Introducere

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara viti-vinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

In Romania, suprafata totala cultivata cu vita-de-vie nobila si hibrida este de 178.100 ha, inregistrata in registrul plantatiilor de vita-de-vie. Costurile de infiintare si intretinere a unui hectar de vita-de-vie nobila pina la intrarea pe rod in cel de-al patrulea an sint estimate la 22.000 euro, aceste costuri reprezentînd pregătirea terenurilor, plantarea viţelor altoite, instalarea mijlocului de susţinere şi lucrările de întreţinere a solului şi a plantaţiei nou înfiinţate pînă la intrarea pe rod din anul IV, sprijinul financiar pe care il poate primi un viticultor din fondurile Uniunii Europene (UE) si din bugetul national fiind de circa 60 la suta din aceste cheltuieli. In UE, pentru abandonul soiurilor hibride si reconversie, sprijinul financiar este situat intre 5.000 si 8.000 de euro/hectar. În conformitate cu normele UE şi comercializarea soiurilor hibride a fost interzisă. Producerea celor hibride nu este interzisă, însă este permisă producerea acestora doar pentru consumul propriu. Pentru a produce şi a vinde un vin, trebuie autorizaţie pentru plantarea, replantarea şi defrişarea viţei de viţei.

1

Scurt istoric

Stravechi pamant romanesc, Vrancea constituie o punte de legatura intre cele trei provincii istorice romanesti - Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. m6g21gv Judetul Vrancea, inclus in teritoriul tinutului Putna de altadata, a apartinut inainte de anul 1475 Munteniei, care-si intindea hotarul pana in apropiere de Bacau. Acest fapt este pus in evidenta atat de documentul din 1407, dat de Alexandru cel Bun in vederea reglementarii exportului si importului, cat si de cel din 1460, dat de Stefan cel Mare, prin care Bacaul este amintit ca centru de vama. Mai tarziu i se adauga „Tara Vrancei”, care s-a bucurat totusi de privilegii si libertati speciale, iar dupa anul 1482, in urma luptelor dintre Stefan cel Mare si domnii Munteniei, tinutul Putna se extinde pana la apa Milcovului unde, dupa mai bine de 20 ani de neintelegeri dintre domnitorii munteni si domnul Moldovei, Stefan cel Mare, se statorniceste hotarul dintre cele doua tari surori. Tinutul Putna era condus de un staroste care avea depline puteri administrative si militare. Acesta isi exercita puterea si asupra vornicului de Vrancea, cat si a pantarilor acestuia. Printre starostii de Putna, cei mai cunoscuti au fost : cronicarii Moldovei Miron Costin si Ion Neculce, Manolache Ruset, fratele vistiernicului Iordache Ruset etc. Tinutul Putna si apoi judetul cu acelasi nume a inclus partial teritoriul actualului judet Vrancea. Aceasta situatie s-a mentinut pana la prima impartire administrativ-teritoriala din anul 1950, cand teritoriul actual al judetului se incadra in raioanele Vrancea si Focsani. Incepand cu ultima impartire administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea si Focsani, cuprinde aproape in intregime judetul Putna si aproximativ 1/3 din judetul Ramnicu Sarat, considerate in limitele anului 1938. Sapaturile efectuate in imprejurimile satului Birsesti au scos la iveala urmele unei asezari preistorice, care dateaza din paleoliticul superior . 

2

Relieful judetului Vrancea

Se desfăşoară pe un relief dispus în trei trepte, de la vest la est - Munţii Vrancei (alcătuiţi din gresii, marne, argile, altitudini de 1000-1785 m în Vf. Goru), Subcarpaţi (ansamblu de dealuri împădurite, culoare de văi şi depresiuni în care sunt concentrate numeroase sate) şi nord-estul Câmpiei Române; se adaugă Siretul şi un sector din Colinele Tutovei.  Terenurile agricole ale judeţului Vrancea se întind pe fâşia cuprinsă între malul drept al Siretului şi poalele dealurilor subcarpatice ale Munţilor Vrancei. Deşi clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viţei de vie (9,95% din podgoriile României) şi producţia de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare judeţ viti – vinicol al ţării, exportator în Europa, America şi Japonia.

