tppph horticultura rom a.4 2012

7/21/2019 TPPPH Horticultura Rom a.4 2012

http://slidepdf.com/reader/full/tppph-horticultura-rom-a4-2012 1/41

Catedra de viticultură şi vinificaţie

Specialitatea Horticultură

Disciplina Tehnologia păstrării, prelucrării produselor horticole

Numărul de întrebări 299

¤Tema 01¤¤ Formula brută a glucozei:¤ ¤!H12"!#¤¤(C6H10O5)n;¤

¤C12H22O11;¤¤nu este stabilită.¤

¤Tema 01¤¤Care vitamină se găseşte în varza albă şi nu este în alte produse horticole:¤ ¤$#¤ ¤C;¤

¤A;¤¤PP.¤

¤Tema 01¤¤Doza letală toxică de glucozidă amigdalina este de mg la 1 kg masa corpului omenesc:¤ ¤1#¤¤2;¤¤3;¤

¤4;¤

¤Tema 01¤¤Fructele si legumele proaspete se recomanda sa ie incluse in ra!ia alimentară "in #$:¤ ¤20%2&#¤¤10-15;¤

¤15-20;¤

¤25-30.¤

¤Tema 01¤¤%ecesarul zilnic de ructe si legume in consumul alimentar pentru copii "in g&zi$:¤

¤2&0%!&0#¤¤660-750;¤¤760-850;¤

¤860-50.¤

¤Tema 01¤¤%ecesarul zilnic de ructe şi legume in consumul alimentar pentru adul!i si adolescen!i "in

g&zi$:¤ ¤'&0%9&0#¤¤650-740;¤

¤60-1050;¤

¤1060-1150.¤

¤Tema 01¤

1



¤'n (oldova s)au construit depozite moderne de păstrare cu capacitatea "in mii tone$:¤ ¤1!!#¤¤155;¤

¤177;¤

¤18.¤

¤Tema 01¤¤După datele F*+ pierderile de cartoi, legume şi ructe anual alcătuesc:¤ ¤20%(0) *i mai mult#¤¤15-1! "i #ai #ult;¤¤31-14!;¤

¤nu "tiu.¤

¤Tema 01¤¤'n perioada 1-./)1--/ s)au construit pe l0ngă căile erate centre de export al produselorhorticole:¤ ¤20 rampe#¤¤10 $a#%e;¤¤30 $a#%e;¤¤40 $a#%e.¤

¤Tema 01¤¤antitatea de solanină în tuberculii de carto+i toici pentru alimenta-ie, în ):¤ ¤0,02#¤ ¤¤0&04;¤

¤0&05;¤

¤1&0.¤

¤Tema 01¤¤(anualul 2ăstrarea si prelucrarea ructelor si legumelor a ost editat:¤ ¤Siroco.#¤¤Pa'l';¤¤abu$';¤

¤Ple*ae'.¤

¤Tema 01¤¤3n (oldova cu păstrarea ructelor si legumelor s)a ocupat:¤ ¤/ipru*#¤

¤i$+';¤¤Ce$e%;¤

¤,'an'.¤

¤Tema 01¤¤'n (oldova pentru prima data a ost construit rigorier cu atmosera controlata:¤ ¤ălăra*i, îco.ă-#¤¤Cste"ti;¤¤Ci"inău;¤

¤ălti.¤

¤Tema 01¤¤Care itoncide se găseşte în bulbii de usturoi:¤ ¤alcina#¤

2



¤sini*$ina;¤

¤t#ati/ina;¤¤nu este stabilit.¤

¤Tema 01¤¤%ecesarul zilnic a unui om adult în vitamina C în mg la kg de corp $:¤

¤1%2#¤¤3-4;¤

¤5-6;¤¤8-10.¤

¤Tema 01¤¤%icotina tabacum în ce # se găseşte în tutun $:¤ ¤0,(%&#¤¤6-7;¤

¤8-;¤

¤10-12.¤

¤Tema 01¤¤Care este # de coeină în boabele crude de caea:¤ ¤0,!%2,&#¤¤0&8-3&0;¤ ¤3&5-5&0;¤

¤5&5-7&0.¤

¤Tema 01¤¤Formula brută a amidonului:¤ ¤!H10"&n#¤¤C6H12O6;¤¤C12H22O11;¤

¤C4H6O5.¤

¤Tema 01¤¤'n ultimii ani au apărut metode noi de prelucrare a produselor horticole mai mult prin:¤ ¤termosteriali3are#¤¤#et/e /e +n*ela$e;¤¤#et/a ase%ti+e;¤

¤#et/a #i+$bil*i+ă.¤

¤Tema 01¤¤Formula brută a ructozei:¤ ¤!H12"!#¤¤C12H22O11;¤¤(C6H10O5)n;¤

¤nu este stabilită.¤

¤Tema 01¤

¤Formula brută a zaharozei:¤ ¤12H22"11#¤¤C6H12O6;¤

3



¤(C6H10O5)n;¤

¤nu este stabilită.¤

¤Tema 01¤¤4a ce temperatură zaharoza se caramelizează,/C ¤ ¤190%200#¤

¤210-220;¤¤240-250;¤

¤260-300.¤

¤Tema 01¤¤4a ce ază de maturitate se recoltează ructele de măr destinate păstrării îndelungate:¤ ¤de recoltare#¤¤in/ust$ială;¤¤+#e$+ială;¤

¤iil*i+ă.¤

¤Tema 01¤¤2ăstrarea ructelor de măr în depozite rigoriice cu atmosera controlată se ace încompozi!ia gazoasă, în #:¤ ¤&)"2 ()"2#¤¤10)"2 0)"2#¤¤12)"2 20,4)"2#¤¤0,0()"2 20,4)"2#¤

¤Tema 01¤¤5ărimea piersicilor cu diametru codul6666:¤ ¤peste 90mm#¤¤80##;¤¤70##;¤

¤6##.¤

¤Tema 01¤¤7otri.it datelor o+iciale publicate de 86" consumul de +ructe *i legume proaspete în-ările de3.oltate este în g:locuitor pe an;¤¤1!(%(1'#¤¤150-160;¤¤170-320;¤

¤180-350.¤

¤Tema 01¤¤(ai recvent se înt0lnesc aprecierile care sunt produse de atacul ciupercilor, ăc0nd cuiburila ructe:¤ ¤<i3opus#¤¤nila;¤

¤Alte$ne$ia¤

¤Pen+illiu#.¤

¤Tema 01¤

¤2rin depozitare pe palete a strugurilor de masă se asigură o încărcătură de 555 kg&m6

:¤ ¤100%1(0#¤¤50-80;¤

4



¤80-0;¤

¤150-200.¤

¤Tema 01¤¤Cantitatea probei de laborator pentru analiza organoleptică a produselor horticole, cireşe,vişine, în kg: ¤

¤2#¤¤4;¤

¤6;¤¤8.¤

¤Tema 01¤¤Formula brută a amidonulu: ¤¤!H10"&n#¤¤C12H22O11;¤

¤ C4H6O6;¤

¤C6H12O6;¤

¤Tema 01¤¤Formula brută a acidului malic:¤ ¤ =H!"&#¤¤C6H12O6;¤¤C6H8O7;¤

¤C6H12O6;¤

¤Tema 02¤ ¤ (ărimea piersicilor cu diametru "codul$ *:¤ ¤!'mm#¤¤70##;¤

¤75##;¤

¤80##.¤

¤Tema 02¤ ¤ (ărimea piersicilor cu diametru "codul$7:¤ ¤!1mm#¤¤65##;¤¤50##;¤

¤70##.¤

¤Tema 02¤ ¤8aloarea alimentara a produselor horticole este determinata de substan!e esen!iale:¤¤substan-e minerale#¤¤substane %e+ti+e;¤

¤a+ii $*ani+i;¤

¤%i*#eni.¤

¤Tema 02¤

¤ (ărimea ructelor de cais cu diametrul de categoria 9xtra;:¤ ¤(&mm#¤¤40##;¤

5



¤45##;¤

¤50##.¤

¤Tema 02¤ ¤Fructele destinate producerii sucurilor sunt: ¤¤bogate in 3ahar si aci3i organici#¤

¤b*ate in substane ati+e;¤¤b*ate in substane enli+e;¤

¤b*ate in *lu+i/e.¤

¤Tema 02¤ ¤Fructele destinate producerii dulce!urilor sunt: ¤¤bogate in substan-e uscate solubile#¤¤să$a+e in 'ita#ine li%slubile; ¤¤b*ate in uleiu$i 'e*etale;¤

¤b*ate in *lu+i/e.¤

¤Tema 02¤ ¤Care este cel mai rezistent produs horticol la păstrare: ¤¤nuci#¤¤+ă%"unul;¤

¤+i$e"ul;¤

¤+aisul.¤

¤Tema 02¤ ¤5ai mult componentele chimice anorganice sunt reprezentate de: ¤¤apa#¤

¤substane #ine$ale;¤¤substane a+ti'e;¤

¤*li+i/e.¤

¤Tema 02¤ ¤Care sunt indicatorii cu a<utorul cărora mai recvent se determină gradul dematuritate a produselor horticole "mere$: ¤¤pre3en-a amidonului în sec-iunea trans.ersală a merelor#¤¤intensitatea %$+esului /e $es%i$aie;¤¤+ninutul substanel$ a$#ati+e;¤

¤e$#itatea %ul%ei.¤

¤Tema 02¤ ¤5erele pre.enite din li.e3ile intensi.e au capacitatea de păstrare mai >>> : ¤¤rea#¤¤#ai bună;¤¤satisă+ăta$e;¤

¤nu este +uns+ut.¤ .

