beius grafica in lucru 2012

8/18/2019 Beius Grafica in Lucru 2012

1/61

CAPITOLUL I

1.1. LANSAREA PROGRAMULUI AUTOCAD

AutoCAD-ul a fost conceput să ruleze sub Windows şi ca urmare lansarea în execuţie a

programului se face cu uşurinţă prin una din metodele:

• executnd dublu clic pe pictograma aflată pe Desktop

• din meniul Start → Programs → AutoCAD

După lansare programul !a afişa caseta de dialog Startup "fig# $#$% care permite

selectarea uneia dintre cele patru !ariante:

Open Drawing "desc&ide un desen% ' permite desc&iderea unui desen existent(

Start from Scratch "începe de la zero% ' permite începerea unui nou desen) bazat pe

setările implicite) se alege sistemul metric "mm% sau sistemul englezesc " inc&es%#

Use a template – permite începerea unui nou desen pornind de la un desen şablon

(template% existent# *a fişierele şablon existente se pot adăuga şabloane predefinite: mărimeaformatului) stilul de cotare) sistemul de straturi "layere% şi altele#

Use a Wiar! "alegerea unui wizard% ' permite alegerea unor caracteristici ale noului

desen: unităţile de măsură pentru lungimi şi ung&iuri) mărimea formatului de desen#

+ig# $#$ Caseta de dialog de lansare

1.2 PREZENTAREA PROGRAMULUI AUTOCAD

*a lansarea programul AutoCAD se poate opta pentru ecranul clasic AutoCAD Classic la

realizarea desenelor în două dimensiuni ",D% sau ecranul "D #o!eling pentru desenarea şi

modelarea tridimensională#

cranul AutoCAD Classic) este afişat în mod implicit la lansarea programului) este

împărţit în . zone prezentat în fig# $#,)

1


2/61

+ig#$#, cranul AutoCAD Clasic

1.2.1 Bara de titlu este situată în partea superioară a ecranului) afişează numele

programului) urmat de numele fişierului desc&is# /n momentul lansării apare cu!ntul

0D1AW2345# dwg#

/n dreapta se găsesc butoanele de:

$ minimiare ' permite micşorarea ferestrei pnă dimensiunea barei de titlu(

$ ma%imiare ' restabilirea dimensiunilor anterioare ale ferestrei(

- !e &nchi!ere ' permite înc&iderea ferestrei) ieşirea din aplicaţie#

1.2.2. Bara de meiuri se află sub bara de titlu "fig#$#6% şi permite accesul la

meniurile derulante# 7entru a derula meniul se plasează cursorul pe titlu de meniu solicitat

şi se apasă butonul stng al mouse-ului# Deplasnd apoi cursorul deasupra opţiunii dorite

o selectăm "clic-stnga%#

+ig# $#6 8ara de meniuri

o #eniul File $ conţine comenzile necesare lucrului cu fişierele: începerea unui desen

nou) sal!area) desc&iderea şi exportul desenului curent) imprimarea desenului#

o #eniul Edit - conţine comenzile de stabilire a operaţiilor de editare a desenului

curent: copiere) lipire) re!enire la o stare anterioară) etc#

2


3/61

o #eniul View ' conţine comenzile de stabilire a parametrilor !ederii afişate#

o #eniul Insert ' conţine comenzile necesare adăugării în spaţiul de lucru a blocurilor)

a imaginilor) a fişierelor externe în di!erse formate#

o #eniul Format ' conţine comenzile care permit stabilirea limitelor de desenare) a

unităţilor de măsură) a stilurilor de text) a stilurilor de cotare#

o #eniul Tools $ conţine comenzi care oferă informaţii despre obiectele desenate#

o 9eniul Draw $ conţine comenzile necesare desenării obiectelor bidimensionale şi

tridimensionale "linii) cercuri) arce) text)suprafeţe) solide%#

o #eniul Dimension ' permite stabilirea stilului de cotare şi aplicarea diferitelor tipuri

de cote#

o #eniul Modify ' conţine comenzi de modificare a unor entităţi "ştergere) întrerupere)

extindere) deplasare) rotire) etc#%

1.2.! Bara de i"trumete - conţine comenzile folosite în mod uzual: pictogramelecomenzilor standard ale sistemului de operare Undo, Redo, Zoom, Tool Palettes) etc#)

pictogramele comenzilor standard ale sistemului de operare :

Ne# - creează noi fişiere(

O$e - desc&ide fişiere create anterior(

Sa%e - al!ează fişierele acti!ate(

Co$&- copiază fişierele create anterior(

Prit - ;ipăreşte) etc#

8ara cu instrumente standard poate fi poziţionată pe ecran în orice locaţie) în funcţie de

preferinţele utilizatorului# 2mplicit) ea este aşezată în partea superioară) sub bara de meniuri#Deplasarea acesteia) se face prin clic pe butonul din stnga al mouse-ului urmat de


4/61

1.2.' (erea"tra de )omad* - se află în partea inferioară a ecranului şi cuprinde linia de

comandă "fig# $#.% care arată ceea ce se introduce de la tastatură#

Command:

Aceasta este in!itaţia pe care o face programul pentru a comunica cu utilizatorul#

După introducerea unei comenzi !or apare in!itaţii sau comenzi adiţionale) precum şi

rezultatele unor acţiuni ale utilizatorului#+ereastra de comandă trebuie pri!ită întotdeauna cu atenţie) deoarece programul o

foloseşte pentru comunicare# Aici sunt afişate mesa?ele de eroare) opţiunile de comandă şi

alte in!itaţii# Această fereastră este de asemenea mobilă) putnd fi mutată în orice locaţie#

+ig#$#. +ereastra de comandă

1.2.+ Bara de "tare - afişează numele stratului curent "*A1%) coordonatele

cursorului) starea diferitelor moduri operaţionale AutoCAD: 'ri! Snap Ortho Coor!s etc#%)

"fig# $#B%#

Acestea pot fi acti!ate dezacti!ate "O)*O+ % cu dublu clic executat pe ele#

+ig# $#B 8ara de stare

1.2., Su$ra-aa de de"eare / este zona din centrul ecranului şi reprezintă foaia de

&rtie pe care se execută un desen# /n interiorul acestei zone se află pictograma axelor de

coordonate "UCS–ul % care informează despre orientarea curentă a desenului şi este situat în

colţul din stnga ?os#

1.2.0 Cu"orul

/n funcţie de comanda care se execută) cursorul poate a!ea di!erse forme:

• cursor în cruce "cross$hair %) reprezentnd cele , axe de coordonate(

• caseta de selecţie " pick$,o%% reprezentnd un pătrat numit selector "fig#$# c% utilizat

pentru selectarea obiectelor(

• săgeată folosită pentru accesarea meniurilor şi a barelor cu instrumente#

4


5/61

a# b# c# d#

+ig# $# Aspecte ale cursorului: a% cursor( b% colimator(

c% selector( d% indicator de text

9odificarea dimensiunii cursorului se face cu meniul:

-ools → Options → Dislay → Crosshai sie

9ărimea implicită a cursorului este de @E din mărimea ecranului) iar mărimea casetei

de selecţie se modifică cu meniul:

-ools → Options → Selection → Pick,o% sie

1.2. La"area )omeilor

Comenzile se pot lansa în mai multe moduri:

- selectarea butonului din bara de instrumente(

- utiliznd meniurile derulante(

- selectarea comenzii în meniul ' ecran(

- introducerea numelui comenzii în zona de comandă#

*ansarea comenzilor din barele de instrumente este una din cele mai accesibile şi mai

simple metode de lansare a comenzilor# e selectează butonul cu pictograma comenzii prin

clic-stnga al mouse-ului) apoi se răspunde la întrebările care apar în linia de comandă#7entru lansarea comenzii din meniu) se !a alege meniul necesar "desenare) editare)

etc#%) din care se !a lansa comanda dorită# Comanda poate fi lansată prin tastarea în linia de

comandă a numelui ei urmat de tastarea butonului .nter #

*ansarea comenzii din meniul-ecran este similară cu lansarea din meniul

desfăşurabil) cu deosebirea că acest meniu rămne afişat pe ecran pnă cnd se !a termina

sec!enţa de comenzi în execuţie#

*inia de comandă conţine cu!ntul c&eie comman! ) în dreptul său se introduce

numele comenzii) urmat de tastarea butonului .nter după care apar comenzile auxiliarenecesare executării comenzii#

După lansarea comenzii programul o execută pnă la capăt) neacceptnd alte

comenzi) cu excepţia comenzilor transparente#

/n timpul executării comenzii bara de proprietăţi ale obiectului îşi sc&imbă culoarea

în gri) ea !a re!eni la culoarea iniţială numai cnd programul !a fi disponibil introducerii unei

noi comenzi#

Comenzile transparente sunt comenzile care se pot lansa în timpul executării altor

operaţii# Din operaţiile transparente fac parte: Pan /oom 0elp Snap 'ri! etc1

5


6/61

/nc&eierea unei comenzi se realizează cu apăsarea tastei .nter1

1.2.3 Ta"te -u)ioale

Ctrl4C / întrerupe forţat execuţia comenzii# e re!ine la promptul Command:

ESC / întreruperea forţată se foloseşte tasta ESC;

I"ert - 2ns ' deplasează cursorul în zona meniului(S5i-t 4 6ta"ta7 - se scriu caracterele din partea superioară a tastei(

(1 - acti!are el!(

(, - acti!ează modul de afişare a coordonatelor(

(0 - apelează afişarea grilei "reţelei de puncte%(

( - apelează modul "rt#o(

(3 - apelează modul Sna!;

(18 - acti!ează bara de meniuri(

9ome - re!enirea cursorului în zona de desenare)

Ba):"$a)e ' ştergerea caracterelor din linia de comandă) de la dreapta spre stnga(

Eter - înc&eie orice răspuns dat de utilizator#

1.! Liii utiliate ; de"eul te5i)

Liiile utilizate în executarea desenelor te&nice sunt precizate în 3 2F $,-,G-,GG,) şi sunt clasificate după:

a% aspect : linie continu2 &ntrerupt2 linie punct linie !ou2 puncte3 b% grosime : linie groas2 4i linie su,5ire

4rosimea de bază a liniei groase se notează cu , şi se alege din următorul şir de !alori)exprimate în mm: $; %,&; %,'; ',(; ',); ',*); ',$); ',%+4rosime liniei su,5iri este cuprinsă între !alorile de ,*" 4i ,*61

Categoriile de linii) simbolizarea) aspectul şi cazurile de utilizare sunt prezentate în tabelul$#$#

-a,el 77

Sim,ol Denumire Aspect Utiliare

A*inie continuă

groasă

- c&enarul desenelor(- contururile şi muc&iile

reale !izibile(

8*inie continuă

subţire

- muc&ii ficti!e(- linii de cotă) a?utătoare) deindicaţie(- &aşuri(- linie de fund la filetele!izibile(- linie de axe scurte "H%

