25

STRUCTURA FACULTĂŢII DE HORTICULTURĂ În cadrul Facultăţii de Horticultură din Cluj-Napoca funcţionează patru departamente, după cum urmează:

1. Departamentul I - Horticultură şi peisagistică 2. Departamentul II - Silvicultură 3. Departamentul III - Ştiinţe economice 4. Departamentul IV - Măsurători terestre şi ştiinţe exacte

Departamentul I - Horticultură şi Peisagistică

Departamentul I cuprinde următoarele cadre didactice:

Prof. dr. Dănuţ MĂNIUŢIU - Director departament; Legumicultură generală Prof. dr. Doru PAMFIL - Rector; Biotehnologii Prof. dr. Radu E. SESTRAŞ - Decan; Ameliorarea plantelor Prof. dr. Viorel MITRE - Prodecan; Pomicultură, Pomologie Şef lucr. dr. Adrian ZAHARIA - Prodecan; Arboricultură, Arhitectura peisageră Prof. dr. Maria APAHIDEAN - Legumicultură specială Prof. dr. Silviu APAHIDEAN - Legumicultură Prof. dr. Maria CANTOR - Floricultură, Arhitectură peisageră Prof. dr. Nastasia POP - Viticultură Conf. dr. Corina CĂTANĂ - Biotehnologii horticole, Biodiversitate şi bioconservare Conf. dr. Mirela CORDEA - Ameliorarea plantelor Conf. dr. Vasile LAZĂR - Tehnologia produselor horticole Conf. dr. Rodica SIMA - Legumicultură, Tehnologii legumicole Şef lucr. dr. Anca BABEŞ - Ampelografie, Oenologie Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA - Viticultură ornamentală, Tehnologii viticole Şef lucr. dr. Erzsebet BUTA - Floricultură, Arhitectură peisageră Şef lucr. dr. Lucica CRIŞAN - Metodologii de producere a seminţelor, Botanică Şef lucr. dr. Rodica POP - Microbiologie Asist. dr. Valentin SINGUREAN - Modelare 3-D computer, Construcţii ornamentale Asist. dr. Cristian SISEA - Genetică, Biotehnologii horticole Asist. Ioana MICU - Ampelografie, Oenologie

26

Departamentul beneficiază de aportul a 13 cadre tehnice ajutătoare, după cum

urmează:

Dr. ing. Ágnes BORS - Ameliorarea plantelor Dr. ing. Ioan PAVEN - Legumicultură Dr. ing. Gelu MOLDOVAN - Floricultură Dr. ing. Nicolae COLCERIU - Viticultură Drd. ing. Tincuţa GOCAN - Tehnologia produselor horticole Ing. Cristian MARIAN - Pomicultură Ing. Wilhelm KNALL - Viticultură Munc. Elena BOZEŞAN - Floricultură Munc. Ana IAROI - Legumicultură Munc. Maria GILOVAN - Legumicultură Munc. Anicuţa HUDREA - Legumicultură Munc. Ioan DOBONDI - Pomicultură Munc. Vasile SÂNTEJUDEAN - Viticultură

Departamentul I Horticultură-Peisagistică coordonează două specializări

(programe de studiu) de licenţă şi şase de masterat: Studii universitare de licenţă - specializări: - Horticultură - Peisagistică Studii universitare de masterat - specializări: - Managementul producţiei horticole în climat controlat - Ştiinţe horticole - Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - Inginerie genetică în ameliorarea plantelor - Tehnologia producerii şi valorificărilor vinurilor speciale şi a produselor derivate - Biodiversitate şi bioconservare Disciplinele cuprinse în planurile de învăţământ ale acestor programe de studiu,

precum şi cadrele didactice titulare sunt redate în continuare:

Licenţă (BSc) Specializarea Horticultură

Specializarea asigură cunoştinţe fundamentale privind elaborarea şi implementarea de proiecte horticole, înfiinţarea şi exploatarea culturilor horticole; păstrarea, prelucrarea şi valorificarea producţiei horticole; managementul exploataţiilor horticole şi marketingul produselor specifice acestui sector; asigurarea consultanţei de specialitate, administrarea şi gospodărirea eficientă şi sustenabilă a fondului funciar; cunoaşterea şi exploatarea sistemei de maşini pentru lucrări horticole;

27

elaborarea şi implementarea de modele pentru ameliorarea, crearea şi introducerea în cultură de noi cultivaruri, în scopul creşterii producţiei horticole; proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi; elaborarea şi aplicarea programelor de fitoprotecţie specifice plantelor horticole; crearea şi menţinerea mediului înconjurător sănătos şi siguranţei alimentare a consumatorului; cercetarea ştiinţifică şi învăţământul horticol.

An I, Sem. 1

Matematică Rodica Sobolu Biochimie Andreea Stănilă/Francisc Dulf Biofizică şi agrometeorologie Horia Criveanu Baza energetică şi maşini horticole Livia Naghiu/Călin Topan Botanică horticolă Doina Stana/Lucica Crişan Educaţie fizică Oana Orban Limba engleză Rodica Stan Limba franceză Elvira Oroian

An I, Sem. 2 Informatică Cristina Rus Baza energetică şi maşini horticole Livia Naghiu/Călin Topan Pedologie Laura Paulette/Gheorghe Blaga Botanică horticolă Doina Stana/Lucica Crişan Topografie Nicolae Pop/Adriana Bonda Fiziologia plantelor Ştefania Gâdea Educaţie fizică Oana Orban Limba engleză Rodica Stan Limba franceză Elvira Oroian Conducerea tractorului Victor Bărbieru

An II, Sem. 3 Agrochimie Mihai Rusu/Constantin Toader Microbiologie şi micromultiplicare Rodica Pop Agrotehnică şi fitotehnie Teodor Rusu/Adrian Pop Îmbunătăţiri funciare Viorel Budiu/Adela Hoble Genetică Elena Tămaş/Cristian Sisea Floricultură generală Maria Cantor/Erzsebet Buta Fitopatologie Carmen Puia/Mircea Varga Entomologie Ion Oltean/Teodora Florian

An II, Sem. 4 Agrochimie Mihai Rusu/Constantin Toader Ecologie Tiberia Pop Agrotehnică şi fitotehnie Sorin Muntean Îmbunătăţiri funciare Viorel Budiu/Adela Hoble Fitopatologie Carmen Puia/Mircea Varga Entomologie Ion Oltean/Teodora Florian Biotehnologii horticole Doru Pamfil/Cristian Sisea Sociologie Mihai Cucerzan

28

An III. Sem. 5 Legumicultură generală Dănuţ Măniuţiu Pomicultură generală Viorel Mitre/Andreea Tripon Viticultură generală Nastasia Pop/Claudiu Bunea Floricultură specială Maria Cantor/Erzsebet Buta Arboricultură şi arhitectură peisageră Adrian Zaharia/Simina Balcău Economie agrară şi politici agricole Cristina Pocol Tehnică experimentală Adriana Sestraş Conducere auto Călin Topan

An III. Sem. 6 Legumicultură generală Dănuţ Măniuţiu Pomicultură generală Viorel Mitre/Andreea Tripon Viticultură generală Nastasia Pop/Claudiu Bunea Arboricultură şi arhitectură peisageră Adrian Zaharia/Simina Balcău Ameliorarea plantelor horticole Radu Sestraş/Mirela Cordea Contabilitate Lucica Armanca Conducere auto Călin Topan Tehnici de comunicare Mihai Cucerzan

An IV. Sem. 7 Legumicultură specială Maria Apahidean/Silviu Apahidean Pomologie Viorel Mitre/Delia Pop Ampelografie Anca Babeş/Ioana Micu Oenologie Anca Babeş/Ioana Micu Tehnologia produselor horticole Vazile Lazăr Ameliorarea plantelor horticole Mirela Cordea Marketingul produselor horticole Marius Sabău/Adriana Man

An IV. Sem. 8 Legumicultură specială Maria Apahidean/Silviu Apahidean Pomologie Viorel Mitre/Delia Pop Ampelografie Anca Babeş/Ioana Micu Oenologie Anca Babeş/Ioana Micu Tehnologia produselor horticole Vazile Lazăr Managementul exploataţiilor agricole Alexandru Simu Controlul calităţii produselor horticole Rodica Sima

Licenţă (BSc)

Specializarea Peisagistică

Peisagistica pregăteşte specialişti în proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi; amenajarea grădinilor interioare şi realizarea aranjamentelor florale; înfiinţarea pepinierelor, a serelor şi solariilor pentru producerea materialului săditor dendro-floricol; reamenajarea parcurilor, grădinilor moderne şi a siturilor istorice; consultanţă de specialitate în domeniul peisajer; asigurarea managementului şi a marketingului unei afaceri în domeniul arhitecturii peisajere, proiectarea asistată de calculator a propunerilor de amenajare; proiectarea şi amenajarea căilor de acces, a sistemului de circulaţie şi a terasamentelor în cadrul spaţiilor verzi amenajate.

29

An I, Sem. 1 Matematică Rodica Sobolu Biofizică şi agrometeorologie Horia Criveanu Botanică horticolă Doina Stana/Lucica Crişan Estetica mediului ambiant Ioana Agachi/Răzvan Vasiu Istoria parcurilor şi grădinilor Erzsebet Buta Educaţie fizică Oana Orban Limba engleză Rodica Stan Limba franceză Elvira Oroian

An I, Sem. 2 Informatică Cristina Rus Pedologie Laura Paulette/Gheorghe Blaga Botanică horticolă Doina Stana/Lucica Crişan Topografie Nicolae Pop/Adriana Bonda Fiziologia plantelor Ştefania Gâdea/Sorin Vâtcă Geometrie descriptivă şi perspectivă Sorin Stănilă Educaţie fizică Oana Orban Limba engleză Rodica Stan Limba franceză Elvira Oroian

An II, Sem. 3 Agrochimie Marilena Mărghitaş Ecologie şi protecţia mediului Tiberia Pop Desen şi reprezentări grafice Florina Crăciun/Răzvan Vasiu Geometrie descriptivă şi perspectivă Sorin Stănilă Urbanism şi amenajarea teritoriului Mihaela Salontai/Ioana Andriescu Drumuri şi terasamente Ioana Tănăsescu/ Sonia Bors-Oprişa Irigarea şi desecarea terenurilor Emil Luca Arboricultură ornamentală Adrian Zaharia/Simina Balcău Sociologie Mihai Cucerzan

An II, Sem. 4 Desen şi reprezentări grafice Florina Crăciun/Răzvan Vasiu Reţele edilitare Călin Gecan Construcţii ornamentale şi tehnice Valentin Singureanu Urbanism şi amenajarea teritoriului Mihaela Salontai/Ioana Andriescu Plante floricole şi de gazon Adelina Dumitraş/Erzsebet Buta Drumuri şi terasamente Ioana Tănăsescu/ Sonia Bors-Oprişa Arboricultură ornamentală Adrian Zaharia/Simina Balcău

An III, Sem. 5 Plante floricole şi de gazon Adelina Dumitraş/Erzsebet Buta Plante ornamentale de interior Maria Cantor/Erzsebet Buta Proiectare spaţii verzi Adrian Zaharia/Tiberia Pop Pomicultură ornamentală Viorel Mitre Viticultură ornamentală Nastasia Pop/Claudiu Bunea Analiza compoziţiei Adelina Dumitraş Maşini şi utilaje pentru spaţii verzi Livia Naghiu/Călin Topan Tehnici de comunicare Mihai Cucerzan

30

An III, Sem. 6 Artă florală Erzsebet Buta Proiectare spaţii verzi Adrian Zaharia/Tiberia Pop Proiectare asistată de calculator Adelina Dumitraş/Valentin SingureanuLegumicultură ornamentală Rodica Sima Pomicultură ornamentală Viorel Mitre Viticultură ornamentală Nastasia Pop/Claudiu Bunea Micropropagare Corina Cătană Protecţie fitosanitară (fitopatologie) Carmen Puia/Mircea Varga Protecţie fitosanitară (entomologie) Ion Oltean/Teodora Florian

An IV, Sem. 7 Proiectare spaţii verzi Adrian Zaharia/Valentin Dan Modelare 3-D computer Adelina Dumitraş/Valentin SingureanuAmenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi Adrian Zaharia/Simina Balcău Management şi marketing Alexandru Simu Producere de material dendrofloricol Adrian Zaharia/Denisa Horţ Restaurarea parcurilor şi grădinilor Ioana Tănăsescu/ Sonia Bors-Oprişa

An IV, Sem. 8 Proiectare spaţii verzi Adrian Zaharia/Valentin Dan Modelare 3-D computer Adelina Dumitraş/Valentin SingureanuAmenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi Adrian Zaharia/Simina Balcău Management şi marketing Alexandru Simu Legislaţie Alexandru Todea Contabilitate Lucica Armanca/Gabriela Chirla

Master (MSc)

Managementul producţiei horticole în climat controlat

Programul pregăteşte specialişti capabili să aplice tehnologii moderne de cultivare a plantelor horticole (legume şi flori) în spaţii cu climat controlat (sere şi solarii), să înfiinţeze şi să conducă exploataţii specializate. Pregătirea vizează atât sistemele clasice de cultură, cât şi cele mai noi sisteme de cultură “fără sol”, în condiţii de conducere informatizată a factorilor microclimatici şi de nutriţie hidrominerală a plantelor, precum şi controlul bolilor şi dăunătorilor prin metode chimice şi/sau biologice.

An I, Sem. 1

Managementul producţiei horticole în climat controlat Maria Apahidean

Construcţii horticole Marcela Sârb Sisteme informatice de gestiune în horticultură Ioana Pop Tehnologia producerii seminţelor şi materialului săditor de legume Silviu Apahidean

Metodologii de producere a seminţelor de legume şi flori Lucica Crişan

Cultura plantelor ornamentale în climat tropical Maria Cantor

31

An I, Sem. 2

Tehnologii neconvenţionale (fără sol) de cultură a legumelor Maria Apahidean

Tehnologii neconvenţionale (fără sol) de cultură a plantelor ornamentale Maria Cantor

Tehnologia producerii seminţelor şi materialului săditor de plante ornamentale Maria Cantor

Protecţia plantelor în climat controlat (fitopatologie) Carmen Puia Cultura plantelor legumicole în climat tropical Maria Apahidean

An II, Sem. 3 GAP (Good Agricultural Practices) în culturile forţate şi protejate Maria Apahidean

Pregătirea produselor horticole din climat controlat pentru valorificare (legume) Silviu Apahidean

Pregătirea produselor horticole din climat controlat pentru valorificare (flori) Vasile Lazăr

Protecţia plantelor în climat controlat (entomologie) Ion Oltean Cultura ciupercilor Silviu Apahidean

An II, Sem. 4 Activitate de cercetare ştiinţifică şi elaborarea lucrării de disertaţie

Master (MSc) Ştiinţe horticole

Programul asigură însuşirea celor mai moderne metode de producere de seminţe

şi material săditor pentru speciile horticole (legume, flori, viţă de vie, pomi); cunoaşterea şi aplicarea celor mai performante tehnologii de cultură la speciile horticole; consolidarea capacităţilor pentru punerea în aplicare a noilor tehnologii legate de sistemele de cultură durabile în horticultură; cunoaşterea celor mai noi metode de condiţionare, depozitare şi valorificare a produselor horticole (legume, flori, struguri, fructe). Programul oferă, de asemenea, dezvoltarea de competenţe necesare pentru arta florală; abilitatea de a dezvolta proiecte în horticultură şi obţinerea calităţii de manager; pregătirea teoretică şi practică necesară continuării studiilor prin doctorat.