¤Tema 02¤ ¤Formula brută a acidului tartric:¤

¤ =H!"!#¤

¤C4H6O5;¤¤C12H22O11;¤

¤C6H6O7;¤

6



¤Tema 02¤ ¤ 'n ructe si legume con!inutul maxim de apa atinge:¤¤9! )#¤¤0!;¤

¤75 !;¤

¤84 !.¤

¤Tema 02¤ ¤Con!inutul de apa in salata, ridiche de luna si castrave!i este de: ¤¤9! )#¤¤76 !;¤

¤86!;¤

¤100!.¤

¤Tema 02¤ ¤Con!inutul de apa in ructele săm0n!oase: ¤¤4&%4')#¤¤65-67!;¤

¤75-77!;¤

¤0-5!.¤

¤Tema 02¤ ¤Con!inutul de apa in ructele nuciere destinate păstrării este: ¤¤10%12)#¤¤2-4!;¤

¤17-20!;¤

¤20-25 !.¤

¤Tema 02¤ ¤ *rdeiul dulce nu se recomandă de păstrat cu aşa produse , care elimină etilen:¤¤tomate#¤¤nu+i;¤

¤+ea%ă;¤¤+a$ti.¤

¤Tema 02¤ ¤ 7oabele cu un con!inut de apa de 1=)16 # se păstrează "ani$: ¤

¤&%!#¤¤1-2;¤

¤3-4;¤¤8-10.¤

¤Tema 02¤ ¤ (ai recvent perele se depreciază cu ciupercile: ¤¤monelia#¤¤ttis +ine$eia;¤

¤Alte$na$ia;¤¤%us.¤

¤Tema 02¤ ¤ (erele recoltate de pe pomii tineri au capacitate de păstrare mai: ¤

7



¤rea#¤¤bună;¤¤#il+ie;¤

¤nu este stabilita.¤

¤Tema 02¤

¤>lucoza în s0ngele omului se găseşte în #: ¤¤0,1#¤¤0&5;¤

¤1&0;¤¤10.¤

¤Tema 02¤ ¤Care este soiul de păr cu maturitatea de iarnă destinat pentru păstrare mai recvent în

?epublica (oldova: ¤¤$ntoasa Hordenpont#¤¤iab$s+aia;¤

¤Ote+est'ennaia;¤¤9ntasa s+.¤

¤Tema 02¤ ¤ 'ndicele principal al calită!ii produselor uscate este con!inutul de umiditate "mediu$: ¤¤1=%20)#¤¤5-10!;¤

¤10-12!;¤¤21-25!.¤

¤Tema 02¤ ¤Care soiuri pomologice de măr sunt imune la rapăn: ¤¤oredar#¤¤ia$/ :elises;¤

¤utsu;¤¤Ca#%in.¤

¤Tema 02¤ ¤@miditatea de echilibru pentru ructele săm0n!oase constituie: ¤¤4&%90)#¤¤75-80!;¤

¤80-85 !;¤¤0-5 !.¤

¤Tema 02¤ ¤Care vitamină se găseşte în varza albă şi nu se găseşte în alte produse horticoleA: ¤¤$#¤¤C;¤¤PP;¤

¤A.¤

¤Tema 02¤

¤+ilirea ructelor de măr apare atunci, c0nd pierderile de apă din ructe întrec:¤¤&%!#¤¤C;¤

8



¤3-4;¤

¤7-.¤

¤Tema 02¤ ¤ 2entru păstrarea merelor ?enet Bimirenco prin metoda ?>B, compozi!ia optimală de gazeeste:¤

¤()"2 &)"2# *i 92) N¤¤10!CO2 5!O2"i 852;¤

¤10!CO2 0!O2; 02;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 02¤ ¤are monosaharid se găse*te în strugurii soiurilor de masă;¤¤!H12"!#¤¤C12H22O11;¤

¤C6H10O5)n;¤

¤C4H6O6;¤

¤Tema 02¤ ¤3n produsele horticole umiditatea se determină prin uscarea probei la temperatura în/C:¤ ¤100%10=#¤¤110-120;¤

¤120-130;¤

¤130-140.¤

¤Tema 02¤ ¤3n produsele horticole umiditatea mai multe es găseşte sub ormă:¤ ¤liberă#¤¤le*ată;¤

¤+li/ală¤

¤nu este +uns+ută.¤

¤Tema 02¤ ¤Con!inutul de umiditate în produsele horticole deshidratate, în #:¤ ¤14%20#¤¤14-16;¤

¤25-30;¤

¤30-35.¤

¤Tema 02¤ ¤*ciditatea titrabilă a ructelor şi legumelor condi!ionează calită!ile:¤ ¤toate#¤¤/ieteti+e;¤

¤/i$e+ia lsi$ii st$u*u$il$;¤


¤Tema 02¤ ¤2entru a produce magiun de calitate superioară, materia primă trebuie să con!ină cel

pu!in acizi organici, în #:¤ ¤1,0#¤¤0&5;¤

9



¤1&5;¤

¤2&0.¤

¤Tema 02¤ ¤ Cantitatea de grame de produse horticole ăr0mi!ate care trebuie luată pentru probade analiză la determinarea umidită!ii:¤

¤10#¤¤20;¤

¤30;¤

¤40.¤

¤Tema 02¤ ¤ Cantitatea de grame de produse horticole ăr0mi!ate care trebuie luată pentru probade analiză la determinarea acidită!ii titrabile:¤ ¤1&#¤¤10;¤

¤20;¤

¤25.¤

¤Tema 02¤ ¤Care este mărimea coeicientului acidului predominant la ructele săm0n!oase: ¤¤0,00!'#¤¤0&0075;¤

¤0&0064;¤

¤nu este /ete$#inat.¤

¤Tema 0(¤ ¤Formula brută a glucozei în struguri:¤ ¤ !H12"!#¤¤C6H10O5)n;¤

¤C12H22O11;¤

¤nu e stabilit;¤

¤Tema 0(¤ ¤Care vitamină este hidrosolubilă:¤ ¤#¤

¤A;¤¤:&¤¤.¤

¤Tema 0(¤ ¤Con!inutul de substan!e uscate nesolubile in ructe si legume proaspete,#:¤ ¤2%&#¤¤1-2;¤

¤6-;¤

¤8-10.¤

¤Tema 0(¤ ¤Care substan!ă otrăvitoare se găseşte în zarzări:¤ ¤amigdalina#¤

10



¤'a++inina;¤

¤sini*$ina;¤

¤slanina.¤

¤Tema 0(¤ ¤Formula brută a zaharozei în seclă:¤

¤12H22"11#¤¤ C6H12O6;¤

¤C6H10O5)n;¤¤nu e stabilit;¤

¤Tema 0(¤ ¤%ecesitatea consumului zilnic în celuloză este, în #:¤ ¤6-12;¤¤15-20;¤

¤22-30;¤¤35-40.¤

¤Tema 0(¤ ¤ompo3i-ia optimală la păstrarea prin metoda <?S la +ructele de piersici:¤ ¤& )"2 ( )"2# *i 92) N¤¤5 !CO2 0 !O2"i 5 ! 2;¤

¤10 !CO210 !O2; 80! 2;¤

¤nu "tiu.¤

¤Tema 0(¤ ¤Care substan!e uscate insolubile se găsesc în ructe şi legume în cantită!imai mari:¤ ¤amidonul#¤¤'ita#ine li%slubile;¤