C *inie continuăsubţire

- linii de ruptură în oricematerial mai puţin lemnul

6


7/61

ondulată

D*inie continuă

subţire în zig-zag

- linii de ruptură în pieselede lemn

*inie

întreruptăgroasă

- contururi şi linii acoperite"HH%

+*inie

întreruptăsubţire

- contururi şi linii acoperite"HH%

4*inie punct

subţire

- linie axă- trasee plane de simetrie- traiectorii- suprafeţe de rostogolire

I*inie punct

mixtă- traseul urmei planului de

secţionare

J*inie punct

groasă

- indicarea suprafeţelor cu prescripţii speciale"tratamente termice%

K *inie două punctesubţire

- conturul pieselorîn!ecinate

- poziţii intermediare şi

extreme ale pieselormobile

- conturul pieselor înainte defasonare

- liniile centrului de greutate

+ig# $#6 xemple de utilizare a tipurilor de linii

7


8/61

1.' S)rierea "tadardiat*

crierea standardizată utilizată în desenul te&nic este caracterizată prin lizibilitate şiomogenitate# 1 3 2F 6GL-G:,GG, stabileşte tipurile de scriere standardizată şi

dimensiunile literelor şi cifrelor# Dimensiunea nominal2 a scrierii este înălţimea literelor ma?uscule şi a cifrelor# e

notează cu h) se măsoară în mm şi se alege din următorul şir de !alori: $,); *,); ); (; %'; %& sa- $'.'rosimea liniei !e scriere este egală cu distanţa dintre liniile reţelei cu a?utorul

căreia se determină forma şi dimensiunile caracterelor grafice) precum şi distanţa dintreele#

După dimensiuni se disting două tipuri de scriere:- scriere &ngust2 !e tip A " cu grosimea liniei de scriere aproximati! egală cu $$>&%)

utilizată în cazul ariilor restrnse) de exemplu la scrierea indicatoarelor desenelor#- scrierea normal2 !e tip 8 "cu grosimea de scriere egală cu $$G&%) se utilizează în

mod curente utilizează două moduri de scriere:

$ scrierea !reap2 cu caracterele grafice perpediculare pe linia de bază a rndului($ scrierea &nclinat2 la 9:; spre !reapta

1.+ (ormatele de"eelor te5i)e

Dime"iui @B-,GG, se stabilesc dimensiunile) modul de notare)elementele grafice) regulile de prezentare şi utilizare a formatelor#

8


9/61

+ormatul reprezintă spaţiul delimitat pe coala de desen prin conturul pentrudecuparea copiei desenului original# Acest contur are dimensiunile a x b şi se trasează culinie continuă groasă "fig#$#@ %

Conturul pentru decuparea desenului original trebuie să aibă dimensiunile c x d cucte $G mm mai mari dect cele ale formatului respecti!#

Dimensiunile colii de desen se recomandă să fie cu cel puţin $. mm mai mari

dect ale formatului respecti!#+ormatele utilizate în desenul te&nic se clasifică în formate seria A) 2F "primaopţiune tabelul $#>%) formate alungite speciale "a doua opţiune) tabelul $#@% şi formatealungite excepţionale "a treia opţiune) tabelul $#.%# +ormatele alungite speciale şiexcepţionale sunt obţinute prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A)2F) şi au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de bază ales#

+ig#$#@

;abelul $#> ' +ormate seria A) 2F

Sim,ol Dimensiuni

a % , mm

Suprafa5a

m6 )um2r

mo!uleA<

AG $$L x >$ $ $.A$ @L> x >$ G)@

A, >,G x @L> G),@ >A6 ,LB x >,G G)$,@ ,A> ,$G x ,LB G)G.,@ $

;abelul $#@+ormate alungite speciale

9

Sim,ol Dimensiuni a % , mm

A6 x 6 >,G x L$A6 x > >,G x $$L

A> x 6 ,LB x .6GA> x > ,LB x >$

A> x @ ,LB x $G@$

Sim,ol Dimensiuni

a % , mm

AG x , $$L x $.,AG x 6 $$L x ,@,6A$ x 6 >$ x $B6A$ x > >$ x ,6BA, x 6 @L> x $,.$A, x > @L> x$.,A, x @ @L> x ,$G,

A6 x @ >,G x $>.A6 x . >,G x $B6A6 x B >,G x,GGA> x . ,LB x$,.$A> x B ,LB x $>B$A> x ,LB x $.,A> x L ,LB x $L,


10/61

;abelul $#. ' +ormate alungite excepţionale

3otarea formatelor se face prin simbolul formatului respecti! precedat) în paranteze) de dimensiunile a x b) prima fiind dimensiunea de bază a formatului "cea pecare se aşează indicatorul%#

xemple de notare: AG " >$ x >,G %) A, " @L> x >,G %) A6x> " $$L x >,G %#

1., Elemete =ra-i)e ale -ormatului

+ormatele trebuie să aibă următoarele elemente grafice " fig# $#. % :- =n!icatorul se execută conform 1 2F B,GG-$LL> şi se poziţionează în cmpul

desenului astfel înct zona de identificare a indicatorului să fie situată în colţulinterior din dreapta al cmpului desenului(

$ /ona neutr2 cuprinsă între conturul pentru decuparea copiei şi c&enarul caredelimitează cmpul desenului# e recomandă ca această zonă să aibă o lăţime minimăde ,G mm pentru formatele AG şi A$ şi o lăţime minimă de $G mm pentru formateleA,) A6) şi A># Aceste !alori minime pot fi reduse) în unele cazuri) la $G mm pentruformatele AG şi A$ şi la B mm pentru formatele A,) A6 şi A>(

$ +>4ia !e &n!osariere care reprezintă spaţiul pentru perforarea copiei) pre!ăzute la toateformatele pe latura din stnga indicatorului) are o lăţime minimă de ,G mm "incluzndşi zona neutră % şi o înălţime de ,LB mm) se trasează cu linie continuă subţire şi estemarcată la mi?locul său cu o linie de reper continuă subţire pentru o mai precisăaşezare la perforare(

$ Chenarul care delimitează cmpul desenului şi se trasează cu o linie continuă groasă) cugrosimea minimă de G)@ mm(

$ ?eperele !e centrare în număr de patru) situate la extremităţile celor două axe de

simetrie ale formatului) în scopul facilitării poziţionării desenului la fotografiere saumultiplicare( se execută cu linie continuă groasă de la conturul pentru decupareacopiei) depăşind c&enarul cu aproximati! @ mm(

10


11/61

+ig#$#.

$ Chenarul care delimitează cmpul desenului şi se trasează cu o linie continuă groasă) cugrosimea minimă de G)@ mm(

$ ?eperele !e centrare în număr de patru) situate la extremităţile celor două axe desimetrie ale formatului) în scopul facilitării poziţionării desenului la fotografiere saumultiplicare( se execută cu linie continuă groasă de la conturul pentru decupareacopiei) depăşind c&enarul cu aproximati! @ mm(

$ ?eperele !e orientare în număr de două) se pre!ăd pentru indicarea poziţiei planşei dedesen în timpul executării desenului( aceste repere) care constau din săgeţi) trebuieamplasate pe c&enar) unul pe dimensiunea mică) celălalt pe dimensiunea mare) şicoincid cu reperele de centrare astfel înct unul din reperele de orientare să fie diri?atcătre desenator(

$ 'ra!a5ia metric2 !e referin52 este recomandat să fie pre!ăzută pe toate desenele) a!ndlungimea minimă de $GG mm şi di!izată în centimetri( aceasta trebuie amplasată înzona neutră) lipită de c&enar) simetric dispusă faţă de un reper de centrare) să aibălăţimea maximă de @ mm şi să fie executată cu linie continuă) cu grosimea minimă deG)@ mm(

$ Sistemul !e coor!onate se pre!ede în scopul de a permite localizarea uşoară pe desen adetaliilor) adăugirilor) modificărilor etc# 3umărul de di!iziuni ale sistemului trebuie săfie di!izibil cu doi) acest număr alegndu-se în funcţie de complexitatea desenului( serecomandă ca lungimea unei di!iziuni să fie cuprinsă între ,B şi B@ mm# *iniile

11


12/61

utilizate pentru identificarea coordonatelor trebuie să aibă grosimea minimă de G)@mm# Di!iziunile sistemului se notează cu litere ma?uscule pe una din axe şi cu cifrearabe pe cealaltă axă) considernd) de preferinţă) ca origine colţul opus indicatorului#

3otarea se repetă pe latura opusă#

$ Unghiurile !e !ecupare a copiei se pre!ăd în scopul facilitării operaţiei de decupare) în

cele patru colţuri ale formatului finit# Aceste ung&iuri pot fi reprezentate printriung&iuri dreptung&iulare isoscele) laturile corespunzătoare ung&iului drept a!nddimensiunea de aproximati! $G mm#

/n cazul formatelor A> şi A6 nu se trec toate elementele grafice enumerate maiînainte "fig#$#B %#

+ig#$#B

1.0 Utiliarea -ormatelor

Desenul original se execută pe cel mai mic format care permite reprezentarea clară aobiectului respecti!# +ormatele alungite) speciale şi excepţionale se utilizează numai dacăobiectul nu poate fi reprezentat pe unul dintre formatele de bază#

+ormatele pot fi utilizate fie în lungime " formate de tip M %) fie în lăţime " formate detip %) şi formate alungite A> x n) care sunt formate tip M# 7e aceeaşi coală de desen) încadrul unui contur unic pentru decuparea desenului original) pot fi executate mai multedesene originale) ale căror copii urmează a fi separate prin decupare) fiecare desen a!ndformatul şi elementele grafice corespunzătoare#

1. Idi)atorul de"eelor te5i)e

Frice format de desen care conţine un desen de execuţie sau ansamblu trebuie să fie pre!ăzut cu un indicator#

2ndicatorul conţine o serie de date necesare identificării) exploatării şi înţelegeriidesenelor# Are rolul de a facilita sc&imbul de documente şi de a asigura coerenţa acestora#

S? .) =SO 96;;@6;;


13/61

3umărul cmpurilor de date din indicator este limitat la minimum necesar#2nformaţiile cuprinse pot a!ea statut obligatoriu sau opţional# /n cazul utilizării sistemelor informatizate de gestionare a documentelor) numărul cmpurilor de date care alcătuiescindicatorul este mai mare dect în cazul sistemelor neinformatizate#

1.3 Coiutul idi)atorului

2nformaţiile conţinute în indicator sunt grupate în trei categorii principale: date deidentificare) date descripti!e) date de gestiune#

71 Date !e i!entificare@

7171 Proprietar legal

e înscrie numele proprietarului legal al documentului "firmă companie întreprindere%#7oate fi indicat prin denumirea sa oficială) prin denumirea prescurtată sau prin siglă#

7161 )um2r !e i!entificare

3umărul de înregistrare identificare este considerat ca referin52 a documentului "număr de desen%# Acest număr este stabilit de proprietar şi trebuie să fie unic#

