Caracteristicele planetelor

Planete de tip terestru Planete gigantice MERCUR,VENUS,

PAMINT,MARTE JUPITER,SATURN, URANUS, NEPTUN,PLUTOAu dimensiuni miciAu densitati mariSunt alcatuite din compusi chimici mai greiAu un numar mic de sateliti sau lipsescViteza mica de rotatie in jurul axelorAu dimensiuni mari inafara de PlutoAu densitati miciIn componenta lor predomina compusi chimici mai usoriAu un numar mare de satelitiViteza de rotatie in jurul axelor este mare

PRODUCEREA MATERIALELOR DINAMICA ATMOSFEREI RITMURILE PROCESELOR BIOTICEDEZAGREGAREA ROCILOR INFLUENTA SOARELUI ASUPRA PAMINTULUI

de ridicarede coborireScandinavia,Islanda,Scotia,Uralul de NordOlanda,Belgia,Cimpia La-Plata,Sudul Rep.Moldova

ETAPELE EVOLUTIEI GEOLOGICE SI PALEOGEOGRAFICE A PAMINTULUIETAPE: ERE: OROGENEZE:arhaicaproterozoicaMai multe cicluri orogeniceSe formeaza platformele:Europei de E,Americii de NSiberiana,Tarima si ChinezaAustraliana,Indiana,BrazilianaArabo-Africana.Apar geosferele externe ale Pamintului:atmosfera,hidrosfera,Biosfera,apare O2 liberPaleozoicul timpuriuPaleozoicul tardivOrogeneza caledonica Orogeneza hercinicaSe formeaza m-ntii;Scandinavi,Scotiei,Altai,Salair,Saiani,Appallashi,Tian-San,Ural,Vosgi,Harz,Alpii Australieni.Se formeaza Continentul de Sud-Gondwana,iar in emisfera de Nord-Laurasia.

ETAPE: OROGENEZEOrogeneza KimmericaSe dezmembreaza continentele Gondwana si Laurasia;se formeaza depresiunea oceanelor Atlantic si Indian;muntii:Verhoiansk,Cersk,Ciukotka,sisteme montane:Siera-Nevada,Stincosi,Sihot-Alin,Indochinei.Orogeneza AlpinaSe formeaza briul de munti Alpino-Hymalayan,muntii Coastelor,Anzi,inelul de foc al Pacificului.Inantropogen s-a produs glaciatiunea-patru epoci glaciare:Gunz,Mindel,Riss,Wurm;apare omul.

vulcanii partile componente StinsiACONGOUA

ELBURUS ActiviETNAVEZUVIUHEKLAKRAKATAU

Cimpile modelateprin actiunea maimultor agentiRiuriVintGhetariValuri

Germano-PolonaBazinul ParizianBazinul Londonez

Tipuri de reliefAgentii morfo-geneticiProcesele geo-morfologiceForme de reliefRelief de pluviodenudare-apa de precipitatii-apa de siroaie-riuri semipermanente-eroziunea torentiala-acumulare-eroziunea superficiala-ravene-torenti-piemonturiRelief gravitational-gravitatia-apa de infiltratie-coeziunea rocilor-prabusiri,alunecari-sufoziune si tasare,retragerea versantilor-alunecari de teren,padine,gavane-glacisuri de eroziune-versanti,torenti noroiosiRelief fluvial-apa riurilor si a fluviilor-eroziunea fluviala-transport si acumulare fluviala-vai,terase,lunci,canioane-cimpii aluviale,chei-forme de modelare ciclicaRelief litoral-miscarea apelor oceanice-abraziune marina-acumulare litorala-forme de eroziune-faleze,tarmuriRelief fluvio-marin-apa fluviilor-apa marilor-acumularea fluvio-marina-eroziune datorita mareelor-delte-estuare,limaneRelief eolian(desertic)-schimbari termice-vint-apa din precipitatii-dezagregarea-deflatie-acumulare eoliana-eroziune torentiala-hamade-erguri-dune,pedimente-ueduri,depresiuni de acumulareRelief gaciar-montan-gheata-zapada-inghet-dezghet-eroziune glaciara-acumulare glaciara--dezagregare,procese nivale-vai glaciare-circuri-moreneRelief glaciar de calota-ghetarul de calota-oscilatiile climei in cuaternar-eroziune,transport si acumulare glaciara-morene si drumlinuri-depresiuni lacustre-cimpii fluvio-glaciare,fiorduriRelief carstic-dizolvare-procese de eroziune si acumulare subterana-forme carsticeRelief biogen-actiunea plantelor si animalelor-dizolvare-acumulare biogena-scoarta de alterare,atoli de corali-musuroaie de furnici-constructiile termitelorRelief antropic-actiunea omului-exploatare si constructie antropica-mine,cariere,halde,terase antropice-baraje,canale,drumuri

UNITATI TAXONOMICE TREPTE SI TIPURI DE RELIEFMegarelief Blocuri continentaleBazine oceaniceMacrorelief MuntiPodisuriCimpiiAbruptul continentalFose abisaleDorsale medio-oceaniceMezorelief Vai intramontaneSiruri morenaicePiemonturiVulcani submariniCanioane si delte submarineMicrorelief EstuareDelteDuneDolineTeraseRavene

Azot 78,09% Oxigen 20,95%Bioxid de carbon 0.48%Alte gaze 0.48%

Bazinul aerianMasuri de protectieFactorii de poluareTransporturileCentralele termoelectriceFabrici si uzinePoluarea prin intermediul agriculturii5. Poluarea sonora

Folosire benzinei fara plumbFolosirea instalatiilor de purificare a emisiilor la intreprinderi si autovehiculeFolosirea unor tehnologii nepoluanteRecuperarea reziduurilorSadirea perdelelor forestiere,parcurilorDepozitarea corecta a surselor poluanteFolosirea metodei biologice de combatere a daunatorilor in agricultura.

