grafica asistata calculator+-+curs aplicatii.unlocked
DESCRIPTION
dtiTRANSCRIPT
GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR
Curs şi aplicaţii Șef lucrări dr. ing. Alexandra RAICU
2013
Introducere
1
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
INTRODUCERE
Stimate student,
Îţi urez bun venit la cursul de Grafică asistată de calculator.
Acest curs este destinat familiarizării studenţilor cu problemele de:
Educarea bunului simţ tehnic în spiritul fundamentării elementelor de grafică pe utilizarea aplicaţiilor de desenare asistată de calculator.
Cunoașterea programelor de proiectare asistată de calculator existente. Cunoașterea comenzilor de desenare și editare. Cunoașterea noțiunilor necesare realizării hașurarii, cotării desenului,
înscrierii textelor pe schițele 2D. Cunoașterea noțiunilor teoretice pentru modelarea solidelor.
Prin parcurgerea acestui caiet pentru studiu individual, participarea la activităţile tutoriale, dumneavoastră ar trebui să vă îmbogăţiţi cunoştinţele referitoare la:
Însuşirea elementelor de bazǎ în reprezentarea bidimensională şi tridimensională a reperelor şi ansamblurilor mecanice simple prin tehnici interactive şi generative;
Utilizarea comenzilor de desenare și editare pentru realizarea pieselor mecanice;
Dobândirea abilităţii de creare/ generare automatǎ a documentaţiei grafice pentru execuţie, utilizând pachete software de profil disponibile;
Formarea şi dezvoltarea capacităţii de citire şi interpretare a desenelor 2D şi 3D;
Manualul de faţă este organizat în 8 unităţi de învăţare, fiecare dintre acestea conţinând o parte de prezentare teoretică a subiectului tratat, o parte de teste de autoevaluare, rezolvările acestora, precum şi o lucrare de verificare finală. Testele de autoevaluare sunt necesare pentru a fixa cunoştinţele dobândite în fiecare unitate de învăţare şi pentru a permite evaluarea continuă a dumneavoastră.
Spor la învăţat şi să obţineţi rezultate foarte bune!
Șef lucrări dr. ing. Alexandra RAICU
Cuprins
3
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
CUPRINS Unitate
de învăţate
Titlul Pagina
INTRODUCERE 1
1 GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR – Aspecte generale 5 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 6 1.1 Prezentarea generală a programelor CAD/CAM/CAE/PDM. Conceptul
PLM 6
1.2 Mediul de lucru AutoCAD 7 1.3 Configurarea mediului de lucru AutoCAD 10 1.4 Sistemul de coordonate AutoCAD 13 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1 14 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 15 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 15
2 METODE DE LUCRU ÎN AUTOCAD 16 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 17 2.1 Stabilirea limitelor desenului 17 2.2 Selectarea obiectelor 17 2.3 Lucrul cu straturi 18 2.4 Modul de fixare pe obiecte 22 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 2 24 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 24 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2 24
3 DESENAREA FIGURILOR DE BAZĂ 25 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3 26 3.1 Prezentare generală 26 3.2 Comenzi de desenare 26 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 3 31 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 32 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 3 32
4 OBIECTE DE TIP PUNCT, POLILINII ȘI MULTILINII 33 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 34 4.1 Desenarea obiectelor de tip punct 34 4.2 Polilinii 35 4.3 Multilinii 37 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 4 40 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 41 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 4 41
Cuprins
4
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
5 EDITAREA OBIECTELOR DIN DESEN 42 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 43 5.1 Prezentare generală 43 5.2 Comenzi de editare 43 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5 52 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 54 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5 55
6 HAȘURAREA, INTRODUCEREA TEXTULUI ȘI COTAREA DESENULUI 56 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 57 6.1 Hașurarea desenului 57 6.2 Introducerea textului în desen 59 6.3 Realizarea tabelelor în AutoCAD 61 6.4 Cotarea desenului 62 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 6 65 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 66 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 6 67
7 BLOCURI ȘI ATRIBUTE 68 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 69 7.1 Realizarea blocurilor 69 7.2 Crearea de atribute pentru un bloc 70 7.3 Introducerea blocurilor în desen 71 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7 72 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 73 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7 74
8 RECAPITULARE 76 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8 76
8.1 Comenzi utile 76 Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 8 80 Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 82 Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8 82
BIBLIOGRAFIE 83
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
5
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 1
GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR – Aspecte generale Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 6
1.1 Prezentarea generală a programelor CAD/CAM/CAE/PDM. Conceptul PLM 6
1.2 Mediul de lucru AutoCAD 7
1.3 Configurarea mediului de lucru AutoCAD 10
1.4 Sistemul de coordonate AutoCAD 13
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1 14
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 15
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 15
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
6
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:
Familiarizarea cu programele CAD/CAM/CAE/PDM
Înţelegerea noţiunii de PLM
Familiarizarea cu mediul de lucru AutoCAD
Sublinierea aspectelor practice legate de sistemul de coordonate în AutoCAD
Aplicarea cu succes a unor elemente simple de grafică
1.1 Prezentarea generală a programelor CAD/CAM/CAE. Conceptul PLM
În trecut proiectarea se făcea la planșetă și timpul necesar dezvoltării unui produs era
foarte îndelungat, iar erorile puteau apărea la orice pas, fiind necesare multe prototipuri și
încercări înainte de a începe producția propriu zisă. Odată cu dezvoltarea aparaturii de
calcul, a apărut o serie de aplicații software dedicate proiectării și fabricației care au scurtat
mult timpul necesar acestor operații.
Product Lifecycle Management (PLM) este o abordare integrată de business, bazată pe
informație, formată din oameni, procese/practici și tehnologie, care se referă la toate aspectele din
viața unui produs, de la proiectare până la producție, utilizare și întreținere, culminând cu scoaterea
din funcțiune și reciclarea, cu scopul de a crește eficiența și productivitatea companiei.
Figura 1.1 - Product Lifecycle Management - întreprinderea virtuală
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
7
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
PLM poate fi conceput ca suma unor componente:
CAD - Computer Aided Design
CIM - Computer Integrated Manufacturing
CAM - Computer Aided Manufacturing
CAE - Computer Aided Engineering
EDM - Engineering Data Management
PDM - Product Data Management
Prin Grafică Asistată de Calculator sau CAD (Computer Aided Design) se pot
înţelege acele unelte, aplicaţii, programe de calculator care pot asista inginerii, arhitecţii în
activitatea de proiectare. Dezvoltarea tehnologică a permis apariția unor sisteme de
reprezentare grafică 2D și 3D a informației într-un mediu virtual. Aceste aplicații software (de
genul Autocad, Solid Edge, NX etc.) se referă la prima etapă din ciclul de viață al unui
produs, și anume la concepție și design. Avantajul acestor aplicații de proiectare constă în
faptul că informația există într-un mediu virtual 3D (prototipul virtual) și produsul se poate
optimiza din punct de vedere al designului înainte de a se realiza fizic.
Domenii de utilizare: Inginerie Mecanică, Design Industrial, Arhitectură, Electronică şi
Electrotehnică, Construcţii, Industria de automobile, Drumuri şi poduri, Industria aeronautică
Listă de programe cunoscute:
NX, CATIA, Pro/ENGINEER
AutoCAD, SolidEdge, Inventor, SolidWorks, VectorWorks, TurboCAD, 12d, ZwCAD,
VariCAD, TopSolid, ProgeCAD
Termenul CAM (Computer Aided Manufacturing) reprezintă modalitatea de realiza
programe cu comandă numerică plecând de la un model CAD. În timp ce termenul CAM se
referă la un singur produs, CIM se referă la organizarea întregii producții, precum și la
utilizarea resurselor întreprinderii.
Computer Aided Engineering (CAE) presupune testarea și analiza prototipului virtual.
Această analiză are în vedere simularea digitală a comportării produselor supuse la diverse
solicitări pe durata ciclului lor de viață, în etapa validării conformității cu specificația de
proiectare.
Aplicațiile Product Data Management (PDM) au dezvoltat o nouă metodă de a
organizare a informațiilor în formate diferite. PDM a propus un mod nou de a organiza
diferitele tipuri de formate CAD pe care o organizație le produce într-un timp destul de mic.
1.2 Mediul de lucru AutoCAD
AutoCAD-ul este unul dintre cele mai folosite programe pentru desenarea/ proiectarea
asistată de calculator. Este considerat standard industrial. AutoCAD-ul reduce substanţial
munca de rutină în proiectare, accelerând munca repetitivă şi facilitând actualizarea
desenelor (se pot face oricâte modificări pe un desen gata făcut).
Pentru lansarea în execuţie a programului AutoCAD se pot folosi două proceduri:
se execută dublu clic, cu ajutorul mouse-ului, pe pictograma corespunzătoare
programului AutoCAD de pe desktop;
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
8
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
se foloseşte butonul START – ALL PROGRAMS – AUTODESK – AUTOCAD.
În figura 1.2 este prezentată ferestra de aplicaţie AutoCAD, vers 2007, iar in figura 1.3
este prezentată ferestra de aplicaţie AutoCAD, vers 2013
Figura 1.2 - Ferestra de aplicaţie AutoCAD vers 2007
În cadrul ecranului grafic AutoCAD se disting mai multe zone:
Bara de titlu — în care este afişată numele desenului curent;
Zona meniurilor derulante care conţin comenzile programului;
Linia de comenzi standard (Standards Toolbar), care conţine pictograme pentru
cele mai frecvent folosite comenzi AutoCAD — Redo, Zoom etc. — dar şi
pictogramele comenzilor standard ale sistemului de operare — Open, Save, Print etc;
Linia de gestionare a straturilor (Layer Toolbar);
Linia de afişare şi modificare rapidă a proprietăţilor obiectelor: tip şi grosime de
linie,culoare etc. (Properties Toolbar);
Linia de afişare şi modificare a stilurilor pentru text şi cotare (Style Toolbar);
Linia de comandă (Command Toolbar) — în care, de la prompterul Command:,se
pot introduce comenzi de la tastatură;
Bara de titlu
Bara de meniu
Butoane de control a
ferestrei aplicaţiei
Bara de
instrumente
Cursorul în cruce
Taburile Model şi
Layout
Linia de comandă
Bara de stare
Picrograma UCS
Spatiul de desenare
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
9
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Linia de stare (Status Bar) — care afişează informaţii asupra stării sistemului:
coordonatele, modurile snap, ortho, spaţiul model sau hârtie etc;
Meniurile grafice (bare cu instrumente — toolbars); prin selectarea unei pictograme
(simbol grafic) dintr-un astfel de meniu se activează o comandă a programului
comenzile sunt grupate pe categorii - de exemplu: comenzi de desenare, de editare
de cotare etc; implicit, sunt afişate meniurile pentru comenzile de desenare (Draw şi
de editare a obiectelor (Modify).
Zona de desenare - reprezintă spaţiul aflat la dispoziţia utilizatorului, ale cărui
dimensiuni pot fi mărite, eventual, prin restrângerea dimensiunilor celorlalte zone;în
zona de desenare se poate observa şi un sistem reticular — „colimatorul" — care
defineşte poziţia curentă în cadrul desenului; de asemenea, în colţul din stânga jos al
ecranului, apare un simbol grafic care reprezintă axele sistemului de coordonate (User
Coordinate System — UCS).
Prin executarea de clic cu butonul din dreapta al mouse-ului într-o anumită zonă de
pe ecran este afişat un meniu de acces rapid din care se pot selecta anumite opţiuni, în
funcţie de context.