71"1 =n!e% !e reiuire

2ndexul de re!izuire precizează stadiul de re!izuire a documentului# e numeroteazădiferitele !ersiuni) în ordine crescătoare) cu a?utorul literelor ma?uscule) începnd cu A)8) ###) N şi) dacă mai este necesar) cu AA) A8) etc# sau cu a?utorul cifrelor: $) ,) 6)### "ee!ită ma?usculele O2= şi OF= ' pentru a nu se confunda cu cifrele O$= şi OG=%#

71


14/61

3umele persoanei de contact) care poate să dea informaţii despre conţinutul desenului şi careare rol de coordonator# 1eferentul trebuie să fie o persoană din organizaţia proprietaruluidesenului#

"1"1 Apro,at

3umele persoanei care aprobă desenul# Dacă desenul trebuie !erificat şi de alte persoane)numele acestora se pot preciza în indicator sau într-o parte distinctă) în cmpul liber al

desenului#"1rtie

Dimensiunea colii pe care se reprezintă documentul original#xemplu: format A>#

e pot adăuga rubrici în indicator) în care să fie pre!ăzute: simbolul materialului din carese confecţionează obiectul reprezentat) scara de reprezentare) simbolul metodei de

proiecţie) unitatea pentru măsurarea dimensiunilor liniare) !alorile parametrilor derugozitate) etc# "fig# $#%#

1.18 Am$la"area idi)atorului

9odul de poziţionare a indicatorului pe desenele te&nice este conform cu 1 3 2F@>@B: ,GG,# 7entru documente de tip text nu există cerinţe standardizate#

7e desenele te&nice realizate pe formate AG###A6) indicatorul se poziţionează pe laturamare) în colţul din dreapta ?os) lipit de c&enar) iar în cazul celor realizate pe format A>) pelatura mică) lipit de c&enar# ensul de citire a indicatorului este acelaşi cu sensul de citire a

desenului#*ungimea totală a indicatorului este de $G mm# Celelalte dimensiuni se aleg arbitrar# ;oateliniile din indicator !or a!ea aceeaşi grosime#

e !a utiliza acelaşi model de indicator pe toate planşele aparţinnd unuidocument#

14


15/61

+ig# $# 2ndicator "1 3 2F B,GG:,GG>%

1.11 Idi)atorul $etru de"eul de ")5em* ele)tri)*

2ndicatorul de aplică pe fiecare desen de sc&emă electrică) fig# $#L şi ser!eşte pentruidentificarea desenului şi modificările operate în acesta# +orma) dimensiunile şi modul decompletare a indicatorului specific acestui domeniu#

7roiectat "@% ".% Perificat "@% ".% "B%

"$% ",% "6%

">%

+ig# $#L 2ndicator desen sc&eme electrice

Completarea indicatorului se face astfel:"$% ' denumirea instituţiei care a întocmit desenul(",% ' denumirea sc&emei electrice reprezentate("6% ' numărul desenului(

">% ' pagina numărul total de pagini în care sc&ema electrică este completreprezentată "în cazul desenelor de sc&eme executate pe mai multe file("@% ' numele şi funcţia proiectantului(".% ' semnătura("B% ' data elaborării("% ' simbolul literal al unei serii de modificări operate în desenul respecti!("L% ' numărul de modificări operate în cadrul seriei de modificări înscrie în căsuţa "%("$G% ' numărul fişei de modificări în care sunt înscrise modificările respecti!e("$$% ' data la care s-a efectuat seria de modificări("$,% ' numele şi funcţia persoanei care a făcut modificarea("$6% ' semnătura(

15


16/61

1.12 S)*ri umeri)e utiliate ; de"eul te5i)

Desenele te&nice se execută la scară) prin scara unui desen înţelegndu-se raportul dintredimensiunile liniare măsurate pe desen şi dimensiunile reale ale a obiectului prezentat#

cările de reprezentare sunt standardizate şi se aleg conform 1 3 2F @>@@-$LLB"tabelul $#%#cările din tabelul $#) e!idenţiate cu caractere bold) sunt cele mai des folosite în

desenul te&nic pentru construcţii de maşini#Ta>elul 1. ? S)*ri "tadardiate

Sc2ri

!e m2rire

Scara !e

m2rime natural2

Sc2ri

!e mic4orare

2@1 +@1 18@1

1 @ 1

1@2 1@+ 1@18,G:$ @G:$ $GG:$ $:,G $:@G $:$GG

$:,GG $:@GG $:$GGG$:,GGG $:@GGG $:$GGGG

/n afara acestor scări) se admite folosirea următoarelor scări cu destinaţie specială:- $:,)@ ' pentru cazurile în care este necesară folosirea mai completă a cmpului

desenului(- $:$@ - în cazul desenelor de construcţii metalice în construcţii industriale şi

na!ale(- $:,@G) $:,@GG) $:,@GGG ' pentru planuri de &ărţi*a alegerea scării desenului !a trebui să se ţină seama de dimensiunile obiectului

reprezentat) de dimensiunile formatului de desen şi de realizarea unei reprezentări ct mai

clare a obiectului pe un format ct mai redus# 3otarea scării pe desen se face astfel: în căsuţa corespunzătoare a indicatorului

dacă desenul este pre!ăzut cu indicator) sub forma $:,) ,:$) @:$ etc#) la desenele executatefără indicator " planuri) sc&eme) &ărţi%) mărimea scării) precedată de cu!ntul Scara subtitlul desenului# *a desenele în care unele proiecţii sunt reprezentate în altă scară dect ceaa proiecţiei principale a desenului scara se notează astfel: în indicator se înscrie mărimeascării principale a desenului) iar dedesubt) între paranteze şi cu caractere mai mici seînscriu !alorile scărilor diferite de aceasta# 7e desen) sub notarea proiecţiei executate lascară diferită de cea a proiecţiei principale) se înscrie !aloarea scării respecti!e# Deexemplu:

)otarea sc2rii &n in!icator )otarea sc2rii pe !esen

$ : $G A ' A 8" $:, % $ : , $ : @" $:@ %

16


17/61

WCS x

y 420,297

2. OPERAII PREGTITOARE REALIZRII UNUI DESEN

7entru a crea un desen cu a?utorul programului AutoCAD) se parcurg următoarele

operaţii pregătitoare:

• tabilirea limitelor de desenare "formatul desenului% şi a unităţilor de măsură(

• Qtilizarea instrumentelor de proiectare#

2.1 Sta>ilirea -ormatului de de"eComanda utilizată pentru stabilirea limitelelor de desenare este:

Comman! : .IMITS

#eniul +ormat / Drawin0 .imits

e precizează limitele spaţiului de desenare prin indicarea coordonatelor colţului din

stnga ?os şi al colţului din dreapta sus) "de ex# pentru un format A6 coordonatele !or fi -

>,G),LB%#

Comman!@ limits

Specify lower left corner or FO)*O+G H;1;;;;;1;;;;II .nter

Specify u pper right corner 0 $,)L5: >,G) ,LB

Aceste operaţii de iniţializare sunt urmate de comanda:

17


18/61

Command: Z""M cu opţiunea All) care permite !izualizarea pe ecran a limitelor

suprafeţei de desenare#

2.2 Uit*i de m*"ur*

/nainte de a se stabili limitele de desenare) se stabilesc unităţile de măsură) ung&iurile şi

precizia acestora) "fig# $#$G%) prin :• Comman!@ U1ITS sau

#eniul Format / Units

Fpţiunile pe care le poate selecta utilizatorul sunt: scientific( decimal( engineering(

ar&itectural( fractional#

+ig#$#$G +ereastra de dialog a comenzii Units

/n continuare se indică precizia dorită prin numărul de zecimale#

e precizează sistemele pentru măsurarea ung&iurilor:

$# 4rademinutesecunde(

,# 4rade centezimale(

6# 1adiani(

># Qnităţi topometrice#

e indică precizia şi direcţia de măsurare a ung&iului de GG#

2.! I"trumete de $roie)tare

7rogramul AutoCAD utilizează o serie de instrumente a?utătoare pentru proiectare# Cele

mai utilizate sunt : 2RID "grila%) S13P "salt%) "RT" "perpendicular C""RDS

"coordonate% şi mi?loace auxiliare de proiectare) cum ar fi:

Command: 2RID o reţea de puncte la distanţa dorită: $G

'ri! Spacing (%B or O)*O++*Snap*Aspect Haloarea curent2I@$G

Fpţiunea Aspect permite spaţieri diferite pe orizontală şi pe !erticală#

Cu tasta (0 se realizează comutarea între opţiunile O)*O++ ale reţelei de puncte18


19/61

O>"er%aii@

$% e poate realiza o reţea de puncte cu distanţe diferite pe M şi pe (

,% 4rila poate fi rotită şi aliniată pentru realizarea de reprezentări izometrice#

Co)luii: 4rila oferă un cadru de referinţă pentru estimarea distanţelor în desen#

Comman! : S13P

*a apelare) cursorul


20/61

!. SALAREA DESENELOR

Comanda SAE sau SAE AS) cere utilizatorului indicarea destinaţiei desenului sal!at şi

numele acestuia "fig# $#$,%# /n mod implicit) fiecare desen sal!at !a primi extensia !wg #

xemplu: Desen $#dwg

+ig# $#$, +ereastra de dialog Sa4e

># CREAREA UNUI NOU DESEN

e obţine prin acti!area din meniul File a opţiunii 1ew "sau tastnd 1ew în linia de

comandă% prin care se accesează o casetă de dialog folosită pentru a preciza numele noului

fişier şi de asemenea) se poate preciza dacă acesta !a fi folosit ca desen prototip sau nu#

Qn desen prototip este un fişier de desenare care poate fi utilizat ca şablon pentru alte

desene# l conţine configurări ale !ariabilelor de genul: limitelor( pasului de incrementare al

saltului( pasului de incrementare al grilei( c&enarul( indicatorul#

+ DESC9IDEREA UNUI DESEN EFISTENT N EDEREA EDITRII

Din File/ "!en - bara de meniuri sau introducnd "!en de la tastatură se desc&ide o

casetă de dialog care afişează unităţi) directoare) fişe derulante) de unde se poate indica

desenul care !a fi desc&is în !ederea editării#

20


21/61

,. NC9IDEREA SESIUNII DE LUCRU AUTOCAD

File / E5it "bara de meniuri% sau 6-it din linia de comandă#

/nc&iderea sesiunii de lucru se poate face şi cu comanda End care combină funcţionarea

comenzilor Sa4e şi 6-it #

Comanda End creează o copie a fişierului cu extensia 7a8 sau Dw8 #

0. SISTEME DE COORDONATE

AutoCAD foloseşte un sistem de coordonate WC "Worl! Coor!inate System% bazat pe

coordonatele carteziene x)R)z cu originea sistemului G)G)G "xSG) RSG) zSG%) şi un sistem de

coordonate propriu) definit de utilizator) numit UCS (User Coor!onate SystemB1

+ig# $#$6 imbolurile axelor de coordonate a% 9CS ( b% UC

*a lansarea unui desen nou) în colţul din stnga-?os a zonei de desenare apare simbolul

sistemului de coordonate ' WCS - "fig#$#$6 a%# Acest simbol indică direcţia poziti!ă a axelor