An I, Sem. 1 Producerea seminţelor şi materialului săditor la speciile legumicole Rodica Sima

Producerea seminţelor şi materialului săditor la speciile floricole Maria Cantor

Artă florală Maria Cantor Tehnologii speciale de cultură a legumelor Maria Apahidean Tehnologii speciale de cultură a florilor Maria Cantor Cultura legumelor în sistem ecologic Dănuţ Măniuţiu Bazele biologice ale înmulţirii plantelor horticole Radu Sestraş/Mirela Cordea Sisteme informatice în horticultură Ioana Pop

32

An I. Sem. 2 Managementul proiectelor în horticultură Ileana Andreica Condiţionarea şi conservarea legumelor şi florilor Vasile Lazăr Cultura florilor în sistem ecologic Maria Cantor Tehnologii moderne de producere a materialului săditor viticol Nastasia Pop

Tehnologii moderne de producere a materialului săditor pomicol Viorel Mitre

An II, Sem. 3 Tehnologii speciale caracteristice plantaţiilor pomicole Viorel Mitre

Tehnologii speciale caracteristice plantaţiilor viticole Nastasia Pop Condiţionarea, păstrarea şi valorificarea fructelor Condiţionarea, păstrarea şi valorificarea strugurilor Vasile Lazăr

Cultura pomilor în sistem ecologic Ioana Mitre Cultura viţei de vie în sistem ecologic Nastasia Pop Derivate şi subproduse pomicole Viorel Mitre Derivate şi subproduse viticole Claudiu Bunea

An II, Sem. 4 Activitate de cercetare ştiinţifică şi elaborarea lucrării de disertaţie

Master (MSc)

Inginerie genetică în ameliorarea plantelor

Programul pregăteşte specialişti în producerea materialului iniţial de ameliorare prin metode convenţionale (hibridare, mutaţie, poliploidie, consangvinizare); producerea materialului iniţial de ameliorare prin metode neconvenţionale (variabilitate somaclonală, hibridare somatică, transformare genetică etc.). Programul oferă, de asemenea, posibilitatea însuşirii principiilor fundamentale de selecţie “in vivo” şi “in vitro”.

An I, Sem. 1

Bioconservarea germoplasmei vegetale Radu Sestraş Cadrul organizaţional şi legislativ în domeniul biotehnologiilor Mirela Cordea

Tehnici avansate de culturi in vitro şi utilizarea lor în ameliorare Corina Cătană

Markeri moleculari. Selecţia asistată de markeri la speciile forestiere Doru Pamfil

An I, Sem. 2 Variabilitatea somaclonală şi inducerea mutaţiilor in vitro Rodica Pop

Sisteme de ameliorare convenţională şi neconvenţională Mirela Cordea

Tehnici de izolare şi clonare a genelor în vederea transformării genetice Doru Pamfil

33

An II, Sem. 3 Mijloace biotehnologice pentru obţinerea de seminţe şi material săditor Mirela Cordea

Obţinerea de plante rezistente la stresuri abiotice şi biotice prin manipulări genetice Mirela Cordea

Genetica dezvoltării vegetative Corina Cătană An II, Sem. 4

Activitate de cercetare ştiinţifică şi elaborarea lucrării de disertaţie

Master (MSc) Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi

Programul furnizează cunoştinţele necesare elaborării proiectelor peisagistice şi

a modului de punere în operă a acestora, precum şi utilizarea cunoştinţelor de management şi marketing în acest scop; utilizarea judicioasă a elementelor clasice şi moderne în proiectarea peisagistică; implementarea unor soluţii de amenajări interioare; conservarea, restaurarea şi reabilitarea spaţiilor verzi de patrimoniu; utilizarea unor metode eficiente pentru analiza influenţei factorilor ecopedologici asupra amenajărilor peisagistice; elaborarea planurilor de acţiune pentru amenajarea peisagistică; realizarea proiectelor de amenajare teritorială complexă şi încadrarea acestora într-un plan general; întreţinerea amenajărilor peisagistice.

An I, Sem. 1

Administrarea afacerilor în peisagistică Felix Arion Amenajarea teritoriului şi desen Marcel Dîrja Compoziţii florale în amenajarea spaţiilor verzi Adelina Dumitraş Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi Dumitru Zaharia

Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi Dumitru Zaharia/Adrian ZahariaAn. I, Sem. 2

Amenajarea teritoriului şi desen Marcel Dîrja Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi Dumitru Zaharia

Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi Dumitru Zaharia/Adrian Zaharia

Proiectare asistată de calculator Adelina Dumitraş/ Valentin Singureanu

Analiza compoziţiei Adelina Dumitraş An II, Sem. 3

Tehnologii speciale pentru amenajare spaţii verzi Dumitru Zaharia/Adrian Zaharia

Modelare 3-D în peisagistică Adelina Dumitraş/ Valentin Singureanu

Tehnici speciale pentru înmulţirea şi formarea materialului săditor dendrofloricol Dumitru Zaharia/Adrian Zaharia

Materiale şi tehnici florale pentru amenajarea interioarelor Maria Cantor/Erzsebet Buta Analiza compoziţiei Adelina Dumitraş

An II, Sem. 4 Activitate de cercetare ştiinţifică şi elaborarea lucrării de disertaţie

34

Master (MSc)

Tehnologia producerii şi valorificării vinurilor speciale şi a produselor derivate

Programul oferă pregătire de specialitate în utilizarea celor mai avansate tehnologii de producţie, condiţionare şi îmbuteliere a vinurilor speciale, efectuarea analizelor (chimice, biologice, fizice, şi senzoriale) pentru struguri şi vin şi controlul calităţii acestora. Programul de studii oferă cunoştinţe de bază privind verigile producţiei viti-vinicole; cunoştinţe de gestiune economică; aspecte organizaţionale corporatiste; cunoaşterea celor mai moderne metode de recuperare şi valorificare a produselor secundare, pentru industria alimentară şi farmaceutică; capacitatea de a verifica şi controla funcţionarea corectă a utilajelor de vinificaţie.

An I, Sem. 1

Tehnologia băuturilor din must şi vin Anca Babeş Materii prime folosite în obţinerea vinurilor speciale şi a produselor derivate Nastasia Pop

Chimia vinului Andreea Bunea Maşini şi instalaţii folosite în industria vinului Livia Naghiu Controlul calităţii produselor vinicole Anca Babeş Valorificarea produselor secundare Nastasia Pop

An I, Sem. 2 Tehnologia băuturilor din must şi vin Anca Babeş Chimia vinului Andreea Bunea Controlul calităţii produselor vinicole Anca Babeş Valorificarea produselor secundare Nastasia Pop Microbiologia vinului Rodica Pop

An II, Sem. 3 Microbiologia vinului Rodica Pop Marketingul produselor vinicole Sabina Funar Aprecierea organoleptică a produselor din must şi vin Anca Babeş

An II, Sem. 4 Activitate de cercetare ştiinţifică şi elaborarea lucrării de disertaţie

Master (MSc)

Biodiversitate şi bioconservare

Programul oferă cunoştinţe aprofundate privind impactul uman asupra biodiversităţii şi bioconservării ecosistemelor. Absolvenţii dobândesc competenţe în cunoaşterea factorilor ecologici, economici şi sociali esenţiali pentru menţinerea biodiversităţii şi bioconservarea resurselor vegetale; cunoaşterea şi utilizarea în studiul biodiversităţii şi bioconservării a unor metode adecvate de analiză statistică şi modelare; elaborarea şi aplicarea unor modele durabile de gestionare a ecosistemelor naturale, resurselor genetice vegetale, pădurilor şi peisajelor; planificarea, amenajarea şi valorificarea sustenabilă a spaţiilor şi resurselor genetice vegetale; capacitatea de a aborda relaţiile dintre activităţile umane şi natură pe principii ecosistemice şi

35

durabilitate, în scopul reducerii sau evitării epuizării resurselor de biodiversitate şi distrugerii ecosistemelor; expertize privind conservarea, gestionarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, precum şi în restabilirea integrităţii ecosistemelor.

An I, Sem. 1

Biodiversitatea – modele de analiză, eroziune genetică Radu Sestraş/Lucica Crişan

Bioconservare in situ Liviu Holonec Tehnici moleculare de analiză taxonomică. Selecţia asistată de markeri Doru Pamfil/Cristian Sisea

Tehnici de inginerie genetică Doru Pamfil/Corina Cătană An I, Sem. 2

Reacţia plantelor la stres Doru Pamfil/Mirela Cordea Biologie celulară Elena Tămaş Micropropagarea: conservarea şi manipularea genetică in vitro Corina Cătană

Metodologii analitice de metabolomică Carmen Socaciu/Loredana Leopold An II, Sem. 3

Bioinformatică. Baze de date Ioana Pop Modelare moleculară Lorentz Jäntschi Biologie computaţională Sorana Bolboacă Practica: tehnica seminarului Corina Cătană

An II, Sem. 4 Activitate de cercetare ştiinţifică şi elaborarea lucrării de disertaţie

AMELIORAREA PLANTELOR

Ameliorarea plantelor a apărut ca disciplină distinctă în planurile de învăţământ ale studenţilor horticultori în anul 1980, în paralel cu dezvoltarea Secţiei de Horticultură. Înfiinţarea disciplinei s-a realizat prin eforturile prof. dr. Marin ARDELEAN. Odată cu dezvoltarea universităţii şi înfiinţarea unor noi specializări, cadrele didactice ale disciplinei susţin activităţi didactice şi cu studenţii altor programe de licenţă, aparţinând Facultăţii de Horticultură (ex. “Silvicultură”) sau altor facultăţi (ex. “Biotehnologii agricole”), precum şi cu studenţii de la master sau doctorat.

Prof. dr. Marin ARDELEAN a început activitatea didactică în cadrul disciplinei din anul 1981, ca şef de lucrări. Din 1990 până în 1992 a fost conferenţiar, între anii 1992-2011 profesor universitar, iar în prezent este profesor asociat. A publicat un număr de 11 tratate, cărţi, manuale universitare, a publicat 218 lucrări ştiinţifice în ţară şi străinătate, a participat la numeroase congrese şi simpozioane organizate în ţară şi peste hotare. Între 1992-2011 a fost director la şapte granturi CNCSIS, un grant internaţional şi membru în numeroase colective de cercetare. Este conducător de doctorat specializarea Genetica şi ameliorarea plantelor, din 1992, îndrumând până în prezent 20

Prof.dr. Marin ARDELEAN

36

doctoranzi care şi-au finalizat tezele şi au obţinut diploma de “Doctor în Horticultură”. Este membru asociat al ASAS din 2003. A deţinut funcţia de Decan al Facultăţii de Horticultură în legislaturile 1996-2000, 2000-2004. În perioada 2005-2012 a fost directorul Şcolii Doctorale din cadrul USAMV Cluj-Napoca, având o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea şi recunoaşterea valorii acesteia în România.

Prof. dr. Radu E. SESTRAŞ. Profesor universitar,

conducător de doctorat; decan (2008-2012; 2012-) şi prodecan (2004-2008) al Facultăţii de Horticultură din Cluj-Napoca. Absolvent al Facultăţii de Agricultură şi Horticultură din Cluj-Napoca (1985); doctor în specializarea Genetica şi ameliorarea plantelor (1997). Cercetător la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj (1990-1994); din 1994 cadru didactic la USAMV Cluj-Napoca. Autor sau coautor la peste 250 lucrări ştiinţifice. Prim autor sau coautor la 21 soiuri noi (9 de măr şi 12 de păr), omologate ISTIS. Membru al unor

societăţi, asociaţii ştiinţifice şi profesionale, organisme etc. (ISHS, Eucarpia, SRH, preşedinte de onoare SHST etc.; ASAS, ARACIS, CNATDCU, RNE); diplome şi medalii de recunoaştere profesională şi academică (Diploma “Socio Onorario”, Membru de Onoare ales, La Società di Medicina e Scienze Naturali dell’ Universita di Parma, Italia, 2005; Medalia “G. Rudi”, acordată de Senatul Univ. Agrare de Stat din Chişinău, 2007 etc.). Editor “Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca”, fondator şi editor “Notulae Scientia Biologicae” (http://www.sestras.ro/).

Conf. dr. Mirela Irina CORDEA activează în cadrul disciplinei din anul 1998, ca doctorand cu frecvenţă, ulterior ocupând posturile de asistent universitar (2001-2004), şef de lucrări (2004-2008), iar din 2008 până în prezent, conferenţiar. În anul 2004 obţine titlul ştiinţific de Doctor în Horticultură, specializarea Genetica şi ameliorarea plantelor. Este autor unic la un curs universitar, coautoare la cinci cursuri şi a publicat 95 de lucrări ştiinţifice, dintre care 21 ca prim autor. În anul 2001 a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea Nottingham, Anglia, în perioada 2002-2003 a câştigat o bursă “Marie

Curie” oferită de UE la Institutul Danez pentru Ştiinţe Agricole din Copenhaga, Danemarca, iar în anul 2007 a obţinut o bursă de cercetare postdoctorală oferită de MEdC prin ONBSS la Universitatea din Copenhaga, Danemarca. A participat la numeroase congrese şi simpozioane organizate în ţară şi peste hotare, lucrările fiind publicate în reviste indexate ISI sau BDI. Este membră a unor asociaţii profesionale: Asociaţia Amicii Rozelor, EUCARPIA, ISHS, SHST. În perioada 2005-2007 a fost director de grant CNCSIS, iar în perioada 1998-2012 a fost membră în unsprezece colective de cercetare ştiinţifică.

Şef lucr. dr. Lucica (MIHALTE) CRIŞAN a absolvit Facultatea de Horticultură în 2006. În anul 2008 a obţinut diploma de Master în Tehnologia producerii şi valorificării vinurilor speciale şi a produselor derivate. În anul 2010

Conf. dr. Mirela CORDEA

Prof. dr. Radu E. SESTRAŞ

37

a obţinut titlul de Doctor în Horticultură, specializarea Genetică şi ameliorarea plantelor, în continuare urmând studii postdoctorale în domeniul Horticultură. În anul 2012 ocupă postul de şef de lucrări. Este autor sau coautor la peste 20 de lucrări ştiinţifice dintre care opt indexate ISI Thomson Reuters. A participat ca director sau membru în proiecte de cercetare şi în societăţi ştiinţifice, ex.: ISHS, CSSA, CSSNZ, SRH, SHST. Din 2007 este asistent editor şi secretar de revistă la “Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca” şi “Notulae Scientia Biologicae”.

Personalul ajutător al disciplinei este reprezentat de un laborant, dr. ing. Agnes BORS. Disciplinele coordonate de către cadrele didactice de la Ameliorarea plantelor

sunt prezentate succint în cele ce urmează. Ameliorarea plantelor horticole. Disciplina abordează, în partea generală,

bazele teoretice, obiectivele şi metodele de ameliorare ale plantelor horticole, iar în partea specială, ameliorarea principalelor specii horticole. Se urmăreşte însuşirea de către studenţi a metodelor de provocare a variabilităţii artificiale, precum şi exploatarea variabilităţii naturale, aplicarea selecţiei în verigile procesului de ameliorare, obţinerea şi introducerea în cultură a noilor soiuri şi hibrizi comerciali. În perioada 1992-2007, disciplina s-a predat şi studenţilor Colegiilor de Legumicultură şi Floricultură, Pomicultură şi Viticultură, Tehnologia Vinului şi Produselor Secundare Blaj, în formă adecvată acestui tip de învăţământ.