Figura 1.3 - Ferestra de aplicaţie AutoCAD vers 2013
Pentru apelarea comenzilor, programul oferă trei modalităţi:
introducerea comenzilor de la tastatură
apelarea comenzilor din meniul corespunzător
apelarea comenzilor folosind barele de instrumente
Pentru părăsirea unei comenzi se foloseşte tasta ESC.
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
10
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Atunci când se doreşte începerea unui desen nou, deschiderea unuia deja existent pentru
modificare sau vizualizare, sau se doreşte salvarea modificărilor efectuate în desenul curent,
se apelează anumite comenzi specifice operaţiilor cu fişiere. Aceste comenzi sunt aceleaşi
ca şi în alte programe de tip Windows şi anume:
Începerea unui nou desen
FILE – NEW NEW
Deschiderea unui desen
FILE – OPEN OPEN
Salvarea unui desen
FILE – SAVE SAVE
De reţinut! Salvarea fişierelor desen AutoCAD se face cu
extensia *.dwg, iar a fişierelor şablon cu extensia
*.dwt.
1.3 Configurarea mediului de lucru AutoCAD
Pentru a crea un nou desen se poate activa comanda New din meniul File prin
intermediul fereastrei de dialog Create New Drawing (vers.2008) sau Welcome pentru
versiunea de AutoCAD 2013 (fig. 1.4).
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
11
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Căsuţa de dialog Create New Drawing Căsuţa de dialog Welcome
Figura 1.4
Această căsuţă de dialog permite următoarele operaţii cu fişiere:
Deschiderea unui desen existent prin folosirea opţiunii OPEN
Începerea unui desen nou folosind opţiunea Start From Scratch
Începerea unui desen nou folosind opţiunea Use a Template
Începerea unui desen nou folosind opţiunea Use a Wizard.
Pentru alegerea tipului şi a preciziei unităţilor de măsură se foloseşte căsuţa de dialog
Drawing Units (figura 1.5)
Figura 1.5 - Căsuţa de dialog Drawing Units
Căsuţă de dialog permite alegerea tipului unităţilor de măsură pentru lungimi (Length)
sau pentru unghiuri (Angle) în funcţie de ceea ce se va desena. De asemenea, se poate
open start from scratch
use a
template use a wizard
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
12
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
specifica precizia unităţilor de măsură folosite, în funcţie de tipul acestora. Astfel, în cazul
unităţilor de măsură Decimal, precizia unităţilor de măsură reprezintă numărul de zecimale
care va fi afişat.
În cazul unghiurilor se poate specifica dacă măsurarea acestora se va face în sensul
acelor de ceasornic, prin bifarea căsuţei Clockwise. Modul implicit de măsurare a unghiurilor
este invers acelor de ceasornic.
Se poate specifica, de asemenea, unităţile de măsură folosite pentru aducerea la
scară a obiectelor externe introduse într-un desen AutoCAD.
Zona Sample Output prezintă un exemplu al tipului de unităţi alese şi a preciziei
acestora. După efectuarea configurarilor necesare se apasă butonul OK.
De reţinut! În AutoCAD, se desenează la dimensiunea reală a obiectelor. Nu putem măsura în AutoCAD, un obiect ca având o lungime de 10 mm, ci vom considera că acea lungime este de 10 de unităţi.
Deoarece de cele mai multe ori când desenăm este nevoie să facem toate
configurările necesare este util să creăm un fişier şablon care să le conţină, iar apoi când
dorim începerea unui nou desen, să folosim opţiunea Use a Template din căsuţa de dialog
Create New Drawing pentru a încărca toate aceste configurări din fişierul şablon creat.
Pentru a crea un fişier şablon, mai întâi începem un nou desen folosind opţiunea Start
from Scratch. Executăm configurările pentru unităţile de măsură, limite şi grilă după care
salvăm fişierul cu extensia *.dwt.
Figura 1.6 - Căsuţa de dialog pentru fișiere Select Template
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
13
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Atunci când dorim începerea unui nou desen cu toate configurările salvate în fişierul
şablon, din fereastra Create New Drawing selectăm opţiunea Use a Template, iar din lista de
fişiere şablon alegem fişierul şablon acadiso.dwt pentru sistemul metric.
1.4 Sistemul de coordonate AutoCAD
În AutoCAD există două tipuri de coordonate principale şi anume(tabelul 1.1):
Coordonate carteziene;
Coordonate polare.
Coordonatele carteziene (figura 1.7 a) reprezintă proiecţiile unui punct pe cele două axe:
OX şi OY, unde O reprezintă originea sistemului de coordonate. AutoCAD afişează în
permanenţă coordonatele cursorului în cruce în bara de stare.
Sistemul de coordonate carteziene este împărţit la rândul său în coordonate carteziene
absolute şi coordonate carteziene relative.
Spre deosebire de coordonatele cartezine, coordonatele polare (figura 1.7 b) nu folosesc
proiecţiile unui punct pe axele OX şi OY, ci lungimea unui segment de dreaptă şi unghiul pe
care respectivul segment de dreaptă îl face cu orizontala (axa OX).
Atunci când se folosesc coordonate polare introducerea acestora se face în modul
următor: L<unghi. Unde L este lungimea unui segment de dreaptă iar unghi este unghiul pe
care segmentul de dreaptă respectiv îl face cu orizontala.
a. Carteziene b. Polare Figura 1.7 – Coordonate
Indicarea coordonatelor relative la punctul curent, folosind formatul din tabelul 1.1, pot fi
realizate prin modul Dynamic Input sau precedate de caracterul @ - de exemplu: @5,6;
@7.3<41 etc.
Tabelul 1.1 Exemple coordonate
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
14
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Coordonate Format Exemple
În plan carteziene
polare
x,y
x<u
2,3
7.3<41
În spaţiu
carteziene
cilindrice
sferice
x,y,z
r<u,z
r<u<v
2,3,4
7.3<31,2
7.3<30<45
Test de autoevaluare 1.1
1. Product Lifecycle Management reprezintă:
A. Proiectarea si reprezentarea grafică virtuală a obiectelor fizice cu
ajutorul computerului, într-un mediu virtual
B. Toate aspectele din viata unui produs, de la proiectare până la
productie, utilizare si întretinere, culminând cu scoaterea din functiune si
reciclare
C. Simularea digitală a comportării produselor supuse la diverse
solicitări pe durata ciclului lor de viată, în etapa validării conformitătii cu
specificația de proiectare
2. În AutoCAD prin sintaxa x,y se specificǎ:
A. Coordonatele carteziene relative faţǎ de ultimul punct precizat
B. Coordonatele sferice ale punctulului curent
C. Coordonatele absolute ale unui punct în raport cu UCS-ul curent
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1
1. Explicati semnificatia expresiei Computer Aided Design:
A. Proiectare si metoda analizei cu element finit
B. Proiectare asistata de calculator
C. Realizarea documentatiei si a listei de materiale necesare
2. Salvarea fişierelor desen AutoCAD se face:
A. Cu extensia *.dwg, iar a fişierelor şablon cu extensia *.dwt
B. Numai cu extensia *.dwg
C. Cu extensia *.dwg, iar a fişierelor şablon cu extensia *.dws
3. În AutoCAD prin sintaxa @4,5 se specificǎ:
A. Coordonatele carteziene relative faţǎ de ultimul punct precizat
Grafică asistată de calculator – Aspecte generale
15
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
B. Coordonatele sferice ale punctulului curent
C. Coordonatele absolute ale unui punct în planul de desenare
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns: B
2. Răspuns: C
Bibliografie
1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora,
Bucureşti
3. Gavril Muscă, Solid Edge, soluţia completă pentru proiectarea
mecanică, Editura Pim, Iaşi 2008
Metode de lucru în AutoCAD
16
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 2
METODE DE LUCRU ÎN AUTOCAD Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 17
2.1 Stabilirea limitelor desenului 17
2.2 Selectarea obiectelor 17
2.3 Lucrul cu straturi 18
2.4 Modul de fixare pe obiecte 22
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 2 24
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 24
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2 24
Metode de lucru în AutoCAD
17
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 2 sunt:
Familiarizarea cu metodele de lucru in AutoCAD
Înţelegerea noţiunii de Layer
Familiarizarea cu modul de fixare pe obiecte
Familiarizarea cu modul de selecție a obiectelor și cu limitele desenului
2.1 Stabilirea limitelor desenului
Opțiunea Limits defineşte suprafaţa rectangulară alocată desenului, cu următoarele
opţiuni:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:<Enter>
În care:
opţiunea implicită, lower left corner, permite selectarea colţului din stânga jos al
spaţiului alocat desenului, având ca poziţie implicită punctul de coordonate (0,0).
Cu ajutorul următorului punct, se va putea alege colţul opus al spaţiului alocat (upper
right corner). De exemplu pentru formatul A3 vom avea: 420,297.
ON/OFF- activează / dezactivează limitele.
Definirea suprafeţei alocate desenului se poate face, de asemenea, încă de la
deschiderea noului desen, prin opţiunea Use a wizard din fereastra Create new drawings a
comenzii New.
Vairiabila de sistem Limcheck controlează posibilitatea de a desena obiecte în afara
spaţiului definit prin comanda Limits. Astfel, dacă variabila Limcheck are valoarea 1 şi
limitele nu sunt dezactivate (opţiunea ON a comenzii este activă), sistemul nu va permite
desenarea unui obiect ale cărui dimensiuni depăşesc spaţiul alocat prin comanda Limits.
2.2 Selectarea obiectelor
Selectarea obiectelor se poate realiza în mai multe moduri (figura 2.1):
Cu ajutorul unui pătrăţel selector, care apare automat, atunci când se cere selecţia,
permiţând selectarea individuală a obiectelor; mărimea selectorului se poate regla prin
comanda Pickbox sau din fereastra Selection a comenzii Options din meniul Tools.
Select:
prin opţiunea WPolygon - tastând literele WP- care selectează toate entităţile
aflate integral în interiorul unui contur poligona convex, definit prin vârfuri;
Metode de lucru în AutoCAD
18
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
prin opţiunea CPolygon — tastând literele CP - care selectează toate entităţile
aflate, integral sau parţial, în interiorul unui contur poligonal convex, definit prin
vârfuri;
prin opţiunea Fence — tastând litera F - similară cu CPolygon, conturul de
selecţie fiind o linie frântă, deschisă;
prin opţiunea Last- tastând litera L - indicând astfel ultimul obiect desenat;
prin opţiunea Previous — tastând litera P — care determină reluarea unei
mulţimi de selecţie; o mulţime de selecţie include mai multe obiecte şi poate fi
creată prin comenzile Select sau Group;
prin opţiunea Remove - tastând litera R - care permite excluderea unor
obiecte selectate, din cadrul unei mulţimi de selecţie;
prin opţiunea Add- tastând litera A - care reia, după Remove, adăugarea de
obiecte selectate la o mulţime de selecţie;
prin opţiunea Undo — tastând litera U - care determină renunţarea la ultimul
obiect selectat;
Figura 2.1 - Moduri de selecţie a obiectelor
2.3 Lucrul cu straturi
Straturile reprezintă o modalitate de organizare a obiectelor dintr-un desen, astfel
încât utilizatorul să le poată gestiona rapid şi eficient. Straturile pot fi comparate cu hârtia de
calc, semitransparentă care este folosită pentru realizarea anumitor părţi din desen pe mai
Metode de lucru în AutoCAD
19
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
multe foi de hârtie. Suprapuse, foile de hârtie pe care s-a desenat evidenţiază toate părţile
desenului (figura 2.2).
Pentru fiecare dintre aceste se pot configura anumite proprietăţi, precum culoare, tip
de linie, grosimea liniei, etc. Obiectele situate pe un anumit strat vor prelua în mod automat
proprietăţile stratului pe care se află.