¤uleiu$i 'e*etale;¤¤+e$u$i.¤

¤Tema 0(¤ ¤%ecesarul de glucide pentru organismul uman pe zi, in g&kg corp:¤ ¤=%&¤¤1-2¤

¤2-3¤¤3-4¤

¤Tema 0(¤ ¤%ecesitatea zilnică a vitaminei *, mg:¤ ¤1,&%2,0#¤¤3-4;¤

¤5-6;¤

¤-15.¤

¤Tema 0(¤

¤Care ructe recoltate au însuşirea de a se maturaA:¤ ¤+ructe semin-ioase *i s@mburoase#¤¤+i$e"e& 'i"ine;¤

11



¤+ast$a'ei& st$u*u$i;¤

¤lă#<ie& #an/a$ine.¤

¤Tema 0(¤ ¤4a ridicarea temperaturii mai mare de // intensitatea de respira!ie creşte sau scadeA:¤ ¤cre*te#¤

¤s+a/e;¤¤se su%une le*ii =ant->;¤

¤se ?nt$e$u%e b$us+.¤

¤Tema 0(¤ ¤>lucoza se găseşte in s0ngele omului in cantitate constanta,#:¤ ¤ 0,1#¤

¤0&2;¤¤0&3;¤

¤0&4.¤

¤Tema 0(¤ ¤Care este gradul de îndulcire al ructozei:¤ ¤1'(#¤¤74;¤

¤100;¤¤130.¤

¤Tema 0(¤ ¤Eaharoza se caramelizează la temperatura /C:¤ ¤190%200#¤¤170-180;¤

¤180-10;¤

¤200-210.¤

¤Tema 0(¤ ¤Formula brută a zaharozei din seclă:¤ ¤12H22"11#¤¤ C6H12O6;¤

¤C6H10O5)n;¤¤nu e stabilit;¤

¤Tema 0(¤ ¤*midonul se zahariica in maltoza cu a<utorul enzimelor:¤ ¤amila3a#¤¤%e+tineste$aa;¤

¤%e+tlaa;¤¤%e+ta.¤

¤Tema 0(¤ ¤*tmosera aerului este compusă din gaze:¤ ¤'4)N2 21 )"2# *i 0,0() N2#¤¤78!2 21 !O2; "i 0&0! O2;¤

¤78!2 21 !O2; "i 0&02! O2;¤¤78!2 21 !O2; "i 0&08! O2.¤

12



¤Tema 0(¤ ¤Care este ormula brută a amidonuluiA:¤ ¤!H10"&n#¤¤C12H22O11;¤¤ C6H12O6;¤

¤ C4H6O5.¤

¤Tema 0(¤ ¤Care vitamină se găseşte în varză, dar nu se găseşte în alte produsehorticoleA:¤ ¤$#¤¤C;¤

¤A;¤

¤PP.¤

¤Tema 0(¤

¤Con!inutul de amidon in boabele de cereale, in #:¤ ¤'0%40#¤¤20-30;¤

¤40-50;¤

¤80-0.¤

¤Tema 0(¤ ¤Celuloza se asimilează in stomacul:¤ ¤animalelor rumegătoare#¤¤ a#enil$;¤

¤tate;¤

¤nu e +uns+ut.¤

¤Tema 0(¤ ¤%ecesitatea zilnica de celuloza a organismului omenesc alcătuieşte, g&zi:¤ ¤!%12#¤¤1-5;¤

¤13-17;¤¤18-24.¤

¤Tema 0(¤

¤Care substan!ă alcoloidică le dă ardeilor gustul iuteA:¤ ¤capsicina#¤¤a#i*/alina;¤

¤slanina;¤¤ni+tina.¤

¤Tema 0(¤ ¤*cidul predominant in struguri este:¤ ¤tartric#¤¤#ali+;¤

¤@ali+;¤

¤+it$i+.¤

¤Tema 0(¤

13



¤%ecesarul zilnic in glucide al organismului uman, in g:¤ ¤=#¤¤2;¤

¤6;¤¤8.¤

¤Tema 0(¤ ¤Formula brută a ructozei:¤ ¤ !H12"!#¤¤C12H22O11;¤

¤ C4H6O5.¤

¤(C6H10O5)n;¤

¤Tema 0(¤ ¤4oturile de mere care con!in mai pu!in de# de calciu, nu se recomandă de pusla păstrare:¤

¤0,0&#¤¤0&50;¤¤0&07;¤

¤1&0.¤

¤Tema 0=¤ ¤2roteinele se sintetizează in produsele horticole din:¤ ¤aminoaci3i#¤¤a+ii $*ani+i;¤

¤*lu+i/e;¤¤a+ii $*ani+i.¤

¤Tema 0=¤ ¤8itamina * în cantită!i mai mari se găseşte în:¤ ¤morco.i#¤¤+aise;¤

¤+astani;¤¤#eu$ă.¤

¤Tema 0=¤ ¤(erele atacate din planta!iile administrate în exces cu îngrăşăminte de azot cum ele se

păstreazăA:¤ ¤rău#¤¤bine;¤

¤satisă+ăt$;¤

¤nu se +una"te.¤

¤Tema 0=¤ ¤4a oxidarea unui gram de lipide in organism se dega<a kcal:¤ ¤9,( cal#¤¤4&1 +al;¤

¤5.5 +al;¤

¤1.7 +al.¤

¤Tema 0=¤

14



¤3n timpul păstrării ructelor de măr sunt aectate peste 555 specii de microorganisme¤ ¤1&0#¤¤140;¤

¤160;¤¤170.¤

¤Tema 0=¤ ¤C0te procente de solanină sunt în tuberculii de carto:¤ ¤0,01%0,1#¤¤0&2-0&3;¤¤0&4-0&5;¤

¤0&6-0&7.¤

¤Tema 0=¤ ¤3n ce unită!i se măsoară vitaminele:¤ ¤mg )#¤¤* !;¤

¤#i+$*$a#e;¤¤?n *$a/e.¤

¤Tema 0=¤ ¤Care vitamine luate în doze mari provoacă dierite tulburări:¤ ¤6#¤¤:;¤

¤B;¤

¤.¤

¤Tema 0=¤ ¤8itamina * se ormează din:¤ ¤caroten#¤¤a+ii $*ani+i;¤¤*lu+i/e;¤

¤să$u$i #ine$ale.¤

¤Tema 0=¤ ¤%ecesarul zilnic în vitamina * al unui om adult este de , în mg:¤ ¤1,&%2,0#¤¤0&5-1&4;¤

¤2&1-2&5;¤¤2&6-3&2.¤

¤Tema 0=¤ ¤Binonimele vitaminei C:¤ ¤acid ascorbic#¤¤a+i/ %an*a#i+;¤

¤a+i/ li+;¤¤+lină.¤

¤Tema 0=¤

¤2entru merele de iarnă destinate păstrării se oloseşte metoda de recoltare "la maturitate$:¤ ¤recoltare#¤¤sele+ti'a;¤

15



¤inte*$ală;¤


¤Tema 0=¤ ¤2roba medie selectată de ructe şi legume mărun!ite care se oloseşte pentru determinarea

zaharurilor, în g:¤

¤1&#¤¤10;¤¤20;¤¤25;¤

¤Tema 0=¤ ¤După care >+BG se determină calitatea merelor soiurilor de iarnă:¤ ¤?"ST 21122%'&#¤¤>OD 21713-76;¤

¤>OD21832-76;¤

¤nu "tiu.¤

¤Tema 0=¤ ¤Formula brută a glucozei în strugurii de masă:¤ ¤!H12"!¤¤C12H22O11¤¤C4H6O6¤

¤(C6H10O5)n;¤

¤Tema 0=¤ ¤Formula brută a zaharozei în trestia de zahăr:¤ ¤12H22"11¤¤C6H12O6¤¤C4H6O6¤

¤(C6H10O5)n;¤

¤Tema 0=¤

¤Formula brută a amidonului în rădăcinile de manioc:¤ ¤!H10"&n# ¤¤C6H12O6¤

¤C12H22O11¤¤C4H6O6¤

¤Tema 0=¤

¤Eaharoza este un: ¤¤di3aharid#¤¤#naa$i/;¤

¤%liaa$i/;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 0=¤

¤Bubstan!ele uscate solubile se determină cu aparatul:¤ ¤re+ractometrul#¤

¤%enet$#et$u;¤¤a$e#et$ul;¤

¤C<nta$ul Pa$'.¤

16



¤Tema 0=¤

¤Din care pigment se capătă vitamina *:¤ ¤caratenul#¤¤+l$ila;¤

¤li+%ina;¤

¤ant+iani+i¤

¤Tema 0=¤

¤(ărimea merelor de calitatea 9extra; determinată de diametru este minimum, în mm:¤ ¤'0#¤¤65;¤