Tehnica experimentală horticolă. Disciplina abordează aspecte teoretice şi practice de executare, valorificare, calculare şi interpretare a experienţelor de câmp cu plante horticole. Se urmăreşte familiarizarea studenţilor cu elemente de bază ale cercetării horticole, disciplina ajutându-i pe viitorii ingineri să valorifice rezultatele obţinute în cercetarea ştiinţifică.

Managementul producerii de sămânţă şi material săditor. Disciplina cuprinde principalele metodologii de producere a seminţelor şi a materialului săditor, aspecte economice ale procesului de producere de seminţe şi material săditor, în special determinarea mărimilor numerice şi de suprafaţă ale verigilor acestui proces, precum şi efectuarea calculelor de eficienţă economică.

Teoria prelucrării măsurătorilor geodezice. Obiectivul principal al disciplinei este acela de a oferi studenţilor cadastrişti elemente teoretice dar, mai cu seamă, practice de prelucrare a măsurătorilor geodezice (terestre). Se insistă asupra erorilor de măsurare, a metodelor de prelucrare a datelor obţinute din măsurători singulare sau executate în repetiţii. În perioada 2001-2006, disciplina a fost predată, cu acelaşi volum de ore, şi studenţilor Colegiului de Cadastru.

Genetica şi ameliorarea arborilor. Genetica şi ameliorarea arborilor urmăreşte însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor teoretice şi formarea deprinderilor practice necesare activităţii de conservare a diversităţii genetice şi utilizarea acesteia în ameliorarea principalelor specii forestiere din România. Prin conţinutul tematic al cursurilor şi lucrărilor practice se are în vedere conştientizarea de către studenţi a importanţei diversităţii genetice a pădurilor, precum şi modalităţile ştiinţifice de valorificare a acesteia prin selecţie sau alte metode de ameliorare. Noţiunile teoretice sunt completate armonios la lucrările practice în privinţa tuturor aspectelor esenţiale

Şef lucr. dr. LucicaCRIŞAN

38

referitoare la ereditatea şi variabilitatea arborilor şi la aplicaţiile acestora în ameliorarea speciilor forestiere. Obiectivele disciplinei prevăd formarea cunoştinţelor şi competenţelor necesare specialiştilor silvicultori pentru obţinerea de materiale forestiere de reproducere cu însuşiri superioare şi valoare biologică ridicată, precum şi pentru conservarea şi managementul durabil al resurselor genetice forestiere.

Bioconservarea germoplasmei vegetale. În cadrul disciplinei se urmăreşte însuşirea de către studenţii masteranzi a cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor necesare unor specialişti care lucrează în domeniul protejării şi ameliorării mediului înconjurător, în special în menţinerea şi perpetuarea biodiversităţii vegetale. Cadrul organizaţional şi legislativ în domeniul biotehnologiilor. Disciplina oferă cunoştinţe masteranzilor privind legislaţia în domeniul organismelor modificate genetic (OMG); speciile admise în Uniunea Europeană pentru experimentare, producere, import, precum şi trasabilitatea OMG-urilor, şi lansarea acestora pe piaţă; căile de obţinere a OMG-urilor profitabile în agricultură şi horticultură pentru speciile admise în UE, nivelele maxime admise de compuşi originari în OMG pentru cele mai importante produse agro-alimentare.

Sisteme de ameliorare convenţională şi neconvenţională. Disciplina abordează bazele teoretice ale utilizării biotehnologiilor în ameliorarea plantelor, pe principalele direcţii de dezvoltare ale biotehnologiilor vegetale: implicaţiile elementelor de biologie celulară şi moleculară în ameliorarea plantelor; implicaţiile transformării genetice în ameliorarea plantelor. Se analizează şi impactul etico-social al utilizării biotehnologiilor în ameliorarea plantelor, iar activităţile practice asigură familiarizarea masteranzilor cu prepararea şi utilizarea mediilor de selecţie specifice pentru rezistenţa plantelor la factori biotici şi abiotici (săruri, antibiotice, temperaturi extreme, boli); folosirea analizelor RFLP, AFLP, SSR, RAPD pentru ilustrarea variabilităţii genetice şi/sau a stabilităţii genetice (amprenta genetică); folosirea protocoalelor de realizare in vitro a transformării genetice la plante mediată de A. tumefaciens şi A. rhisogenes, selecţia regeneranţilor transformaţi.

Mijloace biotehnologice pentru obţinerea de seminţe şi material săditor. Masteranzii studiază bazele genetice şi metodologiile producerii de seminţe şi material săditor, precum şi mecanismele genetice utilizate în acest scop; utilizarea metodelor convenţionale şi a celor furnizate de biotehnologiile vegetale în producerea de sămânţă şi material săditor; aplicarea metodelor biotehnologice în scopul certificării seminţelor şi materialului săditor.

Obţinerea de plante rezistente la stresuri abiotice şi biotice prin manipulări genetice. Principalele obiective se referă la transformarea genetică a plantelor în scopul obţinerii de plante transgenice, rezistente la stresul biotic şi abiotic precum şi evaluarea stabilităţii expresiei genelor transferate. Ameliorarea rezistenţei la virusuri, la bacterii şi ciuperci, la insecte şi nematozi, la erbicide, la stresul osmotic şi stresul oxidant, la metalele grele.

Biodiversitatea – modele de analiză, eroziune genetică. Prin obiectivele disciplinei, se urmăreşte însuşirea de către studenţii masteranzi a cunoştinţelor necesare protejării biodiversităţii, conservarea resurselor genetice în scopul utilizării acestora în viitor pentru asigurarea resurselor de hrană ale umanităţii.

Baza materială. Disciplinele dispun de o bază materială bogată şi diversă,

39

adecvată obiectivelor propuse (laboratoare, echipamente şi aparatură specifică, minibibliotecă, colecţii de seminţe, planşe, instrumente de măsură specifice, microscoape, calculatoare de birou şi videoproiectoare), orele având un pronunţat caracter aplicativ. Aspectele practice sunt prezentate studenţilor în diferite câmpuri didactice şi de producţie ale disciplinelor de profil: livadă, culturi legumicole, floricole, pepiniere dendrologice şi silvice, plantaţia de viţă de vie etc.

Cercetarea ştiinţifică a disciplinei se încadrează în direcţiile de cercetare ale Facultăţii de Horticultură şi se referă, în principal, la genetica şi ameliorarea speciilor horticole şi silvice. Temele abordate în cadrul acestei direcţii de cercetare sunt: studiul variabilităţii genetice la nivel fenotipic şi molecular; inducerea variabilităţii genetice in vivo şi in vitro şi valorificarea acesteia prin selecţie; obţinerea unor genotipuri cu particularităţi favorabile, crearea de soiuri noi, testarea şi introducerea soiurilor noi în cultură, aplicarea selecţiei conservative; conservarea diversităţii genetice la speciile horticole şi forestiere; evaluarea şi caracterizarea diversităţii genetice a speciilor horticole cu ajutorul markerilor moleculari.

BIOTEHNOLOGII, MICROBIOLOGIE, MICROPROPAGARE

Microbiologia vegetală a constituit obiect de studiu în cadrul Institutului agronomic clujean încă din secolul trecut, ea fiind predată în cadrul cursului de Fiziologia plantelor. Elemente de Microbiologie au fost predate în ultimii 35 de ani, în cadrul Fiziologiei plantelor de către doi iluştri profesori, Iuliu BĂRBAT şi Tiberiu SUCIU. Ei au consacrat în tratatele lor de Fiziologie şi câteva capitole dedicate Microbiologiei solului, introducând în studiul studenţilor lucrări de laborator pentru identificarea unor microorganisme. Această situaţie s-a menţinut până în anul 1987, când Microbiologia primeşte statutul de disciplină independentă, introdusă în programul de învăţământ al studenţilor agronomi şi horticultori în anul I, fiind predată de conf. dr. Octavian HENEGARIU. În perioada 1990-2007, titularul cursului a fost prof. dr. Doru PAMFIL, care a elaborat şi primele cursuri de Microbiologie (1994, 1998, 2001) pentru studenţii horticultori. Ulterior, această disciplina a fost preluată, din 2002, de şef de lucrări Rodica POP, care a contractat şi primele proiecte de cercetări ştiinţifice în acest domeniu. Microbiologia este predată studenţilor horticultori mai întâi ca Microbiologie generală, care prezintă principalele grupe de microorganisme implicate în activitatea din horticultură, agricultură, industrie alimentară, biotehnologii şi bio-industrie, în general. Partea a doua a cursului, de Microbiologie specială este axată pe microbiologia solului şi cea a fermentaţiilor, dar include şi unele probleme de prelucrarea şi conservarea produselor horticole, care necesită şi cunoştinţe de microbiologie. Micropropagarea este o disciplină care a început să constituie obiect de studiu în universităţi doar la începutul anilor 1980. Are un caracter interdisciplinar, valorificând cunoştinţele de fiziologie, botanică, agrochimie, biochimie, genetică, contribuind la completarea cunoştinţelor necesare studierii ameliorării plantelor şi biotehnologiei. Disciplina îşi propune iniţierea studenţilor în noua tehnologie a culturilor aseptice, prezentând cerinţele şi exigenţele unor culturi in vitro. Abordează principiile de bază ale culturii in vitro, tehnicile şi etapele de micropropagare, până la testarea virologică şi bacteriologică a materialului obţinut, obţinerea de seminţe artificiale, certificarea, comercializarea şi stocarea lui.

40

Disciplina a fost introdusă în studiul studenţilor horticultori din anul 1990, ca un curs obligatoriu de un an, luând în considerare aplicaţiile preponderent horticole ale acestei discipline. Cursul a fost iniţiat de prof. dr. Doru PAMFIL şi a fost preluat ulterior, din anul 1996, de conf. dr. Corina CĂTANĂ. Lucrările practice au fost susţinute de şef lucr. dr. Rodica POP, precum şi de ing. Mihai ARSENE şi ing. Voicu RÂUREANU, cercetători la SCPP Cluj-Napoca, cadre asociate în perioada de început (1991-1995), când disciplina nu beneficia de un laborator propriu, fiind utilizat cel al Staţiunii. Începând din anul 2002 şi respectiv 2005, Micropropagarea se predă în cadrul secţiilor de Peisagistică şi Silvicultură, fiind unul dintre cursurile aplicative inovative în cadrul acestor specializări. Cursul adresat studenţilor peisagişti este dezvoltat, în principal, ca aplicaţie a Micropropagării în domeniul clonării plantelor şi obţinerea de material săditor de calitate, dar şi pentru utilizarea tehnologiilor in vitro în realizarea unor obiecte de decor interior precum terrarii, pereţi verticali vegetali, instalaţii vegetale interioare etc. Studenţilor de la Silvicultură cursul de Micropropagare le oferă şansa familiarizării cu producerea de material săditor destinat exploatărilor forestiere, cu legislaţia privind asigurarea biodiversităţii şi cu utilizarea pădurii ca sursă pentru materie primă în bioindustrie (nutraceutice, industria farmaceutică etc.). Biotehnologia îşi propune să formeze competenţe în domeniul tehnologiilor din domeniul bio-economiei, fiind concepută în două părţi. După o familiarizare iniţială cu obiectivele şi perspectivele biotehnologiei, studenţii sunt iniţiaţi cu tehnicile culturii de organe, ţesuturi şi celule, producerea de metaboliţi secundari, stocarea de germoplasmă in vitro şi utilizarea bioreactoarelor în bio-industrie. Partea a doua a cursului face referiri la aplicaţii specifice ale biotehnologiei în domeniul horticulturii şi pregăteşte studenţii pentru bio-economia viitorului. Disciplina a fost creată în anul 1991, fiind preluată ulterior şi de celelalte USAMV-uri şi de Facultăţile de Horticultură ca un curs obligatoriu de un an. În anul 2004 disciplina a fost redusă la un semestru, iar apoi la doar şapte săptămâni. Cursul de Biotehnologie a fost iniţiat de prof. dr. Doru PAMFIL, fiind ajutat şi completat ulterior de conf. dr. Corina CĂTANĂ şi Cristian SISEA. Acest grup de discipline predate, la nivel de licenţă, au fost completate cu alte opt cursuri predate la cele două studii de master de Inginerie genetică în ameliorarea plantelor şi Biodiversitate şi bioconservare la care membrii echipei şi-au adus contribuţia atât la iniţierea programelor de studii cât şi la dezvoltarea acestora. Din 2012, grupului iniţial i s-a alăturat şi asist. dr. Cristian SISEA. Pentru scurte perioade de timp şi-au adus contribuţia şi alte cadre asociate ca dr. Ioana GABOREANU, dr. Magdalena PALADA-NICOLAU, precum şi unii postdoctoranzi.

Prof. dr. Doru C. PAMFIL este iniţiatorul disciplinelor de Micropropagare şi Biotehnologie, predate la Horticultură din anul 1990. Activitatea didactică a început-o în anul 1989, până la acea dată fiind CP III la Laboratorul de culturi şi ţesuturi din Staţiunea de Cercetări Horticole Cluj-Napoca. Activitatea publicistică şi de cercetare: 276 lucrări ştiinţifice din care peste 60 publicaţii ISI, 7 cărţi (3 ca unic autor şi 4 coautor). A fost director la 36 de proiecte naţionale şi internaţionale, membru în colective de cercetare la alte 14 proiecte de cercetare este şi coautor la 5 brevete de invenţie. Este directorul celui mai mare proiect de investiţii din USAMV

Prof. dr. Doru PAMFIL

41

Cluj-Napoca (>13 mil. euro) de care va beneficia Facultatea de Horticultură, prin finanţarea integrală, din fonduri europene, a Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, cu darea în folosinţă şi echipare completă, în anul 2013. Alte activităţi: a deţinut funcţia de prodecan al Facultăţii de Horticultură (1992-2000), prorector cu cercetarea (2000-2008) şi este rector al USAMV Cluj-Napoca din 2008. Este membru corespondent al Academiei Române, membru asociat al ASAS şi directorul comisiei de Biotehnologie, membru în alte 15 asociaţii profesionale naţionale şi internaţionale printre care şi vicepreşedinte CASSE. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea şi vicepreşedinte al Conferinţei Rectorilor Universităţilor Danubiene, membru CNADCU în comisia de specialitate, membru în Comitetul de conducere a ENGL-EU, Ispra, Italia, coeditor al Jurnalului Central European de Agricultură şi a altor reviste naţionale, membru în Comitetul de conducere al programului “European Innovation Partnership” al Comisiei Europene.