PRINCIPALELE CARACTERITICI CICLON ANTICICLON Conditiile de formareC se formeaza datorita miscarii ascendente a aerului pe verticala si miscarii convergente pe orizontalaA se formeaza datorita miscarii descendente a aerului pe verticala si miscarii divergente pe orizontala Presiunea in centru

scazuta

ridicata Deplasarea

aeruluiIn emisfera de N aerul se misca contrar acelor de ceasornic,iar in emisfera de S-dupa acele de ceasornicIn emisfera de N aerul se misca dupa acele de ceasornic,iar in emisfera de S-contrar acelor de ceasornic Influenta asupra vremiiC aduce incalzire vremii iarna si racorirea ei vara,vinturi puternice,precipitatii atmosferice,innorare maximaA aduce vreme calda vara si rece iarna,vinturi slabe,vreme senina,lipsa de precipitatii

DENUMIRE VINTULUIREPARTITIA PE GLOBDIRECTIA POLAREAntarctida,ArcticaNE si SE DE VESTLatitudinile temperate,intre 40-60lat.N si SSV,V ALIZEETropiceNE spre SVSE spre NV MUSONIITarmul de est al Asiei,Nordul Oceanului Indian,Asia de SudVara-dinspre ocean spre continentIarna-dinspre continent spre ocean BRIZA DE MARETarmul riurilor mari,mari,lacuriZiua-dinspre mare spre uscatNoaptea-dinspre uscat spre mare BRIZA DE MUNTEIn regiunile montaneZiua-dinspre vai spre culmiNoaptea-dinspre culmi spre vai FOEHNULRegiunile muntoase,Alpi,PamirDin munti spre vai CRIVATULEuropa de Est(inclusiv R.M)NE spre SV

ZONELE CLIMATICE POZITIA GEOGRAFICA TIPUL DE CLIMA REGIUNI CLIMATICE POZITIA GEOGRAFICA ZONA CALDA0-30lat N si Secuatorial----------------------0-5gradesubecuatorial----------------------5-12grade tropicalde desert12-30gradeumeda ZONA TEMPERATA30-60lat N si S subtropicalmediteraneana30-40gradecontinentalamusonica temperatoceanica

40-60gradecontinentalacontinentala-excesivamusonica ZONA RECE60-90lat N si Ssubpolara----------------------60-66grade27minpolara----------------------66grade27min-90grade

Zona climaterica Masele de aerVinturi dominante vara iarna Masele de aerVinturi Masele de aer Vinturi PolaraPolarePolare cu directia NE in emisfera de N si SE in emisfera de SPolarePolare cu directia NE in emisfera de N si SE in emisfera de S SubpolaraTemperateDe VestPolarePolare cu directia NE in emisfera de N si SE in emisfera de S TemperataTemperateDe VestTemperateDe Vest SubtropicalaTropicaleAlizeeTemperateDe Vest TropicalaTropicaleAlizeeTropicaleAlizee SubecuatorialaEcuatorialeAlizeeTropicaleAlizee EcuatorialaEcuatorialeAlizeeEcuatorialeAlizee

OCEANULSUPRAFATA(mil km)ADINCIMEA CURENTII OCEANICI medie (m)maxima (m)Pozitia geografica a depresiunilorDepresiuni 1PACIFIC179.364100115210-20grade lat N,142 grade longEFilipinezaPerului,Kuro-Shiwo;Australiei de Est,Californiei,Pacificului de Nord2ATLANTIC93.363700921020grade lat N,73grade long.VFosa Puerto RicoGolfului,Braziliei,FalklandCanaric,Benguelei3INDIAN74.913900745012grade lat.S,116grade long.EFosa JawaAustraliei de Vest,Somaliei,Capului,Mozambicului4ARCTIC13.11500545084grade lat N,12grade long.EGroapa NansenNorvegie,groenlandei de Vest

Riurile Tipul de alimentareVariatia nivelului apei in decursul anuluiAmazonPluvialaNivel ridicat in tot cursul anuluiVolgaMixtaPrimavaraEniseiMixtaPrimavaraGangePluvialaVaraDunareaMixtaPrimavaraSirdariaGlaciaraVara

Componentele soluluiProprietati de baza ale soluluiSubstanta anorganicaFertilitatea Apa CuloareaSubstanta organicaTextura(compozitia mecanica)Gazele(aer)Structura -nuciforma -lamelara -cubica -prismatica

ZONELE NATURALETIPURI DE SOLDeserturi arcticeArctice,scheleticeTundraTurbosTaigauaPodzoluriPaduri mixtePodzoluri intelenitePaduri de foioaseCenusii si brune de padureStepeCernoziomStepe arideCastaniiDeserturi temperateBrune-cenusii de desertPaduri si arbusti permanent verzi cu frunze tari de tip mediteraneanTerra rosaPaduri musoniceRosii si galbeneDeserturi tropicaleCenusii de desertSavaneBrune,rosii de savanaPaduri ecuatoriale umedeLateritice