¤60;¤¤55.¤

¤Tema 0=¤

¤2ierderea de apă prin evaporare a ructelor şi legumelor veste<ire, este de în #:¤ ¤&%10#¤¤1-2;¤

¤3-4;¤

¤11-15.¤

¤Tema 0=¤

¤C0nd se consideră că eliminarea apei din produsele horticole devine nulă, în #:¤ ¤94%100#¤¤0-2;¤

¤5-7;¤¤3-5¤

¤Tema 0=¤

¤Circula!ia activă a aerului în procesul păstrării ructelor şi legumelor se recomandă să ie,în m&s:¤ ¤0,2#¤¤1;¤¤2;¤

¤0.8.¤

¤Tema 0=¤¤Durata de păstrare a soiurilor de măr pomologice de iarnă în *C, în luni:¤ ¤4%10#¤¤2-3;¤

¤5-6;¤

¤6-7.¤

¤Tema 0=¤

¤ (ărimea ructelor de măr de categoria ' determinată în greutate trebuie să ie minimum, în gr5:¤ ¤110#¤

¤0;¤¤70;¤¤80.¤

17



¤Tema 0=¤

¤Gemperatura optimă la păstrare a soiului Honathan:¤ ¤(%=#¤¤0-1;¤

¤2-3;¤

¤5-6.¤

¤Tema 0=¤

¤Cantitatea de zahăr în materia primă "varză$destinată ermentării lactice, în #:¤

¤=%&#¤¤6-7;¤¤8-;¤

¤10-11.¤

¤Tema 0=¤

¤Dimensiunile, în mm la castrave!i, piculii: ¤

¤nu mai mari de &0#¤¤nu #ai #a$i /e 70;¤¤nu #ai #a$i /e 100;¤

¤#ai #a$e /e 140.¤

¤Tema 0=¤

¤Con!inutul de sare în saramura la castrave!ii destina!i pentru ermentare lactică, în #:¤¤'%4#¤¤5-6;¤

¤8-;¤¤10-11.¤

¤Tema 0=¤

¤ An c@te săptăm@ni se recomandă de oprit irigarea li.e3ilor de măr p@nă la recoltare;¤¤(%=#¤ ¤1-2;¤¤5-6;¤

¤7-8.¤

¤Tema 0=¤¤Schema reac-iei anaerobe a +ructelor de măr:¤ ¤!H12"!B 2"2C22H&"N#¤¤C6H12O6 E6O2F 6CO2E6H2O;¤

¤CH3COCOOHF CH3 CHO E2CO2;¤

¤C4H6O5 E 3H2O F 4CO2E3H2O.¤

¤Tema 0=¤¤2entru un soi de măr durata de recoltare este stabilită, în zile:¤ ¤&%4#¤¤3-4;¤¤10-12;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 0=¤¤5erele recoltate din li.e3i irigate au pierderi mari, în timpul păstrării, în compo3i-ie cu +ructele+ără irigare:¤

18



¤mai mari#¤¤#ai #i+i;¤¤#il+ii;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 0=¤¤i3elarea este o opera-ie speci+ică pentru:¤

¤ struguri de masă#¤¤#e$e;¤

¤%e$e;¤

¤t#ate.¤

¤Tema 0=¤

¤5erele scoase de la regimul de păstrare se reali3ea3ă, în 3ile:¤ ¤!%10#¤¤2-4;¤

¤11-13;¤¤15-18.¤

¤ Gema /I¤

¤5erele timpurii sunt +ructe:¤ ¤perisabile#¤¤a$te %e$isabile;¤¤#ai %uin %e$isabile;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 0&¤¤Schema reac-iei aerobe a merelor:¤

¤!H12"! C !"2 B!"2 C!H2"#¤¤C6H12O6 F 2CO2E 2C2 H2O;¤

¤C4H6O5 E 3O2 F 4CO2E3H2O.¤

¤CH3COOHF CH3 CHO E2CO2;¤

¤Tema 0&¤¤are este ?"ST pe calitatea merelor proaspete de iarnă:¤ ¤?"ST 21122%'&#¤¤>OD 1335-84;¤¤>OD 21715-76-76;¤

¤5G2000.¤

¤Tema 0&¤¤antitatea de +ăină de carto+i în ) care se adaugă în +ăina de gr@u pentru aob-ine p@ine de calitate bună;¤¤2%!¤¤17-24¤¤25-32¤¤33-40¤

¤Tema 0!¤¤$miditatea relati.ă a aerului din depo3it pentru păstrarea merelor, în );¤¤92%9&#¤

¤85-88;¤¤8-1;¤¤6-8.¤

19



¤Tema 0&¤¤3n tuberculii de cartoi se con!ine amidon, în #:¤ ¤1=%2&#¤¤2-8;¤¤-13;¤¤26-30.¤

¤Tema 0&¤¤3n tuberculii de cartoi se con!ine proteina tuberina în cantitate de, în #:¤ ¤2#¤¤ 6;¤¤4;¤¤8.¤

¤Tema 0&¤¤ Bub coa<a tuberculilor de cartoi se găseşti alcaloidul solanina, care poate atinge, în #:¤ ¤ 0,01%0,1#¤ ¤0&4-0&5;¤

¤0&2-0&3;¤

¤¤¤Tema 0&¤¤Cartoii care con!in mai mult de # de solanina sunt considera!i toxici: ¤ ¤ 0,1#¤ ¤0&3;¤

¤0&2;¤

¤0&4.¤

¤Tema 0&¤¤Durata repausului ad0nc la tuberculii de cartoi, în luni: ¤ ¤ 1%(#¤ ¤5-6;¤

¤4-5;¤

¤6-8.¤

¤Tema 0&¤¤ Cicatrizarea rănilor la tuberculii de cartoi se eectuează în timp, zile:¤ ¤10%1&#¤ ¤ 5-10;¤

¤15-20;¤

¤20-25.¤

¤Tema 0!¤¤Cicatrizarea rănilor la tuberculii de cartoi se produce la temperatura, C:¤ ¤10%14#¤ ¤5-10;¤

¤18-25;¤

¤25-30.¤

¤Tema 0&¤¤(erele păstrate prin metoda *CJ (>( în compara!ie cu metoda rigoriică cu atmoseranormală cu durata de păstrare mai îndelungată, în lunii: ¤ ¤cu (%= luni mai mult#¤

¤+u 2-3 luni #ai #ult;¤ ¤+u 1-2 luni #ai #ult;¤

¤+u 5-6 luni #ai #ult.¤

20



¤Tema 0&¤¤3n celulele rigoriice cartoii ambala!i se stivuiesc p0nă la înăl!imea, în m: ¤ ¤!#¤ ¤5;¤

¤ 4;¤

¤8.¤

¤Tema 0&¤¤Gemperatura de păstrare a tuberculilor de cartoi în depozite rigorierice, în C: ¤ ¤2%&#¤ ¤ 1-2;¤

¤5-7;¤

¤7-.¤

¤Tema 0&¤¤@miditatea relativă a aerului de păstrare a tuberculilor de cartoi în depozite rigorierice, în#:¤ ¤4&%90#¤ ¤80-85;¤

¤0-5;¤

¤5-100.¤

¤Tema 0&¤¤2ăstrarea tuberculilor de cartoi în depozite simple se ace p0nă în: ¤ ¤martie%aprilie#¤ ¤ianua$ie eb$ua$ie;¤

¤nie#b$ie-/e+e#b$ie;¤

¤#ai-iunie.¤

¤Tema 0&¤¤2rimăvara cartoii încol!esc şi pentru a prelungi perioada de repaus se micşoreazătemperatura de păstrare, KC: ¤ ¤ 0%2#¤ ¤4-6;¤

¤2-4;¤

¤nu e stabilit.¤

¤Tema 0&¤¤2ăstrarea cartoilor de săm0n!ă se eectuează la temperatura C :¤

¤2%=#¤ ¤0-1;¤

¤1-2;¤

¤4-6.¤

¤Tema 0&¤¤Gemperatura de păstrare a cartoilor destina!i industrializării se ace la, KC:¤ ¤1&%14#¤ ¤10-15;¤