Conf. dr. Corina CĂTANĂ este cadru didactic din anul 1998. Este licenţiată a Facultăţii de Agricultură USAMV Cluj-Napoca (1991) şi absolventă de Master în Manipularea genetică a plantelor in vitro la Universitatea din Nottingham UK (1996); A absolvit cursurile de specializare NATO-ASI în Biosecuritate, cele de Evaluare a riscului pentru OMG şi are un doctorat în Genetică şi ameliorarea plantelor (USAMV Cluj-Napoca, 2000). Este Directorul Laboratorului de Cercetare pentru Biodiversitate la USAMV Cluj-Napoca şi responsabil al programului de master Biodiversitate şi bioconservare. Este expert în biodiversitatea legată de evaluarea riscului pentru biosecuritate, în utilizarea culturilor de ţesuturi vegetale, inducerea variaţiei genetice şi metabolisme secundare pentru colecţiile de germoplasmă (crioconservare). A iniţiat cercetări privind micropropagarea şi sistemele de cultură in vitro, a dezvoltat sistemul PFC in vitro în vederea obţinerii produşilor secundari (glicozide), studii biochimice (HPLC TLC şi UVvis) şi moleculare ale calităţii şi cantităţii de malvidină, peonidină şi pelargonidină şi transformări genetice mediate de Agrobacterium la specii ornamentale şi medicinale. Membru în diferite asociaţii profesionale şi ştiinţifice şi membru ales în Conducerea Executivă Euroscience (2008-2010). A publicat 52 articole ştiinţifice şi este autor a două cărţi de specialitate.

Şef lucr. dr. Rodica POP inginer agronom la INBT Bucureşti, Filiala Cluj-Napoca (1989-1999), doctorand cu frecvenţă în perioada 1999-2002, asistent între anii 2002-2007, iar în prezent şef de lucrări. Activitatea publicistică şi de cercetare: 73 articole şi lucrări ştiinţifice publicate în reviste naţionale şi internaţionale, două cărţi. A participat la 26 proiecte de cercetare în calitate de director şi colaborator. Este şeful Laboratorului de Microbiologie şi membru în echipele de cercetare din domeniul markerilor moleculari şi micropropagare. Este membru activ în cinci asociaţii profesionale.

Şef lucr. dr. Rodica POP

Conf. dr. Corina CĂTANĂ

42

Asist. dr. Cristian Radu SISEA a absolvit Facultatea de

Horticultură din USAMV Cluj-Napoca (2005), masterat şi ulterior doctorat în Genetica şi ameliorarea plantelor (2009). A urmat cursuri de specializare la IC Trieste şi a finalizat un proiect postdoctoral (2011). Activitatea publicistică şi de cercetare: peste 20 articole şi lucrări ştiinţifice publicate în reviste naţionale şi internaţionale şi coautor la două cărţi. A participat la numeroase proiecte de cercetare, dintre care la două în calitate de director.

Baza materială. Deşi iniţial disciplinele au avut alocat doar spaţiul fostei catedre militare (1990), s-a reuşit ulterior dotarea spaţiilor existente cu aparatură modernă prin programe europene (FP5-Copernicus), cu Banca Mondială (BCUM) sau prin programe naţionale (Platforma de cercetare pentru Biotehnologii). În prezent, disciplinele îşi desfăşoară activitatea didactică în Pavilionul de Biotehnologie, iar cea de cercetare în cadrul Institutului de Ştiinţele Vieţii şi a Centrului de Cercetări pentru Biodiversitate. Activitatea ştiinţifică s-a materializat cu finalizarea a peste 40 de programe de cercetare CNCSIS, Biotech, Orizont 2000, BCUM, Copernicus, CEEX, PNC I si II etc. Majoritatea activităţilor de cercetare s-a desfăşurat în cadrul Platformei de Biotehnologii, a Centrului Naţional de Cercetări pentru Markeri Genetici, a Centrului de Cercetări pentru Biodiversitate, a Laboratorului Naţional pentru Certificarea Produselor OMG şi a Laboratorului de Microbiologie. Tematica de cercetare a fost axată, în special, pe tehnicile care utilizează markerii moleculari, fiind luate în studiu peste 150 de specii de plante horticole şi medicinale şi aproape 1.000 de genotipuri. În cadrul micropropagării s-au studiat etapele producerii materialului săditor liber de viroze la 16 specii horticole, fiind elaborate tehnologii, medii de cultură şi material biologic din categorii biologice superioare. Cercetările au vizat optimizarea mediilor de cultură, influenţa balanţei auxină-citochinină în procesul de caulogeneză şi rizogeneză, inducerea embriogenezei somatice, obţinerea de seminţe artificiale, creşterea ratei de micomultiplicare in vitro şi îmbunătăţirea aclimatizării. Au fost studiate şi metodele de păstrare in vitro, completate în prezent cu studiul metodologiei de crioconservare a ţesuturilor, a celulelor şi a ADN-ului în băncile de gene. Cercetările de microbiologie au fost axate, în special, pe domeniul microbiologiei solului, vizând studiul rizobiilor şi a altor microorganisme din microflora rădăcinii plantelor, rezultate care sunt utilizate în specializarea studenţilor.

FLORICULTURĂ ŞI ARHITECTURĂ PEISAGERĂ

Disciplinele de Floricultură, Arboricultură ornamentală şi Arhitectură peisageră au apărut în planul de învăţământ al Secţiei de Horticultură din anul 1979-1980. Disciplinele amintite sunt înrudite prin conţinut şi metode de investigare, dar complet deosebite prin obiectul de studiu şi se predau ca discipline independente, dispun de o bază materială bogată şi adecvată obiectivelor propuse, orele având un pronunţat caracter practic, datorită specificului lor. Această bază materială a fost realizată de

Asist. dr. Cristian SISEA

43

către colectivul de cadre didactice şi personalului tehnic ajutător de la aceste discipline şi este formată din laboratoare, colecţii de plante floricole de câmp (96 specii, şi numerose cultivaruri şi hibrizi), plante de interior (135 specii), plante dendrologice (76 specii), diverse materiale didactice (exponate, planşe, prezentări Power Point, numeroase cărţi de specialitate, CD-uri cu specii, reţea de calculatoare şi soft-uri specifice fiecărei discipline, videoproiectoare etc.), câmpuri de cercetare şi pepiniere.

Unele aspecte practice sunt prezentate studenţilor în câmpuri de producţie ale fermelor (private sau de stat) de profil din ţara noastră dar şi cu ocazia unor vizite în străinătate.

În realizarea şi menţinerea acestei baze materiale un rol hotărâtor l-a avut prof. dr. Dumitru ZAHARIA care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul colectivului din 1979 şi până în anul 2012, fiind coordonatorul principalelor activităţi organizatorice şi didactice ale disciplinei în perioada respectivă, iar în perioada 1992-1996 a fost decanul facultăţii de Horticultură. Alături de prof. dr. Dumitru ZAHARIA, în cadrul colectivului au activat sau activează cadre didactice titulare, doctoranzi cu frecvenţă şi personal tehnic ajutător.

Dintre fostele cadre didactice, care au desfăşurat o bogată activitate didactică şi de cercetare ştiinţifică în regim de cadre didactice asociate, dr. biolog Felician MICLE de la Facultatea de Biologie şi dr. ing. M. MICU, directorul de la APS Cluj-Napoca (1981-1984). În perioada 1992-2000, în cadrul disciplinelor, şi-a desfăşurat activitatea d-na dr. Adriana FLORINCESCU (asistentă 1992-1994, şef lucrări 1994-1999, conferenţiar 1999-2000).

Din 1998, colectivul de cadre didactice s-a completat cu prof. dr. Maria CANTOR, care a activat ca CP II la SCPP Cluj-Napoca şi care în prezent este coordonatoarea activităţilor din cadrul Disciplinelor de Floricultură, Arboricultură ornamentală şi Arhitectură peisageră. Din anul 2002, se alătură colectivului conf. dr. Adelina DUMITRAŞ, din 2004 şef lucr. dr. Adrian ZAHARIA, din 2008 şef lucr. dr. Erzsebet BUTA, iar din 2009 asist. dr. Valentin SINGUREANU.

La activitatea disciplinelor şi-au adus contribuţia şi tehnicienii Ana TĂTAR (1980-1990), Ioan AMBRUS (1980-1987, 2000-2008), Gelu MOLDOVAN (2008-în prezent).

Prof. dr. Maria CANTOR lucrează în cadrul grupului

de discipline ca şef lucrări (1998-1999), conferenţiar (1999-2002), profesor universitar (2002 şi în prezent). Este conducător de doctorat în domeniul Horticultură, specializarea Floricultură şi Arboricultură ornamentală. În perioada 2009-2011 a deţinut funcţia de secretar ştiinţific al Facultăţii de Horticultură. A publicat 17 cărţi de specialitate şi manuale universitare, 241 de lucrări ştiinţifice, în ţară şi străinătate, şi a participat la peste 85 de simpozioane naţionale şi internaţionale (SUA, Canada, Africa de Sud, Danemarca, Franţa, Portugalia, Turcia etc.). A colaborat la 59 de contracte de cercetare (CNCSIS, GAR, CEEX, Banca Mondială, PN II, MCT, Orizont 2000, contract bilateral cu Coreea de Sud) din care la 47 ca director de proiect. Este autor a 15 soiuri de plante floricole din care: 12 soiuri de gladiole (Clujana, Speranţa, Lucia, Cipriana, Candida Ali, Excelsa, Medina, Coral

Prof. dr. Maria CANTOR

44

Pasion, Fistic, Apus de Soare, Melna, Mellisa), două soiuri de gerbera (Rosamia, Dora) şi un soi de garoafe (Cosmina). În perioada 2004-2011 a coordonat trei programe Socrates-Erasmus (Anglia, Franţa, Olanda) pentru studenţii horticultori. Obţine numeroase premii, diplome de excelenţă, medalii de aur şi argint pentru rezultatele ştiinţifice deosebite. Este membră a şase asociaţii de profil din ţară şi străinătate, redactor şef adjunct la Revista Rosarium şi Preşedinte la Asociaţia Amicii Rozelor din România.

Prof. dr. Dumitru ZAHARIA este absolvent al

Facultăţii de Horticultură, Bucureşti, promoţia 1967. În anul 1977 devine Doctor în Agronomie. Între anii 1979 şi 1991 a fost şef lucrări, iar între 1991-1996 conferenţiar. În anul 1996 devine profesor universitar. Activitatea publicistică cuprinde 2 tratate, 6 cărţi, 4 manuale universitare, peste 127 articole ştiinţifice, 35 de participări la simpozioane şi congrese. În ceea ce priveşte activitatea de cercetare, a fost director la şapte granturi şi membru în cinci colective de cercetare CNCSIS, CEEX, PN II, Academia Română şi Banca Mondială. A îndeplinit funcţia de secretar ştiinţific al facultăţii (1990-1992), decan (1992-1996) şi

şef catedra I (1996-2000). Este membru în şase asociaţii de profil. Din anul 2001 este conducător de doctorat, având sub îndrumare 19 doctoranzi.

Şef lucr. dr. Adrian ZAHARIA este absolvent al

Facultăţii de Horticultură, promoţia 1997. În perioada 2004-2008 a fost asistent universitar în cadrul departamentului de Horticultură şi Pesagistică. Din anul 2008 este şef lucrări. Este Prodecan cu probleme sociale şi studenţeşti al Facultăţii de Horticultură. În anul 2010 a obţinut titlul de Doctor în Horticultură. Este membru în patru asociaţii şi societăţi profesionale. A participat la numeroase simpozioane, naţionale şi internaţionale. A efectuat mai multe vizite în străinătate, printre care una în Madeira, în 2007 şi două în Coreea, în 2008 şi 2009. Este director de grant USAMV şi a participat ca membru în

peste 20 de proiecte de tip CEEX, CNCSIS, Orizont 2000, Academia Română.

Şef lucr. dr. Erzsébet BUTA activează în cadrul Disciplinelor de Floricultură, Plante floricole şi de gazon, ocupând postul de asistent din anul 2008. Din anul 2012 este şef de lucrări. A publicat 97 lucrări ştiinţifice, dintre care 33 ca prim autor, iar 64 în colaborare, în domeniul Floricultură, Arhitectură peisageră şi Legumicultură. Este membră a Asociaţiei Amicii Rozelor, a Societăţii de Horticultură şi Silvicultură din Transilvania, a Asociaţiei Horticultorilor din România etc. Este director la 2 granturi şi membră la 10 proiecte de cercetare (CEEX, CNCSIS, PN II, contract bilateral cu Coreea de Sud). A efectuat un stagiu de pregătire la Universitatea Konya, în Turcia, şi mai multe

vizite de informare-documentare, pe probleme de horticultură, la National Horticulture Research Institute Suwon, din Coreea de Sud, Erd Ungaria, Venlo Olanda etc.

Prof. dr. Dumitru ZAHARIA

Şef lucr. dr. Adrian ZAHARIA

Şef lucr. dr. Erzsebet BUTA

45

Asist. dr. Valentin SINGUREANU activează în cadrul disciplinelor de Proiectare asistată de calculator şi Modelare 3D, din anul 2009. Începând cu anul universitar 2011 activitatea didactică a inclus şi disciplina de Construcţii Ornamentale. A elaborat trei cărţi de specialitate în calitate de coautor şi a publicat 57 de lucrări ştiinţifice, din care 15 ca prim autor. A participat la un stagiu de pregătire la Universitatea Konya, în Turcia, şi la cursuri de perfecţionare în domeniu, precum: Management of European Project Course 2007, Light and Landscape, 2011. A fost director de grant CNCSIS TD şi membru în 7 proiecte de cercetare (CEEX, PCM II). Este membru al Asociaţiei Amicii Rozelor.

Floricultura figurează în planul de învăţământ din 1979, disciplina fiind structurată în două părţi, Floricultura generală, care tratează organografia, biologia şi înmulţirea speciilor floricole, producerea materialului săditor floricol, sisteme de cultură, înfiinţarea culturilor floricole, lucrările de întreţinere, recoltarea şi valorificarea florilor şi a plantelor floricole şi Floricultura specială, care descrie principalele genuri, varietăţi şi cultivaruri floricole, cerinţele acestora faţă de factorii de mediu, tehnologia de cultură şi modul de utilizare a acestora.

Arboricultura ornamentală figurează în planul de învăţământ din anul 1980. Disciplina abordează aspecte privind clasificarea speciilor lemnoase ornamentale, prezintă cunoştinţele fundamentale privind biologia şi ecologia acestor plante, înmulţirea speciilor şi varietăţilor, producerea materialului săditor, tehnologia culturii plantelor lemnoase ornamentale şi utilizarea acestora.

Arhitectura peisageră figurează în planul de învăţământ din anul 1980. Disciplina asigură cunoştinţele privind concepţia şi proiectarea spaţiilor verzi, alegerea şi asocierea vegetaţiei în spaţiile verzi, înfiinţarea şi întreţinerea spaţiilor verzi.

Începând cu anul universitar 1991-1992, în programul de aprofundare, iar din 1995 la activitatea de specializare, s-a introdus disciplina Tehnologii speciale ale culturilor forţate la plantele ornamentale.

Din anul universitar 1992-1993 disciplina de Floricultură s-a predat şi studenţilor de la Colegiul de Legumicultură-Floricultură iar din 1993-1994 disciplinele de Arboricultură ornamentală şi Arhitectură peisageră se predau studenţilor de la acelaşi colegiu, până la desfiinţarea acestora.

După anul 1994, procesul de instruire al studenţilor de la Facultatea de Horticultură a cunoscut o diversificare spectaculoasă. Au apărut o serie de noi specializări cu program scurt (3 ani) sau cu program lung (5 ani). Programa de învăţământ a acestor specializări prevede instruirea studenţilor cu informaţii despre plantele ornamentale floricole şi lemnoase, precum şi modalităţile de utilizare a acestora în amenajarea spaţiilor verzi sau diverse interioare.

Astfel, din anul 1998, în planul de învăţământ al Colegiului Pomicultură-Viticultură este prevăzută disciplina de Floricultură până la desfiinţarea acestora.