DENUMIREPUSTIURILE ARCTICE TUNDRA AMPLASAREAAntarctida,i-le Oc.arctic,tarmul de Nord al EurasieiIn partile de N.ale continentelor in emisfera de N,in cea de S pe insuleTIPUL CLIMEIArctic,oceanic si continentalSubarctica VEGETATIAAlge,mesteacanul pitic.O mare parte este ocupata de ghetari.Plantele sunt adaptate la temperaturi joaseMesteacan pitic,salcie,muschi,licheni,afinul,merisorul.Plantele sunt adaptate la insuficienta de caldura,inghetul vesnic si vinturi puternice:ele se astern la pamint,iarna se adapostesc sub cuvertura de zapada,unele cresc sub forme de pernuteLUMEA ANIMALAUrsul polar,pinguinii.Adaptari la conditiile de viata sunt:culoarea alba,blana densa,stratul gros de grasimeReni,leming,vulpea polara,lupi,pasari,boul moscat.Animalele se adapteaza la conditiile de trai prin schimbarea coloritului blanii dupa anotimpuri,blana densa,strat gros de grasimeSOLURILEScheletice,ghetari,deserturi arcticeTundro-hleioase pe inghetul vesnicACTIVITATEA UMANAActivitatea umana nu este,statii stiintifice polareCresterea renilor,vinatul animalelor cu blanuri pretioase,explorarile de petrol si gaze naturalePROBLEME ECOLOGICEGauri in stratul de ozon deasupra antarctideiMiscorarea numarului de animale cu blanuri pretioase,dereglarea stratului de vegetatie in urma extragerii petrolului si gazelor naturale

DENUMIRE SILVOTUNDRA TAIGAUAAMPLASAREAIn partile de nord ale continentelor in emisfera de nordPartea de nord a Americii de Nord si a EurasieiTIPUL CLIMEISubarctica Temperat-continentala, continentala,excesivaVEGETATIAMesteacan,brad,pin,zada,arbusti, muschiMesteacan,brad,pin,zada,molid.Arborii sunt putin pretentiosi fata de caldura;zada isi leapada acele iarna,evaporarea se micsoreaza ceea ce o apara de inghet;coniferele au frunze sub forma de ace,sunt tari,evapora putina apa,ele continua sa vegeteze si iarna la temp. scazuteLUMEA ANIMALAUrsul brun,veverita,iepurele alb,elanul.Veverita,iepurele alb,elanul, risul, hermelina, cerbul canadian,bizonul.Unele animale iarna hiberneaza,deoarece este greu sa-si gaseasca hrana;gainusa de alun in noptile cu temperaturi scazute se coboara din copac si se ingroapa in zapada;unele animale au blana deasaSOLURILETundro-hleioase slab podzolite de padurePodzolice,inghetate de taigaACTIVITATEA UMANACresterea renilor,vinatul animalelor cu blanuri pretioase,explorarile de petrol si gaze naturaleExplorarea lemnului,vinatul,pe alocuri gospodarii agricole,extragerea petrolului si gazelor naturalePROBLEME ECOLOGICEMiscorarea numarului de animale cu blanuri pretioase,dereglarea stratului de vegetatie in urma extragerii petrolului si gazelor naturaleTaierea excesiva a padurilor,poluarea riurilor,incendiile,desecarea mlastinilor

DENUMIRE PADURILE MIXTEPADURILE DE FOIOASE AMPLASAREAPartea de est a Americii de nord,a Europei de Est,Sudul Americii de Sud,Noua Zeelanda,Sudul Siberiei de VestPartea de est a Americii de nord,a Europei de vest si Centrala,i-la TasmaniaTIPUL CLIMEITemperat-continentala,continentalaTemperat-continentala,musonicaVEGETATIAPaduri de conifere,arbori cu frunza lataTei,artar,ulm,frasin,carpen,platan.In anotimpul rece,datorita temperaturilor scazute,arborii isi pierd frunzele,deci evaporarea se micsoreaza si in asa fel arborii sunt mai rezistentiLUMEA ANIMALAVeverita,jderul,ondatra,elanul,cerbul nobil,caprioara,lupulCerbii,caprioara,mistretul,lupul,pisica salbatica,veverita,pasari.Unele animale iarna hiberneaza;unele pasari in anotimpul rece migreazaSOLURILEPodzolice-inteleniteCenusii si brune de padureACTIVITATEA UMANAPadurile se folosesc ca teritorii p/u gospodarii agricole,in emisfera de N sunt multe orase mariCea mai mare parte din paduri sunt folosite p/u gospodarii agricole,in emisfera de N sunt multe orase mariPROBLEME ECOLOGICESecatuirea solurilor,folosirea ingrasamintelor,problemele teritoriilor urbanizateSecatuirea solurilor,folosirea ingrasamintelor,problemele teritoriilor urbanizate