¤ 0-5;¤

¤5-10.¤

¤Tema 0&¤¤3nghe!area cartoilor se produce dacă temperatura din masa cartoului scade

21



sub punctul de înghe!, KC: ¤ ¤0,&#¤¤1;¤

¤1.5;¤

¤1&7.¤

¤Tema 0&¤¤(ai des să sădesc cartoi de rac!ia, în g: ¤ ¤40%120#¤¤20-30;¤¤60-70;¤

¤150-200.¤

¤Tema 0!¤¤Compozi!ia gazoasă optimă în timpul păstrării tuberculelor de cartoi în depoziteeste:¤ ¤2%() "2 *i 1!%14) "2#¤

¤8-10! CO2 "i 10-12! O2;¤¤2-3! CO2 "i 8! O2;¤

¤10! CO2 "i 0! O2;¤

¤Tema 0!¤¤An ali+ornia bulbii de ceapă se păstrea3ă 4%10 luni de 3ile în atmos+era controlată încondi-ii ga3oase:¤ ¤&) "2 () "2#¤¤0&03! CO2 20&8! O2;¤¤2-3! CO2 8! O2;¤

¤10! CO2 0! O2;¤

¤Tema 0!¤¤2otrivit normelor medicale, iecărui locuitor din (oldova i se cuvine să consumeanual, kg de ceapă:¤ ¤4%12#¤¤16-20;¤¤12-16;¤

¤20-24.¤

¤Tema 0!¤¤ Ceapa este o sursă importantă de vitamina C, în mg #:¤

¤2&#¤¤10;¤

¤15;¤¤50.¤

¤Tema 0!¤¤Gemperatura de înghe! a bulbilor de ceapă este cuprinsă:¤ ¤)2>>>%(#¤¤ -0&5...-l;¤

¤ -4...-5;¤

¤-6...-7.¤

¤Tema 0!¤¤7ulbii de ceapă pentru păstrare se recomandă să aibă coletul uscat cu lungimea "în cm$:¤

22



¤ 1%2#¤¤5%'#¤¤2-5;¤

¤7-10.¤

¤Tema 0!¤

¤Boiurile iu!i de ceapă pot i păstrate "în luni$:¤ ¤!%10#¤¤1-3;¤

¤3-6;¤¤10-12.¤

¤Tema 0!¤¤%ecesarul în @?* pentru păstrarea bulbilor de ceapă "în #$:¤ ¤!&%'&#¤¤ 50-60;¤¤75-85;¤

¤85-5.¤

¤Tema 0!¤¤ %ecesarul în temperatură pentru păstrarea bulbilor de ceapă "KC$:¤ ¤%1>>>%(#¤¤0...E 1;¤

¤-3...-5;¤

¤-5...-7.¤

¤Tema 0!¤¤Combaterea bolilor "mucegaiurilor $ la bulbii de ceapă se ace cu sul

"pucioasă $ în concentra!ie de "g &m6 $:¤ ¤&%'#¤¤1-2;¤

¤2-4;¤¤7-.¤

¤Tema 0!¤¤Gemperatura de păstrare a usturoiului, C:¤ ¤%l>>%(#¤¤ 0...E l;¤

¤-4..-5;¤¤E5¤

¤Tema 0!¤¤*rpagicul se sortează mai des in în următoarele rac!ii "în cm$:¤ ¤ 0,'%1,=#¤¤1&5-2&1;¤

¤2&2-3&0;¤¤ tate.¤

¤Tema 0!¤¤2ăstrarea castrave!ilor în condi!ii de atmoseră controlată este:¤ ¤&) "2 &) "2 90)N2#¤¤0&03! CO2 5! O2 5!2;¤¤0&03! CO2 20&8! O2 7!2;¤

¤0! CO2 0! O2 0!2;¤

23



¤Tema 0!¤¤ 7ulbii de usturoi con!in umiditatea, în #:¤ ¤circa !0#¤¤+i$+a 70 ;¤

¤+i$+a 80;¤¤+i$+a 0.¤

¤Tema 0!¤¤2otrivit normelor medicale, iecare locuitor din (oldova se cuvine să consumeanual, kg de varză: ¤ ¤2(((#¤¤12-22;¤

¤34-44;¤

¤4555.¤

¤Tema 0!¤¤ Din toate legumele numai în varza albă se găseşte vitamina:¤ ¤$#¤¤C;¤

¤A;¤¤B.¤

¤Tema 0!¤¤Care vitamină se păstrează oarte bine în varza murată: ¤ ¤ #¤¤ PP;¤

¤A;¤¤9.¤

¤Tema 0'¤¤Care este umiditatea de echilibru în timpul păstrării cepei: ¤ ¤ !&%'0)#¤¤50-60%;¤

¤75-80%;¤

¤85-90%.¤

¤Tema 0'¤¤?olul principal în păstrarea verzei albe îi apar!ine: ¤ ¤ mugurelul terminal#¤ ¤ $etei;¤

¤ $unel$;¤

¤ ni+i un $ăs%uns nu e +$e+t.¤

¤Tema 0'¤¤@miditatea relativă a aerului recomandată pentru păstrarea verzii, în #:¤ ¤9&%94#¤¤65-75;¤

¤75-85;¤

¤85-0.¤¤Tema 0'¤¤2entru roşii de categoria 9xtra; sunt stipulate următoarele

24



dimensiuni minime:¤ ¤(& mm#¤¤30 ##;¤

¤20 ##;¤

¤25 ##.¤

¤Tema 0'¤¤Care din legume runze se reeră la legume rădăcinoase:¤ ¤pătrunEelul#¤¤#ă$a$ul;¤

¤#ă+$i"ul;¤

¤salata.¤

¤Tema 0'¤¤ ?egimul de păstrare optimal a caiselor în ?>B este:¤ ¤&) "2 () "2 92)N2#¤¤0! CO2 10! O2 0!2;¤

¤10! CO2 5! O2 85!2;¤¤nu "tiu;¤

¤Tema 0'¤¤?ecoltarea verzii albe irigate se ace la>>> 3ile după ultima udare;¤¤10%1&#¤¤5-10;¤

¤15-20;¤

¤20-25.¤

¤Tema 0'¤¤*rdeii dulci se scot de la păstrare c0nd pierderile a<ung la, în #:¤ ¤10#¤¤15;¤¤20;¤

¤25.¤

¤Tema 0'¤¤Gemperatura optimă de păstrare a verzii albe este, C:¤ ¤0>>>%1#¤¤2...-3;¤

¤4...-5;¤¤tate.¤

¤Tema 0'¤¤Durata de păstrare a verzei albe este de, în luni:¤ ¤&%!#¤¤1-2;¤

¤3-4;¤¤7-8.¤

¤Tema 0'¤¤>rosimea peliculei care se întrebuin!ează la păstrarea verzii cu intercalări de

polietilenă, în microni:¤ ¤40%120#¤¤30-50;¤

25



¤0-80;¤

¤130-170.¤

¤Tema 04¤¤:Cel mai cerut soi de arei dulce la consumatori este soiul ¤ ¤ 7odaroc 5oldo.î#¤

¤ Iast+i+a;¤ ¤ Clb+;¤

¤Rubinovîi.¤

¤Tema 04¤¤Gomatele se consumă în stare proaspătă la maturitatea: ¤ ¤ de consum#¤ ¤ b$ună;¤

¤ la+ti+ă;¤

¤ /e +ula$e 'e$/e.¤

¤Tema 04¤¤Care substan!ă chimică este otrăvitoare pentru om din ructe: ¤ ¤ amigdalina#¤ ¤ sini*$ina;¤¤'a++inina;i¤

¤ l$iena.¤

¤Tema 04¤¤2otrivit normelor medicale, iecărui locuitor din (oldova i se cuvine să consumeanual, kg de tomate:¤ ¤ ('%='#¤¤

27-37;¤

¤47-57;¤

¤57-67.¤

¤Tema 04¤¤Gomatele au un con!inut înalt de vitamine:¤ ¤ acid ascorbic *i 6caroten#¤ ¤ "i 15;¤

¤ PP "i 12;¤

¤ : "i .¤

¤Tema 04¤¤Gomatele în maturitate de consum se recomandă de păstrat în /C:¤ ¤ 2%(#¤¤0-1;¤