Asist. dr. Valentin SINGUREANU

46

Tot din 1998, se obţine aprobarea organizării de studii postuniversitare în domeniul Cultura plantelor horticole în climat controlat la început ca studii de aprofundare, iar apoi ca masterat, cu durata de 1,5 ani, şi din 2011 cu durată de 2 ani.

În cadrul programului de învăţământ este prevăzută disciplina “Cultura plantelor ornamentale în climat controlat”. Disciplina lărgeşte orizontul cunoştinţelor privind plantele ornamentale ierboase şi lemnoase care se cultivă în spaţii cu climat controlat (sere, solarii, apartamente, verande, holuri etc.), datorită faptului că speciile prezentate sunt altele decât cele prezentate studenţilor.

În programa de învăţământ a specializării MDAR, actualmente IEA, este prevăzută disciplina de Floricultură şi Arhitectură peisageră. Disciplina are scopul de-a informa studenţii cu datele necesare cunoaşterii caracteristicilor morfobiologice a celor mai importante specii floricole şi lemnoase ornamentale existente şi cultivate în ţara noastră sau a varietăţilor nou introduse la noi, precum şi a modului de utilizare a acestor specii în amenajările peisagere.

În programa de învăţământ a specializării Peisagistică figurează următoarele discipline:

Plante floricole şi de gazon. Disciplina oferă cunoştinţele teoretice şi practice privind plantele floricole şi de gazon clasificarea şi sistematica acestora, aspectele morfologice, valoarea ornamentală, perioada de decor, cerinţele plantelor faţă de factorii de mediu, modalităţi de asociere şi utilizarea lor în amenajări peisagistice.

Plante ornamentale de interior. Disciplina prezintă studenţilor speciile floricole care pot fi cultivate în condiţii de interior, valorile ornamentale ale acestora, dar mai ales condiţiile de mediu care permit creşterea lor în condiţii de interior.

Artă florală. Disciplina se referă la secretele exprimării frumosului cu ajutorul speciilor floricole, principii de asociere în aranjamente, buchete, modul de realizare al acestora şi de utilizare pentru decorul interioarelor.

Istoria parcurilor şi grădinilor, disciplină menită să contribuie la cunoaşterea şi analiza parcurilor şi grădinilor existente pe plan naţional şi internaţional.

Proiectare asistată de calculator. Disciplina oferă studenţilor cunoştinţele teoretice utile pentru formarea deprinderilor necesare la întocmirea proiectelor peisagistice (planuri 2D) cu ajutorul diferitelor softuri (programe: AutoCAD, ArchiCAD).

3D Computer. Disciplina permite studenţilor să-şi completeze cunoştinţele în domeniul proiectării computerizate cu ajutorul informaţiilor legate de întocmirea şi prezentarea proiectelor peisagistice cu ajutorul elementelor inteligente 3D.

Producere de material săditor dendro-floricol. Disciplina prezintă metodele convenţionale de înmulţire a speciilor erbacee şi lemnoase ornamentale, condiţiile şi tehnologiile de producere a materialului săditor dendro-floricol, formarea acestuia în pepiniere şi pregătirea lui în vederea plantării la loc definitiv în parcuri şi grădini.

Amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi. Obiectivele disciplinei sunt de a informa studenţii despre tehnicile de amenajare (înfiinţare) a spaţiilor verzi, lucrările de pregătire a terenului, pregătirea materialului biologic, plantarea acestuia, înfiinţarea suprafeţelor gazonate precum şi lucrările de întreţinere a tuturor componentelor unui spaţiu verde, inclusiv tăierile care se aplică arborilor şi arbuştilor precum şi tratarea rănilor şi scorburilor constatate la arborii ornamental.

47

Din anul 2008 funcţionează şi masterul Proiectare amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, la început cu durata de 1,5 ani, iar din 2011 cu durata de 2 ani.

În planul de învăţământ al acestui masterat sunt cuprinse discipline ale căror informaţii pregătesc masteranzii în domeniul managementului şi marketingului peisagistic, al principiilor de proiectare clasică, dar şi pe bază de programe speciale aplicate cu ajutorul calculatorului, cunoştinţelor privind speciile ornamentale folosite în amenajarea spaţiilor verzi. Dintre disciplinele acestui masterat amintim: Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi, disciplina lărgeşte orizontul cunoştinţelor acumulate în timpul studenţiei cu informaţii despre sortimentul actual al speciilor, prezentând cultivarurile existente, cunoştinţele despre biologia acestora, utilizarea lor în amenajarea spaţiilor verzi, condiţiile de mediu necesare pentru o comportare peisagistică specifică, etc. Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi pune la dispoziţia masteranzilor informaţii despre utilajele, instalaţiile şi uneltele ce pot fi folosite în materializarea tehnicilor moderne de întreţinere a vegetaţiei din parcuri şi grădini. Tehnici speciale pentru înmulţirea şi formarea materialului săditor dendro-floricol prezintă informaţii despre cele mai eficiente metode de înmulţire a speciilor ornamentale precum şi tehnologiile moderne de formare a materialului săditor dendro-floricol în vederea plantării la loc definitiv.

În anul 2008 a fost înfiinţat masterul de Ştiinţe Horticole, cu o durată de 2 ani, în cadrul căruia se predau disciplinele de Tehnologii speciale de cultură a florilor, Cultura florilor în sistem ecologic şi Artă florală.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul plantelor ornamentale este axată pe

următoarele direcţii: Tehnologii de cultură a speciilor dendro-floricole; genetica şi ameliorarea speciilor floricole, activităţi ce se desfăşoară în baza contractelor de cercetare încheiate cu CNCSIS, Academia Română, Banca Mondială, CEEX, PN II, precum şi contracte bilaterale cu Coreea de Sud si Republica Moldova etc.

În cadrul acestor cercetări sunt abordate studii privind colectarea, conservarea şi studiul fondului de germoplasmă, la diferite specii floricole şi dendrologice, în vederea îmbogăţirii şi răspândirii în zonă a speciilor dendro-floricole şi găsirea celor mai buni genitori pentru crearea de noi soiuri. Se urmăreşte îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură a speciilor nou introduse în colecţii şi utilizarea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică în ameliorarea speciilor floricole.

În ultimul timp, cercetările sunt orientate spre domeniul ameliorării şi creării de soiuri şi hibrizi la speciile dendro-floricole de câmp şi seră. Astfel, au fost create şi omologate soiurile de gladiole “Speranţa” (2002), “Cipriana” (2004), “Candida Ali” (2008), “Excelsa” (2008), “Medina” (2009), “Coral Pasion” (2009), “Apus de Soare” şi “Fistic” (2011), “Melna” (2011), “Mellisa” (2011), soiurile de gerbera “Rosamia” (2007), “Dora” (2007) şi soiul de garoafe “Cosmina” (2000).

Preocupări privind proiectarea şi amenajarea spaţiilor verzi pentru înfrumuseţarea şi reabilitarea unor spaţii verzi, prin refacerea unor terenuri degradate, în scopul conservării biodiversităţii naturale şi reducerea poluării mediului înconjurător, constituie obiective primordiale în cercetarea ştiinţifică.

48

Rezultatele acestor cercetări au fost prezentate la simpozioane, mese rotunde naţionale şi internaţionale, reviste şi alte publicaţii din ţară şi străinătate, elaborarea unor cărţi de specialitate, dar şi la întocmirea unor lucrări de diplomă ale studenţilor şi a lucrărilor de disertaţie ale masteranzilor.

Prin programele de mobilităţi şi colaborare, disciplina are schimburi de studenţi şi cadre didactice, precum şi de material biologic, cu diferite universităţi din ţară şi străinătate (Writtle College Anglia, Larenstein College Olanda, INH Angers Franţa, University of Florida, University of Copenhaga, USDA Floral Nursery Plant Beltsville, USA, RDA Suwon, Coreea de Sud etc.).

LEGUMICULTURA Cursul de Legumicultură s-a desprins, în anul 1948, din disciplina de Horticultură care, încă de la înfiinţarea instituţiei în 1869, s-a predat studenţilor agronomi, cuprinzând cunoştinţe de cultura legumelor, pomilor şi florilor. De-a lungul timpului, în cadrul disciplinei de Legumicultură au activat următoarele cadre didactice: prof. Gheorghe MIRON (1924-1927, 1932-1948), şef lucr. Ioan MAIER (1945-1948), şef lucr. Alexandru TÖRÖK (1948-1959), şef lucr. Elena ALBU (1947-1948, 1955-1956), prof. Ştefan VERESS (1949-1959), asistent Ştefan CSORBA (1953-1956), Asistent Ioan GERGELY (1959-1962), asistent Virgil BUCURESCU (1960-1962). Disciplina de Legumicultură s-a organizat şi dezvoltat sub conducerea prof. dr. Vasile NILCA (1948-1957), a prof. dr. Dumitru INDREA în (1957-1996). Cursul de Legumicultură, pentru studenţii agronomi, a fost predat în perioada anilor 1984-1989, de către şef lucr. dr. Ana RADU iar, începând din anul 1990 şi până în prezent este predat de către prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN. Primul titular al disciplinei de Legumicultură şi Floricultură a fost prof. dr. Vasile NILCA, care a iniţiat şi participat la organizarea şi funcţionarea disciplinei în perioada 1947-1957. A fost promovat în învăţământ din producţie de la o unitatea specializată în legumicultură, Centru de producere al seminţelor de legume Boiu, jud. Târnava Mare pe postul de profesor universitar. Împreună cu colectivul său a elaborat primul curs de Legumicultură, a organizat câmpurile experimentale ale disciplinei, a participat la construirea unei sere experimentale de 240 m2 şi a unui grup de răsadniţe olandeze în suprafaţă de 300 m2. Şef lucr. dr. Ana NEGRU-RADU a efectuat ore de lucrări practice şi a îndrumat practica de specialitate ca asistent universitar în perioada 1958-1978 şi apoi şef de lucrări până în 1986.

Prof. dr. Vasile

NILCA Şef lucr. dr. Ana NEGRU-RADU

49

Prof. dr. Dumitru INDREA şi-a început activitatea la

disciplina de Legumicultură ca asistent universitar din anul 1951 ocupând această funcţie până în anul 1957 când devine şef de lucrări şi titularul disciplinei. Din anul 1969 a ocupat postul de conferenţiar până în 1972 când devine profesor universitar. Începând din anul 1995 activează ca şi profesor consultant şi conducător de doctorat cu 16 titluri de doctor acordate. A ocupat mai multe funcţii administrative (şef de catedră, membru în Consiliul profesoral al facultăţii şi în Senatul universităţii, Decan al Facultăţii de Horticultură în perioada 1990-1992). A avut un rol deosebit în dezvoltarea bazei materiale a disciplinei de Legumicultură. Astfel, s-a preocupat de realizarea unei sere încălzite (tip Venlo) cu o suprafaţă de 1000 m2, un solar tip tunel şi două sere-solar. A coordonat activitatea de cercetare şi producţie desfăşurată în sectorul legumicol din cadrul Fermei didactice şi ulterior Staţiunea didactică experimentală. De-a lungul anilor, până la reînfiinţarea disciplinei de floricultură în cadrul secţiei de Horticultură, împreună cu ceilalţi colaboratori s-a preocupat de organizarea, realizarea şi întreţinerea parcului universităţii. Activitatea didactică şi de cercetare a fost concretizată prin publicarea a 32 cursuri, îndrumătoare de lucrări practice, manuale interuniversitare şi cărţi de specialitate precum şi a 220 articole, din care 83 lucrări ştiinţifice originale. A obţinut 8 distincţii naţionale şi numeroase premii şi diplome.

Prof. dr. Alexandru-Silviu APAHIDEAN a început

activitatea în cadrul USAMV ca asistent universitar în anul 1981, ocupând ulterior poziţiile de şef de lucrări (1990-1997), conferenţiar (1997-1999), iar din 1999 profesor universitar, conducător de doctorat. A contribuit la dezvoltarea bazei didactice şi de cercetare prin organizarea colecţiilor de plante legumicole, generalizarea sistemului de fertirigare în sere şi solarii, precum şi prin realizarea a două solarii moderne. Activitate publicistică: 24 tratate, cărţi şi manuale universitare; 176 lucrări ştiinţifice, 75 de participări la Congrese şi Simpozioane ştiinţifice în ţară şi străinătate. A coordonat, până în prezent, activitatea unui număr de şase doctoranzi care au obţinut titlul de doctor în horticultură. Activitatea de cercetare: 8 proiecte de cercetare în calitate de director, 4 proiecte responsabil de proiect şi în 32 proiecte membru în colectivul de cercetare, din care 2 internaţionale. Alte activităţi: membru în Consiliul Facultăţii de Horticultură (1990-2012), membru in Senatul USAMV (2000-2012), Prodecan al Facultăţii de Horticultură (2000-2004), Decan al Facultăţii de Horticultură (2004-2008), Director al departamentului ECIDFR (2008-2012). A obţinut Premiul Societăţii Române a Horticultorilor în 2003 pentru colaborarea la lucrarea “Horticultura României de-a lungul timpului” şi Premiul Academiei Romane “Gheorghe Ionescu Şişeşti”, în anul 2005, în calitate de coautor la Tratatul de Legumicultură. Din 2006, membru în comisia de experţi permanenţi ARACIS, membru în comisia de specialitate a CNATDCU (2006-2010), membru asociat al ASAS din 2010.

Prof. dr. Dumitru INDREA

Prof. dr. Alexandru Silviu APAHIDEAN

50

Prof. dr. Maria APAHIDEAN. Absolventă a Facultăţii de Horticultură Bucureşti (1980). Doctor în horticultură (1998), cu teza “Contribuţii la stabilirea unei metode noi de cultură, fără sol, a tomatelor în seră”. Specializări în Belgia, Franţa, Grecia, Spania, Turcia. După un stagiu în producţie la IPILF Arad, lucrează în cercetare la Institutul Agronomic Cluj-Napoca până în anul 1987 după care devine cadru didactic. Evoluţia profesională: asistent universitar (1987-1992); şef lucrări (1992-2000); conferenţiar (2000-2004) profesor (2004 până în prezent). Activitatea publicistică: 13 cărţi şi cursuri universitare, 131 lucrări ştiinţifice şi 69 lucrări comunicate la

simpozioane naţionale şi internaţionale. Activitate de cercetare: director la 3 granturi din care unul internaţional şi membru în 41 din care unul internaţional. Alte activităţi: Conducător de doctorat (din 2006), şef de catedră (2008-2012), şef birou AUF (Agence Universitaire de la Francophonie, 2008-2011), expert evaluator proiecte internaţionale AUF, membru în consiliul pe facultate (1996-2012), membru în colegiul director al Bibliotecii USAMV Cluj-Napoca, membru în colegiul redacţional al revistei Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca (2004-2008).

Prof. dr. Dănuţ Nicolae MĂNIUŢIU a activat ca

asistent universitar în perioada 1991-1995, şef lucrări (1995-2002), conferenţiar (2002-2008), iar din 2008 este profesor universitar; din anul 2009 devine conducător de doctorat. A publicat 7 cărţi şi manuale universitare, 133 lucrări ştiinţifice. A participat la 33 congrese şi simpozioane ştiinţifice în ţară şi străinătate. Din anul 2012 este Directorul Departamentului I Horticultură şi Peisagistică. În anul 2008 a obţinut Premiul special acordat de SRH şi Premiul “Teodor Bordeianu” acordat de ASAS pentru lucrarea “Cultura legumelor”. Activitatea de cercetare: director la un proiect de cercetare şi membru în colectivele de cercetare la 8 proiecte.