M orizontală "orientată de la stnga spre dreapta%) !erticală "orientată de ?os în sus%# Axa N

este perpendiculară pe planul M şi este orientată spre utilizator# Coordonatele originii axelor

sunt G)G)G#

istemul de coordonate WCS " Worl! Coor!inate System% este un sistem de referinţă

ce nu poate fi modificat#

0.1 De-iirea UCS7entru a sc&imba locaţia originii "G)G)G%) orientarea planului MF şi a axei N) se

defineşte UCS "User Coor!inate System% ce poate fi localizat şi orientat oriunde în spaţiu 6D

"fig# $#$6#b%( se pot defini) sal!a) rec&ema oricte QC-uri#

7entru a indica originea şi orientarea UCS ) pictograma UCS poate fi afişată în origine

folosind comanda UCSICON care controlează !izibilitatea şi plasamentul pictogramei QC#

7entru definirea sau modificarea UCS$ul ui se foloseşte:

- lansarea comenzii UCS la linia de comandă(

- alegerea comenzii din bara cu instrumente UCS 21


22/61

- alegerea comenzii din meniul -ools → )ew UCS

Fpţiuni:

$ .nter on option )ew*#oe*ortho'raphic*Pre*?estore*Sae*Del* Apply*K*Worl!G

HWorl!I@

- se intro!uce o op5iune sau 3;1 3

0.2. Metode de itrodu)ere a )oordoatelor

*a cererea sistemului pentru introducerea unui punct ,D se poate utiliza cursorul ce se

mişcă pe ecran cu a?utorul mouse-ului sau se pot introduce !alorile coordonatelor) la linia de

comandă) folosind fie coordonate carteziene "rectangulare%) fie polare care determină cu

precizie locaţia unui obiect în desen#

Coordoate a>"olute

Coordonatele absolute localizează toate punctele faţă de originea sistemului decoordonate "G)G%# 7unctele sunt definite prin introducerea coordonatelor faţă de origine)

separate prin !irgulă:

xemplu:

Comman!@ *ine

Specify first point@ 7;)$@

Specify ne%t point@ T6G) T,@

Coordoate relati%e

Coordonatele relati!e sunt utilizate pentru a localiza punctele în funcţie de punctul

anterior şi nu de origine le sunt precedare de simbolul : U

xemplu@ Comman! : line

+irst point@


23/61

Coordoate $olare

unt date de distanţa şi de ung&iul faţă de un punct specificat#

7entru coordonatele polare absolute) se introduce mai înti distanţa şi apoi ung&iul) între

ele fiind simbolul


24/61

. COMENZI PENTRU DESENARE

Comenzile de desenare o obiectelor bidimensionale în AutoCAD sunt: .I1E,

CIRC.E, 3RC, P".2"1, RECT312.E, E..IPSE, P"I1T, D"1UT

/nainte de a începe un desen trebuie să stabilim anumite proprietăţi pentrulinie: tipul) grosimea şi culoarea liniei#

Alegerea tipului de linie se face cu:

• Comanda Lie

9eniul +ormat MI Ninetype 111efectul este desc&iderea ferestrei de dialog

Liet&$e Maa=er "fig#,#$%

AutoCAD dispune de o librărie de tipuri linii predefinite# 7entru a selecta

anumite tipuri de linii din caseta Liet&$e Maa=er se procedează astfel:

• e face clic pe butonul Load(• e desc&ide caseta Load or Reload Liet&$e "fig#,#,%) care

este librăria propriu-zisă de linii(

• e selecteză tipul de linie dorit şi OH #

+ig# ,#$ +ereastra de dialog Ninetype #anager


25/61

+ig# ,#, +ereastra de selectare a tipului de linie

Qn anumit tip de linie poate fi setat ca fiind linie curentă de desenare prin acţionarea

butonului Curret.

8utonul Delete permite ştergerea din memorie a unui tip de linie) iar butonul

S5o#9ide detail" controlează afişarea în partea inferioară a ferestrei a unei secţiuni care

detaliază proprietăţile tipului de linie selectat#

/n funcţie de factorul de mărire a desenului) este posibil ca liniile de alt tip dect linia

continuă să nu se diferenţieze în desen# 7entru afişarea corectă a liniei se modifică factorul

de scară a tipului de linie pe !alori subunitare) prin opţiunea 'lo,al Scale +actor pentrutoate liniile din desen) respeci! Current O,ect Scale pentru obiectele ce urmează a fi

desenate# Aceste două opţiuni pot fi controlate şi prin tastarea în linia de comandă a

!ariabilelor Lt")ale) respecti! Celt")ale.

Fpţiunea Use Paper Space Units for Scaling permite ca factorul de scară din spaţiul

&rtie să fie identic cu cel din spaţiul model# 7rin opţiunea =SO Pen Wi!th factorul de

scară al tipului de linie este setat la !alorile standard 2F#

.1 Cer)ulApelarea desenării unui cerc se face cu:

Comanda )ir)le sau )

• 8utonul Cir)le de pe bara Dra#

• 9eniul Draw MI Circle

1ezultatul comenzii sunt mesa?ele:

Comman! : CIRC.E

Specify center point for circle or F"P*6P*--?*GHCenter pointI@ 6.) .@

coordonatele centrului sau se alege una din opţiuni 67) ,7);;1 Specify ra!ius of circle or F Diameter GH?a!iusI@ 6G raza cercului


26/61

- se desenează un cerc cu centrul în punctul de coordonate "6.) .@% şi cu

raza de 6G unităţi#

Comanda CIRCLE desenează cercuri# AutoCAD-ul oferă cinci posibilităţi de

desenare a unui cerc:

- Center ?a!ius - se specifică mai înti centrul şi apoi raza "C) 1%(

- Center Diameter - se specifică mai înti centrul şi apoi diametrul "C)D%(- 6 Point ", puncte% - se precizează două puncte care definesc diametrul cercului

",7%(

- " Point "6 puncte% - se specifică 6 puncte de pe circumferinţa cercului "67%(

- -angent -angent ?a!ius "tangentă) tangentă) rază% - , entităţi "cerc) dreaptă) arc%

care !or fi tangente la cerc şi raza acestuia ";;1%#

.2 Ar)ul de )er)

Comanda 3r ser!eşte la desenarea arcelor de cerc#

Apelarea desenării unui arc cerc se face cu:

Comanda Ar)

• 8utonul ar) de pe bara Dra#

• 9eniul Draw MI Arc


Comman! : Ar)

Specify start point of arc or VCenter : coordonatele punctului din care începe arcul

Specify secon! point of arc or VCenter*.n! : coordonatele unui punct prin care trece

arculSpecify en! point of arc: coordonatele punctului de sfrşit al arcului#

AutoCAD-ul oferă $$ metode pentru desenarea unui arc:

6 point - 6 puncte de pe arc indicate în sens trigonometric(

Start–Center$.n! - se indică punctul de început) centrul şi capătul arcului(

Start$Center$Angle - unde Angle reprezintă ung&iul inclus cuprins între cele

două raze care încep din centrul arcului şi se termină la capetele lui(

Start$Center$Nenght - unde Nenght se referă la lungimea coardei "o !aloare

poziti!ă S arcul mai mic( o !aloare negati!ă S arcul mai mare%(


27/61

Start$.n!$Angle - dacă ung&iul este poziti!) arcul se desenează în sens

trigonometric) iar dacă ung&iul este negati!) arcul se desenează în sensul acelor de

ceasornic(

Start$.n!$?a!ius - se desenează numai în sens trigonometric# Dacă raza este

poziti!ă) arcul este mai scurt) iar dacă raza este negati!ă arcul este mai lung#

Start$.n!$Direction - unde Direction se referă la direcţia de rotaţie a arcului în

grade#

- Distanţa dintre punctul de început şi cel de sfrşit al arcului şi numărul de grade determină

poziţia şi mărimea acestuia#

- Direcţia de start a arcului este tangentă la direcţia specificată#

Center$ Start$ .n! - centru - start - sfrşit

Center$ Start$ Angle - centru - start ' ung&iul inclus între laturi(

Center Start Nengh - centru ' start ' lungimea arcului(

Continuarea unui arc dintr-un alt arc existent#

Cu a?utorul opţiunii ContinueQ se continuă un arc din cel desenat anterior fiecare arc este

tangent la arcul anterior#

.! Pu)tul

7entru un punct există mai multe stiluri) care se stabilesc cu meniul:

+ormat MIPoint Style

e desc&ide caseta Poit St&le din care se alege o !ariantă de punct "fig# ,#%#

Apelarea desenării se face cu :

Comanda Poit• 8utonul Poit de pe bara Dra#

• 9eniul Draw MI Point

e !or specifica coordonatele punctului#


28/61

+ig# ,# +ereastra Point Style

9ărimea şi stilul punctului se pot modifica prin intermediul 7D2N şi 7D9FD#

.' Iele


29/61

- /n !arianta Ar) se desenează un arc de elipsă) folosind pnă la un pas mesa?ele care

apar la desenarea elipsei) după care se continuă cu mesa?ele:

Specify !istance to other a%is or F?otationG @ dimensiunea celei de a doua semiaxe

Specify start angle or F Parameter G @ ung&iul de start pentru arcul de cerc "poziţia G G este

la poziţia orei . de pe ceas%

Specify en! angle or F Parameter * =nclu!e angle G @ ung&iul de sfrşit al arcului- Parianta Parameter cere cele două ung&iuri#

- Parianta I)lude a=le cere ung&iul de sfrşit#

2.2.11 De"earea )u mKa li>er*

e utilizează pentru desenarea liniilor de ruptură formate din segmente# Apelarea desenării

se face cu comanda ":et)5.


Comman! @ ":et)5

?ecor! increment @ se specifică un pas pentru desenare "mărimea segmentelor care

compun linia%

Sketch*Pen*eRit*uit*?ecor!*.rase*Conect* @ se poate începe desenarea#

/n timpul desenării cu mna liberă opţinile Sa$ şi Ort5o !or fi dezacti!ate#

• Fpţiunea Pe J$ - ridică şi coboară peniţa sau la fiecare apăsare a tastei Eter se

întrerupe desenarea sau se reia desenarea#

• Fpţiunea eFit J - înc&ide comanda S:et)5 cu înregistrarea desenului#

• Fpţiunea uit "X% - înc&ide comanda S:et)5 fără înregistrarea desenului#

• Fpţiunea Re)ord "r% ' înregistrează desenul) fără să înc&idă comanda) fără să sc&imbe poziţia cursorului) se poate desena mai departe#

• Fpţiune Era"e Je ' permite ştergerea liniior temporare "culoarea !erde%#

• Fpţiunea Coe)t J) ' coboară peniţa şi continuă desenarea din punctul final al

ultimei linii desenate cu mna liberă#

Desenul se începe prin marcarea unui punct cu mouse-ul) apoi fără a ţine mouse$ul

apăsat se !a desena conturul dorit# e obţine un traseu de culoare !erde# 7entru înc&iderea

desenului se apasă tasta Eter.