¤5-5;¤

¤10-15.¤

¤Tema 04¤¤Care din legume runze se reeră la legume rădăcinoaseA:¤ ¤ pătrunEelul#¤¤mărarul;t¤

¤măcrişul;¤¤ salata.¤

¤Tema 04¤

26



¤7ulbii de ceapă la producere mai des se păstrează în:¤ ¤ depo3ite +rigori+ice#¤¤ /e%ite +u 'entilaie a+ti'ă;¤

¤ /e%ite bi"nuite +u 'entilaie natu$ală;¤

¤t$an"ee¤

¤Tema 04¤¤Care substan!ă chimică se găseşte în legume şi este toxică pentru om:¤¤solanina#¤¤sini*$ina;¤

¤'a++inina;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 04¤¤Durata de păstrare a tomatelor în maturitatea de consum, zile:¤ ¤&%10#¤¤15-20;¤

¤10-15;¤¤20-25.¤

¤Tema 04¤¤(aturitatea artiicială a tomatelor se realizează cu etilena, în #:¤ ¤ 1#¤ ¤ 3;¤

¤ 2;¤

¤ 8.¤

¤Tema 04¤

¤Componen!ii de a orma <ele în ructe este:¤ ¤ con!inutul de zahăr L/#, pectin /,)1,#, acizi 1#J¤ ¤ zahăr I/#,acizi 1 #,pectin 1#J¤ ¤ zahăr M/#,acizi 1#, pectin /,)1,#J¤

¤ nu "tiu.¤

¤Tema 04¤¤8inetele se recoltează la maturitatea:¤ ¤tehnică#¤ ¤iil*i+ă;¤ ¤ /e +nsu#;¤

¤ ni+i unul /in a+estea¤

¤Tema 04¤¤Cel mai cerut soi de ardei dulci la consumator este soiul:¤ ¤ 7odaroc 5oldo.î#¤ ¤ Iast+i+a;¤

¤ Clb+;¤

¤Rubinovîi.¤

¤Gema M¤ ¤(orcovii la păstrare se păstrează mai recvent: ¤

¤depozite rigoriiceJ¤ ¤ /e%ite +u 'entilaie a+ti'ă;¤

¤ ?n "anu$i;¤

27



¤?n silu$i.¤

¤Gema M¤ ¤Durata de păstrare a merelor soiurilor de iarnă este legată de prezen!a:¤ ¤ amidonului#¤ ¤ aă$ului;¤

¤ +elulei;¤ ¤ %$t%e+tinei.¤

¤Gema M¤ ¤+ importan!ă primordială la păstrarea ructelor de măr au actorii agrotehnici:¤ ¤ irigarea#¤ ¤ int$/u+e$ea ?n*$ă"ă#intel$;¤

¤ sta$ea /e sănătate;¤

¤ tate.¤

¤Gema M¤

¤%u se recomandă irigarea livezilor cu c0t timp înainte de recoltare, în săptăm0ni:¤ ¤ 1%2#¤¤ 3-4;¤

¤5-6;¤¤ ni+i un $ăs%uns nu e +$e+t.¤

¤Gema M¤ ¤Cură!itul moderat al pomilor de săm0n!oase contribuie la:¤ ¤ îmbunătă-irea calită-ii#¤ ¤ neae+ta$ea /e bli;¤

¤ +$e"te$ea +a%a+ităii /e %ăst$a$e;¤

¤ tate.¤

¤Gema M¤ ¤(erele se păstrează mai eectiv, prin metoda:¤ ¤ 6#¤¤ 'entilaie natu$ală;¤

¤$i*$ie$e +u at#se$a natu$ală;¤

¤Gema M¤ ¤2rote<area ructelor la păstrare după recoltare se ace cu CaCl = în concentra!ie de, în # prin

scuundare:¤ ¤ =#¤ ¤1;¤¤3;¤

¤ 2.¤

¤Gema M¤ ¤Fructele de măr au capacitate redusă de păstrare dacă diametrul lor este de:¤ ¤ peste '& mm#¤ ¤ %este 50 ##;¤

¤ %este 60 ##;¤

¤ %este 30 ##.¤

¤Gema M¤

28



¤(ai sensibile la bruniicare sunt ructele de măr recoltate de pe pomii altoi!i pe portaltoiul:¤ ¤ 59#¤ ¤ 106;¤

¤ 4;¤

¤ 27.¤

¤Gema M¤ ¤(ai des este olosită compozi!ia gazoasă optimală recomandată pentru păstrarea merelor:¤ ¤ &) "2 ()"2#¤ ¤ ') "2 10)"2#¤ ¤ 1) "2 2)"2#¤ ¤ 10) "2 11)"2>¤

¤Gema M¤ ¤4a păstrare se recomandă ructele de măr după >+BG =11==). de calitatea:¤ ¤ etra#¤ ¤ +alitatea ,;¤

¤ +alitatea ,,;¤

¤ +alitatea ,,,.¤

¤Gema M¤ ¤?ecoltarea merelor soiurilor de iarnă se ace în maturitatea de:¤ ¤recoltare#¤ ¤/e%lină;¤

¤iil*i+ă;¤

¤teni+ă.¤

¤Gema M¤ ¤2ăstrarea merelor în depozite se eectuează în:¤ ¤containere#¤ ¤lăi;¤

¤+utii /e +a$tn;¤

¤lăi eu$stan/a$/.¤

¤Gema M¤ ¤Fructele de măr de soiuri de toamnă au durata de păstrare în rigoriere, în zile:¤ ¤100%120#¤¤70-80;¤

¤10-20;¤¤50-60;¤

¤Gema M¤ ¤ (erele absorb mirosurile străine, de aceea intr)o celulă nu se vor depozita mereşi produse mirositoare:¤ ¤carto+i#¤¤+ea%a;¤

¤$ean;¤¤'a$ă.¤

¤Gema M¤ ¤ (erele se păstrează mai des în depozite:¤ ¤+rigori+erice#¤

29



¤+u 'entila$e natu$ală;¤

¤AC;¤¤t$an"ee¤

¤Gema M¤ ¤Boiurile de măr rezistente la rig se păstrează la temperatura, în /C:¤

¤0>>> 1#¤¤ 2...3;¤

¤-1...-2;¤¤ni+i un $ăs%uns nu e +$e+t.¤

¤Gema M¤ ¤Boiurile de măr nerezistente la rig se păstrează la temperatura, în /C:¤ ¤(%=#¤¤0-1;¤

¤1-2;¤

¤2-3.¤

¤Gema M¤ ¤@?* optimă de păstrarea merelor, în #:¤ ¤90%9&#¤¤ 70-75;¤¤80-85;¤

¤5-.¤

¤Gema M¤

¤3n timpul păstrării merelor circula!ia aerului se recomandă să ie, în m&s:¤

¤ 0,2#¤¤0&1;¤¤0&3;¤

¤0&4.¤

¤Gema M¤ ¤Durata de păstrare a ructelor de măr în rigorier este de, în luni:¤ ¤&%!#¤¤1-2;¤¤3-4;¤

¤6-7.¤

¤Gema M¤ ¤Bcoaterea ructelor de măr de la păstrare se eectuează c0nd pierderile în masăa<ung la, în #:¤ ¤&#¤¤25;¤¤15;¤

¤20.¤

¤Gema M¤ ¤?ecoltarea ructelor de păr pentru păstrare se eectuează la maturitatea:¤ ¤de recoltare#¤¤ iil*i+ă;¤

¤/e%lină;¤

30



¤+#e$+ială.¤

¤Gema M¤ ¤3n castrave!ii de c0mp se con!ine apă, #¤ ¤9!#¤¤85;¤

¤8;¤¤0.¤

¤Gema M¤ ¤(aturarea complementară a ructelor de păr se ace la temperatura, în /C:¤ ¤1&%21#¤¤0-1;¤

¤5-10;¤¤10-15.¤

¤Gema M¤

¤(aturarea complementară a ructelor de păr se eectuează cu etilenă:¤ ¤etilena 1)#¤¤ etilena 0&5!;¤

¤ etilena 1&5!;¤¤etilena 2!.¤

¤Tema 4¤¤Comercializarea vişinilor şi cireşilor se ace în timp de după ce au ost scoase de la

păstrare, în ore:¤ ¤4%12#¤¤4-6;¤¤13-15;¤

¤16-24.¤

¤Tema 4¤¤Fructele s0mburoase caisele se ambalează în:¤ ¤lădi-e nr> 1#¤¤lă/ie n$. 3;¤