Clima

Judetul Vrancea are o clima temperata, cu mari variatii, determinate de confluenta reliefului. In zonele de campie, temperatura medie anuala este de 9º C, in cele de deal intre 6º si 9º, in cea montana este cuprinsa intre 2º si 6ºC , iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei -1, 2ºC. Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atat datorita altitudinii reliefului cat si a expozitei versantelor. Volumul precipitatiilor depaseste 400mm anual, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, cele mai uscate decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in cantitati mari de 300mm in 24 de ore sunt frecvente pe intreg teritoriul judetului. Numarul zilelor cu ninsoare urca pana la 80 in zona de munte si numai pana la 20 in zona de campie. Vanturile dominante in toate anotimpurile bat dinspre nord-est.

3

Cap.I Cerintele vitei de vie fata de conditiile de mediu

1.1 Cerintele vitei de vie fata de conditiile de mediu

Cerintele vitei de vie fata de conditiile de mediu variaza foarte mult

in raport cu soiul, portaltoiul folosit, varsta butucilor, faza de vegetatie, prezenta sau absenta strugurilor pe butuc.Cunoasterea amanuntita a factorilor de mediu, precum si a posibilitatilor de actionare dirijata asupra lor prin tehnologiile de cultura, constituie o conditie importanta pentru obtinerea unor productii mari de struguri.

1.1.1 Factorii climatici Caldura- aceasta determina aria de raspandire a culturii vitei de vie,

sistemul de cultura,declansarea si parcurgerea fazelor de vegetatie, cantitatea si calitatea productiei.Vita de vie este o planta relativ pretentioasa fata de caldura.Ea se cultiva in zone cu temperatura medie anuala mai mare de 9°C, cand aceasta depaseste 10°C se pot obtine unele produse viti-vinicole de calitate.

Temperatura medie a lunii celei mai calde cu valori ce depasesc 17-18°C indica existenta unor conditii favorabile pentru producerea vinurilor albe de consum, la valori de peste 19°C pentru vinuri de calitate superioara si peste 21°C pentru vinuri de calitate superioara cu denumire de origine.

In tara noastra, reusita soiurilor de struguri pentru masa cu maturare tarzie este asigurata in conditiile in care temperatura medie cea mai calda depaseste 22°C.

Lumina-vita de vie este o planta cu pretentii mari de fata de lumina.Prin fotosinteza lumina devine principala sursa de energie in sintetizarea substantelor organice.Insuficienta luminii determina scaderea procesului de fotosinteza, debilitarea butucilor, sensibilizarea lor la atacul bolilor, diferentierea redusa a mugurilor, productii scazute, struguri de calitate inferioara.

Umuditatea- vita de vie este o planta care se adapteaza atat la conditiile de umiditate ridicata, cat si la cele de seceta.Pentru obtinerea unor butuci cu vigoare normala, capabili sa produca recolte sustinute an de an, vita de vie are nevoie de cantitati mari de apa, pe care si le procura datorita sistemului radicular profund si bine dezvoltat.Cerintele vitei de vie fata de umiditate sunt mai mari la soiurile de masa in perioada cresterii intense a lastarilor si strugurilor, comparativ cu perioada maturarii acestora.

4

1.1.2 Factorii pedologici Se refera la solul cu insusirile sale fizice (textura, structura, densitate

aparenta, porozitate), chimice (reactie, continut in humus, N, P, K, microelemente) si biologice (micriflora si fauna solului). Avand o mare

plasticitate ecologica, vita de vie se cultiva pe diferite soluri, multe dintre ele improprii altor plante de cultura.

Factorii pedologici alaturi de cei climatici influenteaza procesele de crestere si de fructificare ale vitei de vie, calitatea si cantitea productiei, rezistenta la boli.

Pe solurile nisipoase, strugurii se matureaza mai repede, au un potential alcoolic mai scazut, vinurile obtinute sunt mai putin extractive, nu dispun intotdeauna de o aciditate suficienta si de o culoare corespunzatoare.

Sunt excluse de la plantarea cu vita de vie solurile cu exces temporar sau permanent de apa, cu reactie puternic acida si cele cu un continut ridicat in saruri solubile.

1.1.3 Factorii orografici Din aceasta grupa fac parte: forma de relief, altitudinea, inclinarea

si expozitia, factori ce au o actiune indirecta asupra vegetatiei influentand ceilalti factori.

Plantatiile situate pe campii, vai, microdepresiuni sunt mai expuse influentei negative a temperaturilor scazute din timpul iernii, sunt mai des afectate de ingheturile si brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna, frecventa atacului bolilor este mai mare, iar calitatea strugurilor mai redusa, comparativ cu cele situate pe versanti.