Figura 2.2 – Organizarea desenului utlizând straturile
Comanda prin care se pot crea şi modifica straturi este Layer, care determină afişarea
ferestrei de dialog Layer Properties Manager (figura 2.3).
FORMAT – LAYER LAYER
Figura 2.2 – Apelarea comenzii Layer
Fereastra Layer Properties Manager, permite crearea, modificarea sau ştergerea
straturilor, precum şi modificarea proprietăţilor acestora (figura 2.4).
De reţinut! În mod implicit, AutoCAD crează stratul 0 atunci când se începe un nou desen.
Metode de lucru în AutoCAD
20
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
new
delete
set
current
Figura 2.2 – Fereastra Layer Properties Manager
Butonul New – permite crearea unui strat nou
Butonul Delete – permite ştergerea unui strat
Butonul Set Current – marchează stratul pe care se va
desena.
STATUS – indică care este stratul curent, cel pe care se
va desena, prin aplicarea simbolului Set Current în
dreptul stratului respectiv
ON – activează sau dezactivează un strat. Dacă un strat
este activat toate obiectele care se află pe acel strat vor fi
afişate. Daca un strat este dezactivat obiectele nu vor fi
vizibile, dar vor fi regenerate odată cu restul desenului
FREEZE – această opţiune este aproape identică cu
opţiunea ON, diferenţa venind din faptul că atunci când se
foloseşte opţiunea FREEZE obiectele aflate pe stratul
respectiv nu vor fi regenerate odată cu restul desenului.
LOCK – permite blocarea stratului respectiv, astfel încât
obiectele aflate pe acel strat nu pot fi şterse sau
modificate
NAME – numele stratului respectiv
COLOR – alege culoarea pe care o vor avea obiectele de
pe stratul resptectiv
Metode de lucru în AutoCAD
21
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
LINETYPE – tip de linie cu care vor fi reprezentate
obiectele de pe stratul respectiv
LINEWEIGHT –grosimea liniilor
PLOT STYLE – permite selectarea unui anumit stil de
plotare
PLOT –posibilitatea de tipărire a obiectelor de pe stratul
respectiv
DESCRIPTION – descriere a stratului respectiv
LINETYPE – deschide o fereastra din care se poate alege
un tip de linie cu care vor fi reprezentate obiectele de pe
stratul respectiv. În mod implicit există un singur tip de
linie încărcat şi anume Continous. Pentru încărcarea altor
tipuri de linie se apasă butonul Load, care va deschide
fereastra Load or Reload Linetypes (figura 2.3).
Figura 2.3 – Selectarea tipului de linie
Metode de lucru în AutoCAD
22
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Odată create straturile şi atribuite proprietăţi pentru acestea, gestionarea obiectelor pe
straturi se face prin folosirea barei de instrumente Layers (figura 2.4).
Figura 2.4 – Ferestrele Layers și Properties
De reţinut! Proprietăţile de culoare, tip de linie, grosimea liniei şi stilul de plotare stabilite pentru un anumit strat, vor fi transmise obiectelor de pe stratul respectiv numai dacă în bara de instrumente Properties este stabilită valoarea By Layer pentru fiecare obiect în parte.
2.4
Modul de fixare pe obiecte
Modul de fixare pe obiecte Object Snap (figura 2.5) reprezintă un instrument prin care
cursorul în cruce se poate fixa pe anumite puncte geometrice ale unor obiecte. Este un mijloc
rapid și sigur de a desena: se poate desena fără a se mai introduce de la tastatura
coordonatele punctelor respective.
Tools – Drafting
Settings – Osnap Osnap
Figura 2.5 – Alegerea modului Osnap
Programul AutoCAD ofera mai multe moduri de fixare pe obiecte prin care sunt
localizate cu precizie punctele unei costructii geometrice existente. Pentru a folosi un mod de
fixare pe obiecte se executa clic pe pictograma caracteristica din bara cu instrumente
OBJECT SNAP sau se tasteaza in linia de comanda primele trei litere ale modului respectiv.
Configurarea modului de fixare pe obiecte Osnap se face din fereastra Drafting Settings, cum se poate vedea in figura 2.6.
Metode de lucru în AutoCAD
23
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Figura 2.6 – Fereastra Drafting Settings
Modurile de fixare pe obiecte sunt urmatoarele:
ENDpoint – conecteaza o linie, un arc sau centrul unui cerc cu punctul final al unei
drepte sau al unui arc existent
MIDpoint – conecteaza o linie, un arc sau centrul unui cerc cu punctul de mijloc al unei
drepte sau al unui arc existent
CENter – conecteaza o linie sau un arc de cerc cu centrul unui cerc deja existent
NODe – folosind acest mod se poate gasi un obiect de forma unui punct
QUAdrant – programul AutoCAD defineste un cvadrant ca fiind un sfert dintr-un cerc, o
coroana circulara sau un arc. Utilizand acest mod de fixare pe obiecte se poate gasi
pozitia unghiurilor de 0, 90, 180 si 270 de grade pe un cerc, o coroana circulara sau
un arc.
INTersection – conecteaza o linie, un arc sau centrul unui cerc cu punctul de
intersectie al altor doua obiecte
EXTension – permite fixarea cursorului intr-un punct oarecare plasat pe extensia unei
linii. Extensia unei linii reprezinta o linie imaginara infinita situata in continuarea liniei
existente si la acelasi unghi
INSertion – prin folosirea acestui mod de fixare pe obiecte se face saltul in punctul de
inserare al unor obiecte
PERpendicular – prin folosirea acestui mod se fixeaza un punct pe o dreapta, un arc
sau un cerc in care este dusa o perpendiculara pe obiectul selectat
TANgent – conecteaza o dreapta, un arc de cerc, sau centrul unui cerc cu punctul de
tangeta al unui alt obiect
NEArest – conecteaza o linie, un arc sau centrul unui cerc cu obiectul care este cel
mai apropiat de centrul cutiei vizorului, acolo unde se intersecteaza crucea cursorului
APParent Intersection – permite fixarea cursorului intr-un punct de aparentă
intersectare dintre două obiecte: Punctul aparent de intersectie apare atunci cand cele
doua obiecte sunt situate pe planuri diferite
PARallel – determina punctul aflat pe o paralelă la o entitate desenată.
Metode de lucru în AutoCAD
24
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Test de autoevaluare 2.1
1. Alocarea spaţiului necesar desenǎrii se face cu comanda: A. ZOOM Extents B. AXIS C. LIMITS
2. Selectarea cu o fereastra de tip CROSSING conduce la: A. Selectarea tuturor obiectelor continute in desen B. Selectarea obiectelor cuprinse sau intersectate de fereastra C. Retinerea doar a obiectelor integral continute in ea
3. Folosirea tehnicii “saltului pe obiecte”, pentru indicarea precisǎ a punctelor se realizeazǎ cu ajutorul optiunii: A. OSNAP B. ZOOM Dynamic C. ORTHO
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 2
Propuneți un Desen – Proiect (piesă simplă, ansamblu).
Configurați aproximativ 10 straturi, pe care le-ați putea folosi pentru
proiectul respectiv în profesia dumneavoastră.
Atribuiți-le denumiri, culori, tipuri de linii, grosimi.
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns: C
2. Răspuns: B
3. Răspuns: A
Bibliografie 1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora,
Bucureşti
Desenarea figurilor de bază
25
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 3
DESENAREA FIGURILOR DE BAZĂ Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3 26
3.1 Prezentare generală 26
3.2 Comenzi de desenare 26
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 3 31
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 32
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 3 32
Desenarea figurilor de bază
26
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 3
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 3 sunt:
Familiarizarea cu comenzile de desenare
Aplicarea cu succes a comenzilor de desenare în practică
3.1 Prezentare generală
Comenzile de desenare a obiectelor bidimensionale în AutoCAD pot fi activate
prin mai multe metode. Calea cea mai rapidă este de a selecta pictograma comenzii, din
meniul grafic Draw (figura 3.1). Opţiunile comenzii se introduc direct în linia de comandă.
Meniul derulant Draw conţine, de asemenea, comenzile de desenare, opţiunile fiind
grupate pe submeniuri. De multe ori însă, calea cea mai eficientă de a activa o comandă
este de a tasta numele acesteia direct în linia de comandă (mai ales în cazul comenzilor
care dispun de nume prescurtate). Vom prezentra cele mai uzuale comenzi de desenare
în cele ce urmeazǎ.
Figura 3.1 – Meniul Draw
3.2 Comenzi de desenare
1. Desenarea liniilor
Pentru desenarea liniilor AutoCAD oferă comanda Line.
Draw – Line Line (L)
Comanda Line (L) desenează o succesiune de segmente de dreaptă. Se cere
specificarea coordonatelor:
primului punct -coordonate carteziene absolute al doilea punct care va defini segmentul de dreaptă - relative la primul punct, fie
carteziene fie polare Cu ajutorul acestei comenzi putem desena segemente de dreaptă consecutive. Opţiunea
Close permite închiderea unui contur.
Desenarea figurilor de bază
27
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
2. Desenarea dreptunghiurilor
Comanda Rectangle (REC) desenează un dreptunghi.
Draw – Rectangle Rectang (Rec)
După apelarea comenzii,
programul va solicita
introducerea coordonatelor unui
colţ al dreptunghiului, apoi pe ale
colţului opus (figura 3.2).
Figura 3.2 – Comanda Rectangle
3. Desenarea cercurilor Comanda Circle (C) desenează un cerc.
Draw – Circle – Center,Radius
Circle
Odată apelată comanda se
introduc coordonatele absolute
ale punctului de centru, iar apoi
se introduce raza acestuia (figura
3.3).
Figura 3.3 – Comanda Circle
Comanda Circle permite desenarea cercurilor folosind şi alte opţiuni în şi anume:
3P (3POINTS) – trebuie specificate trei puncte de pe circumferinţa cercului
2P (2POINTS) – trebuie specificate două puncte de pe circumferinţa cercului. Cele
două puncte marchează diametrul cercului
Desenarea figurilor de bază
28
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
TTR (TANGENT TANGENT RADIUS) – trebuie specificate coordonatele a două
puncte de tangenţă ale cercului cu alte obiecte şi raza acestuia
TTT (TANGENT TANGENT TANGENT) – trebuie specificate coordonatele a trei
puncte de tangenţă ale cercului cu alte obiecte.
4. Desenarea arcelor de cerc
Comanda Arc (A) - desenează un arc de cerc.
Draw – Arc – 3 Points Arc (A)
Prin apelarea comenzii ARC programul va solicita utilizatorului specificarea coordonatelor a trei puncte de pe circumferinţa arcului de cerc, primul şi ultimul fiind capetele acestuia (figura 3.4).
Figura 3.4 – Comanda Arc
Arcele de cerc pot fi desenate şi prin specificarea coordonatelor altor puncte sau a
altor informaţii, după cum urmează:
START – punctul de început al arcului
CENTER – punctul de centru al arcului. Reprezintă punctul de centru al cercului
imaginar din care arcul face parte.
END – punctul de sfârşit al arcului
ANGLE – unghiul dintr-un cerc pe care îl ocupă arcul respectiv
DIRECTION – reprezintă linia tangentă la arcul de cerc care pleacă din punctul de
start
LENGHT – reprezintă coarda arcului de cerc
RADIUS – reprezintă raza arcului de cerc.
5. Desenarea poligoanelor
Comanda Polygon (POL) desenează poligoane regulate.