¤lă/ie n$. 2;¤

¤+utii /e +a$tn.¤

¤Tema 4¤¤Care din legume runze se reeră la legume rădăcinoaseA:¤ ¤pătrunEelul#¤¤#ă$a$ul;¤¤#ă+$i"ul;¤

¤salata.¤

¤Tema 4¤¤@?* pentru păstrarea temporară a cireşelor, în #:¤ ¤ 4&%90#¤

¤65-70;¤¤70-80;¤

¤0-8.¤

31



¤Tema 09¤¤Durata de păstrare a cireşelor: ¤¤1 săptăm@nă#¤¤2 să%tă#<nă;¤¤3 să%tă#<nă;¤

¤4 să%tă#<nă.¤

¤Tema09¤¤Care este cel mai rezistent produs horticol la păstrareA:¤ ¤ nucile#¤¤+ă%"unele;¤¤+i$e"ele;¤

¤+aisele.¤

¤Tema 09¤¤'n ructele de cais se con!in vitaminele:¤ ¤6#¤¤B;¤¤;¤

¤:.¤

¤Tema 09¤¤Caisele se recoltează la maturitatea:¤¤de consum#¤¤iil*i+ă;¤

¤/e $e+lta$e;¤

¤in/ust$ială.¤

¤Tema 09¤¤(ărimea cireşilor de diametru la categoria 9xtra;:¤ ¤ 20mm#¤¤25##;¤

¤15##;¤¤30##.¤

¤Tema 09¤¤Be pun la păstrare soiurile de măr după calitatea >+BG =1M6=:¤ ¤etra#¤

¤+alitatea ,,,;¤¤+alitatea ,,;¤¤nu este stabilit.¤

¤Tema 09¤¤Durata de păstrare temporară a caiselor în rigoriere, în zile:¤ ¤4%10#¤¤2-4 ;¤

¤6-8;¤

¤4-6.¤

¤Tema 09¤¤2ierderile naturale a caiselor în timpul păstrării temporare constituie, în #:¤ ¤9%10#¤

32



¤1-2;¤

¤5-7;¤

¤3-5.¤

¤Tema 09¤¤Fructele de piersicii se recoltează la maturitatea:¤

¤deplină#¤¤$e+lta$e;¤

¤teni+ă;¤¤iil*i+ă.¤

¤Tema 09¤¤are produse horticole au intensitatea de respira-ie medie 10%20 mg "2: g:oră:¤¤merele#¤¤bulbii; ¤¤aslea %ăstaie;¤

¤%ăt$unelul $une.¤

¤Tema 09¤¤8ructe de prun cu dimensiuni mai mari au soiulF:¤¤7re3ident#¤¤9/lininaia;¤¤tenl;¤¤=inete /e ,talia.¤

¤Tema 09¤¤ 2runele pentru păstrare se recoltează la un con!inut de substan!ă uscată solubilă, în #:¤¤ 1&#¤¤10;¤¤1;¤¤24.¤

¤Tema 09¤¤Durata de păstrare a prunelor în rigoriere:¤¤1%2 luni#¤¤2-3 luni;¤¤15-30 ile;¤¤3-4 luni.¤

¤Tema 09¤¤ 2runele se comercializează în pungi de polietilenă cu capacitatea de, în kg:¤

¤0,&%1#¤¤4-5;¤¤2-3;¤¤6-7.¤

¤Tema 09¤¤ (aturarea controlată a prunelor se ace la temperatura, în /C:¤ ¤22#¤¤12 ;¤¤20;¤¤15 .¤

¤Tema 10¤

¤Care soiuri de prun are cele mai măşcate ructe:¤¤7re3ident#¤¤tenl;¤¤=inete /e ,talia.¤

33



¤nu "tiu;¤

¤Tema 10¤¤Fructele de căpşun sunt bogate în:¤ ¤3aharuri#¤¤li%i/e;¤¤%$teine;¤

¤+elulă.¤

¤Tema 10¤¤Fructele de căpşun sunt produse:¤ ¤ecesi. de perisabile#¤¤%e$isabile;¤

¤$eistente;¤¤%uin %e$isabile.¤

¤Tema 10¤¤7ăstrarea temporară a +ructelor de 3meur durea3ă> An 3ile;¤¤1%2¤

¤2-3¤¤3-4¤¤5-6¤

¤Tema 10¤¤7ierderile în timpul păstrării prunelor în timp de (2 3ile este, în ):¤¤10%1(#¤¤5-6;¤¤14-17;¤¤3-4.¤

¤Tema 10¤¤Durata de recoltare a unui soi de măr, în 3ile;¤¤4%10#¤¤3-4¤¤5-7;¤¤12-14.¤

¤Tema 10¤¤7ăstrarea prunelor depo3itate în +rigori+ere cu atmos+era controlată se +ace în compo3i-iaga3oasă, în ):¤ ¤ &) "2 ()"2#¤ ¤ 10! CO2 0!O2;¤

¤ 2! CO2 18!O2;¤ ¤ 0&03! CO2 20&0!O2.¤

¤Tema 10¤¤Gemperatura de înghe! a boabelor de struguri, în C: ¤ ¤0>>>%=,!#¤¤0-1;¤¤1...-1;¤¤-4...-5.¤

¤Tema 10¤

¤5ărimea caiselor de diametru categoria GtraI: ¤¤(&mm#¤¤40##;¤¤45##;¤

34



¤50##.¤

¤Tema 10¤¤5ărimea caiselor de diametru categoria J: ¤¤(0mm#¤¤25##;¤¤35##;¤

¤40##.¤

¤Tema 10¤¤8umiga-ia strugurilor cu bioid de sul+ in+luen-ea3ă;¤¤$e/u+e intensitatea /e $es%i$aie;¤¤asu%$a +ul$ii babel$;¤¤a%ă$ă st$u*u$ii /e %ut$e*ai;¤¤toate>¤

¤Tema 0(¤¤Gratamentul strugurilor cu B/= prima dată se eectuează, în #:¤ ¤1#¤

¤0&5;¤¤0&75;¤¤1&5.¤

¤Tema 10¤¤Deprecierile strugurilor se observă în cazul depăşirii dozei de, în #:¤ ¤2%=#¤¤5-6;¤¤1-2;¤¤7-8.¤

¤Tema 10¤

¤ompo3i-ia ga3oasă optimală la păstrarea +ructelor de cais;¤¤ &) "2 ()"2#¤ ¤ 5! CO2 2!O2;¤

¤ 5! CO2 10!O2;¤

¤ 5! CO2 0!O2.¤

¤Tema 10¤¤5omentul optim de recoltare a strugurilor de masă pentru păstrare se e+ectuea3ă de la,g:100 cm(3ahăr;¤¤1!0#¤

¤140;¤¤120;¤

¤130.¤

¤Tema 10¤¤Strugurii sco*i de la păstrare se .or comerciali3a, în 3ile;¤¤2%(#¤¤4-5;¤¤5-6;¤

¤7-8.¤

¤Tema 1(¤¤5ai +rec.ent se obser.ă deprecierile care sunt produse de atacul ciupercilor la piersic:

35



¤ ¤<hi3opus#¤¤nilia;¤

¤/es+#%une$ea inte$nă;¤¤alte$na$ea.¤

¤Tema 1=¤¤8ermentarea lactică asigură +ormarea;¤¤acidului lactic#¤¤a+i/ului #ali+;¤¤a+i/ului s$bi+;¤¤a+i/ului @ali+.¤

¤Tema 1=¤¤Jn procesul +ermentării lactice ob-inem care acid;¤¤acid lactic#¤¤al+l& a+i/ a+eti+& *ae;¤

¤a+i/ su++ini+;¤¤nu este stabilit.¤

¤Tema 1=¤¤Dimensiunile castra.e-ilor picui, în mm;¤¤ nu mai mari de &0#¤ ¤71 0;¤¤5 l -70;¤¤0- l10.¤

¤Tema 1=¤¤5ărimea caiselor cu diametru de categoria GtraI:¤ ¤(&mm#¤¤40##;¤¤30##;¤¤45##.¤

¤Tema 1=¤¤Con!inutul de sare în saramură se recomandă să ie la murat castrave!i, în #:¤ ¤!%'#¤¤2-3;¤¤4-5;¤¤-10.¤

¤Tema 1=¤

¤Jn .ar3a tocată se adaugă sare, în );¤¤2%2,&#¤¤2&6-4;¤¤4&1-5;¤¤5&1-6.¤

¤Tema 1=¤¤An .ar3ă căpă-@ni se adaugă sare la murat, în );¤¤=%&#¤¤2-3;¤¤3-4;¤¤5-6.¤