2.2.12 Poli=oae re=ulate

Comanda Poly0on permite desenarea poligoanelor regulate cu maxim $G,> laturi#

Apelarea desenării unui poligon se face cu:

Comanda $ol&=o

• 8utonul $ol&=o de pe bara Dra#

• 9eniul Draw MI Polygon


Comman! @ Pol&=o .nter num,er of si!es 0>5: "număr de laturi%

Specify center of polygon or F.!geG$ centrul poligonului


30/61

.nter option F=nscri,e! in circle*Circumscri,e! a,out circle (i*cB@ H=I@ opţiunea pentru

modul de circumscriere a poligonului) !arianta implicită este înscris "i%) pentru !arianta

circumscris se !a tasta "c%

?a!ius of circle: raza cercului

2.2.1! Dre$tu=5iulApelarea desenării unui dreptung&i se face cu:

Comanda re)ta=le

• 8utonul re)ta=le de pe bara Dra#

• 9eniul Draw MI ?ectangle


Comman!@ RECTANG '

Specify first corner point or FCamfer*.leation*+illet*-hickness*Wi!thG - se indică ,

colţuri opuse ale dreptung&iului sau una dintre opţiuni "c) e) f) t) w%) obţinndu-se o polilinie

Specify other corner point@ coordonatele colţului din dreapta sus

• Fpţiunile Cam-er "teşirea colţurilor% şi (illet "racordarea colţurilor% sunt comenzi de

editare)

• Fpţiunile Ele%atio şi T5i):e"" se utilizează la desenarea în 6D(

• Fpţiunea idt5 se referă la grosimea liniei de desenare#

!. ORGANIZAREA DESENULUI N LAERE

Comanda .ayer defineşte straturile din care este compus un desen) fiind accesibilă din

bara de meniuri "meniul +ormat→Nayer %) bara de instrumente O,ect Properties "fig# ,#L%

sau prin tastarea comenzii în fereastra de comandă#

+ig# ,#L 8ara de instrumente O,ect Properties

Comanda Nayer determină apariţia unei ferestre de dialog) fig# ,#$G) în care se pot selecta

toate proprietăţile asociate layere$lor : nume) culoare) tip de linie) gosimea liniei) proprietăţi de

tipărire) etc#

7entru fiecare operaţie de control a !izibilităţii există trei simboluri : bec) soare şi lacăt#


31/61

+ig# ,#$G Caseta de dialog La&er Pro$ertie" Maa=er

8utoanele din partea superioară a panoului au umătoarele semnificaţii:

1amed layer filters ' stabileşte criteriile de afişare a laRere-lor(

1ew - crează un nou strat fără ca acesta să de!ină strat curent# *a acţionarea butonului

în lista straturilor apare un nou strat) cu numele implicit Nayer 7# Delete ' permite ştergerea unui strat# 3u pot fi şterse straturile care conţin obiecte) stratul

curent) stratul G) stratul DE(POINTS.

C-rrent ' face ca stratul selectat să de!ină stratul curent "stratul în care se lucrează în

mod curent%#

ide


32/61

Plot Style ' se poate asocia unui strat "layer %un stil de tipărire(

Plott Plot ' se pot stabili straturile "layere$ele% care !or fi tipărite(

O>"er%aii@*a începerea unui desen) este creat automat un strat G) care nu poate fi şters sau

redenumit# Propriet25ile stratului ; sunt@ culoarea cu num2rul !e co! 9 tip linie – continu2 grosimea liniei 4i stilul !e plotare corespun2tor culorii1

Dintre a!anta?ele utilizării layer -elor în proiectarea asistată de calculator) se pot aminti:

- posibilitatea grupării informaţiilor distincte pe straturi separate "de exemplu) fiecare

piesă componentă a unui ansamblu se poate realiza pe un alt layer %)

- la un proiect pot lucra în acelaşi timp mai mulţi proiectanţi) pentru a creşte

producti!itatea)

- fiecărui strat i se poate atribui o anumită culoare) o anumită grosime a liniei)

- pentru a mări claritatea desenului) în !ederea !izualizării pe ecran şi a plotării)

straturile pot fi dezacti!ate) sau îng&eţate " freee%) pentru a reduce cantitatea deinformaţii afişate pe ecran "atunci cnd nu e necesară !izualizarea întregului desen%)

- straturile desenului pot fi tipărite indi!idual sau pot fi combinate în orice !ariantă#

'. MODURILE DE (IFARE PE OBIECTE OSNAP

JOBECT SNAP

7entru realizarea unui desen în AutoCAD) este ne!oie să se indice cu precizie diferite

puncte pe ecran : capetele unui segment) mi?locul unui segment) centrul unui cerc) etc#electarea modurilor Osnap se poate face şi cu a?utorul meniului grafic O>Qe)t Sa$#

+uncţia O>Qe)t Sa$ obligă cursorul cruce să sară exact în punctul specificat#

9odurile de fixare O,ect Snap se apelează cu:

• -ools MI -ool,ars MI O,ect Snap ' rezultă meniul grafic O>Qe)t Sa$

S#ift ? @-ton-l din drea!ta al mouse-ului) rezultă lista cu modurile O>Qe)t Sa$

8utonul comutator "S13P de pe bara de stare) se acti!ează opţiunile Setti="

rezultă caseta de dialog Dra-ti= Setti="

e pot folosi modurile Osnap şi prin comanda O"a$) care face ca de fiecare dată cnd

!a fi solicitată precizarea unui punct) AutoCAD să ia în considerare modul OS)AP ) setat# Deexemplu) comanda O"a$ urmată de marcarea în fereastra de dialog) a modurilor Mid!oint şi

Intersetion !a face ca) de fiecare dată cnd se !a cere indicarea unui punct) să se aştepte

mi?locul unei entităţi sau intersecţia a două obiecte# Controlul afişării modurilor Osnap poate

fi obţinut prin acţionarea butonului O$tio" al ferestrei#

/n cazul aplicării unei operaţii de desenare în care urmează să se utilizeze un mod de

fixare O>Qe)t Sa$) înti se alege obiectul de desenat "linia) dreptug&iul) cercul) etc#% apoi

modul de fixare pe obiect# +iecare mod de fixare are un semn grafic care apare în momentul

în care cursorul a?unge în zona de acti!are a modului de fixare pe obiect) de asemenea apare ocasetă cu denumirea modului de fixare acti!#

Culoarea şi mărimea semnului grafic de fixare pe obiect se pot sc&imba cu meniul:


33/61

-ools MI Options MI Auto Snap #arke Color11 Auto Snap #arke Sie

'.1 O>ie)te =ra-i)e uuale


34/61

9odurile de fixare pe obiecte pot fi: temporare şi continue "permanente%# *a folosirea

modurilor de fixare pe obiecte) cursorul dispare şi pe ecran apare caseta !izorului) ale cărei

dimensiuni se pot a?usta în funcţie de necesităţi# Comanda utilizată este: APERTURE#

+. COMENZI DE EDITARE

1ealizarea unui desen presupune etapele de creare sau desenare şi de editare

"modificare%#

ditarea desenelor constă în: ştergere) rotire) deplasare) racordare) teşire) deformare)

extindere) rupere) tăiere) decalare) multiplicare de entităţi#

Comenzile de modifcare "editare% a obiectelor bidimensionale desenate în AutoCAD pot

fi acti!ate cu:

• 9eniul Y #o!ify

• 8utoanele de pe bara Modi-& "fig#@#$%

• *inia de comandă unde scrie numele modului de fixare

+ig# @#$ 8ara Modi-&

ERASE / permite ştergerea obiectelor selectate#

Comman!@ ERASE↵

Select o,ect@ - se selectează obiectul sau obiectele) apoi nter)

7entru a anula o ştergere greşită se pot utiliza comenzile OOPS sau UNDO# OOPS trebuie să urmeze imediat după .?AS. ) deoarece reface ultimul set de obiecte eliminat

din desen#

COP / realizează multiplicarea unor entităţi într-o nouă locaţie#

Comman!@ COP↵

Select o,ect@ se selectează obiectele care !or fi copiate) apoi nter)

8ase point or !isplacement or F#ultipleG @ locul de unde sunt copiate)

Dacă se alege opţiunea M-lti!le se creează mai multe copii ale obiectelor originale şi

apoi se solicită indicarea unui punct de bază#

Secon! point of !isplacement : locul în care !or fi copiate obiectele#


35/61

MIRROR ? desenează simetricele obiectelor selectate) în raport cu o dreaptă#

e accesează butonul Mirror sau comanda Mirror@

Command : MIRROR

Select o,ect : se selectează obiectele care !or fi oglindinte)

Specify first point of mirror line: se specifică coordonatele primului punct a axei de

simetrie)

Specify secon! point of mirror line: se specifică coordonatele celui de al doilea punct a

axei de simetrie)

.rase source o,ect K (Tes*)oB H ) I @ se stabileşte dacă se şterge obiectul sursă#

O((SET ' desenează un obiect de acelaşi tip cu cel selectat) prin punctul sau la

distanţa indicate#

3u acţionează asupra blocurilor) asupra entităţilor de tip text#

Comman!@ O((SET

Offset !istance or Fthrough - se introduce o !aloare numerică sau un punct iniţial şi altul

final care să ser!ească drept distanţă de offset#

• ;astnd t se poate preciza un punct prin care să treacă după deplasare obiectului selectat#

Select o,ect to offset : selecţie) apoi nter ↵)

-hrough point@ selecţie într-un punct sau spre un obiect)Select o,ect to offset : arc) linie) cerc) polilinie) elipsă)

Si!e to offset@ partea în care se doreşte copierea#

ARRA / permite realizarea unor matrice de obiecte) fie dreptung&iulare) fie

polare#

Comman! @ ARRA

Select o,ects: selecţia obiectelor care se !or multiplica ) ↵ .nter the type of array F?ectangular* PolarG H?I@ se selectează tipul de matrice)

!arianta implicită este rectangulară#

R - apar următoarele mesa?e:

.nter the num,er of rows H7I@ - număr de rnduri)

.nter th num,er of columns H7I@ număr de coloane)

Unit cell or !istance ,etween rows - distanţa dintre linii sau dimensiunea căsuţei#

Distance ,etween columns - distanţa dintre coloane#

Palorile poziti!e multiplică obiectele selectate deasupra şi la dreapta) iar !alorile negati!e

plasează matricea dedesubt şi la stnga obiectelor originale#

P - apar in!itaţiile:


36/61

Center point of array@ - se indică punctul de centru în ?urul căruia programul AutoCAD

copiază obiectele#

)um,er of items@ - numărul de elemente) inclusi! obiectul selectat#

Angle to fill ( V c c w $ V c wB H";I $ se indică !aloarea ung&iului pe care se face

multiplicarea#

2mplicit) se consideră că este un cerc întreg# Dacă se introduce !aloarea G) se pot indicaung&iurile dintre copii#

?otate o,ect as they are copie! K HTI : cu sau fără rotirea obiectelor faţă de centrul

cercului#

MOE - permite deplasarea entităţilor între două puncte precizate# uccesiunea

in!itaţiilor este:

Comman!@ MOE ↵Select o,ect : - se selectează obiectele care !or fi mutate) apoi nter