Draw – Polygon Polygon (Pol)
Desenarea figurilor de bază
29
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Desenarea poligoanelor se realizeaza
având definind:
numărul de laturi al poligonului -
coordonatele cercului în care
poligonul este înscris sau
circumscris - daca este înscris sau
circumscris cercului – raza cercului
sau se va alege opţiunea Edge -
specificarea coordonatelor
punctelor de capăt ale unei laturi.
Figura 3.5 – Comanda Polygon
6. Desenarea elipselor
Comanda Ellipse (EL) permite desenarea elipselor programul.
Draw – Ellipse -Axis,End Ellipse (El)
Avem următoarele opțiuni:
specificarea coordonatelor unui
capăt al unei axe - coordonatele
celuilalt capăt al aceleiaşi axe -
specificată distanţa de la punctul de
centru al elipsei la unul din capetele
celeilalte axe (figura 3.6).
Figura 3.6
introducerea coordonatele
punctului de centru, iar apoi
coordonatele punctului de capăt al unei
axe. După aceea se va specifica
distanţa de la punctul de centru la
capătul celeilalte axe (figura 3.7).
Figura 3.7
Desenarea figurilor de bază
30
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
se va alege opţiunea Arc şi se va
continua definiarea elipsei în modul
prezentat mai sus. După ce elipsa a
fost definită, programul va solicita
introducerea unei valori pentru unghiul
de unde va începe arcul de elipsă şi
apoi introducerea unei valori pentru
unghiul la care se va termina acesta
(figura 3.8).
Figura 3.8
7. Desenarea unei drepte
Comanda Xline (XL) realizează desenarea unei dreapt. Avem următoarele opţiuni:
Hor – traseaza o orizontala printr-un punct dat
Ver – traseaza o verticala printr-un punct dat
Ang – traseaza o dreapta la un unghi dat
Bisect – traseaza bisectoarea unui unghi
Offset – traseaza o dreapta paralela cu un obiect
Draw – Construction Line Xline (Xl)
8. Desenarea unei semidrepte
Comanda Ray realizează desenarea unei semidrepte. Avem următoarele opțiuni:
Start point – punctul de start
Through point – un punct prin care trece semidreapta
Draw – Ray Ray
Desenarea figurilor de bază
31
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Test de autoevaluare 3.1
1. Comanda RECTANGLE realizeazǎ: A. Desenarea unor arce de elipsa B. Modificarea obiectelor de tip punct C. Desenarea unui dreptunghi
2. In cadrul comenzii LINE:
A. Putem desena segemente de dreaptă consecutive B. Nu putem desena segemente de dreaptă consecutive
C. Desenam segmente de dreapta si arce de cerc
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 3
Realizați în AutoCAD următoarele două desene:
Desenarea figurilor de bază
32
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns: C
2. Răspuns: A
Recapitulare Line (L) - desenează o succesiune de segmente de dreaptă
Xline (XL) - desenează o dreaptă
Ray - desenează o semidreaptă
Arc (A) - desenează un arc de cerc
Circle (C) - desenează un cerc Ellipse (EL) - desenează elipse
Ellipse Arc - desenează arce de elipse
Rectangle (REC) - desenează un dreptunghi
Polygon (POL) - desenează poligoane
Bibliografie 1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora, Bucureşti
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
33
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 4
OBIECTE DE TIP PUNCT, POLILINII ȘI MULTILINII Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 34
4.1 Desenarea obiectelor de tip punct 34
4.2 Polilinii 35
4.3 Multilinii 37
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 4 40
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 41
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 4 41
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
34
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 4 sunt:
Familiarizarea cu obiectele de tip punct
Înţelegerea noţiunii de polilinie
Familiarizarea cu poliliniile sub forma de nor
Înţelegerea noţiunii de multilinie
Aplicarea cu succes în practică a acestor noțiuni
4.1 Desenarea obiectelor de tip punct
În AutoCAD por fi desenate obiecte de forma punctelor folosind comanda Point care
poate fi apelată astfel:
Draw – Point-Single Point Point (Po)
După apelarea comenzii vor trebui introduse coordonatele absolute ale punctului
respectiv. Pentru a formata stilul de punct se foloseşte comanda DDPTYPE.
Format – Point Style Ddptype
Va fi afişată fereastra Point Style (figura 4.1). Din această fereastră se poate alege:
un simbol grafic de reprezentare a punctelor
mărimea acestor simboluri.
Privind mărimea simbolurilor există două opţiuni:
Set Size Relative to Screen – mărimea simbolurilor este
stabilită ca procent din înălţimea ecranului. Folosind
această opţiune mărimea simbolului rămâne constantă,
indiferent dacă desenul este mărit sau micşorat prin
comanda Zoom, dar desenul va trebui regenerat.
Set Size in Absolute Units – mărimea simbolurilor este
stabilită în unităţi, iar simbolul se va mări sau micşora
atunci când desenul este redimensionat prin comanda
Zoom.
Figura 4.1 – Point Style
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
35
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Comanda Divide este folosită pentru a
împărţi o dreaptă în segmente egale. Odată
apelată comanda programul cere selectarea
dreptei care va fi împărţită în segmente, iar apoi
introducerea numărului de segmente (figura
4.2).
Figura 4.2 Comanda Divide
Comanda Measure este folosită pentru a
împărţi o dreaptă în segmente a căror lungime
este specificată de utilizator. Dreapta va fi
împărţită în segmente începând cu capătul în
care a fost selectată şi până la capătul celălalt
(figura 4.3).
Figura 4.3 Comanda Measure
4.2 Polilinii
O polilinie (Polyline) este un obiect compus dintr-un număr oarecare de segmente de
dreapta şi arce de cerc. Poliliniile sunt obiecte complexe în care toate segmentele de linie şi
arcele de cerc sunt interconectate. Pentru a se realiza un contur perfect închis trebuie să
finalizăm comanda prin opţiunea Close.
Draw – Polyline Pline (Pl)
Pentru desenarea poliliniilor avem următoarele opțiuni:
1. ARC - deschide o sesiune de trasare a arcelor. Implicit se foloseste optiunea
Lenght care implica specificarea coordonatele unui punct de capăt al segmentului de arc.
Avem opţiuni ca la desenarea arcelor de cerc în mod clasic:
Angle – este utilizată pentru specificarea unghiului la centru corespunzător
segmentului de arc
Center – crează un segement de arc de cerc pentru o polilinie prin specificarea
punctului de centru al acestuia
Direction –direcţia tangentei in punctul de start al arcului
Radius –desenarea unui segment de arc de cerc prin specificarea razei acestuia
Second Point – permite desenarea unui segment de arc de cerc prin introducerea
coordonatelor a trei puncte de pe circumferinţa sa.
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
36
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
2. HALFWIDTH şi WIDTH – permite stabilirea unei grosimi de început şi a unei grosimi
de sfârşit a segmentelor poliliniei
3. HALFWIDTH - permite introducerea grosimii poliliniei de la centrul acesteia către una
din margini (jumatatea latimii poliliniei)
4. WIDTH - permite introducerea grosimii poliliniei de la o margine a acesteia la cealaltă
(latimea poliliniei)
5. LENGTH - permite specificare lungimii următorului segmentului de dreaptă şi îl
desenează pe aceeaşi direcţie cu cel anterior. Dacă nu există un segment anterior atunci
unghiul sub care va fi desenat segementul de dreaptă va fi 0. Dacă segmentul anterior este
un arc, atunci segmentul de dreaptă va fi desenat pe direcţia tangentă la acel arc.
6. CLOSE - închide un contur realizat din mai multe segmente de dreaptă sau arc de
cerc.
Editarea poliliniilor se efectuează cu ajutorul comenzii Pedit care poate fi apelată astfel:
Modify – Object - Polyline Pedit
Apelată comanda programul cere selectarea poliliniei care va fi supusă editării şi
afişează un meniu contextual în care se regăsesc opţiunile de editare, și anume:
Close/Open - permite închiderea poliliniei, unind primul vertex cu ultimul/ va înlătura
segmentul de dreaptă dintre primul şi ultimul vertex
Join – permite ataşarea unei polilinii, linii sau arc poliliniei care este editată
Width – permite stabilirea unei grosimi constante pentru întreaga polilinie
Fit – desenează o curbă continuă formată din perechi de arce de cerc care trec prin
punctele de vertex ale polilinie
Spline – desenează o curbă Spline care trece prin primul şi ultimul punct de vertex şi
le utilizează ca puncte de control
Decurve – elimină toate curbele unei polilinii înlocuindu-le cu segmente de dreaptă
Ltype gen – configurează modul în care sunt afişate poliliniile atunci când le sunt
atribuite anumite tipuri de linie precum cele DASHDOT, punctele de vertex ale
poliliniei se vor afla numai pe linii sau punctele de vertex pot fi şi în puncte
Edit vertex – această opţiune permite editarea poliliniilor la nivel de puncte de vertex.
Polilinie de forma unui nor
Polilinia de forma unui nor, formata din arce de cerc se realizează cu ajutorul comenzii
Revision Cloud, astfel:
Draw – Revision Cloud Revcloud
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
37
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Opțiunile comenzii Revision Cloud
sunt următoarele (figura 4.4):
Arc length- stabileste
dimensiunile arcelor
componente
Object – transforma un obiect
in “revision cloud”
Reverse direction –
inverseaza curbura arcelor
Figura 4.4 Comanda Revision Cloud
4.3 Multilinii
Multiliniile (Multiline) reprezintă o metodă prin care se pot desena două sau mai multe
drepte paralele în acelaşi timp, în cadrul aceleiaşi comenzi (figura 4.5). Multiliniile folosesc
pentru reprezentare poliliniile.
Figura 4.5 Comanda Multiline
Pentru a desena multilinii programul oferă comanda Mline care poate fi apelată astfel:
Draw – Multiline Mline (Ml)
Avem mai multe opțiuni (figura 4.6):
Justification – permite alegerea punctului din
multilinie pentru care se vor introduce
coordonatele. Sunt disponibile opţiunile Top,
Zero şi Bottom
Scale – permite introducerea unui factor de scară
pentru distanţele din liniile multiliniei
Style – permite selectarea unui anumit stil, prin
care se pot configura toţi parametrii multiliniei.
Figura 4.6 Opțiuni Multiline
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
38
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Pentru a defini un stil de multilinie necesar pentru configurarea parametrilor
corespunzărori se foloseşte comanda Mlstyle. Comanda poate fi apelată astfel:
Format – Multiline Style Mlstyle
Odată apelată comanda programul va afişa fereastra Multiline Style de unde se pot
crea noi stiluri de multilinie sau se pot modifica cele existente (figura 4.7).
Figura 4.7 Comanda Multiline Style
Apoi va fi afişată apoi fereastra New Multiline Style care permite configurarea
parametrilor multiliniei (figura 4.8).
CAPS – se va configura modul în care segmentele de multilinie vor fi inchise;
Line – multiliniile vor fi închise cu o linie;
Outer arc – multiliniile vor fi închise cu un arc de cerc în exteriorul segmentului;
Inner arcs – multiliniile vor fi închise cu un arc de cerc în interiorul segmentului;
Angle – liniile sau arcele de cerc folosite la închiderea multiliniilor vor fi desenate la un unghi;
FILL - permite alegerea unei culori care va acoperi spaţiul dintre liniile exterioare ale multiliniei;
DISPLAY JOINTS - permite unirea liniilor exterioare ale multiliniei în punctele vertex ale acesteia.
Figura 4.8 Fereastra New Multiline
Style
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
39
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
De reţinut! Un stil de multilinie nu poate fi modificat daca pe baza acestuia au fost deja desenate multilinii.