¤Tema 1=¤¤5erele recoltate prea de.reme aduc pierderi în masa, în );¤¤10%1&#¤

36



¤7-;¤¤16-20;¤¤21-25.¤

¤Tema 1=¤¤8ructele ardeiului dulce de culoare .erde con-ine .itamina la 100gr de produs;¤¤100>>210#¤¤50J70;¤¤300..350;¤¤360..400.¤

¤Tema 1=¤¤7rin sti.uirea ambalaEelor cu +ructe de măr în containere încărcătura medie este de, în g:m(;¤¤2'0%(&0#¤¤120-140;¤¤150-260;¤¤360-420.¤

¤Tema 1=¤

¤7ierderile de amoniac din instala-iile de răcire directă a+ectea3ă calitatea merelor, în concentra-ie, în #:¤ ¤0,4#¤¤1&0;¤¤2&0;¤¤3&0.¤

¤Tema 1=¤¤Ka care ) de umiditate relati.ă a aerului la soiul al.il de 3ăpadă se obser.ă crăparea +ructelor;

¤¤92%9&#¤¤80-85;¤¤85-2;¤

¤75-7.¤

¤Tema 1=¤¤antitatea de amidon în +ructele de măr;¤¤(#¤¤2;¤¤4;¤¤5.¤

¤Tema 1=¤¤Nu se recomand irigarea li.e3ilor de măr cu c@te săptăm@ni p@nă la recoltare;¤¤(%=#¤

¤1-2;¤¤5-6;¤¤.¤

¤Tema 1=¤¤(ărimea merelor de calitatea 9xtra; determinată de diametru este minimum:¤ ¤'0mm#¤¤60##;¤¤65##;¤¤55##.¤

¤Tema 1=¤¤5aturitatea de recoltare la soiurilor de măr de toamnă, în luni;¤¤2%(#¤¤4-5;¤¤5-6;¤¤1-2.¤

37



¤Tema 1=¤¤5ai +rec.ent la producere regimul optimal de păstrare a +ructelor de măr în depo3ite cu

.entila-ie naturală este de, în 0;¤¤0/C L10%12/C #¤¤5/C ..13-15/C ;¤¤#inus 3/C .. #inus 10-15/C ;¤

¤4/

C J15-20/

C .¤

¤Tema 1=¤¤S%a constatat că +ructele de măr pro.enite din planta-iile la care solul este în-elenit se păstrea3ă;¤¤mai bine#¤¤#ai $ău;¤¤sui+ient;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 1=¤¤7ăstrarea .er3ii în +rigori+ere se +ace în containere cu intercalări de polietilenă cu grosimea

peliculei, în microni;¤¤40%120#¤¤30-40;¤¤125-140;¤¤150-160.¤

¤Tema 1=¤¤7ăstrarea +ructelor de păr în atmos+era modi+icată măre*te durata de păstrare cu, în luni;¤¤2#¤¤5;¤¤3;¤¤7.¤

¤Tema 1=¤

¤5ai des se sădesc carto+i de +rac-ia, în g;¤¤40%120#¤¤20-30;¤¤60-70;¤¤150--200.¤

¤Tema 1=¤¤An atmos+era controlată +ructele de caise se păstrea3ă în compo3i-ia ga3oasă optimală;¤¤ &) "2 ()"2#¤ ¤ 10! CO2 2!O2;¤

¤ 8! CO2 1!O2;¤

¤ nu este stabilit.¤

¤Tema 1=¤¤are din legume +run3e se re+eră la legume rădăcinoase;¤¤pătrunEel#¤¤#ă$a$;¤¤#ă+$i".¤ ¤ salată:¤

¤Tema 1=¤¤An procesul tehnologic la strugurii de masă se +olose*te un proces la care nu se +olose*te laalte produse horticole;¤¤ci3elarea#¤¤s$ta$ea;¤

¤+alib$a$ea.;¤ asna$ea.¤

38



¤Tema 1=¤¤S%a constatat că în concentra-ia de .apori de amoniac, în ) +ructele de cire*e se brunea3ă

în ! ore>¤¤0,02#¤¤0&04;¤¤0&07;¤¤0&1.¤

¤Tema 1=¤¤Kungimea co3ilor uscate de ceapă nu trebuie să depă*ească după standard;¤¤!cm#¤¤5+#;¤¤4+#;¤¤7-+#.¤

¤Tema 1=¤¤"+ilirea +ructelor de măr apare atunci, c@nd pierderile de apă în +ructe întrec;¤¤&%!#¤¤1-2;¤¤3-4;¤

¤7-.¤¤Tema 1=¤¤5ărimea strugurilor de masă de calitatea GtraI determinată de greutate este de minimum;¤¤200g#¤¤10*;¤¤150*;¤¤100*.¤

¤Tema 1=¤¤8ructele de păr sunt puse la păstrare în ambalaEe de polietilenă prin metoda 5?5 în compo3i-ia

ga3oasă;¤¤ (%=) "2 =%()"2#¤ ¤ 1-2! CO2 12-15!O2;¤

¤ 0-0&3! CO2 20-21!O2;¤

¤ &0-10! CO2 20-25!O2;¤

¤Tema 1=¤¤4ipsa îngrăşămintelor de caliu în planta!iile de măr ac!ionează la capacitatea de păstrare:¤ ¤negati.#¤¤%iti';¤¤satisă+ăt$;¤¤#il+iu.¤

¤Tema 1=¤¤8ructele de măr crescute din planta-iile administrate în eces cu îngră*ăminte de a3ot cum ele

se păstreazăA:¤ ¤mai rău#¤¤bine;¤¤satisă+ăt$;¤¤nu se +una"te.¤

¤Tema 1=¤¤Se recomandă de întrerupt recoltarea strugurilor de masă pe o 3i c@nd a că3ut L mm de precipita-ii;¤¤pe 10mm%pe o 3i#¤¤%e 20 ## %e 2 ile;¤¤%e 50 ## nu se $e+lteaă 6 ile;¤¤%li #ai %ute$ni+e %e 6-7 ile.¤

¤Tema 1=¤¤8ructele de măr mă*cate se păstrea3ă cu pierderi mai mari, comparati. cu +ructele de dimensiuni

39



miElocii;¤¤mari#¤¤#ai #i+i;¤¤#il+iu;¤¤nu este +uns+ut.¤

¤Tema 1=¤

¤are este cel mai răsp@ndit portaltoi în planta-iile de măr în <> 5oldo.a cu bună păstrare a +ructelor;¤¤55%10!#¤¤-;¤¤-4;¤¤-26.¤

¤Tema 1=¤¤5ărimea strugurilor de masă de calitatea GtraI este determinată de greutate *i este de

minimum;¤¤200g#¤¤10*;¤¤150;¤

¤100.¤

¤Tema 1=¤¤După care ?"ST se determină calitatea merelor soiurile de iarnă;¤¤?"ST 21122%'&#¤¤>OD 21713-76;¤¤>OD 21832-76;¤¤nu "tiu.¤

¤Tema 1=¤¤Durata de păstrare a merelor soiuri pomologice de iarnă în 6, în luni;¤¤4%10#¤¤2-3;¤¤5-6;¤¤6-7.¤

¤Tema 1=¤¤An procesul tehnologic la recoltarea strugurilor de masă se +olose*te un proces la care nu se+olose*te la alte produse horticole;¤¤ci3elarea#¤¤s$ta$ea;¤¤+alib$a$ea;¤¤asna$ea.¤

¤Tema 1=¤

¤Temperatura optimală de păstrare a soiului Monathan în0

;¤¤(%=#¤¤0-1;¤¤2-3;¤¤5-6.¤

¤Tema 1=¤¤5erele absorb mirosuri străine *i nu se recomandă de depo3itat cu alte produse horticole;¤¤carto+i#¤¤%e$e;¤¤*utui;¤¤+ea%ă.¤

¤Tema 1=¤¤7ierderile de amoniac din instala-ii de răcire directă a+ectea3ă +ructele de măr, în concentra-ie,);¤

40



¤0,4#¤¤10;¤¤2&0;¤¤3.0.¤

¤Tema 1=¤¤Durata de păstrare a +ructelor de măr în depo3ite cu .entila-ie naturală este de, în luni;¤

¤(%=#¤¤1-2;¤¤5-6;¤¤7-8.¤

tppph horticultura rom a.4 2012

Documents