DENUMIRE SILVOSTEPASTEPAAMPLASAREAEurasia,America de NordEurasia,partea centrala a Americii de Nord si America de SudTIPUL CLIMEITemperat-continentala,contunentala,continentala-excesivaTemperat-continentala,contunentala,continentala-excesiva,subtropical-continentalaVEGETATIAAlternarea vegetatiei de stepa cu sectoarele de padureGraminee,pelin.Plantele se adapteaza la insuf.de umezeala:limbul frunzei se rasuceste p/u a micsora evaporareaLUMEA ANIMALALupul,vulpea,iepurele,rozatoarele,bursuculTistarul sobolanii,marmota,chitcanul,dihorele de stepa,culanul,antilopa-saiga.Anima;lele rozatoare vara din cauza caldurii traiesc in vizuini,iarna hiberneaza,la fel hiberneaza bursucul si cirtita;unele animale isi schimba blana,unele pasari au culoare protectoare,in anotimpul rece unele pasari migreaza in tarile caldeSOLURILECenusii de padure,cernoziomCernoziom,castaniiACTIVITATEA UMANAVegetatia naturala s-a pastrat in rezervatii,gospodariile agricole se specializeaza in cresterea cerealelor,sfeclei de zahar,legumelor.Rezervatii,gospodariile agricole se specializeaza in cresterea cerealelor,sfeclei de zahar,legumelor,floarea soarelui.

PROBLEME ECOLOGICEEroziunea solului,problema pastrarii animalelor rare,inamolirea riurilor mici.Eroziunea solului,problema pastrarii animalelor rare,inamolirea riurilor mici.

DENUMIRESEMIDESERTURI SI DESERTURI DIN BRIUL TEMPERATPADURI SI ARBUSTI PERMANENT VERZI CU FRUNZE TARI DE MEDITERANEANAMPLASAREAAsia Centrala si MijlocieTarmurile Marii Mediterane,Sudul Peninsulei California,Sudul Africii si Australiei,America de SudTIPUL CLIMEIContinentala,continentala-excesivaSubtropicala,mediteraneanaVEGETATIANisipuri,tarcircuri,sacsaulul,spinul camileiPaduri si arbusti permanent verzi cu frunzele tari.Plante adaptate la per.uscata a verii:frunze groasa,adeseori stralucitoare,acoperite cu perisori si spini,p/u micsorarea evaporariiLUMEA ANIMALARozatoare,antilopa-jeiran,antilopa saigac,culanulIepuri,capre si berbeci de munte.Traiesc animale rezistente la lipsa de apa,fiind acoperite cusolzi prin care nu evapora apaSOLURILEBrune-cenusii de semidesert si brune cenusii de desertTerra rosaACTIVITATEA UMANACresterea animalelor pe pasuni,gospodarii agricole pe teritorii irigateAgricultura ,sunt multe orase mariPROBLEME ECOLOGICEEroziunea in urma irigatiei,salinizarea solurilorEroziunea solurilor,problemele teritoriilor urbanizate

DENUMIREPADURI SUBTROPICALE UMEDEPUSTIURILE SUBTROPICALE SI TROPICALEAMPLASAREAChina de Est,Sud-Estul S.U.A Estul Australiei,Sudul BrazilieiAfrica,Sud-Vestul Americii de Sud,Australia Centrala,peninsula Arabica,Sud-Vestul Americii de NordTIPUL CLIMEISubtropicala mediteraneanaSubtropicala musonicaVEGETATIAPaduri vesnic verzi si cu frunza cazatoare,varietate mare de specii de arboriCactusi,agave,velvicia,aloea,ierburi efemere,pepenele rosu salbatic.Adaptari:plantele au sist.radicular bine dezvoltat ce le permite sa suga apa de la adincimi mari,frunzele multor plante sunt inguste,mici,deseori inlocuite cu spiniLUMEA ANIMALAUrsul himalayan,panda,leopardul,gibonul,macacaAntilopa,camila,reptile,sacal,hiena,vulpea.Adaptari:se intilnesc animale rezistente la foame si sete si care in cautarea apei parcurg distante mari.Corpul acoperit cu solzi prin care nu evapora apa,unele animale sunt active noaptea iar ziua duc o viata pasiva,se ingroapa in nisip.SOLURILERosii si galbeneNisipoase,cenusii-brune,de desert.ACTIVITATEA UMANAAgricultura de subzistenta si de plantatiiCresterea animalelor de pasuni,se cultiva curmalul si alte culturi pe terenuri irigate si in oaze,extractia minereurilor utilePROBLEME ECOLOGICEEroziunea solurilor,despadurirea,inundatiiSalinizarea in urma irigatiei solurilor

DENUMIRESAVANELEPADURILE VARABILE UMEDEAMPLASAREAAfrica,America de Sud,Australia,peninsulele India si IndochinaSud-Estul Chinei,peninsula Indochina si India,America Centrala si de Sud,Africa Centrala,Nordul si Nord-Estul AustralieiTIPUL CLIMEISubecuatoriala,tropicalaSubecuatoriala,tropicalaVEGETATIAInvelis ierbos,salcimi,baobabi,copaci cu tulpina in forma de sticla,eucalipti.Adaptari:plantele s-au adaptat diferit la conditiile de mediu;ierburile se usuca in anotimpul uscat,unele specii au ghimpi de protectie,altele isi pierd frunzele in anotimpul uscat,baobabul in perioada umeda aduna apa in tulpina,iar in perioada uscata isi leapada frunzele ca sa nu evapore apaEucalipti,tecul,arborele de salLUMEA ANIMALAAntilope,zebre,bivoli,rinoceri,girafe,elefanti,lei,hipopotami,crocodili.Adaptari:amfibienii si reptilele in perioada uscata,animalele migreaza spre bazinele de apa,unele au culoare protectoareElefanti,bivoli,mistreti de padure,sarpi,maimuteSOLURILEBrune-rosii de savanaRosii si galbeneACTIVITATEA UMANACresterea animalelor de pasuni,se cultiva cereale,cafea,cacao,trestia de zaharCresterea animalelor de pasuni,se cultiva cereale,cafea,cacao,trestia de zaharPROBLEME ECOLOGICEPasunatul excesiv,eroziunea si deflatia,desertizareaPasunatul excesiv,eroziunea si deflatia,desertizarea