Conf. dr. Rodica Maria SIMA este absolventă a

Facultăţii de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca, 1995. Obţine Diploma de Doctor în Horticultură, la USAMV Cluj-Napoca 2003. Activează la disciplina de Legumicultură din anul 1997 când a ocupat postul de preparator, din 2000 pe cel de asistent, din 2004 şef lucrări iar din 2009 conferenţiar. Activitatea publicistică şi de cercetare: 135 publicaţii (cărţi, lucrări ştiinţifice, articole), 25 participări la simpozioane ştiinţifice în ţară şi străinătate. Este director la un proiect CNCSIS tip AT, membră în colectivele de cercetare la 4 proiecte CNCSIS tip A

şi 6 proiecte tip CEEX. Stagii de perfecţionare: Mediterranean Agronomic Institute of Chania (2000); Bournemouth University, Marea Britanie (2003); Agro Ilvo Institute, Merelbecke, Ghent - Belgia (2006 şi 2009). Din anul 2012 este Director adjunct al Departamentului I Horticultură şi Peisagistică şi membră în Senatul USAMV.

Prof. dr. Dănuţ Nicolae MĂNIUŢIU

Conf. dr. Rodica SIMA

Prof. dr. Maria APAHIDEAN

51

În cadrul disciplinei de Legumicultură şi-au desfăşurat activitatea şi unele cadre

de cercetare cu studii superioare: ing. Verona CETEAN (1975-1984), dr. ing. Ioan PAVEN, (în perioada 1975-1990 a lucrat ca tehnician, iar după 1990 până în prezent ca inginer în sectorul de legumicultură).

Pe parcursul anilor disciplina a beneficiat de ajutorul şi spijinul unor tehnicieni: lab. Adalbert KRALL (1945-1968), tehn. Ştefan CIUTA (1945-1970), tehn. Sofia RÜRIGH (1946-1973), lab. Maria HONEK (1946-1976), tehn. ing. Rodica OANA (1988-2004), lab.ing. Diana FICIOR (2004-2011) care au avut o contribuţie importantă la desfăşurarea în condiţii optime a procesului de învăţământ şi cercetare al disciplinei de Legumicultură. Disciplina de Legumicultură este structurată în două părţi: generală şi specială. În partea întâi se tratează problematica generală a disciplinei ca importanţă social-economică a legumiculturii, biologia şi ecologia plantelor legumicole, dotarea tehnico-materială a legumiculturii, agrotehnica generală a culturilor de legume în câmp, sere, solarii, particularităţile culturilor destinate producerii de seminţe. În partea specială a cursului se tratează cultura principalelor specii de legume, prezentându-se la fiecare importanţa culturii, originea şi răspândirea, caracteristicile biologice, clasificarea soiurilor, ecologia plantei, tehnologia culturii în câmp pentru consum şi pentru produce-rea de sămânţă şi, după caz, tehnologia culturii forţate şi protejate prin diverse metode (sere, solarii, răsadniţe, tunele joase etc.). Cursul de Legumicultură este completat şi susţinut cu lucrări de laborator şi lucrări practice privind cultura legumelor în câmp, sere, solarii şi activităţi productive, desfăşurate în perioadele de practică ale studenţilor.

În funcţie de diferitele specializări existente în Facultăţile de Horticultură şi Agricultură se mai predau şi alte discipline axate pe cultura legumelor: Legumicultură (Agricultură), Tehnologii horticole (IEA), Produse legumicole (IMAPA), Legumicultură ornamentală (Peisagistică), Tehnolgii speciale în cultura plantelor legumicole în spaţii protejate, Tehnologia de producere a materialului săditor la plante legumicole (pentru grupa de specializare în legumicultură), Cultura legumelor în climat controlat (Master).

Baza materială. Disciplina dispune de laboratoare pentru studenţi, sere, solarii, răsadniţe, colecţii de specii, varietăţi şi soiuri, câmpuri didactice de experienţă, maşini şi utilaje specifice.

Activitatea de cercetare. Preocupările actuale ale colectivului de la această disciplină sunt axate pe cercetări privind creşterea randamentului conversiei energiei radiante prin noi sisteme de cultură (fără sol), în sere, folosirea intensivă a serelor solar, modernizarea tehnologiilor la unele culturi de legume în liber şi în spaţii protejate precum şi unele aspecte privind cultura ciupercilor; zonarea şi raionarea soiurilor de legume în Transilvania, studiul sortimentului pentru câmp şi sere, producerea seminţelor de conopidă şi gulii timpurii, studiul agrobiologiei unor specii folosite în culturi succesive, elaborarea tehnologiilor specifice pentru culturile timpurii (varză, tomate, castraveţi), a tehnologiei culturii cepei prin semănat direct (soiuri, densităţi, fertilizare, erbicidare), a tehnologiei culturii tomatelor în sere şi solar (sortiment, densitate, epoci, limitarea creşterii plantelor). Au fost promovate în producţie trei soiuri de legume: soiul de fasole urcătoare “Clujana”, soiul de salată “Blondă de iarnă” şi soiul de ceapă de iarnă “De Cluj”.

52

POMICULTURA

Disciplina de Pomicultură s-a separat, în anul 1948, din disciplina de Horticultură, care de la înfiinţarea instituţiei în 1869 s-a predat studenţilor agronomi.

Pe parcursul perioadei 1948-1979 cursul de Pomicultură s-a predat la Facultatea de Agronomie. În perioada 1924-1927, 1932-1948 pomicultura a fost predată studenţilor agronomi de către prof. dr. Gheorghe MIRON.

Începuturile disciplinei de Pomicultură, ca entitate separată, (1948), au fost realizate sub conducerea prof. Ştefan VERESS până la pensionarea sa în anul 1972.

La disciplina de Pomicultură, începând cu anul universitar 1956-1957 a fost încadrat ca asistent universitar ing. Emil RUSU, care a predat partea de lucrări practice studenţilor de la Facultatea de Agronomie până in anul 1983. După pensionarea prof. Ştefan VERESS, cursul de Pomicultură la studenţii Facultăţii de Agricultură a fost predat de către şef lucr. dr. Emil RUSU, până în anul 1978.

Pentru o scurtă perioadă de timp când la Facultatea de Agricultură funcţionau

două serii de studenţi, cursul de Pomicultură fost predat de şef lucr. dr. Emil RUSU atât la Agricultură, cât şi la secţia de Economie agrară.

După înfiinţarea secţiei de Horticultură din cadrul Facultăţii de Agricultură, 1977, şef lucr. dr. Emil RUSU a predat lucrări practice studenţilor de la secţia de Horticultură şi cursul de Pomicultură generală până în anul 1983.

După anul 1978, cursul de Pomicultură la Facultatea de Agricultură a fost predat de către prof. dr. Ştefan OPREA, până în anul 1990.

La secţia de Horticultură, din anul 1979 până în 1985, cursul şi lucrările practice de Pomicultură specială au fost predate de către dr. ing. Ştefan WAGNER, CP I, de la SCPP Cluj-Napoca.

Prof. dr. Gheorghe MIRON Prof. dr. Ştefan VERESS Prof. dr. Ştefan OPREA

Dr. ing. Ştefan WAGNER Şef lucr. dr. Emil RUSU

53

Din anul universitar 1979-1980 se predau cursurile de Pomicultură generală şi specială, lucrări practice şi proiect la Facultatea de Horticultură. Începând cu anul universitar 1992-1993 s-a predat disciplina de Pomicultură la Colegiul de trei ani, specializarea Legumicultură şi Floricultură, iar din 1994-1995 şi la Colegiul de Pomicultură şi Viticultură până în anul 2006. Din anul 1998 se predă disciplina de Tehnologii pomicole la studenţii de la Inginerie economică. Din anul 2000-2001 s-a predat la grupa de specializare din anul V grupa de specializare Pomicultură, disciplina de Tehnologii de cultura în exploataţiile pomicole mici şi mijlocii şi Tehnologii noi de producere a materialului săditor pomicol, până în anul 2009. Disciplina de Produse pomicole se predă studenţilor de la specializarea IMAPA, începând cu anul universitar 2003-2004 şi în prezent. Din anul universitar 2005-2006 la specializarea Peisagistică, se predă disciplina de Pomicultură ornamentală. Pe parcursul anilor, orele de lucrări practice ale disciplinei au fost conduse atât de către titularii de curs amintiţi anterior cât şi de către următoarele cadre didactice titulare sau asociate - conf. dr. Ana CIOTLĂUŞ, 1979-1980, prof. dr. Nastasia POP, 1980-1983, dr. ing. Anton TAPALAGĂ, 1980-1981, ing. Victor MOISESCU, 1980-1984.

Prof. dr. Gavrilă ROPAN este absolvent al Facultăţii de Agricultură (1967) şi al Facultăţii de Economie Agrară (1975). Între anii 1977 şi 1983 a fost asistent universitar. În perioada 1981-1995 a fost şef lucrări. Din 1996 şi până în anul 2000 a ocupat funcţia de conferenţiar, iar din anul 2000 până în 2011 profesor universitar. În prezent este profesor asociat. În anul 1995 a devenit Doctor în Ştiinţe Agricole. Pe parcursul activităţii didactice a publicat 6 cursuri de pomicultură, 22 îndrumătoare de lucrări practice, ghid pentru proiectare în pomicultură şi culturi de câmp. A scris peste 215 articole ştiinţifice prezentate la diferite simpozioane din ţară şi străinătate. A îndrumat 220 de studenţi pentru proiectele de diplomă. A fost conducătorul de doctorat a 8 doctoranzii. Este membru al unor societăţi si asociaţii profesionale: Societatea de Pomicultură, Cultura arbuştilor fructiferi şi Asociaţia Amicii Rozelor.

Prof. dr. Viorel MITRE este absolvent al Facultăţii

de Agricultură şi Horticultură, secţia Horticultura din Cluj-Napoca (1984). În perioada februarie 1990 - octombrie 1990 a fost asistent cercetător la SCDP Cluj-Napoca. Între anii 1990-1995 a ocupat funcţia de asistent universitar, 1995-2001 şef lucrări, 2001-2008 conferenţiar, iar din anul 2008 şi până în acum este profesor universitar la disciplina de Pomicultură. Este Doctor în Agricultură, specializarea “Fiziologia plantelor” din anul 1998 iar din 2009 este conducător de doctorat în domeniul Horticultură, specializarea Pomicultură. În perioada 2008-2012 a fost şef de catedră I Horticultură - Peisagistică, iar în prezent este Prodecan Academic la Facultatea de Horticultură. A publicat 7 cărţi şi 101 lucrări ştiinţifice şi a participat în

Prof. dr. Gavrilă ROPAN

Prof. dr. Viorel MITRE

54

calitate de director sau membru la 8 granturi de cercetare. Este autor şi coautor la trei brevete de invenţie OSIM şi a obţinut de două ori Diploma de Excelenţă şi Medalia de aur la Salonul Internaţional Proinvent (ediţia VIII şi X). Este Preşedintele Societăţii de Horticultură şi Silvicultură din Transilvania, din 2009 şi membru al unor societăţi şi asociaţii profesionale: ISHS, Asociaţia Amicii Rozelor; Societatea Româna a Horticultorilor. Din 2012 este membru în Comisia de analiză a contestaţiilor la CNATDCU, în domeniul Ingineria resurselor vegetale şi animale. Este editor la “Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca” şi “Notulae Scientia Biologicae”.

Conf. dr. Ioana MITRE este absolventă a Facultăţii de Agricultură şi Horticultură, secţia Horticultură, 1984. Şi-a început cariera didactică în anul 1996 ca asistent universitar. Din anul 2001 şi până în anul 2009 a fost şef lucrări în cadrul catedrei I Horticultură şi peisagistică, iar din 2009 conferenţiar în cadrul Departamentului I Horticultură si Peisagistică. Din 2012 activează în cadrul Departamentului II Silvicultură, pe postul de conferenţiar. În anul 2003 a obţinut titlul de Doctor în Agricultură, specializarea Agrochimie. A publicat 2 cărţi recunoscute în edituri CNCSIS. Numărul total al lucrărilor

publicate în calitate de autor/coautor este 75, din care prim autor 20. A participat în calitate de membru în patru granturi de cercetare. Este membră al unor societăţi şi asociaţii profesionale: Societatea de Horticultură şi Silvicultură din Transilvania, International Society for Horticultural Science, Asociaţia Amicii Rozelor, Societatea Româna a Horticultorilor. Este coautor la trei brevete de invenţie OSIM. Obţine de două ori “Diploma de Excelenţă şi Medalia de aur” la Salonul Internaţional Proinvent Ediţia a VIII-a şi a X-a, Cluj-Napoca pentru “Grup de invenţii”.

Personalul tehnic ajutător al disciplinei a contribuit la buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, precum şi la realizarea planului tematic de cercetare. De-a lungul anilor de existenţă a disciplinei de Pomicultură, aceasta a fost cu devotament slujită de următoarele cadre tehnice ajutătoare: tehn. Ileana TURCU, 1965-2000, lab. Ioan CUREU, 1991-1996, tehn. ing. Cristian MARIAN, 1996 şi în prezent.

Disciplinele de: Pomicultura generală, Pomicultura specialǎ şi Pomologie se predau în conformitate cu programa analitică, la învăţământul de zi şi învăţământ la distanţă (cu frecvenţă redusǎ).

Obiectivele disciplinelor prevăd să asigure însuşirea, de către studenţi, a principiilor şi metodologiilor care stau la baza pomiculturii şi pomologiei, să abordeze interdisciplinar problemele specifice biologiei şi tehnologiei speciilor pomicole, să definească corect termenii specifici disciplinei, sǎ prezinte producerea materialului săditor, amenajarea, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor pomicole, să utilizeze în diferite relaţii conexe limbajul de specialitate, să prezinte modele de aplicare în practică a cunoştinţelor dobândite în urma studierii aspectelor teoretice ale cursului, să formeze la studenţi deprinderi intelectuale şi practice legate de tehnologia întreţinerii livezilor.

Cursul de Pomicultură este structurat în două părţi: generală şi specială (pomologie).

Conf. dr. Ioana MITRE

55

În partea generală se tratează problematica generală a disciplinei ca: Importanţa economică a pomiculturii, biologia şi ecologia plantelor pomicole, producerea materialului săditor, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor (lucrările solului, fertilizarea, irigarea, lucrări de tăiere şi dirijare a creşterii şi fructificării pomilor şi arbuştilor fructiferi), îngrijirea recoltei, recoltarea şi condiţionarea fructelor.

Cea de-a doua parte, Pomologia, cuprinde cultura speciilor pomicole. La fiecare specie sunt prezentate următoarele aspecte: importanţa culturii, originea şi aria de răspândire, particularităţi biologice şi tehnologice.

Cursul de pomicultură este completat şi susţinut cu lucrări practice, proiect, privind cultura diferitelor specii pomicole şi activităţi productive desfăşurate în perioadele de practică ale studenţilor.

Produse pomicole. Disciplina abordează aspecte legate de recoltarea, sortarea, condiţionarea, păstrarea, ambalarea, valorificarea fructelor destinate consumului în stare proaspătă dar şi tehnologiile de obţinere a diferitelor produse derivate din fructe cum ar fi: sucurile, siropurile, gemurile, dulceţurile, compoturile, nectarurile, băuturile alcoolice (rachiu, ţuică, cidru, calvados, lichior etc), oţetul, fructele congelate, deshidratate etc.