8ase point or !isplacement - se indică locul de unde !or fi mutate obiectele)

Secon! point of !isplacement ' coordonatele punctului unde !or fi mutate obiectele#

ROTATE - permite rotirea obiectelor selectate) în plan) în ?urul unui punct#

uccesiunea in!itaţiilor este:

Comman!@ ROTATE↵Select o,ect @ se face selecţia cu oricare din modurile de selecţie)

8ase point@ punctul indicat este centrul cercului imaginar folosit pentru rotirea

obiectelor#

?otation angle * ?eference: ung&iul de rotire referinţă#

Qng&iul de rotaţie se măsoară faţă de poziţia originală# 1eferinţa are trimitere spre

indicarea ung&iurilor de început şi de sfrşit ale obiectelor#

SCALE - permite aducerea la scară a unor părţi din desen#


Comman!@ SCALE↵

Select o,ect : se selectează obiectele la care se !a modifica scara) apoi .nter ↵)

8ase point : punctul de bază) care este punctul de referinţă de la care sau spre care se

aduc la scară obiectele( el se indică oriunde sau pe obiectul selectat - dacă acesta trebuie

să rămnă în aceeaşi poziţie)

Scale factor * ?eference: se specifică factorul de scarăreferinţă)

?eference lenght H7I@ se introduce !aloarea de scară iniţială) adică lungimea reală aobiectului)


37/61

Ne# le=5t@ noua lungime - !aloarea introdusă este comparată cu !aloarea anterioară#

O>er%aii@

• 7entru micşorarea obiectului) factorul de scară !a fi subunitar) iar pentru mărirea

obiectului !a fi supraunitar#

STRETC9 - permite deformarea unor părţi din desen prin alungirea sau scurtarea

unor porţiuni#

Command: STRETC9 ↵

Select o,ect to stretch ,y crossing win!ow or polygo - se selectează obiectul cu o

fereastră

"Fbligatorie utilizarea acestor tipuri de selecţie%⇒ selecţia

8ase point of !isplacement @ coordonatele de la care !or fi modificate obiectele

Secon! place of !isplacement : coordonatele punctului pnă unde !or fi modificateobiectele#

O>"er%aie@

Comanda STRETC9 lucrează cu a?utorul unui punct de ancorare "anc&or point% care

împiedică modificarea unuia din capetele obiectului#

TRIM / permite eliminarea unor părţi din obiecte#

Comman! @TRIM↵Select cutting e!ges@ Promo!e V UCS .!gemo!e V )o e%ten!

Select o,ect@ se selectează entităţile care sunt utilizate drept muc&ii tăietoare# elecţia se

înc&eie cu 0nter5

Select o,ect to trim or F Proect * .!ge * Un!oG : se selectează obiectele care se taie pe

partea care se doreşte înlăturată#

Udo / anulează tăierea#

ProQe)t / oferă posibilitatea precizării modului în care !or fi tăiate obiectele care nu sunt

în sistemul de coordonate utilizator curent# Această opţiune este utilizată pentru editarea

6D#Ed=e - lansează o altă listă de opţiuni:

.%ten! * )o e%ten! H)o e%ten!I@ - prelungirea planului de tăiere la infinit#

EFTEND / permite extinderea obiectelor selectate pnă la o frontieră aleasă#

Comman!@ EFTEND↵

Select ,oun!ary e!ges (Promo!e V UCS .!gemo!e V )o e%ten!B

Select o,ect@ se selectează obiectele care reprezintă graniţele) apoi nter ↵)


38/61

Select o,ect to e%ten! F Proect * .!ge * Un!oG@ selecţia obiectelor care se alungesc -

linii) arce) polilinii) apoi nter ↵)

Proect $ se precizează modul în care se extind obiecte care nu sunt în UCS$ul curent#

dge ↵

.%ten! F)o e%ten!G @ se realizează extinderea liniei de frontieră pnă la infinit#

BREAH - permite ştergerea unor părţi din obiecte prin indicarea a două puncte pe

un obiect) puncte care delimitează porţiunea care se şterge#


Comman! :BREAH ↵

Select o,ect : selecţia) apoi nter ↵)

.nter secon! point or F+irst pointG@ se introduce al doilea punct) iar dacă se doreşte un

alt punct de început) se tastează F

e introduc pe rnd punctul de început şi de sfrşit# Această comandă se execută numaiasupra unui singur obiect#

LENGT9EN? modifică lungimea unui obiect sau ung&iul unui arc#

Comman! @ lengt&en

Select an o,ect or F Delta*Percent*-otal*DynamicG : opţiunea Delta

.nter !elta lengthor FAngleG H I : se scrie lungimea de alungire) apoi .nter

Select an o,ect to change or FUn!oG : se selectează obiectul care se lungeşte)Select an o,ect to change or FUn!oG @ alt obiect) nter#

(ILLET - permite racordarea obiectelor# 2mpune indicarea razei de racordare#


Comman! @ (ILLET↵

Select first o,ect or FPolyline * ?a!ius * -rim G - r se selectează primul obiect) sau

• Polyline - se realizează racordări în toate punctele de inflexiune ale poliliniei selectate#

• ?a!ius - se iniţializează raza de racordare

Specify +illet ra!ius 0G#GGGG5: se introduce raza cercului de racordare) apoi nter#

După stabilirea razei de racordare programul iese automat din comandă#

e reia comanda (illet.

Comman! @ (ILLET↵

Select first o,ect or FPolyline * ?a!ius * -rimG@ se selectează obiectul "în cazul

dreptung&iului se selectează o latură%)

Select secon! o,ect @ se selectează cealaltă latură) apoi nter .

/n cazul dreptung&iului la racordare opţiunea Trim controlează dacă se şterg) sau nu)colţurile după racodare#

• 7entru opţiunea TRIM mesa?ul este:


39/61

Comman! : (ILLET↵

Select first o,ect or FPolyline * ?a!ius * -rim G @ t s-a selectat opţiunea trim

.nter -rim mo!e option F-rim * )o trimG H )o -rimI@ t se reconfirmă opţiunea trim "de

ştergere%

Select first o,ect or FPolyline * ?a!ius * -rim G @ se selectează prima linie)

Select secon! o,ect : se selectează a doua linie#

C9AM(ER - permite teşirea obiectelor# 7rogramul cere două distanţe d$ şi d, faţă

de punctul în care obiectele selectate se pot întlni şi care !or constitui punctele de

început şi de final pentru teşitura care uneşte obiectele#

Comman! :C9AM(ER

Select first line or FPolyline*Distances*Angle*-rim*#etho!G@ d opţiunea pentru stabilirea

distanţelor de teşire d$ şi d, ) apoi nter "prestabilit se cere selectarea celor două obiecte care se unesc printr-o linie de teşire%

• Polyline - se aplică teşirea pentru fiecare punct de inflexiune al poliliniei#

• Distances - lansează următorul mesa?:

.nter first chamfer !istance: - se introduce distanţa de la 0G#GGGG5 punctul de intersecţie

la începutul liniei de teşire pentru primul obiect selectat#

.nter secon! chamfer !istance: 0G#GGGG5: - a doua distanţă#

• Angle - apare următorul mesa?:

.nter chamfer lengh on the first line 0G#GGGG5: - se introduce lungimea de teşire de pe

primul obiect selectat şi apoi se cere ung&iul de teşire de la prima linie selectată#

• -rim $ permite comutarea între modurile care realizează îndepărtarea colţurilor şi

modul care adaugă linia de teşire fără ştergerea colţurilor#

• #etho! - permite comutarea între opţiunile Distance şi Angle1

Distance*AngleHDistanceI@ nter ↵

?otate o,ect as they are copie! K HTI : cu sau fără rotirea obiectelor faţă de centrul

cercului#

EFPLODE ? descompune entităţile compuse ' blocuri) polilinii) cote) reţele6D) solide)

regiuni ' în obiectele componente#

PEDIT ' editează polilinii , D şi 6D


40/61

,. IZUALIZAREA UNUI DESEN I CONTROLUL A(IRII

/n AutoCAD) se pot reprezenta obiecte de orice mărime la scara $:$ displaR-ul fiind de

mii de ori mai Oîncăpător= dect planşeta# e poate mări " oom*in% pentru a desena părţi mai

complicate şi apoi re!eni " oom*out % pentru o !edere de ansamblu a desenului final# e pot

încadra părţi din desen "win!ow%) pentru !izualizarea diferitelor porţiuni ale desenului fără a-isc&imba scara de reprezentare#

7rincipalele facilităţi oferite de AutoCAD pentru !izualizarea desenelor sunt efectul de

lupă " ooming % şi panoramarea " paning %# +iind comenzi foarte des folosite) în AutoCAD) ele

pot fi accesate rapid din bara de comenzi standard "fig .#$%# Fpţiunea de ?ealtime permite

operaţia de măriremicşorare şi panoramare în timp real a suprafeţei afişate#

+ig# .#$ 8ara cu instrumente ZOOM

Controlul suprafeţei afişate se face prin comanda Zoom care afişează următoarele

mesa?e:

Comman!@ oom

Specify corner of win!ow enter a scale factor (nR or nRPB or

FAll*Center*Dynamic*.%tents*Preious*Scale*Win!ow*O,ectG H real timeI@ se tastează

una din iniţialele opţiunilor din paranteză#

O$iuea All Ja ' !izualizează întreg spaţiul alocat prin comanda Limit"

O$iuea Ceter J) ' permite alegerea suprafeţei afişate prin indicarea centrului

şi a înălţimii acesteia(

O$iuea D&ami) Jd ' permite alegerea interacti!ă a spaţiului afişat#

e parcurg următorii paşi:

- apare o fereastră punctată cu !erde care arată suprafaţa desenată pe ecran înainte

de zoom şi o fereastră cu linie continuă neagră "fereastra cu linie dinamică% care

are în centru un M(


41/61

- modificarea acestei suprafeţe se obţine prin deplasarea dreptung&iului marcat cu

mouse$ul pnă la poziţia dorită) după care se tastează 6 Eter7

- se acţionează asupra mărimii dreptung&iului marcat) cu a?utorul tastelor cu săgeţi

sau al mouse$ului) pnă se obţine mărimea dorită) după care se tastează 6 Eter7

cnd s-au obţinut poziţia şi mărimea dorită a suprafeţei ce !a fi afişată) se tastează

6 Eter7 de două ori#Această operaţie de modificare şi deplasare a ferestrei de selecţie se poate face în

mai multe etape:

O$iuea Etet" Je ' afişează spaţiul ocupat efecti! de desen#

xtinde desenul la limitele ecranului "similar cu /oom All %(

O$iuea Pre%iou" J$ / determină reafişarea ecranului anterior#

Fpţiunea este pre!ăzută cu un buton aparte#

O$iuea S)ale J" ' măreşte sau micşorează imaginea) menţinnd acelaşi

centru# e !a specifica un factor de scară supraunitar sau subunitar#

O$iuea ido# J# ' permite stabilirea unei ferestre de selecţie care se

desc&ide cu mouse$ul într-o zonă a desenului( desenul selectat apare pe tot ecranul#