Test de autoevaluare 4.1
1. Trasarea chenarului unui format ISO A3
Utilizand comanda Pline , grosimea liniei chenarului va fi aleasa de
1mm.
2. Pentru a realiza o polilinie de forma unui nor, utilizăm comanda:
A. Multiline
B. Revision Cloud
C. Cloud
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
40
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 4 Reprezentați în AutoCAD următorul desen:
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns:
Se introduce la prompterul Command:, comanda Pline sau se execută
clic pe pictograma specifică din meniul grafic Draw. Se selectează DYN și
ORTHO din bara de stare, pe opțiunea ON. In continuare, dialogul este:
Command: Pline
Specify start point: 10,10
Currenf line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/ Width]: w
Specify starting width < 0.0000 >: 1
Specify ending width < 1 .0000 >: < Enter>
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/ Width]: 400,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/ Undo/Width): 277 <90
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/ Undo/Width]: -400,0
Spec/fy next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/ Undo/Width]: c
Pentru trasarea ultimului segment al poliliniei a fost aleasă opţiunea de
închidere a conturului (Close).
Pentru trasarea liniilor care limitează fâşia de îndosariere se foloseşte
Obiecte de tip punct, polilinii și multilinii
41
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
comanda Line:
Command: Line
Specify first point: 20,0 Specify next point or [Undo]: 0, 297
Specify next point or [Undo]: < Enter >
Command: < Enter> (se repetă ultima comandă)
LINE Specify first point: mid
of se selectează mijlocul ultimului segment trasat
Specify next point or [Undo]: -20,0
Specify next point or [Undo]: < Enter >
2. Răspuns: B
Recapitulare Point (PO) - desenează puncte;
Pline (PL) - desenează o polilinie, ce este compusă din segmente de
dreapta şi arce de cerc;
Revision Cloud (Revcloud) – desenează o polilinie de forma unui nor,
formata din arce de cerc;
Multiline – desenează două sau mai multe drepte paralele în acelaşi
timp
Divide (DIV) - împarte o dreaptă în segmente egale
Measure (ME) - împarte o dreaptă în segmente a căror lungime este
specificată de utilizator.
Bibliografie
1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
Editarea obiectelor din desen
42
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 5
EDITAREA OBIECTELOR DIN DESEN Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 43
5.1 Prezentare generală 43
5.2 Comenzi de editare 43
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5 52
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 54
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5 55
Editarea obiectelor din desen
43
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt:
Familiarizarea cu noțiunile de editare a obiectelor în desen
Înţelegerea și utilizarea comenzilor de modificare a obiectelor
Aplicarea cu succes în practică a comenzilor de editare
5.1 Prezentare generală
Comenzile de editare, modificare a obiectelor bidimensionale desenate în AutoCAD
pot fi selectate din meniul grafic Modify (figura 5.1), din meniul derulant cu acelaşi nume, din
meniurile rapide care se deschid prin apăsarea butonului din dreapta al mouse-ului ş.a.m.d.
Figura 5.1 – Meniul Modify
5.2 Comenzi de editare
1. Stergerea obiectelor
Comanada Erase (E) şterge obiectele selectate.
Modify – Erase Erase (E)
2. Mutarea obiectelor
Comanda Move (M) permite mutarea obiectelor selectate prin translaţie, dupǎ un vector
definit prin douǎ puncte.
Modify – Move Move (M)
Editarea obiectelor din desen
44
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Comanda Move permite selectarea
următorilor parametrii, figura 5.2:
Select objects ce permite selectarea
obiectelor
Base point or displacement, punct ce
indica de unde vor fi mutate obiectele
Second point of displacement, acest
punct indica unde vor fi mutate
obiectele.
Figura 5.2 – Comanda Move
3. Copierea obiectelor
Comanda Copy Object (Co, Cp) desenează copii ale obiectelor.
Modify – Copy Copy (Co)
Comanda Copy permite selectarea
următorilor parametrii, figura 5.3:
Select objects – selectarea obiectelor
Base point or displacement – acest
punct indica locul de unde sunt
copiate obiectele; se pot creea mai
multe copii ale obiectelor originale.
Second point of displacement – acest
punct indica locul unde vor fi copiate
obiectele.
Figura 5.3 – Comanda Copy
4. Dublarea obiectelor
Comanda Offset (O) desenează un obiect de acelaşi tip cu cel selectat, prin punctul sau
la distanţe indicate.
Modify – Offset Offset (O)
Editarea obiectelor din desen
45
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Comanda Offset permite selectarea următorilor parametrii,
figura 5.4:
Offset distance or Through – pentru optiunea
Offset distance se introduce distanta la care va fi
realizata copia obiectului, sau se alege un punct
initial si unul final care determina aceasta distanta;
Through – se alege doar un singur punct prin care va
trece copia obiectului selectat
Select object to offset – permite selectarea unui
obiect care va fi copiat prin offset.
Side to offset – reprezinta directia in care va fi
duplicat obiectul.
Layer – layerul obiectului creat poate fi cel curent
sau cel al obiectului sursa.
Figura 5.4 – Comanda Offset
5. Decuparea unor părți din obiecte
Comanda Trim (TR) retează porţiuni ale obiectelor desenate, dincolo de o muchie
tăietoare.
Modify – Trim Trim (Tr)
Comanda Trim permite selectarea următorilor parametrii,
figura 5.5:
Select objects – permite selectarea obiectelor care
sunt utilizate drept planuri de taiere
Optiunea Project – specifica cum vor fi taiate
obiectele care nu se afla in sistemul de coordonate
utilizator curent. Aceasta optiune este utilizata pentru
editarea 3D.
Optiunea Edge –determina cum se vor comporta
planurile de taiere. Optiunea Edge are la randul ei
doua optiuni: optiunea prestabilita No extend - obliga
obiectele care trebuie sa fie taiate sa treaca vizual
printr-un plan de taiere si optiunea Extend – prin care
planul de taiere va fi extins temporar la infinit
Undo - anulează ultima acţiune de retezare.
Figura 5.5 – Comanda Trim
Editarea obiectelor din desen
46
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
6. Extinderea obiectelor
Comanda Extend (EX) extinde obiectele selectate până la o frontieră aleasă.
Modify – Extend Extend (Ex)
Comanda Extend permite selectarea următorilor
parametrii, figura 5.6:
Select objects – pemite selectarea
obiectelor ce vor servi ca linii de frontiera,
adica limitele pana unde vor fi extinse
obiectele.
Optiunea Project – ofera posibilitatea de a
specifica cum vor fi extinse obiectele care
nu se afla in sistemul de coordonate
utilizator curent si este specifica pentru
editarea 3D.
Figura 5.6 – Comanda Extend
7. Crearea imaginilor oglindite
Comanda Mirror (MI) deseneaza simetricele obiectelor selectate, in raport cu o axa de simetrie.
Modify – Mirror Mirror (Mi)
Comanda Mirror permite selectarea următorilor
parametrii, figura 5.7:
First point of mirror line - primul punct al
axei de simetrie
Second point - al doilea punct al axei de
simetrie
Erase source objects? - mesaj prin care se
pot sterge obiectele care au fost oglindite.
Figura 5.7 – Comanda Mirror
8. Crearea unei matrice de obiecte
Comanda Array (AR) creează copii multiple ale unui obiect, într-o reţea rectangulară sau polară.
Modify – Array Array (Ar)
Editarea obiectelor din desen
47
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Comanda Array permite selectarea următorilor
parametrii, figura 5.8:
Polar - multiplicare polară
Center point of array - centrul polar de multiplicare
Number of items - numărul de copii
Angle to fill - unghiul de umplere
Rotate object they are copied - roteşte obiectele
copiate
Rectangular - multiplicare rectangulară
Number of rows (columns) - numărul de linii
(coloane)
Row (columns) offset - distanţa dintre linii
(coloane)
Angle of Array - direcţia de multiplicare.
Figura 5.8 – Comanda Array
9. Racordarea obiectelor
Comanda Fillet (F) permite rotunjirea colturilor formate de doua obiecte diferite.
Modify – Fillet Fillet (F)
Comanda Fillet permite selectarea următorilor parametrii,
figura 5.9:
Polyline - programul cere selectarea unei polilinii
ale carei puncte de inflexiune vor fi inlocuite de arce
Radius - permite definirea masurii arcului utilizat
pentru racordarea celor doua obiecte
Trim - este folosita pentru a inlatura sau a pastra
coltul format de cele doua obiecte dupa racordarea
acestora
Multiple – permite realizarea de racordari multiple
Undo - se poate merge in urma pana in punctul in
care a fost facuta o greseala ce trebuie indreptata.
Figura 5.9 – Comanda Fillet
Editarea obiectelor din desen
48
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
10. Teșirea obiectelor
Comanda Chamfer (CHA) permite realizarea unor tesituri la colturile pe care unele obiecte le
formeaza.
Modify – Chamfer Chamfer (Cha)
Comanda Chamfer permite selectarea următorilor
parametrii, figura 5.10:
Polyline - aplica tesirea fiecarui punct de inflexiune
al unei polilinii, acolo unde este posibil
Distance - permite introducerea a doua distante
necesare realizarii tesirii
Angle - permite definirea liniei de tesire indicand o
distanta de inceput si unghiul de la prima linie
selectata
Trim - este folosita pentru a inlatura sau a pastra
coltul format de cele doua obiecte dupa tesirea
acestora
mEthod – se alege metoda de realizare a tesirii
Multiple – permite realizarea de tesiri multiple
Undo - se poate merge in urma pana in punctul in
care a fost facuta o greseala ce trebuie indreptata.
Figura 5.10 – Comanda
Chamfer
11. Comenzile Undo și Redo
Comanda Undo (U) permite parcurgerea in urma in sirul comenzilor anterioare pana in punctul in
care a fost facuta o greseala ce trebuie indreptata
Comanda Redo permite înaintarea în lanțul comenzilor anulate cu comanda Undo.
Comanda Undo permite următoarele opțiuni:
Auto – daca este stabilita pe ON toate comenzile care executa o actiune sunt anulate
cu o singura comanda UNDO, daca este stabilita pe OFF fiecare comanda care
executa o actiune este anulata in mod individual
Control – permite mentinerea tuturor informatilor despre operatii, a niciuneia sau a
uneia
Begin – creaza un grup de actiuni de editare care vor fi anulate cu comanda UNDO
End – marcheaza sfarsitul grupului creat prin optiunea Begin
Mark – marcheaza locul unde comanda UNDO se va putea intoarce si anula o
anumita operatie
Back – readuce desenul la starea initiala in punctul selectat cu ajutorul optiunii Mark
Number – defineste cate comenzi inapoi sunt anulate.
Editarea obiectelor din desen
49
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
12. Rotirea obiectelor
Comanda Rotate (RO) roteste obiectele selectate,in plan, sub un anumit unghi.
Modify – Rotate Rotate (Ro)
Comanda Rotate permite selectarea următorilor parametrii:
Base point - punctul in jurul caruia vor fi rotite obiectele
Rotation angle - defineste cu ce unghi, fata de pozitia originala, va fi rotit obiectul
Reference - este folosita pentru a indica unghiurile de inceput si de sfarsit ale
obiectelor
Copy – permite pastrarea in desen a obiectului sursa.
13. Aducerea la scara a obiectelor
Comanda Scale (SC) scaleaza obiectele, in raport cu un punct, le mareste sau le
micsoreaza.
Modify – Scale Scale (Sc)
Comanda Scale permite selectarea următorilor parametrii:
Base point - cere punctul de baza, fata de care se scaleaza
Scale factor – factorul de scalare
Reference - stabileste un factor de scara de inceput si unul de sfarsit
Copy – permite pastrarea in desen a obiectului sursa.
