grafica ingin indrumar

Click here to load reader

Post on 05-Jul-2015

483 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE

Ionel Crinel Raveica

Grafica inginereascaIndrumar de laborator AutoCADPentru uz didactic

Specializarile:Design industrial Tehnologia Constructiilor de Masini Inginerie economica in domeniul mecanic Ingineria si protectia mediului Utilaje si instalatii de process Ingineria calitatii

UNIVERSITATEA DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE

Ionel Crinel Raveica

Grafica inginereascaIndrumar de laborator AutoCADPentru uz didactic

Specializarile:Design industrial Tehnologia Constructiilor de Masini Inginerie economica in domeniul mecanic Ingineria si protectia mediului Utilaje si instalatii de process Ingineria calitatii

Prefa Disciplina Grafic inginereasca prezint noiuni de reprezentare a elementelor grafice din activitile inginereti. Aplicaiile practice din cadrul acestui ndrumar sunt un suport in intelegerea si aprofundarea proiectarii asistate de calculator. Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a solutiilor de principiu a pieselor si ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale proiectantului. Este unanim recunoscuta importanta, n toate etapele procesului de proiectare-fabricatie, a desenului ca mijloc efectiv de comunicare a informatiilor. Posibilitatea de a folosi aceasta abilitate de catre calculator, a revolutionat modul n care acestea sunt folosite astazi n toate domeniile. Conform literaturii de specialitate, sistemele de proiectarea asistata de calculator (n engl. CAD Computer-Aided Design) sunt destinate crearii interactive de modele ale obiectelor tehnice reale, analizei acestor modele, generarii documentatiei pentru fabricarea lor si producerii de date grafice si negrafice derivate din model . Definitia este destul de larga pentru a cuprinde ct mai multe din domeniile n care sunt folosite aceste sisteme: mecanica, electronica, electrotehnica, constructii, arhitectura, sistematizare urbana sau cartografie, multimedia, etc..

utoCAD Laboratorul 1

OBIECTIVE:Dup parcurgerea acestui tutorial vom fi capabili s : 1. configurm setarile generale; 2. introducem coordonate ale punctelor; 3. Intelegem modul de reprezentare in AutoCAD;

Caracteristicile generale ale AutoCAD-uluiAutoCAD-ul este un software special conceput pentru realizarea graficii n proiectarea asistat de calculator (Computer Aided Design) care poate fi folosit ca unic utilizator sau multiuser, pe calculatoare personale i pe staii grafice. A fost iniial dezvoltat la nceputul anilor 1980 de Autodesk Inc., Sausalito, California.

Concepte i definiiiAutoCAD-ul este un sistem de desenare interactiv conceput ca s permit utilizatorului s afieze un desen pe un display. Din acest punct de vedere el este analog unui program de procesare text, cu excepia c n acest caz obiectul care este procesat este un desen. Fiecare desen este stocat intr-un fiier pe disk i AutoCAD-ul este capabil n cazul versiunilor sub mediul de operare DOS s editeze un desen sau un fiier o data. Similaritatea cu procesoarele de text este reflectat n faptul c n cazul AutoCAD-ului componenta funcional principal este cunoscut ca drawing editor - editor de desenare. Pn la versiunea Release 10, AutoCAD-ul a fost in mod esenial un sistem de desenare bidimensional. ncepnd de la aceast versiune, celelalte versiuni suport o baz de date complet tridimensional. Aceasta a avut efectul c proprietile AutoCAD-ului care suport desenul bidimensional sunt pe deplin auto-coninute i poate fi folosit ca fi folosit ca un sistem 2D fra a fi folosite abilitile 3D. In acest curs ne vom focaliza atenia asupra aspectelor de desenare 2D ale AutoCAD-ului ca o reflectare a modului n care acest sistem este n general utilizat n practica industrial n prezent. Cteva seciuni n aceste notie vor explica modul n care proprietile 3D au fost incorporate n AutoCAD, dar explicaii suplimentare sunt oferite pentru versiunile AutoCAD 14 - 2000. Pentru a nelege modul de lucru al AutoCAD-ului, ne vom focaliza atenia asupra ctorva concepte specifice. 7