O$iuea O>Qe)t Jo ' permite fişarea unui obiect sau a unui set de obiecte) astfel

înct acestea să umple complet ecranul# O$iuea Zoom I Jm*rire


42/61

7entru &aşurarea suprafeţelor secţionate se pot folosi comenzile at# sau 7#at#)

care plasează un model de &aşură pe o suprafaţă mărginită de un contur înc&is#

9odelul de &aşură utilizat poate fi ales pe baza standardelor A)S= sau =SO) sau poate

fi creat de utilizator# /n figura B#$) se prezintă cte!a din modelele de &aşură existente

implicit:

+ig# B#$ 9odele de &aşură

Apelarea &aşurării unui contur înc&is se face cu:

Comanda B5at)5

8utonul 9at)5 de pe bara Dra#

9eniul Dra# 7 9at)5

1ezultatul comenzii este desc&iderea casetei Boudar& 9at)5

1. Pa=ia ui:@

T&$e ? lista cu tipuri de &aşuri cu !ariantele:

- Pre!efinite) care se aleg din următoarea casetă de dialog:

- Definite !e utiliator (User Define!B

$ Personaliare (CustomB


43/61

• Patter ? numele modelului de &aşură predefinit)din fişierul de &aşuri

implicite# Dacă se face )li): pe butonul din dreptul listei se desc&ide caseta

9at)5 Patter Palette cu patru zone: ANSI ISO At5er Prede-ied

Cu"tom ' fig# B#,

+ig# B#, Caseta de dialog Boudar& 9at)5

• Swat# ? pre!izualizarea modelului curent de &aşură#

• C-stom Pattern ? numele modelului de &aşură predefinit) din fişierele

personalizate• 3n0le ? modifică ung&iul de înclinare a &aşurii#

• Sale ? modifică factorul de scară a &aşurii "distanţa dintre liniile grafice

ale &aşurii%

• Do-@le ? permite realizarea dublei &aşuri) pe direcţii perpendiculare)

pentru &aşurile create de utilizator#

• Relati4e to Pa!er S!ae ? scara de reprezentare a &aşurii în raport cu

dimensiunile Ospaţiului de &rtie=#

• S!ain0 ? spaţiul dintre &aşuri pentru &aşurile definite de utilizator#

• IS" Pen 9idt# ? scara de reprezentare &aşurilor predefinite de tip 2F#

După stabilirea &aşurii şi a parametrilor) se trece la selectarea zonei de &aşurare# xistă

două metode de selecţie:

• 8utonul 3dd : Pi8 Points ' permite definirea suprafeţei de &aşurat prin

selectarea cu mouse-ul a unui punct în interiorul acesteia# uprafaţa de

&aşurat trebuie să fie înc&isă# +ig# B#6

Comman! @ >5at)5

Select internal point @ se selectează cu mouse-ul un punct din interiorul conturului

de &aşurat#


44/61

• 8utonul 3dd : Selet "@Aet ' permite definirea suprafeţei de &aşurat prin

selectarea obiectelor care formează frontiera acesteia# uprafaţa trebuie să fie

înc&isă#

Comman! @ >5at)5

Select o,ect@ se selectează cu mouse-ul o fereastră în ?urul conturului de &aşurat#

/n ambele cazuri în timpul selecţiei caseta Boudar& 9at)5 se înc&ide) după alegereacontururilor de &aşurat se dă Eter se afişează caseta Boudar& 9at)5 se pot face

modificări de parametri) după care se înc&ide operaţia de &aşurare cu OH.

+ig# B#6 electarea contururilor de &aşurat

• 8utonul I5erit Pro$ertie" ' permite transferarea proprietăţilor &aşurii unei zone

&aşurate pentru o altă zonă#

Comman! @ >5at)5 "s-a desc&is caseta de &aşurare % - se selectează butonul

=nherit Properties@ cursorul se transformă într-un !izor tip mătură Select associatie hatch o,ect @ se selectează cu mătura zona &aşurată a cărei

proprietăţi se transferă

=nherite! Properties@ )ame H A)S="7I ScaleH7IAngleH;I - parametri

&aşurării

Select internal point : se face )li): în zona conturului de &aşurat

Select internal point@ .nter se desc&ide caseta Boudar& 9at)5 şi OH

2. Pa=ia Ad%a)ed ' +ig# B#>#) cuprinde următoarele zone:

• Island Detetion Style ' specifică dacă include obiectele din interiorul

frontierei outer ca obiecte frontieră# Aceste obiecte sunt cunoscute ca insule#

• Flood $ include insulele ca obiecte frontieră1

• Ray Castin0 $ trage o linie din punctul specificat la cel mai apropiat obiect şi

apoi trasează frontiera în sens trigonometric) excluznd astfel insulele ca

obiecte frontieră1


45/61

+ig# B#> Caseta de dialog Ad%a)ed

E5em!l-: aB-rarea -nei s-!rafee sim!le

$# 7entru început se desenează un contur înc&is) de exemplu un dreptung&i# "comanda

re)ta=le%

7entru &aşurarea interiorului dreptung&iului) se procedează astfel:

Din meniul derulant Dra# se selectează comanda 9at)5 sau butonul 9at)5 de pe

bara Dra#.

• Din fereastra de dialog Boudar& 9at)5 se alege Add@ Pi): Poit".

• e indică un punct în interiorul dreptung&iului care se doreşte a fi &aşurat) apoi setastează 0Eter5 pentru a re!eni la fereastra de dialog#

• /n caseta S#at)5 se poate !edea tipul curent de &aşură# Dacă acesta nu con!ine) se

alege un nou model din lista cu modele) se face )li) pe butonul din dreapta listei

V##### e alege tipul de &aşură notat A)S="71

• e acţionează butonul OH.

,# 7entru modificarea proprietăţilor &aşurii) se procedează astfel:• Cu butonul stng al mouse-ului) se efectuează dublu clic pe &aşură#

• Din fereastra de dialog 9at)5 Edit se aleg proprietăţile &aşurii "înclinare) scară)

model) etc#%

• e acţionează butonul OH.

Cu a?utorul meniului -ools MI -ool Palettes) se pot folosi di!erse modele de

&aşuri# Qna dintre paletele implicite ale ferestrei Tool Palette" este 9at)5e" care conţine

modele de &aşuri# Iaşurarea obiectelor cu ?utorul acestei palete este foarte eficientă#

;ipurile de &aşuri care pot fi folosite în desen sunt stocate în fişierele aca!1pat sauaca!iso1pat # Aceste fişiere text pot fi editate) obţinndu-se astfel tipuri de &aşuri


46/61

personalizate# *ocaţia celor două fişiere se obţine din meniul ;ools Z5Fptions Z5

Support +ile Path#

7entru definirea unei &aşuri personalizate) sintaxa este:

Humeti$5a


47/61

$$# e indică un punct în interiorul cercului care se doreşte a fi &aşurat) apoi se tastează 0

Eter 5 pentru a re!eni la fereastra de dialog#

$,# e acţionează butonul OH.

. COTAREA DESENELOR

Cotarea este operaţia de înscriere pe desen a dimensiunilor formelor geometrice simple

din care este alcătuită piesa precum şi a celor care definesc poziţia relati!ă a acestora#

.1 Elemetele )ara)teri"ti)e ale )otelor

lementele cotării sunt:- *iniile de cotă "lc%

- *iniile a?utătoare "la%

- *iniile de indicaţie "li%

- Cota

- xtremităţile liniei de cotă

+ig# #$ lementele cotării

.2 Stiluri de )otare

Apelarea comenzilor pentru realizarea cotării se face cu:

[ 8utonul Dime"io St&le de pe bara de instrumente) fig# #,)

X 9eniul Dimension → Style

[ Comanda Dim"t&le.


48/61

+ig# #, 8ara de instrumente Dime"io

fectul comenzii este apariţia casetei Dime"io St&le Maa=er "fig# #6%

+ereastra conţine:

- o casetă de pre!izualizare a stilului curent de cotare- o casetă "7re!iew% cu elementele stilului curent de cotare# Frice modificare a unui

element !a apare în această casetă

- butoanele pentru configurarea elementelor cotării#

7entru un anumit stil poate fi acti!at prin butonul Set Curret. 7entru configurarea

elementelor cotării se acti!ează butoanele Modi-& şi O%erride care permit modificarea unui

stil existent) respecti! modificarea temporară a unor parametri pentru stilul curent# 8utonul

Com$are permite compararea !ariabilelor de cotare pentru două stiluri#

+ig# #6 Caseta de dialog Dime"io St&le Maa=er

8utonul Ne# al ferestrei permite crearea unui nou stil de cotare) prin intermediul unei

alte ferestre de dialog prin care se stabilesc: numele noului stil) numele unui stil de cotare

existent pe baza căruia se construieşte noul stil#

7entru a configura elementele cotării se apasă butonul Modi-& efectul comenzii este

apariţia casetei Modi-& Dime"io St&le fig##>.

.2.1. Se)iuea YLie" ad Arro#"


49/61

Zoa Dime"io Lie" "fig# #>% - permite configurarea liniei de cotă cu opţiunile:

- culoare)

- grosimea liniei)

$ 8aseline specing - distanţa dintre cote în cazul cotării prin metoda 8aseline

Dimension

/ uprimarea unui capăt de linie de cotă s-au a ambelor capete# e bifează casetelede !alidare Su$$re" DimLie 1 7agina Lie" ad Arro#" a casetei Dime"io St&le

Zoa Ete"io Lie" ? permite configurarea liniei a?utătoare cu opţiunile:

- culoare)

- grosime linie)

- extinderea capătului liniei a?utătoare faţă de linia de cotă "Eted >e&od dim

lie"%)/ distanţa liniei a?utătoare faţă de conturul piesei " O--"et -rom ori=i

/ suprimarea unei linii a?utătoare sau a ambelor linii# e bifează casetele de !alidare

Su$$re" Et Lie 1


50/61

Zoa Ceter Mar:" -or Cir)le" ? permite marcarea centrului unui cerc cu opţiunile : tipul de

marcator şi mărimea marca?ului#

.2.2. Se)iuea [[Tet

7ermite definirea parametrilor legaţi de textul cotei "fig##@%#

+ig# #@ 7agina Tet a casetei Dime"io St&le

Zoa Tet A$$eara)e ' configurează caracteristicile textului cu opţiunile:- stil

- culoare text)

- înălţime text)

7entru încadrarea textului cu o casetă de text) se !alidează caseta Dra# -rame.