5

Cap. II Infiintarea plantatiilor de vii

2.1 Organizarea teritoriului viticol

Parcelarea terenului. Teritoriului destinat plantatiilor viticole se imparte in trupuri, tarlale, si parcele.

Trupul are o suprafata cuprinsa intre 150-500 ha si permite organizarea procesului de productie in 1-3 ferme viticole specializate.

Tarlaua reprezinta subunitatea teritoriala exploatata mecanizat, este constituita din mai multe parcele si are o suprafata cuprinsa intre 10 si 50 ha.Ea trebuie sa aiba o lungime cat mai mare pentru cresterea productivitatii agregatelor si sa fie orientata pe directia generala a curbelor de nivel.

Parcela este cea mai mica subunitate teritoriala si trebuie sa aiba o forma dreptunghiulara.Latimea parcelelor pe directia curbelor de nivel este cuprinsa intre 80-120 m, latime impusa de lungimea spalierului pentru a avea asigurata rezistenta necesara si posibilitatea intinderii sarmelor.

Amplasarea retelei de drumuri. Reteaua de drumuri urmareste deservirea tuturor subunitatilor teritoriale. Amenajarea lor trebuie facuta judicios pentru a evita transformarea lor, in cazul terenurilo in panta, in drumuri impracticabile.

Drumurile principale urmaresc firul vailor si cumpana vailor, avand o latime de 6 m.

Drumurile secundare au o latime de 4 m si delimiteaza tarlalele si parcelele pe directia curbelor de nivel.Ele se amplaseza la distante de 100-300 m au o usoara panta longitudinala si sunt prevazute cu canale de colectare si evacuare a apelor.

In vederea pregatirii centralizate a solutiilor pentru stropit se amenajeaza sistemul de alimentare cu apa si de distribuire a solutiilor, avand bazinul situat la cota cea mai inalta a terenului.

2.2 Amenajarea terenului

Amenajarea terenului in panta destinate plantatiilor viticole prezinta o importanta deosebita pentru conditiile din tara noastra, deoarece peste 70% din vii sunt amplasate pe pante. In productie sunt generalizate o serie de sisteme de organizare a teritoriului si de amenajare diferentiate in functie de panta terenului si de conditiile pedoclimatice.

6

2.3 Pregatirea terenului in vederea plantarii

Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza

daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. Vita de vie se cultiva pe terenuri in panta, afectate de eroziune, pe nisipuri, improprii altor culturi, pe soluri sarace in elemente nutritive.Inainte de pregatirea terenului in vederea infiintarii noilor plantatii se efectueaza o serie de analize agrochimice ale solului pentru a determina continutul acestuia in principalele elemente nutritive. Prin aceasta fertilizare de baza se urmareste imbunatatirea aprovizionarii solului cu materie organica cu rol important in imbunatatirea proprietatilor fizice, chimece si biologice ale solului, precum si crearea unei rezerve de fosfor si potasiu ce urmeaza sa fie utilizata de catre butucii de vita de vie si dupa intrarea pe rod a plantatiei. Pichetarea terenului este lucrarea prin care se marcheaza pe teren, cu ajutorul pichetilor, locul pe care il va ocupa fiecare vita din viitoarea plantatie. Prin executarea corecta a acestei lucrari se urmareste obtinerea unor randuri drepte si atribuirea unor suprafete de nutritie egale fiecarui butuc.

Distantele intre randuri si pe rand variaza in principal cu vigoarea soiurilor folosite, fertilitatea solului si panta terenului. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5 m. Pe rand, distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1,2 m, in functie de aceiasi factori.Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei, intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1,5 m. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul, distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m.

7

Cap. III Lucrari de intretinere a plantatiei

3.1 Intretinerea vitei de vie in primul an

Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi, vom trata - mai intii - pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita).

Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina propriu-zisa, cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificatii - denumite coarde.

Deci, sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor. La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.

Cordonul speroliat:

10

Taierea Guyot pe semitulpina

12

Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf, pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare, evitind ruperea vitelor.

3.2 Intretinerea vitei de vie in al II- lea an

Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I , la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere.

Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf, pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare, evitind ruperea vitelor.

Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi, vom trata – mai intii – pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita).

Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa, cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificatii – denumite coarde.

13

3.3 Intretinerea vitei de vie in al III- lea an

Lucrările agrofitotehnice aplicate în anul al III-lea sunt asemănătoare cu cele executate în anul precedent, cu excepţia tăierii de formare, completate cu lucrările în verde necesare realizării tipului de tăiere stabilit.

Toate intervenţiile sunt subordonate fortificării butucilor în vederea pregătirii lor pentru intrarea pe rod: fertilizarea organică şi chimică

adecvată, aplicarea la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţinere a solului, cop-citul, combaterea preventivă a bolilor şi dăunătorilor, plivitul şi dirijarea lăstarilor, completarea golurilor apărute, protejarea viţelor împotriva gerurilor.

Taierea vitei de vieIn anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai

viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.

3.4 Recoltarea strugurilor

Recoltarea si valorificarea strugurilor reprezinta ultima faza in realizarea obiectivelor urmarite prin cultura vitei de vie.

Strugurii pentru masa se culeg esalonat, pe soiuri si, numai pe masura ce ajung la faza respectiva. Culesul si valorificarea strugurilor de masa presupun o serie de masuri organizatorice si tehnice desfasurate intr-o succesiune bine definita, dupa cum urmeaza: evaluarea productiei, asigurarea conditiilor materiale necesare, stabilirea momentului declansarii culesului diferentiat pe soiuri sau grupe de soiuri, recoltarea si conditionarea prin sortare, cizelare si ambalare, pastrare temporara, transportul, eventual conservarea si pastrarea acestora pe timp mai indelungat.

La soiurile de masa culesul strugurilor se face in doua – trei etape , pentru acelasi soi , pe masura ce strugurii ajung la cuacere. Daca este posibil recoltarea se face pe timp frumos , fara ploaie si se intrerupe in orele de arsita.

Strugurii copti se recolteaza prin taierea pedunculului cu cutite sau cu foarfeci dupa care se aseaza in ladite pe un singur rand. Pentru a facilita scoaterea lazilor sau cosurilor pline cu struguri la capetele parcelei , recoltarea se incepe de la mijlocul randului spre capete.

15 In urma recoltarii , strugurii trebuie sa aiba boabele intregi cu pruina

intacta , ceea ce le ofera un aspect comercial cat mai placut care are o deosebita importanta in cazul soiurilor de struguri pentru masa .

 Laditele pline cu struguri se aseaza la locuri umbrite si numai pentru scurt timp , pentru a nu se deprecia strugurii , dupa care sunt incarcate in mijloace de transport. Inainte de a fi comercializati , strugurii pentru masa sunt supusi operatiilor de sortare , cizelare si ambalare .

 

3.5 Sortarea strugurilor

Se face cu scopul de a aduce strugurii la cerintele STAS- urilor in vigoare. Din punct de vedere comercial , strugurii pot fi impartiti in trei grupe :

-grupa S (superioara) din care fac parte soiurile : Cardinal , Muscat Hamburg , Italia , Afuz – Ali ;

-grupa M (mijlocie) care cuprinde soiurile : Chasselas dore , Coarna neagra , Coarna alba ;

-grupa O (obisnuita) care cuprinde soiurile cu maturare extratimpurie si timpurie : Muscat , Perla de Csaba , Timpuriu de Bucuresti , Regina viilor .

    La fiecare din aceste grupe in functie de marime , procentul de boabe meiate sau margeluite precum si de alte insusiri , strugurii se impart in trei clase de calitate :

- categoria extra care cuprinde struguri care au forma , marimea si culoarea specifica soiului ;

- categoria I de calitate cuprinde strugurii extra care prezinta mici defecte de conformare a boabelor , un numar mic de boabe meiate sau margeluite , neuniformitate in ceea ce priveste coloratia boabelor ;

- categoria a II-a in care intra strugurii cu boabele colorate neuniform , nematurate sa

3.6 Soiuri de struguri de masa

In ultimii ani in tara noastra s-a realizat o extindere a plantatiilor cu soiuri de masa.Unele unitati de stat au devenit mari producatoare de struguri pentru consum in stare proaspata, in special cel situate in zonele mai sudice ale tarii, asa cum sunt cele din: Zimnicea, Ostrov, Cernavoda, Medgidia.Alegerea corecta a soiurilor de masa la plantare, in functie de conditiile ecologice garanteaza o eficienta economica ridicata a culturii vitei de vie prin asigurarea unor productii mari si de calitate.