Tehnologii pomicole. Această disciplină se adresează studenţilor specializării de Inginerie Economică în Agricultură şi tratează pentru fiecare specie pomicolă în parte tehnologia producerii materialului săditor, a înfiinţării respectiv întreţinerii plantaţiilor pomicole. Fiecare verigă tehnologică în parte este cuantificată ca şi importanţă tehnică respectiv ca şi pondere în preţul de cost. Toate aceste elemente vin în sprijinul absolvenţilor acestei specializări în vederea eficientizării producţiei pomicole.

Pomicultura ornamentală abordează aspecte legate de particularităţile cultivării speciilor fructifere în spaţii ornamentale, valorificarea în primul rând a aspectului decorativ a pomilor fructiferi şi în al doilea rând a producţiei de fructe. Acestă disciplină se adresează studenţilor programului de studiu Peisagistică.

Cultura pomilor în sistem ecologic. Disciplina îşi propune prezentarea bazelor teoretice privind pomicultura ecologică studenţilor masteranzi. Sunt abordate probleme legate de modul de fertilizare, combatere a bolilor şi dăunătorilor, combaterea buruienilor, în sistem organic precum şi legislaţia referitoare la conversia pomiculturii clasice in pomicultură ecologică.

Tehnologii speciale caracteristice speciilor pomicole. Principalele obiective ale disciplinei sunt: instruirea teoretică a masteranzilor cu privire la verigile tehnologice moderne aplicate în livezile superintensive de mare densitate; modernizarea plantaţiilor vechi; introducerea în cultură a unor soiuri noi, productive şi eficiente din punct de vedere economic; protejarea plantaţiilor împotriva accidentelor climatice; echiparea plantaţiilor cu sisteme de fertirigaţie computerizate.

Derivate şi subproduse din fructe. Disciplina abordează aspecte teoretice şi practice necesare instruirii masteranzilor, referitoare la industrializarea fructelor şi transformarea acestora în subproduse specifice cum ar fi: pulpe, marcuri, fructe deshidratate, fructe congelate, distilate, sucuri, siropuri, gemuri dulceţuri, peltele. etc.

Condiţionarea, sortarea şi păstrarea fructelor abordează tehnologiile referitoare la valorificarea superioară a fructelor destinate consumului în stare proaspătă.

Baza materială. Disciplina dispune de laboratoare pentru studenţi, livadă în incinta universităţii cu colecţii de specii şi soiuri, forme de coroană, sisteme de întreţinere a solului, câmpuri experimentale, maşini şi utilaje specifice.

56

Cercetare ştiinţifică. Încă de la înfiinţarea sa ca disciplină separată, Pomicultura

a devenit un domeniu de cercetare ştiinţifică de mare interes în cadrul universităţii. Principalele aspecte abordate în cadrul cercetării ştiinţifice se referă la zonarea

şi microzonarea soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi, studiul sortimentului, elaborarea unor tehnologii specifice de cultură, plantarea pe bilon cu intermediar, extinderea unor soiuri de măr în zona submontană, crearea de noi soiuri de vişin (cu fructe mari, gust echilibrat, productive, autofertile), studiul unor noi tehnologii de cultură pentru măr în sistem superintensiv cu densităţi de 3000-5000-12500 de pomi pe hectar, cu soiuri noi cultivate în U.E. Studiul pretabilităţii unor soiuri şi hibrizi de măr pentru obţinerea sucului, studiul variabilităţii genetice şi a stabilităţii producţiei de fructe la principalele soiuri de prun cultivate în Transilvania cu ajutorul markerilor moleculari şi a metodelor nonparametrice. Cercetarea ştiinţifică a abordat aspecte privind: zonarea şi specializarea producţiei, cercetarea bazinelor pomicole din jud. Cluj, restructurarea sortimentelor şi promovarea în producţie a unor soiuri noi, mai valoroase, studii privind comportarea soiurilor de măr Jonathan şi Golden Delicious pe diferite tipuri de sol, s-au obţinut şase soiuri de măr de către prof. dr. Ştefan Oprea, s-au obţinut două elite valoroase de vişin CR 14-17 şi MR 15-30 şi trei elite de păr, cercetările privind tehnologia de cultură se referă la sisteme de cultură, amenajarea şi valorificarea terenurilor în pantă prin plantaţii pomicole, promovarea unor noi tehnologii de cultură cu reducerea consumului de forţă de muncă şi energie pe unitatea de produs, întreţinerea fondului de germoplasmă valoroasă de măr şi vişin din zona Munţilor Apuseni şi utilizarea acesteia în lucrările de ameliorare şi extindere în producţie pretabilitatea unor cultivare pentru zona montană, nutriţia foliară la speciile pomicole, la care au fost omologate în 2003 trei noi îngrăşăminte foliare, mutaţii în tehnologia de cultură a mărului, înfiinţarea de culturi superintensive de măr, profitabilitatea culturii mărului în sistem superintensiv, preocupări pentru introducerea în cultură a soiurilor moderne de măr, studiul variabilităţii genetice şi a stabilităţii producţiei de fructe la principalele soiuri de prun cultivate în Transilvania cu ajutorul markerilor moleculari şi a metodelor nonparametrice.

TEHNOLOGIA PRODUSELOR HORTICOLE

Disciplina de Tehnologia produselor horticole a apărut în planul de învăţământ după înfiinţarea Secţiei de Horticultură, din anul universitar 1979-1980 fiind predată studenţilor de prof. dr. Gheorghe MARCA. Disciplina s-a predat şi studenţilor colegiilor de Legumicultură-Floricultură şi Pomicultură-Viticultură, începând cu anul universitar 1993-1994, până la desfiinţarea acestora. Începând cu anul univ. 1994-1995, unele aspecte legate de prelucrarea legumelor şi fructelor s-au predat şi studenţilor de la secţia de TPPA din cadrul Facultăţii de Agricultură - Depozitarea şi conservarea legumelor şi fructelor; Metode de conservare a alimentelor prin căldură, frig şi vid; Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor. În anul univ. 1994-1995 s-a predat Conservarea, prelucrarea şi valorificarea produselor vegetale, studenţilor din cadrul secţiei de Biotehnologii, iar în anul univ. 1997-1998 s-a predat Biotehnologii în prelucrarea produselor vegetale.

57

Prof. dr. Gheorghe MARCA a fost primul titular la

disciplina Tehnologia Produselor Horticole (1979-2009), Prelucrarea legumelor şi fructelor la TPPA (1994-2009), Merceologia produselor agricole la MDAR (2001-2009). În perioada 1967-1979 a activat ca asistent, între 1979-1990 şef lucrări, între 1990-1994 conferenţiar iar între 1994-2012 profesor. În 1978 a susţinut teza de doctorat. Activitate publicistică: 124 lucrări total, din care 4 cărţi, 12 manuale universitare, cinci participări la simpozioane şi congrese, specializări în Bulgaria, Franţa, Belgia, Anglia. Activitatea de cercetare s-a materializat în 32 contracte de cercetare, dintre care la 11 a fost director, iar la 21 membru în colective de cercetare. Conducător de doctorat în perioada 1990-1995, în care s-a susţinut o teză de doctorat. Din anul universitar 2009-2010 titularul disciplinei Tehnologia produselor horticole este conf. dr. Vasile LAZĂR; disciplina se predă atât studenţilor de la învăţământul de zi, cât şi studenţilor de la ID-FR.

Conf. dr. VASILE LAZĂR, a ocupat în cadrul disciplinei următoarele grade didactice: în perioada 1992-1993 preparator, 1993-2000 asistent, 2000-2006 şef lucrări, iar din 2006 până în prezent conferenţiar. În 1999 susţine teza de doctorat în domeniul Horticultură. A publicat 6 cărţi, din care 5 manuale universitare, 72 articole ştiinţifice, din care la 48 a fost unic autor sau prim autor, are 45 participări la simpozioane şi congrese, 3 granturi în calitate de director şi 6 în colective de cercetare, responsabil cu ID din anul 2008.

La disciplină, pe parcursul anilor, au mai activat: asistent Adelina DUMITRAŞ

(1994-2002), tehnician Sofia MAXIM (1980-2000) şi laborant ing. Tincuţa Marta GOCAN (2003-prezent). Tehnologia produselor horticole oferă cunoştinţe teoretice şi practice privind aspecte legate de compoziţia chimică a legumelor şi fructelor, principalele procese biochimice şi fiziologice ce se desfăşoară în aceste produse după recoltare, posibilităţi de păstrare, procesare şi comercializare. În programa de învăţământ la specializările Inginerie economică în agricultură şi Inginerie şi Management în Agricultură şi Agroturism figurează următoarele discipline :

Merceologia produselor agroalimentare permite cunoaşterea proprietăţilor senzoriale, fizice, chimice şi biologice ale produselor agroalimentare, precum şi modificările pe care le suferă aceste proprietăţi pe circuitul producător-consumator, cunoştinţe necesare în vederea formării ca buni manageri.

Tehnologia procesării produselor agricole prezintă studenţilor tehnologii moderne de procesare şi valorificare a produselor agricole, tehnologii care să conducă la menţinerea sau chiar la îmbunătăţirea valorii nutritive a produselor agricole destinate consumului în stare proaspătă sau prelucrată.

Prof. dr. Gheorghe MARCA

Conf. dr. Vasile LAZĂR

58

Din anul 2008 funcţionează masterul de Ştiinţe Horticole, cu o durată de doi ani în cadrul căruia se predau disciplinele de; Condiţionarea şi conservarea legumelor şi florilor şi Condiţionarea, păstrarea şi valorificarea fructelor şi strugurilor. Cercetarea ştiinţifică. De la apariţia în cadrul USAMV, a Facultăţii de Horticultură, disciplina de Tehnologia produselor horticole a desfăşurat şi a susţinut o activitate de cercetare referitoare la: efectul tratamentelor cu radiaţii gamma asupra calităţii şi comportării la păstrare a unor soiuri de ceapă; dinamica unor procese fiziologice şi biochimice care au loc în morcov şi pătrunjel pe durata păstrării; precizarea tehnologiei de valorificare a morcovilor, ţelinei şi sfeclei de masă păstrare în condiţii frigorifice; influenţa unor măsuri tehnologice asupra conţinutului în nitraţi la unele legume; studiul pretabilităţii unor soiuri şi hibrizi de măr; modificarea unor componente organice din sucul şi siropul de cătină; cercetări privind influenţa unor măsuri agrotehnice aplicate culturilor de morcov şi pătrunjel asupra producţiei, calităţii şi capacităţii de păstrare (teză doctorat V. Lazăr); aspecte privind fermentaţia lactică a castraveţilor şi gogonelelor, teme valorificate pe bază de contract cu ICPVILF (Horting S.A) Bucureşti şi cu Ministerul Învăţământului (CNCSIS). Unele aspecte legate de activitatea de cercetare, studiate şi aprofundate de către studenţi, au fost finalizate ca proiecte de diplomă.

VITICULTURĂ ŞI OENOLOGIE

Cursul de Viticultură s-a predat încă de la înfiinţarea instituţiei, în anul 1869, pentru studenţii agronomi, înglobat fiind în disciplina de Horticultură.

În anul 1948 a devenit curs de sine stătător. În perioada 1948-1967 s-a predat studenţilor de la Facultatea de Agronomie, şeful disciplinei fiind prof. Aurel BULENCEA, iar din anul universitar 1967-1968 şeful disciplinei a fost prof. dr. Ştefan OPREA, ca profesor asociat, predarea cursului continuând la secţia de Agricultură până în anul 1990 de către acelaşi profesor. Din anul 1990 a fost predat de prof. dr. Remus IUORAŞ, cu o activitate didactică şi de cercetare de peste 40 ani în universitatea noastră, aducând contribuţii substanţiale în domeniu, iar din anul 2008, de prof. dr. Nastasia POP.

Odată cu înfiinţarea, în anul universitar 1977-1978, a secţiei de Horticultură, a

început predarea cursului de Viticultură generală de către prof. dr. Ştefan OPREA până în anul 1989, după care titularul disciplinei este prof. dr. Nastasia POP. Viticultura specială a fost predată până în anul 2007 de către prof. dr. Remus IUORAŞ, după care de către şef lucr. dr. Anca BABEŞ. Începând cu anul universitar 1980-1981 s-a predat

Prof. dr. Ştefan OPREA Prof.dr. Remus IUORAŞ

59

studenţilor horticultori şi cursul de Enologie, de către prof. dr. Remus IUORAŞ. În perioada anilor 1967-1987 disciplina de Viticultură s-a predat şi studenţilor

de la Facultatea de Ştiinţe economice şi Facultatea de Biologie de la Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj.

În anul universitar 1991-1992, în cadrul programului de aprofundare prevăzut pentru studenţii din anul V Horticultură, s-a introdus disciplina Tehnologii speciale de vinificare. Odată cu înfiinţarea de noi secţii la facultăţile de Agricultură (Biologia agricolă-1999) şi Horticultură (MDAR-1997) s-a predat şi studenţilor de la aceste secţii Viticultura generală, iar din anii 1997, respectiv 2002, disciplina se predă la noile secţii IEA (Ingineria economică în agricultură) şi IMAPA (Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism), ca Tehnologii viticole sau Produse viticole.

Din anul universitar 1992-1993 s-a înfiinţat învăţământul de scurtă durată, Colegiul horticol, specializarea Legumicultură-Floricultură la care s-a predat disciplina de Viticultură generală. Din anul universitar 1994-1995, la Colegiul horticol, specializarea Pomicultură-Viticultură s-a predat cursul de Viticultură generală, Ampelografie, Oenologie şi Producere de material săditor viticol.

Din anul universitar 1998-1999 a luat fiinţă Colegiul de Tehnologia vinului şi a produselor derivate de la Blaj, unde s-a predat şi Istoria viticulturii, Tehnologii specifice de cultură, Tehnologii de obţinere a vinului şi a produselor derivate din acesta. La această oră colegiul nu mai funcţionează.

Din anul universitar 2000-2001 la grupa de specializare Viticultură-Oenologie din anul V Horticultură s-au predat şi următoarele discipline: Tehnologia de cultură în exploataţiile viticole mici şi mijlocii, Derivate şi subproduse vinicole, Metodologii noi de producere a materialului săditor viticol.

Din anul universitar 2000, cursul se predă şi la specializările învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de la Agricultură, Horticultură şi IEA.

Masteratul de Tehnologia Producerii şi Valorificării Vinurilor Speciale şi a Produselor Derivate cu multe discipline de specialitate funcţionează din anul universitar 2004-2005, iar cel de Ştiinţe Horticole, în cadrul căruia se predau discipline conexe ale viticulturii, din 2006-2007.

Viticultura generală studiază particularităţile morfologice, biologice, ecologice, tehnologice ale viţei de vie; importanţa viticulturii pentru economia naţională; încadrarea botanică, ecologo-geografică şi economică a soiurilor; producerea materialului săditor viticol; înfiinţarea, întreţinerea şi exploatarea plantaţiilor tinere şi de vii în producţie (lucrări asupra solului, asupra plantei, instalarea şi întreţinerea mijloacelor de susţinere).