14. Deformarea obiectelor
Comanda Stretch (S) permite deformarea unui obiect sau parti din obiect.
Modify – Stretch Stretch (S)
Comanda Stretch permite selectarea următorilor parametrii:
Base point – originea vectorului de deformare
Second point – varful vectorului de deformare
Displacement – vectorul de deplasare, in coordonate relative.
Editarea obiectelor din desen
50
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
De reţinut! In cazul comenzii Stretch selecția obiectelor se va
face printr-o fereastra de tip Crossing.
15. Eliminarea unor parti din obiecte sau separarea obiectului
Comanda Break (BR) elimina o portiune din obiectul selectat.
Modify – Break Break (Br)
Comanda Break permite selectarea următorilor parametrii:
First point - primul punct in care incepe separarea
Second point – celalalt capat al zonei eliminate.
16. Separarea unui obiect
Comanda Break at Point este o varianta a comenzii Break. Aceasta separa obiectul fara
să elimine o porțiune din el.
Modify – Break At Point Break At Point
17. Desfacerea entităților compuse
Comanda Explode (X) permite despartirea entitatilor compus, cum ar fi blocurile,
poliliniile, cotele, solide, regiunile, in obiecte componente, individuale.
Modify – Explode Explode (X)
18. Modificarea lungimii unui obiect
Comanda Lengthen (LEN) modifica lungimea unui obiect sau unghiul unui arc.
Editarea obiectelor din desen
51
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Comanda Lengthen permite selectarea următorilor parametrii:
Delta – cu diferenta de la capatul cel mai apropiat la un punct selectat
Percent – procentual
Total – specificand lungimea totala dupa modificare
Dynamic – prin “tragere”.
Modify – Lengthen Lengthen (Len)
19. Editarea obiectelor
Comanda Pedit (PE) editeaza polilinii 2D.
Modify – Pedit Pedit (Pe)
Comanda Pedit permite selectarea următorilor
parametrii, figura 5.11:
Close – inchide polilinia
Open – deschide o polilinie inchisa
Join – uneste segmente de dreapta si arce de
cerc alaturate, intr-o polilinie
Width – uniformizeaza grosimea unei polilinii
Fit – deseneaza o curba formata din arce de
cerc care trece prin toate vertex-urile
Spline – deseneaza o curba spline care trece
prin capetele poliliniei
Decurve – anuleaza efectul optiunilor Fit sau
Spline
Ltype gen – on sau off, “potriveste”
segmentele liniei intrerupte
Edit vertex – permite editarea punctelor de
control (vertex-uri) ale poliliniei. Figura 5.11 – Comanda Pedit
Editarea obiectelor din desen
52
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Test de autoevaluare 5.1
1. Comanda ARRAY realizeazǎ: A. Copierea multiplǎ într-o matrice dreptunghiularǎ sau polarǎ B. Calculul ariei conturului reprezentat ca o polilinie închisǎ C. Inserarea multiplǎ a unui bloc într-o matrice dreptunghiularǎ
2. Oglindirea unui obiect sau grup de obiecte faţǎ de o axǎ se poat eface cu comanda: A. COPY B. MIRROR C. ARRAY
3. Comanda ROTATE: A. Scalează obiectele B Aliniază cota cu originile liniilor ajutătoare C. Roteşte obiectele selectate, în plan, sub un anumit unghi.
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 5
Realizați următoarele desene:
1.
Editarea obiectelor din desen
53
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
2.
3.
Editarea obiectelor din desen
54
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
4.
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns: A
2. Răspuns: B
2. Răspuns: C
Editarea obiectelor din desen
55
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Recapitulare Erase (E) - şterge obiectele selectate
Move (M) - mutǎ obiectele prin translaţie, dupǎ un vector definit prin
douǎ puncte
Copy Object (CO, CP) - desenează copii ale obiectelor
Offset (O) - desenează un obiect de acelaşi tip cu cel selectat, prin
punctul său la distanţe indicate
Trim (TR) - retează porţiuni ale obiectelor desenate, dincolo de o
muchie tăietoare
Extend (EX) - extinde obiectele selectate până la o frontieră aleasă
Mirror (MI) - desenează simetricele obiectelor selectate, în raport cu o
dreaptă
Array (AR) - creează copii multiple ale unui obiect, într-o reţea
rectangulară sau polară
Fillet (F) - realizează rotunjirea (racordarea) unui contur sau al unui colţ
Chamfer (CHA) - realizează teşirea unui contur sau a unui colţ
Rotate (RO) - roteşte obiectele selectate sub un anumit unghi
Scale (SC) - scalează obiectele, în raport cu un punct, le măreşte sau le
micşorează
Stretch (S) - permite deformarea unui obiect sau a unei părti dintr-un
obiect
Break (BR) - elimină o porţiune din obiectul selectat, sau îl separă în
două părţi
Explode (X) - explodează entităţile compuse - blocuri, polilinii, cote,
obiecte 3D, solide, regiuni în obiectele componente
Lengthen (LEN) - modifică lungimea unui obiect sau unghiul unui arc
Pedit (PE) - editează poliliniile 2D
Chprop - serveşte la modificarea caracteristicilor unor entităţi deja
existente în desen
Bibliografie
1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora,
Bucureşti
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
56
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 6
HAȘURAREA, INTRODUCEREA TEXTULUI ȘI COTAREA DESENULUI Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 57
6.1 Hașurarea desenului 57
6.2 Introducerea textului în desen 59
6.3 Realizarea tabelelor în AutoCAD 61
6.4 Cotarea desenului 62
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 6 65
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 66
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 6 67
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
57
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 6 sunt:
Familiarizarea cu modul de hașurare în AutoCAD
Înţelegerea introducerii textului într-un desen în AutoCAD
Familiarizarea cu realizarea tabelelor
Familiarizarea cu noțiunea de cotare ăn AutoCAD
Aplicarea cu succes în practică, a elementelor însușite în această lecție
6.1 Hașurarea desenului
Pentru haşurarea suprafeţelor secţionate putem utiliza comenzile Bhatch sau Hatch
(figura 6.1), care plasează un model de haşură într-o suprafaţă mărginită de un contur închis.
Modificarea parametrilor unei haşuri deja desenate se obţine cu ajutorul comenzii Hatchedit.
Draw – Hatch Hatch (H)
Figura 6.1 – Comanda Hatch
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
58
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Putem alege haşura dintr-un set de modele
construite pe baza standardelor ANSI sau ISO sau
poate fi realizată de către utilizator.
In aceasta zona se poate alege modelul de hasura dorit. Exista trei tipuri de modele de hasurare: predefinite, definite de utilizator si personalizate.
Modelele de hasura personalizate cuprind acele modele care nu sunt incluse in fisierul standard acad.pat si pot fi obtinute din diverse surse.
Figura 6.2 – Set de modele
de hașură
Alte opțiuni ale ferestrei Hatch sunt:
Unghiul (Angle) – optiune ce stabileste unghiul de inclinare a hasurilor fata de axa x;
Marimea (Scale) – stabileste marimea pentru modelul de hasura ales;
Spatierea (Spacing) – optiune ce se aplica doar modelelor de hasura definite de
utilizator si reprezinta distanta dintre liniile unui model de hasura definit de utilizator;
Dublarea (Double) – realizarea dublei hasuri, pe directii perpendiculare, pentru
modelelor de hasura definite de utilizator;
Grosimea de penita ISO – daca este selectat un model predefinit de hasura ISO, se
configureaza marimea hasurilor pentru reprezentarea ISO;
Use Current Origin – originea blocului de hasuri corespunde cu originea sistemului
de coordonate UCS;
Specified Origin – defineste o noua origine pentru hasuri, prin punctare directa sau
prin asociere cu zona hasurata;
Selectarea unui punct (Pick Points) – perimite definirea suprafetei de hasurat prin
indicarea unui punct in interiorul acesteia;
Selectarea obiectelor (Select Objects) – aceasta optiune permite selectarea
obiectelor care vor fi folosite la realizarea unui contur in care se va aplica hasurarea.
Remove Boundary – permite eliminarea unor portiuni din conturul definit al suprafetei
ce va fi hasurata;
Recreate Boundary – permite pastrarea in desen a frontierelor suprafetelor hasurate
Vizualizarea selectiilor (View Selection) – aceasta optiune permite vizualizarea
zonelor selectate pentru a fi hasurate;
Asociativitatea (Associative) – un model de hasura este asociativ daca toate
obiectele sale sunt legate de conturul pe care il definesc. Aceasta legatura permite ca
zona hasurata sa se adapteze oricaror modificari ale conturului;
Create Separate Hatches – hasurile realizate in cadrul aceleiasi comenzi pot fi tratate
ca o singura entitate sau ca entitati separate;
Inherit Properties – determina copierea proprietatilor unei hasuri existente, pentru
hasura curenta;
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
59
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Normal – se hasureaza orice suprafata inchisa (insula)
dinspre exterior spre centru; zona cu text este incadrata de
hasura (figura 6.3);
Outer – se hasureaza doar prima suprafata inchisa intalnita,
dinspre exterior spre interior (figura 6.3);
Ignore – se hasureaza toata suprafata din interiorul conturului
extrem (ignora frontierele interioare) (figura 6.3).
Figura 6.3 – Conturul de hașurat
De asemenea, în locul hașurii putem
aplica o culoare. Astfel, comanda Gradient
plaseaza o culoare care va acoperi tot
conturul definit (figura 6.4).
Figura 6.4 – Comanda Gradient
Draw – Gradient Gradient
6.2 Introducerea textului în desen
Pentru a introduce un text în desen se poate stabili caracteristicile acestuia, și anume
fontul, înălţimea şi înclinarea caracterelor, orientarea etc. Toate aceste elemente sunt
grupate într-un stil de text, care, în AutoCAD, poate fi controlat prin comanda: Style (figura
6.5). Stilul implicit în AutoCAD este numit Standard.
Format – Text Style Style
Fereastra Text Style (figura 6.5) permite setarea următoarelor opțiuni:
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
60
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Style Name — numele stilului; Font -numele fontului (forma literelor); Height- înălţimea scrierii; dacă se fixează valoarea zero, înălţimea cară va fi stabilită la
inserarea textului; Width factor - factorul de lăţime, prin care se controlează proporţionalitatea caracterelor;
raportul dintre lăţimea caracterelor şi înălţimea acestora are, implicit, valoarea 1; o valoare supraunitară sau subunitară va determina folosirea unor caractere lăţite, respectiv îngustate;
Oblique angle — unghiul de înclinare a scrierii; valoarea zero a unghiului de inclinare caracterizează scrierea dreaptă; un unghi pozitiv sau negativ determina înclinarea caracterelor spre dreapta, respectiv spre stânga;
Upside down — scriere în oglindă, faţă de orizontală; Backwards - scriere de la dreapta la stânga; Vertical— scriere pe verticală.
Figura 6.5 – Fereastra Text Style
Comanda Text permite scrierea efectiva a textului in desen. Fiecare rând de text este
considerat ca fiind un obiect individual, astfel această opțiune permite plasarea textului linie
cu linie.
Draw – Text-Single Line Text Text
Comanda Mtext permite scrierea efectiva a textului in desen. Textul va fi introdus
utilizand bara de instrumente Text Formatting (figura 6.6).
Draw – Text- Multi Line Text Mtext
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
61
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Figura 6.5 – Fereastra Text Formatting
Modificarea unui text înscris în desen se poate realiza cu ajutorul comenzilor:
Ddedit și Properties ce permit modificarea unui text
Find permite găsirea sau înlocuirea unui text
Spell permite verificarea ortografiei.
