; cdtura agriplui; cnltura zmeurului; cultura mnrului; cultura. afinului; cultura d t i i e i albe; cultura cornnlui) . . . . . . . . 366

Redactor: log. GEORGETA SKBXDEANU Tebnoredactor: GABRIEL ILIE

Bun dcliprr 11.09.1982. Apdrut 1982. Colirditariala 32,02. Cali do lipor 23.73

nparul executat sub comanda us763 la

Intreprlnderea poUgraflcS -13 Decembrle 1918".

str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bumuegtl.

Republlca SoCiallStS RomAnia

horticultura si viticultura

Documents