Ce este un desen AutoCADUn desen AutoCAD este realizat din entiti. Acestea pot fi sau primitive grafice elementare (ca de exemplu linii, arcuri, cercuri, texte, etc.) sau blocuri (care sunt grupuri de entiti). Primitivele grafice sunt definite geometric n termenii sistemului de coordonate carteziene (regula minii drepte la care sensul pozitiv al axei X este la dreapta, sensul pozitiv al axei Y n partea de sus a ecranului i sensul pozitiv al axei Z ieind din ecran ctre utilizator). Spre exemplu liniile sunt definite de coordonatele (x, y i z) ale extremitilor, pe cnd cercurile pot fi definite de coordonatele centrului si mrimea razei. Fiecare entitate are de asemenea cteva atribute asociate lor, ca de exemplu stilul, tipul de font al textului sau culoarea. Un bloc este un grup de entiti care pot fi manipulate a o singur unitate. O dat creat, un bloc poate fi mutat, scalat, rotit, copiat sau ters. Un bloc poate fi creat prin adunarea unui grup de entiti din desenul curent (desenul putnd fi deja editat) i poate primi un singur nume pentru ntreg blocul. n mod alternativ, un desen existent (de pe disk) poate fi inserat in desenul curent ca un bloc. n mod egal, un bloc din desenul curent poate fi scris n exteriorul fiierului ca un nou desen. Este important s nelegem c un bloc, n AutoCAD, este unic pentru un desen specific. Spre exemplu, atunci cnd un desen existent este inserat n desenul curent ca un bloc, AutoCAD-ul copie simplu elementele grafice pe care acel desen le include ca un simplu obiect. Desenul ca atare nu este afectat de aciune. ntr-adevr, dac desenul existent (din care blocul a fost creat ) a fost ulterior editat atunci modificrile nu afecteaz blocul inserat. Dac este posibil, de altfel pentru a actualiza definiia unui bloc, AutoCAD-ul redefinete blocul folosind versiunea curent a desenului original. Ca o alternativ la inserarea unui desen n alt desen ca un bloc, AutoCAD-ul acum ofer facilitatea de a ataa un desen la desenul curent ca o referin extern. Desenul extern este tratat ca un bloc cu excepia c este actualizat de fiecare dat cnd desenul la care este ataat este ncrcat. n mod natural, dac desenul exterior este modificat ntre timp, atunci referina extern va fi actualizat pentru a reflecta aceste modificri. O alt trstur caracteristic a bloc-ului (incluznd bloc-urile externe de referin) este acela c blocul poate fi duplicat de mai multe ori ntr-un desen, fiecare copie semnificnd o descriere grafic, dar avnd propria poziie, scal i factor de rotaie unici. Aceasta este cunoscut ca exemplificare. Aici sunt dou avantaje ale acestui mod de lucru: spaiu de salvare - descrierea grafic este stocat o singur dat, i uurina redefinirii - descrierea grafic a unui bloc poate fi modificat i apoi redefinit n scopul reactualizrii de fiecare dat n desen. Este de asemenea posibil s asociem denumirea atributelor cu un bloc. De exemplu un bloc care reprezint un urub poate avea astfel de atribute spre exemplu ca tip, productor, precizie, material aspectul exterior (protecia extern) etc. Fiecare introducere a blocului va avea o valoare asociat cu acesta pentru fiecare atribut definit. AutoCAD-ul ofer faciliti pentru programarea atribuirii de date asociate cu blocurile inserate ntr-un desen. Ultimul concept despre bloc care va fi explicat este noiunea de exploding. n 8

orice moment un bloc poate fi descompus n entitile grafice din care acesta se descompune. Similar, un bloc de referin extern poate fi liber astfel c el devine un bloc local i apoi, la rndul su poate fi descompus.

Uniti, scri i mrimi ale hrtieiO nelegere clar a modului n care AutoCAD-ul manipuleaz unitile de msur, scara i mrimea hrtiei este necesar nainte ca un desen s fie creat sau editat. AutoCAD-ul ofer un control complet asupra acestora fcnd distincie ntre spaiul model i spaiul hrtie. Toate desenele att cele bi-dimensionale ct i cele tridimensionale vor fi concepute ca modele unitare ale lumii reale (un desen sau o descriere 3D a unui obiect din lumea real). In ambele cazuri descrierea este meninut n spaiul model. Spaiul hrtie poate fi ales ca un model al dimensiunii unui format de desen standard n care este posibil s stabilim viewport-uri (regiuni rectangulare) n care AutoCAD-ul va afia vederi scalate ale desenului pe care l crem n spaiul model. Se poate de asemenea aduga chenare si alte elemente specifice desenului tehnic pentru a forma marginile i adnotaiile. Pentru a nelege aceasta, este bine s desenm un spaiu model ca o foarte mare bucat de hrtie localizat undeva n spaiul bidimensional. (AutoCAD-ul n acest moment poate desena oriunde n spaiul 3D, dar vom ignora pentru moment acest lucru!) Odat ce dimensionarea i localizarea acestei buci de hrtie este rezolvat este bine ca s facem ca desenarea s fie pe ct este posibil ct mai simpl. Actualmente, utilizatorii folosesc ca unitate de msur pentru desenare milimetrul i se prefer desenarea n mrime natural. Strict vorbind, nu este necesar s setm mrimea desenului n spaiul model, dar este util s o facem pentru a stabili un context pentru desen. Atunci cnd se lucreaz pe desen n spaiul model, trebuie s inem cont la ecranul grafic ca la o fereastr prin care noi putem vedea o poarte din desen sau ntreg desenul. Astfel atunci cnd vizualizm un desen, o scar mare de afiare ne va permite s vedem numai o parte din desen pe ecran. Acest lucru face referin la opiunea de zooming in pe desen: astfel dac mrim scara se poate vedea mai puin din desen, dar sunt mai bine vizualizate detaliile. Dac optm pentru zoom out, atunci vom fi capabili s vedem mai mult din desen dar mai puine detalii. AutoCAD-ul ofer cteva instrumente sofisticate pentru zooming in i out a desenului precum i pentru panoramarea nainte i napoi prin desen. Aceste comenzi vor fi descrise mai trziu. De altfel este posibil s plotm din spaiul model, este normal s setm o poriune din spaiul hrtie, i s crem una sau mai multe viewport-uri prezen