De reţinut! Pentru ca efectul de simetrie, atunci cand se foloseste comanda Mirror sa nu acționeze și asupra textului, se va stabili valoarea 0 pentru variablia de sistem Mirrtext.
6.3 Realizarea tabelelor în AutoCAD
Comanda Table permite inserarea în desen a unui tabel. Înainte de a insera în desen
un tabel, acesta poate fi personalizat. Astfel, avem la dispoziție opțiunea Table style din
meniul Format (Tablestyle), ce permite definirea unui stil pentru tabel: text, chenar, cap de
table (figura 6.6).
Draw – Table Table
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
62
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Figura 6.6 – Fereastra Table Style
6.4 Cotarea desenului
Cotarea furnizează utilizatorului informatii concrete despre dimensiunile unui element,
piesă sau ansamblu din desen. Elementele unei cote sunt urmatoarele (figura 6.7):
Linia de cota (lc)
Extremitatile liniei de cota, sagetile
(elc)
Punctele de referinta
Liniile ajutatoare (la)
Textul cotei (tc)
Linia de indicatie (li)
Figura 6.7 – Elementele unei cote
Toate elementele cotării se pot regăsi în meniul derulant Dimension, așa cum se poate
observa și din figura 6.8. Programul AutoCAD foloseşte stilurile de cotare, care cuprind
informaţii referitoare la elementele cotării: săgeţi, text, linii de cotă etc. Definirea sau
modificarea unui stil de cotare se poate obţine prin comanda Dimstyle, care afişează
fereastra Dimension Style Manager (figura 6.9). Aceasta cuprinde o casetă de
previzualizare a stilului curent de cotare.
Format – Dimension Style Dimstyle
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
63
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Figura 6.8 – Meniul Dimension Figura 6.9 – Fereastra Dimension Style Manager
Butonul New al ferestrei Dimension Style Manager permite crearea unui nou stil de
cotare, prin intermediul unei alte ferestre de dialog (figura 6.10), prin care se stabilesc:
numele noului stil, numele unui stil de cotare existent, pe baza căruia se construieşte noul
stil, dimensiunile cărora urmează să li se aplice noul stil.
Un anumit stil poate fi activat prin butonul Set Current. Butoanele Modify şi Override
permit modificarea unui stil existent, respectiv modificarea unor parametri pentru stilul curent.
Figura 6.10 – Fereastra de definire a parametrilor stilului de cotare
Secțiunile ferestrei de definire a noului stil de cotare cuprind următoarele noțiuni:
Lines – defineste aspectul liniei de cota si liniilor ajutatoare: culoare, tip si grosime,
distanta dintre liniile de cota, etc
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
64
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Symbols and Arrows - defineste aspectul si pozitia sagetilor de la extremitatile liniilor
de cota, marcajele pentru centrele cercurilor, simboluri pentru arce, frangerea liniilor
de cota pentru raze
Text - defineste parametrii legati de textul cotei: stilul de scriere, culoarea si inaltimea,
pozitia fata de linia de cota
Fit – controleaza optiunile de plasare a textului cotei, cand acesta nu se incadreaza
intre liniile ajutatoare, suprimarea sagetilor
Alternate Units – permite folosirea unui al doilea sistem de unitati de masura pentru
cote
Tolerances – controleaza modul de afisare a tolerantelor dimensionale.
Pentru cotarea obiectelor în AutoCAD se poate folosi bara de instrumente Dimension
(figura 6.11) sau direct comanda Dim și apoi una din opțiunile următoare:
Linear Dimension - cotari orizontale si verticale
Aligned Dimension - permite pe langa realizarea cotarilor orizontale si verticale si
realizarea cotarii unor obiecte inclinate
Arc Length – coteaza lungimea arcului de cerc
Ordinate Dimension – permite cotarea in coordonate, este cotarea tehnologica si se
foloseste pentru a indica pozitia pe x sau pe y a unui punct, sau a unui obiect
Radius Dimension – permite cotarea razei cercurilor si a arcelor de cerc
Diameter Dimension - coteaza diametrul
Angular Dimension - pentru a realiza cotarea unghiurilor
Baseline Dimension – cotarea din acelasi punct de referinta, permite cotarea fata de
aceeasi baza de cotare
Continue Dimension - cotarea inlantuita, permite cotarea in serie
Leader - Liniile de indicatie se folosesc pentru includerea de notari suplimentare in
desen
Tolerance - tolerantele geometrice, simboluri ce reprezinta: pozitia, unghiul, profilul
unei suprafete, concentricitatea, cilindricitatea, profilul unei linii, simetria, planeitatea,
insuficienta circulara, paralelism, circularitate, insuficienta totala, perpendicularitate,
indreptare
Center Mark - indica pozitia punctului de centru a unui arc sau cerc.
Figura 6.11 – Bara de instrumente Dimension
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
65
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Test de autoevaluare 6.1
1. Pentru scrierea unui text in desen se foloseste comanda: A. STYLE TEXT B. MTEXT C. DIM
2. Exista trei tipuri de hasurare: A. ISO100, ANSI31 si SOLID
B. Double, Spacing, ISO Pen C. Predefinite,definite de utilizator si personalizate
3. Optiunea ANGULAR a comenzii de cotare DIM: A. Aliniază cota cu originile liniilor ajutătoare B. Permite cotarea faţă de o aceeaşi bază de cotare C. Permite cotarea unghiurilor
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 6
Realizați în AutoCAD următoarele desene:
1.
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
66
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
2.
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns: B
2. Răspuns: C
3. Răspuns: C
Recapitulare
Hatch (Bhatch) - plasează un model de haşură într-o suprafaţă
mărginită de un contur închis
Hatchedit - modificǎ parametrii unei haşuri deja desenate
Style - realizeazǎ stiluri de text cu caracteristicile dorite, care pot fi
salvate cu nume (caracteristicile fontului, înălţimea şi înclinarea
caracterelor, orientarea etc)
Hașurarea, Introducerea textului, Cotarea
67
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Mtext sau Text - comenzi ce permit scrierea efectivă a textului
Ddedit şi Properties - permit modificarea unui text
Dimstyle - permite definirea sau modificarea unui stil de cotare
Dim - comadă utilizată pentru cotarea desenului în AutoCAD
ALigned aliniază cota cu originile liniilor ajutătoare
ANgular permite cotarea unghiurilor
Baseline permite cotarea faţă de o aceeaşi bază de cotare
CEnter permite marcarea centrului unui cerc sau arc de
cerc
COntinue permite cotarea în serie
Diameter permite cotarea diametrelor
HORizontal permite trasarea cotelor orizontale
Leader permite construirea liniilor de indicaţie
ORdinate permite cotarea în coordonate
RAdius permite cotarea razelor
ROtated linia de cotă este desenată înclinat faţă de
direcţia de măsurare
Vertical permite trasarea de cote verticale
Bibliografie
1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora,
Bucureşti
Blocuri și atribute
68
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 7
BLOCURI ȘI ATRIBUTE Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 69
7.1 Realizarea blocurilor 69
7.2 Crearea de atribute pentru un bloc 70
7.3 Introducerea blocurilor în desen 71
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7 72
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 73
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7 74
Blocuri și atribute
69
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 7 sunt:
Familiarizarea cu simbolurile in AutoCAD
Înţelegerea noţiunii de bloc
Înţelegerea noţiunii de atribut
Aplicarea cu succes a noțiunilor de blocuri si atribute
7.1 Realizarea blocurilor Comanda Block permite definirea unui grup de obiecte ca un singur obiect. Un bloc
(simbol) poate fi un simplu simbol sau un desen mai complex. Blocurile se pot introduce intr-
un desen ori de cate ori este nevoie economisindu-se astfel timp. Pentru a realiza un bloc se
foloseste pictograma Make Block din bara cu instrumente Draw, care va afisa caseta de
dialog Block Definition.
Draw – Block-Make Block
Caseta de dialog Block Definition (figura 7.1) are urmatoarele optiuni:
Figura 7.1 – Fereastra Block Definition
NAME – se introduce numele blocului
PICK POINT – permite selectarea punctului care va fi folosit ca punct de inserare
atunci cand se va introduce blocul in desen
Blocuri și atribute
70
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
SELECT OBJECTS – permite selectarea obiectelor care vor face parte din bloc
RETAIN OBJECTS – inlatura obiectele din care a fost creat blocul din desen
BEHAVIOR – scalare uniforma, posibilitatea ca blocul sa fie expoldat; unitati de
masura, definirea unui hyperlink
SELECT OBJECTS – permite selectarea obiectelor care vor face parte din bloc
OPEN IN A BLOCK EDITOR – permite definirea unor caracteristici dinamice ale
blocului.
7.2 Crearea de atribute pentru un bloc
Unui bloc i se pot asocia informaţii de tip text, stocate în definiţia blocului. Aceste date
pot avea valori constante sau pot fi variabile pentru a fi editate (de exemplu, daca se
construieşte indicatorul desenului ca bloc, textele care apar în rubricile indicatorului se pot
defini ca atribute ale acestuia, putând fi modificate după caz).
Comanda Attdef creeazǎ atributele unui bloc, prin intermediul ferestrei de dialog
Attribute Definition.
Draw – Block-Define Attributes Attdef
Fereastra Attribute Definition (figura 7.2) are următoarele secţiuni:
Figura 7.2 – Fereastra Attribute Definition
MODE – se definesc caracteristicile atributului: Invisible — există, dar nu este afişat;
Constant— valoarea este mereu aceeaşi; Verify — determină verificarea suplimentară
a valorii atributului, la inserare; Preset - nu se cere valoarea atributului la inserarea
blocului, ea fiind predefinită. Toate aceste caracteristici au caracter bivalent (Da/Nu).
ATTRIBUTE TAG eticheta atributului (tag-ul).
ATTRIBUTE PROMPTER — mesajul (prompterul) care va fi afişat pentru intoducerea
atributului.
ATTRIBUTE VALUE - valoarea care va fi considerată implicită.
Blocuri și atribute
71
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Butonul INSERT POINT permite includerea unui obiect de tip Field în cadrul
atributului.
Editarea atributelor unui bloc inserat în desen se realizeazǎ prin comanda Attedit.
7.3 Introducerea blocurilor în desen Pentru a introduce blocuri in desen se foloseste pictograma Insert Block din butonul
exploziv Insert din bara cu instrumente Draw.
Insert – Block Insert
Pentru definirea blocului avem la dispoziție fereastra Block Definition (figura 7.3).
Figura 7.3 – Fereastra Block Definition
Test de autoevaluare 7.1
1 Definirea şi inserarea blocurilor „rugozitate” în desen.
Se va defini un bloc pentru înscrierea
în desen a rugozităţii suprafeţelor,
conform desenului următor.
Blocuri și atribute
72
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
2. Comanda BLOCK permite:
A. Stabilirea corectǎ a unor proprietǎţi în layere B. Definirea unui grup de obiecte ca un singur obiect C. Selectarea tuturor obiectelor din desen
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 7
Definirea şi inserarea blocului „indicator” în desen
Blocul indicator se va realiza in
modul layout. Mai întǎi se seteazǎ
formatul paginii din PAGE SETUP –
PROPERTIES – MODIFY STANDARD
PROPERTIES SIZES (PRINTABLE
AREA). Se alege formatul A4 si în
continuare se modifica zona printabilǎ
(Modify Top-0, Bottom-0, Left-0, Right-
0).