DENUMIREPADURILE ECUATORIALE UMEDEAMPLASAREAAfrica Centrala,Amazonia-America de Sud,P-la Malaca,Arhipelagul IndonezianTIPUL CLIMEIEcuatorialaVEGETATIAPaduri foarte bogate dupa componenta de specii(70-200specii de plante pe 0.25ha) cu multe etaje.Palmierul de ulei,ferigi arborescente,arborele de cafea,arborele de ciocolata,abanosul,ceibaAdaptari:adaptarea plantelor-cresterea etajata a vegetatieiLUMEA ANIMALAOkapi,tapirul,maimutele,leopardul,hipopotamul pitic,mistretul de padure,reptilele,lenesii,amfibienii.Adaptari:adaptarea la mediul arboricol este uns din particularitatile faunei.SOLURILERosii-galbene lateriticeACTIVITATEA UMANATaierea speciilor pretioase de arbori,colectarea cauciucului natural,agricultura de subzistentaPROBLEME ECOLOGICEDespadurirea,eroziunea solului pe terenurile agricole,micsorarea biodiversitatii speciilor

DENUMIREA MEGAPOLISULUITARANUMARUL DE LOCUITORI(mil)AGLOMERATII COMPONENTETocaidoJaponia70Tokyo,Yokohama,Osaka,Kobe,KyotoBoswashS.U.A50Boston,New York, Philadelphia,Washington,BaltimoreChicago-PittsburgS.U.A45Chicago,Detroit,Cleveland,BuffaloCalifornia(San-San)S.U.A28San-Francisco, Los Angeles,San DiegoRheinstard(German)Germania30Duisburg,Dortmund,Koln,Essen,DusseldorfSud-CoreeanRepublica Coreea22Seul,Inchon

DENUMIREA RAMURIIPRINCIPIILE DE AMPLASARESCURTA CARACTERISTICAEXEMPLE

ELECTROENERGETICA-Centralele termoelectrice functioneaza pe baza combustibilului.Ele produc circa 62% din totalul de energie.In apropierea bazei de combustibil

De-a lungul riurilor navigabil

Linga consumatorNecesita cantitati mari de combustibil:carbune,deseurile de la prelucrarea lemnului,turba,pacura,gaze naturale,sisturi bituminoase.Totodata ele consuma si mari cantitati de apa.Constructia lor nu necesita cheltuieli prea mari si ele pot fi date rapid in exploatare,dar consumul de combustibil ridica pretul de cost al productiei de energie electricaPe tarmul riurilor Rhin,Oder,Chiba(Japonia)-4.4mil kW,Kendal(R.A.S)-4.0mil kW

Hidrocentralele,produc circa 20% din totalul de energie.

Prezenta fluviilor cu debit mareHidrocentralele necesita mari investitii pentru constructie,se construiesc timp indelungat,dar exploatarea lor este cu mul mai ieftina.Au dezavantajul fluctuatie productiei in functie de variatiile de debit al riurilor.Fluviile:Volga,Dunarea,Enisei,Parana,Nil.Cele mai mari centrale:Itapu 12.6mil kW,Grand Colee-9.8 mil Kw.

Centralele nuclearo-electrice.Lor le revine-17.5%din totalul de energie.Linga consumatorIn regiunile unde lipsesc alte surse de energieLinga sursele de apa potabilaFolosesc drept surse energetice metalele radioactive.Necesita utilaje si masuri costisitoare de securitate,legate de depozitarea deseurilor radioactive.Cele mai mari sunt:Fucushim-8.2 mil.kW(Japonia),Dunkerque-5.7mil.kW,Lyon-4.3mil.kW(Franta).

METALURGICASiderurgiaNeferoaselor

In apropierea bazei de materie prima sau de carbune cocsificabil

Minereuri cu continut ridicat de metal,minereuri cu un continut scazut de metalUcraina,S.U.A,China,Rusia,Kazahstan,Germania.

Linga sursele de energie electrica ieftina

Metale neferoase usoare consuma cantitati mari de energie electricaS.U.A,Franta,Jamaica,Guineea.

In porturile mari maritime

Materia prima,carbunele sunt aduse pe cale maritima cu nave specializate de capacitate mare.Japonia,litoralul Oceanului Atlantic al S.U.A,Franta,Italia,uzinele noi din Marea Britanie.