Zoa tet Pla)emet ? configurează poziţia textului faţă de linia de cotă# 7lasarea cotei

se face deasupra liniei de cotă la o distanţă de $- , mm faţă de ea# 7entru a realiza acest

plasament se !a alege din lista ascunsă opţiunea erti)al) !arianta A>o%e#

Din linia ascunsă 9oriotal se alege o !ariantă de plasare a textului pe linia de cotă) la

mi?locul liniei de cotă "Cetered este !arianta implicită%) la extremitatea din stnga sau

din dreapta liniei de cotă " At Et Lie şi în exteriorul liniei de cotă JO%er Et Lie

)a"eta O--"et -rom dim lie se specifică distanţa textului faţă de linia de cotă "$ ' ,

mm%#

Zoa Tet Ali=met - configurează alinierea textului faţă de linia de cotă#

- dacă este bifat butonul 9oriotal indiferent de poziţia liniei de cotă) textul !a fi

scris pe orizontală)

- dacă este bifat butonul Ali=ed #it5 dime"io lie textul !a fi scris dealungul

liniei de cotă#


51/61

.2.! Se)iuea Y(it

Controlează opţiunile de plasare a textului cotei) în cazul cnd acesta nu încape între

liniile a?utătoare: scoaterea în exterior a textului) a săgeţilor) suprimarea săgeţilor) etc#

"fig##.%#

+ig# #. 7agina (it a casetei Dimension tRle

.2.'. Se)iuea Primar& Uit"

tabileşte unităţile de măsură în care !or fi exprimate cotele: tipul) precizia de afişare)

afişarea cifrelor zero de la extremităţile textului cotei) introducerea unor prefixe sau sufixe

"+ig# #B%#

Zoa Liiar Dime"io" ? stabileşte dimensiunile liniare cu opţiunile:

- unităţi de măsură "implicit tipul este De)imal%)

- precizia "numărul de zecimale%# Dacă nu se lucrează cu abateri dimensionale este

indicat ca precizia să fie G)

- separator zecimal "De)imal "e$arator% poate fi !irgula) punctul sau spaţiul)

- rotun?irea cotei "Roud O-- %)

- Pre-i Su--i permit înscrierea unor elemente de text înainte sau după cotă#

Zoa Mea"uremet S)ale ? permite modificarea scării cotei# e pot folosi scări supra sau

subunitare#

- dacă S)ale -a)tor este $) scara este $:$)

- dacă S)ale -a)tor este ,) cota se multiplică de ,ori) deci scara este ,:$#

-


52/61

+ig# #B 7agina Primar& Uit" a casetei Dimension tRle

Zoa Su$$re""io ' permite suprimarea zerourilor cu opţiunile:

- Leadi= ? suprimă zeroul din faţa cotei)

- Traili= ? suprimă zerourile de la sfşitul cotei#

- Zoa A=ular Dime"io" ? permite configurarea cotelor ungiulare "tipuri de unităţide măsură şi precizia%#

.2.+ Se)iuea Alterate Uit"

7ermite folosirea unui al doilea sistem de unităţi de măsură pentru cote#

.2., Se)iuea Tolera)e

Controlează modul de afişare a toleranţelor dimensionale) fig# #.

Din fereastra de dialog a comenzii Tolera)e se stabilesc elementele de definire a

abaterilor de la forma şi poziţia relati!ă a suprafeţelor#


53/61

0,02 A

+ig# # 7agina Tolera)e a casetei Dimension tRle

Zoa Tolera)e are opţiunile:

- Met5od ' conţine !ariantele de înscriere a abaterilor(

- Noe ' fără înscrierea abaterilor) fig# #L a(

- S&mmetri)al ' abaterile sunt simetrice faţă de G) !aloarea abaterii se înscrie în caseta

U$$er alue fig# #L b(

+ig# #L xemple de cotare a toleranţelor

- De%iatio ' abaterile inferioare sunt diferite de cele superioare) !alorile se înscriu în

U$$er alue şi Lo#er alue fig# #L c(

- Limit" ' se înscrie dimensiunea maximă şi minimă) fig# #L d#xistă şi posibilitatea introducerii în desen şi a toleranţelor geometrice prin comanda

Tolera)e) butonul S&m>ol) fig# #$G#

;oleranţele geometrice spre deosebire de toleranţele dimensionale se înscriu pe desen

sub forma unui set de control al elementului alcătuit din casete ce conţin di!erse simboluri

geometrice şi !alori care descriu forma materialului) poziţia sau excentricitatea)


54/61

+ig# #$G /nscrierea toleranţelor geometrice

;abelul ##$ ;oleranţe geometrice

;ipul toleranţei Denumirea toleranţei imbol

;oleranţe de

formă

;oleranţa la rectilinitate

;oleranţa la planeitate

;oleranţa la circularitate

;oleranţa la cilindricitate;oleranţa la forma dată a profilului;oleranţa la forma data a suprafeţei

;oleranţe de

orientare

;oleranţa la paralelism

;oleranţa la perpendicularitate

;oleranţa la înclinare

;oleranţe de

poziţie

;oleranţa la poziţia nominală

;oleranţa la concentricitate şi

coaxialitate;oleranţa la simetrie

;oleranţe de

bătaie

;oleranţa bătăii circulare "radiale)frotale%

;oleranţa bătăii totale "radiale)frontale%

F altă modalitate rapidă şi eficientă de cotare constă în utilizarea meniului derulant

Dime"io fig# #$$#


55/61

+ig# #$$ 8ara de instrumente Dime"io

.! . Metode de )otare

7ermit utilizatorului să definească modul în care !or fi cotate elementele şi aspectul

cotelor#Qn stil nou creat are un nume şi poate fi sal!at şi utilizat ori de cte ori se doreşte cu

a?utorul casetei Dime"io St&le".

.!.1 Cotarea liiar*

- DIMLINEAR - cote orizontale şi !erticale#

uccesiunea comenzilor este:

Comman! : DIMLINEAR e selectează originile celor două linii a?utătoare prin indicarea punctelor de referinţă sau

se selectează un obiect "*23 sau A1C% şi AutoCAD depistează automat punctele de

referinţă#

Cotarea aliiat*

- DIMALIGNED - se creează linii de cotă paralele cu obiectul înclinat şi linii de cotă

a?utătoare perpendiculare pe obiect# e selectează două puncte sau se selectează obiectul

"*23% "A1C%#


56/61

.!.2 Cote )otiu*

- DIMCONTINUE ' cotarea continuă "în lanţ%

7rima cotă se trasează cu comanda Dimliear) apoi se selectează comandaDim)otiue cursorul se leagă automat pe capătul cotei trasate anterior şi se continuă cotaea

prin selectarea următoarelor puncte de pe traseul de cotare#

.!.' Cotarea -a* de o >a* de )otare

- DIMBASELINE - cotarea cu aceeaşi bază de cotare

7rima dimensiune se trasează cu comanda Dimliear) apoi se selectează comanda

Dim>a"elie cursorul se leagă automat pe baza de cotare şi se continuă prin selectarea

următoarelor puncte de pe traseul de cotare#

.!.+ Cotarea )er)urilor


57/61

DIMANGULAR / e selectează două linii neparalele) apoi se indică locul în

care !a fi plasată cota#

• Un arc - sunt folosite punctele de început şi de sfrşit pentru a construi ung&iul#

• Un cerc şi un punct definit de utilizator#• -rei puncte "primul punct este !rful ung&iului%#

.!.0 Cote o>li)e

e trasează cu comanda OBLIUE se modifică aspectul unei cote) prin precizarea unui

ung&i de înclinare#


58/61

18. TIPRIREA TEFTULUI

/nainte de a tipări un text în cadrul desenului) se !or stabili caracteristicile acestuia: fontul)

înălţimea şi înclinarea caracterelor) orientarea) etc#

Aceste elemente sunt grupate într-un stil de text) care poate fi controlat prin:

• Comanda St&le sau• 9eniul +ormat MI -e%t Style#

fectul comenzii este desc&iderea casetei Tet St&le "fig# $G#$%

e stabilesc caracteristicile stilului nou : tipul de caractere "font%) stiluri) înălţime) efecte)

factor de scară "spaţiul dintre caractere%) înclinarea textului#

+ig# $G#$ +ereastra de dialog Tet St&le

Din fereastra de dialog a comenzii St&le pot fi stabilite caracteristicile stilului de

scriere:

• Style )ame ' numele stilului( în cadrul desenului curent sau definit două stiluri

noi) cu numele: 3ou şi Perdana 3ou#

• +ont ' tipuri de caractere "forma literelor%(

•

0eight ' înălţimea scrierii( dacă se fixează !aloarea zero) înălţimea caracterelor !a fi cea stabilită la inserarea textului(

• Wi!th +actor ' factorul de lăţime) prin care se controlează proporţionalitatea

caracterelor( raportul dintre lăţimea caraterelor şi înălţimea acestora are !aloarea

$( o !aloare supraunitară determină folosirea nor caractere lăţite) respecti!

îngustate(

• O,liXue Angle ' ung&iul de înclinare a scrierii( !aloarea G a ung&iului de

înclinare caracterizează scrierea dreaptă( un ung&i poziti! sau negati! determină

înclinarea caracterelor spre dreapta) respecti! spre stnga(

• Upi!e !own ' scriere în oglindă(

• Ackwar!s ' scriere de la dreapta la stnga(


59/61

• Jertical - scriere pe !erticală#

7entru definirea unui nou stil de text) se selectează butonul Ne# al ferestrei şi după

stabilirea numelui caracteristicilor stilului dorit) se acţionează butonul A$$l& pentru a de!eni

operaţionale#

8utonul Pre%ie# al ferestrei permite !izualizarea noului stil înainte de a fi aplicat#

2ntroducerea textului se fac cu :/ Comenzile Tet Mtet Dtet

$ 9eniul Draw MI -e%t

/ 8utonul Tet de pe bara Dra#

-

Comanda Tet are ca efect mesa?ele:

Current te%t style@ Ystilul curentQ -e%t height @ aloare curent2 : se alege mărimea de

scriere(

Specify start point of te%t or FZustify*StyleG@ Q opţiunea ?ustifR .nter an option FAlign*+it*Center*#i!!le*?ight*-N*-C*-?*#N*#C*#?*8N*8C*8?G@-

Specify first en!point of te%t ,aseline@ punctul de început al spaţiului de înscriere a

textului

Specify secon! en!poit of te%t ,aseline@ punctul de sfrşit al spaţiului de înscriere a

textului

Specify height H ;;;; I @ ? înălţimea textului#

O$iuea u"ti-& are un număr mare de opţiuni pentru alinierea textului faţă de punctul

selectat# ste foarte utilă opţiunea +it (fB care permite încadrarea textului într-un spaţiudelimitat de două puncte#

3li0n ' determină alinierea textului între două puncte alese de utilizator(

Fit - potri!eşte textul între două puncte păstrnd înălţimea literelor) modificnd factorul

de lăţime(

Center ' centrează textul pe orizontală) faţă de un punct ales) care !a fi centrul liniei de

bază a textulu(

Middle ' centrează ;extul att pe orizontală ct şi pe !erticală(

Ri0#t - aliniază textul la dreapta) faţă de un punct#

Comanda Mtet permite lasarea pe desen a unui întreg paragraf de text) într-un spaţiu

definit de utilizator#

Comman! @ mtet

Current te%t style @ Otandard= ;ext &eig&t :

Specify first corner : se desc&ide cu mouse-ul o fereastră

Specify opposite corner or F0eight*Zustify*Nine spacing*?otation*Style*

Wi!thG @


60/61

Comanda Mtet şi butonul T

beius grafica in lucru 2012

Documents