Se deseneazǎ chenarul
formatului cu linie groasǎ la 5 mm
distanţǎ, fâşia de îndosariere 20x297,
cu linie continuǎ subţire şi indicatorul,
conform figurii alǎturate.
Se definesc atributele blocului (din indicator)
Se defineşte blocul Indicator.
Inserarea blocului în desen.
Blocuri și atribute
73
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns:
Pentru început, se creează,
oriunde în cadrul desenului, obiectele
componente ale viitorului bloc - simbolul
grafic al rugozităţii.
Se defineşte atributul blocului
(valoarea rugozităţii).
1. Din meniul derulant Draw se alege
comanda Block, opţiunea Define
Attributes.
2. În fereastra de dialog Attribute
Definition se stabilesc caracteristicile
atributului (tag – Ra, propmt – insereaza
valoarea, value – 3.2).
3. Se execută clic pe butonul OK.
Se defineşte blocul Rugozitate.
1. Din meniul derulant Draw se selectează comanda Block, opţiunea
Make.
2. În fereastra de dialog a comenzii se alege numele blocului, se
defineşte punctul de inserţie şi se selectează obiectele componente:
simbolul grafic al rugozităţii, împreună cu eticheta atributului.
3. Se execută clic pe butonul OK.
Inserarea blocului în desen.
1. Din meniul derulant Insert se selectează Block.
2. În fereastra de dialog a comenzii se alege numele blocului din lista
blocurilor disponibile.
3. Dacă se doreşte să se indice direct pe ecran, folosind mouse-ul,
poziţia de inserare a blocului, scara şi unghiul de rotaţie, se selectează
opţiunea Specify On-Screen. Altfel, se introduc direct valorile dorite în
căsuţele casetei de dialog.
4. Opţional, dacă se doreşte ca obiectele componente ale blocului să fie
inserate ca obiecte separate, se selectează opţiunea Explode.
5. În fereastra Edit Attribute sau de la prompterul „Insereaza valoarea”:
se introduce valoarea dorită a rugozităţii, alta decât cea implicită (3,2).
6. Se execută clic pe butonul OK.
2. Răspuns: B
Blocuri și atribute
74
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Recapitulare Block (B) - permite definirea unui grup de obiecte ca un singur obiect
Attdef - defineşte atributele unui bloc, informaţii de tip text, stocate în
definiţia blocului
Bibliografie
1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora,
Bucureşti
Recapitulare
75
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 8
RECAPITULARE Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8 76
8.1 Comenzi utile 76
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 8 80
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 82
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8 82
Recapitulare
76
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt:
Recapitularea noțiunilor parcurse in capitolele anterioare
Utilizarea și aplicarea cu succes în practică comenzilor învățate
8.1 Comenzi utile
1. Selectarea punctelor prin coordonate absolute
Coordonate Format Exemple
În plan carteziene polare
x,y x<u
4,5 6.4<51
În spaţiu carteziene cilindrice sferice
x,y,z r<u,z r<u<v
4,5,6 6.4<51,6 6.4<51<43
Indicarea coordonatelor relative la punctul curent, folosind caracterul @, ex.: @4,5
sau utilizand cursorul dinamic din bara de stare (DYN).
2. Comenzi de desenare
Line (L) - desenează o succesiune de segmente de dreaptă
Xline (XL) - desenează o dreaptă
Ray - desenează o semidreaptă
Pline (PL) - desenează o polilinie, ce este compusă din segmente de dreapta şi arce
de cerc
Arc (A) - desenează un arc de cerc
Spline (SPL) – deseneaza o curba
Circle (C) - desenează un cerc
Ellipse (EL) - desenează elipse
Ellipse Arc - desenează arce de elipse
Rectangle (REC) - desenează un dreptunghi
Polygon (POL) - desenează poligoane
Multiline (MLine) –deseneaza două sau mai multe drepte paralele în acelaşi timp, in
cadrul aceleiaşi comenzi. Foloseste ca reprezentare poliliniile
Point (PO) – deseneaza obiecte de forma punctelor
Revision Cloud (Revcloud) – deseneaza o polilinie de forma unui nor, formata din
arce de cerc
Donut (DO) - deseneaza cercuri pline (discuri) sau inele
Recapitulare
77
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Wipeout - acopera obiecte existente din desen, cu o zonă goală
Helix – deseneaza spirale 2D sau 3D
Block (B) - permite definirea unui grup de obiecte ca un singur obiect
Attdef - defineşte atributele unui bloc, informaţii de tip text, stocate în definiţia blocului
3. Comenzi de editare
Erase (E) - şterge obiectele selectate
Copy Object (CO, CP) - desenează copii ale obiectelor
Mirror (MI) - desenează simetricele obiectelor selectate, în raport cu o dreaptă
Offset (O) - desenează un obiect de acelaşi tip cu cel selectat, prin punctul său la
distanţe indicate
Array (AR) - creează copii multiple ale unui obiect, într-o reţea rectangulară sau
polară
Move (M) - mutǎ obiectele prin translaţie, dupǎ un vector definit prin douǎ puncte
Trim (TR) - retează porţiuni ale obiectelor desenate, dincolo de o muchie tăietoare
Extend (EX) - extinde obiectele selectate până la o frontieră aleasă
Break (BR) - elimină o porţiune din obiectul selectat, sau îl separă în două părţi
Chamfer (CHA) - realizează teşirea unui contur sau a unui colţ
Fillet (F) - realizează rotunjirea (racordarea) unui contur sau al unui colţ
Rotate (RO) - roteşte obiectele selectate sub un anumit unghi
Scale (SC) - scalează obiectele, în raport cu un punct, le măreşte sau le micşorează
Stretch (S) - permite deformarea unui obiect sau a unei părti dintr-un obiect
Lengthen (LEN) - modifică lungimea unui obiect sau unghiul unui arc
Pedit (PE) - editează poliliniile 2D
Divide (DIV) - împarte o dreaptă în segmente egale
Measure (ME) - împarte o dreaptă în segmente a căror lungime este specificată de
utilizator
Explode (X) - explodează entităţile compuse - blocuri, polilinii, cote, obiecte 3D,
solide, regiuni în obiectele componente
Chprop - serveşte la modificarea caracteristicilor unor entităţi deja existente în desen
Match properties (MATCHPROP) - copiaza proprietatile de la un obiect la alte
obiecte
4. Haşurarea
Hatch, Bhatch, Gradient (H, BH) - plasează un model de haşură (gradient de
culoare) într-o suprafaţă mărginită de un contur închis
Hatchedit - modificǎ parametrii unei haşuri deja desenate
5. Înscrierea textelor
Style - realizeazǎ stiluri de text cu caracteristicile dorite, care pot fi salvate cu nume
(caracteristicile fontului, înălţimea şi înclinarea caracterelor, orientarea etc)
Mtext sau Text - comenzi ce permit scrierea efectivă a textului
Ddedit (ED) şi Properties - permit modificarea unui text
Recapitulare
78
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Table - permite inserarea in desen a unui tabel
6. Cotarea desenelor
Dimstyle - permite definirea sau modificarea unui stil de cotare
Dim - comadă utilizată pentru cotarea desenului în AutoCAD
ALigned aliniază cota cu originile liniilor ajutătoare
ANgular permite cotarea unghiurilor
Baseline permite cotarea faţă de o aceeaşi bază de cotare
CEnter permite marcarea centrului unui cerc sau arc de cerc
COntinue permite cotarea în serie
Diameter permite cotarea diametrelor
HORizontal permite trasarea cotelor orizontale
Leader permite construirea liniilor de indicaţie
ORdinate permite cotarea în coordonate
RAdius permite cotarea razelor
ROtated linia de cotă este desenată înclinat faţă de direcţia de măsurare
Vertical permite trasarea de cote verticale
Center Mark permite trasarea unor linii de centru pentru arce si cercuri
Test de autoevaluare 8.1
1. Pentru a anula efectul ultimei comenzi se foloseşte comanda: A.UNDO B.REDO C.LAST
2. În AutoCAD prin sintaxa @12,6.5 se specificǎ: A. Coordonatele carteziene relative faţǎ de ultimul punct precizat B. Coordonatele sferice ale punctulului curent C. Coordonatele absolute ale unui punct în planul de desenare
3. Desenul prototip este: A. Un desen de la care se porneşte la realizarea altui desen B. Un desen de probǎ C. Lista variabilelor de sistem AutoCAD
4. La comanda CIRCLE, opţiunea TTT serveşte la:
A. Trasarea unui cerc cu raza R tangent la douǎ obiecte existente
B. Nu existǎ aceastǎ opţiune
C. Trasarea unui cerc tangent la trei obiecte existente
Recapitulare
79
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
5. Comanda STYLE stabileşte:
A. Un mod de haşurare
B. Un mod de reprezentare al textelor
C. Un mod de cotare
6. Pentru a bloca editarea unei entitati folosim proprietatea:
A. Freeze
B. Lock
C. Hide
7. Comanda BLOCK permite:
A. Definirea unui grup de obiecte ca un singur obiect
B. Stabilirea corectǎ a unor proprietǎţi în layere
C. Selectarea tuturor obiectelor din desen
8. Comenzile de editare folosesc pentru:
A. Crearea de noi entitǎţi
B. Inserarea de blocuri
C. Modificarea unor entitǎţi existente
9. Modul care permite desenarea şi editarea doar pe direcţiile
orizontalǎ şi verticalǎ ale UCS-ului curent poate fi activat prin
comanda:
A. Snap
B. Ortho
C. Grid
10. Comanda TRIM serveste la:
A. Prelungirea unei entitati pana la o granite data
B. Intreruperea unei entitati intre doua puncte selectate
C. Eliminarea portiunii selectate a entitatii pana la intersectia cu o
granita data
Recapitulare
80
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8
Realizați în AutoCAD următoarele desene:
1.
2.
Recapitulare
81
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
3.
4.
Recapitulare
82
Grafică asistată de calculator– Curs şi aplicaţii
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 1. Răspuns: A
2. Răspuns: A
3. Răspuns: A
4. Răspuns: C
5. Răspuns: B
6. Răspuns: B
7. Răspuns: A
8. Răspuns: C
9. Răspuns: B
10. Răspuns: C
Bibliografie
1. Niţă (Raicu) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator,
Editura Nautica, 2008
Bibliografie
83
Grafică asistată de calculator – Curs şi aplicaţii
Grafică asistată de calculator – Curs şi
aplicaţii
BIBLIOGRAFIE
1. Raicu (Niţă) Alexandra, Iniţiere în CAD - Îndrumar de laborator, Editura Nautica, 2008
2. Ionel Simion, AutoCAD 2011 pentru ingineri, Volumul I, Editura Teora, Bucureşti
3. Gavril Muscă, Solid Edge, soluţia completă pentru proiectarea mecanică, Editura
Pim, Iaşi 2008
4. Constantin STANCESCU, Corneliu PARVU, s.a, Album de proiectare 3D cu
AutoCAD, Editura FAST, Bucuresti, 2007
5. Constantin STANCESCU, Daniel Silviu MANOLACHE, s.a, Proiectare asistata cu
Autodesk Inventor. Indrumar de laborator, Editura: FAST, Bucuresti, decembrie 2008
6. Ellen FINKELSTEIN, AutoCAD Bible, Published by Hungry Minds Inc, 2002
7. David BYRNES, Mark MIDDLEBROOK, AutoCAD 2007 for Dummies, Published by
Wiley Inc., 2007
8. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/AutoCAD, 2013
9. ***http://docs.autodesk.com/ACDMAC/2013/ENU/PDFs/PDF%20Documentation.htm,
2013
10. ***http://www.adacomputers.ro, 2013.