CONSTRUCTOARE DE MASINIPrezenta centrelor mari stiintificeLinga baza de materie primaPrezenta resurselor umane de munca calificateOrientate spre centrele mari stiintifice sunt:electronica,electrotehnica robotilor,mecanica de precizie.Industria grea:utilaje pentru industria miniera,de extragere si de prelucrare a petrolului,utilajului siderurgic,textil si masinilor-unelteRamura constructoare de masini in ce mai mare parte cere brate de munca calificate.Briul industrial al Pacificului din Japonia,Nord estul S.U.A, Rhur Germania, Ural Rusia, Donbas Ucraina.Detroit, Yoko hama, Paris, Stuttgart, Lyon, Londra, Torino, Seul,Wolfsburg

Industria de automobilePrezenta pietei de desfacereLinga baza de materie primaEste localizata in orasele mari.Japonia, S.U.A, Germania, Franta Italia, Republica Coreea

AeronauticaPrezenta resurselor umane calificate de munca.In regiuni cu conditii climatice favorabile.Prezenta spatiilor largi largi pentru poligoane de experimentare.Include problema avioanelor, elicopterelor rachetelor si aparatelor cosmice.Este una din subramurile cele mai moderne, dar si una din cele mai pretentioase. Piata de desfaceri a productiei este relativ restrinsa, deoarece pretul avioanelor este ridicat.

S.U.A ( California ), Franta Marea Britanie, Italia, Germania, Rusia, Polonia, Japonia, Romania

Constructii navale

Prezenta porturilor cu ape adinci si spatii libere.Prezenta resurselor umane de munca calificata.

In stuctura productiei navale a crescut ponderea navelor comerciale si a scazut ponderea navelor de pasageri. A crescut capacitatea navelor pina la 200-500 mii tone.A sporit viteza de transport si operatiile de incarcare-descarcare

Japonia(Yokohama,Osaka,Kobe),Republica Coreea(Seul),Franta(Marsilia),China(Shanghai),SUA(New Orlean),Italia(Genova),Germania(Hamburg)

Industria electrotehnica si electronicaResurse umane de munca calificatePrezenta institutiilor de cercetari stiintificePrezenta pietei de desfacereEste orintata spre centrele mari urbaneAceasta ramura produce:aparataj electrotehnic,utilaj cibernetic si electronic,calculatoare,aparatura de inalta precizie si electromedicala,roboti industriali,casetofoane,televizoare,aparate de telefon electroniceOsaka(Japonia),New York(S.U.A),Stutgart(Germania),Shanghai(China),Moscova(Rusia),Singapore,Republica Coreea.

Mecanica de precizie

Resurse umane de munca calificatePrezenta institutiilor de cercetari stiintificePrezenta pietei de desfacere

Aceasta ramura a capatat o dezvoltare mare in statele inalt dezvoltate si cele recent industrializateSe evidentiaza producerea:ceasornicelor,aparatelor de filmat,instrumentelor medicinale,masinilor de cusut,masinilor de dactilografiatS.U.A,Japonia,Germania,Franta,MareaBritanie,Republica Coreea,Taiwan,Hong-Kong,Singapore

INDUSTRIA FORESTIERA SI DE PRELUCRARE A LEMNULUIPrezenta surselor de materi primaIndustria cherestelei este cea mai importanta subramura a industriei lemnuluiS.U.A,Japonia,,Canada,China,Brazilia,India,Finlanda,RusiaPiata de desfacere a productieiRepartizarea industriei mobilei este legata de marile centre urbane,cunoscute prin traditii si prin inalta calificare a resurselor umane ed munca.New York,Chicago,Paris,Milano,Bucuresti,Oslo,MunchenLinga surse de energie electricaPrezenta surselor de apaHirtia si celuloza se obtin din lemnul de rasinoase,foioase,desi se mai utilizeaza:iarba alfa,stuf,bambus,iuta,papirus,paie,trestia de zaharS.U.A, China,Japonia,Canada,Germania,Finlanda,Suedia,Franta

INDUSTRIA USOARAPrezentasurselor de materie primaPrelucrarea primara a materiei prime(bumbac,lina,in,iuta,piei)Centre ale industriei textile:Shanghai,Beijing,Tokyo,Osaka,Bombay,DelhiLinga piata de consumProductia de filaturateseturi,confectii si tricotaje,incaltaminte,covoareParis,Lyon,Lille,Ivanovo,Londra,LivepoolIncaltaminte:China,Franta,IndiaCovoare:Iran,Turcia

INDUSTRIA ALIMENTARAIn apropierea de sursele de materie primaMateriile prime nerentabile pentru transportare la distante mari sau usor alterabileProducatori de carne:China,S.U.A,Brazilia,Germania,FrantaProducatori de lapte:India,S.U.A,Pakistan,Rusia,GermaniaLinga piata de consumRamurile care folosesc materii prime care pot fi transportaresi care se pastreaza timp indelungatBrinzeturi:S.U.A,Franta,Germania,Italia,OlandaDe unt:India,Pakistan,S.U.A,Franta,GermaniaDe vinuri:Italia,Franta,Spania,S.U.A,Argentina,Germania,De zahar:Brazilia,India,China,S.U.A,Thailanda,Cuba,Mexic

Pescuitul

OCEANULREGIUNEATARILEPRODUCTIA,mil.tonePacific N-WJAPONIA,RUSIA,CHINA,S.U.A,CANADAJAPONIA-6.8,RUSIA-4.1,CHINA-36.5,S.U.A-5.6