Viticultura ornamentală asigură studenţilor de la specializarea de Peisagistică însuşirea cunoştinţelor despre biologia, ecologia şi fiziologia înmulţirii viţei de vie în vederea elaborării unor tehnologii adecvate atât pentru obţinerea unor recolte calitative şi cantitative, dar şi pentru realizarea unor forme de conducere ornamentale din genurile familiei Vitaceae.

Tehnologii viticole. Disciplina se adresează studenţilor specializării de Inginerie Economică în Agricultură şi asigură însuşirea cunoştinţelor despre: producerea de material săditor viticol în vederea înfiinţării de noi plantaţii, întreţinerea lor în perioada de tinereţe şi de rodire. La această disciplină sunt prezentate şi aspecte privind producerea vinurilor albe şi roşii, condiţionarea şi păstrarea diferitelor produse

60

vinicole. Fiecare verigă tehnologică în parte este cuantificată ca importanţă tehnică respectiv ca şi pondere în preţul de cost, aceste elemente venind în sprijinul absolvenţilor pentru eficientizarea producţiei.

Produse viticole. Disciplina abordează, pentru studenţii de la specializarea de Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism, elemente privind: ecologia viţei de vie, producerea materialului săditor viticol, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor viticole. De asemenea se studiază aspecte legate de recoltarea, sortarea, condiţionarea, păstrarea şi valorificarea strugurilor de masă, a strugurilor pentru stafide, dar şi tehnologiile privind producerea vinurilor albe şi roşii, a vinurilor spumante, spumoase, a vermutului şi biterului etc.

Ampelografia (Viticultura specială) studiază morfologia, biologia, tehnologia de cultură şi direcţia de producţie a soiurilor de viţă de vie, în vederea exploatării raţionale a acestora, în condiţiile ecologice din diferitele regiuni şi podgorii viticole din România. Disciplina asigură instruirea teoretică şi practică a studenţilor în domeniul ampelografiei, bazându-se pe metodologia de descriere şi recunoaştere a soiurilor de portaltoi şi a soiurilor roditoare.

Oenologia (Vinificaţia) este ştiinţa aplicată care se ocupă cu studiul proceselor tehnologice de producere a vinurilor şi produselor derivate. Ţinând seama de complexitatea factorilor ce intervin în obţinerea vinurilor, oenologia integrează elemente care se referă la cunoaşterea strugurilor ca materie primă pentru vinificaţie, a microflorei şi biocatalizatorilor specifici mustului şi vinului, a antisepticilor şi antioxidanţilor folosiţi în industria vinicolă. Totodată se studiază tehnologiile specifice pentru obţinerea principalelor tipuri de vin, o atenţie deosebită acordându-se proceselor de fermentaţie şi maceraţie, celor privind evoluţia şi fazele de dezvoltare a vinului; dar şi tratamentelor de stabilizare şi condiţionare aplicate vinului.

La masteratul Tehnologia producerii şi valorificării vinurilor speciale şi a produselor derivate, se predau disciplinele:

Tehnologia producerii băuturilor din must şi vin. Disciplina abordează elemente privind tehnologiile de producere a vinurilor speciale şi a derivatelor din must şi vin (vinuri licoroase, vinuri spumante şi spumoase, vinuri aromatizate de tip: vermut, biter, pelin, distilate învechite din vin etc.) în scopul cunoaşterii calităţii acestora, în vederea comercializării sau controlului calităţii.

Materii prime folosite pentru obţinerea vinurilor speciale şi a produselor derivate. La această disciplină se urmăreşte cunoaşterea şi recunoaşterea de către masteranzi a diferitelor soiuri de struguri folosite ca materie primă pentru obţinerea vinurilor speciale şi a derivatelor din vin (vinuri licoroase, vinuri spumante şi spumoase, vinuri aromatizate de tip: vermut, biter, pelin, distilate învechite din vin etc.). Se pune un accent deosebit pe diferenţele care există între calitatea vinurilor obţinute în funcţie de condiţiile ecologice în care sunt cultivate soiurile de struguri, dar şi în funcţie de speciile de plante utilizate pentru obţinerea maceratelor necesare vinurilor aromatizate: vermut, biter, pelin.

Valorificarea produselor secundare viti-vinicole. La această disciplină se aprofundează cunoştinţele referitoare la tehnologiile moderne de obţinere şi valorificare a produselor şi subproduselor derivate rezultate din prelucrarea strugurilor, se învaţă tehnicile folosite pentru obţinerea composturilor, substanţelor colorante, biogazului, uleiului din seminţe, extragerea tirighiei, etc., folosite atât în ţară cât şi în Comunitatea Europeană.

61

Controlul calităţii produselor vinicole studiază aspectele legate de calitatea produselor vinicole (vinuri clasice, vinuri licoroase, vinuri spumante şi vinuri spumoase, vinuri aromatizate de tip: vermut, biter, pelin, distilate învechite din vin, etc.), de controlul şi prevenirea fraudelor în oenologie. Se urmăreşte cunoaşterea aspectelor legate de calitatea şi controlul microbiologic al produselor vinicole pe tot fluxul tehnologic de la recepţia materiei prime până la ambalare, depozitare şi livrare, utilizându-se diferite echipamente de măsurare şi control.

Aprecierea organoleptică a produselor pe bază de must şi vin. Disciplina abordează aspecte teoretice şi practice necesare instruirii masteranzilor, referitoare la însuşirea tehnicii de apreciere organoleptică a vinurilor şi distilatelor învechite din vin. Sunt aprofundate cunoştinţe privind: simţurile care contribuie la aprecierea vinurilor, determinarea principalelor componente ale vinului, relaţiile dintre componentele vinului şi caracterele lui organoleptice, defectele şi eventualele boli ale unui vin, elemente privind tehnica degustării vinurilor, sisteme de notare folosite la aprecierea organoleptică.

Masteratul Ştiinţe Horticole, aprofundează cunoştinţele legate de viticultură asimilate de către studenţii horticultori prin disciplinele:

Tehnologii moderne de producere a materialului săditor viticol studiază tehnologiile moderne de producere a materialului săditor viticol prin metode folosite atât în câmp cât şi în spaţii cu mediul controlat; cunoaşterea tehnicilor folosite pentru obţinerea materialului săditor viticol din categorii biologice superioare, atât în ţară cât şi în Comunitatea Europeană, pentru aplicarea în condiţii de producţie.

Tehnologii speciale de cultură specifice plantaţiilor viticole studiază diferite sisteme de cultură şi forme de conducere în viticultura modernă, în funcţie de direcţia de producţie, atât în ţară cât şi în străinătate; completarea cunoştinţelor referitoare la verigile din complexul agrotehnic, cu specific pentru soiurile de masă şi vin.

Cultura viţei de vie în sistem ecologic urmăreşte însuşirea cunoştinţelor referitoare la obiectivele agriculturii ecologice, respectiv ale viticulturii ecologice, ale principiilor, legilor ce guvernează o viticultură durabilă, în scopul prevenirii poluării, pentru îmbunătăţirea condiţiilor ecologice, pentru îmbunătăţirea vieţii; cunoaşterea tehnologiilor de cultură pentru o viticultură ecologică (întreţinerea solului, fertilizarea biologică, metodele de combatere biologică etc.).

Derivate şi produse vinicole. Disciplina abordează aspecte teoretice şi practice necesare instruirii masteranzilor, referitoare la tehnologiile de producere a vinurilor speciale, a derivatelor din must şi vin (suc de struguri, must, must concentrat şi rectificat, vinuri spumante şi spumoase, vermut, biter, distilate învechite din vin, oţet din vin etc.) în scopul cunoaşterii calităţii acestora, sau pentru comercializarea lor.

Lucrările practice se desfăşoară în laboratoare, colecţia didactică a disciplinei sau în unităţi de cercetare şi producţie, fiind completate de practica în producţie, de primăvară şi vară. Disciplinele dispun de două laboratoare de specialitate cu dotarea necesară pentru efectuarea lucrărilor practice, precum şi de plantaţia din colecţia didactică, un tractor cu sistema de maşini adecvată.

Deoarece unele obiective nu se găsesc în ţară, studenţii masteranzi participă la excursii de profil în ţări cu specific viticol: Ungaria la Tokaj, Kunfeherto, Arany Kapu; Austria la Leo Hillinger; Italia la Pordenone, Faenza-Caviro distilerie, Republica Moldova la Mileştii Mici şi Cricova, care le asigură o bună perfecţionare în domeniu.

62

Prof. dr. Nastasia POP, absolventă a Institutului Agronomic “Dr. Petru Groza” din Cluj, promoţia 1976. Din anul 1980 până în anul 1990, a fost asistent universitar, în perioada 1990-2001 şef de lucrări, 2001-2006 conferenţiar universitar, iar din anul 2006 şi în prezent, profesor universitar. A obţinut titlul ştiinţific de doctor în Agricultură şi Horticultură în anul 1998. Din anul 2006, este conducător de doctorat, în domeniul Horticultură, specializarea Viticultură. Este coordonatorul masteratelor: Tehnologia producerii şi valorificării vinurilor speciale şi a produselor

derivate şi Ştiinţe Horticole. Este membru fondator al Societăţii Horticultorilor şi Silvicultorilor din Transilvania, dar şi membru al: Societăţii Române a Horticultorilor, Societăţii Amicii Rozelor, Societăţii Agricultura Ecologică. A fost membru în multe proiecte de cercetare cu ICVV Valea Călugărească, dar şi director în proiecte ca CEEX, Calist, etc. A îndrumat şi îndrumă activitatea a nouă doctoranzi, dintre care cinci au susţinut tezele. De-a lungul timpului a publicat nouă cărţi, cursuri, îndrumătoare de lucrări practice, dar a scris şi articole în diferite ziare sau reviste pentru promovarea Universităţii. A publicat 167 lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, sau în volume ale unor simpozioane naţionale şi internaţionale. Face parte din bordul de editare a Buletinului USAMV, Horticultură.

Şef lucr. dr. Anca Cristina BABEŞ, inginer horticultor,

absolventă a Facultăţii de Horticultură, din cadrul USAMV Bucureşti, promoţia 1995. În cadrul disciplinei a ocupat următoarele posturi didactice: preparator universitar (1996-1999), asistent universitar (1999-2007), iar din februarie 2007 până în prezent, şef de lucrări la disciplina de Viticultură şi Oenologie. În anul 2011 obţine titlul de Doctor în Agronomie. Activitatea publicistică şi de cercetare: 66 articole şi lucrări ştiinţifice publicate în reviste naţionale şi internaţionale, o carte ca prim autor. A participat la 3 proiecte de cercetare: CALIST P3, CEEX P2, UE-ECOSEUMET PN II.

Este membru activ în patru asociaţii profesionale: Societatea de Horticultura şi Silvicultura din Transilvania, Societatea Română a Horticultorilor, Amicii rozelor şi Asociaţia Bioagricultorilor din România, Bioterra.

Şef lucr. dr. Claudiu Ioan BUNEA este absolvent al

Facultăţii de Horticultură, Specializarea Horticultură, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, promoţia 2003. În cadrul disciplinei a ocupat următoarele posturi didactice: 2003-2005, doctorand cu frecvenţă, 2005-2008 preparator, 2008-2011, asistent, iar din 2011- prezent, şef de lucrări la disciplina de Viticultură. În anul 2010 obţine titlul de Doctor în Ştiinţe Horticole. Este autor şi co-autor la 3 cărţi şi 49 de lucrări ştiinţifice, dintre care 3 publicate în reviste cotate ISI. De asemenea este membru în 3 asociaţii profesionale: Amicii rozelor, Agroecologia şi Societatea de Horticultura şi

Prof. dr. Nastasia POP

Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA

Şef lucr. dr. Anca BABEŞ

63

Silvicultura din Transilvania, Directorul unui Grant de Cercetare (2012-USAMV Cluj-Napoca) şi membru în alte 6 Proiecte de Cercetare, Inginer cercetare III - Responsabil al plantaţiei viticole din cadrul USAMV Cluj-Napoca şi Director al Centrului de Consultanţă al USAMV Cluj-Napoca (din 2012).

Asist. Ioana MICU, inginer horticultor, absolventă a Facultăţii de Horticultură, din cadrul USAMV Cluj-Napoca promoţia 2000. În cadrul disciplinei a ocupat următoarele posturi didactice: 2001-2007, preparator, 2007-prezent asistent universitar. Membru în proiectul de cercetare CEEX P2: Studii pe modele in vitro şi pe tumori experimentale privind efectul antioxidant al unor produşi naturali, 2005-2008, co-autor la opt lucrări ştiinţifice publicate în volume ale unor simpozioane internaţionale şi naţionale.

În perioada 1961-1995, lucrările practice din cadrul disciplinelor sus amintite au fost predate de către asist. Maria OŢOIU (1961-1980), asist. Liviu ARDELEAN (1991-1993), asist. Corina ARDELEAN (1994-1995).

Pe parcursul timpului au predate, de asemenea, numeroase cadre didactice asociate: ing. Tiberiu TĂPĂLAGĂ, dr. ing. Gyorgy CSAVASSY, ing. Anton TĂPĂLAGĂ.

Personalul Tehnic ajutător, de-a lungul anilor a fost reprezentat de: tehn. Ioan MOLDOVAN, tehn. Sofia MAXIM, ing. Corina ARDELEAN, ing. Dan CHIŞU, ing. Claudia GHERMAN, ing. Aurica CĂTINAŞ, tehn. Mircea GIURGIU, ing. Knall VILHELM, dr. ing. Nicolae COLCERIU.

Activitatea de cercetare. Disciplina s-a implicat de la început în diferite proiecte de cercetare prin ICVV Valea Călugărească, proiecte cu diferite universităţi din centrul universitar Cluj: UBB, Universitatea tehnică, UMF Cluj şi alte unităţi de cercetare: SCDVV Blaj, ICIA Cluj, Institutul Oncologic Cluj, sau cu firme private din ţară (Nachbil-Beltiug, Castel Vinum-Mica Mureş, S.C. Recaş S.A., S.C. Jidvei S.R.L. Batoş).

Ca aspecte de cercetare au fost abordate următoarele: stabilirea gradului de ploidie la diferite elite de perspectivă; tăierea în cepi roditori; selecţia clonală; crearea de soiuri cu rezistenţă biologică sporită la ger şi boli; utilizarea unor substanţe stimulatoare de creştere; obţinerea vinurilor aromate şi elemente specifice de tehnologie în prepararea distilatelor învechite sau a vinurilor aromatizate. Disciplina a fost partener în contracte de cercetare în proiecte: CALIST ( Metodă nouă, modernă de amprentare şi control la vinurile româneşti, prin RMN şi RES), sau CEEX-VIASAN (Studii pe modele in vitro şi pe tumori experimentale a substanţelor cu efect antioxidant), Grant USAMV - Influenţa unor sisteme de cultură (organic şi convenţional), asupra calităţii la câteva soiuri de viţă de vie din România.

Prin activitatea de cercetare disciplina s-a impus în Transilvania şi întreaga ţară, dar şi în lume prin publicaţii ştiinţifice în diferite reviste. Au fost omologate soiuri ca Timpuriu de Cluj, Cetăţuia, Napoca, Transilvania, Splendid, Someşan, Andrevit; s-au elaborat tehnologii moderne în cultură a soiurilor roditoare - tăierea în cepi roditori, s-a studiat influenţa sistemului de cultură şi a formelor de conducere asupra creşterii şi fructificării viţei de vie, s-a stabilit consumul optim de apă la diferite soiuri de viţă de vie în arealul din Transilvania.

Asist. Ioana MICU