17 Soiurile masa prezinta cateva caracteristici de care trebuie sa se

tina seama la alegerea locului de plantare si anume:-necesita multa caldura si lumina in perioada de vegetatie-sunt mai viguroase, prezentand cresteri anuale ale lastarului

ridicate si productii mari de struguri.-maturarea soiurilor de masa se intinde pe o perioada de 3-3,5 luni.

Victoria

-soi pentru consum in stare proaspata;-autohton;-frunza este de culoare verde;-strugurii sunt mari, de forma conica sau alungita;-boabele sunt asezate des pe strugure, bobul fiind oval, mare;-pulpa este semicrocanta, nearomata;-vigoarea butucului este mare;-are rezistenta buna la ger si boli (mana, fainare si putregai

cenusiu);-are rezistenta mijlocie la seceta;-soi timpuriu, cu maturarea strugurilor in luna august;-productia este de 4,1-6 kg/butuc. Acumuleaza 125-141 g/l zaharuri

si 2,7-3,8 g/l aciditate;-recomandat in areale viticole din centrul si sudul tarii (Dragasani),

cu perspective de dezvoltare in cultura.

Muscat D'Adda

-soi pentru consum in stare proaspata;-frunza este de culoare verde;-strugurii au marime mijlocie, spre mare (270-340 g);-boabele sunt asezate uniform pe ciorchine, fiind de marime mari-

mijlocii;-pulpa este crocanta, are gust si aroma specifica;-pielita este groasa, neagra-violacee, puternic pruinata;-vigoare butucului este mijlocie spre mare;-are rezistenta buna la seceta si boli (mana, fainare si putregaiul

cenusiu);-maturarea strugurilor are loc in luna septembrie;-productia este de 4,9-5,3 kg/butuc; Acumuleaza 187 g/l zaharuri

si3,9 g/l aciditate-are rezistenta sporita la manipulare, transport si pastrare.

18

Timpuriu de Cluj

-soi pentru consum in stare proaspata;-soi autohton;-frunza este de culoare verde;-strugurii au marime mijlocie (316 grame), cilindro-conici, uniformi;-pulpa este semicrocanta, are gust si aroma specifica;-pielita este groasa, verde-galbuie;

-vigoarea butucului este mijlocie spre mare;-are rezistenta buna la seceta si boli;-maturarea strugurilor are loc in luna august;-productia este de 4 kg/butuc. Acumuleaza 170 g/l zaharuri si 4,65

g/l aciditate;-se recomanda pentru cultura in podgoriile din Podisul Transilvaniei

si cea a dealurilor Crisanei si Maramuresului;-se preteaza si la prepararea vinurilor

Milcov

-soi pentru consum in stare proaspata;-soi autohton;-frunza este de culoare verde;-strugurii au marime mijlocie spre mare (233 grame), ramurosi, lacsi

si aspectosi;-pulpa are gust si aroma specifica;-pielita este groasa, neagra-albastruie, pruinata;-vigoarea butucului este mijlocie spre mare;-are rezistenta buna la seceta si boli;-maturarea strugurilor are loc in luna august;-productia este de 4,3 kg/butuc. Acumuleaza 184 g/l zaharuri si 3,2

g/l aciditate;-se recomanda in sudul Moldovei ( Odobesti, Cotesti, Panciu)

19

Cuprins

Introducere...................................................................1

Scurt istoric...................................................................2Relieful si clima jud.Vrancea ........................................3Capitolul 1.....................................................................41.1 Cerintele vitei de vie fata de conditiile de mediu.....41.1.1 Facorii climatici ....................................................41.1.2 Factorii pedologici ................................................51.1.3 Facotorii orografici ................................................5Capitolul 2 .....................................................................62.1 Organizarea teritoriului viticol ..................................62.2 Amenajarea terenului ..............................................62.3 Pregatirea terenului in vederea plantarii .................7Capitolul 3 .....................................................................83.1 Intretinerea vitei de vie in primul an ........................103.2 Intretinerea vitei de vie in anul al II-lea ...................133.3 Intretinerea vitei de vie in anul al III-lea ..................153.4 Recoltarea strugurilor .............................................153.5 Sortarea strugurilor .................................................173.6 Soiuri de struguri de masa ......................................17Cuprins ..........................................................................20

20