Atlantic N-E,S-E,N-WNORVEGIA,ISLANDA,FRANTA,POLONIA,RUSIANORVEGIA-2.8Pacific Centrala-EPERU,CHILE,S.U.APERU-9.5CHILE-7.6Indian Intre Asia de Sud si AustraliaINDIA,INDONEZIA,AUSTRALIAINDIA-5.3,INDONEZIA-4.4

Avantajele(+) si dezavantajele(-)diferitor tipuri de transport

Tipul de transport + -Feroviar Transportarea unei cantitati de marfa la distante mariPreturile relativ mici a transportuluiTransport relativ pur ecologicCheltuieli mari la constructia cailor ferateAdesea marfurile nu sunt aduse direct la consumatorAutorutier Flexibil si rapid la transportarea marfurilor si pasagerilorTransportarea pe distante mici si e costisitorUnul din principalii poluatori ai mediului inconjuratorMaritim Asigurarea comertului international,in special al marfurilorCel mai ieftin tip de transportViteza mica de transport,dependenta inalta fata de numarul si inzestrarea navelor si a porturilorFluvial Favorizeaza in folosirea altor tipuri de transportPoate fi folosit atit in interiorul tarii cit si in relatiile externeViteza mica de transport Dependenta de regimul acvatic al fluviuluiPretul mare de cost al lucrarilor ingineresti de adincire a albiei riurilorAerian Cel mai rapid tip de transport in interiorul tarii si pe liniile internationale,transportatrea la cele mai mari distanteEste cel mai recent,modern si universalPreturile relativ inalte a transportarii marfurilor si pasagerilorEfectul negativ asupra atmosferei

Prin conducteTransportarea ieftina si rapida a anumitor tipuri de marfa la distante mariScurgerea petrolului si a gazelor naturale este periculos pentru mediul inconjuratorTelecomunicatii Transmiterea unei marfi speciale la distante mari-informatiaPreturile inalte pentru utilajul prin cablu si fara cablu

Pozitia insulara in Europa de Vest si caile ce duc din Europa spre America de NordLinia de tarm dantelata,riuri cu debit mare usor unite prin canaleAmplasarea aproape a resurselor de carbune si minereului de fierSolul si clima putin favorabile pentru dezvoltarea culturilor cerealiere

ANGLIA -prima tara a capitalismului industrialCea mai mare flota comerciala-putere pe mareMonopolul industrial mondialPredomionarea comertului si industriei asupra agriculturii si orasului asupra satuluiEpuizarea timpurie a resurselor naturaleFormarea imperiului colonial mondialInvestirea colosala a capitalului peste hotareObtinerea unor supraenituri din diferite surseDependenta puternica de materie prima si produsele alimentare de import Primul razboi mondialDatoriile fata de S.U.A si pierderea prioritatii financiareSlabirea controlului asupra dominioanelorInrautatirea situatiei pe piata mondiala Al doilea razboi mondialScaderea continua a ponderii specifice in productia industriala mondiala si in comertul exteriorIntensificarea miscarii de eliberare nationala in colonii.Crearea noilor state din fostele colonii ale Angliei.

Secolul al XXI-lea secolul AsieiAsia fara C.S.I38%Australia si Oceania 1%Africa 3%C.S.I 4%America Latina 8%Europa fara C.S.I 23%America de Nord23%Se formeaza un nou centru de putere-India,Pakistan

Se realizeaza programa de elaborare a armamentului nuclear in tarile:Israel,Iran,China,R.P.D. Coreeana.

Tendinta spre suprematie politica se consolideaza pe realizari economice

Din cei 10 lideri dupa marimea PIB-ului 3tari sunt ale acestei regiuni:China,Japonia,India

Primele 10 tari ale lumii dupa marimea PIB-ului 2004,trln.dolari

1 SUA 109902 CHINA 64493 JAPONIA 35824 NDIA 30335 GERMANIA 22716 MAREA BRITANIE 16667 FRANTA 16618 ITALIA 15509 BRAZILIA 137510 RUSIA 1282

Pozitia economico-geografiacaEconomia Populatia China este o tara antica si unul din principalele focare de civilizatieO importanta mare o are iesirea larga la Oceanul Pacific ce ii ofera posibilitatea de a intretine relatii comerciale cu diferite regiuni si tari din lumeEste important faptul ca navele maritime pot patrunde in interiorul tarii pe fluviul Chang-Jiang pe o distanta de 1000kmO buna parte a hotarelor este marcata de lanturi de munti inalti,deseori slab accesibili ce impiedica in mare parte intretinerea legaturilor economice cu statele vecineNu tot teritoriul Chinei are o pozitie geografica favorabila fata de caile de comunicatii de importanta internationala.Sectorul de Vest este indepartat de litoralul maritimO importanta deosebita in pozitia geografica a Chinei o are vecinatatea cu Japonia,cu state recent industrializate din Asia de Est si Sud-EstEste un stat puternic industrial-agrar cu un nivel mediu de dezvoltare economicaEconomia ei imbina atit elemente ale economiei centralizat-planificate,cit si ale celei de piataPrintre statele mari ale lumii,China inregistreaza cele mai inalte ritmuri de crestere economica,insa dupa indicii pe locuitor tara nu a atins un nivel inlt al calitatii vietii populatiei.Economia se bazeaza pe:CarbunePetrolMinereu de fierOtelIndustria usoaraElectroenergeticaIngrasaminte chimiceClima favorabila musonica cu precipitatii abundenteCartea de vizita a tarii este determinata de industria grea si agriculturaTara cu cel mai mare numar de populatie de pe globPromoveaza politica demografica de micsorare a natalitatiiNr.de populatie constituie 1.3mlrd.Peste60 mil.de pers. Sunt apte de muncaE o tara neomogene sub aspect etnic-60gr.etniceChinezii constituie~92% din populatieExista mari contraste in repartizarea teritoriala a pop.~90%de pop.e concentrata pe 1/3din ter. Tarii din partea de estE o tara slab urbanizata~36%din totalul populatiei

Ramurile,FactoriiAgricultura Extractiva-prezenta materiei primeEnergetica-consumatorulMetalurgica-carbune,minereu de fierConstructoare de masini-porturi maritime,orase mariChimica-consumatorul,piata internaTextila-consumatorul,piata internaCultura plantelorCresterea animalelor

Problema Cauzele aparitieiCaile de solutionareMentinerea pacii pe PamintGoana inarmarii, experimentarea Armamentului nuclear; conflictele militare locale si regionale.Solutionarea pe cale pasnica si politica a relatiilor internationale;Semnarea acordurilor internationale de reducere a arsenalului militar; reducere cheltuielilor in scopuri militare; demilitarizarea economiei.EcologicaDespadurirea; desertificarea; degradarea solulu; poluarea apelor si atmosferei;schimbarea clime; distrugerea stratului de ozon; ploile acide;disparitia speciilor rare de plante si animale.Folosirea tehnologiilor fara deseuri; reimpadurirea;crearea rezervatiilor naturale; rezolvarea problemei energetice si trecerea la agricultura moderna in statele in curs de dezvoltare.DemograficaSporul natural mare in statele in curs de dezvoltarea, suprapopularea unor teritorii pe Glob; ,,Presiunea umana asupra Mediului geografic; ,,Exsplozia urbana in statele in curs de dezvoltare; somaju; procesul de imbatrinire in statele inalt dezvoltate; depopularea, etc.Promovarea cosecventa a politicii demografice; imbunatatirea conditiilor socialeconomice ale vietii Populatiei; valorificarea unor noi suprafete si resurse.

Problema Cauzele aparitieiCaile de solutionareAlimentara Circa 1mlrd.de oameni sufera de foame pe glob;cresterea rapida a populatiei in tarile in curs de dezvoltare conduce la reducerea suprafetei de terenuri agricole pe locuitor;productivitatea agriculturii tarilor in curs de dezvoltare este scazuta datorita caracterului extensivReforma agrara indreptata spre lichidarea vechilor forme de proprietate si relatii agrare;folosirea pe larg a realizarilor stiintei si tehnicii in domeniul agriculturii;sporirea productivitatii biologice a lacurilor,marilor,oceanelor;ajutorul economic acordat celor ce sufera de foameEnergetica si a asigurarii cu materii primeRitmurile inalte de extractie si consum al resurselor minerale si de combustibil; Rezervele limitate ale multor tipuri de materii prime minerale, de petrol si gaze naturale; asigurarea neuniforma cu resurse naturale a unor regiunio si Tari ale lumii.Elaborarea noilor tehnologii care ar permite economisirea energiei, combustibililor si materiei prime la o unitate de productie; folosirea deseurilor si metalelor uzate pentru obtinerea metalelor si altor produse; Folosirea surselor netraditionale de energie.

Problema Cauzele aparitieiCaile de solutionareInapoierea economica a statelor in curs de dezvoltareCresterea datoriilor fata de tarile inalt dezvoltate; veniturile scazute ale populatiei; nivelul scazut al medicinei si invatamintului; speranta de viata la nastere este scazuta.Infapturirea transformarilor social-economice radicale in toate sferele vietii si activitatii nmane, folosind pe larg realizarile progresului stiintifico-tehnic; stabilirea unei ordini economiceinternationale, in care relatiile comerciale ale tarilor in cursde dezvoltare cu cele puternic dezvoltate sa devina achitabile; reducerea cheltuielilor militare in statele dezvoltate si folosirea mijloacelor economisite pentru ajutorarea statelor sarace.P r o b l e m e l e Oceanului Planetar Poluarea apelor; micsorarea productivitatii biologice; valorificarea nerationala a resusrselor minerale si energetice.Folosirea rationala a resurselor oceanului; reglementarea juridica a protectiei Oceanului Planetar.

Probleme globale ale omenirii.Despaduririle si desertificarea

Cauzele desertificariiModificari climaticeTemperaturi mai ridicate;Evaporatie mai mare;Condensare scazuta;

Reducerea covorului vegetal protector

Disparitia vegetatieiPrecipitatii mai putine;Precipitatii neregulate;Secete prelungite;Numar excesiv de animale

Suprapasunat

Incapacitatea vegetatiei de a se reface

Expunerea solului actiunii vinturilor si precipitatiilorCresterea populatiei prin:Spor natural ridicatImigranti,refugiatiSolicitarea a tot mai mult teren pentru culturi.Terenuri lasate tot mai putin timp in repausFertilitate scazuta a solurilorAbsenta vegetatiei naturaleRisc crescut de eroziune a solurilorCerere sporita de surse de energieDespaduriri

Va multumesc mult pentru atentie. THE END